Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 11 mai 2020, partea a doua MERGE?I PRIN ?AR? PE LA ??RANI, ASCULTA?I-LE NECAZURILE ?I AJUTA?I-I! Agroinfo?10 mai 2020 ??RANII ??I A?TEAPT? MINISTRUL! Sf?r?it de s?pt?m?n? plin de vizite pentru ?eful de la Agricultur?. Ministrul Adrian Oros a fost s?mb?t? la Satu Mare la doi procesatori, Unicarm ?i Primalact. Domnule ministru, merge?i prin ?ar?, pe la ??rani, ?i asculta?i-le necazurile c? numai a?a o s? cunoa?te?i realitatea, i-au transmis mai mul?i fermieri ?efului MADR.Ministrul agriculturii a ?nceput un turneu prin Rom?nia. P?n? acum, Adrian Oros a vizitat fermieri mari, cum e Mihai Afiliu din Prahova, ?i procesatori. S?mb?t?, ?eful de la Agricultur? a fost la Satu Mare la unul dintre procesatorii mari, o afacere integrat? din agricultur?, Unicarm ?i la un procesator mai mic, o afacere de familie ?nfiin?at? ?n anul 1998, Primalact.Cea mai important? companie rom?neasc? din domeniul agroalimentar din nord-vestul Rom?niei este Unicarm!Compania a fost ?nfiintat? ?n anul 1997 c?nd se inaugureaz? prima sec?ie de produse din carne ?n comuna Veti?, jud Satu Mare. ?n spatele acestui brand st? familia domnului Vasile Lucu?. El a construit un business puternic ?n retail, agricultura ?i industrie alimentar?, ajung?nd la un num?r de circa 3200 de angaja?i. Sub brandul Unicarm func?ioneaz? o re?ea de 120 de magazine, 2 abatoare, ferma proprie de bovine pentru carne (1400), unit??i de procesare, depozitare, transport produse.De asemenea, Unicarm a dezvoltat ?ncep?nd cu anul 2009, o fabrica de procesare lapte (120000 l/zi), in care sunt produse peste 30 de tipuri de produse. Compania de?ine ?i o sectie de panifica?ie, a scris?ministrul agriculturii pe pagina sa Facebook. Despre Primalact, ministrul Oros a scris:?fabrica produce pe pia?a rom?neasc? o gam? diversificat? de produse lactate proaspete ?i br?nzeturi, produse proaspete: lapte de consum, sm?ntan?, br?nz? de vaci;?br?nzeturi: cascaval ?i specialit??i din cascaval, cascaval afumat, mozzarella, br?nz? telemea, br?nz? burduf, branz? topit?, crem? de unt, etc.Primalact este beneficiar? a unui proiect din fonduri europene ?n valoare de 4 mil €, sum? destinat? m?ririi capacit??ii de procesare la 45 mii de litri lapte/zi.??La finalul post?rii, ?eful MADR ne-a ?ndemnat pe to?i s? consum?m produse rom?ne?ti. E l?udabil c? ministrul agriculturii ne ?ndeamn? pe to?i rom?nii s? consum?m produse rom?ne?ti ca s? mi?c?m economia noastr? ?i nu a altor ??ri. E nevoie de procesatorii rom?ni care s? aduc? pe pia?? produse rom?ne?ti. E bine c? sunt astfel de afaceri rom?ne?ti de succes ?i ar trebui s? fie mai multe.?Dar de la ?n?l?imea unui procesator sau a unui mare fermier, ministrul Oros nu are cum s? cunoasc? ?i?realitatea din fermele multe ?i mici care domin? Rom?nia. Acolo unde sunt p?lma?ii care au acces greu la fonduri europene ?i cu mare dificultate ?ncaseaz? ?i subven?iile APIA, acolo trebuie intervenit.?Ministrul agriculturii trebuie s? cunoasc? ?i aceast? fa?et? a realit??ii, i-au transmis fermierii.Domnule ministru, s? merge?i ?n ?ar? peste tot ?i s? asculta?i necazurile ?i greut??ile fermierilor ?i ale ??ranilor, fa??-n fa?? cu dumnealor c? numai a?a cunoa?te?i adev?rul ?i problemele lor reale!Mergeti prin ?ar? pe la???rani, pe la fermieri ?i asculta?i-le problemele cu care se confrunt???i ajuta?i-i, nu le b?ga?i be?e-n roate!?I-au transmis fermierii mici, ??ranii, ?i nu numai, ministrului agriculturii. ?eful MADR este a?teptat ?i-n fermele mici, fermierii i-au scris deja cu zecile o parte din necazurile lor. Inser?m c?teva dintre mesajele lor disperate.Gre?eala Rom?niei, promoveaz? gigan?ii ?i fermele mijlocii le distruge. O ?ar? este prosper? cu clasa de mijloc, nicidecum cu magna?ii. Dar despre ce vorbim, niciun guvern nu vrea ca nivelul de trai s? creasc?, doar cre?terea economic?, pentru c? ei doar prin s?r?cia altora pot s? fie mari. Tot ce e f?cut industrial e otrav?. Dar ce mai conteaz? dac? face profit, i-a scris ministrului agricultorul Claudiu Marin Moldovan.Domnule ministru, veni?i ?i la ciobani s? vede?i situa?ia exact? a islazului unde ar trebui s? pa?tem animalele. S? vede?i urmare a legilor date ?i mai ales a interpret?rii lor, unde ajung de fapt banii de la APIA ?i de ce de 30 de ani, ciobanii tr?iesc la fel de am?r??i sau chiar mai am?r??i. E bine c? vedem modele de succes, dar ast?zi mai arz?toare ar fi supravie?uirea fermelor de familie, i-a spus ministrului cresc?torul de animale Stelic? Mu?at.S? vin? s? vad? ?i fermierii mici care ne chinuim s? cre?tem mari ?i ?nt?mpin?m tot felul de greut??i,?i-a spus lui Oros ?i fermierul Ionel Mogo?.Domnule ministru, 3 ?ntreb?ri am: 1. C?nd apar centrele de procesare ?i colectare care s? ajute fermierii mici ?i mijlocii? 2. C?nd ve?i lua m?suri ?mpotriva samsarilor din pie?e? 3. C?nd se va discuta despre posibila distan?? de 500 m de la ultima cas? la ferm?? ?in s? precizez c? ?n nicio ?ar? european? nu este impus? aceast? distan??, l-a ?ntrebat pe ministrul agriculturii un alt fermier.Traderul de cereale Comcereal Tulcea, controlat de produc?torul de uleiuri Argus, ?ncheie T1/2020 cu o pierdere de 538.959 lei, la afaceri de 11,8 mil. lei, ?n sc?dere cu 33,5% Tibi Oprea 11.05.2020, Comcereal Tulcea (CTUL), care depoziteaz? ?i comercializeaz? produse agricole, ?i-a ad?ncit pierderile ?n T1/2020, la 538.959 lei, ?n timp ce afacerile au sc?zut cu 33,5%, p?n? la 11,8 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului trimestrial publicat la Burs?.Compania spune c? la baza rezultatelor ob?inute ?n primele trei luni ale anului comparativ cu aceea?i perioad? a anului 2019 a stat rulajul fondului de marf?. Chiar dac? ?n T1/2020 traderul a recep?ionat ?i a v?ndut mai multe cereale ?i oleaginoase, nu a avut produse ?n urma proces?rii oleaginoaselor ?i astfel nici nu a v?ndut astfel de pania de 23,9 milioane lei capitalizare este controlat? ?n propor?ie de 95,3% de produc?torul de uleiuri vegetale Argus Constan?a.?Cooperativa agricol? Drumul Cartofului din Covasna vrea s? intre cu legumele ?n supermarketuri. ?Din toamn?, iarn?, sper?m s? fim prezen?i pe rafturi“ Florentina Ni?u 08.05.2020, Cooperativa agricol? Drumul Cartofului, cu sediul ?n localitatea Turia, jude?ul Covasna, format? din patru companii care produc c?teva tone de legume anual, vrea s? intre cu produsele ?n supermarketuri dup? campania de recoltare. Pentru campania de prim?var?, membrii cooperatori aproape au finalizat plantarea legumelor, ?ns? spun c? din cauza coronavirusului au avut ?nt?rzieri ale semin?elor ?i ?ngr???mintelor.?Ne-am asociat pentru c? este mai u?or s? vindem ?mpreun?. Vrem s? intr?m ?n supermarketuri, ?n marile re?ele. ?n cooperativ?, am c??tigat ?i un proiect pe fonduri europene ?i investim ?n utilaje ?i ambalarea legumelor. Planurile noastre de dezvoltare continu?, dar depind de evolu?ia pandemiei. Din toamn?, iarn?, sper?m s? fim prezen?i pe rafturi cu cartofi, varz? sau ceap?“, a spus pentru ZF Benedek Kovács, pre?edintele cooperative agricole Drumul Cartofului.?Legume delicioase cu abonament anual, afacerea lansat? de un gospodar rom?n. Cum func?ioneaz? sistemul ingenios 11 mai 2020, 15:41deIulian Bunila Un micro-produc?tor de legume bio din Buz?u testeaz? varianta aprovizion?rii s?pt?m?nale a consumatorilor urbani pe baz? de abonament.?Gr?dina Bio Amurtel Poieni este un proiect coordonat de Asocia?ia de Ajutor Amurtel, lansat la sf?r?itul lunii aprilie prin livrarea primelor co?uri de legume bio de la ferma proprie. Solariile asocia?iei se afl? ?n satul Poieni (ora? P?t?rlagele), din jude?ul Buz?u. Primele pachete furnizate c?tre consumatori urbani din Bucure?ti ?i Buz?u, ?n condi?ii de siguran?? total?, spun reprezentan?ii asocia?iei. ? ?Parteneriatul cu Gr?dina Bio Amurtel Poieni este o solu?ie de tip abonament, cu multiple beneficii pentru consumator, produse certificate organic, livrare sigur? ?i igienic?, pre? fix pentru ?ntregul sezon. Iar produc?torul beneficiaz? ?i el de o pia?? de desfacere stabil?, astfel ?nc?t toat? lumea are pu?in? siguran?? ?n aceste vremuri pline de incertitudini,” declar? Didi Deshaies, pre?edintele Asocia?iei non-profit ?i ini?iatoarea proiectului. Potrivit ini?iatorilor, prin absen?a intermediarilor, legumele sunt sigure ?n ceea ce priveste riscul de contaminare, iar consumatorul este protejat de fluctua?iile pie?ei ?i de specul?.? ? Av?nd ?n vedere grija consumatorilor ?i riscurile prezente ?n spa?iile aglomerate precum pie?e ?i supermarketuri, op?iunea de avea produsele livrate acas? reprezint? un beneficiu major.? ? ??Acest tip de parteneriat contribuie la reducerea poverii s?r?ciei ?n comunit??ile rurale dezavantajate. ?n acela?i timp, consumatorul este sigur de calitatea ?i provenien?a alimentelor care ?i ajung pe mas?, f?c?nd o veritabil? investi?ie pe termen lung ?n s?n?tatea sa ?i a familiei sale,” explic? Didi Deshaies.? ? Pentru asigurarea unor co?uri s?pt?m?nale bogate ?i diversificate, Gr?dina Bio Amurtel produce o varietate larg? de legume ?i verde?uri, asigur?nd astfel biodiversitatea local?.? ? Certificarea bio garanteaz? c? legumele sunt crescute f?r? niciun fel de ?ngr???minte sau fertilizatori chimici, ceea ce asigur? pe de o parte calitatea produsului care ajunge pe masa consumatorului ?i impactul pozitiv asupra s?n?t??ii acestuia, iar, pe de cealalt? parte, protejarea mediului ?nconjur?tor de pesticide ?i fertilizatori chimici ?i poluan?i.? ? ? Consumatorii sus?in co?uri de legume ?i pentru copiii unui centru rezidential din jude?ul Buz?u. ”Pe acest fond lans?m invita?ia c?tre consumatorii din Bucure?ti ?i Buz?u de a deveni parteneri ?n acest proiect cu men?iunea c? ?n plus, Gr?dina furnizeaz? s?pt?m?nal legumele care stau la baza alimenta?iei copiilor afla?i sub m?sur? de protec?ie ?n Centrul Reziden?ial Familia Amurtel din satul P?n?t?u, jude?ul Buz?u de asemenea administrat de Asocia?ia de Ajutor Amurtel Rom?nia”, spun reprezentan?ii asocia?iei. ? Cei care se vor abona prin intermediul site-ului legume-eco.ro vor primi ?n mod regulat un co? cu produse organice locale, proaspete, livrate direct de la ferm?, ?n fiecare s?pt?m?n?. Plata pentru rata lunara se poate efectua ?n ultima zi de miercuri a lunii, at?t ?n numerar, c?t ?i prin ordin de plata ?ntr-un cont afi?at pe site.? ? Dac? doresc, consumatorii pot pl?ti ?ntreg abonamentul ?ntr-una sau dou? tran?e. Pre?ul legumelor se stabile?te ?n func?ie de costurile produc?iei gr?dinii sociale, pe baza acestui buget transparent de costuri care nu se schimb? pe parcursul anului. ? De exemplu, abonamentul pentru Co?ul Familial este 2.450 lei, pla?tibili sub forma? de avans de 530 lei s?i rate de 240 de lei pe luna? timp de opt luni, pe parcursul lunilor mai-decembrie.? ? ”Pare o suma mare, ?ns? vorbim de produse bio, categorie mai scump? dec?t cea obi?nuit?. Dac? acum vorbim mai mult de verdea??, ceap?, usturoi, salat? ori ridichi, mai t?rziu vom avea un pachet foarte consistent, cu tomate, castrave?i”, spune Didi Deshaies, pre?edintele Asocia?iei non-profit ?i ini?iatoarea proiectului. ? Proiectul are ?i un rol social. Prin plata abonamentelor pentru legumele bio, se asigur? finan?area unui centru de plasament de tip familial. Gr?dina este mai degrab? o activitate non-profit a ONG-ului din Buz?u, principalul motiv al existen?ei ei fiind acela de a asigura hrana copiilor pe care ?i ?ngrijim, f?r? a uita de aspectul de economie social? al acestei ?ntreprinderi. ? ?n Centrul Reziden?ial Familia se afl? 11 copii cu v?rste cuprinse ?ntre 5 ?i 16 ani plasa?i sub m?sur? de protec?ie.? Inscrieri deschise pentru fermieri si producatori la conferinta dedicata agriculturii In?mai 10, 2020 CursDeGuvernare.ro organizeaz? mar?i, 12 mai, ?ntre orele 15.00 – 17.30 VIDEO CONFERIN?A online?#CovidAgri: Cum (re)?nv???m Rom?nia s? se hr?neasc?. Resetarea agriculturii ?i scurtarea lan?ului de la produc?tor la?consumator?