ROMÂNII DIN BANATUL SÂRBESC îN PRIMăVARA ANULUI ...

173

ROM?NII DIN BANATUL S?RBESC ?N PRIM?VARA

ANULUI REVOLU?IONAR 1848

Mircea M?ran*

Cuvinte cheie: Banatul S?rbesc, rom?ni, s?rbi, revolu?ie,

Keywords: Serbien Banat, Romanians, Serbs, revolution

Revolu?ia de la 1848-1849, unul din momentele de r?scruce al istoriei

europene ?n secolul al XIX-lea, a r?mas p?n? ?n zilele noastre o tem? deosebit

de interesant? pentru cercet?torii trecutului b?tr?nului continent. Ca ultima

etap? a a?a-numitei ?revolu?ii atlantice¡±, prin care se termin? seria de

revolu?ii care au zguduit din temelii vechea or?nduire de pe ambele coaste

ale Oceanului Atlantic, Revolu?ia de la 1848-1849 cuprinde o serie de ??ri

europene, ca Fran?a, ??rile germane, ??rile italiene, Monarhia Habsburgic?,

?ara Rom?neasc?, av?nd ecouri mai palide ?i ?n alte p?r?i ale Europei.

La ?tirile despre evenimentele din Viena ?i Pesta din martie 1848, au

avut loc fr?m?nt?ri revolu?ionare ?i printre locuitorii Ungariei de Sud, inclusiv

Banatul ?i Grani?a Militar?. Astfel de fr?m?nt?ri au primit o intensitate

deosebit? ?n ora?ele Panciova ?i Zemun, c?t ?i printre ??ranii din districtul

Kikinda, iar ?ntr-o m?sur? mai mic? ?i ?n alte p?r?i ale Ungariei de Sud.

Caracterul multietnic al Banatului s-a reflectat ?i prin participarea cet??enilor

apar?in?nd diferitelor na?ionalit??i b?n??ene la evenimentele care vor urma.

Printre acestea au fost ?i rom?nii, care ?n p?r?ile vestice ale Banatului (Banatul

S?rbesc), g?sindu-se la periferia spa?iului etnic rom?nesc, vor fi constr?n?i s?

se al?ture uneia dintre p?r?ile intrate ?n conflict (mi?carea revolu?ionar? s?rb?

?i mi?carea revolu?ionar? maghiar?).

Rom?nii din Banatul S?rbesc reprezentau o popula?ie preponderent

rural?, fiind dispersa?i ?n localit??ile din jurul centrelor urbane mai importante

¨C V?r?e?ul ?i Becicherecul Mare, g?site sub administra?ie civil?, respectiv

Panciova ?i Biserica Alb?, ?ncadrate ?n Grani?a Militar?. Un num?r mai mic

?coala Superioar? pentru instruirea educatorilor, V?r?e? (Serbia), e-mail: maranmircea@



*

174

de rom?ni tr?ia ?i ?n ora?ele amintite, ad?ug?nd ?n acest loc ?i ora?ul Kikinda

Mare, g?sit ?ntr-o zon? ?n care elementul rom?nesc era, din punct de vedere

numeric, categoric inferior ?n compara?ie cu cel s?rbesc, maghiar sau german.

?n ceea ce prive?te evenimentele petrecute la Kikinda pe data de 24

aprilie, care, de fapt, aveau un caracter mai mult social dec?t na?ional, ?n care

cet??enii ora?ului ?i ??ranii din ?mprejurimi s-au confruntat cu unit??ile armatei

regulare ?i, ?n urma retragerii acestora, s-au r?fuit cu membrii magistratului

ur??i de popor, credem c? printre participan?ii la acestea a fost ?i un num?r

oarecare de rom?ni. Aceasta se poate deduce pe baza numelor celor inculpa?i

?n asasinarea senatorului Aleksandar ?un?i?, care a fost sp?nzurat de r?scula?i

?n dup?-amiaza revoltei. Pe baza raportului Tribunalului Districtual din

Becicherecul Mare (din anul 1854), afl?m numele celor implica?i, printre care

au fost ?i Laza Bucur, Ia?a Unguran, Ana Puia, Sima Moro?an1, indivizi cu

nume evident rom?ne?ti, ceea ce, totu?i, nu ?nseamn? cu siguran?? c? ace?tia au

?i fost rom?ni, av?nd ?n vedere procesul accentuat de asimilare a rom?nilor ?n

aceast? parte a Banatului. Pe de alt? parte, ?n favoarea presupunerii noastre este

faptul c? la Kikinda ?ntr-adev?r a tr?it ?n secolul al XIX-lea un oarecare num?r

de rom?ni. ?n anul 1854 de pild?, deci doar c??iva ani mai t?rziu, la Kikinda

au fost ?nregistra?i 442 de rom?ni, din num?rul total de 14 903 locuitori2. Un

alt argument ?n favoarea eventualei particip?ri a etnicilor rom?ni ?n revolta de

la Kikinda ?l reprezint? ?i faptul c? ?n zilele acelea, pe la sf?r?itul lunii aprilie

