Bilant 2015_Judecătoria Caransebeş



JUDECĂTORIA CARANSEBEŞ

B I L A N Ţ U L

Activităţii Judecătoriei Caransebeş

pentru anul 2015

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015

1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei pe secţii / complete specializate/ materii

2. Încărcătura pe judecător

3. Managementul resurselor umane

I.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

1.5. Probleme generale de management al instanţei

I.2 Infrastuctura şi capacitatea instituţională a instanţei.

I.3 Calitatea actului de justiţie.

1.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.

1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor ( inclusiv pe materii).

1.3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei.

1.3.4.Soluţii pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene , motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

1.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE , CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

CAPITOLUL III- INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXULIAR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTARA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015

În baza art. 39 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Hotărârii Plenului CSM numărul 99 din 16.03.2005, structural, activitatea judiciară a Judecătoriei Caransebeş se desfăşoară prin intermediul completelor specializate pentru soluţionarea cauzelor cu minori şi familie, pentru soluţionarea litigiilor de fond funciar, pentru soluţionarea infracţiunilor comise de minori sau asupra minorilor şi complete având ca obiect infracţiuni de corupţie sau conexe ori asimilate acestora, complete mixte civil/penal.

În anul 2015 Judecătoria Caransebeş şi-a desfăşurat activitatea de judecată cu un număr de 8 judecători – 7 judecători definitivi şi 1 judecător stagiar formând 8 complete mixte civil/penal , din care 2 şi cu specializare în familie şi minori .

În cursul anului 2015 şi-au continuat activitatea completele constituite in cursul anului 2014.În materia penală toţii judecătorii instanţei au fost desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi respectiv judecători de cameră preliminară şi de fond, din care 2 complete fiind specializate în cauze penale cu minori.

Au fost întocmite planificări pentru completele de drepturi şi libertăţi, prin programarea ciclică a tuturor completelor, ţinându-se seama de şedinţa de judecată a fiecărui complet, în conformitate cu art. 1038 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1038 al. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, a fost efectuată şi planificarea specială în materie penală pentru fiecare zi pentru celelalte completele de judecată active.

În ceea ce priveşte organizarea- fiind complete mixte a fost necesară continuitate în materie civilă : s-a menţinut regula stabilită în anul 2013 , respectiv- în aceeaşi zi sau în 24 de ore , cel mult, se prezintă dosarul la judecătorul desemnat aleatoriu şi-n situaţia în care acesta lipseşte (concediu medical, concediu de odihnă , fiind delegat pe linie profesională) aspecte justificate corespunzător se va prezenta dosarul de către grefierul de complet pentru stabilirea măsurilor necesare mai ales în cazuri de urgenţă dar şi pentru regularizare, sau anulare, stabilire termen de judecată, soluţionare cerere în anulare, etc. judecătorului din planificarea de permanenţă, din ziua respectivă cu încheierea procesului verbal în acest sens. Arătăm că nu s-a ţinut seama de termenul recomandat de noul program Ecris pentru demararea procedurii prealabile în materie civilă.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de recuzare, de abţinere formulate de magistraţii instanţei s-a menţinut regula din anul 2012 ,respectiv sunt soluţionate de către completul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie- conform R.O.I, în aceeaşi zi în care s-a înregistrat această cerere sau, în situaţie de absenţă a acestui complet, cererea abţinere/recuzare este judecată de completul permanenţa din aceea zi, măsură dispusă de către conducerea instanţei în acelaşi sens pentru celeritatea judecării şi evitarea situaţiilor de tergiversare din cauza acestor situaţii.

În perioada vacanţei judecătoreşti, în baza Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 3/2015 în conformitate cu disp. art. 100 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor , pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor civile urgente au fost activate complete de vacanţă – constituite în anul 2014 : C2vacanţă, C3 vacanţă, C4 vacanţă, C5 vacanţă, C6 vacanţă, C8 vacanţă după corespondenţa completelor civile.

Completele de vacanţă nu au fost constituite în funcţie de specializări raportat la numărul mic de judecători activi în perioada vacanţei judcătoreşti , fiind necesară asigurarea activităţii instanţei,precum şi a concediului de odihnă pentru întregul personal.

Cu această ocazie a fost reluată măsura: regularizarea cererilor repartizate judecătorilor aflaţi în concediu a fost asigurată de judecătorii din planificarea de permanenţă efectuată pentru vacanţa judecătorească. După parcurgerea etapei de regularizare a cererii, primul termen de judecată a fost stabilit de judecătorul de permanenţă în raport de planificarea şedinţelor de judecată stabilite pentru luna septembrie 2015.

Pentru echilibrarea activităţii şi asigurarea corespunzătoare pentru fiecare complet - asigurarea şedinţelor de judecată cât şi pentru urgenţe zilnice , activitatea pe sectoarele instanţei – în situaţia în care grefierul desemnat nu este disponibil – din motive justificate concediu de boală , concediu de odihnă , motive personale – s-a dispus efectuarea planificării de permanenţă pentru grefierii instanţei.

Planificarea de permanenţă pentru grefieri a fost întocmită de către grefierul şef Bursuc Gabriela ţinând seama de situaţia privind şedinţele de judecată programate pentru fiecare grefier cât şi atribuţiile pe sectoare asigurându-se echilibrarea activităţii.

La începutul anului 2015 s-a adoptat Decizia -denumită Ordin de serviciu comun- avizată de Colegiul de Conducere- privind întreaga organizare a instanţei fiind stabilite dispoziţii privitoare la compartimentele şi birourile instanţei, atribuţiile acestora, desfăşurarea activităţilor administrativ-judiciare şi repartizarea personalului pe birouri şi compartimente – atribuţii şi s-a procedat la afişarea acesteia pe Ecris comun pentru transparenţă, cunoaşterea organizării de către întreg personalul instanţe.

În conformitate cu prevederile art.116 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară , Judecătoria Caransebeş are în structură următoarele compartimente auxiliare: registratura-arhiva, grefa; biroul de informare şi relaţii publice; biblioteca, biroul executări civile , biroul executări penale , asociaţii şi fundaţii.

Prin ordine de serviciu au fost stabilite atribuţiile concrete ale fiecărei persoane din categoria personalului auxiliar stabilindu-se modalităţile în care se va asigura continuitatea activităţii în situaţia imposibilităţii exercitării atribuţiilor de unele dintre acestea.

Activitatea tuturor acestor compartimente este coordonată şi controlată de judecători delegaţi prin ordin al preşedintelui instanţei.

Pentru efectuarea organizării corespunzătoare a activităţii instanţei pentru toate sectoarele , ţinându-se seama de judecătorii delegaţi şi problemele întâmpinate pe sectoare s-a procedat la consultarea colegilor magistraţi, prin convocarea Adunării Generale, unde s-au suspus discuţiei problemele ivite în cadrul instanţei şi propunerile vizând remedierea acestora. S-a ţinut cont de părerile formulate şi opiniile exprimate şi Colegiului de Conducere a avizat consultativ şi conform deciziile/ ordinele, măsurile necesare şi sunt menţionate în procesele verbale încheiate cu ocazia întrunirilor , efectuate de secretarul Colegiului de Conducere grefier şef Bursuc Gabriela.

La Judecătoria Caransebeş fiecare sector de activitate: birou executări penale, executări civile, birou relaţii şi informaţii publice, asociaţii şi fundaţii are desemnaţi judecători cu atribuţii administrative-jurisdicţionale. Aceştia - lunar au obligaţia de a întocmi procese-verbale de control pentru a fi prezentate preşedintelui instanţei şi discutate în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru remedierea deficienţelor. Activitatea fiecărui sector este asigurată de 2 grefieri - un titular şi un înlocuitor. Repartizarea personalului pe sectoare s-a făcut în urma consultării întregului personal - prin chestionar scris şi ţinându-se cont de opţiunile manifestate şi experienţa fiecăruia, precum şi de necesarul instanţei, propunerile formulate de grefierul şef .

Sectorul executări penale a fost asigurat de judecător delegat Olariu Doina/ înlocuitori judecătorii Axenti Ana şi Zîncă Thea; sectorul executări civile –a fost asigurat de judecător Negoiţă Liliana / înlocuitor judecător Axenti Ana; Biroul Asociaţii şi Fundaţii a fost asigurat de judecător delegat Mihuţ Alina / înlocuitor judecător Zîncă Thea ; Birou Relaţii cu publicul - judecător delegat Zâncă Thea / înlocuitor judecător Mihuţ Alina; evidenţa practicii de casare civil / penal a fost asigurată de judecător stagiar Vârlugă Ion Radu şi judecător Axenti Ana.

Coordonarea şi verificarea activităţii grefierului delegat cu repartizarea aleatorie a fost efectuată de preşedintele instanţei Puşcaş Adina, înlocuitori fiind vicepreşedinte Olariu Doina şi judecător Axenti Ana.

Pentru coordonarea şi verificarea activităţii grefierului cu studii superioare delegat la registratura instanţei, însărcinat cu stabilirea obiectului cauzei şi a taxelor de timbru a fost desemnat judecător Zâncă Thea.

În cadrul Judecătoriei Caransebeş a fost desemnată o persoană responsabilă cu probleme de arhivă , pentru a răspunde, coordona si organiza activităţile de arhivare, de evidenţă, circuit, predare-primire intre compartimente, inventariere, selecţionare, păstrare, obţinere a avizelor necesare, folosire si predare a dosarelor si documentelor arhivate ale instanţei. În acest sens., încă din anul 2012 , s-a constituit Comisia de selecţionare a dosarelor şi documentelor arhivate . Comisia se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică, hotărârea luată consemnându-se într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 16/1996- îndeplinind atribuţiile prevăzute în art. 11 alin. 2-3, precum si celelalte dispoziţii relevante ale Legii nr. 16/1996.

În considerarea necesităţii eliminării treptate a gestionării datelor în format de hârtie prin utilizarea formei electronice pentru asigurarea accesului rapid la informaţii privind cazurile aflate pe rol , comunicare rapidă între unităţile sistemului judiciar, creşterea gradului de transparenţă a actului de justiţie, având în vedere noile prevederi legale menţionate în legea de organizare judiciară – Legea 303/2004, Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005 şi Dispoziţia preşedintelui Curţii de Apel Timişoara nr. 953/14.08.2014 ţinând seama şi de respectarea prevederilor art. 19 şi 20 din Legea 677/2001, s-a emis o decizie privind începerea activităţii de scanare şi arhivare electronică a dosarelor la nivelul instanţei. În acest sens, specialistul IT al instanţei - Olga Şerbănoiu a efectuat pregătirea profesională-tehnică a personalului instanţei, a supravegheat, coordonat şi controlat întreg personalul instanţei cu privire la pregătirea şi efectuarea scanării;s-au constituit 3 grupuri de lucru: registratura ,arhiva şi grefa.