– cu sprijinul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Federa?iei Na?ionale PRO AGRO ?i Asocia?iei Fermierilor din Rom?nia. V? invit?m s? v? ?nscrie?i pentru a participa online ?i pentru a adresa ?ntreb?ri speakerilor.Dezbaterea va fi transmis???LIVE??pe CursDeGuvernare.ro ?i pagina de Facebook? criz? acutizeaz? problemele a c?ror rezolvare a fost am?nat?. Iar capacitatea Rom?niei de a folosi poten?ialul agricol intern e o astfel de problem?:Importuri de carne de 1 miliard de euro, de legume ?i fructe de 1 miliard de euro, de lapte de 0,3 miliarde de euro – ?n condi?iile ?n care 2/3 din suprafa?a ??rii poate fi considerat? suprafa?? agricol?.Sunt cifrele dure ale anului 2019, c?nd deficitul comercial la alimente ?i produse agricole a fost de un istorc 1,5 miliarde. Doar circa o treime din ce consum? Rom?nia e produs ?n interiorul grani?elor sale. ?Asta ?n condi?iile ?n care produc?torii agricoli rom?ni au marfa pe stoc.Cum construim un sistem eficient de preluare ?i distribu?ie a produselor agricole ?i cum scurt?m drumul acestora c?tre rafturile marilor retaileri?Cum stimul?m asocierea produc?torilor ?n cooperative care pot garanta at?t cantitatea c?t ?i calitatea produselor?Cum facilit?m construirea unui sistem logistic de aprovizionare la care s? aib? acces c?t mai mul?i produc?tori?Cum procedeaz? Ungaria ?i Polonia – principalii no?tri furnizori de alimente ?i produse agricole?Care sunt exemplele de bune practici din Rom?nia.R?spunsurile la aceste ?ntreb?ri ar trebui s? configureze solu?iile de la ambele capete ale problemei:?Politici publice – pe de o parte, ?i ini?iativ? privat?, organizare ?i eficien?? – de cealalt? parte.Aceast? criz? poate constitui ?i trebuie s? se constituie ?ntr-un punct de inflexiune.Produc?tori, cooperative si asocia?ii, oficiali ?i deciden?i ?n privin?a politicior publice – vor inventaria problemele si vor ?ncerca s? deseneze solu?iile concrete ?valorizarea produc?iei agricole rom?ne?ti.V? invit?m la o dezbatere cu cei mai importan?i actori din aceast? ecua?ie: autorit??i publice, companii, furnizori de solu?ii.Agend? eveniment:15:00 – 15.20 Cuv?nt de deschidere; Lan?ul scurt de la produc?tor la consumator?Adrian?OROS,?Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale—- Moderator al evenimentului:?Andreea PAUL, Conf.Univ. ASE, pre?edinte INACO —-?15.20 – 15.35 Tabloul general al problemelor ?n agricultur? ?i?consum?internANALIST?macroeconomie?(tbd)15.35 – 15.50 Noi solu?ii ?i finan??ri de criz? pentru sus?inerea produc?iei interneMihail?DUMITRU,?Director?General?Adjunct,?DG?Agri,?Comisia?European?15.50 – 16.10 Problemele produc?torilor interni??Ionel?ARION, pre?edinte, Federa?ia Na?ional? PRO AGROAdrian R?DULESCU, pre?edinte, Asocia?ia Fermierilor din Rom?nia16.10 – 16.50 Solu?iile marilor retaileri de sus?inere a produc?iei interne:George?B?DESCU, director executiv, Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?niaAnca DAMOUR,?Executive Board Member, Carrefour Rom?nia : Cooperativa Agricol? V?r??tiDiana DOBRE,?Category Group Manager, Mega Image : Marca proprie: Gusturi Rom?ne?tiC?lin COSTINA?, vicepre?edinte, PROFI Rom Food16.50 – 17.10 Procesarea ?i v?nzarea inteligent? a produselor localeGeorge C??EAN,?proprietar Ferma C??ean, Bra?ov?17.00 – 17.15 Solu?ii de finan?are pentru asocieri de produc?tori ?i scurtarea lan?ului de la produc?tor la consumatorReprezentant?Ministerul?Agriulturii??i?Dezvolt?rii?Rurale17.15 – 17.30 Q&A de la participan?i; ?nchiderea evenimentului?Participan?ii care vor urm?ri dezbaterea online au posibilitatea s? adreseze ?ntreb?ri at?t ?n avans, c?t ?i ?n timp real, ca reac?ie la prezent?rile speakerilor.Moderatorii vor adresa speakerilor ?ntreb?rile venite din public. R?spunsurile vor fi furnizate at?t ?n direct (?n limita timpului disponibil) c?t ?i ulterior, online.Mangali?a la borcan, o afacere profitabil?! Petronela Cotea Mihai11 mai 2020Mangali?a la borcan? - model de?curaj ?i creativitate ?n a c?uta metode noi de valorificare superioar? a produselor?din fermele rom?ne?ti.T?n?rul fermier?Bogdan Beceru?(foto colaj st?nga),?este pasionat de cre?terea porcilor Mangali?a, ?n prezent de?in?nd o ferm? cu un efectiv total de aproximativ o sut? de capete, ?n zona T?rgu Frumos, jude?ul Ia?i. ? Din cartea de bucate a bunicii Catinca, pe mesele rom?nilor?in?nd cont de faptul c? mul?i consumatori sunt nevoi?i s? ??i creeze rezerve de alimente, merg?nd mai rar la cump?r?turi, ?i ?ncurajat de dorin?a oamenilor de a g?ti c?t mai rapid, s-a g?ndit s? aduc? ?n actualitate ?i ?n casele rom?nilor o str?veche re?et? de tochitur? moldoveneasc?, sub form? de produs semipreparat. Astfel, ?n aceste timpuri grele, are curajul de a ie?i pe pia?? cu primul produs finit din ferma sa, respectiv?Tochitura de porc Mangali?a,?la borcan.”De fapt, sunt aproape doi ani de c?nd ne-am g?ndit la aceast? idee dat? de singura bunic? pe care o mai avem ?n via??,?Catinca Florici?(foto colaj dreapta), ?n v?rst? de 87 de ani. A ?i venit la ferm?, pentru a ne demonstra practic cum se poate ob?ine o asemenea tochitur?, s?n?toas? ?i cu gust.. de tradi?ie. Ne-a pus ?i c?teva condi?ii, respectiv s? amenaj?m ?n aer liber cadrul pentru fierbere, s? avem cazan mare ?i s? fim preg?ti?i cu lemn de brad. Anul trecut, am definitivat ?mpreun? formula de lucru, dar acum a venit momentul s? primim ?ncuviin?area de a produce singuri acest preparat culinar”, sublinia Bogdan Beceru.?T?n?rul fermier ie?ean, care ?ntre timp a absolvit Facultatea de Zootehnie din Ia?i, a ?nfiin?at ferma ?n urm? cu mai bine de un deceniu, atunci c?nd copiii s?i erau mici ?i c?nd c?uta alimente c?t mai s?n?toase pentru ace?tia. Astfel, a ales s? p?r?seasc? ora?ul Ia?i pentru T?rgu Frumos ?i s? ??i desf??oare activitatea ?ntr-o zon? care, ini?ial, era pustie. Ulterior, ?n apropiere s-a amplasat ?i o st?n?, dar toat? lumea din ?mprejurimi ?ncepuse s? vorbeasc? despre ”fermele din valea lui Bogdan”. Pornind de la aceste asocieri, zootehnistul a ales ca produsele din ferma sa s? fie a?ezate sub brandul ”Valea lui Bogdan”. Astfel, de aici, pia?a ie?ean? a ?nceput s? includ? ?i produse precum jum?ri de porc Mangali?a ambalate ?n vid (250 g), sl?ninu?? de porc Mangali?a afumat? ?i ambalat? ?n vid (1 kg), sl?ninu?? de porc Mangali?a fiart? ?n zeam? de varz? etc. Fiind cresc?tor ?i de alte specii zootehnice, precum capre, vaci, rase speciale de p?s?ri (Brahma, Cochinchina), ?n ferma sa Bogdan Beceru ob?ine ?i alte produse alimentare, specifice fiec?rei categorii, toate fiind eviden?iate ?n atestatul s?u de produc?tor.”Carnea este preg?tit? ca ?n vremea bunicilor, fiind condimentat? doar cu sare, f?r? al?i conservan?i sau aditivi. Doar cu o prealabil? ?nc?lzire ?i masa este gata. Fiecare borcan de patru sau opt sute de grame con?ine cotlet, pulp?, costi??, adic? am ales acele p?r?i ale porcului pe care le reg?sim ?i ?n tochitura servit? ?n restaurantele cu specific tradi?ional.?Am decis ca ?n re?eta actual? s? nu introducem c?rna?ii afuma?i, deoarece nu sunt agrea?i de toat? lumea”, preciza Bogdan Beceru.? O idee de afaceri care merge ca uns?Primele cantit??i de produse din noul sortiment vor fi prezente pe pia?a local?, ?n magazinele cu specific rom?nesc, ?ncep?nd din luna mai 2020. Produc?torii ie?eni au ?n vedere ?i livrarea la domiciliu, pentru consumatorii din zona T?rgu Frumos, produsele fiind distribuite personal, ?n alte jude?e livrarea f?c?ndu-se prin curierat rapid. Toate investi?iile au fost realizate cu fonduri proprii ?i cu munca ?ntregii familii, Bogdan Beceru fiind dezam?git de calea fondurilor europene, pe care o consider? ?ntortocheat? ?i stresant?.Bogdan Beceru:?“Ferma noastr? de familie ?i a luat na?tere din dorin?a de a oferi produse alimentare naturale ?i s?n?toase, provenite de la animale crescute cu hran? natural?. La fel este ?i acest produs scos pe pia?? ?n aceste timpuri grele, tochitura de porc Mangali?a”.?CREATIVITATEA MERGE?MAI?DEPARTE...?n prezent, t?n?rul fermier ie?ean Bogdan Beceru lucreaz? la ob?inerea altor produse, ?ncerc?nd s? valorifice tot ceea ce este posibil din porcul Mangali?a, supranumit “porcul somon” sau “ uleiul de m?sline pe 4 picioare”. Astfel, urm?torul preparat care va putea fi adus pe masa rom?nilor din ”Valea lui Bogdan” este reprezenta de?Jum?rile de g?sc? ?n untur? de Mangali?a, tot la borcan, pentru a se putea p?stra o perioad? c?t mai ?ndelungat?.Iat??de ce a renun?at Bogdan Beceru la traiul comod din capitala Moldovei pentru o via?? mai altfel, printre animalele de ferm?.INDUSTRIE ALIMENTARAIndustria carnii intr? pe pierderi! Costuri ridicate si vanzari tot mai mici Agrostandard | 10 May, 2020 | Pierderile estimate pentru anul 2020 in industria carnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depasi mai multe milioane de euro, in conditiile cresterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scaderii eficientei muncii cu aproximativ 30% si a vanzarilor cu 15-20%, sustine Dana Tanase, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC). In acelasi timp, vanzarile s-au prabusit la carnea de pasare, scaderi semnificative fiind inregisrate si la carnatii pentru gratar si mici.“Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro”, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC.Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata, cat si pentru carnea congelata, motivul principal fiind “avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici”.“Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni”, a mai spus directorul executiv al ARC.Grafic ZF: Evolu?ia volumelor Coca-Cola HBC Rom?nia ?n primul trimestru din fiecare anMoara Todireni ??i a?teapt? investitorii Publicitate 11.05.2020 Insol Advisor scoate la v?nzare complexul agro industrial Moara Todireni. Subansamblul, situat ?n Nord-Estul Rom?niei, este o real? oportunitate de afaceri pentru cei care vor s? demareze o investi?ie pe termen lung. Complexul agro-industrial este compus din moar? de gr?u proiectat?, produs? ?i pus? ?n func?iune de Ocrim SPA Italia cu o capacitate de produc?ie construit? de 100 to/24 ore. Moara produce toate tipurile de f?in? din gr?u (inclusiv ?n amestec cu f?ina de secar?, hri?c?, ov?z, orz ?i/sau semin?e) ?i de?ine echipamente tehnologice pentru produc?ia de f?ini speciale. Conform A.N.S.V.S.A. Boto?ani, la data de 14.04.2020, ?n jude?ul Boto?ani, pe l?ng? Moara Todireni mai existau doar 7 mori de gr?u. Aceste mori au ?ns? capacit??i mici de produc?ie, nefiind capabile s? acopere ?ntreaga pia?? din regiune. La o capacitate de produc?ie de 100%, moara ar acoperi aproximativ 57% din consumul de f?in? a jude?ului Boto?ani (48.205 tone fain? consum total Boto?ani cf. INSSE).Dac? moara ar func?iona la o capacitate maxim? ar avea un necesar anual de 36.500 to de gr?u, cantitate care reprezint? aproximativ 31% din produc?ia total? de gr?u a jude?ului Boto?ani (117.290 tone productie totala 2018 cf. INSSE). ?n plus, prin apropierea de frontiera cu Republica Moldova (?n anul 2015 a fost redeschis? Vama St?nca) exist? ?i posibilitatea aprovizion?rii cu cereale din Republica Moldova.Pe l?ng? moar?, complexul dispune de 5 silozuri cu sistem Tornum AB, capacitatea total? a acestora fiind de 10.000 to. (5 silozuri x 2.000 to.). Ca ?i capacitate de depozitare complexul agro-industrial se situiaz? ?n primii 15 juc?tori ca m?rime. La nivelul jude?ului exist? o capacitate total? de depozitare de 552.435 to ?i un num?r total de 149 de juc?tori. Parcul fotovoltaic ?i cl?direa de birouri completeaz? func?ionabilitatea acestui complex agro-industrial.?Valorificarea se va face ca ?i subansamblul func?ional prin licita?ie public?, competitiv?, cu strigare, cu pre? ?n urcare. Subansamblul func?ional este scos la v?nzare la pre?ul de pornire de 4.414.925 Euro.Totodat?, exist? posibilitatea ?nchirierii acestuia, ?n cazul in care nu va fi adjudecat ?n procedura de v?nzare. Pre?ul de pornire al licita?iei pentru ?nchiriere este de 100.000 Lei + TVA pe lun?.Poten?ialul de investi?ie ?n aceast? afacere este str?ns legat de trendul ascendent pe care se afl? industria agricol? rom?neasc?. ?ara noastr? este una dintre ??rile cu cel mai pronun?at profil agrar din Uniunea European?, de?in?nd aproape