Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 9 februarie 2021, a doua parteProfit TV - S? ajut?m business-ul. Costin Ghi??, Domaine Vinarte: Statul ?i produc?torii s?-?i uneasc? for?ele. Ana Iliescu scris ast?zi, Rom?nia se adreseaz? doar ??rilor cu mul?i rom?ni ?i apeleaz? la nostalgie ?i patriotism. Produc?torii nu stau um?r la um?r Participarea la t?rguri pentru c?utarea de parteneriate strategice, ac?iuni comune ?i unitare, un consultant extern pentru branding de ?ar? ?n industria vinurilor, un ambasador sunt c?teva dintre solu?iile pe care le au la dispozi?ie companiile rom?ne?ti produc?toare de vinuri pentru a intra pe pie?ele externe, transmite Costin Ghi??, director comercial Domaine Vinarte, la Profit TV. ?Se tot vorbe?te despre construirea unui brand de ?ar? pentru vin ?i a ajuns un subiect at?t de controversat. Exist? mai multe organiza?ii ?n acest moment care ar trebui s? fac? acest lucru, care au ca obiect de activitate deschiderea de pie?e, participarea comun? la t?rguri ?i expozi?ii, sus?inerea ?i promovarea vinurilor ?i produselor vinicole. Dar, din p?cate, nu se ?nt?mpl? nimic, nu func?ioneaz?. Vinul rom?nesc a avut ?i are o ascensiune foarte bun?, a? spune extraordinar?, din punct de vedere al calit??ii ?n ultimii ani ?i este cazul s? afle ?i al?ii. Poate ?n acest moment toat? lumea ar trebui s?-?i uneasc? for?ele, inclusiv statul, organiza?iile interna?ionale ?i produc?torii de vinuri s? construim acest brand de ?ar?. Ar trebui pentru Rom?nia s? fie una dintre direc?iile strategice pentru export”, spune directorul comercial, la Profit TV, ?n emisiunea Profit LIVE, transmis? ?ncep?nd cu ora 18.30 ?i ?n care mediul de business vorbe?te despre situa?ia actual?. De altfel, Costin Ghi?? precizeaz? c? anul trecut a fost unul dificil pentru exporturi, majoritatea pie?elor fiind ?nchise ?i neexist?nd continuitate, ?i arat? c? Rom?nia nu a excelat niciodat? la capitolul exporturi, companiile produc?toare de vinuri c?ut?nd ?ntotdeauna rezolv?ri individuale ?n detrimentul unei solu?ii colective. ?Companiile rom?ne?ti, din p?cate, nu au experien?? ?n abordarea pie?elor externe. Nu exist? un plan, un model pe care s?-l aplice, oameni experimenta?i, conexiuni la nivel interna?ional. Companiile multina?ionale care intr? ?ntr-o ?ar? pe baza unor studii bine determinate reu?esc pentru c? au acest model de implementare. Noi nu avem. ?i ?n mod sigur ar trebui o asocia?ie care cu adev?rat s?-?i doreasc? acest lucru, cu sprijin de la stat, care s? construiasc? acest plan. Poate nu neap?rat ?n Europa, care este extrem de divizat? ?i sunt destul de mari juc?tori, ??ri produc?toare. Din p?cate, Rom?nia se adreseaz? ??rilor ?n care migra?ia rom?nilor este destul de mare ?i apeleaz? prin produsele sale la sentimentul patriotic ?i la nostalgia brandurilor oamenilor care locuiesc ?i s-au stabilit ?n aceste ??ri. Nu exist? o unitate a produc?torilor de vin. Prin participarea la diverse t?rguri ?i expozi?ii vedem companii rom?ne?ti care nu stau um?r la um?r”, mai spune Costin Ghi??. Recent, Domaine Vinarte a lansat o aplica?ie de realitate augmentat? prin intermediul c?reia oamenii pot afla informa?ii despre vinuri ?i despre asocieri culinare, urm?nd s? fie lansat? ?i ?n alte ??ri. ?Industria vinului este oarecum conservatoare. Elementele care pot face diferen?a sunt destul de mici. Tehnologia aceasta de AR (n.r. realitate augmentat?) suprapune elementele virtuale ?n lumea real? c?ut?nd s? oferim consumatorilor diverse experien?e ?i s? transmitem emo?ii ?ntr-un alt mod ?n afar? de cel fizic”, explic? directorul comercial. Afla mai multe despreNestle: Rom?nia are o cultur? a cafelei ?n plin? expansiune. Multina?ionala ?i-a ?nchis singura fabric? din Rom?nia, dar nu exclude noi achizi?ii. “?nchiderea a fost o decizie foarte dificil?, dar inevitabil?.” Florentina Dragu scris ast?zi, 06:00 Atana ?kalko, Nestle Beverage Gigantul din industria alimentar? Nestle, cel mai mare juc?tor de profil la nivel global, vrea s? ??i extind? portofoliul de cafele solubile ?n Rom?nia ?i s? ??i consolideze afacerile pe pia?a local? ?n acest an, spun reprezentan?ii companiei pentru Profit.ro. Multina?ionala elve?ian?, care ?i-a ?nchis, ?n 2019, singura fabric? din Rom?nia, nu exclude ?ns? noi achizi?ii pe viitor. “La nivel local, vom continua s? ne concentr?m pe pilonii no?tri principali: investi?ii ?n angaja?i ?i ?n comunitatea local? ?i consolidarea rela?iilor cu partenerii ?i retailerii. Desigur, continu?m s? investim ?i ?n gama noastr? de produse”, spune pentru Profit.ro Atana ?kalko, Business Executive Officer (BEO) Beverage pentru Nestle ?n Europa de Sud-Est. Nestle a ?nchis, la ?nceputul anului 2019, singura sa fabric? din Rom?nia, aflat? la Timi?oara, cu o produc?ie anual? de peste 10.000 tone de dulciuri ?i cafea. “?nchiderea unit??ii de produc?ie din Timi?oara a fost o decizie foarte dificil? ?i, la vremea respectiv?, am f?cut tot posibilul pentru ca tranzi?ia s? fie una c?t mai u?oar? pentru angaja?ii no?tri. Din p?cate, activ?nd ?ntr-o pia?? care trece prin schimb?ri rapide ?i care este caracterizat? de noi modele de consum ?i lipsa for?ei de munc?, acest lucru a fost inevitabil, ?n pofida faptului c? am analizat ?i chiar implementat toate alternativele posibile”, a comentat Skalko decizia. Fosta fabric? a fost scoas? la v?nzare anul trecut. Chiar dac? Nestle nu are momentan planuri pentru noi achizi?ii ?n Rom?nia, preocup?rile imediate viz?nd ?n special segmentul cafelei solubile, compania caut? “?ntotdeauna” oportunit??i de dezvoltare. “Obiectivul nostru principal este s? men?inem cre?terea businessului, dar ?i s? identific?m noi oportunit??i de investi?ii sau de dezvoltare. Re?eta pentru cre?tere ?n viitor se bazeaz? pe capacitatea de a inova, iar marea oportunitate pentru dezvoltarea categoriilor ?n care suntem prezen?i provine din decalajul actual dintre consumul local pe cap de locuitor ?i consumul mediu european”, spune ?kalko. Potrivit acesteia, pia?a cafelei din Rom?nia are un poten?ial “imens” de dezvoltare, ?n special pe segmentul cafelei solubile. “Cafeaua solubil? este al doilea cel mai consumat tip de cafea, ?n pofida preconcep?iilor gre?ite despre procesul de produc?ie, care reprezint? o barier? ?n consum. ?n ultimele luni, categoria cafelei solubile din Rom?nia a convins noi consumatori, ceea ce ne face s? credem c?, pe termen lung, vom putea ar?ta tuturor b?utorilor de cafea c? din cafeaua solubil? se poate prepara o cea?c? de cafea perfect? pentru fiecare gust”. Comparativ cu alte ??ri din Europa de Sud-Est, Rom?nia are “o cultur? a cafelei ?n plin? expansiune”, spune ?kalko. “Oamenii tind s? experimenteze mai mult (cum ar fi utilizarea cafelei solubile pentru frappé-uri), dar caut? ?i produse de specialitate. Pe de alt? parte, ?n Croa?ia, de exemplu, exist? o cultur? a cafelei foarte bine dezvoltat?, chiar dac? aceasta este considerat? ?nc? un bun de lux”. Pandemia a afectat obiceiurile de cump?rare ?i ?n r?ndul amatorilor de cafea, care pun accent pe proximitatea magazinelor ?i disponibilitatea produselor online, ?n condi?iile ?n care petrec mai mult timp acas?, dar ?i pe cantitate ?i pre?. “Am observat c? achizi?iile au devenit mai pu?in frecvente, ?ns? mai consistente, consumatorii av?nd o sensibilitate mai mare la pre?uri, fiind ?n acela?i timp din ce ?n ce mai preocupa?i de sustenabilitatea cafelei lor preferate. Pe de alt? parte, loialitatea fa?? de brand s-a afirmat ca un aspect ?i mai important ?n ceea ce prive?te comportamentul consumatorilor: ace?tia continu? s? aleag? brandurile pe care le ?ndr?gesc ?i pe care le cump?rau oricum cel mai des”, noteaz? ?kalko. Nestlé este un juc?tor puternic pe pia?a cafelei din Rom?nia, unde concureaz? cu rivali ca Strauss ?i Kraft Foods. Multina?ionala elve?ian? a anun?at, recent, c? a investit peste 320 de milioane de euro ?n proiecte globale de sus?inere a produc?iei sustenabile de cafea sub umbrela Nescafe Plan, un plan de sus?inere a cultivatorilor de cafea, lansat ?n 2010. ?n ceea ce prive?te pia?a rom?neasc?, planurile pentru 2021 includ extinderea portofoliului de cafele solubile, precum ?i dezvoltarea canelelor de v?nz?ri online. “Vom continua s? ne dezvolt?m portofoliul Nescafe cu op?iuni care s? ofere cea mai bun? cafea, potrivit? pentru fiecare moment de consum ?i pentru fiecare tip de consumator. Acesta este un aspect prioritar ?n activitatea noastr? ?i ne dorim ca portofoliul s? includ? alternative accesibile, sustenabile ?i diverse, astfel ?nc?t rom?nii s? se poat? bucura de cafea, indiferent de preferin?ele lor”, precizeaz? ?kalko.Studiu: 36% dintre rom?ni obi?nuiesc s? cumpere mereu acela?i brand de lactate , 09 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu ?n medie, 16% dintre rom?ni consum? zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre ace?tia spun c? au ?n medie un consum de lactate de 2-3 ori pe s?pt?m?n?, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research. Doar 6% dintre responden?i spun c? nu consum? niciodat? produse lactate. Produsul evitat ?n cea mai mare m?sur? de c?tre responden?i este margarina – 30% dintre ei declar? c? nu m?n?nc? niciodat? acest produs. Cei mai ?n v?rst?, persoanele peste 60 de ani, sunt cei care spun ?n cea mai mare m?sur? c? nu prefer? margarina – aproape jum?tate (49%) au selectat aceast? op?iune.?Cand vine vorba de categorii de produse preferate de rom?ni, pe primul loc se afl? laptele – consumat zilnic de o treime din rom?ni (33%). Alte produse incluse de rom?ni ?n alimenta?ia lor zilnic? sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte b?tut (men?ionate de 21%), untul (men?ionat de 20%) ?i br?nza telemea (men?ionat? de 18%).?Majoritatea rom?nilor prefer? supermarketurile?Datele Reveal Marketing Research arat? c? ?n general, rom?nii prefer? s? cumpere produse lactate din modern trade (supermarketuri/hypermarketuri), ?n detrimentul magazinelor din proximitatea casei. ?ntreba?i de unde prefer? s? cumpere fiecare categorie de produse lactate, ?n medie, 57% dintre responden?i declar? c? prefer? varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun c? se duc la pia?? pentru a cump?ra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate ?n medie de 16% dintre rom?ni, iar doar 9% dintre responden?i declar? c? nu cump?r? deloc.?Aproape jum?tate dintre rom?ni (49%) spun c?, de obicei, cump?r? lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% ?l cump?r? mai degrab? de la pia??. Observ?m c? 1 din 3 rom?ni nu cump?r? deloc margarin?. De?i lan?urile de magazine sunt preferate ?n cea mai mare m?sur? de rom?ni, un sfert dintre ace?tia (25%) spun c? prefer? s? cumpere sm?nt?n?, de exemplu, direct de la un produc?tor local.?C?t de loiali sunt rom?nii brandurilor preferate de lactate???ntreba?i c?t de loiali sunt atunci c?nd vine vorba despre alegerea produselor lactate ?n general, 36% dintre rom?ni au spus c? obi?nuiesc s? cumpere mereu acela?i brand, indiferent de promo?iile de la raft. 46% dintre responden?i afirm? c? alterneaz? acelea?i branduri, ?n func?ie de promo?iile g?site ?n magazin. ?n schimb, doar 12% dintre rom?ni spun c? ??i fac aprovizionarea cu produse lactate, ?n func?ie de promo?iile de la raft ?i nu cump?r? mereu acelea?i brand. Un procent de doar 6% dintre responden?i spun c? se uit? la alte criterii atunci c?nd fac cump?r?turile de lactate ?i nu achizi?ioneaz? aceea?i marca. Alegerea lor este influen?at? de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor.??Cantitate mai mare la acela?i pre?: ofertele cele mai atractive pentru rom?ni??ntreba?i care sunt pachetele de lactate cele mai atractive, ?n medie, cei mai mul?i dintre rom?ni (53%) au spus c? prefer? pachetele de cantitate, de tipul prime?ti 20% ?n plus pentru acela?i pre?. Pe locul al doilea se afl? pachetele cu acela?i produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost men?ionate ?n medie de 37% dintre responden?i. Mai pu?in atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) - ?n medie, doar 10% dintre rom?ni au selectat acest r?spuns.??Comportamentul de consum ?n contextul pandemiei?Studiul ?i-a propus s? investigheze ?i schimb?rile aduse de pandemie ?n ceea ce prive?te criteriile de alegere a produselor lactate. Pentru 60% dintre ace?tia noul context nu a adus schimb?ri ?n comportamentele lor de achizi?ie. Ei declar? c? ?n continuare cump?r? acelea?i produse lactate ca ?nainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declar? c? au avut loc ni?te schimb?ri – 36% spun c? pe l?ng? produsele pe care le cump?rau ?i ?nainte, adaug? ?n co? ?i produse pe care le consider? mai s?n?toase, iar 4% declar? c? acum cump?r? alte produse dec?t ?nainte, produse considerate a fi mai s?n?toase.Consumul de lactate ?n r?ndul rom?nilor: Doar 18% cump?r? de la produc?tori locali Lidia Neagu in Eat Smart 9 February 2021 At?t ?n pandemie, c?t ?i ?nainte, rom?nii obi?nuiau s? cumpere produse lactate cu prec?dere din magazinele moderne, au o list? cu branduri preferate ?i cump?r? la pachete mari. ?ns?, spre deosebire de perioada dinaintea Covoid-19, a crescut ponderea celor care cump?r? mai multe produse considerate s?n?toase sau au schimbat brandul cu unul pe care ?l apreciaz? de mai bun? calitate. Doar 18% dintre rom?ni cump?r? lactate de la produc?tori locali. Consumul de lactate are multe beneficii asupra s?n?t??ii, fiind o surs? bun? de calciu, de proteine ?i de vitamine pentru organism. Comportamentele de consum s-au schimbat foarte mult ?n contextul pandemiei, iar oamenii au devenit mai aten?i la s?n?tatea lor, inclusiv ?n ceea ce prive?te alimenta?ia. Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind consumul produselor lactate ?n r?ndul rom?nilor: de la comportament la loialitate ?i produse preferate.?n contextul pandemiei, obiceiurile de consum au r?mas neschimbate pentru 60% dintre responden?i. Ei declar? c? ?n continuare cump?r? acelea?i produse lactate ca ?nainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declar? c? au avut loc ni?te schimb?ri – 36% spun c? pe l?ng? produsele pe care le cump?rau ?i ?nainte, adaug? ?n co? ?i produse pe care le consider? mai s?n?toase iar 4% declar? c? acum cump?r? alte produse dec?t ?nainte – produse considerate a fi mai s?n?toase.C?t de des consum? rom?nii lactate?19% dintre cei ancheta?i spun c? au ?n medie un consum de lactate de 2-3 ori pe s?pt?m?n?. Doar 6% dintre responden?i spun c? nu consum? niciodat? produse lactate, produsul evitat ?n cea mai mare m?sur? de c?tre responden?i fiind margarina. 30% dintre responden?i nu m?n?nc? niciodat? acest produs, majoritatea dintre ei av?nd peste 60 de ani, sunt cei care spun ?n cea mai mare m?sur? c? nu prefer? margarina – aproape jum?tate (49%) au selectat aceast? op?iune.Cand vine vorba de categorii de produse preferate de rom?ni, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din rom?ni (33%). Alte produse incluse de rom?ni ?n alimenta?ia lor zilnic? sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte b?tut (men?ionate de 21%), untul (men?ionat de 20%) ?i br?nza telemea (men?ionat? de 18%)De unde cump?r? rom?nii lactateDatele Reveal Marketing Research arat? c? ?n general, rom?nii prefer? s? cumpere produse lactate din magazinele moderne (supermarketuri/hypermarketuri), ?n detrimentul magazinelor din proximitatea casei. ?ntreba?i de unde prefer? s? cumpere fiecare categorie de produse lactate, ?n medie, 57% dintre responden?i declar? c? prefer? varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun c? se duc la pia?? pentru a cump?ra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate ?n medie de 16% dintre rom?ni, iar doar 9% dintre responden?i declar? c? nu cump?r? deloc.Aproape jum?tate dintre rom?ni (49%) spun c?, de obicei, cump?r? lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% ?l cump?r? mai degrab? de la pia??. Observ?m c? 1 din 3 rom?ni nu cump?r? deloc margarina. De?i lan?urile de magazine sunt preferate ?n cea mai mare m?sur? de rom?ni, un sfert dintre ace?tia (25%) spun c? prefer? s? cumpere sm?nt?n?, de exemplu, direct de la un produc?tor local.Au o list? de branduri ?i decid ?n func?ie de pre??ntreba?i c?t de loiali sunt atunci c?nd vine vorba despre alegerea produselor lactate ?n general, 36% dintre rom?ni au spus c? obi?nuiesc s? cumpere mereu acela?i brand, indiferent de promo?iile de la raft. 46% dintre responden?i afirm? c? alterneaz? acelea?i branduri, ?n func?ie de promo?iile g?site ?n magazin. ?n schimb, doar 12% dintre rom?ni spun c? ??i fac aprovizionarea cu produse lactate, ?n func?ie de promo?iile de la raft ?i nu cump?r? mereu acelea?i brand. Un procent de doar 6% dintre responden?i spun c? se uit? la alte criterii atunci c?nd fac cump?r?turile de lactate ?i nu achizi?ioneaz? aceea?i marca. Alegerea lor este influen?at? de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor.Cantitate mai mare la acela?i pre?: ofertele cele mai atractive?ntreba?i care sunt pachetele de lactate cele mai atractive, ?n medie, cei mai mul?i dintre rom?ni (53%) au spus c? prefer? pachetele de cantitate, de tipul prime?ti 20% ?n plus pentru acela?i pre?. Pe locul al doilea se afl? pachetele cu acela?i produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost men?ionate ?n medie de 37% dintre responden?i. Mai pu?in atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) – doar 10% ?n medie dintre rom?ni au selectat acest r?spuns.Metoda folosit? a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) ?i au fost derulate 1011 interviuri online cu responden?i cu v?rsta peste 18 ani, online users, pe un e?antion reprezentativ la nivel na?ional urban ?i rural ?n perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de e?antionare +/- 3%. Nivel de ?ncredere 95%.Cine face pre?ul laptelui?Ferma 09 februarie 2021 Statisticile europene, bazate pe valori medii, indic? o u?oar? ?nviorare a pre?ului mediu al laptelui la sf?r?it de 2020. Cum stau lucrurile ?n fermele rom?ne?ti?Datele furnizate de Eurostat sunt singurul reper statistic oficial la nivelul Uniunii Europene. Aceste date reprezint? ?ns? o medie a unor informa?ii culese din teritoriu, de fiecare stat membru. Acolo, ?n localit??i ?i ferme, pre?urile de livrare pot fi diferite, ?n plus sau ?n minus fa?? de statistica european?. Dar nici Eurostat nu poate publica pre?ul ?ncasat pentru lapte de fiecare ferm? ?n parte. Ar fi liste cu sute de mii, poate milioane, de ferme la nivel european. Cine le-ar citi? ?i la ce ar ajuta? Diferen?ele de pre? sunt mari uneori de la o ferm? la alta, de la o localitate la alta. S? nu mai vorbim de la un jude? sau de la o regiune la alta.?Pre?uri de livrare diferite. De ce??De ce sunt diferite pre?urile de livrare a laptelui? Am c?teva explica?ii.Una ?ine de puterea de negociere a furnizorului. Cu c?t puterea de negociere este mai mare, cu at?t pre?ul de livrare este mai mare. Cu siguran??, membrii Cooperativei Some?