Platformarecd700063838.files.wordpress.com



Studiu de specialitateDespre meserii/ femei –b?rba?i Dac? facem o c?l?torie ?n timp, ?n cadrul c?r?ii ,, Cartea meseriilor disp?rute” al c?rui autor este Mircea Stanciu, ap?rut? ?n 2019, descoperim dou?sprezece meserii disp?rute sau pe cale de dispari?ie: sacagiul, copistul, ?mp?ratul, haiducul, me?terul, croitorul, hangiul, vraciul, ciobanul, ?nv???torul, povestitorul ?i singuraticul. Ce a disp?rut din ele? De ce este important s? ne g?ndim la aceste dispari?ii? Cum mai vorbesc ele vremii noastre? Prezentarea fiec?rei meserii pleac? de la contextul ei istoric, dar urc? rapid spre ?n?l?imi poetic-filozofice. Fiecare meserie este ilustrat? printr-un personaj arhetipal, construit din obiectele specifice meseriei sale. Tonurile de ro?u ?i verde ale ilustra?iilor evoc? o lume veche ?i pre?ioas?, destr?mat? la nivel istoric, dar recompus? la un nivel mai profund, al simbolurilor atemporale. Pictori?a Diana Margareta Cepleanu a onorat acest proiect editorial cu arta sa de excep?ie, mul?ndu-se perfect pe stilul solitar-introspectiv al autorului Mircea Stanciu. ?n paginile c?r?ii te ?nt?lne?ti cu sacagiul bucuriei, ceasornicarul pove?tilor, copistul, ?mp?ratul care st?p?ne?te cu pace, vraciul care d? leacuri amare, ?nv???torul care las? ucenici, me?terul care f?ure?te lucruri, ciobanul care tr?ie?te ?n armonie cu natura, croitorul care urm?re?te un model, haiducul, hangiul, singuraticul ?i toate pove?tile uitate. O dat? cu dispari?ia acestor meserii au disp?rut ?i ?n?elesurile lor. Chiar dac? nu se mai caut? sacagii, sunt ?ns? oameni ?nseta?i de aten?ie, de bl?nde?e, de prietenie, de o vorb? bun?. Atelierele de croitorie sunt din ce ?n ce mai rare, dar un copil care are modele de urmat, croitori buni ?n jurul lui, ??i va alege o meserie care s?-l ?mplineasc?. ?mp?rat po?i s? fii ?i azi peste g?ndurile care sunt supu?ii t?i ?i s? ai st?p?nire de sine, putere asupra ta. Printre r?nduri, Mircea Stanciu ?i ?ntreab? pe micii cititori Tu ce ai vrea s? te faci c?nd vei fi mare? Cum ??i scrii istoria vie?ii tale? Ce fel de pove?ti se vor ?ese ?n jurul t?u? Alte 10 meserii extrem de populare odat?, ast?zi disp?rute Vremurile se schimb?, progresul tehnologic nu st? pe loc ?i profesiile vechi dispar, absorbite de acesta, reinventate sau ?nlocuite cu altele noi. Acum ni se par extrem de dificile, murdare sau umilitoare unele meserii, dar, cu zeci sau sute de ani ?n urm?, acestea erau un must ?n fiecare ora? sau localitate. Iat? o list? de meserii demult apuse, dar foarte ?n vog? ?n era c?nd abia ap?rea motorul cu aburi: Omul-ceasornic Aceast? profesie era popular? ?n perioada revolu?iei industriale din Marea Britanie ?i a existat p?n? ?n anii '70 ai secolului trecut. Oamenii-ceasornic ?i trezeau pe al?ii diminea?a, b?t?nd cu un b?? ?n fereastr?. Cine ?i trezea, ?ns?, pe ei? Simplu - oamenii-ceasornic erau treji noaptea ?i dormeau ziua.? Dactilograf? Aceast? profesie a disp?rut ?n anii 1990, odat? cu apari?ia computerelor ?i printerelor, care au ?nlocuit ma?inile de scris. Dar cu 30 de ani ?n urm?, dactilografii (majoritatea femei) erau o prezen?? necesar? ?n fiecare institu?ie. Ele dactilografiau zeci ?i chiar sute de foi pe zi, transcriind textul de m?n?. Iar dac? gre?eau m?car o dat?, trebuia s? ?nlocuiasc? foaia.? Mama mea, a fost cadru didactic titular ?ncep?nd cu 1969 –educatoare ?n gr?dini?a de copii, timp de 41 de ani, actualmente pensionar?