În acest sens, s-a procedat la scanare, începând cu data de 1 octombrie 2014 atât a dosarelor înregistrate cu această dată cât şi a celor aflate pe rolul instanţei.

Principalele preocupări ale conducerii instanţei au fost orientate spre organizarea şi eficientizarea activităţii, pentru organizarea şi asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii de către magistraţi şi personalul auxiliar în scopul de bază - activitatea de judecată a instanţei.

Cu ocazia întâlnirilor cu personalul auxiliar s-a insistat pe motivare pozitivă- colaborare, comunicare şi întrajutorare atât interpersonală –colegială cât şi între compartimentele instanţei – arhivă/registratură/grefă fiind organizate, întruniri periodice cu personalul auxiliar al instanţei în vederea prezentării eventualelor problemelor întâmpinate în activitate instanţei, analizarea acestora, iar pe baza propunerilor formulate adoptarea celor mai eficiente măsuri.

1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei pe complete specializate/ materii:

În prezent activitatea de judecată este desfăşurată de 2 complete specializate în soluţionarea cauzelor de familie şi minori şi 6 complete mixte civil/penal.

La Judecătoria Caransebeş de –a lungul timpului - specializarea majorităţii judecătorilor instanţei este în materie civilă, ca urmare a numărului mare de dosare în această materie şi doar 2 judecători au optat să continue specializarea în familie şi minori.

În cursul anului 2015 s-au înregistrat un număr de 17 dosare cu obiect fond funciar, 33 de asociaţii şi fundaţii, 20 dosare cu obiect încuviinţare executare silită şi 1127 investiri cu formulă executorie. Nu au fost înregistrate dosare cu obiect infracţiuni de corupţie prev. de Legea 78/2000.

În anul 2015 pe rolul Judecătoriei Caransebeş au fost un număr total de 5519 dosare din care un număr de 4414 dosare au fost înregistrate la prim termen iar 1105 dosare sunt preluate ca stoc din anul 2014. Din aceste dosare s-au soluţionat 4338.

La sfârşitul anului 2015 au rămas în stoc un număr de 1181 dosare din care 144 suspendate şi 1037 dosare ( 778 pe rol şi 259 fază prealabilă ).

Se constată că în anul 2015 numărul de dosare nou intrate a fost de 4414 faţă de 5317 dosare în anul 2014

Pe materii, activitatea instanţei în anul 2015 este structurată astfel:

În materia civilă s-a înregistrat o diminuare a numărului de dosare la completele civile, în anul 2014 s-au înregistrat un număr de 4271 dosare nou intrate în timp ce în anul 2015 s-au înregistrat un număr de 3311 dosare

În materia familie - minori , la completele specializate s-au înregistrat în anul 2015 un număr de 473 dosare nou intrate - faţă de 433 dosare nou intrate în această materie înregistrate în 2014. În materia familie-minori se constată o creştere a numărului de cauze.

În materie penală , s-au înregistrat 630 cauze nou intrate în 2015 şi 613 dosare nou intrate în anul 2014, constatându-se o creştere a numărului de dosare în această materie.

În cursul anului 2015 numărul dosarelor soluţionate a scăzut , comparativ cu anul 2014. Dacă în anul 2014 au fost soluţionate un număr de 5493 dosare din care 4438 civile , 444 familie-minori şi 611 penale , în anul 2015 au fost soluţionate un număr de 4338 dosare din care : 3277 dosare civile, 455 dosare de familie-minori şi 606 dosare penale.

VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL INSTANŢEI 2015

|Total |Dosare |Dosare în stoc |Dosare soluţionate în|Dosare în stoc |Dosare nesoluţionate |Dosare în stoc |Dosare fără |

|Dosare |intrate în |la începutul |anul 2015 |la sfârşitul |2015 |supendate |prim termen |

|2014/2015 |anul 2015 |anului 2015 | |anului 2015 | |2015 |2015 |

|5519 |4414- |1105 |4338 |1181 |778 |144 |259 |

| |complexitate| | | | | | |

| |21453 | | | | | | |

VOLUMUL DE ACTIVITATE PE MATERII 2015

- CIVILA 2015

|Total |Dosare |Dosare în stoc |Dosare soluţionate în|Dosare în stoc |Dosare nesoluţionate |Dosare în stoc |Dosare fără |

|Dosare |intrate în |la începutul |anul 2015 |la sfârşitul |2015 |supendate |prim termen |

|2014/2015 |anul 2015 |anului 2015 | |anului 2015 | |2015 |2015 |

| |473- |150 |455 |168 |115 |28 |25 |

|623 |complexitate| | | | | | |

| |2742 | | | | | | |

În materia familie şi minori , pentru anul 2015 situaţia repartizării dosarelor pe obiectele divorţ/ pensii de întreţinere este următoarea :

|Nr crt |Numele si prnumele |Dosare intrate în materia |Dosare intrate-divorţ 2015 |Dosare intrate-pensii 2015 |

| |judecatorului |familie-minori 2015 | | |

|1 |Galescu Daniela |206 |99 |20 |

|2 |Negoita Liliana |247 |123 |29 |

|3 |Varlugă Radu |16 |- |14 |

|4 |Mihuţ Alina |2 |- |- |

|5 |Zîncă Thea |2 |- |- |

|TOTAL | |473 |222 |63 |

-PENAL 2015

|Total |Dosare |Dosare în stoc |Dosare soluţionate în|Dosare în stoc |Dosare nesoluţionate |Dosare în stoc |Dosare fără |

|Dosare |intrate în |la începutul |anul 2015 |la sfârşitul |2015 |supendate |prim termen |

|2014/2015 |anul 2015 |anului 2015 | |anului 2015 | |2015 |2015 |

|749 |630- |119 |606 |143 |130 |1 |12 |

| |complexitate| | | | | | |

| |4653 | | | | | | |

ACTIVITATEA PE JUDECATOR 2015

|Nr |Numele si prenumele |Dosare |Dosare |Dosare intrate |

|crt. |judecătorului |în |in |2015 |

| | |stoc |stoc | |

| | |2014 |2014 | |

| | |/2015 | | |

|1181 |1019 |118 |38 |6 |

Operativitatea pe judecător se prezintă astfel:

|Nr. crt. |Numele si |Dosare |Dosare |

| |prenumele judecătorului |in stoc |in stoc |

| | |2014/ |2014 |

| | |2015 | |

|1 |4338 ( 3732 civile+606 penale) | 807( 690 civile + 117penale) |18,60 % |

În anul 2015 au fost casate un nr. de 264 hotărâri din care 238 civile şi 26 penale din 807 hotărâri , înregistrându-se un indice de casare de 6,06% mai mare decât anul trecut când au fost casate un nr. de 189 hotărâri din cele 763 de hotărâri atacate cu apel şi recurs, ceea ce înseamnă un indice de casare de 3,44%.

|Nr. crt.|Număr dosare soluţionate în anul 2015 |Nr. hotărâri casate |Indice de |Observaţii |

| | |2015 |casare | |

| | | |2015 | |

|1 |4338 ( 3732 civile+606 penale) |264 ( 238 civile+26 penale) |6,08% | |

Notă: Din totalul de 264 număr hotărâri casate doar un număr de 11 dosare au fost casate cu rejudecare din care 10 în materie civilă şi 1 în materie penală.

Din numărul total de 264 dosare casate majoritatea sunt plângeri contravenţionale, în care motivul principal de casare îl reprezintă individualizarea sancţiunii. Astfel, când judecătorul de fond apreciază că sancţiunea amenzii este suficientă – în apel se aplică avertisment sau invers.

Creşterea numărului de doare casate este determinată şi de soluţiile pronunţate în dosare cu acelaşi obiect: exemplu: plângeri împotriva încheierii de CF - formulată de comuna Bucoşniţa ( 50 dosare) în care au fost casate 38 dosare- practică neunitară Tribunalul Caraş-Severin.

O situaţie similară este şi în cazul dosarelor cu obiect acţiune în constatare clauze abuzive ( 16 dosare), schimbarea soluţiei în aceste dosare a fost determinată şi de o practică neunitară a Tribunallui Caraş-Severin , referitor la termenul de prescripţie.

În materie penală , motivele de casare privesc reaprecierea daunelor materiale şi morale de instanţa de control judiciar.

1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor ( inclusiv pe materii).

La Judecătoria Caransebeş durata de soluţionare a cauzelor în toate materiile este reflectată de indicele de operativitate la nivelul instanţei de 85% pentru anul 2015 şi indicele privind gradul de eficienţă de 92,28 % din Raportul indicatorilor de eficienţă, calculate -conform formulei de calcul stabilită de Statis.

Astfel , raportat la totalul de 4702 dosare soluţionate în anul 2015, un număr de 4339 dosare au fost soluţionate în termenul de maximum un an de la înregistrare, rezultă un procent de 92,28%, instanţa fiind încadrată la gradul Foarte Eficient.

La finele anului 2015 pe rolul Judecătoriei Caransebeş s-a înregistrat un număr de 162 dosare mai vechi de un an din care 6 dosare cu o vechime mai mare de 5 ani – toate în materie civilă.

În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de 5 ani sunt analizate motivele obiective şi subiective - în cuprinsul Raportului de control pentru respectarea principiului de soluţionare cu celeritate efectuat de grupul de lucru nr. I din cadrul Curţii de Apel Timişoara, adus la cunoştinţa magistraţilor , pentru a se ţine seama de măsurile apreciate ca fiind necesare pentru eficientizarea activităţii.

Comparativ cu anul 2014 când la finele acestui an s-a înregistrat un număr de 85 dosare mai vechi de un an.

Conform datelor din statis, în anul 2015 Judecătoria Caransebeş, potrivit indicatorului Rata de soluţionare a dosarelor înregistrează gradul de performanţă Foarte Eficient : au fost soluţionate 4702 dosare .

Din totalul de 1322 doasare aflate în stoc, la sfârşitul anului 2015 un număr de 49 dosare sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni , reprezentând un procent de 3,71 dosare mai vechi .

