Stiri



Stiri 04 februarie 2020CURSUL DE SCHIMB 04.02.20201 EUR4.77791 USD4.3227Cod galben de v?nt puternic, ploi ?i ulterior ninsori, ?n cea mai mare parte a ??rii 4 februarie 2020, 11:12de News.ro Mar?i va ploua pe arii extinse ?n vestul, nord-vestul ?i centrul ??rii. Meteorologii au emis o avertizare Cod galben de v?nt puternic ?i precipita?ii, ?n vestul, nord-vestul, centrul ??rii ?i ?n Moldova, ?ncep?nd de mar?i de la ora 13.00. Ploile vor fi c?dea pe arii extinse, iar din cursul nop?ii se vor transforma treptat ?n lapovi?? ?i ninsoare, la munte fiind viscol. ?ncep?nd de mar?i dup?-amiaz?, ?n zona montan? din jude?ele Cluj, S?laj, Bihor, Arad, Timi?, Hunedoara, Maramure?, Bistri?a-N?s?ud ?i Cara?-Severin este Cod portocaliu de precipita?ii abundente. Miercuri diminea??, vor intra sub inciden?a Codului galben de intensific?ri ale v?ntului ?i ninsori viscolite ?i Moldova ?i, local, Muntenia ?i Dobrogea. Prognoza meteo: Iarna love?te Rom?nia. C?t ?ine episodul de vreme sever?, unde se anun?? lapovi?? ?i ninsori abundente 4 februarie 2020, 07:33de Ionela St?nil? Iarna revine ?n for?? ?n toat? ?ara FOTO Shutterstock Administra?ia Na?ional? de Meteorologie(ANM) a f?cut public? prognoza meteo pentru urm?toarele dou? s?pt?m?ni, valabil? p?n? pe 16 februarie. Dup? temperaturi de prim?var?, chiar ?i 20 de grade ?n sudul ??rii, iarna se ?ntoarce ?n for??. Speciali?tii anun?? ?n perioada 5-9 februarie un episod de iarn? sever? cu frig, ploi ?i ninsori, urm?nd ca de s?pt?m?na viitoare temperaturile s? creasc? din nou. Prognoza pentru fiecare regiune: ? Ploi ?n Muntenia ? Vremea va fi deosebit de cald? ?n primele dou? zile, cu o medie a temperaturilor maxime cuprins? ?ntre 11 ?i 15 grade ?i a celor minime ?n jurul a 4 grade, apoi se va r?ci. Prin urmare, ?n perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori diurne ?n medie cuprinse ?ntre 0 ?i 5 grade ?i minime ?n general ?ntre -8 ?i -4 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 11...12 grade, iar a celor minime spre 0 grade. Precipita?ii moderate cantitativ se vor semnala ?n zilele de 4 ?i 5 februarie, iar ?n restul intervalului probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus?. ? Minime de minus 8 grade ?n Oltenia ? Vremea va fi deosebit de cald? pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor diurne cuprins? ?ntre 10 ?i 14 grade ?i a celor nocturne ?ntre 3 ?i 5 grade, apoi, ?n perioada 5-9 februarie, se va r?ci, iar regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori maxime ?n medie de 2 ?i 5 grade ?i minime cuprinse ?n general ?ntre -8 ?i -4 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n?, tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 11...12 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de 0 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipita?ii moderate, respectiv ?n general slabe cantitativ, iar ?n restul intervalului probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi redus?. ? Precipita?ii ?n Moldova ? Vremea va fi cald? ?i pe 4 februarie, cu o medie regional? a temperaturilor maxime de 8...10 grade ?i a celor minime de 2...4 grade, apoi se va r?ci. ?n perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori diurne cuprinse, ?n medie, ?ntre -2 ?i 2 grade ?i minime ?n general ?ntre -10 ?i -4 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 9...10 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de 0 grade. Precipita?ii moderate ?i local ?nsemnate cantitativ se vor semnala ?n zilele de 4 ?i 5? februarie, iar ?n restul intervalului acestea vor putea ap?rea trec?tor ?i pe arii restr?nse. ? Frig pe litoral ? Pe 4 februarie, vremea va fi deosebit de cald?, cu o medie a temperaturilor diurne cuprins? ?ntre 10 ?i 14 grade ?i a celor nocturne ?ntre 4 ?i 6 grade, apoi, ?n perioada 5-9 februarie, se va r?ci, iar regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori maxime, ?n medie regional?, de -2...2 grade ?i minime cuprinse ?n general ?ntre -6 ?i -2 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 9...10 grade, iar a celor minime spre 2...3 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipita?ii moderate cantitativ, ?n timp ce ?n restul intervalului, acestea vor putea ap?rea trec?tor ?i pe arii restr?nse. ? Varian?ii termice ?n Banat ? Vremea va fi cald? ?i pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor maxime de 10...12 grade ?i a celor minime de 5...7 grade, apoi se va r?ci. Prin urmare, ?n perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori diurne ?n medie de 2...4 grade ?i minime cuprinse ?n general ?ntre -6 ?i -2 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 10...12 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul a 2 grade. Precipita?ii moderate ?i local ?nsemnate cantitativ se vor semnala pe 4 ?i 5 februarie, iar ?n restul intervalului acestea vor fi slabe ?i vor ap?rea doar trec?tor ?i pe spa?ii mici. ? Temperaturi sc?zute ?i ?n Cri?ana ? ?n perioada 5-9 februarie, se va r?ci, iar regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori maxime ?n medie de 1...4 grade ?i minime cuprinse ?ntre -8 ?i -2 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 10...12 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de 1 grad. Pe 4 februarie se vor semnala precipita?ii moderate, respectiv ?nsemnate cantitativ, ?n timp ce ?n restul intervalului, acestea vor fi slabe ?i vor ap?rea doar trec?tor ?i pe arii restr?nse. ? Minus 12 grade ?n Transilvania ? Vremea va fi cald? ?i pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor maxime de 6...8 grade ?i a minimelor de 2...3 grade, apoi se va r?ci. Prin urmare, ?n perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori diurne cuprinse, ?n medie, ?ntre -2 ?i 2 grade ?i minime ?n general ?ntre -12 ?i -6 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 7...9 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de -2 grade. Precipita?ii moderate ?i local ?nsemnate cantitativ se vor semnala ?n 4 ?i 5 februarie, iar ?n restul intervalului acestea vor fi slabe ?i vor ap?rea doar trec?tor ?i pe spa?ii mici. ? Minime de minus 10 grade ?n Maramure? ? ?n n perioada 5-9 februarie, se va r?ci, iar regimul termic se va situa ?n jurul mediilor specifice, cu valori maxime, ?n medie, de -2...2 grade ?i minime cuprinse ?n general ?ntre -10 ?i -4 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de cre?tere u?oar? ?i treptat?, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 7...8 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de 0 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipita?ii ?nsemnate cantitativ, ?n timp ce ?n restul intervalului, acestea vor fi slabe ?i vor ap?rea doar local. ? Vreme rea ?i la munte ? Vremea se va r?ci semnificativ, astfel ?nc?t ?n perioada 5-9 februarie se vor ?nregistra, ?n medie, valori termice diurne cuprinse ?ntre -8 ?i -4 grade ?i nocturne, ?n general, ?ntre -14 ?i -10 grade. ?n cea de a doua s?pt?m?n? tendin?a temperaturilor va fi de u?oar? cre?tere, astfel ?nc?t spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 0...2 grade, iar a celor minime p?n? ?n jurul valorii de -4 grade. Precipita?ii moderate ?i local ?nsemnate cantitativ se vor semnala pe 4,5 ?i 6 februarie, iar ?n restul intervalului acestea vor fi slabe ?i pe arii mai restr?nse. ? Rom?nia de?ine tehnologia pentru a crea ploaia artificial?, dar sistemul nu e activat! Angelica Lefter - 4 februarie 2020 Seceta a devenit o problem? aproape anual?. Pu?in? lume ?tie ?ns? c? o savant? din Rom?nia, ?tefania M?r?cineanu, este cea care, ?ntr- var? secetoas? din B?r?gan, a descoperit procedeul de declan?are artificial? a ploii cu ajutorul unor s?ruri radioactive ?i s? stabileasc? leg?tura ?ntre cutremure ?i precipita?ii.Sistemul pentru ploi artificiale este func?ional, dar nu este folosit Costurile de producere a ploii artificiale: 15 euro la hectar Ac?iune comun? cu Bulgaria pentru ploile de prim?var? Cum se produce ploaia artificial Un savant rom?n a descoperit tehnologia ploii artificial Sistemul este func?ional, dar nu este folositRom?nia de?ine tehnologia pentru a crea ploaie ?n mod artificial, avem chiar ?i o agen?ie ?nfiin?at? ?n acest sen ?i unde lucreaz? 75 de persoane, pl?tite lunar de la bugetul de stat. Totu?i, sistemul nu este utilizat pentru c? ?ara noastr?, iar motivele vehiculate ar fi dou?: c? statul nu are bani ?i c? avem nevoie de acceptul ??rilor vecine, care s-ar putea teme c? Rom?nia le ”absoarbe” apa din nori.Autoritatea Na?ional? pentru Cre?terea Precipita?iilor func?ioneaz? ?nc? din 2014 ?i, ?n ciuda faptului c? ploaia artificial? ar fi o metod? eficient? pentru salvarea culturilor afectate de seceta pedologic?, principala problem? este c? nu au existat niciodat? fonduri pentru a pune ?n aplicare metoda, scriu stirileprotv.ro.Cei de la Autoritatea pentru Cre?terea Precipita?iilor sus?in c? au provocat deja precipita?ii pe o suprafa?? de 10 kilometri p?tra?i, ?n Dobrogea, ?ntr-un experiment f?cut ?n toamna anului trecut. Ei au crescut de la 100 de mililitri de ap? la 10 litri de ap? pe metru p?trat cantitatea de ploaie.Costurile de producere a ploii: 15 euro la hectar??n 2019 ?n noiembrie am adus dou? aeronave, le-am garat la Kog?lniceanu, de aici am plecat dintr-un centru de comand?, primind informa?ia de la ANM. ?n momentul c?nd iodura de argint a reac?ionat, se produce un aerosol, un fum ?i condenseaz? toat? ap? din nor pe 10 km, pe 15 km p?tra?i, norul devine mai greu, curen?ii nu reu?esc s? duc? norul mai sus, ?nt?lnesc straturi mai clade, se topesc ?i se transform? ?n ap?”, a declarat Gheorghe C?unei Florescu, pre?edintele Autorit??ii.De?i alte ??ri precum Grecia, Bulgaria, Spania, Fran?a ?i Statele Unite ale Americii folosesc metoda ploii artificiale, noi ?nc? nu o aplic?m. ”Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”, a mai men?ionat Gheorghe C?unei Florescu.Singura condi?ie ce se impune pentru a declan?a ploaia este ca pe cer s? existe nori!Ac?iune comun? cu Bulgaria pentru ploile de prim?var?Lucrurile au ?anse mari s? se schimbe din acest an c?nd Rom?nia va avea o nou? abordare ?n privin?a ploii artificiale. Vom face echip? comun? cu Bulgaria pentru a declan?area precipita?iilor s? se fac? ?n zona grani?ei.”Am f?cut deja primele experimente pentru stimularea precipita?iilor prin rachete de tipul celor antigrindin?, dar cu alt? ?nc?rc?tur? specific?, ?i realizarea unor echipamente pentru avia?ie, iar acum urmeaz? s? trecem la testarea efectiv?. Practic, prin ?ns?m?n?area norilor respecivi cu iodur? de argint, se ob?ine o cre?tere a cantit??ii de precipita?ii cu 5% p?n? la 15%. Dup? cum s-a observat, se ?nt?mpl? de multe ori vara s? existe o densitate foarte mare de nori ?i nu se ?nt?mpl? nimic. Acum, ?n momentul ?n care apar ace?ti nori, cu ajutorul avioanelor, vom ?mpr??tia substan?ele ?n nori, pe suprafe?e foarte mari, cre?ndu-se centre de condensare suplimentar? care s? determine apari?ia ploii. Dac? zona de nori este mai redus? ca suprafa??, vom putea utiliza rachetele. Av?nd ?n vedere c? ac?iunea se va def??ura pe suprafe?e foarte mari, va trebui s? colabor?m ?i s? cooper?m cu ??rile vecine. Dac? desf??or o astfel de activitate la grani?a cu Bulgaria este normal s? facem o ac?iune comun?, s? putem monitoriza cantitatea de precipita?ii stimulat? pe teritoriul nostru, ca s? nu apar? discu?ii de genul c? am intervenit noi ?i i-am l?sat pe ei f?r? ap?”, a explicat Dinu Constantinescu, directorul Electromecanica Ploie?ti, operatorul sistemului na?ional antigrindin? ?i de stimulare a precipita?iilor .El a ad?ugat c? s-a f?cut o monitorizare cu ajutorul radarului ?i radioloca?iei, cel pu?in din punctele de lansare ale rachetelor anti-grindin? ?n momentul lans?rii, ?i nu au fost depistate test?ri pentru stimularea precipita?iilor ?n ??rile vecine.”Oricum, nu vom interveni pentru stimularea precipita?iilor p?n? nu vom avea acorduri foarte clare ?i responsabilit??i, pentru c? trebuie s? evit?m eventuale conflicte. Deocamdat?, avem doar un protocol de colaborare cu Republica Moldova”, a mai spus Dinu Constantinescu.Cum se produce ploaia artificial?Cunoscut? ?i sub numele de precipita?ie artificial? sau pluvicultur?, ploaia artificial? este ac?iunea de a induce ?n mod artificial sau de a cre?te precipita?iile ploioase, de obicei, pentru a combate o secet?.?n conformitate cu propriet??ile fizice diferite ale norilor, acest lucru se poate realiza folosind avioane sau rachete pentru a sem?na ?n nori catalizatori, cum ar fi ghea?? uscat?, iodur? de argint ?i praf de sare, pentru a face nori de ploaie sau cre?te precipita?iile, ?n scopul de a elimina sau atenua seceta pe terenuri agricole, pentru a m?ri capacitatea de a rezerva ap? pentru iriga?ii sau de alimentare cu ap?, sau pentru a cre?te nivelul de ap? a lacurilor de acumulare pentru generarea de energie electric?.Pe scurt, ploaia artificial? se ob?ine folosind iodur? de argint. Aceast? este introdus? pur ?i simplu ?n nori, form?nd cristale de ghea?? din apa prezen?a ?n nori, care apoi cade pe p?m?nt, din cauza greut??ii, sub form? de ploaie dac? e suficient de cald ?n aer sau sub form? de ghea?? dac? temperatur? e sub zero grade Clesius.Pentru asta, bine?n?eles, e nevoie s? existe suficient? umezeal? ?n acei nori ?i, implicit, ?n regiune. Ploaia artificial? este deja posibil? ?i tehnic? de producere a ei a fost experimentat? la nivel mare ?n mai multe locuri de pe glob, inclusiv ?n ??ri cvasi-de?ertice precum cele din Peninsul? Arab?.Cea mai simpl? metod? de plasarea a iodurii de argint ?n nori este cu ajutorul rachetelor ?nc?rcate cu aceast? substan??, care explodeaz? chiar acolo unde trebuie. O alte metod? folosit? e aceea de a aduce pur ?i simplu, tot prin lansare de rachete sau cu avionul, ghea?? care se transform? apoi ?n ploaie.Un savant rom?n a descoperit tehnologia ploii artificialeFenomenul a fost descoperit, pentru prima dat?, de c?tre ?tefania M?r?cineanu (1882 – 1944), unul dintre marii fizicieni ai Romaniei. Datorit? calit??ilor ?i cuno?tiin?elor sale ?tiin?ifice, a fost acceptat? ?n laboratoarele celebrei Marie Curie, unde a lucrat cu oameni de ?tiin?? remarcabili. A reu?it ?n doar doi ani s? uimeasc? lumea ?tiin?ific?. ?n 1924 avea deja doctoratul ?n fizic?. Contribu?iile ei ?tiin?ifice i-au adus aprecierea ?i respectul lui Marie Curie.?tefania M?r?cineanu a reu?it s? descopere procedeul de declan?are artificial? a ploii cu ajutorul unor s?ruri radioactive ?i s? stabileasc? leg?tura ?ntre cutremure ?i precipita?ii. Experimentul a avut loc ?n vara secetoas? a anului 1931, ?n B?r?gan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bunge?ianu ?i N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat s?rurile radioactive a fost pilotul-prin? Constantin ?B?zu” Cantacuzino, devenit mai t?rziu o legend? a avia?iei rom?ne ?n cel de-al Doilea R?zboi Mondial.Experien?a a fost un succes, M?r?cineanu fiind apoi ?ns?rcinat? de guvernul francez s? experimenteze ?ploaia artificial?” ?i ?n Algeria, colonia francez? Africa. Dup? 1945, cercet?rile ?n acest domeniu au continuat mai ales ?n SUA, dar ?i ?n alte ??ri, substan?ele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele num?r?ndu-se iodura de argint sau z?pada carbonic?.APIA si SUBVENTIIEmil Dumitru, MADR: Dat? de referin?? pentru subven?ia