Www.cdep.ro



RAPORT AL COMISIEI C?TRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ?I SOCIAL EUROPEAN ?I COMITETUL REGIUNILORRaport privind politica ?n domeniul concuren?ei pentru anul 2015IntroducereO politic? UE ?n domeniul concuren?ei puternic? ?i eficace a fost dintotdeauna un element fundamental al proiectului european. ?n momentul de fa??, c?nd relansarea economic? ?i stimularea cre?terii sunt priorit??i ale agendei UE, politica ?n domeniul concuren?ei este mai important? ca niciodat?.Politica ?n domeniul concuren?ei men?ine pie?ele deschise ?i eficiente. Pentru consumatorii europeni, acest lucru se traduce prin rezultate mai bune pe pia??, cum ar fi pre?uri mai sc?zute, produse ?i servicii de calitate mai bun? ?i o ofert? mai vast?. ?n plus, concuren?a s?n?toas? ofer? societ??ilor ?anse egale de a face afaceri ?i de a-?i atinge obiectivele comerciale, context care, la r?ndul s?u, favorizeaz? cre?terea economic?, crearea de locuri de munc? ?i prosperitatea. Atunci c?nd ?ntreprinderile au posibilitatea de a concura pe baza propriilor merite, at?t acestea, c?t ?i gospod?riile beneficiaz? de o gam? larg? de produse ?i servicii de calitate ?i inovatoare, la pre?uri competitive. De asemenea, intensificarea concuren?ei stimuleaz? ?ntreprinderile s? investeasc? ?i s? devin? mai eficiente. Aceste c??tiguri de eficien?? se propag? apoi ?n ?ntreaga economie. Obiectivul ultim al politicii ?n domeniul concuren?ei este ob?inerea unei mai bune func?ion?ri a pie?elor, de care s? beneficieze gospod?riile ?i ?ntreprinderile.Pre?edintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat la ?nceputul mandatului s?u c? Comisia pe care o conduce se va concentra asupra principalelor provoc?ri cu care se confrunt? societatea ?i economia european?. Politica ?n domeniul concuren?ei are un rol important de jucat ?n abordarea acestor provoc?ri. Activitatea desf??urat? ?n 2015 ?n domeniul concuren?ei a contribuit ?n mod semnificativ la o serie de priorit??i politice cheie ale Comisiei, ?i anume la stimularea cre?rii de locuri de munc?, a cre?terii economice ?i a investi?iilor, precum ?i la crearea unei pie?e unice digitale conectate, a unei uniuni energetice reziliente ?i a unei pie?e unice mai aprofundate ?i mai isia este angajat?, de asemenea, ?n promovarea at?t a unei culturi a concuren?ei ?n UE ?i ?n afara acesteia, prin promovarea unui dialog mai str?ns cu statele membre ?i cu celelalte institu?ii ale UE, c?t ?i a unei cooper?ri interna?ionale extinse.Principiile fundamentale ale aplic?rii normelor din domeniul concuren?ei sunt garantarea impar?ialit??ii, respectarea statului de drept ?i servirea interesului european comun. Politica?UE ?n domeniul concuren?ei se organizeaz?, de asemenea, ?n jurul valorilor de echitate, independen?? politic?, transparen?? ?i respectarea dreptului.Politica ?n domeniul concuren?ei stimuleaz? inovarea ?i investi?iile ?n ?ntreaga UEEconomia Europei trece ?ncet la o alt? etap?, dup? recenta criz? economic? ?i financiar?. ?n vederea construirii unei baze solide pentru o cre?tere economic? durabil? ?i pentru crearea de locuri de munc? de calitate, UE trebuie s? ??i restabileasc? nivelurile investi?iilor, ?n special ?n domenii strategice, precum cercetarea, dezvoltarea ?i inovarea. Viitorul Europei ar trebui s? se bazeze, ?n mod special, pe inovare. Politica ?n domeniul concuren?ei poate contribui la realizarea acestui obiectiv prin crearea unui mediu care s? ?ncurajeze investi?iile ?i inovarea.Presiunea concuren?ial? creeaz? stimulente pentru ?ntreprinderi, astfel ?nc?t acestea s? investeasc?, s? devin? mai eficiente, s? dezvolte noi tehnologii ?i s? creeze produse mai bune. Facilitarea unei concuren?e mai eficace contribuie la stimularea investi?iilor, men?in?nd pie?ele deschise ?i asigur?nd luarea de m?suri ?n cazul ?n care un lider de pia?? abuzeaz? de pozi?ia sa pentru a-i ?mpiedica pe concuren?i s? se dezvolte ?i s? inoveze. O serie de simul?ri bazate pe modelul econometric indic? faptul c? deciziile Comisiei privind concentr?rile economice ?i cartelurile conduc la o cre?tere cu 0,7?% a investi?iilor dup? cinci ani. ?n plus, normele UE privind ajutoarele de stat permit direc?ionarea resurselor publice c?tre mobilizarea unor noi investi?ii, asigur?nd faptul c? finan?area din fonduri publice stimuleaz? investi?iile private care altfel nu ar fi fost realizate.Planul de investi?ii pentru Europa a fost lansat ?n noiembrie?2014 cu scopul de a stimula investi?iile. O parte esen?ial? a acestui plan este Fondul european pentru investi?ii strategice (FEIS), care a devenit opera?ional ?n ultima parte a anului 2015. Cu ajutorul B?ncii Europene de Investi?ii (BEI), FEIS ofer? finan??ri care beneficiaz? de o garan?ie de la bugetul UE, mobiliz?nd astfel o serie de investi?ii strategice pe care pia?a nu le-ar fi putut finan?a singur?.Finan??rile pentru proiectele sprijinite de FEIS care sunt furnizate de BEI nu intr? sub inciden?a normelor privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, proiectele pot beneficia ?i de sprijin financiar (?cofinan?are”) din partea statelor membre (inclusiv din fondurile structurale ?i de investi?ii europene), sprijin care face obiectul normelor privind ajutoarele de stat. Aceste finan??ri trebuie s? fie aprobate de c?tre Comisie, cu excep?ia cazului ?n care sunt acordate ?n condi?iile pie?ei. Pentru a sprijini FEIS, Comisia evalueaz? cofinan??rile din partea statelor membre ?n regim de prioritate. Obiectivul normelor privind ajutoarele de stat coincide cu obiectivul Planului de investi?ii, ?i anume de a remedia disfunc?ionalit??ile pie?ei ?i de a mobiliza investi?ii private. Controlul ajutoarelor de stat asigur? faptul c? proiectele de investi?ii publice vizeaz? nevoi reale, men?in costurile sub control ?i garanteaz? faptul c? fondurile publice sunt cu adev?rat necesare pentru lansarea proiectelor.Revizuirea normelor privind ajutoarele de stat ?n scopul ?ncuraj?rii m?surilor de ajutor care favorizeaz? cre?terea economic?Normele privind ajutoarele de stat au fost revizuite ?n contextul ini?iativei de modernizare a ajutoarelor de stat (SAM). Aceast? ini?iativ? ajut? statele membre s? orienteze mai bine m?surile de ajutor c?tre cre?terea economic?, crearea de locuri de munc? ?i coeziunea social?. ?n cadrul moderniz?rii ajutoarelor de stat, Comisia ??i consolideaz? parteneriatul cu statele?membre ?n ceea ce prive?te punerea ?n aplicare a noilor norme, ?ntruc?t responsabilitatea acestora este acum mai mare ?n ceea ce prive?te acordarea de ajutoare f?r? notificarea prealabil? a Comisiei.Aceast? strategie de parteneriat consolidat urm?re?te s? asigure un echilibru ?ntre flexibilitatea sporit? de care dispun statele membre ?n ceea ce prive?te acordarea ajutoarelor, pe de o parte, ?i o mai bun? cooperare, controale na?ionale efectuate cu diligen?? ?i o transparen?? mai mare, pe de alt? parte. Comisia va sprijini investi?iile strategice prin colaborarea cu statele membre cu privire la modul ?n care pot fi concepute m?suri de ajutor care s? favorizeze cre?terea economic? ?i s? promoveze o pia?? unic? puternic?, integrat? ?i dinamic?.Noul cadru pentru ajutoarele de stat va garanta c? finan??rile publice permit mobilizarea investi?iilor private pentru a contribui la obiective importante de interes comun, f?r? a denatura concuren?a. ?n aceast? privin??, pe l?ng? normele prev?zute ?n Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (GBER) extins, adoptat ?n 2014, exist? trei domenii deosebit de importante pentru stimularea inov?rii ?i a investi?iilor ?n ?ntreaga UE. Cadrul pentru cercetare, dezvoltare ?i inovare (CDI) faciliteaz? acordarea de m?suri de ajutor pentru activit??ile de cercetare, dezvoltare ?i inovare, pentru a completa finan??rile private. Orient?rile privind ajutoarele de stat pentru promovarea investi?iilor de finan?are de risc permit o repartizare mai rapid? ?i mai generoas? a ajutoarelor pentru finan?are de risc c?tre ?ntreprinderile mici ?i mijlocii (IMM-uri) ?i ?ntreprinderile cu capitalizare medie care sunt inovatoare ?i orientate spre cre?tere. Orient?rile privind banda larg? sprijin? statele membre ?n g?sirea de solu?ii pentru deficitele de finan?are ?i pentru disfunc?ionalit??ile pie?ei atunci c?nd este vorba de asigurarea unei acoperiri suficiente a serviciilor ?n band? larg?, ?n special ?n zonele rurale.M?suri de ajutor care favorizeaz? activit??ile de cercetare inovatoareNormele privind ajutoarele de stat contribuie la ?ncurajarea ?i r?sp?ndirea inov?rii ?n UE, prin sprijinirea unor proiecte de v?rf din domeniile tehnologice cele mai avansate.De exemplu, Comisia a evaluat, ?n luna aprilie, un ajutor ?n valoare de 50 de milioane GBP (aproximativ 71 de milioane EUR) pe care autorit??ile britanice inten?ionau s?