Apar-romania.ro



Stiri 17 septembrie 2020 Cursul de schimb 17.09.2020 1 EUR4.85951 USD4.1198PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 17 - 23 SEPTEMBRIE 2020! Agroinfo 17 septembrie 2020 Caracteristici meteorologice. ?n primele zile va predomina un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod normal, dup? care, spre sf?r?itul perioadei se va produce o r?cire treptat? a vremii, la nivelul ?ntregii ??ri.Temperatura medie diurn? a aerului va fi cuprins? ?ntre 17...26°C la ?nceputul intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1...7°C ?i 12...22°C ?n restul zilelor, limite apropiate de mediile climatologice, ?n toate regiunile agricole. Temperatura maxim? a aerului se va situa ?ntre 17...32°C, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura minim? a aerului va oscila ?ntre 5...20°C, ?n majoritatea zonelor de cultur?, valorile cele mai sc?zute fiind posibile ?n zonele depresionare.Regimul termic mediu diurn al solului la ad?ncimea de 5 cm, se va ?ncadra ?ntre 15...26°C, optim pentru preg?tirea patului germinativ ?n vederea ?ns?m?n??rii culturilor de rapi?? ?i orz de toamn?, precum ?i parcurgerii primelor faze de vegeta?ie la cele sem?nate p?n? ?n prezent.Sunt posibile precipita?ii ?n general nesemnificative din punct de vedere agricol, ?nso?ite de intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului.Caracteristici agrometeorologice Con?inutul de umiditate ?n stratul de sol 0-20 cm ogor, va prezenta valori sc?zute (secet? pedologic? moderat?) ?i deosebit de sc?zute (secet? pedologic? puternic? ?i extrem?), ?n cea mai mare parte a ??rii. Rezerva de umiditate din sol se va situa ?n limitesatisf?c?toare p?n? la apropiate de optim, local ?n nordul, sudul ?i estul Munteniei, centrul ?i vestul Moldovei, izolat ?n sud-estul Transilvaniei.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole Pe fondul stresului termic ?i hidric din aer ?i sol din perioada cu cerin?e maxime fa?? de ap? ale plantelor, procesele vegetative la culturile pr??itoare neirigate (porumb, floarea-soarelui) vor fi accelerate ?i chiar for?ate, cu repercusiuni asupra cantit??ii ?i calit??ii recoltelor.La floarea-soarelui ?n regim neirigat se va ?nregistra maturitatea deplin? (50-100%) ?i recoltarea, pe aproape ?ntreg teritoriul agricol.?n func?ie de data sem?natului ?i precocitatea hibridului, porumbul se va afla la maturitate cear? (70-100%) ?i maturitate deplin? (50-100%), extinz?ndu-se suprafe?ele ?n curs de recoltare.Sfecla de zah?r din principalele bazine de cultur? ??i va continua ?ngro?area axei hipocotile, concomitent cu acumularea zah?rului ?n r?d?cin?, iar cartoful va parcurge ve?tejirea vrejilor, maturitatea tehnologic? ?i recoltarea.La pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie vor predomina coacerea fructelor/boabelor, a lemnului ?i acumularea zah?rului, iar soiurile aflate la maturitatea de consum se vor recolta ?n continuare.La culturile de rapi?? ?i orz de toamn? se vor extinde suprafe?ele ?ns?m?n?ate, iar la cele ?nfiin?ate p?n? ?n prezent se vor ?nregistra fazele incipiente de vegeta?ie (germinare ?i r?s?rire), precum ?i apari?ia primelor frunze, ?ndeosebi pe terenurile cu o bun? aprovizionare cu ap? a solului.?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, lucr?rile agricole ?n c?mp (recoltare, transport, depozitarea produselor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, fertiliz?ri ?n vii ?i livezi, etc.) se vor efectua pe ansamblu ?n bune condi?ii. De asemenea, pe arealele agricole unde se men?in deficite accentuate de umiditate ?n sol, lucr?rile de arat ?i de preg?tire a patului germinativ ?n vederea ?nfiin??rii culturilor de toamn?, se vor desf??ura cu dificultate.Recomand?ri de specialitate: ? Eliberarea suprafe?elor agricole de resturile vegetale;? Efectuarea ar?turilor ?i preg?tirea patului germinativ ?n vederea ?ns?m?n??rii culturilor de toamn? ?n epoca optim?, pe terenurile agricole cu o aprovizionare satisf?c?toare cu ap? a solului ?n stratul 0-20 cm (ogor);? Lucr?ri superficiale de preg?tire a terenului pentru conservarea apei ?n sol pe terenurile cu deficite de umiditate;? Continuarea lucr?rilor de recoltare, transport ?i depozitare a produselor agricole de sezon;? Lucr?ri de ?ntre?inere la pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie.*Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.APIA si SUBVENTIISUBVEN?II APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FOR?? MAJOR? pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 16 septembrie 2020 ANUN?A?I APIA DE URGEN??! Nu sunte?i exclu?i de la plata subven?iilor APIA, aferente acestui an, dac? ave?i dovada cu care s? demonstra?i c? a?i avut un caz de for?? major? ?n ferma de animale sau o circumstan?? natural?. Care sunt actele de care ave?i nevoie ?i-n c?t timp trebuie s? anun?a?i Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?Documentele care atest? cazurile de for?? major? sunt:a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de deces,certificatul care atest? calitatea de mo?tenitor / certificat de mo?tenitor/eliberat de notarul public,declara?ia de ?mputernicire pentru un singur mo?tenitor ?n cazul existen?ei mai multor mo?tenitori;b. certificatul medical de constatare a incapacit??ii de munc? pentru incapacitatea profesional? de lung? durat? a beneficiarului/adeverin?a medical? din care s? reias? incapacitatea profesional? de lung? durat? a beneficiarului, dup? caz;c. procesul verbal de constatare a calamit??ii, eliberat de Prim?rie/ procesul verbal de constatare emis de c?tre Inspectoratul General pentru Situa?ii de Urgen?? pentru catastrofele naturale ?i distrugeri accidentale a cl?dirilor exploata?iei ?i formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;d. documente eliberate de autoritatea competent? pentru epizotii care afecteaz? par?ial sau integral ?eptelul fermierului ?i formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de s?n?tate animal? pentru animalele vii transportate de la exploata?ie la abator ?i buletin de analiz? / formularul F2 de mi?care emis de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit, dup? caz..Documentele care dovedesc cazul de circumstan?? natural?:a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care s? reias? boala care a cauzat moartea ?i formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de institu?ia abilitat? s? constate accidentul (de exemplu poli?ia rutier?, poli?ia feroviar?), din care s? reias? c? solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:ca urmare a depist?rii de c?tre medicul veterinar, a unei afec?iuni ce nu a putut fi remediat? prin tratament: documentul sanitar-veterinar care s? certifice boala;ca urmare a unui accident sau a unei afec?iuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afec?iunea sau motivul sacrific?rii;pentru moartea animalului solicitat ?n cerere, datorit? imposibilit??ii de a f?ta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mi?care F2 ?i formularul de declarare eveniment F3;TERMENE PENTRU NOTIFICAREA APIA!Cazurile de for?? major? ?i circumstan?ele excep?ionale se notific? ?n scris APIA, ?n termen de 15 zile lucr?toare de la data la care beneficiarul sau succesorul s?u ?n drepturi este ?n m?sur? s? trimit? respectiva notificare. Dac? exist? o diferen?? mai mare de 15 zile lucr?toare, mo?tenitorul legal desemnat completeaz? o Scrisoare justificativ? pentru ?nt?rziere.Cazurile de circumstan?e naturale se aduc la cuno?tin?a APIA printr-o ?n?tiin?are depus? ?n termen de 10 zile lucr?toare de la producerea evenimentului.IMPORTANT! NU se accept? documentele doveditoare ale circumstan?ei naturale emise ?ntre data ?n?tiin??rii controlului ?i data efectu?rii controlului la fa?a locului.NU se accept??drept circumstan?e naturale:v?nzarea bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.?De vineri ?ncepe plata ajutorului acordat produc?torilor agricoli afecta?i de secet?. 17 sep, 2020 | Agerpres Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi, la Zal?u, c? de vineri ?ncepe plata schemei de ajutor de stat acordat produc?torilor agricoli care au fost afecta?i de seceta pedologic?, scrie Agerpres. "Anul acesta, dac? nu ar fi fost aceast? pandemie, care a creat probleme ?i agriculturii ?i industriei alimentare, de?i ?n acest domeniu activitatea a fost ne?ntrerupt? (...) totu?i au ap?rut unele probleme, au ap?rut unele pierderi de venit, fie pentru c? s-a modificat foarte mult comportamentul cump?r?torului, fie pentru c? s-au ?nchis domenii importante care aveau leg?tur? cu agricultura ?i industria alimentar? - dac? ne referim doar la HoReCa. (...) ?n ultimele luni ale crizei sanitare au ap?rut problemele economice ale celor care activeaz? ?n agricultur? ?i industria alimentar?. De aceea, ?n aceast? perioad? noi desf??ur?m o activitate privind acordarea de compens?ri privind aceste pierderi. De m?ine, din 18 septembrie, practic, ?ncepe plata schemei de ajutor de stat acordat produc?torilor agricoli care au ?nfiin?at culturi de toamn? ?n 2019 ?i care au fost afecta?i de seceta pedologic?", a precizat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii a ad?ugat faptul c? ?n s?pt?m?nile viitoare s? vor derula ?i schemele de sprijin ?i compensa?iile pentru cresc?torii de bovine de lapte ?i carne, cresc?torii de ovine ?i caprine, apicultori ?i cresc?torii de p?s?ri ?i porci. De asemenea, Adrian Oros a precizat c? ?n 16 octombrie va ?ncepe plata avansului la subven?ii, Ministerul Agriculturii aloc?nd ?n acest sens 1,78 miliarde de euro, bani care urmeaz? s? ajung? ?n cel mai scurt timp ?n contul fermierilor.AFIR si FINANTARIGranturi pentru investi?ii ?n Industria alimentar?, HYPERLINK "" meatmilk, 17 septembrie 2020 Reiden Business Consulting informeaz? c? ?n cursul lunii Septembrie 2020 –?se va lansa Programul? de Finantare Nerambursabila? “Granturi Pentru Investitii”, destinat IMM-urilor care au nevoie de sustinere economica si care fac parte din domeniile de activitate afectate de instituirea starii de urgenta si/sau a starii de alerta.Astfel, prin intermediul programului Granturi pentru Investitii,? Microintreprinderile, Intreprinderile Mici si Mijlocii,? au posibilitatea de a accesa finantarea nerambursabila? cuprinsa intre 50.000 Euro si pana la 200 000 de Euro.Procentul de cofinatare fiind de minim 30% din valoarea totala a proiectului de investitii solicitat pentru finantare –? din partea? societatilor care isi desfasoara activitatea in regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru regiunea Bucuresti – Ilfov,? procentul este de minim 35% din valoarea proiectului solicitat la finantare.Prin intermediul acestui program de Finantare Nerambursabila, IMM-urile care au fost afectate de ordonantele militare din perioada starii de urgenta sau de alerta, pot obtine pana la 200.000 Euro Finantare Nerambursabila,? pentru:Extinderea capacitatilor de productie existente;Extinderea capacitatilor de prestarii de servicii;Realizarea de unitati noi ale capacitatilor de productie existente;Realizarea unor unitati noi de prestare de servicii;Reabilitarea/modernizarea unitatilor de productie existente;Pentru reabilitarea/modernizarea unor unitati noi de prestare de servicii.Cheltuieli Eligibile prin intermediul programului de Finantare Nerambursabila “Grant de Investitii 2020”:Realizarea/achizitia constructiilor;Achizitia de echipamente inclusiv echipamente IT;Achizitia de utilaje, tehnologii;Achizitia de mobilier de birou si mobilier specific;Achizitia de terenuri in limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului;Cheltuieli? legate de consultanta si proiectarea arhitecturala, management de proiect, asistenta tehnica, dirigentia de santier;Cheltuieli de sistematizare si amenajare teritoriala a terenurilor;Cheltuieli de mediu;Cheltuieli cu racordul la utilitati, cheltuieli privind accesibilitatea;Cheltuieli de promovare;Participare la targuri, evenimente, conferinte;Cheltuieli privind studiile;Cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuala, precum si orice alte categorii de cheltuieli care sunt in legatura cu proiectul de investitii care face obiectul contractului de finantare;Cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate interventiei pentru situatii de urgenta;Cheltuieli cu echipamente inclusiv echipamente IT, tehnologii, utilaje, dotari independente, mobilier de birou si mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitatile de productie/prestari servicii existenteTotodata, in cadrul acestui Program de Finantare Nerambursabila, sunt eligibile si pot solicita finantarea nerambursabila de pana la 200.000 Euro si? societatile care activeaza in domeniul Serviciilor de Transport , in cazul acestora fiind eligibile si urmatoarele categorii de cheltuieli:Cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea si/sau realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare sau pentru cele care urmeaza a se achizitiona;Cheltuieli cu achizitia de mijloace de transport pentru transport persoane si marfuri necesare pentru desfasurarea activitatilor de transport cu exceptia mijloacelor de transport in regim de taxi sau a celor care sunt destinate activitatilor administrative ale operatorului economic ori activitatilor de transport in interes propriu al acestora;Cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente cu echipamente si tehnologii care conduc la imbunatatirea confortului/calitatii serviciilor de transport persoane si marfuri prestate.Pot obtine Finantarea Nerambursabila ? Grant – Capital de Investitii”, IMM-urile care:Au avut activitate curenta/operationala desfasurata de minim un an inaintea depunerii cererii de finantare;Au inregistrat profit operational din activitatea curenta (activitatea de exploatare) in unul din exercitiile financiare din ultimii doi ani inainte de depunerea cererii de finantare;Se angajeaza sa asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv sa asigure desfasurarea activitatii operationale/curente pentru o perioada de minim trei ani dupa expirarea duratei de implementare a proiectului;Realizeaza minim 50% din valoarea veniturilor planificate in cadrul planului de afaceri anexa la cererea de finantare in primii doi ani de durabilitate, iar diferenta pana la sfarsitul perioadei de durabilitate (anul al treilea);Dispun de cofinantare proprie a proiectului in procent de minim 15% din valoarea proiectului de investitii solicitat pentru finantare pentru regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru regiunea Bucuresti – Ilfov, de minim 30% din valoarea proiectului solicitat la finantare;Se angajeaza sa prezinte dovezi privind rezonabilitatea preturilor pentru investitiile pentru care se solicita ajutor de stat – 3 Oferte de Pret, pentru fiecare echipament care se doreste a fi achizi?ionatDocumentele necesare pentru depunerea proiectului, sunt:Obtinerea unei semnaturi electronice in numele administratorului societatii (in cazul in care nu exista), in vederea semnarii electronice a documentatiei;Copie CUI Societate, semnat si stampilat, cu mentiunea “ Conform cu Originalul”;Copie Act Identitate Asociat /Administrator – semnat si stampilat, cu mentiunea “ Conform cu Originalul”;CV-ul Asociatului / Administratorului;Certificat constatator informatii extinse;Certificat constatator + Bilant 2019 pentru intreprinderile legate sau partenere ( daca este cazul);Bilantul contabil pentru anul 2018? plus recipisa de la depunerea acestuia;Bilantul contabil pentru anul? 2019, plus recipisa de la depunerea acestuia;Balanta pentru luna decembrie 2018;Balanta pentru luna decembrie 2019;Ultima balanta incheiata pentru anul in curs;Registrul mijloacelor fixe;Extras Reges – prin screen;Registru Salariati din Revisal;Organigrama nenominala a societatii;Fluxul tehnologic al societatii – descriere succinta;Contul IBAN al societatii;Lista produse / servicii vandute + preturi;Principalii furnizori de materii prime / materiale /servicii, cu mentionarea tipului de materie prima achizitionata de la fiecare, precum si valoarea achizitiilor anuale;Tipul clientilor societatii? (individuali, comercianti, cu ridicata, cu amanuntul, societati comerciale, agricultori etc) din piata interna / externa;Ofertele de pret pentru echipamentele pe care doriti sa le achizitionati prin proiect.Descrierea activitatii pentru care se doreste obtinerea finantarii nerambursabile.In cazul constructiilor – Documentele privind dreptul solicitantului asupra imobilului (teren si/sau cladiri), dupa caz, in copie conforma cu originalul: drept de proprietate privata, drept de concesiune, drept de superficie, drept de uzufruct, contract de comodat / inchiriereDevizul general pentru proiectele de lucrari – daca este cazulServicile de consultanta constau in parcurgerea a trei etape, respectiv Elaborarea si Depunerea, Implementarea si Monitorizarea? Proiectului – pentru o perioada de trei ( 3) ani de zile, astfel:Etapa? I:A. Constituirea dosarului de finantareElaborarea planului de afaceri;Intocmirea cererii de finantare;Intocmirea dosarului de participare;Depunerea / Inregistrarea proiectului? pe site-ul Autoritatii Contractante.B. Intocmirea raspunsurilor la solicitarile de clarificari transmise de reprezentantii Autoritatii Contractante.C. Asistarea Beneficiarului la momentul efectuarii vizitelor pe teren de catre reprezentantii Autoritatii Contractante, prin deplasarea unei echipe de doi consultanti la adresa implementarii proiectului.Etapa II:Implementarea proiectului;Stabilirea procedurilor aplicabile in cadrul programului de finantareIntocmirea caietelor de sarcini / Transmiterea cererilor de oferte furnizorilor de echipamente;Intocmirea notelor justificative si a documentatiei de atribuire pentru cheltuielile eligibile;Verificarea ofertelor primite din partea potentialilor furnizori participanti la procedura de achizitie;Desemnarea castigatorului/ilor si intocmirea raportului privind procedura de achizitie;Supervizarea indeplinirii conditiilor stipulate in contractul/ele de furnizare incheiate;Centralizarea datelor obtinute de la Client si organizarea documentelor justificative in vederea depunerii cererii de rambursare;Verificarea incadrarii activitatilor in graficul de timp propus – conform diagramei Gant;Verificarea indeplinirii indicatorilor asumati prin contractul de finantare;Depunerea cererii de rambursare;Asistarea Clientului in intocmirea eventualelor raspunsuri la solicitarile de clarificari venite din partea Autoritatii Contractante;Monitorizarea lunara a actiunilor intreprinse de la nivelul fiecarui departament in implementarea proiectului;Etapa III:Monitorizarea/finalizarea proiectului:Vizite in teritoriu la momentul deplasarii reprezentantilor Autoritatii Contractante.Verificari suplimentare.Asistenta Post-Contractare pentru un interval de 3 ani, dupa finalizarea etapei de implementare a proiectului.Tinerii fermieri pot solicita finan?are prin PNDR p?n? ?n 15 octombrie, meatmilk , 17 septembrie 2020 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale prime?te p?n? ?n data de 15 octombrie 2020 solicit?ri de finan?are prin subm?sura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, ?ncep?nd cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.P?n? ?n prezent, au fost depuse 116 proiecte ?n valoare de peste 4,8 milioane de euro. Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finan?are ?n aceast? sesiune, tinerii fermieri mai au la dispozi?ie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt aloca?i tinerilor din diaspora.Situa?ia proiectelor depuse la zi, ?n timp real, precum ?i a disponibilului de fonduri poate fi urm?rit? pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.AFIR ?ncurajeaz? pe to?i cei interesa?i s? depun? cerere de finan?are s? consulte situa?ia depunerilor la zi, pentru a evalua corect ?ansele de a ob?ine finan?are ?n contextul posibilit??ii depunerii unui num?r mare de proiecte cu punctaj similar.Reamintim faptul c? finan?area se acord? ?n urma evalu?rii proiectelor ?n func?ie de criteriile de selec?ie ?i criteriile de departajare detaliate ?n Ghidul Solicitantului. ?n cazul proiectelor cu acela?i punctaj, departajarea acestora se face ?n func?ie de nivelul de calificare ?n domeniul agricol. De asemenea, ?n cazul ?n care exist? proiecte cu acela?i punctaj ?i acelea?i priorit??i, departajarea se va face ?n ordine descresc?toare a dimensiunii economice a exploata?iei agricole exprimate prin standard output (SO).Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, ?n valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei agricole (dimensiunea exploata?iei agricole se poate calcula ?i prin noua aplica?ie pus? la dispozi?ia publicului pe pagina de internet a AFIR – ).Finan?area se acord? tinerilor fermieri sub form? de sum? forfetar? ?n dou? tran?e: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finan?are ?i 25% din cuantumul sprijinului ?n func?ie de implementarea corect? a Planului de afaceri, f?r? a dep??i trei ani (cinci ani pentru exploata?iile pomicole) de la semnarea Contractului de finan?are. Depunerea cererilor de finan?are se poate opri ?nainte de termenul limit? (15octombrie 2020, ora 16:00), dac? valoarea public? total? a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Trei noi OUG-uri pentru fermieri: scheme de ajutor pentru toti! Agroromania.ro 16 Sep. 2020 Guvernul Orban pregateste trei noi OUG-uri pentru fermieri prin care se introduc scheme de ajutor de care ati putea beneficia. Prima data, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acorda beneficiarilor care detin minimum 100 capete femele adulte din specia bovina inregistrate in RNE in exploatatii cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.?Beneficiarii ajutorului sunt crescatorii din sectorul bovinelor, respectiv intreprinderi individuale si familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, dupa caz, precum si persoane juridice care desfasoara activitate de crestere a bovinelor.Cuantumul ajutorului este echivalentul in lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.?Cea mai profitabila cultura pe terenuri mici LAVANDA Planta este nepretentioasa se vinde excelent atat in Romania cat si la export si iti aduce un profit de peste 8 000 de euro ha Cele 7 mari avantaje ale cultivarii lavandei 1 Lavanda este o planta perfecta pentru solurile din Romania; 2 Nu este pretentioasa – suporta foarte bine...A doua oara, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, functie de categoriile de porcine.?Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanele juridice care desfasoara activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor.?Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei.?Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.?Finalmente, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul cresterii pasarilor. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, echivalent UVM, functie de speciile si categoriile de pasari.?Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanele juridice care desfasoara activitate de reproductie si/sau incubatie si/sau crestere a pasarilor pentru carne sau oua.?Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei.?Valoarea maxima a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.?In cazul in care valoarea totala a ajutorului calculat depaseste plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proportional pentru toti beneficiarii.ALTELEAdrian Oros, zi de zi, ?n sprijinul fermierilor rom?ni? septembrie 17, 2020 agrimanet sursa foto: Adrian Oros Jurnal de ministruIn fiecare zi ministrul Agriculturii este in mijlocul fermierilor romani! Felicitari! Chiar ati crezut? Haideti sa vedem cum? Tritenii de Jos, Cluj – Ce o discuta impreuna cu candidatul partidului la primaria localitatii? Ca si-n agricultura, nici aici nu este apa si canalizare. Se rezolva, va promit eu, ministrul Agriculturii!Alta vizita, in Floresti, Cluj unde iar sustine un tanar la primarie… Colg de-al dansului, doctor in medicina veterinara! Orasul Ludus, Mures. Infiintarea asociatiei “Alianta Campia Muresana”. Alaturi de candidatul la presedentia Consiliului local si, bineinteles, de candidatul la fotoliul de primar. Comuna Raciu, Mures. S-a bucurat de intalnirea cu fermierii alaturi de alt candidat. Comuna Batos, Mures. Cu un senator al partidului la functia de Presedinte al Consiliului judetean . Campia Turzii, alaturi de primar o intalnire benefica cu fermierii. La Turda, a tinut putin locul ministrului Educatiei si s-a asezat in banci. A, pardon, a discutat si despre restructurarea sistemului de invatamant agricol. Toate aceste intalniri au avut loc in aceasta saptamana. Mai este o zi si maine, plus ?weekend-ul. Va rog, nu deranjati! Ceva bun tot a preluat de la predecesorul sau: vizitele in teritoriu! Daniel Ion Ministrul Oros, despre planurile de refacere a infrastructurii de irigatii si despre strategia de gestionare a apei septembrie 17, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, pe viitor, este necesara investirea unor sume consistente in strategia de gestionare a apei dar si pentru reparatia sistemelor de irigatii, precum si prevenirea desertificarii, astfel incat sa nu mai avem nicio agricultura dependenta de conditiile meteo. Seful MADR a vorbit si despre grupurile de actiune locala (GAL-urile), care urmeaza sa primeasca sume suplimentare de bani, cu toate ca, dupa spusele sale, in cazul unora ?treaba nu prea a functionat”.?Prin GAL-uri se finantau acele activitati specifice unei anumite zone si nu se mai intra in competitie cu alte zone. In unele GAL-uri treaba functiona bine, in altele nu prea a functionat si au fost favorizate anumite categorii de persoane. Sigur ca trebuie sa continuam cu finantarea si prin GAL-uri. In 2024-2020 au fost 640 milioane euro doar pentru GAL-uri, tot din cele 20 miliarde cat a fost anvelopa totala. Si acum ne propunem sa alocam GAL-urilor o suma consistenta. Sigur ca in aceste grupuri de actiune locala intra si administratiile publice locale si tentatia fiecarui primar este de a-si rezolva si probleme de infrastructura din acesti bani, desi peste 1,1 miliarde euro au fost bani doar pentru infrastructura rurala, stradala, scolara. Acum cand scriem ghidurile, va trebui sa corectam acest lucru”, a explicat Oros.Conditiile puse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor din Programul National StrategicMinistrul a mai vorbit si despre conditiile impuse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor disponibile, explicand ca oficialii de la Bruxelles pretind ca 30% din suma sa fie folosita pentru masuri de clima si mediu.?Sigur ca asteptam inca semnale de la Bruxelles care sunt foarte importante. Ei pretind ca 30% din toata anvelopa (de circa 20 miliarde euro – n.r.) sa o folosim pentru masuri de clima si mediu. Or daca ne referim numai la ce s-a intamplat anul acesta, trebuie sa investim in aceste masuri care ne influenteaza si viata, dar si productia”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.Acestia au solicitat schimbarea modalitatii de comercializare a legumelor in piete, pentru ca nu rezista la temperaturi de 50 de grade. De asemenea, au cerut construirea unui depozit si amenajarea unui spatiu de 300 metri patrati cu climatizare, gen hipermarket, unde oamenii sa vina, sa poata degusta produsele si apoi sa cumpere.?In felul acesta s-ar putea controla si calitate si nu ar mai fi trafic aglomerat in zona pietelor din Craiova, unul dintre motivele pentru care oamenii nu vin la piata, in conditiile in care parcarea din Craiova este una dintre cele mai scumpe din tara: 3 lei/o jumatate de ora”, a spus unul dintre legumicultori.MINISTRUL AGRICULTURII, DISCU?II AST?ZI CU OIERII ?I V?CARII! Agroinfo17 septembrie 2020 - AGENDA ?EFULUI MADR! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se afl?, ?n acest moment, la discu?ii cu cresc?torii de oi ?i de vaci din localitatea Hida, jude?ul S?laj. ?eful MADR ??i public? zilnic agenda pe pagina sa oficial? Facebook.M? aflu ast?zi, 17.09.2020, ?ntr-o vizit? de lucru ?n jude?ul S?laj:09.30 – ?nt?lnire cu cresc?torii de ovine ?i bovine ?n localitatea Hida;11.15 – ?nt?lnire de lucru cu reprezentan?ii institu?iilor subordonate MADR ?n teritoriu;12.30 – Conferin?? de pres? sus?inut? la sediul Prefecturii Zal?u;15.00 – ?nt?lnire cu viticultorii, pomicultorii ?i legumicultorii din localitatea ?imleu Silvaniei;17.00 – ?nt?lnire cu cresc?torii de suine ?i apicultorii din localitatea Cehu Silvaniei;19.15 – ?nt?lnire cu fermierii de pe Valea Some?ului ?n localitatea G?lg?u, a anun?at ministrul Adrian Oros, pe pagina sa Facebook. ?Valeriu Tab?r?: ”M? ?ngrozesc pentru anul viitor! Nu avem ap?, nu avem agricultur?” 17 septembrie 2020Din nou vorbim despre secet?, pentru c? acest fenomen este practic cel mai distrug?tor ?icare afecteaz? direct sau indirect via?a or??eanului ?i a ??ranului. Ca urmare a deficitului accentuat al apei din sol, r?s?rirea plantelor a fost neuniform? ?i diferit? de la o zon? la alta. Mul?i dintre cultivatori au fost nevoi?i s? re?ns?m?n?eze anumite sole. Valeriu Tab?r? pre?edintele Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice ”Gheorghe Ionescu-?i?e?ti”, consider? c? f?r? un pachet de m?suri privind gestionarea apei ?n sol, agricultura rom?neasc? devine ineficient?. MADR cere ajutorul MAI. Situatia din agricultura, in atentia fortelor de ordine HYPERLINK "" \o "Agroromania.ro" Agroromania.ro , 16 Sep. 2020 MADR cere oficial ajutorul MAI pentru a pune sub control situatia din agricultura. Iata ce urmeaza a se intampla.Un oficial MADR a afirmat ca Ministerul poate sprijini fermierii sa combata si sa reduca efectele schimbarilor climatice prin investitiile planificate pe componenta de mediu si schimbari climatice, precum si in infrastructura de imbunatatiri funciare.?Intalnirea a fost organizata la initiativa MADR, in urma intrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii in 26 august in judetul Constanta si a vizat dezbaterea urmatoarelor subiecte: necesitatea modernizarii prioritare a sistemului de irigatii din Dobrogea; posibilitatea amanarii platii ratelor catre banci si firmele de leasing; ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea si stingerea incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol; despagubirile pentru seceta.?In acest context, George Scarlat le-a transmis fermierilor ca MADR, prin APIA, se afla in plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de catre fermierii care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica si a facut apel catre cei prezenti sa indemne toti producatorii agricoli din judet, care detin procese-verbale de constatare si evaluare a pagubelor, sa depuna cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele judetene APIA pana la data de 15 septembrie inclusiv. ? Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a declarat ca acesta a fost abrogat, iar in prezent au loc dezbateri in cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI si MADR pentru elaborarea unui nou act normativ imbunatatit. Totodata, secretarul de stat a sustinut ca in momentul elaborarii unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultari cu formele asociative.?In ceea ce priveste prorogarea ratelor bancare si de leasing, secretarul de stat a afirmat ca acest aspect nu este de competenta MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenti ca Ministerul este alaturi de fermieri si sustine acest demers, in acest sens realizandu-se o serie de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei Romane a Bancilor la sediul MADR, precum si un proiect de Ordonanta de Urgenta, care a fost inaintat spre analiza catre Ministerul Finantelor Publice (MFP), iar in perioada urmatoare va avea loc o intalnire pentru discutarea acesteia cu reprezentantii MFP.?In cadrul discutiilor, secretarul de stat in MADR a prezentat succint lucrarile incluse in Programul National de Investitii in infrastructura principala de irigatii si a precizat ca Ministerul va avea oportunitatea de a include in Programul national de redresare si rezilienta sume consistente pentru obiective de investitii majore in agricultura, precum proiecte de infrastructura pentru adaptarea la schimbari climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului in vederea combaterii riscului de seceta, reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren.?George Scarlat a precizat ca Ministerul considera prioritara reabilitarea amenajarilor nefunctionale existente, dar totodata acorda importanta si identificarii unor noi suprafete pentru a reusi sa se realizeze noi investitii in amenajari.…………………….LEGISLATIVLegisla?ie european? Regulamentul delegat nr. 1274/2020 de stabilire a unei reduceri forfetare a taxei la import pentru sorgul importat ?n Spania din ??ri ter?e, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 17.09.2020Regulamentul nr. 1285/2020 de stabilire a ?ncet?rii activit??ilor de pescuit de pe?te-spad? ?n Oceanul Atlantic la sud de 5° N pentru navele care arboreaz? pavilionul Portugaliei, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra ?n vigoare la 17.09.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1292/2020 privind m?surile de prevenire a introducerii ?n Uniune a organismului d?un?tor Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina ?i de modificare a anexei XI la Regul amentul de punere ?n aplicare (UE) 2019/2072, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra ?n vigoare la 06.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1276/2020 privind nere?nnoirea aprob?rii substan?ei active bromoxinil, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 17.09.2020Rectificare la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/1276 al Comisiei din 11 septembrie 2020 privind nere?nnoirea aprob?rii substan?ei active bromoxinil, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 300 din 14 septembrie 2020), Jurnalul Oficial Publicat ?n JO L nr. 302 din 16.09.2020. A intrat ?n vigoare la 16.09.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1280/2020 privind nere?nnoirea aprob?rii substan?ei active benalaxil, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia E uropean? Publicat ?n JO L nr. 301 din 15.09.2020. Va intra ?n vigoare la 05.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1281/2020 privind neaprobarea substan?ei active etametsulfuron-metil, ?n conformitate cu Regulament ul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 301 din 15.09.2020. Va intra ?n vigoare la 05.10.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1292/2020 privind m?surile de prevenire a introducerii ?n Uniune a organismului d?un?tor Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina ?i de modificare a anexei XI la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2019/2072, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra ?n vigoare la 06.10.2020Decizia nr. 1282/2020 de autorizare a Fran?ei s? aplice o prelungire a anumitor perioade men?ionate la articolele 11, 16 ?i 17 din Regulamentul (UE) 2020/698 al Parlamentului European ?i al Consiliului [notificat? cu num?rul C(2020) 6027] (Numai textul ?n limba francez? este autentic), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 301 din 15.09.2020. A intrat ?n vigoare la 15.09.2020Decizia de punere ?n aplicare nr. 1283/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare 2014/709/UE privind m?surile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane ?n anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2020) 6353] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 301 din 15.09.2020. A intrat ?n vigoare la 15.09.2020………………….INTERNEControale ANZ la crescatorii de bovine, ovine si caprine! septembrie 17, 2020 agrimanet Cresc?torii de animale care au solicitat ajutorul na?ional tranzitoriu pentru speciile ovine/caprine ?i sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine ?i bovine vor fi controlati de catre Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ).OBLIGA?II ALE SOLICITAN?ILOR DE SPRIJIN1. Verificarea existen?ei elementelor de identificare (crotalii auriculare) pentru toate animalele din exploata?ie ?i ?ntreprinderea tuturor ac?iunilor necesare aplic?rii normelor legislaive cu privire la identificarea ?i mi?carea animalelor ?n vederea actualiz?rii bazei na?ionale de date SNIIA;2. Asigurarea condi?iilor pentru buna desf??urare a controlului la fa?a locului: asigurarea posibilit??ii de identificare a animalelor prezente la control (existen?a crotaliilor auriculare), ?arcuri ?i culoare de afluire a animalelor; prezentarea pentru verificare a tuturor animalelor solicitate ?n cerere;3. Asigurarea realiz?rii controlului la fa?a locului ?n loca?ia de re?inere declarat? ?n cererea unic? de plat?;4. De?inerea, actualizarea la zi ?i prezentarea pentru verificare a Registrul Individual al Exploata?iei – RIE care trebuie s? con?in? urm?toarele ?nregistr?ri:date referitoare la exploata?ie (codul exploata?iei; adresa exploata?iei; numele ?i adresa de?in?torului; tipul de produc?ie;date referitoare la animalele din exploata?ie (codul unic de identificare al animalului; data na?terii; data identific?rii; sexul; rasa ?i genotipul, dac? se cunosc; ziua, luna ?i anul ?n care animalul a decedat ?n exploata?ie; informa?ii despre orice ?nlocuire a crotaliilor auriculare);date referitoare la animalele nou-intrate ?n exploata?ie (codul unic de identificare al animalului; codul exploata?iei de la care animalele au fost transferate; data intr?rii; seria ?i num?rul formularului/documentului de mi?care);date referitoare la animalele care p?r?sesc exploata?ia (codul exploata?iei sau al abatorului de destina?ie;data plec?rii; seria ?i num?rul formularului/documentului de mi?care;”5. De?inerea ?i prezentarea pentru efectuarea verific?rilor a urm?toarelor documente:Pa?aportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploata?iei pentru animalele solicitate ?n cerere ?i n?scute ?n exploata?ie ?i pentru animalele care nu sunt solicitate ?n cerere dar care sunt n?scute ?n exploata?ie;Formularul de mi?care F2, pentru animalele provenite din alte exploata?ii;Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispari?ie animal, pierdere crotalie, reg?sire animal, pierdere pa?aport, for?? major?, etc);Formularul de continuare F4, dup? caz reprezint? anexa la formularul de identificare, formularul de mi?care sau la formularul de declarare eveniment.”6. De?inerea ?i prezentarea documentelor care atest? cazurile de for?? major?, dup? caz:a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de deces,certificatul care atest? calitatea de mo?tenitor / certificat de mo?tenitor/eliberat de notarul public,declara?ia de ?mputernicire pentru un singur mo?tenitor ?n cazul existen?ei mai multor mo?tenitori;b. certificatul medical de constatare a incapacit??ii de munc? pentru incapacitatea profesional? de lung? durat? a beneficiarului/adeverin?a medical? din care s? reias? incapacitatea profesional? de lung? durat? a beneficiarului, dup? caz;c. procesulul verbal de constatare a calamit??ii, eliberat de Prim?rie/ procesul verbal de constatare emis de c?tre Inspectoratul General pentru Situa?ii de Urgen?? pentru catastrofele naturale ?i distrugeri accidentale a cl?dirilor exploata?iei ?i formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;d. documente eliberate de autoritatea competent? pentru epizotii care afecteaz? par?ial sau integral ?eptelul fermierului ?i formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de s?n?tate animal? pentru animalele vii transportate de la exploata?ie la abator ?i buletin de analiz? / formularul F2 de mi?care emis de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit, dup? caz.7. De?inerea ?i prezentarea documentelor care dovedesc cazul de circumstan?? natural?, dup? caz:a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care s? reias? boala care a cauzat moartea ?i formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de institu?ia abilitat? s? constate accidentul (de exemplu poli?ia rutier?, poli?ia feroviar?), din care s? reias? c? solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:ca urmare a depist?rii de c?tre medicul veterinar, a unei afec?iuni ce nu a putut fi remediat? prin tratament: documentul sanitar-veterinar care s? certifice boala;ca urmare a unui accident sau a unei afec?iuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afec?iunea sau motivul sacrific?rii;pentru moartea animalului solicitat ?n cerere, datorit? imposibilit??ii de a f?ta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mi?care F2 ?i formularul de declarare eveniment F3;ATEN?ION?RI! Cazurile de for?? major? ?i circumstan?ele excep?ionale se notific? ?n scris APIA, ?n termen de 15 zile (cincisprezece zile) lucr?toare de la data la care beneficiarul sau succesorul s?u ?n drepturi este ?n m?sur? s? trimit? respectiva notificare. Dac? exist? o diferen?? mai mare de 15 zile lucr?toare, mo?tenitorul legal desemnat completeaz? o Scrisoare justificativ? pentru ?nt?rziere.Cazurile de circumstan?e naturale, se aduc la cuno?tiin?a APIA, printr-o ?n?tiin?are depus? ?n termen de 10 (zece) zile lucr?toare de la producerea evenimentului;?n?tiin?area circumstan?ei naturale produs? dup? data de 23.09.2020 (termenul limit? de re?inere la ovine/caprine)/16.12.2020 (termenul limit? de re?inere la bovine) nu este obligatorie.NU se accept? documentele doveditoare ale circumstan?ei naturale emise ?ntre data ?n?tiin??rii controlului ?i data efectu?rii controlului la fa?a locului.NU se accept? ca ?i circumstan?e naturale:v?nzarea bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.PERIOADA DE RE?INERE Pentru specia ovine/caprine este de 100 de zile de la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri a cererilor unice de plat?: 16.06.2020 – 23.09.2020 . Pentru specia bovine este de 6 luni de la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri a cererilor unice de plat?: 16.06.2020 – 16.12.2020Lipsa fortei de munca a crescut salariile in agricultura 17 septembrie 2020 Salariile in agricultura au crescut in contextul in care tot mai greu se gasesc muncitori pentru acest domeniu! Antreprenorii romani ?sunt de vina” pentru plecarea lucratorilor din Romania in strainatate, salariile fiind prea mici. Este parerea cunoscutului fermier din judetul Arad, Dimitrie Musca. Acesta isi ingrijeste cu mare atentie, ceea ce crede el ca face toti banii din lume: capitalul uman. Fermierul este de parere ca daca nu ai grija de? oameni, nu ii integrezi si nu ai reguli clare, atunci afacerea ta ?nu ajunge nicaieri”. Click pe video: datelor statistice ale Insitutului National de Statistica, in luna iulie 2020 castigul salarial mediu nominal brut a fost de 5468 de lei, cu 99 de lei mai mare decat in luna iunie 2020. Asadar, castigul salarial mediu nominal net a fost 3372 de lei, in crestere cu 74 de lei fata de luna precedenta (+2,2%). Cele mai mari salarii sunt in domeniul IT, iar cele mai mici au fost inregistrate in sectorul HoReCa, hoteluri si restaurante. Realizator: Ovidiu GhineaIonel Arion, fermier: ?Trebuie sa gandim mecanisme, sa nu mai stam cu mana intinsa la bugetul statului” 17 septembrie 2020 Agricultura romaneasca are nevoie de mecanisme de gestionare a efectelor negative produse de schimbarea climatica si lipsa precipitatiilor! Printre acestea s-ar putea enumera o utilzare strategica a resurselor de apa, identificarea rezervelor de apa, realizarea unor fonduri speciale, dar si cercetari stiintifice si tehnologice in acest domeniu care ar putea contribui la realizarea unor inovatii ce vor asigura necesarul de umiditate.Seceta din ultima perioad? a afectat puternic culturile de grau, porumb si floarea soarelui. S-a ajuns aici pentru ca in Romania statiile si instalatiile de pompare a apei au fost distruse dupa revolutie. Fermierii trag acum speranta ca statul ii va despagubi, macar ?n parte, pentru pagubele suferite.Ionel Arion, presedintele Pro Agro, sustine ca in viitor trebuie sa avem in vedere mecanisme functionale care s? vina in sprijinul agricultorilor, din ce in ce mai incercati de schimbarile climatice si de indecizia statului.In caz contrar, deficitul pluviometric va avea consecinte grave atat asupra fermierilor, cat si asupra intregii populatii. Aceasta se explica prin faptul ca vor creste preturilor la produsele alimentare, va creste numarul de someri din cauza culturilor afectate de seceta care nu mai pot fi lucrate si altele.?Cu siguranta seceta va mai fi in anii care vin. Trebuie sa gandim masuri de gestionare a riscurilor, si aici ma refer strict la seceta, astfel incat sa nu mai stam cu mana intinsa la bugetul statului si asa destul de vaduvit anul acesta. Va trebui sa gandim mecanisme de gestionare a riscurilor, fie fonduri mutuale, fie un alt tip de asigurari”, a spus fermierul Ionel Arion. Mai multe detalii aflati in materiul video Agro TV de mai jos. Click pe video: Reporter: Marius MileaCele mai mici productii la grau 17 septembrie 2020Cele mai mici productii la grau sunt inregistrate in multe zone afectate de lipsa precipitatiilor! Inca o confirmare, daca mai era nevoie, confirmare legata de dezastrul produs de seceta, in agricultura noastra. Si venim cu acest exemplu, pentru a atrage din nou atentia ca fermierii au nevoie urgenta de sustinere… de sustinere extrem de serioasa.?n judetul Iasi, sunt zone unde productia la grau este de 3 tone pe hectar. Lipsa apei a distrus suprafete imense de? culturi, iar dezastrul se poate vedea cel mai bine la vremea recoltatului. O radiografie a situatiei actuale o aflati din materialul urmator. Click pe video: Corespondent Agro TV Iasi: Raluca Daria DiaconiucCrescatorii de ovine plang cu un ochi si rad cu celalalt 17 septembrie 2020Pentru cresc?torii de ovine, situa?ia ?n momentul de fa?? este bun? ?i…nu prea. Dac? pre?ul pentru carnea de oaie este unul c?t de c?t satisf?c?tor, c?nd vine vorba despre l?n?, fermierii nici nu vor s? mai deschid? discu?ia. Suma este jignitoare spun ace?tia. Mai mult ?i costa s? tund? mioarele… Mai multe detalii afla?i chiar de la un cresc?tor, ?n materialul video realizat de echipa AGRO TV. Salariile oferite intr-o mare ferma din Romania! “Daca apreciezi muncitorul, el te asculta dumnezeieste” 17 septembrie 2020 Antreprenorii rom?ni ?sunt de vin?” pentru plecarea lucr?torilor din Rom?nia ?n str?in?tate, salariile fiind prea mici. Este p?rerea cunoscutului fermier din jude?ul Arad, Dimitrie Musc?. Acesta ??i ?ngrije?te cu mare aten?ie ceea ce crede el c? face to?i banii din lume: capitalul uman. Fermierul este de p?rere c? dac? nu ai grij? de oameni, nu ?i integrezi ?i nu ai reguli clare, atunci afacerea ta ”nu ajunge nic?ieri”. De aceea ofer? salarii pe m?sur? muncitorilor din ferma sa, iar ace?tia ?i sunt, la r?ndul lor, loiali. ??RANUL ROM?N E C?UTAT ?I-I SUNT ASCULTATE NECAZURILE DOAR ?N CAMPANIE ELECTORAL?! Liliana Sime 17 septembrie 2020 - OPINIE. Vin domnii de la ora? s?-l caute pe ??ranul rom?n ?i s?-i asculte necazurile, s?-i vad? truda doar ?n campanie electoral?. Atunci vor to?i s?-i arate ??ranului c?t de tare ?l sprijin? ?i c?t de tare le pas? de soarta lui. To?i vor s? se fotografieze ?i s? se filmeze al?turi de ??ranul rom?n de parc? ar fi un exponat ?ntr-un muzeu. Pentru c? asta va ajunge dac? i se vor da doar vorbe, nu ?i fapte.De ce nu-i bate?i oare la poart? ?i-n alte zile? De ce nu-i str?nge?i ?i-n alte zile, ?i-n al?i ani, m?na neagr?, br?zdat? de t?ieturi, plin? de b?t?turi de c?t scormone?te p?m?ntul ?i de c?t r?ne?te ?n grajd sub animale? De ce v? folosi?i acum de imaginea lui? ??ranul rom?n are necazuri ?i-n al?i ani, nu doar ?n cel electoral. ?i-n al?i ani, ??ranii se trudesc cu o vac?, dou?, trei ?i c?nd s? scoat? ?i ei un ban pe lapte, li se arunc? m?run?i?, 60 de bani, 70 de bani pe litru. Tac ?i ?nghit umilin?a. Dac? ?ndr?znesc s? spun? ceva, nu li se mai d? nici m?run?i?ul ?la, pentru c? ne-am obi?nuit s? import?m lapte de pe la vecini, Ungaria, Polonia. Laptele de la vacile noastre, crescute ?n fermele din Rom?nia, nu mai e bun, poate nu o fi a?a alb ca ?la adus din import, cine ?tie. C?nd vrea ??ranul s? mai scoat? ?i el un ban pe o bucat? de sl?nin?, pe o bucat? de carne sau de br?nz? de vac?, de oaie, se love?te de zidul birocra?iei, i se cer mald?re de avize, aprob?ri ?i alte h?rtii cu care unii ??i justific? locul de munc? de prin institu?iile statului. C?nd vrea s?-?i creasc? un porc ?n b?t?tura lui, ?i pune?i ??pe condi?ii ca s?-l for?a?i s? renun?e. Sunt sate, dragi mini?tri, europarlamentari ?i candida?i ?n c?utare de ??rani cu care s? v? face?i fotografii ?i filmule?e, unde nu e palm? de p??une pentru animale, iar ??ranii sunt for?a?i s? mearg? distan?e lungi al?turi de ciread? p?n? dau de un loc verde. Sunt sate ?n care nu este ap? ?i ??ranii car? ?n spinare apa din satele vecine ca s? nu le moar? animalele de sete. Sunt sate de munte din care fug tinerii prin ??ri str?ine ?i nu se mai ?ntorc, iar satele ?mb?tr?nesc ?i se sting odat? cu ultimii ??rani care le-au locuit. Sunt ??rani, mici fermieri, mici cresc?tori de animale, care nu apuc? un sfan? din subven?iile europene pentru c? e at?t de ?nc?lcit? legisla?ia noastra de parc? ar fi inten?ionat f?cut? a?a ca s? pun? piedic? ??ranului. Sunt mici cresc?tori care renun?? la animale, le v?nd pe la abatoare ?i pe unde pot, pe bani de nimic, c? nu mai au ce s? le dea de m?ncare, nu mai au bani ca s? le ?ntre?in?. Da, sunt acele ferme pe care voi le numi?i de subzisten?? ?i care nu dau bine la imaginea agriculturii, pe care vre?i voi s? le transforma?i peste noapte ?n ferme de familie profitabile. Sunt ??rani, mici fermieri ?i mici cresc?tori, pe care nu-i reprezint? nimeni, nu se lupt? nimeni pentru ei. Probabil, sunt profitabili doar ca imagine ?n campania electoral?. Acum, ?n campanie, li se fac promisiuni cu duiumul, cu larghe?e, ??ranilor, c? o vor duce mai bine, c? vor avea unde s?