la bovine – 1 ianuarie din anul de cerere! Daniel Befu - 3 februarie 2020 Vom avea dat? de referin?? pentru plata subven?iilor la specia bovine! Vestea a fost f?cut? de c?tre Emil Dumitru, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, ?n cadrul conferin?ei ”Fermierii Veritabili” ce a avut loc pe 30 ianuarie, la Sibiu, organizat? de Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor (APC).Fermierii participan?i la eveniment ?i-au exprimat din nou nemul?umirea cu privire la faptul c? numai anumite animale sunt purt?toare de prim?, adic? pot beneficia de subven?iile achitate de la bugetul de stat, respectiv Ajutoarele Na?ionale Tranzitorii. Astfel, pentru exploata?iile care erau ?nregistrate la 31 ianuarie 2013, toate animalele au intrat la plat? ?i continu? ?i ?n prezent s? beneficieze de plata pe cap de animal de?i o parte din efective au fost abatorizate. ”Subven?iile se acord? deocamdat? exact cum au fost fizate ?n 2014. Din 2021, c?nd vom ?ncepe noul program na?ional, timp de 7 ani, se vor acorda cum vom reu?i anul acesta s? scriem acele m?suri. ?tiu c? exist? o nemul?umire privind subven?iile acordate animalelor care nu mai sunt ast?zi ?n exploata?ie pentru c? exist? un regulament european care spune c? subven?iile se acord? pe toat? perioada exerci?iului bugetar ?i atunci unii fermieri chiar dac? ?i-au v?ndut animalele, ?i aici este valabil la bovine, primesc subven?ii p?n? la finalul exerci?iului bugetar. Acest aspect ?i nemul?ume?te pe ceilal?i fermieri care au animale sau care ?i-au cump?rat ?ntre timp animale. Vom ?ncerca ?n noul Program Na?ional Strategic s? introducem ca data de referin?? s? fie 1 ianaurie a fiec?rui an, pentru acordarea acestor subven?ii”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii.V? reamintim c? la finele anului trecut, ?ntr-un interviu acordat emisiunii ”For?a Fermierilor cu Vlad Macovei”, o produc?ie Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, ministrul Agriculturii Adrian Oros a reiterat nevoia ca data istoric? multianual? s? fie eliminat?, mai exact adus? ”la zi”.”Dac? ne referim la animale – ?i le-am spus-o ?n fa??, direct – noi, am dat foarte mul?i bani, datorit? acelei date de referin??. S-au pierdut foarte mul?i bani pe animale inexistente. ?ncerc?m m?car, ?n noul PNS, s? sc?p?m de aceast? dat? de referin?? multianual?. Corect este s? ne referim la num?rul de animale de?inut ?n anul respectiv.Este foarte greu s?-i explici unui cresc?tor cu 100 de animale, dar cump?rate ?n 2015, c? pentru restul de animale nu prime?te subven?ie. Asta ?n timp ce, spre exemplu, poate vecinul s?u a avut ?nregistrate 200 de animale, le-a v?ndut ?n decurs de un an, dar prime?te subven?ie ?nc? ?apte ani. Nici n-ai cum s?-i explici, pentru c? el n-are cum s? te ?n?eleag? cum sunt regulamentele europene, care este cutuma ?n alte ??ri. ?n alte state europene nu se ?nt?mpl? lucrurile a?a”, a declarat ministrul Adrian rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Subven?ii pl?tite doar fermierilor care de?in peste 5 hectare? Ce r?spunde APIA! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Fermierii mici se tem c? r?m?n f?r? plata pe suprafa?? ?n anul 2020. Mai mul?i produc?tori agricoli au adresat ?ntreb?ri pe grupurile de specialitatea ?n domeniul subven?iilor agicole legate de un ”zvon” care anun?? c? doar fermierii care lucreaz? mai mult de 5 hectare pot depune cererea unic? ?n Campania 2020. Ca de fiecare dat? Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO nu a r?mas indiferent? la fr?m?nt?rile fermierilor ?i s-a interesat la APIA.Pe grupurile de subven?ii Constanta Mandache ?i-a ar?tat ?ngrijorarea privind suprafa?a minim? pentru care se pot cere bani de la APIA ?n acesta an. ”Bun? ziua. Ptr cunosc?tori am ?i eu o ?ntrebare ?mi spune?i v? rog,se mai depun cereri ?n 2020 ptr subven?ie pe teren sub 5 ha??Se tot vorbe?te c? nu s-ar mai da!mul?umesc anticipat!”, este mesajul fermierei.Regulile pentru subven?ii nu se schimb? p?n? la intrarea ?n vigoare a noului PAC, ne-au precizat speciali?ti ai APIA infirm?nd astfel zvonurile nefondate care circul? printre fermieri. Mai mult, nici schemele de plat? nu sufer? modific?ri deoarece Ministerul Agriculturii a notificat Comisia European? ?n vederea stabilirii condi?iilor de acordare a pl??ilor directe ?n agricultur? pentru perioada 2015 – 2020 ceea ce ?nseamn? c? regulile pentru banii europeni sunt ”b?tute ?n cuie”. Dovad? ?i ?ncercarea e?uat? a autorit??ilor de a schimba data istoric? la bovine.Astfel, v? reamintim c? schemele de pl?ti directe care se acord? ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, sunt urm?toarele:? Schema de plat? unic? pe suprafa??;? Ajutor na?ional tranzitoriu -ANT;? Plata redistributiv?;? Plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu? Plata pentru tinerii fermieri;? Schema de sprijin cuplat;? Schema simplificat? pentru micii fermieri (a putut fi accesat? doar ?n 2015 n.r);?Ajutoarele na?ionale tranzitorii – ANT se acord? ?n sectoarele vegetal ?i zootehnic ?n limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Sprijinul financiar este acordat doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploata?ia si care desf??oar? ?n cadrul exploata?iei lor o activitate agricol? – cultiv? terenul ?i cresc animale, men?in prin tehnologii uzuale suprafa?a agricol? ?n condi?ii adecvate pentru p??unat sau cultivare sau efectueaz? activit??i minime pe suprafe?ele agricole men?inute ?n mod obi?nuit ?ntr-o stare adecvat? pentru p??unat sau cultivare.Fermierii care, ?n anul anterior de plat?, au primit pl??i directe care nu dep??esc cuantumul de 5.000 euro sunt considera?i fermieri activi (cf. art. 9.4. – R. 1307/2013). Cuantum este stabilit la nivel na?ional.Conform art. 8 alin. (1) din OUG nr.3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, pentru a beneficia de pl??ile directe prev?zute , fermierii trebuie:a) s? fie ?nregistra?i ?n Registrul unic de identificare, administrat de APIA;b) s? depun? cerere unic? de plat? ?n termen;c) s? exploateze un teren agricol cu o suprafa?? de cel pu?in 1 ha, suprafa?a parcelei agricole s? fie de cel pu?in 0,3 ha, iar ?n cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbu?tilor fructiferi, suprafa?a parcelei agricole trebuie s? fie de cel pu?in 0,1 ha ?i/sau, dup? caz, s? de?in? un num?r minim de animale. Pentru legume cultivate ?n sere ?i solare, pentru care se acord? sprijinul prev?zut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafa?a minim? a exploata?iei este de 0,3 ha, iar suprafa?a minim? a parcelei este de 0,03 ha;d) fermierii persoane fizice care ?n anul anterior anului depunerii cererii unice de plat? au primit pl??i directe de peste 5.000 euro pot dovedi calitatea de fermier activ;e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plat? ?n anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al pl??ii dep??ind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ;f) s? declare toate parcelele agricole, ?n sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului. Fermierii care de?in parcele agricole cu o suprafa?? de p?n? la 0,1 ha nesolicitate la plat? pot s? nu le declare, cu condi?ia ca suprafa?a ?nsumat? a acestor parcele s? nu dep??easc? un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plat? direct? bazat? pe suprafa?? nu au obliga?ia de a-?i declara parcelele agricole dac? suprafa?a total? nu dep??e?te 1 ha. ?n toate cazurile, fermierul indic? ?n cererea sa c? are la dispozi?ie parcele agricole ?i, la cererea APIA, indic? localizarea acestora. Fermierii care particip? la schema pentru micii fermieri, astfel cum se men?ioneaz? ?n titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, nu au obliga?ia de a-?i declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plat?, cu excep?ia cazului ?n care o astfel de declara?ie este necesar? pentru ob?inerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.”g) s? declare la depunerea cererii unice de plat? datele de identificare ?i de contact actualizate ?i s? notifice APIA despre modificarea acestora ?n termen de 15 zile calendaristice de la modificare;h) persoanele juridice trebuie s? notifice APIA ?n termen de 15 zile calendaristice cu privire la modific?rile ap?rute ?n ?nregistr?rile de la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;i) orice modificare a datelor declarate ?n cererea unic? de plat? ?i ?n documentele doveditoare survenit? ?n perioada cuprins? ?ntre data depunerii cererii ?i data acord?rii pl??ii se comunic? ?n termen de 15 zile calendaristice, ?n scris, la APIA;j) s? ?nscrie, sub rezerva aplic?rii sanc?iunilor prev?zute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, date reale, complete ?i perfect valabile ?n formularul de cerere unic? de plat? ?i ?n documentele anexate acesteia privind lista suprafe?elor ?i/sau efectivele de animale;k) s? fie de acord ca datele din formularul de cerere unic? de plat? s? fie introduse ?n baza de date a Sistemului Integrat de Administrare ?i Control, procesate ?i verificate ?n vederea calcul?rii sumelor de plat? ?i transmise autorit??ilor responsabile ?n vederea elabor?rii de studii statistice ?i de evalu?ri economice, ?n condi?iile Legii nr.677/2001 pentru protec?ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ?i libera circula?ie a acestor date, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;l) s? fie de acord ca datele personale, datele ?nscrise ?n cererea unic? de plat? despre suprafe?ele ?i animalele din exploata?ie s? fac? obiectul controalelor administrative ?ncruci?ate cu bazele de date ale altor autorit??i publice cu competen?e ?n gestionarea acestor tipuri de date;m) s? respecte normele de ecocondi?ionalitate prev?zute la art. 93 ?i anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe ?ntreaga exploata?ie;n) s? prezinte la depunerea cererii unice de plat? sau a modific?rilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc c? terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se afl? la dispozi?ia lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civil? a unit??ilor administrativ-teritoriale, dac? este cazul. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii cererii unice de plat? ?i trebuie s? fie valabile la data depunerii cererii;o) s? furnizeze toate informa?iile solicitate motivat de c?tre APIA ?n termenele stabilite de aceasta;p) s? permit? efectuarea controalelor de c?tre APIA sau de c?tre alte institu?ii abilitate ?n acest sens, cu respectarea prevederilor legale ?n vigoare;r) s? marcheze ?n teren limitele parcelei utilizate, atunci c?nd este cultivat? cu aceea?i cultur? cu a parcelei/parcelelor ?nvecinate;s) s? identifice, s? declare, ?n cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, ?n aplica?ia electronic? GIS, pus? la dispozi?ie de c?tre APIA, care permite prelucrarea datelor spa?iale ?i alfanumerice privind suprafe?ele declarate, ?i s? utilizeze datele cadastrale disponibile.Conform art.8 din OUG nr.3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare pl??ile pe suprafa?? se acord? pentru suprafe?ele agricole eligibile existente ?n stratul de referin?? din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referin?? constituie baza pentru procesul de control ?ncruci?at.Documentele din care reiese c? hectarele de teren agricol se afl? la dispozi?ia fermierului ?i/sau c? acesta de?ine efective de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale ?i se prezint? la depunerea cererilor unice de plat?, ?n func?ie de schemele/m?surile/pl??ile solicitate.Responsabilitatea privind legalitatea ?i valabilitatea documentelor apar?ine fermierului ?i/sau autorit??ii care a emis/atestat aceste documente, dup? caz. Nu se acord? pl??i directe niciunuia dintre solicitan?i, ?n cazurile ?n care se constat? c? terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mul?i solicitan?i. La constatarea acestei situa?ii, ?n cursul controalelor administrative ?ncruci?ate, APIA, ?n termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitan?ii, care au obliga?ia s? rezolve litigiul. Dac? litigiul nu se rezolv? ?n termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notific?rii, suprafa?a de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plat? ?n anul curent de cerere, cu excep?ia cazurilor ?n care litigiul este solu?ionat ?n instan?? judec?toreasc?. Ministrul Adrian Oros: Sprijin de 12 milioane de euro pentru cresc?torii de animale de la munte agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 M?sur? nou? de sprijin pentru cresc?torii de animale! Ministerul Agriculturii a identificat o sum? de 12 milioane de euro, fonduri europene, pe care inten?ioneaz? s? o direc?ioneze ?ntr-un program dedicat cresc?torilor de animale care doresc s? ??i achizi?ioneze un abator.Vestea privind noua m?sur? de finan?are a fost f?cut? la Sibiu, ?n cadrul conferin?ei ”Fermierii Veritabili” din 30 ianuarie, eveniment organizat de Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor. Chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros i-a anun?at pe fermieri c? vor putea accesa sumele necesare pentru a-?i ?nfiin?a abatoare. ”Vi s-a spus c? vor fi abatoare mobile – o prostie! N-a avut curajul nimeni s? v? spun? c? asta e o prostie, nu exist? abator mobil. N-ai cum, niciodat? serviciile veterinare ?n nicio ?ar? din Europa nu vor aproba abatoare mobile. Pot fi abatoare de mici capacit??i, ?n anumite zone unde animalele au acces mai greu. Dac? ne referim al capacitatea de abatorizare din Rom?nia, num?rul de abatoare care sunt acum ?n Rom?nia ar trebui s? sacrific?m de patru ori mai multe animale dec?t avem acum. Deci abatoare sunt, doar c? sunt grupate total inegal pentru c? a fost o perioad?, poate v? aminti?i cu zonele defavorizate ?i ?n jude?e care nu prea au animale erau c?te 4-5-6 abatoare mari, care ulte dintre ele func?ioneaz? la 10 % din capacitate, la 30% din capacitate, unele sunt ?nchise. S-au f?cut investi?ii aiurea, pentru c? a?a era atunci legisla?ia ?i sunt zone descoperite, mai ales zonele montane, zonele de deal unde ?ntr-adev?r, chiar jude?e unde nu exist? niciun abator”, le-a explicat ministrul cresc?torilor de animale prezen?i la Sibiu.”Pentru c? pentru zona montan?, de?i s-a f?cut Agen?ia Zonei Montane, legea muntelui, s-au f?cut o gr?mad? de legi populiste, ?n spatele lor nu s-a alocat niciun ban. ?i p?n? c?nd nu ?ncepe noul exerci?iu bugetar pe Politica Agricol? Comun? 2021 n-or s? fie bani, dar n-a avut nimeni curajul s? v? spun?, v-au livrat ni?te h?rtii. Am g?sit din ni?te m?suri care nu au fost accesate, cele 12 milioane de euro ?i am zis c? pentru zona montan?, care nu are acoperire ?n urm?torii doi ani cu nimic, nici pe 2020, nici pe 2021, nu sunt bani, m?car acei 12.000.000 de euro s?