Din totalul de 4702 dosare soluţionate în anul 2015, un număr de 4339 dosare au fost soluţionate în termenul de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 92,28%.

Durata medie de soluţionare – pe parcursul anului 2015- a fost de 4,51 luni în materiile non penale şi 4,37 luni în materia penală.

În anul 2015 au fost înregistrate un număr 3784 dosare în materie civilă ( 3311 materie civilă şi 473 materia familie şi minori) din care au fost anulate un număr de 328/ dosare. A fost formulat un număr de 69 cereri de reexaminare din care un număr de 21 au fost admise.

O principală problemă ce determină tergivesarea judecăţii o constituie activitatea desfăşurată de experţii judiciari. Una din cauzele tergiversării judecăţii - în materie civilă –la Judecătoria Caransebeş o constituie , în continuare expertiza judiciară. Lucrările de specialitate sunt efectuate cu întârzieri şi nu sunt întocmite corespunzător obiectivelor stabilite de instanţă şi acest lucru determină formularea de obiecţiuni şi chiar necesitatea efectuării unor noi suplimente- lămuriri la raportul de expertiză, precum şi refacerea lucrării tehnice de specialitate.

Expertul, din punct de vedere tehnic şi juridic, are obligaţia de a realiza o analiză completă , detailată, exhaustivă a situaţiei constate la faţa locului , atât din punct de vedere tehnic, economic, juridic,

În acest sens, la nivelul instanţei au fost luate o serie de măsuri organizatorice:

- la sediul instanţei s-a organizat întrunirea judecătorilor cu experţii judiciari, cele discutate sunt consemnate în procesul verbal şi aduse la cunoştinţa celorlalţi experţi, care nu au participat la întrunire, prin intermediul consilierului economic al Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Caraş-Severin – doamna Elena Bădărău.

Scopul întâlnirii comune a fost acela de a identifica şi aplica cele mai bune practici în administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară în specialitate topografie-cadastru-geodezie, în contextul Noului Cod de Procedură Civilă şi al Noului Cod Civil precum şi în condiţiile în care este de notorietate că în general, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară conduce la extinderea, de multe ori nejustificată, soluţionării unui litigiu civil.

- comunicarea imediată de către expertul numit a termenului în care poate efectua lucrarea de specialitate a faptului că nu poate efectua identificarea şi evaluarea chiar de la data numirii pentru obiectivele stabilite sau volumul mare de lucru, estimarea costului lucrării.

- grefierii de şedinţă să comunice imediat prin fax/e-mail/telefon expertul numit – luarea la cunoştinţă de obiectivele stabilite de instanţă şi toate celelalte măsuri dispuse de instanţă.

- expertul să încunoştinţeze de îndată instanţa cu referire la: angajarea în efectuarea lucrării, luarea la cunoştinţă de obiectivele stabilite de instanţă, menţionând termenul necesar efectuării lucrării şi estimarea costului, precum şi , în cazul în care consideră că nu poate efectua lucrarea, nu are specializarea necesară pentru obiectivele/obiectivul stabilit de instanţă- să comunice imediat instanţei , să solicite înlocuirea.

- desemnarea unui judecător la nivelul instanţei care să contabilizeze abaterile judiciare repetate- sancţionate cu amendă judiciară -pentru încunoştiinţarea Biroului Local de Expertiză în vederea aplicării sancţiunii de excludere.

- verificarea şi evidenţierea statistică a dosarelor amânate pentru nedepunerea raportului de expertiză sau efectuarea necorespunzătoare.

- informarea judecătorului desemnat al instanţei în legătură cu problemele întâmpinate cu experţii judiciari ce determină tergiversarea judecăţii şi prezentarea deficienţelor constatate în activitatea de expertiză desfăşurată de experţii judiciari Biroului de Expertize Caraş-Severin, comunicarea sancţiunilor ce se vor lua împotriva acestora la nivelul instanţei de către fiecare judecător.

- afişarea la arhiva, registratura instanţei -locuri în care se prezintă experţii pentru a studia dosarele -de anunţuri în atenţia experţilor judiciari prin care acestora li s-a pus în vedere ca în momentul depunerii raportului de expertiză , să fie ataşate dovezile de convocare a părţilor , precum şi procesul verbal semnat de părţi sau reprezentanţii acestora, încheiat cu ocazia deplasării la faţa locului raportul de expertiză să fie întocmit în exemplare suficiente pentru comunicarea tuturor părţilor şi în principal să efectueze comunicarea direct părţilor sau reprezentanţilor acestora şi să facă dovada la dosar.

- Pentru îmbunătăţirea comunicării prin mijloacele tehnice de comunicare : fax, e-mail , notă telefonică privind situaţiile semnalate sau comunicarea obiectivelor stabilite, obiecţiunile încuviinţate de instanţă s-a solicitat reprezentantei Biroului Local de Expertize informarea cu privire la adresele respective.

- Se propune, iniţierea demersurilor în vederea accesului experţilor judiciari numiţi de instanţă, pentru consultarea dosarelor în format electonic pe baza unui cod de acces , ca cel al părţilor din dosar, în vederea întocmirii cu celeritate a raportului de expertiză , diminuarea perioade de timp necesară efectuării , precum şi a costului lucrării de expertiză.

– Problema expertizelor judiciare a fost reanalizată în cadrul şedinţei adunării generale a judecătorilor din data de 14.09.2015, când, s-a decis continuarea comunicării cu experţii judiciari, încunoştinţarea Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Caraş-Severin , aplicarea sancţiunilor legale, întrucât problema expertizelor judiciare rămâne principalul motiv de tergiversare a judecăţii în materie civilă.

Pentru respectarea prevederilor art. 238 Cod procedură civilă privind estimarea duratei procesului, pentru respectarea principiului celerităţii s-a stabilit raportarea la obiectul fiecărei cauzei, gradul de complexitate, probatoriul ce se impune a fi administrat şi reanalizarea situaţiei raportat la motivele concrete incidente fiecărei cauze.

– Pentru a da eficienţă disp. art. 238 NCPC şi art. 330 şi urm. NCPC , cu privire la durata estimată a procedurii judiciare într-un litigiu civil care presupune şi administrarea probei cu expertiză judiciară topografică-cadastrală/ construcţii/etc se va ţine cont de prev. art. 238 alin. 2 NCPC potrivit căruia depăşirea duratei estimate a procesului poate avea loc doar pentru motive temeinic justificate, în corelare cu disp. art. 241 NCPC ce instituie pentru judecător obligaţia de a asigura celeritatea în derularea procedurii civile şi raportat la prevederile art. 522 NCPC prin care sunt instituite sancţiuni.

1.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei.

Pentru unificarea practicii neunitare la nivel de instanţă s-au luat următoarele măsuri : analiza practicii instanţelor de control judiciar , a deciziilor Tribunalului Caraş-Severin şi a Curţii de Apel Timişoara, publicarea concluziilor instanţelor de control si comunicarea prin e-mail tuturor judecătorilor instanţei, participarea efectivă la şedinţele privind practica neunitară organizată de instanţele superioare de control judiciar.

Un rol important în unificarea practicii neunitare în cursul anului 2015, la nivelul Judecătoriei Caransebeş , având în vedere problemele de drept şi practica neunitară existentă în aplicarea noilor prevederi legale precum şi problemele ce determină tergiversarea judecăţii au fost discuţiile şi măsurile dispuse în cadrul întrunirilor organizate la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi comunicate instanţelor : privind experţii judiciari, notarii, OCPI-ul .

În cadrul şedinţelor de practică neunitară s-au discutat probleme de drept şi situaţiile de practică de casare .

În cursul anului 2015 în urma consultării periodice a magistraţilor instanţei pentru identificarea problemelor de practică neunitară acestia au menţionat de regulă că nu s-au identificat aspecte neunitară în soluţionarea cauzelor. S-au comunicat , prin e-mail minutele de practică neunitară şi au fost încunoştinţaţi judecătorii despre data fixată pentru şedinţele de practică neunitară organizate de către Curtea de Apel Timişoara . .

Magistraţii instanţei cu atribuţii de practică neunitară/practică de casare au participat la şedinţele de practică neunitară organizate la Curtea de Apel Timişoara.

1.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar.

Prin intermediul jurisprudenţei sale, Curtea de Justiţie a consacrat obligaţia administraţiilor şi a instanţelor naţionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor de competenţă şi de a proteja drepturile conferite de acesta cetăţenilor (aplicarea directă a dreptului Uniunii), fără a aplica însă orice dispoziţie contrară din dreptul naţional, fie aceasta anterioară sau ulterioară normei Uniunii (supremaţia dreptului Uniunii asupra dreptului naţional).

1. Hotărârea Curții (camera a patra) din 10 decembrie 2015 - Cauza C-350/14.

Florin Lazar împotriva Allianz SpA.

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Tribunale di Trieste - Italia.

Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Cooperare judiciară în materie civilă - Regulamentul (CE) nr. 864/2007 - Articolul 4 alineatul (1) - Noțiunile «ţară în care s-a produs prejudiciul», «prejudiciu» și «efecte indirecte ale faptei ilicite» - Prejudicii suferite personal de un membru al familiei unei persoane decedate ca urmare a unui accident de circulație - Legea aplicabilă.

Curtea a fost sesizata in iulie 2014 si s-a pronunțat in decembrie 2015, însă hotărârea nu este publicata pana in prezent.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Lazar, rezident în România, pe de o parte, și compania de asigurări italiană Allianz SpA, pe de altă parte, în legătură cu repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale pe care acesta le‑a suferit ca urmare a decesului fiicei sale într‑un accident de circulație survenit în Italia. Domnul Lazar, resortisant român, a solicitat repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale suferite ca urmare a decesului fiicei sale, resortisant român cu reședința în Italia, într‑un accident de circulație în acest stat membru, cauzat de un vehicul neidentificat. Compania de asigurări Allianz SpA a fost chemată în judecată în calitate de societate desemnată de Fondul de Garantare pentru Victimele Străzii. Mama și bunica victimei, ambele resortisanți români cu reședința în Italia, au intervenit de asemenea în litigiu și au solicitat repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale pe care le‑au suferit ca urmare a decesului acesteia din urmă.