-l ofere pentru proiectarea unui motor de lansator spa?ial ?n cadrul proiectului SABRE ?i a constatat c? acesta este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. SABRE este un proiect de cercetare ?i dezvoltare desf??urat de societatea Reaction Engines Limited din Regatul Unit, acesta av?nd drept scop dezvoltarea unui motor care ar reduce ?n mod semnificativ costurile de lansare a sateli?ilor ?n partea inferioar? a orbitei terestre. Comisia a evaluat proiectul ?n conformitate cu cadrul privind ajutoarele de stat pentru CDI ?i a ajuns la concluzia c? finan??rile ob?inute din surse de capital privat nu ar fi suficiente pentru ca proiectul s? poat? fi finalizat. Cercetarea ?n acest domeniu ar putea conduce la progrese tehnologice semnificative de care ar beneficia consumatorii care folosesc produse ?i servicii bazate pe sateli?ii din partea inferioar? a orbitei terestre, cum ar fi comunica?iile mobile. Valorificarea oportunit??ilor oferite de pia?a unic? digital?Concretizarea pie?ei unice digitale a fost o prioritate a Comisiei ?nc? de la ?nceputul mandatului s?u. Extinderea economiei digitale, pe l?ng? faptul c? transform? lumea ?n care tr?im ?i modul nostru de via??, este unul dintre principalele motoare ale cre?terii economice. O pia?? unic? digital? prosper? ar stimula inovarea, ar crea noi locuri de munc? ?i, de asemenea, ar oferi start-up-urilor ?i ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii (IMM-urile) europene noi oportunit??i de a accede la o pia?? de peste 500 de milioane de oameni. Comisia a estimat c? crearea unei pie?e unice digitale prin ?nl?turarea obstacolelor de reglementare, precum ?i trecerea de la 28 de pie?e na?ionale la una singur?, ar putea s? aduc? o contribu?ie de 415?miliarde EUR pe an la economia noastr? ?i s? creeze sute de mii de noi locuri de munc?.?n mai 2015, Comisia a adoptat Strategia privind pia?a unic? digital?. Aceast? strategie include un set de 16 ac?iuni specifice, construite ?n jurul a trei piloni: (1) un acces mai bun al consumatorilor ?i al ?ntreprinderilor la bunuri ?i servicii digitale ?n ?ntreaga Europ?; (2)?crearea condi?iilor adecvate ?i a unor condi?ii de concuren?? echitabile pentru dezvoltarea re?elelor digitale ?i a serviciilor inovatoare; (3) valorificarea la maximum a poten?ialului de cre?tere al economiei digitale.Pie?ele digitale constituie, de asemenea, una dintre principalele priorit??i ale politicii ?n materie de concuren??. Existen?a unor pie?e digitale deschise ?i echitabile va stimula inovarea ?i va aduce beneficii at?t consumatorilor, c?t ?i ?ntreprinderilor. Pia?a unic? digital? trebuie s? fie un loc ?n care to?i actorii, fie c? sunt mari sau mici, pot crea produse inovatoare ?i pot concura pe baza meritelor proprii. ?n plus, politica ?n domeniul concuren?ei abordeaz? combaterea barierelor existente online, care limiteaz? orizontul de investi?ii al companiilor din domeniul internetului ?i al start-up-urilor ?i care ?mpiedic? ?ntreprinderile, cet??enii ?i administra?iile publice s? profite pe deplin de instrumentele digitale.Asigurarea unei concuren?e nedenaturate pe internet: combaterea barierelor ?i obstacolelor online care stau ?n calea inov?riiEvolu?iile rapide din economia digital? prezint? o serie de provoc?ri pentru factorii de decizie, dar nu impun o revizuire a legisla?iei ?n materie de concuren?? ?i a instrumentelor din acest domeniu: instrumentele politicii din domeniul concuren?ei se adapteaz? rapid la tr?s?turile specifice ale pie?elor digitale.Ancheta privind sectorul comer?ului electronic - o cunoa?tere aprofundat? a acestei pie?e pentru a combate barierele transfrontaliere?n mai 2015, Comisia a lansat o anchet? sectorial? privind practicile anticoncuren?iale din sectorul comer?ului electronic din UE. ?n 2014, aproximativ jum?tate din num?rul total de consumatori din UE au f?cut achizi?ii online, ?ns? doar circa 15?% din ace?tia au cump?rat online de la un v?nz?tor cu sediul ?n alt stat membru al UE. Aceast? situa?ie sugereaz? c? mai exist? ?nc? obstacole semnificative ?n calea comer?ului electronic transfrontalier ?n interiorul UE. Ancheta sectorial? se va concentra, ?n special, pe poten?ialele barierele pe care le-ar putea crea ?ntreprinderile ?n calea comer?ului electronic transfrontalier cu bunuri ?i servicii ?n sectoarele ?n care comer?ul electronic este cel mai r?sp?ndit, cum ar fi sectorul produselor electronice, al ?mbr?c?mintei ?i ?nc?l??mintei, precum ?i al con?inutului digital.Ancheta sectorial? va sprijini m?surile care vor fi adoptate de Comisie ?i de autorit??ile na?ionale din domeniul concuren?ei din UE ?mpotriva restric?iilor impuse v?nz?rilor online. Informa?iile ob?inute din aceast? anchet? vor contribui la o mai bun? punere ?n aplicare a legisla?iei ?n materie de concuren?? ?n sectorul comer?ului electronic.Unul dintre obiectivele principale ale m?surilor de asigurare a respect?rii normelor ?n materie de concuren?? este de a ?ncuraja to?i actorii din sector s? inoveze, indiferent dac? actorii respectivi sunt start-up-uri sau au o cot? de pia?? dominant?. Scopul este de a se asigura c? o ofert? c?t mai variat? de produse inovatoare este pus? la dispozi?ia consumatorilor europeni. De exemplu, pe pia?a c?ut?rilor online, Comisia desf??oar? o investiga?ie antitrust privind practicile Google. ?n aprilie, Comisia a transmis Google o comunicare privind obiec?iunile ?n care sus?ine c? Google a abuzat de pozi?ia sa dominant? pe pie?ele serviciilor de c?utare online din Spa?iul Economic European, prin favorizarea sistematic? a propriului serviciu de comparare a pre?urilor ?n cadrul rezultatelor c?ut?rii generale. Comisia este preocupat? de faptul c? rezultatele pe care le primesc utilizatorii ?n urma c?ut?rilor nu sunt ?ntotdeauna rezultatele cele mai relevante pentru c?utarea efectuat?. Potrivit opiniei preliminare a Comisiei, comportamentul Google ?ncalc? normele antitrust ale UE deoarece reprim? concuren?a ?i, prin urmare, d?uneaz? isia a identificat anterior patru subiecte care ridic? preocup?ri cu privire la comportamentul Google, iar comunicarea privind obiec?iunile amintit? mai sus se refer? la prima dintre aceste preocup?ri (serviciul de comparare a pre?urilor). De asemenea, Comisia investigheaz? activ comportamentul Google ?n ceea ce prive?te celelalte trei subiecte care ridic? preocup?ri: copierea con?inutului web al concuren?ilor, exclusivitatea publicitar? ?i restric?iile nejustificate impuse difuzorilor de publicitate. Comunicarea privind obiec?iunile referitoare la compararea pre?urilor nu aduce ?n niciun fel atingere rezultatului investiga?iei Comisiei ?n leg?tur? cu celelalte trei subiecte.O alt? investiga?ie ?n sectorul digital se refer? la Amazon. ?n iunie, Comisia a ini?iat o anchet? oficial? antitrust ?n leg?tur? cu unele practici comerciale ale Amazon ?n domeniul distribu?iei de c?r?i electronice. Ancheta se concentreaz? ?n special pe clauzele care par a proteja Amazon de concuren?a cu al?i distribuitori de c?r?i electronice, cum ar fi clauzele care ?i dau societ??ii Amazon dreptul de a fi informat? cu privire la condi?ii mai favorabile sau alternative oferite concuren?ilor s?i ?i/sau dreptul de a beneficia de condi?ii cel pu?in la fel de bune ca acelea oferite concuren?ilor s?isia este preocupat? de faptul c? aceste clauze ar putea perturba condi?iile de concuren?? echitabile ?i ar putea reduce concuren?a de pe pia?? ?n detrimentul consumatorilor, deoarece altor distribuitori de c?r?i electronice le-ar fi astfel mai greu s? intre ?n concuren?? cu Amazon prin crearea unor produse ?i servicii noi ?i inovatoare. Un astfel de comportament, dac? este confirmat, ar ?nc?lca normele antitrust ale UE, care interzic abuzurile de pozi?ie dominant? ?i practicile comerciale restrictive. Obiectivul Comisiei este de a asigura o concuren?? s?n?toas? ?ntre platforme ?i de a garanta faptul c? actorii de pe pia?? nu abuzeaz? de pozi?ia lor pentru a ob?ine condi?ii contractuale