-i orient?m spre m?surile acestea, de abatoare de mic? capacitate. O s? vedem c?t? lume sau care vor fi doritorii ca s? aplice pe aceast? m?sur?. Nu am vrut s? facem o discriminare c? d?m bani pentru abatoare doar ?n zona montan?, pentru c? doar aceast? sum? am g?sit-o s? o dedic?m zonei montane ?n general, pentru alte zone fiind ?i alte forme de ajutor”, a explicat ?eful de la rma?ia privind noul program de finan?are dedicat abatoarelor a fost punctat? ?i de c?tre secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat. ”Am g?sit ?n zona monatn? o schem? de ajutor de stat pe zona de finan?are a abatoarelor de mici capacit??i, ?i nu mobile, care nu avea niciun leu bugetat. Am identificat ?mpreun? cu Comisia European? o sum? de 12.000.000 de euro, pentru aceast? schem? de finan?are ?i vom finan?a din sumele pe care le-am g?sit r?mase ?n bugetul AFIR-ului. Aceste 12 milioane de euro le vom aloca pentru zona montan? pentru abatoare de mici capacit??i. Asta nu exclude c? pentru viitor ?i pentru zona de c?mpie, dac? exist? disponibilitate ?i cerere ?n m?sura ?n care vom identifica sume de bani s? lans?m aceast? m?sur?”, a declarat la eveniment secretarul de stat George Scarlat. V? reamintim c? anul trecut, fermierii au fost ?ncuraja?i s? depun? proiecte pentru abatoare mobile, finan?area urm?nd s? fie f?cut? prin Agen?ia de Finan?are a Investi?iilor Rurale, prin subm?sura 4.2 Procesare produse agricole. ?n final, proiectele pentru abatoare au fost declarate c??tig?toare, dar f?r? finan?are. Astfel, cresc?torii au cheltuit degeaba sume importante at?t cu consultan?a pentru proiect, dar ?i cu achizi?ia suprafe?elor necesare pentru func?ionarea unit??ilor de abatorizare.APIA ?ncepe plata subven?iei la motorin?. Cum ajung banii ?n conturile fermierilor agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Fermierii primesc o nou? plat? APIA ?n conturi. Directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO c? de m?ine, mar?i 4 februarie, fermierii vor primi ajutorul de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur?, suma aferent? acestui sprijin fiind aprobat? s?pt?m?na trecut? de Guvern.”A?tept?m ca Hot?r?rea de Guvern s? fie publicat? ?n Monitorul Oficial iar de mar?i d?m drumul pl??ilor”, ne-a precizat ?eful APIA. De precizat c? aceast? plat? este singura care se face de fiecare jude? ?n parte ?i nu de APIA Central.Reamintim c? ?n ?edin?a Guvernului de ast?zi, mar?i – 28 ianuarie, a fost aprobat? o Hot?r?re prin care se completeaz? HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?. Astfel, actul normativ aprobat ast?zi completeaz? prevederile art.10 cu un alineat nou, alin.(7), care cuprinde suma de 411.000.000 lei, alocat? pentru plata ajutorului de stat ?n anul 2020.Suma prev?zut? asigur? pl??ile aferente ajutorului de stat pentru anul 2019, respectiv pl??i restante pentru perioada aprilie-iunie 2019, pl??i restante pentru perioada iulie–septembrie 2019, precum ?i pl??i aferente perioadei octombrie-decembrie 2019.Prin Hot?r?rea Guvernului nr.1174/2014 se aplic? schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?, care se acord? sub form? de rambursare, pentru perioada 2015-2020. ?n ceea ce prive?te resursele financiare necesare, la art.10 din HG nr.1174/2014 este prev?zut? at?t valoarea maxim? a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015-2020, c?t ?i sumele alocate de la bugetul de stat ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru fiecare an de implementare. Ajutorul de stat se acord? sub form? de rambursare a diferen?ei dintre rata accizei standard ?i rata accizei reduse (stabilit? la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizat? la efectuarea lucr?rilor mecanizate ?n agricultur? a c?rui valoare unitar? este de 1,8959 lei/litru. Pl??ile se fac pentru sectorul vegetal, sectorul zootehnic ?i sectorul ?mbun?t??iri rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.APELUL FERMIERILOR: ”Dup? noile reguli, nici 10% nu mai lu?m subven?ia!” Angelica Lefter - 4 februarie 2020 Solar de legume (foto: - Pricope S?ndel?)Lovitur? pentru cultivatorii de ro?ii! Schimb?rile aduse programului de minimis pentru cultura de tomate sunt radicale, spun ei, ?i atrag aten?ia c? dac? nu se revine asupra unor prevederi incluse ?n proiectul de Hot?r?re de Guvern, nici 10% dintre beneficiari nu se vor mai ?ncadra s? acceseze sprijinul de 3.000 de euro pe an.Cel mai mult ?i nemul?ume?te pe legumicultori termenul mult prea scurt pentru valorificarea tomatelor. Astfel, fermierii care vor avea tomate ?n ciclul I trebuie s? v?nd? cel pu?in 2.000 de kilograme p?n? la data de 31 mai, inclusiv!”Apreciem c? trebuie modificat? data p?n? la care se valorific? cele 2.000 kg. 31 mai nu este realist?, nici 10% dintre produc?tori nu vor putea ob?ine sprijinul. S? se faca tot posibilul de acceptare termenul de 15 iunie. A?a a fost ?n fiecare an ?i este normal. Este o dorin?? a produc?torilor din toate zonele ?i trebuie s? ?inem cont”, a transmis Aurel T?nase, pre?edintele OIPA Legume-Fructe pe pagina personal? de Facebook.Fermierii care cultiv? legume sunt de acord cu introducerea registrului ?n care s? consemneze toate tratamentele ?i substan?ele folosite. Ei sus?in ?ns? c? trebuie s? existe o trasabilitatea la achizi?ia produselor fitosanitare. ”Consider?m c? magazinul care vinde trebuie s? ?nscrie pe bonul fiscal codul de identificare al cump?r?torului pentru ca acesta s? poat? ?nscrie ?n registrul de tratamente pentru control”, a explicat Aurel T?nase cum se poate face aceast? reglementare.Fermierii cer minimis ?i pentru ro?iile din ciclul IICea mai mare problem? a fermierilor este ?ns? excluderea ciclului II de cultur? de la plata ajutorului de minimis pentru tomate. Cultivatorii s-au mobilizat ?i au ini?iat chiar ?i o peti?ie ?n care solicit? s? se revin? asupra deciziei ca al doilea ciclu din solar s? nu fie remunerat. Iat? peti?ia ini?iat? de cultivatorii de ro?ii:”?n aten?ia factorilor de decizie din MADR!Consider?m scoaterea din proiectul de Hot?r?re de Guvern a perioadei de cultivare pe toamn?, ciclul 2, ca fiind discriminatorie.Av?nd ?n vedere c? ?n anul 2019 pentru ciclul 2 au beneficiat de Schema de Ajutor de Minimis un num?r de 6.538 de fermieri, un num?r dublu fa?? de anul 2017, apreciem c? munca noastr? merit? luat? ?n considerare.?n urma implement?rii ?n decursul a 3 ani la r?nd, a Programulului ?Tomate Rom?ne?ti”, s-a ajuns ca unele bazine legumicole sa acceseze acest sprijin cu prec?dere ?n prima parte a anului, ciclul 1, cu valorificarea produc?iei ?n luna mai. Astfel, pentru ciclul de toamn?, acele bazine legumicole nu mai cultiv? ?nc? o dat? aceasta cultur?, de tomate, ?nlocuind cu altele: ardei, vinete etc.Noi, cultivatorii de tomate din sezonul toamn?, ciclul 2, vrem s? acces?m m?sura de ajutor de minimis ”TOMATA 2020”.Ad?ug?nd ?i faptul c?, prin intermediul acestui program, majoritatea solicitan?ilor beneficiari, au procedat ?n a e?alona cultura de tomate, s-a ob?inut un flux de produse corelat cu cererea de pia??.Nu a mai fost supraproduc?ie!!!”, au transmis cultivatorii de tomate c?tre reprezenten?ii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).V? reamintim c? vineri, 31 ianuarie, MADR a publicat, ?n dezbatere public?, pe site-ul institu?iei proiectul de HG pentru programul de ajutor de minimis la cultura de tomate ?n 2020. Actul normativ con?ine ?i 10 schimb?ri importante la regulile care condi?ioneaz? eligibilitatea cultivatorilor la aceast? schem?. Proiectul HG poate fi modificat dac? fermierii transmit ?n termen de 10 zile ce schimb?ri doresc s? fie aduse actului normativ ?nainte de adoptarea rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??. ALTELEGeorge St?ng?, PNL Gala?i, este noul pre?edinte al Comisiei pentru agricultur? din Senat Angelica Lefter - 4 februarie 2020 George St?ng?, senator PNL ?i lider al PNL Gala?i, este noul pre?edinte al Comisiei pentru agricultur?, industrie alimentar? ?i dezvoltare rural? din cadrul Senatului. St?ng? a fost votat ?n noua func?ie parlamentar? ?n cadrul plenului de ieri, luni – 3 februarie, PNL prelu?nd astfel ?efia Comisiei pentru Agricultur? din Senat, de?inut? p?n? acum de PSD prin Doina Silistru.?ntr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, George St?ng? le-a mul?umit colegilor care l-au votat ?i le-a dat asigur?ri fermierilor c? ?i va sus?ine pentru ca? proiectele ?i demersurile lor s? poat? fi dezb?tute la Senat.”Le mul?umesc tuturor colegilor senatori care m-au ales ?n cadrul ?edin?ei de ast?zi (luni – 3 februarie, n.r.) a Senatului ?n func?ia de pre?edinte al Comisiei de Agricultur?. Pentru mine este o nou? provocare ?n cariera de parlamentar, dup? ce ?n legislatura trecut? am ocupat func?ia de pre?edinte al Comisiei de Mediu. ?n aceast? nou? func?ie m? voi asigura c? proiectele importante pentru fermierii ?i pentru agricultorii din ?ara noastr? vor primi toate avizele necesare pentru a fi dezb?tute ?n plen. Voi sus?ine ?n cadrul Comisiei de Agricultur? toate acele proiecte care vin ?n sprijinul celor care activeaz? ?n acest domeniu extrem de important pentru Rom?nia. ?tiu foarte multe dintre problemele din agricultur? ca urmare a discu?iilor pe care le-am avut cu reprezentan?ii acestui domeniu ?n jude?ul Gala?i. Vreau s? ?i asigur pe agricultorii g?l??eni c? u?a mea le este mereu deschis? ?i ?i a?tept la discu?ii cu privire la solu?iile pe care le putem pune ?n practic? ?n Agricultur?”, a scris senatorul George St?ng?, noul pre?edinte ales al Comisiei pentru agricultur?, industrie alimentar? ?i dezvoltare rural?. ?n calitatea de pre?edinte al PNL Gala?i, George St?ng? l-a sus?inut pentru func?ia de secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii pe colegul s?u de filial?, fermierul ?i fostul deputat George Scarlat. De precizat c? pe probleme ce ?in de agricultur?, silvicultur? ?i industrie alimentar?, Camera Deputa?ilor este for decizional, iar pre?edintele acestei comisii este deputatul PSD Alexandru St?rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Dup? dezv?luirile Agrointeligen?a, conducerea Casei de Comer? Unirea – chemat? s? dea explica?ii ?n Parlament! Ramona Dasc?lu - 4 februarie 2020 Adrian Izvoranu, directorul general al Casei de Comer? Unirea (foto: turnulsfatului.ro) Dup? ce Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a dezv?luit ieri, luni – 3 februarie, c??i bani din bugetul public a pl?tit Casa de Comer? Unirea pentru organizarea evenimentului de toamna trecut? de la Romexpo, intitulat ”Ziua Na?ional? a Produselor Agroalimentare Rom?ne?ti”, membrii Casei de Comer? Unirea au fost invita?i s? participe m?ine la o ?edin?? public? organizat? de Comisia de Agricultur? din Camera Deputa?ilor.Dup? ce a solicitat Ministerului Agriculturii transparen?? ?n ceea ce prive?te cheltuirea banilor publici de c?tre Casa de Comer? Unirea, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a intrat ?n posesia facturii cu cheltuieli efectuate de institu?ie pentru organizarea evenimentului de la Romexpo. Astfel, s-a aflat c? au fost cheltui?i nici mai mult nici mai pu?in de 150.000 de euro pentru fastuosul eveniment, dintre care 100.000 de euro f?r? TVA au mers c?tre ?nchirere spa?ii organizare conferin??, tip?rire, manoper? ?i 45.000 de euro c?tre ?nchiriere echipamente audio-video, scenotehnic?, lumini ?i traducere simultan?, toate pre?uri f?r? TVA.La doar o zi dup? publicarea articolului cu factura evenimentului de la Romexpo, membrii Casei de Comer? Unirea sunt chema?i s? dea socoteal? ?ntr-o ?edin?? public? organizat? de Comisia de Agricultur? din Camera Deputa?ilor. ?nt?lnirea urmeaz? s? aib? loc m?ine, miercuri – 5 februarie, dup? o ?edin?? de plen.Anun?ul ?edin?ei publice de m?ine de la Comisia de Agricultur? a fost f?cut de deputatul PSD D?nu? P?le.?eful Romsilva a fost demis! Codru? Ion B?lea, noul director interimar al Regiei Na?ionale a P?durilor! Angelica Lefter - 4 februarie 2020 A fost demis ?eful Romsilva! Mandatul directorului general al Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva, Gheorghe Mih?ilescu, a fost revocat, ast?zi, mar?i – 4 februarie, de membrii Consiliului de Administra?ie.?n locul acestuia a fost desemnat Codru? Ion B?lea, director general provizoriu, pe o durat? de 4 luni, ?ncep?nd de m?ine, miercuri – 5 februarie, potrivit ?tiripesurse.ro.”?n perioada urm?toare va fi demarat procesul de selec?ie a noului director general al Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva, ?n conformitate cu Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 109/2011 privind guvernan?a corporativ? a ?ntreprinderilor publice”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al Consiliul de Administra?ie al Regiei Na?ionale a P?durilor Romsilva.Codru? Ion B?lea, directorul interimar al Romsilva, a absolvit cursurile Facult??ii de Silvicultur? ?i Exploat?ri Forestiere a Universit??ii ”Transilvania” din Bra?ov ?n 1988 ?i a ?nceput cariera profesional? ca inginer ?n cadrul Institutului de Cercet?ri ?i Amenaj?ri Silvice. Din 1990 a ?ndeplinit func?ii de execu?ie ?i conducere ?n cadrul Ocolului Silvic Curtea de Arge? ?i al Direc?iei Silvice Arge?, iar din 2007 a ocupat func?iile de consilier al directorului general ?i director al Departamentului Fond Forestier, ?n aparatul central al Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva. ”Regia Na?ional? a P?durilor – Romsilva administreaz? p?durile aflate ?n proprietatea public? a statului rom?n, aproximativ 48% din totalul p?durilor la nivel na?ional, ?i are aproximativ 16.500 de angaja?i la nivelul celor 41 de direc?ii silvice, administra?iile a 22 de parcuri na?ionale ?i naturale ?i a celor 12 herghelii de stat”, se mai arat? ?n comunicatul Consiliuliului de Administra?ie al ul sectoarelor din Rom?nia dup? fluctua?ia de personal: cei mai mul?i angaja?i care ??i p?r?sesc rapid angajatorul lucreaz? ?n centrele de servicii, ?n sectorul financiar-bancar ?i ?n automotive. Nivelul salariului influen?eaz? semnificativ fluctua?ia de personal doar dac? este sub 80% fa?? de nivelul pie?ei, arat? studiile Korn Ferry Ramona Cornea 04.02.2020, Sectoarele de activitate cu cel mai ridicat nivel al fluctua?iei ?nregistrat anul trecut au fost cel de shared services centers (servicii din industria de outsourcing) cu o rat? a plec?rilor voluntare de 21%, urmat de sectorul financiar – bancar cu o rat? de 21%, industria automotive cu 20% ?i sectorul IT&C cu o rat? de fluctua?ie de 20%, conform informa?iilor oferite de firma de executive search ?i consultan?? ?n management Korn Ferry.?n sectorul bunurilor de larg consum, fluctua?ia de personal a ajuns la?16% ?n 2019. La nivelul pie?ei generale, fluctua?ia de personal a ajuns la 16% ?n 2019, ?n cre?tere cu 1% comparativ cu 2018 ?i cu 2% fa?? de 2017. ?Fluctua?ia voluntar? a r?mas relativ stabil? ?n ultimii 3 ani: 16% ?n 2019 (fa?? de 15% ?i 14% ?n anii anteriori). La nivel de sectoare de activitate, SSC (shared services centers), finbank ?i automotive se ?nregistreaz? cea mai mare fluctua?ie (21%), cererea ?n aceste sectoare ?nregistr?nd o cre?tere semnificativ? ?n ultimii trei ani”, spune Liviu Grigorescu, Senior Principal, Head of Rewards & Benefits solutions CEE ?n cadrul companiei Korn Ferry.Conform studiilor efectuate de Korn Ferry, nivelul de remunerare nu influen?eaz? semnificativ fluctua?ia. Valoarea salariului influen?eaz? rata plec?rilor doar dac? se situeaz? sub 80% fa?? de nivelul pie?ei, dup? cum spune Liviu Grigorescu. El adaug? c? 60% dintre angaja?ii din sectoarul financiar-bancar au ?ntre 40 de ani ?i 65 de ani, iar ?n industria automotive 50% dintre angaja?i au v?rsta cuprins? ?ntre 40 ?i 65 de ani. ?Acest aspect induce necesitatea investi?iei ?n dezvoltare ?i reconversie profesional?. ?n sectoare dinamice precum SSC sau IT ?nregistr?m reversul: 34% din angaja?i au ?ntre 24 ani ?i 30 ani, dar ?i ?n acest caz se observ? o sc?dere a ponderii acestora ?n for?a de munc? fa?? de acum 5 ani, pun?nd presiune asupra politicilor de atragere ?i reten?ie a talentului ?n organiza?ie”, explic? Liviu Grigorescu.Executivul Korn Ferry spune c? deficitul de for?? de munc? ?i dificultatea companiilor ?n a atrage talente au impact asupra reten?iei personalului ?i a proceselor de recrutare. ?Deficitul de for?? de munc? la toate nivelurile ?mpreun? cu dificultatea cresc?nd? ?n a atrage talentul au un impact semnificativ asupra eficacit??ii ?i eficien?ei proceselor de recrutare, reten?ie, politicilor de compensa?ii & beneficii ?i dezvolt?rii profesionale ?i necesit? o schimbare de paradigm?”, explic? el. Spre deosebire de 2018, topul sectoarelor ?n func?ie de fluctua?ia de personal s-a schimbat aproape complet. ?n 2018, topul fluctua?iei de personal era condus de sectorul retail, de cel al asigur?rilor ?i de centrele de servicii.?