-Arie? primesc un pre? mai bun dec?t cresc?torii de vaci de lapte dintr-un sat din Vrancea sau Gorj, unde activeaz? pe cont propriu.O alt? explica?ie const? ?n concentrarea marilor procesatori ?ntr-o anumit? regiune, concentrare care conduce la concuren??, iar concuren?a se reflect? ?n pre?ul oferit pentru lapte. ?n Transilvania sunt cei mai mul?i mari procesatori, aici sunt ?i pre?urile cele mai bune. ?n sud ?i est, concentrarea de mari unit??i de procesare lipse?te, fermierii sunt la m?na unui singur procesator, care stabile?te pre?ul f?r? teama c? vreun concurent ar putea pl?ti mai bine.Dar sunt ?i zone neacoperite de un mare procestor, ci de mici unit??i a c?ror putere economic? nu le permite s? ofere un pre? bun, iar fermierii nu au alt? posibilitate de livrare. Sunt captivii unui singur mic procesator local. Nu este exclus ca acest mic procesator s? livreze laptele mai departe, la o unitate mare, pentru a ?ncasa diferen?a de pre?.Mai este ?i o a patra explica?ie: cantitatea laptelui. Deci, pre?urile sunt diferite, nu exist? un singur pre? de livrare la nivel na?ional. Unii v?nd laptele cu 0,80 de lei, al?ii urc? la 1,30-1,50 de lei sau chiar mai mult. Diversitatea aceasta de pre?uri este ”topit?” ?ntr-o medie na?ional?, calculat? lunar. Dinamica acestui pre? mediu reflect? trendul general pe pia?a na?ional?, european? ?i interna?ional?.?Lapte mai scump dec?t ?n Ungaria?Propun acum s? arunc?m o privire pe tabloul pre?urilor medii publicat de Eurostat ?i actualizat ?n 8 ianuarie 2021. Vestea bun? este c? ?n decembrie 2020, s-a ?nregistrat cel mai bun pre? mediu na?ional din tot anul: 33,87 euro/100 kg de lapte de vac? crud (100 kg lapte = 97 l lapte, rezult? un pre? mediu de 1,67 lei/litru). A fost mai mare cu 2% fa?? de luna noiembrie 2020. Vestea mai pu?in bun? este c? pre?ul mediu na?ional din decembrie 2020 a fost mai mic cu 1,3% dec?t cel din noiembrie 2019. La nivel european, cel mai mare pre? mediu este oferit ?n Cipru, 58,50 euro/100 kg. Bine pl?tit este laptele de vac? ?i ?n Malta, 51,89 euro/100 kg. Un pre? bun primesc ?i v?carii din Finlanda, 39,50 euro/100 kg, Irlanda, 39,16 euro/100 kg, din Grecia, 38,62 euro/100 kg. ?n Fran?a, 36,69 euro/100 kg, ?n Olanda, 34,25 euro/100 kg, ?n Germania, 35,5 euro/100 kg. Pre?uri medii mai mici pentru lapte dec?t ?n Rom?nia sunt oferite furnizorilor din Belgia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Ungaria ?i chiar Spania. Dar cre?teri ale pre?ului mediu au fost ?nregistrate la finalul anului ?n aproape toate ??rile comunitare. Mai pu?in ?n Fran?a, unde valoarea a sc?zut cu 2,4%.?Aritmetica fermei de vaci pentru lapte?Care este dinamica pre?ului laptelui ?ntr-o ferm? din Rom?nia? Un fermier din jude?ul Mure? care livreaz? unui mare procesator din zon? mi-a spus, cu condi?ia p?str?rii anonimatului, c? a primit un plus de numai 0,03 lei/litru de lapte, pre?ul de baz? fiind acum 1,53 lei/litru, la care se adaug? ?i bonusul de calitate lunar pentru proteine ?i gr?sime, care a urcat pre?ul final la 1,67 lei/litru ?n decembrie 2020.?Cre?tere binevenit??”Eu livrez zilnic 1000 litri de lapte. Asta ?nseamn? c? lunar ?ncasez mai mult cu 900 de lei fa?? de pre?ul de baz?. Dar, s? precizez: am m?rit salariile celor trei angaja?i, iar cerealele s-au scumpit: de la 0,50 lei/kg la 0,70 lei/kg. Deci cheltuiesc mai mult, iar bruma de c??tig avut din m?rirea asta de 3 bani/litru se pierde imediat. Am un prieten care mi-a spus c? procesatorul i-a oferit o m?rire de 0,10 lei/litru. El livreaz? zilnic undeva la 450 l. Pre?ul de baz? primit de el este acum de 1,35 lei/litru”. Unii cresc?tori de vaci din Moldova, ?n schimb, acuz? pe re?elele de socializare c? nu primesc mai mult de 0,80 lei/litrul de lapte.?Speran?e ?i bani investi?i ?n fabrica de procesare?Pre?ul mic oferit pentru lapte i-a determinat pe anumi?i cresc?tori de vaci s? proceseze laptele ?n regie proprie, investind bani ?i speran?e ?n linii de fabrica?ie pentru a scoate pe pia?? produse finite. De exemplu, Roman Mezdrea, un t?n?r fermier ?i antreprenor din comuna Poiana Stampei, jude?ul Suceava, a inaugurat ?n 10 octombrie 2020 o unitate de procesare pentru produse lactate, av?nd o capacitate de prelucrare de p?n? la 700 litri/zi. Investi?ia a fost realizat? prin Grupul de Ac?iune Local? GAL ?Bazinul Dornelor?, pe M?sura 5, Axa 2: Solu?ii inovative pentru o agricultur? competitiv?. Valoarea proiectului a fost de 144.800 euro, din care finan?area public? prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? - PNDR, reprezent?nd 130.320 euro. Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane, prin compartimentul de consultan?? ?i asisten?? tehnic?, a oferit sprijin/consultan?? t?n?rului antreprenor.?Asociere ?n zona montan??Tot ?n Suceava, peste o sut? de fermieri din zona de munte a jude?ului s-au reunit ?n cooperativa agricol? Ca?ca?aru Dornei ?i ?i-au exprimat inten?ia de a construi o fabric? de lactate cu magazin de desfacere la ?aru Dornei. Primii pa?i au ?i fost f?cu?i, iar reprezentan?ii cooperativei agricole Ca?ca?aru Dornei au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei prin intermediul Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), potrivit publica?iei monitorulsv.ro.un articol de STELIAN R?DESCUAdela Br?c?u este ciocolatierul care reu?e?te s? fac? din ciocolat? adevarate bijuterii !Mystic Chocolate -locul unde g?se?ti cadouri fine pentru persoana iubit? 9 februarie 2021 Va invit sa cunoasteti si sa va alaturati minunatului univers al ciocolatei.:”Mystic Chocolate “. Veti descoperi o lume delicioasa, plina de savoare si placere pura, servita cu emotii sincere si senzatii puternice. De cele mai multe ori, ciocolata este o placere vinovata. Cea mai nevinovata si savuroasa placere vinovata dintre toate cate exista, vine de la o tableta de ciocolata proaspata care aluneca pe cerul gurii si se opreste in sufletul nostru. Mystic Chocolate este unul dintre putinele locuri din Craiova unde pasionatii de ciocolata pot gasi specialitati exclusive, menite sa rasfete cele mai rafinate gusturi. “Mystic Chocolate simbolizeaza atentia cu care am selectat cele mai bune produse din ciocolata care sunt realizate sub cele mai inedite forme: tablete din ciocolata, genti, rujuri, sticlute de parfum, aparate foto, pantofi, inimioare, adevarate opere de arta realizate din ciocolata belgiana si italiana prin grija pe care o acordam mentinerii calitatii produselor noastre” declara Adela Bracau.“Pastrand traditiile ciocolateriilor consacrate, am adus gustul desavarsit al sortimentelor de ciocolata unde puteti savura elixirul de odinioara al zeilor sub diferite forme si arome, precum si alte specialitati pe baza de ciocolata. Adela Bracau spune ca totul a plecat de la cei doi copii ai ei ,care-si doreau sa ofere altfel de cadouri de 1 si 8 Martie.”Imi ziceau sa le fac altceva, sa le poate oferi ca si cadou.Si uite asa am inceput sa studiez, sa ma documentez cum se prepara ciocolata. Eu iubesc ciocolata si de aici mi-a venit ideea. Am inceput sa le fac acasa. Cand au vazut prietenii mei ce pot realiza, m-au incurajat sa -mi deschid o ciocolaterie. Am aplicat pentru un proiect, l-am castigat si asa mi-am luat utilajele de pregatit ciocolata. Dupa ce le-am achizitionat am constatat ca in Romania nu exista meseria de “ciocolatier”. Am inceput sa caut cursuri pe internet dar din pacate existau foarte putine si nici oameni cu care sa lucrez nu gaseam. Din pacate a fost foarte greu.Am gasit doua fete. Le-am platit cursuri pentru a invata,dar din pacate doar una singura si-a dorit sa ramana. Va spun ca este foarte greu sa realizezi tot ceea ce vedeti. Cu ciocolata trebuie sa lucrezi foarte atent. 98 % din materia prima este ciocolata belgiana si 2% este ciocolata cu arome de portocala, fructe de padure etc. In ceea ce priveste formele pe care le vedeti, m-am gandit ca o ciocolata clasica o gasim in orice magazin si am vrut sa vin cu ceva nou pe piata. Am luat matrite din toata lumea. Acestea sunt cele mai importante. “Matri?a de ciocolat?”Piesa de rezisten?? care d? form? ciocolateiPoate una dintre cele mai mari provoc?ri ale unui ciocolatier ?n secolul 19 a fost lipsa matri?elor dedicate. Fapt care i-a obligat pe confec?ionerii ?n ciocolat? s? ?ncerce multe variante p?n? au g?sit aliajul perfect. O perioad? au folosit matri?ele de ?nghe?at?, pe baz? de cositor, care se stricau odat? ce ciocolata trebuia scoas? din forme. Apoi ?i-au confec?ionat f?r? prea mare succes matri?e din past? de migdale. La fel de nereu?ite au fost matri?ele din fier folosite la bomboanele din zah?r, care stricau u?or aspectul fin al pralinei. Nici matri?ele din cupru ?i argint nu au fost bune, pentru c? erau scumpe ?i cuprul ?n contact cu ciocolata fierbinte ar fi putut fi toxic. Matri?ele din fier cu cupru? Nu. Din fier ?i cositor? Nu. Fier cu nichel ?i crom? Bingo! Acestea au fost primele matri?e rezistente ?i cu adev?rat folositoare pentru ciocolatieri. ?i lucrurile nu s-au oprit aici. Un chimist belgian a descoperit, pur ?i simplu ?nt?mpl?tor, polycarbonatul – materialul-vedet? al matri?elor pentru ciocolat?. Era 1959 ?i drumurile pentru art?, decoruri ?i sculpturi de ciocolat? se deschideau.” Cam asta este istoria unei matrite, ne declara Adela.Cum putem comanda produsele dumneavoastra ?Toti cei care vor sa comande ma gasesc pe facebook -Mystic Chocolate. Realizez foarte multe modele.Acum pregatesc cadouri personalizate pentru Valentine’S Day si 1 si 8 Martie .” In laboratorul Mystic Chocolate este un miros si o aroma pe care nu o putem descrie. La un robinet curge ciocolata. Cum este sa curga ciocolata la robinet, o intrebam pe Adela ?“Raiul pe pamant “ a venit prompt raspunsul ciocolatierului Adela Bracau.C?t?lin Stroe, RURIS: 2020 ne-a adus o cre?tere de dou? cifre Food Biz La feb. 9, 2021 2020 a fost cu siguran?? un an guvernat de incertitudine, ?n care multe business-uri au fost nevoite s? ??i reg?ndeasc? strategia ?i s? ia decizii pe muchie de cu?it.?n ciuda pandemiei, RURIS, unul dintre principalii juc?tori din pia?a destinat? motoutilajelor ?i echipamentelor pentru gr?din?rit, a ?ncheiat anul 2020 cu o cre?tere de dou? cifre, dup? cum sus?ine C?t?lin Stroe, fondatorul companiei din Craiova, iar premisele se arat? la fel de bune ?i pentru acest an.“Am avut planuri ?ndr?zne?e pentru 2020, iar ?nceputul nu a prevestit nimic din ce urma s? se ?nt?mple. Pandemia reprezint? o lec?ie pentru orice antreprenor, presiunea a fost foarte mare. Nu ne-am confruntat niciodat? cu a?a ceva, ceea ce ?nseamn? c? nu am avut la ce s? ne raport?m. Nu am ?tiut ini?ial cum vor reac?iona consumatorii ?i de aceea a fost nevoie s? lu?m ?n calcul mai multe scenarii. Cu toate acestea, 2020 a fost un an foarte bun pentru RURIS, a fost un an pe care l-am ?ncheiat cu o cre?tere de dou? cifre ?i credem c? ?n 2021 lucrurile vor sta asem?n?tor, pentru c? to?i am reu?it s? ne adapt?m destul de rapid la ceea ce numim acum noul normal”, a declarat pentru FoodBiz C?t?lin Stroe.Povestea RURIS a pornit de la o motosap?, acum compania are ?n portofoliu peste 200 de pania din Craiova, care ?i-a f?cut intrarea ?n pia?? ?n urm? cu 28 ani cu o motosap?, are ?n prezent un portofoliu variat, cu peste 200 de produse, pentru toate sezoanele, fiind unul dintre cele mai mari branduri din Rom?nia de motoutilaje ?i produse destinate ?ngrijirii cur?ii ?i gr?dinii.“Scopul nostru este s? venim cu solu?ii c?t mai simple ?i eficiente pentru clien?ii no?tri. An de an am adus produse noi ?n portofoliu pentru c? ne dorim s? acoperim toate nevoile consumatorilor, iar ?n tot acest proces, cercetarea ?i testarea joac? un rol esen?ial, tocmai de aceea investim anual bugete considerabile ?n aceast? zon?. Echipa noastr? de ingineri lucreaz? la foc continuu, pentru a veni cu un nou proiect ambi?ios”, anun?? C?t?lin Stroe.?Compania din Craiova lucreaz? la primul tractor destinat micilor fermieri.“Ne dorim s? scoatem pe pia?? un tractor competitiv ?i accesibil. Lansarea acestui proiect vine dup? mul?i ani de munc? ?i suntem convin?i c? va fi un succes. Prototipul a fost testat timp de ?ase ani pentru c? am vrut s? fim siguri c? avem un produs robust ?i fiabil. De partea de caroserie s-a ocupat o companie specializat? ?n design din Italia ?i pot s? v? spun c? tractorul RURIS vine cu ni?te avantaje competitive clare”, sus?ine C?t?lin Stroe.RURIS este prezent? pe pia?? printr-o re?ea extins?, format? din peste 300 de puncte de v?nzare partenere, magazine proprii ?i cinci lan?uri de magazine DIY.“Nu vrem s? oferim clien?ilor no?tri doar utilaje, vrem s? venim cu solu?ii complete, tocmai de aceea am dezvoltat nu doar o re?ea solid? de parteneri, dar ?i de sta?ii service. Tocmai din dorin?a de a aduce un plus valoare ?i de a fi c?t mai aproape de ace?tia, avem, din 2016, ?i un serviciu call center”, subliniaz? C?t?lin Stroe.“Un element important ?n rela?ia noastr? cu clientul este consilierea, at?t ?nainte de v?nzare, c?t ?i post v?nzare. Vrem s? identific?m nevoia real? a clientului ?i s? ?i facem cea mai bun? recomandare. Venim ?n ajutorul s?u cu produse fiabile ?i de calitate pentru a-i face munca mai u?oar?. ?n plus, ?i punem la dispozi?ie o ?ntreag? re?ea de service-uri partenere, care sunt gata s? r?spund? oric?nd solicit?rilor”, sus?ine C?t?lin Stroe.Autori: Viorela Pitulice ?i Cristian Florin PopescuPolarizare ?ntre segmentul premium ?i m?rcile proprii pe pia?a de legume ?i fructe congelate , Maria Vaschi Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 ?n condi?iile unei sc?deri dramatice ?n v?nz?rile de vracuri, intrarea pe pia?? a unor branduri puternice provoac? mult? agita?ie ?i stimuleaz? inovarea?n 2020, o bun? parte a consumatorilor de legume ?i fructe proaspete s-a reorientat c?tre variantele congelate ale acestor produse, inclusiv ca m?sur? de preven?ie/protec?ie sanitar?. Unii produc?tori au v?zut ?n actualul context pandemic un imbold de a dezvolta sortimenta?ia din portofoliu ?i de a lista noi produse, demonstr?nd adaptabilitate ?i ingeniozitate, pentru c? aceast? categorie, prin specificul s?u, se num?r? printre cele care au venit foarte bine ?n ?nt?mpinarea nevoii de siguran?? alimentar? ?i a nevoii de a salva timp. Al?ii ?i au men?inut strategia g?ndit? pe termen lung, dincolo de conjuncturi punctuale sau ocazionale.??ns? cel mai important eveniment al anului trecut, care ar putea zgudui pia?a, a fost intrarea brandului Delikat (Unilever) pe segmentul legumelor congelate. Vorbim de o marc? de tradi?ie prezent? de peste 45 de ani ?n Rom?nia, asociat? cu inova?ia, calitatea, notorietatea, adaptarea la cerin?ele pie?ei ?i, mai ales, cu gustul de acas?, pentru genera?ii ?ntregi. Toate acestea sunt elemente care au asigurat durabilitatea local? a brandului. ? Intrarea sa pe pia?a congelatelor transmite cel pu?in dou? mesaje puternice. Primul este c? avem de a face nu doar cu un juc?tor nou, ci cu unul de alt gabarit, care are ?n spate o companie gigant ?n ceea ce prive?te puterea de inova?ie, marketingul ?i distribu?ia. Al doilea, c? este un vector important de dinamizare a pie?ei, provoc?rile ?n categorie devenind tot mai mari, fiind posibil s? asist?m, pe timp relativ scurt, la r?sturn?ri de ierarhii, dar ?i la un nivel superior de premiumizare a pie?ei.?Se inoveaz? pe band? rulant???n aceast? perioad?, apar permanent tipuri de produse noi, cu anumite caracteristici. Dac? pe segmentul fructelor congelate imagina?ia fuge c?tre amestecuri c?t mai exotice, ?n ceea ce prive?te legumele, mereu apar surprize ?n vitrina frigorific?. De la inele de ceap? pané, la legume pr?jite, gratinate sau grill; de la amestecuri Stir Fry, la mixuri Wellness, cu con?inut sc?zut de calorii. Anul trecut, obiectivul furnizorilor a fost s? lanseze sau s? pun? focusul pe produse cu un timp de preparare scurt, u?or de preg?tit, pentru c? dac? oamenii au lucrat mai mult de acas?, nu ?nseamn? c? au dorit s? ?i g?teasc? mai mult. Astfel c? amestecurile pentru anumite tipuri de supe ?i ciorbe s-au eviden?iat la raft.?Inova?ia este motorul de cre?tere al categoriei, iar asta face Edenia de ani de zile. Este un brand contemporan, care r?spunde unui public larg, adapt?ndu-?i continuu portofoliul de produse, astfel ?nc?t s? ??i p?streze relevan?a pentru diversele segmente de consumatori. O categorie adresat? celor mai tineri ?i mai pu?in experimenta?i ?n buc?t?rie este gama de amestecuri de legume din care po?i prepara o garnitur? ?n c?teva minute, cu minim de efort. Pentru c? schimbul dintre genera?ii pare a fi ?i el unul dintre motoarele categoriei.??O mare importan?? ?n stilul de via?? actual, ?n special pentru tineri, o are modul ?n care mediul digital ?i-a pus amprenta chiar ?i asupra rela?iei oamenilor cu m?ncarea. Astfel, aspectul ?instagramabil? al m?nc?rii este aproape la fel de important ca ?i gustul ei”, relateaz? Camelia Manoil, Senior Brand Manager, Edenia. ?Tinerii sunt mult mai dispu?i s? adopte variante moderne de a g?ti ?i/sau a m?nca. Timpul lor petrecut ?n buc?t?rie tinde s? fie mai redus fa?? de al genera?iilor anterioare, iar pentru solu?ii precum ?ready to cook?, ?ready to heat? sau ?ready to eat? au o deschidere mult mai mare.”??n timp ce categoria legumelor este una matur? ?i consolidat?, cu o serie de juc?tori interna?ionali ?i locali renumi?i, ?n ceea ce prive?te fructele congelate observ?m o ofert? mult sub poten?ialul pie?ei. Recent, sub brandul Edenia, Macromex a listat ?n retail 5 sortimente de fructe congelate, o abordare premium a unui segment care p?n? nu de mult era dominat de vracuri. Toate sortimentele sunt vegane, f?r? gluten sau zah?r ad?ugat.?Chiar dac? prima asociere care ne vine ?n minte atunci c?nd ne g?ndim la fructe sunt deserturile, ?n realitate variantele congelate pot fi folosite ?n preparate aperitiv sau fel principal ?i chiar consumate ca atare dup? decongelare.??n calitate de lider, brandul Edenia ?i-a asumat nu numai rolul de a cre?te categoria legumelor ?i fructelor congelate prin inova?ie, ci ?i pe cel de a educa pia?a, inform?nd consumatorii despre beneficiile legumelor congelate. A f?cut-o ?ntr-un mod umoristic, neconven?ional, foarte u?or de ?n?eles ?i asimilat, prin intermediul serialelor ?Eduard, fermier urban” ?i ?Eduard, pre?edinte de bloc”.?Un alt brand aflat ?n topul furnizorilor de legume congelate este Bonduelle. Anul trecut a considerat oportun s? acceseze segmentul supelor crem? din legume congelate.??Strategia lans?rii a fost de a accelera inova?ia, datorit? unei ?n?elegeri mai ridicate a nevoilor cheie ale consumatorilor ?n aceast? perioad?. Obiectivul principal a fost s? dezvolt?m un nou segment ?n interiorul categoriei de mixuri pentru supe/ciorbe, o categorie ?n care Bonduelle nu avea produse dedicate”, a precizat Monica Ro?u, Commercial Director RO BG MD & Marketing Director South-Eastern Europe & Caucasus.??n 2021, compania inten?ioneaz? s? construiasc? o nou? categorie, prin lansarea unei game de mixuri de legume ?i cereale. Superfood este un nou trend bazat ?n mare parte pe plante, prin care consumatorul caut? s? ??i ?mbun?t??easc? stilul de via?? printr-o alimenta?ie bogat? ?n proteine ?i fibre, dens? din punct de vedere nutri?ional.?Ce spun studiile de pia???GfK Rom?nia estimeaz? categoria fructelor ?i a legumelor congelate ambalate la o valoare de 300 milioane de lei ?n 2020, ?n consumul casnic. Pe segmentul fructelor, varianta home made (produse congelate ?n cas?) are o cot? de pia?? ?n volum de 64%, ?n 2020, sc?z?nd cu 10 puncte procentuale fa?? de 2019. A?adar, autoconsumul a fost ?n sc?dere, ?n timp ce a crescut zona de packed. Pe cel al legumelor, produsele home made reprezint? 40% ?n volum ?i a crescut doar cu 1% ?n volum. ?De?i frecven?a de cump?rare a fost afectat? ?n 2020, din cauza pandemiei, categoria de congelate a beneficiat de mai multe ocazii de consum, fiind cump?rat? ?n medie de aproape 6 ori ?ntr-un an ?i de c?tre mai mul?i shopperi”, precizeaz? Ioana Cr?ngu?, Client Service Executive/ Consumer Panel Services, GfK Rom?nia. ?Fructele congelate ambalate atrag mai mul?i cump?r?tori comparativ cu 2019, ajung?nd ?n casele a 12% dintre rom?ni, ?i au o frecven?? de cump?rare de 2 ori ?ntr-un an. Cele mai populare fructe congelate fiind zmeur?, fructele de p?dure ?i amestecurile. Legumele congelate au o inciden?? de peste 67%, iar cele mai cump?rate sortimente sunt amestecurile, maz?rea, cartofii ?i spanacul.”