-?i v?nd? produsele din micile lor ferme, c? vor avea ap? ?i canalizare, c? li se vor da ajutoare europene ?i de la stat. At?ta d?rnicie greu ?nghite ??ranul rom?n pe care voi ?l crede?i prost ?i limitat.? De ce-i servi?i doar promisiuni ?i nu-i demonstra?i prin fapte? ?n timp ce voi promite?i c? de?ine?i bagheta magic?, pe ??ranii rom?ni ?i izbe?te ?n fa?? realitatea dur? ?n care se zbat s? supravie?uiasc?. Cum mai vede?i voi acum s?r?cia ?n care se zbate ??ranul rom?n ?i c?t de orbi deveni?i brusc c?nd sunte?i ale?i, c?nd sunte?i ?n posturi-cheie, c?nd ave?i p?inea ?i cu?itul ?i a?i putea lua decizii pentru schimbarea destinului crud al ??ranului rom?n!?O padure cat o tara”, campania prin care se vor planta 17 milioane de puieti. Iata judetele in care se vor face impaduririle septembrie 17, 2020 In cadrul editiei de toamna a campaniei ?O padure cat o tara”, se doreste plantarea a peste 17 milioane de puieti, a anuntat ministrul Mediului, Costel Alexe. ?O padure cat o tara este mai mult decat o mare adunare de oameni care planteaza. Campania are in spate de strategii silvice, prin care construim paduri puternice. Am anuntat, in prima etapa a campaniei, plantarea a peste 50 de milioane de puieti. Cu toate ca am avut perioada de urgenta in mijlocul campaniei, am reusit sa plantam in primavara 33 de milioane de puieti. Ne apropiem de partea a doua a campaniei O padure cat o tara si astfel, in octombrie – noiembrie vom planta peste 17 milioane de puieti. Daca in primavara ne-am concentrat pe zonele de munte si deal, in toamna campania va ajunge in zonele de campie, in mod special in judetele deficitare in paduri. In cadrul campaniei O padure cat o tara, vor fi realizate si lucrari de substituire, prin care vom construi paduri mai puternice decat avem astazi. De exemplu, aici, la Pustnicu, vrem sa readucem la viata padurile dominate de stejar! Acum avem, in aceasta zona, in jur de 75% tei, desi candva Codrii Vlasiei erau dominati de stejar. Urmarim ca prin lucrari de substituire sa revenim la ce a fost odata, 75% stejar si restul alte specii, printre care si tei”, a afirmat Alexe.Judetele in care vor fi plantati cei mai multi puietiPotrivit ministrului, cei mai multi puieti vor fi plantati in judetele: Tulcea (peste jumatate de milion), Galati (430.000), Calarasi (200.000), Dolj (180.000), Braila (150.000) si Vaslui (110.000).Dintre acestia, un milion de puieti sunt de stejar, 700.000 de plop si salcie, iar 150.000 sunt frasin artar si alte specii.De asemenea, vor fi plantate paduri de la zero pe o suprafata de 1.100 de hectare si vor fi completari pe o suprafata de peste 2.000 de hectare.In editia de primavara a campaniei ?O padure cat o tara” au fost plantate de la zero peste 2.400 de paduri si completate 7.000 de paduri tinere din judetele Suceva, Maramures si Sibiu.INDUSTRIE ALIMENTARA Rom?nia are 417 produc?tori de lactate ?i br?nzeturi, din care 124 fac produse cu certificat ?tradi?ional“.16.09.2020, Florentina Ni?uUnde sunt la raft? ?Facem produse ca pe vremea bunicilor, din pasiune, manual, iar ?n afacere sunt implica?i doar membri ai familiei. Am f?cut Administra?ie Public? ?i m-am ?ntors acas? s?-mi ajut familia“ Ca?, urd?, unt, ca?caval ori br?nz? de burduf sunt numai c?teva din cele 480 de produse atestate ca fiind tradi?ionale, montane sau de origine protejat?, realizate ?n familie, pe baza unei re?ete tradi?ionale, manual. Rom?nia are 417 produc?tori de lactate ?i br?nzeturi, din care 124 fac produse atestate, arat? datele din Catalogul Produselor Alimentare Certificate, al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale.Aceste atestate sunt acordate fie pentru un produs tradi?ional, fie pentru un produs montan, o re?et? consacrat?, o denumire de origine protejat?, o indica?ie geografic? sau o indica?ie geografic? protejat?. Atestarea unui produs tradi?ional ?nseamn? recunoa?terea tradi?ionalit??ii sale ?i publicarea ?n Registrul Na?ional al Produselor Tradi?ionale (RNPT). El trebuie s? fie fabricat din materii prime locale, s? prezinte o re?et? tradi?ional? specific? locului de prelucrare ?i s? fie realizate manual, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului de resort.Domeniile Panciu, singurul spumant rom?nesc premiat la cea mai important? competi?ie interna?ional? de vinuri, Concours Mondial, 16 Septembrie 2020 Domeniile Panciu a fost singurul vin spumant din Rom?nia medaliat la cea mai important? competi?ie interna?ional? de vinuri, Concours Mondial de Bruxelles. De altfel, Natura SRL (Domeniile Panciu) a primit 3 medalii de argint pentru dou? vinuri ro?ii (Feteasc? Neagr? 2017, Cabernet Sauvignon Grand Riserva 2016) ?i un vin spumant (Blanc de Blancs 2015).Tot ?n acest an, Vinurile Domeniile Panciu au primit dou? medalii de aur la International Wine Contest Bucharest – IWCB 2020.Astfel, vinurile spumant Blanc de Noir 20515 ?i Feteasc? Neagr? Gran RISERVA 2017 au fost recompensate cu medalii de aur la IWCB 2020.Situat? pe treptele piemontane ale Subcarpa?ilor de Curbur?, localitatea ?ife?ti se g?se?te ?n mijlocul viilor din nordul jude?ului Vrancea care formeaz??podgoria Panciu.Sc?ldat de apele Putnei la vest si cele ale ?u?i?ei la est, este un paradis al vi?ei de vie, unde ?arba, B?beasca Neagr?, Pl?vaia, Feteasca Neagr? si Feteasca alb? au fost reginele acestei podgorii de mii de ani.Calitatea vinurilor din Dealul S?rbilor nu l-au l?sat indiferent nici pe domnitorul Eustatie Dabija (1661-1665), care ?i-a cump?rat vii ?n Podgorie ?i a construit ?n apropierea acestora o superb? re?edin?? domneasca, la Ole?e?ti, pe malul Putnei. Renumele vinurilor din Dealul S?rbilor a cucerit cetatea de scaun a Moldovei, iar domnitorul?Gheorghe Duca?(1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), nimeni altul dec?t ginerele lui Dabija, a cerut cancelariei domne?ti sa adauge pe sigiliul domnesc vi?a de vie. Gra?ie vinurilor din Codrii S?rbilor (veche denumire a localit??ii), vi?a de vie a ajuns pe stema Moldovei, iar viile lui Dabija Vod? au devenit Podgorie Domneasc?. Tot aici au mai avut vii domnitorii Mihail Racovi?? (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726) si Alexandru Moruzi (1792-1793, 1802-1806, 1806-1807), familia prin?ului Sturza, ?i cronicarul Miron Costin. De peste 2000 de ani, pe Dealul S?rbilor se produc unele din cele mai bune vinuri albe din estul Europei.Particularit??ile solului, umiditatea echilibrat? ?i excelenta expunere la soare pe care o ofer? pozi?ia geografica fac din licoarea strugurilor una cu cea mai mare aciditate din ?ar?. Particularit??ile Dealului S?rbilor sunt solul baticalcaric lutoargilos, dezvoltat pe depozite loessoide mijlociu fine, umiditatea echilibrat?, temperaturile moderate cu o medie anual? de 10,2 ℃ ?i expunere la soare cu o ?nclinare 3° spre ESE. Astfel, podgoria Panciu devine ?n 1969 locul ?n care i-a na?tere primul spumant clasic ?de Panciu”, devenit ulterior un brand cunoscut ?n toat? ?ara.Din 2009 Domeniile Panciu sunt inima ?i sufletul vinurilor provenite din cele peste 120 hectare de vi?? de vie situate ?n aceast? zon?.Iar misiunea care de-a lungul anilor a stat la baza activit??ilor ?i deciziiilor luate a fost atins?, anume fabricarea unui produs natural de calitate rom?nesc prin valorificarea continu? a poten?ialului podgoriei Panciu.Astfel munca dedicat? a echipei s-a fructificat prin prezen?a pe pia?a a unui portofoliu ce cuprinde vinuri lini?tite albe, rose ?i ro?ii, frizzante, ?i spumante, toate ?ncadrate ?n 3 game: Domeniile Panciu, Panciu Riserva ?i Casa Panciu.Cele 120 ha cuprind numeroase soiuri precum: Feteasc? Alb?, Feteasc? Regal?, ?arba, Aligote, Galbena de Odobe?ti, Muscat Ottonel, T?m?ioas? Rom?nesc?, Sauvignon Blanc, Chardonnay, B?beasca Neagr?, Feteasca Neagr?, Pinot Noir ?i Cabernet Sauvignon.Crama este dotat? cu utilaj tehnologic de ultim? genera?ie care asigur? o capacitate de producere ?i stocare de 2 milioane litri.Din 2017, vinurile Domeniilor Panciu au o nou? denumire ?i o ?nf??i?are ?mbun?t??it?, croit? pe gusturile consumatorului modern ?i pe m?sura calit??ii vinurilor, Casa Panciu fiind redefinita ca ?Domeniile Panciu – Podgorie Domneasca”.Pentru a putea face posibil acest lucru, s-a lucrat intens al?turi de echipe de consultan?? de profil pentru a preg?ti o nou? strategie de prezen?? pe pia?a vinului, fiind vizate cele 4 aspecte de baz?:?produsul, plasarea, pre?ul ?i promovarea. Toate au fost trecute prin prisma celei mai importante valori de la care a pornit istoria fermei de la ?ife?ti – pasiunea.Totul a pronit de la pasiunea domnului Daniel Guzu pentru p?m?nt, calitatea produsului, precum ?i faptul c? a insuflat aceasta stare de spirit echipei.Toate acestea au f?cut ca produsele Domeniile Panciu – Podgorie Domneasc? s? fie foarte bine apreciate pe plan international, fiind prezen?i ?i premiate la t?rguri interna?ionale din toat? lumea.Calitate produselor a fost apreciat? de speciali?tii din domeniu at?t la nivel interna?ional, c?t ?i national, fiind premia?i la numeroase t?rguri, precum cele de Bruxelles, Beijing, Londra, Verona, Shanghai sau Berlin.Investi?i ?n Rom?nia! Laurent Pfeffer, Catleya Wines: Rom?nii au redescoperit turismul ?n Rom?nia ?n perioada pandemiei 16.09.2020, Bogdan Alecu Fondat? de un francez ?n Mehedin?i, crama Catleya are ?n plan s? mizeze pe turismul viticol din Oltenia ?i sunt ?n plan investi?ii ?n spa?ii de cazare. Laurent Pfeffer, oenolog cu studii la Bordeaux, capitala vinurilor fran?uze?ti, a venit ?n Rom?nia ?n 2007 pentru a investi ?ntr-o nou? cram?. 13 ani mai t?rziu ?i 700.000 de euro investi?ii, Pfeffer a repus Corcova pe harta vinurilor.??n 2007 am plecat s? caut un teren ?n Rom?nia pentru asta. Am c?utat ini?ial la T?rgu Bujor l?ng? Gala?i. Nu a mers. Am c?utat la Dealu Mare, dup? la Valea C?lug?reasc?, dar fiind francez, nevorbind limba rom?n?, f?r? niciun contact local, pre?urile erau foarte mari. Am fost mai mult plimbat. Dup?, am ajuns la Mehedin?i, la Corcova, unde aveam un furnizor. Acolo mi s-a recomandat un rom?n care cuno?tea limba francez?, care a plantat o vie ?i ?nt?i am fost acolo drept turist. Nu aveam ?n plan s? plant?m la Corcova. El c?uta atunci un inginer viticol, pentru c? era la ?nceput de drum. Am lucrat pentru el ca inginer viticol, iar el ne-a ajutat s? g?sim teren pentru a planta. Acum noi avem 14,5 hectare de vie ?i o produc?ie de circa 80.000 - 100.000 de sticle anual cu toat? via pe rod pe care am? replantat-o din 2010 ?ncoace. 85% vindem ?n Rom?nia, iar restul ?n Fran?a. Suntem patru asocia?i, eu aici ?i trei ?n Fran?a, iar ei acolo au noi canale de v?nzare“, a spus Laurent Pfeffer, managerul ?i ac?ionarul Catleya Wines.? Am investit p?n? acum 700.000 de euro aici. Am depus pentru proiecte europene, inclusiv pe partea de reconversie“, a spus francezul.Pia?a vinurilor din Fran?a cere ?i soiuri noi, care s? surprind?, motiv pentru care cele rom?ne?ti au tot mai mare c?utare.?Nu este u?or s? vinzi un vin rom?nesc ?n Fran?a. Dar Rom?nia are un avantaj mare? - are multe soiuri autohtone care se g?sesc numai aici, soiuri de mare calitate, iar asta ne ajut? ?n afar? s? vindem vin rom?nesc. ?n afar? se caut? soiuri noi, vinuri care reprezint? o surpriz?. Noi am intrat pe rod mai recent cu soiuri rom?ne?ti ?i de c?nd le export?m, este mult mai u?or s? vindem pentru c? este ceva nou. Noi avem o list? de feteasc? neagr?, alb? ?i regal?. Eu sunt fan soiuri rom?ne?ti ?i voiam s? avem doar soiuri rom?ne?ti ?n vie, ?ns? a fost mai complicat la ?nceput. Trebuie s? cumperi vi?? de calitate ?i este complicat pentru cele rom?ne?ti. De aceea am ?nceput cu vi?? din Fran?a, dup? care am g?sit ?i aici vi?? de calitate ?i am plantat“, a explicat Laurent Pfeffer.?n ceea ce prive?te pandemia, impactul asupra businessului a fost unul relativ, ?ns? acesta s-a reorganizat ?n condi?iile ?n care v?nz?rile ?n restaurante au sc?zut pe fondul restric?iilor. ?Noi eram specializa?i pe HoReCa, baruri, crame, restaurante ?i magazine specializate. C?nd a ?nceput pandemia am spus c? va fi un dezastru total, dar ne-am descurcat. A fost greu, este complicat, dar am v?ndut inclusiv online, at?t de la noi, c?t ?i pe alte platforme. Am avut mul?i oameni care au venit ?n Oltenia ?n vizit?, la noi la Corcova. Am avut degust?ri de vin ?i v?nz?ri. Mul?i au plecat ?n concediu ?n Oltenia anul acesta. Au venit ?i le-a pl?cut aici“, a spus Laurent Pfeffer.Urm?torul pas ?l reprezint? dezvoltarea componentei turistice, ?n condi?iile ?n care tot mai mul?i turi?ti vor s? viziteze cramele.?Noi vrem s? r?m?nem sub 20 de hectare de vie. Vrem o cram? mic?, dar s? putem primi oameni aici, s? guste vinurile aici unde sunt produse ?i vom dezvolta turismul viticol. Acum la final de septembrie vom avea un grup de 30 de oameni din Cluj care vor r?m?ne la cules, la desciorchinare ?i la cina ?n vie, iar ?n octombrie vom avea un grup din Bucure?ti. ?n viitor vrem s? depunem pentru un proiect de finan?are, s? avem un proiect de c?su?e eco ?n vie unde s? fie caza?i, ?n 2-3 ani. Sunt foarte mul?i din Cluj sau Bucure?ti care au venit aici ?i au fost uimi?i c?te locuri frumoase ?i nedescoperite sunt ?n Rom?nia, inclusiv Oltenia. Catleya este o cram? mic? de?inut? de un francez, din nou, ceva inedit pentru ei“, a subliniat Laurent Pfeffer.Ne place carnea, dar nu ne-o permitem! Frunta?i ?ntr-un nou top al s?r?ciei Iulia Moise 16 septembrie 2020 Faptul c? majoritatea rom?nilor o duc greu din punct de vedere financiar nu mai reprezint? un secret pentru nimeni. Dac? ?n urm? cu c?teva o statistic? a scos la iveal? faptul c? 1/3 familii tr?iesc la limita existen?ei ?i nu ??i pot permite nici m?car achiz?ionarea bunurilor de strict? necesitate sau plata facturilor, o nou? statistic? ar trebui s? le pun? semne serioase de ?ntrebare guvernan?ilor.Potrivit celor mai recente date oferite de c?tre Institutului de Statistic?, 16% dintre familiile din Rom?nia sus?in c? nu ??i permit s? m?n?nce carne sau pe?te at?t de des.?n compara?ie cu al?i europeni, rom?nii consum? cu c?teva zeci de kilograme mai pu?in. Acest lucru se datoreaz? ?i faptului c? pre?ul c?rnii a crescut destul de mult ?n ultimele c?teva luni.Cercetarea efecuat? de Institutului de Statistic? privind condi?iile de via??, scoate la iveal? faptul c? 16% dintre rom?ni nu ??i permit s? aib? pe mas? cel pu?in un fel de m?ncare cu carne sau pe?te o dat? la dou? zile. ?n acest ?top”, Rom?nia ocup? penultimul loc, iar la acest capitol doar bulgarii stau mai prost ca noi.La polul opus se afl? ciprio?ii, irlandezii ?i danezii. Pentru ei asigurarea unei mese care s? con?in? carne nu reprezint?? problem?.Aceea?i cercetare mai arat? c? cea mai afectat? categorie estea cea apersoanelor de peste 75 ani, care au venituri destul de reduse. O treime dintre senori sus?in c? nu dispun de suficien?i bamo pentru a m?nca preparate din carne m?car odat? la dou? zile.Pe l?ng? motivele financiare, un alt factor care st? la baza consumului redus de carne este ?i faptul c? mul?i rom?ni consider? c? preparatele din carne sunt nes?n?toase. O familie din 3 tr?ie?te la limita supravie?uirii?n Rom?nia, o familie din trei tr?ie?te la limita supravie?uirii, oamenii f?c?nd fa?? cu greu cheltuielilor pentru produsele care acoper? strictul necesar sau plata facturilor ?i a utilit??ilor. Cele mai vulnerabile categorii sociale sunt v?rstnicii sau familiile care au mai mul?i copii. La nivelul UE, Rom?nia ocup? locul 5 ?n topul ??rilor restante.Particip?ri de cel mai ?nalt prestigiu la Meat.Milk 2020, meatmilk 17 septembrie 2020 De?i ?ntreaga ?ar? traverseaz? o perioad? deosebit de dificil?, ?i, desigur, ?ntreaga economie na?ional?, cea de-a IX-a Expo-Conferin?? interna?ional? Meat.Milk, care se va desf??ura ?n zilele de 5 ?i 6 octombrie la Hotel Alin din Poiana Bra?ov, se bucur? de particip?ri ?i de parteneriate de cel mai ?nalt prestigiu.Astfel, potrivit proiectului revistei Meat.Milk, de a da o tot mai mare importan?? retail-ului alimentar ?i rela?ia hipermarket-urilor cu furnizorii, evenimentul are deja ca Parteneri Platinum companiile Kaufland ?i Carrefour, care vor avea o prezen?? deosebit de consistent?, at?t ca expunere, c?t ?i ca implicare ?n program, prin prezent?rile din ziua de 5 octombrie, din ?edin?a general?, ?i prin implicarea ?n Forum Retail, ?n ziua de 6 octombrie. Al?turi de aceste dou? mari re?ele de hipermarket-uri, ?i-au anun?at deja participarea al?i retaileri alimentari, ai c?ror nume le vom face cunoscute foarte cur?nd. Aceasta, ]n condi’iile ]n care Asociatia Marilor Retaileri din Romania este Partener Principal de organizare al acestei editii a Expo-Conferintei Internationale Meat.Milk 2020.Din partea celorlalte companii, care vor reprezenta diverse zone economice de interes pentru sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, amintim firma Testo, ca Partener Gold, Agricola Bac?u-Partener Silver, Bioaktiv/Ecoaktiv-Partener silver, Biotrend-Partener, Mirdatod-Partener etc. Toate aceste firme ??i vor prezenta produsele ?n zona Expo iar reprezentan?ii partenerilor Gold ?i Silver vor sus?ine prezent?ri ?n ziua de 5 octombrie.O men?iune special?, din aceast? categorie, o putem face pentru compania Five Continents-Boto?ani, care, la fel ca restul partenerilor, ??i va prezenta cele mai noi produse din categoria Premium la standul pe care ?l va avea organizat ?n sec?iunea Expo, dar care, prin intermediul domnului George Grecu-Expert ?n Industrial Laptelui, se va implica ?n mai multe sec?iuni din program (prezentare, dezbatere etc.-5 ?i 6 octombrie)V? reamintim c? agen?ia infoGROUP, ?n calitate de organizator a primit confirmarea de participare a urm?torilor reprezentan?i ai autorit??ilor: Robert Chioveanu-Pre?edinte ANSVSA, Eduardt Cosminschi-Pre?edinte ANPC, Adrian Pintea-Director General APIA ?i Paul Anghel-Director General ANPC.Totodat?, v? inform?m c? dezbaterile din ziua de 5 octombrie (Fermieri carne/lapte ?i Procesatori carne/lapte) ?n va avea ca speakeri pe domnii George Scarlat ?i Aurel Simion-Secretari de Stat ?n MADR.Totodat?, domnul Ministru al Agriculturii Adrian Oros, ?i-a dat acordul de principiu pentru participarea la cel mai important eveniment de profil al anului, Meat.Milk 2020.V? reamintim principalele condi?ii de organizare:-?n sala de ?edin?e?va avea acces strict num?rul de persoane admis de Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??: Speaker-i, asisten??, moderator, regie ?i operatori tv (50 de persoane). Amplasarea acestora va fi efectuat? cu respectarea distan??rii sociale. Accesul speaker-ilor ?n sal? va fi succesiv.-Restul participan?ilor?vor putea urm?ri desf??urarea evenimentului pe monitoarele amplasate pe terasele exitinse ale hotelului sau pot participa la meeting-uri private, de business.–Reprezentan?ii autorit??ilor?(MADR, ANSVSA, ANPC, APIA), care deja au confirmat participarea, ??i vor sus?ine comunic?rile, vor r?spunde ?ntreb?rilor, iar apoi vor p?r?si sala de ?edin??. Dezbaterile fiec?rei sec?iuni vor fi, de asemenea, transmise live, integral.-?ntreb?rile?vor putea fi puse din sal? dar ele pot fi transmise ?i on-line, c?tre moderator, ?n timpul fiec?rei comunic?ri ?n parte.-Dup? fiecare dou? ore, sala de ?edin?e va fi dezinfectat? ?i aerisit?, lucr?rile urm?nd s? fie reluate dup? o pauz? de cca 30 de minute.-Sec?iunea Expo?va fi amenajat?, ca de obicei, ?n spa?iul eliberat al restaurantului de l?ng? recep?ia hotelului ?i nu va avea dec?t cel mult 20 de standuri. La fiecare stand nu va fi admis? dec?t prezen?a unei singure persoane pentru fiecare companie! Vizitarea standurilor va putea fi efectuat? numai ?n grupuri mici, respect?ndu-se distan?area social?.-Pentru a compensa?absen?a vizitatorilor la standuri, ?n dup?-amiezele de 5 ?i 6 octombrie, fiecare expozant ??i va prezenta produsele ?i serviciile ?n interviuri televizate live, de c?te 10-15 minute. ?n acest fel, se va asigura o vizibilitate deosebit? fiec?rei companii ?n parte. ?n plus, fiecare interviu televizat va fi men?inut pe site-urile Meat.Milk, infoFERMA, infoALIMENT. Ulterior evenimentului, interviurile vor fi distribuite companiilor, pentru a le utiliza ?n propriul beneficiu.-Mesele participan?ilor?vor fi asigurate pe terasele hotelului sau ?n camere, potrivit normelor ?n vigoare ?i conform posibilit??ilor hotelului.-Cina festiv??VA AVEA LOC, urm?nd s? se organizeze ?i un Foc de Tab?r?, cu berbecu?i la pro?ap. Gala Premiilor Meat.Milk se va desf??ura ?n formul? restr?ns? ?i va fi televizat? ?n direct, pe canalele media amintite mai sus.Normele de siguran?? stabilite de Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? vor fi obligatorii (m??ti de protec?ie, dezinfectan?i, m?nu?i etc), inclusiv la cina festiv? din seara zilei de 5 octombrie.Participan?ii la eveniment vor fi ?inu?i la curent cu eventualele modfic?ri de program, precum ?i cu fiecare detaliu de organizare ?n parte.?nscrieri ?i informa?ii suplimentare pe?office@infogroup.ro,?meat-milk.ro/conferinta,?ferma.ro,?aliment.ro, precum ?i pe paginile de Facebook ale revistelor Meat.Milk, infoFERMA ?i infoALIMENT Magazin.?NSCRIE?I-V?, PARTICIPA?I LA EXPO-CONFERIN?A MEAT.MILK 2020! S? RECONSTRUIM ROM?NIA ?MPREUN?!Comunicat de pres? – Marea Medalie de Aur pentru Crama G?rboiu la Concours Mondial de Bruxelles 2020 septembrie 15, 2020, Adelina Boboc Vinul Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 de la Crama G?rboiu a fost singurul din Rom?nia care a primit Marea Medalie de Aur la cea mai important? competi?ie interna?ional? de vinuri, Concours Mondial de Bruxelles 2020, informeaz? site-ul oficial al competi?iei. Marea Medalie de Aur este cea mai important? distinc?ie care se ofer? ?n cadrul competi?iei mondiale, la care au fost prezente nu mai pu?in de 8.500 de vinuri din 46 de ??ri produc?toare. Aur pentru Bacanta Sauvignon Blanc Fume 2018 ?i Argint pentru Constantin Premium Red Blend 2016??n cadrul evenimentului, Crama G?rboiu a mai primit o medalie de aur, cu Bacanta Savignon Blanc Fume 2018, dar ?i un argint cu vinul Constantin Premium Red Blend 2016. Rezultatele au fost publicate vineri pe site-ul oficial al Concours Mondial de Bruxelles, competi?ie care a fost ?nfiin?at? ?n 1994. Livia G?rboiu, director executiv al Cramei G?rboiu (Sursa foto: Facebook) ?”Sunt rare momentele ?n care munca depus? de o cram? este eviden?iat? at?t de puternic. Faptul c? sunt doar c?teva vinuri ?n toat? lumea care au primit o astfel de medalie, si mai ales ca Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 este singurul din Romania cu o asemenea distinc?ie, pentru noi reprezint? o onoare ?i totodat? ?ncununarea eforturilor depuse de familia noastr? ?n ultimii 15 ani pentru a le oferi clien?ilor no?tri vinuri de cea mai bun? calitate.”, a declarat Livia G?rboiu, directorul executiv al companiei.Doar 300 de sticle Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2019 au fost scoase la v?nzareCrama G?rboiu a scos la vanzare doar 300 de sticle Rezerva Familiei Savignon Blanc 2019. “Vinurile de colec?ie sunt poten?ate de timp, ghidate de valori ?i tradi?ie, dar nu ?n ultimul r?nd sunt parte din istoria cramei noastre. Crama G?rboiu ?mp?rt??e?te cu m?ndrie o serie limitat? de vinuri deosebite, din loturi special selectate, vinuri nu doar cu poten?ial de ?nvechire, ci ?i cu valoare de familie. Licoarea spune ?ntreaga poveste a terroir-ului Vrancean de mare exceptie!”, a ad?ugat Livia G?rboiu.Crama G?rboiu este o afacere de familie ?nfiin?at? ?n anul 2005 ?i de?ine o suprafa?? de aproximativ 170 de hectare ?n zona viticol? Cote?ti din jude?ul Vrancea. ?n ultimii ani, compania a primit numeroase premii interna?ionale pentru vinurile produse, printre care amintim Bacanta Chardonnay 2017 ?i Epicentrum Aligote & Muscat Ottonel 2017 (aur la Concours Mondial de Bruxelles 2018), Bacanta Chardonnay, care a fost cel mai premiat vin alb din Rom?nia ?n 2017 (aur la Mundus Vini Germania, aur la Berliner Wine Trophy, argint la Concours Mondial de Bruxelles, bronz la Decanter) sau Epicentrum Aligote ?i Muscat, declarat cel mai bun vin alb din Rom?nia ?n 2013 la Mundus Vini Germania.?