care ar putea ac?iona ca un obstacol ?n calea inov?rii pe pia??.Promovarea unei oferte mai vaste pentru cet??enii UE ?n ceea ce prive?te accesul la mass-mediaUn control solid ?i rapid al aplic?rii normelor ?n materie de concuren?? reprezint? un instrument esen?ial ?n combaterea eficace a problemelor care apar ?n sectoarele noi ?i aflate ?n evolu?ie rapid? ale economiei digitale. Cu toate acestea, asigurarea unei concuren?e active pe pie?ele mai tradi?ionale, cum ar fi cea a difuz?rii programelor de televiziune, este la fel de important? pentru cet??enii europeni. Comisia dore?te s? se asigure c? consumatorii au posibilitatea de a alege ?ntre distribuitori de televiziune care concureaz? ?n condi?ii echitabile ?i de pe pozi?ii de egalitate. Protejarea stimulentelor pentru inovare ?n sectorul mass-media?n februarie?2015, Comisia a autorizat, ?n temeiul Regulamentului UE privind concentr?rile economice, achizi?ionarea de c?tre Liberty Global a unei participa?iuni ?n societatea media belgian? De Vijver Media NV (denumit? ?n continuare ?De Vijver”), sub rezerva asum?rii anumitor angajamente. Decizia Comisiei a fost adoptat? ?n urma unei investiga?ii isia era preocupat? de faptul c?, dup? tranzac?ie, De?Vijver ar putea refuza s? acorde licen?e pentru canalele sale distribuitorilor TV care sunt ?n concuren?? cu Telenet, societate de cablu controlat? de Liberty Global. Angajamentele asumate r?spund acestor preocup?ri prin faptul c? societatea De Vijver este obligat? s? acorde licen?e pentru canalele sale - canalele Vier, Vijf ?i orice alt canal similar pe care l-ar putea lansa - distribuitorilor TV din Belgia ?n condi?ii echitabile, rezonabile ?i nediscriminatorii. ?n lipsa acestor angajamente, tranzac?ia ar fi putut avea drept efect reducerea concuren?ei pe pia?a de distribu?ie TV ?i, ?n cele din urm?, pre?uri mai mari ?i un grad mai sc?zut de inovare pentru consumatori.?n plus, ?n luna aprilie, Comisia a autorizat proiectul de achizi?ie a PT Portugalia, operator portughez de telecomunica?ii, de c?tre Altice, societate multina?ional? de cablu ?i telecomunica?ii. Decizia este condi?ionat? de angajamentul asumat de Altice de a vinde cele dou? filiale ale sale din Portugalia.PT Portugal este un operator de telecomunica?ii ?i multimedia care ??i desf??oar? activit??ile ?n toate segmentele de telecomunica?ii din Portugalia. Comisia era preocupat? de faptul c? opera?iunea de concentrare economic?, astfel cum a fost notificat? ini?ial, ar fi diminuat concuren?a pe o serie de pie?e de telecomunica?ii din Portugalia. Concentrarea economic? ar fi eliminat un concurent puternic de pe aceste pie?e, iar acest lucru ar fi putut conduce la cre?terea pre?urilor ?i la diminuarea concuren?ei pentru consumatorii portughezi. Pentru a ?nl?tura aceste preocup?ri, Altice a propus s? elimine suprapunerea dintre activit??ile sale ?i cele ale PT Portugalia, prin v?nzarea ?ntreprinderilor sale portugheze Cabovis?o ?i ONI. Comisia a lucrat ?n str?ns? colaborare cu autoritatea portughez? de concuren?? la evaluarea tranzac?iei propuse.O alt? investiga?ie antitrust vizeaz? furnizarea transfrontalier? de servicii de televiziune cu plat? ?n Regatul Unit ?i Irlanda. ?n iulie, Comisia a transmis o comunicare privind obiec?iunile c?tre Sky UK ?i ?ase studiouri importante de film din Statele Unite: Disney, NBC?Universal, Paramount?Pictures, Sony, Twentieth?Century?Fox ?i Warner?Bros. ?n investiga?ia Comisei, ini?iat? ?n ianuarie?2014, au fost identificate o serie de clauze din acordurile pentru acordarea licen?ei ?ncheiate ?ntre cele ?ase studiouri de film ?i Sky?UK care impuneau Sky?UK obliga?ia de a bloca accesul la filmele pe care le difuzeaz? prin intermediul serviciilor sale de televiziune cu plat? online sau prin intermediul serviciilor sale de televiziune cu plat? prin satelit ?n cazul consumatorilor care se g?sesc ?n afara teritoriului pentru care se aplic? licen?a (Regatul Unit ?i Irlanda). Unele acorduri con?in ?i clauze care impun studiourilor de film s? se asigure c?, ?n cadrul acordurilor de licen?? pe care le ?ncheie cu al?i difuzori de programe televiziune dec?t Sky?UK, difuzorii respectivi nu au posibilitatea de a furniza serviciile lor de televiziune cu plat? ?n Regatul Unit ?i ?n Irlanda.Aceast? situa?ie ?i afecteaz? pe consumatorii europeni care doresc s? vizioneze la alegere canale de televiziune cu plat?, indiferent de locul ?n care tr?iesc sau c?l?toresc ?n UE. Opinia preliminar? a Comisiei este c?, ?n lipsa unei justific?ri conving?toare, astfel de clauze ar putea constitui o ?nc?lcare a normelor UE care interzic acordurile anticoncuren?iale.?mbun?t??irea func?ion?rii pie?elor inovatoare - dispozitivele mobileDispozitive mobile, cum ar fi telefoanele inteligente ?i tabletele electronice, fac ?n prezent parte din via?a de zi cu zi a majorit??ii cet??enilor europeni. Anul 2015 a fost o etap? important? pentru utilizatorii europeni de comunica?ii mobile c?ci Parlamentul European ?i Consiliul au adoptat Regulamentul?(UE) 2015/2120, care va elimina tarifele de roaming din UE ?ncep?nd cu 15?iunie?2017. Obiectivul m?surilor de asigurare a respect?rii normelor antitrust ?i al actelor legislative din acest domeniu este de a proteja concuren?a ?n domeniul dispozitivelor mobile pentru a asigura o inovare continu? ?n beneficiul consumatorilor europeni.?n urma deschiderii a dou? investiga?ii antitrust, ?n decembrie, Comisia a transmis dou? comunic?ri privind obiec?iunile c?tre ?ntreprinderea Qualcomm, cel mai mare furnizor de la nivel mondial de chipseturi de band? de baz?, care sunt utilizate ?n echipamente electronice de larg consum. Chipseturile de band? de baz? execut? func?iile de comunica?ie ?n telefoanele inteligente, tablete ?i alte dispozitive mobile ?n band? larg?. Acestea sunt utilizate at?t pentru transmisiile vocale, c?t ?i pentru transmisiile de date.Opinia preliminar? a Comisiei este c? ?ntreprinderea a abuzat de pozi?ia sa dominant? pe pie?ele mondiale ale chipseturilor de band? de baz? 3G (UMTS) ?i 4G (LTE), ?nc?lc?nd normele antitrust ale UE. ?n cadrul primei investiga?ii se examineaz? dac? Qualcomm a abuzat de pozi?ia sa dominant? pe pia?? prin oferirea de stimulente financiare unui important produc?tor de telefoane inteligente ?i de tablete, cu condi?ia ca acesta s? utilizeze exclusiv chipseturile de band? de baz? ale Qualcomm ?n telefoanele inteligente ?i tabletele pe care le produce. Este posibil ca un astfel de comportament s? fi redus interesul produc?torului de a se aproviziona cu chipseturi de la concuren?ii societ??ii Qualcomm, ceea ce este ?n detrimentul concuren?ei ?i al inov?rii pe pie?ele chipseturilor de band? de baz? UMTS ?i LTE. A doua?investiga?ie analizeaz? dac? societatea Qualcomm a desf??urat o politic? de pre?uri de ruinare, prin practicarea unor pre?uri inferioare costurilor ?n vederea elimin?rii concuren?ilor de pe pia??.Pia?a furniz?rii de echipamente hardware nu este ?ns? dec?t o fa?? a medaliei; software-ul care ruleaz? pe telefoanele inteligente ?i pe tablete trebuie s? fac?, de asemenea, obiectul unei concuren?e nedenaturate. Aplica?iile ?i serviciile mobile pentru telefoane inteligente, tablete ?i alte dispozitive mobile se bazeaz? pe sistemul de operare al dispozitivului. Google Android a devenit principalul sistem de operare pentru dispozitivele mobile inteligente ?n Spa?iul Economic European, ?n m?sura ?n care Android este utilizat ?n prezent pentru majoritatea dispozitivelor mobile inteligente ?n Europa.?n aprilie, Comisia a ini?iat o procedur? oficial? ?mpotriva Google pentru a investiga dac? este posibil ca normele antitrust ale UE s? fi fost ?nc?lcate de comportamentul acestei societ??i ?n ceea ce prive?te Android. Android este un sistem de operare mobil cu surs? deschis?, dezvoltat ?n principal de Google. ?n principiu, orice persoan? este liber? s? utilizeze ?i s? dezvolte ?n continuare Android. Cu toate acestea, majoritatea produc?torilor de telefoane inteligente ?i de tablete utilizeaz? sistemul de operare Android ?n combina?ie cu o serie de aplica?ii ?i servicii aflate ?n proprietatea Google ?i trebuie, prin urmare, s? ?ncheie anumite acorduri cu isia evalueaz? dac?, prin ?ncheierea unor acorduri anticoncuren?iale ?i/sau prin abuzarea de o eventual? pozi?ie dominant?, Google a ?mpiedicat ?n mod ilegal dezvoltarea ?i accesul pe pia?? al sistemelor de