Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 17 martie 2021, a doua parteecomTEAM Stories| Povestea Pofta Focului: business-ul ie?ean care ??i aduce ?i ?n online zacusca p?tima?? cu hribi, gogo?ari criminali sau sosul brun dulce, Armand Iliescu 17 Martie 2021, Sos brun, vraja busuiocului, magiuna? de prune, dezlegare la pe?te sau hribi irezistibili, toate acestea sunt doar o parte dintre ”operele tradi?ionale” g?ndite ?i produse de c?tre Gica Neam?u, fondatoarea Pofta Focului. Ne-a povestit ?n cadrul proiectului ecomTEAM Stories, realizat de wall-street.ro, de unde a pornit ideea business-ului, care este produsul vedet? ?i care sunt planurile ?n ceea ce prive?te comer?ul cu aceste produse ?n online.Pofta Focului reprezint? transformarea pasiunii de a g?ti ?ntr-un business de familie, primii pa?i ?n aceast? direc?ie fiind f?cu?i ?n urm? cu 9 ani. Echipa din spatele afacerii este format? din Gica Neam?u, fiul ?i nora acesteia ?i doi angaja?i.Interviul acesta face parte din proiectul ecomTEAM Stories, menit s? spun? povestea micilor antreprenori din e-commerce-ul rom?nesc. Pentru a fi sigur c? nu ratezi niciuna dintre pove?tile pe care ne-am propus s? le public?m ?n fiecare zi de miercuri, apreciaz? pagina ecomTEAM AICI. Dac? vrei s? fii la curent cu ultimele trenduri care te pot ajuta s? ??i cre?ti afacerea online, inscrie-te gratuit la ecomTEAM 2021 AICI ?i fii al?turi de noi la unul dintre cele mai mari evenimente de profil.”De la idee la pornirea business-ului au trecut ceva ani. ?n 2012 am f?cut un studiu pentru a-mi da seama de nevoia unui astfel de produs ?n pia??, dup? care a urmat o perioad? destul de lung? ?n care am construit baza tehnico-material?. ?n pia??, efectiv, am ?nceput s? fim din 2016”, poveste?te Gica Neam?u.Antreprenoarea s-a ocupat ?i de ”re?eta” din spatele unit??ii de produc?ieUnitatea de produc?ie ?n care sunt concepute preparatele face parte tot din ”crea?iile” Gic?i Neam?u, dar nu din calitate de buc?t?reas? ci de diriginte de ?antier.”La baz? sunt constructor. Eu am f?cut proiectul halei, totul a fost realizat cu mine ca diriginte de ?antier. ?n 2014 am pornit cu o investi?ie de 40.000 de euro ?n unitatea de produc?ie, aceasta era suma pe care am estimat-o. ?n final, cu tot cu utilaje am ajuns la 70-80.000 de euro. A?a se ?nt?mpl? ?ntotdeauna pe ?antier, ai antecalcule ?i postcalcule”, poveste?te Gica Neam?u care anun?? ?i un mic ”lockdown” pentru Pofta Focului ?n luna mai a acestui an, c?nd va reintra din nou ?n rolul de diriginte de ?antier pentru extinderea unit??ii de produc?ie, lucru ce i-ar permite s? ??i creasc? considerabil capacitatea de produc?ie.Concret, pe u?ile halei din Ia?i, ce con?ine un cuptor pentru sterilizare ?i un toc?tor de legume, ies lunar aproximativ 10.000 de borcane cu diferite preparate, iar extinderea acesteia, conform proiectului ?ntocmit de Gica Neam?u, i-ar permite s? ajung? chiar ?i p?n? la 30.000 de borcane lunar. ”Sincer, nu ?mi doresc lucrul acesta chiar at?t de mult, ?ns?, pe de alt? parte, nici nu vreau s? fiu pus? ?n situa?ia ?n care s? ?mi cear? clientul ?i s? spun c? nu mai am, c? e sold out”, poveste?te Gica Neam?u.De unde provin ingredientele preparatelor ?i cum ajunge produsul final pe mesele rom?nilor O parte dintre legume, cum ar fi ciupercile, sunt furnizate de la un partener din T?rn?veni, ardeii, ceapa ?i ro?iile sunt aduse de la T?rgu Frumos ?i Probota, iar produsul finit ajunge ?n mare parte ?n b?c?nii, pe platformele online ale acestora, eMAG Marketplace, ?i ?n cur?nd pe propria platform? Pofta Focului. ”Suntem ?n proces de finalizare a platformei noastre online. Lucr?m de ceva vreme la ea, ?ns? ne este pu?in greu s? facem multe ?i s? ias? foarte bine ?ntr-un timp scurt. Cur?nd va fi func?ional? cu toate modalit??ile de plat? online ?i un acces facil pentru clien?i”, explic? Gica Neam?uPentru o perioad?, produsele Pofta Focului s-au reg?sit ?i pe rafturile retailer-ului Mega Image, ?ns? extinderea pe acest segment de parteneri este ?ngreunat? de capacitatea de produc?ie.”Av?nd ?n vedere c? produsele sunt realizate manual ?n propor?ie foarte mare, ceea ce face noi ”automat” facem cu ajutorul unui cuptor de sterilizat ?i un toc?tor pentru legume. ?n rest, toate celelalte opera?iuni sunt f?cute manual, ?n condi?iile acestea, doar dac? aduc armata chinez? ?n curtea noastr? a? putea s? am o produc?ie ?ndeajuns de mare pentru a putea fi prezen?i pe tot ce ?nseamn? supermarket”, poveste?te Gica Neam?u.?n acest moment are 26 de re?ete pe stoc, portofoliul total ridic?ndu-se la aproximativ 70, ?ns? acesta e dictat de produc?ia agricol? din perioada respectiv? ?i de preferin?ele clien?ilor.”O programare a produc?iei de anul acesta a fost destul de complicat de f?cut, c?t? vreme sosurile pe care le-am lansat anul trecut au avut cerere ridicat?, iar re?etele cu mur?turi, lansate ?n loturi de prob?, au comenzi destul de mari. Ne g?ndim serios cum o s? ne facem produc?ia”, poveste?te Gica Neam?u, nominaliz?nd din portofoliul ei la categoria ”produs vedet?” dulcea?a de cire?e amare, produs pe care ?l are de la ?nceputul business-ului ?i c?ruia vrea anul acesta s? ?i pun? ”o hain? extrem deosebit?”. Produsele ei pot fi g?site pe eMAG Markeplace ?i ?n cur?nd AICI, pe propria platform?. O parte dintre loca?iile fizice din ?ar? sunt Gramador, Foodicious, Kiwi Marqt, B?c?niile Real Foods din Bucure?ti, magazine din Ia?i precum Aprostore, Bisou, Mamma Mia, EcoB?c?nia Happy, C?mara sau C?mara lui Baciu.Pofta Focului este prezent ?n c?te o unitate ?i anume, ?n Constan?a la B?c?nia Madame Z, ?n Re?i?a la Micii Mari Uzoni, ?n Foc?ani la Biracom, ?n Cluj-Napoca la B?c?nia Bun, iar ?n Roman ?i Bac?u ?n unit??ile de?inute de B?c?nia cu Dichis.?n primele 9 luni din 2020, Pofta Focului a ?nregistrat v?nz?ri de aproximativ 220.000 de lei.Dac? ?i-a pl?cut acest material ?i ??i dore?ti s? cite?ti ?i alte astfel de pove?ti din seria ecomTEAM Stories, po?i aprecia pagina noastr? de Facebook AICI ?i te po?i ?nscrie gratuit la ecomTEAM 2021 AICI pentru a afla toate ”ingredientele” de care are nevoie un business pentru a avea succes ?n ERT SI ALIMENTATIE PUBLICA ANALIZ? ZF. Cele mai puternice cinci grupuri din comer?ul modern ?m?n?nc?“ ?mpreun? 72% din v?nz?rile de aproape 70 mld. lei. P?n? ?n 2024 pia?a se va concentra ?i mai tare la v?rf Cristina Ro?ca 16.03.2021, ? Cota de pia?? cumulat? a celor mai puternice cinci grupuri din comer?ul modern a crescut constant, an de an, odat? ce acestea ?i-au extins re?elele ?i ?i-au majorat businessurile ? Au fost luate ?n calcul grupurile Schwarz (ce de?ine Lidl ?i Kaufland), Carrefour (cu toate entit??ile), Profi, Mega Image (cu brandurile Mega Image ?i Shop&Go) ?i Auchan ? P?n? ?n 2024 trendul ascendent va continua, iar cota de pia?? cumulat? va ajunge la 82%, fa?? de 72% ?n 2019 ?i doar 54% ?n er?ul modern cu dominant? alimentar?, o pia?? de aproape 70 mld. lei ?n 2019, ultimul an pentru care exist? date publice, devine tot mai concuren?ial, iar juc?torii mari devin tot mai puternici.Datele arat? c? cele mai mari cinci grupuri de comer? dup? cifra de afaceri din 2019 controlau aproape 72% din pia?? ?n anul de dinaintea pandemiei. Analiza e f?cut? la nivel de grup, nu de re?ea. Mai exact, afacerile Lidl ?i Kaufland sunt analizate cumulat, dat fiind c? am?ndou? lan?urile sunt parte a grupului german Schwarz. ?n Rom?nia - ca de altfel pe toate pie?ele - ele sunt operate separat, dar ac?ionarul e acela?i. De asemenea, ?n cazul grupului francez Carrefour sunt analizate toate companiile prin care gigantul opereaz? local. E vorba de patru companii care administreaz? diferite formate de magazine. Aici ?ns? exist? un management unic ?i o strategie comun? la nivelul tuturor entit??ilor.Adrian Ariciu, CEO Metro Cash & Carry: Nu avem ?n plan s? deschidem magazine proprii, dar dezvolt?m re?eaua de francize LaDoiPa?i p?n? la 2.000 de unit??i ?n trei ani , Ramona Cornea 17.03.2021, Comerciantul german Metro nu vrea s? mai deschid? magazine proprii, ci pariaz? mai degrab? pe expansiunea re?elei LaDoiPa?i. ?n acest moment, re?eaua de magazine ?n franciz? LaDoiPa?i num?r? peste 1.400 de unit??i. ?Avem 1.400 de magazine LaDoiPa?i, iar la sf?r?itul acestui an vedem peste 1.550 de unit??i. Obiectivul pe urm?torii trei ani este s? ajungem la 2.000 de magazine“, spune Adrian Ariciu, CEO Metro Cash & Carry. Re?eaua LaDoiPa?i a fost lansat? ?n 2012 de c?tre Metro Cash & Carry ca o solu?ie pentru hemoragia din comer?ul tradi?ional care pierdea - ?i ?nc? pierde - c?teva mii de unit??i an de an. Aceast? re?ea LaDoiPa?i nu este de?inut? de grupul german, ci de antreprenori rom?ni parteneri ?n franciz? ai Metro. Nem?ii au ?i 30 de magazine proprii sub brandul Metro. Spre deosebire de retaileri, care se adreseaz? clientului final, grupul german Metro e activ ?n comer?ul cash & carry (angro), astfel c? se adreseaz? companiilor. Nem?ii au dou? categorii mari de clien?i - rev?nz?torii (micile magazine) ?i juc?torii HoReCa.?Noi, Metro, ne baz?m pe cre?tere ?i p?str?m acelea?i obiective de cre?tere ?n urm?torii ani, o cre?tere organic?, pentru c? nu avem de g?nd s? deschidem magazine. Din punct de vedere al dinamicii pie?ei, vedem o cre?tere a consumului ?n continuare, nu vedem nicio m?sur? care s? duc? la un ?oc ?n consum la acest moment. Ne pozi?ion?m drept optimi?ti“, concluzioneaz? Adrian Ariciu. Compania a avut afaceri de 5,8 mld. lei ?n 2019.Grafic: Cota de pia?? cumulat? a celor mai mari cinci grupuri ?n totalul comer?ului modernTazz by eMAG se al?tur? B?ncii Transilvania ?n sus?inerea antreprenorilor locali 17 Mar 2021 | de Simona Popa Tazz by eMAG se al?tur? ini?iativei #CumparaDeLangaTine a B?ncii Transilvania prin lansarea ?n aplica?ie a unei categorii cu acela?i nume, pentru sus?inerea antreprenorilor care fac parte, prin afacerile lor, din via?a rom?nilor.?Pe l?ng? ?ncurajarea v?nz?rilor, prin aceast? lansare, Banca Transilvania ?i Tazz by eMAG doresc s? impulsioneze antreprenorii s? se reinventeze prin promovare, mutarea sau extinderea afacerilor ?n online, astfel ?nc?t produsele acestora s? fie g?site rapid, iar achizi?ia s? fie la ?ndem?na clien?ilor.Noua categorie din aplica?ie, #CumparaDeLangaTine, cuprinde branduri locale din marile ora?e, inclusiv o parte dintre cele promovate ?n cadrul campaniei BT, #CumparaDeLangaTine Challenge.Startul este dat cu peste 70 de afaceri din Bucure?ti, Cluj-Napoca, Constan?a, Ia?i, T?rgu Mure?, Oradea ?i Arad, iar pe parcurs vor fi ad?ugate ?i alte businessuri, din diferite domenii.#CumparaDeLangaTine este cea mai mare campanie a B?ncii Transilvania din 2020, lansat? pentru a solidariza oamenii prin promovarea unor afaceri locale ?n social media.?DIVERSEReglement?rile fiscale ale UE r?m?n flexibile p?n? ?n 2022, S.B., Interna?ional / 17 martieClauza derogatorie general?, care permite o deviere temporar? de la politicile fiscale f?r? a pune ?n pericol sustenabilitatea fiscal?, va r?m?ne activ? ?n Uniunea European? ?n 2022, ?nainte de a fi probabil dezactivat? ?n 2023, a declarat, mar?i, Valdis Dombrovskis, vicepre?edintele executiv pentru o economie ?n serviciul cet??enilor, informeaz? Agerpres."Decizia final? va fi luat? ?n prim?var?", a afirmat Dombrovskis, la conferin?a de pres? organizat? dup? reuniunea mini?trilor de Finan?e din UE.?n martie 2020, CE a propus activarea clauzei derogatorii generale, ca parte a strategiei sale de a r?spunde rapid, ferm ?i coordonat la pandemia de coronavirus. Aceast? activare a permis statelor membre s? ia m?suri pentru a face fa?? ?n mod adecvat crizei, ab?t?ndu-se, totodat?, de la cerin?ele bugetare care s-ar aplica ?n mod normal ?n temeiul cadrului bugetar european.Anali?tii se a?teapt? ca Executivul comunitar s? suspende, p?n? ?n 2023, limitele cu privire la cre?terea deficitului bugetar ?i plafonarea nivelul de ?ndatorare a statelor membre, ?n condi?iile ?n care carantina ?ndelungat? ?i progresul lent al campaniilor de vaccinare au afectat revenirea economic? a regiunii.Mini?trii de Finan?e din UE au fost de acord mar?i ca sprijinul fiscal s? nu fie retras prematur, ?n timp ce statele membre UE ??i vor adapta politicile la momentul potrivit pentru a asigura sustenabilitatea fiscal? pe termen mediu, a afirmat Dombrovskis.Acesta a ad?ugat c? economia UE ar urma s? se redreseze ?n semestrul doi din 2021."?n ceea ce prive?te politica fiscal?, este necesar s? continu?m s? sprijinim economia ?n 2021 ?i ?n 2022. Politicile na?ionale trebuie s? r?m?n? active", sus?ine oficialul european.Uniunea European? a suspendat, ?n luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate ?i cre?tere. Printre obliga?iile pe care statele membre UE nu mai trebuie s? le respecte ?n prezent se num?r? ?i faimoasa regul? care cere ca deficitul public s? nu dep??easc? 3% din Produsul Intern Brut, precum ?i obliga?ia de a men?ine datoria public? sub pragul de 60% din PIB.Dup? suspendarea regulilor de disciplin? bugetar?, statele membre au anun?at cheltuieli publice ?n valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de s?n?tate ?i a sus?ine economiile, companiile ?i pia?a muncii s? fac? fa?? impactului pandemiei de coronavirus, potrivit Agerpres.BRISEGROUP BULGARIA EOOD a cerut insolven?a societ??ii CHEMIGRAIN, J.P. , Companii #Insolven?a / 17 martieBRISEGROUP BULGARIA EOOD a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolven?? ?mpotriva CHEMIGRAIN SRL, conform portal.just.ro.Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulat? de BRISEGROUP BULGARIA EOOD ?mpotriva CHEMIGRAIN SRL, a dus la constituirea Dosarului nr.2063/118/2021, ?nregistrat la Tribunalul Constan?a.CHEMIGRAIN SRL a avut ?n anul 2019 un num?r mediu de 9 angaja?i. Cifra de afaceri ?nregistrat? a fost de 4.603.875 de lei iar pierderile au fost ?n valoare de 1.304.999 de lei. La finele anului 2019 compania ?nregistra datorii de 8.039.247 lei, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).?ig?ri de contraband? comercializate ?i v?ndute la un magazin din Bucure?ti 16 martie 2021, Maria Taga . 17 persoane sunt audiate la DIICOT Procurorii DIICOT ?mpreun? cu ofi?eri de poli?ie din cadrul Poli?iei Capitalei au efectuat 13 perchezi?ii domiciliare la locuin?ele unor bucure?teni pentru destructurarea unui grup infrac?ional. ?n urma perchezi?iilor, au fost identificate ?i ridicate, 70.000 ?igarete, 6.500 de lei, un pistol cu bile, ?i mai multe arme albe. ?tiri pe aceea?i tem? Perchezi?ii la Ia?i ?ntr-un dosar de trafic de minori Ofi?eri de poli?ie ?i inspectori vamali din Constan?a, ?n c?rd??ie cu ... ?pag? ?n Portul Constan?a. Vame?i ?i poli?i?ti ?n vizorul DIICOT ?n urma cercet?rilor efectuate, s-a stabilit faptul c?, pe raza sectorului 6 din municipiul Bucure?ti, ?n perioada 2019 – 2021, ?i-a desf??urat activitatea un grup infrac?ional organizat ce comercializa ?igarete, provenite din contraband? ?i neintroduse ?n circuitul fiscal al Rom?niei. Comercializarea ?igaretelor provenite din contraband? se realiza prin intermediul unui magazin de?inut de c?tre unul dintre liderii grup?rii. Programul magazinului ?ncepea la ora 08:00 ?i era deschis p?n? la 19:00, av?nd ?n medie 60 de clien?i pe zi, pre?ul mediu al unui pachet de ?ig?ri fiind de 13 lei. ?n urma perchezi?iilor domiciliare efectuate, au fost identificate ?i ridicate, ?n vederea continu?rii cercet?rilor, 70.000 ?igarete, suma de 6.500 de lei, un pistol cu bile, de?inut legal, precum ?i mai multe arme albe. La sediul DIICOT au fost duse, ?n vederea audierii, 17 persoane. ANPC: Raiffeisen Bank ?nchide abuziv conturile a mii de clien?i agrointeligenta.ro - 17 martie 2021 Conturi ?nchis abuziv de Raiffeisen Bank, f?r? nicio informare prealabil? a de?in?torilor lor. Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorului (ANPC) a confirmat la ?nceputul acestei s?pt?m?ni c? ?nchiderea conturilor unor persoane fizice ?i juridice f?r? nicio justificare de c?tre Raiffeisen Bank Rom?nia este o practic? abuziv? ?i ilegal?.Publica?ia Puterea a semnalat, la ?nceputul acestui an, c? sute sau chiar mii de clien?i ai Raiffeisen Bank Rom?nia, persoane fizice sau juridice, s-au trezit cu conturile ?nchise f?r? nicio justificare, de?i nu a existat nici m?car vreo notificare privind realizarea vreunei tranzac?ii de natur? s? ridice suspiciuni.?n urma verific?rilor efectuate de c?tre comisarii de la ANPC s-a constatat c? sesiz?rilor clien?ilor sunt ?ntemeiate, iar comportamentul b?ncii a fost abuziv.?V? comunic?m c? peti?ia a fost concluzionat? drept ?ntemeiat?. ?n urma verific?rilor efectuate s-a constatat faptul c? profesionistul a decis denun?area unilateral? a rela?iilor contractuale referitoare la conturile de cont curent ?ncep?nd cu data de 16.02.2021, ?n baza prevederilor art. 3.6.2. din Condi?iile Generale de Derulare a Opera?iunilor Bancare care prev?d c? ?Banca va putea s? denun?e unilateral raportul juridic de Cont Curent, oric?nd, f?r? a fi necesar? justificarea unei astfel de decizii, cu un preaviz scris de dou? luni calendaristice transmis conform regulilor prev?zute la Sec?iunea 8.2 Notific?ri”, se men?ioneaz? foarte clar ?n r?spunsul ANPC c?tre unul dintre clien?ii care s-a trezit cu conturile blocate f?r? nicio justificare.Practic, Raiffeisen Bank SA Rom?nia a blocat abuziv, f?r? nicio justificare, conturile clien?ilor, f?r? s? emit? un preaviz scris de dou? luni calendaristice.Mai mult, reprezentan?ii ANPC au precizat c? ?Analiz?nd aceast? clauz? din punct de vedere al Legii 193/2000 privind clauzele abuzive, au fost identifica?i indici de presupus? clauz? abuziv?, astfel c? ?n conformitate cu prevederile art.12, alin.1 din Legea 193/2000 rep. procesul verbal se va transmite instan?ei de judecat? competente ?n vederea pronun??rii asupra caracterului abuziv al clauzelor men?ionate anterior”.Astfel, prin acest r?spuns, ANPC a certificat comportamentul abuziv al Raiffeisen Bank SA Rom?nia fa?? de clien?i, indic?nd clar c? cei care s-au trezit cu conturile blocate sunt ?ndrept??i?i s? s? stopeze comportamentul abuziv al b?ncii ?n instan??.De altfel, ?nchiderea conturilor f?r? avertizare a devenit un comportament comun al b?ncilor, care motiveaz? c? este o norm? a B?ncii Na?ionale a Rom?niei ?i abuzeaz? pentru a ?nchide conturile a nenum?ra?i clien?i persoane fizice sau rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Doi tineri din Ia?i au fost condamna?i la ?nchisoare pentru c? au furat crengi de cire? dintr-o livad?! Ramona Dasc?lu - 16 martie 2021 Condamna?i la ?nchisoare pentru c? au rupt crengi uscate dintr-o livad? de cire?i! Doi tineri din jude?ul Ia?i au fost condamna?i de judec?tori la pedepse grele pentru c? au furat ni?te crengi uscate de cire?, dintr-o livad?, pentru c? nu aveau lemne de foc. Pe l?ng? condamn?rile pe care le-au primit, tinerilor li s-a cerut ?i desp?gubiri ?n valoare de 16.000 de euro de c?tre proprietarul livezii.Valentin Onofrei a fost condamnat la 1 an de ?nchisoare, cu suspendare, pentru furt calificat de c?tre magistra?ii din cadrul Judec?toriei H?rl?u. Pentru cel?lalt t?n?r, Constantin A., minor la data comiterii faptei, judec?torii au dispus m?sura educativ? neprivativ? de libertate a stagiului de formare civic? pe o durat? de 4 luni pentru furt calificat. Sentin?a nu este definitiv?.Cei doi sunt acuza?i c? au furat crengi din ni?te cire?i. ”?n seara zilei de 13 ianuarie 2018, cei doi inculpa?i, dintre care inculpatul C.A. era minor, au t?iat ?i sustras crengile a 13 pomi fructiferi dintr-o livad? apar?in?nd persoanei v?t?mate, aflat? ?n extravilanul satului Hodora”, au afirmat anchetatorii.Proprietarul livezii nu s-a mul?umit cu condamn?rile primite de cei care i-au furat crengile, ci a cerut ?i desp?gubiri de 78.000 lei, echivalentul a aproape 16.000 de euro. Acesta a calculat prejudiciul astfel: 13 pomi x 400 de lei valoare produc?ie anual?, raportat la 15 ani – timpul de ?nlocuire a pomilor distru?i. ”Livada este bine ?ntre?inut?, lucr?rile de ?ntre?inere sunt efectuate conform tehnologiilor ?i livada este ?n stadiu de maxim? productivitate, motiv pentru care m-am constituit parte civil? ?n procesul penal cu suma de 78.000 de lei, reprezent?nd prejudiciul”, a precizat Mi?u P. ?n fa?a anchetatorilor, potrivit bzi.ro. Cei doi tineri au fost ?ns? pu?i s? pl?teasc? daune proprietarului livezii de 1.105 lei fiecare. ”Instan?a admite ?n parte ac?iunea formulat? de partea civil? Mi?u P. ?i oblig? pe inculpa?ii Valentin Onofrei ?i Constantin A., ?n solidar, s?-i pl?teasc? acesteia suma de 2.210 lei (c?te 1.105 lei fiecare), reprezent?nd daune materiale. ?i oblig? pe inculpa?i, ?n solidar, s? ?i pl?teasc? statului suma de 4.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare”, au precizat judec?torii ie?eni.Procesul minorului Constantin A., care, acum, are 19 ani, ?i al lui Valentin Onofrei, ?n v?rst? de 33 de ani, a ?nceput pe 16 octombrie 2019. Atunci, procurorii i-au trimis ?n judecat? pentru furt calificat.Cei doi tineri, Valentin Onofrei ?i Constantin A., au recunoscut comiterea faptei ?i au men?ionat c? au t?iat crengile deoarece nu aveau lemne de foc.UNIUNEA EUROPEANAVideo of a committee meeting - Tuesday, 16 March 2021 - 16:47 - Committee on Agriculture and Rural Development 16-03-2021 Disclaimer : The interpretation of debates serves to facilitate communication and does not constitute an authentic record of proceedings. Only the original speech or the revised written translation is authentic. Source : ? European Union, 2021 - EP Video of a committee meeting - Tuesday, 16 March 2021 - 13:51 - Committee on Agriculture and Rural Development 16-03-2021 04:16 PM CET Disclaimer : The interpretation of debates serves to facilitate communication and does not constitute an authentic record of proceedings. Only the original speech or the revised written translation is authentic. Source : ? European Union, 2021 - EP OPINION on the EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives - PE662.105v02-00 17-03-2021 10:21 AM CET OPINION on the EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives Committee on Agriculture and Rural Development , Isabel Carvalhais Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 17-03-2021 11:21 AM CET In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:23 March - CANCELLED - 14 April 2021, 09:00-12:00 and 16:45-18:4515 April 2021, 09:00-12:00 - Public Hearing - European Citizens' Initiative - associated with PETI22 April 2021, 09:00-12:00Un proiect de raport privind inversarea tendin?elor demografice din regiunile UE, adoptat de comisia de specialitate a Parlamentului European / V?rsta medie ?n UE a crescut de la 38,3 ani ?n 2001 la 43,1 ani ?n 2018, iar popula?ia activ? este ?n sc?dere din 2010 , Articole, Parlamentul UE ? 17 Martie 2021 ? Lia Reman Comisia de Dezvoltare Regional? din Parlamentul European (REGI), a adoptat ?n unanimitate, 39 de voturi pentru ?i niciunul ?mpotriv?, proiectul de raport privind Inversarea tendin?elor demografice din regiunile UE utiliz?nd instrumentele politicii de coeziune, al c?rui ini?iator este europarlamentarul PNL Daniel Buda (grupul PPE).?Prin intermediul acestui raport, am conturat provoc?rile curente cu care se confrunt? autorit??ile regionale ?i locale, solu?iile puse ?n practic? de autorit??i ca r?spuns, precum ?i recomand?rile de politici necesare pentru a inversa aceste tendin?e demografice”, sus?ine Daniel Buda, raportorul pentru propunerea de rezolu?ie a PE.Argumentul este c? libertatea de circula?ie a persoanelor este un drept fundamental, cet??enii UE put?nd s? decid? locul unde vor s? locuiasc? ?i s? munceasc?, dar ?autorit??ile europene ?i na?ionale trebuie s? asigure o dezvoltare economic? sustenabil? astfel ?nc?t cet??enii care ??i p?r?sesc regiunile s? nu o fac? for?a?i fiind de calitatea vie?ii sc?zute din zona unde locuiesc ?i de lipsa oportunit??ilor”.?Sunt ?ns? unele state membre ?i regiuni care au fost afectate mai puternic de aceste schimb?ri demografice. Subliniez c? ?n 2018, din Rom?nia au plecat peste 240 mii de persoane, cu o cre?tere de 8 % fa?? de anul precedent. Ca s? ?n?elegem mai bine amploarea fenomenului, dac? am exclude restric?iile Covid ?i ne-am raporta la condi?iile anterioare, de la ?nceputul acestei reuniuni ?i p?n? acum, adic? de aproximativ 85 de minute, aproximativ 27 de persoane apte de munc? ar fi p?r?sit ?ara! Asta pentru a avea o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen”, a mai argumentat Daniel Buda, ?ntr-un dintre interven?iile de sus?inere a proiectului s?u.?n expunerea de motive, raportorul sus?ine c? realitatea generat? de pandemia de COVID-19 reprezint? ?un punct de cotitur? pentru politicile demografice” ?i are poten?ialul de a crea noi oportunit??i de dezvoltare a zonelor rurale ?i depopulate, deoarece cre?te interesul locuitorilor urbani de a se muta ?n zonele rurale.Priorit??ile popula?iei se schimb?: ?oamenii doresc mai mult spa?iu ?n aer liber ?i au ?n prezent posibilitatea ?i flexibilitatea de a lucra de acas?”, precizeaz? documentul.?De?i popula?ia UE a cunoscut o cre?tere substan?ial? ?n deceniile anterioare, rata de cre?tere este ?n prezent ?n declin ?i se preconizeaz? o sc?dere a popula?iei pe termen lung; (…) p?n? ?n 2070, Europa va reprezenta mai pu?in de 4 % din popula?ia lumii, iar tendin?ele demografice pe termen lung ?n regiunile europene indic? rate mai sc?zute ale natalit??ii ?i ?mb?tr?nirea societ??ilor, se precizeaz? ?n proiectul de raport adoptat de Comisia REGI.Proiectul de raport atrage aten?ia c?, ?n general, zonele rurale, postindustriale ?i periferice se confrunt? cu un declin important al popula?iei, cu un nivel al veniturilor medii inferior celui na?ional sau european ?i dificult??i de integrare teritorial? cu alte regiuni, fiind astfel mai expuse riscului depopul?rii.?Regiunile rurale reprezint? ?n prezent 28 % din popula?ia Europei, dar se preconizeaz? c? acest procent va sc?dea semnificativ ?n viitor”, men?ioneaz? proiectul.?n plus, se consider? c? autorit??ile locale ?i regionale ar trebui s? joace ?un rol decisiv” ?n elaborarea strategiilor teritoriale ?i c? este nevoie de o strategie care s? inverseze tendin?a migr?rii for?ei de munc?;?Invit? autorit??ile locale ?i regionale s? abordeze problema exodului de creiere ?n regiunile ?exportatoare” prin prevenire, atenuare ?i r?spunsuri adecvate; subliniaz?, ?n acest sens, c? exist? deja o serie de ini?iative ?n diferite state membre, cum ar fi stimulente pentru lucr?torii ?nalt califica?i, menite s? transforme exodul creierelor ?ntr-un c??tig de creiere pentru regiunile respective”, se mai precizeaz? ?n proiectul de raport adoptat de REGI.?n avizul Comisiei pentru ocuparea for?ei de munc? ?i afaceri sociale, semnat de europarlamentarul El?bieta Rafalska (grupul ECR), se propune includerea ?n raport a unor informa?ii privind situa?ia demografic?: v?rsta medie a UE-27 a crescut de la 38,3 ani ?n 2001 la 43,1 ani ?n 2018; popula?ia activ? este ?n sc?dere din 2010, iar previziunile indic? o sc?dere continu? ?i c? este de a?teptat ca popula?ia activ? s? scad? cu 18 % ?n urm?torii 50 de ani.Alte date arat? c? speran?a de via?? va ajunge ?n 2070 la 86,1 ani pentru b?rba?i ?i la 90,3 ani pentru femei, num?rul persoanelor dependente ?i al persoanelor cu dizabilit??i va cre?te, ?n timp ce popula?ia ?mb?tr?ne?te ?i se preconizeaz? c? rata de dependen?? a persoanelor v?rstnice va atinge 62 % p?n? ?n 2030.?Este extrem de important ca ?ntreprinderile din ?ntreaga UE s? sprijine utilizarea pe scar? mai larg? a regimurilor de munc? de la distan??, care pot constitui un instrument de men?inere a ?ntreprinderilor, de consolidare a comunit??ilor locale ?i de combatere a depopul?rii rurale, modific?nd astfel ?n mod pozitiv tendin?ele demografice ?i reduc?nd exodul creierelor; invit? Comisia s? propun? un cadru legislativ pentru a reglementa la nivelul UE condi?iile de lucru de la distan?? ?i a asigura condi?ii de munc? ?i de angajare decente ?n economia digital?”, mai sugereaz? Comisia pentru ocuparea for?ei de munc?.?n opinia raportorului Daniel Buda, Comisia ar trebui s? elaboreze un ?Acord pentru demografie”, care s? propun? politici ?i s? vin? cu sprijin financiar pentru a inversa tendin?ele actuale.Proiectul de raport urmeaz? a fi supus votului Parlamentului European. EFSA: Peste 1000 de focare de grip? aviar? ?n UE-25 ?i UK, meatmilk , 17 martie 2021 EFSA informeaz? pe site-ul s?u oficial c? mai mult de 1.000 de detec?ii de grip? aviar? foarte patogen? (HPAI) au fost raportate ?n 25 de ??ri UE / SEE ?i Marea Britanie ?ntre 8 decembrie 2020 ?i 23 februarie 2021, conform celei mai recente imagini generale a HPAI ?n Europa.Majoritatea celor 1.022 de detect?ri au fost raportate la p?s?rile domestice, restul fiind p?s?ri s?lbatice ?i captive. Cele mai multe detec?ii au fost raportate de Fran?a ?n sectorul ra?elor.Din cauza prezen?ei continue a virusurilor HPAI la p?s?rile s?lbatice ?i mediul ?nconjur?tor, exist? ?nc? un risc de r?sp?ndire suplimentar?, ?n principal ?n zonele cu densitate mare de p?s?ri de curte.?apte cazuri umane de virus A (H5N8) HPAI au fost raportate din Rusia, to?i lucr?torii din fermele de p?s?ri prezent?nd simptome u?oare sau fiind f?r? simptome.Riscul de infec?ie legat de virusul gripei aviare A (H5N8) r?m?ne foarte sc?zut, pentru popula?ia general?,? ?n UE / SEE ?i sc?zut pentru persoanele expuse profesional.R?m?ne posibil s? apar? noi tulpini cu poten?ial crescut de infectare a oamenilor, dar p?n? ?n prezent nu exist? dovezi ale unor muta?ii despre care se ?tie c? au poten?ial.........................................R MOLDOVARepublica Moldova ?ncepe distribuirea motorinei din ajutorul umanitar acordat de Rom?nia / Maia Sandu: Produc?torii agricoli afecta?i de secet? pot solicita ajutor din dona?ia de 6.000 de tone promis? de pre?edintele Iohannis Republica Moldova ? 17 Martie 2021 ? Lia Reman Pre?edintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anun?at, miercuri, c? a fost aprobat mecanismul privind distribuirea motorinei din ajutorul umanitar acordat de Rom?nia ?i c? produc?torii agricoli pot depune deja cereri pentru a primi motorina.?Veste bun? pentru agricultori – Guvernul a aprobat mecanismul privind distribuirea motorinei din ajutorul umanitar acordat de Rom?nia. ?ncep?nd cu ziua de ieri, 16 martie, produc?torii agricoli care au fost afecta?i de secet? pot solicita ajutor ?n motorin? din dona?ia de 6 000 de tone promis? de Pre?edintele Klaus Iohannis. Mul?umim Rom?niei pentru sprijinul generos”, a scris Maia Sandu pe Facebook.Maia Sandu a cerut ?un proces transparent ?i corect” de distribuire, a?a ?nc?t produc?torii agricoli s? nu ?nt?mpine obstacole ?n ob?inerea motorinei.Potrivit documentului aprobat de Guvernul Republicii Moldova, condi?iile de eligibilitate sunt:Ajutorul se acord? solicitantului care a suferit prejudiciu ca urmare a secetei ?nregistrate ?n anul 2020 la culturile de fitotehnie.Ajutorul se acord? dac?, potrivit actelor de constatare, seceta a afectat 60% ?i mai mult din recolta culturilor de fitotehnie pentru anul 2020.?n scopul ob?inerii ajutorului, solicitantul trebuie s? ?ntruneasc? urm?toarele condi?ii:s? demonstreze de?inerea sau faptul prelucr?rii suprafe?elor de teren ?ns?m?n?ate cu culturi de fitotehnie pentru recolta anului 2020;actele de constatare prezentate s? con?in? date veridice ?i s? fie ?ntocmite ?n termenul stabilit de prevederile Regulamentului privind stabilirea cuantumului de motorin? din ajutorul umanitar extern acordat de c?tre Rom?nia. Romania, BulgariaCe preturi veti gasi pentru vacanta de Paste sau de 1 mai. Comparatie intre Romania si Bulgaria , de Paul Barbu, Redactor, Miercuri, 17 Martie 2021, ora 00:01 Hotelierii din Romania si Bulgaria s-au pregatit in 2021 cu oferte de pandemie si au pastrat preturile de anul trecut. Pe alocuri, in Romania este chiar mai ieftin. Cu toate acestea, potrivit operatorilor de turism, pentru Bulgaria preturile au crescut foarte putin comparativ cu 2020 sau au ramas la fel.In cazul Bulgariei, foarte multe hoteluri sunt inchise in perioada de Paste si 1 Mai tocmai pentru ca, din cauza pandemiei, turistii s-ar putea sa nu mai vina in valuri asa cum o faceau in anii trecuti. Cu toate acestea, pachetele turistice sunt foarte atractive.Potrivit lui Sebastian Constantinescu, CEO Travel Planner, anul acesta calatoriile de Paste/1 Mai se vor desfasura in locatii apropiate, unde se poate ajunge usor cu masina personala, iar raportul calitate/pret se mentine avantajos."Una dintre cele mai bune optiuni este Bulgaria care isi asteapta oaspetii cu pachete special concepute pentru minivacanta de Pasti/1 Mai. Hotelierii si-au adaptat serviciile in contexul pandemiei, iar ofertele disponibile au cele mai bune conditii de rezervare/anulare (avans 0, anulare gratuita/reprogramare in caz de inchidere granite/carantina la destinatie/intoarcerea in tara)", ne-a declarat acesta.Preturi la vacanta de Paste in BulgariaAstfel, pentru un