?Pre?ul la raft a crescut cu 2% ?n cazul fructelor congelate, ajung?nd la 19,74 lei/kg, cu o cre?tere mai mare ?n comer?ul tradi?ional, unde ajunge la 22 lei/kg. Pre?ul mediu pentru legumele congelate cre?te cu aproximtiv 4%, ceva mai semnificativ ?n comer?ul tradi?ional ?i mai pu?in ?n comer?ul modern, unde ajunge la 9,8 lei/kg.??n ceea ce prive?te retailul modern, potrivit RetailZoom, ?n IKA*), v?nz?rile de legume congelate au crescut cu 14% ca valoare ?i cu 3% ca volum, ?n perioada ianuarie-decembrie 2020, fa?? de anterioarele 12 luni. Brandurile care au contribuit cel mai mult la aceast? evolu?ie, prin lans?ri de noi produse, sunt Edenia, Casa ??r?neasc?, Delikat - o intrare nou? pe pia?a de profil, ?n toamna anului trecut - ?i Ardo. Cele mai mari cre?teri se ?nregistreaz? la ?mpachet?rile de 1 kg (+16%), ?n timp ce ambal?rile mari, de 2,5 kg, au sc?zut ?n exact aceea?i propor?ie.?Cre?terea este mult mai spectaculoas? pe segmentul fructelor congelate: 46% ca valoare, respectiv 26% ca volum. Edenia, Casa ??r?neasc? ?i Piramida sunt brandurile care, prin lans?rile de noi produse, au contribuit la aceste rezultate. Un consum mare se observ? ?n lunile reci de toamn?-iarn?, ?n timp ce ?n sezonul estival se ?njum?t??e?te. Analiz?nd dinamica, interesant la acest segment este sc?derea drastic? a vracurilor, cu 68%, ?n 2020 fa?? de 2019. Lucru care induce din nou ideea c? siguran?a alimentar? a consumatorilor a devenit un criteriu important de achizi?ie, preferin?a ?ndrept?ndu-se dominant c?tre produsele preambalate, care de?in acum 96% din pia?? ?n IKA, ?n cazul fructelor, ?i 95% ?n cel al legumelor, din perspectiva valorii. Celebrations Heart ?i Happy Edition - gamele prin care Mars celebreaz? s?rb?torile din aceast? prim?var? ? Maria Vaschi Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 Prin intermediul Celebrations Happy Edition, consumatorii p ot alege mesajul pe care vor s? ?l transmit?, aleg?nd dintre: Mul?umesc, Te iubesc, Felicit?ri, La Mul?i Ani! - unele dintre acestea fiind, a?adar, potrivite pentru toate ocaziile: Sf. Valentin, Dragobete, 1 si 8 Martie.At?t varietatea Celebrations Heart, c?t ?i Happy Edition con?in mixuri de produse din ciocolat?, cu brandurile Snickers, Twix, Mars, Bounty ?i Milky Way, dar ?i Maltesers Teasers – brand lansat de cur?nd ?n Rom?nia - ?i Galaxy, care este adus pe pia?? exclusiv ca parte din gama Celebrations.?Produsele sunt deja disponibile pe pia??, ?n Carrefour, Supeco, Auhan, Cora, Metro, Selgros, Mega Image ?i eMag.Planul Nestlé: brandurile Garden Gourmet, S.Pellegrino, Perrier, Acqua Panna, Vittel ?i Nespresso vor avea o amprent? de carbon neutr? ?n 2022 ? Carol Popa Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 Planul Nestlé EMENA are ?n vedere emisii nete zero p?n? ?n 2050.?Schimb?rile climatice prezint? un risc imens pentru viitorul alimentelor. ?n acela?i timp, produc?ia ?i consumul de alimente reprezint? o surs? major? de emisii de gaze cu efect de ser? (GES). Prin urmare, Nestlé ??i va reduce la jum?tate emisiile de GES p?n? ?n 2030, pentru a ajunge la emisii nete zero p?n? ?n 2050. Emisii nete zero ?nseamn? reducerea drastic? a emisiilor de GES de-a lungul ?ntregului lan? alimentar, Farm-to-fork, ?mpreun? cu implementarea de proiecte de stocare a dioxidului de carbon ?n sol ?i prin plant?ri de copaci.Trecerea la agricultura regenerativ?Peste dou? treimi din emisiile Nestlé provin din produc?ia de ingrediente agricole pe care le folose?te. Compania ob?ine aceste ingrediente de la 500.000 de ferme cu care lucreaz? direct ?i alte 4,5 milioane de ferme implicate prin intermediul furnizorilor din ?ntreaga lume. Pentru a combate emisiile agricole, Nestlé va transforma ?mpreun? cu partenerii s?i modul de produc?ie a alimentelor. Practicile agricole intensive vor fi transformate ?n agricultur? regenerativ?, ?n beneficiul naturii ?i ?n vederea asigur?rii unui venit decent fermierilor. O aten?ie deosebit? este acordat? sprijinirii genera?iei tinere care lucreaz? ?n agricultur?.Soluri s?n?toaseO treime din suprafa?a solului la nivel mondial este deja degradat? prin practicile agricole curente. Pentru a opri aceast? tendin??, Nestlé sus?ine ?i recompenseaz? fermierii pentru utilizarea unor cantit??i c?t mai mici de pesticide ?i aplic? tehnici, precum: acoperirea permanent? a solului, rota?ia culturilor ?i prelucrarea redus? a solului. Acest lucru va ajuta la captarea unei cantit??i mai mari de carbon ?i ap? ?n p?m?nt, ?i la crearea de soluri mai s?n?toase. Nestlé a ini?iat deja astfel de programe ?n Fran?a ?i Marea Britanie ?i le va extinde ?n toat? regiunea, ?ncep?nd cu Italia ?i Ungaria. ?n urm?torii cinci ani, compania va ob?ine 20% din ingredientele sale cheie din agricultura regenerativ?, ?i 50% p?n? ?n 2030.Aprovizionare durabil? cu cacao ?i cafeaCacao ?i cafea sunt dou? ingrediente cheie pe care Nestlé le folose?te ?n multe dintre produsele sale din regiune. P?n? ?n 2025, 100% din cacaua ?i cafeaua utilizate de Nestlé vor fi ob?inute ?n mod sustenabil. Pentru aceasta, Nestlé coopereaz? cu fermierii pentru eliminarea desp?duririlor ?i lanseaz? un plan ambi?ios de re?mp?durire. ?n 2020, compania a lansat un parteneriat public-privat pentru conservarea ?i restaurarea p?durii Cavally, unul dintre ultimele puncte fierbin?i r?mase ?n biodiversitate din Coasta de Filde?. Pentru compensarea cantit??ii de gaze cu efect de ser? p?n? la emisii nete zero, compania s-a angajat s? planteze ?n fiecare an cel pu?in 20 de milioane de copaci p?n? ?n 2030, ?n zonele din care ob?ine ingrediente.Reg?ndirea metodelor de produc?ie ?i transportP?n? ?n 2025, Nestlé va utiliza energie electric? 100% verde ?n toate cele 800 de fabrici ?i birouri interna?ionale. Deja peste 80 de fabrici din cele 129 din zona EMENA folosesc exclusiv energie verde, iar investi?ii ?n hub-uri logistice din UK, Fran?a ?i Italia ?mpreun? cu tranzi?ia, acolo unde este posibil, la mijloace alternative de transport (spre exemplu trenurile franceze tractate de locomotive electrice) fac posibil? reducerea semnificativ? a gazelor cu efect de ser?.?Promovarea produselor sustenabile ?n r?ndul consumatorilorUn loc deosebit ?n portofoliul Nestlé global este ocupat de produsele sustenabile, oferind consumatorilor interesa?i de produse s?n?toare, ecologice sau prietenoase cu mediul o alternativ? care nu compromite gustul ?i savoarea. Cel mai recent exemplu este reprezentant de oferta vast? de alimente ?i b?uturi pe baz? de plante.Unele dintre m?rcile noastre de top vor avea ?n cur?nd o amprent? de carbon neutr?: Garden Gourmet, S.Pellegrino, Perrier, Acqua Panna, Vittel, Nespresso, toate p?n? ?n 2022. Brandurile cu amprent? de carbon neutr? ale Nestlé respect? standardele interna?ionale stabilite care evalueaz? impactul asupra mediului pe parcursul ?ntregului ciclu de via?? al produsului.Pe plan local, Nestlé Rom?nia ??i va accelera demersurile deja ?ncepute ?n anii anteriori, de la reducerea constant? a cantit??ii de gaze cu efect de ser?, ap?, de?euri, la tranzi?ia c?tre energie electric? verde ?n propor?ie de 100% ?n anii urm?tori, juc?nd ?n acela?i timp un rol cheie ?n procesul de adoptare a unor practici sustenabile pe plan na?ional.?n cadrul proiectului POPAS 2020, Nestlé Rom?nia a lansat primul studiu de biodiversitate pentru Parcul Na?ional Cozia, concentr?ndu-se pe arealele ecologizate ?n 2019, c?nd 500 de voluntari au colectat peste 40 de tone de de?euri, trimise c?tre reciclare sau valorificare. De asemenea, a avut loc ?i o ac?iune de plantare a 30.000 de puie?i de salc?m, care vor neutraliza ?n total peste 200.000 de tone de dioxid de carbon p?n? ?n 2050. Puie?ii, planta?i pe o suprafa?? de 20 hectare, vor ajuta la extindera arealului de hr?nire pentru albine, favorizarea poleniz?rii speciilor autohtone, precum ?i remedierea vegetativ? a solului ?n anumite zone din parc. Puie?ii de salc?m au fost ale?i special at?t pentru a r?spunde necesit??ilor solului din zonele vizate, care au nevoie de remediere vegetativ?, dar ?i pentru sprijinirea activit??ii melifere din zon?, apicultorii put?ndu-?i dezvolta afacerile cu circa 80 de familii de albine care vor produce pentru comunitatea local? peste 35 de tone de miere p?n? ?n 2050.Indicatorii de sustenabilitate pentru Rom?nia arat? o sc?dere de 88% a consumului de ap? ?ncep?nd cu 2011, o sc?dere de 85% ?n ceea ce prive?te cantitatea de de?euri ?i o sc?dere de 72% ?n ceea ce prive?te emisiile de dioxid de carbon, urm?nd s? lucr?m ?n continuare ?ndeaproape cu partenerii locali pentru extinderea acestor practici.Nestlé va investi la nivel global 3,2 miliarde CHF ?n urm?torii cinci ani pentru a accelera activitatea pentru emisii nete zero, inclusiv 1,2 miliarde CHF pentru a declan?a agricultura regenerativ? pe ?ntregul lan? de aprovizionare, de la ferm? la consumator (Farm-to-fork).COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACre?tere cu 5% ?n 2020 a ?ncas?rilor magazinelor alimentare Info Retail ? Cristi B?descu Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 ?ncas?rile magazinelor cu profil alimentar au crescut cu 5% ?n anul 2020, conform raport?rilor Institutului Na?ional de Statistic?, cu un punct procentual sub dinamica anului 2019. Pentru comercian?ii de alimente, luna decembrie a anului trecut a fost semnificativ mai bun? dec?t cea a anului 2019: + 3,6% (?n condi?ii comparabile de num?r de zile lucr?toare ?i de sezonalitate).Dat fiind c? ratele de cre?tere men?ionate se refer? la ?ncas?rile magazinelor (cifra de afaceri) ob?inute din v?nzarea tuturor produselor comercializate de magazinele cu v?nzare predominant? de alimente, cifrele men?ionate nu trebuie confundate cu dinamica v?nz?rilor de alimente.Pe parcursul anului trecut, v?nz?rile sta?iilor de benzin? (?n care intr? ?i produse de larg consum) au sc?zut cu 8%, fa?? de o cre?tere cu 6,5% ?n anul anterior, recul cauzat ?n principal de sc?derea v?nz?rilor de carburan?i.Cre?terea cea mai consistent? a ?ncas?rilor ?n 2020 au avut-o magazinele cu profil nealimentar: +5,6%.Primul ProfiGo se deschide pe 11 februarie Carol Popa Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, anun?? printr-o postare ?n social media lansarea noului concept - ProfiGo – pentru joi, 11 februarie. ProfiGo este un nou concept de retail de convenience, ce este dedicat persoanelor pentru care economia de timp este foarte important? ?i care au nevoie s? cumpere un num?r redus de produse ("de ?inut ?n cele dou? m?ini"). Magazinele ProfiGo vor avea o suprafa?? de v?nzare redus?, cuprins? ?ntre 80 ?i 150 de metri p?tra?i, case de marcat self service ?i o ofert? sortimental? care s? corespund? conceptului ”to go”.PROFI func?ioneaz? acum cu trei formate de magazin - Super (fostul Standard), Loco ?i City – magazinul de proximitate urban, de dimensiuni relativ mici, de la col?ul blocului. Profi Rom Food ?i-a propus ca la finalul anului 2024 re?elele sale de magazine s? numere 2.500 de unit??i.Germanii s-au decis: Steffen Greubel, membru ?n boardul Würth Group, preia conducerea grupului Metro. “Noul CEO va coordona urm?toarea etap? de dezvoltare a companiei ca business activ ?n comer?ului cu ridicata” Cristina Bellu 09.02.2021, Consiliul de Supraveghere al grupului german Metro a decis numirea lui Steffen Greubel ?n func?ia de CEO, ?ncep?nd cu data de 1 mai 2021.? El ?l succede pe Olaf Koch, care a p?r?sit compania la finalul anului trecut, rolul de CEO interimar fiind asigurat de atunci de o echip? format? din Christian Baier (CFO) ?i Rafael Gasset (COO). Steffen GreubelSteffen Greubel este ?n prezent membru ?n Consiliul de Conducere al Würth Group, juc?tor important ?n domeniul elementelor de asamblare, sistemelor de ancorare, adezivilor ?i a cosmeticelor auto, unde a coordonat liniile de activitate esen?iale ?i a supervizat toate proiectele strategice ale Consiliului de Conducere, inclusiv cele privind transformarea digital?.Anterior, el s-a num?rat printre parteneri ?n divizia dedicat? segmentului retail european ?i bune practici ?n zona de bunuri de consum a McKinsey & Company, oferind consultan?? cu accent pe v?nz?ri, opera?iuni ?i transformare. De altfel, ?n acea perioad?, Metro a fost una dintre companiile pentru care a oferit servicii de consultan??."Sunt entuziasmat s? preiau rolul de CEO al Metro la ?nceputul acestui nou capitol al companiei axat mai mult pe activitatea ?n domeniul comer?ului cu ridicata. Mi-am luat angajamentul s? accelerez cre?terea companiei ?i, totodat?, s? creez valoare pentru clien?i ?i parteneri”, spune Steffen Greubel.Spre deosebire de retaileri, care se adreseaz? clientului final, grupul german Metro e activ ?n comer?ul cash&carry (angro), astfel c? se adreseaz? companiilor. Nem?ii au dou? categorii mari de clien?i – rev?nz?torii (micile magazine) ?i juc?torii pania opereaz? ?n 34 de ??ri ?i are peste 100.000 de angaja?i ?n ?ntreaga lume. ?n exerci?iul financiar 2018/19, Metro a generat v?nz?ri de 27,1 miliarde euro.O pia?? lovit? ?n plin de pandemia de COVID-19. Pia?a automatelor de snacksuri ?i cafea a pierdut v?nz?ri de p?n? la 130 mil. euro ?n 2020, c?nd oamenii au lucrat de acas? Cristina Ro?ca 09.02.2021, Automatele sunt de regul? amplasate ?n cl?dirile de birouri, ?n sta?iile de metrou, g?ri sau aeroporturi, ?n spa?ii cu trafic intens. Astfel, limitarea mi?c?rii popula?iei din cauza pandemie a f?cut ca num?rul de clien?i poten?iali ai acestor automate s? scad? drastic.???n Rom?nia existau ?n 2019 (cele mai recente date disponibile) circa 83.000 de automate de b?uturi ?i m?ncare???Acestea sunt de regul? amplasate ?n cl?dirile de birouri, ?n sta?iile de metrou, g?ri sau aeroporturi, ?n genere ?n spa?ii cu trafic intens.Pandemia de COVID-19 a lovit din plin pia?a automatelor de snacksuri ?i cafea care a suferit o sc?dere de cel pu?in 20-40% ?n 2020, conform datelor oferite de Asocia?ia European? pentru Aparate de Tip Vending Machines (European Vending Association). Oficialii asocia?iei nu ofer? ?ns? cifre exacte.?Din raportul nostru de impact al COVID-19 asupra industriei ?tim c?, chiar ?i ?n toamna lui 2020, aproape trei sferturi (75%) dintre operatorii de automate declarau c? cifra de afaceri li s-a redus cu 20-40%. Ca ?n toate ??rile, ?nchiderile de birouri de c?tre companii ?i cre?terea num?rului de persoane care lucreaz? de la domiciliu au afectat ?i vor afecta ?n continuare pia?a de profil“, spun reprezentan?ii Asocia?iei Europene pentru Aparate de Tip Vending Machines.ZF Live. Sabin Piso, managing partner 7Distribution, companie de distribu?ie de gust?ri s?n?toase: ?Ne-am dat seama c? e momentul s? risc?m tot sau pierdem ?i am ales s? ne risc?m“.Livia Gheorghe 09.02.2021, Pentru a face fa?? perioadei de carantin?, echipa 7Distribution a lucrat timp de o lun? 14 ore pe zi, firma s-a listat ?n 700-800 de loca?ii ?i a lansat cinci canale de v?nzare online de COVID-19 a reprezentat un moment de mare risc pentru 7Distribution, care distribuie gust?ri ?i b?uturi s?n?toase, batoane proteice ?i suplimente alimentare, iar evenimentele din 2020 au obligat firma s? ??i schimbe complet strategia de business pentru a rezista ?n perioada de carantin?.??n 2019 preg?tisem planul de business pentru 2020, iar ?n 2020 ne-am dat seama c? trebuie s? schimb?m complet strategia. Ne-am trezit cu s?lile de fitness ?nchise, care erau la noi un procent destul de mare din venit. Brusc, ne-am trezit f?r? o cot? mare de pia?? pe care ne bazam. Av?nd predic?ii de cre?tere, bine?n?eles c? aveam stocuri. Am zis c? e momentul s? risc?m tot sau pierdem ?i am ales s? ne risc?m“, poveste?te Sabin Piso, managing partner 7Distribution ?n emisiunea de business ZF Live.Nestlé Rom?nia are ?n plan un buget anual de 5 mil. euro pentru a extinde re?eaua de aparate de cafea la care se poate pl?ti cu cardul. ?Aparatele sunt ?nt?lnite ?n supermarketuri, ?n birouri, spa?ii publice, g?ri, autog?ri. Este ?nc? loc de cre?tere“.Cristina Ro?ca 08.02.2021, ?n 2019 (cele mai recente date disponibile), ?n Rom?nia existau circa 83.000 de automate de b?uturi ?i m?ncare, iar Nestlé era unul dintre juc?torii principali.Divizia de out-of-home a Nestlé, ce cuprinde automatele de cafea printre altele, a ?nregistrat ?n 2020 o sc?dere de peste 10% a v?nz?rilor pe fondul pandemiei care a ?inut oamenii mai mult ?n cas? ?i a ?nchis par?ial sau total industria HoReCa cu care grupul elve?ian avea parteneriate.?Pentru divizia de out-of-home a Nestlé, pandemia a adus o sc?dere de dou? cifre pentru anul 2020, pe fondul ?nchiderii/restric?ion?rii activit??ii HoReCA. Faptul c? oamenii au lucrat de acas? a fost principala cauz? a pierderilor raportate ?n ambele perioade“, spune Ovidiu Tunaru, business executive officer Nestlé Professional pentru Romania, Bulgaria ?i zona Adriatic? ?n cadrul Nestlé.Captain Bean extinde lan?ul de cafenele cu peste 50 de loca?ii noi ?n 2021, G.U. Companii / 09 februarie, Bogdan Pandea, CEO ?i fondator Captain Bean Captain Bean, unul dintre cele mai cunoscute ?i apreciate lan?uri de cafenele din Cluj-Napoca, a ?ncheiat anul 2020 cu o re?ea de 17 unit??i, dintre care 10 deschise anul trecut ?n sistem de franciz?, la nivel na?ional, conform unui comunicat de pres? remis redac?iei. Pentru acest an, fondatorii business-ului ??i propun un ritm de dezvoltare accelerat ?i mizeaz? pe 50 de noi loca?ii, at?t francize, c?t ?i unit??i proprii, estim?nd o cifr? de afaceri de 5 milioane de lei. Pe l?ng? cele 7 loca?ii deja existente ?n Cluj, re?eaua Captain Bean s-a extins anul trecut cu ?nc? 10 noi francize ?n Oradea, C?mpina, T?rgu Mure?, Baia Mare, Bucure?ti, Cluj, Craiova ?i Tulcea. Pentru anul ?n curs, planurile de expansiune vizeaz? 