……………………….LEGISLATIVLEGISLATIE ROMANEASCARegulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/145 al Comisiei din 3 februarie 2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) nr. 433/2012 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te transmiterea rapoartelor ?i informa?iilor c?tre Comisia pentru pescuit ?n Atlanticul de Nord-EstRegulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/146 al Comisiei din 3 februarie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 333/2010, a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2312, a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2018/1081, a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2016/897, a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2019/893 ?i a Regulamentului (UE) nr. 184/2011 ?n ceea ce prive?te autoriza?iile preparatului de?Bacillus subtilis?C-3102 (DSM 15544) ca aditiv pentru hrana animalelor?(?1?) Regulamentul de Punere ?n Aplicare (UE) 2020/147 al Comisiei din 3 februarie 2020 privind autorizarea preparatului de?Saccharomyces cerevisiae?CNCM I-4407 ca aditiv furajer pentru purceii ?n??rca?i, pentru scroafe (?n vederea ob?inerii unui beneficiu pentru purceii de lapte) ?i pentru vacile de lapte ?i de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2148/2004, (CE) nr. 1288/2004 ?i (CE) nr. 1811/2005 (titularul autoriza?iei: S.I. Lesaffre)?(?1?)………………….INTERNEMADR: Derog?rile la neonicotinoide r?m?n ?n vigoare pentru campania de prim?var?! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Dup? ce ?n cursul zilei de ast?zi, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a publicat un articol referitor la decizia Comisiei Europene de a interzice Rom?niei, al?turi de Lituania, autorizarea temporar? a pesticidelor cu risc pentru albine, ?n spe?? a neonicotinoidelor, Ministerul Agriculturii a emis un comunicat de pres? ?n care arat? c? derog?rile ?n vigoare pentru tratamentul la porumb ?i sfecl? de zah?r r?m?n valabile pentru campania de prim?var?.Iat?, integral, comunicatul transmis c?tre Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO de c?tre Ministerul Agriculturii:?n perioada 20.01.2020 – 01.05.2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a trei produse de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide la tratarea semin?elor de porumb, pentru sem?natul culturilor de porumb, precum ?i utilizarea ?n perioada 20.01.2020 – 18.05.2020 a semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu un produs de protec?ie a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru sem?natul culturilor de sfecl? de zah?r. Rom?nia, al?turi de alte state din Uniunea European? (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de ?ns?m?n?are din anul 2020 autoriza?ii conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu produse de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide.Conform autoriza?iilor emise de c?tre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, tratamentul semin?elor de porumb va fi efectuat numai de c?tre prestatorii de servicii autoriza?i, care fac dovada c? tratamentul se va face ?n instala?ii profesionale ?i cu personal calificat (sta?ii/ma?ini de tratare a semin?elor), iar ?n cazul semin?elor de sfecl? de zah?r, tratamentul este efectuat ?n instala?ii profesionale, autorizate la nivelul UE ?i ?n conformitate cu standardele ESTA.Av?nd ?n vedere c? floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere ?i lu?nd ?n considerare importan?a sectorului apicol din Rom?nia, ?n acest an Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nu a mai acordat autoriza?ii pentru utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a produselor de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide pentru tratarea semin?elor de floarea soarelui.?in?nd cont de poten?ialul ridicat de atac al d?un?torilor de sol Tanymecus dilaticollis ?i Agriotes spp. ?i lu?nd ?n considerare faptul c? nu exist? solu?ii care s? permit? men?inerea competitivit??ii fermelor din Rom?nia, p?n? la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesar? utilizarea de s?m?n?? tratat? ?n zonele unde f?r? o astfel de solu?ie cultura de porumb va fi compromis?, fermierii put?nd ?nregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.?n sezonul agricol 2020, semin?ele tratate de porumb vor fi folosite doar ?n zonele cele mai afectate de atacul d?un?torilor Tanymecus dillaticolis ?i Agriotes spp, unde se dep??e?te pragul economic de d?unare(PED).Preciz?m c? informa?iile ap?rute ?n Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autoriza?iilor emise de c?tre Rom?nia ?n luna ianuarie 2020 ?i consider?m c? acestea se refer? la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene ?n Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru Rom?nia ?i Lituania de a repeta acordarea de autoriza?ii ?n temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protec?ie a plantelor care con?in substan?ele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semin?elor de rapi?? ?mpotriva organismelor d?un?toare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp”. MADR:Utilizarea De S?m?n?? Tratat? Cu Produse De Protec?ie Pe Baz? De Neonicotinoide,Necesar? Pentru Combaterea D?un?torilor ?n Sezonul Agricol 2020 ?Redactia Financiarul?Data?feb. 3, 2020Fermierii rom?ni pot ?nregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb ?i sfecl? din cauza unor d?un?tori de sol, dac? nu folosesc ?n zonele afectate semin?e tratate cu produse de protec?ie pe baz? de neonicotinoide, ?n condi?iile ?n care la ora actual? nu exist? alte solu?ii care s? permit? men?inerea competitivit??ii fermelor din Rom?nia, precizeaz? Autoritatea Na?ional? Fitosanitar? (ANF) ?ntr-un comunicat remis luni AGERPRES.??in?nd cont de poten?ialul ridicat de atac al d?un?torilor de sol Tanymecus dilaticollis ?i Agriotes spp. ?i lu?nd ?n considerare faptul c? nu exist? solu?ii care s? permit? men?inerea competitivit??ii fermelor din Rom?nia, p?n? la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesar? utilizarea de s?m?n?? tratat? ?n zonele unde f?r? o astfel de solu?ie cultura de porumb va fi compromis?, fermierii put?nd ?nregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb. ?n sezonul agricol 2020, semin?ele tratate de porumb vor fi folosite doar ?n zonele cele mai afectate de atacul d?un?torilor Tanymecus dillaticolis ?i Agriotes spp, unde se dep??e?te pragul economic de d?unare(PED)”, precizeaz? ANF ?ntr-un comunicat remis AGERPRES.Reac?ia ANF – institu?ie aflat? ?n subordinea MADR – vine dup? ce Comisia European? a adoptat luni dou? decizii care interzic Lituaniei ?i Rom?niei s? acorde autoriza?ii de urgen?? nejustificate pentru pesticide care con?in trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin ?i tiametoxam).MADR a autorizat pentru perioada 20 ianuarie 2020 – 1 mai 2020, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a trei produse de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide la tratarea semin?elor de porumb, pentru sem?natul culturilor de porumb, precum ?i utilizarea ?n perioada 20 ianuarie 2020 – 18 mai 2020 a semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu un produs de protec?ie a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru sem?natul culturilor de sfecl? de zah?r.Rom?nia, al?turi de alte state din Uniunea European? (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de ?ns?m?n?are din anul 2020 autoriza?ii conform regulamentului men?ionat pentru utilizarea semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu produse de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide.Conform autoriza?iilor emise de c?tre MADR, tratamentul semin?elor de porumb va fi efectuat numai de c?tre prestatorii de servicii autoriza?i, care fac dovada c? tratamentul se va face ?n instala?ii profesionale ?i cu personal calificat (sta?ii/ma?ini de tratare a semin?elor), iar ?n cazul semin?elor de sfecl? de zah?r, tratamentul este efectuat ?n instala?ii profesionale, autorizate la nivelul?UE??i ?n conformitate cu standardele ESTA.?Av?nd ?n vedere c? floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere ?i lu?nd ?n considerare importan?a sectorului apicol din Rom?nia, ?n acest an Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nu a mai acordat autoriza?ii pentru utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a produselor de protec?ie a plantelor pe baz? de neonicotinoide pentru tratarea semin?elor de floarea soarelui”, spun reprezentan?ii Autorit??ii.De asemenea, ei precizeaz? c? informa?iile ap?rute ?n Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autoriza?iilor emise de c?tre Rom?nia ?n luna ianuarie 2020 ?i consider?m c? acestea se refer? la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene ?n Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru Rom?nia ?i Lituania de a repeta acordarea de autoriza?ii ?n temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protec?ie a plantelor care con?in substan?ele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semin?elor de rapi?? ?mpotriva organismelor d?un?toare Phyllotreta spp. sau Psilliodes isia European? a adoptat luni deciziile care interzic Lituaniei ?i Rom?niei s? acorde autoriza?ii de urgen?? nejustificate pentru pesticidele care con?in cele trei tipuri de neonicotinoide dup? ce s-a dovedit c? utilizarea acestor substan?e afecteaz? albinele, iar utilizarea lor a fost limitat? la nivelul Uniunii Europene.Cu toate acestea, Executivul comunitar subliniaz? c? Rom?nia ?i Lituania au acordat de mai multe ori autoriza?ii de urgen?? pentru a permite utilizarea acestor substan?e ?n ideea de a lupta ?mpotriva anumitor d?un?tori la culturi specifice, autoriza?ii pe care Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) nu le consider? justificate.?Este pentru prima dat? c?nd Comisia adopt? astfel de decizii. Acordarea de autoriza?ii de urgen?? pentru pesticide nu este posibil? dec?t dac? sunt respectate condi?ii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniaz? c? sustenabilitatea lan?ului alimentar este o prioritate pentru UE ?i nu putem accepta ca statele membre s? continue s? utilizeze pesticide care afecteaz? mediul ?i biodiversitatea atunci c?nd sunt disponibile solu?ii alternative”, a declarat comisarul european pentru s?n?tate, Stella Kyriakides.De asemenea, Comisia European? a pus la punct luni o baz? de date care va pune la dispozi?ie toate autoriza?iile de urgen?? acordate de statele membre.Cercet?torii sus?in c? num?rul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furniz?rii de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie ?n polenizarea multor culturi.Un studiu realizat ?n Canada a ajuns la concluzia c? albinele lucr?toare expuse la neonicotinoide au avut o durat? de via?? mai scurt?, iar coloniile aveau un risc mai mare de a r?m?ne f?r? regine. ?n Europa, oamenii de ?tiin?? au declarat c? expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din dou? dintre cele trei ??ri incluse ?n cercetare ?i a redus succesul reproductiv al celor s?lbatice din toate cele trei state.MADR a anun?at, ?n ianuarie, c? autorizeaz?, pentru campania de prim?var? 2020, utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a unor produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semin?elor de porumb, precum ?i utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu un produs de protec?ia plantelor pe baz? de neonicotinoide.?Autoriza?iile temporare reprezint? instrumente legale pe care statele membre le au la dispozi?ie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protec?ia plantelor ?n situa?ii unde exist? risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la num?rul de autoriza?ii temporare acordate de statele membre UE, ?n perioada 2008-2018, autoriza?iile temporare emise de Rom?nia reprezint? aproximativ 1,3% din num?rul totalul de autoriza?ii temporare acordate ?n Uniunea European?”, preciza MADR ?ntr-un comunicat.Perioadele pentru care MADR acord? autoriza?iile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, ?n cazul trat?rii ?i utiliz?rii semin?elor de porumb, ?i 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semin?elor tratate de sfecl? de zah?r.Decizia MADR vine ?n urma solicit?rilor Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, a Federa?iei Na?ionale PRO AGRO ?i a Federa?iei Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r din Rom?nia, subliniaz? MADR.Conform sursei citate, aceast? autorizare a fost determinat? de faptul c?, ?n prezent, ?n Rom?nia nu exist? nicio alt? alternativ? viabil? pentru tratamentul semin?elor de porumb care s? ?mpiedice pierderile de produc?ie din cauza atacurilor d?un?torilor de sol ?Tanymecus dilaticollis” ?i ?Agriotes spp.”, care afecteaz? suprafe?e de peste 2 milioane hectare, cu tendin?e de extindere, cu densit??i foarte mari pe metru p?trat ?i care nu pot fi comb?tu?i prin tratamente ?n perioada de vegeta?ie.De asemenea, nici pentru sfecla de zah?r nu exist? alternative pentru tratarea semin?elor ?mpotriva d?un?torilor ?Bothynoderes punctiventris”, ?Chaectonema tibiali”, ?Tanymecus dilaticollis” ?i ?Agriotes spp.Disperarea unui fermier: Primarul ne-a pus tax? de 200 de lei pe vac? ?i este st?p?n pe p??unea comunal?! Angelica Lefter - 3 februarie 2020 Gheorghe Cucerzan este fermierul care, la ?nt?lnirea cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Sibiu, i-a prezentat ?efului de la Bucure?ti modul ?n care un primar gestioneaz? dup? bunul s?u plac suprafe?ele de p??unat. Situa?ia descris? din satul Boian, comuna Bazna, se reg?se?te ?i ?n alte localit??i din ?ar?, astfel c? interven?ia cresc?torului de animale ?n cadrul conferin?ei ”Fermierii Veritabili” are valoare de document pe care mai-marii ??rii nu mai pot s? ?l ignore!P??uni blocate la Prim?rie”La noi la comuna Bazna, domnule ministru, avem o suprafa?? de p??une privat? a comunei – 866 de hectare, unde din 2014 p?n? ?n prezent nu se ia subven?ie pe ele. Am f?cut de nenum?rate ori cerere la Prim?rie, at?t pe persoan? fizic?, c?t ?i pe asocia?ie s? se dea p??unea cresc?torilor de animale, s? ne-o ?ntre?inem, s? o cur???m de ciulini, pentru c? arat? foarte r?u p??unea. Din 800 ?i ceva de ha, vreo 300 sunt ?mp?durie, nu avem ap?, am c?rat ap? la animale cu cisternele pe timp de var?”