sejur de 3 nopti in perioada 30.04-04.05.2021 tarifele pleaca de la 80 euro/persoana/in camera dubla cu all inclusive pentru un hotel de 3-4 stele.Tariful mediu ajunge la 110-130 euro/persoana pentru un hotel de 4 stele cu servicii bune raport calitate/pret.La hotelurile de top de 4-5 stele cu servicii foarte bune, pachetul de Paste/1 Mai este in jur de 180-200 euro/persoana cu toate facilitatile incluse in pret.In acest sezon, se recomanda vacantele in zona de nord a litoralului bulgaresc, in special in Albena si Nisipurile de Aur."Pentru acest an, se recomanda hotelurile de top de 4-5 stele. Aceastea ofera un program specific sarbatorilor pascale ce include acces gratuit la centrul SPA (piscina interioara, sala de fitness, sauna), mancaruri traditionale (in unele cazuri specific romanesti) si o gama de bauturi internationale (la regimul ultra all inclusive)", mai spune Sebastian Constantinescu.In momentul acesta exista reduceri de pana la 20%, daca vreti sa rezervati o vacanta inca de acum.Preturi la vacante in Romania pentru Paste si 1 MaiPe de alta parte, CEO-ul IRI Travel, Lucian Badircea, spune ca Romania este destinatia pe care o vor prefera romanii anul acesta, avand in vedere ca vor dori sa fie mai precauti, odata cu aparitia celui de-al treilea val pandemic."Am primit foarte multe cereri de oferta pe Romania, avand in vedere ca suntem turoperator specializat pe Bulgaria si Romania, semn ca romanii s-au reorientat si nu vor sa riste prea mult. Si daca in anii trecuti spuneam ca hotelierii nostri au preturi mari, anul acesta le-au adaptat si scazut pe alocuri pentru a atrage cat mai multi turisti in zonele de litoral si munte", ne-a declarat Lucian Badircea.In Mamaia, hotelurile de 4 stele au, in general, o oferta de 500 de lei pentru 3 nopti de persoana, cu mic dejun inclus. Iar la 5 stele, acestea pornesc de la 630 de lei/ pers./ 3 nopti.In statiunile din sudul litoralului romanesc, cazarea la 4 stele porneste de la 380 de lei/ pers. pentru 3 nopti, iar la 5 stele 490 de lei pentru un sejur de 3 nopti.In schimb, daca vreti sa faceti Pastele in Sinaia trebuie sa stiti ca aici un sejur de 3 nopti la 4 stele costa 460 de lei de persoana, iar unul la 5 stele porneste de la 670 de lei. La Predeal preturile sunt la jumatate fata de Sinaia.GERMANIAMasura drastica luata de autoritatile germane: 29.000 de pui, sacrificati din cauza gripei aviare martie 17, 2021 Dupa ce la o ferma avicola din Germania s-a descoperit un focar de gripa aviara, autoritatile au luat decizia de a sacrifica aproximativ 29.000 de pui, noteaza Reuters. Focarul, confirmat intr-o ferma din Mecklenburgische Seenplatte, a dus la instituirea unei zone de observatie de 10 km, care va acoperi 482 de ferme din apropiere, unde se gasesc aproximativ 644.000 de pasari, informeaza autoritatile.Pana acum, 11 ferme din Germania s-au confruntat cu focare de gripa aviara.Autoritatile UE sunt ingrijorate ca o tulpina foarte contagioasa si periculoasa a gripei aviare se raspandeste rapid in Europa, punand in stare de alerta sectorul avicol, avand in vedere ca precedentele episoade au obligat sacrificarea a zeci de mii de pasari si au provocat pierderi economice importante.Boala a fost descoperita in Franta, Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia si, recent, in Croatia, Slovenia si Polonia, dupa ce a lovit grav Rusia, Kazahstan si Israel.Marea majoritate a cazurilor de gripa aviara sunt descoperite in randul pasarilor migratoare, insa au fost raportate si cazuri de infectie in randul pasarilor din ferme, ceea ce a condus, pana acum, la eutanasierea a cel putin 1,6 milioane de pui si rate din intreaga regiune.In Olanda, cel mai mare exportator european de carne de pasare si oua, aproape 500.000 de pui au murit sau au fost sacrificati din cauza virusului in toamna acestui an, iar peste 900.000 de gaini au murit saptamana aceasta la o singura ferma din Polonia, au precizat autoritatile din cele doua tari.?Riscul de transmitere la pasarile de ferma si de aparitie de noi cazuri in randul pasarilor salbatice este mai mare decat in ultimii doi ani, din cauza aparitiei unor diferite tipuri de virusuri de gripa aviara in Europa”, a declarat un purtator de cuvant de la Institutul Friedrich-Loeffler din Germania.EUROPA DE ESTAchizi?ionarea de terenuri agricole: regulile stricte ?n Europa de Est martie 17, 2021 agrimanet Achizi?ionarea de terenuri agricole: regulile sunt mai stricte ?n Europa de Est??rile din Europa de Est, c?nd au aderat la UE la acea vreme, au insistat asupra restric?ion?rii v?nz?rii de teren arabil c?tre str?inii din UE, de teama for?ei financiare mai mari a acestora. S? arunc?m o privire asupra legilor care au fost adoptate acum dup? expirarea acestor m?suri temporare.Letonia?n ciuda ?ngrijor?rilor Comisiei UE, Parlamentul leton a adoptat o lege pentru a facilita achizi?ia de terenuri pentru fermierii locali. Cump?r?torii str?ini trebuie s? aib? o bun? cunoa?tere a limbii na?ionale (cel pu?in nivelul B2). Aceast? cerin?? discrimineaz? investitorii din alte ??ri ale UE ?i, prin urmare, constituie o restric?ie dispropor?ionat? ?n opinia Comisiei UE. ?n plus, persoanele fizice sau juridice nu pot de?ine mai mult de 2 000 ha. Dac? este necesar, acest domeniu poate fi chiar limitat de municipalitatea respectiv?.Cerin?ele sunt implementate dup? cum urmeaz?: ?n cazul achizi?iei, cump?r?torul trebuie s? depun? ?n prealabil o cerere de autorizare c?tre autoritatea administrativa respectiv?. Pe de o parte, ?n aceast? cerere se descrie utilizarea terenului. Pe de alt? parte, documentele necesare sunt ata?ate la cerere, de exemplu pentru a dovedi abilit??ile lingvistice. Apoi autoritatea administrativa ??i d? consim??m?ntul pentru cump?rarea terenului ?n scris. Abia atunci devine efectiv contractul de cump?rare.Lituania?n Lituania, persoanele fizice ?i persoanele juridice au, ?n general, dreptul de a cump?ra terenuri agricole. Cu toate acestea, trebuie s? aib? anumite calific?ri profesionale: pentru a avea dreptul la cump?rare, trebuie s? fi practicat agricultura ?n Lituania de cel pu?in trei ani. Str?inii sunt, de asemenea, obliga?i s? asigure utilizarea agricol? a terenului timp de cel pu?in cinci ani. Trebuie atins un nivel de cifr? de afaceri minim pe ha stabilit de Ministerul Agriculturii.?n plus, maximum 500 ha pot fi achizi?ionate. Aceast? limit? nu se aplic? dac? terenul cump?rat este utilizat pentru cre?terea animalelor.UcrainaP?n? ?n prezent, v?nzarea terenurilor agricole era interzis? prin lege ?n Ucraina. ?nchirierea era gratuit?, dar terenul nu putea fi mo?tenit. La sf?r?itul lunii martie, parlamentul a adoptat o lege care ridic? aceast? interdic?ie.Din iulie 2021, v?nz?rile de terenuri vor fi posibile. Apoi, persoanelor private li se va permite s? cumpere p?n? la 100 ha de teren agricol. Companiilor li se va permite s? cumpere numai ?ncep?nd cu 2024, pentru a permite o distribu?ie larg? a terenurilor. Cei care cultiv? terenuri de stat vor primi condi?ii preferen?iale. Guvernul de la Kiev dore?te ?n mod specific s? creeze avantaje pentru fermele mici ?i mijlocii. La urma urmei, exist? ferme mari ?n Ucraina, cu peste 100.000 ha (unele p?n? la 500.000 ha) ?n m?inile oligarhilor care nu ar trebui s? ?apuce p?m?ntul”. Autorit??ile ucrainene vorbesc despre pu?in peste 30.000 de ferme mici, care ?mpreun? cultiv? aproximativ 2,7 milioane de ha, adic? o medie de 90 ha. Achizi?ia de terenuri de c?tre str?ini este ?nc? interzis?. Urmeaz? s? fie un referendum ?n acest sens, pentru care se creeaz? ?n prezent baza legal?.Polonia?n Polonia, pia?a funciar? este domint? de Treuhand. P?n? ?n prezent a preluat 4,75 milioane ha de teren. Ast?zi, aproape 1,4 milioane ha r?m?n ?n proprietatea Treuhand, care sunt ?nchiriate. ?n prezent, v?nz?rile suplimentare au fost oprite. Majoritatea contractelor de arendare au loc ?n ?licita?ii ?nchise”. Doar fermierii din imediata vecin?tate sunt admi?i la acestea. Fermele mari care nu ?i-au returnat 30% din terenuri ?n conformitate cu legea din 2011 trebuie s? se a?tepte acum s? ??i piard? fermele ?n totalitate ?n fa?a Treuhand. Acest lucru se datoreaz? faptului c? astfel de contracte nu trebuie re?nnoite.Nu oricine poate cump?ra terenuri de la un proprietar privat. O nou? lege ?mpiedic? acest lucru. Europenii nu sunt dezavantaja?i ?n mod explicit, deoarece acest lucru nu ar fi compatibil cu legisla?ia UE. ?n viitor, doar fermierilor care au locuit ?n locul ?n care inten?ioneaz? s? cumpere terenuri pentru o lung? perioad? de timp ?i care au de?inut un teren acolo ?nainte, li se va permite s?-l cumpere. Notarul trebuie s? verifice acest lucru pentru fiecare tranzac?ie. ?n plus, v?nzarea terenurilor trebuie anun?at? ?n prealabil ?n revistele locale sau la avizierul comunit??ii, astfel ?nc?t toat? lumea s? poat? exercita un poten?ial drept de prim refuz sau s? ??i exprime interesul. Doar dac? nu exist? alt? parte interesat? pentru terenul de v?nzare, atunci acesta poate fi v?ndut altor persoane (inclusiv non-fermieri).sursa: Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft; sursa foto: Deutsche Landwirtschafts-GesellschaftRUSIATaxa unic? impus? pe exportul de gr?u love?te ?i ?n al?ii , 17 martie 2021, Ionel Vaduva Taxa unic? impus? de Executivul de la Moscova, menit? s? ?ncetineasc? exporturile de gr?u ale Rusiei, ar urma s? se transforme ?ntr-o acciz? flotant?, un mecanism dintr-un ?ir de m?suri destinat s? protejeze aprovizionarea pie?ei interne ?i s? combat? infla?ia pre?urilor la alimente.Din cauza felului ?n care a fost g?ndit? aceast? tax?, atrag aten?ia exper?ii, exportatorii nu vor ?ti c?t anume au pl?tit p?n? ?n momentul ?n care vapoarele cu cereale p?r?sesc portul. Astfel, au ad?ugat anali?tii, comercian?ii ar urma s? piard? afaceri ?n raport cu competi?ia, scriu cei de la Bloomberg.??n sine, sistemul nu a fost conceput astfel ?nc?t s? fie unul convenabil pentru traderi. Dimpotriv?, obiectivul s?u a fost s? creeze obstacole pentru traderi”, sus?ine Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.Ca urmare a costurilor reduse ?i a recoltelor consistente din ultimii ani, Rusia a devenit un juc?tor important pe pia?a exporturilor de gr?u. Cu toate acestea, la ultimele sale licita?ii, Egiptul, cel mai mare cump?r?tor mondial de gr?u, a preferat s? cumpere gr?u din Uniunea European? ?i Ucraina, inclusiv de la Grain Export, un trader din Rom?nia la care ac?ionar este o companie ruseasc? de stat.P?n? ?n prezent, este mult prea devreme pentru tranzac?ii cu noua recolt? din sezonul care ?ncepe ?n luna iulie. Iar poten?ialul de export va fi influen?at de evolu?iile meteo din prim?var? ?i m?rimea urm?toarei recolte.La aceste necunoscute neobi?nuite se adaug? un regim de accize flotante, care cere traderilor s? ?nregistreze volumul ?i valoarea exporturilor la o subsidiar? a bursei de la Moscova. Bursa ruseasc? inten?ioneaz? ca ?ncep?nd de luna viitoare s? ?nceap? s? publice un indice de pre?, care va fi utilizat la calculul accizelor ce vor fi aplicate ?ncep?nd din iunie.Cu toate acestea, sistemul complicat de taxare ar putea declan?a prime de risc mai mari ?i ar putea crea dificult??i traderilor ru?i s? concureze la licita?iile mari, m?rturise?te Andrey Sizov, director la firma de consultan?? SovEcon.?Toat? lumea va putea vinde ?n sistem spot, dar cum po?i s? vinzi gr?u forward pentru o lun? de acum ?ncolo f?r? s? ?ti care va fi taxa? Nimeni nu este dispus s? ??i asume acest risc”, a ad?ugat Dan Basse, pre?edintele firmei de consultan?? AgResource.Autoritatea pentru concuren?? din Rusia ?i va amenda pe traderii care ?ncalc? regulile referitoare la regulile de raportare. ?n plus, guvernele ar putea opta pentru m?suri mai stricte precum eliminare cotelor de export pentru cei care nu dezv?luie cifrele corecte privind exporturile, a spus Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.?n prezent, Rusia d? asigur?ri c? nu toate cerealele sale sunt ?nc? exportate, dar ia ?n calcul m?surile restrictive imediat ce pia?a intern? se stabilizeaz?, scrie Interfax, cit?ndu-l pe ministrul rus al Agriculturii, Dmitry Patrushev.?O reflec?ie serioas?”?n raportul cu num?rul 9 din 2021, a c?rei sintez? a fost transmis? ?n exclusivitate edi?iei online a Agro TV, exper?ii Casei de Trading a Fermierilor din Rom?nia (CTFRO) vorbesc despre marketingul de manual ?n cazul jocurilor Rusiei de pe pia?a gr?ului.Iat? ?i ?povestea” despre cum, anterior, ru?ii au ?recupera” gr?ul din cele 22 de procente pierdute ?n toamn?.?Av?nd indica?iile ?i datele din ultimele luni, vi le expunem ?i dumneavoastr? aici: – octombrie 2020 – secet? intens? ?n C?mpiile Ruse, gr?ul sem?nat ?n teren cu lips? acut? de ap?; – noiembrie 2020 – stare foarte precar? de vegeta?ie, gr?ul ?n crop-tour-uri arat? dezastruos; – decembrie 2020 – intrarea ?n iarn?, 22% din ceea ce se sem?nase era deja indicat ca pierdut; – ianuarie 2021 – geruri de p?n? -25 grade ?n Russia, cu un covor foarte sub?ire de z?pad?; – februarie 2021 – valuri de frig care traverseaz? Rusia ?i afecteaz? cultura de gr?u.??i acum vin ve?tile care indic? urm?toarele cifre: ?produc?ia de gr?u ?ns?m?n?at ?n toamna lui 2020 se reduce la un poten?ial de 53,6 milioane tone, versus 54 milioane tone (valoare redus? deja cu cei 22%) din cauza crustei de ghea?? care a omor?t plantele ?n c?mpiile Volgai ?i ?n zona Rostov.?Suprafa?a de gr?u care urmeaz? a fi cultivat? ?n prim?var? cu gr?u scade ?n inten?ie din cauza taxelor de export, reduc?nd astfel cu ?nc? 1,2 milioane tone prognoz? total? a produc?iei de gr?u rusesc. ?ncepem o matematic? simpl?: – avem, pe de o parte, cifra de 54 milioane dup? reducerea cu 22%, ceea ce ne indic? faptul c? prognoza ini?ial? ar fi fost 65,9 milioane tone; – reducerea suprafe?elor pe care fermierii inten?ioneaz? s? le ?ns?m?n?eze cu gr?u de prim?var? reduce prognoza de la 23,6 milioane tone la 22,4 milioane tone. Adun?m prognozele ini?iale ?i reiese un total de 89,5 milioane tone!?Adun?m prognoza redus? cu 22% a gr?ului de toamn? (54 mil. tone) ?i sc?dem cele 400.000 tone distruse de winter kill. R?m?nem cu 53,6 milioane, prognoz? gr?u de toamn?. Adunat cu prognoza pentru cultura de prim?var? (22.4 mil. tone) rezult? o prognoz? de 76 milioane tone. Readucem din cele 22% ?pierdute?, dar ?n mod miraculos ?salvate? de ?iarna bl?nd?? circa 15% (c?ci anali?tii ru?i sus?in c? pierderea a sc?zut p?n? la 7%) ?i rezult? 61,3 milioane de tone.?La aceast? cifr?, ad?ug?m poten?ialul de prim?var? de 23,6 milioane, c?ci sunt sigur c? vor anun?a c? nu se vor mai reduce suprafe?ele de gr?u ?i rezult? cifra final? de 84,9 milioane tone prognoz? gr?u ercian?ii rom?ni de cereale spun c?, ?n acest context, Rusia creeaz? presiune prin faptul c? ascunde poten?ialul, iar apoi creeaz? cerere ar?t?nd abunden?a spre a invita cump?r?torii s? ias? din starea de reticen??.?Nu este prima oar?, nu v? a?tepta?i s? fie nici ultima oar?. V? invit s? v? aduce?i aminte cum a crescut pia?a Rusia prin enun?area taxei, iar apoi pe baza unui simplu zvon, ?ntr-o singur? dup?-amiaz?, au sc?zut-o cu 10-12 euro/ton?, asta dup? ce ?n luna ianuarie au avut recordul de v?nz?ri ?i recordul de ?ncas?ri”, au conchis cei de la CTFRO.SANATATE si GASTRONOMIE Nu te juca cu colesterolul! B?uturile bogate ?n anumi?i compu?i care reduc nivelul colesterolului , , Cristina PopescuExist? o serie de b?uturi bogate ?n anumi?i compu?i care contribuie la reducerea colesterolului m?rit, respectiv la men?inerea valorilor ?n limite normale. Afl? care sunt acestea!Colesterolul este o substan?? pe care corpul o folose?te pentru a produce celule ?i hormoni. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) ?i lipoproteinele cu densitate mic? (LDL) sunt dou? tipuri diferite de colesterol. Atunci c?nd nivelul colesterolului total este nes?n?tos, cre?te riscul unor afec?iuni grave de s?n?tate, cum ar fi accident vascular cerebral sau atac de cord. A?a cum unele alimente contribuie la reglarea nivelului de colesterol, la sc?derea celui r?u (LDL) ?i la cre?terea celui bun (HDL), exist? ?i unele b?uturi care ajut? la gestionarea nivelului de colesterol.Ceaiul verdeCeaiul verde con?ine catehine ?i al?i compu?i antioxidan?i, precum polifenolii, care par s? ajute la sc?derea nivelului colesterolului r?u ?i a celui total. ?ntr-un studiu din 2015, oamenii de ?tiin?? au oferit ?obolanilor ap? potabil? infuzat? cu catehine ?i epigalocatehin? galat, un alt antioxidant benefic din ceaiul verde. Dup? 56 de zile, autorii studiului au observat c? nivelul colesterolului total ?i al LDL-ului s-au redus cu aproximativ 14,4%, respectiv 30,4% ?n cele dou? grupuri de ?obolani care au urmat diete cu con?inut ridicat de colesterol.?i ceaiul negru poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra colesterolului, dar ?ntr-o m?sur? mai mic? dec?t cel verde. Acest lucru are leg?tur? ?n principal cu faptul c? ?n cele dou? tipuri de ceaiuri sunt cantit??i diferite de catehine, iar organismul absoarbe lichidul ?n mod diferit.Laptele de soiaSoia are un con?inut sc?zut de gr?simi saturate, iar ?nlocuirea produselor lactate cu con?inut ridicat de gr?simi cu lapte de soia poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol sau la men?inerea unui nivel s?n?tos. Administra?ia American? pentru Alimente ?i Medicamente (FDA) recomand? consumul a 25 g pe zi de proteine din soia ca parte a unei diete cu con?inut sc?zut de gr?simi saturate ?i colesterol pentru a reduce riscul bolilor de inim?. Alte autorit??i recomand? consumul a 2-3 por?ii de alimente sau b?uturi pe baz? de soia zilnic, precum un pahar de lapte de soia, tofu sau produse din soia fermentata. Cu mentiunea ca soia nu este recomandata pacientilor cu dezechilibre hormonale.B?uturile de ov?zOv?zul con?ine beta-glucani, care creeaz? o substan?? asem?n?toare gelului ?n intestin ?i interac?ioneaz? cu s?rurile biliare, reduc?nd absorb?ia colesterolului. O revizuire din 2018 a constatat c? b?uturile de ov?z, cum ar fi laptele de ov?z, pot oferi o reducere mai consistent? a colesterolului dec?t produsele de ov?z semi-solide sau solide.Pentru un beneficiu maxim, se pot consuma zilnic aproximativ 3 g de beta-glucani, ceea ce poate duce la o reducere de 7% a LDL-ului. O can? de lapte de ov?z poate furniza p?n? la 1,3 g de beta-glucani. este preferabil sa fie simplu, fara daos de zahar. Se poate adauga in cafea, aducand un aport de gust bun, sau consuma ca atare, fie la micul dejun, fie ca gustare, intre mese.Sucul de ro?iiRo?iile sunt bogate ?ntr-un compus numit licopen, care poate ?mbun?t??i nivelul lipidelor ?i poate reduce colesterolul LDL. ?n plus, cercet?rile sugereaz? c? transformarea ro?iilor ?n suc le cre?te con?inutul de licopen. Sucul de ro?ii proaspete este, de asemenea, bogat ?n fibre, care reduc colesterolul ?i ?n niacin?.Un studiu din 2015 a constatat c? 25 de femei care au b?ut zilnic 280 ml de suc de ro?ii timp de 2 luni au experimentat o reducere a nivelului colesterolului din s?nge. Participantele au avut v?rsta cuprins? ?ntre 20 ?i 30 de ani ?i au avut scoruri ale indicelui de mas? corporal? de cel pu?in 20.Smoothie-urile de fructe de padureMulte fructe de p?dure (c?p?uni, afine, mure etc.) sunt bogate ?n antioxidan?i ?i fibre, care pot contribui la reducerea nivelului de colesterol. Antocianinele, de exemplu, un puternic agent antioxidant din fructele de p?dure, ajut? la reglarea nivelului de colesterol. ?n plus, aceste fructe sunt ?i s?race ?n calorii ?i gr?simi. Un smoothie cu fructe de p?dure se poate face amestec?nd cam 100 g de fructe cu o jum?tate de can? de lapte sau iaurt cu con?inut sc?zut de gr?simi ?i o jum?tate de can? de ap? rece.B?uturile din cacaoCacaua, ingredientul principal ?n ciocolata neagr?, con?ine antioxidan?i numi?i flavanoli care pot ?mbun?t??i nivelul colesterolului. Un studiu din 2015 a constatat c? dac? se consum? o b?utur? de 450 mg care con?ine flavanoli de cacao de dou? ori pe zi timp de o lun? nivelul de colesterol LDL scade, ?n timp ce nivelul de colesterol HDL cre?te. Aten?ie, ?ns?, b?uturile cu cacao din comer? pot con?ine mult zah?r rafinat ?i gr?simi saturate, a?a c?, pentru o variant? s?n?toas?, e bine s? fie preparate acas?. La micul dejun, de exemplu, se poate preg?ti o astfel de b?utur?: peste 1 linguri?? de cacao se adaug? 1 linguri?? de miere ?i 250 ml lapte degresat sau lapte vegetal caldu?.Nutri?ionist: ”Mierea de albine nu face bine tuturor”. Pentru cine e contraindicat? Elena Oceanu 16 martie 2021 Mierea de albine are ?i contraindica?ii.?Dr. Florin B?l?nic?, specialist ?n Medicin? Personalizat?, Nutri?ie ?i Nutrigenomic? a explicat pe blogul s?u ce con?ine, de fapt, mierea de albine ?i ce contraindica?ii are. ?n plus, mediculpediatru Mihai Craiu a explicat c? mierea de albine poate fi extrem de periculoas? pentru bebelu?i.?Din ce in ce mai multe discutii cu pacientii mei pornesc de la intrebarea: ‘Da’ ce, mierea nu e sanatoasa, domnule doctor?!’ Dragii mei, haideti sa ne lamurim, nu exista alimente care ne fac doar bine, cum nu exista alimente care ne dauneaza exclusiv.Mierea a devenit un fel de ‘superalimentul secolului XXI’ – punem miere de albine in cafea/ceai, cand ne doare gatul mancam miere cu lamaie, la pregatirea dulciurilor pentru copii folosim miere si suntem foarte multumiti de noi insineca ‘ne hranim si ne tratam natural, deci suntem sanatosi’!In dezbaterea despre miere, sau in general despre orice alt aliment, trebuie sa pornim de la ce contine acesta. Mierea provine din prelucrarea nectarului din flori si contine o cantitate mare de zaharuri, apa, minerale, vitamine, enzime si acizi organici. Zaharurile si apa constituie 99% din constituentii mierii. Totodata, calitatea acesteia depinde de calitatea nectarului, de clima, recoltare, exploatarea albinelor, temperatura si modul de conservare.Mierea de albine, contraindica?iiAsadar, e bine ca mierea sa inlocuiasca zaharul,dar acest lucru nu inseamna ca ea este fundamental sanatoasa. Mierea nu ne face tuturor bine, mai ales daca nu ne place miscarea, suntem supraponderali, avem boli digestive si cardiovasculare. Mierea este mai usor de asimilat si digerat decat zaharul, ceea ce constituie un plus.Ca si in legatura cu orice alt aliment, trebuie sa avem grija din ce surse procuram mierea, deoarece exista si miere toxica, care este produsa de albine hranite cu anumite tipuri de plante toxice, care contin scopilamina sau hiosciamina.Si nu uitati: mierea?trebuie pastrata intr-un mediu uscat si in recipienteetanse, umiditatea scazand calitatea aceasteia si propriatatile sale enzimatice, singurele beneficii reale pentru organismul uman.”Mierea cea plina de virtu?i terapeutice NU se administreaza la sugari!! Deoarece ar putea dezvolta botulism infantil.Acesta poate incepe lent, sub forma unei hipotonii, asociata cu ptoz? palpebral? (nu poate ridica pleoapele pentru a deschide bine ochii), dificultati de supt sau de inghitire sau, mai grav, paralizie a mu?chilor respiratori cu moarte subit? a sugarului. De obicei boala evolueaz? FARA febra.MESAJ DE LUAT ACASA – este periculos sa administr?m in mod obisnuit miere sugarilor mici,” a explicat medicul pediatru Mihai Craiu.DOSARAdev?rul despre pr?bu?irea economic?. Ce spun principalii indicatori economici la un an de la debutul pandemiei Alina-Elena Vasiliu, Cristina Ro?ca, Dana Ciriperu , 15 martie 2021 Un an de pandemie. ?i pandemia nu s-a terminat. T?v?lugul unui an ?n care am intrat cu team? ?i temeri ?n lockdownul din martie 2020 crez?nd c? atunci c?nd vom ie?i totul se va fi terminat. ?i nu s-a terminat. A urmat ?alerta”. Starea de alert? pe care o tr?im ?i azi, alert? care ?nseamn?, printre altele, nelini?te. ?i pentru mul?i dintre noi, nelini?tea define?te ?i prezentul. ?Criza generat? de pandemie este mai ad?nc? dec?t ne-am a?teptat, nu c? ?a fost”, nu a trecut. Nici acum nu ?tim totul, pip?im, b?jb?im ?nc?, primul val, al doilea, al treilea, al zecelea, tulpina britanic?, sud african?, brazilian?, lockdown 1, 2, 3. Este ?nc? haos peste tot ?n lume”, spune Gabriel Zb?rcea, managing partner al ?uca Zb?rcea & Asocia?ii, una dintre cele mai mari case de avocatur? din Rom?nia.Nelini?tea este ?nc? acolo, la fel ?i incertitudinea. ?Au fost, cred, pentru toat? lumea, zile ?n care n-am avut nici cea mai vag? idee cum va fi m?ine”, arat? Doina Cepalis, fondator ?i CEO al produc?torului de scaune auto pentru copii Te-Rox, parte a grupului Holmbergs.Ce am c??tigat dup? un an de pandemie? Am citit mai mult, am g?tit, am redescoperit gr?dina, muzica, satele pitore?ti din Transilvania, Delta Dun?rii, Rom?nia s?lbatic?, am f?cut plimb?ri lungi, am urm?rit cele mai multe filme ?i seriale din ultimul deceniu, am renun?at la cravat?, costume, pantofi ?i le-am ?nlocuit cu pijamale, trening, ?inute foarte lejere ?i sneaker?i, spun oamenii din business care au r?spuns la ?ntreb?rile Business MAGAZIN.Ce am pierdut dup? un an de pandemie? Prieteni dragi, c?l?toriile, ve?tile bune. Ne-am sim?it ?nsingura?i, departe de cei dragi, de p?rin?i, de prieteni, am fost mereu ?n stare de veghe, preg?ti?i pentru orice. Ne-am distan?at, iar alternativa de socializare virtual? nu poate umple golul emo?ional produs. Am avut nevoie de terapie, fie c? terapeutul nostru a fost un specialist, fie familia. Dar nevoia a fost real?.?Anul pandemic a fost ca un meci de box ?n care am intrat ?n ring cu un adversar mult prea puternic, de la o categorie superioar? (pandemia de COVID-19) c?ruia trebuie s? ?i facem fa??, iar gongul de final nu mai sun?”, poveste?te C?lin Ile, pre?edintele Federa?iei Industriei Hoteliere din Rom?nia (FIHR).Turismul ?i industria HoReCa sunt num?ra?i de arbitru, ?n meciul de box despre care vorbe?te C?lin Ile. Se lupt? s? nu fie K.O, dar rezist? cu greu. Cifra de afaceri a industriei a sc?zut ?n numai un an cu 60-70%, sunt 4 miliarde de euro care s-au evaporat ?ntr-un an, rezultate care trimit industria ?ntr-o c?l?torie ?n timp, ?napoi ?n 2010. Transporturile aeriene sunt la p?m?nt, la fel ?i toat? industria evenimentelor. Indicatorii anului 2020 au ?nceput s? apar?, unii arat? mai bine dec?t se estima, al?ii doar confirm? propor?iile dezastrului.?A fost un an provocator, nea?teptat, paralizant. Industria turistic? s-a oprit, practic, peste noapte. Complet paralizant, pentru c? nu m? g?ndeam c? ?n 2020 avioanele pot r?m?ne la sol cu lunile sau c? ??rile se pot ?nchide ca ni?te fort?re?e. ?i, pe m?sur? ce speram c? lucrurile vor reveni rapid la normal, vedeam c? nu e a?a, iar ce ?tiam noi a fi normal, devenea doar o amintire sau o aspira?ie”, spune Drago? Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines ?i al unor afaceri ?n domeniul hotel?riei.Pentru companii, anul 2020 a fost un adev?rat roller coaster, ?n func?ie de industria din care fac parte. O pagin? de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comer? online sau IT&C ar fi o pagin? a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, ?n func?ie de ?regizor” ?i de ?actorii principali” o comedie, o dram?, un film de aventur?, iar ?n unele cazuri a luat elemente din filmele de groaz?.A trecut un an. ?i pandemia nu s-a terminat. Paginile scrise sunt m?rturia unui an care a schimbat lumea. ?Este de a?teptat s? r?m?nem cu traume, care sper totu?i s? poat? fi vindecate ?n timp.”Indicatori?ntre cele mai negre scenarii, pruden?? ?i realitate C?t de sever? va fi pr?bu?irea? C?t ne va costa pandemia pe fiecare dintre noi, indivizi, companii, societate? C?t pierde economia ?ntr-o zi? C??i oameni r?m?n f?r? loc de munc?. Acestea erau c?teva dintre ?ntreb?rile pe care ni le adresam ?n fiecare zi dup? lockdownul din martie 2020. Cifrele anului 2020 au ?nceput s? vin?, r?nd pe r?nd ?i parc? propor?iile dezastrului nu au fost at?t de negre.Nu doar economia a avut o evolu?ie peste a?tept?ri, ?ns?. Consumul a crescut cu 2,2% ?n 2020, ?inut ?n teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobil? ?i medicamente. La polul opus, v?nz?rile de haine, pantofi ?i carburan?i au sc?zut cu 8-13% ?n 2020 ?n contextul ?n care libertatea de mi?care a fost limitat? mai ales ?n prima parte a anului trecut, iar munca de acas? a devenit deja o norm?. Acest context este de altfel ?i cel care a dus la o explozie a consumului ?n online - pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indic?nd un avans de aproape 40%. Cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut ?n 2020 cu un ritm de peste trei ori mai lent dec?t ?n 2019. Totu?i, acest indicator a r?mas ?n teritoriu pozitiv, ?n pofida pandemiei de Covid-19. Spre compara?ie, ?n 2009, primul an de criz? financiar?, consumul a sc?zut cu peste 10%.? Economia Rom?niei a sc?zut anul trecut cu doar 3,9% fa?? de 2019 - fa?? de o c?dere anticipat? de cel pu?in 5% - un rezultat care uime?te pentru c? nimic din seriile de date lunare publicate de Statistic? nu anticipau un astfel de r?spuns. Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt ?i ele nu neap?rat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru c? mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab - este un sezon al s?rb?torilor, oamenii ??i iau vacan?e, iar economia ?ncetine?te. ?n trimestrul al patrulea din 2020, fa?? de T4/2019, economia a sc?zut cu doar 1,5%, ceea ce ?nseamn? o recuperare semnificativ?.? Economia ar urma s? creasc? ?n acest an cu o rat? cuprins? ?ntre 3% ?i 5%, recuper?nd ?ns? doar o parte din pierderea din 2020. Totul depinde de campania de vaccinare ?i de evolu?ia situa?iei medicale. Tot mai multe voci se arat? ?ns? optimiste ?i ?ncrez?toare ?ntr-un 2021 care ar putea s? ?tearg? cu buretele amintirea unui an anterior marcat de paniile locale au ?nceput anul 2020 cu ?un bagaj” ?n care au str?ns trei ani consecutivi de cre?teri de dou? cifre, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pie?e pe care activeaz?, cu planuri de investi?ii ?i de expansiune. Criza generat? de pandemia de Covid-19 a resetat ?ns? toate aceste planuri, a determinat rea?ez?ri rapide ale strategiilor ?i a provocat companiile s? g?ndeasc? planuri pe termen scurt construite ?n principal pe siguran?a angaja?ilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul rom?nesc. Cifra de afaceri este a?teptat? s? scad? ?n 2020 cu 20%, ?ns? datele oficiale vor veni abia ?n toamna acestui an.? Cum arat? sectoarele din business? Sunt pie?e care sufer? puternic. Un raport BNR arat? c? din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativ?, ?n timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitiv???n prima jum?tate a anului trecut.? Turismul ?i industria HoReCA sunt cele mai lovite.?Datele oficiale pe cele trei sectoare de activitate - hoteluri ?i alte spa?ii de cazare, restaurante, baruri ?i cafenele ?i agen?ii de turism - industrii cu o cifr? de afaceri cumulat? de 6,3 mld. euro ?n 2019 arat? un cutremur puternic ?n 2020. Sc?derile sunt semnificative, astfel c? ?n 2020, operatorii economici au ?ncasat cu circa 60-70% mai pu?in fa?? de 2019. Nota de plat? a industriei ?n 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mic? fa?? de anul anterior, conform estim?rilor pe baza datelor din pia??. ?i nu doar at?t, c?teva mii de localuri ?i-au ?nchis definitiv por?ile ?i 120.000 de oameni au r?mas f?r? loc de munc? ?ntr-o industrie care angaja direct sau indirect 400.000 de persoane ?n 2019. Acum, la ?nceput de 2021 mai sunt doar 280.000, iar cifrele pot sc?dea dac? incertitudinea actual? se prelunge?te.? Sc?dere masiv? a ?nregistrat ?i industria auto, motor al economiei ?i al exporturilor rom?ne?ti. Aceasta a pierdut ?ntr-un singur an 5 mld. euro, c?t cifra de afaceri a celei mai mari companii din Rom?nia. Acest sector reprezint? circa un sfert din toate exporturile ??rii, astfel c? orice dezechilibru e transmis ?n lan?.? ?n 2020 exporturile totale, de 62 mld. euro, au fost ?n sc?derecu 9,9%? fa?? de anul anterior, arat? datele Institutului Na?ional de Statistic?. Importurile, de 80,5 mld. euro, au sc?zut cu6,6%fa?? de anul anterior. Prin urmare, deficitul comercial a crescut la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 mld. euro peste nivelul din 2019.? Num?rul de companii nou create (?nmatricul?rile profesioni?tilor, cum apar ele la Registrul Comer?ului) a sc?zut cu 18%?anul trecut fa?? de 2019. Mediul antreprenorial din 2020 a ?nregistrat sc?deri fa?? de anul 2019 at?t ?n ceea ce prive?te radierea companiilor, c?t ?i ?n num?rul de ?nmatricul?ri, dizolv?ri ?i suspend?ri.? Produc?ia industrial? din Rom?nia, cel mai important indicator pentru mersul industriei, a crescut ?n decembrie 2020 cu0,2%, potrivit metodologiei Eurostat, biroul european de statistic?. Astfel, evolu?ia industriei rom?ne?ti este peste evolu?ia industriei europene, care a sc?zut cu 0,4% ?n decembrie 2020 an/an. La nivelul ?ntregului an ?ns?, datele de la Institutul Na?ional de Statistic? (INS) arat? c? industria a sc?zut cu 9,2%, pe metodologia na?ional?. Industria face peste 20% din economia Rom?niei ?i circa trei sferturi