36 de noi francize la nivel na?ional ?i 15 unit??i proprii ?n ora?e cu poten?ial din Transilvania. Bogdan Pandea, CEO ?i fondator Captain Bean, a declarat: "Dac? ?n 2020 am ?nv??at s? dezvolt?m, anul acesta vom aplica ce am ?nv??at. Pe baza experien?ei ?i a notoriet??ii acumulate anul trecut, suntem preg?ti?i pentru un ritm de cre?tere accelerat. ?n primul r?nd, viz?m extinderea ?n Capital?, ?n ora?ele re?edin?? de jude?, dar avem poten?ial ?i ?n ora?ele din provincie cu peste 30.000 de locuitori, unde, al?turi de oamenii potrivi?i, avem toate atuurile de a dezvolta brandul nostru."Prin extinderea re?elei Captain Bean, fondatorii ?i-au propus ?i expansiunea conceptului de coffee corners ?n loca?ii precum patiserii, cofet?rii, benzin?rii sau alte spa?ii similare ?n care v?nzarea de cafea este oportun?, noteaz? sursa citat?."Am identificat oportunitatea de a oferi produsul nostru complementar ?i ne-am adresat afacerilor unde se pliaz? acest lucru. Avem deja 5 coffee corners opera?ionale ?n cadrul unui lan? de cofet?rii, iar rezultatele sunt semnificative. Noi venim ?n sprijinul acestor afaceri nu doar cu un meniu, ci ?i cu training ?i marketing dedicat, servicii pe care distribuitorii de cafea nu le ofer?. De asemenea, lucr?m la asocierea brandurilor pentru a cre?te ?mpreun? ?i pentru a crea produse special pentru ei", a men?ionat fondatorul Captain Bean.Conform comunicatului, investi?ia ?ntr-o franciz? Captain Bean porne?te de la 17.000 euro ?i poate fi amortizat? ?n 6-24 luniTaxa de franciz? pentru Captain Bean este de 5000 euro, sum? ce include training de specialitate, design-ul spa?iului, consultan?? financiar? ?i antreprenorial?, precum ?i suport opera?ional ?i strategic pe ?ntreaga perioad? a contractului. Pe l?ng? aceast? tax?, mai sunt necesare investi?iile ?n echipament ?i stand/loca?ie, bugetul total ini?ial ajung?nd, ?n func?ie de spa?iu ?i concept, la cca. 17.000 euro. O franciz? Captain Bean poate fi dezvoltat? ?n dou? variante - Captain Bean Gallery, concept pliabil pentru centrele ?i galeriile comerciale ?i pentru care este necesar? o suprafa?? de 6-8 mp ?i Captain Bean Coffee Shop pentru care necesarul de spa?iu variaz? ?ntre 25-40 mp. ?n ambele cazuri, meniul cuprinde o gam? diversificat? de cafea - blendul casei ?i de origine ?i, ?n func?ie de conceptul dezvoltat, produse complementare precum ceai, patiserie proasp?t? ?i mini-gust?ri. ?n plus, ?ncep?nd din acest an, meniul Captain Bean va fi extins ?i cu preparate pentru mic dejun ?i desert. Potrivit sursei citate, ?n ceea ce prive?te profilul unui francizat, acesta este ?n esen?? un antreprenor, informat cu privire la ce prespun rentabilitatea, profitabilitatea ?i latura opera?ional? a unui astfel de business, precum ?i o persoan? care respect? ?i implementeaz? procedurile conform ghidurilor transmise de c?tre francizor."Din punctul meu de vedere, avantajul esen?ial al unei francize este antreprenorul, o persoan? proactiv? care ??i dore?te dep??irea limitelor, nu doar alinierea la media pie?ei, iar franciza este un mecanism de remunerare care trebuie pliat pe acesta. ?n egal? m?sur?, trainingul oferit este cel mai important aspect al francizei, ?ntruc?t prin aplicarea celor ?nv??ate, at?t de c?tre francizat, c?t ?i de angaja?ii acestuia, loca?ia va putea deveni rapid apreciat? ?i profitabil?", a completat Bogdan Pandea. Potrivit acestuia, v?rsta nu este un impediment ?n acest tip de business, deoarece exist? proceduri ?i sisteme care, dac? sunt respectate, vor aduce rezultatele dorite. Un francizat mai t?n?r va opta, probabil, pentru a lucra el ?nsu?i ?n cafenea, ?n timp ce un antreprenor cu o experien?? mai mare ?i cu resurse financiare poate opta pentru dezvoltarea ?i managementul mai multor loca?ii.Tranzac?ie: Lidl cump?r? ?nc? un teren, acum de la tipografia Best Print, la 200 de metri de un alt magazin Alexandru Urzic? scris ast?zi, Discounterul german Lidl, pe locul trei ?n topul v?nz?rilor din Rom?nia, dup? Kaufland ?i Carrefour, este ?n curs de achizi?ie a unui teren de circa 3.700 de metri p?tra?i din cartierul bucure?tean Drumul Taberei de la tipografia Best Print, tranzac?ie semnalat? de Profit.ro de la semnarea antecontractului, ?n 2018. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Terenul ?n cauz? este format din dou? loturi lipite, amplasate la 200 de metri distan?? de magazinul Lidl Valea Oltului, modernizat ?n 2017. Pre?ul de tranzac?ionare agreat de p?r?i ?n 2018 a fost de peste 2 milioane de euro ?i cuprinde ?i o cl?dire de birouri ?i o hal? de produc?ie existente pe terenTranzac?ia este condi?ionat? de ?ndeplinirea unor condi?ii, precum dob?ndirea de c?tre Lidl a unui teren vecin, ob?inerea autoriza?iei de construire pentru proiect ?i a autoriza?iei de defri?are a copacilor existen?i pe teren. Best Print Services este una dintre cele mai importante tipografii specializate pe tipar plan din Rom?nia, cu o cifr? de afaceri de 8,5 milioane euro. Compania este de?inut? de Lauriana Burlacu, cu o participa?ie minoritar? din partea Anei-Maria Ciobanu, potrivit datelor furnizate de termene.ro. Activitatea tipografic? a companiei se desf??oar? ?ntr-un sediu ?nchiriat ?n cartierul Militari, la circa 3 kilometri distan?? de proprietatea ?n curs de v?nzare. ?n ultimii ani, retailerul german a fost ?ntr-un proces de expansiune agresiv? ?n Rom?nia, acumul?nd un num?r impresionant de terenuri. Anul trecut l-a ?ncheiat cu inaugurarea a 28 de magazine, dup? ce un an mai devreme a deschis alte 24 de supermarketuri, cele mai multe de la intrarea pe pia??, ?n 2011Anterior acestei viitoare investi?ii, Profit.ro a anun?at alte 9 noi magazine Lidl ?n Bucure?ti, aflate ?n diferite stadii de avizare a construc?iei. Unul ?n locul spitalului ?i c?minelor evreie?ti din cartierul Tei, altul ?n locul Autog?rii Interna?ionale Rahova, cump?rat? de la grupul Atlassib, altul ?n locul centrului de montaj al instala?iilor GPL din zona Progresul, printr-un contract de superficie cu bulgarii de la AGR Autogas Group. Unul ?n cartierul Vatra Luminoas?, pe un teren cump?rat de la grupul financiar Rockefeller; altul pe o parte din terenul fostei fabrici Helitube din cartierul Colentina; ?nc? unul ?n cartierul Tei, pe un teren al omului de afaceri Silviu Talp?u – unul dintre proprietarii grupului Fratelli; ?nc? unul pe o parte din terenul fostei fabrici Filan din cartierul Pantelimon; unul pe o bucat? din fosta fabric? Energomontaj de l?ng? CET Sud; altul ?n locul fostei tipografii Fed Print, ce apar?ine femeii de afaceri Veronica Gu?? de Dr?gan; ?i unul ?n cartierul Rahova, pe ?oseaua S?laj 241, pe un teren cump?rat ?n 2017. Lidl a ?nregistrat, ?n 2019, afaceri de 9,7 miliarde de lei, ?n cre?tere cu circa 24% fa?? de cele din 2018, marc?nd unul dintre cele mai alerte ritmuri de cre?tere de pe pia?a local? de retail. Re?eaua Lidl num?r? circa 290 de magazine la nivel na?ional, dintre care 37 ?n Bucure?ti, ?i 5 centre logistice, pentru care lucreaz? peste 8.000 de angaja?i. Pentru acest an, reprezentan?ii re?elei au anun?at c? vor s? mai deschid? aproximativ 20 de magazine noi. Lidl ?i Kaufland fac parte din grupul Schwarz, al ?aselea cel mai mare retailer din lume dup? cifra de afaceri. Afla mai multe despre Re?eaua de magazine MyAuchan din Sta?iile Petrom ajunge la 33 de unit??i 09 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu De la ?nceputul acestui an, OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia au mai inaugurat ?nc? opt noi magazine de proximitate MyAuchan ?n benzin?riile Petrom, p?n? ?n prezent fiind reamenajate 33 de unit??i.??Cele mai recente magazine de proximitate MyAuchan au fost integrate ?n locul spa?iilor comerciale existente din Sta?iile Petrom Pantelimon, Virtu?ii (Bucure?ti), Afuma?i (jud. Ilfov), Buz?u Nord, Buz?u Sud, Moreni, T?rgovi?te ?i Bucov (Prahova).?Cu suprafe?e cuprinse ?ntre 50 mp ?i 147 mp, magazinele MyAuchan propun clien?ilor o gam? de p?n? la 1700 de produse la un raport pre?-calitate avantajos, de la alimente premium, incluz?nd produse gata preparate, cafea proasp?t?, produse proaspete (fructe ?i legume, brut?rie, lactate) ?i alte produse de b?c?nie, p?n? la produse non-alimentare, precum cosmetice, detergen?i, produse pentru bebelu?i ?i accesorii auto.??Pe l?ng? gama variat? de produse, ?n magazinele MyAuchan clien?ii beneficiaz? ?i de o serie de servicii utile, precum posibilitatea de a-?i achizi?iona taxe de drum/pod ?i vignete, servicii de transfer de bani ?i de plat? a utilit??ilor. De asemenea, toate cele 8 magazine includ ?i zone dedicate Costa Coffee, ca parte a unui parteneriat amplu ce presupune integrarea acestui concept la nivel na?ional.?Parteneriatul dintre OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia, un concept nou pentru pia?a local?, presupune reamenajarea at?t la interior, c?t ?i la exterior, a aproximativ 400 de sta?ii de alimentare din re?eaua Petrom ?i integrarea magazinelor MyAuchan ?n spa?iile comerciale existente. ?n perioada 2021-2024, cele dou? companii vor investi peste 50 de milioane de euro ?n acest proiect ?i vor remodela anual circa 100 de sta?ii de alimentare Petrom.???Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hypermarketuri Auchan, o re?ea de 42 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 33 ?n Sta?iile Petrom, ?i 5 supermarketuri Auchan.Sistemul Garan?ie-Returnare a devenit surs? de dispute ?ntre furnizori ?i retaileri ? Carol Popa Publicat Mar?i, 09 Februarie 2021 Proiectul ce implementeaz? Sistemul Garan?ie-Returnare (SGR) pentru ambalaje separ? interesele furnizorilor de cele ale retailerilor ?i ?i distribuie ?n tabere adverse?Industria FMCG negociaz? ?n aceast? perioad? forma final? a Hot?r?rii de Guvern privind implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare (SGR) pentru ambalaje din plastic, sticl? ?i metal cu capacit??i cuprinse ?ntre 0,1 litri ?i 3 litri. HG-ul cu pricina a separat industria bunurilor de larg consum ?n dou? tabere, ?n func?ie de interese, atribu?ii ?i costurile determinate de un nou sistem de colectare a ambalajelor pentru b?uturi.?Pe de o parte, ?mbuteliatorii de bere, sucuri ?i ape minerale, fiind primii viza?i de colectarea ambalajelor prin responsabilitatea extins? a produc?torilor, se consider? ?ndrept??i?i s? devin? administratori ai SGR, probabil prin intermediul asocia?iilor patronale.?Pe de alt? parte, retailerii mari, reprezenta?i ?n negocieri prin x, dar ?i comercian?ii locali, reprezenta?i de Asocia?ia Na?ional? a Comercian?ilor Mici ?i Mijlocii din Rom?nia (ANCMMR), precum ?i Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Rom?nia (ACDBR), consider? c? abordarea SGR din perspectiva proiectului de act normativ definitivat la sf?r?itul anului trecut introduce pe pia?? un monopol conform c?ruia retailerii sunt obliga?i s? realizeze investi?ii ?i s? aloce spa?ii pentru colectarea ambalajelor, dar nu pot de?ine controlul asupra managementului sistemului, asupra gestiunii resurselor acumulate de sistem ?i a distribu?iei echitabile a acestor resurse.?Hot?r?rea de Guvern ar fi trebuit publicat? ?n Monitorul Oficial ?n luna decembrie ?i s? intre ?n vigoare ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021, conform angajamentelor asumate de guvernul fostului premier, Ludovic Orban, pentru evitarea unui nou infrigement pe mediu pentru Rom?nia. Dar ultimele dezbateri publice pe baza proiectului de HG, derulate de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, la jum?tatea lunii decembrie, s-au lovit de opozi?ia retailerilor IKA ?i LKA, prin cele dou? asocia?ii – AMRCR ?i ANCMMR, opozi?ie la care a subscris ?i Asocia?ia Companiilor de Distribu?ie de Bunuri din Rom?nia (ACDBR).?Cele trei asocia?ii au sus?inut c? modul ?n care proiectul de HG stabile?te selectarea administratorului SGR instituie practic un monopol pe aceast? pia??. De?i fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a sus?inut ?n repetate r?nduri ?n cadrul dezbaterilor c? numirea unei societ??i non-profit ?n calitate de administrator nu ar fi ?n corcondan?? cu instituirea unui monopol, acesta ?i-a luat angajamentul de a consulta Consiliul Concuren?ei ?n acest sens.?Revista Pia?a a ob?inut forma final? a proiectului de Hot?r?re de Guvern, document ce ar fi trebuit publicat ?n Monitorul Oficial dup? ce ar fi primit avizul de la toate institu?iile abilitate. Documentul poate fi consultat online, pe siteul revista-piata.ro .?Dar Mircea Fechet a fost ?nlocuit din func?ie, odat? cu schimbarea guvernului. Noul ministru al Mediului, Tánczos Barna, a preluat sarcina de a publica ?n Monitorul Oficial un proiect de HG disputat ?i contestat de o parte a industriei implicate.?La numai 2 zile de la preluarea portofoliului de ministru, Tánczos Barna a primit din partea celor trei asocia?ii contestatare – AMRCR, ANCMMR ?i ACDBR – un apel de a retrage proiectul de Hot?r?re de Guvern pentru stabilirea sistemului de garan?ie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile ?i de a proroga termenul de adoptare a acestui act normativ, de 1 ianuarie 2021 prev?zut ?n art.10 alin (5) al OUG 74/2018. Surse din interiorul Ministerului Mediului sus?in c? apelul transmis de asocia?ii a fost dublat de un lobby foarte puternic din partea membrilor acestora, astfel ?nc?t proasp?tul ministru a decis prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021 ?i ?i-a asumat indirect posibile sanc?iuni din partea Comisiei Europene.?Documentul prin care AMRCR, ANCMMR ?I ACDBR au solicitat aceast? am?nare este, de asemenea, publicat pe site-ul revista-piata.ro.? Mircea Fechet, fost ministru: ?Sunt doar c?teva zile de c?nd am predat mandatul ?i ?ncerc?rile de am?nare a sistemului garan?ie-returnare nu au ?nt?rziat s? apar?. Nu sunt surprins de astfel de ?ncerc?ri, dar m? uime?te totu?i cantitatea de informa?ii prezentate cu rea-credin?? ?n text.Vorbim despre un act normativ la care s-a lucrat de la zero, timp de un an de zile. Nu este un document cu care am venit ?n ultimul moment, f?cut pe genunchi sau pe care nu au existat discu?ii. Ba din contr?, de ?nt?lniri ?i de dezbateri nu a dus lips? acest proiect. Ne-am consultat cu toate p?r?ile implicate de nenum?rate ori, astfel ?nc?t sistemul garan?ie-returnare s? fie unul c?t mai u?or de implementat ?i care s? nu afecteze nici activitatea produc?torilor, nici a comercian?ilor. S? vii ast?zi ?i s? nume?ti o dezbatere public? de peste 10 ore, care a atins fiecare articol din HG, ca fiind un eveniment de PR, mi se pare cel pu?in tenden?ios.To?i cei care au citit documentul ?tiu c? nu poate fi vorba nici de departe de un monopol privind administratorul sistemului. Operatorul unic de sistem va fi o entitate non-profit, ?n care se vor reg?si produc?tori sau reprezentan?i ai acestora, dar ?i retaileri. De asemenea, este necesar ca micile magazine s? fie parte din sistem, pentru a spori accesibilitatea acestuia. Cet??enii nu trebuie s? mearg? kilometri ?ntregi pentru a returna ambalajele de b?uturi, ci trebuie s? le poat? returna chiar ?i la magazinul de la col?. Cu toate acestea, micile magazine nu vor fi afectate ?n niciun fel, ace?tia vor primi de la sistem un tarif de gestionare pentru a-?i acoperi costurile. Am mai l?murit ?n repetate r?nduri aceste lucruri, dar pot s? continui s? repet oric?t de mult va fi nevoie.”?Negocieri complexe, cu fiecare tab?r? ?n parte?Confirmarea acestei rupturi ?n industria bunurilor de larg consum a venit ?n prima parte a acestui an. ?n absen?a unui r?spuns oficial din partea Consiliului Concuren?ei privind instituirea unui monopol, ?n cazul SGR ului administrat de o organiza?ie nonprofit, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a demarat noi runde de discu?ii cu fiecare dintre aceste tabere. Pe 11 ianuarie, a avut loc ?nt?lnirea cu reprezentan?ii Asocia?iei Berarii Rom?niei ?i ai Asocia?iei Na?ionale pentru B?uturi R?coritoare.? Tánczos Barna, ministrul Mediului: ?A fost o prim? ?nt?lnire foarte bun? ?i m? bucur c? marii produc?tori sunt hot?r??i s? se implice ?n crearea de la zero a unui sistem eficient de garan?ie returnare pentru ambalaje. Am convenit cu ei, a?a cum sper s? o facem cu to?i factorii implica?i ?n proces, s? pornim de la feedback-ul primit ?n procesul de consultare public? ?i s? elimin?m vulnerabilit??ile semnalate.”?A doua zi, referitor la acela?i subiect, demnitarul s-a ?nt?lnit cu reprezentan?ii comercian?ilor. ??mi doresc s? ob?inem un angajament ferm ?i din partea re?elelor comercian?ilor mari ?i mici, precum ?i din partea distribuitorilor. Dac? ?n?elegem to?i c? SGR este solu?ia optim? de care Rom?nia are nevoie pentru a-?i rezolva problema de?eurilor odat? pentru totdeauna, atunci cu siguran?? fiecare dintre noi va avea de c??tigat”, a explicat ministrul Mediului, Tánczos Barna.?Un nou proiect – ?n luna aprilie?Dar discu?iile cu asocia?iile retailerilor au fost mai complexe ?i mai complicate dec?t se a?tepta noul ministru al Mediului. Astfel, Tánczos Barna a anun?at c? un nou proiect de HG ar putea fi gata ?n luna aprilie. ?ntre timp, echipa de la Ministerul Mediului se ?nt?re?te cu o persoan? cu experien?? ?n gestionarea de?eurilor.?Conform unei post?ri proprii ?n re?elele sociale, Raul Pop anun?? c? a fost validat politic de alian?a USR PLUS pentru a prelua func?ia de secretar de stat ?i pentru a se ocupa de portofoliul ce cuprinde gestionarea de?eurilor ?i economia circular?. Acest portofoliu include r?spunderea extins? a produc?torului, sistemul garan?ie – returnare, depozitele istorice de de?euri precum ?i abandonul ?i incendierea de?eurilor.?Raul Pop revine la Ministerul Mediului pentru un nou mandat de secretar de stat, dup? ce a mai ocupat aceea?i func?ie ?n 2015, ?n guvernul Dacian Ciolo?. ?n primul mandat, Raul Pop s-a remarcat printr-o atitudine rigid? ?n raport cu principalii furnizori de de?euri, respectiv cu companiile produc?toare din industria bunurilor de larg consum. Sub mandatul s?u a avut loc blocajul privind activitatea OTR-urilor (iulie – noiembrie 2015) ?n urma unui control al documentelor privind colectarea selectiv? ?i reciclarea, moment ?n care furnizorii din industria bunurilor de larg consum au solicitat parlamentarilor modificarea legisla?iei ?i anularea taxelor pe care ace?tia ar fi trebuit s? le pl?teasc? pentru perioada ?n care OTR-urile au pierdut autoriza?iile de func?ionare.?De?i nu era ?nc? numit oficial ?n func?ia de secretar de stat, Raul Pop a participat din parte Ministerului Mediului, al?turi de Cosmin Teodoru, la consult?ri cu reprezentan?ii retailerilor - AMRCR ?i ANCMMR - ?i ai produc?torilor de b?uturi, ?n vederea clarific?rii unor detalii tehnice privind ?nfiin?area Sistemului de Garan?ie-Returnare (SGR). Probabil ?n calitate de consilier.?Problemele ridicate de retaileri privind func?ionarea sgr?Nemul?umirile retailerilor cu privire la modul ?n care a fost redactat? forma final? a HG-ului sunt legate de mai multe aspecte, pornind de la managementul companiei ce va administra SGR p?n? la obligativitatea de a realiza investi?ii despre care ace?tia consider? c? trebuie s? cad? ?n sarcina produc?torilor. Este important de observat c? ?n acest conflict de interese, AMRCR ?i ANCMMR sunt de aceea?i parte a baricadei, situa?ie destul de rar ?nt?lnit? ?n disputele legislative anterioare.?O prim? disput? este legat? de managementul SGR. Entitatea care va administra sistemul va avea managementul asigurat de produc?tori, iar forma final? a HG-ului precizeaz? c? ?pot” s? fac? parte din ONG-ul ce administreaz? SGR ?i retailerii. Acest ?pot” nu implic? obligativitatea de a include ?n r?ndul celor ce administreaz? sistemul de garan?ie – returnare ?i o asocia?ie a retailerilor. Surse din pia?a recicl?rii de?eurilor spun c? mai multe runde de negociere pentru o asociere mixt? ?ntre produc?tori ?i retaileri s-au ?ncheiat f?r? nici un rezultat concret, iar retailerii au ajuns la concluzia c? produc?torii, respectiv cei care au responsabilitatea acestor de?euri, nu ?i vor al?turi ?n acest demers.?Un alt subiect fierbinte este cel al investi?iilor. Retailerii vor ca SGR-ul s? ??i asume o parte din costurile pentru reautorizarea magazinelor, pentru ob?inerea avizelor de mediu ce vor men?iona ?i datele referitoare la colectare, dar ?i a avizelor ISU, pentru c? depozitarea de plastic sub orice form? presupune o ?nc?rcare cu energie static? mai mare ?i un pericol sporit de incendii.?Tot despre investi?ii vine vorba ?i ?n ceea ce prive?te dotarea magazinelor cu RVM-uri, sau ?nchirierea unor spa?ii aferente depozit?rii ambalajelor colectate manual. Mai mult, gestiunea magazinelor se va ?ine separat pe trei elemente: pentru produsul din ambalaj, pentru ambalaj ?i pentru ambalajele predate c?tre SGR.? Feliciu Paraschiv, director general Paco Supermarkets: ?Proiectul de HG a fost realizat de Ministerul Mediului ?mpreun? cu produc?torii, f?r? s? ne consulte ?i pe noi, retailerii, apoi ne-a fost pus pe mas?. Discu?iile cu fostul ministru Mircea Fechet au primit, la fiecare propunere a noastr?, r?spunsul ?Exclus!? Sarcina de colectare a ambalajelor este a produc?torilor, dar dumnealor vor s? fac? un SGR, o chestie care sun? frumos ?i eco, dar cu munca, eforturile ?i investi?iile de la retaileri. Vor s? organizeze un ONG care s? adune ambalajele nereturnabile pentru ei. Iar noi retailerii s? nu fim parte din acel ONG, dar s? facem eforturi pentru colectare, s? fim doar cu munca. Investi?iile ?n RVM-uri (n.r. – aparate automate de colectare a ambalajelor) trebuie s? le facem tot noi. Ori noi am spus clar, atunci c?nd spunem c? e nevoie de o vitrin? frigorific? pentru sucuri sau bere, a doua zi vine cu ea la u??. Acum, c?nd este sarcina lor, a produc?torilor, s? colecteze ambalajele, de ce nu pot aduce ei un RVM la u??? De ce trebuie s? fiu eu obligat, ca retailer, s? cump?r RVM-UL cu 14.000 de euro? Pe de alt? parte, Hot?r?rea de Guvern nu stipuleaz? clar c? noi vom fi la masa deciziilor care se vor lua ?n administrarea SGR. Ori, administratorul SGR va decide frecven?a cu care se vor ridica ambalajele de la comercian?i. Dac? ei vor s? le ridice la dou? s?pt?m?ni, noi unde le vom depozita fizic? Pe de alt? parte, SGR-ul ar trebui s? contribuie financiar pentru dotarea cu aparate de colectare, mai ales ?n cazul a doi comercian?i apropia?i. Noi am mai avut discu?ii cu produc?torii ?i am spus de atunci c? noi eram de acord cu returnarea ambalajelor de sticl?. Dar produc?torii au scos at?t de multe modele ?i forme de sticle, ?nc?t nu se pot recupera peste 100 de tipuri de ambalaje de sticl? la un singur comerciant.”DIVERSEOIER ROM?N: ITM ?I JANDARMII MI-AU R?SCOLIT TOAT? FERMA! 