Apar-romania.ro



Stiri 22 septemrbie 2020, a doua parteInvesti?i ?n Rom?nia, proiect ZF ?i CEC Bank. Gabriel Roceanu, director general, Crama Opri?or: Avem o investi?ie de 650.000 de euro din fonduri europene pentru extinderea capacit??ii de procesare ?i stocare. Circa 40% din vinul produs de Crama Opri?or pleac? la export ?i ajunge ?n ??ri precum Germania, Fran?a, Lituania, Cehia ?i China 22.09.2020, Alex Ciutacu Crama Opri?or va finaliza ?n 2021 o investi?ie de circa 650.000 de euro din fonduri europene prin care vizeaz? extinderea capacit??ii de procesare ?i stocare a cramei, a declarat Gabriel Roceanu, director general, Crama Opri?or, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank. ?Noi investim ?n fiecare an. Cu ajutorul fondurilor europene, avem ?n derulare un proiect de circa 650.000 de euro pe care l-am construit ca documenta?ie cu foarte mult entuziasm p?n? la ?nceputul lunii martie, dar blocajul economic ne-a oprit din av?ntul nostru. Am achizi?ionat doar ce trebuie pentru campania aceasta, adic? ni?te vase de fermenta?ie din o?el inox foarte performante ?i instala?ie de frig, urm?nd ca acest proiect s? se finalizeze anul viitor cu extinderea capacit??ii de procesare ?i depozitare. (...) ?nc? nu avem o vinotec? ?i ne dorim s? avem ?i aceast? facilitate”, a explicat Gabriel Roceanu, cel care conduce Crama Opri?or, controlat? de nem?ii din spatele Carl Reh Winery.Dup? afaceri de peste 23,6 mil. lei ?n 2019, Crama Opri?or ar putea ?ncheia anul cu o sc?dere cuprins? ?ntre 10% ?i 25% fa?? de anul trecut, ?n contextul ?n care criza sanitar? a afectat v?nz?rile.?Estim?m o sc?dere de 10% pe cifra de afaceri, dac? nu ?i mai mult. Facem eforturi ?i sunt convins c? nu vom sc?dea mai mult de 25%. Acum nu facem dec?t s? abord?m zi cu zi strategia stabilit?. Ne dorim s? fim flexibili, astfel ?nc?t s? putem ajunge pe mesele clien?ilor acolo unde se poate“, a spus directorul general.Segmentul HoReCa ?i ?ntreaga industrie a ospitalit??ii reprezenta aproximativ jum?tate din businessul Cramei Opri?or, iar regulile impuse asupra sectorului ?n ultimele luni au dus la o sc?dere puternic?.?Din estim?rile noastre relative reiese c? HoReCa ?nc? are o sc?dere de circa 70% fa?? de poten?ial. Nu vorbesc doar de restaurantele fizice, cu mese ?i scaune afar?, ci de situa?ia din ?ntreaga ?ar?. (...) Industria ospitalit??ii nu se refer? doar la terase, ci ?i la aceast? zon? a evenimentelor organizate, at?t ?n familie, c?t ?i ?n mediul corporate, conferin?e, simpozioane ?i alte tipuri de evenimente“, a ad?ugat el.Dincolo de sc?derea din HoReCa, clien?ii s-au ?ndreptat ?n primele luni ale pandemiei c?tre rafturile retailerilor, unde au ales fie mai multe vinuri mai ieftine, fie produse dintr-o categorie de pre? superioar?.?Vinurile abordabile ca pre?, din zona entry, au fost cump?rate mai intens, mai ales c? vorbim de zona de supermarket, retail. ?ns?, chiar dac? a fost criz?, trecem printr-o etap? de dezvoltare favorabil? nou?. Nivelul de educa?ie a crescut ?n tot ceea ce prive?te partea de evaluare ?i autoeducare ?i aten?ia sporit? fa?? de calitate. (...) ?n concluzie, vinurile cu pre?uri mai ieftine au crescut ca volum ?n v?nzare, dar suntem mul?umi?i ?i pentru vinturile din categoriile mai scumpe“, a explicat Gabriel Roceanu.Crama Opri?or are ?n proprietate ?i cultiv? peste 250 hectare de vi??-de-vie ?n arealul viticol oltenesc al Opri?orului ?i V?ii Drincei. Astfel, produc?ia de struguri pentru anul 2020 se va apropia de 2.000 de tone.Circa 40% din vinul produs de Crama Opri?or pleac? la export ?n peste zece ??ri ?i ajunge at?t ?n ??ri din Europa, c?t ?i ?n Asia.?Cred c? ajungem ?n mai mult de zece ??ri, ?ns? avem ?i exporturi mici ?n cantit??i mici ?n anumite ??ri. Export?m ?n Asia, mai exact ?n China, iar ?n Europa avem Germania, Fran?a, Lituania, Cehia, zona ??rilor Scandinave“, a spus pania Carl Reh Winery, care opereaz? Crama Opri?or, are aproximativ 110 angaja?i ?n prezent, care lucrez? ?n produc?ie, administrare ?i v?nz?ri.?Care sunt principalele probleme identificate de Crama Opri?or ?n Rom?nia:?dac? ne raport?m la momentul actual, lipsa de comenzi/pia?? de desfacere este un indicator critic pentru c? nu exist? acest canal ?n zona de ospitalitate, este aproape blocat.?infrastructura rutier? ?i de transport. Exemplul meu personal: La Opri?or ?n Mehedin?i, ne-am ales zona pentru c? este extraordinar? din punct de vedere al condi?iilor de sol ?i climatice pentru struguri ?i pentru calitatea mustului, ?ns? infrastructura p?n? acolo este foarte slab dezvoltat?. Acum se lucreaz? la drumuri, nu avem c?i ferate ?n apropiere, avem costuri mari pe zona de ?ntre?inere.Afaceri de la zero. Arhitectul C?t?lin Minea ?mpreun? cu doi prieteni au investit peste 100.000 de euro ?n Amistad, un brand de bere artizanal? cu 15 etichete produse p?n? acum 22.09.2020, Florentina Ni?u ??n cinci ani, dac? totul va fi bine sper s? ne m?rim capacitatea de produc?ie, s? avem o distribu?ie na?ional?, s? intr?m ?n supermarketuri cu dou? - trei sortimente de bere.“C?t?lin Minea, de profesie arhitect, a descoperit ?n urm? cu 9-10 ani adev?ratul gust al berii, c?nd un prieten stabilit ?n Olanda i-a dat s? deguste mai multe beri artizanale, dar ?i o bere industrial? foarte c?utat?, fapt ce l-a determinat s?-?i urmeze pasiunea pentru acest tip de b?utur? ?i a ?nceput s? produc? acas?, dup? re?ete g?site pe internet.?ncurajat de prieteni, ?n 2015 a transformat pasiunea ?n business ?i a ?nfiin?at al?turi de doi prieteni compania – Arhibrew & Co, iar doi ani mai t?rziu, pe 28 iulie 2017 a v?ndut prima bere f?cut? ?n microber?ria din Voluntari, ?n care investi?iile au dep??it 100.000 de euro, din surse proprii ?i un credit de la Banca Transilvania, prin BT Mic.?Prima bere f?cut? de mine acas? a fost un chit ?ntr-o conserv?. A fost o experien?? foarte pl?cut? ?i am b?ut-o. Am mai luat c?teva chit-uri, iar cineva mi-a zis s? trec la urm?torul nivel, s? fac bere din gr?ne. La un moment dat aveam 200 de litri de bere prin cas?, iar prietenii au ?nceput s? cear? mai mult. ?n acela?i timp au ap?rut pe pia?? Z?ganu ?i Clinica de Bere (primele branduri de bere artizanal? din Rom?nia – n. red.)“, ??i aminte?te C?t?lin Minea, unul dintre cei trei fondatori ai microber?rei Arhibrew & Co, firma care de?ine brandul Amistad Beer (prietenie ?n limba spaniol? - n. red.). Compania este de?inut? de C?t?lin Minea, Doru Negrei ?i firma Digital Mob (Bogdan Burcea).C?t?lin Minea ?nc? profeseaz? ca arhitect, iar numele companiei este ?un joc de cuvinte ?ntre profesia mea ?i hobby-ul meu“.?n prezent, la nivel na?ional sunt 59 de microber?rii, care v?nd ?n principal ?n HoReCa, propria loca?ie ?i foarte pu?ine ?i ?n retailul modern. Amistad Beer se g?sea ?nainte de apari?ia noului coronavirus ?n Rom?nia ?n peste 30 de loca?ii ?n toat? ?ara. ??ncerc?m s? intr?m ?n online, ?n supermarketuri, s? distribuim, pentru c? ?nainte vindeam exclusiv ?n HoReCa.“Compania are o capacitate maxim? lunar? de 5.000-6.000 de litri de bere, care variaz? ?n func?ie de necesitatea de fermentare ?i maturare a berii produse dup? o anumit? re?et?.?Deocamdat? nu cred c? am produs mai mult de 4.000 de litri. Acum producem ?i mai pu?in.“Sub brandul Amistad Beer, antreprenorii au creat p?n? acum 15 etichete cu diverse tipuri de bere. De altfel, ei realizeaz? ?i beri aniversare pentru firme, cu etichet? proprie. ?Berea are 5-6 luni valabilitate, iar din momentul ?n care se face mustul de bere p?n? poate fi b?ut? variaz???ntre 42 ?i 60 de zile.“ C?t?lin Minea sus?ine c? anul trecut nu a fost un an cu produc?ie timp de 12 luni, astfel c? veniturile s-au situat la valoarea de 15.000-20.000 de euro, iar post-pandemie ?ncearc? se stea pe linia de plutire p?n? ??i revine pia?a. ?Ne lipse?te o deschidere mai mare din partea b?ncilor s? dea bani, s?-?i asume riscuri.“ ??n cinci ani, dac? totul va fi bine, sper s? ne m?rim capacitatea de produc?ie, s? avem o distribu?ie na?ional?, s? intr?m ?n supermarketuri cu dou? - trei sortimente de bere, sper s? avem un taproom (dughean? - n. red.) de unde s? vindem berea direct c?tre clien?i din butoi ?i sper s? ie?im ?i pe pia?a din afar? ?i s? mai angajez doi oameni p?n? ?n aceast? iarn?“, a mai spus C?t?lin Minea.Tiberiu G?man, Jidvei: Am ?nceput implementarea unui proiect de agricultur? de precizie ?n care investi?ia total? se va situa la circa 500.000-600.000 euro. De la ?nceputul anilor 2000 ?i p?n? ?n prezent, Jidvei a investit peste 100 milioane de euro ?n tehnologie ?i digitalizare 22.09.2020, Ioana Nita Jidvei, unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri de pe plan local, controlat de familia Nec?ulescu, a ?nceput implementarea unui sistem de agricultur? de precizie, proiect care ?n total va ?nsuma o investi?ie de circa 500.000-600.000 euro. Proiectul, realizat ?mpreun? cu Orange, include o serie de tehnologii ?i echipamente precum re?ea de tip LoRaWAN, solu?ie Live Objects ?i diferite tipuri de senzori.?Cea mai nou? tehnologie pe care o lu?m ?n calcul pe termen scurt ?i mediu este un sistem care s? ne ajute la o gestionare mai u?oar? ?i mai eficient? a tuturor datelor colectate ?i dispozitivelor din teren - de la senzori p?n? la utilaje ?i personal. De aici au plecat cu discu?iile cu cei de la Orange pentru a face un sistem integrat de agricultur? de precizie. Acum un an am f?cut un proof of concept cu ei, fiindc? este un sistem bazat pe un tracking de precizie, un sistem de unde radio de tip LoRaWAN, iar av?nd ?n vedere tipul reliefului de la Jidvei, format numai din dealuri, este complicat cu unde radio, astfel c? a trebuit un proof of concept mai complex. Acum proiectul este ?n curs de implementare. Avem totul solu?ionat ?i ?tim ce vrem s? facem, dar a fost un an complicat ?i am am?nat pu?in, ?ns? deja am ?nceput ?ns? u?or u?or implementarea“, a declarat ?n cadrul emisiunii ZF Tech Day, Tiberiu G?man, tehnology development manager, Jidvei.Implementarea sistemului de agricultur? de precizie curpinde mai multe etape, astfel c? ?n prima faz?, produc?torul local de vinuri se va axa pe integrarea anumitor tehnologii ?i solu?ii, urm?nd ca ulterior s? dezvolte ?n continuare proiectul.? ?Pe termen scurt ar fi urm?rire ?n timp real a utilajelor, a oamenilor ?i anexelor cu tehnologie RTK - Real Time Kinetics, ceea ce ?nseamn? o precizie de p?n? la 2 cm, control al activit??ilor ?i al proceselor, overview ?n real time, eficien?a a func?ion?rii utilajelor ?i eviden?ierea costurilor pe combustibil, ap?, etc. Iar pe termen lung avem un plan de management al bolilor, h?r?i spectrale, managementul iriga?iilor ?i al tratamentelor - vom putea face ?n viitor tratamente ?i fertiliz?ri variabile ?n func?ie de aceste h?r?i, opeera?iuni reactive ?i o planificare eficient?. Beneficiile sunt multiple - de la minimizarea costurilor ?i eficientizarea proceselor la o gestiune mai bun? a tuturor componentelor“, a explicat el.Proiectul de agricultur? de precizie pe care Jidvei ?l are ?n prezent ?n curs de plin? implementare nu este ?ns? singurul proiect de digitalizare ?i tehnologizare al produc?torului local de vinuri, acesta investind ?nc? de la ?nceputul anilor 2000 ?ntr-o serie de echipamente ?i solu?ii tehnice pentru eficientizarea proceselor din ferm? sau din cram?. Astfel, p?n? ?n prezent, investi?iile Jidvei ?n tehnologie ?i digitalizare, care cuprind at?t echipamente, c?t ?i solu?ii software se ridic? la peste 100 milioane euro.?Nu avem un buget anul exact. Acesta depinde foarte mult de necesit??ile pe care le avem ?i de cum este anul respectiv“, a punctat Tiberiu G?man.El a ad?ugat c? de ceva timp sunt probleme pe pia?? - at?t o sc?dere a for?ei de munc?, c?t ?i ?nc?lzirea global? care afecteaz? zona agriculturii.“?i mai avem ?i foarte mult? concuren?? a?a c? am fost nevoi?i s? investim foarte mult ?n tehnologie pentru a r?m?ne pe primul loc.”Jidvei de?ine cea mai mare planta?ie de vi?? de vie din Rom?nia ?i din Europa cu proprietar unic, ?i anume 2.500 de hectare, are 500 de angaja?i ?i o capacitate de stocare a vinului de 35 de milioane de litri.“Avem ?n total patru crame dintre care una este f?cut? recent. Este <<state of the art>>, este o cram? gravita?ional? ?n care totul decurge dup? cum ?i spune ?i numele gravita?ional, ceea ce ajut? foarte mult la tot procesul ?i la calitatea vinului.”Ce a mai declarat Tiberiu G?man ?n cadrul emisiunii despre tehnologiile implementate ?n cadrul Jidvei:# Pe l?ng? modernizarea constant? a echipamentelor, at?t din cram? c?t ?i din vie, cele mai importante de men?ionat ar fi softurile de management ?n cram? care ne ajut? s? facem toate procesele automat de la procesarea strugurilor p?n? la ?mbutelierea vinului, modernizare pe care am f?cut o ?n 2005 cu ajutorul unor fonduri europene.?# ?n 2008 am achizi?ionat prima ma?in? de plantat pe baz? de GPS ?n prima ma?in? din Europa ?i am reu?it s? ?ns?m?n??m peste 1.500 de hectare cu ajutorul acesteia.# De asemenea combinele de recoltat ne-au ajutat foarte mult dup? cum am spus for?a de munc? este din ce ?n ce mai redus?, iar combina de recoltat poate ?nlocui aproximativ 300 de persoane. Am ?nceput cu o combin? ?n anul 2004, iar acum avem 13 combine de recoltat cu care recolt?m mai mult de 90% din suprafa?a, iar restul a r?mas manual din cauza teraselor -? este mai complicat de intrat cu ma?ina.# ?n urm? cu ?ase ani am implementat un software de geolocare a utilajelor ce ne ajut? s? determin?m distan?ele parcurse, suprafe?ele lucrate dar ?i diverse detalii care ne ajut? ca sectorul de mecanizare s? aib? o mentenan?? mai facil?.