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA?n Rom?nia sunt 120.000 de magazine, dar num?rul lor scade. Din total, 90% sunt foarte mici. Num?rul de magazine include toate tipurile de retail, de la alimente, mod?, electro-IT sau bricolaj, la cosmetice, carburan?i sau farma Cristina Ro?ca 17.09.2020, Universul comer?ului din Rom?nia num?r? 120.000 de magazine, iar peste 90% dintre ele au sub 120 mp, arat? datele de la INS. La polul opus, sunt doar 84 de unit??i de retail de peste 10.000 mp. ?n aceast? analiz? sunt incluse doar unit??ile de retail, nu ?i cele de tip angro sau orice punct de comer? cu ridicata. ??n anul 2018, comparativ cu 2017, re?eaua comercial? a ?ntreprinderilor care au desf??urat activitate de comer? cu am?nuntul a sc?zut cu 458 de magazine. Se remarc? o sc?dere a num?rului de magazine cu suprafa?a sub 120 mp, cu 779 mai pu?ine fa?? de anul anterior, categorie care este preponderent? ca num?r, respectiv 92,4% din total, dar ?i o cre?tere cu 5 magazine a celor cu suprafa?a de 10.000 mp ?i peste“, spun oficialii INS.Cele mai multe puncte de retail sunt ?ns?, de departe, magazinele alimentare, cu circa 75.000-80.000 de unit??i moderne ?i tradi?ionale. Acestora li se adaug? vreo 8.000 de farmacii, 2.500-3.000 de benzin?rii ?i altele. An de an ?n Rom?nia se deschid unit??i noi, magazine moderne de regul?, ?n principal sub branduri str?ine. Exist? ?ns? ?i afaceri locale, dezvoltate de antreprenori locali, care se extind. La polul opus ?ns?, constant se ?nchid magazine noi. Cele mai multe sunt, din nou, cele alimentare, magazine mici, tradi?ionale, care nu fac fa?? concuren?ei din partea juc?torilor str?ini. Similar s-a ?nt?mplat ?i ?n moda rom?neasc?, de?i la o scar? mai mic?.De altfel, ?n retail sunt pu?ine segmente unde afacerile locale s? domine.Ce impact are pandemia asupra comportamentului de consum. Cristina Ro?ca 16.09.2020, Pia?a se polarizeaz?, brandurile ieftine ?i m?rcile private din segmentul economic c??tig? teren ?n detrimentul produselor cu pre?uri medii ? Cei mai mul?i bani merg ?n continuare c?tre brandurile mainstream, care atrag 31% din bugetul de shopping, ?ns? cota de pia?? a sc?zut puternic ?n 2020?? O alt? sc?dere, de?i mai temperat?, se remarc? ?n cazul brandurilor premium?? La polul opus, produsele cu pre?uri mici ?i m?rcile private (nu ?i cele premium) c??tig? tot mai mul?i adep?i.Pandemia de COVID-19 a schimbat comportamentul de consum al rom?nilor care au devenit tot mai aten?i la modul ?n care ??i cheltuie banii ?i se reorienteaz? astfel c?tre bunuri cu pre?uri mai mici. Aceast? schimbare vine dup? mai mul?i ani ?n care s-a vorbit de o premiumizare a pie?ei, mai exact de o cre?tere a v?nz?rilor de bunuri cu pre?uri mai mari.?Dac? anul trecut remarcam o premiumizare a pie?ei de FMCG at?t prin m?rcile premium c?t ?i prin cele private label premium, anul acesta trendul se estomeaz?, iar cele mai dinamice sunt m?rcile proprii “budget“ (cu pre?uri mai mici – n.red.) ?i m?rcile din segmentul economic de pre?. A? zice mai degrab? c? asist?m la o polarizare a pie?ei, iar cel mai afectate sunt m?rcile ce joac? ?n mainstream, trend pe care ?l observ?m ?n toate categoriile macro monitorizate“, spune Diana Sc?una?u, client service manager ?n cadrul companiei de cercetare de pia?? GfK.Urm?ri?i LIVE VIDEOCONFERIN?A ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT'20, ZIUA I: Sistemul medical rom?nesc ?n vremea pandemiei. Ce lec?ii am ?nv??at? Ce este de f?cut ?n continuare? ?ncearc? grupul Carrefour s? ?i conving? pe consumatorii locali s? bea vinuri rom?ne?ti? Prin programul Deschidem Vinul Rom?nesc retailerul aduce ?n magazine etichete exclusive ?i vinuri premium 17 sep 2020 290 afi??ri Deoarece vinul rom?nesc merit? o conversa?ie serioas? astfel ?nc?t s?-l? cunoa?tem mai bine ?i s? ne reconect?m la gustul lui ?i la oamenii care ?l des?v?r?esc, Carrefour a creat programul Deschidem Vinul Rom?nesc. ?Am oferit ?ntotdeauna clien?ilor no?tri o selec?ie generoas? de vinuri provenite de la produc?tori locali. ?ns? comportamentul ?n schimbare al consumatorului ?i gusturile acestuia, din ce ?n ce mai rafinate sau orientarea spre produse gastronomice locale de calitate, la pre?uri accesibile, au scos la iveal? nevoia de a face mai mult ?i de a duce eforturile de diferen?iere pe pia?? la un nou nivel“, spun reprezentan?ii companiei.?n 2018, Carrefour Rom?nia ?ncepea creionarea programului Deschidem Vinul Rom?nesc, ce avea s? se lanseze oficial un an mai t?rziu, ca parte a angajamentului global pentru dezvoltare durabil?, tradus prin filozofia ACT FOR FOOD. Demersul a pornit din dorin?a de a construi ?i pe acest segment - nu de pu?ine ori asociat mai degrab? cunosc?torilor ?i industriei HoReCa - un program pe termen lung, prin care s? aduc? ?n paharele consumatorilor, produse autentice, de calitate, sprijinind, totodat?, afacerile locale de care depind comunit??i ?ntregi ?i contribuind la cre?terea lor.?Industria vinicol?, asemenea celei agricole, are un impact socio-economic major ?n multe comunit??i, care sunt - practic - dependente de produc?torii de vinuri din regiunile respective. Iar Deschidem Vinul Rom?nesc este un program ambi?ios, pe termen lung, de sus?inere a cramelor locale, care ??i propune s? pun? vinul rom?nesc pe harta interna?ional? ?i s?-l transforme ?n brand de ?ar?.“ Prin aceast? ini?iativ?, Carrefour ofer? produc?torilor acces la raft, ?ncurajeaz? consumul de produse rom?ne?ti de calitate la pre?uri de retail ?i contribuie la schimbarea percep?iei unor antreprenori din industria vinurilor, poate reticen?i la ?nceput ?n a ?ncheia parteneriate cu un retailer.Rom?nia este unul dintre cei mai mari produc?tori de vin din Europa ?i chiar la v?rful clasamentului mondial (locul 12), ?ns? pu?ini sunt cei care ?tiu c? pia?a local? face parte din lumea foarte veche a vinului, al?turi de state precum Georgia, care ?i-a creat deja un renume mondial pornind chiar de la aceast? ?idee. Dar nu doar istoria conteaz? c?nd vine vorba despre aceast? licoare numit? de unii cunosc?tori un bun cultural. ?n ultimii ani pia?a s-a dezvoltat, produc?torii au investit ?i au ridicat ?tacheta. Vinul s-a ?maturizat“ ?i el ?i at?rn? mai greu ?n evalu?rile cunosc?torilor care caut? licori realizate cu aten?ie ?i migal? pentru a r?sf??a papile care mai de care mai educate.?Industria vinicol?, asemenea celei agricole, are un impact socio-economic major ?n multe comunit??i, care sunt - practic - dependente de produc?torii de vinuri din regiunile respective. Iar Deschidem Vinul Rom?nesc este un program ambi?ios, pe termen lung, de sus?inere a cramelor locale ?i a ecosistemelor de servicii din jurul lor, care ??i propune s? pun? vinul rom?nesc pe harta interna?ional? a vinurilor ?i s?-l transforme ?n brand de ?ar?.“?n 2019, programul Carrefour debuta cu 14 crame din ?apte regiuni ale ??rii. Un an mai t?rziu, Deschidem Vinul Rom?nesc cuprinde 26 de crame atent alese de c?tre o echip? alc?tuit? din exper?i Carrefour, Mircea Niculescu - Wine Buyer Carrefour ?i somelier cu experien?? de peste 17 ani ?n industrie ?i Marinela Ardelean, consultantul extern ?n materie de vinuri al Carrefour, critic de vin, autor ?i jurat ?n competi?ii interna?ionale de vin ?i b?uturi spirtoase precum Mundus Vini sau Meininger’s International Spirits Award.Programul propune consumatorilor trei perspective: regional?, cea a exclusivit??ilor ?i perspectiva premium. Perspectiva regional? are ca obiectiv s? aduc? vinul mai aproape de consumatori, pornind de la criteriul axat pe regionalitate, pe proximitatea dintre locul unde se na?te vinul ?i locul unde acesta este consumat. Etichetele prezente ?n proiectul regional provin de la crame mici ?i mijlocii, precum Lechburg ?i Ciumbrud din Transilvania, Strunga ?i Domeniile Bohotin din zona Moldovei sau Crama Trantu ?i Crama Hamangia ?n Dobrogea. Din Muntenia au fost selectate Gramofon ?i Licorna, din Oltenia - Catleya ?i Marcea, din Banat - Sera ?i Silvania, iar din Cri?ana - Maxi Marc ?i Crama Teodor.?Vinurile provenite de la cramele regionale se g?sesc ?n hipermarketurile din regiunile de provenien??, precum ?i ?n hipermarketurile Carrefour B?neasa ?i Carrefour Corbeanca. Mai mult, 36 dintre vinuri, apreciate ?n mod particular de c?tre consumatori, au devenit disponibile ?n 2020 ?i ?n re?eaua na?ional? Carrefour.“C?t despre vinurile pe care le g?se?ti doar la Carrefour, ast?zi exist? o selec?ie de 11 etichete exclusive, create de patru crame rom?ne?ti - Aurelia Vi?inescu, Domeniul Bogdan (vinuri BIO), Via Viticola Sarica Niculi?el ?i Crama Davino -, special pentru clien?ii lan?ului de magazine.?n ceea ce prive?te licorile premium - cel de-al treilea pilon ?n program - odat? ajuns ?ntr-unul din hipermarketurile Carrefour din B?neasa, Corbeanca, T?rgu-Mure? ?i T?rgovi?te, care beneficiaz? de zone de WineSquare, e greu s? le ratezi. Sunt u?or de recunoscut dup? felul ?n care sunt a?ezate pe raft ?i p?strate, ?ntocmai ca ?ntr-o cram?. ?i, pentru ca experien?a s? fie complet?, vinurile ce poart? etichete Premium se bucur? de v?nzare asistat? de c?tre un sommelier, 3-4 zile pe s?pt?m?n?, ?ntre 4 ?i 6 ore pe zi. C?teva dintre cramele care produc aceste vinuri sunt Budureasca, Crama Opri?or, Domeniile Tohani, Domeniul Coroanei Segarcea, Corcova Roy & D?mboviceanu, Villa Vinea, Basilescu ?i Via Viticola.Reprezentan?ii Carrefour Rom?nia spun c? importan?a acestui proiect este cu at?t mai mare ?n aceast? perioad? c?nd contextul pandemic a fost o piatr? de hotar pentru produc?tori, care n-au mai putut s?-?i v?nd? produsele c?tre partenerii din HoReCa.?I-a provocat s?-?i diversifice canalele de v?nzare ?i i-a f?cut s? priveasc? mai atent c?tre retail ?i c?tre e-commerce. Carrefour le-a r?mas aproape pe aceste canale ?i le-a oferit desfacerea de care aveau nevoie pentru a ?ncheia acest capitol, cu bine.“Lidl a lansat aplica?ia Lidl Plus, meatmilk , 17 septembrie 2020 Discounterul german Lidl a anun?at c? to?i clien?ii din Germania vor putea folosi aplica?ia Lidl Plus ?n toate cele 3.200 de puncte de v?nzare din toat? ?ara, dup? cum informeaz? European Supermarket Magazine.Decizia vine dup? un proiect pilot de succes a dovedit c? permite clien?ilor s? beneficieze de premii instantanee, chitan?e digitale ?i alte c?teva caracteristici. Aplica?ia Lidl Plus este deja una dintre cele mai bine cotate aplica?ii din retailul german, a ad?ugat compania.??Cu aplica?ia Lidl Plus, vrem s? le oferim clien?ilor no?tri un alt argument pentru a face cump?r?turi la Lidl ?i astfel s? economisim bani la fiecare achizi?ie”, a explicat Dominik Eberhard, director digital la Lidl Germania.?Lidl Plus este o component? important? a dezvolt?rii digitale la Lidl ?i leag? ?i mai str?ns afacerea noastr? digital? ?i sta?ionar?.”Este nevoie de aproximativ 90 de secunde pentru a v? ?nregistra ?n aplica?ia gratuit? Lidl Plus, disponibil? pe Apple App Store sau Google Play.Aplica?ia poate fi utilizat? ?i ?n Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Austria, Polonia ?i ?n multe alte ??ri ?n care opereaz? Lidl.Retailerul ofer? tuturor utilizatorilor nou ?nregistra?i un cupon de bun venit de 5 EUR, care poate fi r?scump?rat cu o achizi?ie ulterioar? ?n valoare de 30 EUR.Aplica?ia func?ioneaz? ?i ca un card de loialitate digital, care poate fi utilizat pentru colectarea de puncte pentru reduceri ?i pentru valorificarea cupoanelor digitale.De asemenea, ofer? clien?ilor Lidl Plus beneficii precum pre?uri speciale la benzin?rii, restaurante sau locuri de agrement care au colaborat cu Lidl.Reprezentan?ii retailerilor: E posibil ca magazinele mici s? aib? nevoie de autoriza?ii noi pentru a gestiona de?eurile Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE, Poluare 17 September 2020 ?n conferin?a ?Circular Waste – Provoc?ri ?i solu?ii ?n sistemul garan?ie-depozit”, organizat? de Green Report, reprezentan?ii comercian?ilor (at?t cei mici ?i mijlocii, c?t ?i cei mari) au subliniat o serie de aspecte care trebuie l?murite privind acest sistem. De exemplu, unde vor fi depozitate ambalajele sau dac? va fi nevoie reautorizarea magazinelor.George B?descu, Director Executiv Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia, a reamintit c? sistemul depozit-garan?ie a fost adoptat ?n 2018, printr-o ordonan?? de urgen??. Acesta a f?cut referire la garan?ia de 50 de bani pentru recipientele reciclabile din sticl?, care a ?nceput s? fie perceput? de la 31 martie 2019.B?descu a mai subliniat c? ??rile care au implementat p?n? acum sistemul de depozit-garan?ie, din Europa, sunt cu prec?dere din zona nordic? sau din zona baltic? ?i au recurs la aceasta metod? ?n anii 90.?Pia?a din Rom?nia ?are caracteristici care pot ridica anumite provoc?ri. Nu este o pia?? mic? nici geografic, nici ca num?r de consumatori. ?n Rom?nia sunt foarte multe magazine, dac? compar?m cu statele unde acest sistem este implementat. Deocamdat?, ?n Europa nu avem o pia?? comparabil? ca ?i dimensiuni ?i volum cu pia?a rom?neasc? care s? fi adoptat acest sistem ?i care s? fie ?i validat”, a spus acesta.Directorul Executiv al Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia a precizat c? sistemul presupune o construc?ie logistic? foarte complex? ?i o modalitate de func?ionare foarte precis?, astfel ?nc?t s? poat? livra rezultatele care s? fac? fezabil raportul ?ntre costurile care sunt implicate ?i obiectivele care trebuie atinse.?Exist? o complexitate ?i ?n ceea ce prive?te o structura suprafe?elor de v?nzare a magazinelor mari, medii sau mici, unele cu parc?ri, altele f?r?. ?in?nd cont de contextul ?n care ne afl?m, ?ncerc?m s? ne d?m seama dac? amplasarea unor aparate RVM ar putea fi luat ?n considerare s? fie f?cut ?n interiorul magazinelor sau ?n parc?ri sau ?n spa?ii subterane. Ideea este ca el s? fie sustenabil pentru c? dac? el, din modul ?n care este organizat, evaluat ?i func?ioneaz? nu reu?e?te s? se auto-reglementeze, inclusiv din punct de vedere financiar, la un moment dat se va bloca”, a subliniat B?descu.Feliciu Paraschiv, Vicepre?edintele Asocia?iei Na?ionale a Comercian?ilor Mici ?i Mijlocii din Rom?nia, a transmis c? ??i dore?te o lege clar?, simpl?, ?ns? trebuie clarificate anumite aspecte care vor avea impact asupra industriei pe care o reprezint?.?Ne vom conforma legii, f?r? discu?ii. Dar av?nd spa?ii mici, va fi foarte dificil s? primim (n.r. ambalajele), dar o vom face. Pentru noi ar fi important dac? am putea instala – noi sau o societate care s-ar ocupa de asta – ni?te automate ?n afara cl?dirilor, pentru c? spa?iile noastre fiind mici, nu ?tiu dac? nu cumva vom fi obliga?i s? refacem autoriza?iile de mediu ?i toate autoriza?iile pentru c? va trebui s? d?m spa?ii alocate special cu destina?ia ?de?eu?. E posibil s? ajungem la reautorizarea micilor magazine, dac? noi vom str?nge ?n interiorul magazinelor aceste de?euri. Imagina?i-v? c? o s? ne vin? PET-uri pe care consumatorii au pus gura c?nd au consumat ?i poate sunt contaminate cu noul Coronavirus. Noi le b?g?m din nou ?n magazin, de aceea e de preferat ca aceste automate s? fie ?n exteriorul magazinelor”, a sus?inut Paraschiv.Potrivit acestuia, s-ar putea s? fie nevoie ?i de crearea unor noi locuri de munc? ?n cadrul acelor magazine, astfel ?nc?t s? existe un angajat care s? preia ambalajele aduse de consumatori.?La firul ierbii, lucrurile se v?d pu?in altfel”, a comentat B?descu dup? interven?ia altor invita?i ?n conferin?a ?Circular Waste – Provoc?ri ?i solu?ii ?n sistemul garan?ie-depozit”.?Dac? sco?i locuri de munc? suplimentare, f?r? s? fii ?ntr-o situa?ie de profit, atunci de unde le vei finan?a? ?nseamn? c? vor fi, ?i acestea, ni?te costuri suplimentare. Aceast? situa?ie cu pandemia a impus magazinelor foarte multe cheltuieli suplimentare, cu aceste organiz?ri interioare. Plexiglas, temperatura. Deja exist? asupra magazinelor o presiune suplimentar?. Pentru func?ionarea acestui sistem, ?n afar? de garan?ia de 0,5 lei, s? spunem, vor fi ?i alte cheltuieli. Participan?ii la acest sistem vor avea oricum ?i alte cheltuieli intrinseci, care nu vor putea fi acoperite doar de garan?ia respectiv?. La un moment dat aceste cheltuieli legate de func?ionarea sistemului, plus garan?ia, dac? vom ?ncerca s? le decont?m, s-ar putea s? ajungem la concluzia c? poate ar fi necesar? poate chiar o reajustare a pre?urilor, ?n general”, a spus acesta.?Nu cred c? avem ?n acest moment o evaluare care s? ne dea o garan?ie c? acest sistem va func?iona ?n maniera ?n care ne g?ndim ?n acest moment”, a mai concluzionat B?descu.Burger King deschide ?nc? un restaurant ?n Pia?a Sudului ?i ajunge la ?ase unit??i pe pia?a local? InCont.ro, 17 septembrie 2020 Burger KingAmRest, care de?ine franciza Burger King ?n Rom?nia, anun?? deshiderea unui nou restaurant ?n zona Pia?a Sudului din Bucure?ti. Potrivit companiei, acesta este al treilea restaurant deschis ?n luna septembrie ?i al ?aselea din Rom?nia, de la revenirea francizei pe pia?a local?.Noul restaurant este situat ?n pe Bulevardul Sergent Ni?u Vasile, Nr 1, sector 4, Pia?a Sudului ?i va avea o echip? de 40 de angaja?i. Compania anun?? c? a luat toate m?surile de siguran?? ?i igien? ?n preg?tirea tuturor comenzilor: de la recipiente cu dezinfectant ?n toate punctele-cheie din restaurant, la echiparea angaja?ilor cu m??ti ?i m?nu?i.“Iat? c? am ajuns la ?ndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective pe care ni le-am setat ?n momentul intr?rii pe pia?a din Rom?nia ?i anume s? avem ?ase restaurante Burger King deschise ?n primul an de la inaugurare. Suntem bucuro?i de acest rezultat mai ales c?, anul acest a venit cu multe provoc?ri din cauza crizei Covid-19. ?ns? ne-am mobilizat rapid iar acest lucru nu ne-a dat planurile peste cap ci din contra. ?mpreun? cu o echip? bine ?nchegat? am reu?it s? ne atingem obiectivele ?i mai mult de at?t, s? avem trei noi deschideri de restaurante ?ntr-o singur? lun?”, a declarat Daniel Ryska, Regional Director CE & SEE.Burger King ofer? clien?ilor tot spa?iul disponibil, care respect? condi?iile de siguran?? ?i un ?ntreg set de m?suri menite s? ?i protejeze. Servirea la mas? respect? toate m?surile de distan?are social? impuse de autorit??i, mesele fiind dezinfectate dup? fiecare client. La fiecare cas? de marcat sau la intrarea ?n restaurant, clien?ii se pot dezinfecta cu solu?iile disponibile ?n recipientele dedicate.AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciz? din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri ?n 25 de ??ri. AmRest opereaz? francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks ?i Burger King, pentru m?rcile proprii Sushi Shop, Pokai, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog ?i KABB. ?n Rom?nia, AmRest opereaz? Starbucks ?i lan?ul de restaurante Burger King.?nfiin?at ?n 1954, Burger King este al doilea cel mai mare lan? de restaurante cu servire rapid? din lume. ?n prezent, peste 11 milioane de clien?i intr? zilnic ?n restaurantele din toat? lumea.Lan?ul de fast-food Burger King a intrat prima dat? pe pia?a din Rom?nia ?n 2008, ?n sistem de franciz?. ?n 2012, compania Atlantic Restaurant System, operatorul francizei locale, a intrat ?n insolven?? ?i a ?nchis toate restaurantele. P?n? anul trecut, un singur restauranat sub brandul Burger King a func?ionat pe pia?a local?, respectiv cel de pe Aeroportul Otopeni, administrat de compania Alpha Rocas. DIVERSEProfi a deschis la Ploie?ti un nou concept de magazin: Implement?m ?n noul magazin ceea ce am testat ?i s-a dovedit c? func?ioneaz?. Dac? merge ?n urm?toarele s?pt?m?ni, mai deschidem 50-100 de magazine Florentina Ni?u 17.09.2020, Lan?ul de magazine Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, a deschis ?n ora?ul Ploie?ti un concept nou de magazin, ?Monaco”, un supermarket standard, care are ?ncorporat ?i fiiGo, iar dac? va prinde la public, reprezentan?ii spun c? ?l vor replica ?n alte 50-100 de loca?ii noi. Oficialii companiei nu au dorit s? comunice valoarea investi?iei, ?ns? au spus ca este cel mai costisitor magazin deschis p?n? ?n prezent ?n Rom?nia.?De 20 de ani, Profi cre?te ne?ncetat deoarece ?si schimb? permanent modul de operare, ?nv???nd din fiecare nou? experien??, adapt?ndu-se ?i chiar anticip?nd nevoile consumatorului, aflate ?i ele ?n continu? schimbare. Implement?m ?n toate noile magazine ceea ce am testat ?i s-a dovedit c? func?ioneaz?, ca de exemplu aranjamentul magazinelor, politica de pre?uri, procesele de lucru cu personalul, felul ?n care expunem produsele ?i multe altele. Astfel ne form?m propriul nostru model de operare”, a declarat Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, ?n cadrul unei conferin?e de pres?.El a explicat c? ?n noul magazin este aproape totul schimbat, de la produse, aranjarea lor, modul ?n care se comunic?, p?n? la uniformele ?i salariile angaja?ilor. De asemenea, compania a schimbat logo-ul ?i sloganul. ?Zilnic preturi mici”, descrie noua politic? agresiv? de pre?uri a re?elei, ?n ton cu cerin?ele consumatorilor.Magazinul concept este loc de testare pentru tendin?ele de dezvoltare Profi, iar ceea ce se va dovedi viabil ?n acest magazin ?n privin?a modului de lucru, a sortimentului, uniformelor ?i a?a mai departe, urmeaz? s? fie apoi reprodus ?i la alte unit??i din cadrul re?elei. ?Dac? merge ?n urm?toarele s?pt?m?ni, mai deschidem 50-100 de magazine.”Profi este cea mai extins? re?ea de retail modern din ?ar?, av?nd peste 1.300 de magazine ?i mai bine de 21.000 de angaja?i, conform oficialilor companiei.UNIUNEA EUROPEANAComisia European? public? strategia pentru aplicarea Mecanismului de redresare, de 672,5 miliarde de euro 17 sep, 2020 | AgerpresComisia European? a anun?at joi c? a stabilit orient?ri strategice pentru punerea ?n aplicare a Mecanismului de redresare ?i rezilien?? ?n cadrul Strategiei sale anuale privind cre?terea durabil? pentru 2021, se arat? ?ntr-un comunicat al Executivului comunitar, scrie Agerpres. Mecanismul este principalul instrument de redresare, aflat ?n centrul NextGenerationEU, ?i va sprijini eforturile UE de a ie?i mai puternic? ?i mai rezilient? din criza actual?. Prin intermediul mecanismului se va oferi o sum? f?r? precedent, de 672,5 miliarde de euro, sub form? de ?mprumuturi ?i granturi ce vor fi concentrate ?n primii ani, esen?iali pentru redresare. Prin publicarea strategiei se lanseaz? ciclul semestrului european din acest an. ?n cadrul strategiei anuale precedente, Comisia a lansat o nou? politic? de cre?tere bazat? pe Pactul verde european ?i pe conceptul de sustenabilitate competitiv?. Strategia din acest an se ?nscrie pe deplin ?n continuitatea celei de anul trecut. Cele patru dimensiuni :1- sustenabilitatea mediului, 2-productivitatea, 3- echitatea ?i 4-stabilitatea macroeconomic? identificate ?n strategia de anul trecut ar trebui s? r?m?n? principiile directoare ale planurilor de redresare ?i rezilien?? ale statelor membre ?i ale programelor lor na?ionale de reform? ?i investi?ii. Aceste priorit??i se afl? ?n centrul semestrului european, garant?nd c? noua agend? pentru cre?tere economic? contribuie la consolidarea funda?iilor unei redres?ri ecologice, digitale ?i durabile. Pentru a beneficia de acest mecanism, statele membre ar trebui s? prezinte proiecte de planuri de redresare ?i rezilien?? ?n care s? descrie agendele na?ionale de investi?ii ?i reforme ?n conformitate cu obiectivele de politic? ale UE men?ionate mai sus. Planurile de redresare ?i rezilien?? ale statelor membre ar trebui s? abordeze, de asemenea, provoc?rile ?n materie de politic? economic? stabilite ?n recomand?rile specifice fiec?rei ??ri din ultimii ani ?i, ?n special, ?n ciclurile 2019 ?i 2020. Planurile ar trebui, de asemenea, s? permit? statelor membre s? ??i consolideze poten?ialul de cre?tere economic?, crearea de locuri de munc? ?i rezilien?a economic? ?i social? ?i s? fac? fa?? tranzi?iei verzi ?i celei digitale. De asemenea, Comisia a prezentat statelor membre orient?ri suplimentare cu privire la cele mai bune modalit??i de a-?i prezenta planurile de redresare ?i rezilien??, precum ?i un model standard de plan. Pe baza relevan?ei lor ?n toate statele membre, a investi?iilor de foarte mari dimensiuni necesare ?i a poten?ialului acestora de a crea locuri de munc? ?i cre?tere economic? ?i de a culege roadele dublei tranzi?ii verzi ?i digitale, Comisia ?ncurajeaz? ferm statele membre s? includ? ?n planurile lor investi?ii ?i reforme ?n urm?toarele domenii emblematice: -accelerare (acordarea de ?nt?ietate tehnologiilor curate perene ?i accelerarea dezvolt?rii ?i utiliz?rii surselor regenerabile de energie), -renovare (?mbun?t??irea eficien?ei energetice a cl?dirilor publice ?i private), -re?nc?rcare ?i realimentare (promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung, pentru a accelera utilizarea unor sta?ii de transport, ?nc?rcare ?i realimentare durabile, accesibile ?i inteligente ?i pentru a extinde re?eaua de transport public), -conectare (introducerea rapid? a serviciilor rapide ?n band? larg? ?n toate regiunile ?i gospod?riile, inclusiv a re?elelor de fibr? optic? ?i a re?elelor 5G). Alte investi?ii ?i