Întrebarea instanței naționale: dacă, având în vedere jurisprudența Curții referitoare la Regulamentul Bruxelles I, dreptul la repararea acestui prejudiciu poate constitui, în sensul Regulamentului Roma II, unul dintre „efectele indirecte” ale faptei ilicite originare, și anume accidentul de circulație.

Curtea: a declarat că articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (Roma II) trebuie interpretat, pentru a stabili legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care decurg dintr‑un accident de circulație, în sensul că pagubele legate de decesul unei persoane într-un astfel de accident survenit în statul membru al instanţei competente și suferite de rudele apropiate ale acesteia care au reședința într‑un alt stat membru trebuie să fie calificate drept „efecte indirecte” ale acestui accident, în sensul dispoziției menționate.

2. Hotărârea Curții (camera a patra) din 26 noiembrie 2015 - Cauza C-326/14.

Verein für Konsumenteninformation împotriva A1 Telekom Austria AG.

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Oberster Gerichtshof - Austria.

Trimitere preliminară - Directiva 2002/22/CE - Rețele și servicii de comunicații electronice - Drepturile utilizatorilor - Dreptul abonaților de a denunța contractul fără penalități - Modificare tarifară care rezultă din condițiile contractuale - Majorare a tarifului în caz de majorare a prețului de consum.

Curtea a fost sesizata in iulie 2014 si s-a pronunțat în noiembrie 2015, însă hotărârea nu a fost publicata până în prezent.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Verein für Konsumenteninformation (Asociația pentru Informarea Consumatorilor), pe de o parte, și A1 Telekom Austria AG, pe de altă parte, în legătură cu utilizarea de către aceasta din urmă a unor clauze pretins nelegale care figurează în contractele pe care le‑a încheiat cu consumatorii.

Intrebarea instantei nationale: să se stabilească dacă articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2002/22 trebuie interpretat în sensul că o modificare a tarifelor unei prestări de servicii referitoare la rețele sau de servicii de comunicații electronice, care are loc în temeiul unei clauze de ajustare tarifară cuprinse în condițiile comerciale generale aplicate de o întreprindere care furnizează aceste servicii – clauză care prevede că o astfel de ajustare se face în funcție de un indice obiectiv al prețurilor de consum stabilit de o instituție publică – constituie o „modificare adusă condițiilor contractuale”, în sensul acestei dispoziții, care conferă abonatului dreptul de a denunța contractul fără penalități.

Curtea: a interpretat articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2002/22/CE în sensul că o modificare a tarifelor unei prestări de servicii referitoare la rețele sau de servicii de comunicații efectuate in temeiul unei clauze de ajustare tarifara în funcție de un indice obiectiv al prețurilor de consum stabilit de o instituție publică – nu constituie o „modificare adusă condițiilor contractuale”, în sensul acestei dispoziții, care conferă abonatului dreptul de a denunța contractul fără penalități.

3. Hotărârea Curții (camera a patra) din 3 septembrie 2015.

Horațiu Ovidiu Costea împotriva SC Volksbank România SA, Cauza C-110/14.

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Judecătoria Oradea - România.

Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Articolul 2 litera (b) - Noțiunea «consumator» - Contract de credit încheiat de o persoană fizică ce exercită profesia de avocat - Rambursarea creditului garantată cu un imobil care aparține cabinetului de avocat al împrumutatului - Împrumutat care are cunoștințele necesare pentru a aprecia caracterul abuziv al unei clauze înainte de încheierea contractului.

Curtea a fost sesizata in martie 2014 si s-a pronunțat în septembrie 2015, hotărârea nefiind publicată până în acest moment.

Starea de fapt: Domnul Costea exercită profesia de avocat și, în această calitate, i se încredințează în special cauze din domeniul dreptului comercial. La 4 aprilie 2008, acesta a încheiat un contract de credit cu Volksbank. Rambursarea acestui împrumut a fost garantată cu o ipotecă constituită asupra unui imobil care aparține cabinetului de avocat al domnului Costea, denumit „Ovidiu Costea”. Acest contract de credit a fost semnat de domnul Costea, pe de o parte, în calitate de împrumutat și, pe de altă parte, în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat, având în vedere calitatea de garant ipotecar a acestuia din urmă. În aceeași zi, această ipotecă a fost constituită prin convenție notarială distinctă între Volksbank și acest cabinet de avocat care era reprezentat în acest act de domnul Costea.

La 24 mai 2013, domnul Costea a formulat la Judecătoria Oradea o cerere prin care solicita, pe de o parte, constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale referitoare la un comision de risc și, pe de altă parte, anularea acestei clauze și rambursarea acestui comision perceput de Volksbank.

Intrebarea instantei nationale: „Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13[…], în privința definirii noțiunii «consumator», trebuie interpretat în sensul că include sau, dimpotrivă, în sensul că exclude din această definiție o persoană fizică ce are profesia de avocat și încheie cu o bancă un contract de credit, fără a specifica scopul creditului, în cadrul aceluiași contract specificându‑se calitatea de garant ipotecar a cabinetului avocațial al acestei persoane fizice?”

Curtea: Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr‑o garanție ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această privință.

Astfel, cauza principală are ca obiect determinarea calității de consumator ori de vânzător sau furnizor a persoanei care a încheiat contractul principal, și anume contractul de credit, iar nu a calității acestei persoane în cadrul contractului accesoriu, și anume garanția ipotecară, care garantează plata datoriei născute din contractul principal. Într‑o cauză precum cea în discuție în litigiul principal, calificarea drept consumator ori vânzător sau furnizor a avocatului în cadrul angajamentului său de garant ipotecar nu poate determina, în consecință, calitatea sa în cadrul contractului principal de credit.

4. Hotărârea Curții (camera a șaptea) din 29 octombrie 2015.

Benjámin Dávid Nagy împotriva Vas Megyei Rendőr-főkapitányság, Cauza C-583/14.

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Szombathelyi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság - Ungaria.

Trimitere preliminară - Principiul nediscriminării - Articolul 18 TFUE - Cetățenia Uniunii - Articolul 20 TFUE - Libera circulație a persoanelor - Articolul 63 TFUE - Libera circulație a capitalurilor - Circulație rutieră - Conducători auto care au reședința în statul membru în cauză - Obligație de a prezenta pe loc dovada legalității utilizării unor vehicule înmatriculate în alt stat membru cu ocazia unui control al poliției.

Curtea a fost sesizata in decembrie 2014 si s-a pronunțat în octombrie 2015, însă până la acest moment hotărârea nu a fost publicată.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Nagy, pe de o parte, și Comisariatul central din provincia Vas, pe de altă parte, în legătură cu o amendă administrativă pentru încălcarea reglementării naționale referitoare la utilizarea pe teritoriul maghiar a unui vehicul care are plăci de înmatriculare străine de către o persoană care are reședința pe acest teritoriu.

Domnul Nagy este un resortisant maghiar cu reședința în Ungaria, care nu avea calitatea de lucrător în sensul dreptului Uniunii și nu dispunea de o reședință obișnuită în străinătate. Fratele său, resortisant maghiar cu reședința în Austria, este unul dintre asociați și reprezentant legal al unei societăți înregistrate în Austria. Această întreprindere a pus la dispoziția dlui Nagy un autoturism cu număr de înmatriculare austriac pentru a-l utiliza ocazional, când efectua anumite sarcini legate de activitatea ei. Dl Nagy circula în Szombathely (Ungaria) cu autoturismul în discuție, când a fost supus unui control de poliție: a explicat că fratele său îi împrumutase vehiculul menționat pentru a‑l putea utiliza în Ungaria, dar nu a putut prezenta la fața locului contractul care îi conferea dreptul de utilizare a vehiculului respectiv. În consecință, agenții de poliție au reținut plăcile de înmatriculare, precum și autorizația administrativă de circulație a vehiculului menționat.

Intrebarea instantei nationale: art.63 din TFUE - În temeiul dispoziţiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restricţii privind circulaţia capitalurilor între statele membre, precum şi între statele membre şi ţările terţe.

Curtea: a considerat ca articolul 63 alineatul (1) TFUE se opune unei reglementări naționale care prevede că, în principiu, în rețeaua rutieră a statului membru respectiv nu pot circula decât vehiculele care dispun de o autorizație administrativă și de plăci de înmatriculare emise de acest stat membru și că, dacă unul dintre rezidenții acestuia intenționează să se prevaleze de o derogare de la această normă, întemeiată pe faptul că utilizează un vehicul pus la dispoziția sa de deținătorul vehiculului menționat stabilit într‑un alt stat membru, acest rezident trebuie să fie în măsură să dovedească pe loc, cu ocazia unui control al poliției, că îndeplinește condițiile pentru aplicarea acestei derogări, astfel cum sunt prevăzute de reglementarea națională în cauză, sub sancțiunea aplicării imediate și fără posibilitate de scutire a unei amenzi echivalente cu cea aplicabilă în cazul încălcării obligației de înmatriculare.

Soluții pronunțate în anul 2015 de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, motivele care au determinat adoptarea acestora și impactul acestora asupra sistemului judiciar

În anul 2015 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat soluții în numeroase spețe, dar acestea nu sunt de natură să schimbe practica instanțelor, fiind soluții pronunțate potrivit jurisprudenței anterioare a Curții. Cu toate acestea am selectat câteva hotărâri care sunt de natură a clarifica unele aspecte asupra cărora curtea s-a pronunțat deja.

În cauza Colac C. României (hotărârea din 10.02.2015), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 6 par. 1 şi art. art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare „Convenţia”), pentru următoarele motive:

- mai mulţi martori au fost audiaţi în etapa urmăririi penale în lipsa inculpatului şi a apărătorului său, iar ulterior martorii respectivi nu au fost audiaţi de instanţa de judecată şi nici nu li s-au citit declaraţiile în şedinţă, deşi condamnarea s-a întemeiat şi pe declaraţiile respective;

- instanţa nu a avut rol activ în localizarea martorilor care nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiaţi (nu a recurs la mecanismele de asistenţă juridică internaţională pentru localizarea lor).

În ceea ce priveşte impactul acestei hotărâri, trebuie menţionat că ea impune ca şi în situaţia martorilor care nu mai locuiesc în România, instanţa să efectueze verificări temeinice pentru localizarea şi audierea lor.

În cauza Căpitan şi alţii c. României (hotărârea din 19.05.2015), CEDO a constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, deoarece autorităţile române nu au executat hotărâri definitive pronunţate în favoarea a 16 persoane, în intervale cuprinse între 2 ani şi 4 luni şi 10 ani şi 10 luni.