# Pe partea de digitalizare, una dintre platformele folosite de Jidvei este Field Climate. Aceasta presupune amplasarea a 11 sta?ii meteo de-a lungul celor 2.500 de hectare ce ne ajut? s? capt?m cu ajutorul senzorilor informa?ii de temperatura, umiditatea solului, precipita?ii ?i a?a mai departe, informa?ii care merg ?ntr-o alt? platform? care func?ioneaz? ca sistem de suport decizional ?i vine ?n sprijinul persoanei cu factor de decizie ?n managementul de protec?ie al vi?ei de vie. Aceasta ne afi?eaz? pe h?r?i zonele sau parcelele cu riscuri ori de boli ori de ?nghe?, depinde de ceea ce vrem s? urm?rim.# Pe partea de software am implementat ?i o aplica?ie numit? <<for grapes>> care ?i ajut? pe ?efii ?i inginerii din ferma s? colecteze date ?i observa?ii din planta?iile viticole. Utiliz?nd geoloca?ii pe baz? de GPS se pot privi parametri productivi vegetativi, agen?i patogeni ?i d?un?tori, starea de nutri?ie ?i a?a mai departe.Grupul italian de asigur?ri Generali face peste 30 mil. lei ?n Rom?nia ?n viticultur? ?i agricultur?. Compania de?ine 110 hectare cu vi??-de-vie pe plan local Cristina Ro?ca 22.09.2020 Italienii au pe plan local 110 hectare de vi??-de-vie ?i o cram? ?n jude?ul Arad. ? Compania de?ine 110 hectare cu vi??-de-vie pe plan local ???n agricultur?, italienii au ?n Rom?nia aproape 5.000 de hectare de teren ??Separat, ei au ?i peste 7.000 de hectare de p?duri, conform celor mai recente date.Grupul italian Generali, cunoscut ?n special prin prisma businessului din asigur?ri, face ?n Rom?nia afaceri anuale de peste 30 mil. lei din agricultur? ?i viticultur?. Mai exact, anul trecut compania Genagricola Rom?nia, care opereaz? afacerile agricole, a ob?inut o cifr? de afaceri de 28 mil. lei, plus 29% cu doar 46 de salaria?i. Italienii mai au local ?i firma Vignadoro, cea care administreaz? activitatea cramei Dorvena din jude?ul Arad. Businessul acesta a sc?zut puternic anul trecut, cu 23%, la 2,7 mil. lei.?Avem 900 de hectare plantate cu vi??- de-vie ?n unele dintre cele mai importante regiuni viticole din Italia (790 de hectare) ?i Rom?nia (110 hectare).“IPPU Packaging – un nou standard pentru etichetele premium septembrie 22, 2020Cezar Ioan O tehnologie de tipar inovativ? ?i adus? ?n premier? ?n Rom?nia este “provocarea” pe care a lansat-o pie?ei autohtone IPPU Packaging, partenerul vechi al?Vinul.ro?pentru solu?iile de imprimare de etichete ?i nu numai (at?t medaliile autocolante de la Premiile de excelen?? Vinul.ro?c?t ?i bulinele autocolante cu “punctele Vinul.ro” care se lipesc pe sticle sunt produse de IPPU). Pentru c? nu e vorba doar de un simplu upgrade asupra a ceva deja existent, ci este o noutate mult mai important? ?i cu efecte majore asupra percep?iei din partea consumatorului – ?i pentru c? abia a?tept?m ?i noi s? folosim noua tehnologie – am cerut detalii de la Ioana Reichle, director de marketing al partenerului nostru.Art? de sub tipar?– Ce aduce nou aceast? tehnologie, cum se disting etichetele produse astfel de celelalte?Ioana Reichle: ?tii care este diferen?a principal?? Ca aceea ?ntre un costum tailor-made ?i unul ready-made. Nou? ?ntotdeauna ne-a pl?cut arta din tipar, iar tehnologia asta ne d? posibilitatea s? ne folosim ?i mai mult creativitatea ?i talentul. S? fim artizani. Un fel de hand made pentru tiraje de mii de etichete. ? Altfel spus, ducem eticheta de vin la un nivel superior. O etichet? se distinge de celelalte etichete de la raft datorit? unui design special ?i datorit? modului ?n care a fost ?nfrumuse?at? din punctul de vedere al tiparului ?i al specialit??ilor aplicate. Ce am adus noi este o ma?in? nou?, capabil? s? dea o nou? dimensiune etichetei. Este ca un emboss (relief, nr) 3D: practic, putem embossa eticheta p?n? la limita de rupere a h?rtiei, cu detalii incredibil de fine. ?i nu numai c? facem asta, dar emboss-ul ?l putem face pe nivele diferite ?i, ?n plus – “la piece de resistence”! – aplic?m ?i folio (un strat suplimentar special, nr) ?n acelasi timp, ?n diverse nuan?e, cu diverse texturi. Ob?inem efecte spectaculoase, practic ai senza?ia c? eticheta este sculptat?, brodat? – sau c? are aplicat? pe ea o alt? etichet? metalic?.Combina?iile pe care le putem face acum ?ntre tipar ?i aceste aplica?ii deschid o noua poart? celor ce concep grafic designul etichetelor ?i nu numai. Cu siguran?? c? va impune un nou trend pe zona de premium.Etichete-declara?ie de pozi?ionare– C?t e de costisitoare, ?n raport cu altele din aceea?i gam? de produse dar imprimate cu tehnologiile anterioare?Ioana Reichle: Cu certitudine este o etichet? mai scump?, datorit? pl?cilor de emboss/folio, care sunt speciale. Dar nu este un cost de neatins. Pentru comenzile repetitive, acest cost se amortizeaz? destul de repede, ele fiind reutilizate. Iar dac? ??i dore?ti s?-ti pozi?ionezi produsul ?n segmentul premium, o etichet? produsa cu o astfel de tehnologie este o condi?ie important?, ?i atunci acest cost este cuprins ?i asumat ?n produc?ia produsului premium. Iar acest lucru se aplic? ?i pentru gamele noi de medium plus care vor s? ??i c??tige un loc mai rapid la raft. Avem foarte mul?i clien?i care au optat pentru retip?rirea etichetelor existente cu ma?ina nou?, pentru a ob?ine aspectul premium ce deja se reg?sea ?n pre?ul de la raft al produsului.– C?t dureaz? ?i ce alte costuri implic? pentru beneficiar (?n preg?tirea fi?ierelor de tipar, ?n tehnologia liniei de etichetare)??Ioana Reichle: Din momentul ?n care primim comanda ferm?, dureaz? ?n jur de 3 s?pt?m?ni p?n? la livrare. Preg?tirea fi?ierelor pentru tipar se face ?n alt mod dec?t la cele obi?nuite. Practic, facem o eleva?ie 3D a zonelor cu emboss/folio ?i o modific?m p?n? ob?inem maximum din designul respectiv. Este o munc? de artist, care implic? foarte mult? imagina?ie.? Pl?cile sunt foarte speciale, de asemenea – sunt gravate ?ntr-un laborator ?n str?in?tate, specializat numai pe acest gen de lucr?ri. Colaborarea cu ei este foarte bun?, pentru c? au un know-how impresionant, ?i a?a putem s? aducem ?i noi un input tehnic nou pe pia?a noastr?. ?n ceea ce prive?te etichetarea, nu se schimb? nimic pentru client – se eticheteaz? la fel ca orice alt? etichet?.?– E valabil? aceast? tehnologie ?i pentru loturi mici? Ioana Reichle: Sigur c? da, dac? vorbim de la 5.000 de etichete ?n sus. Putem face ?i mai pu?ine, dar costul etichetei cre?te. Primim de foarte multe ori ?ntrebarea: “dar de ce nu-mi faci ?i mie dou?-trei etichete, c? nu-i mare lucru?”. O ma?in? tipografic? e un echipament care are ?n jur de 17 metri. C?nd pornim ma?ina s? regl?m tiparul, h?rtia trece – metri de h?rtie pe minut. Acest reglaj dureaz? ?n jur de o or?, ?n func?ie de num?rul de culori ?i de aplica?ii. Aceast? pierdere de material se reg?se?te ?n pre?ul final al etichetei. – Noua tehnologice e valabil? numai pentru etichetele de vin?Ioana Reichle: Nu este valabil? doar pentru etichetele de vin, dar se preteaz? excelent acestui sector. Acestea sunt aplica?ii dedicate segmetului premium, de lux, din orice zon? care folose?te etichete autoadezive.Dana Dobrescu, Mondelez: Consumatorii sunt tot mai aten?i la ce m?n?nc?, c?t m?n?nc? ?i la alimentele sustenabile 22 Sep 2020 - Interviuri ?i Analize, Andra ImbreaObiceiurile de consum s-au tot schimbat ?n ultima vreme, iar acum tendin?a consumatorilor este de a fi tot mai interesa?i de ceea ce m?n?nc?, c?t m?n?nc? ?i de alimente sau materii prime sustenabile. Tocmai de aceea produc?torul Mondelez dezvolt? proiecte de sustenabilitate ce au leg?tur? cu controlul por?iilor, reformularea re?etelor pentru a fi c?t mai sustenabile ?i recrearea ambalajelor pentru a con?ine informa?ii relevante din acest punct de vedere, dup? cum a declarat Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager Mondelez Rom?nia ?n cadrul retailTalks - Rethinking sustainability during a pandemic. ? ?n cadrul ultimului webinar retailTalks s-a discutat despre investi?iile ?n sustenabilitate ?n contextul pandemiei, c?t conteaz? acestea pentru strategia de business ?i proiectele punctuale ale companiilor. ?n cadrul Mondelez Rom?nia, investi?iile ?n sustenabilitate vor continua, ?n special pentru c? acestea sunt proiecte demarate la nivel global ?i de lung? durat?.?“Sunt investi?ii globale care sunt ?n centrul strategiei noastre de business. ?n primul r?nd, m? refer la aprovizionarea cu materii prime sustenabile: suntem ?ntr-un proces ?n care ?ncerc?m s? cre?tem aprovizionarea cu materii prime sustenabile - cacaua ?i gr?ul ?n primul r?nd pentru care vrem s? avem 100% aprovizionare cu materii prime sustenabile p?n? ?n 2025”, explic? Dana Dobrescu.Mondelez lucreaz? ?i pentru protec?ia mediului - prin? eficientizarea opera?iunile fabricilor de-a lungul ?ntregului lan? de produc?ie ?i prin reducerea cantitatea de ambalaje. Astfel, produc?torul de snack-uri ?i-a stabilit ca ?int? s? aib? 100% ambalaje reciclabile p?n? ?n 2025.O alt? zon? pe care Mondelez se concentreaz? este mindful snacking. “Le vorbim consumatorilor despre ce ?nseamn? s? m?n?nci cons?ient, cu inten?ie ?i aten?ie ?i le oferim anumite instrumente care s? ?i ajute’”, explic? Dana Dobrescu. Gust?rile ?ntre mese au luat locul meselor principale bogateAici intervine componenta de portion control, prin care Mondelez ?ncearc? s? ofere consumatorilor produse ?n ambalaje por?ii mai mici sau ambalate individual astfel ?nc?t ace?tia s? aib? control asupra por?iilor.“Sau reformulam produsele pentru a reduce con?inutul de sare, zah?r ?i gr?simi pentru c? ?tim c? asta cauta foarte mul?i cosumatori ?n ziua de azi, aceast? direc?ie de s?n?tate, de stare de bine”, explic? Dana.Ultima direc?ie spre care Mondelez ??i ?ndreapt? resursele este cea de a inova ?i de a lansa produse noi ?n portofoliu care s? r?spund? nevoilor consumatorilor de a m?nca mai s?n?tos.?“Foarte mul?i consumatori sunt interesa?i de cum pot s? aib? control asupra por?iilor pe care le consum?. E o ?ntreag? tendin?? acum: oamenii nu mai consum? mese principale bogate, ci tind s? consume foarte multe gust?ri. ?i cred c? prin consumul snackurilor pot avea mai u?or control asupra cantit??ii pe care o consum? ?i aici este rolul nostru, s? ?i ajut?m”, spune reprezentantul Mondelez.? HYPERLINK "" \o "Kaufland ofer? finan?are de peste 460 milioane euro pentru 14 ONG-uri ?n cadrul proiectului ?n stare de bine " “Mai ales consumatorii din t?nara genera?ie sunt interesa?i de a consuma alimente din materii sustenabile, se uit? la certific?ri. ?tim c? produsele cu certific?ri ?n spate, care comunic? desre sustenabilitate ?i care au campanii sunt mult mai atractive pentru consumatorii din genera?ia Z sau Millennials”, spune Dana.?n acest sens, Mondelez lucreaz? la un proiect pentru a include pe toate ambalajele p?n? ?n 2025 informa?ii despre ce ?nseamn? a m?nca con?tient- vor fi incluse sfaturi utile care s? completeze informa?iile nutri?ionale.“Consumatorul nu vrea s? stea s? piard? timp s? calculeze c?t trebuie s? m?n?nce, c?t con?ine o por?ie sau o bucat?.?Foarte mul?i ??i monitorizeaz? acum nu doar caloriile, ci ?i macronutrien?ii. De aceea este foarte important pentru ei s? fie u?or s? vad? pe ambalaj c?t? energie ??i iau dintr-o p?tr??ic? de ciocolat?”, explic? Dobrescu.?Consumatorii sunt?interesa?i de s?n?tate, dar vor ?i momente de r?sf???Reprezentantul Mondelez explic? de ce zona de inovare este un proces de durat? ?i nu pot elimina sau reduce zah?rul, sarea sau gr?simile at?t de u?or pe c?t s-ar crede.“Consumatorul ?ine foarte mult la gustul produsului, nu vrea s? fac? niciun comproms ?i pentru a p?stra gustul ?i textura pe care el le ?tie ?i le apreciaz? - c? doar de aceea ?l cump?r? - trebuie s? faci un efort mare de cercetare ?i inovare astfel ?nc?t ingredientele pe care le pui ?n loc pentru a reduce consumul de zah?r, sare ?i gr?simi s? compenseze gustul respectiv”.?Anul trecut Mondelez a lansat ?n Marea Britanie ciocolata Cadbury cu 30% mai pu?in zah?r ?i f?r? ?ndulcitori artificiali, o lansare care a avut ?n spate ani de cercetare.?“?n Rom?nia, dar ?i la nivel global, foarte mul?i consumatori au o inten?ie exprimat? de a m?nca mai pu?in cu con?inut de sare, zah?r ?i gr?simi. Pe de alt? parte, sunt la fel de mul?i consumatori care ?in la r?sf??ul lor, la confortul personal, momentul ?n care vreau s? m?n?nc f?r? s? m? g?ndesc ce con?ine produsul ?i de aceea cred c? va fi loc pe pia?a rom?neasc? pentru ambele categorii de produse”, ?ncheie Dana Dobrescu.?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAfacerile maghiarilor de la Mogyi au sc?zut cu peste 3% ?n 2019, la 61,3 milioane de lei. Pierderile s-au ad?ncit de patru ori, la 6,1 mil. lei Laurentiu Cotu 22.09.2020, Distribuitorul de snacksuri Mogyi?Rom?nia, subsidiara local? a grupului maghiar Mogyi, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de peste 61,3 mil. lei (aproximativ 13 mil. euro), ?n sc?dere cu 3,6% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?pania a ?nregistrat anul trecut pierderi de peste 6,1 mil. lei (1,3 mil. euro), de patru ori mai mari fa?? de anul precedent, c?nd pierderile Mogyi?Rom?nia au fost de peste 1,4 mil. lei (314.000 de euro), conform datelor publice. Compania a ajuns ?n 2019 la un num?r mediu de 114 angaja?i.Activitatea principal? a companiei este produc?ia, pr?jirea, ambalarea ?i v?nzarea diferitelor tipuri de alune ?i semin?e.La Romana, brand de ?nghe?at? artizanal?, intra pe pia?a rom?neasc? ?i deschide o gelaterie ?n AFI Cotroceni Andra Imbrea, 22 Sep 2020 - ?tiri ?i Nout??iLa Romana, brand cu o tradi?ie de peste 70 de ani ?n producerea ?nghe?atei artizanale, intra pe pia?a rom?neasc? ?n sistem de franciz?. Prima gelaterie este deschis? ?n Afi?Cotroceni de c?tre grupul Arsis, retailer independent din pia?a de telecom ?i cel mai mare dealer Vodafone.? Din grupul Arsis mai fac parte Mobiup Distribution, distribuitor de accesorii pentru telefoane, retailerul de accesorii pentru telefoane Mobicell precum ?i 3 restaurante Subway.Investi?ia pentru prima loca?ie deschis? ?n Rom?nia a fost de aproximativ 350.000 euro, dintre care 240.000 euro au fost investi?i ?n echipamente. Pe termen mediu ?i lung, obiectivele grupului care opereaz? La Romana pe pia?a local? sunt de a ob?ine exclusivitate ?n Rom?nia ?i de a extinde re?eaua, at?