reforme sunt necesare pentru:- modernizare (digitalizarea administra?iei ?i a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare ?i de asisten?? medical?), -extindere pe scar? larg? (cre?terea capacit??ilor de cloud de date industriale ?n Europa ?i dezvoltarea celor mai puternice, de v?rf ?i sustenabile procesoare), -recalificare ?i perfec?ionare (adaptarea sistemelor de ?nv???m?nt pentru a sprijini competen?ele digitale ?i educa?ia ?i formarea profesional? pentru toate v?rstele). Punerea ?n aplicare a mecanismului va fi coordonat? de Grupul operativ pentru redresare ?i rezilien?? al Comisiei, ?n str?ns? cooperare cu Direc?ia General? Afaceri Economice ?i Financiare. Un comitet director condus de pre?edintele CE, Ursula von der Leyen, va oferi grupului operativ o orientare politic?, ceea ce va contribui la o punere ?n aplicare coerent? ?i eficace a mecanismului. "Mecanismul de redresare ?i rezilien?? se afl? ?n centrul instrumentului NextGenerationEU, fiind solu?ia-cheie pentru a transforma ?n oportunit??i pe termen lung provoc?rile imediate generate de pandemia de coronavirus. Statele membre au nevoie de orient?ri clare pentru a ne asigura c? bugetul de 672 de miliarde EUR al mecanismului este investit at?t pentru redresarea economic? imediat? a Europei, c?t ?i pentru o cre?tere durabil? ?i favorabil? incluziunii pe termen lung. Ast?zi prezent?m aceste orient?ri ?i suntem preg?ti?i s? sprijinim statele membre ?n elaborarea strategiilor lor na?ionale", a afirmat pre?edintele CE, Ursula von der Leyen. La r?ndul s?u, Valdis Dombrovskis, vicepre?edintele executiv pentru o economie ?n serviciul cet??enilor, a declarat: "Ast?zi public?m strategia privind politicile economice ?i sociale pentru anul urm?tor, ce marcheaz? startul semestrului european. Ar trebui s? continu?m s? sprijinim lucr?torii ?i ?ntreprinderile pe durata crizei, ?in?nd seama, ?n acela?i timp, de men?inerea sustenabilit??ii fiscale pe termen mediu. Tot ast?zi, le oferim orient?ri suplimentare statelor membre care ??i preg?tesc planurile de redresare ?i rezilien?? ?i propunem ?apte ini?iative emblematice pentru a avansa ?n ceea ce prive?te redresarea ecologic? ?i digital? ?i pentru a investi ?n capitalul uman. Invit?m, acum, Parlamentul European ?i Consiliul s? ajung? rapid la acordul final privind Mecanismul de redresare ?i rezilien??, astfel ?nc?t fondurile s? poat? fi distribuite la ?nceputul anului viitor. Timpul este esen?ial ?n cazul unei crize."RAPORTUL STAREA UNIUNII 2020, COMISIA VON DER LEYEN:"E?ecul nu este o op?iune pentru UE" V.R. Ziarul BURSA #Interna?ional / 17 septembriePlanul de redresare pentru Europa al Comisiei de la Bruxelles va remedia daunele produse de criza generat? de pandemia de coronavirus ?i va asigura viitorul pentru urm?toarea genera?ie, potrivit Raportului Starea Uniunii 2020, realizat de Comisia von der Leyen, care subliniaz? c? "e?ecul nu este o op?iune pentru UE: planul de redresare propus de Comisie este f?r? precedent - at?t ca structur?, c?t ?i ca nivel de ambi?ie".Pre?edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a ?inut ieri un discurs ?n Parlamentul European, despre starea Uniunii Europene, arat? ?n raportul men?ionat: "Se a?teapt? ca ?omajul din UE s? creasc? p?n? la 9% ?n 2020, acesta afect?nd ?n mod dispropor?ionat femeile, tinerii, lucr?torii slab califica?i ?i pe cei cu contracte temporare. S?r?cia, excluziunea social? ?i inegalit??ile sunt susceptibile s? creasc?, ceea ce scoate ?n eviden?? importan?a unei redres?ri incluzive ?i echitabile pentru to?i. Se preconizeaz? c? economia va reveni la o cre?tere pozitiv? ?n 2021, ?ns? perspectivele sunt incerte, iar modul ?n care va evolua situa?ia ?n materie de s?n?tate public? se va dovedi crucial. E?ecul nu este o op?iune pentru UE: planul de redresare propus de Comisie este f?r? precedent at?t ca structur?, c?t ?i ca nivel de ambi?ie".Raportul precizeaz?: "La Consiliul European din iulie, liderii UE au convenit - pe baza propunerii Comisiei - asupra unui pachet important de m?suri de redresare. Acesta este alc?tuit din bugetul pe termen lung al UE, ?n valoare de 1.074 de miliarde euro, care a f?cut obiectul unui acord din partea Consiliului European ?i va fi supus aprob?rii de c?tre Parlamentul European, la care se adaug? o sum? suplimentar? de 750 de miliarde euro aferent? instrumentului de redresare NextGenerationEU. Pachetul de m?suri va sprijini statele membre s? demareze redresarea, va facilita investi?iile publice ?i private, cu un accent deosebit pe dubla tranzi?ie, ?i va contribui la desprinderea de ?nv???minte de pe urma crizei. Comisia va ?mprumuta 750 de miliarde euro de pe pie?ele financiare, canaliz?nd fondurile c?tre statele membre prin intermediul bugetului UE, sub form? de granturi ?i ?mprumuturi. Conform unei simul?ri pe baz? de modele, se estimeaz? c? investi?iile mobilizate vor face s? creasc? nivelul produsului intern brut real al UE cu aproximativ 1,75 % ?n 2021 ?i 2022, aceast? valoare ajung?nd la 2,25% p?n? ?n 2024. Acest val de investi?ii va crea p?n? la dou? milioane de locuri de munc? p?n? ?n 2022. Un Mecanism de redresare ?i rezilien?? ?n valoare de 672,5 miliarde euro va sprijini investi?ii ?i reforme esen?iale ?n statele membre prin granturi ?i ?mprumuturi".Raportul mai noteaz?: "Prin reinventarea propriului mod de func?ionare, Uniunea European? ??i redescoper? adev?rata voca?ie. Am ?nzestrat bugetul UE cu o capacitate de ac?iune f?r? precedent. Am convenit s? folosim ratingul de credit foarte bun al Comisiei Europene pentru a mobiliza resurse care vor fi folosite de toate statele membre, inclusiv de c?tre cele care au cea mai mare nevoie de finan?are, dar o capacitate financiar? limitat?. ?n acest fel, Uniunea European? reanim? ideea ini?ial? a fondatorilor s?i: prosperitatea fiec?rei ??ri europene depinde de prosperitatea tuturor celorlalte ??ri europene. Uni?i, suntem puternici". Conform raportului, economia UE va sc?dea cu 8,3% ?n 2020. Ursula von der Leyen: "Obiectivul UE privind reducerea emisiilor de gaze va fi revizuit ?n cre?tere"Doamna Von der Leyen a anun?at, ?n discursul de ieri, c? inten?ioneaz? s? revizuiasc? ?n cre?tere obiectivul UE din 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? - ?n prezent de -40% fa?? de nivelul din 1990, la -55%. "Aceast? cre?tere - care va avea importante consecin?e pentru sectoarele enegiei, transporturilor ?i agriculturii, este prea important? pentru unii ?i insuficient? pentru al?ii", a spus Ursula von der Leyen, men?ion?nd, ?ns?: "Economia ?i industria noastr? pot face fa??".Obiectivul se ?nscrie ?n proiectul mai amplu de transformare a Europei ?n primul continent neutru ?n carbon ?n 2050, adic? ?n m?sur? s? asigure un echilibru ?ntre emisiile de gaze cu efect de ser? ?i absorb?ia lor.?n acest context, planul relans?rii europene, ?n valoare de 750 de miliarde de dolari, asupra c?ruia statele membre UE s-au ?n?eles ?n iulie, urmeaz? s? fie finan?at ?n propor?ie de 30% prin obliga?iuni verzi. "Facem oper? de pionierat prin elaborarea unei norme UE solide ?n domeniul obliga?iunilor verzi", a subliniat oficialul european.Doamna von der Leyen a dat exemple recente de dezastre naturale ca urmare a schimb?rilor climatice, printre acestea enumer?nd ?i culturile distruse de seceta din Rom?nia.Pre?edintele Comisiei Europene a spus: "Nu exist? o nevoie mai urgent? de a accelera, dec?t atunci c?nd este vorba de viitorul ?nsu?i al fragilei noastre planete. O bun? parte din activitatea la nivel interna?ional s-a oprit din cauza izol?rii. Planeta a continuat s? devin? din ce ?n ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am v?zut tot ce se ?nt?mpl? ?n jurul nostru, de la locuin?ele evacuate din cauza pr?bu?irii ghe?arului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon, p?n? la culturile distruse din Rom?nia de cea mai puternic? secet? de zeci de ani".Ursula Von der Leyen ?ndeamn? la o "Uniune European? a S?n?t??ii"?n condi?iile ?n care pandemia de Covid-19 a provocat r?spunsuri na?ionale dispersate ?i a pus la ?ncercare solidaritatea european?, Ursula Von der Leyen a ?ndemnat la o "Uniune European? a S?n?t??ii", subliniind: "Vom crea o agen?ie de cercetare ?i dezvoltare biomedical? avansat? la nivel european, a?a cum exist? ?n Statele Unite".Oficialul european a avertizat ?n privin?a concuren?ei mondiale acerbe ?n c?utarea unui vaccin ?mpotriva SARS-CoV-2, preciz?nd c? "na?ionalismul vaccinal pune vie?i ?n pericol"."Trebuie s? veghem ca cet??enii europeni ?i ai lumii ?ntregi s? aib? acces la vaccin. Niciunul dintre noi nu va fi ?n siguran?? at?t timp c?t nu vom fi to?i ?n siguran??", a men?ionat liderul Comisiei Europene, ad?ug?nd: "Trebuie s? facem ?n a?a fel ?nc?t noul nostru program ?UE pentru s?n?tate? s? reziste probei timpului".Potrivit afirma?iilor Ursulei von der Leyen, Uniunea European? va convoca un summit global privind s?n?tatea anul viitor, ?n Italia, ?ntr-o ?ncercare de a se preg?ti mai bine pentru viitoarele pandemii."Acordul de Brexit nu poate fi modificat unilateral"Ursula von der Leyen a avertizat, ieri, c? acordul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea European?, semnat ?n ianuarie, nu poate fi modificat unilateral, subliniind: "Este imposibil s? fie modificat unilateral, s? se ignore sau s? nu i se mai aplice dispozi?iile. Este o chestiune de drept, de ?ncredere ?i de bun? credin??. ?ncrederea este funda?ia oric?rui parteneriat puternic".Declara?iile sale au venit dup? ce premierul britanic Boris Johnson a propus un proiect de lege controversat, care revine asupra unor angajamente asumate ?n cadrul acordului privind Brexit-ul, ?n special ?n ceea ce prive?te protocolul menit s? evite ?ntoarcerea la o frontier? ?ntre Irlanda ?i Irlanda de Nord."UE ?i Marea Britanie au convenit c? este cel mai bine ?i singurul mijloc de a asigura pacea ?n insula Irlanda. ?i nu vom reveni niciodat? la asta. Acordul a fost ratificat de aceast? adunare ?i de Camera Comunelor", a precizat oficialul european, ad?ug?nd c? fiecare zi care trece reduce ?ansele de a ajunge la un nou acord comercial cu Marea Britanie. Domnia sa a atras aten?ia Londrei c? a mai r?mas foarte pu?in timp pentru adoptarea unei ?n?elegeri p?n? la sf?r?itul anului.Deputatul european Siegfried Mure?an: "Bugetul este Sf?ntul Graal care ne va ajuta s? ne ?ndeplinim angajamentele"Deputatul european Siegfried Mure?an (PPE/PNL) a declarat ieri, la dezbaterea din Parlamentului European privind Starea Uniunii Europene, c? "acum este timpul s? consolid?m ?i mai mult Uniunea European? ?i s? o construim mai puternic?, mai preg?tit? pentru viitor". Domnia sa a afirmat: "O Uniune care este deschis?, care este inclusiv?, care ?ine seama de cei care se afl? ?n nevoie, o Uniune ?n care cu to?ii c??tig?m, ?n care ?ntreprinderile pot inova ?i se pot dezvolta, ?n care ??rile se ajut? reciproc. ?i pentru a ob?ine aceste lucruri, avem nevoie de instrumentele potrivite, iar instrumentul principal pentru ?ndeplinirea obiectivelor noastre ?l reprezint? bugetul Uniunii Europene. Bugetul este Sf?ntul Graal care ne va ajuta s? ne ?ndeplinim angajamentele. F?r? un buget ambi?ios, toate angajamentele noastre privind ecologizarea, digitalizarea, sprijinirea tinerilor, sprijinirea fermierilor, o mai bun? protejare a grani?elor r?m?ne doar vorbe goale. ?i ce trebuie f?cut? A venit momentul s? echip?m Uniunea European? cu surse proprii de venituri - resurse proprii. Resurse proprii ?nseamn? c? vom avea o Uniunea European? mai puternic?, mai stabil?, mai solid?. Trebuie s? instaur?m resurse proprii c?t mai repede, chiar ?ncep?nd cu anul 2021, ?n a?a fel ?nc?t s? putem pl?ti costurile crizei ?i s? putem da oamenilor ceea ce le-am promis".Conform eurodeputatului rom?n, resurse proprii ?nseamn? c? vom putea finan?a priorit??ile tradi?ionale ale Uniunii Europene ?i vom putea finan?a, de asemenea, noile priorit??i ale Uniunii Europene."Putem investi ?n cercetare, putem investi ?n inovare, putem ajuta fermierii, ne putem proteja frontierele. ?nseamn? c? vom putea oferi ceea ce oamenii a?teapt? din partea Uniunii Europene", a mai spus domnul Mure?an.Pre?edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat c? pandemia de coronavirus ?i incertitudinea pe care aceasta o aduce nu s-au terminat, iar europenii "sufer? ?n continuare ?i tr?iesc o perioad? de anxietate puternic?"."Prioritatea noastr? este s? trecem ?mpreun? prin aceast? prob?", a spus Ursula von der Leyen, ad?ug?nd c? UE trebuie s? continue s? protejeze vie?ile oamenilor ?i bunurile lor.-------------Ursula von der Leyen a informat c? Executivul european va propune un act normativ care s? stabileasc? un cadru pentru salariile minime garantate ?n r?ndul statelor membre, pe care europenii s? le ob?in? fie prin acorduri colective, fie prin legiferare. Domnia sa a declarat c? ?n cele 27 de state membre salariile de dumping nu mai au ce c?uta ?n practica obi?nuit?, iar un salariu minim garantat trebuie s? existe peste tot ?n UE. Conform afirma?iilor oficialului european, respectarea demnit??ii muncii este unul dintre obiectivele mandatului s?u. Draft agenda - Monday, 21 September 2020 - Tuesday, 22 September 2020 - PE657.382v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 17-09-2020 09:27 AM CEST Source : ? European Union, 2020 - EP ............................................R MOLDOVARoada buna la merele basarabenilor 17 septembrie 2020Productii bune la merele din livezile basarabene! Dupa atatea si atatea stiri ?de bagat in sperieti” zic ca este vremea si pentru ?ceva roada” cum se spune peste Prut. Colegii de la Agro TV Moldova, ne-au trimis pentru dumneavoastra o filmare dintr-o livada, incarcata de mere.Este vremea culesului, iar roadele bune se citesc si pe fetele culegatorilor. Parca iti mai vine cheful de facut agricultura. Urmariti materialul! Agro TV Moldova: Victor Solonari AUSTRIAUN FERMIER AUSTRIAC RISC? PU?C?RIE PENTRU C? LE-A DAT SALARII PREA MICI MUNCITORILOR ROM?NI! Agroinfo 17 septembrie 2020 ANCHETAT C?-?I PL?TEA PROST MUNCITORII. Un fermier austriac din Marchfeld risc? o amend? uria?? ?i chiar ?nchisoarea, dup? ce autorit??ile au aflat c? ?i pl?tea pe sezonierii din Rom?nia ?i Serbia cu doar 4,20 euro pe or?, informeaz? Digi24.Muncitorii rom?ni ?i s?rbi erau obliga?i s? lucreze peste 100 de ore pe s?pt?m?n? la ferma de legume din Marchfeld, femeile fiind pl?tite cu 4,20 euro pe or?, iar b?rba?ii cu 4,40 euro. Autorit??ile au descins la ferm? ?n urma unui pont anonim, iar acum vorbesc de un caz grav de ?dumping salarial” ?i de o ?exploatare incredibil? a lucr?torilor recoltatori”, potrivit kosmo.at.Descinderea a avut loc duminic?, 6 septembrie, zi ?n care to?i sezonierii erau prezen?i la ambalarea legumelor ?ntr-o hal?. Poli?ia financiar? a descoperit mai multe infrac?iuni: pe l?ng? salariile mult prea mici, contractele lucr?torilor sezonieri au fost declarate la stat mai t?rziu, iar un lucr?tor nu era deloc ?nregistrat. Proprietarul a afirmat c? acesta se afla atunci ?n hal? pentru instruire, ?ns?, de fapt, s-a stabilit c? era ?n ferm? de mult timp.Autorit??ile au mai constatat c? muncitorii erau angaja?i cu contracte de 40 de ore pe s?pt?m?n?, dar, ?n realitate, lucrau peste 100. ?n plus, muncitorii rom?ni ?i s?rbi erau pl?ti?i cu mult sub suma prev?zut? de contractul colectiv, adic? aproximativ opt euro.?Toleran?? zero pentru dumpingul salarial ?i frauda la contribu?iile sociale”, a fost mesajul ministrului de Finan?e, Gernot Blümel, dup? descoperirea acestui caz.?Niciunul din lucr?tori nu a fost pl?tit echitabil pentru munca depus?... Aceste oi negre exploateaz? muncitorii, afecteaz? reputa?ia tuturor antreprenorilor cinsti?i ?i se ?mbog??esc ?n detrimentul contribuabililor decen?i”, a mai spus ministrul.?n Austria, frauda la contribu?iile sociale se pedepse?te cu ?nchisoarea p?n? la 7 ani. Astfel, fermierul risc?, pe l?ng? o amend? consistent?, ?i pedeapsa cu ?nchisoarea. Sursa: Digi24FRANTAFran?a insist? asupra interdic?iilor legate de glifosat Liviu GORDEA 17 septembrie 2020 Acum trei ani, Fran?a ?i-a stabilit obiectivul de a interzice complet glifosatul ?n 2023, ?nainte ca pre?edintele Emmanuel Macron s? declare c? acest lucru nu este posibil.?ntre timp, guvernul de la Paris a anun?at c? va interzice ?mai mult de jum?tate” din utiliz?rile glifosatului, un agent de combatere a buruienilor foarte controversat, de la ?nceputul anului viitor. "De?i c?ut?m ?n continuare solu?ii alternative ?i urm?rim orice progres ?n domeniul cercet?rii, vom introduce interdic?ii pentru anumite utiliz?ri ale glifosatului ?ncep?nd cu anul viitor", a declarat ministrul Tranzi?iei Ecologice, Barbara Pompili.Utilizarea acestei molecule controversate, care a f?cut obiectul a numeroase ac?iuni ?n justi?ie ?n Statele Unite, a fost recent pus? sub semnul ?ntreb?rii ?n Fran?a, prin ac?iunea unui grup de primari care au emis decrete - ?n general atacate de justi?ia administrativ? - care f?ceau referire la interzicerea sau restric?ionarea utiliz?rii glifosatului. Pe l?ng? aceste remarci, Barbara Pompili a adus ?n discu?ie ?i subiectul neonicotinoidelor, o tem? la fel de fierbinde ?n multe ??ri din Europa, inclusiv Rom?nia, d?nd asigur?ri c? se fac eforturi pentru a g?si alternative. "?nc? cred c? produsele pe baz? de neonicotinoide sunt foarte periculoase. ?nc? cred c? trebuie interzise total ?i sunt foarte m?ndr? c? ?n prezent mai mult de 91% din utiliz?rile sale sunt interzise ?n Fran?a. Acum avem nevoie de un ultim pas. ?mpreun? cu Julien Denormandie (ministrul agriculturii) vom ?ncerca s? g?sim alternative, ceea ce nu s-a ?nt?mplat ?n ultimii patru ani", a precizat cea care a avut un rol esen?ial ?n elaborarea legisla?iei restrictive cu privire la neonicotinoide, ?n calitate de secretar de stat pentru biodiversitate.?n opinia sa, derog?rile care au fost acordate la cererea produc?torilor de sfecl? de zah?r a fost "un exemplu tipic al problemelor pe care le ?nt?mpin?m atunci c?nd nu suntem suficient de vigilen?i despre aplicarea legilor pe care le adopt?m".GERMANIALa 30 de ani de la reunificare, diferen?ele dintre vestul ?i estul Germaniei ?nc? persist? 17 septembrie 2020, George-Andrei Cristescu La 30 de ani de la reunificare, diferen?ele dintre vestul ?i estul Germaniei ?nc? persist? Diferen?e semnificative persist? ?ntre estul ?i vestul Germaniei, foto ARHIV? Diferen?e majore ?ntre vie?ile ?i atitudinile germanilor din vestul ?i estul ??rii persist? la 30 de ani de la reunificare, arat? mai multe studii publicate ?nainte de aniversarea evenimentului istoric, relateaz? The Guardian. De la salarii la ?ncrederea ?n liderii politici ?i institu?iile publice, diferen?ele ?ntre germanii din vest ?i cei din est sunt ?n continuare importante. ?Speram ca la 30 de ani de la reunificare s? fim mult mai avansa?i pe acest drum dec?t suntem de fapt”, a declarat Marco Wanderwitz, autorul principalului raport ?i responsabilul guvernului federal cu problemele statelor din est. Pia?a muncii prezint? unele dintre cele mai mari varia?ii ?ntre estul fost comunist ?i vestul Germaniei. ?n timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ?n zona estic? a Germaniei este de 4 ori mai mare dec?t era ?n 1990, salariu mediu ?n est reprezint? doar 88,8% din salariul mediu din vestul Germani, iar puterea economic? a landurilor care au f?cut parte din Germania comunist? reprezint? doar 73% din cea a landurilor din vest. Mai mult, zona de est are o rat? mai ridicat? a ?omajului, pre?uri mai mici pentru p?m?nt ?i o capacitate mai mic? de colectare a taxelor. Raportul guvernului federal prezint? motive de ?ngrijorare fa?? de ?lipsa general? de satisfac?ie” a germanilor din est fa?? de politic? ?i de reprezentan?ii politici. ?n timp de 91% dintre germanii din vest cred c? democra?ia este cea mai bun? form? de guvern?m?nt, doar 78% dintre germanii din est ?mp?rt??esc aceast? p?rere. Popularitatea partidelor de extrem? dreapta este mult mai ridicat? ?n estul Germaniei, unde partidul populist de extrem? dreapta Alternativa pentru Germania, principalul partid de opozi?ie din Bundestag, a c??tigat tot mai mult teren ?n ultimii ani. ?Ura ?i extremismului sunt mai u?or de g?sit ?n statele din est, iar ?n unele cazuri, ?ncredere ?n institu?iile publice este la un nivel ?ocant de redus”, a mai declarat Wanderwitz, ad?ug?nd c? tendin?a observat? este extrem de ?ngrijor?toare. Chiar dac? emigrare tinerilor din estul Germaniei, fenomen care a dus la reducere cu 2,2 milioane de persoane a popula?iei, d? semne c? s-ar fi oprit, faptul c? statele din est au o popula?ie tot mai b?tr?n? reprezint?, conform lui Wanderwitz, una dintre cele mai mari provoc?ri pentru viitor. ??n ciuda multor succese ale procesului de unificare, vechea diviziune ?nc? este resim?it? ?n vie?ile oamenilor din est ?i din vest”, a declarat Susanne D?hner, cercet?toare ?n cadrul Institutului din Berlin pentru Popula?ie ?i Dezvolate ?i autoarea studiului ?Diversitatea Unific?rii”. Aceasta a explicat c? patru din zece germani din est se simt trata?i ca ni?te cet??eni de m?n? a doua, iar faptul c? provin din est joac? un rol mai mare ?n vie?ile ?i identit??ile lor dec?t ?l joac? apartenen?a pentru germanii din vest, ?chiar ?i ?n cadrul genera?iei celor n?scu?i ?ntr-o Germanie unit?, care au ?nv??at despre cele dou? state germane doar din c?r?i ?i pove?ti”. ?Vie?ile lor au fost schimbate de reunificare, biografiile lor ?ntrerupte ?i mul?i oameni au fost nevoi?i s? se reorienteze ?n via??”, a ad?ugat aceasta. CHINA?Febra maltez?” love?te ?n China, ?n urma unui incident la o fabric? biofarmaceutic?. Cum se transmite boala Madalina Prundea 2020.09.17???Cazurile au fost confirmate ?n laborator de responsabilii chineziC?teva mii de persoane din nord-vestul Chinei au fost confirmate cu ?febra maltez?” sau ?febra mediteranean?”, o boal? bacterian? declan?at? dup? apari?ia unei scurgeri de gaze reziduale, anul trecut, la o companie biofarmaceutic?.Dup? o campanie de testare a popula?iei, autoritatea responsabil? de s?n?tatea public? din Lanzhou, capitala provinciei Gansu, a confirmat c? 3.245 de persoane au fost testate pozitiv cu bruceloz?, o boal? adesea contractat? prin contactul cu animale care poart? bacteria brucella, relateaz? CNN, citat? de Hotnews.ro.Sunt suspecte alte 1.401 de persoane, iar p?n? ?n prezent nu au fost raportate decese cauzate de aceast? boal?, a anun?at Comisiei de s?n?tate a ora?ului. ?n total, autorit??ile au testat 21.847 de persoane din totalul de 2,9 milioane de locuitori ai Lanzhou.Potrivit sursei citate, bruceloza, cunoscut? ?i drept ?febra maltez?” sau ?febra mediteranean?”, poate cauza simptome care includ dureri de cap, dureri musculare, febr? ?i oboseal?. Majoritatea dispar dup? vindecare, ?ns? artrita ?i inflama?iile ?n anumite organe, provocate de infec?ie, pot deveni cronice, potrivit Centrului pentru Combaterea ?i Prevenirea Bolilor din Statele Unite. De nou? ori mai multe cazuri dec?t ?n toat? UE, ?ntr-un anSpeciali?tii spun c? transmiterea de la om la om este extrem de rar?, majoritatea pacien?ilor fiind infecta?i prin consumarea de alimente contaminate sau inhalarea bacteriei, ceea ce pare a fi cazul ?i ?n Lanzhou, arat? sursa citat?.Conform celor mai recente raport?ri europene, de la finalul anului trecut, pentru anul 2018, au existat cazuri, chiar dac? pu?ine, ?i ?n Europa. La nivelul ?ntregii Uniuni Europene au fost ?nregistrate ?n 358 de cazuri de boal? la oameni ?n 2018.?i ?n Rom?nia s-a ?nregistrat ?n acel an un caz, conform celui mai recent raport publicat de Centrul Na?ional pentru Supraveghere ?i Control al Bolilor Transmisibile, respectiv Analiza evolu?iei bolilor transmisibile aflate ?n supraveghere pentru anul 2018. Este vorba de un caz de bruceloz? la o persoana de sex masculin, ?n v?rst? de 67 ani, din jude?ul Harghita. Diagnosticul a fost confirmat serologic; nu a fost pus? ?n eviden?? sursa de infec?ie. Evolu?ia bolii a fost favorabil? sub tratament, conform analizei speciali?tilor CNSCBT.Cum a ap?rut focarulFocarul din nord-vestul Chinei a fost declan?at de o scurgere de la o fabric? de produse farmaceutice, care a avut loc ?ntre sf?r?itul lunii iulie ?i sf?r?itul lunii august a anului trecut, potrivit autorit??ilor locale. Potrivit sursei citate, fabrica a folosit dezinfectan?i ?i produse de sterilizare expirate ?n timp ce producea vaccinuri pentru animalele infectate cu brucella, ceea ce a condus la contaminarea gazelor reziduale cu bacteria.Ulterior, gazele contaminate au format aerosoli care con?ineau bacteria ?i s-au scurs ?n aer, fiind purtate de v?nt ?nspre Institutul de Cercet?ri Veterinare din Lanzhou, unde au fost ?nregistrate primele infec?ii.Angaja?ii institutului au ?nceput s? raporteze infec?ii ?n luna noiembrie, epidemia r?sp?ndindu-se rapid. P?n? la sf?r?itul lui decembrie cel pu?in 181 de persoane de la institut au fost diagnosticate cu bruceloz?, potrivit agen?iei de stat Xinhua.Al?i pacien?i au provenit din r?ndul studen?ilor ?i profesorilor de la Universitatea Lanzhou. Boala s-a r?sp?ndit p?n? ?n provincia Heilongjiang din extremul nord-estic al ??rii, 13 cazuri pozitive fiind depistate ?n regiunea respectiv?.Fabricii i s-a revocat licen?a de producere a vaccinurilor ?nc? din ianuarie, ?n urma investiga?iilor privind apari?ia focarului. ?n februarie fabrica a transmis un comunicat ?n care ??i cerea scuze pentru incident ?i a anun?at ?pedepsirea aspr?” a trei persoane considerate responsabile pentru scurgere. Totodat?, a precizat c? va colabora cu autorit??ile ?n procesul de decontaminare ?i va compensa persoanele afectate.RUSIARusia ia m?suri drastice pentru echilibrarea bugetului: taie salariile func?ionarilor ?i cheltuielile armatei 17 sep, 2020 | Ionu? Tudoric? | Conform proiectului de lege privind bugetul Rusiei pentru 2021 ?i pentru perioada de planificare 2022 ?i 2023, costurile cu programele armatei, precum ?i salariile func?ionarilor vor fi reduse, scrie RT. Acest lucru a fost anun?at de ministrul finan?elor, Anton Siluanov. Potrivit acestuia, astfel de m?suri erau necesare pentru echilibrarea bugetului, lovit de efectele pandemiei COVID 19 ?i de sc?derea pre?ului petrolului. Deficitul bugetar ?n 2020 va fi de 4,4% din PIB, dar ?n 2022 ar trebui s? scad? la 1% din PIB. Proiectul de lege ?Cu privire la bugetul federal pentru 2021 ?i pentru perioada de planificare 2022 ?i 2023” ,aprobat de guvernul rus, prevede o reducere a cheltuielilor pentru programele de arme ?i a salariilor func?ionarilor, a spus ministrul rus al Finan?elor. Sc?derile de cheltuieli ?n cele dou? cazuri ar urma s? fie de 5%, ?ns? guvernul a semnat ?i alte reduceri pe care sursa nu le men?ioneaz?. Necesitatea ajust?rii bugetului a devenit evident?,spun economi?tii ru?i, din cauza loviturii grave pe care pandemia COVID-19 a dat-o economiei ??rii. Georgy Ostapkovich, directorul Centrului de Cercetare a Pie?ei de la Institutul de Studii Statistice consider? rezonabile propunerile Ministerului Finan?elor, dar crede c? nu sunt de ajuns pentru atingerea echilibrului bugetar.. ?n opinia sa, o alt? m?sur? pentru echilibrarea bugetului va fi majorarea accizei la tutun. Ministerului Finan?elor ?i-a exprimat deja inten?ia de a indexa accizele la produsele din tutun peste infla?ie. ?n 2021, rata ar poate fi crescut? la 20% (de la 4%), lucru va duce la o cre?tere a pre?ului ?ig?rilor cu 20 de ruble (0.23 euro). Riscurile asociate pandemiei COVID-19 s-au ad?ugat sanc?iunilor ?i pre?urilor sc?zute ale petrolului, cel mai important venit al Rusiei.SANATATE si GASTRONOMIEB?uturile care ??i iau pofta de m?ncare: Care este momentul potrivit din zi pentru a le bea Cristina Popescu Dac? vrei s? sl?be?ti, dar te confrun?i cu pofta excesiv? de m?ncare, apeleaz? la c?teva b?uturi din ingrediente naturale care s?