o treime din totalul terenului agricol al acesteia. Amplasamentul agro-industrial Moara Todireni func?iune ?n anul 2016, a beneficiat de finan?are de la CEC Bank.Licita?iile vor avea loc ?n datele de 22.05.2020 ?i 29.05.2020 iar mai multe informa?ii pot fi ob?inute prin contactarea direct? a organizatorului licita?iilor, administratorul judiciar Insol Advisor SPRL (insoladvisor.ro).?Compania de mor?rit ?i panifica?ie Mopan Suceava a ajuns la afaceri de 90 mil. lei ?n 2019, plus 15%, ?i un profit de 7,3 mil. lei, dublu fa?? de 2018. Compania a avut un num?r mediu de 713 angaja?i ?n 2019 Florentina Ni?u 08.05.2020, ?n 2020, compania investe?te ?n extinderea capacit??ii de produc?ie a produselor de panifica?ie a unit??ii din Suceava, prin achizi?ionarea de utilaje noiMopan Suceava, companie cu activit??i de mor?rit ?i panifica?ie, de?inut? de Elena Coman (90%) ?i Aurelia ?ocu (10%), a ajuns la o cifr? de afaceri de 90 de milioane de lei ?n 2019, ?n cre?tere cu 15% comparativ cu 2018, ?i la un profit de 7,3 milioane de lei, dublu fa?? de anul precedent, arat? datele de la Ministerul de Finan?e.?Compania a avut un num?r mediu de 713 angaja?i ?n 2019, iar anul acesta, ?n contextul pandemiei de COVID-19, a solicitat eliberarea unui certificat pentru situa?ii de urgen?? de tip 1, ce se acord? pentru ?ntreruperea total? sau par?ial? a activit??ii ?n perioada st?rii de urgen??, potrivit Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor.?C?rna?ii ”Gr?t?rel” de la Elit au fost vota?i Produsul anului 2020 ?meatmilk ?11 mai 2020C?RNA?II GR?T?REL – PLIN DE CARNE, printrecele mai apreciate produse ale grupuluiproduc?tor de mezeluri Elit, au fost desemna?i c??tig?tori ai premiului ?Votat Produsul Anului 2020″ ?n categoria “C?rna?i” ?n urma desf??ur?rii competi?iei “Votat Produsul Anului 2020 – Consumatorii Premiaz? Inova?ia” ?n care au votat aproape 5.500 de consumatori, se arat? ?ntr-un comunicat remis redac?iei Meat.Milk.?Acest premiu este o recunoa?tere a calit??ii produselor Elit – Plin de Carne, a perseveren?ei ?i profesionalismului cu care dezvolt?m produse cu gust des?v?r?it, cu care ne m?ndrim.Mul?umim ?i pe aceast? cale echipei care a creat, dezvoltat, promovat ?i pozi?ionat produsul ?n pia??, astfel ?nc?t s? fie accesibil consumatorilor no?tri din ?ntreaga ?ar?. Le mul?umim tuturor pentru votul de ?ncredere ?i pentru statornicia alegerilor lor!”,?a declarat Cristian Or?dan, Director General ELIT.C?rna?ii ?Gr?t?rel? din gama premium “Plin de Carne” sunt un produs de calitate superioar?, perfec?i pentru to?i consumatorii care vor s? se bucure de gustul autentic al produselor rom?ne?ti.Inova?ia produsului const? ?n re?eta sa – carne de porc de calitate ?i amestec de mirodenii bine dozat – ?i ?n procesul preparare simplu, bazat pe zv?ntare ?i afumare (f?r? fierbere), ceea ce confer? c?rna?ilor ?Gr?t?rel? gustul des?v?r?it.Din anul 2019, produsul se reg?se?te ?n pia?? sub o nou? ?nf??isare, cu o nou? etichet? de brand, dar cu aceea?i savoare, fiind ?ntotdeauna alegerea perfect?, ?n orice anotimp ?i la orice mas?.Competi?ia, organizat? ?n perioada 06 martie – 09 aprilie 2020 de c?tre de?in?toarea licen?ei ?Votat Produsul Anului?” ?n Rom?nia – Media Concept Store, a vizat 30 de categorii ?i s-a bazat pe un studiu de pia?? realizat pe un e?antion total de 5.469 de consumatori rom?ni, cu v?rste ?ntre 18-54 ani, din mediul urban, utilizatori de internet.Eroarea maxim? de e?antionare a studiului a fost de maxim +/- 1.3%. ?n categoria “C?rna?i“, e?antionul a fost de 501 responden?i, iar eroarea maxim? de e?antionare a fost de +/- 4.4%.Criteriile de selec?ie au fost: inova?ie, atractivitate, inten?ie de cump?rare. Produsul c??tig?tor a fost votat de c?tre consumatori dintre produse comparate ?n fiecare categorie.Vizibilitatea ?n online a m?rcilor de lactate ?i carne, ?n luna aprilie 2020 ?meatmilk ?11 mai 2020ZeList Monitor?si?fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei??TreeWorks,?au dat publicitatii?Top-ul vizibilitatii??n on-line a m?rcilor de lactate ?i carne, pentru luna aprilie 2020.?Potrivit datelor analizate din pia?a de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este urm?torul:? Dadonino, Olympus, Muller, Activia ?i Napocalct.?n categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de:? LaDorna, Muller Romania, Iaudrtul Danone, Olympus Foods Romania ?i Philadelphia Romania.?n privin?a m?rcilor de carne ?i mezeluri, top-ul categoriei Expresii plaseaz? pe primele cinci locuri: CocoRico, CrisTim, Scandia, Transavia ?i Agricola Bacau, pentru ca primele locuri din categoria Top Players s? fie ocupate de: Scandia Sibiu, Porcul Antrefrig, Pate Bucegi, Cris-Tim ?i Hame Select. Clasamentele complete le pute?i consulta pe iqads.ro.RomaniaFunctioneaza. Productia merge inainte. Si investitiile Agrostandard | 10 May, 2020 Industria alimentara autohtona functioneaza si produce mancare pentru ca romanii sa aiba ce pune pe masa in aceste zile, in care COVID-19 a dat peste cap economia romaneasca si pe cea globala. La Radic Star, producatorul de mezeluri din Stefanestii de Arges, chiar daca activitatea s-a restrans, iar o parte din personal a fost trimis in somaj tehnic, se lucreaza in fabrica! Este drept, nu la capacitate maxima, dar cel mai important este ca se produce. Si in ciuda vanzarilor mai mici sau a faptului ca au cazut pur si simplu comenzile din partea HoReCa, conducerea Radic Star isi pastreaza optimismul si spera la o revenire cat mai rapida la normal si, de ce nu, la finalizarea investitiilor in curs.Mai multe, insa, despre activitatea de la Radic Star puteti afla din interviul acordat de Mirela Ungurenus, asociat si unul dintre administratorii companiei, pentru FoodBiz.? Cum va desfasurati activitatea in aceasta perioada?Noi am mai trecut printr-o criza in 2015 cand am avut un incendiu si au fost distruse din temelii fabrica si abatorul. De atunci am invatat multe, ne-am calit, am capatat si mai multa experienta si incredere in noi si in personalul muncitor si tesa care ne au fost alaturi, iar in aceasta situatie de COVID-19 ne-am mobilizat si mai bine. Pe langa regulile stricte de igiena si siguranta alimentara pe care le avem implementate conform certificatelor ISO si HACCP, am aplicat si regulile impuse prin legislatia elaborata de Guvern pentru aceasta perioada.? Cati angajati lucreaza practic acum?In total, avem circa 280 de angajati pe tot grupul de firme. Pe COVID-19 in industria alimentara s-au produs niste schimbari si a trebuit sa luam hotararea sa dam o mica parte din personal in somaj tehnic pentru doua saptamani. Asteptam cu speranta repornirea economiei pentru a ne relua activitatea la capacitate maxima.? Ati luat masuri speciale in fabrica?Cum am spus sii mai inainte, la noi regulile sunt foarte strict reglementate prin legislatie si prin normele interne de conduita implementate conform certificarilor ISO si HACCP. Avem echipe formate pe fiecare faza de productie care se ocupa de instruirea personalului, aplica si urmaresc respectarea acestor reguli. Procedura de purtare a echipamentelor de protectie – masti, bonete, halate, manusi o aplicam dintotdeauna si ca pe langa acestea am instruit personalul cum sa se comporte in afara unitatii pentru a nu se infecta. Ca si strategie, am decis sa nu se intalneasca schimburile la intrarea in productie si i-am organizat sa lucreze la un interval de 12 ore. Avem grija si o foarte mare responsabilitate fata de ei.? Cum v-ati descurcat in ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima?Nu avem probleme, aprovizionarea de la furnizori a mers in mod normal si in plus, in cadrul grupului de firme avem o ferma de porci care ne asigura 10% din necesar.? V-ati schimbat strategia de business?A trebuit sa ne adaptam la noile circumstante de desfacere prin reprogramarea productiei in functie de cerere. De exemplu inchiderea sectorului HoReCa ne-a afectat piata de desfacere si in plus au fost afectate si comenzile de la hypermarket-uri din cauza schimbarii comportamentului de cumparare al oamenilor. Per total, productia a scazut in conditiile in care comenzile s-au micsorat.? Cum vedeti evolutia in continuare? In cat timp va puteti reveni?Acum este un moment de expectativa.Tot mediul de afaceri asteapta relaxarea si prin repornirea business-urilor legate de domeniul nostru de activitate speram sa ajungem cat de repede la capacitatile normale de productie.? Cum se desfasoara lantul integrat de productie?Gupul de firme din care facem parte detine o ferma de porci la Ciupa (judetul Arges), cu un efectiv de 4.000 de capete pe ciclu, trei cicluri pe an. De asemenea, dispune si de o ferma vegetala de circa 600 ha. Dupa incendiul din 2015 am accesat un proiect pe fonduri europene prin care refacem fabrica si abatorul. Speram ca in octombrie-noiembrie sa se reia activitatea la fabrica de pe vechiul amplasament la Stefanesti (judetul Arges) si prin aceasta sa inchidem lantul integrat de productie.? Aveti si magazine proprii?Avem trei magazine ale noastre, unul este la fabrica si doua in pietele centrale in Pitesti. Ne propunem sa dezvoltam un lant de magazine propriu si sa mergem si pe alte zone cum ar fi Bucuresti.? Ce ati invatat din criza aceasta? Care a fost cea mai mare problema?Aceasta criza ne-a intarit si mai mult, ne-am mobilizat, am redus cheltuielile. Asteptam cu incredere repornirea economiei care este in avantajul tuturor si, de asemenea, sa finalizam proiectul pentru a creste capacitatea de productie si a crea noi locuri de munca.? Oamenilor le este frica sa vina la lucru?Oamenii au inteles de la inceput ca trebuie sa se protejeze si sa respecte regulile de distantare sociala, sa se informeze si sa nu intre in?contact?cu persoane care vin din zone cu risc mare. La Radic Star le-am asigurat toate conditiile in acest sens si astfel am reusit sa nu avem probleme.O nou? platform? online, ?n sprijinul produc?torilor ?i consumatorilor: produsmontan.ro 11 mai 2020?Cotidianul Agricol? Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane (ANZM) a creat platforma?produsmontan.ro?dedicat? produc?torilor care au ob?inut dreptul de utilizare a men?iunii de calitate facultative ?produs montan”, ?n vederea promov?rii produselor montane. Prin aceast? ini?iativ?, ANZM dore?te s? informeze consumatorii din Rom?nia c?, pe l?ng? produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs tradi?ional, ecologic, DOP, IGP, STG, exist? ?i?produsele montane.Men?iunea de calitate ?produs montan”?are recunoa?tere la nivel european ?i vine at?t ?n sprijinul produc?torilor, pentru a-i ajuta s? comunice pe pia?? caracteristicile ?i propriet??ile, care ofer? valoare ad?ugat? propriilor produse agricole, c?t ?i ?n sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.De asemenea, Comisia European? dore?te s? se evite folosirea termenului “munte”??ntr-un mod abuziv ?i s? reglementeze faptul c? produsul care a ob?inut dreptul de utilizare a acestei men?iuni este verificat ?i certificat ca fiind din zona montan?.?n Rom?nia, autoritatea competent? cu verificarea datelor cuprinse ?n caietul de sarcini ?n vederea acord?rii dreptului de utilizare a men?iunii de calitate facultative ?produs montan” este Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Cump?r?torul trebuie s? aib? siguran?a c? atunci c?nd ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este ?ntr-adev?r un produs provenit din munte din materie prim? din zona montan?.Un?produs montan?va fi privit de c?tre cump?r?tor ca un produs de calitate superioar?, cu o origine recunoscut?, ob?inut dintr-o zon? cu un grad redus de poluare.Site-ul?produsmontan.ro?are o structur? simpl?, astfel ?nc?t produc?torii s? fie identifica?i u?or. Prin urmare, pe prima pagin? sunt prezentate categoriile de produse ?i cu un singur click vor fi reda?i to?i produc?torii din categoria respectiv?. De asemenea, exist? op?iunea de a c?uta un produc?tor dup? jude?ul de provenien??.Fiecare produc?tor are afi?ate datele de contact, iar unii dintre ace?tia au ?i site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea s? contacteze direct produc?torii pentru a achizi?iona produsele de care sunt interesa?i.P?n? ?n prezent, exist? un num?r de?165 de produc?tori?care de?in dreptul de utilizare a men?iunii de calitate facultative ?produs montan” pentru?579 de produse montane. Aceste date se reg?sesc ?i ?n Registrul Na?ional al Produselor Montane.Produc?torii sunt ?nregistra?i pe site-ul?produsmontan.ro?de c?tre reprezentan?ii agen?iei dup? ce au primit?Decizia de acordare a dreptului de utilizare a men?iunii de calitate facultative “produs montan”.Poten?ialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calit??i deosebite legate de regiunea locul de origine, precum ?i de metodele tradi?ionale de produc?ie ?i rma?ii despre?Cum se ob?ine men?iunea de calitate facultativ??