STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECTANT GENERAL:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
STUDIU DE FEZABILITATE
Program Operaţional Sectorial
pentru
CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare
Domeniul major de interventie 2-Investitii in infrastructura de CDI
Operatiunea 2.1-Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri CD
CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE PRIN METODE IMAGISTICE SI TEHNICI MOLECULARE
- TARGET -
BENEFICIAR: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CRAIOVA
- 2008-
STUDIU DE FEZABILITATE
PROGRAMUL OPERATIV SECTORIAL – CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE
AXA PRIORITARA II: INVESTITII IN INFRASTRUCTURA DE CDI
- TARGET -
CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE
BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE
Cuprins:
Cuprins: 3
Acronime: 4
1 DATE GENERALE 5
1.a Denumirea obiectivului de investitii 5
1.b Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) 5
1.c Titularul investitiei 5
1.d Beneficiarul investitiei 5
1.e Elaboratorul studiului 5
2 INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 5
2.a Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului 5
2.b Descrierea investitiei 11
2.b.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat 11
2.b.2 Scenarii tehnico-economice : 37
2.b.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz 40
2.c Date tehnice ale investitiei 94
2.c.1 Zona si amplasamentul 94
2.c.2 Statutul juridic al terenului 94
2.c.3 Situatia ocuparilor definitive de teren 94
2.c.4 Studii de teren 94
2.c.5 Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele constructive de realizare a investitiei 94
2.c.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum 107
2.c.7 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului 107
2.d Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei 108
3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI 110
3.a Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general 110
3.b Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei 112
4 ANALIZA COST BENEFICIU 115
4.a Identificarea investitiei si definirea obiectivelor 115
4.b Analiza optiunilor 116
4.c Analiza financiara 117
4.d Analiza economica 118
4.e Analiza de senzitivitate 118
4.f Analiza de risc 119
5 SURSELE DE FINANTARE ALE INVESTITIEI 120
6 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI 121
6.a Numar de locuri de munca create in faza de executie 121
6.b Numar de locuri de munca create in faza de operare 121
7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI 122
8 AVIZE ŞI ACORDURI 126
8.a Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea si oportunitatea investitiei 126
8.b Certificatul de urbanism 126
8.c Avize de principiu privind asigurarea utilităţiilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc) 126
8.d Acordul de mediu 126
8.e Alte avize şi acorduri de principiu specifice 126
Acronime:
MP Master Plan
SF Studiu de fezabilitate
C/D Cercetare – Dezvoltare
POS-CCE Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice
POS-CCE/CDI Program Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice / Cercetare-Dezvoltare-Inovare
POS-DRU Program Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane
FP7 7th Framework Program – Progamul cadru 7 privind cercetarea
PET Positron Emission Tomography
CT Computer tomography
MRI Magnetic Resonance Imaging
MRCP Magnetic Resonance Colangio-Pacreatography
MRS Magnetic Resonance Spectroscopy Module
ERCP Endoscopic Cholangiopancreatography
AFI Autofluorescence Endoscopy
LIFS Laser-Induced Fluorescence Spectroscopy
CLE Confocal Laser Endomicroscopy (CLE)
MCE Magnification Chromoendoscopy
NBI Narrow Band Imaging
EUS Endoscopic Ultrasound
NOTES Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery
LS Laparoscopic Surgery
ICC Immunocytochemistry
IHC Immunohistochemistry
ISH In Situ Hybridization
LCM Laser Capture Microdissection
CGH Comparative Genome Hybridization Technique
MSI Microsatelitic Instability
SNP Single Nucleotide Polymorphism
LOH Loss of Heterozygosity State
RT-PCR Real-time Polymerase Chain Reaction
MALDI-TOF-MS Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry AFM Atomic Force Microscopy
LSCM Laser Scanner Confocal Microscopy
AI Artificial Intelligence
DATE GENERALE
1 Denumirea obiectivului de investitii
TARGET – CENTRU DE CERCETARE SI TRATAMENT IN GASTROENTEROLOGIE BAZAT PE METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE
TARGET – CENTRE FOR TREATMENT AND RESEARCH IN GASTROENTEROLOGY BASED ON IMAGING METHODS AND MOLECULAR TECHNIQUES
2 Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)
LOCATIA A
Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2, Craiova – 200349
LOCATIA B
Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66, Craiova – 200638
3 Titularul investitiei
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
4 Beneficiarul investitiei
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
5 Elaboratorul studiului
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
Situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la nivel de institutie
Utilizarea inovatiilor tehnologice in medicina a dus la cresterea constanta a cheltuielilor in sistemul sanitar international. Aceasta tendinta va duce la cresterea duratei medii de viata care la rindul ei va conduce la dorinta de a avea tratamente si implicit medicamente mai bune. Paralel cu aceasta dezvoltare a aparut si o noua disciplina, economia sanitara, care canalizeaza resursele economice spre o folosire cit mai eficienta. Parte a acestui concept este diagnosticul precoce care va permite o alocare optima a resurselor umane si materiale prin realizarea unei terapii individualizate. In acelasi timp diagnosticul modern, cu precadere imagistic si molecular, este o sursa de explorari inovative legate de noi cunostinte ale mecanismelor bolilor fundamentale.
Tehnicile imagistice folosite pentru evaluarea afectiunilor digestive, aflate in uz curent pe plan international, includ sisteme PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) si MRI (imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopia cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopia cu magnificatie (MCE), si endomicroscopia confocala laser (CLE). Diagnosticul modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile tehnologii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de investigatie enumeram microdisectia laser si microscopia confocala laser. In domeniul analitic au devenit rutina, in laboratorul de investigatii moleculare modern, tehnologii de identificare a markerilor tumorali prin spectrometrie de masa de inalta rezolutie Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si Microscopia de Forta Atomica (AFM), precum si tehnologii de identificare de grupuri de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics). La nivel de cercetare IT ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea recenta de retele neuronale artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din creierul uman.
Astazi, patologia digestiva, si in special cancerele digestive, reprezinta o problema majora de sanatate in lume, pe locul 1 in patologia tumorala, cu peste 3 milioane de cancere noi anual depistate si respectiv peste 2.2 milioane decese anual. Cancerele tractului digestiv reprezinta astfel o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Localizarile predominante in ordinea incidentei in Romania sunt reprezentate de cancerul colorectal, gastric, esofagian, hepatic si pancreatic, majoritatea fiind curabile intr-un stadiu precoce. Aceste cancere beneficiaza in prezent de tratament multimodal chirurgical, radio- si chimioterapic, noi strategii terapeutice fiind in curs de evaluare. Descoperirile recente legate de biologia tumorala au dus la identificarea unor tinte terapeutice vulnerabile si la crearea unor noi agenti terapeutici. Strategiile de tratament actual la pacientii cu cancere digestive avansate includ combinatii de terapie cu agenti citotoxici si anti-angiogenetici, ca o tinta noua si atractiva de terapie tumorala, care ofera speranta unui control pe termen lung al progresiei tumorale.
Folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Astfel, dezvoltarea sistemelor imagistice (PET-CT si MRI) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. In mod similar, endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor (AFI, CLE, etc.), cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei.
In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie si/sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real fara a necesita prelevare de tesut. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite sortarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnosticare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive.
Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania si in regiunea Oltenia, ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei.
In Romania, infrastructura necesara pentru efectuarea de examinari imagistice de inalta performanta lipseste. Initierea programelor de cercetare-dezvoltare, respectiv de screening si detectie precoce, asociate cu metode diagnostice de inalta performanta, care folosesc tehnici moderne de patologie, imunologie sau biologie moleculara, vor permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive.
Ne referim aici la tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate, incluzand metode radiologice, endoscopice si interventionale “state-of-the-art”. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. La fel, utilizarea tehnicilor de rezonanta magnetica (MRI) de 3 Tesla va permite dezvoltarea in premiera in Romania a unui centru de cercetare de excelenta in domeniul patologiei maligne digestive, inclusiv prin utilizarea de tehnici de tipul MRCP si colonoscopiei virtuale MR, respectiv prin includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica. Dintre metodele endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI) si endomicroscopia confocala laser (tehnici recent introduse in ultimii ani). Ecoendoscopia permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile „red-flag” amintite. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D, etc.), respectiv dezvoltarea sistemelor imagistice hibride (de tip CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo-patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES). Mai mult prezenta conglomerata a acestor tehnici imagistice intr-un singur centru diagnostic de inalta performanta va permite dezvoltarea si validarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS-MR), efectuate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Combinatia dintre metodele endoscopice ”state-of-the-art”, respectiv PET-CT si MR-3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari interdisciplinare in domeniul cancerelor digestive. Sistemul PET-CT, folosit ca un ”standard de aur” de oncologie gastroenterologica va fi unicat in Romania. Mai multe proceduri endoscopice (AFI, LIFS, etc.) vor fi de asemenea efectuate in premiera in Romania.
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza astfel metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop AFM, etc. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice, intr-un modul integrat, care, la randul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana la ora actuala in Romania.
Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite. Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoangiogenezei), proces esential in evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara.
Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical. Cauza este, din nou, heterogenitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie este analiza moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase. Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA microarrays). Este necesara validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” prin real-time PCR (RT-PCR). Platforma de Genomics va fi unica in regiunea Oltenia.
Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata, fiind astfel posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol. Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila, proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin principial, si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) care va fi unica in Oltenia.
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara, biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica microscopieei cu doi fotoni, tehnica ce este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM. Ambele tehnici vor fi unicat in Oltenia.
Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat si slabei legaturi dintre specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente, special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ.
Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice digestive.
Proiectul de fata vine sa rezolve lipsa dotarilor necesare realizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare, prin crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a UMF Craiova, prin dotarea cu cele mai moderne echipamente si instrumente software. Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor. Centrul de cercetare TARGET va permite implementarea de noi strategii de detectie precoce prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi.
Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7) si ameliorarea neta a programelor de detectie precoce a cancerului, cu implicatii directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medico–social. Resursele necesare ce se vizeaza a fi achizitionate prin proiectul de fata completeaza dotarea actuala existenta in cadrul Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie, centru acreditat CNCSIS si integrat in structurile de cercetare nationale si internationale.
Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
Craiova reprezinta un vechi centru cultural si comercial, cel mai important oras din sudul tarii, dupa capitala Romaniei, oferind atat un cadru educational propice, cat si unul cultural - istoric. Zona de sud-vest a Romaniei reprezinta insa una din zonele comunitare europene defavorizate din punct de vedere economic, existand preocupari si eforturi intense pentru micsorarea decalajelor existente. Din punct de vedere medical numai in Craiova exista peste 2500 de paturi repartizate in cinci spitale, centrul universitar medical din Craiova asigurand asistenta medicala pentru intreaga regiune de sud vest a Romaniei. In cadrul programelor de cercetare transfontaliera, UMF Craiova detine o pozite particulara având granita directa cu doua tari din Balcani (Serbia si Bulgaria), desfasurand programe de cercetare in parteneriat cu universitati din cele doua tari precum si cu alte tari din Balcani si din restul Europei.
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova reprezinta singura universitate de medicina din regiune de sud-vest a României. Regiunea pe care o deserveste prioritar are peste 2,5 milioane de locuitori. In cadrul UMF Craiova isi desfasoara activitatea patru facultati: Facultatea de Medicina, Facultatea de Medicina Dentara, Facultatea de Farmacie si Facultatea de Moase si Asistenta Medicala, cu 3 specializari. Corpul academic numara peste 400 de cadre didactice universitare si cercetatori, in pregatire fiind un numar de peste 3000 studenti, 500 doctoranzi si 700 de rezidenti in aproape toate specialitatile medicale. Studentii si rezidentii universitãtii noastre provin din toate zonele tãrii, inclusiv din judete unde existã institutii similare de invãtãmânt superior.
Intregul corp academic este integrat in activitatea de cercetare, apreciatã atât in tarã cât si peste hotare, fiind elocvente cele aproape 100 de articole publicate in reviste cotate ISI in ultimii 5 ani. Trebuie mentionat ca procentul veniturilor din activitatile de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut de la 2,3% in anul 2004 la peste 30% in anul 2007, an in care s-au atras aproape 5,5 milioane euro din granturi cistigate prin competitii nationale. Eforturile corpului academic de a creste activitatea de cercetare-dezvoltare, inovare s-au concretizat in cresterea numarului de granturi de la 7 in 2004, la 54 in 2007. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, cercetatorii UMF nu au participat la nici o propunere finantata de grant international, unul din motive fiind tocmai lipsa infrastructurii adecvate.