din exporturile de bunuri.? Infla?ia a fost de 2,06%?n decembrie 2020, un nivel perfect s?n?tos potrivit anali?tilor ?i economi?tilor.?Infla?ia ?n Rom?nia urcase p?n? aproape de 8% la ?nceputul crizei trecute, ?n 2008, iar apoi a sc?zut gradual p?n? ?n 2016. Atunci, indicatorul privind pre?urile s-a aflat ?n teritoriu negativ, la minus 1,6%.Salariul mediu net s-a majorat anul trecut cu 8,4%, ajung?nd la 3.620 lei ?n luna decembrie, cele mai mari valori fiind ?nregistrate ?n domenii precum fabricarea produselor de cocserie ?i a produselor ob?inute din prelucrarea ?i?eiului (8.350 lei), iar cele mai mici ?n hoteluri ?i restaurante (1.685 lei), un domeniu lovit de pandemie din plin. Angaja?ii din HoReCa nu doar c? au salarii la jum?tate fa?? de media pe economie, dar c??tigul lor net a sc?zut ?n 2020.Investitorii str?ini au creat anul trecut doar 4.080 de companii noi ?n Rom?nia, ?n sc?dere cu 26% fa?? de 2019 ?i cel mai redus nivel din ultimele dou? decenii. Nu doar num?rul de firme bate recorduri negative, ci ?i valoarea capitalului social adus de str?ini ?n firmele locale, ?i ea la al doilea cel mai redus nivel din 2002 ?ncoace. ?n 2020, num?rul firmelor noi cu capital str?in a fost de 4.080 de entit??i, cu o valoare a capitalului subscris de ac?ionari str?ini de 975,6 mil. euro, comparativ cu anul 2019 c?nd au fost create 5.558 de companii ?i un capital de 374,6 mil. euro. De?i ?n cre?tere fa?? de 2019, capitalul str?in plasat ?n firme locale r?m?ne pentru al doilea an consecutiv sub 1 mld. euro.? Volumul creditelor noi ?n lei pentru popula?ie ?i companii a urcat ?n 2020 la maximul ultimilor 14 ani, plas?ndu-se la 68,5 mld. lei. Comparativ cu nivelul din urm? cu un deceniu, volumul creditelor noi ?n lei este dublu. Iar fa?? de 2019, creditele noi ?n lei au crescut cu 3,4%.Pe palierul creditelor noi ?n euro, retail ?i corporate, volumul a ajuns ?n 2020 la 2,6 mld. euro, echivalentul a 12,6 mld. lei, cu circa 17% sub nivelul din 2019. Fa?? de nivelul din urm? cu14 ani, volumul creditelor noi ?n euro este de 5 ori mai mic. Cumulat, creditele noi acordate de b?nci ?n lei, euro ?i dolari s-au apropiat de 84 mld. lei ?n 2020, un an marcat de criza de s?n?tate COVID-19, fiind u?or peste ?mprumuturile noi din 2019.? M?surile guvernamentale de sprijin oferite mediului de afaceri anul trecut au redus considerabil num?rul de insolven?e, astfel c? doar 5.564 de companii care au intrat ?n insolven?? ?n 2020, num?rul fiind cu 13% mai mic fa?? de anul anterior. De?i la nivelul lui 2020 pandemia a lovit ?ntreaga economie, mediul de business a fost ?inut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul ?ntregului an au intrat ?n incapacitate de plat? doar 5.600 de firme, cel mai redus num?r din ultimul deceniu. Spre compara?ie, ?n 2019, un an de cre?tere economic?, au fost 6.500, iar ?n anii de ?glorie“ 2012-2013, num?rul firmelor care intrau ?n insolven?? s?rea de 25.000, ba chiar se apropia de urm?torul prag. R?m?ne de v?zut cum va evolua 2021 ?n func?ie de o serie de factori precum evolu?ia pandemiei, m?surile pe care le va lua guvernul ?i contextul interna?paniiFilmul corporate al anului 2020. Dram?, comedie, film de aventur? sau thriller?Pentru companii, anul 2020 a fost un adev?rat roller coaster, ?n func?ie de industria din care fac parte. O pagin? de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comer? online sau IT&C ar fi o pagin? a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, ?n func?ie de ?regizor” ?i de ?actorii principali” o comedie, o dram?, un film de aventur?, iar ?n unele cazuri a luat elemente din filmele de groaz?.Dar cum arat? pagina de ziar imaginat? de Business Magazin cu rezultatele din 2020 ?n cazul unor companii lider de pia??? * * *Oana ?i Elliott Gray au investit peste 160.000 de euro ?n The Cow Shed Moieciu, un proiect turistic inspirat de chalet-urile din Alpii francezi Alina-Elena Vasiliu 16.03.2021, ?n traducere ?grajd pentru vaci“, proiectul The Cow Shed a luat denumirea utilit??ii pe care o avea ?nainte cl?direa. Acolo fusese ?n trecut o ?odaie de animale“, a?a c? Oana ?i Elliott s-au g?ndit c? numele tradus ?n englez? va surprinde la maximum autenticitatea locului, fiind ?i un omagiu adus celui ce l-a construit ini?ial.Printre cei care s-au cazat p?n? acum la The Cow Shed se num?r? turi?ti rom?ni, dar ?i vizitatori din ??ri precum Mexic, China, Israel, Taiwan, SUA, Portugalia, Canada, Marea Britanie, Fran?a, Germania.Oana ?i Elliott F. Gray au dat via??, ?n urm? cu cinci ani, proiectului The Cow Shed Moieciu, din jude?ul Bra?ov, dup? investi?ii de peste 160.000 de euro, scrie revista s?pt?m?nal? Business Magazin. Ideea de a demara acest proiect s-a n?scut dup? prima vizit? ?n Rom?nia a lui Elliott, so?ul Oanei.?Lucram am?ndoi ?n acela?i domeniu (eram ingineri topografi pe nave maritime, pentru industria petrolier?) ?i, ?nainte de a pleca pe vas pentru c?teva luni, am decis s? ne ?nc?rc?m bateriile ?ntr-o scurt? vacan??. Era iarna lui 2014, iar pentru c? Elliott este pasionat de snowboard ?i nu mai fusese niciodat? ?n Rom?nia, am decis s? mergem la noi la munte“, poveste?te Oana Gray. * * *O lec?ie despre vinul regilor ?i regele vinurilor: Care sunt cele mai bune ?ampanii din lume ?i cum alegem ?ampania perfect?? "Cu c?t bulele sunt mai fine, cu at?t ?ampania este de mai bun? calitate“ 17 mar 2021 Cristina Ro?ca ?ampania se bea cu dou? ocazii: c?nd e?ti fericit ?i c?nd nu e?ti fericit. Am mai auzit expresia formulat? u?or diferit: c?nd e?ti ?ndr?gostit ?i c?nd nu e?ti ?ndr?gostit. Pe scurt, nu exist? nicio situa?ie ?n care un pahar de ?ampanie s? nu fie potrivit. Acum c? am l?murit momentul adecvat, r?m?ne de ales ?ampania potrivit?, iar aceast? decizie nu e deloc una u?oar?, dup? cum spun speciali?tii. ?ampania se realizeaz? ?ntr-o foarte variat? sortimenta?ie ?i ?n multe stiluri, afirm? Olimpia Ple?a Brandhuber, champagne educator & enthusiast, wine judge, lady of champagne ?i creatoare de evenimente la OPiA Celebrate Champagne, un business pe care l-a dezvoltat chiar ea acum c??iva ani pentru a populariza aceast? b?utur? considerat? de mul?i un etalon ?n materie de elegan?? ?i gust.Sunt 346 de case de champagne care vinific? 34.500 de hectare ?n AOC Champagne. Sortimentele sunt ?i ele multiple, NV, Vintage, Prestige Cuvée care poate fi Blanc de Blancs, Rosé sau Blanc de Noirs. Stilurile sunt specifice caselor: proaspete sau cu elemente oxidative, tinere sau mature, cu procente diverse de vin de rezerv?, vinuri care au fost p?strate ?n butoaie de stejar sau nu, cu dozaj generos sau brut natur, f?r? dozaj, adaug? Olimpia.?Champagne este ?ntotdeauna un cuvée, un asamblaj de mai multe vinuri din ani diferi?i care se pot ob?ine din ?ase struguri distinc?i, predominant din chardonnay, pinot noir ?i meunier.“La v?rful piramidei calit??ii ?i complexit??ii sortimentelor de champagne se afl? Cuvée Prestige numit ?i Tête de Cuvée. Este sortimentul cel mai pre?ios al unei case de champagne. ?Prestige sau Tête de Cuvée ofer? enologului libertatea s? foloseasc? strugurii de cea mai bun? calitate din fiecare sezon ?i s? fac? vinul care s? exprime filozofia lui sau a casei pe care o reprezint?“, spune Olimpia Ple?a Brandhuber. Din acest motiv, totul legat de acest produs este special sau diferit de alte stiluri - strugurii provin din vii vechi sau parcele particulare ori Grand Cru cu productivitate mic?; deseori vinul beneficiaz? de tratament special ?n butoi de stejar; contactul cu drojdiile este prelungit. Totodat?, aceste licori deseori sunt ?mbuteliate ?n sticle individualizate cu etichete fastuoase ?i ?mpachetate ?n cutii de lux pe care cu greu te ab?ii s? nu le colec?ionezi.Primul Prestige Cuvée a fost lansat de casa Moêt & Chandon ?n 1937, adaug? ea.??n momentul c?nd v?nzarea de champagne ?n lume era chinuitoare, ?n disperare sau ca mi?care sclipitoare de marketing, casa a ?mbuteliat ?ntr-o sticl? similar? celor din secolul al XVIII-lea un cuvée din anul 1921 pe care La Grande Marque l-a numit Dom Pérignon, care are ast?zi o reputa?ie greu de egalat.“?ampaniile se pot ob?ine din strugurii unui singur an ?i reprezint? epitoma calit??ii, reflect?nd caracteristicile climaterice ale anului respectiv. ?ns? unele, cum este cazul Grand Siècle NV Laurent Perrier sau Krug Grand Cuvée NV, sunt f?cute din strugurii mai multor ani.?Sunt vinuri de lux care se produc ?n cantit??i mici, sunt licori artizanale ?i evolueaz? superb. Pot fi p?strate f?r? re?ineri 10-20 de ani. Unele chiar au nevoie de timp ca s? ating? plenitudinea. Nu v? gr?bi?i s? deschide?i o sticl? de Cristal Roederer dac? este din acest secol“, spune Olimpia. P?stra?i-o ?n condi?ii optime de temperatur?, umiditate ?i lumin? ?i experien?a peste c??iva ani va fi uluitoare.Cristian Preotu, un antreprenor ce de?ine mai multe afaceri ?n domeniul gastronomiei de lux, adaug? un lucru important. Nu orice vin spumant este ?ampanie. Pentru a purta acest nume el trebuie s? provin? din regiunea Champagne din Fran?a. ?Brandurile de champagne cunoscute ofer? o calitate constant?, cu un gust similar de fiecare dat?. Acestea sunt o valoare sigur? pentru cei ce nu doresc s? gre?easc?.“Apoi, cu c?t exist? mai multe informa?ii pe sticla de ?ampanie, cum ar fi anul produc?iei (Millesime), soiul de strugure, parcela de unde au fost recolta?i strugurii, cu at?t exist? mai multe ?anse ca aceast? ?ampanie s? fie de mai bun? calitate. De asemenea, ?ampania este clasificat? ?i ?n func?ie de cantitatea de zah?r pe care o con?ine, pornind de la Extra Brut (de la 0 la 6 grame pe litru) ?i merg?nd p?n? la Dulce (mai mult de 50 de grame de zah?r pe litru).?Exist? multe aplica?ii sau ghiduri care explic? ?i deosebesc diversele tipuri de champagne, iar dac? prefer?m varianta offline, putem s? ascult?m recomand?rile somelierilor sau ale v?nz?torilor din magazinele specializate. O conversa?ie frumoas? despre o ?ampanie bun? este cu siguran?? cel mai potrivit mod de abordare.“Cristian Preotu adaug? c? ?ampania se consum? ?n general la o temperatur? de 5-6 grade. Cu c?t este mai veche, cu at?t ar trebui ca temperatura de servire s? urce, p?n? la aproximativ 12 grade pentru marile Champagne Prestige.?O ?ampanie bun? se recunoa?te prin echilibrul ?ntre dulcea?? ?i aciditate. Trebuie s? sim?i fine?e ?i prospe?ime, iar bulele nu trebuie s? fie brutale. Cu c?t bulele sunt mai fine, cu at?t ?ampania este de mai bun? calitate.“Olimpia Ple?a Brandhuber spune c? ea c?nd degust? o astfel de licoare caut? armonia ?ntre efervescen??, prospe?ime ?i arome.La o ?ampanie t?n?r? a?teapt? prospe?ime, care provine din aciditatea bogat? ?i din fruct, a?teapt? vigoare ?i echilibru ?ntre toate componentele. La una matur?, de peste cinci ani, caut? ?n plus bog??ie aromatic? ?i un postgust prelungit.??n acest context, care au fost cele mai recente descoperiri ?n materie care au impresionat speciali?tii??De c?teva luni, pe pia?a din Rom?nia a fost lansat? casa de champagne Charles Heidsieck ?ntr-o sortimenta?ie complet?. Brut Réserve NV este cuvée-ul iconic al casei, o ?ampanie multi-vintage superb?“, spune Olimpia. Ea mai aminte?te ?i Casa Taittinger, prezent? ?n Rom?nia din 2019 cu o sortimenta?ie complex?. ?Ador stilul proasp?t, elegant, fin ?i echilibrat al acestei familii care are o tradi?ie de un secol. Iar Comtes de Champagne Blanc de Blancs 2007 este o s?rb?toare.“La r?ndul s?u, Cristian Preotu spune c? recent a redescoperit ?ampania Salon ce provine din regiunea Mesnil-sur-Oger ?i este sut? la sut? Chardonnay. A gustat anul 1997 ?n format Magnum, dup? dou? ore de la deschidere, fiindc? ?ampania veche de bun? calitate are nevoie de timp s? respire. Ea a fost servit? la o temperatur? de aproximativ 12-13 grade, iar aromele foarte fine au fost impresionante.?Bulele fine erau foarte prezente chiar ?i dup? 23 de ani. Am acompaniat aceast? ?ampanie superb? cu un tartar de langustine“, spune antreprenorul care are pe plan local ?i importuri de vinuri ?i ?ampanii. Compania sa reprezint? ?n exclusivitate ?n Rom?nia mari case sau mici afaceri familiale, produc?tori ?n regiuni cu apela?ia Grand Cru. ?Marile case de Champagne pe care le reprezent?m sunt Deutz, Bollinger, Delamotte, Salon, Jeeper ?i Duval Leroy, iar printre micii produc?tori se num?r? Egly Ouriet, Agrapart, Marguet, Cazals, Georges Vesselle sau Gimonet Gonnet, to?i f?c?nd parte din apela?ia Grand Cru.“Nu mai ?tie c?nd a degustat prima dat? o ?ampanie, crede c? mai degrab? a observat aceast? b?utur? la mesele familiei. Dar primul contact de impact a fost odat? cu prima sa c?l?torie ?n regiunea Champagne, c?nd a vizitat mai mul?i produc?tori. Avea 24 de ani ?i ?mpreun? cu viitoarea lui so?ie ?i partenera lui de afaceri a organizat o serie de degust?ri.?Am gustat peste 200 de feluri de champagne ?n trei zile. Este o experien?? foarte interesant? care a ?nsemnat ?i ?nceputul specializ?rii ?n aceast? regiune fantastic?.“?ampanie se poate bea ?nainte ?i dup? orice, spune Olimpia. Este probabil cel mai versatil vin gastronomic, face fa?? cu succes oric?rui preparat culinar datorit? acidit??ii mari care stimuleaz? papilele ?i re?mprosp?teaz? palatul. ?i pentru c? se produce ?ntr-o foarte mare varietate de stiluri. Nu ?nt?mpl?tor marii chefi ai lumii creeaz? meniuri complete dedicate special acestui vin.?Champagne este ?n primul r?nd un vin care are un element suplimentar, unic ?i magic, efervescen?a. Este cel mai sofisticat vin de pe planet?, ob?inut prin cea mai elaborat? metod?.“Circa 80% dintre ?ampanii cost? ?n medie 50 de euro, iar sortimentele mai elaborate ?i mai bune cost? mai mult.?Ambi?ia mea este s? demitizez imaginea de lux scrobit pe care o are champagne ?n Rom?nia. Ea se poate bea oriunde: la oper?, la cofet?rie, cu sau f?r? m?ncare, la plaj? sau ?ntr-un restaurant de fine dining, cu ceea ce m?nc?m noi ?n mod obi?nuit f?r? s? fie nevoie de caviar ?i homar. Este bucurie ?i convivialitate“, spune fondatoarea evenimentelor OPiA.Champagne este pe bun? dreptate un ?must have“ la aperitiv. Efervescen?a unei Bollinger Special Cuvee deschide apetitul, r?sfa?? papilele ?i creeaz? o stare de bucurie. Rosé-ul este u?or de asociat. Dac? este unul proasp?t de tip Taittinger NV, ?nso?e?te aproape orice canapés, creve?i, langust?, iar dac? este unul matur de tipul Moet Grand Vintage 2012, este o s?rb?toare cu carne de vit?. ?ampaniile ?nvechite de tip Vintage sau Prestige Cuvée? sunt excelente cu sosuri cremoase, ciuperci, trufe, br?nzeturi, spune Olimpia.?Foarte important mi se pare de re?inut cu ce NU se asocieaz? champagne. Cu tort, mai ales de ciocolat?. Elegan?a acestui vin este dominat? de opulen?a aromatic? ?i dulcea?a unui astfel de preparat.“ Se poate asocia ?ns? cu unele deserturi fine care con?in fructe, pandi?pan ?i care nu sunt foarte dulci.Pentru a concluziona aceast? lec?ie despre ?ampanie, Olimpia Ple?a Brandhuber face o paralel? cu arta.?C?nd m? uit la un tablou, ?l ?n?eleg ?n limitele cunoa?terii mele despre pictor, epoc?, art? ?n general. La fel este ?i cu champagne. A nu se ?n?elege c? s? bei champagne este o ?tiin?? complex?, pe care trebuie s? o aprofundezi. Este doar o bun? manier? pe care ne-o putem ?nsu?i cu u?urin??!“ Cristian Preotu, antreprenor ce de?ine mai multe afaceri ?n domeniul gastronomiei de lux: ?Brandurile de champagne cunoscute ofer? o calitate constant?, cu un gust similar de fiecare dat?. Acestea sunt o valoare sigur? pentru cei ce nu doresc s? gre?easc?.“ Olimpia Ple?a Brandhuber, champagne educator & enthusiast, wine judge ?i creatoare de evenimente la OPiA Celebrate Champagne: ?Sunt vinuri de lux care se produc ?n cantit??i mici, sunt licori artizanale ?i evolueaz? superb. Pot fi p?strate f?r? re?ineri 10-20 de ani. Unele chiar au nevoie de timp ca s? ating? plenitudinea. Nu v? gr?bi?i s? deschide?i o sticl? de Cristal Roederer dac? este din acest secol.