“produs montan”?sunt disponibile aici:?produsmontan.ro/despre-produs-montan/.Reamintim c? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, prin AFIR, a mai creat o platform?, sub forma unei?aplica?ii denumit? ”CPAC?(Catalogul Produselor Alimentare Certificate)”, care v? duce direct la produc?torii autentici din Rom?nia, fie c? sunt montani, tradi?ionali sau certifica?i pe o alt? schem? de calitate.Prin intermediul acestei aplica?ii, ave?i acces la toate produsele din Rom?nia atestate printr-o schem? de calitate,?vizualizare pe harta GPS a tuturor produc?torilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare ?i contact direct din aplica?ie,?c?utare ?n list? de atestate a producatorilor dup? diverse criterii,?filtrare produse ?ntr-un anumit jude? sau pe o anumit? raz?, ?n func?ie de tipul atestatului ?i categoria de produs,?precum ?i posibilitatea de citire QR Code de pe orice etichet? pentru aflare detalii despre produse.Consum?nd produse montane, contribuim la men?inerea activit??ilor agricole tradi?ionale ?n zona montan?, la dezvoltarea gospod?riilor montane, precum ?i la men?inerea popula?iei ?n zonele de munte.Afl?ndu-ne ?n apropierea Sfintelor Pa?ti, Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane ureaz? fermierilor, produc?torilor agricoli ?i tuturor consumatorilor, s?n?tate, lini?te sufleteasc? ?i bun? ?n?elegere!COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Livr?ri gratuite pentru pacien?ii cronici 8 mai 2020?Ioana Radu? Pacien?ii care sufer? de afec?iuni cronice pot comanda cump?r?turile direct acas?, f?r? costuri de livrare ?i f?r? riscul de a ie?i din cas?, potrivit unui proiect privat intitulat ?Stai acas?. Livr?m ?n siguran??”.Serviciul gratuit de livr?ri se adreseaz? pacien?ilor cu afec?iuni oncologice ?i hematologice, hemofilie, scleroz? multipl? sau fibroz? pulmonar? idiopatic? ?i este disponibil ?ncep?nd de vineri ?n Bucure?ti ?i Ia?i, potrivit unui comunicat transmis presei.Astfel, la ini?iativa Roche Rom?nia, Asocia?ia Tinerii Salveaz? Rom?nia (Ia?i) a extins programul local de sprijin dedicat persoanelor vulnerabile ?i c?tre pacien?ii cronici. De asemenea, Asocia?ia Taxi Gratis (Bucure?ti) ofer? transport pentru aceste persoane ?i serviciul de livrare de cump?r?turi la domiciliu.?Vrem s? contribuim la siguran?a pacien?ilor, de aceea c?ut?m constant solu?ii s?-i ajut?m s? evite locurile aglomerate ?i s?-i scutim de efortul deplas?rii”, a declarat Martine Draullette, director general Roche Rom?nia.Pa?ii pentru accesarea serviciului sunt urm?torii, potrivit comunicatului:Pacientul sun? la num?rul de telefon alocat, corespunz?tor ora?ului unde locuie?te – 0769.740.261 pentru Bucure?ti sau 0.800.800.254 pentru Ia?i;Pacientul spune care sunt produsele de care are nevoie ?i, dac? exist? preferin?e, magazinul de unde pot fi cump?rate;Voluntarul care preia comanda, face cump?r?turile, le dezinfecteaz?, le livreaz? ?n maxim 4 ore;La livrare, pacientul pl?te?te cash doar contravaloarea cump?r?turilor.Buc?t?ria pe patru ro?imiercuri, 12:00?Autor:?Andra Stroe Pentru c? burgerii ?i celebrii hot dogs sunt preparate ?must have” la orice mare festival, dar ?i ?n pauzele scurte de la birou, doi antreprenori au reu?it s? mul?umeasc? ambele categorii de public cu un singur concept: Furgoneta, un restaurant pe patru ro?i. De?i Buze?ti, Pipera ?i Centrul Vechi, zonele ?n care sunt amplasate truck-urile companiei, sunt acum mai pu?in populate, businessul nu a?teapt? s? se ?ntoarc? clien?ii, ci merge la u?a lor, livr?ndu-?i ?n continuare produsele prin platforma foodpanda.Furgoneta Street Chefs a fost fondat? ?n urm? cu 4 ani de c?tre doi prieteni care ?mp?rt??eau pasiunea pentru g?tit ?i pentru buc?t?ria american?. Ace?tia au decis s? renun?e la job-urile lor de atunci pentru a face ceva cu totul nou ?i diferit. ?n prezent, businessul este de?inut de c?tre Mihai Ghi?? ?i Florin T?r?bu??, doi antreprenori tineri cu mult? experien?? ?n pia?a de tehnologie ?i software pentru HoReCa. Povestea lor este similar? cu cea a fondatorilor – afla?i ?n c?utare de noi provoc?ri pe plan profesional, au deschis ?n 2018 prima franciz? Furgoneta, iar la scurt timp dup?, ?n urma deciziei de exit a fondatorilor, au preluat ?ntregul business.?Furgoneta a pornit ca un food truck cu burgeri ?i hot dogs, deschiz?nd pentru prima oar? pe 1 martie 2016 pe Str. Buze?ti 59 din Bucure?ti, cu o investi?ie ini?ial? de aproximativ 50.000 euro. Food truck-ul func?iona permanent ?n acea loca?ie, dar mergea ?i la evenimente ?i festivaluri ?n Bucure?ti ?i ?n apropiere”, poveste?te Florin T?r?bu??, coproprietar Furgoneta.?i cum feedbackul clien?ilor a fost unul pozitiv, iar de fiecare dat? c?nd Furgoneta era plecat? la un eveniment, li se cerea o solu?ie permanent? pentru loca?ia din Buze?ti, ?n 2017, la un an de la deschidere, cei doi antreprenori au pus pe picioare o buc?t?rie fix?, amenajat? ?ntr-un container, care este ?i ?n prezent func?ional? ?n aceea?i loca?ie. ?n paralel, au ?nceput s? participe cu food truck-ul la diverse evenimente din toat? ?ara, ?n special la marile festivaluri de muzic? unde s-au bucurat de un succes imens, ?fiind surprin?i de faptul c? aveam fani care ?tiau de noi ?n Cluj”. ?n 2018 a urmat deschiderea primei loca?ii ?ntr-un spa?iu comercial, ?n Str. Halelor nr. 17, dar ?i prima loca?ie ?n franciz?, ?n cadrul Pipera Plaza. ??n acela?i timp, am f?cut investi?ii majore ?n logistic?, echipamente profesionale ?i amenaj?ri. Toate eforturile noastre s-au v?zut ?n 2019, c?nd cifra de afaceri a avut o cre?tere de 300% fa?? de 2018.” Anul trecut, businessul a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 500.000 euro. ?Anul acesta este unul dificil din punct de vedere al v?nz?rilor ?i cre?terii businessului, ?n primul r?nd din cauza pandemiei ?i a tuturor restric?iilor”, spune Florin T?r?bu??.Specificul buc?t?riei Furgoneta este unul american, cu preparate precum burgeri, hot dogs ?i cartofi pr?ji?i, re?etele fiind ?ntotdeauna create ?i testate de prietenii ?i familiile antreprenorilor ?nainte de a fi incluse ?n meniu. ?Produsele noastre se ?ncadreaz? ?n categoria de comfort food ?i street food, apreciate ?n general de un public larg.”?n momentul de fa??, compania are trei loca?ii fixe: Furgoneta Pia?a Victoriei, Furgoneta Pipera Plaza ?i Furgoneta Centrul Vechi, ?ns? dup? r?sp?ndirea pandemiei ?i instaurarea st?rii de urgen??, au r?mas active doar primele dou?, pentru livr?ri, cu opt angaja?i. ??n aceast? perioada concentrarea s-a mutat pe delivery, av?nd cea mai mare pondere din v?nz?rile noastre. ?n acela?i timp am introdus Burger Box, o cutie special? f?cut? de noi, care include opt burgeri ?i cartofi la un pre? special ?i ?ntr-o prezentare apetisant?. Preg?tim ?i o extindere a meniului cu noi re?ete de burgeri, dar ?i alte produse, ?i avem ?n plan s? folosim food truck-ul ?n diverse loca?ii din Bucure??i pentru a putea extinde zonele de livrare.?n ceea ce prive?te produsele ready to cook, este un proiect vechi al nostru dar ?nc? ?n discu?ii ?i cercetare.” ?n medie, compania livreaz? zilnic ?n jur de 130 de comenzi, ?ntr-o u?oar? sc?dere fa?? de perioada anterioar? st?rii de urgen??. Valoarea medie a acestora este cuprins? ?ntre 70 ?i 80 de lei. ?Produsele vedet? ?n preferin?ele clien?ilor no?tri sunt ?la adev?rat, ?la Clasic, ?la cu capr?, Loaded fries ?i Hotdog New York”, spune T?r?bu??. Potrivit lui, clien?ii Furgoneta sunt persoane cu v?rste cuprinse ?ntre 20 ?i 60 ani, cu venituri medii sau mai mari, cu joburi ?n toate domeniile.De?i businessul a r?mas activ ?i pe timpul pandemiei, antreprenorul spune c? ?un impact mare ?l va avea am?narea sau anularea festivalurilor ?i evenimentelor”.Acest articol face parte din campania #livramacasa lansat? de?foodpanda, cea mai mare platform? de food delivery din Rom?nia, pentru a sus?ine restaurantele locale, ?n noul context generat de pandemia de Covid-19.Profi a ?nchiriat peste 100.000 de mp ?n dou? depozite care vor fi construite de operatorul belgian WDP ?n Timi?oara ?i Craiova, investi?ii evaluate la 70 milioane euro Roxana Rosu 11.05.2020, Retailerul Profi a ?nchiriat peste 100.000 de mp ?n dou? depozite care vor fi construite de operatorul belgian WDP ?n Timi?oara ?i Craiova, investi?ii evaluate la 70 milioane euro, parte a strategiei de extindere a opera?iunilor logistice.”Proiectele sunt parte ale strategiei PROFI de extindere a opera?iunilor logistice ?i acoperirii geografice a Rom?niei, ?n pas cu dezvoltarea agresiv? a re?elei pe care o avem ?n vedere ?n viitor. De asemenea, proiectele se aliniaz? trendurilor din retail, respectiv de a aduce sub acela?i acoperi? toate zonele de depozitare necesare (ambient, refrigerat, congelat). Acest concept garanteaz? calitatea ?i prospe?imea produselor pe care clientul final le g?se?te ?n magazine”, a declarat Pawel Musail, Profi CEO.JLL a reprezentat Profi ?n ambele tranzac?ii, continu?nd astfel parteneriatul dintre cele dou? companii, care s-a materializat p?n? acum ?n 250.000 metri p?tra?i de spa?ii logistice ?n Bucure?ti, Roman, Cluj, Craiova ?i Timi?oara.Cele dou? tranzac?ii marcheaz? un maxim al acestui an ?i vine ?n contextul ?n care retailerii sunt interesa?i s?-?i eficientizeze c?t mai mult lan?urile de distribu?ie prin stabilirea de hub-uri ?n punctele principale din ?ar? astfel ?nc?t s? acopere c?t mai u?or ?i c?t mai rapid nevoile re?elei de retail.Re?eaua Profi are peste 1.250 de magazine ?n 571 localit??i ?i o echip? de peste 20.000 de angaja?i. ”Dac? Timi?oara este deja o zon? logistic? dezvoltat?, proiectul din Craiova va fi primul parc logistic greenfield din zon?, a?a cum au fost la timpul lor ?i centrele PROFI din Cluj ?i Roman. Suntem onora?i c? am putut asista PROFI ?n aceste tranzac?ii ?i ne bucur?m c? am g?sit un partener ?n WDP pentru realizarea acestor proiecte (reprezent?nd un buget de investi?ii de aproximativ 70 milioane de euro), ?n aceste vremuri foarte dificile pentru mediul de afaceri”, a declarat Viorel Opai?, business developer director JLL Rom?nia, care a reprezentat Profi ?n tranzac?ii.?Profi a deschis 20 de magazine noi ?n martie. “Deja de zece ani strategia noastr? e s? cre?tem puternic”Lan?ul de magazine Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, continu? expansiunea ?n ritmul obi?nuit ?n pofida pandemiei de Covid 19, deschiz?nd ?n martie 20 de magazine noi. Num?rul este relativ similar cu cel din primele dou? luni din an, ba chiar pu?in mai mare, ?n pofida faptului c? ?n martie autorit??ile au luat primele m?suri ?n contextul Covid19, iar num?rul de cazuri de ?mboln?viri a crescut puternic.“Fenomenul Covid19 produce schimb?ri semnificative ?n retail, de la nemai?nt?lnite m?suri de protejare a s?n?t??ii ?i p?n? la felul ?n care oamenii rela?ioneaz? ?n magazine sau la modific?ri ?n lan?urile de aprovizionare, toate ?nso?ite de costuri uria?e. Ceea ce ?ns? nu se modific? este strategia Profi”, spun oficialii companiei. Ei anun?? c? vor s? deschid? cel pu?in la fel de multe magazine ca ?n 2019. Retailerul activ pe segmentul de supermarketuri ?i proximitate modern? a deschis anul trecut 260 de magazine noi, ?ncheind 2019 cu un total de 1.184 de unit??i.Dup? deschiderile din martie compania a ajuns la? 1.232 de unit??i care func?ioneaz? ?n 565 de localit??i.?