1848, prin zon? a circulat o proclama?ie anonim?, adresat? ?fra?ilor ?i s?rbi,

?i valahi, ?i germani, ?i maghiari, ?i slavi¡±3, ?n care sunt chema?i cu to?ii s? se

ridice la arme pentru a-?i ob?ine dreptatea ?mpotriva asupritorilor feudali.

O oarecare agita?ie a fost prezent? deja ?n luna aprilie ?i printre gr?nicerii

din Regimentul Germano-b?n??ean cu sediul la Panciova, ?n majoritate s?rbi,

care la adunarea de la ?repaia din 15 ?i 16 aprilie 1848 au dezb?tut probleme

de interes na?ional ?i social, adopt?nd ?i o list? de revendic?ri ?n 28 de puncte,

prin care au fost exprimate n?zuin?ele na?ionale s?rbe?ti din Monarhie,

adunarea reprezent?nd astfel un fel de avanpremier? a Adun?rii din Luna Mai

Milivoj Rajkov, Istorija grada Kikinde do 1918. godine, Kikinda, 2003, p. 84

Ibidem, p. 105

3

Ibidem, p. 83. Vezi ?i §¡§â§á§Ñ§Õ §­§Ö§Ò§Ý, §±§â§Ú§Ý§à§Ô §Ú§ã§ä§à§â§Ú?§Ú §Ñ§Ô§â§Ñ§â§ß§à§Ô §á§Ú§ä§Ñ?§Ñ §å §£§à?§Ó§à§Õ§Ú§ß§Ú 18481849, §¯§à§Ó§Ú §³§Ñ§Õ, 1954, p. 40-41. Documentul este publicat integral ?n §¤§â§Ñ?§Ñ §Ù§Ñ §Ú§ã§ä§à§â§Ú?§å

§ã§â§á§ã§Ü§à§Ô §á§à§Ü§â§Ö§ä§Ñ §å §£§à?§Ó§à§Õ§Ú§ß§Ú 1848-1849, §ã§Ö§â§Ú?§Ñ I, §Ü?§Ú§Ô§Ñ I, §Þ§Ñ§â§ä-?§å§ß§Ú 1848, §¢§Ö§à§Ô§â§Ñ§Õ,

1952, nr. 177, p. 247-251

1

2

175

de la Sremski Karlovci. Este interesant c? la aceast? adunare au participat ?i

gr?niceri rom?ni din acest regiment, ceea ce observ?m, printre altele, ?i din

faptul c? ?n punctul 27 al revendic?rilor se cere eliberarea comunelor Ofcea

?i Borcea de pl?tirea impozitelor ?n caz de inunda?ii pe holdele din aceste

comune4. Deci, este clar c? la aceast? adunare au participat ?i reprezentan?ii

comunei rom?ne?ti Ofcea, care va fi de la bun ?nceput devotat? mi?c?rii

revolu?ionare s?rbe?ti din Monarhie.

La ?nceputul lunii mai 1848, reprezentan?ii poporului s?rb din Ungaria

s-au ?ntrunit la Sremski Karlovci, unde a avut loc a?a-numita ?Adunare din

Luna Mai¡± (Majska skup?tina), la care s-a proclamat Voivodina S?rbeasc?,

de voievod fiind ales colonelul Stevan ?upljikac, ?n acel moment g?sit pe

frontul italian ?mpreun? cu unit??ile de gr?niceri. Mitropolia s?rb? din Sremski

Karlovci a fost avansat? la rang de patriarhie, ?n frunte cu Josif Raja?i?.

Regimul revolu?ionar maghiar, ?n frunte cu Kossuth, nu a acceptat ?ns?

revendic?rile s?rbilor, ceea ce va duce ?n cur?nd, ?ncep?nd cu luna iunie, la

izbucnirea ostilit??ilor ?ntre s?rbi ?i unguri, care repede s-au transformat ?ntrun s?ngeros r?zboi civil purtat pe meleagurile Ungariei de Sud, ?n primul r?nd

?n Banat ?i care va dura p?n? ?n luna august 1849. La ?nceput, revolu?ionarii

maghiari s-au bucurat de un sprijin tacit al Cur?ii de la Viena, g?sit? ?i ea ?ntr-o

situa?ie dificil?, at?t din cauza situa?iei din Austria, c?t ?i din cauza r?zboiului

cu italienii, astfel c? abia ?n toamna anului 1848, regimul habsburgic ??i va

?ntoarce armele ?mpotriva revolu?ionarilor maghiari. ?ntre timp, s?rbii au

fost nevoi?i s? lupte singuri ?mpotriva armatei maghiare care, ?ntr-o oarecare

m?sur?, p?n? ?n toamna acestui an, a fost sprijinit? ?i de trupele imperiale.