UMF Craiova, constienta de rolul si pozitia deosebita pe care o are in domeniul cercetarii stiintifice, atat ca laboratoare efervescente, dinamice, generatoare de idei, concepte şi tehnologii noi, cat si ca factor de translatie a achizitiilor stiintifice in formarea si practica medicala, si-a propus urmatoarele:
- Sustinerea preferentiala si exploatarea maximala, eficienta, interdisciplinara şi inter-profesionala, a echipamentelor, dotarilor si experientei umane;
- Incurajarea, atragerea si sustinerea participarii studentilor, rezidentilor, doctoranzilor in programe de cercetare si in procesele de translatare a rezultatelor cercetarii în practica medicala;
- Dezvoltarea infrastructurii de cercetare a institutiei, printr-o politica pragmatica, transparenta de investitii bazata pe proiecte clare, bine argumentate;
- Dezvoltarea de noi centre de cercetare, bazata pe prioritati nationale si internationale, posibilitati umane si tehnice, in urma unor analize interne obiective.
2 Descrierea investitiei
1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat
Justificarea stiintifica a investitiei
Justificarea stiintifica are menirea de a pune in evidenta necesitatea investitiei. Astfel, temele de cercetare au rolul de fi principalele elemente care justifica investitia.
Proiectul TARGET se fundamenteaza stiintific pe patru teme de cercetare majore. Aceste teme sunt, in fapt, directii majore de cercetare pe care cercetatorii centrului TARGET doresc sa le abordeze dupa implementarea proiectului.
Temele de cercetare sunt legate de structura functionala a centrului de cercetare TARGET. Fiecare tema se va dezvolta in cadrul unui modul. Astfel, in cadrul Centrului TARGET vor exista, din punct de vedere functional patru module (impartite in submodule, iar submodulele sunt impartite in laboratoare si spatii suport - vezi schema de mai jos), fiecare cu destinatii stiintifice specifice.
NOTA!!! In cadrul fiecarei teme de cercetare vor exista (dupa implementarea proiectului) activitati specifice de cercetare pe care, pentru a nu le confunda cu activitatile specifice crearii infrastructurii de CD le vom denumi „cercetari”.
Pentru a putea dezvolta „cercetarile” propuse prin teme, avem nevoie de o infrastructura de cercetare. Aceasta infrastructura are doua componente de investitie:
• Prima componenta a investitiei este data de echipamentele implicate in fluxul de cercetare. Caracteristicile si specificatiile tehnice ale acestor echipamente ne ajuta sa gasim solutia optima cu privire la amplasament (spatiu functional).
• A doua componenta de investitie este reprezentata de: constructia unei cladiri in locatia B si amenajarea laboratoarelor existente in locatiile A si B, potrivit cu specificatiile tehnice ale echipamentelor.
o Constructia va avea caracteristici speciale, dictate de specificatiile tehnice ale echipamentelor de cercetare si de fluxul strict al subiectilor de cercetare.
o Amenajarile sunt de doua tipuri. Primul tip, amenajari normale: zugraveli, refacere instalatii termice, electrice, pardoselei. Al doilea tip, amenajari speciale. Aceste amenajari sunt necesare in vederea protejarii vietii cercetatorilor, intrucat in unele laboratoare se vor dezvolta cercetari la nivel de gena si de ADN. Amenajarile speciale sunt reglementate prin standardul SR EN 12128/aprilie 2003, standard privind situatiile de risc si biohazard.
NOTA!!! Pentru a pune in evidenta legatura dintre teme-”cercetari”-echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), respectiv echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor) s-a realizat ”Tabelul cu echipamente” pe care il puteti vizualiza la punctul 2.b.3 din studiului de fezabilitate.
In continuare prezentam cele patru teme de cercetare, modulele de care apartin aceste teme (cu submodule si laboratoare), ”cercetarile” specifice pe care cercetatorii din Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova doresc sa le dezvolte, precum si fluxurile de cercetare care vor avea loc in cadrul temelor de cercetare.
TEMA I. OBTINEREA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE IN TIMP REAL SI EVALUAREA MARKERILOR PROGNOSTICI PRIN FOLOSIREA DE METODE IMAGISTICE „STATE-OF-THE-ART”, IN CONCORDANTA CU TEHNICILE MODERNE DE MORFOPATOLOGIE SI BIOLOGIE MOLECULARA
In cadrul proiectului vor fi introduse in premiera in Romania tehnici imagistice complexe, de tipul tomografiei cu emisie de pozitroni in combinatie cu tomografia computerizata (PET-CT), respectiv a rezonantei magnetice (MRI), sau de tipul colonoscopiei virtuale MR si colangio-pancreatografiei prin rezonanta magnetica (MRCP). Includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica (MRS) va permite obtinerea de informatii despre metabolitii tisulari specifici unor afectiuni. Dezvoltarea tehnicilor imagistice hibride obtinute prin fuziunea imaginilor mai multor metode diferite va reprezenta o componenta importanta a proiectului. Vor fi explorate tehnici imagistice hibride de tip PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni - tomografie computerizata), EUS-CT (endoscopie ultrasonografica - tomografie computerizata), respectiv EUS-MR (endoscopie ultrasonografica - rezonanta magnetica) , in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala (retele neuronale, calcul evolutiv, etc.), care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem PET-CT ca gold-standard in imagistica oncologica va permite detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, precum si stadializarea si restadializarea post-terapeutica, respectiv aprecierea eficientei chimio- sau radioterapiei.
Metodele imagistice vor include tehnici endoscopice recent introduse in strainatate care permit vizualizarea tubului digesiv prin tehnici de inalta rezolutie de tipul autofluorescentei endoscopice (AFI), spectroscopiei cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopiei cu magnificatie (MCE, NBI), endoscopiei ultrasonografice (EUS) si endomicroscopiei confocale laser (CLE). Pornind de la introducerea acestor tehnici endoscopice de ultima generatie se vor dezvolta multiple teme de cercetare care vizeaza obtinerea diagnosticului anatomo-patologic in timp real si caracterizarea moleculara a afectiunilor tubului digestiv, pentru diagnosticul displaziei, metaplaziei si a altor leziuni premaligne, respectiv pentru diagnosticul precoce al leziunilor maligne. Identificarea markerilor prognostici (de exemplu evaluarea neo-angiogenezei) va permite stratificarea grupelor de pacienti, in vederea imbunatatirii procesului decizional si ameliorarii strategiilor terapeutice.
Tehnicile endoscopice diagnostice si terapeutice vor fi dezvoltate experimental in cadrul unor proceduri de chirurgie endoscopica transluminala si chirurgie laparoscopica experimentala. Dezvoltarea tehnicilor experimentale de tip N.O.T.E.S. (Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery) vor permite initierea unor studii prospective si dezvoltarea de tehnici combinate chirurgicale mini-invazive, utile in special pentru scaderea morbiditatii si interventiilor chirurgicale inutile la pacienti oncologici.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta din punct de vedere functional in cadrul Modului de Imagistica Digestiva.
I. Modulul Imagistica Digestiva
Are un puternic caracter de cercetare, diagnostic si tratament datorita achizitionarii aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente.
Modulul cuprinde 3 submodule:
I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica
(situat in cladirea Centrului de Imagistica – constructie noua)
I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva
I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica
I.1. Submodul Radiologie si Imagistica
In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Romania, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale, precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical.
Metodele conventionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign decat daca in structura, dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii.
Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor, dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide, medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica.
Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio- sau radioterapiei, fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica.
Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie, imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia multiplanara este imbunatatita. Potentialul imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin difuzie si perfuzie, sunt in evaluare.
Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP, etc.) au condus la implementarea unor colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate (MRCP), care au devenit metode neinvazive importante pentru evaluarea sistemului pancreatico-biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath-hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale. Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei virtuale, in locul examenului CT, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale.
Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care NU sunt instalate si NU functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si prelungirea vietii. In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce vor fi dezvoltate:
I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)
• Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv;
• Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si restadializarea pre- si post-terapeutica a afectiunilor maligne digestive;
• Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic, etc.);
• Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;
I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI)
• Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate crescuta a campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor digestive;
• Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie MR), colonoscopiei virtuale, spectroscopiei MR, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive;
• Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride EUS–MR, PET-MR pentru diagnosticul precoce si cresterea acuratetei stadializarii cancerelor digestive;
• Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic al afectiunilor digestive care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical;
I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX)
• Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea afectiunilor digestive;
• Cercetarea c.2: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale pentru efectuarea ERCP si ghidajul miniprobelor EUS la nivelul caii biliare si ductului pancreatic;
• Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in patologia maligna obstructiva a tubului digestiv;
• Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde (ERCP) cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreatico-biliare.
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiul de fezabilitate.
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus. De exemplu, Cercetarea a.1: ”Evaluarea rolului PET-CT in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv”, va putea fi identificata in tabel dupa codificarea: ”C.a.1”
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Radiologie – Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
I.2. Submodul Endoscopie Digestiva
Submodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta, creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic profesional interdisciplinar.
Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici avansate de telepatologie.
In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare:
I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)
• Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului esofagian sau gastric;
• Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon;
• Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice esogastrice;
I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI
• Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce al adenocarcinomului esofagian;
• Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia adenocarcinomului gastric;
• Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a adenocarcinomului de colon;
• Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat;
I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)
• Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice;
• Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica, examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer pancreatic;
• Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu examinari complementare ecobronhoscopice);
• Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv;
• Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic;
• Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si moleculare (microarray, real-time PCR);
• Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei EUS cu elastografia ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice;
• Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate. Dezvoltarea abilitatilor diagnostice ale cercetatorilor prin utilizarea de simulatoare;
I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE)
• Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian precoce;
• Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom gastric precoce;
• Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal precoce;
• Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori;
• Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in timp real la pacientii cu boala celiaca;
• Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta in vivo si in timp real, in vederea consultului histopatologic;
• Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor endomicroscopice pentru evaluarea neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic);
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate.
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module.
I.3. Submodul Chirurgie Endoscopica
Submodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie postoperatorie si de eventratie.
Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal antero-lateral.
Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin Orificii Naturale (N.O.T.E.S. – Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu estetic.
Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii, diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce N.O.T.E.S.–ul este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate. Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv.
Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagistica). In imediata vecinatate a submodulului se vor efectua examenele histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa.
I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)
• Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de chirurgica laparoscopica;
• Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia laparoscopica;
• Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor maligne peritoneale secundare;
• Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica;
I.3.B. Laborator de N.O.T.E.S.
• Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si sistemic in N.O.T.E.S.;
• Cercetarea b.2 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transgastric in N.O.T.E.S.;
• Cercetarea b.3 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transrectal in N.O.T.E.S.;
• Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in scop de diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive;
• Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor digestive in N.O.T.E.S.;
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
TEMA II. EFECTUAREA DIAGNOSTICULUI ANATOMO-PATOLOGIC PRIN METODE CONVENTIONALE SI MODERNE
Metodele de investigatie conventionale (coloratii uzuale si speciale) permit identificarea primara a proceselor preneoplazice si a celor neoplazice maligne. Tehnicile imunocitochimice (ICC) si imunohistochimice (IHC) permit, intr-o a doua etapa a investigarii, incadrarea corecta a proceselor neoplazice, identificarea unor posibili factori prognostici si a unor posibile tinte terapeutice. Tehnica de hibridizare in situ (ISH) constituie un prim pas in elucidarea la nivel molecular a mecanismelor carcinogenezei prin localizarea la nivel de tesut a celulelor care exprima gene pro-canceroase. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante includ: morfometria tisulara si celulara asistata de calculator, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.
Metoda microdisectiei laser (LCM), care constituie un pivot important de legatura intre investigatia histopatologica la nivelul Modulului de Patologie si Imunologie, si investigatia la nivel molecular de la nivelul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie, va avea drept scop izolarea de grupuri de celule cu morfologie omogena, specifice tesutului malign. Izolarea de grupuri omogene este un pas esential in vederea stabilirii unor markeri morfologici de diagnostic anatomo-patologic specific. In plus, izolarea acestor celule va furniza materialul biologic necesar in vederea identificarii de markeri moleculari ai celulelor care ulterior vor permite dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice. Pentru diagnosticul rapid este necesar achizitia unui criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). In acelasi timp, criomicrotomul este indispensabil in vederea furnizarii de material pentru microdisectia laser.
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evaluare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Astfel, citometria in flux si-a demonstrat aplicabilitatea si utilitatea in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive, evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice in cancerul colorectal sau determinarea antigenului carcino-embrionar (CEA) in biopsia obtinuta dintr-o leziune suspecta. Examinarea imunologica prin metoda ELISA vine sa completeze evaluarea comportamentului populatiilor celulare maligne si a raspunsului sistemelor de aparare ale organismului prin determinarea, la nivel tumoral, a unei largi palete de markeri tumorali, a unor importanti markeri virali si a citokinelor secretate de diferitele subpopulatii limfocitare.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta in cadrul Modului de Patologie si Imunologie.