.Tax? de 200 de lei pe cap de vac?”Pe l?ng? c? nu lu?m subven?ie, ne-a pus tax? pe animal domnule ministru, ca pe timpul lui R?posatul. 200 de lei de vac?!…V? dau ?i documente, am fost ?i la MADR acum vreo doi ani de zile, ne-a spus c? ne ajut?, nu s-a rezolvat nimic, am adus ?i Via?a Satului, nu s-a rezolvat nimic. Am venit la Prefectur?, Prefectura zice c? primarul nu se subordoneaz? Prefecturii. Nu se subordoneaz? prim-ministrului, la cine se subordoneaz? primarii ??tia, domnule ministru? La nimeni”.Copiii fermierilor au investit munc? ?i bani al?turi de p?rin?i”Vrem s? aducem tinerii acas?, domnule ministru! Am doi b?ie?i, cel mai mare l-am f?cut s? fac? Facultatea de Zootehnie pentru c? eu de copil sunt fiu de ??ran ?i cresc?tor de animale. Copiii ??tia au ?tiut s? scoat? vi?elul dintr-o vac?, s? mearg? cu animalele la p?scut, s? are cu tractorul, s? lucreze. Pot s? spun c? am exploatat copiii, la v?rsta de 19-20 de ani, i-am f?cut de ?i-au cump?rat animale, Limousine (ras? de vaci de carne – n.r.) pe bani mul?i. V?z?nd c? nu ne d? primarul p??unea au plecat ?n Germania, doi b?ie?i de-ai mei”.Tinerii au renun?at la animale”Domnule ministru, de la 20 de capete ?n sus mi-a pus dou? milioane de lei vechi pe cap de animal. Copiii mei pl?tesc taxe la ANAF pe animale. Au exploata?ie pe animale la APIA, ei ??i bag? acolo animalele la APIA, de iau subven?ii, ce iau, animalele toate de la 20 ?n sus le-au trecut pe mine. Le tot luau dou? milioane pe animal fiindc? stau la acela?i num?r de cas?. Deci abuzuri….ni?te abuzuri. Atunci copiii m-au l?sat cu animalele, au zis: tat?, ?ine animalele aici cu primarul, noi ce s? mai facem aici? A?a aducem noi copiii acas??”Primarii fac legea p??unilor”Domnule ministru, primarii ??tia nu ?tiu la cine se subordoneaz?. Ei fac legea p??unilor, dac? nu le pupi m?na primarilor ?i nu te ?nchini, avem de suferit. Deci asta-i problema, e problem? politic? peste tot. Unde nu-i pup?m pe primari, suferim noi, fermierii! Avem cerere la ora actual? pe p??uni, nici acum nu ni le-au dat, nu ?tim ce s? mai facem!”Not?: Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a prezentat cazul reclamat de fermierul Gheorghe Cucerzan din localitatea Bazna. La acel moment, ?n 2016, cresc?torul de animale s-a adresat MADR, dar nici la patru ani distan??, problema p??unatului din localitatea sibian? nu s-a rezolvat!Bomb? ?n oierit! Pl?ngere la DNA pentru exportul de ovine c?tre ??rile arabe! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Pl?ngere la Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie ?n cazul exportului de ovine c?tre ??rile arabe ?i care, din cauza supra?nc?rc?rii, a dus la e?uarea vasului ?n portul Midia N?vodari. Sesizarea c?tre procurori a fost anun?at? prin intermediul unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a –? AGROINTEL.RO de c?tre Animals International, organiza?ia non-profit care a cerut ?i interzicerea exporturilor de animale vii din Rom?nia.Descoperirile din cadrul opera?iunii de ranfluare a navei Queen Hind, r?sturnat? la Midia pe 24 noiembrie 2019, confirm? suspiciunea ini?ial? a organiza?iei Animals International c? vaporul mor?ii a fost supra?nc?rcat. Grupul Servicii Petroliere SA (GSP), compania care se ocup? de ranfluarea epavei a eviden?iat c? pe nav? exist? pun?i neincluse ?n cargoplan ?i care au fost pline cu oi nedeclarate. Queen Hind a fost autorizat? de ANSVSA ?n martie 2019, autorizarea fiind valid? pentru toate porturile din UE ?i a realizat 11 transporturi cu animale vii p?n? la r?strurnarea ?n portul Midia.”Acum c? avem confirmarea oficial? a suspiciunii de fraud? vom depune pl?ngere la DNA pentru corup?ie sistemic? a autorit??ilor rom?ne. ?n plus, ast?zi cerem Comisiei Europene s? suspende activitatea de export cu animale vii ?n portul Midia ?i s? nu mai permit? ANSVSA s? autorizeze nave pentru export. Reamintesc c? odat? autorizat de ANSVSA, un vaport poate ?nc?rca animale vii din orice port UE”, a anun?at Gabriel P?un, director UE al Animals International.Parlamentul European a ini?iat ?n luna decembrie procedura de anchet? parlamentar? pe subiectul exportului cu animale vii, lun? ?n care Animals International a prezentat dezastrul de la Midia de 2 ori ?n Parlamentul European, la 18 decembrie desf??ur?ndu-se chiar ?i o dezbatere ?n plen. P?n? la aceast? or? 155 de europarlamentari din minim 177 necesari au semnat pentru demararea anchetei. Niciunul din Rom?nia.?n luna septembrie, Comisia European? a desf??urat un audit ?n portul Midia ?n urma pl?ngerii oficiale depuse de Animals International pentru cazul vaporului Al Shuwaikh care a plecat din portul Midia ?nc?rcat cu cel pu?in 66.000 de oi ?n ciuda avertismentului scris al Comisiei Europene prin care se cerea ca vaporul respectiv s? nu plece ?n Golful Persic din cauza temperaturilor ?i umidit??ii excesive. Raportul de audit care incrimineaz? autorit??ile rom?ne a fost transmis Guvernului Rom?niei ?nc? din noiembrie 2019, oficialii rom?ni av?nd la dispozi?ie maxim 30 de zile pentru a r?spunde ?nainte ca acest raport s? fie f?cut public. Raportul este ?ns? blocat de autorit??ile rom?ne pe motiv c? nu le-a parvenit ?n limba rom?n?.”Guvernul trage de timp ?i se face de r?s. Adev?rul va ie?i la lumin? oricum. Portul Midia ?i autorit??ile rom?ne sunt incapabile s? asigure bun?starea animalelor”, a ?ncheiat P?un.Fermierul Nicu Vasile a fost ales pre?edinte al LAPAR! Ramona Dasc?lu - 4 februarie 2020 Fermierul Nicu VasileFermierul Nicu Vasile este noul pre?edinte al LAPAR – Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia. ?n urma votului exprimat ast?zi, mar?i – 4 februarie, de c?tre Adunarea General?, agricultorul din jude?ul C?l?ra?i a primit un mandat de 4 ani la conducerea organiza?iei de fermieri.UPDATE: Fermierul Nicu Vasile a fost votat ?n unanimitate de c?tre to?i cei 207 membri LAPAR participan?i la ?edin??.Nicu Vasile a fost singurul care ?i-a depus candidatura pentru func?ia de pre?edinte al LAPAR. ?n cadrul Adun?rii Generale care s-a desf??urat ast?zi ?i la care s-a ?ntrunit cvorumul necesar, membrii LAPAR au decis prin vot s? ?l numeasc? pre?edinte pe Nicu Vasile, ?n timp ce fermierul Gheorghe Albu, care a asigurat interimatul ?n ultimele luni, a decis s? nu candideze.Noul pre?edinte al LAPAR Nicu Vasile este doctor inginer ?n ?tiin?e Agricole ?i lucreaz? circa 1.200 de hectare de teren agricol ?n C?l?ra?i.Tot ast?zi a fost ales ?i noul Consiliu Director al LAPAR format din 13 membri ?i 4 suplean?i. Dintre membrii CD vor fi ale?i cinci vicepre?edin?i.De precizat c? ?edin?a de ast?zi nu a fost una lipsit? de surprize ?i tensiuni, urm?nd s? revenim cu detalii despre eveniment. Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR) este o federa?ie la nivel na?ional, constituit? prin asocierea, liber consim?it? a asocia?iilor profesionale teritoriale din agricultur? ?i a produc?torilor.UN ORA? DIN ROM?NIA ADUCE VACI ?I OI pentru MEN?INEREA SPA?IILOR VERZI! agrointeligenta.ro - 4 februarie 2020 Un edil dintr-un ora? important a g?sit o metod? inedit? pentru ?ntre?inerea spa?iilor verzi chiar din centrul ora?ului: p??unatul urban. Astfel, primarul a scos la licita?ie punerea ?n aplicare a strategiei denumite ?Actualizare Masterplan poten?ial natural ?i peisager din teritoriul municipiului”, realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL.Primarul Municipiului Gala?i, Ionu? Pucheanu, este cel care a venit cu ideile inedite de a investi banii publici. ?n documentul invocat, aprobat de Consiliul Local ?nc? din 2004, se reg?sesc o mul?ime de idei ie?ite din comun: vi??-de-vie ?i apicultur? pe acoperi?ul blocurilor, zarzavat pe scuaruri, livezi de cartier ?n locul parc?rilor ?i oi p?sc?nd de la intrarea ?n ora? dinspre Br?ila, ?n transhuman?? pe l?ng? Auchan, Selgros ?i Universitatea Danubius, p?n? pe Faleza Dun?rii, cu st?na amplasat? ?n dreptul ANL-urilor din Micro 39, potrivit stiripesurse.ro. ?ns? punctul cel mai tare a strategiei verzi a Gala?iului se refer? la transformarea spa?iilor verzi ?n veritabile terenuri de golf. ?P??unatul este o metod? ecologic? de ?ntre?inere a spa?iilor verzi, at?t din interiorul ora?ului (parcuri, gr?dini), c?t ?i din zonele periferice. Oile permit p??unilor s? arate ca terenurile de golf”, explic? autorii, care propun ?i “organizarea ?i gestionarea activit??ii de p??unat pe spa?iile publice” preciz?nd c? ?sunt de preferat rase autohtone ?i rustice: Vaca Salers este recunoscut? pentru rezisten?a la condi?iile climatice extreme ?i Capra Carpatin? – foarte rustic? ?i sociabil?”. Pre?edintele PMP Gala?i, deputatul C?t?lin Cristache, consider? c? propunerea primarului Pucheanu este absolut aberant? ?i c? se toac? nejustificat fondurile publice. “Din p?cate, g?l??enii au ajuns s? se obi?nuiasc? la auzul acestor prostii propuse de Ionu? Pucheanu. Numai un om f?r? minte poate s?-?i doreasc? punerea ?n aplicare a unor astfel de idei tr?znite. ?n Gala?i, avem probleme mari cu infrastructura, suntem izola?i de lume din cauza lipsei drumurilor, ora?ul se depopuleaz? de la an la an, iar primarului ?i arde s? pun? zarzavaturi ?n scuarurile din centru. Dac? exist? un minimum de ?n?elepciune, alegerile locale din acest an vor produce o schimbare real? ?i nu ne vom mai trezi vreodat? c? vreun edil ne va mai propune astfel de idio?enii”, a concluzionat Cristache (PMP).Agricultur? ?n era digital?: fermierii rom?ni ??i vor putea lista cerealele online c?tre pia?a na?ional? ?i interna?ional? Florentina Ni?u 04.02.2020, Platforma Commoditrader, un fintech danez, a semnat un parteneriat cu Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, format? din 500 de fermieri, pentru listarea ?i comercializarea produselor agricole, online, gratuit.Platforma Commoditrader, un fintech danez ?nfiin?at ?n 2018, le permite celor 500 de fermieri din Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia ??-?i listreze produsele agricole ?ntr-o pia?? online, unde casele comerciale locale, interna?ionale ?i externe pot licita porumbul produs ?n fermele rom?ne?ti.?n 2019, Rom?nia a avut o produc?ie de 16 milioane de tone de porumb, ?n sc?dere cu 13% fa?? de anul precedent, arat? datele de la Ministerul Agriculturii. Totu?i, Rom?nia se claseaz? ?n top cinci produc?tori de porumb la nivelul Uniunii Europene. ?n 2017 ?i 2018, Rom?nia a fost pe primul loc ?n topul UE al produc?torilor de porumb.??n prezent, APPR reune?te aproximativ 500 de fermieri locali ?i organiza?ii mici care lucreaz? ?mpreun? 500.000 de hectare de terenuri agricole. Prin activitatea noastr?, ne propunem s? le oferim informa?ii tehnice, economice, legislative ?i comerciale, care vor avea un impact pozitiv asupra fermei ?i a activit??ii fermierului”, a declarat Alina Cre?u, director executiv, Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia.Alex ?i Mihai St?nescu, doi fermieri din Corabia - Olt, investesc 1,8 milioane euro ?ntr-o ferm? de porci. ?Construc?ia va fi gata ?ntr-un an ?i jum?tate ?i va avea o capacitate de 400 de scroafe“?Florentina Ni?u 04.02.2020, Alex ?i Mihai St?nescu, proprietarii companiei Bigpork Food din Corabia, jude?ul Olt, investesc 1,8 mil. euro ?ntr-o ferm? de reproduc?ie a porcinelor care va fi gata ?ntr-un an ?i jum?tate ?i va avea o capacitate de 400 de scroafe.?Implementarea proiectului dureaz? mai bine de un an, ?ntre timp vedem cum o s? evolueze virusul pestei porcine. O s? ne confrunt?m cu pest? ?nc? cel pu?in cinci ani de aici ?ncolo, dar pentru a proteja porcii vom respecta normele de biosecuritate. (…)? Valoarea investi?iei este de 1,8 milioane de euro, 70% fiind fonduri europene ?i 30% fonduri proprii“, au spus reprezentan?ii companiei.INDUSTRIE ALIMENTARAAntreprenori locali. IRUM Reghin, produc?tor de utilaje agricole, ?i-a bugetat investi?ii de peste 9 mil. euro ?n 2020. ?Am ?nceput s? implement?m un proiect care vizeaz? m?rirea capacit??ilor de produc?ie a utilajelor agricole ?i forestiere.“ Laurentiu Cotu 03.02.2020, Mircea Eugen Oltean, ?eful IRUM Reghin: ?n ceea ce prive?te evolu?ia pie?ei, ?n zona agro putem vorbi despre o cre?tere cu 15-20% fa?? de 2018. Ca target pentru anul 2020 ne-am propus promovarea ?i introducerea ?n pia?a european? - Ungaria, Spania, Fran?a, Slovacia, Cehia, Serbia - a noului tractor agricol rom?nesc Tagro?IRUM, controlat de familia Oltean din Reghin, ?i-a bugetat pentru 2020 un program de investi?ii de peste 9 mil. euro pentru construc?ia unei noi hale de produc?ie ?i achizi?ia unor echipamente moderne de preluc?ri mecanice, ?n special pentru producerea de angrenaje cu ro?i din?ate, dar ?i pentru pania va continua ?n acest an investi?iile ?n cercetarea ?i dezvoltarea de noi utilaje, odat? cu extinderea Centrului de Cercetare ?i Dezvoltare pentru Utilaje Agricole ?i Forestiere iFOR, de la Cluj-Napoca.Voicu Vu?can, produc?torul de mezeluri Elit: lipsa for?ei de munc? a devenit un obstacol major, vrem s? d?m bani ?i nu avem cui. Este nevoie de eforturi tot mai mari ?n zona de recrutare ?i reten?ie a angaja?ilor, pentru a reu?i s? g?se?ti solu?ii acestei crize, care este general?, nu numai la nivel de industrie M?d?lina Panaete 04.02.2020, Voicu Vu?can, administrator al Elit: ?n conditiile ?n care vom reu?i s? asigur?m ?n Rom?nia un trai decent, avem speran?a c? nu vom mai pierde for?a de munc? ?i ?n urm?torii zece ani.? Elit, companie parte a grupului Smithfield, lider pe pia?a de carne, are peste 1.800 de angaja?i ?i trei fabrici. Voicu Vu?can, administrator al Elit, unul dintre cei mai mari produc?tori de mezeluri din Rom?nia, spune c? lipsa disponibilit??ii for?ei de munc? a devenit ?n ultima perioad? un obstacol major, mai ales ?n contextul ?n care ??i propui s? consolidezi ?i s? dezvol?i o afacere.?Este nevoie de eforturi tot mai mari ?n zona de recrutare ?i reten?ie a angaja?ilor, pentru a reu?i s? g?se?ti solu?ii acestei crize, care este general?, nu numai la nivel de industrie. ?ncerc?m s? rezolv?m aceast? problem? prin extinderea zonelor de unde facem recrut?ri, propun?nd solutii de relocare pentru candida?ii care ??i doresc s? fac? parte din echipa noastr? ?i investim ?n calificarea la locul de munc? a angaja?ilor existen?i“, a spus managerul.?NOU! AQUA Carpatica lanseaz? un nou produs:?Sticla de 750 ml cu capac sport 4 februarie 2020, 13:25de ADH Una dintre nout??ile importante ale acestui ?nceput de an pentru consumatorii AQUA Carpatica este legat? de lansarea pe pia?a a? produsului: AQUA Carpatica de 750 ml cu capac sport. AQUA Carpatica mineral? natural? plat? de 750 ml cu capac sport a fost special creat? pentru a r?spunde nevoilor consumatorilor activi, mereu ?n mi?care. Din ce ?n ce mai mul?i consumatori au sim?it nevoia unui ambalaj pentru apa plat? la volum optim, ?n special cei care sunt mereu ”on the go”, dar pentru care calitatea apei pe care o beau nu este un compromis. Cu un capac sport, ergonomic? ?i u?oar?, AQUA Carpatica de 750 ml este perfect? pentru activit??i sportive, pachetul de la ?coal? pentru copii mai mari sau c?l?torii. AQUA Carpatica cu capac sport ideal? pentru persoanele active ? Apa este cea mai bun? b?utur? cu care s? ne hidrat?m organimsul pe parcursul exerci?iilor fizice solicitante, deoarece este u?or de absorbit de c?tre organism, oferind hidratare intracelular? – mai rapid ?i natural dec?t orice alt? b?utur?. Dup? antrenament, jogging