“ * * *Rom?nia a fost vizitat? anul trecut de 452.100 turi?ti str?ini, de cinci ori mai pu?ini dec?t ?n 2019. ?n medie, un str?in a cheltuit 540 euro pentru sejurul ?n Rom?nia , Roxana Rosu 17.03.2021, Destina?iile din Rom?nia au fost vizitate anul trecut de 452.100 turi?ti str?ini, care s-au cazat ?n hoteluri sau pensiuni, cheltuielile acestora totaliz?nd 1,17 miliarde lei, arat? datele INS.?n medie, un turist str?in a cheltuit ?n Rom?nia 2610 lei (cca. 540 euro).Comparativ, ?n 2019, ?nainte de pandemie, Rom?nia a fost vizitat? de 2,66 milioane turi?ti str?ini, pentru vacan?e sau afaceri, cheltuielile acestora ?nsum?nd 6,89 miliarde lei.Anul trecut, principalul motiv al sejurului au fost afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferin?e, cursuri, t?rguri ?i expozi?ii), 63,4% dintre str?ini vizit?nd Rom?nia cu acest scop, ?n timp ce cheltuielile lor au reprezentat 62,2% din totalul cheltuielilor.U?or peste o treime dintre turi?tii str?ini (36,6%) au c?l?torit ?n scop particular, ?n principal pentru vacan?e (57%) ?i pentru vizitarea rudelor ?i prietenilor (17,3%).C?l?toriile ?n scop particular includ c?l?toriile pentru vacan?e, cump?r?turi, evenimente culturale ?i sportive, vizitarea prietenilor ?i rudelor, tratament medical, religie, tranzit ?i alte activit??i.Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezint? cheltuielile pentru cazare (50,3%), turi?tii prefer?nd ?n marea lor majoritate cazarea cu mic dejun inclus (90,3% din totalul cheltuielilor pentru cazare).Sumele l?sate ?n restaurante ?i baruri au reprezentat 17,1% din total, iar cele pentru cump?r?turi 14,5% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cump?r?turi, 46,5% au fost destinate alimentelor ?i b?uturilor, iar 30,8% cadourilor ?i suvenirurilor.Cheltuielile pentru ?nchirierea de autoturisme au avut o pondere de 67,4% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces ?n parcuri de distrac?ii, t?rguri, cazinouri, s?li de jocuri mecanice au reprezentat 59% din totalul cheltuielilor pentru recreere.Din totalul str?inilor sosi?i ?n Rom?nia anul trecut, 43,6% ?i-au organizat sejurul prin agen?ii de turism, 34,4% ?i-au organizat singuri sejurul, iar 22,0% prin alte modalit??i de organizare a c?latoriei.Principalul mijloc de transport utilizat a fost avionul, folosit de 77,7% din num?rul total de turi?ti, ?n timp ce 18,3% au utilizat autoturisme proprii, 3% autocare ?i autobuze, iar 1% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarca?iuni fluviale, autoturisme ?nchiriate, motociclete etc.). * * *Investi?ii ?n lux din pasiune. ?n Europa, arta, ma?inile de epoc?, ceasurile ?i vinul sunt cele mai populare. Exist? zece categorii de produse ?n care cei mai boga?i oameni din lume investesc din pasiune, ?ns? priorit??ile difer? de la o regiune la alta, : Cristina Ro?ca 16.03.2021, Arta, ma?inile de epoc?, ceasurile, vinul ?i bijuteriile sunt cele mai populare investi?ii ?n r?ndul europenilor boga?i care ??i cultiv? astfel pasiunile, arat? raportul Knight Frank Wealth Report 2021 realizat cu informa?ii culese ?n pandemie. Pe locurile urm?toare se g?sesc whiskey-urile rare, gen?ile de lux, mobila, diamantele colorate ?i monedele rare, de colec?ie.Analiza Knight Frank arat? ?n ce investesc oamenii cu bani ?n diferite regiuni din lume, e vorba de investi?iile realizate din pasiune, dar care au ?i ra?ionament de business ?n spate. Este interesant de remarcat c? locuitorii din Orientul Mijlociu cump?r? mai degrab? diamante colorate (locul cinci ?n preferin?e), iar ru?ii colec?ioneaz? monede rare (tot locul cinci). Arta este num?rul unu aproape peste tot ?n lume, excep?ie fac Asia ?i Africa, unde cel mai frecvent r?spuns privind investi?iile din pasiune au fost ceasurile.Grafic ZF: ?n ce produse de lux investesc oamenii din pasiuneGrafic ZF: Cum a evoluat valoarea investi?iilor ?n obiecte de luxMIOVENI:Ac?iune de plantare de arbori organizat? de Ziua interna?ional? a p?durilor A.P. Anticorup?ie / 17 martie?n fiecare an, ?n data de 21 martie, Ziua interna?ional? a p?durilor este marcat? la nivel mondial. Astfel, luni, 22 martie 2021, ?ncep?nd cu ora 10.00, Centrul Cultural Mioveni, ?n parteneriat cu Prim?ria ?i Consiliul Local Mioveni organizeaz? o ac?iune de plantare de arbori pe terenul din zona S?lii Sporturilor ?i pe terenul ?colii Gimnaziale Nr.1 Mioveni (Coliba?i), scrie Jurnalul d Arge?. Adunarea General? a Na?iunilor Unite a adoptat Rezolu?ia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile ?ncep?nd din 2013, cu scopul de a cre?te gradul de con?tientizare asupra gestion?rii, conserv?rii ?i dezvolt?rii durabile a tuturor tipurilor de p?duri, ?n beneficiul genera?iilor prezente ?i viitoare.Evenimentul denumit "P?durea - energie vie" se va desf??ura ?n parteneriat cu S.C. Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni S.R.L, Servicii Generale Mioveni SRL ?i va respecta toate normele sanitare ?n vigoare. * * * * * *1,5 miliarde de euro pentru biodiversitate. Decizia de finan?are, pe masa lui C??u! 17 martie 2021 , Autor: Ionel Vaduva Prin Planul Na?ional de Reform? ?i Rezilien?? (PNRR), care va fi prezentat Guvernului ?n aceast? s?pt?m?n?, Executivul C??u ??i propune s? investeasc? 1,5 miliarde de euro pentru ?mp?durire ?i biodiversitate, parte a obiectivului privind managementul sustenabil al p?durilor, combaterea de?ertific?rii, oprirea ?i inversarea degrad?rii solului.Cu ocazia unui eveniment online organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? ?n parteneriat cu Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic?, mar?i, 16 martie 2021, ministrul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat c? acesta este un obiectiv ?foarte ambi?ios”.?Propunerea noastr? ini?ial? este s? investim 1,5 miliarde (n.r. – euro) pentru ?mp?durire ?i biodiversitate. Sper s? nu fiu acuzat de laude exagerate, dar cred c? vom avea cele mai ambi?ioase investi?ii ?n p?duri, at?t ?n combaterea t?ierilor ilegale, cu mijloace digitale ?i moderne, urm?rirea cantit??ii de mas? lemnoas? care este t?iat? din p?duri, dar ?i de asemenea o linie special? pentru plantarea de noi p?duri. Suntem o ?ar? care este sub media UE c?nd vine vorba de suprafe?ele ?mp?durite.Acestea sunt c?teva exemple. Sunt foarte optimist c?, la final, ?n planul final vom acoperi majoritatea obiectivelor de dezvoltare durabil? ?i aceasta deoarece este o necesitate natural? a societ??ii rom?ne?ti ?i acest lucru a fost destul de vizibil ?n procesul de consultare public?”, a promis ministrul Ghinea.Acesta a mai spus c? draftul PNRR con?ine ?i obiectivul privind eliminarea s?r?ciei. ?n acest context se are ?n vedere implementarea legisla?iei pentru venitul minim de incluziune, ?un fel de revolu?ie ?n sistemul de asisten?? social? din Rom?nia”.Se vorbe?te inclusiv de introducerea ?n PNRR a stimul?rii persoanelor s?race s? intre pe pia?a muncii formale.?Vreau s? v? spun c? am r?spuns la aproape toate aceste obiective. A? da ca exemplu obiectivul privind eliminarea s?r?ciei, care este foarte important, foarte relevant ?n contextul Rom?niei. O reform? ambi?ioas? pe care am propus-o s? fie inclus? ?n plan este implementarea legisla?iei pentru venitul minim de incluziune. Acesta este o reform? care a suferit numeroase ?nt?rzieri ?n Rom?nia ?i stimuleaz? persoanele s?race s? intre pe pia?a muncii formale. Aceasta va fi un fel de revolu?ie ?n sistemul de asisten?? social? din Rom?nia ?i sper s? g?sesc o modalitate pentru a o include ?n plan ?i a acoperi, par?ial, costul implement?rii sale”, a subliniat ministrul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene.?n cadrul webinarului, Ghinea a f?cut referire ?i la obiectivul privind eliminarea s?r?ciei, ?n fapt un program na?ional pentru reducere abandonului ?colar, dar ?i despre ?bursele punte” destinate ?n special elevilor de la ?ar?.?Practic, vom ?inti cele 1.600 de ?coli din Rom?nia care sunt cele mai vulnerabile la acest fenomen ?i vom avea o investi?ie special?, o schem? de granturi dedicat? acestor ?coli, pentru a-i men?ine pe copii ?n ?coal?. Aceast? schem? o preg?tim ?mpreun? cu Ministerul Educa?iei ?i sunt foarte optimist cu privire la posibile rezultate. A fost pilotat? ?n cadrul fondurilor de coeziune ?i acesta este un tip de reform? care ar putea avea un impact enorm pentru Rom?nia”, a explicat Cristian GhineaTotodat?, ?eful MIPE a vorbit ?i despre un program de burse punte pentru copiii care fac trecerea la liceu, ?n condi?iile ?n care ?n astfel de perioade multe persoane, ?n special din zonele rurale, abandoneaz? ?coala, din cauza costurilor ridicate cu mutarea din localitatea de provenien?? ?n localitatea unde este liceul.?Acest gen de burse ar putea fi o solu?ie”, a spus el.Se sper? ?ntr-o decizie formal?Cu ocazia aceluia?i eveniment, ministrul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene a precizat c? PNRR este revizuit ?i nu este ?nc? public, dar c? va fi prezentat Guvernului s?pt?m?na aceasta, ?pentru prima citire”.?Sper?m c? vom avea o decizie formal? a Guvernului ?n s?pt?m?na urm?toare. (…) Vom avea toate detaliile prezentate Guvernului ?n cursul acestei s?pt?m?ni ?i vom avea o prim? citire a deciziei guvernamentale mandat?nd Ministerul pe care ?l conduc s? demareze discu?iile cu Comisa European?, ?i ?n paralel cu aceste discu?ii informale cu Comisia European?, elabor?m unele din aceste m?suri.S?pt?m?na viitoare vom avea decizia formal? a Guvernului. Acesta este calendarul. Sper c? vom fi ?n m?sur? s? negociem cu un mandat clar. Avem un guvern de coali?ie ?n Rom?nia, dar v? pot spune c? dup? negocieri foarte detaliate am reu?it s? ajungem la un consens ?n cadrul coali?iei, care va sprijini noul draft al planului”, a men?ionat Ghinea.PNRR va avea 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introdu?i de c?tre Parlamentul European, iar fiecare domeniu de interven?ie va avea at?t reforme c?t ?i investi?ii, precum ?i jaloanele ?i ?intele care trebuie realizate.Rom?nia are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finan?are ?Mecanismul de redresare ?i rezilien??”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structura?i sub form? de granturi ?i 16,6 miliarde de euro sub form? de ?mprumuturi.Guvernul Rom?niei prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? a organizat mar?i, ?n parteneriat cu Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic?, un eveniment online, ?n marja Forumului Regional pentru Dezvoltare Durabil? 2021, desf??urat de Comisia Economic? a Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Europa (UNECE).Pre?edintele Klaus Iohannis i-a chemat pe liderii Coali?iei de guvernare, miercuri, 17 martie 2021, la orele dup?-amiezii, la Palatul Cotroceni, pentru a discuta despre PNRR.Taxa unic? impus? pe exportul de gr?u love?te ?i ?n al?ii , Ionel Vaduva ,17 martie 2021Taxa unic? impus? de Executivul de la Moscova, menit? s? ?ncetineasc? exporturile de gr?u ale Rusiei, ar urma s? se transforme ?ntr-o acciz? flotant?, un mecanism dintr-un ?ir de m?suri destinat s? protejeze aprovizionarea pie?ei interne ?i s? combat? infla?ia pre?urilor la alimente.Din cauza felului ?n care a fost g?ndit? aceast? tax?, atrag aten?ia exper?ii, exportatorii nu vor ?ti c?t anume au pl?tit p?n? ?n momentul ?n care vapoarele cu cereale p?r?sesc portul. Astfel, au ad?ugat anali?tii, comercian?ii ar urma s? piard? afaceri ?n raport cu competi?ia, scriu cei de la Bloomberg.??n sine, sistemul nu a fost conceput astfel ?nc?t s? fie unul convenabil pentru traderi. Dimpotriv?, obiectivul s?u a fost s? creeze obstacole pentru traderi”, sus?ine Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.Ca urmare a costurilor reduse ?i a recoltelor consistente din ultimii ani, Rusia a devenit un juc?tor important pe pia?a exporturilor de gr?u. Cu toate acestea, la ultimele sale licita?ii, Egiptul, cel mai mare cump?r?tor mondial de gr?u, a preferat s? cumpere gr?u din Uniunea European? ?i Ucraina, inclusiv de la Grain Export, un trader din Rom?nia la care ac?ionar este o companie ruseasc? de stat.P?n? ?n prezent, este mult prea devreme pentru tranzac?ii cu noua recolt? din sezonul care ?ncepe ?n luna iulie. Iar poten?ialul de export va fi influen?at de evolu?iile meteo din prim?var? ?i m?rimea urm?toarei recolte.La aceste necunoscute neobi?nuite se adaug? un regim de accize flotante, care cere traderilor s? ?nregistreze volumul ?i valoarea exporturilor la o subsidiar? a bursei de la Moscova. Bursa ruseasc? inten?ioneaz? ca ?ncep?nd de luna viitoare s? ?nceap? s? publice un indice de pre?, care va fi utilizat la calculul accizelor ce vor fi aplicate ?ncep?nd din iunie.Cu toate acestea, sistemul complicat de taxare ar putea declan?a prime de risc mai mari ?i ar putea crea dificult??i traderilor ru?i s? concureze la licita?iile mari, m?rturise?te Andrey Sizov, director la firma de consultan?? SovEcon.?Toat? lumea va putea vinde ?n sistem spot, dar cum po?i s? vinzi gr?u forward pentru o lun? de acum ?ncolo f?r? s? ?ti care va fi taxa? Nimeni nu este dispus s? ??i asume acest risc”, a ad?ugat Dan Basse, pre?edintele firmei de consultan?? AgResource.Autoritatea pentru concuren?? din Rusia ?i va amenda pe traderii care ?ncalc? regulile referitoare la regulile de raportare. ?n plus, guvernele ar putea opta pentru m?suri mai stricte precum eliminare cotelor de export pentru cei care nu dezv?luie cifrele corecte privind exporturile, a spus Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.?n prezent, Rusia d? asigur?ri c? nu toate cerealele sale sunt ?nc? exportate, dar ia ?n calcul m?surile restrictive imediat ce pia?a intern? se stabilizeaz?, scrie Interfax, cit?ndu-l pe ministrul rus al Agriculturii, Dmitry Patrushev.?O reflec?ie serioas?”?n raportul cu num?rul 9 din 2021, a c?rei sintez? a fost transmis? ?n exclusivitate edi?iei online a Agro TV, exper?ii Casei de Trading a Fermierilor din Rom?nia (CTFRO) vorbesc despre marketingul de manual ?n cazul jocurilor Rusiei de pe pia?a gr?ului.Iat? ?i ?povestea” despre cum, anterior, ru?ii au ?recupera” gr?ul din cele 22 de procente pierdute ?n toamn?.?Av?nd indica?iile ?i datele din ultimele luni, vi le expunem ?i dumneavoastr? aici: – octombrie 2020 – secet? intens? ?n C?mpiile Ruse, gr?ul sem?nat ?n teren cu lips? acut? de ap?; – noiembrie 2020 – stare foarte precar? de vegeta?ie, gr?ul ?n crop-tour-uri arat? dezastruos; – decembrie 2020 – intrarea ?n iarn?, 22% din ceea ce se sem?nase era deja indicat ca pierdut; – ianuarie 2021 – geruri de p?n? -25 grade ?n Russia, cu un covor foarte sub?ire de z?pad?; – februarie 2021 – valuri de frig care traverseaz? Rusia ?i afecteaz? cultura de gr?u.??i acum vin ve?tile care indic? urm?toarele cifre: ?produc?ia de gr?u ?ns?m?n?at ?n toamna lui 2020 se reduce la un poten?ial de 53,6 milioane tone, versus 54 milioane tone (valoare redus? deja cu cei 22%) din cauza crustei de ghea?? care a omor?t plantele ?n c?mpiile Volgai ?i ?n zona Rostov.?Suprafa?a de gr?u care urmeaz? a fi cultivat? ?n prim?var? cu gr?u scade ?n inten?ie din cauza taxelor de export, reduc?nd astfel cu ?nc? 1,2 milioane tone prognoz? total? a produc?iei de gr?u rusesc. ?ncepem o matematic? simpl?: – avem, pe de o parte, cifra de 54 milioane dup? reducerea cu 22%, ceea ce ne indic? faptul c? prognoza ini?ial? ar fi fost 65,9 milioane tone; – reducerea suprafe?elor pe care fermierii inten?ioneaz? s? le ?ns?m?n?eze cu gr?u de prim?var? reduce prognoza de la 23,6 milioane tone la 22,4 milioane tone. Adun?m prognozele ini?iale ?i reiese un total de 89,5 milioane tone!?Adun?m prognoza redus? cu 22% a gr?ului de toamn? (54 mil. tone) ?i sc?dem cele 400.000 tone distruse de winter kill. R?m?nem cu 53,6 milioane, prognoz? gr?u de toamn?. Adunat cu prognoza pentru cultura de prim?var? (22.4 mil. tone) rezult? o prognoz? de 76 milioane tone. Readucem din cele 22% ?pierdute?, dar ?n mod miraculos ?salvate? de ?iarna bl?nd?? circa 15% (c?ci anali?tii ru?i sus?in c? pierderea a sc?zut p?n? la 7%) ?i rezult? 61,3 milioane de tone.?La aceast? cifr?, ad?ug?m poten?ialul de prim?var? de 23,6 milioane, c?ci sunt sigur c? vor anun?a c? nu se vor mai reduce suprafe?ele de gr?u ?i rezult? cifra final? de 84,9 milioane tone prognoz? gr?u ercian?ii rom?ni de cereale spun c?, ?n acest context, Rusia creeaz? presiune prin faptul c? ascunde poten?ialul, iar apoi creeaz? cerere ar?t?nd abunden?a spre a invita cump?r?torii s? ias? din starea de reticen??.?Nu este prima oar?, nu v? a?tepta?i s? fie nici ultima oar?. V? invit s? v? aduce?i aminte cum a crescut pia?a Rusia prin enun?area taxei, iar apoi pe baza unui simplu zvon, ?ntr-o singur? dup?