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n provincie.”Apetitul clien?ilor rom?ni pentru gelaterie artizanal? este din ce ?n ce mai mare, astfel c? decizia de a investi ?n acest business a fost una dictat? de pia??. De altfel, deschiderea unei gelaterii artizanale este o idee mai veche, dar care a?tepta momentul oportun pentru implementare. Am ales s? investesc ?n franciza La Romana, ?n primul r?nd pentru gust. Am c?l?torit ?n Italia de mai multe ori pentru a degusta ?i vizita diverse gelaterii, iar gustul ?i diversitatea sortimentelor La Romana m-au impresionat ?i m-au convins. Apoi, conceptul acestui brand, de la mobilier ?i p?n? la modul de prezentare ?i servire, este unic prin elegan?a ?i rigurozitatea sa. Iar faptul c? ?nghe?ata La Romana a trecut testul timpului ?i este at?t de iubit? ?n ?ntreaga lume a fost un argument ?n plus.” Radu Mirea, ac?ionar majoritar ARSIS Group. Deserturile La Romana sunt create zilnic ?n laboratorul propriu al punctului de v?nzare din Afi Cotroceni din ingrediente naturale: lapte, ou? ?i unt din ferme ecologice locale, fri?c? artizanal?, fructe proaspete, gemuri naturale certificate organic, semin?e ?i fructe uscate aduse din Italia.Pentru a asigura prospe?imea, calitatea ?i cremozitatea ?nghe?atei, fiecare sortiment este produs ?n cantit??i mici, astfel ?nc?t durata medie s? nu dep??easc? trei ore.Din peste cele 90 de gusturi de gelato ce poart? semn?tura La Romana, ?n Rom?nia sunt disponibile 28, o parte din acestea schimb?ndu-se periodic. ?n plus, ?n laboratorul din Afi Cotroceni sunt preg?tite artizanal produse de patiserie pe baz? de gelato ?i nu numai, de la torturi ?i crumble, la cl?tite ?i biscui?i. Primul salon de ?nghe?at? La Romana s-a n?scut ?n centrul istoric al ora?ului Rimini, ?n anul 1947, primind numele fiicei fondatorului, Romana. Afacerea a fost preluat? c??iva ani mai t?rziu de maestrul gelatier Vito Zucchi, ai c?rui fii, Massimiliano ?i Ivano, administeaz? ?n prezent afacerea p?str?nd valorile pe care aceasta a fost construit?: tradi?ie, cercetare, inova?ie ?i emo?ie.?ncep?nd cu anul 2013, La Romana ?i-a ?nceput extinderea ?n Europa, ?n ??ri precum Spania ?i Italia, iar ?n anul 2020 este programat? iaugurarea primei gelaterii La Romana din Dubai. ?n prezent, lan?ul La Romana num?r? peste 53 de gelaterii.Kaufland ofer? finan?are de peste 460 milioane euro pentru 14 ONG-uri ?n cadrul proiectului ?n stare de bine Andra Imbrea, 22 Sep 2020 - ?tiri ?i Nout??iKaufland Rom?nia anun?? rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte al anului 2020 din cadrul proiectului ?n stare de bine. Astfel, au fost selectate 14 organiza?ii neguvernamentale care vor primi finan?are ?n valoare total? de peste 2.245.500 lei. Cele 14 proiecte propuse spre finan?are acoper? domeniile de ac?iune ale programului – cultur?, sport ?i via?? s?n?toas? ?i vizeaz? cu prioritate grupuri vulnerabile din ?ntreaga ?ar?, printre ini?iative num?r?ndu-se:Ateliere de lectur? ?i creativitate online pentru copii de 6-10 ani din comunit??i vulnerabile precum Ferentari, Slatina, Nuc?oara, Pojor?ta, Lere?ti (jude?ul Arge?), Bon?ida, Geaca, Corne?ti (jude?ul Cluj) ?i R?zboieni-Cetate (jude?ul Alba);Lec?ii muzicale video pentru copii ?i tineri din ?colile gimnaziale din jude?ul Timi?, din care cel pu?in jum?tate au unul sau ambii p?rin?i pleca?i ?n str?in?tate;Spectacol de teatru adaptat pentru spectatori cu diferite tipuri de dizabilitate, ?n special persoane cu dizabilitate vizual?;Cluburi de karate pentru copiii afla?i ?n situa?ii de risc din comune din jude?ul V?lcea, ?mpreun? cu ?colile locale, antrenamente ?i ?edin?e nutri?ionale ?i educative cu copiii ?i p?rin?ii acestora;Sesiuni de terapie ocupa?ional?, sesiuni de suport pentru p?rin?i, ?edin?e educa?ionale, activit??i sportive ?i ateliere de s?n?tate mintal? ?i fizic? pentru copii cu nevoi speciale (autism, ADHD, sindrom Down) din C?mpulung, Calafat ?i c?teva localit??i limitrofe din jude?ul Dolj;Tratamente la domiciliul copiilor cu boli grave din Dobrogea – prima re?ea de asisten?? integrat? ?i suport de proximitate pe termen lung pentru copiii bolnavi de cancer;Campanie de informare public? pe tema neurofibromatozei.Al?turi de acestea, 9 alte proiecte se num?r? pe lista de rezerv?. Proiectele propuse spre finan?are au fost selectate dintr-un total de 221 de proiecte trimise ?n competi?ie ?n perioada 21-23 iulie 2020, nevoia de finan?are a tuturor acestor proiecte dep??ind 7,2 milioane de euro (35.244.738,78 lei).??Dup? un prim apel de proiecte ?n Stare s? Ajut dedicat eforturilor de combatere a efectelor negative cauzate de pandemie, prin acest al doilea apel, m? bucur s? putem continua sus?inerea proiectelor din domeniile ini?iale ale programului de finan?are ?n Stare de Bine: sport, cultur? ?i via?? s?n?toas?. ?n cei trei ani ?n Stare de Bine, programul s-a dovedit esen?ial pentru comunit??i din toat? ?ara, iar Kaufland Rom?nia un partener de ?ncredere pentru societatea civil?”, a afirmat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland Rom?nia.Programul #?NSTAREDEBINE este sus?inut de Kaufland Rom?nia ?i implementat cu sprijinul Funda?iei pentru Dezvoltarea Societ??ii Civile. Valoarea total? a granturilor nerambursabile alocate de ??n stare de bine” se ridic? la? 1 milion de euro.DIVERSESt?na unui cioban, DISTRUS? de lupi! Zeci de oi ucise ?i alte 150 disp?rute 22 septembrie 2020 Necaz pentru un cresc?tor de ovine din Maramure?. O hait? de lupi i-a atacat st?na peste noapte ?i i-a ucis mare parte din animale, iar alte 150 de oi sunt de neg?sit. Totul s-a petrecut ?n noaptea dintre 17 ?i 18 septembrie, ?n comuna Saras?u, jude?ul Maramure?.“O hait? de lupi a atacat o st?n? a unui localnic. Lupii au sf??iat 40 de oi, iar celelalte 150 ?nc? nu au fost g?site. ?n urma acestui nefericit eveniment, vom depune o cerere c?tre autorit??i pentru a se rezolva acest aspect foarte nepl?cut. Pe zi ce trece, ne confrunt?m cu tot mai multe atacuri ale haitelor de lupi”, a declarat Ioan Covaci, primarul comunei Saras?u, pentru axanews.ro.Cei din zon? spun c? acesta nu este un caz unic, iar atacurile lupilor la st?nele din zon? s-au ?nte?it ?n ultimii ani, provoc?nd pagube majore pentru cresc?torii de animale din Maramure?. Datorit? faptului c? lupii pot c?l?tori p?n? la 60 de kilometrii ?ntr-o zi, se pare c? aceste haite nu vin de p.e teritoriul Rom?niei, ci din Ucraina, ?i caut? st?nele unde c?inii de paz? sunt mai slabi.“Pentru a proteja o st?n? de atacul lupilor sau al ur?ilor este foarte important ca proprietarii s? aib? c?ini foarte buni. Ace?ti c?ini nu sunt prea ieftin de achizi?ionat. ?i la mine au venit lupii la st?n?, dar c?inii mei i-au alungat. Nu trebuie s? se zg?rceasc? proprietarii de st?ne c?nd cump?r? c?ini ciob?ne?ti. Pagubele produse de pr?d?tori sunt foarte mari”, a precizat Ioan Pop, proprietar de st?n?.?i ciobanii din alte zone se pl?ng de atacurile constante ale lupilor. ?n urm? cu c?teva luni, cresc?torii de oi din comuna R??ca, jude?ul Cluj, spuneau c? st?nele din zon? sunt atacate s?pt?m?nal de haitele de lupi, dar ?i de mistre?i. S?lb?ticiunile distrug at?t culturile agricole, dar fac pr?p?d ?i ?n efectivele de animale, omor?nd zeci sau chiar sute de oi la o singur? vizit?.HAITELE DE LUPI ATAC? ST?NELE CARE NU AU C?INI BUNI DE PAZ?! Agroinfo : 22 septembrie 2020 NECAZ MARE. O hait? de lupi a f?cut?pr?p?d la o st?n? de oi din Saras?u, jude?ul Maramure?. S?lb?ticiunile au sf?rtecat 40 de oi, iar cresc?torul de ovine spune c? alte 150 de oi nu sunt de g?sit. Oierii sus?in c? haitele de lupi ar fi venit din Ucraina ?i dau atacul la st?nele unde nu sunt c?ini buni de paz?. Un oier spune c? e scump un c?ine care poate alunga lupii, dar merit? investi?ia.“O hait? de lupi a atacat o st?n? a unui localnic. Lupii au sf??iat 40 de oi, iar celelalte 150 ?nc? nu au fost g?site. ?n urma acestui nefericit eveniment, vom depune o cerere c?tre autorit??i pentru a se rezolva acest aspect foarte nepl?cut. Pe zi ce trece, ne confrunt?m cu tot mai multe atacuri ale haitelor de lupi”, a spus Ioan Covaci, primarul comunei Saras?u. ?n ultimii ani, s-au ?nmul?it atacurile s?lb?ticiunilor.? Haitele de lupi pot parcurge ?ntr-o singur? zi? chiar 60 de km,?astfel haita?care a atacat st?na la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute?ar fi venit din Ucraina.? Caut? st?nele unde c?inii?de paz? sunt mai slabi, scrie axanews.ro“Pentru a proteja o st?n? de atacul lupilor sau al ur?ilor este foarte important ca proprietarii s? aibe c?ini foarte buni. Ace?ti c?ini nu sunt prea ieftin de achiziionat.? ?i la mine au venit lupii la st?n?,dar c?inii mei i-au alungat. Nu trebuie s? se zg?rgeasc? proprietarii de st?ne c?nd cump?r? c?ini ciob?ne?ti. Pagubele produse de pr?d?tori sunt foarte mari” a spus Ioan Pop, proprietar de st?n?.Incendiile de vegeta?ie se ?in lan?! Zeci de hectare au fost arse, iar o femeie a fost r?nit?, 22 septembrie 2020 HYPERLINK "?." Incendiile de vegeta?ie se ?in lan? ?n ultimele zile pe teritoriul Rom?niei. Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? ”Mihail Grigore Sturdza” a jude?ului Ia?i a fost informat ?n jurul orei 14:30 prin ”apelul unic de urgen?? 112” despre producerea unui incendiu de furaje ?i vegeta?ie uscat? ?n localitatea Todirel, comuna B?rnova, jude?ul Ia?i.?n urma apelului au fost alertate for?ele de interven?ie din cadrul Deta?amentului 2 de Pompieri Ia?i ?i cele ale SVSU B?rnova. Pentru stingerea incendiului au fost dispuse deplasarea a 11 pompierii militari cu trei autospeciale de stingere. La sosirea for?elor profesioniste la locul interven?iei, incendiul se manifesta pe aproximativ 1 hectar de vegeta?ie uscat? ?i 300 metri p?tra?i ?n gr?dina unei propriet??i.??n urma incendiului au ars 1 hectar de vegeta?ie uscat?, 300 metri p?tra?i de vegeta?ie uscat? din gr?dina unei persoane, 100 metri p?tra?i de vi?? de vie ?i au fost degradate 100 de metri liniari de gard explic? cei de la ISU Ia?i.?Ca urmare a incendiului a fost identificat? o victim?, de sex feminin, 58 ani, cu arsuri la nivelul membrelor superioare ?i la nivelul fe?ei, i s-a acordat primul ajutor medical la locul interven?iei, ulterior a fost transportat? la spital de c?tre un echipaj al Serviciului Jude?ean de Ambulan?? Ia?i.??Cauza probabil? de producere a incendiului a fost focul deschis ?n spa?ii deschise spun cei de la ISU Ia?i.??Nu este singurul eveniment de acest gen din ultimele zile. Ieri sear?, 21 septembrie, un incendiu de vegeta?ie a izbucnit ?n comuna Lipov?? pompierii intervenind timp de aproape cinci ore pentru stingerea focului care se manifesta violent pe zeci de hectare. La sosirea echipajelor de interven?ie, incendiul se manifesta violent pe o suprafa?? de aproximativ 60 hectare vegeta?ie uscat? ?i exista pericolul de propagare la o p?dure din apropiere. ?n sprijinul pompierilor vasluieni au participat reprezentan?ii SVSU Lipov??, cet??eni din localitate, jandarmi ?i poli?i?ti. Dup? circa patru ore ?i jum?tate, incendiul a fost lichidat. Pompierii au reu?it s? salveze ?ntreaga p?dure. Au ars aproximativ 70 hectare vegeta?ie uscat? ?i m?r?cini?, informeaz? ISU Vaslui.?De asemenea, zeci de hectare de vegeta?ie uscat? ?i culturi de cereale nerecoltate au fost cuprinse de fl?c?ri duminic?, la pr?nz, ?n jude?ul Buz?u. Pompierii s-au luptat pre? de 12 ore cu fl?c?rile violente.GLOBALSeceta si precipitatiile extreme din UE au afectat comertul mondial de grau. Romania, productie cu 40% mai mica fata de 2019 septembrie 22, 2020 Fenomenele meteo extreme inregistrate in spatiul Uniunii Europene au afectat serios recoltele, iar comertul mondial cu grau a fost modificat semnificativ din aceasta cauza, arata o analiza Bloomberg. Dupa ce a pierdut locul de cel mai mare exportator de grau din lume, in favoarea Rusiei, Uniunea Europeana poate acum trece chiar pe locul al treilea, din cauza secetei si inundatiilor care au afectat serios culturile. Potrivit Departamentului american pentru Agricultura, vanzarile de grau ale Canadei vor atinge in acest an un nivel record, iar Australia va reusi sa exporte cea mai mare cantitate de grau din ultimii patru ani. In continuare, Rusia isi va mentine titlul de cel mai mare exportator de grau din lume.