operare mobile, al aplica?iilor ?i serviciilor de comunica?ii mobile concurente ?n Spa?iul Economic European. Aceast? investiga?ie este distinct? ?i separat? de investiga?ia Comisiei cu privire la comportamentul Google ?n ceea ce prive?te c?ut?rile pe internet.Un control eficace al concentr?rilor economice pentru a proteja investi?iile ?n sectorul telecomunica?iilorExisten?a unei concuren?ei efective ?n sectorul telecomunica?iilor este un factor-cheie pentru investi?ii ?i pentru ob?inerea de rezultate mai bune pe pia?? pentru consumatori ?i ?ntreprinderi. Concuren?a este for?a motrice care va atrage investi?iile necesare pentru dezvoltarea re?elelor ?n band? larg? de mare vitez? de care au nevoie europenii. Consumatorii nu beneficiaz? de investi?ii ca atare, ci beneficiaz? de pe urma impactului acestor investi?ii asupra parametrilor concuren?ei, cum ar fi posibilit??ile de alegere, calitatea ?i pre?ul.Pe l?ng? faptul c? permit men?inerea deschiderii pie?ei telecomunica?iilor ?i a concuren?ei pe aceast? pia??, m?surile de asigurare a respect?rii normelor ?n materie de concuren?? sunt ?n continuare un instrument-cheie ?n abordarea fragment?rii pie?ei ?n UE. Politica ?n domeniul concuren?ei completeaz?, de asemenea, revizuirea cadrului de reglementare ?n domeniul telecomunica?iilor, una dintre principalele m?suri planificate ?n cadrul Strategiei privind pia?a unic? digital?.?n plus, controlul concentr?rilor economice ?n acest domeniu joac? un rol esen?ial, evalu?nd dac? o concentrare propus? ar conduce la investi?ii mai mari care ar aduce beneficii consumatorilor, cum ar fi extinderea acoperirii re?elei.?n mai, Comisia a aprobat, ?n temeiul Regulamentului UE privind concentr?rile economice, proiectul de achizi?ie a Jazztel, societate de telecomunica?ii ?nregistrat? ?n Regatul Unit, dar care ??i desf??oar? activitatea ?n principal ?n Spania, de c?tre societatea concurent? Orange din Fran?a. Aprobarea este condi?ionat? de punerea integral? ?n aplicare de c?tre Orange, dup? opera?iunea de preluare, a unui num?r de angajamente care vor asigura o concuren?? efectiv? pe pie?ele serviciilor de acces fix la isia ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? aceast? preluare, astfel cum a fost notificat? ini?ial, ar fi putut conduce la pre?uri mai mari pentru serviciile de acces fix la internet pentru consumatorii din Spania. Pentru a r?spunde acestor preocup?ri, Orange a prezentat o serie de angajamente pentru a garanta faptul c? un nou actor poate s? intre pe pia?a cu am?nuntul a serviciilor de acces fix la internet ?i s? exercite o concuren?? la fel de puternic? precum Orange ?i Jazztel. Angajamentele respective au ?nl?turat preocup?rile ini?iale ale Comisiei.De asemenea, Comisia a deschis dou? investiga?ii aprofundate cu privire la concentr?ri economice ?n sectorul telecomunica?iilor. ?n primul r?nd, Comisia analizeaz? proiectul de achizi?ie a societ??ii Telefónica UK de c?tre societatea Hutchison, pentru a evalua dac? tranzac?ia ar d?una concuren?ei. Comisia este preocupat? de faptul c? tranzac?ia ar putea conduce la pre?uri mai ridicate, la reducerea posibilit??ilor de a alege ?i la un grad mai sc?zut de inovare pentru clien?ii de servicii de telecomunica?ii mobile din Regatul Unit. Comisia a realizat, de asemenea, o investiga?ie aprofundat? ?n leg?tur? cu preluarea societ??ii BASE Belgia de c?tre societatea Liberty Global, pentru a se asigura c? consumatorii ?n Belgia nu se confrunt? cu pre?uri mai mari ?i cu o ofert? redus? ca urmare a tranzac?iei propuse.De asemenea, Comisia a examinat propunerea de fuziune ?ntre ?ntreprinderile daneze Telenor ?i TeliaSonera. Comisia ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? fuziunea ar fi creat cel mai mare operator de re?ea de telefonie mobil? din Danemarca ?i ar fi condus la o structur? de pia?? extrem de concentrat?, duc?nd la cre?terea pre?urilor pentru clien?i ?i la reducerea stimulentelor pentru investi?ii. ?n septembrie?2015, dup? ce au prezentat dou? seturi de m?suri corective care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a r?spunde preocup?rilor ?n materie de concuren??, p?r?ile au renun?at la tranzac?ie.Construirea unei uniuni energetice europene integrate ?i favorabile protec?iei mediuluiCrearea unei uniuni energetice este un pas important c?tre o pia?? a energiei integrat?, interconectat? ?i rezilient?, care s? aduc? avantaje consumatorilor, ?ntreprinderilor ?i mediului. ?ntreprinderile ?i gospod?riile, care constituie nucleul central al uniunii energetice, ar trebui s? poat? beneficia de pre?uri accesibile ?i competitive. ?n acela?i timp, politica energetic? a UE se bazeaz? pe trei piloni: sustenabilitatea, competitivitatea ?i securitatea aprovizion?rii. Crearea unei uniuni energetice solide, dotate cu o politic? ambi?ioas? privind clima, va necesita o transformare fundamental? a sistemului energetic al Europei. ?n 2015, Comisia a ?nceput punerea ?n practic? a acestei priorit??i-cheie.?n luna februarie, Comisia a prezentat strategia-cadru pentru o uniune energetic? rezilient?, dotat? cu o politic? prospectiv? ?n domeniul schimb?rilor climatice. Strategia-cadru stabile?te, ?n cadrul a cinci dimensiuni de politic? interdependente (?securitate energetic?, solidaritate ?i ?ncredere”, ?o pia?? european? a energiei pe deplin integrat?”, ?eficien?? energetic? ?n sprijinul moder?rii cererii”, ?decarbonizarea economiei” ?i ?cercetare, inovare ?i competitivitate”), obiectivele uniunii energetice, precum ?i m?surile pe care Comisia le va ?ntreprinde pentru a atinge aceste obiective.UE trebuie s? renun?e la modelul economic bazat pe combustibili fosili, care depinde de tehnologii ?nvechite ?i modele de afaceri perimate. Trebuie dep??it actualul sistem fragmentat, caracterizat de politici na?ionale necoordonate, de bariere pe pia?? ?i de zone izolate din punct de vedere energetic. De asemenea, este esen?ial? responsabilizarea consumatorilor, prin punerea la dispozi?ia acestora de informa?ii ?i op?iuni.Integrarea pie?elor energiei reprezint? un obiectiv-cheie al uniunii energetice. Libera circula?ie a gazului ?i a energiei electrice ?n UE ar fi mai sustenabil? din punct de vedere economic, mai ecologic? ?i mai incluziv? din punct de vedere social.Asigurarea respect?rii normelor antitrust pentru ca energia s? fie mai sigur?, mai abordabil? ca pre? ?i mai durabil?.Asigurarea respect?rii normelor antitrust joac? un rol esen?ial ?n stimularea integr?rii pie?elor ?n uniunea energetic?, deoarece combate distorsiunile de pe pia??, provenite din comportamentul actorilor dominan?i. Investiga?ia antitrust referitoare la comportamentul Gazprom ?n Europa Central? ?i de Est este un exemplu gr?itor ?n acest sens.Asigurarea faptului c? furnizorii de gaze dominan?i respect? regulile - investiga?ia referitoare la Gazprom?n aprilie, Comisia a adresat ?ntreprinderii Gazprom o comunicare privind obiec?iunile ?n care afirm? c? este posibil ca anumite practici comerciale ale acesteia pe pie?ele gazelor din Europa Central? ?i de Est s? constituie o folosire abuz? a pozi?iei sale dominante pe pia??, ?nc?lc?nd astfel normele antitrust ale UE. Gazul reprezint? un bun esen?ial ?n via?a de zi cu zi a majorit??ii cet??enilor europeni ?i opinia preliminar? a Comisiei este c? exist? posibilitatea ca Gazprom s? ?mpiedice concuren?a pe pie?ele aprovizion?rii cu gaze din opt state membre din Europa Central? ?i de Est (Bulgaria, Republica Ceh?, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia ?i Slovacia). Gazprom ocup? o pozi?ie dominant? ca furnizor de gaze naturale ?n aceste ??ri, av?nd cote de pia?? de peste 50?% ?n majoritatea acestora ?i de p?n? la 100?