20.000 DE LEI MI-AU DAT AMEND? PENTRU UN CIOBAN F?R? ACTE! Agroinfo 09 februarie 2021 AMENZI URIA?E PENTRU ANGAJA?II LA NEGRU! Controale fulger la cresc?torii de ovine din Rom?nia! Inspectoratul Teritorial de Munc? aplic? o amend? de 20.000 de lei?pentru un lucr?tor g?sit f?r? acte de angajare.?Necazul mare al oierilor este c? nu au cum s? le fac? forme legale de angajare celor care vin s? munceasc? la oi. La fermele de oi, s? fie ciobani, vin doar oameni?f?r? acte de identitate sau cu actele expirate. Sunt unii care nu au avut niciodat? un act de identitate.Cresc?torul de ovine?Alexandru Csokasi (?n foto)?din T?rian, jude?ul Bihor, spune c? s-a trezit ?n diminea?a zilei?de 13 ianuarie 2021 cu inspectorii ITM Bihor, ?nso?i?i de jandarmi. I-au perchezi?ionat casa, ferma, p?n? ?i-n f?nul din pod au c?utat s? vad? dac? nu se ascunde pe acolo vreun lucr?tor f?r? acte.Au venit inspectorii de la ITM peste mine ?n 13 ianuarie, cu jandarmii, ?i au c?utat peste tot, ?n pod, ?n f?n, printre oi. Era o z?pad?, ningea, ?i m-au ?inut afar? descul? de la ora 6 diminea?a p?n? la 8, p?n? mi-or c?utat ei prin ferm? s? vad? dac? am angaja?i la negru. ?n data efectu?rii controlului nu mi-au g?sit niciun lucr?tor.?A fost?unul, care? a lucrat la mine ?n decembrie 2020, care nu avea buletin ?i nu am avut cum s?-i fac acte, de aia i-am ?i spus s? plece. Mie mi-a zis c?-l cheam? Stuparu Ionu?, io de unde s? ?tiu c? a?a-l cheam?, c? ?sta e numele lui dac? el nu avea niciun act?! A stat 9 zile la mine ?i ?n fiecare zi i-am cerut buletinul, s?-l aduc? de la Covasna sau s? i-l trimit? cineva ?i m-a min?it ?n fiecare zi. Ce vin? am io dac? el nu are buletin?! Cum s?-i fac forme legale de munc? f?r? acte?! Inspectorii de la ITM Bihor mi-au dat amend? 200 de milioane de lei pentru el?(20.000 de lei noi n.r.) ?i mi-au zis c? sunt obligat s?-l angajez retroactiv. Cum s?-l angajez f?r? acte?! A ?i plecat de la mine ?i nu mai dau de el. Cei de la ITM mi-au zis s? m? duc io s?-l caut de unde a zis c? e,?la Covasna, s? cer la Poli?ie date despre el. P?i, cum s? fac io asta?! C? sunt un simplu cresc?tor de oi, cine-mi d? mie date despre el?! Le-am zis s?-l caute ei. Vreau s?-mi angajez lucr?tori cu forme legale.? Am pus anun? c? caut oameni cu acte ?n regul? s? m? ajute la f?t?ri ?i m-or c?utat patru. Unul nu avea buletin de 15 ani, unul avea buletin expirat de doi ani, unul nu avea buletin deloc, nu o avut ?n via?a lui, unul avea pensie de boal?, de TBC. Cu cine s? muncesc ?n ferm??! O mai venit unul de la ?u?torogi, f?r? buletin, un be?iv notoriu. Cine vine s? munceasc? la oi? S? m? ierta?i. Numai drojdia, alcooli?ti, f?r? acte, f?r? familie, nu c? se pricep la oi, dar nu au unde s? munceasc?. Din ??tia vin. Nu mai sunt oameni. Ca s? fiu un om corect am mers la Inspectoratul Teritorial de Munc? Bihor ?i le-am zis c? vreau s? trec ?n registrul de zilieri un om c? dac? vine controlul s? nu mi-l prind? pe acolo c? m? ajut? ?i c? e f?r? forme. Zice doamna de la ITM: dumneavoastr? ca persoan? fizic? nu ave?i voie cu registrul ?i s-a scos registrul ?i acum se declar? online. Ca persoan? fizic? nu pot s? declari online zilieri, numai dac? ai firm? sau PFA (persoan? fizic? autorizat? n.r.). I-am spus c? sunt cresc?tor de animale ?i mi-o zis c? era o excep?ie ?n lege, dar nu s-o pus ?n vigoare. Nu se mai poate s? treci zilieri ?n registru dac? e?ti cresc?tor de animale persoan? fizic?. Le-am ?ntrebat pe doamnele de la ITM dac? pot s? trec ?n registrul zilierilor angaja?i pe PFA-ul b?iatului meu. B?iatul are 22 de ani, are mai multe oi dec?t mine ?i are PFA. Am zis c? iau zilieri pe PFA-ul lui. Zice de acolo, o doamn? mai solid?, auzi, ce vrea s? fac? omul ?sta, s? ia zilieri pe PFA-ul b?iatului s? munceasc? pentru el. Mai am 180 de oi ?i b?iatul meu are mai multe oi. ??tia ne-au ?ngr?dit dreptul de a mai munci cu boschetarii rom?ni. Adic?, o venit unul care a lucrat ?n str?in?tate, ?n Polonia, i-o l?sat s? lucreze cu rom?nii, cu toate na?iile, nu trimite controale, ?i, uita?i, ce face cu noi?! P?rintele de la Salonta, un preot care cre?te oi, a primit o amend? de un miliard de lei (un milion de lei noi n.r.) c? i-or g?sit 6 lucr?tori f?r? forme legale. I-or g?sit c? mulgeau oile ast?-toamn?, patru mulgeau oile, unul d?dea la strung? ?i unul era pe acolo, cu ceva berbeci. Am fost gata s?-i pun ?n ma?in? pe ??tia care s-au prezentat acum?la mine f?r? acte ?i s?-i duc la ITM s? vad? ce oameni vin s? lucreze la oi. La unul care a venit de la Timi?oara s? lucreze la mine ?i avea buletinul expirat de doi ani,?i-am dat 300 de lei s? mearg? acas?, s?-?i aduc? certificatul de na?tere s?-?i ?nnoiasc? buletinul. Crede?i c? s-o mai ?ntors?! Sincer, am ajuns b?taie de joc. Ne-o ?ngr?dit dreptul de a munci cu ei. Consider c? e o mare nedreptate s? nu putem s?-i trecem ?n registrul zilierilor, a declarat oierul Alexandru Csokasi, exclusiv pentru AGROINFO. Cresc?torul de ovine din Bihor semnaleaz? ?i o alt? problem?. Mul?i dintre cresc?torii de animale din Rom?nia, dintre micii fermieri nu ?tiu cum s?-?i ?nscrie online un lucr?tor ?n registrul zilierilor. Ei se pricep la animale, nu ?i la calculatoare, internet, etc. Apoi, io sunt oier, nu m? pricep la online. ?i dac?-mi fac firm?, m? pricep io s?-i declar online?! Nu mai zic de oierii mai ?n v?rst? dec?t mine. Ce se pricep ei la online?! Doamnele de la ITM mi-au zis c? trebuie s? declar online, spune oierul din Bihor. Pentru c? la oi vin oameni proveni?i din cea mai de jos clas? social?, mul?i dintre ei analfabe?i, mul?i f?r? acte de identitate, trebuie g?sit? o alt? solu?ie pentru ca oierii sau al?i cresc?tori de animale s? fie ?n legalitate ?i s? nu ri?te la fiecare control amenzi uria?e. La un moment dat, Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor din Rom?nia, unde e membru ?i Alexandru Csokasi, a propus ca oierii s? achite o tax? la Finan?ele Publice?pentru lucr?torii din ferm?, astfel ?nc?t s? fie ?n legalitate ?i s? fie scuti?i de probleme. P?n? acum ?ns? Ministerul Agriculturii nu a dat curs acestei propuneri. GLOBALTranzac?ie: Raizen achizi?ioneaz? Biosev, consolid?ndu-?i pozi?ia de cel mai mare produc?tor de zah?r din lume, Agribusiness , scris ast?zi, 08:12 Raizen, societatea mixt? din Brazilia ?nfiin?at? de Royal Dutch Shell Plc ?i Cosan SA, a acceptat s? cumpere Biosev SA, divizia de zah?r ?i etanol controlat? de Louis Dreyfus, printr-o tranzac?ie mixt?, numerar ?i ac?iuni, au anun?at luni cele dou? companii, transmite Reuters. Raizen va pl?ti 3,6 miliarde de reali (670,3 milioane de dolari) ac?ionarilor Biosev, care vor primi de asemenea 3,5% din ac?iunile preferen?iale Raizen, plus 1,49% din ac?iunile r?scump?rabile, scrie Agerpres. Companiile nu au dorit s? dea publicit??ii pre?ul complet al achizi?iei. Tranzac?ia va consolida pozi?ia Raizen de cel mai mare produc?tor de zah?r din lume ?i unul dintre cei mai mari produc?tori de etanol. Datoria Biosev, de aproximativ 7,7 miliarde de reali, nu este inclus? ?n tranzac?ie ?i va reveni actualilor ac?ionari. Autorit??ile britanice iau ?n calcul impunerea unei taxe pe e-commerce 09 Feb 2021 | de Bogdan Anghelu?? Trezoreria Marii Britanii analizeaz? diferite metode de a asigura un echilibru ?ntre v?nz?rile online ?i cele din magazinele fizice. Autorit??ile ?i-au exprimat ?ngrijorarea fa?? de efectele pandemiei de COVID-19 ?i cre?terea accelerat? a canalului e-commerce. Un num?r record de magazine fizice s-au ?nchis ?n Regatul Unit, iar unii anali?ti se tem c? industria de retail s-ar putea schimba definitiv, chiar ?i ?n condi?iile ?n care toate restric?iile sunt ridicate.Astfel, de?i mai mul?i politicieni sunt de p?rere c? o tax? pe e-commerce ar putea preveni ?nchiderea unor magazine de tradi?ie, Asocia?ia Britanic? de Retail a avertizat c? o astfel de m?sur? s-ar aplica ?i comercian?ilor care de?in, pe l?ng? unit??i fizice, ?i magazine online. Mai mult, o tax? de acest gen ar duce la cre?terea pre?urilor pentru consumatori, lucru care nu este de dorit ?n mijlocul unei crize economice.Manageri ai mai multor lan?uri de retail, precum Tesco, Asda sau Morrisons s-au ar?tat ?n favoarea unei astfel de taxe, argument?nd c? aceasta ar echilibra condi?iile de pia??. ?n Marea Britanie, retailerii sunt taxa?i ?n prezent ?i ?n func?ie de spa?iul de v?nzare operat, iar asta ofer? un avantaj concuren?ial juc?torilor care activeaz? doar online, a?a cum este Amazon. Trebuie avut ?n vedere ?i faptul c? v?nz?rile online din Regatul Unit au crescut anul trecut cu 46%, duc?nd cota de pia?? a e-commerce din total v?nz?ri ?n retail la 30%. Amazon a fost c??tig?torul clar, cu o cre?tere de 51% a v?nz?rilor p?n? la valoarea de 22,1 miliarde de euro. ?n aceste condi?ii, rata de taxare a companiei a fost calculat? la 0,37%, cu mult mai mic? dec?t cea datorat?, ?n medie, de retailerii tradi?ionali (2,3%).?Importurile de alimente, cre?tere de peste 6% ?n 2020 09 Feb 2021 | de Simona Popa Pandemia a redus schimburile comerciale, iar datele Institutului Na?ional de Statistic? arat? c? Rom?nia a importat mai pu?ine bunuri anul trecut fa?? de 2019, sc?derea ?nregistrat? fiind de 6,6%. Defalcat ?ns?, datele INS arat? c? trendul de sc?dere nu se men?ine ?i c?nd vine vorba despre alimente.Concret, ?n cazul alimentelor ?i animalelor vii, datele INS arat? un avans al importurilor de 6,1% ?n perioada analizat?, p?n? la valoarea de 7,18 miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? o pondere de 8,9% din totalul m?rfurilor importate.?n privin?a b?uturilor ?i tutunului ?ns?, la finalul anului trecut a fost ?nregistrat? o sc?dere de 0,4%. Companiile din Rom?nia au importat m?rfuri din aceast? categorie ?n valoare total? de 737 de milioane de euro, ceea ce ?nseamn? c? acest segment continu? s? reprezinte 0,9% din totalul importurilor realizate pe parcursul anului trecut.Dac? vorbim despre exporturi de alimente ?i animale vii, anul trecut a adus modific?ri semnificative fa?? de 2019, valoarea cumulat? a m?rfurilor v?ndute peste hotare fiind de 4,3 de miliarde de euro, ceea ce reprezint? o sc?dere de 9,3%. ?n cazul b?uturilor se men?in ?ns? cre?terile procentuale mari (+38,1%), de?i valoare cumulat? abia dep??e?te 1,5 miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? c?, ?n ponderea total? a exporturilor, acest segment reprezint? doar 2,5%, potrivit datelor INS.Cumulat, anul trecut exporturile au ?nsumat 62,1 miliarde de euro, ?n sc?dere cu 9,9% fa?? de 2019, ?n timp ce importurile au ajuns la valoarea total? de 80,5 miliarde de euro. ?n aceste condi?ii, deficitul balan?ei comerciale ?n 2020 a fost de 18,3 miliarde de euro, cu 1,08 miliarde de euro peste nivelul ?nregistrat ?n 2019.UNIUNEA EUROPEANA C?t timp ??i mai poate sus?ine Europa IMM-urile aflate ?n plin? criz? existen?ial?? Catalina Apostoiu 09.02.2021, Mii de companii mici ?i mijlocii din Europa se confrunt? cu o criz? existen?ial? dup? ce pandemia ?i restric?iile impuse pentru a o st?vili le-au ?ters o mare parte din venituri, scrie Financial Times.Economia zonei euro a intrat ?ntr-o recesiune sub form? de W ?n ultimul trimestru al anului trecut, contract?ndu-se cu 0,7% fa?? de T3, declinul pe ?ntregul an 2020 ridic?ndu-se la 6,8%. ?i totu?i, aproape c? nu exist? nicio urm? din aceast? situa?ie dureroas? reflectat? ?n ultimele date privitoare la num?rul de companii care au intrat ?n insolven?? ?n zona euro. Num?rul a sc?zut puternic dup? ce pandemia a lovit regiunea ?n martie ?i s-a men?inut sc?zut restul anului.Date publicate recent de Eurostat indic? o sc?dere cu o cincime a num?rului de companii care au depus cerere de intrare ?n insolven?? ?n zona euro ?n T3 2020 fa?? de T3 2019. Aceasta dup? o sc?dere de 41% ?n termeni anuali a num?rului de insolven?e de companii ?n T2.Principalul motiv este c? guvernele au cheltuit sume uria?e pentru a-?i proteja economiile ?n fa?a pandemiei. Cele mai mari patru economii ale blocului, Germania, Fran?a, Italia ?i Spania s-au angajat s? cheltuiasc? ?n plus 3.100 miliarde de dolari, o treime din PIB-ul lor combinat, potrivit FMI. Totu?i, ?n multe cazuri stimulentele au fost am?nate sau nu au fost suficiente.Grupuri de business din Germania de exemplu se pl?ng de s?pt?m?ni cu privire la ?nt?rzieri ?i dificult??i ?n a aplica pentru ajutoare de stat.Problema are par?ial leg?tur? cu faptul c? firmele ating limitele UE privitoare la ajutoarele de stat. Mini?tri din Danemarca, Austria ?i Cehia au f?cut apel s?pt?m?na trecut? la UE s? majoreze limita de 800.000 de euro pentru granturi directe ?i cea de 3 milioane de euro pentru compensarea costurilor fixe neacoperite.UE a majorat ?i prelungit limitele de atunci.Euler Hermes estimeaz? c? insolven?ele din sectorul de business al zonei euro vor cre?te cu 29% ?n acest an dup? ce au sc?zut cu 17% anul trecut, cea mai mare cre?tere fiind a?teptat? ?n Italia, de 73%.?Una diin patru companii din Europa va avea probleme legate de cash ?n acest an. Aceste companii zombificate s-ar putea pr?bu?i foarte rapid chiar dac? m?surile de sus?inere ar fi retrase lent“, arat? Maxime Lemerle, de la Euler Hermes.De?i majoritatea guvernelor ?i-au prelungit programele de sus?inere ?n acest an, unii lideri de business ?i oficiali se ?ntreab? ?ngrijora?i ce se va ?nt?mpla c?nd sus?inerea va fi retras?.?Nu se ?tie ce se va ?nt?mpla c?nd asisten?a va fi ?ncheiat?. Multe vor depinde de c?t? cre?tere vom avea“, potrivit lui Yannis Stournaras, guvernatorul b?ncii centrale a Greciei...........................................R MOLDOVA, UCRAINAMinisterul Dezvolt?rii a semnat trei contracte pentru proiecte de cooperare cu Ucraina ?i Republica Moldova, S.B., Miscellanea / 09 februarieMinisterul Dezvolt?rii a semnat mar?i trei contracte de finan?are, ?n valoare total? de peste 2 milioane de euro, ?n cadrul programelor de cooperare teritorial? Rom?nia - Ucraina ?i Rom?nia - Republica Moldova, pentru modernizarea sistemului medical de urgen??, achizi?ionarea unor echipamente pentru interven?ii ?n situa?ii de urgen?? ?i eficientizarea pie?ei muncii, arat? un comunicat de pres? al institu?iei, informeaz? news.ro."Proiectul "?ngrijirea de urgen?? a copiilor din regiunea transfrontalier? Rom?nia - Ucraina", ?n valoare total? de 1.321.412 euro, are ca beneficiar lider Spitalul Clinic pentru Copii din Cern?u?i ?i, ca partener, Spitalul Jude?ean de Urgen?? "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava ?i prevede, ?n principal:- renovarea ?i dotarea Departamentului de Chirurgie din cadrul Spitalului Clinic pentru Copii din Cern?u?i;- achizi?ionarea unei ambulan?e complet echipate pentru Spitalul Jude?ean de Urgen?? "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava;- instruirea personalului medical al celor dou? spitale ?n furnizarea de ?ngrijiri de urgen??, interven?ii chirurgicale ?i ?ngrijiri medicale conexe copiilor cu v?rsta cuprins? ?ntre 0-18 ani, cu accent special pe copiii cu v?rsta de p?n? la un an;- implementarea unui sistem de telemedicin? transfrontalier? ?ntre Spitalul Clinic pentru Copii din Cern?u?i ?i Spitalul Jude?ean de Urgen?? "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava, pentru cre?terea calit??ii serviciilor medicale", arat? documentul de pres? al MDLPA.De asemenea, proiectul "Lan? valoric integrat pentru ?mbun?t??irea pie?ei muncii", ?n valoare total? de 355.470 euro, are ca beneficiar lider Consiliul Raional Ialoveni din Republica Moldova ?i, ca parteneri, Universitatea Tehnic? "Gheorghe Asachi" din Ia?i ?i Funda?ia EDINFO din Ia?i.Conform sursei citate, obiectivele acestuia vizeaz? cooperarea regional? ?i transfrontalier? pentru adaptarea curriculei ?colare urmate de elevi si studen?i, ?n scopul preg?tirii acestora pentru realit??ile existente pe pia?a muncii. Implementarea proiectului va influen?a cariera a cel pu?in 250 de elevi ?i 100 de studen?i de ambele p?r?i ale grani?ei, cu ajutorul ?i implicarea a cel pu?in 80 de p?rin?i ?i 30 de cadre didactice.Vor fi organizate traininguri ?i workshopuri ?n cele dou? state partenere, pentru o mai bun? cunoa?tere a activit??ilor agen?ilor economici din zon? ?i a necesit??ilor acestora legate de pia?a muncii.?n cadrul programului de cooperare Rom?nia - Republica Moldova, ministrul Dezvolt?rii a semnat ?i contractul privind "?mbun?t??irea calit??ii ?i capacit??ii ac?iunilor comune de urgen?? ?n zona transfrontalier?", ?n valoare total? de 325.000 euro, care are ca beneficiar lider Asocia?ia de Dezvoltare Intercomunitar? EURONEST ?i, ca partener, Consiliul Raional Ungheni din Republica Moldova. ?n cadrul proiectului, vor fi realizate investi?ii ?n echipamente de specialitate pentru interven?ii ?n situa?ii de urgen?? pentru dotarea Departamentului pentru Situa?ii de Urgen?? Ungheni, ac?iuni comune pentru prevenirea inunda?iilor, ?mp?durirea/re?mp?durirea malurilor r?urilor Prut ?i Siret, pentru combaterea efectelor inunda?iilor, precum ?i campanii de con?tientizare ?i ?ncurajare a voluntariatului ?n vederea implic?rii ?n activit??i de preven?ie, potrivit news.ro.SUEDIASuedia mobilizeaz? un grup de opt state membre UE pentru a lupta ?mpotriva protec?ionismului. ?C?nd ?ncepi s? vorbe?ti despre tarife suplimentare pentru a-?i proteja industria este clar c? ai ales calea gre?it?”Alex Ciutacu 09.02.2021, Suedia mobilizeaz? un grup de opt state membre ale Uniunii Europene pentru a lupta ?mpotriva ?tendin?elor protec?ioniste” care au ie?it din nou la suprafa?? ?n cadrul blocului european ?n timpul pandemiei, potrivit Bloomberg.?Grupul include ??ri precum Germania ?i Olanda ?i militeaz? pentru ?comer? liber, deschis ?i echitabil”, spre deosebire de cei ?care ?ncearc? s? protejeze industrii care nu ?i-au f?cut temele cum trebuie”, a declarat Anna Hallberg, ministrul pentru Comer? din Suedia, ?ntr-un interviu, referindu-se la ?for?e” pe care nu a dorit s? le identifice.? Impactul pandemiei a ?nt?rit convingerile protec?ioniste la nivel global, iar aceast? tendin?? a fost vizibil? chiar ?i ?n restric?ia exporturilor pe echipamente medicale, precum m??ti ?i m?nu?i. Tendin?a protec?ionist? aduce posibilitatea unei reveniri mai lente.??n timp ce pre?edintele american Joe Biden a dat semnale optimiste cu privire la viitorul comer?ului global ?n ceea ce prive?te disputele care implic? SUA, temerile r?m?n ?n continuare atunci c?nd vine vorba de modul ?n care blocul cu 27 de state membre va implementa noua sa ?inta, identificat? drept ?autonomie startegic?” - un concept promovat intens de pre?edintele francez Emmanuel Macron.?Cu siguran?? vedem o tendin??, mai ales ?n timpul pandemiei, care arat? c? aceste for?e protec?ioniste au fost alimentate. (...) Discu?ia c? Europa ar trebui s? fie auto-suficient?, discu?iile despre relocarea companiilor, acesta este tipul de discurs la care m? refer”, a declarat Hallberg.?Grupul pentru comer? liber a fost format ?n urm? cu un an, iar din el mai fac parte Cehia, Finlanda, Danemarca, Irlanda ?i Estonia.??C?nd ?ncepi s? vorbe?ti despre tarife suplimentare pentru a-?i proteja industria este clar c? ai ales calea gre?it?”, a mai ad?ugat ministrul Suedez.?UNGARIAMINISTERUL MEDIULUI:''Autorit??ile ungare au fost informate despre situa?ia de?eurilor plutitoare de pe r?urile din Rom?nia'' G.U. Miscellanea / 09 februarie Unit??ile teritoriale ale Autorit??ii Na?ionale Apele Rom?ne /ANAR) au informat autorit??ile din Ungaria, din data de 4 februarie, cu privire la cantit??ile ?nsemnate de de?euri plutitoare de pe cursurile de ap? ce provin din Rom?nia ?i ajung ?n ?ara vecin?, se arat? ?ntr-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor (MMAP), transmis ast?zi, conform Agerpres."Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele s?pt?m?ni, caracterizate prin alternan?a perioadelor cu temperaturi negative ?i acumularea stratului de z?pad?, cu perioade de ?nc?lziri ?i precipita?ii sub form? lichid?, pe cursurile de ap? din bazinele hidrografice din vestul ??rii au fost antrenate cantit??i ?nsemnate de de?euri plutitoare: PET-uri, alte de?euri din plastic, resturi vegetale etc. ?n aceste condi?ii, unit??ile teritoriale ale ANAR au informat partea ungar? cu privire la acest lucru ?nc? din data de 4 februarie 2021, ?n conformitate cu prevederile Acordului ministerial din domeniul gospod?ririi apelor. Totodat?, autorit??ile din statul vecin au fost informate cu privire la m?surile ?ntreprinse de statul rom?n: ?n aceste zile, autorit??ile din Rom?nia fac eforturi considerabile s? colecteze de?eurile care se str?ng pe cursurile de ap?, astfel ?nc?t ele s? ajung? ?n cantit??i c?t mai mici pe teritoriul Ungariei. Preciz?m c?, ?n zonele pentru care au fost emise coduri hidrologice, nu se poate interveni eficient pentru colectarea lor", men?ioneaz? ministerul de resort.Potrivit sursei citate, pentru limitarea acestui fenomen, ?n ultimii doi ani, au fost realizate platforme pentru interven?ii la polu?ri pe cele mai importante cursuri de ap?. Ele au fost realizate din surse proprii, cu scopul de a eficientiza interven?iile.?n plus, la nivelul Administra?iilor bazinale de Ap? (ABA), au fost dezvoltate protocoale de colaborare cu autorit??ile locale, ?n baza c?rora s? se desf??oare ac?iuni periodice de igienizare a cursurilor de ap?, inclusiv cu participarea societ??ii civile, transmite Agerpres."?n completarea responsabilit??ilor prev?zute de cadrul legal ?i ?n ?nt?mpinarea problemelor pe care de?eurile de pe malurile cursurilor de ap? le ridic? ?n localit??i, ABA Cri?uri a dezvoltat, ?n timp, protocoale de colaborare cu autorit??ile locale. ?n zonele rurale protocoalele prev?d decolmat?ri ?i igieniz?ri comune, iar ?n zonele urbane, accentul cade pe igienizarea cursurilor de ap?, ?n colaborare cu societatea civil?. Un exemplu ?n acest sens ar fi protocolul de colaborare ?ntre ABA Cri?uri, Prim?ria Oradea, Poli?ia Local? ?i firma de salubrizare. Astfel, pe cursurile de ap? cadastrate din municipiul Oradea (Cri?ul Repede, Pe?a ?i Adona), sunt stabilite clar m?suri pentru eliminarea de?eurilor de pe maluri ?i din ape. ?n func?ie de problemele depistate, protocolul se actualizeaz? o dat? la doi ani", noteaz? reprezentan?ii MMAP.Autorit??ile de la Bucure?ti sus?in c?, periodic, se trimit aten?ion?ri sau comunic?ri scrise c?tre autorit??ile locale prin care li se solicit? s? verifice constant modul ?n care sunt ?ntre?inute ?an?urile ?i rigolele de scurgere a apelor pluviale, s? intervin? pentru ?ndep?rtarea depozitelor de de?euri ?i a materialului lemnos de pe maluri, pentru a evita antrenarea acestora ?n cursurile de ap? ?i obturarea sec?iunilor de scurgere."?n timpul verific?rilor periodice organizate de echipele mixte ale Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor ?i Apele Rom?ne, pe l?ng? verific?rile la lucr?ri hidrotehnice, sunt identificate constant ?i depozite de de?euri neconforme de pe malul apelor ?i ?n astfel de cazuri se solicit? autorit??ilor locale ?ndep?rtarea lor. Inspectorii au aplicat amenzi autorit??ilor locale pentru salubrizarea necorespunz?toare sau identificarea unor depozite de de?euri necontrolate ?n localit??i, ?n valoare de 605.000 lei. Pe termen lung, este necesar ca, pe de o parte, s? intensific?m demersurile de educare a popula?iei. ?n acela?i timp, este necesar s? ?nt?rim capacitatea autorit??ilor locale ?n asigurarea unui management adecvat al de?eurilor, cu suportul tuturor institu?iilor de stat care au atribu?ii ?n acest domeniu: Garda Na?ional? de Mediu, Poli?ia Rom?n?, Administra?ia Na?ional? Apele Rom?ne, departamentele de poli?ie local? din cadrul prim?riilor", se arat? ?n comunicat."Covoare" de de?euri de plastic au fost aduse de ape peste grani?? ?n Ungaria ?n ultimele zile ?n urma inunda?iilor, conform autorit??ilor ungare, ?n pofida solicit?rilor anterioare pentru stoparea polu?rii adresate vecinilor din amonte, Ucraina ?i Rom?nia, transmite Reuters. P?n? ?n data de 8 februarie, unit??ile de eliminare a de?eurilor plutitoare au ?ndep?rtat 500 de metri cubi de de?euri de pe r?urile Tisa ?i Some?, a declarat Gabriella Siklos, purt?tor de cuv?nt al Direc?iei pentru gestionarea apelor din Ungaria.De?eurile plutitoare aduse de ape la grani?a Ungariei la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute au impus desf??urarea echipelor ?ns?rcinate cu eliminarea acestora pentru a ?asea oar? ?n ultimul an ?i jum?tate, a notat Siklos, ad?ug?nd c? aceast? cantitate de resturi a fost similar? cu cea din cazurile anterioare.?n luna iulie a anului trecut, pre?edintele Ungariei, Janos Ader, a solicitat Ucrainei ?i Rom?niei s? stopeze poluarea celor dou? r?uri importante care curg pe teritoriul Ungariei dup? ce inunda?iile au provocat "covoare murdare" din sticle de plastic de la vecinii s?i, noteaz? Reuters. Ader a cerut celor doi ?efi de stat s? le solicite autorit??ilor din ??rile lor s? rezolve problema.BREXITCele 2 cuvinte din reglement?rile europene anti-COVID de care se teme industria transporturilor . 07.02.2021 Sute de camioane au fost blocate la intrarea ?n portul Dover, c?nd Fran?a a ?nchis frontiera cu Marea Britanie din cauza noii variante de coronavirus. Foto: GettyImages Sute de camioane au fost blocate la intrarea ?n portul Dover, c?nd Fran?a a ?nchis frontiera cu Marea Britanie din cauza noii variante de coronavirus. Foto: GettyImagesAbordarea Uniunii Europene ?n ceea ce prive?te c?l?toriile, ?n cadrul m?surilor anti-COVID, spune c? prezentarea unui test negativ la coronavirusul nu ar trebui s? se aplice ??n principiu” angaja?ilor din industria transporturilor. Dar aceste dou? cuvinte ?ngrijoreaz? sectorul, care avertizeaz? ?n leg?tur? cu haosul care s-ar crea ?n domeniul transporturilor dac? ??rile membre impun obligativitatea testelor pentru pilo?i, ?oferi de camion ?i marinari, scrie Politico.?C??i nu vor urma principiul?” a ?ntrebat Raluca Marian, delegat general al organiza?iei de transport rutier IRU. ?Sunt mul?i ?dac?”, pentru c? nu ?tim cum vor aplica ??rile membre acest principiu ?n practic?”, adaug? ea.??rile UE ?i-au actualizat abordarea comun? pentru c?l?torii s?pt?m?na aceasta, cu restric?ii mai dure menite s? limiteze r?sp?ndirea coronavirusului ?i, ?n special, a tulpinilor mai virulente. Au decis ca persoanele care c?l?toresc din zone UE cu un num?r foarte mare de infec?ii sau muta?ii noi ?i toate persoanele care intr? ?n uniune din ??ri ter?e ar trebui s? aib? un test COVID negativ.Statele ?ncearc? s? evite o nou? ?nchidere a frontierelor care ar provoca haos ?n lan?ul de transport, a?a cum s-a ?nt?mplat prim?vara trecut?. De aceea, au ad?ugat o prevedere conform c?reia lucr?torii din transporturi ??n principiu nu ar trebui s? fie supu?i unui test pentru infec?ia cu COVID-19”.Dar aceast? formulare este privit? cu team? de industria transporturilor.Mai multe ??ri au deja cerin?e de testare pentru angaja?ii din transporturi: Fran?a cere teste negative ale testelor pentru transportatorii din Irlanda ?i Marea Britanie; Olanda a extins o cerin?? obligatorie de testare rapid? pentru personalul din transporturi; la fel, Germania solicit? transportatorilor ??rile cu risc ridicat s? aib? un test negativ.?n recomand?rile actualizate, ??rile au convenit c?, dac? o ?ar? membr? insist? ca angaja?ii din transporturi s? fie totu?i testa?i, acest lucru ar trebui f?cut cu teste rapide ?i s? ?ridice sau s? abroge” m?sura dac? aceasta provoac? ?nt?rzieri ale transporturilor.Dar sectorul se teme c? aceast? formulare ar putea determina mai multe ??ri s? cear? teste, dac? noile muta?ii se exind ?i mai multe state ar putea intra ?n categoria de risc crescut. Editor : Monica Bonea Puternicul sector financiar din Londra prime?te o nou? lovitur? dup? Brexit: pia?a certificatelor de poluare se mut? ?n UE Analize, Economedia ? 9 Februarie 2021 ? Mihai Roman ? Operatorul bursier Intercontinental Exchange Inc. vrea s? ??i mute pia?a pentru certificatele europene de emisii de gaze cu efect de ser? (EUA), cu o valoare de un miliard de euro pe zi, de la Londra ?n Olanda, d?nd o lovitur? ?ncerc?rilor Marii Britanii de a deveni o for?? ?n finan?area verde dup? Brexit, transmite agen?ia Bloomberg, citat? de Agerpres.Pia?a certificatelor europene de emisii de gaze cu efect de ser? este o component? – cheie a eforturilor UE de combatere a schimb?rilor climatice. ?ntr-un comunicat de pres? difuzat luni, ICE a precizat c? volumul contractelor futures ?i op?iunilor tranzac?ionate s-a dublat ?ncep?nd din 2015.Mutarea acestor tranzac?ii va aduce pierderi semnificative sectorului financiar britanic, care ?ncasa comisioane din aceste tranzac?ii.Mutarea de la Londra ?n Olanda vine dup? ce perioada de tranzi?ie de dup? Brexit s-a ?ncheiat la 31 decembrie 2020, ceea ce a a afectat puternic tranzac?iile cu ac?iuni europene efectuate la Londra. Ac?iunile europene s-au mutat de la Londra la Amsterdam ?i Paris, iar unele contracte derivate au p?r?sit complet Europa ?n favoarea platformelor din SUA, de pe Wall Street.Ultima decizie este o lovitur? pentru ?ncercarea Guvernului britanic de a deveni un centru pentru finan?area sustenabil?, scrie Agerpres. ?n viziunea sa pentru evolu?ia sectorului serviciilor financiare dup? Brexit, ministrul de Finan?e, Rishi Sunak, a declarat c? vrea s? fac? din Marea Britanie ?un lider mondial ?n utilizarea finan??rii sustenabile”.Problema principal? pentru pia?a certificatele de emisii de gaze cu efect de ser? este lipsa unor decizii de ?echivalen??” din partea UE, care ar fi f?cut mai ieftin ?i mai u?or pentru traderi s? continue s? fac? tranzac?ii de la Londra. Chiar dac? oficialii din UE ?i Marea Britanie continu? s? discute cum s? coopereze ?n viitor cu privire la serviciile financiare, Bruxelles-ul a semnalat c? nu se gr?be?te s? ofere decizii de ?echivalen??” care ar permite firmelor britanice din Londra s? ofere servicii financiare pe pia?a UE. Consecin?ele p?r?sirii UE au devenit o realitate pentru Marea Britanie, declara luna trecut? comisarul european responsabil cu serviciile financiare, Mairead McGuinness.OlandaCum arat? primul supermarket cu produse exclusiv vegane din Olanda 09 Feb 2021 - ?tiri ?i Nout??i, Angela Alexandru Pia?a pentru produse vegane?se contureaz? tot mai puternic la nivel global, iar cererea a devenit mai mare?pe m?sur? ce oamenii au devenit tot mai aten?i la m?ncarea pe care o consum?.??n Amsterdam s-a deschis recent un supermarket cu produse 100% vegane, care de altfel este primul de acest gen din Olanda.? Magazinul Vegan Fresco este localizat ?n cartierul Jan Evertsenstraat din zona periferic? Amsterdam-Vest, iar gama de produse pus??la v?nzare este una cu alimente exclusiv?vegane ?i produse pe baz? de plante.?Pe l?ng? cele mai populare produse consumate de cei?care au adoptat deja acest concept, clien?ii pot g?si ?n loca?ie ?i produse care, de cele mai multe ori, erau disponibile doar prin comenzi online, noteaz? Retail Detail.?Veganismul??i vegetarianismul au devenit tendin?e tot mai des ?nt?lnite ?n r?ndul popula?iei care militeaz? pentru o alimenta?ie?mai s?n?toas?. Printre cele mai recente trenduri la nivel mondial, acestea sunt adoptate fie ca motiva?ie etic?, fie ca urmare a unor probleme digestive, dar cei mai mul?i opteaz? s? protejeze animalele ?i mediul ?nconjur?tor, al?tur?ndu-se fenomenului de sustenabilitate.De altfel, ?i criza Covid-19 a accelerat schimbarea alimenta?iei ?i a dietei.??i ?n Rom?nia, modific?rile aduse de pandemie ?n anul 2020 au ?nsemnat cre?teri pe pia?a?de produse cu certificat biologic??i o?apeten?? mai mare a clien?ilor pentru un stil de via?? s?n?tos. Fondatorul unit??ii Vegan Fresco din Olanda?James Fresco?a reu?it s? ??i deschid? afacerea prin finan?are ?n cadrul unei campanii de?str?ngeri de?fonduri. Acesta este de p?rere c? un supermarket vegan este un pas normal ?n acest curent.? Planurile antreprenorului olandez includ inaugurarea a altor trei unit??i pe parcursul acestui an. ?n plus, faptul c? a ales Amsterdam pentru supermarketul s?u nu este ?nt?mpl?tor, conform spuselor lui, pentru c? ora?ul este “unul dintre cele mai progresiste ?n domeniul veganismului.”Antreprenorul se a?teapt? ca??n viitor aceste cerin?e s? fie tot mai mari ?i a??ncheiat spun?nd c? veganismul?"nu mai este doar un trend, este modul ?n care lumea va?ar?ta”.Conform unor studii locale,?un procent de 1,5% dintre olandezi au ales s? consume m?ncare vegan???n fiecare zi a anului trecut, cresc?nd astfel num?rul fa???de estim?rile anterioare. De asemenea, aceast??tendin?? este confirmat???i de deschiderile ?n cre?tere ale restaurantelor?vegane, care denot? interesul clien?ilor.USAWorld Agricultural ProductionMonthly report on crop acreage, yield and production in major countries worldwide. Sources include reporting from FAS’s worldwide offices, official statistics of foreign governments, ?and analysis of economic data and satellite imagery. The report reflects official USDA estimates released in the monthly?World Agricultural Supply and Demand Estimates?(WASDE).?Current ReportPast Reports?(USDA Economics, Statistics and Market Information System) SANATATE si GASTRONOMIE Cafea Allez-y Espresso, ofert? exclusiv online Allez-y! Espresso este un melanj special creat pentru iubitorii cafelei espresso, care combin? trei cafele arabica de calitate superioar?, pr?jite la temperaturi diferite. ?n acest fel, se ob?ine o cafea consistent?, cu arom? u?or rustic?, dar extrem de cremoas?, cu gust plin ?i savuros, cu note de alune ?i caramel, aciditate delicat? ?i o not? fructat? ?i exotic?. ce este s?n?tos s? be?i un pahar de ap? cald? cu miere? DeT?nas? Sabina 8 februarie 2021 De c?te ori ai fost sf?tuit s? bei un pahar de ap? cald? amestecat cu o lingur? de miere ?i un strop de suc de l?m?ie la prima or? diminea?a? De multe ori, nu?Dac? a?i ignorat acest lucru, v? recomand?m s? nu mai face?i acest asta ?i s? v? face?i un pahar din acest? minunat? combina?ie primul lucru m?ine diminea??.Mul?i oameni beau aceast? combina?ie, pur ?i simplu datorit? abilit??ilor de a pierde ?n greutate. Dar aceast? combina?ie simpl? de ap? cald? cu miere are mult mai multe beneficii. De la ajutorarea pierderii ?n greutate ?i ?mbun?t??irea sistemului digestiv p?n? la ac?ionarea ca detoxifiere final?, aceast? putere a unei b?uturi ar trebui s? devin? un aliment de baz? ?n dieta ta mai devreme dec?t mai t?rziu.Urm?ri?i-v? greutatea topindu-seDa, consumul de ap? ?i miere te poate ajuta s? sl?be?ti. Scoate?i din cap g?ndurile pl?cute despre aspectul zah?rului mierii, deoarece acesta este unul dintre beneficiile sale. ?tiu, ?tiu, sun? nebunesc ?i prea bine pentru a fi adev?rat, dar nu este.Zah?rul din miere este un zah?r natural (sau citi?i: bun pentru dvs.), care ofer? o surs? s?n?toas? de calorii. Nu numai asta, poate ajuta la ?ndep?rtarea oric?ror pofte de b?uturi dulci zaharate pe care le ave?i.Sucul acidulat este plin de calorii ?i, de?i toat? lumea ?tie acest lucru, totu?i se ?ndreapt? spre r?corirea cu acest lichid. Reduc?nd cantitatea de suc acidulat pe care o bei, aportul t?u de calorii scade ?i cu asta la fel ?i kilogramele. Este posibil s? nu fie o poveste de succes peste noapte, dar pe termen lung este mai bine pentru dumneavoastr?.Apa cald? cu miere combate infec?iile ?n g?t ?i tusele?n timpul iernilor ?i a actualei pandemii, suntem predispu?i la contractarea tusei ?i a durerii ?n g?t. Mierea este considerat? un remediu natural pentru infec?iile respiratorii. Are propriet??i antimicrobiene ?i antioxidante care pot lupta ?mpotriva tusei.Pielea devine curat? ?i frumoas?Datorit? propriet??ilor sale antibacteriene, ajut? la men?inerea pielii curate ?i clare. C?nd este amestecat cu l?m?ie, amestecul ajut? la purificarea s?ngelui ?i cre?te produc?ia de celule sanguine.Stimuleaz? sistemul imunitarMierea organic? sau crud? are cantit??i mari de minerale, enzime ?i vitamine care asigur? protec?ie ?mpotriva bacteriilor. Fiind un puternic antioxidant, mierea ajut? ?i la combaterea radicalilor liberi din organism.DOSARFereastr? pentru t?ieri ilegale de p?dure? Companiile din industria lemnului acuz? blocaje ?i erori ale aplica?iei SUMAL, lansat? de c?teva zile / Go?iu: Ce s-a t?iat ?n p?durile Rom?niei poate fi transportat f?r? un control real ? 