…poveste?te cum foloseau ?n ?coala unde ??i desf??ura activitatea instructiv- educativ? ma?ina de scris pentru redactarea anumitor documente, punea dou? coli de scris, ?ntre acestea a?eza o alt? foaie indigo, pentru a ob?ine dou? pagini identice ca ?i con?inut, una r?m?nea ?n gr?dini??, alta era trimis? unde era solicitat documentul respectiv. Acum vede noua tehnologie, telefoane, calculatoare ?ntr-adev?r ca ceva inovator, dar nu ??i dore?te folosin?a lor ?i se bucur? de ie?irea la pensie, spun?nd c? nu ?tie dac? ar face noilor schimb?ri ?i permanente prin care trece ?nv???m?ntul rom?nesc, iar trebui timp pentru ?nv??are, acomodare. Lampagiu C?nd primele l?mpi stradale au ap?rut ?n secolul al X-lea ?n Londra, mult? lume s-a ?mpotrivit. Totu?i, acestea s-au r?sp?ndit ?n ?ntreag? Europ? ?i c?teva veacuri la r?ndul l?mpile trebuiau aprinse ?i stinse manual, cur??ate ?i umplute cu ulei.Toate aceste sarcini erau responsabilitatea lampagiilor, o profesie foarte solicitat? p?n? ?n secolul al XIX-lea, c?nd au ap?rut l?mpile cu gaz, iar apoi ?i cele electrice, care puteau fi aprinse/stinse automat. Birjar Ast?zi, rolul de birjari moderni ?l au taximetri?tii care circul? deja cu ma?ini. De?i tr?surile cu cai au disp?rut aproape ?n totalitate, ?n unele parcuri ?nc? po?i face o plimbare cu tr?sura. Odat?, ?ns?, acesta era unicul mijloc de transport prin ora?e - cu excep?ia mersului pe jos, desigur.?? Telefonist (operator tablou telefonic) P?n? la apari?iei leg?turii telefonice directe, ?apelurile erau direc?ionate prin intermediul unor tablouri telefonice. Ca ?i dactilografierea, aceasta era o profesie preponderent feminin? ?i prestigioas?. Erau angajate fetele din ?familii bune”, cu voce pl?cut?, s?n?toase, cu temperament lini?tit ?i suficient de ?nalte ca s? poate ajunge la partea de sus a comutatorului.?? Curier de ghea?? Preg?tirea ?i p?strarea ghe?ei pentru a fi folosit? ?n timpul sezonului cald exista ?n multe ??ri, dar abia ?n secolul al XIX-lea a ap?rut industria de v?nzare a ghe?ei, t?iat? iarna de pe suprafa?a rezervoarelor de ap?.Existau oameni speciali care livrau aceast? ghea?? t?iat? ?n cuburi, la cei care aveau nevoie de ea: case mai ?nst?rite, proprietari de tejghele cu produse care se alterau u?or, etc.?? Pianist la cinematograf Aceast? profesie a existat ?n epoca filmului mut, care aveau nevoie de acompaniament muzical - piani?tii improvizau o tem? muzical? ?n func?ie de ac?iunea de pe ecran.? Desigur, profesia de pianist exist? ?i va exista, dar cei care se ocupau anume de muzica din cinematografe pe atunci erau nevoi?i s? tapeze clapele pianelor de obicei?ieftine, ca s? se aud? bine sunetul. Operator telegraf Aceast? profesie a disp?rut cu des?v?r?ire. Pentru a transmite mesaje, operatorul de telegraf obi?nuia s? foloseasc? codul Morse sau un alt sistem de cod. Operatorul mai avea, de asemenea, obliga?ia de a interpreta mesajele primite. Aceast? meserie a avut un rol crucial ?n ambele R?zboaie Mondiale. ?Liftier