% ?n cazul unora dintre acestea.?n urma investiga?iei ?ntreprinse, Comisia a ajuns la opinia preliminar? potrivit c?reia este posibil ca Gazprom s? ?ncalce normele antitrust ale UE, aplic?nd o strategie global? de ?mp?r?ire a pie?elor gazelor din Europa Central? ?i de Est, de exemplu, prin reducerea capacit??ii clien?ilor s?i de a revinde gazele la nivel transfrontalier. Este posibil ca aceast? strategie s? ?i fi permis Gazprom s? impun? pre?uri neloiale ?n anumite state membre. De?asemenea, este posibil ca Gazprom s? fi abuzat de pozi?ia sa dominant? pe pia?? prin condi?ionarea aprovizion?rii cu gaze de ob?inerea din partea angrosi?tilor a unor angajamente f?r? nicio leg?tur? cu furnizarea gazelor ?i legate de infrastructura de transport al gazelor.M?surile de asigurare a respect?rii normelor antitrust sprijin?, de asemenea, crearea unei pie?e unice pentru energie prin ruperea acordurilor de ?mp?r?ire a pie?ei, care sunt anticoncuren?iale, ?i prin men?inerea accesibilit??ii infrastructurii. Accesul la infrastructur? este important pentru a preveni ?mpiedicarea accesului pe pia?? ?i pentru a men?ine stimulentele pentru investi?ii. Printre ac?iunile importante din acest domeniu se num?r? comunicarea privind obiec?iunile trimis? ?n luna martie ?ntreprinderii Bulgarian Energy Holding (BEH), filialei sale de aprovizionare cu gaz, Bulgargaz, ?i filialei sale din domeniul infrastructurii de gaze, Bulgartransgaz. BEH este ?ntreprinderea tradi?ional? produc?toare de energie din Bulgaria, de?inut? de stat. Aceasta este integrat? pe vertical?, ceea ce ?nseamn? c? BEH furnizeaz? gaz ?i filialele sale de?in sau controleaz? re?eaua bulgar? intern? de transport al gazelor naturale, singura instala?ie de depozitare a gazelor din Bulgaria, precum ?i capacitatea pe principalul gazoduct de importare din Bulgaria. Comisia ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? BEH ?i filialele sale ar putea s? abuzeze de pozi?ia lor dominant? de pe pia?a gazelor din Bulgaria, ?mpiedic?nd accesul concuren?ilor la infrastructura de care au nevoie pentru a concura cu succes pe pia?a aprovizion?rii cu gaze din aceast? ?ar?. Un astfel de comportament ar ?nc?lca normele antitrust ale UE ?i ar avea drept rezultat reducerea concuren?ei de pe pia??, precum ?i deteriorarea rezultatelor pie?ei pentru consumatorii afecta?isia a finalizat, de asemenea, o investiga?ie antitrust separat? privind comportamentul BEH pe pia?a angro nereglementat? a energiei electrice din Bulgaria. Comisia ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la faptul c? BEH ar fi creat bariere artificiale ?ntre pie?ele na?ionale. Mai precis, contractele de v?nzare de energie electric? ?ncheiate ?ntre BEH ?i comercian?i le interziceau acestora din urm? rev?nzarea energiei electrice ?n afara Bulgariei. Pentru a r?spunde preocup?rilor Comisiei, BEH a propus s? ?nfiin?eze un sistem independent de burse de energie electric? ?n Bulgaria, prin intermediul c?ruia energia electric? s? poat? fi tranzac?ionat? ?n mod anonim, f?r? s? existe nicio posibilitate de a verifica ?n ce loc este rev?ndut?. La 10?decembrie?2015, Comisia a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic angajamentelor propuse de BEH.Controlarea ajutoarelor de stat pentru a asigura o pia?? a energiei care este rezilient? ?i respect? clima, f?r? denatur?ri nejustificate ale concuren?eiPentru a ?nso?i tranzi?ia c?tre o economie verde, un alt obiectiv important al politicii ?n domeniul concuren?ei este de a asigura, pe de o parte, func?ionarea adecvat? a pie?elor ?i, pe de alt? parte, faptul c? sprijinul statului, inclusiv sprijinul acordat pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie, nu creeaz? isia promoveaz?, prin intermediul Orient?rilor privind ajutoarele de stat pentru protec?ia mediului ?i energie, integrarea pe pia?? a surselor regenerabile de energie, pentru a se evita denaturarea concuren?ei. ?ncep?nd cu anul?2016, produc?torii care folosesc surse regenerabile de energie trebuie s? v?nd? energia electric? produs? direct pe pia??. Sprijinul public poate fi acordat numai sub forma unei prime care se adaug? la pre?ul pie?ei. ?n plus, ?ncep?nd din 2017, statele membre vor trebui s? acorde ajutoarele de exploatare prin intermediul unei proceduri de ofertare concuren?iale. Mai mult, aceste orient?ri au fost concepute astfel ?nc?t s? contribuie la aducerea pe pia?? a unor tehnologii energetice inovatoare, cu emisii reduse de carbon, permi??nd acordarea de ajutoare de stat ?n cazul ?n care exist? deficien?e ale pie?ei. De asemenea, orient?rile ?ncurajeaz? statele membre ale UE s? colaboreze ?ntre ele ?i s? ?in? seama de aprovizionarea cu energie electric? a celorlalte state membre. ?n plus, controlul ajutoarelor de stat contribuie la crearea unei pie?e a energiei conectate, integrate ?i sigure ?n Europa, prin evaluarea m?surilor na?ionale astfel ?nc?t acestea s? asigure aprovizionarea cu energie electric? (a?a-numitele ?mecanisme de asigurare a capacit??ii”).Investiga?ia sectorial? privind mecanismele de asigurare a capacit??ii - realizarea obiectivelor uniunii energetice?n aprilie, Comisia a lansat o investiga?ie sectorial? ?n materie de ajutoare de stat pentru a colecta informa?ii cu privire la mecanismele de asigurare a capacit??ii existente sau planificate, ?i anume m?surile luate de statele membre pentru a se asigura c? oferta de energie electric? poate r?spunde cererii pe termen mediu ?i lung. Scopul investiga?iei sectoriale este, ?n special, de a examina dac? astfel de m?suri asigur? securitatea aprovizion?rii cu energie electric?, f?r? s? denatureze concuren?a dintre furnizorii de energie electric? sau s? obstruc?ioneze schimburile comerciale transfrontaliere.Aceasta este prima investiga?ie sectorial? desf??urat? ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat ?i acoper? un e?antion reprezentativ de state membre ?n care sunt ?n vigoare mecanisme de asigurare a capacit??ii sau care studiaz? posibilitatea de a instaura astfel de mecanisme, ?i anume: Belgia, Croa?ia, Danemarca, Fran?a, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Spania ?i Suedia. Cu toate c? guvernele au un interes legitim ?n a asigura o aprovizionare suficient? cu energie electric? pentru a evita colapsul sistemului energetic, politica ?n domeniul concuren?ei ar trebui s? se asigure c? m?surile publice care sprijin? investi?iile ?n aprovizionarea cu energie electric? sunt ?n concordan?? cu instrumentele politice care vizeaz? promovarea decarboniz?rii ?i nu favorizeaz? ?n mod necuvenit anumi?i produc?tori sau anumite tehnologii.Men?inerea atractivit??ii Europei pentru investi?ii - controlul concentr?rilor economice ?n sectorul energeticPentru industriile de re?ea, precum sectorul energiei, este esen?ial s? se evite crearea unor structuri de pia?? care ar putea afecta concuren?a efectiv?, reduc?nd astfel stimulentele pentru investi?ii ?i inovare. Controlul concentr?rilor economice ?n UE a continuat s? fie un instrument eficace pentru men?inerea deschiderii pie?ei energetice a UE ?i garantarea faptului c? investi?iile se concretizeaz? ?n rezultate mai bune pe pia?? pentru ?ntreprinderile ?i gospod?riile din UE.?n urma unei analize aprofundate realizate ?n str?ns? cooperare cu Divizia antitrust a Ministerului Justi?iei din SUA, Comisia a aprobat, ?n temeiul Regulamentului UE privind concentr?rile economice, proiectul de achizi?ie a activit??ilor din domeniul energiei ale Alstom (Fran?a) de c?tre ?ntreprinderea General Electric (GE) cu sediul ?n SUA. Tranzac?ia este un bun exemplu al modului ?n care o tehnologie de origine european? poate prospera ?i atrage investi?ii str?ine.Aprobarea este condi?ionat? de cesionarea c?tre Ansaldo (Italia) a unor p?r?i esen?iale ale activit??ii Alstom legate de turbinele cu gaz de mare putere, care sunt utilizate ?n principal ?n centralele electrice pe baz? de gaz. Comisia era preocupat? de faptul c? tranzac?ia ar fi eliminat unul dintre principalii concuren?i mondiali ai GE de pe pia?a turbinelor cu gaz de mare putere, ?n cadrul c?reia GE este cel mai mare produc?tor mondial, iar Alstom este unul dintre cei mai importan?i actori la nivel mondial. Aceast? situa?ie ar fi condus la reducerea inov?rii ?i la cre?terea pre?urilor. Angajamentele oferite de ?ntreprinderea GE r?spund acestor preocup?ri. Mai mult, tehnologia avansat? ?n domeniul turbinelor cu gaz de mare putere este deosebit de important? pentru atingerea obiectivelor ?n materie de schimb?ri climatice ?i pentru modernizarea aprovizion?rii cu energie a UE.C?tre o pia?? unic? a UE mai aprofundat? ?i mai echitabil??n aceste vremuri ?n care globalizarea este tot mai accentuat?, o pia?? unic? mai aprofundat? ?i mai echitabil? reprezint? un atu esen?ial pentru construirea unei economii europene mai puternice, care s? genereze locuri de munc? ?i cre?tere economic?. Acesta este motivul pentru care promovarea integr?rii pie?ei unice r?m?ne o prioritate pe agenda de lucru a Comisiei. Obiectivul Comisiei este de a crea noi oportunit??i pentru cet??eni ?i ?ntreprinderi, permi??nd