-?i scad? apetitul. Produsele de sl?bit existente pe pia?? func?ioneaz? ?n moduri diferite, fie prin reducerea poftei de m?ncare, prin blocarea absorb?iei anumitor substan?e nutritive sau prin cre?terea num?rului de calorii pe care le arzi. Important este, ?ns?, ca atunci c?nd vrei s? sl?be?ti, s? nu la?i deoparte preocuparea pentru s?n?tate ?i s? ?ii cont de faptul c? nu exist? produse minune care s? te scape de kilogramele ?n plus. ?n procesul de sl?bire, pe l?ng? o alimenta?ie echilibrat? ?i mi?care zilnic?, po?i s? apelezi la o serie de b?uturi simplu de procurat din magazine generale sau din magazine naturiste, care contribuie fie la reducerea apetitului, fie la cre?terea senza?iei de sa?ietate.CafeauaCafeaua este una dintre cele mai consumate b?uturi din lume. Studiile? asupra cafelei arat? c? poate ajuta la sc?derea ?n greutate prin stimularea arderii caloriilor ?i descompunerea gr?similor. ?n plus, cafeaua poate contribui la sc?derea poftei de m?ncare, ajut?nd astfel la pierderea ?n greutate. Se pare c? ingerarea cofeinei cu 1-4 ore ?nainte de mas? poate influen?a hormonii apetitului ?i senza?ia de foame, potrivit doc.ro.Mai mult, consumul de cafea poate face ca persoana care bea o cea?c? s? m?n?nce mai pu?in la urm?toarea mas? ?i pe tot parcursul zilei dec?t dac? nu ar bea cafea. Interesant este c? aceste efecte pot diferi la b?rba?i ?i femei. Un studiu a ar?tat c? un consum de 300 mg de cofein? a dus la o sc?dere cu aproximativ 22% a aportului de calorii la b?rba?i, ?n timp ce la femei nu s-a sim?it nicio schimbare.Cofeina poate ajuta la stimularea metabolismului, care poate cre?te cu p?n? la 11% ?i de asemenea poate stimula arderea gr?similor cu p?n? la 29%. Cu toate acestea, e bine de ?tiut c? un aport prea mare de cafea (mai mult de dou? c?ni) poate cre?te tensiunea arterial? la unele persoane.Ceaiul verdeExtractul de ceai verde? s-a dovedit a fi eficient pentru sc?derea ?n greutate, pe l?ng? faptul c? ofer? multe alte beneficii importante pentru s?n?tate. Ceaiul verde con?ine doi compu?i utili ?n procesul de sl?bire – cofeina ?i catechinele. Cofeina este un stimulent bine cunoscut care cre?te arderea gr?similor ?i suprim? pofta de m?ncare ?i s-a demonstrat c? ?i catehinele, ?n special galatul de epigalocatechin? (EGCG), stimuleaz? metabolismul ?i reduc gr?simile.Cele dou? elemente lucreaz? ?mpreun? pentru a ajta corpul s? ard? mai eficient caloriile, ceea ce poate duce la pierderea ?n greutate. De?i nu exist? cercet?ri privind propriet??ile extractului de ceai verde de suprimare a apetitului la om, se pare c? ceaiul verde ?n combina?ie cu alte ingrediente poate reduce pofta de m?ncare.E indicat s? bei o can? de ceai verde diminea?a ?i cel mult ?nc? una p?n? ?n ora 14:00. Av?nd ?n vedere c? este stimulent, e bine s? nu mai bei ceai verde dup? aceast? or?, pentru c? ??i poate crea probeme cu somnul. De asemenea, po?i lua ?n cursul dimine?ii un supliment de ceai verde, cu aten?ie la dozele recomandate (dozele mari dau senza?ia de grea??). ?i ceaiul verde sub form? de pulbere, Matcha, este de ajutor la sl?bit. Se amestec? 2 linguri?e de pulbere cu 200 ml de ap? fiart? ?i se bea ca atare.Ceaiul de Gymnema sylvestreGymnema sylvestre este o plant? cunoscut? ?n general pentru propriet??ile sale antidiabetice. Cu toate acestea, ar putea ajuta ?i la pierderea ?n greutate. Compu?ii s?i activi, acizii gimnemici, s-au dovedit a bloca gustul dulce. Cu alte cuvinte, consumul de Gymnema sylvestre? poate combate pofta de zah?r. Un studiu care a testat efectele Gymnema sylvestre asupra persoanelor care ?ineau post a constatat c? acelea care au testat aceast? plant? aveau un nivel mai sc?zut al poftei de m?ncare ?i, deci, mai multe ?anse de a limita consumul de alimente, comparativ cu cele care nu au luat suplimentul.?n mod similar, acizii gimnemici se pot lega de receptorii zah?rului din intestin, prevenind absorb?ia zah?rului ?n s?nge. Acest lucru ar putea ajuta la men?inerea nivelului sc?zut al zah?rului din s?nge ?i la evitarea depozit?rii carbohidra?ilor sub form? de gr?simi. C?teva studii pe animale sus?in, de asemenea, influen?a Gymnema sylvestre asupra greut??ii corporale ?i a absorb?iei gr?similor. Un alt studiu a demonstrat c? Gymnema sylvestre ar putea bloca digestia gr?similor ?i chiar cre?te excre?ia acesteia din organism.Po?i bea zilnic un ceai de Gymnema sylvestre: peste o lingur? de plant? uscat? se toarn? 250 ml de ap? fierbinte ?i se las? 8-10 minute la infuzat, apoi se strecoar? ?i se bea c?ldu?. De asemenea, po?i lua un supliment alimentar de Gymnema sylvestre conform indica?iilor de pe etichet?.Ceaiul de mateYerba mate este o plant? cunoscut? pentru propriet??ile sale de stimulare a energiei. Studiile pe animale au ar?tat c? un consum de mate pe o perioad? de 4 s?pt?m?ni a sc?zut semnificativ aportul de alimente ?i a ajutat la pierderea ?n greutate. Un studiu efectuat la ?oareci a ar?tat c? un consum pe termen lung de yerba mate a contribuit la sc?derea poftei de m?ncare, a aportului de alimente ?i a greut??ii corporale prin cre?terea nivelului de peptid? 1 de tip glucagon (GLP-1) ?i a nivelului de leptin?.GLP-1 este un compus generat ?n intestin care regleaz? pofta de m?ncare, ?n timp ce leptina este hormonul responsabil de semnalizarea sa?iet??ii. Cre?terea nivelului acestor elemente duce la o senza?ie mai sc?zut? de foame. Alte studii au ar?tat, de asemenea, c? yerba mate, ?n combina?ie cu alte ingrediente, poate ajuta la reducerea poftei de m?ncare.Un studiu mic, realizat pe 12 femei s?n?toase, a demonstrat c? administrarea a 2 grame de mate ?nainte de efectuarea unei sesiuni de ciclism de 30 de minute a redus apetitul ?i chiar a stimulat metabolismul, concentrarea ?i nivelul de energie.Pentru a face un ceai de mate, se pun 300 ml de ap? fierbinte peste o linguri?? de plant?, se las? 5-6 minute la infuzat, apoi se strecoar? ?i se bea.DOSARPlan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027 (III) septembrie 17, 2020 agrimanet Agricultura are nevoie de o viziune simpl?, adaptat? momentului ?i oportunit??ilor existente ?i mai mult dec?t at?t are nevoie de o direc?ie asumat? ?n primul r?nd de sectorul agricol rom?nesc. Dar de ce este important acest sector? Poate acum mai mult dec?t oric?nd putem ?n?elege c? ?n timpul unei crize este important s? te aju?i ?n primul r?nd singur ?i apoi s? te bazezi pe prieteni, iar acest sector agricol, al?turi de cel medical ?i de cel al ap?r?rii ?i ordinii publice sunt st?lpi de baz? a p?str?rii fiin?ei unei societ??i.Av?nd ?n vedere cele de mai sus ?i eu cred a?a cum au sus?inut ?i al?ii c? este nevoie de a integra sectorul agroalimentar ?n supervizarea ?i programarea de c?tre CSAT, av?nd ?n vedere importan?a strategic? a acestuia.?n acest mod ar exista perspectiva unei aplic?ri mai energice ?i mai eficiente a unui plan de m?suri, care s? aibe ?n vedere redresarea situa?iei din agricultur? ?i industria alimentar? ?i necesitatea implement?rii unor reforme ?i investi?ii uriase ?n aceast? direc?ie.Mai mult, strategia adoptat? ar trebui sa fie transpartinic? ?i care s? ?in? cont doar de considerente economice ?i de natur? social?, f?r? ingerin?e populiste sau demagogice, care ?i a?a au f?cut r?u, necesit?nd acum un efort comunica?ional serios pentru atenuarea conflictelor ?ntre fermieri ?i o parte a popula?iei, aceasta din urm? care percepe doar existen?a unor taxe ?i impozite pl?tite nejustificat pentru beneficiul unei bresle, dar f?r? a vedea imagina complet? a realit??ii ?i necesit??ii acestor lucruri.VIZIUNEA propus? de subsemnatul const? ?ntr-o formul? pe c?t de simpl? la prima vedere, pe at?t de ambi?ioas? ?ntr-o analiz? de profunzime.Modul de implementare a acestei viziuni const? ?ntr-un drum simplu de ?n?eles, pragmatic ?i u?or de comunicat pentru fiecare fermier sau antreprenor din agricultur? ?i industrie alimentar?, adaptat la noile provoc?ri ale Politici Agricole Comune ?i care s? r?spund? ?i nevoilor de optimizare a tehnologiilor agricole.Popula?ia trebuie la fel s? primeasc? un mesaj de comunicare simplu ?i conving?tor, care s? aib? ?n vedere cerin?ele momentului, respectiv tehnologii de cultur? prietenoase cu mediu, care s? duc? la utilizarea fertilizan?ilor ?i pesticidelor ?n condi?ii de siguran??, o trasabilitate a produselor pe ?ntregul lan?, tehnologii de procesare corecte, cu interven?ia omului c?t mai sc?zut? ?i cu impact asupra mediului c?t mai redus. Produc?ia ?i procesarea trebuie s? asigure popula?iei o hran? s?n?toas?, diversifica??, cu tendin?a de eliminare a aditivilor ?i cu asigurarea unei constan?e a calit??ii ?i diversit??ii nutri?ionale indiferent de anotimp.?n acela?i timp aceast? cale necesit? un efort sus?inut din partea clasei politice de a debirocratiza sectorul agricol, de a face lumin? ?n cadrul legislativ, de a permite o predictibilitate a investi?iilor ?i nu ?n ultimul r?nd ?n protejarea sectorului agricol.Conform analizei SWOT efectuat? de speciali?ti MADR, unele din problemele cele mai importante identificate, sunt urm?toarele:– Productivitatea muncii sc?zut? ?n agricultur? (de 4 ori mai mic? dec?t media UE 28);– Nivel sc?zut de formare brut? de capital fix ?n agricultur? (50% din media UE 28);– Pondere ridicat? a exploata?iilor mici ?i foarte mici, asociat? unui procent semnificativ de gospod?rii in care se practic? sisteme de exploata?ie de tip gospod?resc/ extensiv”;– Sisteme de irigare, ?n mare parte, degradate ?i ineficiente;– Productivitatea muncii sc?zut? ?n industria alimentar? (aproximativ 67,6% din valoarea productivit??ii muncii ?n UE 28); – Balan?? comercial? negativ? cu tendin?? de accentuare;– Export de materii prime ?i import de alimente procesate;– Sc?derea semnificativ? a efectivelor de porcine ?i o u?oar? sc?dere a celor de bovine ?i de p?s?ri;– Lipsa unor ferme de reproduc?ie ?n segmentul avicol ?i suin;– Randamente reduse la ha ?n raport cu cele ?nregistrate la nivelul UE;– O pondere foarte ridicat? de suprafe?e arabile cu fertilitate medie spre foarte mic? (42,57% -cf. ICPA)” – Slaba adaptare a fermelor ?n gestionarea riscurilor asociate cu condi?iile adverse de mediu;– Sisteme de colectare ?i depozitare slab dezvoltate, ?n special pentru fructe, legume ?i Cartofi;– Slabe capacit??i de procesare a produc?iei primare locale (lapte, carne, fructe, fructe de p?dure, ciuperci, plante medicinale/ aromatice) din unele zone, ?n special din zone montane;– Slaba integrare a produc?iei;– Productivitate ?n declin a planta?iilor pomicole;– Popula?ie ?mb?tr?nit? la nivelul managerilor exploata?iilor agricole, cu un nivel sc?zut al specializ?rii superioare ?n domeniul agricol;– Sistemele de creditare ?i garantare trebuie adaptate permanent ?n raport cu nevoile sectorului agricol ?i de procesare, exist?nd ?n continuare dificult??i ?n ob?inerea creditelor necesare realiz?rii investi?iilor;– Suprafe?e agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunec?ri de teren, de?ertificare, etc.) ;– Nivel redus de asociere;– Nivel sc?zut de preg?tire profesional? de baz? ?i de competen?e profesionale ?n r?ndul fermierilor;– Servicii de informare, consiliere ?i consultan?? slab dezvoltate, inclusiv ?n ceea ce prive?te adaptarea la schimb?rile climatice prin solu?ii bazate pe natur? ?i tranzi?ia la practici durabile de agricultur?;– Competitivitate mai sc?zut? a multor produse agricole rom?ne?ti fa?? de cele din ??rile europene sau a produc?torilor importan?i de la nivel mondial;– Pierderea constant? a cotei de pia?? a produselor de provenien?? autohton?;– Vechimea mare a infrastructurii de desecare echipate cu agregate neperformante;– Distrugerea/dispari?ia forajelor hidrogeologice care permiteau urm?rirea varia?iei nivelului freatic ?i a chimismului apei din sol;– Interesul sc?zut al proprietarilor pentru ?nfiin?area ODD, comparativ cu activitatea de iriga?ii, din cauza fondurilor reduse alocate pentru activitatea de desecare drenaj;– Distrugerea lucr?rilor pentru combaterea eroziunii de suprafa?? ca urmare a aplic?rii defectuoase a Legii fondului funciar ?i reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente far? s? se ?in? seama de lucr?rile existente;– Desp?duririle necontrolate a versan?ilor din zonele cu potential ridicat de eroziune ?i alunecare.Autor: Dr. Ing. ?tefan Gheorghi???–?fermier(Vom continua cu??Ce inseamna stabilitatea pentru sectorul agricol”) * * *Neoruralismul din Rom?nia - satul paralel cu statul Ruxandra HUREZEAN Dilema veche, nr. 857, 10 - 16 septembrie 2020 ?Cam 30.000 de persoane se mut? anual la ?ar? ?n Rom?nia”, spune Quim Rueda Pilar, un spaniol stabilit ?ntr-un sat din Mun?ii Apuseni, membru al comunit??ii ?Mutat la ?ar?. Via?a f?r? ceas”. Quim urm?re?te cu aten?ie acest grup creat pe Internet, face parte din nucleul lui. Grupul cre?te vertiginos, ?i-a dublat num?rul de membri ?n fiecare an, acum are peste o sut? de mii de fani. Ini?iatorul lui este Andy Hertz, un alt t?n?r care s-a ?ntors de la Londra ?i s-a stabilit ?i el tot ?n Mun?ii Apuseni. A scris o carte chiar cu acest titlul: Mutat la ?ar?. Via?a f?r? ceas. A creat grupul ?i a?a a luat na?tere comunitatea virtual?. Un fel de ?sat virtual”, cu ?locuitori” mai mul?i dec?t au unele ora?e din Rom?nia. Comunitatea se coaguleaz? ?n jurul experien?elor ?i intereselor comune: locuirea ?n mediul rural, renovarea caselor vechi, cultivarea gr?dinilor, procurarea utilajelor ?i, ?n general, acolo se discut? orice problem? legat? de ruralitate. La revista Sinteza realizez un serial cu pove?tile acestor ?neorurali” din Rom?nia, ?n dorin?a de a-i cunoa?te pe ei ?i motiva?iile, implica?iile fenomenului. Ini?iatorii grupului spun c? majoritatea celor care aleg s? se mute la ?ar? s?nt oameni tineri, cu copii mici, cu un ?nalt nivel de cultur?, cu o situa?ie material? bun?, studii superioare ?i meserii ?n care pot lucra de la distan??. S?nt IT-i?ti, designeri, arti?ti, arhitec?i, scriitori, comunicatori. Fenomenul la noi ar fi ?nceput acum cinci-?apte ani. ?ns?, ?n restul lumii, el este vechi. Sociologii francezi l-au denumit ?neoruralism”. Primul val de neorurali s-a produs ?n SUA prin anii ’60, legat de mi?carea hippie. Au urmat alte trei-patru valuri, unele coincid cu crizele economice. A?a cum criza pandemic? din prezent pare s? fi accelerat fenomenul.Bianca Ghiorghiu de la Mociu (Cluj) lucreaz? pentru o mare companie interna?ional? de IT ?i s-a mutat la ?ar? ?n februarie anul acesta, cu pu?in ?nainte de a se decreta izolarea la domiciliu. S-a felicitat pentru decizie: ?A? fi ?nnebunit ?ntre patru pere?i la bloc”, spune ea. Din curtea casei, de la ?biroul de sub nuc”, simte c? a lucrat cu mai mult chef ?i mai creativ.Marilena a reu?it ?i ea s? se mute de la Viena ?ntr-un sat din Mun?ii Apuseni, tot ?n timpul pandemiei. Este inginer chimist ?i a f?cut acest pas dup? ce a locuit mult? vreme ?n Bucure?ti ?i ultimii 11 ani ?n Austria. A decis s? abandoneze Viena pentru c? ?munca robotic?” ?i via?a de acolo n-o mai ?mplineau: ?Aveam nevoie de altceva!”.Un cuplu de tineri bucure?teni ?nt?lnit ?n grupul lui Quim din Mun?ii Apuseni vrea s?-?i lase firma din Capital? ?n grija angaja?ilor ?i s?-?i construiasc? o cas? la munte. Cei doi au ?i g?sit locul potrivit. Vor mai lucra ?i de acolo, vor supraveghea de la distan?? firma, dar ??i doresc o altfel de via??, mai lini?tit? ?i mai s?n?toas?, pentru ei ?i copiii care vor veni.Mire L’azur a cutreierat lumea, a f?cut parte din mai multe mi?c?ri umaniste ?i comunit??i spirituale cu activit??i ?n Africa, America de Sud, Noua Zeeland? etc. A stat ?n Italia mul?i ani, acolo a cunoscut fenomenul traiului ?n comunit??i ?i tot acolo a ?nceput s? studieze plantele. Acum face parte din re?eaua interna?ional? ?C?su?a Plantelor”, care are 40 de membri ?n toat? lumea. Mire ofer? cursuri ?i produse din plante la ?arina, un c?tun de l?ng? Ro?ia Montan?. Are o feti?? de 6 ani, ini?iat? deja ?n tainele naturii, un fel de Heidi a Mun?ilor Apuseni. Tr?iesc ?ntr-un sat aproape p?r?sit. Dar acum se anim? s?pt?m?nal c?nd vin grupuri de prieteni ai Mirei s? exploreze via?a la ?arina. Singuri sau cu copiii lor, oameni pe care i-a cunoscut ?n via?a real? sau prin comunitatea virtual?, vin s? ia lec?ii de botanic? sau, pur ?i simplu, s? se relaxeze ?n natur?.Comunitatea neoruralilor este conectat? ?n primul r?nd virtual, nu se limiteaz? la spa?iul rom?nesc. Discu?iile lor pe grupuri abordeaz? probleme general ?nt?lnite, pentru care deseori consult? exper?i, literatura de specialitate, publica?ii sau biblioteci interna?ionale. Pentru cursurile pe care le ?ine s?pt?m?nal despre plante, ciuperci ?i permacultur?, Quim ?i echipa lui studiaz? ?i urm?resc cele mai noi informa?ii ?i rezultate ale cercet?rilor de laborator de peste tot din lume. Din p?cate, nu exist? astfel de cercet?ri ?i analize pe flora s?lbatic? ?i la noi. Pentru c? taxele s?nt prea mari, singurele analize din ultimii ani s-au f?cut pe sun?toare, ?i dintr-o ini?iativ? privat?. Tot pe grupul virtual se face apel la munca voluntar?, un fel de ?clac?”, atunci c?nd vreun membru are nevoie de ajutor. Cei care doresc merg s?-l ajute. La r?ndul lor, primesc ajutor c?nd au nevoie.?n zona Transilvaniei centrale ?i de sud, fenomenul neoruralismului se manifest? mai mult ?n jurul turismului. Mul?i s-au mutat ?n satele transilv?nene ?n ultimii ani ?i au deschis pensiuni ?i restaurante, ferme turistice. Mai pricepu?i dec?t mul?i localnici ?n business ?i ?n domeniul comunic?rii, ?n PR digital, ei au succes ?i se dezvolt? frumos. Valul de migra?ie de la ora? la sat ?n Transilvania a fost ?ncurajat ?i de personaje celebre precum Prin?ul Charles sau Charlie Ottley, care ?i-au cump?rat propriet??i ?n zon?. Exemple de tipul acesta par s? func?ioneze la noi.Re?nvierea satului rom?nesc? Quim Rueda Pilar, care a lucrat pentru un proiect social ?ntr-o comunitate spaniol? ?i a tr?it experien?a neoruralismului acolo, spune c?, ?n Spania, fenomenul a ?nceput acum 25 de ani. El crede c? majoritatea rom?nilor care opteaz? pentru migra?ia ?n rural au fost ?n str?in?tate ?i au v?zut c? acolo func?ioneaz?. Quim spune c?, din observa?iile lui, exist?, de regul?, o cre?tere accelerat? a valului p?n? la un maxim, care la noi nu a fost ?nc? atins, apoi o descre?tere brusc?, pentru c? unii nu se adapteaz? ?i se ?ntorc la ora?, dup? care urmeaz? o stabilizare. Motivul principal al fenomenului, crede el, este ?preocuparea accentuat? a omului modern fa?? de calitatea hranei ?i s?n?tatea lui”.Satul rom?nesc, consider? el, are avantajul, fa?? de celelalte din Europa de Vest, c? aici ?nc? mai locuiesc p?rin?ii ?i bunicii care ?tiu me?te?ugurile, au experien?a ancestral? ?i o pot transmite neoruralilor. Aici mai este posibil? conexiunea dintre vechi ?i nou. ??n Spania, c?nd au ajuns neoruralii n-au mai g?sit nimic. Nu mai era nimeni care s? cunoasc? me?te?ugurile, tradi?iile. Nici nu ?ti?i ce important este c? mai ave?i s?teni care ?tiu s? foloseasc? o coas?!”Bunicilor din Rom?nia poate c? le dator?m mai mult dec?t p?strarea tradi?iilor. Din discu?iile cu neoruralii, am constatat c? cei mai mul?i, n?scu?i la ora?, au fost crescu?i ?n copil?rie la bunici ?i tot acolo ??i petreceau vacan?ele. ??i amintesc cu nostalgie perioada aceea ?i poate tocmai aceast? fantasm? a fost decisiv?, a f?cut posibil? ?ntoarcerea. S-ar putea ca bunicii s? fi s?dit atunci ceva ce acum r?sare. Poate chiar aceast? lume nou?.O ?ntrebare care m-a fr?m?ntat ?i m-a determinat s? pornesc ?n c?utarea celor muta?i la ?ar? a fost ?i aceasta: ce impact va avea aceast? ?ntoarcere asupra satului rom?nesc? Implicit, infuzia de via??, o nou? abordare a administra?iei locale ?i a vie?ii rurale pot reanima satul. Exigen?ele acestor tineri fa?? de activit??ile prim?riilor, fa?? de mediu, de ?coal?, de spital s?nt mult mai mari. Ei pot pune presiune pentru schimbare, pot face proiecte, oferi solu?ii. Andy Hertz cere public Internet de mare vitez? la ?ar?, condi?ie esen?ial? pentru a lucra de la distan??, iar copiii lor s? poat? urm?ri lec?iile online. Conectarea cu lumea larg?, pentru ei, nu este un moft, ci o necesitate.Unii dintre ei au ?n mod programat inten?ia de a face proiecte care s? ajute comunitatea rural?. Bianca vrea s?