-amiaz?, au sc?zut-o cu 10-12 euro/ton?, asta dup? ce ?n luna ianuarie au avut recordul de v?nz?ri ?i recordul de ?ncas?ri”, au conchis cei de la CTFRO. * * *Digital Syngenta se preg?te?te de combaterea d?un?torilor din cultura porumbului Adrian Radu - 17 martie 2021 Seria ?nt?lnirilor digitale Syngenta va continua cu episodul dedicat combaterii d?un?torilor din cultura porumbului. Vineri, 19 martie, ?ncep?nd cu ora 10:00, speciali?tii Syngenta ??i vor ?mp?rt??i sfaturile utile ?i care sunt etapele care trebuie str?b?tute pentru a avea o cultur? s?n?toas?.Nu uita! Webinarul poate fi urm?rit pe conturile de Facebook ?i Youtube Syngenta ?i Agrointeligen?a! Avicola Bradesti – Ferma de pasari cu traditie si experienta vinde pui de carne, pui rasa mixta, pui de curca, de bibilica, boboci de rata si de gasca Admin, 16 martie 2021 Ionela Castel a inceput afacerea cu ?pui de-o zi “ in anul 2002. Aceasta ne-a declarat: ?Suntem o societate comerciala autorizata si specializata in cresterea pasarilor si ne dorim sa oferim produse din rase superioare, sanatoase care sa satisfaca toate cerintele crescatorilor individuali. Permanent aducem imbunatatiri tehnologiei de crestere si conditiilor de biosecuritate a fermei.Avicola Bradesti – este o ferma de pui din judetul Dolj, mai exact din localitatea Bradesti. Firma noastra livreaza pui de carne, pui de rasa mixta din Ungaria si Italia, pui de curca si bibilici, boboci de rata Mollard de ficat gras si de gasca, precum si puicute ouatoare.Pentru toate speciile de pasari, se plaseaza comenzi in prealabil si se cumpara de la poarta Avicola Bradesti. Noi nu vindem in magazine specializate, ci chiar din localitatea Bradesti, de la poarta fermei.In aceasta ferma spre exemplu avem pui de 4 zile acestia sunt in crestere. Incepem sa-i vindem de la 3 saptamani dupa ce le facem toate vaccinurile.In cealalta hala avem pui de 29 de zile .In cele 2 hale avem in jur de 30000 de exemplare. Noi vindem pui de gaina, de curca, boboci de rata, de gasca si bibilici pe tot parcursul anului, insa primavara avem vanzarile cele mai mari. Din iunie insa nu-i mai vindem asa mici ci de 3,4 chiar 5 kg.Afacerea tip avicola in perioada pandemiei a avut de suferit. S-au scumpit furajele, puiul de o zi ,medicamentele etc. Clientii nostri sunt din Dolj, Gorj, Mehedinti. Acestora li se spune cand achizitioneaza puii cand au fost vaccinati si cand trebuie sa fie revaccinati. Puii se vand cu certificat de sanatate.Noi avem la vanzare si furaje certificate. Mai intai probam furajele si apoi le punem la vanzare, pentru ca suntem constienti ca de calitatea furajelor depinde calitatea carnii. Acum lucram cu Fnc-ul Segarcea. Noi le recomandam sa le dea acelasi tip da mancare. Le oferim sfaturi clientilor nostri si le spunem sa ne sune daca au probleme. Puii trebuie tinuti cam in aceleasi conditii pentru o perioada.Nu trebuie tinuti pe ciment,lemn sau plastic ci pe un asternut vegetal: paie, talaj, coji de seminte etc.Nu trebuie sa fie umezeala, iar schimbarea la hrana naturala sa fie facuta treptat. Cel mai important este ca puilor sa li se faca in continuare vaccinurile si deparazitarile. Acestea depind de varsta. Din 6 in 6 saptamani puii ar trebui vaccinati. Clientii ar trebui sa anunte medicul veterinar cand achizitioneaza puii pentru a-i lua in evidenta. Multe boli la pasari au suferit mutatii ca si virusii umani. Noi spre exemplu facem teste PCR la pasari .pentru depistarea bron?itei. * * *Ce productie de nuci avea Romania in communism, Cultiva Profitabil , ? 17 martie 2021 , Suprafata nuc cultivata in Romania Culturile de nuci sunt prezente pe teritoriul Romaniei de sute de ani. Pana la inceputul secolului 20 forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemn de nuc, dar si desele sistematizari si organizari ale teritoriului, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.Situatia culturii nucului din Romania in diferite perioada:In 1927, existau circa 3.600.000 de pomi pe rod, cu o productie totala de 64.000 de tone de nuci. In 1938, pomii pe rod existenti depasea numarul de 4,2 milioane. In aceasta perioada, productia atingea aproape 200.000 de tone. In 1948 avem o scadere accentuata: 1,7 milioane de pomi pe rod si o productie de numai 36.000 de tone. In 1958 nr de pomi pe rod inregistrati este de 2.241.000, cu o productie de 47.000 de tone.In 1968, nr de pomi pe rod este de 2.310.000, iar productia abia atinge 30.000 de tone. In 1979, nr de pomi pe rod este de 4,3 milioane, cu 41.000 de tone productie totala de nuci. Conform unor specialisti, o parte insemnata a plantatiilor din perioada comunista nu beneficiau de un material saditor de calitate, fiind deseori nealtoit. Mai mult decat atat, plantarea se facea in sistem clasic, iar pomii erau izolati.Chiar daca declinul suprafetelor infiintate cu nuc s-a manifestat in anii 1970 – 1980, cercetatorii romani au inceput in aceasta perioada crearea unor specii de nuc selectionate, cateva ajungand chiar de elita.In perioada actuala, suprafata infiintata cu nuc a scazut, insa cea mai mare parte din companiile care se ocupa de cultivarea nucului au livezi tehnologizate, deci o productie substantiala si de o calitate inalta, care, in proportie mare, merge la export.In 2017, Romania avea nuci plantati pe o suprafata totala de 1.670 de hectare, conform datelor Eurostat. * * *Agricultura viitorului: mai pu?ini muncitori sezonieri, mai mul?i robo?i care vor da comenzi tractoarelor ?i combinelor, lantulalimentar 2021-03-17 sunt deja prezen?i ?n agricultura ?i sectorul alimentar din Uniunea European?. Ace?tia culeg fructe ?i legume, mulg vacile, le hr?nesc sau tran?eaz? carnea animalelor ?n laboratoare. Cercet?torii vor ?ns? mai mult: crearea unor sisteme integrate, ?n cadrul c?rora robo?ii s? primeasc? roluri multiple ?i anume s? ac?ioneze inteligent, autonom ?i s? controleze activitatea agricol?.Uniunea European? a alocat 7,9 milioane de euro pentru un proiect derulat de universitatea din Wageningen, Olanda, care va avea ca parteneri fermieri ?i oameni de afaceri din Olanda, Fran?a, Grecia ?i Spania. Proiectul se nume?te Robs4Crops, a fost lansat la 1 ianuarie 2021, iar cercet?torii ?i-au propus s? accelereze trecerea spre robotic? pe scar? larg? ?n agricultura european?, anun?? , care preia un articol publicat de siteul universit??ii olandeze, wur.nl.Lansarea proiectului este motivat? ?i de criza for?ei de munc? ?n agricultur?, din cauza pandemiei Covid-19. Fermierii s-au confruntat cu lipsa muncitorilor sezonieri, care fie s-au ?mboln?vit, fie deplasarea lor a fost ?ngreunat? sau chiar ?mpiedicat? din cauza pandemiei.foto wur.nlDar robo?ii nu vor fi adu?i ?n ferme numai ca s?-i ?nlocuiasc? pe muncitorii sezonieri. Ma?inile inteligente vor da comenzi utilajelor agricole, care vor fi echipate ?n a?a fel ?nc?t s? le poat? recepta ?i s? ac?ioneze ?n consecin??. Robo?ii vor colecta date din teren privind starea vremii, evolu?ia plantelor, necesit??ile acestora, prezen?a ?i intensitatea bolilor ?i d?un?torilor, vor procesa toate aceste date ?i vor comanda utilajelor s? intervin?, fie pentru efectuarea lucr?rilor agricole, fie pentru administrarea tratamentelor ?i fertilizan?ilor necesari. Totodat?, robo?ii vor stabili ?i necesarul de ap? pentru culturi. ?n felul acesta, va fi evitat? risipa de ap?. Mai mult, activitatea robo?ilor va reduce masiv impactul asupra mediului ?nconjur?tor.?n cele din urm?, o ferm? ar putea fi controlat? ?i ?ngrijit? cu ajutorul unui sistem robotic integrat. Dezvoltarea ?i testarea acestor sisteme vor avea loc ?n practic?, ?n condi?ii reale de operare.Urm?ri?i ?i ”Robotul-c?p?unar, ?ntr-o ferm? din Spania”, sursa youtube: * * *Magister a lansat primul sistem self-checkout fabricat integral ?n Rom?nia Stiri ? Carol Popa Miercuri, 17 Martie 2021 Compania Magister Software, unul dintre principalii dezvoltatori locali de software ?i furnizor de solu?ii pentru retail a lansat pe pia?? Easy CheckOut (ECO) –primul sistem self-checkout fabricat integral ?n Rom?nia. Func?ionarea Easy CheckOut (ECO) se bazeaz? pe sofware dezvoltat de Magister, versiunea Enterprise a programului SmartCash POS, una dintre cele mai r?sp?ndite aplica?ii de v?nzare pentru retail din Rom?nia.ECO are o construc?ie modular?, format? din 4 componente care se asambleaz? ?n func?ie de spa?iu, la fa?a locului, are o capacitate de maxim 30 kg a co?ului de produse ce poate fi procesat ?ntr-o tranzac?ie comercial?, lucru care il recomanda ?i pentru utilizarea ?n formate de tip supermarket sau hypermarket.Echipamentul include un cititor pentru coduri de bare bioptic ce poate fi folosit ?i pentru c?nt?rirea integrat? a produselor. Corpul central dispune de sistem de semnalizare cas? liber?/cas? ocupat? cu iluminare LED ?n culorile verde sau ro?u, iar pentru validarea produselor a c?ror comercializare c?tre minori este interzis?, prezint? o coloan? luminoas? cu semnalizare ?n rosu pentru validare.ECO accept? achitarea cump?r?turilor cu cardul bancar sau cu criptomoneda (Bitcoin sau Ethereum).”Sistemele de tip Self CheckOut adaug? un nivel de prospe?ime magazinelor, aduc magazinele ?n r?nd cu retailul modern, orientate c?tre economia de timp pentru client. U?urin?a ?n utilizare a fost prioritar? pentru Magister ?n proiectarea acestui produs ?i din acest motiv am ales ?i numele Easy CheckOut, sugerat de un blogger la un eveniment dedicat”, a spus Dor Bujor P?dureanu, CEO Magister Sotware, la lansarea Easy CheckOut. * * *Protec?ia culturilor: alternative la produsele agrochimice, martie 17, 2021 agrimanet Protec?ia culturilor: alternative la produsele agrochimiceNo?iunile de baz? ne arat? c? protec?ia integrat? a culturilor combin? proceduri mecanico-fizice, biologice ?i chimice, acestea din urm? conform motto-ului: ?Pe c?t este necesar, c?t mai pu?in posibil“.Intensificarea agriculturii ?n ultimele decenii a condus la numeroase m?suri chimice de protec?ie a culturilor care apar uneori ca fiind indispensabile, urmate de interziceri a unor ingrediente active (de exemplu prin interzicerea oficial?) sau ??i pierd eficacitatea (prin dezvoltarea rezisten?ei). Acest lucru duce la un interes crescut pentru rota?ia culturilor, soiurile rezistente sau controlul mecanic al buruienilor. Alternativele pline de speran?? ?n acest sens sunt, de asemenea, procedurile biologice ?i biotehnice, precum ?i pentru digitalizare ?n general.Interzicerea unor ingrediente active nu este o surpriz?Cerin?ele sporite care trebuie ?ndeplinite pentru comercializarea ?i aprobarea cererilor, concentrarea industriei pe cele mai promi??toare culturi, precum ?i ?victoria” culturilor tolerante la erbicide sunt factorii care au jucat, ?i joac? ?n continuare, un rol ?n reducerea num?rului de produse aprobate oficial. Insecticidele ob?in aprobarea oficial? doar cu dificultate, rezult?nd existen?a unor lacune, de exemplu ?n Germania pentru rapi??, sfecl? de zah?r ?i cartofi, ?n Rom?nia pentru porumb. De ani buni, dezvoltarea ?n continuare a erbicidelor a fost blocat? ?n mod eficient de prezen?a glifosatului. Abia acum, apari?ia nea?teptat? a rezisten?ei la glifosat, dar ?i a scandalurilor care au ap?rut ?n jurul acestuia determin? companiile s? se concentreze pe acest segment, de?i cea mai mare parte a ac?iunii este acum centrat? pe g?sirea de noi ingrediente fungicide.Sunt necesare trei ingrediente active diferiteAu trecut mai bine de zece ani de c?nd UE a decis s? se ?ndep?rteze de evaluarea riscurilor ?n cadrul procedurii oficiale de aprobare a substan?ei ?i mai mult c?tre propriet??i critice ale substan?ei. Efectul acestui principiu este acum din ce ?n ce mai vizibil cu ingrediente active bine cunoscute care nu mai primesc aprobarea UE. Industria calculeaz? c? pe termen mediu vor r?m?ne doar 100 p?n? la 120 de substan?e. ?n 2019, erau ?nc? 440 pe lista UE. Lu?nd Germania ca exemplu, presiunea este crescut? suplimentar prin faptul c? Agen?ia Federal? de Mediu are dreptul de veto ?n procesul de aprobare oficial? – ?i continu? s? foloseasc? acest lucru pentru a face c?t mai dificil? ob?inerea autoriza?iei na?ionale. Ceea ce este cu adev?rat necesar pentru a evita dezvoltarea rezisten?ei la o anumit? substan?? activ?.Substan?e de protec?ie a culturilor: reformulare repetat? ?i noi combina?iiCosturile de dezvoltare de peste 300 de milioane de euro ?ncurajeaz? firmele s? caute din ce ?n ce mai mult s? ?reambaleze” substan?ele deja cunoscute, implic?nd noi combina?ii ?i noi formul?ri. Perspectiva inova?iei tinde ast?zi aproape ?ntotdeauna s? se afle mai degrab? ?n formulare dec?t ?n ??noi ingrediente active! ?n cazul ?n care ingredientele noi nu sunt disponibile, cel pu?in eficacitatea celor vechi ar putea fi ?mbun?t??it? ?i, astfel, cantit??ile aplicate ar putea fi reduse sau efectul asupra mediului ar putea fi ?mbun?t??it. Calea de formulare nu este doar cea mai bun? cale de urmat pentru produc?torii de produse generice, cu ingredientele lor active f?r? brevete, pentru a debloca noi propriet??i din ingrediente mai vechi sau cel pu?in pentru a intra pe pia?? cu un produs ?nou”. Dac? se g?se?te, de fapt, o nou? tehnologie de formulare, atunci aceasta poate fi utilizat? cu o serie de substan?e. La urma urmei, nu este nevoie s? reinvent?m totul.Produsele biologice ?i biostimulatoriiProdusele biologice sub form? de substan?e biologice de protec?ie a culturilor ?i biostimulatorii sunt v?zu?i ca produse promi??toare. Cerin?ele pentru aplicarea practic? erau uneori haotice, de?i acum sunt reglementate legal.Substan?ele biologice de protec?ie a culturilor sunt supuse tuturor cerin?elor prev?zute de Legea privind protec?ia culturilor. Prin urmare, autoriza?ia oficial? respectiv? este la fel de solicitant? ca ?i substan?ele chimice de protec?ie a culturilor.Biostimulatorii lucreaz? adesea ?n zona de frontier? dintre protec?ia culturilor ?i nutri?ia plantelor ?i intr? sub inciden?a Regulamentului privind produsele fertilizante care a intrat ?n vigoare ?n 2019.Cei care pot, ?ncearc? s? ??i aduc? produsele ?n aria de biostimulatori, deoarece astfel de produse nu necesit? teste costisitoare, ci pur ?i simplu o descriere ?i o ?dovad? a eficacit??ii”. Aici, Regulamentul privind produsele fertilizante are o sarcin? important?: de a face mai transparente numeroasele produse care apar ?n zona biologic?. Este ?ngrijor?tor c? apare genul de produse care promit mult ?i livreaz? pu?in.Rezultatele ob?inute cu studii biologice?n Germania, serviciile de protec?ie a culturilor din diferitele state federale au derulat o serie de teste pe parcursul c?torva ani. Rezultatele ?n mod constant nu prea sunt ?ncurajatoare, ?n orice caz pe termen mediu. Prin urmare, ar fi gre?it s? presupunem c? aceste produse sunt gata s? ?nlocuiasc? substan?ele chimice de protec?ie a culturilor. Rezultatele sunt prea nesigure ?i prea dependente de condi?iile de mediu. Dar pentru produsele biologice (mai ales ?n ceea ce prive?te formularea ?i, prin urmare, stabilitatea), va continua dezvoltarea intensiv?. Cu toate acestea, gradul lor de eficacitate ?n culturile arabile va tinde s? r?m?n? la 40% pentru o perioad? de timp, mai degrab? dec?t la 90%. Poate c? viitorul const? ?ntr-o combina?ie de “chimie” ?i “biologie”. Cerin?a de baz? continu? s? fie un spectru larg de substan?e de protec?ie a culturilor foarte eficiente.Un viitor pentru ARN ?i nanopesticide??n acest an, ?ns?, o solu?ie ARN ?mpotriva viermilor r?d?cinii de porumb a ob?inut deja autoriza?ia oficial? de utilizare ?n SUA. Principiul s?u – modificat genetic! – porumbul produce fragmente de ARN care pot bloca ac?iunea unei gene determinante a cre?terii.Nano ?nseamn? ?foarte mic”, iar utilizarea termenului aici subliniaz? c? componentele substan?ei sub 100 nanometri pot, prin aceast? caracteristic?, s? fie utile. Cuprul, de exemplu, are nanoparticule de aceast? dimensiune. Dup? cum se poate imagina cu u?urin??, ingredientele active cu dimensiuni foarte mici ale particulelor ar putea oferi o solubilitate mai bun? ?n ap?. Cu toate acestea, nu exist? ?nc? nicio dovad? ?n acest sens ?n activitatea din teren.sursa: Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft; sursa foto: Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft * * *Vinul de azi: Crama Avincis - Negru de Dr?g??ani 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, De?i numele poate duce cu g?ndul la ceva misterios, izvor?t din pove?ti vechi cu final ?ntunecat, Negru de Dr?g??ani este de fapt un basm catifelat, un vin bine conturat, cu valen?e de capodoper?. Este un vin sec, cu coper?i violet ?nchis, care te fac s? ?l degusti cu mirare ?i interes. Are buchet de violete, cire?e negre ?i afine, u?or condimentat. Gustul s?u te duce ?n co?ul cu cire?e ?i dac? te cufunzi ?n amintiri ?i nara?iune, nuan?ele de piper proasp?t ??i readuc realitatea ?n prim plan. Foarte potrivit pentru visare, c?rnuri ?n?bu?ite ?n vin ?i seri de calitate. * * *Performerii anului 2020: ?Porumbul de Aur”, Liviu GORDEA , 16 martie 2021 - Un ar?dean ?i un portughez stabilit ?n Ialomi?a au c??tigat mult r?vnitele trofee ?Porumbul de Aur”, decernate de c?tre Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia. Punctul culminant al ?nt?lnirii virtuale ?De la fermieri pentru fermieri” organizat de APPR l-a reprezentat decernarea trofeelor ?Porumbul de Aur” cultivatorilor care au ob?inut, anul trecut, cele mai ridicate produc?ii at?t ?n sistem neirigat, c?t ?i irigat.?Iaroslav Balint a recoltat 11.145 kg/ha la neirigat ? La sec?iunea porumb neirigat s-a impus Ioan Iaroslav Balint, fermier din N?dlac, jude?ul Arad, care lucreaz? aproximativ 150 de hectare. Acesta a reu?it s? recolteze nu mai pu?in de 11.145 kg/ha, cu un hibrid FAO 420 - Querci CS, de la Caussade Semences. ??n fiecare an, la fertilizare aplic dou?