Hotărârea are impact în cauzele din materia executării silite. Ca şi alte hotărâri pronunţate în materie de către CEDO, ea orientează practica instanţelor în sensul facilitării, prin mecanismele prevăzute de lege, a executării efective a hotărârilor judecătoreşti definitive.

În cauza Haldimann şi alţii c. Elveţiei (hotărârea din 24.02.2015), CEDO a constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, ca urmare a condamnării unor jurnalişti pentru difuzarea unor înregistrări realizate cu o cameră ascunsă, într-un spaţiu privat, în timpul discuţiilor cu un broker de asigurări. Curtea a considerat măsura condamnării de către o instanţă penală ca nefiind necesară într-o societate democratică, chiar dacă sancţiunea pecuniară aplicată a fost într-un cuantum redus.

Hotărârea prezintă relevanţă în aplicarea art. 226 Cod penal român, care reglementează infracţiunea de violare a vieţii private.

În cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (hotărârea din 01.10.2015), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Această hotărâre are impact în activitatea instanţei, deoarece consfințește importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor care o privesc.

Referitor la art. 8 CEDO-Ingerințe în dreptul la viață privată-în ambele spețe ce urmează a fi prezentate, Curtea a reținut că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție prin dispunerea de percheziții în masă la sediul unor societăți de avocatură, iar în mandatul de percheziție nu s-a evidențiat care sunt documentele ce urmează a fi ridicate și nu a fost atinsă problema că datele sunt acoperite de secretul profesional și trebuie să fie protejate.

În Hotărârea din 2 aprilie 2015, pronunțată în cauza Vinci contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în unanimitate următoarele: confiscarile de documente de la o societate de avocatură au fost disproportionate in raport cu scopul urmarit și a existat o încălcare de către Franța a articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenție, precum și o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței).

În speță, reclamanții au afirmat că acestea au fost efectuate într-un mod masiv și nediferențiat, fiind ridicate mii de documente aflate în calculatoare și multe neavând legătură cu ancheta, dar fiind protejate de confidențialitatea comunicărilor avocat client. De asemenea, s-au plâns că nu s-a făcut un inventar precis al documentelor confiscate.

Hotărârea s-a axat pe punerea în balanță a intereselor legate, pe de o parte, de interesului legitim al statului de a căuta dovezi privind infracțiuni prevăzute de dreptul concurenței și, pe de altă parte, de respectarea dreptului la viață privată și corespondență, inclusiv confidențialitatea între avocat și client.

CEDO a considerat că, în acest caz, garanțiile prevăzute de dreptul intern, care reglementează inspecțiile și confiscările în legislația concurenței, nu au fost aplicate într-o manieră corespunzătoare, în special în ceea ce privește corespondența dintre un avocat și clientul său, printre documentele confiscate în mod nediferențiat făcând parte documente acoperite de confidențialitatea comunicărilor avocat client.

Într-un alt caz soluționat de CEDO la data de 12 februarie 2015 – Yuditskaya contra Rusia – plângerea sa a fost făcută de mai mulți avocați, colegi la firma de avocatură “Biznes i Pravo”, cărora le-au fost confiscate calculatoarele, în cadrul unei proceduri penale în care era implicat un alt coleg al lor avocat.

În speță, instanța națională a reținut că firma de avocatură și nu avocatul individual a semnat contract fictive, pentru a acoperi o mită, motiv pentru care a autorizat percheziționarea sediului firmei și implicit a tuturor calculatoarelor.

Însă CEDO a considerat că mandatul de percheziție a fost formulat în termeni foarte generali, oferind anchetatorilor un drept de apreciere discreționară în efectuarea percheziției. CEDO a criticat faptul că instanța națională nu a explicat de ce nu ar fi suficientă o percheziție doar la calculatorul utilizat de avocatul implicat. Mai mult decât atât, în mandatul emis de judecător nu a fost atinsă problema ca datele sunt acoperite de secretul profesional și trebuie să fie protejate, deși era conștient de faptul că reclamanții sunt membrii unui barou și dețin documente confidențiale.

Curtea a apreciat că cercetarea efectuată în absența unei suspiciuni rezonabile sau a oricăror măsuri de protecție împotriva ”interferențelor” cu secretul profesional la birourile de avocatura ale reclamanților și confiscarea computerelor lor a mers dincolo de ceea ce a fost “necesar într-o societate democratică “pentru a atinge scopul legitim urmărit. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 8 din Convenți.

Atât pentru români, cât și la nivel European, una dintre cele mai importante hotărâri pronunțate de CEDO în materia interceptărilor a fost cea în cauza Pruteanu contra României din data de 03.02.2015.

În această cauză, CEDO a  condamnat interceptările ”prin ricoșeu” ale convorbirilor confidențiale avocat client, în condițiile în care procedurile penale nu sunt îndreptate împotriva avocatului și acesta nu are posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care sunt utilizate înregistrările.

În speță, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a început urmărirea penală a unor asociați la o societate comercială împotriva cărora au fost depuse mai multe plângeri penale pentru înșelăciune. Instanța a autorizat Ministerul Public să intercepteze și să înregistreze convorbirile  telefonice ale acestora pentru o perioadă de treizeci de zile, însă o parte a acestor convorbiri au fost  cu avocatul Pruteanu.

Avocatul Pruteanu, acționând în nume propriu, nu ca un reprezentant al clienților săi, a formulat recurs împotriva hotărârii interlocutorii prin care s-a autorizat ascultarea, însă instanța a declarat cererea de recurs inadmisibilă întrucât calea de atac nu este prevăzută de lege.

În aceste condiții, dl. Avocat Pruteanu a făcut plângere la CEDO, pretinzând că a fost încălcat dreptul său la respectarea vieții private și secretul corespondenței, ca urmare a interceptării convorbirilor sale telefonice și lipsa remediilor legale pentru a contesta legalitatea măsurii și a solicita distrugerea înregistrărilor. El și-a întemeiat plângerea pe articolul 8 din Convenție, luat separat și coroborat cu articolul 13 al Convenției.

Instanța CEDO a reținut că deși măsura interceptării este prevăzută de lege, aceasta nu prevede situația specifică a persoanelor ascultate fără autorizație de interceptare.

În acest caz, Curtea a observat că interceptarea convorbirilor între avocat și client constituie incontestabil o atingere adusă secretului profesional, care este baza relației de încredere între cele două persoane, astfel încât clientul putea să facă plângere pentru încălcarea dreptului său de a avea o relație confidențială cu avocatul. În egală măsură însă, avocatul poate să facă plângere pentru nerespectarea vieții private și a corespondenței, independent de dreptul de a face plângere a clientului său.

De asemenea, curtea a precizat că deși  reclamantul nu a făcut el însuși obiectul unei autorizații de interceptare având în vedere calitatea sa de avocat al clientului pentru care a fost emis mandatul de interceptare, nu este mai puțin adevărat că acesta trebuia să aibă posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care sunt utilizate înregistrările.

Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieții private și a secretului corespondenței.

În general hotărârile de condamnare împotriva României în anul 2015 vizează durata excesivă a procedurilor de judecată în sistemul judiciar intern şi problema suprapopulării penitenciarelor/ centrelor de arest preventiv.

Impactul imediat al acestora, obligă instanţele să depună diligenţe pentru a soluţiona cu celeritate cauzele cu care sunt investite. În ceea ce priveşte condamnările privind suprapopularea, soluţionarea acestei probleme revine în principal autorităţilor centrale legiuitoare şi executive, pentru a adopta legi/măsuri şi pentru a obţine fonduri pentru a fi investite în vederea rezolvării structurale a acestei probleme (ex: construirea de noi penitenciare, renovarea celor vechi, asigurarea tratamentului medical corespunzător, respectarea normelor privind detenţie, etc.). Această situaţie, pentru a garanta independenţa în pronunţarea soluţiilor judecătoreşti nu poate fi rezolvată de către instanţele de judecată prin pronunţarea de pedepse fără executare, pentru a evita supraaglomerarea.

- HOTĂRÂREA din 19 mai 2015 în Cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României – Curtea a constatat încălcarea art. 6.1 Convenţie, datorită duratei procedurii de judecată (procesul a durat mai mult de 5 ani de zile), neputându-se reproşa reclamanţilor nicio culpă pentru întârziere, chiar dacă judecata a fost de mai multe ori suspendată pentru a încerca soluţionarea amiabilă a procesului; s-a constatat că în primii ani instanţele de judecată au considerat în mod repetat că nu sunt competente pentru a dispune restituirea bunurilor revendicate (confiscate anterior, aflate în patrimoniul BOR), fapt ce a determinat prelungirea inutilă a procesului.

- HOTĂRÂREA din 10 februarie 2015 În cauza N.M. împotriva României- Curtea a constatat încălcarea art. 5.4 Convenţie, datorită respingerii ca tardiv a recursului formulat împotriva deciziei de îndepărtare de pe teritoriul României; autorităţile naţionale nu au informat reclamantul cu privire la dispoziţiile legale care reglementau recursul, deşi persoana în cauză a fost informată cu privire la posibilitatea de a formula recursul respectiv, atunci când a fost luată în custodie publică în centrul pentru străini.

- HOTĂRÂREA din 10 februarie 2015 În Cauza S.C. împotriva României- Curtea a constatat încălcarea art. 5.1 lit. f) Convenţie, din cauza faptului că autorităţile naţionale nu au efectuat cu diligenţă procedura de îndepărtare de pe teritoriu

- HOTĂRÂREA din 16 iunie 2015 în Cauza Constantin Nistor împotriva României Curtea a constatat încălcarea art. 3 Convenţie, datorită suprapopulării din penitenciare şi centrele de arest preventiv. La fel s-a constatat şi în Hotărârea Ghiroagă c. României, reclamantul fiind obligat să împartă patul cu deţinuţi.

Legea nr. 318/2015-pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 24 decembrie 2015- care are ca scop cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, gestionarea bunurilor îngheţate, în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

1.3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

Perfecţionarea pregătirii profesionale s-a realizat în principal - individual de magistraţi , în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional precum şi în cadrul meselor rotunde cu ocazia Adunărilor Generale.

S-au încunoştinţat magistraţii instanţei referitor la minutele întâlnirilor profesionale a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Timişoara şi din cadrul Tribunalului Caraş-Severin pentru unificarea practicii judiciare şi formarea profesională continuă cu privire la problemele de drept dezbătute ce au generat practică neunitară în materie civilă cât şi în materie penală.