II. Modulul Patologie si Imunologie
Modulul isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA.
Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata - metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.
Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita:
- identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne
- incadrarea corecta a proceselor neoplazice
- evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza
- evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale
- identificarea si evaluarea factorilor de prognostic
- identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase
- evaluarea raspunsului la terapie
Obiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include:
1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica.
2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF). In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe. Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala (indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare.
3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale. Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in exces in celulele canceroase, reprezentind markeri indicatori ai unui prognostic rezervat.
4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm3 deoarece difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice, conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar trebui sa determine distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale.
5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel, receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.
Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de cercetare din acest submodul includ:
(1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice.
(2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2, IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite specificitati.
NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre diferitele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Patologie si Imunologie se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.
Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor functiona doua submodule:
II.1. Submodul de Anatomie Patologica
II.2. Submodul de Imunologie
II.1. Submodulul de Anatomie Patologica
Va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:
A. Laboratorul de Histopatologie (HP)
B. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC)
C. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-CIT-HIS)
D. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI)
E. Sala de Telepatologie – Telemedicina (TELMED)
F. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare – (PMDF)
G. Cabinete de documentare si diagnostic – (CDD)
H. Secretariat/Server LAN – (SS LAN)
I. Spatii de depozitare materiale si reactivi
NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare „cercetarile” se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva
Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari:
• Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;
• Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta;
• Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica;
• Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale;
• Cercetarea p.5: Studiul microscopic histologic calitativ si diagnosticul al leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica;
• Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnicile histopatologice si citologice;
• Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara;
• Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de analiza computerizata a imaginii;
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
III.2. Submodulul de Imunologie
Va avea in componenta urmatoarele laboratoare:
A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)
B. Laboratorul de investigare (ELISA)
C. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP)
D. Camera de primire probe (CPP)
In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari:
• Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de flux
• Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
TEMA III. STANDARDIZAREA PROFILELOR GENICE IN PATOLOGIA DIGESTIVA, IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA UNOR MARKERI DE PROGRESIE MALIGNA SI A TINTELOR TERAPEUTICE PRIN TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARA SI BIOCHIMIE
Dezvoltarea si evolutia unui proces tumoral malign sunt insotite de modificari complexe ale expresiei genice. Desi genele individuale au fost propuse pentru diagnostic si uneori au fost tinte terapeutice in tratamentul cancerelor, cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor.
In plus, fiecare gena din „semnatura genetica” poate sa fie prezenta in mai multe forme, numite polimorfisme. Pentru identificarea acestor grupuri de gene si polimorfisme care colectiv confera un risc sporit de cancer se va face prin utilizarea de DNA microarrays (Genomics). Tehnica microarray reprezinta o metoda eficienta si fezabila pentru obtinerea si compararea profilelor expresiei genice intre indivizii sanatosi si indivizi cu leziuni premaligne, precum si la cei depistati cu patologie maligna digestiva. Unele modele ale expresiei genice obtinute se pot constitui in criterii de diagnostic precoce foarte utile in managementul afectiunilor digestive. Analiza activitatii transcriptionale utilizand DNA Arrays este insotita de rezultate fals-pozitive, fiind necesara eliminarea anumitor gene. Acest dezavantaj este inerent tehnicii care are o valoare statistica. Din acest motiv evaluarea chip-urilor pentru DNA necesita si o prelucrare de tip statistic cu soft-uri specializate, prelucrare ce se va face in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala (Submodulul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica). Validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” se va face prin real-time PCR (RT-PCR).
Desi expresia genica ne ofera o cantitate imensa de informatii privind activitatea transcriptionala a celulei canceroase, nu ne ofera cu certitudine localizarea exacta a celulei care exprima gena respectiva si, in plus, nu ne spune nimic referitor la translatia informatiei genetice in efector (proteine) la nivel celular. Din acest motiv sunt necesare trei platforme cu caracter imagistic si analitic, o platforma de microdisectie laser (LCM) pentru localizarea in tesut a proteinelor asociate cu cancerul, o platforma de identificare a proteinelor relativ abundente prin tehnica MALDI-TOF-MS (Proteomics), iar pentru analiza proteinelor prezente in concentratii extrem de mici se va utiliza microscopia de forta atomica (ATM). Prin tehnica AFM poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.
Tesutul malign este deosebit de heterogen. Pentru analiza fenotipica si moleculara a celulelor din tesutul canceros este necesara izolarea unor grupuri de celule omogene fenotipic cu ajutorul microdisectiei laser. Cu ajutorul microdisectiei laser vom realiza:
- (i) identificarea si cuantificarea unor gene importante in procesul de malignizare prin izolarea de ARN mesager si amplificare prin real time PCR din grupe de celule specifice tesutului malign;
- (ii) verificarea localizarii in tesut a ARN mesager specific celulei canceroase prin tehnica de hibridizare in situ (ISH);
- (iii) identificarea proteinelor functionale prin tehnica Matrix Assisted Laser/Desorbtion Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS);
- (iv) investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa, fiziologica, poate fi indeplinita si utilizand microscopul AFM care are o rezolutie comparabila cu cel electronic (nm-zeci de nm).
Pentru intregirea studiului, vom realiza:
- (v) analiza modificarilor structurale si conformationale ale markerilor tumorali prin studii de luminiscenta. AFM este o metoda nedistructiva, modificarile spectroscopice putandu-se constitui in criterii de diagnostic si prognoza utile in managementul afectiunilor digestive.
- (vi) Identificarea (fenotipizare) celulelor care exprima proteine specifice celulelor maligne va fi realizata prin microscopie de fluorescenta confocala cu 2 fotoni (Two-photon Laser Scaner Confocal Microscopy). Penetratia acestui microscop poate ajunge si la 1-2 mm. In plus microscopul cu doi fotoni poate fi folosit pentru observatii pe termen lung (saptamani) deci se poate urmari si documenta procesul de malignizare in model animal in vivo. Identificarea acestor markeri celulari si moleculari va constitui baza pentru dezvoltarea unor tinte moleculare terapeutice.
Din motive logistice, materialul utilizat pentru microdisectia laser va fi pregatit de un criomicrotom care permite obtinerea de sectiuni subtiri de tesut nativ (nefixat). Criomicrotomul va fi folosit si la Modulul de anatomo-patologie pentru obtinerea unui diagnostic rapid.
Alaturi de investigatiile anterioare vor fi introduse metode de citogenetica moleculara. Acestea nu se substituie in totalitate tehnicilor citogenetice clasice, putand insa identifica modificari cromozomiale nedetectabile prin metodele standard (bandare G, T, C, R). Caracterizarea unor remanieri complexe sau a unor cromozomi markeri mai ales in celulele tumorale (neoplasm gastric, hepatic, colo-rectal) este facilitata de introducerea metodei FISH. De asemenea prin intermediul echipamentului ce urmeaza a fi achizitionat se poate realiza procesul de hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization), tehnica derivata din FISH care se utilizeaza pentru punerea in evidenta a dozajului genic. Metoda este folosita in mod particular pentru studiul aberatiilor cromozomiale in tumori solide in care se cariotipeaza foarte greu.
Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule si apoi prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiu molecular. Pe modelul culturilor celulare se pot realiza studii vizand activitatea intracelulara, urmarind replicarea si transcriptia ADN, sinteza de proteine, metabolismul celular, moartea celulara (necroza sau apoptoza). Dezvoltarea si stabilizarea unor linii celulare relevante pentru diferite tipuri de tumori este de maxima importanta pentru punerea la punct a unor strategii terapeutice eficiente impotriva cancerului.
Acesta tema de cercetare se va dezvolta cu precadere in cadrul Modului de Biologie Moleculara si Biochimie. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are caracter de cercetare fundamentala.
Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie moleculara si biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul acestor laboratoare, tehnici competitive pe plan international.
Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate in cadrul acestui centru.
Cercetarile dezvoltate se vor axa pe:
1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in patologia maligna gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic;
2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica comparativa;
3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare;
4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce;
5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular;
6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei, markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si
7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic neinvaziv in cancerul pancreatic, de colon, hepatic;
8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu rezultatele obtinute la analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor digestive mentionate;
9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor biologice;
10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa “masoare” molecule individuale sau complexe ale acestora, precum microscopul AFM;
11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase;
12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate.
Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime PCR, hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS si AFM.
Prin tehnica AFM (microscop cu forta atomica) poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sau microspectroscopia RAMAN, sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.
Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:
• imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si proteomics) si transferul rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului;
• realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in cancer, referitor la modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive; prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor optime de actiune preventiva si terapeutica;
• evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate
• stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare
”Cercetarile” se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:
III.1. Submodul de Biologie Moleculara
III.2. Submodul de Biochimie
III.1. Submodulul de Biologie Moleculara
Isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:
A. Laborator de Genomica (LG);
B. Laborator de Citogenetica (LCG);
C. Laborator de Culturi Celulare (LCC);
D. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD);
E. Spatiu de sterilizare (SS);
In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari.
III.1.A. Laborator de Genomica (LG)
• Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor mononucleotidice (SNP) si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia maligna a tubului digestiv;
• Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie (LOH) in tesuturile malignizate;
• Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene (microarray) urmata de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR;
• Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii sanatosi, cu leziuni premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili in screening-ul cancerelor digestive;
III.1.B. Laborator Citogenetica (LCG)
• Cercetarea cg.1: Initierea culturilor celulare din limfocite si tumori necesare efectuarii preparatelor cromozomiale;
• Cercetarea cg.2: Efectuarea preparatelor cromozomiale si pregatirea lor pentru examinare (bandare, denaturare, hibridizare);
• Cercetarea cg.3: Examinarea microscopica si cariotiparea, interpretare rezultate;
III.1.C Laborator de Culturi Celulare (LCC)
• Cercetarea c.1: Initierea unor culturi primare din celule si tesuturi tumorale prelevate de la pacienti;
• Cercetarea c.2: Stabilizarea unor linii celulare care reflecta cu fidelitate caracteristicile celulelor tumorale;
• Cercetarea c.3: Testarea in vitro a unor substante cu potential terapeutic;
• Cercetarea c.4: Realizarea unor experimente de genomica si proteomica pe celulele din cultura;
• Cercetarea c.5: Stocarea pe termen mediu si lung a liniilor celulare;
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biologie Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare:
A. Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD)
B. Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)
C. Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)
D. Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)
E. Laborator pentru prelucrare probe (LPP)
Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii de depozitare materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS).
In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari:
III.2.A Laborator pentru analiza MALDI-TOF (MLD)
• Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti sanatosi.
• Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului digestiv.
III.2.B Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)
• Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili sensibilitatea si specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu alte tipuri de cancer.
• Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat semnelor ce indica risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata.
III.2.C Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)
• Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice asociate specific patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de luminiscenta si chemiluminiscenta.
III.2.D Laborator microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)
• Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel de substructura celulara in stare nativa.
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biochimie precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
TEMA IV. UTILIZAREA METODELOR INTEGRATIVE DE TELEMEDICINA PRIN STUDIUL TEHNOLOGIILOR DE INTELIGENTA ARTIFICIALA SI PRELUCRARE STATISTICA.
Acest obiectiv complex va fi realizat prin dezvoltarea de tehnici de telemedicina, bazate pe crearea unor baze de date cu acces public si privat precum si prin utilizarea unor tehnologii moderne de Inteligenta Artificiala (IA) din domeniul Invatarii automate (Machine Learning), pentru crearea de Sisteme Inteligente de diagnostic automat in timp real, in vederea asistarii computerizate a deciziei medicale. Tehnologiile IA vizate sunt: retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie. In plus, utilizarea unor tehnici moderne de analiza multivariata, regresie liniara multipla, analiza supravietuirii si inferenta statistica pentru analiza statistica de profunzime a datelor medicale, vor permite stabilirea relatiilor de baza dintre ele si mai buna lor intelegere in vederea utilizarii tehnologiei informatiei, pentru procesarea lor in vederea obtinerii diagnosticului asistat de computer.
Aceasta tema de cercetare se va desfasura in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala.
IV. Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala
Modulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de informatii atat intre laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin intermediul Internetului si a altor metode de integrare a informatiei. Modulul este complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica ce va functiona ca o interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate.
In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text, imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul de colectare si stocare a datelor intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul Laboratorului de Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul Laboratorului de Inteligenta Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala va fi de a crea un flux de prelucrare on-line a informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real imediat ce a fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.
NOTA!!! Datorita conexiunilor si fluxurilor de cercetare care exista intre diferitele laboratoare, ”cercetarile” in cadrul Modulului de Telemedicina si Inteligenta Artificiala se vor desfasura secvential in cadrul submodulului, si nu in cadrul laboratoarelor cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva.
Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule:
IV.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date
• Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (statice si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat;
• Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in testele statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente;
• Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor si prezentari de caz, precum si stocarea de informatii rezultate din cercetare;
IV.2. Submodul Inteligenta Artificiala si Prelucrare Statistica
• Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor statistice specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile);
• Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale;
• Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe baza competitiei dintre modulele componente;
• Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (reconstructies tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina);
NOTA!!! Temele de cercetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura si de echipamente.
Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati (necesare pentru functionare), echipamente-laboratoare-spatii (aferente laboratoarelor), respectiv ”cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .
Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.
Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Telemedicina si Inteligenta Artificiala, precum si legatura acestuia cu celelalte module.
[pic]
Situatia Actuala
In concluzie, in momentul de fata, cancerele tractului digestiv reprezinta o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat. Cu toate acestea, folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Dezvoltarea sistemelor imagistice (MRI si PET-CT) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii protocoalelor terapeutice. Endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor, cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei. In mod similar.
In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite stratificarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnostiare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive.
Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania (PET-CT, MRI 3T, autofluorescenta endoscopica, etc.) si in regiunea Oltenia (endomicroscopie confocala laser, sistem microdisectie laser, platforma microarry, AFM, etc.), ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei si pentru cresterea capacitatii de cercetare a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova.
Dezvoltarea unui centru de cercetare interdisciplinar de asemena anvergura va permite initierea cercetarii de inalta performanta in regiune, prin obtinerea si coagularea unei mase critice de cercetatori care vor putea dezvolta diverse programe de cercetare-dezvoltare interdisciplinare si transdisciplinare.
Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
Necesitatea
Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si Tratament sunt in conformitate cu obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania pentru ca ele permit dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor medicale fundamentale, folosirea retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene.
Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general.
O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului economic din Romania.
Proiectul este relevant deoarece pune bazele si pentru crearea unui centru de excelenta in gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente.
Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelenţă va exista posibilitatea de dezvoltare a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea si modernizarea laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica, Modul de Patologie si Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie va permite cresterea capacitatii si a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova.
Oportunitatea:
• Posibilitatea participarii la programe de cercetare europene
In urma implementarii proiectului TARGET, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova va avea posibilitatea, datorita infrastructurii de cercetare, sa dezvolte proiecte in parteneriate cu alte institutii si institute de CD din Europa, ca de exemplu actualul Programul Cadru 7, unde UMF Craiova poate aplica cu proiecte de CD pentru Programul Cooperare- Domeniul Sanatate.
In trecut au existat proiecte internationale ale UMF Craiova, care, datorita infrastructurii insuficiente, au fost respinse de catre evaluatorii internationali:
1. Proiectul “Evaluarea Mini-invaziva a Angiogenezei Tumorale” a fost evaluat in cadrul Programului Cadru 7- Idei, Call ERC-2007- StG, obtinand un punctaj de 6.5 dintr-un total de 10. Principalul motiv pentru care nu s-a obtinut finantarea a fost acela al insuficientei resurselor (resursa infrastructura si umana). Desi, proiectul a fost considerat foarte interesant de catre evaluatori, cu un impact practic important, nu a fost finantat;
2. Cercetatorii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie ai UMF Craiova, au incercat sa aplice, intr-un consortiu, pentru Programul Cadru 7 - Parteneriate, cu proiectul ”EUROPHYSIOME- EU_GIOME”. Cu toate acestea, consortiul nu a putut fi realizat datorita insuficientei resurselor si echipamentelor (in special datorita lipsei unor dotari cum ar fi endomicroscopia confocala laser si autofluorescenta endoscopica).
Se doreste ca, prin realizarea infrastructurii Centrului TARGET, proiecte de viitor sa nu mai fie respinse datorita infrastructurii insuficiente.
• Posibilitatea finantarii prin POS-CCE, Axa prioritara II: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, Domeniul major de interventie 2.2- investitii in infrastructura de CDI, Operatiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii de CD existente si crearea de noi infrastructuri de CD.
Programul Operativ Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice, prin Domeniul major de interventie 2.2- Operatiunea 2.2.1 este singurul Program Operational Sectorial care finanteaza crearea de infrastructuri de CD pentru institutii care dezvolta activitati de CD.
Desigur, putem spune ca exista programe fie nationale (Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II: Programul Capacitati si Parteneriate), fie internationale (Programul Cadru 7: Cooperare si Capacitati) care finanteaza intr-o anumita masura dezvoltarea infrastructurii de CD-I a institutiilor de CD (achizitia de echipamente de CD), dar nici unul nu finanteaza crearea de infrastructuri (constructia de cladiri destinate CD).
In aceste conditii consideram ca este oportun ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova sa aplice pentru obtinerea de finantari din Fonduri Structurale in vederea dezvoltarii infrastructurii de CD.
• Unicitatea infrastructurii face ca cercetari de genul celor la punctul 2.b.1 „Justificarea stiintifica a proiectului” sa fie posibile:
o Detectarea modificarilor moleculare (la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genice, respectiv al expresiilor proteinelor modificate;
o Realizarea de sisteme imagistice integrate;
o Initerea de programe de screening si detectie precoce cu urmatoarele posibile consecinte: scaderea mortalitatii si morbiditatii induse de cancerele digestive;
o Utilizarea de tehnici endoscopice ultramoderne: autoflorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie-inclusiv in mod NBI, tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser;
o Caracterizarea in situ a tesutului malign prin utilizarea de tehnici de microscopie cu doi fotoni;
o Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (retele neuronale artificiale, algoritmi evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de cluster, arborii de clasificare si decizie) – tehnici incipiente la nivel mondial;
o Identificarea rapida a prezentei sau absentel riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice si neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv).
• Crearea infrastructurii poate duce la urmatoarele rezultate:
o identificare precoce a cancerelor digestive cu rezultat direct asupra morbiditatii si mortalitatii;
o identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala;
o Integrarea în programul european de cercetare şi îmbunătaţirea potenţialului de cercetare în interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constantă între participanţii la proiect şi alte departamente de gastroenterologie, imagistică medicală şi informatică medicală: Laboratory of Endoscopy and Department of Gastroenterology and Hepatology, University Hospital Aarhus, Denmark; Laboratory of Gastrointestinal Endoscopy and Department of Surgical Endoscopy, Gentofte University Hospital, Copenhagen, Denmark; University Group for Healthcare Modelling, University of Westminster, London, United Kingdom;
o Integrarea laboratorului de ecoendoscopie şi microendoscopie în reţeaua de formare a Societăţii Europene de Endoscopie Digestivă (ESGE) va permite formarea de specialişti români şi străini în cadrul centrului de cercetare, respectiv formarea de specialişti români în centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG şi ESGE. Menţionăm ca Laboratorul de Ecoendoscopie al UMF Craiova dispune de aparatură performantă, inclusiv prin câştigarea a două granturi CEEX în 2006 pe baza cărora se va achiziţiona aparatură performantă de elastografie ecoendoscopică, unică în România până în momentul actual. Activitatea Laboratorului de Ecoendoscopie se poate reflecta deja prin crearea unui CD şi a unui website interactiv şi dinamic de ecoendoscopie liniară, EUSAtlas.ro care are deja utilizatori înregistraţi din România şi străinătate (SUA, Franta, Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Ungaria, Mexic, Taiwan, Thailanda, Vietnam, India, China, Venezuela, Egipt, etc.), cu peste 18000 de vizite individuale, contribuind astfel în permanenţă la diseminarea rezultatelor cercetărilor personale şi la creşterea prestigiului clinicii, respectiv centrului. CD-ul şi website-ul au fost premiate cu Marele Premiu Gheorghe Badea, premiul anual al Societăţii Române de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie, decernat la al II-lea Congres Naţional de Ultrasonografie, Cluj Napoca, 28-29 mai 2005. Mai mult extinderea site-ului cu imagini şi filme ale unor tehnici noi de elastografie endoscopică sau endomicroscopie ar permite creşterea popularităţii şi diseminării prin această activitate;
o răspândirea largă a informaţiei prin articole care vor fi publicate in extenso în reviste indexate ISI şi/sau Medline, prin lucrările care vor fi prezentate la congresele naţionale şi internaţionale, respectiv prin realizarea materialelor de educaţie medicală continuă (CD-uri, DVD-uri, site-uri web).
Avand in vedere directiile strategice ale Programului Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice ce sunt in concordanta cu liniile directoare propuse de Comisia Europeana, este necesar si oportun sa se implementeze acest proiect deoarece fondurile de investitii alocate acestui domeniu de cercetare au fost insuficiente, iar sursele proprii au lipsit cu desavarsire.
Scenariul tehnico-economic selectat
Se propune implementarea proiectului TARGET cu urmatoarele componente:
- Constructie cladire – Centrul de Imagistica
Se doreste realizarea unei constructi in Locatia B (B-dul 1 Mai, nr. 66, Craiova) cu caracteristicile S+P+3E, cu Hmax 14,50 m (fata de cota terenului), cu suprafata construita de 445 mp si cu suprafata desfasurata construita de 2250 mp.
Constructia va avea un sitem structural din BA, cadre din BA, grinzi si plansee din BA, si sistem de acoperire cu terasa termoizolanta si hidroizolanta.
Constructia va avea bransamente la :
- sistemul de alimentare cu apa;
- sistemul de canalizare, ape uzate si menajere;
- sistemul de canalizare, ape pluviale;
- sistemul de energie electrica/telefonie/internet
- sistemul de alimentare cu gaze;
NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie cladire in Locatia B”
- Realizarea de amenajari pt locatiile existente A si B
Se doreste realizarea a doua tipuri de amenajari:
▪ amenajari speciale, pentru camere albe, (in Locatia A, Str. Petru Rares, nr. 2, Craiova) reglementate prin standardul SR EN 12128/ aprilie 2003, standard referitor la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta. Aceste amenajari vor fi realizate pentru laboratoarele Submodulului de Biologie Moleculara (SS, SR, SC, LCC, LCG, LG, CR) si pentru laboratoarele Submodulului de Biochimie (MLD, LPP, SD, MCF).
▪ amenajari normale – aceste amenajari (zugraveli, inlocuire instalatii electrice si termice, inlociure parchet, sisteme izolatii, usi si geamuri) sunt necesare in vederea asigurarii unui mediu optim atat pentru desfasurarea cercetarilor cat si pentru functionarea optima a aparaturii de cercetare. Amenajarile vor fi realizate in Locatiile A si B ale proiectului.
NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”
- Achizitia de echipamente si mobilier
Se doresc achiziti de echipamente pentru realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare. Multe dintre aceste echipamente au caracterul „state of the art” si sunt unicate in Romania. Se vor achizitiona si echipamente IT, necesare realizarii cercetarilor integrate (Echipamente Modul Telemedicia si Inteligenta Artificiala).
Atat Constructia din Locatia B precum si constructiile existente din Locatiile A si B vor fi dotate cu mobilier special medical si cu mobilier normal.
NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echiamente de CD”; - „Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”
2 Scenarii tehnico-economice :
Scenariile tehnico-economice propuse:
Pentru cresterea capacitatii de CD a UMF Craiova putem caracteriza urmatoarele scenarii:
Scenariul 1: Inchirierea unor laboratoare dotate complet in care cercetatorii UMF Craiova sa poata dezvolta temele de cercetare care stau la baza justificarii stiintifice a proiectului TARGET
OPERABILITATEA SCENARIULUI
O trecere in revista a ultimelor date de piata la inceputul anului 2008 a aratat ca aproximativ 350-400 sisteme MRI de 3T sunt disponibile in lume, 25% dinte acestea fiind folosite in cercetare. De asemenea, distributia sistemelor cyclotron in toata Europa, si astfel cresterea aprovizionarii cu radioizotopi, a determinat dezvoltarea sistemelor PET/CT. In timp ce Germania, dispune de 94 de sisteme PET si PET/CT, Marea Britanie si Franta au adoptat aceste tehnici mai tardiv. In Romania niciuna dintre aceste tehnici nu este momentan disponibila.
Sistemele de autoflorescenta endoscopica si endosmicroscopie confocala laser reprezinta o noutate de ultima ora in domeniul gastroenterologiei. In acest moment in Romania nu exista nici un sistem achizitionat pentru autofluorescenta endoscopica si doar un sistem functional pentru endomicroscopie confocala laser. In Europa exista doar 10 sisteme de autofluorescenta in clinicile de referinta si aproximativ 20 de sisteme pentru endosmicroscopie.
Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, etc.), respectiv biochimia (MALDI-TOF-MS, AFM, etc.), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra.
INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:
a) Alternativa desfasurarii cercetarilor in laboratoare similare din centre de cercetare din strainatate nu este viabila deoarece in momentul de fata NU exista centre de cercetare care sa abordeze integrat teme precum cele propuse.
b) Multi cercetatori nu sunt dispusi sa se deplaseze in strainatate pentru a dezvolta aceste cercetari
c) Costurile deplasarilor ar fi imense, Univeritatea de Medicina si Farmacie din Craiova neavand posibilitatea sutenii financiare a unui astfel de tip de scenariu.
Scenariul 2: Realizarea infrastructurii de cercetare etapizat, cu ajutorul finantarilor interne si internationale.
OPERABILITATEA SCENARIULUI
Plecad de la premisa ca Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova poate participa la programele nationale de cercetare PNCDI2: capacitati si parteneriate, precum si la programele internationale de cercetare, FP7: capacitati si cooperare, estimam ca, aplicand cu proiecte mai mici (din punct de vedere valoric) pentru fiecare dintre aceste programe, si obtinand finantari maxime, se poate crea infrastructura similara celei propuse prin proiectul TARGET in aproximativ sase ani si noua luni:
o PNCDI2:
- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari cu valoare maxima, adica 2.000.000 RON
- Programul Parteneriate- se estimeaza castigarea a cel putin trei proiecte de cercetare cu valoarea maxima de 600.000 RON, deci o valoare totala de 1.800.000 RON
o FP 7:
- Programul Capacitati- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ 3.600.000 RON
- Programul Cooperare- se estimeaza obtinerea unei finantari de aproximativ 1.260.000 RON
Calculand, putem ajunge la realizarea infrastructurii propuse etapizat: cu un total de 8.660.000 RON/an putem ajunge la investitia maxima propusa de proiectul de fata – aproximativ 60.000.000 RON- in sase ani si noua luni.
INCOMPATIBILITATEA SCENARIULUI:
a) Nici unul din aceste Programe (fie national sau international) nu finateaza constructia de infrastructuri de cercetare;
b) Nici unul din aceste programe nu finanteaza achizitia de echipamente cu valori mai mari de 2.000.000 RON (aproximativ 540.000 Euro)
c) Perioada de timp necesara realizarii infrastructurii este prea mare (sase ani si noua luni). Exista posibilitatea ca cercetarile propuse sa nu mai fie de actualitate.
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET.
Crearea infrastructurii presupune constructia unei cladiri cu specificatii constructive speciale, realizarea de amenajari normale si speciale pentru spatiile care vor gazdui modulele de cercetare componente ale infrastructurii TARGET, achizitia de echipamente de cercetare.
Din punct de vedere tehnic acest scenariu presupune investitia in:
• constructia unei cladiri cu urmatoarele caracteristici:S+P+3E, Hmax 14.50 m (fata de cota terenului), suprafata construita de 445 mp, suprafata construita desfasurata de 2250 mp
NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie cladire in Locatia B”
• realizarea de amenajari speciale si amenajari normale pentru locatiile A si B - se propune realizarea de amenajari normale si amenajari speciale reglemantate prin standardul SR EN 12128/2003
NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”
• achizitia de echipamente de CD si mobilier- se propune achizitia de echipamente de CD necesare dezvotarii cercetarilor precum si achizitia de mobilier de specialitate.
NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echiamente de CD”; - „Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”
Scenariul recomandat de către elaborator
Scenariul 3: Dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare TARGET.
Scenariul recomandat de laborator presupune constructia unei cladiri noi care sa corespunda caracteristicilor echipamentelor de cercetare (Locatia B), realizarea de amenajari speciale (pentru camera alba) in laboratoare din Locatia A si realizarea de amenajari normale pentru laboratoarele din Locatia A si B.
Se propune achizitia de echipamente de CD , IT si mobilier de specialitate necesare dotarii constructiei noi din Locatia B, precum si pentru dotarea laboratoarelor de cercetare existente in Locatiile A si B.
Informatii despre constructie(memoriu constructie), despre echipamente si despre mobilier vetiti putea gasi la punctul 2.b.3- unde am detaliat urmatoarele:
- pentru constructie- memoriu tehnic
- pentru echipamente – caracteristicile minime de functionare, utilitatile necesare pentru buna functionare a echipamentelor, spatiile fizice destinate amplasarii echipamentelor si utilizare echipamentelor in fluxul de cercetare.
Avantajele scenariului recomandat
• perioada in care putem realiza infrastructura nu va depasi 3 ani, fata de Scenariul doi in care perioada de realizarea a unei infrastructuri similare poate dura, daca caluclele raman constante, sase ani si noua luni;
• se poate realiza intreaga infrastructura in conditiile finantarii proiectului prin POS-CCE, Axa 2, Domeniul 2, Operatiunea 1, intr-o perioada de maxim trei ani;
• dezvoltarea integrata a temelor de cercetare propuse;
• crearea de noi locuri de munca in Regiunea defavorizata socio-economic Oltenia;
• realizarea unei infrastructuri cu echipamente „state of the art”, multe din ele unicate in Romania si chiar in partea Central Sud-Estica a Europei;
• posibilitatea dezvoltarii unor cercetari in parteneriat cu centre de cercetare din strainatate;
• posibilitatea ca dupa implementarea proiectului si dezvoltarea cercetarilor sa se obtina rezultate cu impact direct asupra cresterii sanatatii populatiei si deci asupra calitatii vietii oamenilor
3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz
Descrierea constructiva
• Constructie cladire in locatia B
I. GENERALITĂŢI
I.1 OBIECTUL PROIECTULUI
Prezenta documentaţie, întocmită în conformitate cu prevederile Legii 453/2001, cuprinde piesele scrise si desenate pentru faza de proiectare S.F. si se referă la realizarea lucrarilor de construire a CENTRULUI DE IMAGISTICA. Potrivit P100/92, imobilul se încadrează în clasa II de importanţă. Categoria de importanţă a construcţiei este C.
I.2 DATE DE TEMĂ
Conform temei de proiectare, documentaţia se referă la proiectarea integrala a cladirii. Funcţiunea imobilului este de pavilion de laboratoare pentru activitatea de cercetare.
- Regim de construcţie: Constuctie individuală.
- Sistem constructiv:
- sistem constructiv: cadre din BA şi planşee din BA;
- sistem acoperire: învelitoare – terasă termoizolată şi hidroizolată.
I.3 DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL
Parcela, este situată în Craiova, Bvd. 1 Mai, nr. 66.
- regim juridic: proprietate privată.
I.4 ACCESE ŞI CIRCULAŢII
- accesul auto pe parcelă: direct din stradă.
- accesul pietonal: direct din strada
- circulaţie staţionară: rezolvată în cadrul parcelei (locuri de parcare pe parcela).
I.5 REGIM DE INĂLŢIME
Clădirea existentă se încadrează în regimul de înălţime al zonei, fiind o construcţie:
S + P + 3E cu inaltime maxima la cornişă: Hmax = 14.50m (fata de cota terenului)
II.DESCRIEREA SOLUŢIILOR DE ARHITECTURĂ
II.1 ORGANIZARE FUNCŢIONALĂ
Schema funcţională majoră cuprinde:
- spaţii destinate activităţilor de cercetare (laboratoare),
- spaţii destinate administratiei cladirii.
II.2 SUPRAFEŢELE CONSTRUCŢIEI
SC = 445 mp
SCD = 2250 mp
II.3 ADAPOST PROTECTIE CIVILA
Conform ordinului ministrului administratiei locale si internelor nr. 602 / 02 decembrie 2003, pentru constructia propusa nu este necesara prevederea unui adapost de protectie civila.
II.4 SISTEM STRUCTURAL
- sistem constructiv: fundaţii din B.A., cadre din B.A., grinzi şi planşee din BA;
- sistem acoperire: terasă termoizolată şi hidroizolată
II.5 ÎNCHIDERI ŞI COMPARTIMENTĂRI
II.5.1 Închideri
- Faţadă cortină pe structură de aluminiu
- inchideri opace cu placaje pe structură ventilată
II.5.2 Compartimentări
compartimentările interioare sunt realizate din pereţi cu rol nestructural din zidărie de 12,5 – 25 cm şi pereţi despărţitori uşori din gips-carton cu tratament acustic 15cm.
II.6 FINISAJE EXTERIOARE ŞI INTERIOARE
II.6.1 Finisaje exterioare
Soclu: tencuiala decorative şi placaje cu piatră naturală;
Pereţi: tencuială hidrofugă tip Baumit, perete cortină pe structură de aluminiu şi placaje pe structură ventilată;
Tâmplării: uşi si ferestre din aluminiu cu geam PVC, prevăzute cu ruperea punţii termice;
Învelitoare: terasă termoizolată şi hidroizolată.
II.6.2 Finisaje interioare
Pardoseli: mochetă de trafic intens pentru birouri, plăci ceramice sau piatră naturală pentru holuri, grupuri sanitare şi scări. Pardoseala din PVC – antistatic si antibacterii in laboratoare.
Pereţi: vopsitorie lavabilă; placaj de faianţă până la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare.
Tavane: zugrăveală lavabilă pe placaje de gips carton si plafon fals casetat.
Tâmplării: tâmplărie lemn (uşi plăci celulare / lemn masiv - furniruite), tâmplărie din aluminiu cu geam PVC.
II.7 INSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIEI
Construcţia este prevăzuta cu instalaţii electrice, sanitare, canalizare, gaze branşate la reţelele edilitare. Încălzirea spaţiilor interioare ale construcţiei se va asigura prin centrală termică proprie. Centrala termică este amplasată la nivelul subsolului şi beneficiază de suprafaţă de explozie conform P-118/1999.
Instalaţii:
- alimentare cu apa - bransament;
- canalizare ape uzate menajere - bransament;
- canalizare ape pluviale - bransament;
- energie electrică / telefonie: - bransament;
- alimentare cu gaze - bransament.
II.8 AMENAJĂRI EXTERIOARE
Amenajările exterioare sunt după cum urmează:
- spaţii libere: gazon şi arbori,
- spaţii destinate circulaţiilor auto: placă de beton armat,
- spaţii destinate circulaţiilor pietonale: trotuare de beton,
- spaţii destinate colectării gunoiului menajer şi a reziduurilor rezultate din fluxurile tehnologice: platformă betonată, pubele etc.
- împrejmuiri: se vor folosi cele existente.
III. ORGANIZARE DE ŞANTIER
Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor tehnologice fiind următoarea:
- lucrări de constructie a infrastructurii,
- lucrări de constructie a suprastructurii,
- lucrări de montare a faţadelor cortină,
- lucrări de executie hidroizolaţiilor.
- lucrări de executie a compartimentarilor interioare,
- lucrări de tâmplărie şi finisaje,
Deşeurile rezultate din lucrările de construcţii vor fi transportate la cea mai apropiată groapă de împrumut indicată de autorităţi (cu acordul scris al acestora).
Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).
CONDIŢII MINIMALE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII
IV. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE CONF. LEGII NR. 10/1995
IV.1 LISTA MINIMALĂ DE CONTROL
IV.1.1 CLASIFICAREA REGIMULUI JURIDIC (TEREN, CONSTRUCŢII EXISTENTE)
- teren: proprietate privată
IV.1.2 INVESTITOR, BENEFICIAR DE INVESTIŢII (UTILIZATOR), DESTINAŢIE
- investitor: UMF CRAIOVA.
- destinaţie: CENTRU DE CERCETARE SI IMAGISTICA
IV.1.3. REGIM TEHNIC
IV.1.3.a. Accese, circulaţie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori
- accese auto şi pietonale sunt realizate prin racordarea la trama stradală existentă în zonă
- parcajele proprii şi pentru vizitatori sunt rezolvate în cadrul parcelei.
IV.1.3.b. Aliniere, retrageri, înălţime (număr de etaje)
- sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism.
IV.1.3.c. Asigurare utilităţi (electrice, apa, canalizare, telefon etc.)
- imobilul va beneficia de toate utilităţile prin racordare la reţelele tehnico-edilitare existente în zonă.
IV.1.3.d. Expresivitate integrată ansamblului
- întregul ansamblu se încadrează în caracterul vecinătăţilor,
IV.1.3.e. Influenţa construcţiei asupra mediului (natural si amenajat)
- nu sunt necesare intervenţii majore asupra cadrului natural sau amenajat,
- însorire / umbrire: sunt respectate prevederile Regulament Local de Urbanism.
IV.1.3.f. Măsuri pentru protecţia faţă de noxele exterioare
- nu există noxe exterioare: construcţia nu are fuctiuni poluante.
IV.1.3.g. Climat radiativ
- nu există emanaţii radioactive, câmpuri electrice, magnetice etc.