“Misiunea noasatr? este s? ducem hrana c?t mai aproape de casele oamenilor. De aceea, deja de zece ani, strategia noastr? a este s? cre?tem puternic. ?n ciuda tuturor dificult??ilor ?i a vicisitudinilor, Profi se str?duie?te s? ajung? tot mai aproape de clien?ii s?i, deschiz?nd noi magazine asa cum si-a planificat inca de la ?nceput”, spune Pawel Musial, directorul general al Profi.?Profi: Investi?iile neplanificate ?n perioada pandemiei de Covid-19 se ridic? la 3 mil. euro pentru trei luni. Banii au mers ?i merg c?tre produse pentru dezinfectarea magazinelor, c?tre echipamente de protec?ie pentru salaria?i, dar ?i c?tre dotarea supermarketurilor cu marcaje sau cu panouri de protec?ie la casele de marcatPandemia de Covid-19 le-a adus retailerilor v?nz?ri mai mari, ?n special la bunuri alimentare, de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei, dar ?i cheltuieli suplimentare. Mai exact, comercian?ii au investit fiecare c?teva sute de mii sau chiar milioane de euro ?n dezinfectant, panouri de protec?ie la casele de marcat, m??ti ?i m?nu?i pentru salaria?i sau ?n marcaje pe podea pentru ca clien?ii s? poat? p?stra distan?a potrivit? unul de altul.Profi spre exemplu ?i-a bugetat investi?ii de 3 milioane de euro ?n decursul a trei luni ?n astfel de produse.? Cheltuielile cu dezinfectarea magazinelor sau cu echipamentele de protec?ie sunt a?teptate s? continue ?ns? mult? vreme de acum ?nainte. Compania are circa 1.250 de magazine ?i 20.000 de salaria?i.Kaufland face pa?i c?tre online ?i livr?ri la domiciliu: nem?ii lanseaz? pachete standard pe care le vor livra la nivel na?ional?Cristina Ro?ca 10.05.2020 Grupul german Kaufland, liderul pie?ei locale dup? cifra de afaceri, intr? pe segmentul online ?i livr?ri la domiciliu prin lansarea de pachete predefinite cu alimente de strict? necesitate pentru ?ntreaga familie. Nem?ii, care nu aveau p?n? acum servicii de gen, sunt al doilea retailer dup? Auchan care lanseaz? astfel de pachete.Oficialii Kaufland spun c? astfel vor ajunge ?n toate zonele rurale, de fapt ?n toate localit??ile din Rom?nia. Pachetele standard pot fi comandate online sau telefonic.?Pachetele ofer? selec?ii de produse esen?iale ce acoper? cump?r?turile de baz? pentru cel pu?in o s?pt?m?n?, ?n dou? variante”, spun reprezentan?ii nem?ilor.Pachetul standard de 39 kg con?ine de la produse de panifica?ie, f?in?, m?lai, orez, ulei, conserve de legume sau pate, lapte, zah?r, cafea ?i paste, p?n? la fructe, legume ?i ap? ?i altelePachetul standard plus de 46 de kg este pentru familii extinse, cu un num?r suplimentat de produse.Pre?urile ?ncep de la 150 lei pentru op?iunea standard, respectiv 240 de lei pentru cea extins?, plus transport. Toate modalit??ile de plat? sunt disponibile, at?t cu cardul la plasarea comenzii sau la sosirea curierului la destina?ie, acolo unde este posibil, c?t ?i ?n numerar.Nem?ii au ?n Rom?nia circa 130 de magazine pe formatul hipermarketurilor cu pre?uri mici ?i afaceri de circa 11 miliarde de lei ?n 2018, ultimul pentru care exist? date publice.Mega Image a intrat ?n Oradea cu primul magazin. Urmeaz? Sibiul, a doua pia?? nou? din 2020. ?E perioada ?n care credem c? este important s? continu?m s? investim“Cristina Ro?ca 11.05.2020 Bucure?tiul ?i Ilfovul g?zduiesc peste 70% din totalul magazinelor Mega Image,??Compania are bugetate aproape 100 de magazine noi ?n acest an, iar p?n? acum a deschis circa 25, conform calculelor ZF.Retailerul olandezo-belgian a intrat pe pia?a din Oradea cu primul s?u magazin, situat pe bulevardul ?tefan cel Mare nr. 79. P?n? la finalul anului alte dou? unit??i vor fi deschise ?n acest ora?.Oficialii companiei spun c? deschiderea face parte din planul de expansiune ?n teritorii noi din ?ar?, ?n ora?e care sunt centre urbane puternice, cu poten?ial ?i dezvoltare accelerat?. Recent ei anun?aser? c? pentru acest an sunt pe list? Oradea ?i Sibiu. Astfel, urmeaz? primul magazin Mega Image ?n ora?ul din inima ??rii.Cum va ar?ta pia?a de restaurante postpandemie: zece schimb?ri ale modului ?n care ie?im la mas? sau la cafea Cristina Ro?ca 10.05.2020, Autorit??ile au anun?at c? restaurantele nu se vor deschide ?ncep?nd cu data de 15 mai, reluarea activit??ii urm?nd a avea loc la o dat? ulterioar? ce va fi stabilit? ?n func?ie de evolu?ia num?rului de cazuri de coronavirus. Restaurantele au primit ultimii clien?i acum dou? luni. ?n prezent func?ioneaz? doar diviziile de livr?ri, acolo unde ele exist?.Pia?a de restaurante, cafenele ?i baruri este una dintre cele mai lovite din economie de pandemia de Covid-19. Este vorba de o industrie de 15-17 mld. lei ?i de 36.000-40.000 de localuri care sunt ?nchise ?i a?teapt? aprobarea autorit??ilor pentru a redeschide. Ce este important de spus ?ns? este c? ?i dup? ce ??i va deschide u?ile pentru clien?i industria nu va ar?ta ca ?nainte de 15 martie, urm?nd ?n viitorul apropiat s? existe o nou? realitate.? P?n? la g?sirea unui tratament sau a unui vaccin pentru Covid-19, Ziarul Financiar ?i juc?tori din industrie au f?cut un exerci?iu de imagina?ie pentru a vedea cum va ar?ta industria restaurantelor ?i cafenelelor. Am creionat astfel zece schimb?ri ale modului ?n care ie?im la mas? sau la cafea.Restaurantele ?i barurile, o pia?? de 15-17 mld. lei ?i 400.000 de salaria?i, a c?rei soart? r?m?ne sub semnul ?ntreb?rii. Ie?itul ?n ora? ar putea deveni un lux ?Cristina Ro?ca 09.05.2020, Nici dup? ce ??i va deschide u?ile pentru clien?i industria nu va ar?ta ca ?nainte de 15 martie, urm?nd ?n viitorul apropiat s? existe o nou? realitate.Restaurantele, cafenelele ?i barurile au descuiat u?ile dar nu au voie s? le deschid? pentru a primi primii clien?i dup? deja dou? luni de pauz?. Mai exact, proprietarii de localuri spun c? sunt gata s? ??i reia activitatea ??i m?ine“, dar au nevoie de acordul autorit??ilor care ?nc? nu ?nainteaz? o dat?.Exist? doar o certitudine, c? aceast? dat? nu va fi 15 mai, c?nd ??i vor relua activitatea saloanele de ?nfrumuse?are, muzeele ?i cabinetele stomatologice. ?n cazul restaurantelor, cafenelelor ?i barurilor data se va decide ?n func?ie de evolu?ia num?rului de cazuri.Prelungirea acestui termen ?ns? ?nseamn? intrarea ?n moarte clinic? pentru multe afaceri care nu vor mai redeschide dup? aceea. De altfel, juc?torii din pia?? estimeaz? c? pia?a de restaurante, cafenele ?i baruri s-ar putea ?njum?t??i ?n 2020 pe fondul pandemiei actuale, la8-9 mld. lei. La fel, ar putea ?terge cu buretele 30-40% din num?rul de firme ?i localuri ?i ar putea duce la dispari?ia a 30.000-50.000 de locuri de munc?.Pia?a de restaurante, cafenele ?i baruri este una dintre cele mai lovite din economie de pandemia de Covid-19. Este vorba de o industrie de 15-17 mld. lei ?i de 36.000-40.000 de localuri care sunt ?nchise ?i a?teapt? aprobarea autorit??ilor pentru a redeschide.Ce este important de spus ?ns? este c? nici dup? ce ??i va deschide u?ile pentru clien?i, industria nu va ar?ta ca ?nainte de 15 martie, urm?nd ?n viitorul apropiat s? existe o nou? realitate. Spa?iile din restaurante, dar ?i din cafenele ?i baruri, vor fi reconfigurate pentru a se men?ine distan?a recomandat? de 1,5-2 metri ?ntre clien?i. Astfel, num?rul de locuri din interior sau de pe teras? se va reduce considerabil. ?ns? nu doar at?t, ?i ?ncas?rile se vor reduce. Angaja?ii restaurantelor vor fi nevoi?i s? poarte ?n permanen?? masc? ?i m?nu?i. Aceste echipamente ?nseamn? ?ns? costuri suplimentare pentru proprietari.Astfel, pre?urile din restaurante, cafenele ?i baruri ar putea cre?te ca urmare a costurilor suplimentare cu care se confrunt? proprietarii de localuri, ?nc?t ie?itul ?n ora? ar putea deveni un lux.IONEL DANC?:"Mall-urile, restaurantele ?i terasele r?m?n ?nchise pe durata st?rii de alert?" C.B. Politic??/?11 maiProiectul de lege adoptat luni de guvern privind starea de alert? prevede c? mall-urile, restaurantele ?i terasele r?m?n ?nchise pe durata st?rii de alert?, iar cet??enii vor fi obliga?i s? poart? masc? de protec?ie ?n magazine, la serviciu, ?n spa?iile publice ?nchise ?i ?n transportul ?n comun, a anun?at luni Ionel Danc?, ?eful cancelariei premierului.Alte m?suri cuprinse ?n proiectul trimis spre aprobare Parlamentului:Regimul juridic al contraven?iilor e asimilat cu OUG 2/20012?n malluri pot r?m?ne deschise magazinele care v?nd articole electronice cu livrare la domiciliu ?i magazinele care au acces direct din exteriorul incinteiS?n?tate: posturile vacante din Ministerul S?n?t??ii pot fi ocupate de personal contractual f?r? concurs pentru durata st?rii de alert?Se instituie obligativitatea purt?rii m??tii ?n spa?ii comerciale, locul de munc?, spa?ii publice ?nchise ?i mijloacele de transport ?n comunSe pot plafona pre?urile la medicamente, echipamente de protec?ie, dezinfectan?iMunc?: Valabilitatea contractelor colective de munc? se prelunge?te pe durata st?rii de alert?, plus 90 de zile dup? expirarea acesteia?n institu?iile publice centrale ?i locale ?i ?n firmele cu capital de stat se instituie obliga?ia programelor individualizate de munc? astfel ?nc?t s? existe un interval de o or? la sosire ?i plecare ?ntre angaja?iInstitu?iile ?i autorit??ile publice pot angaja personal f?r? concurs ?n func?ie de nevoile determinate de prevenirea ?i combaterea situa?iei care a determinat starea de alert? pe durat? determinat? de 6 luniDIVERSESute de kilograme de carne expirat?, confiscate la Miercurea Sibiului ?i Avrig. Amenzi cu nemiluita 11/05/2020Poli?i?tii au avut, s?mb?t?, activit??i pe linia prevenirii ?i combaterii comer?ului ilicit ?n ora?ele Miercurea Sibiului ?i Avrig, precum ?i ?n localit??ile ?nvecinate.Au fost verifica?i 35 de agen?i economici, ?n urma neregulilor constatate fiind aplicate 26 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 75.000 lei.Poli?i?tii au confiscat suma de 2.931,52 de lei, nefiscalizat? de c?tre ?agen?ii economici care ?ncasau bani de la clien?i, dar nu emiteau bonuri fiscale.De asemenea, au fost ridicate ?i predate reprezentan?ilor D.S.V.S.A. Sibiu 222,4 kg de produse din carne congelat? ?i produse lactate, care fie erau expirate sau nu aveau afi?at termenul de valabilitate, fie nu erau ?nso?ite de documente de provenien??.Valoarea produselor confiscate se ridic? la suma de 3.100 de lei.Ilfov | Teren agricol cultivat cu canabis. Doi b?rba?i au fost re?inu?i de DIICOT 11.05.2020 Doi trafican?i de droguri au fost re?inu?i de procurorii DIICOT sub acuza?ia c? au ?nfiin?at culturi succesive de canabis pe un teren agricol din comuna G?neasa, jude?ul Ilfov, informeaz??Agerpres.Potrivit unui comunicat al DIICOT, inculpa?ii V.M. ?i V.C.A. au fost re?inu?i pentru 24 de ore, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de trafic de droguri de risc, urm?nd a fi prezenta?i luni Tribunalului Bucure?ti cu propunere de arestare preventiv? pentru o perioad? de 30 de zile.Procurorii sus?in c? cei doi inculpa?i au ?nfiin?at ?i dezvoltat, pe un teren agricol pe care ace?tia ?l de?ineau pe raza comunei G?neasa, jude?ul Ilfov, mai multe culturi succesive de canabis, ?n scopul trafic?rii.Procurorii DIICOT - Structura Central?, ?mpreun? cu ofi?eri de poli?ie judiciar? din cadrul DCCO - Serviciul Antidrog, au efectuat, duminic?, trei perchezi?ii domiciliare, ?n urma c?rora au fost ridicate 150 de plante de canabis, cantitatea de aproximativ 200 grame de mas? vegetal? uscat?, sumele de 13.550 de lei ?i 100 de euro, l?mpi, ventilatoare, stabilizatoare de tensiune, fertilizatori, precum ?i 4 grindere ?i 2 c?ntare electronice.Ac?iunea a fost efectuat? cu sprijinul lupt?torilor din cadrul Brig?zii Speciale de Interven?ie a Jandarmeriei.Editor web: Liviu CojanUNIUNEA EUROPEANA CE: Consultare publica privind politica de promovare a produselor agroalimentare :?Comisia Europeana 08 Mai 2020Ieiri, 8 mai, Comisia Europeana lanseaza o consultare publica privind politica UE de promovare a produselor agricole si alimentare. Consultarea se desfasoara in cadrul unei evaluari globale a politicii actuale si urmareste sa inregistreze reactiile cetatenilor si ale partilor interesate cu privire la