persoanelor, bunurilor, serviciilor ?i capitalurilor s? circule liber ?ntre frontierele pie?ei unice.Consolidarea transparen?ei fiscale ?i asigurarea unor sarcini fiscale echitabile pentru to?i?n cadrul unei pie?e unice pe deplin func?ionale, to?i actorii de pe pia??, indiferent dac? sunt mari sau mici ori dac? ??i desf??oar? activitatea la nivel local sau mondial, trebuie s? ??i pl?teasc? impozitele pe care le datoreaz?, ?n mod echitabil. Prin urmare, combaterea evaziunii fiscale ?i a fraudei fiscale reprezint? una dintre principalele priorit??i ale Comisiei Juncker ?i una dintre cele mai importante ini?iative pentru realizarea de progrese ?n scopul finaliz?rii pie?ei unice a UE.?n martie, Comisia a anun?at un Pachet privind transparen?a fiscal?, al c?rui obiectiv este asigurarea faptului c? statele membre dispun de informa?iile necesare pentru a-?i proteja bazele impozabile ?i pentru a identifica ?n mod eficace ?ntreprinderile care ?ncearc? s? evite plata p?r?ii lor de impozit. ?n iunie, pachetul a fost urmat de Planul de ac?iune al Comisiei privind o impozitare echitabil? ?i eficient?. Acest plan de ac?iune prevede o serie de ini?iative care vizeaz? combaterea evaziunii fiscale, asigurarea de venituri sustenabile ?i consolidarea pie?ei unice pentru ?ntreprinderi. ?n ansamblu, aceste m?suri vor ?mbun?t??i semnificativ sistemul de impozitare a ?ntreprinderilor ?n UE, f?c?ndu-l mai echitabil, mai eficient ?i mai favorabil cre?terii.Politica ?n domeniul concuren?ei joac? un rol esen?ial ?n abordarea acestei provoc?ri. ?n urma unor investiga?ii aprofundate ini?iate ?n iunie 2014, Comisia a concluzionat c? Luxemburg ?i ??rile de Jos au acordat avantaje fiscale selective (care, ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, sunt ilegale) ?n favoarea Fiat Finance and Trade ?i Starbucks. ?n fiecare dintre aceste dou? cazuri, o decizie fiscal? (tax ruling) emis? de autoritatea fiscal? na?ional? respectiv? a redus ?n mod artificial impozitul pl?tit de ?ntreprinderea ?n cauz?. ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, ?n cadrul deciziilor fiscale nu se poate recurge la metode, oric?t ar fi de complexe, pentru a stabili pre?uri de transfer care nu au nicio justificare economic? ?i care transfer? profiturile, ?n mod nejustificat, ?n scopul diminu?rii impozitelor pl?tite de ?ntreprindere. Astfel de practici ar acorda ?ntreprinderii ?n cauz? un avantaj concuren?ial neloial ?n raport cu alte ?ntreprinderi (de obicei IMM-uri) care sunt impozitate ?n func?ie de profiturile lor efective, ?ntruc?t acestea pl?tesc pre?ul pie?ei pentru bunurile ?i serviciile pe care le utilizeaz?.Combaterea avantajelor fiscale inechitabile - Deciziile privind Starbucks ?i Fiat?Finance?&?TradeDeciziile fiscale, ?n sine, sunt un instrument perfect legal. Cu toate acestea, ?n cazurile Starbucks ?i Fiat?Finance?&?Trade, cele dou? decizii fiscale care sunt investigate au aprobat metode artificiale ?i complexe de stabilire a profiturilor impozabile pentru societ??ile respective. Pre?urile fixate prin aceste metode pentru bunurile ?i serviciile v?ndute ?ntre societ??ile din cadrul grupurilor Fiat ?i, respectiv, Starbucks (a?a-numitele ?pre?uri de transfer”) nu corespundeau condi?iilor de pia?? ?i, prin urmare, nu reflectau realitatea economic?.Normele UE privind ajutoarele de stat impun recuperarea ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a se reduce denaturarea concuren?ei cauzate de ajutor. ?n cele dou? decizii ale sale, Comisia a prezentat metodologia de calcul al valorii avantajului concuren?ial nejustificat de care au beneficiat Fiat ?i Starbucks, adic? diferen?a dintre ceea ce a pl?tit ?ntreprinderea ?i suma pe care ar fi pl?tit-o ?n lipsa deciziei fiscale. Aceast? sum? este de 20?30?de milioane EUR at?t pentru Fiat, c?t ?i pentru Starbucks, dar sumele exacte ale impozitelor care urmeaz? s? fie recuperate vor fi stabilite de c?tre autorit??ile fiscale din Luxemburg ?i din ??rile de Jos, pe baza metodologiei stabilite ?n deciziile Comisiei. ?n plus, ?ntreprinderile nu vor mai beneficia de tratamentul fiscal avantajos acordat prin deciziile fiscale men?ionate anterior.?n decembrie, Comisia a deschis o investiga?ie oficial? cu privire la tratamentul fiscal aplicat de Luxemburg ?ntreprinderii McDonald’s. Potrivit opiniei preliminare a Comisiei, este posibil ca o decizie fiscal? emis? de Luxemburg s? fi permis derogarea selectiv? de la dispozi?iile legisla?iei fiscale na?ionale ?i de la conven?ia de evitare a dublei impuneri ?ncheiat? ?ntre Luxemburg ?i SUA, acord?nd ?ntreprinderii McDonald’s un avantaj la care nu au acces alte ?ntreprinderi care sunt ?ntr-o situa?ie de fapt ?i de drept comparabil?.Comisia ?i-a exprimat, de asemenea, ?ngrijorarea cu privire la faptul c? deciziile fiscale pot implica elemente de ajutor de stat ?n leg?tur? cu Apple ?n Irlanda ?i cu Amazon ?n Luxemburg. O investiga?ie aprofundat? suplimentar? cu privire la sistemul fiscal belgian aplicabil profitului excedentar a fost lansat? ?n februarie?2015. La 11?ianuarie?2016, Comisia a adoptat o decizie negativ? cu recuperare, concluzia fiind c? avantajele fiscale acordate selectiv de Belgia ?n cadrul sistemului s?u fiscal aplicabil profitului excedentar sunt ilegale ?n temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat ?i a dispus recuperarea acestora. ?n paralel, Comisia efectueaz? ?n continuare investiga?ii privind practicile ?n materie de decizii fiscale din toate statele membre ale UE. Dotarea autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei din UE cu mijloacele necesare pentru o eficacitate sporit? ?n asigurarea respect?rii normelorUn alt aspect esen?ial pentru crearea unor condi?ii de concuren?? cu adev?rat echitabile pentru ?ntreprinderi pe pia?a unic? const? ?n garantarea faptului c? ?ntreprinderile se pot baza pe aplicarea coerent? a normelor UE ?n materie de concuren??, indiferent de statul membru ?n care ??i desf??oar? activitatea. ?n aceast? privin??, rolul autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei este esen?ial. Intrarea ?n vigoare, ?n 2004, a Regulamentului?(CE) nr.?1/2003 a transformat peisajul asigur?rii respect?rii normelor ?n domeniul concuren?ei, conferind autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei ?i instan?elor na?ionale un rol fundamental ?n asigurarea respect?rii normelor antitrust ale UE, al?turi de Comisie. ?n prezent, normele UE ?n materie de concuren?? sunt aplicate la o scar? la care Comisia nu ar fi putut ajunge vreodat? dac? ar fi ac?ionat singur? ?i ?ntr-un mod mai sistematic ?i mai eficient dec?t ar fi fost posibil ?n alte condi?unicarea Comisiei din 2014 referitoare la cei zece ani de punere ?n aplicare a Regulamentului nr.?1/2003 a identificat o serie de domenii de ac?iune concrete pentru stimularea competen?elor ?n materie de asigurare a respect?rii normelor ale autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei ?i pentru sporirea convergen?ei dintre sistemele na?ionale. ?n momentul de fa??, Comisia analizeaz? dac? setul de instrumente aflate la dispozi?ia autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei ar mai putea fi ?mbun?t??it. ?n noiembrie?2015, Comisia a lansat o consultare public? specific?, invit?nd publicul larg ?i p?r?ile interesate s? fac? schimb de experien?? ?i s? ofere feedback cu privire la eventualele ac?iuni legislative pe care UE le-ar putea ?ntreprinde pentru a consolida ?i mai mult instrumentele de asigurare a respect?rii normelor ?i de sanc?ionare de care dispun autorit??ile na?ionale din domeniul concuren?ei.Responsabilizarea consumatorilor din UE prin desfiin?area cartelurilorMen?inerea unei pie?ei unice deschise, transparente ?i echitabile este benefic? pentru ?ntreprinderile din UE ?i pentru economiile statelor membre, dar, ?n primul ?i ?n primul r?nd, este important? pentru cet??enii europeni. Un exemplu elocvent ?n acest sens este activitatea Comisiei ?n ceea ce prive?te aplicarea normelor ?mpotriva cartelurilor. ?n cadrul unei pie?e unice care func?ioneaz? bine, ?ntreprinderile sunt ?ncurajate s? fie mai eficiente ?i mai inventive dec?t concuren?ii lor, iar consumatorii din UE sunt cei care beneficiaz? astfel ?n final de produse mai bune ?i de pre?uri reduse. Cartelurile aduc prejudicii consumatorilor ?i economiei ?n ansamblu, atunci c?nd ?ntreprinderile sunt cele care fixeaz? pre?urile ?n locul pie?ei.?n iunie, Comisia a amendat opt produc?tori ?i doi distribuitori de t?vi de ambalaj pentru produse alimentare, destinate v?nz?rii cu am?nuntul, cu o sum? total? de peste 115?milioane?EUR, pentru c? au participat la cel pu?in unul dintre cele cinci carteluri distincte identificate. Cei opt produc?tori au fost: Huhtam?ki (Finlanda), Nespak ?i Vitembal (Fran?a), Silver?Plastics (Germania), Coopbox, Magic?Pack ?i Sirap-Gema (Italia) ?i Linpac (Regatul Unit). Cei doi distribuitori au fost: Ovarpack (Portugalia) ?i Propack (Regatul Unit).?n loc s? concureze pe baza propriilor merite, societ??ile au fixat pre?urile ?i ?i-au repartizat clien?ii de t?vi din spum? de polistiren sau de t?vi rigide din polipropilen?, ?nc?lc?nd normele antitrust ale UE, afect?nd milioane de consumatori care cump?r? produse alimentare. T?vile de spum? de polistiren ?i cele rigide de polipropilen? sunt utilizate pentru ambalarea alimentelor v?ndute ?n magazine sau supermarketuri, pentru produse precum br?nza, carnea, pe?tele sau produsele de isia a amendat, de asemenea, opt furnizori de unit??i de disc optice, cu o sum? total? de 116?milioane?EUR, pentru c? ?i-au coordonat comportamentul ?n leg?tur? cu procedurile de achizi?ii organizate de doi produc?torii de calculatoare, Dell ?i Hewlett Packard. Furnizorii c?rora li s-a aplicat o amend? au fost: Philips, Lite-On, ?ntreprinderea lor comun? Philips & Lite-On Digital Solutions, HitachiLG?Data Storage, Toshiba?Samsung?Storage?Technology, Sony, Sony?Optiarc ?i Quanta?Storage. De?i contactele din cadrul cartelului au avut loc ?n afara Spa?iului Economic European (SEE), acestea au fost puse ?n aplicare ?n ?ntreaga lume, inclusiv ?n SEE.Unit??ile de disc optice sunt utilizate, de exemplu, ?n calculatoare personale, playerele CD ?i DVD ?i consolele de jocuri video, pentru citirea sau ?nregistrarea datelor stocate pe discuri optice, cum ar fi CD-urile, DVD-urile ?i discurile Blu-ray. Cartelul se referea la unit??ile de disc optice pentru computere de birou ?i laptopuri. Asigurarea men?inerii concuren?ei pe aceste tipuri de pie?e este deosebit de important? pentru a se garanta pre?uri echitabile pentru consumatorii de ast?zi ?i produse inovatoare pentru consumatorii de m?ine.Eliminarea cartelurilor echivaleaz? cu abrogarea unui impozit ascuns pe care milioane de consumatori din Europa erau obliga?i s?-l pl?teasc? f?r? s? ?tie. Mai mult, cartelurile descurajeaz? inovarea din partea ?ntreprinderilor, afect?nd astfel grav dinamismul Uniunii ?i cre?terea economic? viitoare a acesteia.O mai bun? func?ionare a pie?elor serviciilor financiare - evolu?ia politicii ?n domeniul concuren?ei ?n sectorul financiar ?i ?n sectorul pl??ilorComisia a adoptat, de asemenea, o decizie privind cartelurile ?n sectorul financiar, care constituie unul din domeniile prioritare ale Comisiei pentru realizarea unei pie?e unice mai echitabile ?i mai integrate. ?n luna februarie, Comisia a aplicat o amend? ?n valoare de aproximativ 15?milioane?EUR societ??ii de brokeraj ICAP, cu sediul ?n Regatul Unit, pentru c? a ?nc?lcat normele antitrust ale UE prin facilitarea mai multor carteluri ?n sectorul instrumentelor financiare derivate pe rata dob?nzii ?n yeni (YIRD). ?n aceea?i privin??, ?n decembrie?2013, au fost aplicate amenzi mai multor b?nci mari, ?n urma adopt?rii unei decizii de solu?ionare.Investiga?ia privind YIRD este doar un exemplu al eforturilor depuse de Comisie pentru a combate practicile anticoncuren?iale de pe pie?ele financiare. Sectorul pl??ilor ofer? un alt exemplu relevant. ?n iulie?2015, Comisia a trimis MasterCard o comunicare a obiec?iunilor, av?nd ca obiect presupusa majorare a costurilor legate de pl??ile cu cardul aplicate de aceast? societate ?n detrimentul consumatorilor ?i comercian?ilor cu am?nuntul din UE. Pl??ile cu cardul joac? un rol esen?ial ?n cadrul pie?ei unice, at?t pentru achizi?iile interne, c?t ?i pentru cele transfrontaliere, inclusiv achizi?iile online. ?n fiecare an, consumatorii ?i ?ntreprinderile europene efectueaz? peste 40?% din pl??ile care nu se fac ?n numerar cu ajutorul cardurilor de plat?.Comunicarea privind obiec?iunile prezint? opinia preliminar? a Comisiei potrivit c?reia regulile MasterCard ?mpiedic? b?ncile s? ofere comisioane interbancare mai sc?zute comercian?ilor cu am?nuntul dintr-o alt? ?ar? din Spa?iului Economic European ?n care aceste comisioane pot fi mai mari. Prin urmare, comercian?ii cu am?nuntul nu pot s? beneficieze de comisioane mai mici ?n alte p?r?i, iar concuren?a transfrontalier? ?ntre b?nci poate fi restric?ionat?, ?nc?lc?ndu-se astfel normele antitrust europene. ?n comunicarea privind obiec?iunile se afirm?, de asemenea, c?, prin perceperea de comisioane interbancare pentru tranzac?iile efectuate ?n UE cu ajutorul cardurilor MasterCard emise ?n alte regiuni ale lumii, MasterCard ?ncalc? normele antitrust europene prin fixarea unui pre? minim ridicat ?n mod artificial pentru procesarea acestor tranzac?ii.Unul dintre cele dou? aspecte abordate ?n actuala investiga?ie vizeaz? tranzac?iile interregionale, care nu sunt acoperite de Regulamentul privind comisioanele interbancare, adoptat ?n aprilie?2015. Baz?ndu-se pe aproape zece ani de jurispruden?? ?n domeniul antitrust ?n sectorul pl??ilor, regulamentul a introdus un plafon al comisioanelor interbancare pentru cardurile emise ?i utilizate ?n UE, acest lucru fiind ?n beneficiul consumatorilor ?i al ?ntreprinderilor ?i ?ncuraj?nd cre?terea ?i inovarea. ?ntruc?t cardurile sunt mijlocul de plat? online cel mai des folosit, regulamentul este, de asemenea, un element important pentru finalizarea pie?ei unice digitale.Normele ?n materie de ajutoare de stat ?n sectorul bancar - sprijinirea redres?rii economice ?i reducerea la minimum a denatur?rilor concuren?ei?n sectorul bancar, controlul ajutoarelor de stat a continuat s? limiteze denatur?rile concuren?ei ?i s? asigure condi?ii de concuren?? echitabile, reduc?nd, ?n acela?i timp, utilizarea banilor contribuabililor la minimul necesar. ?n plus, ?n ianuarie?2015, a intrat ?n vigoare Directiva privind redresarea ?i rezolu?ia institu?iilor bancare (BRRD) care stabile?te normele pentru rezolu?ia b?ncilor ?i a marilor firme de investi?ii ?n toate statele membre. Ajutoarele de stat pentru b?ncile ?n curs de a intra ?n dificultate, notificate Comisiei dup? 1?ianuarie?2015, nu pot fi acordate dec?t ?n cazul ?n care banca este supus? procedurii de rezolu?ie, cu respectarea ?n egal? m?sur? a normelor UE privind ajutoarele de stat ?i a dispozi?iilor Directivei privind BRRD.?n noiembrie, Comisia a constatat c? planurile de rezolu?ie ale Banca delle Marche, Banca Popolare dell’Etruria e del Lazio, Cassa di Risparmio di Ferrara ?i Cassa di Risparmio della Provincia di Chieti (care au o cot? de pia?? combinat? de aproximativ 1?% ?n Italia) sunt ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Cele patru b?nci, care fuseser? toate deja sub administrare special?, au fost supuse procedurii de rezolu?ie de c?tre Banca Italiei, ?n conformitate cu Directiva privind BRRD. Comisia a constatat c? planul Italiei de a utiliza fondul na?ional de rezolu?ie reduce la minimum utilizarea fondurilor publice ?i orice denaturare a concuren?ei rezultat? din m?suri, men?in?nd ?n acela?i timp stabilitatea financiar?.?n plus, normele privind ajutoarele de stat au jucat un rol-cheie ?n sprijinirea eforturilor depuse de cele mai mari patru b?nci elene ?n scopul solu?ion?rii deficitelor de capital identificate de Autoritatea Bancar? European?. ?n perioada noiembrie - decembrie, Comisia a aprobat m?suri de ajutor de stat pentru recapitalizarea Piraeus Bank ?i a B?ncii Na?ionale a Greciei. B?ncile au prezentat planuri de restructurare menite s? le asigure viabilitatea pe termen lung, ceea ce le-ar permite s? se concentreze din nou pe acordarea de ?mprumuturi ?ntreprinderilor elene ?i s? sprijine redresarea economiei grece?ti.?n cadrul programului de ajustare economic? din Cipru, Comisia asigur?, de asemenea, aplicarea consecvent? a normelor privind ajutoarele de stat ?n sectorul bancar. Mai precis, ?n luna decembrie?2015, Comisia a constatat c? o injec?ie de capital de 175 de milioane EUR ?n favoarea Cypriot Cooperative Central Bank Ltd ?i a filialelor sale era ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a concluzionat c? m?surile de