IV.1.4 Modificări in flora, fauna
- nu sunt necesare defrişări, degajări agenţi biologici,
IV.1.5 Modificări in sol si subsol (calitatea solului, pante )
- solul nu face parte din clasa de fertilitate I sau II, în plus, este situat în intravilan si a fost scos definitiv din circuitul agricol,
- panta terenului natural este amenajată pentru evacuarea apelor pluviale spre reţeaua de canalizare existentă in cadrul parcelei.
IV.1.6 Mod de colectare, evacuare
- deşeuri solide: pubele + serviciul de salubritate orasenesc,
- deşeuri lichide: la reţeaua de canalizare de care dispune zona.
Prin proiect se asigură cerinţele de calitate prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea construcţiilor.
In execuţie se vor respecta soluţiile cuprinse în proiect precum şi legislaţia şi prescripţiile tehnice în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor de construcţii-montaj.
IV.2 CERINŢA SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE
IV.2.1. Siguranţa utilizatorilor
Documentaţia prevede pardoseli (conf. normativ C37), înălţimi de siguranţă (conf. STAS 6131) şi înălţimi utile (conf. Norme Generale de Protecţia Muncii 1996).
IV.2.1.a. Circulaţia exterioară
pavele din beton prefabricat cu striaţii.
IV.2.1.b. Circulaţia interioară orizontală
pardoselile prevăzute sunt antiderapante şi antifoc.
IV.2.1.c. Circulaţia interioară verticală
- scara în două rampe conf. 2h + l = 62÷64, pantă aproximativ 57%, lăţime rampă 1,20m,
- balustradă 90cm,
- suprafaţa de călcat: treptele sunt prevăzute cu striaţii.
IV.2.1.d. Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii
- instalaţia electrică: în întregime sub tencuială, prize şi întrerupătoare ST; în încăperile umede măsuri suplimentare.
IV.2.1.e. Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
- pardoseli antiderapante (a se vedea finisaje interioare).
IV.2.2. Siguranţa construcţiei
Se prevede (Urmărirea curentă în timp a construcţiei(, conform Regulamentului aprobat prin HGR 766/1997 şi Normativ P130-88.
Rezistenţa şi stabilitate
- asigurate de structura (cadre din B.A.),
- organizarea spaţială este subordonată tramei structurale.
Cerinţa Siguranţa la foc
Protecţia faţă de vecinătăţi:- distanţa faţă de clădiri: min. 10,00m
Protecţia împotriva propagării incendiului:- sunt asigurate căi de evacuare şi salvare: lăţime minimă circulaţie orizontală 1.50m, uşi evacuare 1.00m etc.
Acces echipaje intervenţie: - maşinile de pompieri pot interveni pe reţeaua stradală existentă cât şi din incintă,
IV.3 Cerinţa Igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
IV.3.1. Posibilităţi de menţinere a igienei
- finisajele interioare sunt lavabile,
- evacuarea apelor uzate către reţeaua de canalizare propusă,
- evacuarea deşeurilor menajere: în afara imobilului în pubele dispuse în cadrul unei platforme gospodăreşti.
IV.3.2. Igiena şi sănătatea oamenilor
Sunt asigurate toate condiţiile de microclimat( temperatură, umiditate, iluminat natural şi artificial, ventilaţie naturală şi mecanică.
Condiţii de iluminat, ventilare
- iluminarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de iluminare naturală (norma de min. 2h/zi la solstiţiul de iarnă este mai mult decât satisfăcută) (şi ventilare); orientarea spaţiilor respectă RGU.
- ventilarea spaţiilor: pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de ventilare naturală; volumul de aer luat în calcul: 2m3 aer / oră 1persoană.
IV.3.3. Refacerea şi protecţia mediului
Nu există surse de poluare( apă, aer, sol. Nu sunt degajate noxe. Microclimatul local se va îmbunătăţi prin plantarea de arbori, arbuşti şi gazon pe terenurile neocupate de construcţie.
IV.4 CERINŢA PROTECŢIA TERMICĂ, HIDROFUGĂ ŞI ECONOMIA DE ENERGIE
IV.4.1. Izolarea termică
Condiţii climatice:
- temperatură iarna: -15°
- temperatură vara: +25°
Soluţiile constructive şi materialele prevăzute asigură izolarea termică.
Punţi termice: evitate (placare cu polistiren extrudat 5cm).
IV.4.2. Izolarea hidrofugă
Este asigurată de învelitoare şi închideri (garantate de constructor).
IV.5 CERINŢA PROTECŢIA LA ZGOMOT
IV.5.1. Măsuri de protecţie acustică faţă de zgomotul din exteriorul clădirii
IV.5.1.a Orientarea spaţiilor
- spaţiile destinate activitatilor de cercetare sunt orientate spre partea insorita,
Asigurarea schimbului de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior:
- schimbul de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior este asigurat prin intermediul golurilor (tâmplării).
IV.5.1.b. Măsuri de protecţie acustică în interiorul clădirii
- pereţii de compartimentare între funcţiuni similare pe acelaşi etaj: zidarie caramida si gips carton + vată minerală + gips carton = 15cm.
IV.5.1.c. Spaţii propuse pentru insonorizare
- spaţiile propuse pentru insonorizare: spaţiile de birouri şi sălile de şedinţe şi protocol,
- organizarea spaţială asigură condiţii optime pentru „izolarea” spaţiilor protejate,
- spaţii protejate : nivel sonorizare luat în calcul max. 35Db.
Alcătuirile constructive existente sunt corespunzătoare destinaţiei construcţiei.
Activităţile desfăşurate în exploatare nu impun măsuri speciale de fonoizolare a închiderilor sau compartimentărilor.
V. OBSERVAŢII
La proiectarea elementelor de închidere s-au respectat prevederile normativului P118/1999.
Lucrările necesar a fi executate şi tehnologiile propuse sunt uzuale pentru orice antreprenor, motiv pentru care nu s-au prevăzut prin proiect masuri speciale care să necesite cheltuieli suplimentare.
Constructorul, prin serviciul sau persona împuternicită cu protecţia muncii, va asigura personalului de execuţie condiţiile necesare evitării accidentelor de munca sau îmbolnăvirilor profesionale.
Se vor respecta normele de protecţie a muncii specifice locului de munca şi operaţiei ce o executa la un moment dat muncitorii respectivi, precum şi Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 conform Buletinului Construcţiilor nr. 5/1993.
Se vor respecta prevederile Legii nr. 90 din iulie 1996.
Menţionăm că materialele puse în operă vor trebui sa aibă caracteristicile prevăzute in standardele în vigoare, pentru care ofertantul va prezenta agrementele tehnice emise de MLPAT-INCERC.
Controlul calităţii lucrărilor se va efectua în conformitate cu programul de control pe faze determinate.
VI. MĂSURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR
Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu normele PSI in vigoare.
Clădirea se încadrează în gradul de rezistenţă la foc conform Normativului P118/1999.
Se vor respecta următoarele norme:
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, Indicativ P 118 / 1999,
Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate de MI nr. 381/1994,
Ordinul nr. 225 al MI pentru aprobarea procedurilor de eliberare a avizului şi a autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor,
Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii Indicativ C 58 / 1996, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.24/N
VII. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
În timpul executării lucrărilor se vor respecta prevederile cuprinse în normativele aflate în vigoare:
– Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,
– Norme generale de protecţia muncii – 1996,
NDPM 1968, NSPM 1969, NRPM 1975, NPM 1980 ş.a.,
– Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii – MLPAT 9/N/1993.
Pentru asigurarea protecţiei muncii în timpul exploatării, se vor prevedea balustrade de protecţie împotriva căderii in gol, conf. STAS 6131/73.
Aceste instrucţiuni nefiind limitate, constructorul la execuţie şi beneficiarul în exploatare vor lua măsuri suplimentare de protecţie a muncitorilor de câte ori va fi necesar, astfel încât să se evite producerea de accidente.
Este obligatorie respectarea Legii 10/1996 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalitate şi calitate a construcţiei.
Memoriul constructiei il puteti vizualiza in Anexa 7
• Amenajarea spatiilor in locatia A si locatia B
➢ Amenajari speciale
Pentru Submodulul de Biologie Moleculara, care isi propune sa dezvolte cercetari la nivel de gena si ADN sunt necesare realizarea de amenajari speciale (camera curata), conform Standardului SR EN 12128/aprilie 2003, standard referitor la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta, amenajari menite sa asigure atat protectia vietii cercetatorilor, cat si mediul optim de lucru din punct de vedere al dezvoltarii cercetarilor.
Tabelul urmator prezinta principalele operatiuni de amenajare si caracteristicile echipamentelor de amenajare.
|Amenajari speciale |
|I. Demolare infrastructura existenta |
|II. Reamenajare infrastructura existenta si dotarea cu: |
|a. Echipament pentru asigurarea parametrilor de aclimatizare |
|Nr. Crt|Echipament |Caracteristici |
|1. |Centrala modulara de tratare aer- CTA |- Structura panouri autoportante, cu suprafata lipsa; |
| | |- debit de aer tratat: D=2, 7.000m³/h, presiune disponibila dP=500Pa; |
| | |- capacitate de incalzire Qinc=30Kw pentru agent primar T=65/55ºC; |
| | |- capacitate de racire Qrac=16,30Kw |
|2. |Ventilator dublu aspirant pentru evacuare |650m³/h; presiune disponibila dP=200 |
| |si reciclare aer D=2 | |
|3. |Filtre absolute |Filtru HEPA, clasa de eficienta H13; 610x610x150 mm; 650x305x150 mm |
|4. |Dispozitiv de introducere aer din aluminiu|Anemostat cu refulare aer pe 4 directii, inclusive sistem individual de regenerare |
| |anodizat |-450x450 mm |
|5 |Dispozitiv aspiratie si reciclare aer |Prefiltru grosier G4, inclusiv sistem individual de regenerare 300x600 mm |
|6 |Umidificator aer |Aferent Centrala modulata de tratare aer- CTA; asigurarea nivelului de umiditate impus la |
| | |nivelul camerei M=5,00kg/h; rampa de distributie abur oe tubulatura |
|b. Linoleum |
|1 |Antistatic |Particule de 5µm/ft³: 650-100.000; 65-10.000 |
|2 |Bacteriostatic | |
|3 |Fungicid | |
Astfel vor avea nevoie de amenajari speciale pentru camera alba laboratoarele notate in Schema spatiilor Submodulului de Biologie Moleculara (vizualizarea releveelor o puteti face la punctul urmator ”Dotarea cu echipamente de CD”) cu SS, SR, SC, LCG, LCC, LG, CR, si in Schema spatiilor Submodulului de Biochimie, cu MLD, LPP, SD, MCF.
➢ Amenajari normale
In cadrul amenajarilor normale se vor realiza zugraveli, inlocuirea pardoselii, a geamurilor si usilor, inlocuirea instalatiilor electrice si termice.
• Dotarea cu echipamente de CD
In tabelele de mai jos (coloana intai) sunt prezentate echipamentele celor patru module ale centrului de cercetare TARGET cu sumodule si laboratoare.
In coloana a doua sunt prezentate caracteristicile minime de functionare pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele. Aceste caracteristici corespund cel mai bine nevoii de cercetare.
Coloana a treia prezinta utilitatile necesare pentru functionarea echipamentelor.
Coloana patru prezinta legatura dintre echipamentele si spatiile functionale unde vor fi amplasate. De precizat este faptul ca, dupa fiecare tabel vom plasa releveele spatiilor functionale.
A cincea coloana prezinta legatura dintre echipamente si implicarea lor in cercetari. Pentru a vizualiza tipurile de cercetari in care sunt implicate echipamentele va rugam sa vizualizati punctul 2.b.1 (justificarea stiintifica) al studiului de fezabilitate.
S-a dorit, prin realizarea acestui tabel, demonstrarea nevoii de cercetare prin corelarea dintre cercetari (notate mai jos cu „Cercetarea n”), echipamentele necesare pentru cercetare, utilitatile necesare pentru ca echipamentele sa poata functiona, precum si spatiile functionale destinate echipamentelor.
Am definit ca si utilitate elementele de care un echipament/sistem de echipamente are nevoie pentru a functiona (ex.: numar de oameni, tipul de energie electrica, gaze naturale, internet, softuri si programe speciale, etc).