eficacitatea si relevanta masurilor actuale, la coerenta acestora cu actiunile UE din alte domenii si cu privire la valoarea adaugata a implementarii acestei politici la nivelul isarul pentru agricultura, Janusz?Wojciechowski, a declarat:??Produsele agricole si alimentare europene sunt bine cunoscute pentru nivelurile lor ridicate de siguranta si de calitate. Politica noastra de promovare contribuie la mentinerea acestei reputatii bune si la sprijinirea competitivitatii produselor noastre la nivel mondial. Dar este important sa ne asiguram ca facem acest lucru intr-un mod cat mai eficient si mai rentabil, contribuind in acelasi timp la productia si consumul durabile. Prin urmare, punctele de vedere ale partilor interesate din UE sunt foarte valoroase pentru noi si astept cu interes evaluarea si ideile lor de imbunatatire.”Obiectivul politicii UE de promovare a produselor agricole si alimentare este stimularea competitivitatii si a consumului produselor provenind din UE, in interiorul si in afara Uniunii. Actiunile de promovare contribuie la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole si ale metodelor de productie din UE si sunt menite sa faca cunoscute?produsele cu indicatii geografice protejate?si?produsele bio.?Consultarea?va fi deschisa timp de 18 saptamani.Pactul Ecologic European, un pericol pentru fermieri? In?mai 10, 20201000 de miliarde de euro ?n urm?torii 10 ani – acestea vor fi fondurile pe care Uniunea European? le va investi prin Green Deal – pactul ecologic prin care vrea s? reduc? poluarea. ?n condi?iile ?n care pactul ecologic va afecta aproape toate industriile productive ?i agricultura ?i este nevoie de investi?ii suplimentare ?n cercetare ?i inovare, pentru identificarea solu?iilor potrivite. Invitatul emisiunii ”Agricultura, o ?ans? pentru Rom?nia”, Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, ?ntr-o discu?ie cu relizatorul C?t?lin Len?a, a precizat c? noile condi?ii ?i cerin?e impuse de acest pact nu fac dec?t s? creeze o presiune suplimentar? pe umerii fermierilor.”Implementarea Green Deal este o certitudine din toamn?, iar tunurile vor fi puse pe Comisia European?, c?t ?i pe fermieri. Ace?tia trebuie s? vin? cu acele standarde, impuse de societatea civil?. Toate aceste obliga?ii reprezint? dificult??i pentru fermierii europeni, pentru c? sunt nevoi?i s? ?in? pasul cu ceilal?i concuren?i de pe alte meridiane. ?nseamn? din ce ?n ce mai pu?ine mijloace de protejare a culturilor, pentru ca sunt substan?e ?i tehnologii care dispar de pe pia??. Este de asemena o legisla?ie dificil de penetrat ?n ceea ce prive?te ameliorarea de precizie a plantelor, atunci c?nd vorbim de noile tehnologii de ameliorare. Sunt tot felul de presiuni ?i de rigori, care vor face fermierii europeni necompetitivi pe termen scurt sau mediu” a afirmat Cristina Cionga, director afaceri europene APPR.Cu toate acestea, UE va oferi sprijin financiar ?i asisten?? tehnic? pentru a ajuta cet??enii, ?ntreprinderile ?i regiunile cele mai afectate de trecerea la economia verde. Pentru aceasta, a creat Mecanismul pentru o tranzi?ie just?, care va contribui la mobilizarea a cel pu?in 100 de miliarde EURO ?n perioada 2021-2027 ?n regiunile cele mai afectate.Emisiunea? “Agricultura, o ?ans? pentru Rom?nia”? este o ini?iativ? a Asocia?iei pentru Sprijinirea Dezvolt?rii Agriculturii,ini?iativ? sus?inut? de Agro TV, Profit TV ?i Look Pus. AL?TUR?-TE? ACESTUI? PROIECT! Mai multe informa?ii pe??asdar.roCOMISIA EUROPEANA?? 8 May 2020 BrusselsState aid: Commission approves €650 million Dutch scheme to compensate companies in the floriculture, specialty horticulture and potato sectors for damage caused by coronavirus outbreakThe European Commission has found a €650 million Dutch scheme that compensates companies in the floriculture, specialty horticulture and potato sectors for the loss of revenue or additional costs related to the collapse in demand for their products to be in line with EU State aid rules.Executive Vice-President Margrethe?Vestager, in charge of competition policy, said:?“This €650 million Dutch scheme enables the Netherlands to compensate Dutch businesses active in the?floricultural, horticulture and potato sectors for the damage they have suffered due to the coronavirus outbreak and help them to continue their activities in these difficult times. We are working closely with Member States to find workable solutions to support companies in these difficult times, in line with EU rules.”The Netherlands notified to the Commission a €650 million aid scheme, of which €600 million will be allocated to aid farmers and traders in the floricultural sector and companies in the specialty horticultural sector for the food-service market, who have been negatively affected by the coronavirus outbreak. The remaining €50 million will be allocated to compensate potato growers affected by the outbreak.Under the scheme, these operators will be entitled to compensation for certain damages suffered. As notified by Netherlands, the compensation in the form of direct grants can cover a maximum of 70% of the loss of revenue or additional costs for farmers and traders in the floricultural sector and companies in the specialty horticultural sector and a maximum of 44% of the loss of revenue or additional costs for potato growers.The Commission assessed the measure under Article?107(2)(b)?of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU), and the European Union?Guidelines for State aid in the agricultural and forestry sectors and in rural areas 2014 to 2020. The latter set out criteria for the assessment of damage caused by exceptional occurrences to compensate companies in the agricultural sector under Article 107(2)(b) TFEU.The Commission considers that the coronavirus outbreak qualifies as an exceptional occurrence, as it is an extraordinary, unforeseeable event having a significant economic impact. As a result, exceptional interventions by the Member States to compensate for the damages linked to the outbreak are justified.The Commission found that the Dutch aid scheme will compensate damages that are directly linked to the coronavirus outbreak. It also found that the measure is proportionate, as the foreseen compensation does not exceed what is necessary to make good the damage.The Commission therefore concluded that the scheme is in line with EU State aid rules.BackgroundFinancial support from EU or national funds granted to health services or other public services to tackle the coronavirus situation falls outside the scope of State aid control. The same applies to any public financial support given directly to citizens. Similarly, public support measures that are available to all companies such as for example wage subsidies and suspension of payments of corporate and value added taxes or social contributions do not fall under State aid control and do not require the Commission's approval under EU State aid rules. In all these cases, Member States can act immediately.When State aid rules are applicable, Member States can design ample aid measures to support specific companies or sectors suffering from the consequences of the coronavirus outbreak in line with the existing EU State aid framework. On 13 March 2020, the Commission adopted a?Communication on a Coordinated economic response to the COVID-19 outbreak?setting out these possibilities.In this respect, for example:?Member States can compensate specific companies or specific sectors (in the form of schemes) for the damage suffered due and directly caused by exceptional occurrences, such as those caused by the coronavirus outbreak. This is foreseen by Article 107(2)(b)TFEU.?State aid rules based on Article 107(3)(c) TFEU enable Member States to help companies cope with liquidity shortages and needing urgent rescue aid.?This can be complemented by a variety of additional measures, such as under the de minimis Regulation and the General Block Exemption Regulation, which can also be put in place by Member States immediately, without involvement of the Commission.In addition to the existing possibilities already foreseen by existing EU State aid rules, on 19 March 2020, the Commission adopted a State aid?Temporary Framework?to enable Member States to use the full flexibility foreseen under State aid rules to support the economy in the context of the coronavirus outbreak. It was?amended on 3 April 2020.The Temporary Framework, based on Article 107(3)(b) TFEU, recognises that the entire EU economy is experiencing a serious disturbance. To remedy that, the Temporary Framework provides for the following types of aid: (i) Direct grants, selective tax advantages and advance payments; (ii) State guarantees for loans taken by companies from banks; (iii) Subsidised public loans to companies; (iv) Safeguards for banks that channel State aid to the real economy; (v) Public short-term export credit insurance; (vi) Support for coronavirus related research and development (R&D); (vii) Support for the construction and upscaling of testing facilities; (viii) Support for the production of products relevant to tackle the coronavirus outbreak; (ix) Targeted support in the form of deferral of tax payments and/or suspensions of social security contributions; (x) Targeted support in the form of wage subsidies for employees.The Temporary Framework will be in place until the end of December 2020. With a view to ensuring legal certainty, the Commission will assess before that date if it needs to be extended.The non-confidential version of the decision will be made available under the case number SA.57217 in the?State aid register?on the Commission's?competition?website once any confidentiality issues have been resolved. New publications of State aid decisions on the internet and in the Official Journal are listed in the?State Aid Weekly e-News.More information on the temporary framework and other action the Commission has taken to address the economic impact of the Coronavirus pandemic can be found?here.UNGARIADe ce investe?te Viktor Orban ?n Transilvania. Kelemen Hunor: Aceasta e strategia Mihai Ciobanu?/ 09 mai 2020 / 09:08Kelemen Hunor, pre?edintele UDMR, a vorbit despre fondurile pe care le aloc? Ungaria fermierilor din Transilvania.??ntr-un interviu acordat DC News TV, Kelemen Hunor, pre?edintele UDMR, a vorbit despre fondurile pe care Viktor Orban, premierul Ungariei, le aloc? fermierilor din Transilvania, explic?nd care este motiva?ia acestui gest."Fondurile nu au fost dirijate pe criterii etnice. Dac? ve?i face o analiz?, ve?i vedea c? au primit ?i fermierii rom?ni ajutoare ?n Mure?, Covasna, Harghita, acolo unde au mers aceste ajutoare. Au primit deja ?i utilajele agricole sau pentru ce au aplicat solicit?rile.E strategia lor, nu pot da foarte multe explica?ii pentru c? nu eu am g?ndit-o, dar dac? are aceast? posibilitate, orice guvern ?ncearc? s? investeasc? undeva de unde crede c? vor exista ?i beneficii financiare. P?n? la urm?, exist? un raport, o leg?tur? economic? ?ntre Rom?nia ?i Ungaria ?n agricultur?, ?n industria alimentar?. Dac? noi, de exemplu, am investi ?n Republica Moldova, ?n Serbia, ?n Ungaria, tot ?n aceste zone, atunci beneficiari ar fi ambele ??ri", a explicat pre?edintele UDMR, Kelemen Hunor. ? ELVETIAOamenii au format o coad? de peste un kilometru la Geneva pentru a primi ajutor alimentar 10 mai 2020, 00:35 deNews.ro Coad? pentru a primi alimente gratuite ?n Elve?ia 9 mai 2020 FOTO EPA-EFE Peste 1.000 de oameni au stat s?mb?t? la coad? ?n Geneva pentru a primi pachete cu alimente gratuite, ceea ce scoate ?n eviden?? impactul avut de epidemia de coronavirus asupra s?racilor ?i imigran?ilor ne?nregistra?i chiar ?i ?n bogata Elve?ie, transmite Reuters. Coada s-a ?ntins pe o distan?? de peste 1 kilometru ?n afara unui patinoar unde voluntarii au ?mp?r?it aproximativ 1.500 de pachete oamenilor care au ?nceput s? se a?eze la coad? de la 5 diminea?a. ? ”La sf?r?itul lunii am buzunarele goale. Trebuie s? pl?tim facturi, asigur?ri, totul”, a