Atitudinea rom?nilor b?n??eni fa?? de evenimentele din 1848, ?n special

?n primele luni ale Revolu?iei, a fost ?n general cea de sus?inere a mi?c?rii

revolu?ionare maghiare. Pe data de 15/27 iunie 1848 a avut loc la Lugoj marea

adunare a rom?nilor din Banat. Conduc?torii mi?c?rii revolu?ionare a rom?nilor

din Banat sprijineau programul revolu?ionarilor maghiari, distan??ndu-se

de revolu?ionarii s?rbi, din motivul c? Eftimie Murgu ?i colaboratorii s?i

considerau c? una din sarcinile principale ale rom?nilor este desp?r?irea de

biserica s?rbeasc? ?i formarea unei biserici ortodoxe rom?ne independente. Pe

4

§¤§â§Ñ?§Ñ §Ù§Ñ §Ú§ã§ä§à§â§Ú?§å §ã§â§á§ã§Ü§à§Ô §á§à§Ü§â§Ö§ä§Ñ §å §£§à?§Ó§à§Õ§Ú§ß§Ú 1848-1849, nr. 122, p. 177-179; Mihovil

Tomandl, Istorija Pan?eva, Pan?evo, 2003, p. 123. Vezi ?i I. Baba, V. Mic, Ovcea, pagini de

istorie cultural? ?i spiritual?, Novi Sad, 2007, p. 17

176

de alt? parte, cazuri de rezisten?? ?mpotriva maghiarilor, mai concret ?mpotriva

?nrol?rii ?n g?rzile maghiare au fost prezente ?i ?n satele rom?ne?ti, dar acest

fenomen avea mai mult un caracter social dec?t unul na?ional. Astfel, locuitorii

satelor Stefansfeld, Ernesthazi ?i S?rcia Rom?n? (l?ng? Becicherecul Mare)

au afirmat c? ei nu vor intra ?n gard? p?n? ce p?m?ntul lor nu va deveni liber,

asem?n?tor celui urbarial5, astfel c? ?n aceste localit??i nici nu a fost f?cut?

trecerea ?n eviden?? a gardi?tilor, autorit??ile fiind ?n acela?i timp rezervate

?i ?n ceea ce prive?te acordarea de arme localnicilor6. Agita?iile ?n r?ndul

??r?nimii au fost prezente pretutindeni ?n prim?vara revolu?ionar?, av?nd un

caracter antifeudal ?i mai pu?in na?ional. ?n ele, dup? cum deja am afirmat, a

participat ?i ??r?nimea rom?n?. Mi?c?rile ??r?ne?ti vor fi prezente ?i ?n fazele

mai t?rzii ale Revolu?iei, men?in?ndu-?i caracterul lor social7.

?n ceea ceea ce prive?te partea de sud-vest a Banatului, ?n special Grani?a

Militar?, cu sau f?r? voia lor, rom?nii se vor al?tura mi?c?rii revolu?ionare

s?rbe?ti, particip?nd ?n r?zboiul ?mpotriva maghiarilor. De fapt, rom?nii

din Banatul Vestic au fost ?ntr-o oarecare m?sur? dezorienta?i ?n prima faz?

a evenimentelor revolu?ionare de la 1848. Ambele p?r?i g?site ?n conflict, ?i

s?rbii ?i maghiarii, contau pe ajutorul popula?iei din satele rom?ne?ti, la fel ca

?i pe cea din localit??ile germane ?i slovace.