I Modul Imagistica
I.1 Submodul Radiologie-Imagistica
|I. MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA |
|Echipament/aparatura/ sistem aparate |
|A. LABORATOR DE IMAGISTICA DE FUZIUNE (PET-CT) |
|1. Sistem PET-CT cu combinarea |a) Sistem PET cu detector multi-LSO, | - energie electrica (220 V)|PET-CT |C a.1, C a.2, C a.3, |
|tomografiei prin emisie de |dimensiunea cristalelor 4.0 x 4.0 mm, |- apa potabla | |C a.4 |
|pozitroni cu tomografia |diametrul gantry 70 cm, FOV axial 21,6 cm, |- evacuare reziduuri | | |
|computerizata |posibilitati de achizitie si reconstructie 3D|biologice si radioactive | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
| |b) Sistem CT multislice (6 slice-uri), | - energie electrica (220 V)|PET-CT | |
| |diametrul gantry 70 cm, adaptive array |- apa potabla | | |
| |detector, tub Rx de 130 kV, 345 mA, FOV |- evacuare reziduuri | | |
| |extins la 70 cm, prelucrare 3D a imaginilor, |- sistem conditionare aer | | |
| |soft colonoscopie virtuala | | | |
|2. Sistem cyclotron |Accelerator automat ionic negativ optimizat |- energie electrica (220 V) |PET-CT |C a.1, C a.2, C a.3 |
| |pentru productia radionuclizilor emitatori de|- apa potabla | | |
| |pozitroni, cyclotron cu autoprotectie |- evacuare reziduuri | | |
| | |radioactive | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|3. Imprimanta color pentru |Imprimare prin fototermografie, rezolutie 320|- energie electrica (220 V) |PET-CT |C a.1, C a.2 |
|filme |dpi, rezolutie scala gri 12 bits (4096), |- sistem conditionare aer | | |
| |rezolutie scala culori 16,7 milioane, | | | |
| |dimensiune maxima de printare 24 x 30 cm, | | | |
| |capacitate de printare 100 foi/ora, | | | |
| |compatibilitate DICOM si cu sistem PET-CT | | | |
| | | | | |
|B. LABORATOR IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA (MRI) |
|1. Sistem rezonanta magnetica |Camp magnetic 3T, magnet superconductibil | - energie electrica (220 V)|MRI |C b.1, C b.2, C b.3, |
| |inchis-lung (198 cm), diametrul gantry 70 cm,|- apa potabla | |C b.4 |
| |102 elemente de antena integrate cu 18 canale|- evacuare reziduuri | | |
| |de RF independente, FOV pana la 181 cm, |- sistem conditionare aer | | |
| |puterea campului magnetic 45 mT/m, achizitie | | | |
| |paralela a imaginilor, scanare corporeala | | | |
| |totala (total imaging matrix), soft | | | |
| |colonoscopie virtuala, soft MRCP, soft | | | |
| |analiza vasculara | | | |
|2. Imprimanta cu tiparire uscata|Rezolutie 325 dpi, rezolutie scala gri: 4096,|- energie electrica (220 V) |MRI |C b.1, C b.2 |
|pentru filme |dual scan, capacitate de printare 70 |- sistem conditionare aer | | |
| |filme/ora, dimensiune filme 35x43 cm, 28x35 | | | |
| |cm, 35x35 cm, interfata DICOM integrata, | | | |
| |compatibilitate cu sistemul RM | | | |
|3. Injector automat de substanta|Sistem compatibil cu camp magnetic 3T, |- energie electrica (220 V) |MRI |C b.1 |
|de contrast |injectare programata multifaza, rata de | | | |
| |injectare 0.01-10 ml/s, suport dual pentru | | | |
| |seringi, set seringi 65 ml /115 ml | | | |
| |(substanta de contrast/ ser fiziologic), | | | |
| |optiune prevenire ocluzie vasculara (KVO) | | | |
| | | | | |
|C. LABORATOR DE RADIOLOGIE DIGITALA (DRX) |
|1. Sistem radiologie digitala cu|Generator 65-100kW, tub anod rotativ dual | - energie electrica (220 V)|DRX |C c.1, C c.2, C c.3, |
|doua posturi scopie/grafie |focus cu capacitate crescuta de incarcare si |- apa potabla | |C c.4 |
| |stocare termica pentru leziuni focale mici, |- evacuare reziduuri | | |
| |voltaj tub 40-150kV, timp de expunere 1 ms, |- sistem conditionare aer | | |
| |inclinarea mesei +90°/-17°, ansamblu | | | |
| |telescopic de tuburi cu rotatie ±90°/-180°, | | | |
| |sistem digital de stocare imagini (2000 | | | |
| |imagini), achizitie in timp real si | | | |
| |postprocesare a imaginii, conectare DICOM la | | | |
| |statia de prelucrare a imaginii | | | |
|2. Imprimanta cu tiparire uscata|Rezolutie 325 dpi, rezolutie scala gri: 4096,|- energie electrica (220 V) |DRX |C c.1, C c.2 |
|pentru filme |dual scan, capacitate de printare 70 |- sistem conditionare aer | | |
| |filme/ora, dimensiune filme 35x43 cm, 28x35 | | | |
| |cm, 35x35 cm, interfata DICOM integrata, | | | |
| |compatibilitate cu sistemul RM | | | |
Schema cu amplasarea fizica a echipamentelor o puteti gasi in Anexa 8
I.2. Submodul de Endoscopie Digestiva
|I. MODUL IMAGISTICA DIGESTIVA |
|Echipament/aparatura/ sistem aparate |
|A. LABORATOR AUTOFLORESCENTA ENDOSCOPIA (AFI) |
|1. Gastroscop + colonoscop cu |posibilitati de autofluorescenta |- energie electrica (220 V) |AFI |C a.1, C a.2 |
|autofluorescenta; |si magnificatie (AFI, NBI, HDTV), |- apa potabla | | |
| |compatibilitate cu sistemul de endoscopie cu |- evacuare reziduuri | | |
| |autofluorescenta aflat in dotare |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|2. Sistem pensa biopsie optica |consola sistem, cu laser, componente |- energie electrica (220 V) |AFI |C a.3 |
|tip LIFS (life induced |electronice de receptie a semnalului |- apa potabla | | |
|fluorescence) |fluorescent emis, calculator pentru analiza |- evacuare reziduuri | | |
| |semnalului tisular + forceps biopsie cu fibra|biologice | | |
| |optica incorporata, cu posibilitati de |- sistem conditionare aer | | |
| |utilizare prin canalul de biopsie al | | | |
| |endoscopului | | | |
|3. Software si hardware |image & video recording, DICOM + HL7 format, |- energie electrica (220 V) |AFI |C1, C2, C3 |
|integrativ al imaginilor |statistics, browser based application |- sistem conditionare aer | | |
|medicale tip Endobase | | | | |
| | | | | |
|B. LABORATOR DE CROMOENDOSCOPIE CU MAGNIFICATIE (MCE) |
|1. Sistem videoendoscopic de |mod de lucru NBI si HDTV; gastroscop si |- energie electrica (220 V) |MCE |C b.1, C b.2, C b.3 |
|inalta rezolutie (HDTV) cu |colonoscop cu magnificatie 1.5x, compatibil |- apa potabla | | |
|posibilitati NBI |NBI (narrow band imaging) si cu sistemul de |- evacuare reziduuri | | |
| |pozitionare magnetica |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|2. Sistem de coagulare in plasma|compatibilitate cu sistemele de endoscopie |- energie electrica (220 V) |MCE |C b.1, C b.2, C b.3 |
|argon; |digestiva superioara si inferioara |- apa potabla | | |
| | |- evacuare reziduuri | | |
| | |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|3. Sistem de pozitionare |Unitate centrala pentru detectarea pozitiei |- energie electrica (220 V) |MCE |C b.3, C b.4 |
|magnetica 3D a colonoscopului |colonoscopului, compatibilitate cu |- sistem conditionare aer | | |
| |colonoscopul sistemului NBI; posibilitate de | | | |
| |vizualizare a pozitiei colonoscopului in timp| | | |
| |real | | | |
|4. Software si hardware |image & video recording, DICOM + HL7 format, |- energie electrica (220 V) |MCE |C1, C2, C3, C4 |
|integrativ al imaginilor |statistics, browser based application |- sistem conditionare aer | | |
|medicale tip Endobase | | | | |
| |
|1. Sistem de videoecoendoscopie |compatibilitate cu sistemul de ecografie |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.1, C c.2, C c.3,|
|radiala si liniara, cu |specializat cu posibilitati de substanta de |- apa potabla | |C c.4, C c.5, C c.6 |
|posibilitati de ecoendoscopie cu|contrast; ecoendoscopie radiala 360 grade; |- evacuare reziduuri | | |
|substanta de contrast; |ecoendoscopie liniara terapeutica, cu |biologice | | |
| |prototip de ecoendoscop cu posibilitati de |- sistem conditionare aer | | |
| |examinare cu substanta de contrast | | | |
| |(contrast-enhanced harmonic EUS) | | | |
|2. Sistem de ecografie |compatibilitate cu sistemul de |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.1, C c.2, C c.3,|
|specializat cu posibilitati de |videoecoendoscopie radiala si liniara |- apa potabla | |C c.4, C c.5, C c.6 |
|substanta de contrast; |specializat; real-time 3D; contrast harmonic |- evacuare reziduuri | | |
| |echo + e-flow; extended field of view. |- sistem conditionare aer | | |
|3. Ecoendoscop radial si liniar |compatibil cu sistemul de elastografie |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.1, C c.2, C c.3 |
|cu posibilitati de elastografie,|ecoendoscopica din dotare, ecoendoscop radial|- apa potabla | | |
| |360 grade, ecoendoscop liniar terapeutic cu |- evacuare reziduuri | | |
| |posibilitati de elastografie si substanta de |biologice | | |
| |contrast |- sistem conditionare aer | | |
|4. Sistem de ecografie |real-time 3D imaging, advanced 4D ultrasound |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.4, C c.7 |
|specializat cu posibilitati de |imaging technology, 2D and Spectral |- apa potabla | | |
|elastografie si imagine |ultrasound technology, B/W and color |- evacuare reziduuri | | |
|panoramica |panoramic imaging, Touch Elasticity imaging, |- sistem conditionare aer | | |
| |contrast pulse sequencing technology, direct | | | |
| |ultrasound research interface, full suite of | | | |
| |array transducers, Hanafy Lens transducer | | | |
| |technology | | | |
|5. Simulator examinari |GI Mentor II, simulator pt. investigatiile |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.8 |
|endoscopice si ecoendoscopice |endoscopice gastro-intestinale, ERCP si |- sistem conditionare aer | | |
| |ecoendoscopie | | | |
|6. Software si hardware |image & video recording, DICOM + HL7 format, |- energie electrica (220 V) |EUS |C c.1, C c.2, C c.3,|
|integrativ al imaginilor |statistics, browser based application |- sistem conditionare aer | |C c.4, C c.5 |
|medicale tip Endobase | | | | |
| | | | | |
|D. LABORATOR ENDOMICROSCOPIE CONFOCALA LASER (CLE) |
|1. Sistem dedicat de |endomicroscopie confocala in vivo cu |- energie electrica (220 V) |CLE |C d.1, C d.2, C d.3,|
|endomicroscopie (videoprocesor |magnificatie x1000, cu identificarea |- apa potabla | |C d.4, C d.5, C d.6 |
|digital HD + gastroscop + |structurilor tisulare observate prin |- evacuare reziduuri | | |
|colonoscop), in completarea |histologie conventionala |biologice | | |
|sistemului actual | |- sistem conditionare aer | | |
|2. Sistem miniprobe |laser scanning unit (488 nm), micro si |- energie electrica (220 V) |CLE |C1, C2, C3, C4, C5, |
|endomicroscopice compatibile cu |miniprobe (300 µm - 2.8 mm), lungime |- apa potabla | |C6 |
|gastroscop, colonoscop si |variabila (2-6m), software de prelucare a |- evacuare reziduuri | | |
|enteroscop |imaginilor (Cellvizio GI) |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|3. Software integrativ al |image & video recording, DICOM + HL7 format, |- energie electrica (220 V) |CLE |C d.1, C d.2, C d.3,|
|imaginilor medicale tip Endobase|statistics, browser based application |- sistem conditionare aer | |C d.4, C d.5 |
Mai jos, reprezentat cu rosu in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Endoscopie Digestiva
[pic]
Spatiile Submodulului de Endoscopie Digestiva contin:
AFI = Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (suprafata 30 mp)
MCE = Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (suprafata 45 mp)
CLE = Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (suprafata 30 mp)
EUS = Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (suprafata 30 mp)
MON AFI MCE = Sala monitorizare AFI si MCE (suprafata 34 mp)
MON CLE EUS = Sala monitorizare CLE si EUS (suprafata 34 mp)
SS = Sala de sterilizare (suprafata 6 mp)
SA = Sala asteptare (suprafata 21 mp)
SEDIU = Sediu Centru de Cercetare Gastroenterologie si Hepatologie (suprafata 63 mp)
TMED = Sala de imagistica - telemedicina (suprafata 21 mp)