“Atunci cand sunt atat de multi producatori, cineva va fi penalizat de Mama natura. Cu siguranta, vor fi altii care vor putea sa acopere deficitul”, spune Dan Basse, presedintele companiei americane de consultanta AgResource.In cazul Uniunii Europene, analistii estimeaza ca exporturile franceze de grau ar putea scadea la jumatate in acest an, din cauza unei recolte slabe, chiar daca recoltele mai bune din Polonia si tarile baltice ar putea reduce o parte din deficitul UE.In aceste conditii, piata se asteapta ca Australia sa acopere golul lasat de UE, sustine analistul Rabobank, Stefan Vogel. In luna iunie a acestui an guvernul australian prognoza ca productia de grau va creste cu 76% in ritm anual pana la 26,7 milioane tone, gratie precipitatiilor care au ajutat culturile de grau dupa mai multi ani de seceta.In conditiile in care Rusia va vinde mai mult grau pe pietele dominate traditional de exportatorii din UE, precum Africa de Nord si Orientul Mijlociu, aceasta ar putea insemna mai putin grau disponibil pentru a fi livrat in Asia, ceea ce ar putea fi benefic pentru vanzarile de grau din Australia pe piata asiatica, sustine Andree Defois, presedintele firmei de consultanta Strategie Grains.In ceea ce priveste Romania, la inceputul acestei luni ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca productia medie la grau in acest an este de 2,9 tone pe hectar, in scadere cu 40% fata de 2019, cand regimul precipitatiilor a fost unul normal.?Cum ne-am asteptat, cum am previzionat, atat din informatiile luate de la fermieri, cat si de la specialisti, sigur ca seceta a afectat puternic culturile de toamna, mai ales in zona de sud-est si est a tarii. La grau, pentru ca este suprafata cea mai mare – peste 80% din suprafata insamantata in toamna a fost cu grau – s-a recoltat pana acum 89% din suprafata, productia medie este de 2,9 tone pe hectar fata de 4,8 tone in 2019, cand regimul precipitatiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% productia medie la grau. Daca anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a mentionat atunci Adrian Oros.Seceta ?i precipita?iile extreme au afectat comer?ul mondial de gr?u De Food Biz La sept. 22, 2020 Fenomenele meteo extreme ?nregistrate ?n spa?iul Uniunii Europene au afectat serios recoltele, iar comer?ul mondial de gr?u a fost modificat semnificativ din aceast? cauz?, arat? o analiza Bloomberg.Dup? ce a pierdut locul de cel mai mare exportator de gr?u din lume, ?n favoarea Rusiei, Uniunea European? poate acum trece chiar pe locul al treilea, din cauza secetei ?i inunda?iilor care au afectat serios culturile. Potrivit Departamentului american pentru Agricultur?, v?nz?rile de gr?u ale Canadei vor atinge ?n acest an un nivel record, iar Australia va reu?i s? exporte cea mai mare cantitate de gr?u din ultimii patru ani. ?n continuare, Rusia ??i va men?ine titlul de cel mai mare exportator de gr?u din lume.“Atunci c?nd sunt atat de mul?i produc?tori, cineva va fi penalizat de Mama natur?. Cu siguran??, vor fi al?i cei care vor putea s? acopere deficitul”, spune Dan Basse, pre?edintele companiei americane de consultan?? AgResource.UNIUNEA EUROPEANACe se intampl? cu Ajutorului Na?ional de Tranzi?ie? septembrie 22, 2020 agrimanet Comisarul european pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski,a anuntat la Consiliul AgriFish c? nu este de acord cu continuarea ajutoarelor na?ionale de tranzi?ie (ANT): “?nc? o dat? a? vrea s? exprim punctul de vedere nefavorabil al Comisiei fa?? de constituirea Ajutorului Na?ional de Tranzi?ie pentru a se evita concuren?a neechitabil? pe pia?a intern?. Vreau s? v? reamintesc c? aceste ajutoare na?ionale de tranzi?ie au fost introduse ?n perioada anterioar? de tranzi?ie, ?n 2013 ?i s-a ajuns la un acord politic ca ele s? se ?ncheie ?n 2020”.Oficialii nostri nu au nicio pozitie… Doar avem alegeri locale pe 27 septembrie! In schimb, ne putem uita la pozitia Bulgariei care, prin ministrul agriculturii, Desislava Taneva, este transanta!Bulgaria continu? s? insiste asupra p?str?rii sprijinului cuplat ?i a ajutorului na?ional de tranzi?ie?, pozitie sustinut? clar si la reuniunea Consiliului UE pentru agricultur? ?i pescuit din 21 septembrie.Ministrul Agriculturii, Desislava Taneva, a precizat ca?Bulgaria doreste s? men?in? cel pu?in nivelurile actuale?de sprijin cuplat ?i ajutorul na?ional de tranzi?ie pentru ?ntreaga perioad? 2021 – 2027, conform Agri.bg Ministrul Taneva a precizat c??propunerea include ?i o modificare a datei de referin?? din 2009 ?n 2018,?deoarece exist? propuneri pentru alte m?suri cu o dat? de referin??. ?Potrivit ministrului de resort, acordul votat al UE privind cadrul financiar multianual (CFM) ?i cel?stabilit pentru convergen?a extern? nu sunt satisf?c?toare.?Sper?m c? propunerea noastr? va fi luat? ?n considerare ?i se va face un compromis, nu numai ?n ceea ce prive?te Bulgaria, ci ?i pentru alte state membre care se afl? ?ntr-o pozi?ie similar?”, a ad?ugat ea.?Desislava Taneva a mai sustinut ?i ca micii fermieri trebuie trebuie s? fie scuti?i de condi?ionalit??i. ”Noi sus?inem un procent unic pentru zonele de interes ecologic, iar pentru GAEC 9, valoarea minim? nu trebuie s? dep??easc? 5%. Este absolut logic s? scutim fermele care sunt mai mici de 15 hectare, dar chiar ?i sub 10 hectare, conform GAEC 9. Credem c? noua cerin?? de a avea mai multe condi?ionalit??i prezint? suficiente garan?ii pentru ?nverzirea, pentru ecologizarea PAC, de aceea nu trebuie s? ad?ug?m noi cerin?e. Am crezut ?ntotdeauna, ?i asta e o chestiune de principiu, c? micii fermieri trebuie s? fie scuti?i de condi?ionalit??i. Sus?inem ideea pre?edin?iei de a include zonele defavorizate ?n m?sura care vizeaz? pl??ile pentru m?suri ecologice. ?i sus?inem ?i flexibilitatea financiar? pe care ?ncearc? s? o introduc? pre?edin?ia, dar pe ?ntreaga perioad? de programare, nu doar ?n primii doi ani”.”?n ceea ce prive?te pl??ile directe, aici este deosebit de important s? sus?inem competitivitatea fermierilor ?i s? egaliz?m condi?iile ?n ?ntreaga Uniune European?. Cadrul financiar multianul este o chestiune de care trebuie s? ?inem cont, convergen?a extern?, la fel, dar asta nu ne place foarte tare, sper c? nu v? surprinde ?i sper?m c? se va ajunge la un compromis pentru to?i cei care sunt ?ntr-o situa?ie similar? cu a noastr?, pentru a men?ine ajutorul na?ional de tranzi?ie la nivelul de 50%, p?n? ?n 2027, ?n func?ie de un nou an de referin??, ?i anume 2018. La asta trebuie s? se adauge sprijinul cuplat la minimul existent. Asta va asigura convergen?a extern? ?n noua perioad? de programare astfel ?nc?t s? putem men?ine pl??ile la nivelul actual.”, a incheiat Desislava Taneva.DISPARE AJUTORUL NA?IONAL TRANZITORIU, SUBVEN?IA DE CARE BENEFICIAZ? CEI MAI MUL?I FERMIERI ROM?NI? Agroinfo 22 septembrie 2020 SUBVEN?II APIA?FERMIERI. Comisia European? nu este de acord cu continuarea pl??ii c?tre fermierii rom?ni a?ajutoarelor na?ionale tranzitorii (ANT), de care beneficiaz? at?t fermierii din vegetal, c?t ?i cresc?torii de animale, a anun?at comisarul european pentru Agricultur?, la Consiliul AGRIFISH, desf??urat ieri, 21 septembrie 2020, la Bruxelles. Oficialul Comisiei Europene a precizat c? 2020 este ultimul an de acordare a acestor ajutoare pentru fermieri.?Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat la Consiliul AGRIFISH.?nc? o dat? a? vrea s? exprim punctul de vedere nefavorabil al Comisiei (Comisia European? n.r.) fa?? de constituirea ajutorului na?ional de tranzi?ie pentru a se evita concuren?a neechitabil? pe pia?a intern?. A? dori s? v? reamintesc c? aceste ajutoare na?ionale de tranzi?ie au fost introduse ?n perioada anterioar? de tranzi?ie, ?n 2013, ?i s-a ajuns la un acord politic ca ele s? se ?ncheie ?n 2020, a spus comisarul european pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, Janusz Wojciechowski, ?n cadrul Consiliului AGIRFISH, desf??urat luni, 21 septembrie 2020, la Bruxelles. Ajutorul na?ional tranzitoriu este o subven?ie pl?tit? fermierilor rom?ni de la bugetul de stat. Aceast? subven?ie este acordat? ?n sistem regresiv, adic? valoarea ei scade ?n fiecare an cu circa 5%. Este subven?ia de care beneficiaz? cei mai mul?i fermieri rom?ni, mai ales cresc?torii de animale, condi?iile de eligibilitate nefiind at?t de restrictive prin compara?ie cu subven?iile europene. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a sus?inut, de fiecare dat?, c? fermierii rom?ni vor beneficia ?i-n noul exerci?iu financiar, 2021-2027, de aceast? subven?ie. Comisia European? ?ns? nu este de acord cu continuarea acestor pl??i, dup? cum sus?ine comisarul european pentru Agricultur?. V? reamintim cuantumul acestei subven?ii APIA pentru anul 2019, at?t pentru sectorul vegetal, c?t ?i pentru zootehnie:AJUTOR NA?IONAL TRANZITORIUANT 1 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru c?nep? pentru fibr? - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru sfecl? de zah?r - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/haAJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N ZOOTEHNIEANT 7 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/ton? = 84,1724 lei/ton?ANT 8 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema cuplat? de produc?ie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animalMINISTRUL AGRICULTURII DIN UNGARIA SE OPUNE DISPARI?IEI AJUTORULUI NA?IONAL TRANZITORIU! Agroinfo 22 septembrie 2020 SUBVEN?II FERMIERI. Comisia European? nu este de acord ca fermierii s? primeasc? ?i anul viitor ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT). A spus-o clar comisarul european pentru Agricultur?, ieri, la Consiliul AGRIFISH, ?inut la Bruxelles. ?n timp ce ministrul rom?n al agriculturii nu a spus nimic despre aceste ajutoare ?n interven?ia sa, ministrul agriculturii din Ungaria s-a opus elimin?rii lor.Oficialul maghiar sus?ine c? dispari?ia ajutoarelor na?ionale tranzitorii ar crea mari probleme agricultorilor.Pentru Ungaria, men?inerea ajutorului na?ional tranzitoriu este fundamental?. De aceea, vrem o propunere care s? permit? continuarea unei elimin?ri treptate a ajutorului na?ional tranzitoriu. Eliminarea acum ar crea ?ns? probleme majore ?n sectoarele relevante (din agricultur? n.r.). Reforma din 2008 nu con?inea ?n textul s?u o eliminare structurat?, a spus ministrul agriculturii din Ungaria, Nagy István, ?n cadrul Consiliului AGRIFISH, ?inut ieri la Bruxelles. ?nc? o dat? a? vrea s? exprim punctul de vedere nefavorabil al Comisiei (Comisia European? n.r.) fa?? de constituirea ajutorului na?ional de tranzi?ie pentru a se evita concuren?a neechitabil? pe pia?a intern?. A? dori s? v? reamintesc c? aceste ajutoare na?ionale de tranzi?ie au fost introduse ?n perioada anterioar? de tranzi?ie, ?n 2013, ?i s-a ajuns la un acord politic ca ele s? se ?ncheie ?n 2020, a anun?at comisarul european pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, Janusz Wojciechowski, ?n cadrul Consiliului AGIRFISH, desf??urat luni, 21 septembrie 2020, la Bruxelles. Ajutoarele na?ionale tranzitorii sunt subven?ii pl?tite de la bugetul de stat, at?t pentru sectorul vegetal, c?t ?i pentru zootehnie. Acordarea acestor ajutoare a fost g?ndit? ?n sistem regresiv, adic? valoarea lor pe hectar ?i pe cap de animal s? scad? ?n fiecare an cu circa 5%. Deci, o eliminare treptat?. Dac? va fi agreat? propunerea Comisiei Europene care vizeaz? dispari?ia acestor ajutoare, ultimul an de plat? c?tre fermieri fiind 2020, ?fermierii rom?ni ar urma s? nu mai beneficieze de la anul, din 2021, de ace?ti bani. Consiliul AGRIFISH (Agricultur? ?i Pescuit) reune?te mini?trii agriculturii din toate statele membre ale UE. La reuniuni particip? ?i comisarul european pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?, comisarul european pentru s?n?tate ?i siguran?? alimentar? sau comisarul european pentru afaceri maritime ?i pescuit. Consiliul Agricultur? ?i Pescuit adopt? acte legislative ?ntr-o serie de domenii care privesc agricultura, produc?ia alimentar?, dezvoltarea rural? ?i gestionarea pescuitului.ADRIAN OROS:"Rom?nia nu poate sus?ine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme" A.B. Politic? / 22 septembrieMinistrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a participat luni la reuniunea Consiliului de mini?tri AgriFish, ocazie cu care a declarat c? Rom?nia nu poate sus?ine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme ?n forma propus?, dar poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual.Ministrul Adrian Oros a participat luni, 21 septembrie, la reuniunea Consiliului de mini?tri AgriFish, care a avut loc la Bruxelles. Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reform? a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020 ?i Regulamentul privind Planurile strategice PAC. De asemenea, s-au desf??urat inform?ri ?i schimburi de opinii cu privire la comer?ul agricol, precum ?i discu?ii ce vizeaz? etichetarea nutri?ional? ?n c?mpul vizual principal al ambalajelor alimentare.?n cadrul interven?iei sale, oficialul rom?n a sus?inut necesitatea discut?rii ?i clarific?rii aspectelor privind ambi?ia de mediu a PAC, ?n vederea ob?inerii unui acord ce vizeaz? pachetul PAC."Din perspectiva ??rii noastre, condi?ionalitatea, eco-schemele ?i contribu?ia de mediu din Pilonul 2 reprezint? cele mai relevante elemente pentru ambi?ia de mediu ?i clim?. Adrian Oros a subliniat c? este necesar? clarificarea modalit??ilor ?n care aplicarea obligatorie a eco-schemelor de c?tre statele membre nu atrage dup? sine un risc major de neutilizare a fondurilor alocate pentru aceste interven?ii", arat? un comunicat al ministerului.Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul Fondului European de Garantare Agricol? (FEGA) pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca aceast? decizie s? fie l?sat? la latitudinea statelor membre."