-i ?nve?e engleza pe copiii din sat, profesoara de muzic? Vla?in, stabilit? ?ntr-un sat din Bistri?a, are deja 20 de cursan?i pe care-i ?nva?? s? c?nte la vioar?, canto sau pian. Mire ?i Quim ?i ?nva?? pe cursan?i cum s? m?n?nce din natur?, pe copii ?i ?nva?? botanic?, ?n general, ofer? o altfel de perspectiv? asupra mediului. ?n plus, cei care ?ncep business-uri angajeaz? localnicii. Dar chiar ?i simpla prezen?? a acestor tineri ?n sate le face mai dezirabile, ofer? ?ncredere ?n viitorul ruralului.Experimentul grecesc?n ultima zi a festivalului de film TIFF, am ajuns printr-o coinciden?? fericit? s? v?d un documentar (Ro?iile ascult? Wagner) care prezint? cazul unui ?mutat la ?ar?”, de data aceasta ?ntr-un sat din Grecia. Realizat de Marianna Economou, regizor din Atena, filmul prezint? povestea unui matematician ?ntors ?n satul Ilias, care mai avea doar 33 de locuitori. ?mpreun? cu c?teva bunici de acolo, Alexandros ?ncepe s? cultive ?i s? prepare ro?ii pe care reu?e?te s? le exporte ?n diverse ora?e din lume. Borcanele lor ajung la San Francisco, Hong Kong, Bruxelles. Satul devine cunoscut, prime?te o raz? de speran??. Iar filmul deschide ni?te teme de medita?ie mai largi: cum refacem leg?tura dintre genera?ii, dintre sat ?i ora?, dintre local ?i global?Marianna Economou mi-a acordat un interviu pentru revista Sinteza pe acest subiect. Ea spune acolo: ?Este foarte important ca nou-veni?ii s? se integreze ?n comunitatea local?, s? schimbe idei, s? ?mp?rt??easc? cuno?tin?e ?i s? coopereze. Este foarte dificil pentru satele mici s? supravie?uiasc? dac? r?m?n izolate ?i ?introvertite?. Secretul este s? fie capabile s? produc? ceva ?unic?, ceva care poate fi v?ndut pie?elor ?i veniturile s? se ?ntoarc? ?n sat. Acesta ar fi un stimulent serios pentru a atrage mul?i oameni ?i ar revitaliza comunitatea”. ?i-i sf?tuie?te astfel pe neorurali: ?Asculta?i-i pe localnici, petrece?i timp cu ei, au cuno?tin?e ?i experien?? pre?ioase ?i ??i cunosc p?m?nturile ?i posibilit??ile cel mai bine. Ideile voastre trebuie s? fie accesibile pentru localnici, cel pu?in la ?nceput. Face?i-i s? se simt? pre?ui?i ?i respecta?i ?i spune?i-le c? inten?iile voastre s?nt pentru binele general al satului. Vre?i ca ei s? fie alia?ii vo?tri”.De ce se mut? unii tineri de la ora? la sat? am ?ntrebat-o. ?Cred c? cel mai evident motiv ar fi acela c? au ?ncetat s? mai g?seasc? sens sau bucurie real? ?n via?a dintr-un ora? mare. S?nt, de obicei, oameni con?tien?i din punct de vedere politic, social ?i al mediului ?i caut? o existen?? alternativ? ?n care ?i individul, ?i ?ntreaga planet? conteaz?”, a r?spuns Marianna Economou, realizatoarea filmului Ro?iile ascult? Wagner.Viitorul preferabilCare este viitorul posibil, imaginabil ?i preferabil al ruralit??ii? Nu avem r?spunsuri. Una dintre cele mai grave ?i mai importante probleme ale Rom?niei este pr?pastia dintre sat ?i ora?. Quim din Mun?ii Apuseni crede c? ?satul a murit c?nd a uitat s? comunice cu ora?ul, c?nd n-a mai avut schimburi de idei, de produse, de servicii”.?n Rom?nia nu avem scenarii de viitor, nu se fac analize ?i nici proiec?ii pe aceast? tem?. La Roma, acum doi ani, a avut loc o ?coal? de var? pe subiectul ruralit??ii ?i migra?iei de la ora? la sat. Ingineri, futurologi, sociologi, antropologi au pus ?n discu?ie problematica fenomenului: cum se vor schimba mediile rurale ?n viitorul apropiat prin impactul fenomenelor globale care au loc pe planeta noastr?, precum schimb?rile climatice, migra?iile, noile tehnologii, problemele energetice, muta?ia ora?elor ?i a muncii ?i transformarea economiei? Cum vom tr?i, cum ne vom muta, cum vom comunica ?i rela?iona ?ntre ora?e ?i ruralitate cu aceste transform?ri? Cum se vor reflecta aceste schimb?ri asupra vie?ii de zi cu zi a oamenilor? Toate acestea s?nt ?ntreb?ri la care ?i noi ar trebui s? ?ncerc?m s? r?spundem.Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Istorie ?i Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie, ?i lucreaz? ?n pres? de peste 25 de ani, timp ?n care s-a consacrat reportajului social. Este autoarea a cinci volume de reportaje ?i proz? scurt?. * * *Proiect de iriga?ii pentru peste 15.000 de fermieri septembrie 17, 2020 agrimanet Cel mai mare proiect de irigare prin picurare din lume se realizeaza in India Statul Karnataka din India a dezvoltat cel mai mare proiect automatizat de irigare prin picurare din lume din districtul Bagalkot.Construit cu 52 milioane dolari, proiectul va furniza servicii de iriga?ii pentru 24.000 de hectare (60.000 de acri) ?n zona Ramthal Marola.Vor fi instalate peste 2.150 km de benzi de irigare prin picurare, iar proiectul va fi implementat pe dou? segmente. Segmentul Westside va oferi o instala?ie de irigare pentru 11.700 de hectare de teren, ?n timp ce segmentul din partea de est va oferi o instala?ie de iriga?ie pentru 12.300 de hectare de teren agricol.Irigare prin picurare pentru 24.000 de hectareAceste segmente sunt ?mp?r?ite ?n continuare ?n zone de presiune ?nalt? ?i joas?, care sunt apoi ?mp?r?ite ?n zone mai mici ?i subzone.Se estimeaz? c? 5,84 TMC (mii de milioane de metri cubi) de ap? vor fi pompate din rezervorul Narayanpur, care va fi apoi livrata printr-o re?ea de conducte HDPE / PVC pentru irigarea a aproximativ 24.000 de hectare de teren agricol.Proiectul de irigare prin picurare ?n beneficiul a peste 15.000 de fermieriDe acest proiect vor beneficia de peste 15.000 de fermieri ?i va contribui, de asemenea, la prevenirea pierderii terenurilor agricole din India.Sistemele de conducte subterane pentru acest proiect sunt realizate din material de fibr? optic? care poate dura mai mult de 50 de ani.Pentru a utiliza serviciul de irigare prin picurare, fermierii trebuie s? plateasca anual 17,79 USD pentru 0,4 ha. Dup? cinci ani, aceste fonduri vor fi utilizate pentru lucrarile de ?ntre?inere.Tehnologia utilizat? ?n acest proiect va contribui la reducerea consumului de ap?, a pesticidelor, a costurilor ?i a cre?terii randamentelor agricultorilorC?nd fermierii din regiune opteaz? pentru irigarea clasica, ?prin canale, doar 12.150 de hectare de teren pot fi iriga?i. Cu toate acestea, datorit? proiectului de irigare prin picurare, vor fi irigate ?nc? 11.850 hectare, folosind aceea?i cantitate de ap?. * * *Produc?ii mari sau mici, dar nu ?tim de ce! septembrie 16, 2020 agrimanet De regul? explic?m nivelul produc?iei prin intensitatea cu care ac?ioneaz? legea minimului la principalii factori de produc?ie, care pot fi identifica?i ?i cuantifica?i u?or. Anul acesta, la prima vedere, produc?iile mici pot fi explicate ?n multe zone prin seceta pedologic? ?i atmosferic?.Este ?i cazul porumbului de la Orezu?Pentru prima dat?, asocierea Zilei porumbului cu APPR ?i Farm Forum m? nelini?te?te pu?in. APPR pretinde c? are obliga?ii fa?? de membrii cotizan?i ?i nu face publice toate datele pe care le ob?ine.Ca urmare a implic?rii APPR ?n proiectul Zilei porumbului, anul acesta nu s-a comunicat niciun rezultat concret. Nu am putut afla care hibrizi au ??nvins” condi?iile nefavorabile, necunoscute.Sunt de acord s? nu se dea publicit??ii hibrizii cu rezultate nesatisf?c?toare, dar de ce s? ?inem secret numele celor cu rezultate decente, s? zicem peste 5 t/ha? De ce refuz?m fermierilor ?ansa de a alege hibrizi toleran?i la factorii care au f?cut diferen?ele ?ntre 700 kg/ha ?i 5,7 t/ha?Hibrizii testa?i au r?spuns foarte diferit la condi?iile pedoclimatice ?i tehnologice din acest an. Produc?iile au variat de la 709 kg/ha la 5.773 kg/ha.Din tabelul 1 observ?m c?:Nu a fost secet? pedologic? ?n timpul perioadei de vegeta?ie, cantitatea de 184 l/mp fiind destul de aproape de media necesar? de 200 l/mp pentru produc?ii mari.Confirmarea acestei ipoteze vine de la rezultatele de produc?ie din 2013 ?i 2015, media ?ntregului lot fiind de 9628 kg/ha ?n 2013 ?i de 8464 kg/ha ?n 2015.Deci, cu fertilizare asem?n?toare ?i cu acela?i volum de precipita?ii, media loturilor ?n 2013 ?i 2015 au fost de 4,5 – 4 ori ori mai mare dec?t ?n 2020.Tabelul 1Factorul evaluat202020132015Azot172 kg N/ha130 kg N/ha183 kg N/haFosfor100 kg P2O5/ha70 kg P2O5/ha81 kg P2O5/haPotasiu40 kg K2O/ha.Precipita?ii184 l/mp*162 l/mp187 l/mpMedia ?ntregului lot2.123 kg/ha9.628 kg/ha8.464 kg/haProduc?ia la densitate mare (D)9.304 kg/ha 67.000 plante/ha8.359 kg/ha 75.000 plante/haProduc?ia la densitate mic? (d)9.953 kg/ha 57.000 plante/ha8.569 kg/ha 65.000 plante/haProduc?ia cea mai mare5.773 kg/ha11.609 kg/ha ( P9578)11 t/ha Cortes* mai 44 l/mp, iunie 87 l/mp, iulie 53 l/mp, august 0 l/mp Marin Nedu,?un fermier de top din jude?ul Ialomi?a, se ar?ta ?ngrijorat de faptul c? unele companii de semin?e ?ncurajeaz? utilizarea unor densit??i mari, de 70.000 -80.000 plante/ha; aceste densitati au avut un efect nefavorabil asupra produc?iei ?n condi?iile acestui an.S? analiz?m pe scurt rezultatele ob?inute ?n anii preceden?i la Orezu.?n 2012,?media a 54 de hibrizi a fost de 6.886 kg/ha la densitatea mic? (d) ?i 5.905 kg/ha la densitatea mare (D).?n 2013,?cea mai mare produc?ie a fost de 11.609 kg/ha (P9578), dar ?nc? 8 hibrizi au avut produc?ii de peste 11.000 kg/ha, iar mai mult de jum?tate din ei (28 din 53), au dep??it pragul de 10.000 kg/ha.Hibrizii cu produc?ii de 10.000 kg/ha au fost crea?i de toate companiile participante. Aceasta ?nseamn? c? pe pia?a rom?neasc? a semin?elor de porumb exist? pentru fermieri mai multe op?iuni cu hibrizi foarte productivi.2015. La Pioneer, mediile celor dou? variante de densitate au fost practic egale, 10506 kg/ha la d ?i 10517 kg/ha la D, media fiind 10512 kg/ha. Recolta cea mai mare a fost ob?inut? la P 0216 cu 10893 kg/ha la D, fa?? de 10368 kg/ha la d.Pe locul 2 ca medie general? a fost Euralis, cu 9192 kg/ha, de?i a ?nregistrat cea mai mare diferen?? ?ntre mediile densit??ilor, de 1421 kg/ha ?n favoarea D (9902 kg/ha?vs. 8482 kg/ha). La hibridul Cortes (D), s-a ?nregistrat cea mai mare produc?ie, de 11 t/ha. La d produc?ia fost de 8,2 t/ha.Pe locul 3 s-a clasat KWS, cu o medie de 9051 kg/ha, cu o diferen?? de?461 kg/ha ?n favoarea d (9282 kg/ha vs. 8820 kg/ha). Kamparis la (d) a ob?inut 10064 kg/ha, iar la D, 8303 kg/ha.ConcluziiAvem date, p?cat c? nu le folosim!Dac? nu putem controla condi?iile de cre?tere ale plantelor, atunci trebuie s? le m?sur?m.Altfel, nu putem explica de ce ?n 2013, au fost cele mai mari produc?ii, cu cele mai pu?ine precipita?ii ?i doza cea mai mic? de azot.Am putea spune c? Marin Dedu a avut dreptate. Produc?iile mediii la densit??ile mai mici sunt mai mari dec?t la densit??ile mari (sic!!!) conferentiar univ. dr. Horia-Victor Halmajan * * *Dup? Constan?a, ?i Vrancea "pierde" un r?u din cauza secetei Ana Felea Miscellanea / 17 septembrie ?n Vrancea, un r?u a secat aproape complet, din cauza secetei. Situa?ia nu este singular?, ?n urrm? cu c?teva s?pt?m?ni un fenomen asem?n?tor fiind semnalat ?n jude?ul Constan?a, unde lacul Nunta?i, care se ?ntindea pe 800 de hectare, a secat aproape complet.?n Vrancea este vorba despre r?ul Lunca Siretului, care face parte dintr-o rezerva?ie natural?.Totul a fost scos la iveal? de Garda de Mediu care a ?nregistrat mai multe sesiz?ri de cet??enii din Bilie?ti, comuna pe raza c?reia se afl? apa, au reclamat c? aceasta a secat. At?t locuitorii din zon? c?t ?i comisarii au presupus ini?ial c? de vin? pentru secarea r?ului ar fi interven?ia omului, mai exact se credea c? apa este folosit? pentru iriga?ii. Ajun?i la fa?a locului, comisarii de mediu ?i inspectorii de la Agen?ia pentru Protec?ia Mediului au constatat c?, de fapt, cauza este seceta extrem?. "Garda de Mediu a ?nregistrat mai multe sesiz?ri ale ceta?enilor legate de secarea total? a g?rlei cunoscut? sub denumirea de Sire?el, ?n dreptul comunei Bilie?ti. Verific?rile s-au desf??urat pe parcursul a dou? zile, pe tot cursul g?rlei ?ntre barajul Movileni ?i v?rsarea ?n r?ul Siret, de echipe de comisari ai G?rzii de Mediu ?i reprezentan?i ai Agen?iei Na?ionale pentru Arii Naturale Protejate Vrancea. Verificarea am?nun?it? a cursului de ap?, a exclus secarea acestuia urmare a unor ac?iuni antropice. Din explica?iile speciali?tilor de la Agen?ia de Protec?ie a Mediului Vrancea, fenomenul este cauzat de secet?", se arat? ?ntr-o postare f?cut? de Garda de Mediu pe pagina de socializare.Speciali?tii de la Mediu au ar?tat c? nivelul apei freatice din care se alimenta Sire?elul a sc?zut cu peste 2 metri, iar pe o por?iune de aproape o jum?tate de kilometru r?ul a secat complet, iar ?n rest a r?mas doar un curs firav."Arealul este dominat de o vegeta?ie caracteristic? p?durilor de ?leau, puternic influen?at? de existenta unor bra?e secundare desprinse din r?ul Siret ?i Putna, dar care sunt alimentate ?n propor?ie de peste 50% din p?nza freatic?", au mai scris comisarii de mediu. Peisajele, de o frumuse?e rar?, sunt ?nnobilate de o mare diversitate de p?s?ri, mamifere ?i vie?uitoare acvatice care acum, din p?cate, au foarte mult de suferit. Cele mai multe dintre vie?uitoarele acvatice s-au retras ?n amonte pentru a-?i face un s?la? nou. * * *Mediul rural, sever dezavantajat ?n asigurarea serviciilor medicale Joi, 17 Septembrie 2020 , Social , ?n anul 2019, relev? datele statistice publicate de INS, activitatea din sistemul sanitar-public ?i privat s-a desf??urat ?n peste 63 mii de unit??i sanitare. Dintre acestea, 51 mii erau ?i sunt ?n mediul urban, iar 12 mii ?n mediul rural. La o popula?ie rezident? de 19.414 mii de persoane, din care 10.455 mii ?n mediul urban ?i 8.959 mii ?n mediul rural, rezult? o reparti?ie de 308,15 persoane/unitate sanitar? la nivel na?ional, iar pe medii de reziden??, 205 persoane/unitate sanitar? ?n mediul urban ?i 746,58 persoane/unitate sanitar? ?n mediul rural. Avem a?adar din start o discrepan?? uria?? ?ntre locuitorii din ora?e ?i cei din sate cu privire la accesul la sistemul sanitar din Rom?nia.Pe principalele categorii de unit??i, anul trecut re?eaua sanitar? a dispus de: 532 de spitale, 161 unit??i asimilate spitalelor care ofer? numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii ?i internare de zi, peste 12 mii de cabinete medicale independente de specialitate, peste 15,5 mii de cabinete stomatologice independente, 10,8 mii de cabinete de medicin? de familie, 9,9 mii de farmacii, drogherii ?i puncte farmaceutice ?i 4,4 mii de laboratoare medicale.Medicina primar? Primul contact al popula?iei cu sistemul sanitar, at?t pentru diagnosticarea ?i tratarea unor boli, c?t ?i pentru realizarea examenelor medicale preventive, se realizeaz? prin re?eaua de cabinete medicale de familie, generic denumit? medicina primar?. Cele mai multe cabinete – 6,5 mii – au func?ionat ?n mediul urban, comparativ cu 4,4 mii cabinete ?n mediul rural. Este limpede c? mediul rural pare, din acest punct de vedere, defavorizat. INS a calculat c?, ?n satele din Rom?nia, unui cabinet de medicin? de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mul?i locuitori fa?? de un cabinet din mediul urban. Adic?, ?n mediul urban avem 1.609,6 persoane asigurate/cabinet, iar ?n mediul rural 2.049,6 persoane asigurate/cabinet. ?n cazul farmaciilor discrepan?a dintre urban ?i rural este ?i mai sever?: ?n mediul urban avem 1.716 persoane/farmacie, iar ?n mediul rural, 2.349, 59 persoane/farmacie.Num?rul cabinetelor independente de medicin? de familie ?i al unit??ilor farmaceutice, pe medii de reziden??, ?n anul 2019Asisten?a medical? ambulatorie de specialitate Vorbind despre asisten?a medical? ambulatorie de specialitate, aceasta este asigurat? prin unit??i specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale ?i stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic ?i tratament etc., unit??i situate, ?n majoritate, ?n mediul urban. De asemenea, ?i re?eaua cabinetelor medicale independente de specialitate ?i cea a cabinetelor stomatologice independente este situat? masiv? ?n mediul urban. Astfel, ?n timp ce ?n mediul urban au func?ionat 11,5 mii cabinete medicale independente de specialitate, ?n rural num?rul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv de numai 494 cabinete. ?n consecin??, num?rul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare ?n mediul rural fa?? de mediul urban. ?n anul 2019, unui num?r de 10.000 de locuitori din mediul rural le-au revenit, ?n medie, 0,6 cabinete medicale, comparativ cu 11,0 ?n mediul urban!Num?rul cabinetelor medicale independente de specialitate ?i al cabinetelor stomatologice independente, pe medii de reziden??, ?n anul 2019Asisten?a medical? cu internare, furnizat? de spitaleCele 693 de spitale ?i unit??i asimilate spitalelor au dispus, ?n 2019, de 134,2 mii paturi pentru internare continu? (124,2 mii de paturi ?n mediul urban ?i 10,0 mii ?n mediul rural) ?i de 9,8 mii paturi de spital pentru internare de zi (359 paturi ?n mediul rural). Anul trecut, 4,3 milioane de pacien?i au solicitat servicii de internare continu? ?i de zi ?n spitale ?i unit??ile asimilate acestora, ceea ce ?nseamn? 22% din popula?ia rezident? a Rom?niei. Cele mai multe paturi (132 mii, reprezent?nd 91,5% din total) au fost puse la dispozi?ia pacien?ilor ?n spitalele mari (unit??i cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii (4,9%) ?n spitalele de dimensiune medie (unit??i cu 50-99 de paturi), iar 5 mii (3,6%) ?n spitale mici (cu mai pu?in de 50 de paturi). Durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat ?n spital. Pe celelalte specialit??i, durata medie de spitalizare a fost urm?toarea: 11 centre de s?n?tate (7 ?n mediul rural) – 8,4 zile/pacient; servicii medicale ?i servicii sociale cu internare continu? ?n unit??ile medico sociale – 158,0 zile/pacient; prevenirea ?i combaterea tuberculozei ?n 2 preventorii – 119,7 zile/pacient; bolnavii cu TBC – 27,4 zile/pacient.Durata medie de internare din unit??ile sanitare cu paturi ?n 2019Personalul medico-sanitar Studiul INS privind activitatea unit??ilor sanitare arat? ?i c??i medici ?i personal au deservit sistemul de s?n?tate, iar aici merit? s? facem compara?ia cu anul 2018 deoarece ve?i vedea c?, poate ?i gra?ie major?rii consistente a salariilor la stat, s?n?tatea devine un domeniu atractiv. A?adar, ?n 2019 sistemul de s?n?tate a dispus de: 63,3 mii medici (plus 2,7 mii fa?? de anul 2018); 17,0 mii medici stomatologi (plus 500 fa?? 2018); 18,1 mii farmaci?ti (plus 450 fa?? de 2018); 150,3 mii personal cu preg?tire sanitar? medie (plus 4,9 mii fa?? 2018); 72,4 mii personal sanitar auxiliar (plus 2,1 mii fa?? de 2018). Pe de alt? parte, 2,2 mii fiziokinetoterapeu?i ?i 16,2 mii asisten?i medicali cu studii superioare au asigurat ?ngrijirea medical? ?n unit??ile din sistemul sanitar public ?i privat ?n anul 2019, mai mult cu 0,3 mii fiziokinetoterapeu?i ?i 0,9 mii de asisten?i fa?? de 2018. Din totalul medicilor, aproape dou? treimi ?i-a desf??urat activitatea ?n mediul urban. Discrepan?ele pe medii de reziden?? se men?in: ?n mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mul?i locuitori unui medic (de 1,3 ori mai mul?i locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mul?i locuitori unui medic stomatolog ?i de aproape 4 ori mai mul?i locuitori unui farmacist comparativ cu mediul urban.Maria Bogdan * * *Suplimente naturale pentru cre?terea imunit??ii organismului Joi, 17 Septembrie 2020 , Simona Nicole David ?ntr-o lume ?n care apar virusuri ?i bacterii tot mai agresive, greu de controlat ?i f?r? leac, p?strarea s?n?t??ii pare s? fie o provocare tot mai mare. Dar pentru c? preven?ia este cea mai bun? solu?ie, este bine s? ne sus?inem sistemul imunitar. Acesta func?ioneaz? ca o adev?rat? ?armat?“ ce lupt? ?mpotriva bolilor ?i cu ajutorul imunoglobulinelor.Sistemul imunitar este o structur? complex? ?i cel mai important aliat al organismului nostru ?n lupta cu bolile. Imunitatea echilibrat? ne ajut? ?n primul r?nd s? nu ne ?mboln?vim prea u?or, iar dac? se ?nt?mpl? ne ajut? s? ne vindec?m mai repede. Acest lucru este valabil pentru orice stare de boal?, at?t pentru banalele r?celi, infec?ii bacteriene, micotice sau virale, c?t ?i pentru lupta cu bolile grave, cele autoimune sau cancerul. ?n condi?ii specifice, solicitante, fiecare categorie de v?rst? are nevoie de suport imunitar.Putem sus?ine buna func?ionare a sistemul imunitar prin? administrarea de suplimente nutritive. ?n urma unor cercet?ri ?i studii am?nun?ite, TRM Supplements a dezvoltat? gama de suplimente Ovoimuno cu imunoglobulinele Y(IgY) din ou, formule originale, 100% naturale. Imunoglobulinele Y au? func?ie si structur? asem?n?toare imunoglobulinelor G din colostrul mamifer, aspect ce explic? eficien?a acestora ?i la om.Suplimente diferite pe categorii de v?rst?TRM Supplements a formulat cinci suplimente cu func?ie de suport imunitar ?i nutritiv pe categorii de v?rst?. Astfel, ?n prezent, pentru copii exist? Ovoimunohelp Junior – dedicate copiilor ?ncep?nd cu v?rsta de 1 an ?i Ovoimunosupport Junior – pentru copii ?ncep?nd cu v?rsta de 2 ani.Pentru adolescen?i ?i adul?i, a fost creat suplimentul? Ovoimunohelp Fight Stress, iar pentru persoanele ?n v?rst? exist? Ovoimunosupport Seniori.Cercet?torii s-au g?ndit ?i la nevoile sportivilor de performan??, astfel c? au realizat un produs special pentru ace?tia – Ovoimuno Active Energy&Recovery.OVOIMUNO sunt? suplimente rom?ne?ti, dezvoltate ?i fabricate ?n Rom?nia, prezente pe pia?? de doi ani. Toate produsele sunt notificate de c?tre Institutul de Bioresurse Alimentare ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare, declar? dr. Marinela Iv?nescu – director executiv al TRM Supplements.De ce oul crud sau g?tit nu are acela?i efect?Suplimentele alimentare OVOIMUNO au ca principiu activ imunoglobulina Y (IgY) din ou ?i sunt formulate ?n prezen?a carbohidra?ilor. Drept urmare, mul?i se ?ntreab? de ce nu ar ob?ine acela?i efect de sus?inere a sistemului imunitar dac? ar consuma ou?. Formulele sunt sub form? de pulberi, produse, printr-o biotehnologie ?i anume liofilizarea, prin care se asigur? biodisponibilitatea IgY. C?nd m?nc?m oul ca atare, IgY se distruge ?n momentul ?n care oul este preparat termic deoarece aceasta nu rezist? la temperaturi mai mari de 45oC. Dac? oul este m?ncat crud, IgY este denaturat? ?i inactivat? de pH-ul acid de la nivelul stomacului. ?n schimb, IgY din formulele noastre este protejat? termic ?n procesul de liofilizare ?i trece de digestia gastric?, ajung?nd la nivel intestinal, unde ac?ioneaz?, av?nd func?ie probiotic?.Dou? tipuri de cure recomandateSuplimentele OVOIMUNO se pot administra cu scop preventiv, dar ?i ca adjuvant ?mpreun? cu medica?ia alopat?, ?n diverse situa?ii de boal?. Preventiv se recomand? o cur? de 60 de zile de imunizare pasiv? prin care cre?tem rezisten?a la ?mboln?vire: la trecerea dintre sezoane, ?n perioadele de efort intens fizic sau intelectual, ?n situa?ia expunerii la factori toxici, inclusiv antibiotice sau chimioterapie, ori expunerea la factori contagio?i ?n cadrul colectivit??ilor sau comunit??ilor (bacterii, virusuri, micoze), ?nainte ?i dup? interven?iile chirurgicale.C?nd suntem bolnavi, OVOIMUNO ajut? organismul s? lupte cu boala, sus?ine ?i gr?be?te ?ns?n?to?irea, prin echilibrarea imunit??ii.De ce au nevoie persoanele ?n v?rst? de suport imunitar? Dintre toate categoriile de v?rst?, seniorii sunt cei mai vulnerabili, se ?mboln?vesc mai des, mai grav ?i ??i revin mai greu din starea de boal?, spune prof. dr. Luiza Spiru.Cu specializare ?n geriatrie – gerontologie, doamna prof. dr. Luiza Spiru explic? faptul c? ?mb?tr?nirea este asociat? cu sc?derea s?n?t??ii.?Procesul complex de ?mb?tr?nire afecteaz? ?i sistemul imunitar? ?i face ca persoanele ?n v?rst? s? fie mai pu?in capabile de? ap?rare imunitar? eficient?, fiind mai vulnerabile ?n fa?a bolilor“, afirm? prof. dr. Luiza Spiru.Specialistul ?n geriatrie – gerontologie spune c? seniorii au nevoie de sus?inere imunitar? ?i men?ioneaz? rezultatele administr?rii Ovoimuno Support Senior pacien?ilor cu v?rste cuprinse ?ntre 67 ?i 92 de ani.?n urma studiilor clinice, printre primele efecte constatate au fost ?mbun?t??irea digestiei ?i reglarea tranzitului, chiar ?n caz de recidiv? a infec?iei cu Clostridium difficile. S-a ob?inut echilibrarea imunit??ii, av?nd ca efect cre?terea rezisten?ei la ?mboln?vire, inclusiv ?n cazul virozelor respiratorii sezoniere, r?spuns mai bun la tratamentele aplicate ?i reducerea episoadelor de boal?. Testele de laborator ne-au ar?tat modific?ri ale imunogramei. Aceste efecte au fost constatate la 100% din pacien?i.S-a constatat o stare general? mai bun? ?i au fost cazuri ?n care? mobilitatea ?i tonusul s-au ?mbun?t??it, pacien?ii au devenit mai energici ?i mai activi, s-a ?mbun?t??it somnul iar apetitul s-a reglat.O alt? categorie de efecte au fost cele legate de normalizarea glicemiei, a hipertensiunii arteriale, a colesterolului ?i a hormonilor tiroidieni.?Ovoimuno este un supliment complex, natural, care prin efectul probiotic ?i de echilibrare a imunit??ii aduce multiple beneficii pentru s?n?tate“, afirm? prof. dr. Luiza Spiru.Studiu de caz pacient din categoria seniori Doamna Gheorghina B?dulescu, ?n v?rst? de 70 de ani, cu leucopenie ?i hepatit? viral? cronic? B, imunitate sc?zut? cu num?r de leucocite 2.800, frecvente ?mboln?viri, r?celi, constipa?ie, oboseal?, lips? tonus-energie. Dup? prima cur? de 60 de zile de OVOIMUNOSUPPORT SENIOR s-a observat reglarea tranzitului intestinal, nu a mai r?cit pe tot parcursul sezonului rece, starea de oboseal? a fost ?nlocuit? de tonus ?mbun?t??it ?i energie. Dup? a doua cur? de 60 de zile, num?rul leucocitelor a crescut la 4.000, limitele acceptate fiind cuprinse ?ntre 4.000-10.000.Cu ajutorul suplimentului OVOIMUNOSUPPORT SENIOR, chiar ?n cazul unei persoane ?n v?rst? am reu?it s? echilibr?m imunitatea, lucru demonstrat clinic, dar ?i de testele de laborator. * * *Sfaturi privind plantarea bulbilor de toamna 17 Septembrie 2020 Bulbii de toamna sunt reprezentati de materialul saditor (fie el bulbi, grife, rizomi, cormi etc) care se planteaza toamna, de obicei in intervalul septembrie - noiembrie, si care infloresc primavara (uneori si iarna, in cazul ghioceilor). In articolul de mai jos vom incerca detalierea modului de plantare pentru fiecare bulb in parte, astfel incat sansele tale de reusita sa urce spre 100%. ?Clasificarea bulbilor de toamnaBulbul este practic un mugure subteran mare, acoperit de frunze, care asigura inmultirea anumitor plante de la un an la altul. Este stadiul latent al plantelor cu seminte, in special al celor monocotiledonate perene.?Frunzele ce invelesc mugurele floral sunt destinate hranirii acestuia si a plantei in perioada in care acesta nu are conditii de dezvoltare (de obicei iarna) bulbii pornind apoi in vegetatie primavara, cand conditiile climatice devin favorabile. Pentru ca un bulb sa aiba suficiente substante nutritive dar si flori in anul urmator, se recomanda taierea florilor inainte de a se ofili si pastrarea frunzelor verzi pe plante cat mai mult timp (frunzele verzi aduna substantele nutritive ce sunt ulterior inmagazinate in bulb).?Cu toate ca nu toate speciile enumerate mai jos se inmultesc prin bulbi, vom folosi termenul de bulbi pentru tot materialul saditor care se planteaza in toamna, chiar daca pentru iris denumirea corecta este acea de rizomi, pentru anemone de cormi etc.?Vom exclude radacinile de bujor din prezentul articol.??DenumireAdancimea de plantarePerioada de inflorieAnemone5-6 cmaprilie - maiAmaryllisse acopera doar 2/3 din bulbdifera de la un soi la altulAllium6 - 15 cm *mai - iunieCrini10 - 12 cmmai - iunieCrocus8 cmfebruarie - martieFritillaria8 - 15 cm *aprilieGhiocei8 cmfebruarie - martieIris?8 - 10 cmmartie - aprilieLalele6 - 10 cmaprilie?