DBSLAN = Sala server baza de date + LAN (suprafata 16 mp)
ARHIVA = Arhiva materiale multimedia (suprafata 10 mp)
DEPOZIT = Depozit materiale modul imagistica (suprafata 7 mp)
MAGAZIE = Magazie modul imagistica (suprafata 7 mp)
SECR = Secretariat (suprafata 43 mp)
WC = grup sanitar (suprafata 26 mp)
Holuri (suprafata 40 mp)
I.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica
|I.MODUL IMAGISTICA |
|Echipament/aparatura/ sistem aparate |
|A. LABORATOR CHIRURGIE EXPERIMENTALA (CEX) |
|1. Lampa scialitica |Lampa 150.000 lux, 1 singur spot luminos, fixare |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| |in tavan |- sistem conditionare aer | |a.3, C a.4, C a.5|
|2. Aparat de anestezie |Aparat de anestezie cu circuit inchis |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| | |- sistem conditionare aer | |a.3, C a.4, C a.5|
| | |- oxigen | | |
|3. Monitor |Monitor puls, tensiune |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| | | | |a.3, C a.4, C a.5|
|4. Pulsoximetru |Aparat pentru monitorizarea oxigenului arterial |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| | | | |a.3, C a.4, C a.5|
|5. Coloana video laparoscopie |Monitor TV |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| |Camera video high-definition |- apa potabla | |a.3, C a.4, C a.5|
| |Sursa de lumina rece |- evacuare reziduuri | | |
| |Insuflator automat cu reglarea presiunii automata|biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
| |Unitate de electrocauterizare: coagulare mono si | | | |
| |bipolara | | | |
| |Unitate de irigatie-aspiratie | | | |
|6. Trusa de interventii |Laparoscop 0 grade |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
|laparoscopice |Laparoscop 30 grade |- apa potabla | |a.3, C a.4, C a.5|
| |Tija aspirator |- evacuare reziduuri | | |
| |Carlig de disectie |biologice | | |
| |Foarfeca monopolara tip Metzenbaum |- sistem conditionare aer | | |
| |Foarfeca bipolara tip metzenbaum | | | |
| |Foarfeca cioc de papagal | | | |
| |Pense atraumatice fenestrate 24 mm | | | |
| |Pense atraumatice dinti 24 mm | | | |
| |Pense de disectie 24 mm | | | |
| |Pensa bipolara de coagulare | | | |
|7. Sistem de sigilare vasculara |Sistem de sigilare vasculara |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| | |- apa potabla | |a.3, C a.4, C a.5|
| | |- evacuare reziduuri | | |
| | |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|8. Coagulator cu plasma-argon |Coagulator cu plasma -argon |- energie electrica (220 V)|CEX |C a.1, C a.2, C |
| | |- apa potabla | |a.3, C a.4, C a.5|
| | |- evacuare reziduuri | | |
| | |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|9. Morselator |Morselator cu ultrasunete |- energie electrica (220 V)|CEX | |
| | |- apa potabla | | |
| | |- evacuare reziduuri | | |
| | |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
| | | | | |
|B. LABORATOR NOTES |
|1. Lampa scialitica |Lampa 150.000 lux, 1 singur spot luminos, fixare |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| |in tavan |- sistem conditionare aer | |b.3, C b.4, C b.5|
|2. Aparat de anestezie |Aparat de anestezie cu circuit inchis |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| | |- apa potabla | |b.3, C b.4, C b.5|
| | |- sistem conditionare aer | | |
|3. Monitor |Monitor puls, tensiune |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| | | | |b.3, C b.4, C b.5|
|4. Pulsoximetru |Aparat pentru monitorizarea oxigenului arterial |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| | | | |b.3, C b.4, C b.5|
|5. Coloana video laparoscopie |Monitor TV |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| |Camera video high-definition |- apa potabla | |b.3, C b.4, C b.5|
| |Sursa de lumina rece |- evacuare reziduuri | | |
| |Insuflator automat cu reglarea presiunii automata|biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
| |Unitate de electrocauterizare: coagulare mono si | | | |
| |bipolara | | | |
| |Unitate de irigatie-aspiratie | | | |
|6. Sistem videoendoscopic |Turn complet endoscopie, cu aspirator, sursa de |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
| |lumina, procesor video, gastroscop terepeutic cu |- apa potabla | |b.3, C b.4, C b.5|
| |un canal si dublu canal, duodenoscop terapeutic |- evacuare reziduuri | | |
| |si colonoscop terapeutic |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|7. Sistem de coagulare in plasma|compatibilitate cu sistemele de endoscopie |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
|argon; |digestiva superioara si inferioara |- apa potabla | |b.3, C b.4, C b.5|
| | |- evacuare reziduuri | | |
| | |biologice | | |
| | |- sistem conditionare aer | | |
|8. Software si hardware |image & video recording, DICOM + HL7 format, |- energie electrica (220 V)|NOTES |C b.1, C b.2, C |
|integrativ al imaginilor |statistics, browser based application |- sistem conditionare aer | |b.3, C b.4, C b.5|
|medicale tip Endobase | | | | |
Mai jos, reprezentat cu violet in releveu, sunt pozitionate locatiile aferente laboratoarelor si spatiilor suport aferente Submodulului de Chirurgie Endoscopica
[pic]
Spatiile Submodulului de Chirurgie Endoscopica contin:
PA = receptie, pregatire animal (suprafata 27 mp)
BPS = biopsii (suprafata 8 mp)
DS = dezinfectie, spalare instrumentar (suprafata 17 mp)
SS = sterilizare (suprafata 17 mp)
V = vestiar (suprafata 17 mp)
CP = camera personal (suprafata 35 mp)
WC = grup sanitar (suprafata 17 mp)
NOTES (suprafata 35 mp)
S = spalator (suprafata 17 mp)
CEX = Laborator de chirurgie experimentala (suprafata 35 mp)
MAGAZIE (suprafata 17 mp)
HOL (suprafata 88 mp)
TB. EL = tablou electric = (suprafata 7 mp)
II Modul de patologie si imunologie
II.1 Submodul patologie
|II. MODUL PATOLOGIE SI IMUNOLOGIE |
|Echipament/aparatura/ sistem aparate |
|A. LABORATOR HISTOPATOLOGIE (HP) |
|1. Microtom rotativ |• Domeniu de sectionare 0,5-60 µm; |- energie electrica (220|HP |C p.1, C p.2, C |
|(Echipament pentru sectionarea |• Cursa mai mare de 100 µm la retractia port |V) | |p.3, C p.4 |
|fragmentelor de tesuturi si a |piesei; |- apa potabla | | |
|concentratelor celulare din |- Posibilitate de orientare a piesei pe cele 3 axe;|- evacuare reziduuri | | |
|fluide incluse in blocuri de | |biologice | | |
|parafina) |• 2 trepte la avansul de degrosare; • Menghina |- sistem conditionare | | |
| |clasica si Mengina pentru prindere rapida a |aer | | |
| |casetelor de biopsie | | | |
|2. Criotom rotativ |• Domeniul de taiere: 0 - 60 µm |- energie electrica (220|HP |C p.1, C p.2, C |
|(Echipament pentru sectionarea |• Racire pina la –40ºC in pasi de 1ºC |V) | |p.3 |
|tesuturilor extemporanee sau a |• Sistem pt. racire rapida la -60ºC |- apa potabla | | |
|celor neprocesate si |• Statii multiple de congelare |- evacuare reziduuri | | |
|neparafinate) |• Sistem de sterilizare complet automat, continind |biologice | | |
| |1 container pentru mediul de sterilizare |- sistem conditionare | | |
| |(formalina), 1 container pentru reziduuri, o pompa |aer | | |
| |si 2 injectoare | | | |
| |• Orientarea port-piesei pe axele X,Y 15º min. si | | | |
| |pe Z 360º | | | |
| |• Cursa verticala port-piesa min. 55 mm | | | |
| |• Avans orizontal port-piesa min. 40 mm | | | |
| |• Taiere cu cutit si lame microtom | | | |
| |• Unghi de inclinare reglabil 0 – 30º | | | |
| |• Sistem anti-roluire, protectia operatorului | | | |
| |contra taisului | | | |
| |• Avansul / retractia motorizate, cu 2 viteze | | | |
| |• Mecanismul de microtom sa permita miscarea de | | | |
| |retractie/cursa. Mecanismul amplasat in afara | | | |
| |camerei de lucru | | | |
| |• Iluminare cu lampa fluorescenta | | | |
| |• Panoul de vizitare protejat contra condensului | | | |
| |• Sistemul de racire amplasat in piciorul | | | |
| |criomicrotomului | | | |
| |• Dezghetare automata la intervale prestabilite sau| | | |
| |la comanda | | | |
| | | | | |
|B. LABORATOR IMUNOHISTOCHIMIE SI IMUNOCITOCHIMIE |
|1. Autostainer pentru |Caracteristici similare cu ale autostainerului |- energie electrica (220|IHCICC |C p.3, C p.6 |
|imunohistochimie |pentru coloratii uzuale |V) | | |
|(Echipament automat pentru | |- apa potabla | | |
|colorarea preparatelor | |- evacuare reziduuri | | |
|histopatologice prin tehnica de | |biologice | | |
|imunohistochimie) | |- sistem conditionare | | |
| | |aer | | |
| | | | | |
|C. LABORATOR DE ANALIZA COMPUTERIZATA A IMAGINII |
|1. Sistem de microscopie |a) Microscop erect pentru examinari in contrast |- energie electrica (220|ACI |C p.1, C p.2, C |
|cu sursa clasica si sursa UV |normal prin transmisie si in epi-fluorescenta |V) | |p.3, C p.4, C |
|pentru examinare, achizitie si |• Obiective universale plan apocromate, cu corectie|- apa potabla | |p.5, C p.6, C p.9|
|prelucrare a imaginilor |infinita 2x, 4x/0.16, 10x/0.40, 20x/0.75, 40x/0,95 |- evacuare reziduuri | | |
|histopatologice |si 100x/1.40, |biologice | | |
| |• Camp vizual min. 22 mm, |- sistem conditionare | | |
| |• Cap trinocular cu tija de dirijare a fasciculului|aer | | |
| |luminos, | | | |
| |• Condensor cu lentila frontala si apertura | | | |
| |reglabila, | | | |
| |• Filtre pentru conversia la lumina naturala si | | | |
| |densitate neutra incluse, | | | |
| |• Iluminare cu halogen 100W si pentru | | | |
| |epifluorescenta cu lampa HBO 100W, | | | |
| |• Condensor epi-fluorescenta cu turela filtre | | | |
| |automata, ecran de protectie UV, | | | |
| |• Diafragme de camp si apertura reglabile | | | |
| |• Seturi de filtre pentru excitatii albastra, verde| | | |
| |si UV | | | |
| |b) Sistem de achizitie |- energie electrica (220|ACI | |
| |• Camera foto/video digitala color cu rezolutie |V) | | |
| |min. 5 Mpxl |- sistem conditionare | | |
| |• Placa de conversie a semnalului |aer | | |
| |c) Modul de prelucrare: |- energie electrica (220|ACI | |
| |• Calculator Pentium 4, in configuratie actualizata|V) | | |
| |• Software de preluare si analiza a imaginii si |- sistem conditionare | | |
| |control al camerei digitale, cu functii de |aer | | |
| |morfometrie pentru analiza automata | | | |
|2. Sistem de Microdisectie Laser|a) Microscop inversat motorizat, |- energie electrica (220|ACI |C p.7, C p.8, C |
|(Echipament pentru selectarea |• Obiective cu corectie infinita si corectie de |V) | |p.9 |
|tintita de material tisular si |planitate 4x, 10x, 20x si 40x, |- apa potabla | | |
|celular de examinat; prin |• Masa cu deplasare automata, |- evacuare reziduuri | | |
|tehnicile Microarray si |• Sistem de focalizare automat |biologice | | |
|patologie moleculara) |• Oculare 10x cu camp larg min. 22 mm |- sistem conditionare | | |
| |• Sistem epi-fluorescenta |aer | | |
| |b) Modul de disectie cu raza laser UV-A 355 nm, |- energie electrica (220|ACI | |
| |rata de impuls la nivel picosecunda, |V) | | |
| |•Taiere precisa si rapida, repetitie min. 5 KHz, |- apa potabla | | |
| |• Diametru raza 90 microni, | | | |
| |sistem de incalzire al probei, sistem de izolare a | | | |
| |vibratiilor, calculator pentru control, Zgomot | | | |
| |Z: ................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.
Related searches
- globo de noticias de hoje
- ultimas noticias de estados unidos de america
- noticias de portugal de hoje
- mapa de estados de mexico
- noticias de esportes de hoje
- jornal de angola de hoje
- jornal canal de mocambique de hoje
- agendamento de carteira de trabalho
- jornal de noticias de hoje
- jornal de noticias de angola
- jornal de noticias de portugal
- massa de torta de frango de liquidificador