În programa şedinţelor lunare au fost introduse teme de drept comunitar, jursiprudenţă CEDO, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene .

Tot în cadrul şedinţelor organizate lunar în vederea unificării practicii judiciare au avut loc discuţii privind deciziile reprezentative pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, remarcându-se o continuă preocupare a judecătorilor pentru aprofundarea cunoştinţelor de drept comunitar şi a hotărârilor CEDO.

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei a devenit iminentă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aplicarea dreptului civil european presupune cunoaşterea competenţei internaţionale a instanţelor, reguli de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti străine. În soluţionarea cauzelor pe rol intervin tot mai multe elemente de extraneitate, de administrare a probelor prin comisii rogatorii precum şi cereri de emitere a mandatelor de arestare internaţională.

Toate aceste proceduri de cooperare judiciară internaţională întâlnite în special în cauzele de familie-minori au fost soluţionate cu profesionalism de către judecători.

Învăţământul profesional al magistraţilor s-a făcut cu ocazia adunărilor periodice în situaţia în care datele au coincis şi prin punerea la dispoziţie, la grefa instanţei , a temelor pentru cei interesaţi în consultarea lor, având prioritate redactarea hotărârilor faţă de rezultatele indicatorilor de eficienţă înregistraţi la instanţă.

În alegerea temelor de învăţământ s-a avut în vedere importanţa acestora în desfăşurarea activităţii.

Prezentăm alăturat temele de învăţământ profesional -alese de către fiecare magistrat în considerarea faptului că sunt importante pentru cunoaştere , dezbătute în cursul anului 2015, cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional:

|Nr. crt. |Nume judecător |Tema susţinută |Şedinţa de învăţământ profesional |

| | | |din luna |

|1 |Olariu Doina |Principiul contradictorialităţii, |Mai 2015 |

| | |oralităţii şi al publicităţii în | |

| | |material penală”, | |

|2 |Negoiţă Liliana |Ordinul de protecţie- reglementat |Iunie 2015 |

| | |de legea 217/2003 | |

|3 |Zîncă Thea |“Superficia” |Septembrie 2015 |

|4 |Galescu Daniela |“Infracţiunea de furt în vechea şi|Octombrie 2015 |

| | |actuala reglementare”. | |

|5 |Axenti Ana |Posesia |Noiembrie 2015 |

|6 |Mihuţ Alina |Rectificarea de carte funciară |Decembrie 2015 |

În anul 2015, judecătorii au participat la seminarile organizate de I.N.M.

Participarea la aceste seminarii s-a făcut pe baza opţiunilor fiecărui judecător, opţiuni exprimate la sfârşitul anului 2014, în urma consultării Temelor pentru formarea continuă pe anul 2015 , aprobate de CSM.

Astfel în anul 2015 judecătorii au participat la următoarele seminarii organizate de INM:

-judecător Olariu Doina – a participat la seminarul Noul Cod Penal - organizat la Timişoara în perioada 23-24 aprilie 2015.

- judecător Galescu Daniela– a participat la seminarul Noul Cod Penal - organizat la Timişoara în perioada 23-24 aprilie 2015.

- judecător Axenti Ana - a participat la seminarul Noul Cod Civil - organizat la Timişoara în 24.06.2015

Pe lângă aceste seminarii organizate de INM , judecătorii au participat la seminarii organizate de Curtea de Apel Timişoara, la sediul curţii:

- judecător Zîncă Thea a participat la întrunirea purtătorilor de cuvânt ai instanţelor cu reprezentanţii mass-media - 22.04.2015 şi 25.06.2015

- preşedinte Puşcaş Adina a participat la întrunirea purtătorilor de cuvânt ai instanţelor cu reprezentanţii mass-media - 11.12.2015.

- vicepreşedinte Olariu Doina a participat la întrunirea de practică neunitară în materie penală , organizată la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 25.06.2015.

Pentru anul 2015 au fost stabilite, pentru grefieri următoarele teme de învăţământ profesional luându-se în considerare decizia preşedintelui instanţei, ce a avut la bază necesitatea cunoaşterii foarte bine a sectoarelor de activitate ale instanţei , precum şi dobândirea de cunoştinţe temeinice pentru fiecare sector pentru asigurarea situaţiilor de înlocuire a titularilor de sector , sens în care a dispus ca fiecare grefier delegat pe sector să-şi prezinte, în cadrul şedinţei de învăţământ activitatea desfăşurată pe sector şi să informeze corespunzător cu datele teoretice şi practice necesare avându-se în vedere noile modificări legale, sens în care s-a efectuat o planificare de către grefierul şef, discuţiile fiind consemnate în procesele verbale încheiate.

1. Atribuţiile grefierului în cadrul BIRP. Raporturile de serviciu cu publicul – grefierii Trandafir Valerica şi Gherghe Nasta – 30 iunie 2015.

2. Comunicarea hotărârilor judecătoreşti în materia civilă, penală şi familie şi minori – grefierii Minea Diana şi Serghie Simona – 30 iunie 2015

3. Eliberarea de copii certificate. Taxele de timbru datorate – grefierii-arhivari Iordan Angelica şi Pop Mihaela – 30 iunie 2015.

4. Modificarea actelor constitutive şi atribuţiile grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice. Atribuţiile grefierului delegat la organul financiar local – grefierii Minea Carmen şi Sclabonschi Violeta – 25 septembrie 2015

5. Ajutorul public judiciar . Rolul şi atribuţiile grefierului în întreaga procedură –grefierii Lungocea Ana Maria şi Harambaşa Iuliana – 25 septembrie 2015

6. Punerea în executare a pedepselor - grefierii Lungu Paraschiva şi Kraus Angelica- 25 septembrie 2015

7. Obligaţiile personalului auxiliar şi răspunderea acestuia conform ROI. – grefier Lala Tudoriţa – 18 decembrie 2015.

8. Înregistrarea cererilor de recurs/apel şi contestaţie şi înaintarea dosarelor la instanţa de control judiciar – grefier arhivar Bijan Andrada şi grefier Musteţa Maria – 18 decembrie 2015.

9. Timbrarea acţiunilor civile. Anularea cererilor de chemare în judecată - grefier Drăghină Oana – 18 decembrie 2015.

În cursul anului 2015 , au participat la cursuri de formare profesională continuă organizate de SNG : grefierii Lungocea –Ana Maria şi Serghie Simona - seminar de procedură civilă organizat la sediul Curţii de Apel Timişoara în 14-15.04.2015; grefier Minea Carmen a participat la seminarul „Tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti” organizat 22-23.04.2015 la centrul de pregătire Giroc; grefier Mihuţoni Maria a participat la seminarul de statistică organizat la data de 28.05.2015 , la sediul Curţii d e Apel Timişoara, grefier Drăghină Oana a participat la seminarul Executarea silită - 23-25.06.2015 – Centru de pregătire Sovata; grefierii Lala Tudoriţa şi Serghie Simona au participat la seminarul organizat la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 07.10.2015, cu tema - „Procedura de cameră preliminară”

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE , CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015.

Anul 2015, la fel ca în anii precedenți, a fost marcat de o serie de modificări ale legislației în vigoare, modificări care au determinat anumite schimbări în modul de aplicare a legilor de către magistrații din cadrul Judecătoriei Caransebeș.

O parte dintre aceste modificări s-au produs ca urmare a modificării punctuale, de mică anvergură a anumitor legi aplicate de către completele de judecată în procesele aflate pe rolul instanei (ex: modificări ale Codului rutier), fără însă a afecta modul general de aplicare a respectivului act normativ.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015, publicată în Monitorul

Oficial nr. 473 din 30 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală - adoptată ca urmare a faptului că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 - 222 şi art. 241 alin. (1^1) lit. a) din Codul de procedură penală, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 din Codul de procedură penală. Luând în considerare că, potrivit deciziei menţionate, Curtea Constituţională a subliniat că nereglementarea termenelor pentru care poate fi dispusă măsura şi nereglementarea duratei maxime a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă, "sunt neconstituţionale, s-a impus adaptarea de urgenţă a legislaţiei la exigenţele deciziei Curţii Constituţionale anterior menţionate, pentru a preveni afectarea proceselor penale în curs şi pentru a se realiza cadrul normativ necesar aplicării instituţiei arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă, în limite şi coordonate constituţionale.

Astfel, noul act legislativ instituie un termen cert şi rezonabil astfel încât restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale să nu depăşească în nicio situaţie limite rezonabile şi necesare într-o societate democratică, iar măsura arestului la domiciliu să respecte cerinţele de proporţionalitate aşa cum au fost acestea cristalizate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Ordonanţa de urgenţă nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă publicată în Monitorul Oficial nr. 964 din 24 decembrie 2015. Având în vedere că prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, au fost promovate o serie de măsuri pentru pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, fiind amânată, până la data de 1 ianuarie 2016, aplicarea unor dispoziţii ale acestui cod, dat fiind faptul că se impune continuarea implementării tuturor măsurilor de ordin administrativ de care depinde aplicarea în condiţii optime a dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă mai sus amintite iar termenul rămas pentru finalizarea acestor măsuri fiind foarte scurt, a fost necesară o nouă prorogare a intrării în vigoare a acestor dispoziţii ţinând seama că lipsa condiţiilor materiale adecvate va conduce la imposibilitatea obiectivă de desfăşurare a cercetării procesului şi, după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu, cu afectarea imperativului celerităţii procedurii şi chiar a concepţiei de ansamblu a noului Cod de procedură civilă.

In plus, pentru a armoniza legislatia, Regulamentul instantelor judecatoresti a fost modificat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015. publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 970 din 28 decembrie 2015. Pentru organizarea sălilor de şedinţă şi stabilirea rubricaţiei registrelor folosite în instanţă au fost adoptate Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1152/2015 şi Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1151/2015.

Nu trebuie neglijat în această privință impactul deosebit pe care Curtea Constituțională a României, prin deciziile de admitere a unor excepții de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, l-a avut asupra domeniului juridic, în mod special cel procedural. Astfel, se constată că, la fel ca în primul an al intrării în vigoare a noii legislații penale Deciziile CCR au determinat astfel schimbarea substanțială a modului de aplicare a procedurii penale de către instanțele de judecată, inclusiv raportat la situațiile tranzitorii din perioada imediat ulterioară publicării în M.Of. și până la modificarea acesteia de către legiuitor în acord cu hotărârea instanței de contencios constituțional.