?n acest context, ministrul a precizat c? Rom?nia nu poate sus?ine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme ?n forma propus?, dar ?n spiritul compromisului, poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. ?n egal? m?sur?, Rom?nia propune flexibilitate ?n transferul ?ntre eco-scheme ?i alte pl??i directe, f?r? aprobarea anual? a Comisiei pentru utilizarea eficient? ?i evitarea pierderii de fonduri. Totodat?, ministrul a exprimat necesitatea elabor?rii unei liste orientative a eco-schemelor de c?tre Comisie", arat? ministerul.Ministrul a sus?inut c? pentru GAEC 9 (Good Agricultural and Environmental Conditions) procentul de 5% nu ar trebui crescut, av?nd ?n vedere c? pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv, culturile fixatoare de azot ?i strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare. Totodat?, ministrul Oros a transmis c? Rom?nia sus?ine inten?ia pre?edin?iei germane de a men?ine pl??ile pentru zone cu constr?ngeri naturale ?n procent de 30%. De asemenea, ministrul a afirmat c? un aspect extrem de important pentru ambi?ia de mediu ?i clim? a noii PAC este stabilirea corect? a ratei de cofinan?are UE pentru m?surile de mediu ?i clim? ?i stipularea clar? a ratei de contribu?ie a UE de 85% pentru regiunile mai pu?in dezvoltate.Referitor la plata redistributiv?, ?ara noastr? consider? c? trebuie s? se acorde o mai mare flexibilitate statelor membre, ?in?ndu-se cont de specificul fiec?rei regiuni/categorii de fermieri, c?t ?i de politica na?ional? de dezvoltare a agriculturii. ?n acest sens, a fost sus?inut? eliminarea prevederii limitative a pl??ii redistributive sau modificarea acesteia, astfel ?nc?t fiecare stat membru s? aib? flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere f?r? constr?ngerea de a se ?ncadra ?n plata medie pe hectar pentru pl??i directe. ?n ceea ce prive?te sprijinul cuplat pentru venit, Rom?nia sus?ine o alocare a cel pu?in 15% din plafonul na?ional pentru sprijinul cuplat ?i ca ?n lista produselor eligibile pentru pl??i cuplate s? fie introduse carnea de pas?re ?i de porc.?n privin?a Noului Model de Livrare, ministrul ?i-a declarat aprecierea pentru propunerile pre?edin?iei germane privind clarificarea indicatorilor ce ofer? mai mult? flexibilitate statelor membre ?n procesul de planificare ?i implementare, afirm?nd totodat? c? pentru simplificarea ?i reducerea birocra?iei, sunt necesare ghiduri metodologice clare ?i detaliate din partea Comisiei pentru a garanta aplicare unitar? la nivelul statelor membre.Pe subiectul etichet?rii, ministrul a afirmat c? ?ara noastr? sus?ine aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul c?ruia s? fie furnizate informa?iile nutri?ionale ale produsului alimentar ?ntr-un mod simplu, vizibil ?i u?or de ?n?eles de c?tre consumator. Rom?nia ??i propune s? aib? o contribu?ie substan?ial? la stabilirea unei scheme armonizate la nivelul UE ?i, ?n general, ?n atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor sa aib? acces la alimente s?n?toase, sigure ?i nutritive.Ministrul a atras aten?ia c? educarea consumatorilor este esen?ial? pentru a aplica eficient aceste scheme ?i a ?n?elege mai bine ceea ce ?nseamn? dietele s?n?toase ?i importan?a cre?terii activit??ii fizice pentru a promova s?n?tatea.De asemenea, Adrian Oros ?i-a exprimat speran?a c? se va putea identifica un sistem de etichetare care s? sus?in? consumatorii ?n alegerile lor dar ?i produc?torii, ?n special pe cei care duc mai departe identitatea cultural? ?i gastronomic?.?n cadrul Reuniunii de luni a avut loc o declara?ie comun? a mai multor state membre, printre care ?i Rom?nia (Bulgaria, Croa?ia, Cipru, Cehia, Fran?a, Ungaria, Italia, Letonia, Luxembourg, Polonia, Rom?nia, Slovacia ?i Spania) privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale ?n cadrul agriculturii UE ?n vederea reducerii importurilor UE, precum ?i pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork ?i Green ISAR EUROPEAN AGRICULTUR?: SUBVEN?II MAI MARI PENTRU MICII FERMIERI! ?MP?R?IREA ECHITABIL? A PL??ILOR! Agroinfo: 21 septembrie 2020 CONSILIUL AGRIFISH, 21 SEPTEMBRIE 2020. Luni, 21 septembrie 2020, s-a desf??urat Consiliul AGRIFISH la Bruxelles, la care au participat mini?trii agriculturii din ??rile membre UE. Ministrul agriculturii Adrian Oros a fost prezent la acest eveniment. Comisarul european pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski, sus?ine plafonarea pl??ilor directe la suma de 100.000 de euro, rotunjirea pl??ilor pentru micii fermieri sau pl??i redistributive pentru ace?tia cu scopul ?mp?r?irii echitabile a subven?iilor agricole.?n ce prive?te plafonarea pl??ilor directe, mai ?nt?i a? dori s? reamintesc c? ?n concluziile Consiliului se spunea c? plafonarea pl??ilor directe va introduce marii beneficiari ?ntr-o baz? voluntar? ?i la nivel de 100.000 de euro. Trebuie s? sporim eficien?a ?i obiectivitatea pl??ilor directe prin plafonare, deci e vorba de o mai bun? ?intire a acestui sprijin c?tre acei agricultori care au nevoie de el ?i care produc rezultate ?n materie de ambi?ii ecologice, mai degrab? dec?t s? transmitem acest sprijin c?tre entit??i ?i companii care au deja doar ?n proprietate teren arabil. ?n?eleg, dar ?i regret oportunitatea ratat? de ?efii de state ?i de guverne de a aplica degresvitatea (sc?derea pl??ilor directe n.r.) ?i de a plafona pl??ile ?n Uniunea European? ceea ce ar fi fost logic ?n termeni economici ?i ar fi fost un r?spuns adecvat la ?ngrijor?rile legate de gestionarea financiar? a PAC (Politica Agricol? Comun? n.r.). Ca s? reamintim un pic, propunerea Comisiei era conceput? ?n baza unui sistem obligatoriu de reguli privind reducerea ?i plafonarea care asigurau condi?ii egale ?n ?ntreaga Uniunii European?. Dac? reducerile ?i plafon?rile vor deveni acum voluntare pentru statele membre, atunci regulile acestea uniforme nu prea mai au logic? ?i sporul de flexibilitate s-ar putea justifica ?i ar putea ajuta statele membre s? utilizeze mai bine mecanismul ?n conceptul global al planurilor strategice. Propunerea Pre?edin?iei ar permite plafonarea la peste 100.000 de euro la orice prag, ?n cazul ?n care dori?i mai mult? flexibilitate ?i condi?ia s? se respecte concluziile Consiliului, noi consider?m c? ar fi mai preferabil s? se stabileasc? un prag sub care pl??ile nu se pot reduce sau plafona, l?s?nd la latitudinea statului membru modul ?n care s?-?i conceap? acest sistem de reducere ?i plafonare deasupra pragului. S? v? reamintesc un pic c? realizarea unei distribu?ii mai echitabile ?i mai bine ?intite (a subven?iilor agricole n.r.)?r?m?ne o tr?s?tur? cheie a reformei pe care ne-o propunem. Analiza SWOT ?i evalu?rile nevoilor ar trebui s? ia ?n calcul ?n mod aprofundat obiectivul acesta ?i acolo unde este relevant ne a?tept?m ca statele membre s? pun? ?n aplicare instrumentele adecvate, fie prin pl??i redistributive, fie rotunjind suma pentru micii fermieri, teritorializ?nd pl??ile de baz? sau prin plafonare, sprijin ?n cadrul Pilonului 2 (dezvoltare rural? n.r.), ?n cadrul strategiei de interven?ii ?n a?a fel ?nc?t s? asigure o distribu?ie echitabil?, a?spus comisarul european pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, Janusz Wojciechowski, ?n cadrul Consiliului AGRIFISH. Elemente relevante sus?inute de Adrian Oros la Consiliul AgriFish septembrie 22, 2020 agrimanet Mini?trii agriculturii din Uniunea European? au discutat ieri, 21 septembrie, viitorul agriculturii din spa?iul comunitar.Ministrul Adrian Oros ne prezinta c?teva elemente relevante pe care le-a sus?inut la Consiliul AgriFish:?1.Clarificarea modalit??ilor prin care aplicarea obligatorie a eco-schemelor nu atrage un risc major de neutilizare a fondurilor alocate.2.Decizia privind procentul minim pentru eco-scheme trebuie l?sat? la latitudinea statelor membre. Rom?nia poate accepta un plafon minim de 5%, introdus gradual.3.Flexibilitatea intre eco-scheme si alte pl??i directe, f?r? aprobare anual? a Comisiei.Fermele sub 5 ha trebuie scutite de conditionalita?i.4.?n pilonul II, pl??ile pentru angajamentele de clim? ?i mediu ?n zonele mai putin dezvoltate sa aib? o rat? a contribu?iei FEADR de 85%.5.Am sus?inut deasemenea ca plafonarea s? fie ?nlocuit? cu o plat? redistributiv? mai mare( iar ??rile membre s? decid? categoria de ferme mici si medii care se pot ?ncadra la plata redistributiv?) ?i o reducere important? a birocra?iei.6.Este importanta ?i modalitatea de stabilire a valorilor unitare, clarificarea indicatorilor ?i elaborarea unor ghiduri metodologice clare din partea Comisiei.” sursa foto: Adrian Oros Urmariti interventia domnului Adrian Oros: O nou? ?int? de mediu: reducerea cu 55% a emisiilor p?n? ?n 2030! Liviu GORDEA 22 septembrie 2020 Comisia European? a prezentat un nou plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser? din UE cu cel pu?in 55% p?n? ?n anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.Obiectivul de 55% se bazeaz? pe o evaluare a impactului care, sus?in autorit??ile legislative de la Bruxelles, arat? c? ?inta este "realist? ?i fezabil?". Noile m?suri pe care Comisia le are ?n vedere implic? o modificare a legii europene climatice propuse pentru a include noul obiectiv pentru 2030, care ar fi considerat o "piatr? de temelie" c?tre obiectivul de neutralitate climatic? din 2050. Consiliul European ?i Parlamentul European vor fi invita?i s? confirme acest obiectiv de 55% ca fiind contribu?ia UE ?n cadrul Acordului de la isia va prezenta propuneri legislative p?n? ?n iunie 2021 pentru punerea ?n aplicare a noului obiectiv. Aceste propuneri vor include: revizuirea sistemului comercial al UE; adaptarea unui regulament de "partajare a eforturilor" ?i a unui cadru pentru emisiile rezultate prin exploatarea terenurilor; consolidarea politicilor privind eficien?a energetic? ?i energia regenerabil?; ?i consolidarea standardelor de CO2. Referindu-se la acest subiect, Ursula von der Leyen, pre?edintele Comisiei Europene, a declarat: "Facem tot ce ne st? ?n putin?? pentru a respecta promisiunea pe care am f?cut-o europenilor: s? facem din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume, p?n? ?n 2050. Cu noul obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser? din UE cu cel pu?in 55% p?n? ?n 2030, vom deschide calea c?tre o planet? mai curat? ?i o recuperare ecologic?".Europa ?i-a propus s? ias? mai puternic? din pandemia de coronavirus, investind ?ntr-o economie circular? eficient? din punct de vedere al resurselor, promov?nd totodat? inova?ia ?n tehnologia curat? ?i cre?nd locuri de munc? ecologice. Odat? cu toate acestea, comisia a adoptat ?i o evaluare a planurilor na?ionale de energie ?i clim? ale statelor membre pentru perioada 2021-2030.Potrivit comisiei, aceast? evaluare arat? c? UE este, ?n general, pe drumul cel bun pentru a dep??i obiectivul actual de reducere a emisiilor ?n 2030 de cel pu?in 40%, din cauza dezvolt?rilor ?n materie de energie regenerabil?. Sistemele de energie regenerabil? vor fi extinse ca parte a noului obiectiv pentru 2030, iar acest lucru va face obiectul unor consult?ri suplimentare ?nainte de iunie 2021. Comisia a adoptat, de asemenea, reguli pentru un nou mecanism de finan?are a energiei regenerabile, cu scopul de a "face mai u?or pentru statele membre s? lucreze ?mpreun? pentru a finan?a ?i implementa energie regenerabil?". 1 September 2020, 16:45 - 18:45Committee on Agriculture and Rural Development Next AGRI meetings - 2020 22-09-2020 - In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 12 October (16.45-18.45) and 26-27 October (16.45-18.45 and 09.00-11.00).OBSERVATORUL EUROPEAN PENTRU DROGURI ?I TOXICOMANIE:"15% dintre tinerii din UE au consumat canabis ?n ultimul an" A.P. Miscellanea / 22 septembrie15% dintre tinerii cu v?rste ?ntre 15 ?i 34 de ani din UE (adic? aproximativ 18 milioane) au consumat canabis ?n ultimul an, potrivit Raportului european privind drogurile f?cut public mar?i de Observatorul European pentru Droguri ?i Toxicomanie. La mare distan?? de canabis se afl? cocaina (2,4% dintre tinerii europeni), urmat? de ecstasy (1,9% dintre tineri) ?i amfetamine (1,2%), conform g4media.Raportul arat? c? transporturile mari de droguri sunt interceptate ?n propor?ie din ce ?n ce mai mare ?n UE, dar disponibilitatea drogurilor r?m?ne ridicat? ?n statele membre UE. Al?turi de evolu?iile din sfera produc?iei, ?nmul?irea intercept?rilor de cantit??i mari de cocain?, r??in? de canabis ?i din ce ?n ce mai mult heroin? transportate pe mare, deseori ?n containere intermodale, creeaz? ?ngrijor?ri cu privire la infiltrarea grupurilor de criminalitate organizat? ?n lan?urile logistice de aprovizionare, pe rutele de transport ?i ?n porturile mari, potrivit raportului citat.?n 2018, ?n Europa au fost raportate aproximativ 1,3 milioane de capturi, cel mai frecvent fiind capturate produse din canabis. ?n 2018, cantitatea de r??in? de canabis capturat? ?n Uniunea European? a crescut la 668 de tone, de la 468 de tone ?n anul precedent. ?n 2018 s-au ?nregistrat cre?teri considerabile ?ntr-o serie de ??ri care, ?n general, captureaz? cantit??i mici de plant? de canabis. Un exemplu este Belgia, unde cele 17,3 tone capturate au ?nsemnat de 18 ori mai mult dec?t cantitatea capturat? ?n anul precedent.Cantitatea de cocain? capturat? ?n UE ?n 2018 a atins cel mai mare nivel ?nregistrat vreodat?, ?nsum?nd 181 de tone (138 de tone ?n 2017).?n 2018, cantitatea de heroin? capturat? ?n Uniunea European? a crescut la 9,7 tone, de la 5,2 tone ?n 2017, ?n principal ca urmare a capturilor individuale mari realizate ?n portul Anvers. ?n fiecare dintre anii 2017 ?i 2018, Turcia a capturat ?n jur de 17 tone (17,4 ?i, respectiv, 17,8 tone) de heroin?, cele mai mari cantit??i din ultimul deceniu.CE a lansat programul european de finan?are SURE, care va acorda sprijin pentru protejarea locurilor de munc? Agerpres. 