9 Februarie 2021 ? Ovidiu Ha?egan ? La doar c?teva zile dup? ce autorit??ile au anun?at c??SUMAL, programul care ar trebui s? reduc? exploatarea ilegal? a p?durilor rom?ne?ti, apar ?i nemul?umirile, de ambele p?r?i. Sunt nemul?umi?i at?t activi?tii, c?t ?i reprezentan?ii industriei, ?n timp ce Ministerul Mediului nu reac?ioneaz? public ?n nici un fel.SUMAL este, sau ar trebui s? fie o baz? de date integrat? care s? ofere ?n timp real informa?ii esen?iale din domeniul silvic: ce se taie din p?duri, unde se taie, unde pleac? lemnul, cine ?l depoziteaz? ?i cum este comercializat.Fostul senator Mihai Go?iu, un activist cunoscut ?n domeniul mediului, a postat pe contul s?u de Facebook un mesaj ?n care precizeaz? c? Garda Forestier?, Poli?ia ?i Jandarmeria, sunt puse ?n imposibilitate de a verifica legalitatea transporturilor de lemne!”La ?nceputul s?pt?m?nii trecute, m-am bucurat c? noul sistem de urm?rire a materialului lemnos, SUMAL 2.0, a fost dat ?n folosin??, dup? lungi ?i repetate am?n?ri. Doar c? tr?im ?n Rom?nia, unde ?n spatele fiec?rei ve?ti bune se ascunde o problem?. Sau mai multe.Faptul c? SUMAL 2.0 nu e conectat la aplica?ia Inspectorul P?durii, cea prin care cet??enii pot verifica online legalitatea transporturilor de lemne, a fost deja reclamat ?i s-a promis, ca termen ferm, data de 10 februarie, pentru rezolvarea problemei. S? vedem…Mai grave, ?ns?, sunt semnalele pe care le-am primit din partea unor angaja?i din Jandarmerie, Poli?ie ?i Garda Forestier?, care m-au contactat ?n ultimele zile. Potrivit acestora, nici ei nu au primit parole pentru a putea face verific?ri ?n SUMAL 2.0!Informa?iile (neoficiale) spun c? nu ar fi definitivat? aplica?ia de control! Angaja?ii G?rzilor Forestier? sunt ?inu?i ”de permanen??” la call-center (!), s? ofere asisten?? operatorilor economici despre cum se utilizeaz? SUMAL 2.0!Practic, de o s?pt?m?n? (?i pe un termen nedefinit), ce s-a t?iat ?n ultimele zile, s?pt?m?n? ?i (poate) chiar luni ?n p?durile Rom?niei, poate fi transportat f?r? posibilitatea unui control real, nici institu?ional, nici din partea cet??enilor!?nainte de a publica aceast? postare, l-am sunat pe ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Tanczos Barna, pentru a-i reclama situa?ia ?i pentru a solicita un termen de rezolvare. Momentan nu mi-a r?spuns la telefon (are num?rul meu de telefon ?n agend?, din perioada ?n care am fost colegi ?n Senat). C?nd voi primi informa?ii de la el, voi reveni” a scris Go?iu pe Facebook.De cealalt? parte, reprezentan?ii industriei sunt ?i ei nemul?umi?i.Constantin Tobescu este pre?edintele Asocia?ia Industriei Lemnului – Prolemn. Potrivit acestuia, industria este grav afectat? de modul ?n care func?ioneaz? SUMAL, sau mai bine spus, nu func?ioneaz?.”Din informa?ii neoficiale, de la opera?ionalizarea SUMAL 2.0, din 31 ianuarie, au fost emise 29.000 de avize, aproximativ 25-30% din num?rul de avize fa?? de perioada corespondent? de anul trecut.Realitatea este evident?: sectorul forestier ?i industria lemnului func?ioneaz? la maxim 30 % din activitatea normal?, ca rezultat al preg?tirii defectuoase a implement?rii SUMAL 2.0, problemelor de func?ionalitate a aplica?iilor ?i concep?iei gre?ite a sistemului SUMAL 2.0” a scris acesta pe Grupul Forestierilor Fordaq (Facebook).At?t Go?iu c?t ?i Tobescu citeaz? surse neoficiale, ?n condi?iile ?n care Ministerul Mediului nu comunic? pe acest subiect. Institu?ia nu a r?spuns nici solicit?rilor noastre.Surse din cadrul Direc?iei Silvice Alba au spus c? sistemul func?ioneaz? foarte greu ?i are erori mari, ?n timp ce nici p?durarii ?i nici angaja?ii firmelor din domeniu nu ?tiu s? ?l foloseasc?.De exemplu, vorbim despre erori de localizare ?n teren de p?n? la 10 kilometri.”S-a spus c? ?n perioada aceasta se fac transporturi ilegale pentru c? nu merge aplica?ia. Fals. Nimeni nu risc? s? fac? transporturi pentru c? poate r?m?ne f?r? camion. Aplica?ia func?ioneaz? teoretic, dar prost ?n practic?. Am f?cut prob? cu un metru cub de lemn, s? vedem cum func?ioneaz?” a declarat pentru G4media, Dumitru Han, proprietarul unei mici firme de transport de lemne, din jude?ul Alba.De asemenea, reprezentan?ii companiilor din industrie se pl?ng c? emiterea avizelor dureaz? foarte mult, iar sistemul nu ofer? r?spunsuri la unele situa?ii ?nt?lnite ?n practic? ?i afecteaz? inclusiv exporturile.Pe grupurile de Facebook ale acestora, sunt foarte multe exemple.”O firm? a emis un aviz c?tre un depozit temporar de la societatea noastr?. Men?ionez transportul este naval, din stocul lui cantitatea respectiv? s-a sc?zut, transportul apare ?n tranzit la noi dar noi nu ?l putem recep?iona la noi ?n depozit, nu se ?ncarc?, sistemul d? eroare. Ap?sam pe ecranul telefonului accept? ?i d? eroare, apare mesajul re?ncerca?i. Dup? 9 ore de ?ncerc?ri am reu?it” – reprezentantul unei companii de procesare a lemnului.”Am urm?toarea situa?ie: trebuie s? transport c?tre o firm? din Fran?a. Partenerii no?tri au birourile ?n centrul ora?ului, ?i depozitele la margine. Eu introduc datele firmei ?i teoretic trebuie s? duc marfa la birouri, acolo unde este adresa. Cum rezolv?” – reprezentant companie de transport.Asocia?ia Industriei Lemnului – Prolemn a transmis ?ntr-un comunicat de pres? c? a derulat, cu suportul de comunicare al Fordaq – Comunitatea Forestierilor, un sondaj de opinie ?n sectorul forestier ?i industria lemnului prin care s? colecteze feedback-ul utilizatorilor confrunta?i cu implementarea iminent? a SUMAL 2.0. Sondajul a fost f?cut public cu c?teva zile ?nainte de data la care SUMAL a intrat ?n func?iune.”La chestionar au r?spuns 339 de profesioni?ti ai lemnului de pe ?ntregul lan? valoric: ocoale silvice (32%), operatori din sectorul de exploatare forestier? (27%), industria de prelucrare a lemnului (24%), transportatori (3%), operatori din lan?ul de comercializare ?i utilizatori de materiale lemnoase (14%)” se arat? ?n comunicat.Rezultatele sondajului:79% dintre cei chestiona?i consider? c? preg?tirea implement?rii este haotic?, ?n lipsa metodologiei de populare a bazelor de date ?i de instruire a utilizatorilor.60% dintre ace?tiai evalueaz? aplica?iile SUMAL Avize ?i SUMAL Registru Electronic inaplicabile ?n puncte esen?iale, prin lipsa recep?iilor, a neclarit??ii complet?rii avizelor pentru cherestea, lipsa stabilit??ii aplica?iilor ?i resetarea frecvent? cu pierderea datelor.83% dintre operatori spun c? vor avea?blocaje semnificative ?n activitate: 49% dintre responden?i estimeaz? o afectare a activit??ii ?n propor?ie de 10-50% pe 1-3 luni, 34% estimeaz? o afectare a activit??ii de peste 50% ?i blocaje pe termen lung cu efecte sistemice asupra industriei lemnului.C?t?lin Tobescu, pre?edintele AIL – Prolemn, a declarat: ?R?spunsurile contureaz? o realitate simpl? ?i nefardat?, pe care Ministerul de resort refuz? s? o vad?. Astfel de evalu?ri simple de impact ar trebui s? ?nso?easc? fiecare m?sur? legislativ? cu un impact at?t de mare asupra unui ?ntreg sector economic.”Ce este SUMALGreanpeace Rom?nia descrie SUMAL drept o baz? de date integrat? care, atunci c?nd func?ioneaz? cum trebuie, con?ine informa?ii esen?iale din domeniul silvic: ce se taie din p?duri, unde se taie, unde pleac? lemnul, cine ?l depoziteaz? ?i cum este comercializat.La acest sistem sunt conecta?i obligatoriu to?i actorii din domeniu, de la administratori de p?duri, de stat ?i priva?i, organisme de control ?i operatori economici, p?n? la simplul cet??ean interesat de soarta p?durilor.Rom?nia a implementat un astfel de sistem ?nc? din 2014, pun?nd ?n practic? Regulamentul?European privind Comer?ul cu Lemn.Ulterior, autorit??ile au renun?at s? mai pl?teasc? imaginile satelitare care ar fi permis urm?rirea exact? ?i transmiterea de alarme c?tre Garda Forestier? privind posibile t?ieri ilegale, potrivit activi?tilor de la Greanpeace.Chiar ?i Inspectorul P?durii, aplica?ia?care permitea oric?rui cet??ean s? verifice validitatea unui transport de lemn, a r?mas f?r? mentenan?? ?n lipsa prelungirii contractului cu furnizorii ei.Conform cifrelor din Inventarul Forestier Na?ional (Ciclul II), jum?tate din lemnul care dispare din p?dure nu are acte, potrivit Greanpeace Rom?nia. Asta ?nseamn? aproximativ 20 milioane de metri cubi anual, din care doar 200.000 de metri cubi fura?i sunt captura?i. O problem? care a generat presiuni asupra autorit??ilor din partea societ??ii civile.?n Rom?nia suprafa?a acoperit? de p?dure a sc?zut dramatic ?n secolul al XX-lea, ajung?nd ?n prezent la 27,5%, sub media UE de 33%.Cine a dezvoltat aplica?iaPotrivit Fordaq, dezvoltarea? initial?? s-a? f?cut? cu? INDACO,? dar contractul? a fost reziliat in timpul? mandatului? de ministru? al Doinei Pan?,? dezvoltarea? relu?ndu-se cu? STS ?n august 2017. Reprezentan?ii industriei se pl?ng c? niciodat? ?n ace?ti ani,? specifica?iile noului sistem nu au? fost prezentate public.Date oficiale legate de costurile totale ale aplica?iei nu au fost f?cute publice. Foto: WWF Rom?nia / Mihai Constantineanu * * *Poluarea provocat? de combustibilii fosili cauzeaz? 20% din decesele premature la nivel global – Studiu Analize ? 9 Februarie 2021 ? Poluarea provocat? de combustibilii fosili a cauzat peste 8 milioane de decese premature ?n 2018, care reprezint? 20% din totalul adul?ilor deceda?i la nivel global ?n acel an, afirm? autorii unui studiu publicat mar?i, relateaz? AFP ?i Reuters, citate de Agerpres.Jum?tate din acest bilan? apar?ine Chinei ?i Indiei, ?n timp ce 1 milion de decese au fost ?mp?r?ite ?ntre Bangladesh, Indonezia, Japonia ?i Statele Unite, conform unui studiu realizat de cercet?tori de la trei universit??i din Marea Britanie ?i de la Universitatea Harvard din Statele Unite, publicat ?n revista ?tiin?ific? Environmental Research.Cocktailul toxic de particule fine generate prin arderea petrolului, gazelor naturale ?i, mai ales, a c?rbunelui se face vinovat pentru cel pu?in un sfert din mortalitatea raportat? ?n ?ase ??ri, toate aflate ?n Asia.?Vorbim adeseori despre pericolul arderii de combustibili fosili ?n contextul emisiilor de CO2 ?i al schimb?rilor climatice. Neglij?m ?ns? impacturile sanitare poten?iale”, a declarat unul dintre autorii studiului, Joel Schwartz, profesor la Chan School of Public Health din cadrul Universit??ii Harvard.Potrivit unor cercet?ri precedente, poluarea aerului ar reduce, ?n medie, cu peste doi ani speran?a de via??. Asia este regiunea cel mai grav afectat?, cu o speran?? de via?? redus? cu mai mult de patru ani, ?n special ?n China, contra unei reduceri de opt luni ?n Europa.Noul studiu a crescut de dou? ori precedentele estim?ri ale num?rului de decese premature legate de poluarea generat? de combustibilii fosili.Potrivit Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii (OMS), poluarea aerului – ce include poluarea asociat? prepar?rii termice a hranei ?i ?nc?lzirii locuin?ei – ucide 7 milioane de persoane ?n fiecare an, iar 4,2 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de poluarea exterioar?.Cele mai recente date ob?inute de Observatorul ?Global Burden of Disease”, care repertorizeaz? cauzele mortalit??ii la nivel mondial, sunt similare.Cele dou? estim?ri se bazeaz? pe date din satelit ?i pe m?sur?tori de suprafa?? realizate pentru a determina concentra?iile de particule fine PM2,5.?ns? ele nu permit oamenilor de ?tiin?? s? afle dac? aceste particule provin din arderea combustibililor fosili sau din fumul generat de incendiile de p?dure, a declarat Loretta Mickley, coautoare a studiului ?i specialist? ?n interac?iuni ?ntre clim? ?i chimie la Universitatea Harvard.?Cu datele din satelit, nu vedem dec?t anumite piese ale jocului de puzzle”, a ad?ugat ea.?Studiul nostru nu este cu siguran?? singurul care a descoperit un impact amplu asupra s?n?t??ii cauzat de expunerea la poluarea aerului, ?ns? noi am fost ului?i de c?t de mari sunt estim?rile pe care le-am ob?inut”, a declarat o alt? coautoare a studiului, Eloise Marais, expert? ?n chimie atmosferic? ?i cercet?toare la University College London.Pentru a-?i detalia analizele, cercet?torii au folosit un model 3D de chimie atmosferic?, ?mp?r?ind Terra ?n blocuri de 60 km x 50 km, cuplate la date despre emisiile de CO2 din diferite sectoare (industrie, avia?ie, etc.) ?i cu simul?ri ale circula?iei aerului, furnizate de speciali?tii de la NASA.Odat? cunoscut? concentra?ia de PM2,5, autorii studiului au analizat impactul asupra s?n?t??ii. Studii recente au ar?tat o subestimare a acestui risc ?i au dezvoltat un nou model de calculare a parat? cu alte cauze ale mortalit??ii premature, poluarea aerului, care provoac? boli cardiace ?i pulmonare, ucide de 19 ori mai multe persoane ?n fiecare an dec?t malaria, de nou? ori mai multe dec?t SIDA ?i de trei ori mai multe dec?t consumul excesiv de alcool. sursa foto: Pixabay * * * VIDEO Ha?eg: Imagini rare cu o turm? de zimbri care se plimbl? prin p?dure de I.B. ??? HotNews.ro Mar?i, 9 februarie 2021, Imagini rare cu o turm? de zimbri care se plimbl? prin p?dure au fost filmate ?n rezerva?ia Ha?eg. Acolo tr?iesc nou? zimbri, patru femele ?i cinci masculi, potrivit Mediafax. Imaginile cu turma de zimbri au fost publicate pe pagina de Facebook a regiei na?ionale Romsilva, cea care administreaz? Rezerva?ia Ha?eg.?Zimbrii din Rezerva?ia Ha?eg la o plimbare prin p?durea Slivu?. Filmarea a fost realizat? de colegii no?tri de la Ocolul Silvic Retezat din cadrul Direc?iei Silvice Hunedoara, care administreaz? Rezerva?ia de Zimbri Ha?eg”, au relatat reprezentan?ii Romsilva pe re?eaua de socializare.Reprezentan?ii regiei de stat au povestit c? rezerva?ia de la Ha?eg a fost ?nfiin?at? ?n 1958. ?n prezent, ?n interior sunt nou? zimbri.?Rezerva?ia de Zimbri Ha?eg a fost ?nfiin?at? de silvicultorii rom?ni ?n 1958, c?nd a fost adus? ?n Rom?nia prima pereche de zimbri din Polonia, fiind astfel reintrodus? specia la dou? secole dup? dispari?ia sa de pe teritoriul ??rii. ?n 1963 a mai fost adus? o pereche de zimbri tot din Polonia, iar ?n 1966 s-a ajuns, prin ?nmul?ire, la 8 exemplare. Din acest nucleu de zimbri au fost transferate, ?n timp, mai multe exemplare ?n mai multe zone ale ??rii, unele fiind eliberate ?n natur?. ?n prezent, ?n Rezerva?ia de Zimbri Ha?eg a Ocolului Silvic Retezat se afl? 9 zimbri, 4 femele ?i 5 masculi, to?i ?ntr-o stare bun? de s?n?tate, fapt ce denot? c? zimbrii sunt bine ?ngriji?i aici”, au precizat cei de la Romsilva.Regia Na?ional? a P?durilor - Romsilva administreaz? trei nuclee de zimbri, cu peste o sut? de exemplare. * * *Primarul din C?mpulung Muscel anun?? c? va demola cote?ele din ora? de I.B. ??? HotNews.ro ,Mar?i, 9 februarie 2021 Elena LasconiElena Lasconi, primarul din C?mpulung Muscel, anun?? c? va demola cote?ele din ora?. Edilul spune c? ?n locul construc?iilor improvizate vor fi construite parc?ri ?i locuri de joac?, potrivit Mediafax. Elena Lasconi a vizitat mar?i o zon? a ora?ului C?mpulung Muscel ?n care exist? mai multe ad?posturi improvizate pentru animale. Edilul ?ef a anun?at c? toate construc?iile insalubre vor fi demolate ?i ?n locul lor vor fi construite un parc, locuri de joac? ?i parc?ri.?Eu cred c? a?a tr?iau str?mo?ii no?tri ?n urm? cu mai bine de o sut? de ani. ?tiu c? obi?nuin?a e a doua natur?, dar, oameni buni, c?t timp vom mai tr?i printre gunoaie, noroaie, cote?e ?i cocini la bloc, culmea, ?n municipiu? Inten?ionez s? demolez toate improviza?iile astea insalubre din Colonie ?i s? facem spa?ii verzi civilizate, locuri de joac? ?i parc?ri de bun sim?. Sper s? ?n?elege?i c? lucrurile nu mai pot continua a?a dac? ne dorim progres. ?tiu c? mul?i ve?i fi nemul?umi?i, dar o s? vede?i c? o s? fie bine”, a anun?at Elena Lasconi, dup? vizita din zona utilizat? de cresc?torii de animale. * * *Vinul de azi: Ana Sauvignon Blanc 2019 - Medalie de Aur la Concours International de Lyon 2020 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Sauvignon Blanc este un soi cosmopolit, cultivat de secole ?n vestul Fran?ei, pe Valea Loirei, respectiv Bordeaux. Sec, demisec sau dulce, Sauvignon Blanc este un vin plin de via??, pl?cut, acid ?i aromat. ?n Rom?nia este r?sp?ndit ?n 41 de centre viticole, printre care ?i Crama Jidvei, din Alba. Jidvei de?ine 460 hectare de vie – cea mai mare planta?ie de vie din soiul Sauvignon Blanc din Europa. Ana Sauvignon Blanc 2019 face parte din gama “Owner’s Choice”, ce reune?te unele dintre cele mai apreciate ?i impun?toare vinuri produse de Jidvei. Este un vin delicat, elegant, echilibrat, cu arome de flori de soc. * * *Fra?ii Micula ?ncearc? s? ob?in? ?n SUA recuperarea a peste 96 milioane de dolari de la Rom?nia Profit.ro scris ast?zi, 07:09 Fra?ii Ioan ?i Viorel Micula ?ncearc? s? ob?in?, ?n instan?a din SUA, recuperarea a peste 96 de milioane de dolari, sum? considerat? ca fiind r?mas? nepl?tit? de c?tre statul rom?n dintr-o decizie din 2013 a Centrului Interna?ional de Reglementare a Disputelor privind Investi?iile de pe l?ng? Banca Mondial? (ICSID). Rom?nia a fost obligat? atunci la plata de desp?gubiri de circa 250 de milioane de dolari pentru ?nc?lcarea tratatului bilateral de protejare reciproc? a investi?iilor dintre Rom?nia ?i Suedia, dar de la data respectiv? totalul a urcat, prin acumularea de dob?nzi, ?i a trecut de 356 de milioane de dolari. Suma solicitat? acum, de 96 de milioane de dolari, dup? ce Rom?nia ar fi pl?tit 274 de milioane de dolari, sugereaz? c? desp?gubirile de 356 milioane de dolari, pentru care cei doi oameni de afaceri au primit o decizie favorabil?, au urcat la 370 de milioane de dolari. Fra?ii Micula ?ncearc? s? ob?in? ?n SUA recuperarea a peste 96 milioane de dolari de la Rom?nia ?ntre septembrie 2019 ?i iulie 2020, Rom?nia a pl?tit echivalentul a 274 milioane de dolari, ?n conformitate cu o decizie a autorit??ilor rom?ne privind acest caz, potrivit unui document transmis Cur?ii Federale a districtului Columbia din statul Washington, SUA, de c?tre avoca?ii celor doi oameni de afaceri. Avoca?ii celor doi sus?in c? statul rom?n a pl?tit 274 milioane de dolari, ?n timp ce partea rom?n? afirm? c? ar fi achitat 1,21 miliarde lei, echivalentul a 286,13 milioane de dolari. Cazul se judec? la Curtea Federal? a districtului Columbia din statul Washington din SUA. Aceasta este instan?a care a admis solicitarea fra?ilor Micula, cet??eni suedezi, privind recunoa?terea ?i punerea ?n executare a a deciziei ICSID. Istoria cazului Micula vs statul rom?n ?n 2013, ICSID a obligat Rom?nia s? pl?teasc? firmelor fra?ilor Micula, care de?in cet??enie suedez?, desp?gubiri de 84,54 milioane euro plus dob?nzi, pentru retragerea, ?n 2005, a unei scheme de ?ncurajare a investi?iilor prin facilit??i fiscale, cu patru ani ?nainte de expirarea sa, prev?zut? pentru 2009. Calculate la zi, dob?nzile duceau suma total? de plat? la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. Rom?nia a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, ?n vederea respect?rii normelor europene privind ajutoarele de stat. ?ntruc?t dob?nzile au continuat s? se acumuleze, suma de plat? se ridic? ?n prezent la 356 milioane de dolari. ?n 2013, ICSID a obligat Rom?nia s? pl?teasc? firmelor fra?ilor Micula, care de?in cet??enie suedez?, desp?gubiri de 84,54 milioane euro plus dob?nzi, retragerea, ?n 2005, a unei scheme de ?ncurajare a investi?iilor prin facilit??i fiscale, cu patru ani ?nainte de expirarea sa, prev?zut? pentru 2009. Calculate la zi, dob?nzile duceau suma total? de plat? la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA. Rom?nia a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, ?n vederea respect?rii normelor europene privind ajutoarele de stat. ?ntruc?t dob?nzile au continuat s? se acumuleze, suma de plat? se ridic? ?n prezent la peste 331 milioane dolari. ?n procesul din SUA cu fra?ii Micula, statul rom?n a ?ncercat s? se prevaleze de o decizie a Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, dintr-un litigiu dintre Slovacia ?i compania de asigur?ri de s?n?tate Achmea, ?nregistrat? ?n Olanda. Astfel, ?n martie 2018, Curtea a decis c? prevederile tratatului bilateral de protejare a investi?iilor dintre Slovacia ?i Olanda ?ncalc? normele UE, pentru c? permit unui tribunal arbitral interna?ional s? interpreteze legisla?ia UE ?n litigii dintre investitori ?i state membre f?r? ca deciziile acestor tribunale interna?ionale s? poat? fi contestate ?n instan?e de judecat? din UE, ceea ce submineaz? calitatea CJUE de instan?? suprem? ?n ceea ce prive?te legisla?ia Uniunii. Avoca?ii fra?ilor Micula au argumentat ?ns? c? decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica ?n disputa acestora cu autorit??ile de la Bucure?ti pentru c?, ?n momentul ?n care a debutat arbitrajul lor cu statul rom?n la ICSID, ?n 2005, Rom?nia nu era ?nc? membr? a UE. Spre finalul anului 2019, Curtea Federal? a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fra?ilor Micula privind recunoa?terea ?i punerea ?n executare a a deciziei din 2013 a Centrului Interna?ional de Reglementare a Disputelor privind Investi?iile de pe l?ng? Banca Mondial? (ICSID), prin care Rom?nia a fost obligat? la plata de desp?gubiri. La finalul anului 2019, Guvernul a decis s? pl?teasc? suma de 912,5 milioane de lei. Rezolvarea situ?iei a devenit urgent?, a spus Guvernul, dup? ce fra?ii Micula ?i trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participa?ia de 58,71% din ac?iuni a statului rom?n la Conpet Ploie?ti, operatorul concesionar al sistemului na?ional de conducte de transport al ?i?eiului ?i produselor petroliere, precum ?i pe pe o parte din de?inerea statului la Nuclearelectrica, reprezent?nd 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavod?. Pl??i au avut loc ?i pe parcursul anului 2020. * * *Noul pachet fungicid Revystar? Flex, eficient chiar ?i ?n cazul alterna?elor mari de temperatur?! agrointeligenta.ro - 9 februarie 2021 Condi?iile meteo actuale, cu alternan?e mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte, le pun probleme fermierilor aproape ?n fiecare an. Pentru a sc?pa de grija c? le va fi afectat? cultura de gr?u, BASF Agricultural Solutions Rom?nia a lansat un nou pachet fungicid cu eficacitate excelent? indiferent de vreme: Revystar? Flex. Revystar? Flex con?ine fungicidul Revysol?, cel mai nou triazol creat de BASF, ?i fungicidul Flexity?. Iat? principalele beneficii care ?l recomand? pentru protec?ia culturilor de gr?u: Are eficacitate excelent? indiferent de condi?iile climatice, ?ncep?nd de la 5?C; Combate ?ntregul spectru de boli ?nt?lnite ?n perioada primului tratament, inclusiv f?inarea; Are ac?iune rapid? ?i ofer? protec?ie de lung? durat?.Pachetul Revystar? Flex e compus din 15 litri de Revystar? ?i 5 litri de Flexity?, suficient pentru tratarea a 20 ha.PONT: ?n aceast? perioad?, cei care cump?r? ?mpreun? 