Astfel, cu referire la materia penală remarcăm următoarele decizii: Decizia nr. 712/04.12.2014 (M.Of. nr. 33/15.01.2015), prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 211-217 C.proc.pen – instituția Controlului judiciar; Decizia nr. 732/16.12.2014 (M.Of. nr. 69/27.01.2015), prin care a fost declarată neconstituțională sintagma la momentul prelevării mostrelor biologige din cuprinsul art. 336 alin. 1 C.pen.; Decizia nr. 11/15.01.2015 (M.Of. nr. 102/09.02.2015), privind Confiscarea extinsă; Decizia nr. 76/26.02.2015 (M.Of. nr. 174/13.03.2015), prvind art. 374 alin. 7 C.proc.pen.; Decizia nr. 166/17.03.2015 (M.of. nr. 264/21.04.2015) privind necitarea părților în Camera Preliminară și nepublicitatea procedurii; Decizia nr. 235/07.04.2015 (M.Of. 364/26.05.2015), Decizia nr. 336/30.04.2015 (M.Of. nr. 342/19.05.2015), privind interpretarea termenului de 5 zile prevăyut pentru solicitarea de către procuror a prelungirii măsurii arestului preventiv; Decizia nr. 496/23.06.2015 (M.Of. nr. 708/22.09.2015); Decizia nr. 603/06.10.2015 (M.of. nr. 845/13.11.2015); etc.

Practic, dacă analizăm și anul 2014, de la intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala si pana in prezent, au fost declarate neconstitutionale mai mult de 27 de dispozitii din Codul de procedura penala, printre care: art.3 alin.(3) teza a II-a, art.211, art.212, art.213, art.214, art.215, art.216, art.217, art.222, art.223 alin.(2) - sintagma „o infractiune de trafic de stupefiante”, art.335 alin. (4), art.341 alin.(5), art.341 alin.(10), art. 344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1), art.347 alin.(3), art.374 alin.(7) teza a II-a, art.431 alin.(1), 440 alin. (2) - sintagma „daca cererea este vadit nefondata”, 459 alin. (2), art.484 alin.(2), art.488, art.488/4 alin.(5), art.549/1 alin.(2), art.549/1 alin.(3), art.549/1 alin.(5).

-prin Decizia nr. 67/26.02.2015 Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate privind dispoziţiile art.19 din Legea nr.682/2002 privind protecţia martorilor și constată că soluția legislativă reglementată de art.19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art.2 lit.a) pct.1, și care nu a comis o infracțiune gravă este neconstituțională

- prin DECIZIA Nr.222 din 2 aprilie 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.69 alin.(1) lit.b) și ale art.110 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate constatând că dispozițiile art.69 alin.(1) lit.b) și ale art.110 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale.

- Prin DECIZIA Nr.361 din 7 mai 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 218—222 și art. 241 alin.(11) lit.a) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

- prin DECIZIA Nr.423 din 9 iunie 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4884 alin.(5) din Codul de procedură penală și ale art.105 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4884 alin.(5) din Codul de procedură penală, și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia contestația privind durata procesului penal se soluționează „fără participarea părților și a procurorului” este neconstituțională

- prin DECIZIA Nr.506din 30 iunie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală, şi s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.

- prin DECIZIA Nr.542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.431 alin.(1) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.

- prin DECIZIA Nr.552 din 16 iulie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)—(3), art.345 alin.(2) și (3), art.346 alin.(2)—(7), art.347 alin.(1) și (2) și art.348 din Codul de procedură penală Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată este neconstituțională

- prin DECIZIA Nr.631din 8 octombrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.344 alin.(2) și (3), art.345 alin.(3), art.346 alin.(2) și art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art.346 alin.(3)—(5) este neconstituțională..

- Prin DECIZIA Nr.740 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, Curtea constată că măsura arestului la domiciliu este similară arestării preventive, atât sub aspectul includerii lor în categoria măsurilor preventive, cât și sub aspectul naturii lor privative de libertate, al identității cauzelor și condițiilor în care cele două măsuri pot fi dispuse și al modului similar de dispunere și prelungire a lor. Curtea reține, totodată, lipsa importanței locului și a condițiilor în care cele două măsuri preventive sunt executate, din perspectiva posibilității asimilării acestora.

Curtea constată că art.23 alin.(5) din Constituție face referire doar la durata maximă a arestării preventive, fapt pe deplin justificat din perspectivă cronologică, având în vedere că măsura arestului la domiciliu a fost reglementată, prin dispozițiile Legii nr.135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Constituției și că la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reținerii, era arestarea preventivă. Curtea reține, însă, că norma constituțională analizată trebuie interpretată, în sens larg, ca limitând, pe parcursul urmăririi penale, la 180 de zile durata maximă a arestării, indiferent că este vorba despre arestarea preventivă sau despre arestul la domiciliu. Această concluzie se impune, având în vedere similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii și a substanței acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituțională, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența mai sus invocată. În concluzie, Curtea constată că legiuitorul constituant a avut în vedere, cu prilejul reglementării art.23 alin.(5) din Legea fundamentală, limitarea oricărei privări de libertate, cu excepția reținerii, care beneficiază de o reglementare separată prin alin.(3) al aceluiași art.23, la 180 de zile. A permite ca prin cumularea duratei celor două măsuri preventive privative de libertate să se depășească limita maximă de 180 de zile înseamnă a înfrânge exigențele normei constituționale prevăzute la art.23 alin.(5).

Curtea constată că, prin prisma acestei interpretări, prevederile art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, care nu permit luarea în considerare a duratei privării de libertate dispuse prin măsura arestului la domiciliu pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale, sunt neconstituționale.

Astfel, aceste decizii au avut cel mai mare și cel mai direct impact asupra modului în care magistrații din cadrul judecătoriei aplică legea în materie (procesual) penală.

Deşi mai puține ca număr, nu trebuie neglijate nici deciziile Curții Constituționale din materie civilă:

- prin DECIZIA Nr.387 din 27 mai 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru , Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune.

- prin DECIZIA Nr.485 din 23 iunie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) și art.486 alin.(3) din Codul de procedură civilă , Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.13 alin.(2) teza a doua, ale art.84 alin.(2), precum și ale art.486 alin.(3) din Codul de procedură civilă, cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, sunt neconstituționale.

- Decizie extrem de importanta a Curtii Constitutionale a Romaniei a fost pronunţată în sedinta de joi, 18 decembrie 2015,care va avea impact asupra sistemului judiciar în materie civilă , prin declararea neconstituţionalităţii prevederile articolului 666 din Codul de procedura civila privind incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc, stabilind ca procedura de executare silita este sustrasa controlului judecatoresc si ca nu sunt respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei autoritatii.

Prin deciziile general-obligatorii emise de Înalta Curte Casaţie şi Justiţie cu impact asupra prcaticii judiciare:

-prin Decizia nr.6/16.02.2015 pronunţată în dosarul nr. 14/2014 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că: procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

- prin Decizia nr.7/16.03.2015 pronunţată în dosarul nr.1/2015 de către ICCJ s-a  admis recursul în interesul legii stabilindu-se că la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.

- prin Decizia nr.12/08.06.2015 pronunţată în dosarul nr.6/2015 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii , stabilind că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1279 alin. (3) teza I şi art. 1669 alin. (1) din Codul civil, în situația în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deși nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.

-prin Decizia nr.17/05.10.2015 pronunţată în în dosarul nr.14/2014 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii stabilind că în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

-prin Decizia nr.19/05.10.2015 pronunţată în dosarul nr.12/2015  de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii şi, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

- prin Decizia nr.23/26.10.2015 pronunţată în dosarul nr.15/2015, ÎCCJ a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

 - prin  Decizia nr.25/07.12.2015 pronunţată  în dosarul nr.21/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat ori s-a prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.

- prin   Decizia nr.26/07.12.2015 pronunţată   în dosarul nr.22/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii, stabilind că sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia nr.2008/909/JAI al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române. Sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia nr.2008/909/JAI ori care nu sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres. 

În concluzie, anul 2015 a fost din nou un an marcat de numeroase modificări legislative, care au îngreunat activitatea sistemului judiciar, determinând re-evaluarea practicii și procedurilor aplicate, solicitând timp pentru a studia și a aplica.

Această situație generează şi practică neunitară la nivelul întregului sistem judiciar fiind un factor de imprevizibilitate a aplicării legii, care a condus la bulversarea justițiabililor, care nici nu au o cultură juridică satisfăcătoare și care încă nu s-au obișnuit cu modificările substanțiale ale legislației civile și penale din ultimii ani, determinate de reforma noilor Coduri în aceste materii.

Precizăm că o lege trebuie să îndeplinească anumite condiții de accesibilitate, claritate și previzibilitate. La aceste condiții s-ar putea adăuga și una de stabilitate, condiție ce consider că ar rezolva pe termen mediu și lung- veșnica problemă a practicii neunitare din România.

CAPITOLUL III-INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

La Judecătoria Caransebeş nu au fost înregistrate abateri disciplinare şi aplicate sancţiuni judecătorilor sau personalului auxiliar.

Evaluarea profesională a magistraţilor Judecătoriei Caransebeş -având în vedere numărul redus al schemei de magistraţi la această instanţă- în număr de 8, fiind sub numărul prevăzut de 10 judecători în schemă- în baza prevederilor legale - se efectuează de către Tribunalul Caraş-Severin, sens în care s-au comunicat: fişele de autoevaluare, hotărâri judecătoreşti şi documentaţiile legale.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar al instanţei, evaluarea profesională s-a efectuat în cursul lunii martie 2015 ţinându-se seama de raportul de activitate efectuat de grefierul şef privind activitatea anuală desfăşurată atât judiciar cât şi administrativ, precum şi de calificativele propuse de judecătorii delegaţi şi judecătorii de complet.

III.2 Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

Nu au existat cazuri de răspunedere penală a judecătorilor şi personalului auxiliar.

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTARA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

In cursul anului 2015 în activitatea de judecată din cadrul instanţei s-a făcut aplicarea directă în hotărîrile judecătoreşti a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în acord cu dispoziţiile art. 20 din Constituţia României.