sau o activitate fizic? intens?, cea mai bun? alegere pentru a reface electroli?ii pierdu?i prin transpira?ie este consumul de ap? mineral? natural?, nu b?uturi care con?in aditivi, zah?r ?i minerale artificiale. ?Beneficii: AQUA Carpatica mineral? natural? plat? provine din izvoarele protejate din mun?ii Carpa?i ?i este extras? responsabil pentru a p?stra natural con?inutul s?u ideal de minerale, pH-ul echilibrat ?i gustul pur: ?mbuteliat? la surs? din izvorul protejat de factori poluan?i: Haja Con?inut sc?zut de nitra?i (1,80 mg/l) Con?inut sc?zut de sodiu (0,83 mg/l) – recomandat? pentru cei care sufer? de hipertensiune ?i pentru cei care urmeaz? un regim s?rac ?n sodiu Natural alcalin? (pH 7,97) – ajut? digestia ?i metabolismul Con?inut mineral sc?zut – corespunde pentru hidratarea zilnic? Electroli?i naturali care ?mbun?t??esc hidratarea Gust curat, f?r? post gust Sticlele nu con?in BPA ?i sunt 100% reciclabile NOU! Capac sport Produsele AQUA Carpatica Din portofoliul AQUA Carpatica mai fac parte apa mineral? natural? carbogazoas? AQUA Carpatica (0,33 L,0,5 L 0,75 L, 1,5 L), AQUA Carpatica Forte (0,5 L, 0,75 L, 1,5 L), AQUA Capatica mineral? natural? necarbogazoas? (0,33 L, 0,25, 0,5 L 0,75 L, 1 L, 1,5 L, 2 L ?i 5l) ?i AQUA Carpatica Kids (0,25 L). Despre companie Carpathian Springs SA este o companie membr? a VALVIS Holding din anul 2005. Compania are ca obiect de activitate ?mbutelierea ?i distribu?ia apelor minerale naturale AQUA ERT SI ALIMENTATIE PUBLICACum a ajuns Rom?nia s? fie una dintre cele mai bune pie?e pentru lan?ul de restaurante Subway:?Ioana Matei ?03 februarie 2020 Cum a ajuns Rom?nia s? fie una dintre cele mai bune pie?e pentru...Rezultatele ?nregistrate anul trecut de lan?ul de restaurante cu servire rapid? Subway par s? dezv?luie o pasiune comun? a rom?nilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului ?i Islandei: sandvi?urile. Cum a ajuns pia?a local? s? fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane???nc? de la lansarea Subway ?n Rom?nia am ?tiut c? pia?a local? are un poten?ial mare. Exist? o baz? puternic? ?i vast? de proprietari de afaceri care se pot afilia re?elelor de francize, ?n toat? ?ara. ?n prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway ?n Rom?nia, ne bucur?m c? avem o densitate mare de restaurante ?n ?ar?, ?n compara?ie cu alte pie?e din Europa Central? ?i de Est ?n care Subway activeaz?. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din Rom?nia se plaseaz? peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucure?ti-Ilfov al Subway Rom?nia, rezultatele ?nregistrate pe pia?a local?. Brandul cu origini americane a intrat pe pia?a din Rom?nia ?n 2011 ?i a deschis primul restaurant ?n aprilie 2012. De atunci, lan?ul de restaurante cu servire rapid? a crescut p?n? la 40 de unit??i pe pia?a local?, iar potrivit celor mai recente informa?ii comunicate de reprezentan?ii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un num?r de vizitatori care dep??e?te cu 74% media restaurantelor din celelalte pie?e ale Europei. Totodat?, valoarea bonului mediu ?n restaurantele Subway din Rom?nia a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, ?n 2019, restaurantele Subway ?i-au crescut afacerile, ?n medie, cu 18% fa?? de anul anterior, ?n timp ce profitul brut a ?nregistrat un avans de 25% ?n perioada analizat?. ?2019 a fost un an excep?ional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de cre?terea cererii pentru produsele noastre, dar ?i de implementarea unui nou design ?n restaurantele noastre, atractiv ?i prietenos cu clien?ii. Avem cea mai bun? ?i cea mai profitabil? pia?? din Europa Central? ?i de Est ?i una dintre cele mai profitabile din Europa, clas?ndu-se pe locul 4 dup? Islanda, Luxemburg ?i Liechtenstein. ?n medie, profitul ?nregistrat ?n restaurantele rom?ne?ti a crescut cu 99% fa?? de media european?”, a spus Rumen Radev ?ntr-un comunicat de pres?. Reprezentan?ii companiei sunt discre?i ?ns? ?n ceea ce prive?te valoarea veniturilor cumulate ?nregistrate de Subway prin francizele deschise pe pia?a local?.?n ceea ce prive?te investi?iile, Radev spune c? acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. ??n general, investi?iile ?ntr-un restaurant se plaseaz? ?n jurul sumei de 120.000 euro, sum? care include echipamentul ?i tot ceea ce trebuie s? pl?teasc? proprietarul afacerii francizate tuturor p?r?ilor implicate ?nainte de deschidere. Desigur, exist? ?i situa?ii ?n care investi?ia poate cre?te. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investi?iile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway func?ioneaz? destul de simplu, ?n contextul ?n care procesul de preg?tire pentru un meniu sau produs Subway nu implic? g?tirea sau pr?jirea vreunui ingredient. Dup? deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investi?iei variaz? de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, ?n contextul ?n care ?opera?iunile ?i func?ionarea optim? a acestuia depind, ?n cea mai mare m?sur?, de proprietarul afacerii francizate”. ?Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat ?i am?nun?it. Acest plan cuprinde estim?ri ale momentelor ?n care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, ??i va recupera investi?ia sau va genera profit”, explic? reprezentantul Subway. ?n func?ie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway accept? sau nu intrarea respectivei afaceri ?n cadrul francizei. ??n acest mod minimiz?m poten?ialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atr?g?toare pentru antreprenorii rom?ni dornici s? ??i deschid? o afacere la cheie; or Rumen Radev consider? c? aceasta ?ine de o oarecare familiaritate a oamenilor fa?? de genul acesta de afaceri. ?Credem c? ?n general oamenii tind s? aleag? lucrurile care le sunt familiare ?i despre care au cele mai multe informa?ii ?i cuno?tin?e. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochet?m cu to?ii ?n diferite momente ?i despre care reu?im s? avem cele mai multe cuno?tin?e. ?tim cum ne dorim s? arate o loca?ie, cum ne dorim s? fim ?nt?mpina?i, ?tim cum vrem s? arate m?ncarea pe care o primim ?i ?tim c? vrem s? fim l?sa?i s? decidem ce m?nc?m conform preferin?elor noastre. Deci ne putem imagina cu u?urin?? cum ar fi s? de?inem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi s? de?inem o sucursal? a unei b?nci, de exemplu”, explic? reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intr? pe noi pie?e. ??i sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ?tim c? exist? ?n jur de 10.000 de concepte active de franciz? ?n Europa. ?n final totul se rezum? la disponibilitatea companiilor de a se extinde ?n afara pie?ei interne. ?i nu toate companiile sunt preg?tite sau au drept scop extinderea pe pie?e externe. Dar Rom?nia este o pia?? cu poten?ial ridicat, rom?nii sunt activi ?i au antreprenoriatul ?n suflet, astfel ?nc?t tot mai multe concepte de franciz? aleg s? intre pe aceast? pia??”, conchide Rumen Radev.Potrivit reprezentan?ilor companiei, aceasta pl?nuie?te s? se extind? ?n continuare ?n Rom?nia, at?t prin deschiderea unor restaurante noi, c?t ?i prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.Sandiv?uri ?n familie,?de 55 de aniCompania Subway a fost fondat? ?n urm? cu aproximativ 55 de ani, de c?tre Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar?17 ani, ?i prietenul s?u de familie, dr. Peter Buck. ?n 1965, DeLuca a ?mprumutat 1.000 de dolari de la prietenul s?u Peter Buck cu inten?ia de a str?nge bani pentru colegiu. DeLuca voia s? studieze medicina ?i a pornit un o mic? afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar ?n prezent este cel mai mare v?nz?tor de sandvi?uri din Statele Unite, care genereaz? pe pia?a american? venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este ?i acum o afacere de familie, dar care lucreaz? cu aproximativ 21.000 de franciza?i.Grafic ZF: Evolu?ia cifrei de afaceri a Metro Cash & Carry Rom?nia (2005-2019; mld. lei)Metro Cash & Carry Rom?nia bifeaz? al doilea an de cre?tere de peste 10%: afacerile merg iar spre 6 miliarde lei, maximul istoric ?nregistrat ?n 2008. ”Anul 2019 a fost unul ?n care am ?nv??at multe. HoReCa a avut o contribu?ie pozitiv?.” Cristina Rosca 03.02.2020, 19:35?103 Ronald Ruffing (55 de ani), director general Metro Cash & CarryNem?ii au local 30 de magazine cash & carry proprii ?i nu anun?? deschideri noi. De altfel, sunt mai mul?i ani de c?nd Metro Cash & Carry nu a mai deschis unit??i offline pe pia?a din Rom?nia.?Metro Cash & Carry, unul dintre primii comercian?i care a intrat pe pia?a local?, ?i-a majorat businessul cu peste 10% ?n 2019, fiind al doilea an consecutiv ?n care nem?ii posteaz? un ritm at?t de accelerat.?Anul 2019 a fost unul ?n care am ?nv??at multe (...). ?n termeni de business, anul trecut am continuat s? cre?tem, comparabil cu anul precedent, ?i ne-am atins obiectivele de v?nz?ri, a?a cum ne-am propus la ?nceputul anului“, spune Roland Ruffing, CEO METRO Cash & Carry Rom?nia. ?n 2018 nem?ii au postat o cre?tere de 12%, ritm pe care nu-l mai atinseser? de mai bine de un deceniu. Cre?terea este una organic?, mai exact compania nu a deschis niciun magazin propriu ?n 2019, un an marcat de o cre?tere de circa 7% a consumului privat ?i cu o infla?ie de circa 4%.DIVERSEC?prioare decedate pe un teren agricol administrat de un fost parlamentar de Olt Angelica Lefter - 4 februarie 2020 16:52?apte c?prioare moarte au fost g?site pe un teren agricol, care este administrat de fostul parlamentar Teiu P?unescu, de pe raza comunei Valea Mare, din jude?ul Olt. Animalele au fost g?site de mai mul?i paznici de v?n?toare, ?n stare de putrefac?ie, semn c? decesul a survenit cu c?teva zile ?n urm?, scrie gds.ro.Imediat au fost anun?ate autorit??ile. La fa?a locului au ajuns reprezentan?i ai G?rzii de Mediu ?i ai Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Animalelor (DSVSA) Olt. Din primele cercet?ri a reie?it c? cel mai probabil c?prioarele au murit din cauza inger?rii de substan?e raticide. Primele cadavre au fost transportate pentru analize la laboratorul DSVSA.UNIUNEA EUROPEANA BULGARIACum s? vinzi castrave?i gr?dinarilor. Vesti?ii legumicultori bulgari, adu?i la sap? de lemn de oligarhii agricoli 4 februarie 2020, 13:12de George-Andrei Cristescu Bulgaria, vestit? pentru gr?dinarii s?i, a ajuns s? importe 80% din legumele ?i fructele pentru consumul intern, din cauza politicii politicii agrare comune a Uniunii Europene, care favorizeaz? subven?iile la hectar ?i nu produsul, dar ?i din cauza concentr?rii unor mari suprafe?e agrilole la a?a numi?ii oligarhi agricoli, arat? un studiu elaborat de Academia bulgar? de ?tiin?e. ?n Bulgaria s-a ajuns la un ?nalt grad de concentrare de p?m?nt agricol ?n m?iile a? 5% din fermieri - numi?i agro-oligarhi - prelucreaz? 90% din suprafe?ele agricole, constat? autorii unui studiu elaborat ?n cadrul Academiei bulgare de ?tiin?e. ? ?n ?ara vecin? se afl? unii dintre cei mai mari proprietari de p?m?nt agricol ?n cadrul Uniunii Europene, din care unul (compania ?Caracati?a”) prelucreaz? mai mult de 100.000 de hectare. 5% din fermierii bulgari - numi?i agro-oligarhi - lucreaz? 90% din suprafe?ele agricole. 60% din p?m?ntul agricol al ??rii este controlat sub diferite forme de numai 22 de companii. 80% din subven?iile europene se duc la mai pu?in de 6% din agricultorii bulgari. ? Produc?ia de cereale, favorizat? de subven?iile agricole ale UE ? Dup? criteriul dimensiunea culturilor, agricultura bulgar? a revenit practic la perioada marilor complexe agroindustriale comuniste– a?a zisele APC-uri din anii 1980. Cu o deosebire – proprietatea nu mai apar?ine statului, ci unor companii private care se ocup? ?n primul r?nd de produc?ia de cereale, noteaz? europa liber?. Micii proprietari dau p?m?ntul ?n arend? unui mare fermier. Suprafe?ele mari asigur? aplicarea celor mai moderne ?i eficiente tehnici agricole , efectualte cu utilaje scumpe. Este folosit? pe scar? larg? avia?ia utilitar?. ?Micii produc?tori, adu?i la sap? de lemn ? ?n Bulgaria, numai 2-3% din subven?iile europene ajung la producatorii de fructe ?i legume – de peste dou? ori sub media Uniunii Europene. Suprafe?ele cu plante care necesit? m?n? de lucru au fost reduse de peste 10 ori, fa?? de anii 1980. ?n acest mod, au fost lichidate 500.000 de locuri de munc?. Bulgaria import? acum 70% din carne, 50% din lapte, 80% din legume ?i fructe pentru consumul intern. ? Numai c??iva din marii produc?tori se ocup? de cre?terea animalelor ?i lucreaz? suprafe?e cu legume sau de fructe. Aten?ia este ?ndreptat? spre subven?iile europene care vin ?n primul r?nd pentru gr?u, porumb, orz ?i plante tehnice. ? 94% din gospod?riile individuale de la ?ar? produc numai pentru nevoile familiei ?i se afl?, practic, ?n afar? pie?ei. Jum?tate din muncitorii agricoli ?ns? lucreaz? ?n aceste gospod?rii. ? Pentru marii produc?tori scopul principal sunt subven?iile europene. Autorii studiului semnaleaz? cazuri ?n care produc?ia de pe suprafe?e mari este l?sat? pe c?mp pentru c? numai subven?iile asigur? un grad ?nalt al profitului. ? Subven?iile de 1200 de euro pe hectar au f?cut ca suprafe?e mari s? fie sem?nate cu dovleci la care cheltuielile de produc?ie sunt sub 250 de euro. ? ?n fa?a acestui fenomen, Uniunea European? caut? un nou model care va duce la repartizarea mai echitabil? a subven?iilor agricole (o treime din bugetul Uniunii) astfel ?nc?t banii s? ajung? la adev?ra?ii produc?tori. ? Produc?ia de legume tradi?ionale bulg?re?ti, cum ar fi ro?ii, ardei ?i castrave?i, a fost ?n sc?dere anul trecut dup? cum arat? analiza Ministerului Agriculturii, Silviculturii ?i Alimenta?iei din Bulgaria. S-a constatat o pr?bu?ire at?t a suprafe?elor cultivate cu ro?ii, c?t ?i a produc?iei . Din cele 4,4 mii de hectare ?n 2017, doar 3,9 mii de ha au mai r?mas anul trecut. ?Produc?ia de ro?ii a fost de 148.000 de tone, comparativ cu 159.000 de tone cu un an ?n urm?. ?n cazul ardeilor, suprafa?a a sc?zut cu 500 de hectare, iar produc?ia intern? a sc?zut de la 72.000 de tone ?n 2016, la 54.800 de tone ?n 2017 ?i 51.900 de tone ?n 2018. ?n ceea ce prive?te castrave?ii, suprafa?a s-a redus cu 70 de hectare, ?n timp ce produc?ia s-a ridicat la doar 7.300 de tone, fa?? de aproape 12.000 de tone cu un an ?n urm?. Mai mult, produc?ia de varz? din Bulgaria s-a redus aproape la jum?tate ?n ultimii doi ani, de la 75,6 mii tone, la 47 mii tone ?n 2018. Potrivit produc?torilor, ?ns?, declinul real al produc?iei bulgare este mult mai mare dec?t cel ar?tat de datele oficiale ale Ministerului.? O cre?tere a produc?iei s-a ?nregistrat doar la cartofi ?i s-a datorat cre?terii subven?iilor pentru aceast? cultur?. ?n acest caz, datele Ministerului Agriculturii arat? c? recolta de cartofi? a crescut de la 127 de mii de tone ?n 2016,? la 261 de mii ?n 2018. Cu toate acestea, acest lucru este ?nc? departe de a satisface cererea intern?.? Asocia?iile produc?torilor de fructe ?i legume din Bulgaria s-au pl?ns guvernan?ilor c? abia supravie?uiesc ?i, c? ?ara a devenit din mare produc?tor, importator de fructe ?i legume. Ciavdar Marinov, de? Asocia?ia Produc?torilor de Fructe ?i Legume din Bulgaria, declara c? dac? nu vor fi sprijini?i de autorit??i, peste cinci ani, fructele ?i legumele bulg?re?ti vor disp?rea de pe tarabe. ?n prezent, fructele ?i legumele din marile supermarketuri din ?ara vecin? sunt din Turcia, Macedonia ?i Albania, sus?ine acesta. BELARUSBelarus: ?Fraud? dulce” la cele patru fabrici de zah?r de unde au disp?rut subit directorii. Luka?enko: ?A?a ceva nu s-a ?nt?mplat ?nc? ?n ?ar?” Redac?ia UNIMEDIA?acum 21 ore?Directorii tuturor fabricilor de zah?r au fost re?inu?i, dup? ce a fost deconspirat? o schem? de fraud? de propor?ii cu comercializarea zah?rului din Belarus spre Rusia. ?Foto: news.ro?Acest lucru nu s-a ?nt?mplat ?nc? ?n Belarus”, a spus Alexandr Luka?enko. ?Ce au f?cut ace?ti dealeri, au creat un ? ascunzi?"