-trei tehnologii, ?n func?ie de rota?ia culturilor, de produc?iile ob?inute pe parcelele respective. Merg pe principiul restituirii. Unde s-a scos mai mult, trebuie investit mai mult”, ?i-a explicat b?n??eanul succesul. ?15.648 kg/ha la irigat, ?n ferma lui Pedro Sá? Performer absolut ?n 2020 a fost ?ns? hibridul MAS 43.P (FAO 390), de la MAS Seeds, care ?n condi?ii de irigare a dat o produc?ie de 15.648 kg/ha ?n ferma Nutre Group din Ialomi?a, condus? de Pedro Sá. ??ncepem s? irig?m c?nd porumbul are 7-8 frunze, iar ap? d?m c?t are planta nevoie, reu?ind s? facem asta prin tehnica de care dispunem, avem senzori de umiditate”, a precizat portughezul. Nutre Farming, societate care lucreaz? o suprafa?? de 16.980 de hectare ?n C?mpia B?r?ganului, a mai c??tigat acest trofeu ?i ?n 2017.Cite?te AICI ce s-a discutat la eveniment cu privire la noua PAC!un articol de LIVIU GORDEA * * *Satul salvat de pandemie: fugi?i din ora?e, zeci de oameni s-au stabilit ?n mica a?ezare din Pirinei, aflat? la un pas de dispari?ie, din cauza depopul?rii De Adrian Cochino, Mar?i, 16 martie 2021 Ultimul update Mar?i, 16 martie 2021, 21:50 Gósol, un sat spaniol din Mun?ii Pirinei, se lupt? de zeci de ani cu pericolul depopul?rii, iar autorit??ile au tot lansat apeluri c?tre oamenii din ?ar? s? vin? ?i s? se stabileasc? ?n localitate. ?mpinse de pandemie, c?teva zeci de persoane au sosit ?n 2020 ?n c?utarea lini?tii ?i au salvat, m?car temporar, ?coala ?i poate chiar satul amenin?at de dispari?ie, scrie New York Times. Popula?ia satului Gósol, din Pirineii spanioli, a sc?zut dramatic ?n ultimele decenii, cu fiecare recens?m?nt. ?coala era pe punctul de a se ?nchide, din cauza lipsei elevilor. Primarul a fost nevoit s? mearg? la televizor pentru a lansa un apel disperat. Veni?i ?n Gósol, a spus el, altfel, satul va disp?rea. Dar strig?tul acesta disperat nu a avut un mare succes. Apoi, a venit pandemia. Prin toate col?urile lumii, oamenii au p?r?sit ora?ele, pentru a se refugia ?n lini?tea ?i siguran?a ruralului, departe de aglomera?ie, de lockdown-uri ?i de focarele de infec?ie. La fel s-a ?nt?mplat ?i ?n Spania. Printre cei care s-au mutat ?n Gósol s-a aflat Gabriela Calvar, o femeie de 37 de ani care ?inea un bar l?ng? Barcelona. Afacerea i s-a pr?bu?it, din cauza pandemiei, a?a c? ea a luat decizia de a re?ncepe via?a ?n micul s?tuc din Pirinei. María Otero, un webdesigner care munce?te de la distan??, ?i-a adus ?n Gósol so?ul ?i copiii. Satul era locul de na?tere al bunicilor s?i, iar femeia ajungea aici doar ocazional, ?n vacan?ele de var?. ?n jur de 20-30 de persoane s-au mutat ?n sat, o cre?tere substan?ial? a popula?iei pentru localitatea care ajunsese la 140 de oameni. Iar la ?coal? au sosit noi elevi. ?Dac? nu ar fi fost pandemia, ?coala s-ar fi ?nchis”, spune pentru New York Times Josep Tomás Puig, un fost po?ta?, pensionat ?ntre timp, care a fost ?ntreaga via?? martor la exodul tinerilor din sat c?tre ora?ele ??rii. ??i dac? ?coala s-ar fi ?nchis, ?i satul s-ar putea ?nchide foarte bine”, adaug? el. O problem? na?ional? Gósol nu este nici pe departe singurul sat confruntat cu problema depopul?rii. De zeci de ani, micile localit??i sunt abandonate de locuitori, ?n special de tinerii care prefer? zonele urbane, unde g?sesc mai multe posibilit??i ?i ?n special locuri de munc?. Espa?a Vacía – sau Spania goal? – este formula care a fost g?sit? pentru a descrie criza. Pensionarii sunt cei care au r?mas ?n aceste mici localit??i, cu str?zi goale ?i f?r? ?coli. ?n 2005, un britanic a cump?rat un ?ntreg sat abandonat ?n regiunea Galicia cu doar 45.000 de euro. Anul acesta, un partid politic local a c?rui platform? este promovarea provinciei Teruel a reu?it s? c??tige mandate ?n parlamentul na?ional. Numele partidului: ?Teruel Exist?”. Locuitorii spun totu?i c? Gósol a avut ceva mai multe ?anse dec?t alte sate aflate ?n aceea?i situa?iei. Localitatea se afl? ?n regiunea autonom? catalan?, mai bogat? ?i mai atractiv? pentru turi?ti. Satul salvat de pandemie: fugi?i din ora?e, zeci de oameni s-au stabilit ?n mica a?ezare din Pirinei, aflat? la un pas de dispari?ie, din cauza depopul?rii Printre oaspe?ii s?i s-a aflat chiar Pablo Picasso, care a sosit acolo ?n 1906, c?nd satul avea 745 de locuitori. Pictorul nu a petrecut mult timp acolo. A plecat ?nainte de finalul anului. Situa?ia a devenit critic? ?n 2015. Num?rul de reziden?i permanen?i a ajuns la 120 ?i era ?n sc?dere constant?. Primarul a mers la televizor, avertiz?nd c? ?coala urmeaz? s? se ?nchid?, deoarece mai are doar cinci elevi. Prin urmare, edilul a cerut familiilor tinere de oriunde din ?ar? s? vin? s? repopuleze satul. Rafael López, un fost antreprenor ?n domeniul energiei regenerabile, a c?rui afacere s-a pr?bu?it ?n timpul crizei financiare din 2008, a fost interesat c?nd a auzit apelul. De fapt, sute de oameni au venit s? vad? satul ?i s? analizeze dac? nu cumva ar vrea s? se mute acolo. ?n cele din urm?, doar López ?i alte dou? familii au ales s? se stabileasc? ?n Gósol. López a m?rturisit c? este atras de sat deoarece acestea este izolat, iar lui ?nu-i prea plac oamenii”. Dar localitatea are ?i neajunsuri. Petrecerile din Gósol pot fi foarte zgomotoase, explic? López. Iar anul trecut, o furtun? de iarn? a l?sat satul f?r? electricitate ?i c?ldur? timp de dou? zile. Celelalte dou? familii care s-au stabilit acolo odat? cu López au plecat ?n cele din urm?. Criza depopul?rii continua. Efectul nea?teptat al pandemiei Pe m?sur? ce coronavirusul a ?nceput s? se extind? anul trecut, Spania a intrat ?ntr-o nou? criz? economic?, pentru unii, mai grea dec?t cea din 2008. Pentru Gabriela Calvar, proprietara barului de l?ng? Barcelona, problemele financiare au lovit aproape imediat, ?n condi?iile ?n care stabilimentul a fost nevoit s? se ?nchid?. ?Sunt o mam? singur? cu doi copii. A?a c? m-am ?ntrebat ce vom face de-acum ?ncolo”, spune Calvar pentru New York Times. R?spunsul l-a g?sit c?nd, un pic mai t?rziu, trec?nd prin Gósol, a aflat c? proprietarul magazinului alimentar din pia?a central? a satului vrea s? v?nd? afacerea. Simpla venire a lui Calvar a fost o veste mare ?n localitate. ?n primul r?nd, proprietarul ?n v?rst? de 90 de ani al magazinului s-a putut pensiona, ?n cele din urm?. Apoi, magazinul, doar unul dintre cele dou? din ?ntregul sat, a r?mas func?ional, un lucru vital pentru locuitori. Nu ?n ultimul r?nd, cei doi copii ai lui Calvar s-au ?nscris la ?coala care acum are, ?n total, 16 elevi. La ?coal? se afl? ?i cei trei copii ai lui María Otero, webdesignerul care s-a mutat cu toat? familia din Barcelona, ?n iunie 2020. Femeia are un regret c?nd se g?nde?te ?ns? c? odat? cu finalul pandemiei va fi presat? s? se ?ntoarc? totu?i ?n ora?. Acela?i lucru se ?ntreab? ?i vechii locuitori din sat, care au tot v?zut oameni venind, apoi plec?nd din Gósol. Dar Josep Tomás Puig, po?ta?ul pensionat, pare ceva mai ?ncrez?tor c? satul nu o s? dispar? pur ?i simplu, ?n ciuda acestui exod. ?C?nd aveam 10 ani, oamenii au ?nceput s? ??i v?nd? casele ?n anii 60, toat? lumea pleca spre Barcelona. Iar oamenii spuneau c? dac? r?m?n aici, cine ?tie ce se va ?nt?mpla, vor ajunge vulpile ?i veveri?ele s? mi?une pe-aici pe str?zi”, afirm? el. ?Ei bine”, spune Puig, ar?t?nd spre pia?a ora?ului, unde nu se afl? nici picior de vulpe, ”uite c? lucrul ?sta nu s-a ?nt?mplat ?nc?”. * * *Digitalizarea, surs? de profit ?n ferma ta Ferma 17 martie 2021 Afacerile agricole pot beneficia din plin de progresul tehologic pentru a-?i maximiza randamentul ?i profitul. Iat? c?teva dintre solu?iile AGRIVI pentru agricultura digital?.Tehnologia a ajuns s? fie nelipsit? din vie?ile noastre, at?t la nivel personal, c?t ?i profesional, iar avantajele sale au fost resim?ite cel mai mult ?n ultimul an, ?n contextul pandemiei de coronavirus ?i al restric?iilor pe care aceast? perioad? le-a adus. Tot mai multe afaceri apeleaz? la solu?ii digitale, de tip ERP, ?i ?nregistreaz? rezultate spectaculoase ?n ?mbun?t??irea performan?elor. Business-urile din domeniul agricol ar putea, de asemenea, beneficia de progresul tehologic pentru a-?i maximiza randamentul, dar ?i profitul.?3 pierderi majore pe care le previne digitalizareaDigitalizarea agriculturii aduce mari beneficii fermierilor, deoarece previne tripla pierdere pe care fermierul o are pe parcursul anului ?i ajut? la cre?terea productivit??ii.1. Prima dat?, fermierul pierde ?n etapa de planificare a produc?iei. F?r? date precise privind calitatea solului ?i nevoile reale ale culturilor, este imposibil s? se calculeze ?n mod optim aporturile necesare pentru sezon. Mai multe analize au dovedit, iar mii de fermieri din toat? lumea, care folosesc software-ul AGRIVI pentru gestionarea fermei, au confirmat c? digitalizarea reduce pierderile de ?ngr???minte, de protec?ie a culturilor ?i alte contribu?ii ?n produc?ie, chiar ?i cu p?n? la 30%. 2. A doua pierdere are loc ?n faza de produc?ie, cauzat? ?n principal de erorile de calcul ale fermierilor, atunci c?nd aplic? practicile agricole. Pierderile ?n agricultur? numai din cauza d?un?torilor ?i bolilor sunt ?ntre 20 ?i 40%, ?n fiecare an. Digitalizarea ofer? instruc?iuni precise bazate pe o cantitate mare de date ?i pe expertiza existent? ?ncorporat? ?n solu?iile digitale. Software-ul AGRIVI, de exemplu, con?ine ?i informa?ii referitoare la prognoza meteo ?i ofer? instruc?iuni extrem de precise ?i avertismente de risc.3. ?i pentru a treia oar?, fermierul mediu pierde din pre?ul produsului.?Consumatorii au cea mai mare putere din lan?ul valoric. Preferin?ele lor s-au ?ndreptat c?tre alimentele s?n?toase ?i prefer? alimentele cultivate L.A.T.T.E (locale, autentice, transparente, trasabile, etice). Fermierii trebuie s? demonstreze c? alimentele pe care le produc sunt pe deplin cultivate ?n conformitate cu practicile agricole durabile ?i trebuie s? poat? prezenta trasabilitatea complet? a produc?iei. F?r? digitalizarea fiec?rei etape a procesului de produc?ie, aceste informa?ii sunt imposibil de afi?at ?n mod transparent.Digitalizarea elimin? aceste trei pierderi majore din produc?ia agricol? ?i ofer? rezultate m?surabile.Software-ul de gestionare a fermei AGRIVI?Implementarea digitaliz?rii nu este dificil? nici pentru fermierii mici ?i nici pentru cei mari. Software-ul de gestionare a fermei AGRIVI este disponibil pe computere ?i telefoane mobile inteligente ?i este u?or de utilizat. Singurul obicei de care au nevoie fermierii este disciplina de a introduce ?n mod regulat date care sunt deja predefinite ?i care pot fi selectate. ?n rest, orice altceva e necesar, ofer? platforma - de la informa?ii, sugestii la alarme de avertizare.?Investi?ii rentabile ?nc? din primul sezon de produc?ieAst?zi, exist? deja multe tehnologii disponibile care au un impact rapid ?i asigur? o rentabilitate excelent?. ?n timp ce investi?iile tradi?ionale ?n echipamente agricole devin rentabile ?i se amortizeaz? ?n 7-10 ani, platforma de gestionare a fermei, precum AGRIVI, face rentabil? investi?ia fermelor ?nc? din primul sezon opera?ional.?EFICIEN?A LAN?ULUI VALORICSolu?iile agricole digitale sunt importante pentru ?mbun?t??irea eficien?ei lan?ului valoric agroalimentar general. De exemplu, solu?iile AGRIVI pentru agricultur? digital? sunt folosite ast?zi de fermele de toate dimensiunile ?i, de asemenea, de companiile alimentare, guvernele, b?ncile agroindustriale ?i alte p?r?i interesate de cre?terea eficien?ei produc?iei lor agricole.?un articol de?MATIJA ZULJ,?CEO AGRIVI?mai multe pe aceast? tem??roCentru integrat de cercetare ?i dezvoltare ?n Eschbach, Germania, Ferma, 17 martie 2021 Facilitatea Corteva Agriscience urmeaz? s? fie inaugurat? ?n prima jum?tate a anului 2022.Eschbach, Germania –17 martie 2021- La Eschbach, ?n Germania, este ?n construc?ie un centru consolidat de cercetare care va reuni ?tiin?ele integrate pentru c?mp (Integrated Field Sciences, IFS) ?i ameliorarea plantelor. Facilitatea urmeaz? s? fie deschis? anul viitor.Cu o investi?ie total? de 5,7 milioane EUR, situl integrat de cercetare ?i dezvoltare se bazeaz? pe facilit??ile existente ?i va permite Corteva Agriscience s? efectueze studii privind protec?ia plantelor ?n contextul ?intelor europene, la cel mai ?nalt nivel, ?i va func?iona ca un centru de excelen?? pentru studierea modului ?n care se dezvolt? rezisten?a.Aduc?nd ?ntr-un singur loc ameliorarea plantelor ?i IFS, se faciliteaz? ?i dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digital? a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetec?ia ?i utilizarea biologiei moleculare pentru a ?n?elege cum raspund bolile plantelor la noi moduri de ac?iune.Situat la grani?a franco-german? ?i ?n zona climatic? de tranzi?ie ?ntre Europa de Nord ?i de Sud, noul centru ofer? o baz? excelent? pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa.Construc?ia unui centru modern, eficient din punct de vedere energetic, dezvoltat pentru a atinge zero emisii de gaze cu efect de ser? este ?n conformitate cu Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030,? care includ un angajament pentru cre?terea eforturilor de sustenabilitate ale centrelor sale.Facilitatea din Eschbach, situat? ?n sud-vestul Germaniei, va oferi, de asemenea, un imbold pentru economia local?, nu numai prin mutarea programelor europene de cercetare ?n acest centru, ci ?i prin suplimentarea echipei actuale formate din peste 20 de cercet?tori cu ?ase exper?i ?n gestionarea d?un?torilor, bolilor ?i a buruienilor.Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: ?Reunirea IFS ?i amelior?rii plantelor sub un singur acoperi? reprezint? o etap? important? ?i ne va ajuta s? oferim solu?ii avansate fermierilor din Europa.??n conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, r?m?nem neclintit ?n angajamentul nostru de a dezvolta ?i implementa solu?ii agricole inovatoare ?i durabile ?n beneficiul clien?ilor, consumatorilor ?i comunit??ilor pe care le servim.”Andreas Huber, director pentru cercetare integrat? al Corteva Agriscience Europa, a ad?ugat: ?Corteva Agriscience se angajeaz? s? protejeze mediul ?nconjur?tor ?n timp ce ofer? fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-?i proteja culturile. Odat? cu cre?terea cererii pentru produse de protec?ie a plantelor de origine natural? din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra ?i asupra produselor biologice ?i a eficacit??ii acestora ?mpotriva d?un?torilor ?i bolilor prezente ?n Europa. Acest nou sit ne va permite s? continu?m s? inov?m, sprijinind fermierii pe m?sur? ce se ?ndreapt? spre practici mai durabile. ”?Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie global?, pur-agricultur?, tranzac?ionat? pe burs?, care ofer? fermierilor din ?ntreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat ?i divers de semin?e, solu?ii pentru protec?ia culturilor ?i solu?ii digitale axate pe maximizarea productivit??ii ?i cre?terea randamentului ?i profitabilit??ii. Av?nd ?n portofoliu unele dintre cele mai cunoscute m?rci din agricultur? ?i o linie de produse ?i tehnologii de top ?n industrie, care pot genera cre?teri viitoare, compania se angajeaz? s? colaboreze cu p?r?ile interesate din ?ntreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a ?mbog??i via?a celor care produc ?i a celor care consum? ?i asigur?nd progresul genera?iilor viitoare. Corteva Agriscience? a devenit o companie independent? listat? la burs? pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricol? a DowDuPont. Mai multe informa?ii sunt disponibile pe corteva.ro ?* * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download