In activitatea de judecată s-a făcut aplicarea directă a unor norme de drept comunitar în materia emiterii mandatului european de arestare.

De asemenea, în vederea aplicării dispoziţiilor CEDO au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor şi discutate în şedinţele de învăţămînt profesional decizii pronunţate în cauzele în care România a fost parte. In acest sens s-a acordat o mare atenţie judecării cauzelor într-un termen rezonabil, reglementat de art. 6 din Convenţie ca o garanţie procedurală de natură să întărească mecanismul de apărare al drepturilor omului şi , respectiv, pentru a proteja părţile împotriva duratei excesive a proceselor şi asigurarea eficienţei şi credibilităţii actului de justiţie.

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei a devenit iminentă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aplicarea dreptului civil european presupune cunoaşterea competenţei internaţionale a instanţelor, reguli de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti străine. În soluţionarea cauzelor pe rol intervin tot mai multe elemente de extraneitate, de administrare a probelor prin comisii rogatorii precum şi cereri de emitere a mandatelor de arestare internaţională.

Proceduri de cooperare judiciară internaţională au fost aplicate în special în cauzele de familie-minori şi în activitatea biroului de executări penale.

Statistic, la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Caransebeş au fost eliberate 5 mandate europene de arestare.

În cursul anului 2015, a fost, înregistrată 5 dosare în care autorităţile emitente străine au solicitat Judecătoriei Caransebeş efectuarea de comisie rogatorie: 2 în materie civilă şi 3 în materie penală .

S-a înregistrat un nr. de 10 notificări emise de autorităţile străine care au fost îndeplinite de către Judecătoria Caransebeş.

În cursul anului 2015, la Judecătoria Caransebeş s-au înregistrat 2 somaţii de plată europene .

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Conform Legii 317/2004 Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii, a criteriilor de competenţă etică şi profesională în desfăşurarea carierei juridice a magistraţilor.

In vederea îndeplinirii obiectivelor si a principalelor direcţii de acţiune prevăzute in Strategia de reforma a sistemului judiciar a existat o buna colaborare in raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a materializat in analizarea unor proiecte de acte normative , la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii si s-au formulat puncte de vedere la problemele solicitate in diverse domenii de activitate ale instanţei.

La sesizările Inspecţiei Judiciare pentru petiţiile adresate de petiţionari s-a răspuns cu promptitudine şi s-au comunicat datele şi înscrisurile solicitate.

In anul 2015 a existat o buna colaborare in raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a materializat in analizarea unor proiecte de acte normative , la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii si s-au formulat puncte de vedere la problemele solicitate in diverse domenii de activitate ale instantei.

In anul 2015 a existat o buna comunicare cu, Poliţia, Jandarmeria, Penitenciarele, Parchetul de pe linga Judecatoria Caransebeş neînregistrându-se disfunctionalitati sau relatii tensionate.

In concret nu au existat intirzieri mari in dosarele penale retinute pentru motivarea caii de atac , restituirea acestora facindu-se intr-un termen rezonabil pentru a fi înaintate instanţelor superioare.

Situaţiile apărute între instituţii privind aplicarea Noului Cod de Procedură Peală, sau problemele generale de drept au fost gestionate prin comunicare cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin – cu cele 3 posturi de poliţie: Poliţia muncipiului Caransebeş – Poliţia oraşului Oţelu Roşu şi a oraşului Băile Herculane aflate pe raza de competenţă a Judecătoriei Caransebeş pentru cele 28 de comune şi 80 de sate şi cătune , cu inspectoratul de Jandarmi Caraş-Severin şi cu Poliţia comunitară a municipului Caransebeş

De asemenea relaţii profesionale şi de comunicare corespunzătoare fără tensiuni sunt şi cu ceilalţi participanţi: executori judecătoreşti , notari , personalul din cadrul Serviciul de Probaţiune, penitenciare, IML-uri etc.

Continuarea colaborării cu toate instituţiile: Poliţie, Parchet, Jandarmerie, Penitenciare, avocaţii, executorii judecătoreşti, serviciul de probaţiune, experţii judiciari, notarii , primăriile arondate Judecătoriei Caransebeş.

O permanentă comunicare şi colaborare cu preşedinţii altor Judecătorii precum şi cu conducerea instanţelor superioare pentru un management corespunzător.

In ceea ce priveste anul 2015 , colaborarea interinstitutionala cu Baroul de avocati s-a desfasurat intr-un climat de normalitate, maniera de abordare a relatiilor nu a generat dificultati in gasirea unor solutii de rezolvare a situatiilor in care era necesar desemnarea aparatorilor din oficiu in cazul asistentei juridice obligatorii sau in cazul in care aparatorii deja desemnati nu s-au prezentat la instanta, intrucit nu s-au inregistrat amânări ale cauzelor pe considerentui lipsei aparatorului din oficiu. Aceiaşi colaborare şi în ceea ce priveşte desemnarea avocaţiilor - curatori.

Accesul avocaţilor la sectoarele instanţei- arhivă, registratură, executări penale, birou relaţii publice – se face conform Regulamentului. Avocaţii respectă programul stabilit .

Toate situatiile nou aparute intre institutii, au fost gestionate prin prisma comunicarii , informării şi îndeplinirii atribuţiilor corespunzătoare.

In anul 2015 la nivelul instantei nu au fost organizate conferinte de presa sau mese rotunde la care sa participe reprezentanti ai mass media si nici nu s-au redactat articole care sa apara in presa centrala sau locala.

Relaţia Judecătoriei Caransebeş cu mass -media, derulată prin Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul care funcţionează la nivelul instanţei şi prin judecătorul desemnat ca şi purtător de cuvânt poate fi apreciată ca bună,fiind furnizate, în mod obiectiv si profesionist, la solicitarea reprezentanţilor mass-media, datele cerute cu privire la activitatea instanţei.

Nu a fost necesar a fi utilizat dreptul la replică cu privire la aspectele semnalate, referitor la activitatea instanţei, aceasta fiind reflectată, în general, în mod obiectiv în presa centrală sau locală.

In concluzie, la nivelul instanţei se manifestă o preocupare permanentă a judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate pentru adoptarea unei atitudini decente şi politicoase în comunicarea cu mass-media şi cu justiţiabilii, în măsură să respecte demnitatea acestora.

În cursul anului 2015 au fost înregistrate un număr de 32 petiţii iar răspunsurile au fost comunicate petiţionarilor- persoane fizice - în termenele legale. S-a înregistrat şi un număr de 2 cereri privind accesul la informaţiile de interes public, ambele soluţionate.

In raporturile instanţei cu justiţiabilii s-a avut în vedere, în primul rînd, rolul de serviciu public al serviciului judiciar, stabilindu-se un nou tip de relaţii între instanţă şi justiţiabili, prin publicarea pe portalul instanţei a informaţiilor accesibile acestora, precum şi montarea, în incinta instanţei, a 2 infochioşcuri pentru accesarea rapidă a oricarui tip de informaţie din reţeaua sistemului judiciar.

Scanarea documentelor - arhivarea electronică asigură accesul la consultarea electronică a dosarului de către părţi.

In anul 2015 instanta nu a fost antrenata in activitati cu alte entitati componente din sistem, respectiv O.N.G.-uri, societatea civila si organisme internationale.

În baza Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în unităţile de învăţământ preuniversitar încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public, în continuarea activităţii desfăşurată în cursul anului 2014, au fost organizate, în cursul lunii aprilie 2015 întruniri ale judecătorului stagiar Vârlugă Ion Radu , sub directa coordonare a preşedintelui instanţei, cu elevi ai Colegiului Naţional CD Loga. Cu această ocazie, la sediul Colegiului Naţional CD Loga au fost prezentate temele :

- Rolul justiţiei în înfăptuirea adevărului şi dezvoltarea pe termen mediu şi lung a unei societăţi;

- Rolul şi importanţa justiţiei în statul de drept ( cu particularităţi raportat la societatea românească);

- Necesitatea cunoşaterii de către orice persoană a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor în societate.

- Aspecte juridice privind justiţia- prezentare şi xplicaţii privind noţiunile de dreptate-justiţie-adevăr.

Discuţiile au fost urmate de vizitele elevilor la sediul instanţei, ocazie cu care s-au vizitat sălile de şedinţă, sectoarele instanţei , traseul şi locul de primire a persoanelor private de libertate.

În data de 14 noiembrie 2015, preşedintele instanţei Puşcaş Adina a participat la dezbaterea publică „ Serbările Normalităţii - celebrarea unei normalităţi care exclude şi condamnă violenţa domestică, traficul de persoane şi lipsa egalităţii de şanse”.

Dezbaterea a avut loc în mijlocul comunităţii locale- organizată de Episcopia Caransebeşului -participanţi fiind elevi, cadre didactice de la liceele caransebeşene – CD Loga şi Traian Doda.

Dezbaterile au avut ca scop conştientizarea principiului egalităţii de şanse, combaterea violenţei domestice, dezvoltarea unor măsuri de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii obiectivele avute în vedere pentru anul 2015 vor fi continuate şi în anul 2016:

-asigurarea transparenţei organizării şi funcţionării în limitele permise de legi şi regulamente:

- comunicarea pe plan orizontal şi vertical; cultură organizaţională la nivelul instanţei pentru eficacitatea, eficienţa informaţiei şi a comunicării pentru susţinerea managementului participativ în organizarea instanţei.

- continuarea funcţiilor de coordonare, antrenare pentru armonizarea ordinelor de serviciu cu acţiunile personalului auxiliar şi punerea în aplicare a acestora, având în vedere complexitatea şi diversitatea reacţiilor la schimbare.

- sprijinul justiţiabililor în demersul de lărgire a cunoştinţelor în domeniul judiciar; asigurarea accesului rapid şi eficient la informaţiile şi legislaţia relevantă privind activitatea de judecată şi activitatea desfăşurată pe sectoarele de activitate din cadrul instanţei.

Dincolo de datele statistice care sunt relevante sub aspectul cantităţii, consider că aceste date statistice nu reflectă complexitatea şi dificultatea muncii depusă de fiecare magistrat în parte şi ţin să subliniez faptul că importantă este realitatea raportat la percepţia asupra justiţiei din prezent şi pentru reforma sistemului judiciar se impune restructurare instituţională, reformarea mentalităţilor şi eforturi financiare.

PREŞEDINTE

PUŞCAŞ ADINA

-----------------------

55

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download