- o cas? de tranzac?ionare din Moscova. Un ascunzi? obi?nuit. I-au pus pe ai lor acolo. Zah?rul din Belarus a fost v?ndut din fabrici la pre?uri de nimic la o cas? comercial? din Moscova. Aceasta, ulterior, cresc?nd pre?ul, ?l v?ndeau pe pia??. Diferen?a de luare de mit? a fost transmis? acestor directori de fabrici", a povestiti pre?edintele belarus, citat de?belta.by.?De mult? vreme serviciile de securitate monitorizau aceast? problem?. Am fost informat c? au v?ndut acest zah?r la un pre? ieftin unei case de tranzac?ionare, iar o parte din el s-a ?ntors ?n Belarus cu un pre? majorat. Poate c? zah?rul nici m?car nu l-au exportat la Moscova ?i nu l-au importat ?napoi. Dar documentele s-au dus acolo, au fost reeditate ?i aici au livrat acest zah?r cu marja direct de la fabrici pe pia?a noastr?. ?i atunci aceast? marj? a fost ?mp?r?it? ?n mit?. Este normal? ", s-a indignat pre?edintele Belarusului.?Acolo erau ?i persoane cu epole?i. Am spus: pe toat? lumea ?n celul?! Pe to?i. Nici m?car avionul nu putea fi re?inut cu unul dintre cei implica?i. Am spus s? ?ntoarc? avionul din Europa de Vest, s? aterizeze ?i s?-l duc? ?n izolator. Au ?ntors avionul ?i l-au trimis pe cel implicat la Centrul de arestare preventiv?. Atitudinea cea mai sever? va fi fa?? de acest? situa?ie", a declarat Alexandr Luka?eko.Pre?edintele Belarusului a spus c? actualii directori ai fabricilor sunt ca ni?te copii pentru el, dar este inacceptabil atunci c?nd cineva profit? de ceea ce apar?ine nu numai colectivului de munc?, ci ?ntregului popor.Amintim c? acum o s?t?m?n?, ?n Belarus,?directorii celor patru fabrici de zah?r care func?ioneaz???n ?ar? au ?ncetat s? mai apar? la locul de munc?, ?n aceea?i zi.DOSARLegume care se seam?n? sau se planteaz? ?n februarie agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Lista legumelor care se pot sem?na ?n luna februarie nu este lung?, ?ns? include legume ?i verde?uri importante care v? vor aduce primele recolte din an, veritabile trufandale pe masa de Pa?te. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO v? prezint? legumele care se pot sem?na ?n februarie, cu men?iunea c? este recomandat s? a?tepta?i ultima parte a lunii pentru a pune semin?ele ?n p?m?nt ?ntruc?t exist? un risc mare de ?nghe? pe tot parcursul lunii. Astfel, ?n perioada 20-29 februarie pute?i sem?na cu ?ncredere urm?toarele legume:morcovridichi de lun?p?trunjelm?rarceap? verdeusturoimaz?respanacleu?teanTot ?n aceast? perioad? se pot pune ?n p?m?nt ?i rizomii de hrean.?nainte de a sem?na legumele sau verde?urile, verifica?i ?ntotodeauna ambalajul ?n care vin semin?ele. Controla?i c? acestea nu sunt expirate ?i c? plicurile sunt intacte. Mai ales ave?i grij? la semne de umezeal? care ar fi putut s? deterioreze semin?ele con?inute. Totodat?, selecta?i cu grij? soiurile pe care le ve?i sem?na, acord?nd o aten?ie deosebit? indica?iilor de pe plic pentru distan?a ?i ad?ncimea la sem?nat, dar ?i privind perioada de sem?nat ?i de vegeta?ie.Dup? ce a?i pus semin?ele ?n p?m?nt, straturile se pot acoperi cu un strat fin de gunoi de grajd, nu prea gros tocmai pentru a permite legumelor s? r?sar?.* * *Brut?ria din Ditr?u, unde localnicii s-au revoltat ?mpotriva brutarilor adu?i din Sri Lanka, apar?ine firmei AGM Eco Corporate de?inut? de Anna Kosa, cu afaceri de 11,7 mil. lei ?i o marj? de profit de 3%. Productivitatea unui angajat al brut?riei a fost de circa 141.000 de lei ?n 2018, adic? 11.750 de lei pe lun?, iar salariul net pl?tit a fost de 1.194 lei Ramona Cornea 04.02.2020, Brutarii din Sri Lanka au ajuns vedete ?n Rom?niaBrut?ria din Ditr?u, parte a companiei AGM Eco Corporate, unde exist? tensiuni ?n urma recrut?rii a doi angaja?i din Sri Lanka, a avut o cifr? de afaceri de 11,7 milioane de lei (circa 2,4 mil. euro) ?n 2018,? ?n cre?tere cu 11% comparativ cu anul precedent, la un num?r mediu de 83 de angaja?i, plus 22%.Brut?ria din Ditr?u a intrat ?n aten?ia public? dup? ce localnicii s-au pl?ns c? nu vor ca doi angaja?i din Sri Lanka s? le fac? lor p?inea. Kallo Katalin, administratorul brut?riei, a declarat pentru Mediafax c? cei doi b?rba?i din Sri Lanka vor face ?n continuare p?ine ?i nu vor fi schimba?i din linia de produc?ie.?n 2018, compania AGM Eco Corporate a avut cheltuieli cu personalul ?n valoare de 1,95 milioane de lei, potrivit datelor publice.Conform calculelor ZF, compania ?i-a pl?tit fiecare angajat cu 23.500 de lei ?n 2018, adic? un salariu brut de 1.958 de lei pe lun?, ceea ce ?nseamn? un salariu de 1.194 de lei primit ??n m?n?“.Salariul minim brut lunar pe economie era de 1.900 de lei, adic? 1.162 de lei net, ?n 2018. Salariile din Harghita au fost printre cele mai mici din ?ar? ?n 2018. Astfel, salariul mediu net a fost de 2.094 de lei ?n Harghita, ?n 2018, conform datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.La o cifr? de afaceri de aproape 11,7 milioane de lei ?i la un num?r mediu de 83 de angaja?i, rezult? c? productivitatea unui angajat al brut?riei a fost de circa 141.000 de lei ?n pania avut un profit net de aproape 357.000 de lei (74.000 euro) ?n 2018, cu 177% mai mult dec?t ?n anul precedent ?i o rat? a profitului de 3%.AGM Eco Corporate a fost ?nfiin?at? ?n 2011 ?i este controlat? ?n propor?ie de 80% de Anna Kosa, conform platformei de analiz? financiar? confidas.ro.?Clujeni cu Porsche la scar? se revolt? din cauza?muncitorilor din Sri Lanka: ?Domnii au reclamat, mi-au spus c? le-am stricat strada, c? e zon? de lux” 4 februarie 2020, 11:03 de Remus Florescu 22 de muncitori din Sri Lanka au fost caza?i ?ntr-un imobil situat pe o strad? select? din Cluj. FOTO: Actual de Cluj Revolt? pe o strad? din selectul cartier Gruia din Cluj-Napoca, cu vile somptuoase ?i ma?ini scumpe la scar? din cauza mut?rii aici a c?torva muncitori veni?i legal din Sri Lanka. ?Brusc au chemat Poli?ia, pe urm? au f?cut pl?ngeri peste tot pe unde puteau s? fac?”, spune reprezentantul firmei care i-a recrutat. ?Strada L?pu?ului din Gruia e o strad? mic? ?i lini?tit?, cu doar c?teva case. Dintre proprietari, 15 se pare c? au semnat o peti?ie autorit??ilor prin care cer arbitrarea nemul?umirii lor, anume c? ?ntr-unul dintre imobile, o fost? gr?dini??, sunt caza?i 22 de str?ini cu pielea ?nchis? la culoare, care nu se ?tie ce caut? aici ?i c?t de legal muncesc. Nimeni ?ns? nu-?i asum? ?n fa?a reporterului actualdecluj.ro nemul?umirile clare ?i, de cele mai multe ori, nici semnarea peti?iei - relateaz? Actual de Cluj.?Strada are ?vile scumpe ?i Porsche parcat ?n fa?a casei”, arat? sursa citat?.? ? ??Ei sunt un pic ?oca?i. E o strad? bun?, pe strad? sunt ma?ini scumpe. Oamenii au preten?ii de la vecinii lor. Asta e cazarea lor (a celor 22 de srilankezi-n.red.) pentru c? e aproape de restaurant ?i sunt condi?ii destul de OK. Problema principal? e c? sunt de culoare ?nchis? ?i vin din alt? zon?. Dar p?rerea mea e c? vecinii o s? se obi?nuiasc?, pentru c? oamenii sunt foarte OK, sunt lini?ti?i, ca spirit civic sunt peste rom?ni, respect? oamenii, nu ies ?n curte. Le-am spus ”respecta?i-i pe vecini ?i o s? v? respecte ?i ei”, spune pentru sursa citat? un angajat al localului unde ace?tia lucreaz?. ? ? Din prima zi vecinii au chemat Poli?ia ? Din prima zi vecinii au chemat Poli?ia. ?Domnii de pe strad? au reclamat, mi-au spus c? le-am stricat strada, c? e zon? de lux”, spune el. ? Sri lankezii au fost adu?i de o firm? de specialitate, al c?rei director, Romulus Badea, spune pentru actualdecluj.ro: ?sunt veni?i 100% legal, cu toate formele, cu permis de ?edere. Au doar problema cu vecinii care brusc au chemat Poli?ia, pe urm? au f?cut pl?ngeri peste tot pe unde puteau s? fac?. Sunt cam 20 de persoane cazate, oamenii ??i v?d de treaba lor, dar numai ?n prima s?pt?m?n? au fost reclama?ii ?n fiecare zi”. ? Sec?iune din strada L?pu?ului, din Cluj-Napoca FOTO Google Maps ? Cazul Ditr?u nu e un caz izolat? ? ?? ?Cazul Ditr?u nu este un caz izolat. Este doar unul mediatizat. Lucrurile astea se ?nt?mpl? peste tot ?n ?ar?. ?n Bucure?ti nu avem astfel de situa?ii, dar s-ar putea s? fie ?i din cauz? c? no?iunea de bucure?tean define?te un grup foarte amestecat, un amalgam de oameni veni?i din toate col?urile ??rii ?i din multe alte ??ri”, a povestit Romulus Badea, pentru Hotnews. ? Compania pe care o reprezint? a adus la un hotel din V?lcea oameni din Sri Lanka pentru cur??enie ?n camere ?i pentru o buc?t?rie. O familie de rom?ni s-a ?nt?lnit cu oamenii de la cur??enie pe hol ?i a ie?it un mare scandal. ? Apoi, patronii unui restaurant din centrul Clujului au angajat un num?r destul de mare de oameni din aceea?i ?ar? (Sri Lanka) pentru buc?t?rie, chelneri. I-au cazat ?n centrul ora?ului, aproape de restaurant. Sunt c??iva oameni de pe strad? care i-au reclamat la toate autorit??ile la care puteau s?-i reclame: la imigr?ri, ITM, Pompieri etc. La un moment dat, jandarmii au venit cu duba de interven?ie. Chiar s-a f?cut o peti?ie la Prim?rie, care este semnat? de 15 vecini. ? Cazul Ditr?u? ? Prim?ria din Ditr?u a organizat ?n weekend o dezbatere pe tema muncitorilor din Sri Lanka adu?i s? lucreze la o brut?rie din localitate, fapt care a creat revolt? ?ntre localnicii din zon?.? ? Mai mul?i fo?ti angaja?i ai brut?riei din Ditr?u,s-au pl?ns, s?mb?t?, la ?ntrunirea pe care au avut-o cu primarul la C?minul cultural din localitate, c? ar fi avut parte de un tratament inuman din partea patronului firmei, acesta for??ndu-i s? fac? ore suplimentare pe care nu le pl?tea. C?t despre prezen?a municitorilor str?ini, localnicii au spus c? se tem c? ar mai putea veni ?i al?ii care vor duce la schimbarea comunit??ii. ? Potrivit agen?iei de ?tiri MTI, ?n cadrul ?ntrevederii, mai mul?i fo?tii angaja?i ai brut?riei au reclamat c? ar fi avut parte de un tratament inuman din partea proprietarului afacerii. ? Acesta i-ar fi pl?tit cu salariul minim pe economie, i-ar fi obligat ?n mod regulat s? stea la ore suplimentare pe care ulterior nu le-a mai pl?tit. ? Localnicii au c?zut de acord asupra faptului c?, dac? antreprenorul ?i-ar respecta angaja?ii ?i le-ar asigura o salarizare corect?, nu ar fi nevoie de aducerea unor muncitori de afar?. ? Mai mul?i fo?ti angaja?i ai brut?riei au povestit c? inclusiv s?n?tatea lor a avut de suferit din cauza orelor suplimentare f?r? ?ncetare, iar cei care refuzau orele suplimentare au fost concedia?i. ? O femeie a relatat c? a le?inat la brut?rie, ?ns? a fost dus? la cabinetul medical din sat, iar ambulan?a a fost chemat? acolo, astfel ?nc?t incidentul s? nu par? un accident la locul de munc?. Mai multe persoane au spus c? au ?ndurat umilin?e c?t timp au fost angaja?i ai brut?riei. ? ? Patronul spune c? nu poate pl?ti salarii ca ?n Vest Proprietarul brut?riei la care lucreaz? 90 de angaja?i nu a participat la ?nt?lnire. El ?i-a exprimat pozi?ia printr-o scrisoare ?n care a sus?inut c? firma a tratat ?n mod corect angaja?ii ?i c? le-a pl?tit orele suplimentare. Cei prezen?i la ?nt?lnire au devenit vocali c?nd au auzit aceast? afirma?ie. ? Antreprenorul a mai spus c? ?n Ditr?u nu pot fi oferite angaja?ilor salarii sau condi?ii ca cele de care beneficiaz? tinerii care au plecat ca s? lucreze ?n Vest. ? Csaba K?ll? a mai declarat c? firma sa inten?ioneaz? s? construiasc?, din fonduri UE, o fabric? de pesmet, ?ns? din cauza experien?ei de care a avut parte ?n ultimele s?pt?m?ni, aceast? nou? fabric? nu va fi ridicat? la Ditr?u. ? ?n plus, antreprenorul a mai men?ionat c? cei doi angaja?i din Sri Lanka vor presta munci necalificate ?i nu vor participa la realizarea efectiv? a p?inii. A mai spus, totodat?, c? ?n m?sura ?n care ?n urm?toarele ?ase luni va reu?i s? g?seasc? cinci localnici califica?i, va renun?a s? mai aduc? muncitori din afara ??rii. ? Primarul comunei, Elemér Puskás, ?i preotul vicar Károly Bíró au precizat? c? doresc s? ??i asume rolul de mediatori ?ntre comunitatea local? ?i antreprenorul Csaba K?ll?. Cei doi au explicat c? doresc o rezolvare a conflictului, din care a fost mediatizat? doar partea conform c?reia comunitatea local? refuz? prezen?a muncitorilor asiatici. Károly Bíró a relatat c? el ?ncercase, ?i anterior, s? fie un mediator, ?ns? atunci c?nd i-a transmis antreprenorului ?ntreb?rile oamenilor, acesta i-ar fi r?spuns s? angajeze un avocat. CNCD s-a autosesizat ?n cazul Ditr?u ? Consiliul Na?ional pentru Combaterea Discrimit?rii s-a autosesizat ?n cazul Ditr?u, dup? ce patronul brut?riei a promis c? ?i retrage pe angaja?ii din Sri Lanka de pe linia de produc?ie ?i c? le va schimba locul de munc?, a declarat pentru Mediafax Csaba Astalosz, pre?edintele institu?iei. ? ??n urma declara?iei patronului brut?riei, cum c? va retrage cei doi brutari din Sri Lanka de pe linia de produc?ie, pentru lini?tea localnicilor, voi propune luni diminea?? Consiliului s? demar?m procedura de autosesizare pentru posibile fapte de discriminare”, a declarat pre?edintele CNCD, Asztalos Csaba. ? Inspectoratul de Poli?ie Jude?ean Harghita a deschis un dosar penal in rem ?n cazul scandalului de la Ditr?u - unde doi muncitori din Sri Lanka (foto) au inflamat spiritele localnicilor - pentru infrac?iunile de incitare la ur? sau discriminare. Pedeapsa pentru aceast? infrac?iune este de la ?ase luni la trei ani de ?nchisoare sau amend?. ???nc? din zilele trecute, la nivelul Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Harghita a fost ?nregistrat un dosar de cercetare penal? fa?? de infrac?iunea de incitare la ur? sau discriminare, ?n ideea ?n care trebuie s? l?murim mai ?nt?i ce s-a ?nt?mplat, cum s-a ?nt?mplat ?i s? identific?m eventualele persoane care se fac vinovate de s?v?r?irea acestei fapte. Deocamdat? infrac?iunea este cercetat? in rem, a?a a fost ?nregistrat?, urm?nd ca aceasta s? aib?, e posibil, (...) un suspect, doi, zece sau chiar mai mul?i sau poate niciunul. Important este s? clarific?m toate cauzele, toate ?mprejur?rile, toate detaliile ?i toate aspectele legate de acest caz”, a declarat s?mb?t? purt?torul de cuv?nt al IPJ Harghita, inspectorul Gheorghe Filip. * * *Istoria ?P?inii lui Sauer“, care a hr?nit popula?ia Rom?niei ?n Primul R?zboi Mondial: ?Pocnea nisipul strivit ca o minuscul? mitralier? ce zguduia creierul“ 4 februarie 2020, 06:17de Alin Ion ?P?inea lui Sauer“ era furnizat? popula?iei din T?rgu Jiu ?n perioada Primului R?zboi Mondial Expresia ?P?inea lui Sauer“ a fost folosit? ?n mai multe regiuni din Rom?nia ?n perioada Primului R?zboi Mondial, pentru a exprima nemul?umirea fa?? de pita care era v?ndut? popula?iei ?n perioada ocupa?iei austro-germane. Denumirea vine de la numele maiorului Sauer, care a fost la conducerea ?Komandaturei Etapei 264 T?rgu Jiu“ ?n timpul ocupa?iei germane din Primul R?zboi Mondial. ?Credem c? expresia apar?ine unui t?rgujian anonim nemul?umit c? p?inea primit? cu ocazia Cr?ciunul anului 1918, deci dup? ?ncheierea Primului R?zboi Mondial, era tot necernut? ?i asem?n?toare cu cea din timpul ocupa?iei. Astfel, concitadinul nostru ?i-a adus aminte cu am?r?ciune de ?p?inea sauerian? de trist? amintire?. ?i ?ntr-adev?r, ?n timpul ocupa?iei germano-austro-ungare p?inea era mai tot timpul ?necernut?, cu t?r??e ?i nisip pres?rat ?n f?in??. Vremuri de r?zboi. Atunci c?nd era consumat? ??n din?i pocnea nisipul strivit ca o minuscul? mitralier? ce zguduia creierul?, precizeaz? istoricul gorjean Gabriel Sarcin?. Acesta arat? c? expresia ?P?inea lui Sauer” a ?nt?lnit-o prima dat? ?ntr-un articol din ianuarie 1919, din ziarul ?Rom?nismul”.? ? P?inea era v?ndut? pe cartel? Rata de p?ine era acordat? ?n baza unei cartele. P?inea se f?cea pentru dou? zile, astfel c? ?n momentul ?n care ajungea s? fie cump?rat? era foarte tare. ?Alte documente din vremea ocupa?iei ne mai dezv?luie ?c? p?inea ce se fabric? ?i pune ?n v?nzare nu e suficient? pentru hran??. Ra?ia zilnic? era acordat? ?n baza unei cartele de la cele zece brut?rii din ora?ul T?rgu Jiu. Potrivit unei ordonan?e, ?p?inea se f?cea pentru dou? zile, iar fiecare cartel? avea numai 15 numere?