Era o vreme ?n care lifturile aveau nevoie de cineva care s? le opereze manual, se foloseau p?rghii pentru ca acestea s? mearg? c?t mai eficient posibil. Liftierii opreau ascensorul la etajul la care oamenii au nevoie ?i totodat? aveau datoria de a face liftul s? ajung? la parter f?r? probleme, ceea ce la ?nceput era dificil. Chiar ?i dup? apari?ia butoanelor, aceast? meserie a mai existat un timp. Lustragiu P?n? ?n anii ’30 meseria de lustragiu era destul de popular?. ?n intersec?iile importante, fiecare col? de strad? g?zduia c?te o persoan? care se ocupa cu lustruirea pantofilor. ?narma?i cu o l?di?? ce con?inea creme, c?rpe din diverse materiale ?i eventual un scaun pentru clien?i, lustragii aveau grij? ca pantofii s? str?luceasc?. ?n timpurile noastre, de?i femeile nu mai stau de mult acas? pentru a se ?ngriji de gospod?rie ?i copii ?i de multe ori ajung s? munceasc? mai mult dec?t b?rba?ii ?i s? urmeze profesii care ?n trecut erau dedicate exclusiv sexului tare, diferen?ele ?ntre sexe ?n ceea ce prive?te remunera?ia continu? s? existe. B?rba?ii c??tig? cu p?n? la 6% mai mult dec?t femeile ?n ??rile dezvoltate, chiar ?i atunci c?nd comparam aceea?i profesie, acela?i loc de munc? ?i aceea?i pozitie ?n cadrul unei companii. C??tigul anual al unei femei este ?n medie cu 20% mai mic dec?t al unui barbat. ?n prezent, multe dintre femei sunt mai bine educate dec?t b?rba?ii, au aceea?i experien?? ?i sunt la fel de motivate s? tind? c?tre profesii bine pl?tite. Cu toate acestea, femeile ii depasesc inca numeric pe barbati in ceea ce priveste locurile de munca platite slab, cum ar fi cele din invatamant sau asistenta sociala. Principalele profesii care pl?tesc femeile mai pu?in dec?t barba?ii sunt: programatori de computere, chefi (buc?tari), denti?ti, psihologi, directori ?n corporatii, farmaci?ti, fizicieni, pilo?i, ?oferi ?i designeri de jocuri. Femeile s-au indreptat de-a lungul timpului mai mult c?tre profesiile intelectuale (?gulere albe”) dedicate ?nainte b?rba?ilor dec?t c?tre cele care necesit? munc? fizica (?gulere albastre”). Cu toate acestea, dintre cele 30 de ocupa?ii cel mai bine platite (cum ar fi cele de arhitect, inginer de calculatoare si manager), 26 sunt dominate in continuare de barbati. La polul opus, dintre cele 30 de meserii cel mai prost pl?tite (osp?tar, menajer?, bon?), 23 sunt dominate de femei. Noile date arat? c? cea mai mare cre?tere a angaj?rilor se va ?nregistra ?n viitor ?n profesii cum ar fi arhitectura, ingineria, matematica ?i programarea pe calculator, adic? exact profesiile dominate de b?rba?i. Doar 11% din posturile de arhitect la nivel global sunt ocupate de femei ?i 23% din cele ?n matematic? ?i informatic?. ?n medie, femeile din Rom?nia c??tig? mai pu?in dec?t b?rba?ii, ?ns? cele care ocup? posturi considerate tipic masculine ajung s? ?ncaseze mai mult dec?t colegii lor. Este cazul celor care activeaz? ?n domeniul construc?iilor.. Exist? ?ns? ?i domenii de activitate unde femeile c??tig? mai bine dec?t b?rba?ii, chiar ?i ?n condi?iile ?n care au pozi?ii similare. ?n manualul de comunicare ?n limba rom?n?, caiet de preg?tire din anul 2014, la lec?ia despre ocupa?ii apar doar personaje masculine: scafandru, doctor, astronaut, fermieri, pompieri, constructor, poli?ist, aviator. Apare un singur cuv?t feminin: flor?reas?. Pe ultima pagin? apare ?i o femeie, care este, de meserie, femeie de serviciu. Discriminarea pe criterii de sex, stereotipurile ?i inegalitatea de ?anse sunt mari probleme identificate de profesorii, at?t ?n abecedare, c?t ?i ?n restul manualelor de ?coal? primar?, acestea viz?nd edi?iile din ultimii 28 de ani. Minorit??ile sunt slab reprezentate. C?nd vorbim de minorit??i ne referim at?t la cele etnice, ne referim la persoane cu dizabilit??i, copii care poart? ochelari sau care au probleme cu greutatea, ei nu apar. ?coala nu pare s? fi auzit nici de tehnologia modern?. S? ne imagin?m c?, plec?nd de acas?, unde avem calculator, internet, telefon mobil, mergem la serviciu ?i acolo trebuie s? facem calculele cu o socotitoare cu bile, s? scriem mesajele c?tre ?efi sau subalterni cu creta pe tabl? sau cu stiloul pe h?rtie ?i s? vorbim despre teme pe care nu le vedem ?n via?a de zi cu zi ?i pe care nu le vedem ?n preajma noastr?, precum t?ierea gr?ului cu secera sau alte teme care ?in de lumea rural?. Personajele ?n v?rst? sunt foarte stereotipice, vedem bunici care torc, ?n contrast cu copiii care se joac? cu robo?i. ?i observ?m ?i reprezent?ri de gen foarte inegale. De exemplu, b?rba?ii citesc ziarul, ?n timp ce femeile ?i servesc cu m?ncare.Copiii ?tiu exact c? realitatea este cu totul alta. ?Mama e mai mult la calculator, munce?te foarte mult la calculator chiar. ?i tata, dar cred c? mama chiar mai mult dec?t tata”. Bine?n?eles c? ?i ei ar trebui s? fie ?nv??a?i c? ambii p?rin?i trebuie s? munceasc?, s? c??tige. ?n via?a de zi cu zi, ar trebui s? fie egalitate ?ntre femei ?i b?rba?i, mai ales ?n educa?ia copiilor, ar trebui s? fie imaginea de egalitate, s? nu existe diferen?e?n natur? nu supravie?uieste cea mai puternic? specie, ?i nici cea mai inteligent?, ci cea mai ADAPTABIL? LA SCHIMBARE. ( Charles Darwin)Nu vei schimba niciodat? lucrurile lupt?ndu-te cu realitatea curent?. Ca s? schimbi ceva, creeaz? un model nou care s? ?l fac? pe cel vechi s? fie?demodat. ( Buckminster Fuller)De ce s? te opui schimb?rii c?nd ea este sursa principal? a progresului??(Robin Sharma)Dac? faci ce ai mai f?cut, vei ob?ine ce ai ob?inut ?i p?n? acum. (Tony Robbins)Oamenii nu se opun schimb?rii, ci ideii de a fi schimba?i. (Peter Scholtes)Nu ??i vei schimba niciodat? via?a p?n? c?nd nu schimbi ceva ce faci ?n fiecare zi. (Mike Murdoch)Educa?ia este cea mai puternic? arm? care poate fi folosit? ca s? schimbi lumea.?(Nelson Mandela)Via?a este o curgere, este un fluviu, este o mi?care continu?. Dar oamenii au impresia c? ei ?n?i?i reprezint? ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este ?ncremenit?; via?a este o continu? schimbare. Cu c?t exist? mai mult? schimbare, cu at?t via?a este mai abundent?. Iar o via?? abundent? aduce cu sine extraordinare schimb?ri, clip? de clip?. ( Osho)Schimbarea apare automat. Progresul nu.?Progresul e rezultatul g?ndirii, al deciziei ?i al ac?iunii?con?tiente.??( Tony Robbins)Bibliografie: Stanciu, Mircea, Cartea meseriilor disp?rute, Editura Frontiera, 2019 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download