22 sep, 2020 |Comisia European? a anun?at activarea programului SURE, care va oferi sprijin financiar ?n valoare de p?n? la 100 de miliarde de euro, sum? menit? s? contribuie la protejarea locurilor de munc? ?i a lucr?torilor afecta?i de pandemia de coronavirus, informeaz? un comunicat al executivului comunitar, relateaz? AgerpresAgerpres Activarea survine ?n urma finaliz?rii procedurilor na?ionale de aprobare ?i a semn?turilor necesare, din partea tuturor statelor membre, care prev?d acorduri de garantare cu Comisia ?n valoare total? de 25 de miliarde de euro. Angajamentul voluntar privind garan?iile reprezint? o expresie important? a solidarit??ii ?n fa?a unei crize f?r? precedent. Aceste garan?ii sunt necesare pentru a spori volumul ?mprumuturilor care pot fi acordate statelor membre, protej?nd, ?n acela?i timp, ratingul de credit superior al Uniunii ?i pozi?ia sa puternic? pe pie?ele interna?ionale de capital. Comisia a prezentat deja Consiliului propuneri de decizii de acordare a unui sprijin financiar ?n valoare de 87,3 miliarde de euro unui num?r de 16 state membre prin intermediul instrumentului SURE. Odat? ce Consiliul va adopta aceste propuneri, sprijinul financiar va lua forma unor ?mprumuturi pe care UE le va acorda statelor membre ?n condi?ii avantajoase. Aceste ?mprumuturi vor ajuta statele membre s? abordeze cre?terea brusc? a cheltuielilor publice necesare pentru a men?ine locurile de munc? ?n contextul crizei pandemice. Mai precis, acestea vor ajuta statele membre s? ??i acopere costurile legate ?n mod direct de finan?area sistemelor na?ionale de ?omaj tehnic, precum ?i de alte m?suri similare puse ?n aplicare ca r?spuns la pandemia de coronavirus, ?n special pentru lucr?torii care desf??oar? o activitate independent?. Ca activitate auxiliar?, SURE ar putea finan?a, de asemenea, unele m?suri legate de s?n?tate, ?n special la locul de munc?, menite s? asigure o revenire ?n siguran?? la o activitate economic? normal?. ..........................................................................AUSTRIA?ara unde exist? hoteluri bio, eco du?uri, iar vacilor li se face zilnic masaj 27-01-2020, Stirileprotv.ro V-a?i g?ndit vreodat?, cum ar fi dac? tot ce v? ?nconjoar?, ar fi ecologic?De?i pare imposibil, ?ntr-o lume dominat? de plastic, g?si?i astfel de condi?ii ?n Austria, unde exist? a?a-numitele hoteluri bio.Este un concept verde, de care ?ara noastr? se ?ine departe, din motive lesne de ?n?eles. Ne lipsesc ?n egal? m?sur? educa?ia bio, dar ?i investi?iile.Rom?nia nu are ?n prezent nicio strategie na?ional? de dezvoltare a ecoturismului.Austria este ?i o ?ar? bio. M?ncarea organic?, designul regenerativ, mu?chiul de p?dure absorbant de dioxid de carbon, dar ?i cafeaua adus? cu corabia, ?n loc de vapoare poluante, ar putea p?rea la noi elemente rupte dintr-un scenariu suprarealist.?i totu?i vorbim despre un concept ecologic ?i durabil, aplicat cu succes de mai multe hoteluri austriece. Toat? tehnologia ecologic? dezvoltat? ?n spate nu are doar menirea s? atrag? turi?ti, ci ?i s? salveze resursele naturale mult prea sec?tuite.Echipa de la Inspectorul PRO a vizitat mai multe astfel de locuri. Prima oprire a fost ?n Viena. ?n general, un hotel bio se distinge u?or. Cel de care vorbim se vede de la distan??. E singura cl?dire verde, acoperit? de ieder?, chiar ?i iarna, de sus p?n? jos. V? da?i seama c? vara e un adev?rat spectacol de culori.?n cazul de fa??, afacerea este una de familie, la a doua genera?ie. Acum 10 ani, proprietarii au schimbat radical strategia ?i au ?ndr?znit s? creeze noul concept, hotelul bio, amplasat chiar ?n mijlocul Vienei.92 de metri p?tra?i au fost aloca?i pentru panouri fotovoltaice, care transform? razele soarelui ?n energie electric? curat?, iar panourile solare folosite ?nc?lzesc 130.000 de litri de ap? care se p?streaz? cald? ?i dup? ce se ?ntunec? afar?. Pompele geotermale, ?ngropate ?n p?m?nt, sunt responsabile pentru c?ldur? ?i ?n felul acesta, noua cl?dire a hotelului, cu 38 de camere, func?ioneaz? f?r? costuri de utilit??i.Maria Leifer, directorul hotelui bio: ?Avem dou? construc?ii: casa pasiv?, unde avem bilan? energetic zero ?i cl?direa principal? care are 135 de ani ?i acolo nu am putut aduce aceast? tehnologie, dar conceptul nostru bio se reg?se?te ?n fiecare col? al hotelului.”Tot ce se g?se?te aici e cu bun gust. Chiar ?i obiectele pe care ?n mod normal le-a?i vedea aruncate la gunoi, prin design regenerativ, au acum un nou scop. S-au integrat perfect ?n conceptul de hotel bio.Totul e g?ndit prin prisma salv?rii mediului. Solu?iile pentru cur??are ?i gelul de du? sunt evident bio, iar recipientele folosite sunt mari ca s? reduc?, astfel, consumul de plastic. At?t la buc?t?rie, c?t ?i ?n camere, ideea de reciclare e dus?, pur ?i simplu, la un alt nivel.Eco du?urile din b?i, de exemplu, au limitatoare de debit ?i reduc consumul de ap? cu p?n? la 35 la sut?. ?n plus, ?n nicio camer? nu exist? minibaruri sau alte obiecte consumatoare constante de energie.Maria: ??n felul acesta ?i socializezi, nu stai de unul singur ?n camer?. Nou? ne place ideea socializ?rii foarte mult ?i ?n felul acesta economisim ?i energie.”Iar despre gr?dina verde din interiorul hotelului ce s? mai vorbim. O adev?rat? oaz? de lini?te ?ntr-un ora? at?t de aglomerat. Acoperi?ul este plin cu lavand?.Maria: ?Avem cinci stupi ?i producem propria noastr? miere pentru micul dejun organic. Facem cam 100 de kilograme de miere/ an.”?i por?iile de m?ncare sunt calculate cu grij?, ?n func?ie de oaspe?ii care calc? pragul hotelului. Risipa alimentar? este complet interzis?. Orice surplus e donat imediat unor centre pentru persoane f?r? ad?post sau e oferit ca mas? angaja?ilor hotelului.Tot la evitarea risipei s-au g?ndit ?i proprietarii unui alt hotel bio, aflat ?ntr-o zon? muntoas? a Austriei. Regiunea e ploioas?, a?a c? dezvoltatorii de turism de aici au conceput ?i un sistem de refolosire a apei de ploaie.?i astfel, cu nou? rezervoare gigantice, reu?esc s? stocheze 15.000 de litri de ap?, care apoi e folosit? la sp?larea toaletelor ?i la udarea florilor. ?ntr-un an ?ntreg este o economie considerabil?.Erwin Maier, directorul hotelului: ?Colect?nd apa de ploaie economisim trei milioane de litri de ap? pe an. ??i po?i imagina c?t de mult este?”Am g?sit aici ?i pere?i de lut. Nu ?nt?mpl?tor. Lutul regleaz? ?n mod natural umiditatea ?i permite o absorb?ie bun? a mirosurilor. Iar rezultatul ?ti?i care e? ?n acest hotel nu exist? risc de mucegai. ?i cum pere?ii nu sunt vopsi?i niciodat?, dispare ?i teama inhal?rii pigmen?ilor toxici din vopseluri.Erwin Maier, directorul hotelului: ?Este un produs local. Aceste frunze tot noi le-am f?cut. Este foarte bun ?i vara ?i iarna. ??i d? umiditatea ?napoi dac? este nevoie ?i creeaz? un climat natural.”Este evident c? ?i ?n acest hotel, tot ce se m?n?nc? este organic. Alimentele proaspete provin de la micii fermieri din zon?. Cum este ?i cel care cre?te ?n gospod?ria sa 40 de vaci certificate bio.Este o regul? clar? ca toate fermele bio s? fie ?n mijlocul naturii, ?ntr-un mediu f?r? poluare. Una dintre ele se afl? la poalele parcului Na?ional Gesause. Aici nu exist? tehnologie. Totul se face cu m?na omului, iar v?cu?ele sunt pur ?i simplu r?sf??ate. Zilnic li se face masaj.?n Austria, hotelurile bio sunt prietene ?i cu animalele de companie. Moritz ??i are locul lui special amenajat ?n recep?ia unui hotel, iar Silva, c??elu?a care ne-a ?nso?it ?n toat? c?l?toria noastr?, nu a avut nicio restric?ie ?n niciunul dintre hotelurile bio vizitate.Maria: ?Cerem doar o tax? ?n plus pentru cur??enie, de 20 de euro, la final. Avem ?i mul?i clien?i care sufer? de alergii ?i trebuie s? o cur???m foarte bine, a?a c? ne ia ceva mai mult timp.”Austria a luat ?n serios dezvoltarea turismului bio, cu tot ce ?nseamn? tehnologii ?i standarde sustenabile.?n Rom?nia, statul nu are nicio strategie de dezvoltarea a ecoturismului. Singurul sistem de certificare este dezvoltat la noi, de dou? funda?ii, care protejeza mediul. Certificatul Eco-Rom?nia este valabil cel mult trei ani. P?n? acum avem 15 pensiuni ecoturistice, ?ns? niciuna dezvoltat? la standard at?t de ridicat ca ?n Austria.GERMANIAApari?iei pestei porcine ?n Germania amenin?? afacerile cresc?torilor de porci din Ungaria ?i Croa?ia Catalina Apostoiu 22.09.2020, Apari?ia pestei porcine ?n Germania poate provoca probleme grave ?n industria european? a c?rnii, scrie Daily News Hungaria. China a interzis deja produsele germane din carne de porc, ceea ce ?nseamn? c? acestea vor invada pie?ele europene, gener?nd o sc?dere semnificativ? a pre?urilor ?i provoc?nd dureri de cap pe termen lung majorit??ii fermierilor.Tamas Eder, pre?edinte al Asocia?iei Ungare a C?rnii, confirm? faptul c? produsele germane din carne de porc blocate ?n Europa ar putea provoca probleme serioase pentru sectorul c?rnii din Ungaria. Pre?urile din Germania au ?nceput deja s? scad?, un efect similar put?ndu-se ?nregistra ?i pe pia?a ungar?, potrivit acestuia.Totu?i, ??rile care-?i pot exporta produsele din carne pe pia?a chinez? pot profita de pe urma situa?iei actuale.Eder adaug? c? retailerii nu ar trebui s? cumpere produse germane ieftine, ci ar trebui s? le aleag? pe cele ungare ca ?n trecut pentru a se evita pr?bu?irea sectorului. Cel mai mare sindicat al fermierilor europeni, Copa-Cogeca, a f?cut apel la to?i participant?ii din cadrul industriei s?-?i p?streze calmul, subliniind c? reglement?rile europene stricte ?i reac?ia rapid? a autorit??ilor germane vor contribui la stoparea r?sp?ndirii bolii.Gyorgy Vamos, secretar genral al Asocia?iilor Comerciale Ungare, a declarat c? produsele germane din carne pot ap?rea pe pia?a ungar?, dar c? lan?urile de retail au contracte pe termen lung, astfel ?nc?t acest lucru nu ar avea un impact masiv asupra sectorului.?n Croa?ia, industria cresc?torilor de porci estimeaz? daune de peste 100 milioane de euro, potrivit Total Croatia News. Problemele provocate de situa?ia din Germania ar putea afecta mai mult industria croat? dec?t dac? boala ar fi ap?rut pe plan local.Din cauza situa?iei alarmante, Asocia?ia Croat? a Produc?torilor de carne de porc cere implicarea urgent? a guvernului, fiind de asemenea preg?tit? s? ofere solu?ii pentru diminuarea impactului noii situa?ii, a anun?at pre?edintele acesteia.?Ast?zi, 70% din necesarul de carne de porc al Croa?iei sunt acoperite de importuri din alte ??ri europene. Dorim o mai bun? organizare a pie?ei pentru ?ncurajarea dezvolt?rii industriei locale ?i reducerii deficitului la import, pentru diminuarea dependen?ei industriei croate a c?rnii de importul de materii prime“, se arat? ?ntr-un comunicat al asocia?iei.Lan?urile de retail fie vor stopa achizi?iile de carne de porc din Croa?ia sau se va ?nregistra o sc?dere masiv? a pre?urilor, ceea ce va distruge produc?ia local? ?i va aduce produc?torii croa?i ?n pragul falimentului, avertizeaz? aceasta.MAREA BRITANIEBarurile, pub-urile ?i restaurantele se vor ?nchide mai devreme ?n Anglia J.P. Interna?ional / 22 septembrie Marea Britanie a ridicat luni nivelul de alert? ce m?soar? evolu?ia epidemiei noului coronavirus ?i a decis s? ?nchid? mai devreme pub-urile ?i restaurantele, ?n fa?a amenin??rii unui al doilea val ce s-ar putea solda cu 200 de decese pe zi dac? nu se iau m?suri, informeaz? AFP, conform Agerpres.?ntr-o declara?ie adresat? parlamentului, programat? s? aib? loc mar?i, prim-ministrul Boris Johnson "va confirma faptul c? pub-urile, barurile ?i restaurantele vor trebui s? ?nchid? la ora 22:00 ?ncep?nd de joi" ?n Anglia, a anun?at luni seara Downing Street ?ntr-un comunicat de pres?.Num?rul persoanelor care frecventeaz? aceste unit??i ar urma de asemenea s? fie redus deoarece "doar servirea la mas?" va fi permis?, ar urma s? mai anun?e guvernul dup? o reuniune de criz? a executivul britanic ?n cursul dimine?ii de mar?i.Restric?iile survin dup? ce ?efii serviciilor medicale din cele patru provincii britanice au ridicat luni nivelul de alert? legat de virus la patru, de la trei c?t era din luna iunie, ceea ce corespunde unui nivel de transmitere "ridicat sau ?n cre?tere exponen?ial?'