declarat Ingrid Berala, o rezident? din Geneva originar? din Nicaragua, care lucreaz? part-time. ? ”Este extraordinar pentru c? este m?ncarea pe o s?pt?m?n?, o s?pt?m?n? de u?urare...Nu ?tiu pentru s?pt?m?na viitoare”, a spus ea. ? ?ntr-o ?ar? cu aproape 8,6 milioane de locuitori, 660.000 de persoane din Elve?ia erau s?race ?n 2018, potrivit organiza?iei de caritate Caritas, majoritatea fiind p?rin?i unici ?i persoane cu un nivel sc?zut de educa?ie, care nu ??i pot g?si de lucru dup? pierderea locului de munc?. ? Peste 1,1 milioane de persoane sunt ?n risc de s?r?cie, ceea ce ?nseamn? c? au sub 60% din venitul mediu, care ?n 2018 este de 6.538 de franci elve?ieni pentru o slujb? cu program full-time. ? DANEMARCA BY?LANTULALIMENTAR??2020-05-11??”Mai pu?in? sare, mai pu?in? carne ro?ie ?i procesat?, mai pu?ine gr?simi saturate” sunt cuvintele de ordine ?n Danemarca, dup? ce Ministerul Alimenta?iei a lansat ?n ianuarie anul acesta un ghid al alimenta?iei s?n?toase.Recent, Universitatea din Copenhaga a dat publicit??ii un studiu potrivit c?ruia orientarea obiceiurilor alimentare c?tre hrana s?n?toas?, ecologic?, ar aduce beneficii nu numai consumatorilor individuali, dar ?i societ??ii ?n ansamblul ei: vor sc?dea cheltuielile pentru s?n?tate ( nu ar mai fi nevoie de 5% din num?rul actual de paturi de spital, except?nd, desigur, necesit??ile generate de pandemia Covid -19, ar fi de precizat ), se va reduce impactul asupra climei ?i va cre?te productivitatea muncii.Ministrul danez al Alimenta?iei Mogens Jensen a solicitat autorit??ilor veterinare ?i alimentare s? ia ?n considerare concluziile cercet?torilor ?n activitatea lor privind noile sfaturi alimentare ecologice. De asemenea, ?mpreun? cu ministrul Climei, Mogens Jensen va lansa o campanie cu sfaturi despre modul ?n care danezii pot avea m?ncare cotidian? mai ecologic?, cu mai pu?in? carne ?i mai multe legume, potrivit unui articol publicat de .“Dac? putem ajuta mai mul?i oameni s? ob?in? o via?? mai bun?, mai lung? ?i mai productiv?, ?n acela?i timp economisind bani ?n asisten?a medical?, noi, ca societate, avem obliga?ia de a ac?iona. Acest lucru nu se aplic? numai consumatorului individual. De asemenea, m? adresez ?i juc?torilor importan?i, deoarece comer?ul cu am?nuntul poate face diferen?a ?i poate s?-i ajute pe consumatori s? fac? alegeri s?n?toase ?i s? pun? ?n co?ul de cump?r?turi hran? ecologic?. Doresc s? ?ncurajez asta ”, a ad?ugat Mogens Jensen.olaborarea cu companiile din toat? zona alimentar? este o parte important? a eforturilor autorit??ilor de a-i determina pe danezi s? aib? obiceiuri alimentare mai s?n?toase ?i mai ecologice. Acest lucru se realizeaz? prin intermediul Parteneriatului pentru inovare, ?n cadrul c?ruia colaboreaz? comercian?ii cu am?nuntul, produc?torii de alimente ?i autorit??ile. ?n parteneriatul public-privat, Consiliul pentru alimente s?n?toase se al?tur?, de asemenea, actorilor publici ?i priva?i ?i societ??ii civile pentru obiective comune, cum ar fi crearea unei culturi alimentare s?n?toase pentru genera?ia urm?toare. GERMANIAVestul s?lbatic. Cum ??i fur? fermierii germani sezonerii veni?i la cules de sparanghel / Rom?nii s-au revoltat, apoi s-au certat ?ntre ei?11 MAI 2020?Rom?nii care lucreaz? la ferm? de sparanghel ?i c?p?uni din Germania s-au revoltat, nemul?imi?i de regulile angajatorului, apoi s-au luat la ceart? ?ntre ei. Totul a degenerat, iar muncitorii au ?nceput s? se amenin?e unii pe al?ii.Ferma, situat? ?n apropiere de localitatea Darmstadt, care este condus? de Anja Hamm ?mpreun? cu so?ul ?i unchiul ei, trece printr-o situa?ie grav? generat? de muncitorii sezonieri rom?ni, relataz? Frankfurter Allgemeine, citat? de Digi24.roNemul?umi?i c? unii au refuzat s? participe la revolt?, rom?nii au ?nceput s? se certe ?i ?ntre ei. ?Cei care nu au luat parte la revolt?, au fost amenin?a?i de colegi: C?nd te ?ntorci acas?, ??i vei g?si familia din Rom?nia ?ntr-un scaun cu rotile”, poveste?te proprietara fermei.Se pare c? revolta a izbucnit, de fapt, dup? ce o alt? ferm? din Turingia i-a ademenit pe rom?ni cu salarii mai mari, iar a doua zi dup? scandal, un autobuz al acestei ferme a ap?rut ?n curte. Opt dintre muncitorii sezonierii rom?ni s-au urcat ?n el ?i au plecat.?Pe de o parte, m? bucur c? au disp?rut problemele din curtea mea. Dar fiecare om care muncea era important”, mai spune Anja Hamm.Din cauza lipsa for?ei de munc?, fermierii din Germania se ?bat” pe muncitorii rom?ni, oferind salarii mai mari, ?n condi?iile ?n care sparanghelul r?m?ne pe c?mp. Cite?te integral pe?Digi24.roAUSTRIADupa alte tari, acum sta si Austria la coada pentru zilierii romani. Romania sta la alta coada In?mai 10, 2020Dupa Germania, Marea Britanie si Italia, acum, primul tren special destinat transportului lucr?torilor sezonieri rom?ni ?n Austria va pleca duminic? 10 mai din Timi?oara.? Aproximativ 350? de concetateni? se vor sui in vagoane pentru a ajunge in campurile si solariile fermierilor sustinuti de guvernul de la Viena. Toata aceasta “armata de culegatori romani” a fost creata la cererea “partenerului strain”, punandu-se in miscare instrumente diplomatice si politice din cele doua state.Din comunicatul oficial al CFR:“Primele trenuri special comandate pentru asigurarea transportului lucr?torilor sezonieri la Viena sunt solicitate s? circule ?ncep?nd cu finalul acestei s?pt?m?ni, ca urmare a cererii operatorului feroviar de c?l?tori din Austria (OBB) ?i a discu?iilor purtate ?ntre autorit??ile din Austria ?i Rom?nia. CFR C?l?tori particip?, ?n calitate de operator feroviar, la efectuarea acestui transport, ?n parteneriat cu compania austriac? OBB, organizatorul acestei ac?iuni.”?Potrivit sursei citate, sunt preg?tite, ?n prima parte a acestui program, dou? perechi de trenuri cu plecare din Viena la Timi?oara, ?n datele de 9 ?i 12 mai (plecare din Viena ora 23:05), respectiv cu plecare de la Timi?oara la Viena ?n datele de 10 ?i 13 mai 2020 (plecare din Timi?oara ora 21:13).Compania atrage aten?ia c? sunt o serie de reguli pentru c?l?toria cu aceste trenuri. Astfel, OBB ?i autorit??ile din Austria se ocup? de rezervarea locurilor pentru trenurile special comandate. De asemenea, responsabili de selec?ia ?i deplasarea pasagerilor cu aceste trenuri sunt?agen?iile de recrutare din Austria.To?i c?l?torii au obligativitatea s? poarte masc? de protec?ie la urcarea/cobor?rea din trenuri ?i pe durata c?l?toriei. Pentru opera?iunile de ?mbarcare/debarcare a c?l?torilor vor fi asigurate culoare special amenajate pentru accesul, respectiv p?r?sirea organizat? a incintei sta?iei de cale ferat?.Ministerul Transporturilor, Infrastructurii ?i Comunica?iilor a emis ordinul prin care se aprob? procedura pentru circula?ia trenurilor de c?l?tori special comandate ?n vederea transportului de lucr?tori sezonieri, inclusiv al celor care desf??oar? activit??i de ?ngrijire a persoanelor vulnerabile, ?ntre Rom?nia ?i alte state membre ale Uniunii Europene, pe perioada st?rii de urgen?? cauzat? de pandemia de COVID-19.In cazul in care vom avea informatii despre un tren cu zilieri, care va pleca din Moldova spre sudul sau sud estul legumicol al Romaniei, imediat va vom da de veste.OLANDACum usuc? olandezii lucerna? Ferma ?11 mai 2020 Lucerna este considerat? regina plantelor furajere - cultivarea ?i utilizarea ei ca furaj ofer? ?ns? multe avantaje. Cu ocazia unei vizite ?n Olanda, am studiat ?ndeaproape instala?ia de uscare a lucernei de?inut? de compania Oldambt.Regina plantelor furajere - lucerna a primit acest nume pe bun? dreptate. ?n partea noastr? de lume, aceast? plant? este cultivat? deja din antichitate; atunci era, predominant, furaj pentru cai. ?n secolul 18 a fost introdus? ?n sistemul de rota?ie a culturilor. Planta leguminoas? prezint? multe?avantaje:?prin cre?terea r?d?cinilor puternice, af?neaz? solul, ?l ?mbog??e?te cu humus, iar datorit? capacit??ii sale crescute de fixare a azotului, este foarte potrivit? ca ?i cultur? premerg?toare. Instala?ia de la Oldambt produce pele?i de iarb? ?i de lucern?, precum ?i paie tocate ?i m?cinate ?i ?i-a asigurat succesul ?n acest domeniu. Am fost s? vedem recolta de lucern? ?n aceast? regiune ?i am vizitat ?i instala?ia din Oostwold, iar acum v? putem oferi o perspectiv? interesant?.Compania B.V. Oldambt exist? ?nc? din 1951, iar din 1974 se afl? ?n loca?ia actual?. Luit Heikens este manager aici din 2002 ?i ne-a f?cut o scurt? prezentare despre specificul cultiv?rii lucernei. ?Lucerna este cultivat? ?n regiunea Frislandia de Est ?nc? de la mijlocul anilor 1990. Prin introducerea reglement?rilor cu privire la ?nverzire, num?rul cultivatorilor a crescut“, declar? Heikens. ?n instala?ia din Oostwald, lucerna ?i iarba sunt uscate ?i prelucrate ?n balo?i ?i pele?i, iar paiele de gr?u ?i de rapi?? sunt m?run?ite ?i m?cinate. La Oldambt, se depun eforturi pentru a avea produc?ie tot timpul, pentru a garanta angaja?ilor un loc de munc? sigur pe tot parcursul anului.Uscarea lucernei este activitatea de baz? la Oldambt. Heikens explic?: ?Uscarea asigur? faptul c? bacteriile sunt ucise ?i lucerna se poate p?stra astfel foarte bine. De asemenea, uscarea ?mbun?t??e?te digerabilitatea proteinei - ceea ce este optim pentru hr?nirea bovinelor.” Acest aspect este deosebit de important pentru fermele din Olanda,?deoarece 65% din proteinele din furajele pentru bovine trebuie s? provin? din propria ferm?.??Cultivare & recoltare?Ferma B.V. Oldambt administreaz? o suprafa?? total? de?1.750 ha?cu lucern?. Ciclul de cultur? este de trei ani.?Produc?ivitatea medie?este de 12,5 t de materie uscat? pe hectar. ?n primul an, randamentul este cel mai mic (6-10 t/ha), ?n al doilea an cel mai mare (14-16 t/ha), pentru a sc?dea, u?or, ?n ultimul an (12-15 t/ha). Semin?ele sunt furnizate fermierilor care cultiv? lucern? de c?tre compania Oldambt, Heikens ?i echipa sa fiind disponibili pentru a oferi consiliere ?i ajutor ?i ?n ceea ce prive?te ?ntre?inerea stocului. De regul?, recolta este preluat? ?n totalitate de c?tre Oldambt. Un sistem ingenios de containere ?i ani de experien?? ?n recoltarea lucernei asigur? un flux de lucru eficient. Heikens declar?: ?Se ?nt?mpl? foarte rar ca fermierii s? se ocupe chiar ei de tocarea lucernei.“ ?i asta are un motiv ?ntemeiat: Pentru a garanta un flux de lucru eficient la uscare, materialul trebuie s? fie foarte bine m?run?it. ?n plus, materialul vegetal este foarte sensibil la rupere. Dac?, de exemplu, cositul se efectueaz? pe toat? l??imea ?i materialul vegetal recoltat este abia apoi a?ezat ?n brazde, pierderile vor fi foarte mari.Materialul vegetal recoltat este aruncat? ?n usc?tor cu ajutorul ?nc?rc?toarelor pe ro?i.Sistemul de containereLucerna este cosit? ?n brazde, cu dou? utilaje MiG M marca Krone. M?run?irea se face la Oldambt cu trei toc?toare cu container, la care se adaug? 5 camioane ?i 14 containere. Toc?toarele au fost construite de Agrifac special pentru uscare. Caracteristici speciale: Toc?torul ridic? containerul cu ajutorul c?rligului ?i ?l ?ncarc? ?n timpul mersului. Odat? ce containerul este plin, acesta este desc?rcat la marginea c?mpului pe un camion care transport? materialul vegetal c?tre sta?ia de uscare. Astfel, vehiculele de transfer sunt eliminate complet din acest lan?. ?i, deoarece remorca tractat? este echipat? cu o func?ie de basculare, aceasta nu trebuie decuplat? ?n prealabil. ?ns?, ?n cazul ?n care containerul ata?at la camion trebuie basculat, remorca trebuie decuplat?.?Utilajele sunt verificate ?i recondi?ionate complet pe timpul iernii ?n propriul atelier. Aici lucreaz? trei mecanici. Heikens spune: ?Toc?toarele noastre sunt din anii 2001 ?i 2006. Mecanicii no?tri nu se plictisesc pe timp de iarn?. Astfel, reu?im s? folosim utilajele la capacitate deplin? pe tot parcursul anului.