“, mai prezint? istoricul. ? Ra?ie de f?in? ?i gr?u Fiecare familie avea dreptul la o anumit? ra?ie, insuficient? pentru hr?nirea popula?iei. ??n prim?vara anului 1918 ra?ia de f?in? ?pentru fiecare cap al popula?iei” era limitat? la 300 grame m?lai ?i 300 grame gr?u. Aceste 600 de grame erau pl?tite cu 0,35 lei. Existau ?i excep?ii pentru ?lucr?torii de munc? grea?. Ace?tia primeau cartele suplimentare ?i ?aveau dreptul la 150 grame m?lai ?i 150 grame f?in? de gr?u sau 350 grame p?ine integral? pe zi?. ?n luna aprilie 1918 se eliberaser? ?n T?rgu Jiu 5.935 cartele de p?ine cu toate c? popula?ia urbei de pe Jiu dep??ea 6.000 de suflete“, mai precizeaz? istoricul gorjean.Cinematografe 3D ?n comune f?r? gaz metan, canalizare sau drumuri asfaltate. Localnic resemnat: ?Asta ne mai lipsea!“ 4 februarie 2020, 04:04de Cosmin P?tra?cu Zamfirache Cinematograful "Prutul" va fi transformat radical, cu 9 milioane de lei FOTO Cosmin Zamfirache ?n dou? localit??i s?race din jude?ul Boto?ani vor fi amenajate cinematografe moderne destinate proiec?iilor 3D, ?n valoare de 18 milioane de lei. Localnicii spun c? ar fi preferat canalizare, gaz ?i drumuri asfaltate. Tru?e?ti ?i ?tef?ne?ti sunt dou? localit??i foarte s?race din jude?ul Boto?ani. Ambele se afl? foarte aproape de grani?a de nord cu Republica Moldova, undeva la cap?tul Rom?niei. Localnicii tr?iesc ?n mare parte din agricultur? de subzisten?? ?i cre?erea animalelor. Sunt mul?i asista?i social, b?tr?ni nevoia?i, comunit??i s?race de romi, dar ?i foarte mul?i oameni f?r? loc de munc?. Nici la Tru?e?ti, dar nici la ?tef?ne?ti majoritatea popula?iei nu beneficiaz? de canalizare, gaz metan sau alte utilit??i specifice lumii moderne.? ? Cele mai multe str?zi sunt neasfaltate sau sunt pur ?i simplu uli?e de p?m?nt. Cu toate acestea, ?n maximum doi ani localnicii vor avea cinematografe 3D. Acestea sunt investi?iile pe care inten?ioneaz? s? le fac? edilii din Tru?e?ti ?i ?tef?ne?ti ?n viitorul apropiat. Pentru amenajarea cl?dirilor moderne la marginea uli?elor de p?m?nt, statul rom?n va cheltui aproximativ 18 milioane de lei, prin Compania Na?ional? de Investi?ii (CNI).? ? ?Va fi mai mult un centru cultural“ ? ?tef?ne?tiul a devenit ora? ?n 2004 pentru ca Rom?nia s? ias? la num?r cu a?ez?rile urbane. ?n realitate este o a?ezare mai mult rural? cu oameni foarte s?raci. ?n schimb, oamenii vor avea un cinematograf 3D de aproximativ 9 milioane de lei. Mai precis, va fi reabilitat vechiul cinematograf din ora?. Se numea ?Siretul“ ?i a fost construit ?n vremea regimului comunist, atunci c?nd ?tef?ne?tiul era comun?. Cinematograful a func?ionat p?n? ?n 1997. Odat? cu reorganizarea Cinemafilm, cl?direa a fost ?nchis? ?i a r?mas ?n paragin?.? ? ?Nu ?tiam ce s? fac acolo. Nu puteam s?-i schimb destina?ia, tot cinematograf trebuia f?cut. Va fi mai mult un centru cultural. ?n ?tef?ne?ti ?i a?a nu avem c?min cultural. Unde s? m? ?nt?lnescu cu cet??enii, la cr??m?, la col?ul str?zii?“, spune Florin Bu?ura, primarul din ?tef?ne?ti. Cinematograful va fi reabilitat complet ?i va avea dispozitiv pentru proiec?ii 3D.? ? La 7 kilometri de ?tef?ne?ti, ?n comuna Tru?e?ti, oficialii CNI finan?eaz? un proiect tras la indigo. ?n aceast? localitate, plin? de nevoia?i ?i f?r? niciun fel de utilit??i se reabiliteaz? tot un cinematograf construit ?n anii comunismului. Se va investi aproximativ aceea?i sum? pentru reconstruirea cinematografului ?Victoria din Tru?e?ti“. ?i aici este prev?zut? dotarea cu dispozitive de proiec?ie 3D. Ambele s?li de spectacol vor avea peste de 300 de locuri.? ?O uli?? din Tru?e?ti FOTO Cosmin Zamfirache ? ?Cinematograf ne mai lipsea“ ? O bun? parte a localnicilor consider? ?ns? aceste investi?ii inutile. Mai ales cei trecu?i de 30 de ani spun c? mai bine s-ar face drumuri ?i s-ar aduce utilit??i. ?Cinematograf ne mai lipsea, ?n rest avem de toate. ??i fac oamenii nevoile la buda de la col?ul viei ?i ei fac cinematograf. Noi cic? st?m la ora?, dar canalizare nu avem“, spune Mihai Zg?rceanu, un localnic din ?tef?ne?ti. Al?i cet??eni cred c? pu?ini semeni au bani s? mearg? la film. ?Dar cine s? mearg? acolo? Doar dac? dai gratis filme, c? oamenii abia au cu ce cump?ra p?ine. Poate s? se duc? primarul ?i cu doi trei cu magazine pe aici prin comun?, s? pl?teasc? bilet ?i s? vad? film. Noi ??tiala?i pe dinafar?“, comenteaz? un s?tean din Tru?e?ti. Nea Costic? din ?tef?ne?ti a prins cinematograful pe vremea lui Ceau?escu. Spune c? era frumos, dar c? acum nu-i mai vede rostul. ?Erau filme frumoase. Era greu atunci s? mergi la ora? s? vezi film. Dar cu at??ia bani mai bine ar face drumuri, c? ne rupem g?tul pe uli?ele astea, mai bine ar trage canalizare ?i gaz. C? suntem vai de lume. ?n fundul gol, cu ochii zg?i?i la film“, opineaz? boto??neanul.? ? Singurii care par ferici?i de construirea unor cinematografe sunt elevii de liceu. ?Ar fi bine s? se fac?. Oamenii stau toat? ziua at?rna?i pe garduri, pe la cr??m?. Mai bine s? avem unde vedea un film. Mai sunt care au p?rin?i pleca?i, le dau bani de un pop-corn, de un bilet. Mai sunt aloca?iile“, spune o t?n?r? din Tru?e?ti.? ? Utilit??ile a?teapt? ?momentul potrivit“ ? Pentru autorit??ile locale din Tru?e?ti, cinematograful va fi un adev?rat punct strategic, care ar merita to?i banii, din perspectiva lor. ?Domnul primar a considerat c? este necesar av?nd ?n vedere num?rul de elevi de aici. Este aici un punct strategic pentru c? to?i care merg la Boto?ani de la vam?, trec pe aici“, spune Gheorghe Iacob, consilierul primarului din Tru?e?ti. C?t despre utilit??ile din aceste localit??i sau asfaltarea drumurilor, autorit??ile locale din ?tef?ne?ti ?i Tru?e?ti spun c? a?teapt? momentul potrivit pentru a accesa accesa bani. Ace?tia se laud? c? au ?n derulare peste 12 proiecte, printre care ?i asfalt?ri de uli?e. * * *O profesie de invidiat: ??i petrec vara ?n Rom?nia ?i o a doua var? ?n Australia, ?n mijlocul viei. Ce presupune un loc de munc? ?n care nu te ?nt?lne?ti aproape niciodat? cu iarna? ?Ioana Matei ?03 februarie 2020 Misterele soiurilor rom?ne?ti de struguri i-au determinat pe Nora Iriarte ?i pe Hartley Smithers s? ??i petreac?, din 2005 ?ncoace, c?te o jum?tate de an ?n Rom?nia. Cealalt? jum?tate o petrec ?n Australia, lucr?nd pentru unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri din lumea nou?.?E poezie, matematic?, nu cred c? e prea mult? chimie ?n vin, mai degrab? fizic? – presarea, de pild?, este foarte important?. Seam?n? pu?in g?titul – filosofia este aceea?i cu a g?titului”, descriu vinificatorii cramelor Reca? modul ?n care se creeaz? un vin, proces care poate dura ani ?ntregi. Chiar dac? el vorbe?te cu un puternic accent australian, iar ea cu unul spaniol, Nora Iriarte ?i Hartley Smithers se completeaz? reciproc. La fel cum se completeaz? ?i ?n viile ?n care ??i petrec zi de zi: ?n Rom?nia, la Cramele Reca?, c?t ?i ?n Australia, c?nd d? frigul peste viile din Timi?.Originar? din Spania, din ?ara Bascilor, Nora Iriarte a studiat biologia, iar apoi, datorit? unei burse pe care a ob?inut-o ?n Bordeaux,? a ajuns ?n lumea produc?iei vinului. A lucrat acolo cu cei mai buni cercet?tori interna?ionali ?n domeniu apoi ?i-a ?nceput parcursul profesional la Rioja. L-a ?nt?lnit pe Hartley Smithers la o cram? de m?rime medie, unde aveau ca misiune construc?ia acesteia de la zero. Au stat acolo vreme de opt ani, apoi i s-a al?turat ?n drumul ce l-a adus ?i pe el ?n Rom?nia, ?n 2005. ?C?utam un loc interesant unde s? m? duc, lucram ?n Londra pe partea de importuri de vin ?i am aflat de aceast? oportunitate, de a lucra cu Philip Cox de la Cramele Reca?. Primisem dou? oferte pentru a veni aici – ?n afar? de Cramele Reca?, sosise una ?i de la un alt produc?tor”, spune Smithers.?Ne place s? lucr?m cu variet??ile rom?ne?ti de vinuri, acum mul?i ani, c?nd le-am descoperit, am fost foarte surprin?i”, adaug? Nora Iriarte. Iar Hartley spune despre ea c? a ales s? ??i petreac? mare parte din timp datorit? soiului Feteasc? Neagr?, pe care ?l descrie drept un soi de strugure dificil. ?C?nd faci o treab? bun?, este un soi care devine foarte recunosc?tor ?i foarte bun”, spune Nora, referindu-se la recolt?, care are nevoie de o vreme perfect?, f?r? prea mult? sau prea pu?in? ploaie. Nora ??i aminte?te ?i c? atunci c?nd i-au dus ?efului lor din Australia o sticl? de Feteasc? Neagr?, a vrut s? planteze acest soi – dar, evident, clima nu era cea potrivit?.Acum, via?a lor se ?mparte ?ntre cele peste 1.000 de hectare de vie ale Cramelor Reca?, unde stau pe perioada verii, ?i Australia, unde pleac? ?n decembrie pentru a lucra ?n via Casella Wines, care produce m?rcile Yellow Tail ?i Peter Lehmann, dou? dintre cele mai exportate vinuri australiene. Compania este de aproximativ cinci ori mai mare dec?t Cramele Reca? ?i este cunoscut? ca un reper de bune practici ?n vinifica?ie la nivel global.Au o rela?ie bun? cu to?i proprietarii afacerii (Ioan Georgiu, Gheorghe Iova, familia Cox), iar Narcis Georgiu, fiul lui Ioan Georgiu, care ?i ?nso?e?te la interviu, glume?te spun?nd c? a fost primul lor translator: ?De c?nd sunt mic, am crescut ?n vi?a de vie; cei care lucrau via vorbeau rom?na, el vorbea engleza australian?, dar cred c? timp de cinci ani la r?nd ?n perioada vintage am fost al?turi de Hartley, apoi ?i cu Nora o perioad? de timp; dar apoi au ?nv??at ?i ei rom?na, a?a c? au sc?pat de mine”, glume?te el. De altfel, Hartley l-a inspirat pe fiul fondatorilor Reca? s? ??i aleag? cariera: ?Duminicile, c?nd nu aveam buc?tari la Reca?, g?team ?mpreun? la locuin?a lor din vie”. A continuat astfel s? studieze ?n continuare m?ncarea ?i vinurile, ?n California, la Institutul Culinar din Statele Unite ?i ?n Fran?a. Acum, Narcis Georgiu este somelier ?n cadrul companiei. Cramele Reca? export? ?n prezent jum?tate din produc?ie la nivel interna?ional, aceasta fiind ?ns? o excep?ie pe pia?a local? – majoritatea produc?iei cramelor rom?ne?ti fiind destinat? produc?iei locale.??Nu po?i exporta vin rom?nesc ?n cantit??i mari ?n ??ri precum Italia sau Fran?a, dar ?n Regatul Unit, Germania, unde sunt obi?nui?i cu importurile de vin, sunt mult mai deschi?i, ei apreciaz? raportul calitate/pre?”, observ? Smithers. Nora Iriarte completeaz? spun?nd c? produc?torii rom?ni se raporteaz? ?i ei la o concuren?? global?: ?Competitorii no?tri nu sunt doar ??rile europene, ci ?i Chile, Argentina, Australia, Africa de Sud, ace?tia sunt competitorii reali. Vinul pe care ?l export?m este de obicei foarte proasp?t, foarte modern, iar competi?ia noastr? este ?n aceste ??ri, nu ?n cele europene; de?i ?i Italia este un competitor mare, e mai dificil cu cei care vin din Chile fiindc? vin cu un pre? foarte sc?zut ?i vinuri bune”, subliniaz? ea.?Legat de modul ?n care se ?ncadreaz? vinurile rom?ne?ti – lumea nou? (care vin din afara zonelor tradi?ionale de produc?ie din Europa ?i Orientul Mijlociu, respectiv Argentina, Australia, Canada, Chile, Mexic, Noua Zeeland?, Africa de Sud ?i Statele Unite) ?i lumea veche (cu o istorie ?ndelungat? ?n produc?ia de vin – Fran?a, Italia, Germania, Spania ?i Portugalia) – cei doi spun c? acestea ?in mai degrab? de noua lume a vinului, chiar dac? unii produc?tori au o tradi?ie ?ndelungat?. ?Vinurile din Rom?nia au o tradi?ie ?ndelungat?, dar nu este o opinie obiectiv?, c?nd vorbe?ti cu produc?torii au o atitudine de lumea nou?: avem ini?iativa Feteasc? Neagr?, unde c??iva produc?tori vorbesc unii cu ceilal?i, este o ini?iativ? specific? noii lumi, cum fac ?n California pentru Pinot Noir, de exemplu, nu cred c? ?n Bordeaux fac asta, or aceasta este o mentalitate a lumii noi.” Iar t?n?rul fiu al fondatorilor Reca? sintetizeaz? etapa ?n care se afl? produc?ia de vin de aici drept ?noua lume veche”.?Rom?nii sunt deschi?i la lucruri noi, ave?i tradi?ii ?i trebuie s? le p?stra?i, reprezint? r?d?cinile ??rii, dar sunte?i ?i foarte deschi?i s? face?i schimb?ri”, observ? ?i Nora Iriarte. Potrivit Norei Iriarte, consumatorii rom?ni sunt din ce ?n ce mai educa?i ?n materie de vinuri. ?Interesul pentru vin a crescut foarte mult ?n Rom?nia, ?n urm? cu 10 ani nu erau wine baruri, de exemplu, dar acum sunt multe ?i magazine de vinuri; toate restaurantele mari au meniuri de vinuri”, observ? ea.?n ceea ce ?i prive?te pe consumatorii interna?ionali, cei doi observ? c? sunt din ce ?n ce mai sensibili la nout??i, dar ?i la raportul bun calitate/pre? al vinurilor rom?ne?ti. Pe plan interna?ional, oamenii sunt din ce ?n ce mai interesa?i de vinurile naturale: ?Chiar dac? nu sunt ?nc? un trend ?n Rom?nia, vor deveni ?n cur?nd”.?n ?ncheiere, i-am ?ntrebat pe cei doi speciali?ti ?n vinuri cum recuno?ti un vin bun. ?Dac? bei un pahar ?i apoi mai vrei unul, ?nseamn? c? e un vin bun, dincolo de toate analizele speciali?tilor”, crede Hartley Smithers.?Cramele Reca? au fost ?nfiin?ate ?n anul 1991 ?i ?i au ca proprietari pe Ioan Georgiu, Gheorghe Iova ?i pe familia Cox;Viile Cramele Reca? se ?ntind pe o suprafa?? de 1.300 de hectare;Printre soiurile de struguri din podgoriile Cramele Reca? (Reca? ?i Mini?) se num?r? Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Feteasca Regal?, Feteasc? Alb?, Riesling Italian, Riesling de Rhein, Mustoas? de Maderat, Viognier, T?m?ioas? Rom?neasc?, Traminer, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Syrah, Feteasc? Neagr?, Merlot, Novac, Negru de Dr?g??ani, Cadarc?;Printre brandurile de vin ale Cramelor Reca? se num?r? - Schwaben Wein, Te iubesc, Castel Huniade, Domeniile Reca?, Regno Reca?, Sole, Selene, Muse, Solo Quinta, Cuvee Uberland, Conacul Ambrozy. Hartley Smithers?este din Sydney, Australia ?i a studiat la Roseworthy College, Universitatea din Adelaide, Australia.A lucrat ?n Australia, Spania, Cipru, Chile, Argentina ?i Zimbabwe.Nora Iriarte?este din Pamplona (Spania), a studiat la Facultatea de Oenologie din Bordeaux, Fran?a ?i este pasionat? de vinuri. A lucrat ?n Fran?a ?i ?n Spania la Rioja, Navarra. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download