restructurare pe care banca s-a angajat s? le pun? ?n aplicare ar reduce la minimum denaturarea concuren?ei, asigur?nd, ?n acela?i timp, viabilitatea b?ncii pe termen lung.?n contextul ulterior aplic?rii programului ?n Portugalia, Comisia a aprobat, ?n temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, at?t prelungirea garan?iilor guvernamentale portugheze pentru obliga?iunile emise de Novo Banco, c?t ?i m?surile de ajutor de stat destinate acoperirii deficitului de finan?are ?n cadrul rezolu?iei Banif. M?surile de ajutor propuse aveau drept obiectiv s? asigure men?inerea unui nivel adecvat de lichidit??i ?n cazul Novo Banco ?i, respectiv, s? permit? ie?irea ordonat? de pe pia?? ?n cazul Banif, contribuind la sprijinirea stabilit??ii financiare a sectorului bancar portughez.Promovarea unei cooper?ri interna?ionale fructuoase ?i a unui dialog interinstitu?ional constructiv ?n domeniul concuren?eiComisia ?i, ?n special, comisarul pentru concuren??, Margrethe Vestager, este pe deplin angajat? ?n favoarea unui schimb deschis ?i constructiv pe teme de concuren??, la nivel mondial ?i cu alte institu?ii ale UE.Intensificarea cooper?rii interna?ionale cu actorii economici tradi?ionali ?i emergen?iIntegrarea progresiv? a economiilor mondiale are implica?ii importante asupra activit??ii autorit??ilor responsabile cu asigurarea respect?rii normelor din domeniul concuren?ei, globalizarea fiind ?n principal o chestiune de interdependen??. ?n ultimii 25 de ani, num?rul?regimurilor de concuren?? din lume a crescut ?n mod semnificativ, trec?nd de la aproximativ 20 la ?nceputul anilor 1990 la aproximativ 130 ?n 2015, acoperind 85?% din popula?ia mondial?. De?i cre?terea num?rului de agen?ii din domeniul antitrust este un semn al dezvolt?rii continue a unei culturi a concuren?ei ?n ?ntreaga lume, eforturile Comisiei vizeaz? ?i provoc?rile care decurg din aceast? dezvoltare.?n acest scop, Comisia particip? ?n mod activ la cooperarea interna?ional? ?n materie de concuren??, at?t la nivel bilateral, c?t ?i la nivel multilateral ?n cadrul unor foruri din domeniul?concuren?ei, cum ar fi Comisia pentru concuren?? a OCDE, Conferin?a Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Comer? ?i Dezvoltare (UNCTAD) ?i Re?eaua Interna?ional? a Concuren?ei (ICN).?n calitate de copre?edinte al Grupului de lucru privind concentr?rile din cadrul ICN, Comisia a contribuit la elaborarea Ghidului practic pentru cooperarea interna?ional? ?n materie de asigurare a respect?rii normelor ?n domeniul concentr?rilor economice (Practical Guide to International Enforcement Cooperation in Mergers), adoptat ?n 2015. Acest ghid practic ofer? membrilor ICN orient?ri directe ?i bazate pe cazuri concrete cu privire la modul ?n care agen?iile ??i pot coordona calendarele, pot face schimb de informa?ii ?i pot coopera, at?t pe fond, c?t ?i ?n privin?a m?surilor corective, pentru a se evita inconsecven?ele.Succesul ?nregistrat ?n 2015 de cooperarea ?n materie de control al concentr?rilor include ?i rela?iile bilaterale. ?n octombrie, Comisia ?i Ministerul Comer?ului din Republica Popular? Chinez? (MOFCOM) au semnat un document de orient?ri practice pentru cooperarea ?n domeniul examin?rii cazurilor de concentr?ri economice. Aceste orient?ri practice vor permite o mai mare transparen?? cu privire la calendarul ?i con?inutul discu?iilor dintre Comisie ?i MOFCOM, conduc?nd la realizarea unor examin?ri mai eficiente, mai coerente ?i mai pu?in contradictorii ?n cazurile ?n care o concentrare dat? trebuie s? fie evaluat? de ambele autorit??i. Orient?rile reprezint? un element suplimentar al cooper?rii dintre UE ?i China, acestea ad?ug?ndu-se activit??ilor de cooperare tehnic? care sunt ?n curs de elaborare ?n cadrul unui program de cooperare specific (EUCTP?II).Comisia ??i continu? activitatea care vizeaz? includerea unor dispozi?ii privind concuren?a ?i ajutoarele de stat ?n negocierile privind acordurile de liber schimb (ALS). ?n 2015, s-au ?nregistrat progrese semnificative ?n leg?tur? cu includerea unor dispozi?ii privind concuren?a ?n ALS cu Japonia ?i Vietnam. Comisia a ?nregistrat progrese, de asemenea, ?n negocierile cu SUA privind un acord de parteneriat transatlantic pentru comer? ?i investi?ii (TTIP), care va include un capitol referitor la concuren??. Dialogul structurat cu Parlamentul European?n 2015, Comisia ?i-a continuat buna rela?ie de lucru cu Parlamentul European, ?n special cu Comisia pentru afaceri economice ?i monetare (ECON).Ca parte a dialogului structurat cu Parlamentul, doamna comisar Vestager a participat la reuniuni ale Comisiei ECON ?n iulie ?i noiembrie. Ea a salutat oportunitatea de a participa la reuniunile Comisiei ECON ?i de a purta o dezbatere constructiv? referitoare la politica ?n domeniul concuren?ei cu membrii Parlamentului European.De asemenea, comisarul Vestager a participat, ?n aprilie, la Grupul de lucru privind concuren?a al Comisiei ECON, iar ?n mai ?i septembrie la Comisia special? pentru deciziile fiscale ?i alte m?suri similare sau cu efecte similare (TAXE). ?n luna iunie, a participat la o reuniune a Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? (AGRI) pentru a discuta proiectul de orient?ri privind v?nzarea ?n comun ?n sectorul c?rnii de vit? ?i m?nzatului, al uleiului de m?sline ?i ?n cel al culturilor arabile.Stimularea implic?rii Parlamentului ?n ini?iativele de politic? din domeniul concuren?ei?n urma comunic?rii sale pe tema Zece ani de asigurare a respect?rii normelor antitrust ?n temeiul Regulamentului nr.?1/2003 al Consiliului, Comisia reflecteaz? ?n prezent asupra modalit??ilor prin care s? consolideze capacit??ile autorit??ilor na?ionale din domeniul concuren?ei astfel ?nc?t acestea s? fie mai eficace ?n privin?a asigur?rii respect?rii normelor antitrust ale UE. Comisia ECON a fost informat? cu privire la consultarea public? lansat? ?n noiembrie 2015 cu scopul de a ob?ine feedback din partea unei palete largi de p?r?i interesate. ?n plus, comisarul Vestager ?i-a luat angajamentul de a ?ncuraja deplina implicare a Parlamentului ?n aceast? ini?iativ?, ?n m?sura ?n care con?inutul concret al propunerii va permite acest lucru.?mbun?t??irea ?n continuare a comunic?rii dintre DG Concuren?? ?i Parlamentul European?n iulie 2015, a avut loc seminarul de informare periodic? al DG Concuren?? destinat asisten?ilor parlamentari ?i consilierilor politici implica?i ?n activitatea Comisiei ECON, ?n cadrul acestuia fiind abordate principalele teme din Raportul privind politica ?n domeniul concuren?ei pentru anul 2014. ?n mod similar, DG Concuren?? a furnizat inform?ri generale privind politica ?i procedurile ?n domeniul ajutoarelor de stat pentru membrii TAXE ?i personalul asociat. DG Concuren?? a colaborat cu Grupul de lucru privind concuren?a la preg?tirea unui seminar care a avut loc ?n mai?2015 referitor la cooperarea interna?ional? ?n materie de asigurare a respect?rii normelor din domeniul concuren?ei ?i la rela?iile UE-SUA ?n acest domeniu. ?n plus, directorul general al DG Concuren??, Johannes Laitenberger, recent numit ?n func?ie, a fost primul director general care a participat, ?n decembrie 2015, la Grupul de lucru privind politica ?n domeniul concuren?ei al Parlamentului.DG Concuren?? a avut rol de DG coordonatoare pentru 331 de ?ntreb?ri parlamentare cu solicitare de r?spuns scris ?i pentru 7 peti?ii preg?tite de serviciile Comisiei.Rela?iile DG Concuren?? cu Comitetul Economic ?i Social European (CESE) ?i Comitetul Regiunilor (CoR)Comisia a informat, de asemenea, Comitetul Economic ?i Social European (CESE) ?i Comitetul Regiunilor (CoR) cu privire la ini?iativele importante ?n materie de politic? ?i a participat la grupuri de studiu ?i la ?edin?ele sec?iunilor. Astfel, fostul director general al DG Concuren??, Alexander Italianer, a participat la reuniunea din 14 iulie a Sec?iunii pentru pia?a unic?, produc?ie ?i consum a CESE. La r?ndul s?u, CESE a emis, la 16?septembrie, un aviz pe tema ?Ajutoarele de stat pentru ?ntreprinderi: sunt ele oare eficace ?i eficiente?” (aviz din proprie ini?iativ?) ?i, la 9?decembrie, un aviz referitor la Raportul privind politica ?n domeniul concuren?ei pentru anul 2014. CoR a emis, la 14?octombrie, un aviz privind instrumentele financiare de sprijinire a dezvolt?rii teritoriale. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download