1 pachet de Revystar? Flex ?i 20 de litri de Medax? Top beneficiaz? de o reducere de 5% fa?? de pre?ul individual al produselor.Afl? din articolul dedicat cum func?ioneaz? sinegic cele dou? substan?e ?i care e modul de aplicare. * * *Irigarea cu rat? variabil? ?i h?r?ile de prescrip?ie februarie 9, 2021 AgrimaSat H?r?ile de prescrip?ie pentru irigarea cu rat? variabil?Irigarea cu rat? variabil? (VRI) implic? aplicarea unor cantit??i diferite de ap? ?n diferite zone ale c?mpului. Aceast? tehnologie inovatoare are multe avantaje. Permite fermierilor s?:Maximizeze randamenteleEconomiseasca ap?Evitate sau minimilizeze levigarea nutrien?ilorEvite sau minimizeze baltireaEconomiseasca energieAGRIMASAT?este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programeaz? o discu?ie cu unul dintre consultan?ii?AGRIMASATTerenurile agricole nu sunt niciodat? uniforme. Variabilitatea poate fi legat? de sol sau de cultura ?n sine. Solul este heterogen ?i va exista ?ntotdeauna o variabilitate a propriet??ilor solului pe tot c?mpul. Variabilitatea spa?ial? ?n topografie ?i textura solului afecteaz? foarte mult disponibilitatea apei pentru cultur?.Textura solului poate varia orizontal, precum ?i de-a lungul profilului solului. Solurile cu diferite texturi re?in cantit??i diferite de ap? ?i, prin urmare, vor necesita rate de irigare ?i programare diferite. Solurile nisipoase necesit? mai mult? aten?ie, deoarece pot stoca doar o cantitate mic? de ap?. Prin urmare, acestea trebuie irigate mai frecvent ?i cu cantit??i mai mici de ap? ?n fiecare iriga?ie. Ad?ncimea de irigare prea mare ?ntr-un sol nisipos poate duce la risipa de ap? ?i la levigarea azotului sub zona r?d?cinii culturii.Pe de alt? parte, solurile cu textur? grea pot stoca mai mult? ap? ?i, prin urmare, trebuie irigate la intervale mai mari ?i cu cantit??i mai mari de ap?.Pentru ca fermierii s? fie eficien?i, AGRIMASAT? ofera si servicii de analize de solPentru detalii programeaz? o discu?ie cu unul dintre consultan?ii?AGRIMASATTopografia terenului va afecta c?t de eficient este distribuit? apa ?n c?mp ?n diferite moduri:Pantele ?i diferen?ele de cota pot duce la varia?ii de presiune ?n sistemul de iriga?ii ?i, prin urmare, la uniformitatea aplic?rii apei.Debitul de ap? ?n c?mp este determinat de microtopografia sa.Densitatea plant?rii – ?n multe c?mpuri, ?n special ?n cele mari, fermierul poate decide s? planteze cultura ?n diferite densit??i de plantare ?i / sau s? planteze diferite soiuri pe tot c?mpul. Acest lucru are ca rezultat cerin?e de irigare diferite pentru fiecare zon? a c?mpului.Data plant?rii – ?n multe cazuri, c?mpul este plantat treptat, rezult?nd zone cu diferite stadii de dezvoltare ale culturii.?n irigarea cu rat? variabil?, c?mpul este ?mp?r?it ?n mai multe zone de irigare, pe baza factorilor men?iona?i mai sus, ?n care fiecare zon? este considerat? omogen? ?i este gestionat? individual. ?n sistemele permanente de irigare prin aspersoare ?i prin picurare, fiecare zon? de irigare este controlat? de o supap? individual?. De obicei, o supap? este ac?ionat? odat?.Marea majoritate a sistemelor de irigare pivotante de ast?zi sunt utilizate pentru a uda c?mpul ?n mod uniform. Cu toate acestea, sistemele de irigare cu rat? variabil? de precizie ofer? noi oportunit??i ?i devin din ce ?n ce mai frecvente.Sistemele de pivotare central? ofer? o flexibilitate ridicat? a controlului. Companiile ofer? dou? tipuri de control al ratei variabile: ?Sector VRI” sau ?Time VRI”. ?n aceast? metod?, o re?et? pentru felii de tip pl?cint? este alimentat? pivotului.?n sectorul VRI, c?mpul este ?mp?r?it ?n felii de tip pl?cint?, iar viteza pivotului variaz? pentru fiecare sector pentru a aplica ad?ncimea de irigare dorit?. Viteza mic? cre?te ad?ncimea de irigare, ?n timp ce viteza mai mare reduce rata de aplicare. Prescrip?ia de iriga?ie este de obicei dat? ca o hart? colorat? sau un tabel care prezint? ad?ncimea de iriga?ie sau viteza relativ? de pivotare pentru fiecare sector. Sectoarele sunt descrise ca o gam? de unghiuri.Zona VRI permite o precizie ?i mai mare: se pot crea zone mai mici prin controlul impulsului supapei de aspersor, unde zona de acoperire este ?mp?r?it? ?n continuare ?n inele. ?n acest fel, mii de zone de management individuale pot fi definite. Re?etele sunt de obicei generate folosind un software de prescrip?ie ?i sunt ?nc?rcate ?n sistemul de control pivot.Cum este construit? prescrip?ia?Este minunat s? ave?i un pivot care s? poat? aplica rate de ap? precise pentru fiecare punct al c?mpului, dar cum poate ?ti fermierul rata optim? de ap? pentru fiecare zon??H?r?ile solului pot fi create folosind cartarea satelitara. H?r?ile solului ofer? informa?ii despre variabilitatea pe teren ?i pot fi ?nc?rcate ?ntr-un software care poate procesa datele ?i furniza rate de aplicare de baz? pentru fiecare zon? de irigare. Rata de iriga?ii pentru fiecare zon? poate fi apoi ajustat? ?n func?ie de starea real? pe teren, cum ar fi condi?iile meteorologice, densit??ile de plantare etc. * * *Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (III) Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021 Pe baza datelor din prima si a doua parte a acestui material vom incerca sa sa aducem atentiei publice (prin comparatie cu cele doua specii prezentate anterior), factorii decizionali, ce s-a facut, reglementarile existente, ce se poata face si, mai ales, cine va trebui sa raspunda sau/si sa verifice modul in care o specie invaziva, inainte de a fi introdusa in ecosistemele tarii noastre, pot fi considerate de carantina si dorim sa capacitam opinia publica, cultivatorii si comerciantii de produse agricole de a crea un sistem interconectat, functional, care sa semnaleze aparitia unei probleme, sa disipeze existenta acestei probleme (specialistilor si institutiilor responsabile), problema sa poata fi identificata, sa se ia masurile de stopare a extinderii problemei si, mai ales, sa se realizeze un sistem informational prin care sa se monitorizeze la timp plantele vegetale si produsele vegetale care se exporta, se importa sau tranziteaza Romania, dar si evolutia problemei in teritoriu, urmarindu-se mai ales efectele economice ale problemei. Acest deziderat are baza legala inca din LEGEA nr. 37/2006, privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.Ca si pentru Tuta absoluta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia Nationala Fitosanitara ar trebui sa includa un Plan de monitorizare pentru organismul daunator Lasioptera spp. (tantarul galicol sau musculita tomatelor tantarul galicol), similar cu cel implementat pentru molia miniera a tomatelor – Tuta absoluta (Cod: P.O.GNORAB2/2011), organism reglementat pe lista A1-OEPP. Acest organism daunator nu este prevazut in anexa I sau II din Hotararea Guvernului nr.563/2007, insa figureaza pe lista A1 a Organizatiei Europene si Mediteraneene de Protectia Plantelor (“Lista organismelor daunatoare recomandate ca organisme daunatoare de carantina”) si a fost raportat ca fiind depistat de o serie de state membre (monitorizare/import/circulatie intracomunitara). Prevenirea introducerii si raspandirii organismului daunator si stabilirea ariei de raspandire a speciei, urmare a primei depistari in Romania in anul 2009: Lasioptera a fost depistat in Romania in 2012 si pana in prezent nu au fost luate masuri similare.Monitorizarea este cheia acestui proces. Aceasta se face in primul rand in locurile si pentru plantele atacate pe parcursul intregului an. Inspectia se face, in pincipal, de Unitatile fitosanitare din teritoriu, in momentul intrarii in Romania sau/si inainte de punerea pe piata a plantelor gazda.Diagnosticarea/confirmarea speciei daunatoare este facuta de Laboratorul National Fitosanitar – Agentia Nationala Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ce transmite Unitatii Fitosanitare/Inspectoratului de Carantina Fitosanitara Vamala una din masurile legale prevazute, iar acestea le transmit, la randul lor, producatorului/comerciantului (masurile trebuie aplicate de acestia in vederea eradicarii focarului depistat in baza unei anchete proprii a modului in care a fost introdus).In primul rand prezenta atacului oricarui agent de daunare ar trebui semnalata de cultivatorul de tomate care intra primul in contact cu fenomenul, dar trebuie sa se adreseze unui specialist recunoscut sau unei institutii. De obicei, reprezentantii in teritoriu ai Agentiei Nationale Fitosanitare, care ridica probe si certifica existenta daunatorului, dispun si masurile ce trebuie aplicate de producator sau comerciant, cautand sa stabileasca calea de introducere a daunatorului.In loc de concluzii:Din pacate, teama producatorului sau/si comerciantului pentru eventualele masuri ce ar putea determina pierderi economice agentului in cazul diagnosticarii/confirmarii unui agent de daunare, de cele mai multe ori, impiedica o cunostere exacta a situatiei agentilor de daunare;Din cauza insuficientei personalului, a fondurilor, logisticii si reglementarilor clare specifice, este greu de crezut ca patrunderea unor noi si noi organisme daunatotoare (cu impact economic major) ar putea fi prevenita;O speranta poate fi implicarea si instruirea cultivatorilor si comerciantilor asupra problemei, poate prin realizarea (in sfarsit) unor asociatii cu adevarat reprezentative care sa tina cont si sa aiba specialisti in domeniu;Ar fi de dorit sa existe o baza de date (gratuita si accesibila tuturor celor interesati, dar care sa contina date verificate de autoritatile competente) la nivel national de situatie (cel putin anuale) a unui anumit agent de daunare, care sa aiba date despre denumirea stiintifica, denumire populara, scurta desciere a acestuia, a criteriilor de identificare a agentului, dar si a simptomelor atacului plantelor si organele atacate, a modului de introducere si raspandire si poate masurile legale ce se impun.Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti Maria Iamandei * * *Informare despre modificari aparute in omologarea produselor Syngenta – RidomilGold MZ 68 WG?/Fubol Gold?si?PergadoMZ?/GETT , Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021 Compania Syngenta doreste sa informeze toti utilizatorii de produse de protectia plantelor cu privire la modificarile aparute in domeniul de utilizare a produselor?RidomilGold MZ 68 WG?/Fubol Gold si?PergadoMZ?/GETT.In baza prevederilor Regulamentului (UE) 2020/2087, de nereinnoire a aprobarii substantei active mancozeb in UE, din data de 18 ianuarie, au fost retrase Certificatele de omologare a produselor care au in compozitie aceasta substanta activa si se acorda o perioada de gratie, dupa cum urmeaza:pana la 04 octombrie 2021?pentru comercializarea si distribuirea stocurilor;pana la 04 ianuarie 2022?pentru depozitarea, utilizarea si eliminarea stocurilor.Mentionam ca acest anunt nu este un act de informare legislativa si nici o opinie legala cu privire la informatiile pe care le contine. Acest document nu inlocuieste si nici nu suplineste obligatia tertilor de a se informa si de a se conforma cu dispozitiile legale aplicabile activitatillor pe care le desfasoara. * * *Informare despre modificari aparute in omologarea produselor Syngenta – Axial One , Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021 Compania Syngenta doreste sa informeze toti utilizatorii de produse de protectia plantelor cu privire la modificarile aparute in domeniul de utilizare a produsului?AXIAL ONE?.Pentru produsul?AXIAL ONE? a fost emis un nou Certificat de omologare in care apar urmatoarele modificari in domeniul de utilizare:a fost extins domeniului de utilizare la orz, secara si triticale;a fost redusa?doza de utilizarea a produsului la 0,75 l/ha?la toate culturile la care acesta este omologat in Romania.Mentionam ca acest anunt nu este un act de informare legislativa si nici o opinie legala cu privire la informatiile pe care le contine. Acest document nu inlocuieste si nici nu suplineste obligatia tertilor de a se informa si de a se conforma cu dispozitiile legale aplicabile activitatillor pe care le desfasoara. * * * Planificarea fertilizarii culturilor cu ajutorul aplicatiilor web! 09 Februarie 2021 Asigurarea necesarului de elemente nutritive, in special cu ajutorul ingrasamintelor complexe (NPK), nu se limiteaza la un singur an de productie. Planificarea culturilor in cadrul unei rotatii, caracteristicile solului pentru fiecare parcela din cadrul unei ferme si necesarul de elemente nutritive diferit pentru fiecare cultura in parte reprezinta provocari in planificarea fertilizarii. De aceea mai ales in cazul P si K, planificarea fertilizarii pentru asigurarea necesarului plantelor si mentinerea sau imbunatatirea continutului in aceste elemente nutritive al solului, trebuie gandita ca o strategie pe mai multi ani, deoarece solul are capacitatea de a stoca si de a pune la dispozitia plantelor aceste elemente in timp. Un aport echilibrat de elemente nutritive este foarte important pentru rotatia culturilor in ansamblu. Calcularea necesarului de elemente nutritive si conceperea unui plan de fertilizare anual sau multianual este o sarcina foarte complexa, necesita destul de mult timp si trebuie facuta cu mare atentie. aplicatiile si programele web de planificare a fertilizarii cuprind o baza mare de date ceea ce permite calculul necesarului de elemente nutritive pentru multe culturi.Ce programe digitale pot calcula necesarul de elemente nutritive pentru o cultura? Dar pentru o rotatie a culturilor? ? Un singur program pentru aprox. 100 de culturi!Echipa de experti agronomi din cadrul Borealis L.a.T a dezvoltat si lansat programul de planificare a fertilizarii NutriGuide?. aceasta este un program digital disponibil pe internet in mod gratuit , cu ajutorul caruia orice utilizator poate calcula necesarul de elemente nutritive a culturilor din cadrul fermei. De la fertilizarea cu complexe NPK pana la fertilizarea simpla cu N, NutriGuide? calculeaza necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, recomanda momentul optim de aplicare, alege cel mai potrivit produs Borealis L.a.T si ofera o lista a produselor recomandate pentru ca utilizatorul sa poata comanda usor si rapid necesarul de ingrasaminte.Algoritmul programului NutriGuide?, ia in considerare si necesarul culturilor din cadrul rotatiei, si prin utilizarea acestuia fermierii obtin un plan de fertilizare bazat pe echilibrarea cantitatilor de elementelor nutritive aplicate si cele consumate de catre plante pe toata durata rotatiei culturilor. In plus, planurile sunt salvate, pot fi modificate, copiate si utilizate ulterior.?Utilizarea responsabila si eficienta a ingrasamintelor in scopul obtinerii unor productii sustenabile este prioritar in Uniunea Europeana.?Cum ne ajuta o aplicatie web in acest sens??Mai multe aspecte – planificare de precizieUtilizarea excesiva a ingrasamintelor si epuizarea solului poate fi evitata completand necesarul de elemente nutritive a culturilor noastre cu o precizie cat mai mare. Utilizarea programului NutriGuide? pe langa faptul ca are un impact pozitiv asupra bilantului financiar al fermei, este, de asemenea, un pas spre viitor in ceea ce priveste sustenabilitatea si protectia mediului. Protejarea solurilor noastre si mentinerea fertilitatii acestora este una dintre cele mai importante sarcini pentru generatiile viitoare. Pentru noi cei de la Borealis L.a.T, sustenabilitatea si mentinerea fertilitatii solului este foarte importanta, motiv pentru care NutriGuide??a fost creat pentru indeplinirea acestor cerinte. Planificarea aplicarii ingrasamintelor la momentul optim pentru fiecare cultura si in doza potrivita este inca o functie pe care aplicatia o ofera utilizatorilor pentru a le usura munca din ferma.Planificati strategia de fertilizare pentru 2021 cu ajutorul aplicatiei gratuite, NutriGuide?! * * *Mai multa distractie la tuns iarba in propria curte, Agroinfo, 09 februarie 2021 Un gazon bine intretinut este intotdeauna o priveliste binevenita, si niciodata mai mult decat acum.- Mannheim, 21 ianuarie 2021John Deere introduce noi caracteristici pentru gama sa X100 din seria de tractoare de gazon 2021, impreuna cu actualizari pentru seriile? X300 si X500.Toate cele 6 modele din X100 incorporeaza noul design al capotei. Transmisia hidrostatica si pedalele alaturate, permit operatoruluisa schimbe directia fara a fi nevoie ridicarea piciorului, facand miscarea foarte confortabila pentru acesta. Sacul colector de iarba al acesteia a fost reproiectat pentru golire si curatare mai usoara. Pentru tractoarele X117R, X147R si X167R sacul collector este in standard, iar pentru modelel X107, X127si X167 cu descarcare laterala, colectorul este optional. Tabloul de bord a fost restilizat asemantor cu cele din auto, iar acum acum ofera o viziblitate mai buna a indicatorului de combustibil pe modelele X127 si X167. Un nou scaun pe modelele selectate, va oferi un confort sporit operatorului, in special in zilele calduroase. Toate tractoarele de gazon din seriile X300 si X500 pentru 2021 beneficiaza de motoare mai puternice care le permit sa se deplaseze cu usurinta pe portiuni de teren cu pante mai abrupte si accelereaza cosirea suprafetelor mai mari, precum si perfomante imbunatatite de inlaturarea zapezii in sezonul rece.Molele X354, X370 si X380 vin cu design nou, imbunatatit, in ceea ce priveste scaunul operatorului, fiind mai inalt acesta, ofera un nivel mai ridicat de confort si sprijin.Pentru informa?ii suplimentare, va rugam sa contacta?i cea mai apropiata reprezentanta IPSO. * * *Fund?tura Ponorului. Foto: Claudiu Nelega. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download