?nc? la Adunarea din Luna Mai de la Sremski Karlovci, la care de fapt au

participat ?i numero?i deputa?i din Banat, printre care ?i din satele cu popula?ie

rom?neasc? ale Banatului Vestic (Maramorac, Deliblata, Satu Nou, Dobri?a,

Ofcea, Alibunar, Doloave, S?n-Mihai, Grebena?, Cuvin, Straja, Ore?a?,

Biserica Alb?)8, ?n punctul 6 al concluziilor s-a sprijinit ideea independen?ei

?i a egalit??ii poporului rom?n cu celelalte popoare din Monarhie. Pe baza

listelor celor prezen?i la aceast? adunare ne d?m seama ?ns? c? printre ace?ti

deputa?i veni?i din satele amintite (care ?n majoritate erau mixte, cu popula?ie

§¡§â§á§Ñ§Õ §­§Ö§Ò§Ý, op.cit, p. 52

Ibidem, p. 47

7

O astfel de mi?care a ??r?nimii germane ?i rom?ne este amintit? de Arpad Lebl, op.cit., p. 53,

f?r? a fi ?ns? specificat? perioada ?n care s-a desf??urat (probabil ?n toamna anului 1848 sau

chiar la ?nceputul anului 1849), ?n care ace?tia, crez?nd c? armata este de partea lor, au ?nceput

s? ocupe p?m?ntul nobilimii.

8

Daka Popovi?, Pan?evo u srpskom pokretu 1848-1849, Novi Sad, 1954, p. 13-14. Vezi ?i

D.J.Popovi?, Srbi u Vojvodini, 3, p. 237

5

6

177

rom?no-s?rb?, unele ?i german?), erau doar c??iva rom?ni9. Din localitatea

S?n-Mihai, de pild?, la aceast? adunare de la Sremski Karlovci a participat

gr?nicerul Gheorghe Tomici. Cu aceast? ocazie, locuitorii S?n-Mihaiului

transmit prin intermediul episcopiei V?r?e?ului patriarhului Raja?i? o peti?ie10,

?n care cer sprijinul patriarhului ?i ??i declar? adeziunea fa?? de Voivodina

s?rbeasc?, promi??nd c? vor executa toate ordinele conducerii acesteia.

Documentul a fost semnat de un grup de cet??eni ai S?n-Mihaiului, ?n numele

??ntregii comunit??i¡±: Dumitru Muntianu, Gheorghe Moro?an, Gheorghe

Pavlov, Arsenie Jama?, Todor G?t?ian?, iar ?n continuare semneaz? ?i membrii

comunit??ii biserice?ti: Gheorghe Tomici (pre?edinte), Ioan Munteanu

(vicepre?edinte), Vasilie Sfera (secretar), Todor Cioban, Gheorghe Stefan,

Petar Stefan, Panta Miro?an. Gheorghe Tomici s-a ?napoiat de la Adunare

cu o scrisoare de la ?sf?ntul patriarh ales¡±, ?n care se comunicau hot?r?rile

aduse, printre care ?i cea c? ?luminatul nostru monarh a acordat fiec?ruia cele

cerute¡±11. Mai t?rziu se va vedea, ?ns?, c? s?mien?ii vor ajunge ?n conflict cu

mi?carea revolu?ionar? s?rb?.

?ntorc?ndu-ne la participan?ii rom?ni la Adunarea din Luna Mai din

Sremski Karlovci, pe l?ng? Gheorghe Tomici, mai ?l amintim ?i pe Mihai

Nicolaievici din Straja ?i Iovan Ro?cule? din Satu Nou, apoi pe Gheorghe

Dimitrievici din Grebena? ?i Gheorghe Iovanovici din Ofcea. Este posibil, pe

baza numelor lor, ca printre participan?ii la adunare s? fi fost ?i al?i rom?ni,

veni?i din localit??ile ?n care elementul etnic rom?nesc era deja pe cale de

dispari?ie ?i care, credem, nu sus?ineau interesele na?ionale ale poporului

rom?n (de pild?, Gavril Barbul din Baranda, Jivan Flora din Kru?ci?a, Ignat

Muncean din Zagai?a, Iosif Boc?an din Samo?)12.

Pe baza hot?r?rii din punctul 6 al Adun?rii din Luna Mai, la 17 mai

a fost trimis de c?tre Comitetul Principal s?rbesc un apel ?n care rom?nii

sunt chema?i la colaborare ?i lupt? comun?13, pe care ace?tia l-au privit la

?nceput cu ne?ncredere, chiar din cauza tendin?ei de a se elibera de sub tutela

bisericii ortodoxe s?rbe. Printre rom?nii din Banatul Vestic ?nc? ?nainte de

D.J.Popovi?, op. cit., p. 237-241

Documentul este citat ?n Panta Cebzan, S?nmihaiul ?n v?ltoarea Revolu?iei din 1848 (I),

Timi?oara, 1/2002, p. 16

11

Radu Flora, Rela?iile s?rbo-rom?ne, noi contribu?ii, Panciova, 1968, p. 98

12

Ibidem.

13

Slavko Gavrilovi?, Srbi u Revoluciji 1849-49, ?n Istra?ivanja, 5, 1976, p. 254.

9

10

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download