- maiNarcise8 - 10 cmmartie - aprilieMuscari8 cmaprilie - maiRanunculus8 - 10 cmaprilie - maiZambile10 cmaprilie - maiPuschkinia, Chiondoxa, Ixia6 - 8?cmaprilie - maiOxalis, Freesia6 - 8 cmaprilie - maiYucca filamentosa10 cmaprilie - maiEremurus bungei10 - 15 cmiunie - iulie* in cazul acestor plantari vom tine cont de marimea bulbului si de regula ca groapa sa fie de 2 - 3 ori mai adanca decat marimea bulbului; (exemplu: avem specii de Allium cu bulb foarte mare, precum Globemaster, dar si specii de Allium cu bulbi mici, precum Ping Pong)Tabelele de mai sus reprezinta un ghidaj de baza. Se recomanda ca, la bulbii cu marimi atipice, sa tinem cont si de regula cu "groapa de 2-3 ori mai adanca decat marimea bulbului".In ceea ce tine de marimea bulbilor, tine cont de faptul ca aceasta influenteaza si marimea si calitatea florilor. Marimea bulbilor (calibrul bulbilor) reprezinta circumferinta bulbilor, in centimetri. O zambila de calibru 18/19 sau chiar 19/+ va oferi flori mult mai mari decat o zambila de calibru 14/15.?O atentie sporita trebuie acordata si preturilor. Un pret mai mic, pentru bulbi din acelasi soi, inseamna, de cele mai multe ori, un calibru mai mic. Florile obtinute sunt, asadar, mai mici, iar vigoarea de crestere este mult redusa.?Atentie!?Nu se recomanda plantarea bulbilor la suprafata datorita riscului ca acestia sa inghete. De asemenea, in cazul plantarilor la adancimi prea mari exista riscul unei rasariri mai tarzii sau chiar risc sa nu mai rasara.?Pentru bulbii de dimensiuni mici, precum Ranunculus, Freesia, Anemone, Puschkinia, Chionodoxa si Ixia, se recomanda ca dupa acoperirea cu pamant, la plantare, sa asezam si un strat de frunze / crengi care sa ii protejeze in cazul iernilor geroase. In zonele friguroase din Romania se recomanda plantarea bulbilor mentionati mai sus doar in primavara.?In cazul bulbilor de toamna plantarea se poate face:? In gradina? In ghivece, vase si jardinierePlantarea bulbilor de toamna in gradinaPentru speciile de mai sus, plantarea in gradina se va face respectand indicatiile din tabelul dat.?In marea lor majoritate, bulbii de toamna prefera solurile bine afanate si locurile insorite. Gaseste asadar cele mai bune locuri din gradina ta si apucate de treaba.?Nu vei avea nevoie decat de un?plantator pentru bulbi. In lipsa acestuia, poti compensa cu orice alta unelta de sapat. Vom tine cont, intotdeauna de regula de asezare a bulbilor de toamna cu "gatul in sus", exact ca in imaginea urmatoare. Asezarea bulbilor este foarte importanta. Sunt mult mai placute aranjamentele de flori cu bulbii plantati in grupuri, decat asezarea simpla, in linie, a acestora.??Plantarea bulbilor de lalele pentru un aspect cat mai placutPlantarea bulbilor de lalele pe rand, in linie, nu ofera cel mai placut aspect gradinii.Acest lucru este valabil chiar si in cazul folosirii bulbilor speciali precum cel din poza - Ice Cream.Plantarea in grupuri de 10 - 15 bulbi, aglomerati intr-o zona circulara vor da un aspect mut mai placut. Lalelele Purple Prince XL, din colectia de la Kiepenkerl dau flori mari, ce infloresc in acelasi timp, cu nuanta deosebita de violet.In cazul in care vrei sa plantezi lalelele in grupuri, tine cont ca distanta intre bulbii de lalele trebuie sa fie de 5 - 10 centimetri maxim. Poti, de asemenea, sa folosesti unul dintre mixurile gata existente de bulbi din aceeasi specie sau din specii diferite dar care se asorteaza perfect cromatic si care infloresc in acelasi timp.Vinul de azi: Sister's Run Barossa Valley Shiraz 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Elena ?i Zar Brooks sunt cei responsabili cu procesul de vinificare ?i marketing ?n cadrul Sister's Run, proprietate a lui Carl ?i Pegggy Lindner, cei care de?in ?i celebra podorie Langmeil. Elena Brooks este considerat? cel mai bun oenolog al tinerei genera?ii din Australia, iar motto-ul ei spune multe despre viziunea sa asupra vinurilor: ”Adev?rul este ?n vie, dar dovada este ?n pahar”. Vinul recomandat ast?zi, Calvary Hill Barossa Shiraz 2017, este o dovad? gr?itoare ?n acest sens. Vinul ro?u intens are un buchet ce aduce ?n prim plan tente de mure, ciocolat?, prune, zmeur?, piper neru ?i ceva condimente exotice. Gustul este unul tipic pentru un Shiraz de Barossa, cu arome principale de dude, afine, ciocolat? neara ?i pr?jitur? de fructe, arome urmate apoi de tente de fructe dulci ?i stejar. Se recomand? degustarea acestui vin la 15-18 grade Celsius, al?turi de preparate cu legume, m?nc?ruri cu miel, friptur? de vit?, toc?ni?e, br?nzeturi etc. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * *Idei de afaceri profitabile, indiferent de vremuri si de situatie Agroromania.ro, 17 Sep. 2020 Daca esti un bun observator, probabil ai vazut ca in unele domenii efectele crizei sanitare s-au resimtit mai puternic. Antreprenorii care aveau firme de organizare a petrecerilor pentru copii, saloane de infrumusetare sau afaceri de tip HoReCa au fost cel mai mult afectati de actualul context. In cazul in care esti plin de entuziasm, ai nevoie de siguranta si crezi in puterea ta de a concretiza o idee de afacere, nu te lasa cramponat de piedici si fa primii pasi pentru a-ti materializa planul de afaceri, insa orienteaza-te catre domenii independente de context, tinand cont de necesitatile oamenilor.??Daca esti din mediul rural sau ai mostenit un teren de la parinti sau bunici, totul poate fi mult mai usor, caci ai sanse mari sa obtii fonduri europene nerambursabile cu ajutorul carora sa iti pui afacerea pe picioare. Daca nu stiai, in ultimii ani, Romania a atras zeci de miliarde de euro in fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, iar cea mai mare parte din acest buget a fost alocata start-up-urilor din mediul rural.?In acest articol iti vom prezenta cateva idei de afaceri profitabile care se pliaza mai ales mediului rural:AvicolaDaca dispui de teren, iar planul tau de afaceri este fezabil si vei atrage fonduri europene, o idee buna ar putea fi sa investesti intr-o microferma de pasari. Cea mai mare parte a bugetului va merge catre constructia propriu-zisa, apoi in oameni, asta daca nu implici familia pentru a munci impreuna. Pentru a amortiza costurile, dar si pentru a te impune pe piata prin calitate, e de preferat sa achizitionezi pui de gaina si sa ii cresti tu. Pentru respectarea normelor europene, o astfel de microferma ar trebui sa aiba minimum 120 metri patra?i, teren relativ suficient pentru aproximativ 1.000 de gaini. Crescuta in condi?ii optime, o gaina produce in jur de 200-250 de oua pe an.DulceturiIndiferent daca e zona de campie sau de munte, la tara vei avea suficienta materie prima pentru prepararea dulceturilor. Chiar daca nu ai tu insuti o livada sau un munte aproape, unde sa gasesti fructe specifice, cum ar fi afine, zmeura sau mure, vei putea sa cumperi materia prima la preturi convenabile, fara adaos comercial, de la producatori locali. Nu trebuie sa te preocupi de achizitionarea zaharului, mai ales ca tot mai multi cumparatori prefera dulceata in starea ei naturala. Indiferent de vremuri, oamenii vor fi interesati sa cumpere astfel de delicatese, mai ales daca sunt obtinute in mod traditional, dupa retete locale.? Productia de sapun de casa nu una costisitoare, iar produsul este la mare cautare si va fi in continuare, chiar si dupa eradicarea pandemiei, deoarece oamenii au inceput sa se concentreze tot mai mult pe igiena personala. In acest caz, investitia nu este una mare, caci? echipamentele necesare sunt ieftine, materia prima, la fel. Pentru arome deosebite, poti adauga in compozitie uleiuri esentiale de lamaie, lavanda, scortisoara sau chiar parti din aceste plante naturale.?Important e sa crezi in succes si sa fii pregatit sa aloci foarte multe resurse de timp, dar apoi eforturile tale vor fi rasplatite, iar profitul si implinirea vor veni ca un firesc. * * *O echip? de arheologi libanezo-german? a descoperit primul teasc de vin fenician foarte bine conservat cu o vechime de 2600 de ani 17 Septembrie 2020 ? Redac?ia O echip? de arheologi libanezo-german? a descoperit, ?n urma excav?rilor, un teasc de vin fenician cu o vechime de 2.600 de ani ?n sudul Libanului, a anun?at joi un profesor din cadrul Universit??ii Americane din Beirut (AUB), potrivit DPA.”Este o descoperire foarte important? ?ntruc?t este prima dovad? arheologic? a existen?ei unei industrii feniciene a vinului ?n Liban. Ne ofer? informa?ii despre economia Feniciei”, a ad?ugat Helene Sader, unul dintre arheologii care a condus echipa.”Am avut dovezi scrise ale vinului fenician de la Byblos (?n nordul Libanului) ?i Sidon (?n sud), iar acum avem dovezi arheologice referitoare la produc?ia de vin fenician?”, a spus aceasta. Cercet?rile au fost finan?ate de AUB, Universitatea German? din Tubingen ?i de Institutul Arheologic German din Berlin.Presa pentru ob?inerea vinului a fost descoperit? la Tell el-Burak, la sud de ora?ul-port Sidon (?n sudul ??rii). ”Tell el-Burak a fost m?rginit la sud-vest ?i sud-est de un zid cu l??imea de 2,5 metri. La sud de aceste ziduri, am descoperit un teasc pentru vin foarte bine conservat. A fost construit pe versantul dealului”, se precizeaz? ?ntr-un comunicat de pres? publicat de Universitatea din Tubingen.?n comunicat se mai spune c? cercet?rile de la Tell el-Burak au ar?tat c? strugurii erau cultiva?i pe suprafe?e extinse ?n localitate.Exper?ii presupun c?, timp de c?teva secole, vinul a fost produs aici pe scar? larg?.Vinul avea o semnifica?ie deosebit? pentru fenicieni, care ?l foloseau de asemenea ?n ceremoniile lor religioase. * * *SUNTEM O FAMILIE DE TINERI, MUNCIM ?N CEHIA ?I VREM S? NE ?NTOARCEM ACAS?, S? AVEM FERMA NOASTR?! Agroinfo 17 septembrie TINERI FERMIERI DIN DIASPORA. AGROINFO a primit o scrisoare de la o familie de tineri care munce?te ?n Cehia. Cei doi so?i ?i-ar dori s? se ?ntoarc? ?n Rom?nia ?i s?-?i fac? o ferm? la ei acas?. Ne-au rugat s? le spunem ce condi?ii trebuie s? ?ndeplineasc? pentru ajutorul de 50.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, varianta pentru tinerii rom?ni din diaspora.Suntem o familie care muncim ?n Cehia de mai mult timp, am vrea s? ne ?ntoarcem acas?, s? facem o ferm? ?n agricultur?. Care sunt condi?iile ?i cerin?ele pentru ob?inerea celor 50.000 de euro? Men?ionez faptul c? am?ndoi suntem de la ?ar? ?i am muncit cu p?rin?ii no?tri ?n agricultur?, ba mai mult, avem ?mpreun? cu p?rin?ii o mic? livad? t?n?r? de nuci ?i o microfirm?, ne spune Cristinel Chi?ca, ?n scrisoarea trimis? c?tre AGROINFO. Pentru to?i tinerii fermieri din Rom?nia ?i pentru cei pleca?i acum la munc? ?n str?in?tate, dar care ne citesc, vom relua toate condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplineasc? un t?n?r fermier pentru a beneficia de la Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR)?de ajutorul de maxim 50.000 de euro. Subm?sura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”BENEFICIARIFermierii constitui?i ca Persoane fizice autorizate (PFA), ?ntreprinderi individuale (?I), ?ntreprinderi de familie (?F) sau asociat unic/ majoritar ?i administrator al unei Societ??i cu R?spundere Limitat? (SRL).Sprijin acordat ca sum? forfetar?, ?n dou? tran?e, pentru implementarea obiectivelor din Planul de afaceri.Valoare sprijin per exploata?ie40.000 €, ?ntre 12.000 ?i 29.999 SO (SO = valoarea produc?iei standard, calculat? prin introducerea indicatorilor specifici exploata?iei ?n Cererea de finan?are).50.000 €, ?ntre 30.000 ?i 50.000 SOBuget alocat: 43 milioane € Finan?are nerambursabil? 100%Sprijinul financiar se acord? prin PNDR pentru toate cheltuielile propuse de fermier ?n Planul de afaceri, indiferent de natura acestora, inclusiv capitalul de lucru, achizi?ia de teren sau material biologic, efectuarea de studii ?n sectorul pomicol sau privind poten?ialul agricol, precum ?i alte activit??i relevante pentru implementarea corect? a Planului respectiv.Este eligibil t?n?rul fermier ?n v?rst? de maxim 40 de ani, inclusiv cel care depune Cererea de finan?are cu o zi ?naintea ?mplinirii v?rstei de 41 de ani.sectoarele prioritare ?n cadrul zootehniei (bovine, apicultur?, ovine ?i caprine) ?i sectorul vegetal (legume ?n c?mp, pomicultur? ?i producere de s?m?n??) - maxim 30 de puncte;comasarea exploata?iilor prin preluarea integral? a acestora - maxim 15 puncte;nivelul de calificare ?n domeniul agricol - maxim 15 puncte;CE SE POATE REALIZARetehnologizarea fermelor (achizi?ia de utilaje, echipamente, iriga?ii etc.);Preluarea integral? a mai multor exploata?ii cu valoare economic? mic?;Dezvoltarea unei ferme de subzisten?? (prin cre?terea SO);Plantarea soiurilor autohtone/ cre?terea raselor de origine;Cre?terea nivelului de calificare ?n domeniul agricol;Adaptarea fermelor la standarde de calitate ?i de protec?ie a mediului (ex: gestionarea gunoiului de grajd).CRITERII DE SELEC?IE A PROIECTELORETAPELE INSTAL?RII T?N?RULUI FERMIERETAPA I. ?nregistrarea t?n?rului fermier la Oficiul Registrului Comer?ului ca micro?ntreprindere/ ?ntreprindere mic?, av?nd pentru prima dat? obiect de activitate ?n domeniul agricol, cu maximum 24 de luni ?naintea depunerii Cererii de finan?are, iar ?nscrierea la APIA ?i/sau la ANSVSA/DSVSA a exploata?iei de?inute sub entitatea economic? prin care solicit? sprijin, se face ?n acela?i termen de maximum 24 de luni. Aceast? etap? trebuie s? fie ?ncheiat? ?naintea depunerii Cererii de finan?are. ETAPA II. Depunerea ?i ?nregistrarea Cererii de finan?are ?nso?it? de Planul de afaceri ?i documentele obligatorii, precum ?i documentele anex?.sprijinul se va acorda sub form? de sum? forfetar? ?n dou? tran?e, 75% din cuantum la semnarea Contractului ?i 25% la implementarea corect? a Planului de afaceri, f?r? a dep??i trei ani de la semnarea acestuia;implementarea Planului trebuie s? ?nceap? ?n termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului; ?naintea solicit?rii celei de-a doua tran?e de plat?, beneficiarul face dovada cre?terii performan?elor economice ale exploata?iei, prin comercializarea produc?iei proprii ?n procent de minimum 20% din valoarea primei tran?e de plat?.ETAPA III.Instalarea t?n?rului fermier este considerat? finalizat? la momentul implement?rii corecte a Planului de afaceri (adic? la acordarea celei de-a doua tran?e de plat?). Solicitantul se angajeaz? s? devin? fermier activ ?n termen de maximum 18 luni de la data ?ncheierii instal?rii.?n cazul ?n care tinerii fermieri nu respect? ?ntocmai Planul de afaceri (PA) ?i obliga?iile contractuale, exist? riscul ca tran?a a doua?de plat? s? nu mai fie acordat? ?i s? se recupereze integral sprijinul pl?tit ?n cadrul primei tran?e.Principalele cauze sunt:Ne?ndeplinirea obiectivelor din PA, men?inerea criteriilor de selec?ie ?i eligibilitate, pe toat? perioada de implementare ?i monitorizare a proiectului de 3 ani de la data ultimei pl??i efectuate de AFIR.Obiective obligatorii: comercializarea produc?iei agricole proprii ?n procent de minim 20% din valoarea primei tran?e de plat?, gestionarea gunoiului de grajd ?i ?mbun?t??irea performan?ei generale a exploata?iei agricole. Nedemararea implement?rii PA ?n termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului.Ne?ndeplinirea uneia dintre cele 3 precondi?ii privind stabilirea domiciliului, a sediului social ?i a locului de munc? ?n UAT-ul ?n care este ?nregistrat? exploata?ia p?n? la depunerea dosarului? cererii pentru tran?a a doua de plat?. Pentru dovada locului de munc?, solicitan?ii din diaspora vor prezenta un document oficial a c?rui origine va fi autentificat? prin apostil? emis? conform Conven?iei de la Haga. ?n cazul statelor nesemnatare?ale Conven?iei de la Haga se va face dovada reziden?ei (de cel pu?in 3 luni ?n ultimul an dinaintea depunerii Cererii de finan?are). Beneficiaz??de alocare distinct? tinerii cet??eni rom?ni din afara grani?elor ??rii care se instaleaz? ca ?efi sau manageri ai exploata?iei ?i care au absolvit un program de studiu ?n domeniul agricol sau care au avut un loc de munc? ?n domeniul agricol (cel pu?in 3 luni) ?n ultimul an dinaintea depunerii Cererii de finan?are.CONDI?IILE MINIME DE ACCESAREExploata?ia trebuie s? fie ?nregistrat? ?n Registrul Unic de Identificare de la APIA, ?n Registrul agricol ?i/sau ?n Registrul exploata?iilor de la ANSVSA.Fermierul trebuie s? se ?ncadreze ?n categoria micro?ntreprinderilor ?i ?ntreprinderilor mici; s? de?in? o exploata?ie agricol? cu dimensiunea economic? cuprins? ?ntre 12.000 ?i 50.000 SO; s? de?in? competen?e ?i aptitudini profesionale adecvate ?i s? prezinte un Plan de afaceri; s? ??i stabileasc? domiciliul ?n UAT-ul ?n care exploata?ia este ?nregistrat?;locul de munc? al acestuia (sediul social/ punctul de lucru al angajatorului) trebuie s? fie ?n acela?i UAT sau zona limitrof? a UAT ?n care este ?nregistrat? exploata?ia (?n cazul ?n care t?n?rul fermier care se instaleaz?, este/ va fi ?ncadrat ?ntr-o activitate salarizat?); sediul social al beneficiarului trebuie s? fie localizat ?n acela?i UAT ?n care este ?nregistrat? exploata?ia.Bugetul pentru ajutorul acordat tinerilor rom?ni din diaspora este de 20 de milioane de euro. P?n? la aceast? dat?, sunt 4 proiecte depuse de tineri rom?ni care vor s? se ?ntoarc? acas? ?i s? se instaleze ca ?efi de exploata?ii agricole. Valoarea total? a celor 4 proiecte este de 170.000 de euro.Bugetul pentru ajutorul acordat tinerilor fermieri din Rom?nia este de 23.022.207 euro. P?n? la aceast? dat?, au fost depuse 277 de proiecte, cu o valoare total? de 11.450.000 euro.ATEN?IE! Subm?sura este deschis? p?n? la data de 15.10.2020, ora 15:59. Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a anun?at s?pt?m?na aceasta c? pragul de calitate pentru primirea proiectelor, ?ncep?nd cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.REPORTAJ. ?n localitatea ?n care mai sunt doar doi copii, ?n ?coal? mai stau doar oile 17.09.2020 O fost? ?coal? dintr-un sat din jude?ul Bihor a ajuns ast?zi ad?post pentru oi.. FOTO: captura Digi24 O fost? ?coal? dintr-un sat din jude?ul Bihor a ajuns ast?zi ad?post pentru oi. Nu mai sunt copii ?n sat, iar un cresc?tor de animale din localitate folose?te fostele s?li de curs drept ad?post pentru turma lui.Situat? pe un deal, la marginea comunei, fosta ?coal? din satul Corboaia este ast?zi o ruin?. Acoperi?ul st? s? cad?, geamurile au disp?rut demult, iar curtea este ?mprejmuit? cu un gard electrificat, pentru animale.?n ?coala din Corboaia nu se mai aud de ani buni voci de copii. Cl?direa d?r?p?nat? este folosit? pe post de staul de oi, o imagine c?t se poate de sugestiv? a depopul?rii satelor din Rom?niaPu?inii locuitori care-?i mai duc traiul aici ??i amintesc cu nostalgie de vremurile c?nd vechea ?coal? era o m?ndrie. Discu?ie cu un localnic:Reporter: De c?t timp nu se mai folose?te ?coala?Localnic: De 12 ani.Reporter: Nu v? doare inima s? o vede?i a?a?Localnic: Ba da, cum s? nu?!Localnic: Nu sunt copii, p?n? o fost copii... Copiii mei, ?ase am avut, dar aici au umblat la ?coal? p?n? la patru clase, apoi la Boian.Reporter: Dar acum v?d c? e pe post de staul de oi.Localnic: Ce s? facem...?n tot satul mai sunt acum doi copii. ?coala ?i gr?dini?a din comuna Boianu Mare au fost reabilitate, ?ns? pentru cl?direa din satul Corboaia nu s-au mai g?sit baniPovestea ?colii devenit? staul de oi a ajuns s? fie cunoscut? ?i de Inspectoratului ?colar Bihor prin intermediul echipei Digi24.C?lin Fericean, inspector la compartimentul investi?ii al ISJ Bihor:?"ISJ Bihor emite ?i d? acordul CA al ISJ Bihor doar pentru documenta?iile depuse de prim?rii. ?n cazul acesta nu a fost depus? nicio documenta?ie la Inspectoratul ?colar".Altfel spus, ?n acte, cel pu?in, cl?direa din Corboaia, comuna Boianu Mare, jude?ul Bihor figureaz? ?i ast?zi ca ?coal?. Editor : Georgiana Marina * * *Curiozitati despre fazani: de unde sunt originari si ce trebuie sa stii despre cresterea si ingrijirea lor septembrie 17, 2020 Fazanii sunt pasari care pot rezista cateva zile fara hrana in lunile de iarna, cand nu se pot deplasa. Desi sunt animale salbatice, pot fi crescute si in gospodarii, dar in anumite conditii speciale. Chiar daca sunt asemanatori cu puii de gaina, puii de fazan au nevoie de hrana diferita, precum si de un spatiu de locuire mai mare. Curiozitati despre fazaniFazanul este originar din China, dar este o pasare calatoare. Fazanul negru ar fi ajuns in Europa in jurul anului 1000 i.e.n., iar fazanul de vanatoare in jurul anului 1500. Primii colonisti europeni au incercat sa introduca fazanii in Statele Unite in jurul anilor 1700-1800, insa abia in 1881 a fost adus fazanul de vanatoare in statul Oregon.?Un fazan poate zbura cu o viteza intre 50 si 70 de kilometri la ora. Situatia se schimba cand este urmarit. In astfel de conditii, un fazan poate atinge o viteza de peste 100 de kilometri la ora. Cu toate acestea, pasarile prefera sa alerge.Se spune ca fazanii sunt sensibili la vibratiile dinaintea unui cutremur. Exista numeroase inregistrari cu masculi care canta puternic inainte de un cutremur. Fazanii sunt foarte galagiosi cand simt pericolul.Se intampla rar ca un fazan sa moara de batranete. Durata medie de viata a acestei pasari este de un an. Fazanii sunt specii de prada si se confrunta cu numeroase pericole, chiar din ziua in care sunt depusi in cuib sub forma de oua.Coada unui fazan comun poate masura jumatate din lungimea totala a acestuia. Totodata, fazanii au muschii picioarelor foarte puternici.Fazanii nu au glande sudoripare, asadar nu scapa de caldura prin transpiratie. Precum cainii, fazanii gafaie pentru a elimina caldura corporala in exces.Penajul masculilor difera de cel al femelelor. Masculul are pene pestrite, alb cu negru sau galben cu cenusiu, iar capul este albastrui cu reflexe verzui. In schimb, femela are penajul in nuante de galben cu cenusiu.?Fazanul este poligam si poate avea pana la sase femele.Exista 9 rase si 35 de specii de fazan. In Romania, traiesc fazanul comun si fazanul negru.? Cresterea puilor de fazani?In mod natural, fazanii traiesc in zonele de campie, la marginea padurilor si a campurilor. Pentru cresterea fazanilor in captivitate este nevoie de conditii speciale. Iubitorii de pasari pot creste pui de fazan in custi speciale, care sa aiba cel putin doi metri lungime, sau in voliere de minimum 10 mp, care sa prezinte conditiile habitatului natural, respectiv trunchiuri de copaci si ramuri pe care pasarile sa se poata urca. Daca volierele sunt prea mici, fazanii se vor incaiera.Hrana pentru puii de fazan este diferita de cea a puilor de gaina. In salbaticie, pasarile consuma atat hrana animala, cat si vegetala. Fazanii se hranesc cu seminte ale plantelor de camp, cu fructe marunte, dar si cu larve, gandaci si soareci de camp. Puii de fazan au nevoie de o cantitate mai mare de proteine spre deosebire de puii de gaina.Reproducerea fazanilor se poate realiza natural sau artificial. Pentru incubatia naturala, clostile sunt puse in cuibare pentru clocit. O closca poate acoperi intre 18 si 22 de oua, iar durata medie de ecloziune este de aproximativ 24 de zile. Procentul de ecloziune este intre 60 si 75%. In ceea ce priveste incubatia artificiala, ecloziunea se realizeaza in procent de 70-75%.Nu in ultimul rand, cei care doresc sa creasca fazani trebuie sa stie ca acestea sunt pasari galagioase. Glasul masculului se poate auzi seara, inainte sa adoarma, si dimineata, cand se trezeste, precum si de fiecare data cand se simte amenintat. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download