.?ara european? cu cele mai numeroase decese provocate de COVID-19, aproape 42.000, Marea Britanie este martora "dubl?rii la fiecare ?apte zile" a num?rului de contamin?ri, a avertizat luni, ?ntr-o alocu?iune televizat?, consilierul ?tiin?ific al guvernului Patrick Vallance.Dac? epidemia urmeaz? aceast? curb?, "vom ajunge la 50.000 de cazuri zilnic la jum?tatea lunii octombrie", fa?? de aproximativ 6.000 ?n prezent conform estim?rilor ?i aceasta ar putea duce la "200 de decese pe zi sau mai mult la jum?tatea lunii noiembrie", a estimat Vallance.La apogeul pandemiei, Marea Britanie a ?nregistrat zilnic aproape 1.000 de decese.Noile m?suri anun?ate de Boris Johnson vor fi valabile doar pentru Anglia, fiecare provincie britanic? adopt?nd propriile decizii cu privire la gestionarea crizei sanitare. Dar, potrivit Downing Street, Boris Johnson a vorbit luni telefonic cu premierii sco?ian, galez ?i nord-irlandez ?i ace?tia "au fost de acord s? adopte o abordare c?t mai mult posibil unificat? ?n zilele urm?toare". Cei trei lideri sunt, de asemenea, invita?i la reuniunea de criz? consacrat? r?spunsului guvernului la revenirea epidemiei, programat? mar?i, ?nainte de interven?ia premierului Boris Johnson ?n parlament.Premierul Boris Johnson se va adresa, de asemenea, na?iunii mar?i sear?, un discurs dedicat modalit??ilor de combatere a virusului ?i rolului popula?iei ?n limitare propag?rii acestuia, care va fi transmis ?n direct.CHINAChina este pe cale s? r?m?n? f?r? carne de porc Catalina Apostoiu 22.09.2020 China aproape ?i-a epuizat rezervele de carne de porc congelat?, potrivit unor noi estim?ri care eviden?iaz? impactul masiv al pestei porcine, scrie Financial Times. Nivelul rezervelor este un secret de stat ?n China, cel mai mare produc?tor, consumator ?i importator de carne de porc al lumii.Dar Enodo Economics, o companie de consultan?? londonez?, estimeaz? c? rezervele acesteia au sc?zut cu aproximativ 452.000 de tone ?n perioada septembrie 2019 - august 2010.China mai dispune de mai pu?in de 100.000 de tone de carne de porc, spune Diana Choyleva, economist-?ef al Enodo.SANATATE si GASTRONOMIEEfectele negative ale mustului, b?utura care regleaz? tensiunea. Cui ?i este interzis ?i c?nd devine periculos 19 septembrie 2020, 08:24 de Ionela St?nil? Efectele negative ale mustului, b?utura care regleaz? tensiunea. Cui ?i este interzis ?i c?nd devine periculos Mustul, o b?utur? delicioas?, dar periculoas? Strugurii aduc o mul?ime de beneficii pentru s?n?tate, iar acest lucru face din deliciosul must una dintre cele mai s?n?toase alegeri cand vine vorba de consumul de lichide. Medicii atrag aten?ia c? nu este recomandat oricui. Chiar ?i persoanele s?n?toase trebuie s? ?l bea cu modera?ie doarece con?ine foarte mult zah?r. Mustul con?ine antioxidan?i, fortific? imunitatea, este bogat ?n vitaminele A, B1, B2 ?i minerale, stimuleaz? sistemul nervos, reduce reten?ia de ap? ?i energizeaz? organismul. Chiar dac? are multe beneficii pentru s?n?tate, mustul este contraindicat ?n anumite situa?ii, devenind periculos pentru anumite categorii de persoane. “Mustul nu este recomandat persoanelor cu probleme de greutate. Consumat ?n cantit??i mari, mustul ?ngra??, ?ntruc?t are un con?inut mare de zahar ?i este foarte bogat din punct de vedere caloric. Se conside?a ca un pahar mic de must este echivalentul unui kilogram de struguri. Pentru c? are foarte mult zahar ?n compozitie, aproximativ 280 grame/litru, mustul este contraindicat diabeticilor sau celor cu rezisten?? la insulin?. Cu c?t trec zilele, cu at?t concentra?ia de alcool din must cre?te. Dac? ?n prima zi dup? ce a fost stors din struguri, mustul nu con?ine deloc alcool sau cel mult 1%, dup? 3-4 zile fermenteaz?, prinde un gust u?or acri?or, iar gradul de alcoolemie ajunge chiar ?i la 4%. Prin urmare, dac? urmeaz? s? te urci la volanul ma?inii, evit? consumul de must”, spune dr. Daniela Stan, medic de familie. Bogat ?n vitamine ?i minerale Gustul ?n?ep?tor, catifelat ?i cu o savoare unic? al mustului este de nerefuzat. Ob?inut din struguri care se storc bine p?n? iese toat? zeama, mustul se transform? ulterior ?n vin. P?n? “fierbe”, licoarea ob?inut? este extrem de bogat ?n vitamine, minerale, polifenoli, vitamina C ?i alte substan?e importante pentru organism. Mustul con?ine vitaminele A, B1, B2 ?i vitamina C ?i are un efect extrem de revigorant, ajut?nd la detoxifierea organismului ?i la stimularea imunit??ii, mustul devenind ?i o puternic? arm? ?mpotriva cancerului datorit? con?inutului mare ?n antioxidan?i. Deoarece mustul con?ine resveratrol, un antioxidant-minune din pieli?a strugurilor, ce previne ?i combate cancerul, acesta are ?i propriet??i antiinflamatoare, tonice, antidiabetice ?i protectoare pentru inim?. Mustul este ?i un tonic pentru minte datorit? con?inutului s?u de lecitin? ?i de s?ruri de fosfor. “Mustul cel mai bun se prepar? din strugurii zdrobi?i ?n blender, cu tot cu coaj?, dup? ce au fost cur??a?i de semin?e. Dup? ce a fost preparat, se consum? imediat ?i nu se fierbe deoarece se pierd toate vitaminele ?i mineralele esen?iale, ”, spune specialistul. Scade hipertensiunea O cur? de must f?cut? toamna aduce numai beneficii organismului. Mustul are grij? de inim?, scade hipertensiunea arterial? ?i diminueaz? riscul accidentelor vasculare Prin ?mbun?t??irea circula?iei sangvine, a elasticit??ii arteriale ?i a func?iei vasculare, consumul de must te ajut? s? evi?i oboseala cardiac? ?i te pune la ad?post de accidentele vasculare cerebrale. Polifenolii reduc riscul de formare a cheagurilor de s?nge ?i oxidarea colesterolului ?r?u“ – una din principalele cauze ale fix?rii acestor plachete pe pere?ii arterelor. Compusul din must numit resveratrol diminueaz? lu?rile ?n greutate, ?mpiedic?nd astfel apari?ia diabetului de tip 2 ?i a obezit??ii. Polifenolii din must stimuleaz? sistemul imunitar ?i reduc leziunile inflamatoare care pot s? apar? la nivelul celulelor pancreasului, produc?toare de insulin?. FARMACIA VERDE – Castravetele amar, un remediu pentru diabet 22 septembrie 2020 Amar nu ?nseamn? neap?rat bun, dar cu siguran?? ?nseamn? s?n?tos! ?tia?i c? alimentele ?i verde?urile cu gust amar au beneficii dovedite asupra organismului? Un astfel de exemplu este dat de castravetele amar. Pe l?ng? aroma sa intens? ?i aspectul distinct, castravetele amar are multe beneficii impresionante pentru s?n?tate. ?i dac? vorbim de farmacia verde, vorbim de rubrica ”Minutul de s?n?tate”, pe care o pute?i urm?ri mai jos, pentru a afla toate beneficiile castravetelui amar. DOSARAst?zi e echinoc?iul de toamn?, eveniment marcat de toate civiliza?iile antice Sorin Breazu sept. 22, 2020 Templul de la Angkor este ?i un observator astronomic foarte exact. Un r?s?rit de soare ?n zi de echinoc?iu de toamn? (Wikimedia Commons)Pentru locuitorii Emisferei Nordice, ast?zi, la ora 16:31, are loc echinoc?iul de toamn?, momentul ?n care Soarele trece peste ecuatorul ceresc, iar lungimea zilei este egal? cu cea a nop?ii.Pe de alt? parte, ?n Emisfera Sudic? ast?zi ?ncepe prim?vara.La latitudinile ??rii noastre, ?n aceste zile Soarele va culmina la amiaz? la o ?n?l?ime medie de 45°, ceea ce reprezint? jum?tatea distan?ei unghiulare dintre zenit ?i orizont.Ziua va continua s? scad? p?n? ?n 21 decembrie, c?nd are loc solsti?iul de iarn?, cea mai lung? noapte din an, urm?nd ca ziua s? redevin? egala nop?ii ?n 20 martie 2021, la ora 11:37, c?nd are loc Echinoc?iul de Prim?var?.Cele dou? momente astronomice erau cunoscute de aproape toate civiliza?iile str?vechi.Maya?ii au construit impresionanta piramid? de la Chichen Itza ?n aliniere cu echinoc?iile, realiz?nd un extraordinar joc de lumini. Umbra ”?arpelui cu pene” Kulkulkan, un important zeu al acestei civiliza?ii antice, pare c? urc? sau coboar? pe sc?rile uria?ei piramide ?n timpul fenomenului astronomic.Chichen Itza. Foto: Pixabay ?i celebrul monument Stonehendge, ridicat de misterioasa civiliza?ie a druizilor, este aliniat cu echinoc?iile. Grianan of Aileach, o structur? megalitic? circular?, construit? c?ndva ?n secolul al VI-lea de irlandezi, are intrarea astfel construit? ?nc?t ?n ziua echinoc?iului, ?ntreg complexul este desp?r?it ?n dou? p?r?i egale de o raz? de lumin?.Stonehendge. Foto: Pixabay Angkor Wat este un complex construit ?n secolul al XII-lea de c?tre regele khmer Suryavaman al II-lea. Templele par s? fie aliniate ?i decorate ?n str?ns? corela?ie cu fenomenele astroniomice ?i cu cu precesia echinoc?iilor.Mnajdra, complexul megalitic din Malta care dateaz? de cel pu?in cinci milenii, este considerat a fi unul dintre cele mai vechi calendare din lume, una din axele sale principale fiind luminat? de o raz? de soare ?n ziua echinoc?iilor.Sumerienii aveau dou? anotimpuri: vara – Emesh, care ?ncepea cu echinoc?iul de prim?var?, ?i iarna – Enten, care ??i avea prima zi ?n echinoc?iul de toamn?. * * *Green Deal ?n Rom?nia: Care sunt cele mai importante efecte prefigurate ?n energie regenerabil? ?i construc?ii - avocat Manuela Iura?cu 22 sep, 2020 | . Deja este de notorietate ambi?iosul plan european Green Deal de reducere a emisiilor de gaze de ser? cu 55% p?n? ?n 2030, plan care ??i propune ca p?n? ?n 2050 Europa s? devin? prima zon? neutr? din punct de vedere climatic. Rom?nia pare s? fie una din ??rile ?privilegiate”, care ar urma s? primeasc? o sum? consistent? din mecanismul european, apt de a asigura implementarea pactului ecologic. Pentru a primi ace?ti bani, autorit??ile de la Bucure?ti ??i asum? ?ns? realizarea unor investi?ii ?n domenii precum: energie verde, eficien?? energetic?, digitalizare, economie, conservarea ?i recuperarea biodiversit??ii, explic? Manuela Iura?cu, avocat partener al . ?n acest context, nu sunt deloc surprinz?toare prevederile Legii nr. 155/2020 pentru modificarea ?i completarea Legii energiei electrice ?i a gazelor naturale nr. 123/2012 ?i privind modificarea ?i completarea altor acte normative. Actul normativ a intrat ?n vigoare la data de 30 iulie 2020. Noile reglement?ri aduc o serie de prevederi, modific?ri ?i ?n domeniul energiei regenerabile, o parte consistent? a Green Deal, investi?iile ?n aceast? zon? devenind astfel din nou ofertante, mai accesibile ?i impun?ndu-se ?n mod cert ca o solu?ie la ceea ce acest din urm? program european ??i propune s? realizeze. Astfel, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile a fost modificat? ?i completat? dup? cum urmeaz?: Prosumatorii (clien?ii finali care de?in instala?ii de producere a energiei electrice, care consum? ?i care pot stoca ?i vinde energie electric? din surse regenerabile produs? ?n cl?direa lor, f?r? ca aceasta s? reprezinte activitate comercial? sau profesional? primar?) care de?in unit??i de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalat? de cel mult 100 kW (fa?? de cei 27 kW prev?zu?i de lege anterior) pot vinde energia electric? produs? ?i livrat? ?n re?eaua electric? furnizorilor de energie electric? cu care ace?tia au ?ncheiate contracte de furnizare a energiei electrice; Prosumatorii, persoane fizice, juridice, autorit??i ale administra?iei publice locale (at?t de?in?torii de centrale electrice ce produc energie din surse regenerabile cu puterea instalat? de cel mult 100 kW, c?t ?i de?in?torii de unit??i de producere a energiei electrice din surse regenerabile) nu mai au obliga?ia legal? de a achizi?iona certificate verzi pentru energia electric? produs? ?i utilizat? pentru consumul final propriu, altul dec?t consumul propriu tehnologic al centralei electrice. Aceste din urm? prevederi stimuleaz? ?n mod evident ?i industria construc?iilor, at?t ?n ceea ce prive?te noile proiecte, c?t ?i cele deja existente. Din statisticile Comisiei Europene rezult? c? imobilele – cl?diri consum? cea mai mare parte a energiei produse ?n UE (40%) ?i, ?n acela?i timp, reprezint? o surs? important? pentru emisiile de gaze cu efect de ser? (36%). Noile cl?diri care ar urma s? fie construite consum? doar jum?tate (sau chiar mai pu?in) din energia pe care imobile similare o consumau ?n urm? cu 20 ani. Pentru acestea se vor putea avea ?n vedere din start solu?ii de alimentare cu energie din surse regenerabile (spre exemplu, amplasarea unor panouri solare pe acoperi?ul cl?dirii), aspect care va facilita conformarea construc?iei la standardele de eficien?? energetic?, dar care va ?i reduce de la bun ?nceput costurile cu utilit??ile. Vine valul de renovare a cl?dirilor Pentru cl?dirile existente sau mai vechi, lucr?rile de renovare devin o necesitate ?i ?n acela?i timp o oportunitate. De altfel, ?valul de renovare” a cl?dirilor este parte integrant? din Green Deal ?i este menit s? ?ncurajeze investi?ia ?i finan?area ?n acest sector. Comisia European? a efectuat o consultare public? pe aceast? tem? ?n cursul anului 2020 cu scopul stabilirii unei strategii menite s? sus?in? ini?iativa renov?rii cl?dirilor, cu stimularea industriei construc?iilor, sector care la nivelul UE ?nseamn? aproape 15 milioane de locuri de munc? directe ?i indirecte. Un prim pas ?n demararea unei astfel de ini?iative ar fi realizarea unui audit energetic al cl?dirii ?i stabilirea concret? a solu?iilor de reabilitare, cu luarea ?n considerare a acelora care pot asigura alimentarea cu surse de energie regenerabil?. ?n lipsa unor surse de finan?are clare, identificate p?n? ?n prezent este greu de crezut ?ns? c? proprietarii de cl?diri, ?n special din sectorul public, vor demara proiecte de acest gen. ?n acest context, este de a?teptat s? apar? oportunit??i concrete de finan?are din fonduri europene, pentru a asigura implementarea ?valului de renovare” avut ?n vedere de forurile decizionale ale UE. Autorit??ile trebuie s? demareze o campanie public? de informare a produc?torilor de energie din surse regenerabile Acela?i act normativ anterior men?ionat, Legea nr. 155/2020, specific? ?i faptul c? persoanele fizice sau juridice care de?in unit??i de producere a energiei electrice din surse regenerabile sunt obligate s? le declare la ANRE ?n termen de 18 luni de la intrarea ?n vigoare a legii, sub sanc?iunea de nu beneficia de exceptarea de la obliga?ia de achizi?ie de certificate verzi pentru o perioad? de 2 ani de la data constat?rii. Sanc?iunea se va putea aplica dup? o perioad? de 12 luni ?n care autorit??ile din domeniu (ANRE, Ministerul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri) vor efectua o campanie de informare a utilizatorilor re?elei electrice pentru energia pe care o produc ?n centralele lor cu privire la aceast? obliga?ie. De asemenea, ca m?sur? de stimulare a investi?iilor din domeniu, Legea nr. 155/2020 a reglementat o excep?ie de la cadrul general oferit de Legea energiei electrice ?i a gazelor naturale, ?n sensul ?n care produc?torii de energie electric? ?i autorit??ile publice care de?in centrale electrice din surse regenerabile de energie cu puteri instalate de cel mult 3 MW pe produc?tor pot ?ncheia contracte negociate direct ?ns? doar pentru energia provenit? din aceste centrale ?i numai cu furnizorii consumatorilor finali pentru v?nzarea energiei electrice ?i/sau a certificatelor verzi. R?m?ne ?ns? de v?zut modul concret ?n care aceste prevederi vor stimula efectiv direct ?i indirect domeniul energiei din surse regenerabile, cert fiind doar c? la acest moment exist? din nou un apetit investi?ional ?n aceast? zon?. Manuela Iura?cu este avocat partener al . * * *TothEquip, un partener de incredere pentru inceperea unei afaceri in procesarea de fructe si legume septembrie 22, 2020 Cererea pentru produse romanesti a crescut enorm in ultimii ani, iar oameni din intreaga tara sunt din ce in ce mai interesati de alimentele autohtone.Pretul accesibil, conditiile din tara noastra care permit obtinerea unor fructe si legume de calitate sau dorinta de a cumpara produsele de la un producator din propria lor tara, sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii sunt tot mai interesati de produsele autohtone.Cu toate acestea, de la stadiul de fructa sau leguma proaspat culeasa pana la cel de produs procesat aflat pe raftul unui magazin este cale lunga, iar cei mai multi pomicultori sau legumicultori din Romania nu reusesc sa parcurga toate etapele acestui lant, ba mai mult, sunt nevoiti sa abandoneze tocmai acele oportunitati care le-ar asigura cel mai mare profit.Munca pomicultorilor, beneficiul marilor companiiCine capitalizeaza de pe urma muncii fermierilor? Ei bine, marii procesatori, reprezentati de companiile multinationale, care aleg sa cumpere fructele si legumele romanesti, uneori la un pret care nu justifica munca agricultorului si pe care le proceseaza intr-o alta tara, doar pentru a le exporta din nou in Romania, intr-un ambalaj frumos si sub un brand celebru, insa la un pret mult mai mare decat valoarea fructelor si legumelor din care au fost produse.TothEquip, ajutorul de care producatorii au nevoie pentru a-si valorifica productiaPentru agricultorii romani, singura cale prin care pot sa-si valorifice productia la adevarata sa valoare este accesul la echipamente performante de procesare, cu ajutorul carora sa poata obtine produse de calitate, pe care sa le poata comercializa intr-o piata in care cererea pentru acestea devine tot mai mare.Cu acest obiectiv si-a inceput activitatea si TothEquip, o companie bihoreana care isi doreste sa le ofere fermierilor romani acces la echipamente de procesare de ultima generatie dar si suport tehnic, pentru punerea in functiune a liniilor de productie, livrare sau operare a utilajelor astfel incat sa asigure un maxim de productivitate, cu costuri cat mai scazute.Pentru a afla mai multe despre aceasta initiativa benefica atat pentru fermieri, cat si pentru intregul sector agricol romanesc am stat de vorba cu insusi managerul TothEquip, care ne-a povestit despre oportunitatile de care pot profita fermierii romani, despre cat de simplu este sa-ti infiintezi o afacere profitabila de procesare a produselor agroalimentare si despre finantarile europene, care vin in sprijinul celor aflati la inceput de drum.Procesarea fructelor si legumelor, un obiectiv realizabil de orice persoanaImpresia generala, conform careia doar marii fermieri pot spera sa mai urce o treapta in lantul alimentar si sa abordeze si partea de procesare s-a dovedit doar un mit, iar profilul de clienti al TothEquip ne confirma ca industria de procesare este deschisa tuturor persoanelor, fie ei fermieri mari, mici, cu experienta sau oameni care nu au mai avut legatura cu aceasta industrie pana in prezent.?Clientii nostri provin din cele mai variate domenii, ne-ar fi greu sa facem un profil al clientului TothEquip. Unii sunt pomicultori care prefera sa proceseze fructele si sa vanda sucul, altii sunt intreprinzatori din zone rurale care presteaza servicii pentru pomicultorii sau viticultorii din zona. Avem clienti care au lucrat in strainatate, dar s-au saturat sa stea departe de familii si au venit cu un capital sa isi deschida o afacere. Acestia sunt oameni care n-au avut niciodata de-a face cu fructele si sucul, dar au invatat repede, pentru ca utilajele sunt fiabile si usor de manipulat”, ne mai spune managerul bihorean. ?Stand de vorba cu mai multi pomicultori, am observat ca isi vand fructele la preturi derizorii. Ele ajung in strainatate si se intorc pe rafturile magazinelor de la noi sub forma de sucuri sau dulceturi si se vand cu bani frumosi. Atunci m-am gandit sa aplic solutia europeana pentru ideile romanesti. Am adus din diverse tari europene cele mai performante utilaje si echipamente cu care legumicultorii si pomicultorii nostri sa isi poata procesa singuri marfa, apoi sa o vanda ori sa si-o pastreze pentru consumul propriu, in asa fel incat sa nu-si mai arunce banii pe produsele facute de altii”, ne-a explicat Ing. Dan Alexandru Toth, Manager al TothEquip. TothEquip ofera clientilor sai sprijin pentru a obtine finantareCu toate ca banii sunt mereu o necesitate pentru orice initiativa antreprenoriala, persoanele care isi doresc cu ardoare sa inceapa o afacere in domeniul procesarii au posibilitatea de a beneficia de un program de sprijin, cu ajutorul caruia sa obtina finantarea necesara. TothEquip a luat in calcul si acest aspect, iar pentru a-si sustine clientii, a infiintat un departament special, menit sa asigure consultanta celor care isi doresc sa obtina finantare.?Multi dintre clientii nostri au gasit in finantarile europene sau Start Up Nation posibilitatea de a-si indeplini visul de a avea o afacere sustenabila. Pentru acestia am infiintat un departament de consultanta”, precizeaza Dan Alexandru Toth.Dan Alexandru Toth: ?Noi nu suntem vanzatori, suntem parteneri de cursa lunga”Pentru ca dezvoltarea unei afaceri in procesare presupune anumite provocari, TothEquip isi priveste clientii nu ca pe niste simpli cumparatori, ci ca pe adevarati parteneri pe termen lung, pe care isi doreste sa-i indrume atat atunci cand afacerea lor este in plina crestere, cat si in cazul in care se confrunta cu anumite piedici.?Suntem alaturi de clientii nostri din momentul in care afacerea lor e doar un vis frumos, mergem alaturi atunci cand doresc sa se extinda pentru ca nu mai fac fata cererilor in continuua crestere ale pietei si le punem cu drag la dispozitie echipa tehnica atunci cand apar dificultati de functionare. Noi nu suntem vanzatori, suntem parteneri de cursa lunga pe care clientii se pot baza de fiecare data!”, precizeaza Toth.? Cum pot pomicultorii sa-si valorifice chiar si fructele refuzate de retaileriOricine a gustat macar o data un mar proaspat cules dintr-o livada stie ca gustul acestuia nu se compara cu cel al unui fruct comercializat in marile magazine. Cu toate acestea, marii retaileri prefera aspectul, in pofida gustului, iar de multe ori, pomicultorii romani sunt fortati sa arunce sau sa vanda la preturi derizorii fructele cu imperfectiuni vizuale. Deoarece calitatea unui fruct este data de gust, nu de forma, TothEquip vine in sprijinul fermierilor aflati in aceasta situatie si le ofera posibilitatea de a-si valorifica productia.?Din cauza schimbarilor climatice, din ce in ce mai multe livezi sunt afectate iar fructele rezultate din acestea nu sunt foarte aspectuoase. Comerciantii prefera fructele din import care, chiar daca nu au un gust prea bun, au aspect frumos si se vand mai bine. Pomicultorii romani fie raman astfel cu fructele nevandute, fie sunt nevoiti sa le dea la un pret mult prea mic.TothEquip incearca sa ”corecteze” aceasta nedreptate. Astfel, fructele mai mici sau putin deformate, dar cu aroma si gust pot fi transformate in sucuri, dulceturi, compot sau diverse sosuri, fructe uscate, etc… In functie de necesitati, clientii nostri pot gasi in portofoliul TothEquip de la linii hobby pana la linii industriale”, precizeaza managerul TothEquip. ?TothEquip, un partener pe termen lung Pentru ca orice afacere de succes necesita un partener de incredere, TothEquip isi ia un angajament fata de partenerii sai si le promite ?Afaceri fructoase”.?Sloganul nostru este ”Afaceri Fructoase”. Am incercat un joc de cuvinte intre afacerile cu fructe, care ne sunt atat de dragi si afacerile fructuoase pe care suntem siguri ca le vor avea clientii nostri pornind de la parteneriatul cu TothEquip”, ne mai explica managerul TothEquip.Daca si tu iti doresti sa investesti in procesarea de fructe si legume si sa te bucuri de o afacere fructoasa, contacteaza TothEquip si beneficiaza de solutii de cea mai inalta calitate, care te vor ajuta sa-ti vezi visul cu ochii. Vinul de azi: Salentein Portillo Malbec 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Podgoriile Portillo se ?ntind pe platourile ?nalte ale V?ii Uco, Argentina, oferind an de an struguri de o calitate superioar?, transforma?i apoi ?n vinuri apreciate peste tot ?n lume. Vinul de ast?zi, Salentein Portillo Malbec 2019, este o alegere ideal? indiferent de situa?ie, un vin ro?u-rubiniu cu note olfactive de prune uscate ?i mure. Gustul se continu? la fel de aromat, cu tente care amintesc de cire?e negre ?i coac?ze ro?ii, iar pe final se simt ?nc? aromele condimentate, de scor?i?oar? ?i cui?oare. Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne de pas?re, vit? sau miel, paste cu diverse sosuri, v?nat sau br?nzeturi. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *LISTA LICEELOR AGRICOLE CARE PRIMESC BANI DE LA MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo 22 septembrie 2020 COMUNICAT MADR. Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale se afl? ?n plin proces de semnare a contractelor de finan?are pentru investi?ii specifice ?i asigurarea unor cheltuieli materiale pentru un num?r de 56 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol. Valoarea total? a finan??rii pentru anul 2020 este de 10 milioane lei.Prin implementarea m?surilor cuprinse ?n contractele de finan?are, MADR vizeaz? dezvoltarea ?nv???m?ntului liceal agricol rom?nesc, av?nd ca scop realizarea obiectivului de ?ntinerire ?i profesionalizare a for?ei de munc? din agricultur?.Sus?inerea financiar?, prev?zut? ?n contractul de finan?are, se realizeaz? ?n baza unui Program anual de investi?ii specifice activit??ii de ?nv???m?nt ?n domeniul agriculturii.Programul de investi?ii specifice pentru anul 2020 a fost elaborat ?n func?ie de necesit??ile fiec?rui liceu agricol ?i aprobat de c?tre MADR, iar finan?area se asigur? de la bugetul de stat c?tre bugetele locale, prin bugetul MADR.Valoarea total? a finan??rii pentru anul 2020 este de 10 milioane lei.Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol finan?ate de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale1 Liceul Tehnologic ??tefan Manciulea” Blaj ALBA2 Liceul Tehnologic Agricol ?Alexandru Borza” Ciumbrud ALBA3 Colegiul pentru Agricultur? ?i Industrie Alimentar? ??ara B?rsei” Prejmer BRA?OV4 Liceul Tehnologic ?Petre Bani??” C?l?ra?i DOLJ5 Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi GALA?I6 Liceul Tehnologic Agricol ?Alexandru Borza” Geoagiu HUNEDOARA7 Liceul Tehnologic Agricol ?Alexiu Berinde” Seini MARAMURE?8 Liceul Tehnologic ?Ion Ionescu de la Brad” Horia NEAM?9 Colegiul Agricol ?D. P. Barcianu” Sibiu SIBIU10 Liceul Tehnologic de Silvicultur? ?i Agricultur? ?Casa Verde” Timi?oara TIMI?11 Liceul Tehnologic Agricol ?Nicolae Corn??eanu” Tulcea TULCEA12 Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentar? ARAD13 Liceul Tehnologic “Constantin Dobrescu” Curtea de Arge? ARGE?14 Liceul Tehnologic “Jacques M. Elias” Sascut BAC?U15 Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta BIHOR16 Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai BIHOR17 Liceul Tehnologic Agricol Bistri?a BISTRI?A-N?S?UD 18 Liceul Tehnologic Agricol Beclean BISTRI?A-N?S?UD 19 Liceul “Demostene Botez” Tru?e?ti BOTO?ANI 20 Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahu??” ?endriceni BOTO?ANI 21 Liceul Tehnologic “Petru Rare?” Boto?ani BOTO?ANI 22 Liceul Tehnologic “Gh. K. Constantinescu” Br?ila BR?ILA 23 Liceul Agricol “Dr. C. Angelescu” BUZ?U 24 Liceul Tehnologic Agricol Smeeni BUZ?U 25 Liceul Tehnologic “Mihai Novac” Oravi?a CARA?-SEVERIN 26 Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” C?l?ra?i C?L?RA?I 27 Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea C?L?RA?I 28 Colegiul “Emil Negru?iu” Turda CLUJ 29 Liceul Tehnologic “Pontica” Constan?a CONSTAN?A 30 Liceul Tehnologic “Apor Péter” Tg. Secuiesc COVASNA 31 Liceul Tehnologic “Marin Grigore N?stase” T?rt??e?ti D?MBOVI?A 32 Liceul Tehnologic “Dr. C. Angelescu” G?e?ti D?MBOVI?A 33 Colegiul Na?ional de Agricultur? ?i Economie Tecuci GALA?I 34 Liceul Tehnologic B?rse?ti Tg. Jiu GORJ 35 Colegiul Tehnic “Batthyány Ignác” Gheorgheni HARGHITA 36 Liceul Tehnologic “Iordache Zossima” Arm??e?ti IALOMI?A 37 Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kog?lniceanu” Miroslava IA?I 38 Liceul Tehnologic Haralamb Vasiliu Podu Iloaiei IA?I 39 Colegiul Agricol ?i de Indistrie Alimentar? “Vasile Adamachi” Ia?i IA?I 40 Liceul Tehnologic “Cezar Nicolau” Br?ne?ti ILFOV 41 Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu” ?imian MEHEDIN?I42 Liceul Tehnologic Hal?nga, Izvoru B?rzii MEHEDIN?I 43 Liceul Tehnologic “Ioan Bojor” Reghin MURE? 44 Colegiul Agricol “Traian S?vulescu” Tg. Mure? MURE? 45 Liceul Tehnologic “Dimitrie Petrescu” Caracal OLT 46 Liceul Tehnologic “Gheorghe Ionescu-Sise?ti” Valea C?lug?reasc? PRAHOVA 47 Liceul Tehnologic “Ioan Ossian” ?imleu Silvaniei S?LAJ 48 Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor SUCEAVA 49 Liceul Tehnologic “Nicolae B?lcescu” Alexandria TELEORMAN 50 Liceul Tehnologic “Sf. Haralambie” Turnu M?gurele TELEORMAN 51 Liceul Tehnologic “Romulus Paraschivoiu” Lovrin TIMI? 52 Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” Hu?i VASLUI 53 Liceul Tehnologic Br?tianu Dr?g??ani V?LCEA 54 Colegiul Tehnic “Valeriu D. Cotea” Foc?ani VRANCEA 55 Liceul Tehnologic Odobe?ti VRANCEA 56 Colegiul Tehnologic “Viaceslav Harnaj” Bucure?ti MUNICIPIUL BUCURE?TI* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download