“ La 600° Celsius, materialul vegetal este uscat gener?nd evaporarea a p?n? la 45.000 l de ap? pe or?.?Uscare & produse Dup? bascularea ?n fa?a instala?iei de uscare, materialul recoltat este introdus ?n usc?tor cu transportoare pe ro?i. Uscarea are loc la o temperatur? de?600° Celsius.??n cazul ierbii, se pot evapora ?i p?n? la 45.000 l de ap? pe or?. Dup? uscare, lucerna ?i iarba merg pe trasee separate. O parte din lucern? este prelucrat? ?n balo?i de diferite m?rimi. Din restul se produc pele?i. ?Clien?ii no?tri vin din ?ntreaga lume ?i apreciaz? ?n special culoarea verde intens a lucernei noastre. Reu?im s? ob?inem aceast? culoare pentru c? nu l?s?m materialul recoltat mult timp pe c?mp“, sus?ine Heikens.La Oldambt se produc diverse furaje, acestea fiind v?ndute, adesea, c?tre fabrici de nutre?uri combinate.Bio & f?r? OMG ?n SUA, lucerna modificat? genetic a devenit standardul. ?n Germania, fermierii privesc mai critic aceast? tem? ?i mul?i au ales furaje nemodificate genetic. Lucerna este deosebit de potrivit? aici - deoarece aceast? hran? bogat? ?n proteine poate fi produs? ?nc? ?i la nivel regional. ?i lucerna produs? ecologic devine din ce ?n ce mai popular? ?i este prelucrat? tot mai des ?n instala?ia din Oldambt.Lucerna ecologic? este chiar extrem de apreciat? de c?tre agricultori, cre?terea rapid? a acesteia reduc?nd poten?ialul buruienilor de a crea probleme. ?n agricultura conven?ional?, lucerna este, de asemenea, foarte apreciat?, deoarece contribuie semnificativ la combaterea buruienii numite coada vulpii ?i pentru c? asigur? af?narea solului, datorit? r?d?cinilor de p?n? la 1 m ad?ncime.?????????????Un articol de Lena Kampschulte (Traction Magazine)SANATATE si GASTRONOMIELipsa vitaminelor din organism, mai grav? prim?vara! Alimentele care acoper? caren?ele nutri?ionale Cristina PopescuVitamine importante! Care sunt cele mai grave caren?e nutri?ionale, ce simptome prezint? ?i ce m?nc?m ca s? suplinim deficien?a acestor vitamine esen?ialeDeficien?ele nutri?ionale sunt un aspect deosebit de important pentru s?n?tatea noastre. Po?i crede c? ai vreo boal? grav?, c?nd de fapt ??i lipsesc ni?te vitamine esen?iale organismului.Cum compensezi acest dezechilibru??nc? de mici am fost ?nv??a?i s? m?nc?m fructe ?i legume, pentru c? au vitamine ?i minerale.Ele joac? un rol esen?ial ?n buna func?ionare a organismului. De?i reclamele ne anun?? mereu c? semipreparatele ?i preparatele din supermarketuri sunt s?n?toase, medicii constat? tot mai des caren?e de vitamine ?i minerale, at?t la cei mici, c?t ?i la adul?i.Crampele musculare ?i c?rceii ?nseamn? lips? de potasiu, magneziu ?i calciu, buzele cr?pate – absen?a vitaminei A etc.Atunci c?nd anumite substan?e nutritive lipsesc din organism, acesta are reac?ii care ?ncearc? s? ne fac? aten?i la prezen?a deficien?elor nutri?ionale.Fiecare caren?? are simptomele ei ?i cel mai bun tratament nu vine cu ajutorul medicamentelor, ci cu al unei alimenta?ii s?n?toase ?i echilibrate, potrivit?doctorulzilei.ro.Caren?a de vitamina A – vitamine importanteDeficitul de vitamina A se traduce ?n organism printr-o serie de simptome precum: senza?ie de ochi usca?i (se asociaz? ?i cu deficit de acizi gra?i esen?iali Omega 3), ochi cu vini?oare ro?ii, buze uscate ?i cr?pate, mai ales la col?urile gurii, pete maronii pe piele ?i uscarea pielii.Fructele ?i legumele care ajut? la ?nl?turarea acestei caren?e sunt caisele, grepfrutul, pepenele verde, papaya, prunele uscate. Legume recomandate: morcovii, spanacul, ardeiul gras ro?u, tomatele, broccoli, sparanghelul, fasolea verde, maz?rea verde, varza ?i varza de Bruxelles, cartofii dulci ?i salata verde.Deficitul de vitamina A cauzeaz? infec?ii virale precum rujeola, varicela, pneumonia!Caren?e de vitamine din complexul BAnemie, depresii, ame?eli, oboseal?, tulbur?ri intestinale, dureri de cap, tulbur?ri mentale, buze cr?pate tot timpul, afec?iuni ale coloanei vertebrale?Sunt numai c?teva din problemele pe care le creaz? absen?a vitaminei B12 din organism. Dermatita seboreic? este cauzat? de absen?a vitaminei B6, dup? cum limba care se irit? u?or ?i devine dureroas? este dat? de absen?a vitaminelor B3 ?i B2. P?rul aspru, care se rupe u?or ?i m?trea?a pot fi adesea semne ale lipsei vitaminelor B2, B6, zinc, magneziu ?i biotin?.La polul opus, p?rul care are tendin?a de a se ?ngr??a semnaleaz? lipsa vitaminei B9 ?i a vitaminei B5.De asemenea, absen?a ?ndelungat? a vitaminei B6 din organism duce la depresie. Surse de vitamine din complexul B: semine?e de floarea-soarelui, cereale integrale, fasole, soia, maz?re, br?nz? tofu, drojdie de bere, nuci macadamia, germeni de gr?u, ciuperci, spanac, broccoli, sparanghel, lapte, varz? de Bruxelles, carne slab? de porc, nuci, ou?, carne alb?, carne de miel, alune, cartofi, pe?te (ton, somon), morcovi, zmeur?, pepene galben, vinete, maz?re, varz? crea??, alune, unt de arahide, br?nz? de vaci, avocado, ro?ii, linte etc.Caren?a de vitamina CDeficitul de vitamina C este, de obicei, anun?at prin s?nger?ri spontane la nivelul pielii, pielea uscat? care se descuameaz? ?i are o nuan?? ro?iatic?, imunitate sc?zut? ?i r?celi dese, dureri articulare, c?deri ale din?ilor, chiar baterea acestor simptome ?i rezolvarea deficitului de vitamina C se face cu ajutorul urm?toarelor fructe ?i legume: citrice mai ales l?m?i ?i grepfrut, fructe de p?dure, ananas, mere, struguri, papaya, guave, kiwi, vi?ine, pepene verde, broccoli, ardei gras ro?u, ardei iu?i ro?ii ?i verzi, conopid?, varz?, spanac, p?trunjel, cimbru, sparanghel, morcovi. Ceiuri care con?in vitamina C sunt: ceaiul de m?ce?e, hibiscus, echinaceea, ghimbir ?i ceai verde.Re?ine?i! Vitamina C contribuie la absorb?ia fierului ?i ?nt?rzie apari?ia semnelor ?mb?tr?nirii pielii.Deficit de vitamina DVitamina D ar putea fi numit? vitamina soarelui, pentru c? lipsa ei nu se datoreaz? at?t unei alimenta?ii nes?n?toase sau s?race, c?t lipsei de expunere la lumina soarelui.Vitamina este produs? de organismul uman doar prin expunerea la soare. Vitamina D este esen?ial? pentru a avea oase rezistente ?i a asimila calciul, alt element important pentru s?n?tate. Totu?i, aceast? vitamin? poate fi dob?ndit? ?n mod natural ?i prin consumul de carne de pe?te, ulei de ficat de pe?te, g?lbenu? de ou, lactate ?i cereale. Caren?a de vitamina D duce la apari?ia rahitismului, tulbur?ri cognitive la persoanele ?n v?rst?, astm bron?ic sau chiar cancer.Aten?ie! Dieta vegetarian? favorizeaz? deficitul de vitamine, fiindc? sursele naturale de vitamina D sunt de origine animal?.Caren?a de vitamina EMult? lume este foarte atent? la vitaminele enumerate p?n? acum, dar uit? adesea de vitamina E. Aceast? vitamin? joac? un rol important ?n preven?ia bolilor cardiovasculare, a cancerului, chiar apari?iei simptomelor maladiei Alzheimer, ?i ajut? la buna func?ionare a mu?chilor scheletici, cardiaci ?i netezi.Nu mai spunem c? ?mbun?t??e?te hidratarea pielii ?i previne ?mb?tr?nirea acesteia, plus c? ajut? la videcarea acneei. Simptomele caren?ei de vitamina E sunt: sl?biciune muscular?, pierderea masei musculare, probleme de mers – mers nesigur, probleme de vedere paralizia mu?chilor ochilor, mi?c?ri anormale ale ochilor. Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de: uleiurile vegetale m?sline, argan, soia, floarea-soarelui, porumb -, avocado, spanac, germeni de gr?u ?i ulei din germeni de gr?u, cereale integrale, ficat, ou?, mu?tar, frunze de sfecl?, nuci, alune, migdale, fistic.Caren?a de vitamina KVitamina K (?n varianta K1 ?i K2) este, de asemenea, o vitamin? mai pu?in b?gat? ?n seam?, de?i ea are rol ?n coagularea s?ngelui ?i ?n func?ionarea intestinelor. K favorizeaz? sinteza osteocalcinei necesar? cristaliz?rii calciului ?n oase ?i previne osteoporoza.Nivelul sc?zut de vitamina K scade nivelul de insulin?, cre?nd probleme de reglare a glucozei ?n s?nge. Sursele naturale de vitamina K sunt: lucerna, ceaiul verde, urzica, t?r??ele de ov?z, sparanghelul, melasa de afine, broccoli, varza, conopida, carnea de pui, frunzele de salat?, ?ofranul, soia, iaurtul, untul, ficatul, g?lbenu?ul de ou.DOSARBunurile banale la care r?vneau rom?nii ?n comunism. Ce se tranzac?iona prin pile, unde se g?seau ?ig?rile bune ?i ce deodorante erau la mod? 9 mai 2020, 07:10 deIonela St?nil? Amintiri din comunism FOTO Facebook/ B?r?ganul de alt?dat?/ Valeric? Butoi Extrema severitate a crizei economice din Rom?nia socialist? a fost rezultatul deciziilor aberante ale lui Nicolae Ceau?escu de a continua cu politica de industrializarea ?i de a pl?ti integral ?i ?n timp c?t mai scurt datoriile externe ale ??rii.Printre cele mai rare bunuri din comunism se aflau bomboanele cubaneze, b?uturile r?coritoare Pepsi ori Coca Cola, ?ig?rile ?bune” ori deodorantele (Fa sau Rexona erau cele mai populare brand-uri. Pe l?ng? produse de baz? precum p?inea, zah?rul, uleiul, ou?le, laptele, carnea, exista ?i o serie de alte bunuri care f?ceau obiectul fascina?iei ?i dorin?ei intense a popula?iei, cum ar fi cafeaua, portocalele, bananele, ciocolata, bomboanele ?cubaneze”, guma de mestecat, b?uturile r?coritoare Pepsi ori Coca Cola, ?ig?rile ?bune” (i.e., de import), blugii, pantofii sport adidas, b?uturile spirtoase (coniacul ?i whiskey-ul), combinele muzicale, radiocasetofoanele, videorecorderele, casetele audio ?i video, discuri cu muzic?, reviste (Pif, Rahan, Bravo), cataloage de mod? (Neckermann sau Quelle), deodorante (Fa sau Rexona erau cele mai populare brand-uri), parfumuri.? Un raport din 2006 al Comisiei Preziden?iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom?nia, redactat de speciali?ti condu?i de politologul? Vladimir Tism?neanu ?i prezentat ?n Parlamentul Rom?niei de fostul pre?edinte Traian B?sescu pe 18 decembrie 2006, arat?? c? unele dintre aceste bunuri puteau fi achizi?ionate din magazine speciale, cu plata ?n valut?, denumite ?Shop”. Acestea erau ?ns? accesibile numai cet??enilor str?ini sau cet??enilor rom?ni care de?ineau legal valut? (le fusese trimis? de rude din str?in?tate sau o de?ineau ?ntruc?t lucraser? peste hotare). Majoritatea rom?nilor ??i procurau ?ns? astfel de bunuri de pe pia?? neagr? sau prin intermediul ?pachetelor” trimise de rudele ?i prietenii pleca?i ?definitiv” peste hotare. Bunurile de import aveau o via?? aparte ?n Rom?nia anilor 1980. ? Fumate la ocazii speciale ? Bun?oar?, ?ig?rile ?bune” erau p?strate pentru a fi fumate la ocazii speciale (nun?i, botezuri, alte reuniuni). Cele mai c?utate ori ?bune” ?ig?ri erau Kent, urmate de Marlboro, Dunhill, Salem, Vikend (din fosta Iugoslavie), BT (Bulgarian Tobacco), ?ig?rile albaneze Apollonia ?i DS (denumite informal, ?Drumul Spitalului”). De foarte mult ori, ?ig?rile ?bune” (Kent, ?n special) erau modalitatea preferat? ori curent? de a recompensa serviciile unui medic sau reprezentau moned? de schimb pentru ob?inerea unor alte bunuri ?i favoruri. De asemenea, a avea blugi, adida?i sau a fuma ?ig?ri ?bune” erau de multe ori indicatori de status. ?n unele cazuri, sticlele de b?utur? str?in?, golite de con?inutul original ?i reumplute apoi cu ceai, ori pachetele de ?ig?ri str?ine – goale sau nu – erau expuse cu m?ndrie ?n vitrina din sufragerie, al?turi de nelipsitele bibelouri, mileuri ?i poze de familie. ? Cutiile goale de ?bere str?in?” sau de b?uturi r?coritoare erau folosite ca recipiente pentru cafea sau ca suporturi pentru colec?ia de pixuri sau stilouri. P?n? ?i banalele brichete de plastic aveau o via?? aparte ?i mult mai ?ndelungat? dec?t ?n ??rile lor de origine (?n Vest): dup? golirea lor, brichetele erau reumplute cu gaz ?n ateliere speciale, care erau parte a unei micii industrii de reparare ?i umplere a brichetelor. A?adar, anii 1980 ?n Rom?nia comunist? au fost anii unei severe crize economice ?i politice. A?a cum am men?ionat anterior, criza economic? (manifestat? prin lipsuri cronice de bunuri ?i servicii) a afectat toate ??rile lag?rului socialist ?n accea?i perioad?. ?i la acest punct ?ns? Rom?nia a constituit o excep?ie prin dimensiunile impresionante ?i efectele dramatice.? ? Nemul?umirea popular?, la cote ?ngrijor?toare ? Astfel, cet??enii Rom?niei socialiste care, ?n teorie, tr?iau ?ntr-una dintre cele mai prospere ?i faste perioade din istoria acestei ??ri, ?n practic? erau nevoi?i s? depun? eforturi ?nsemnate pentru a supravie?ui. Alimente de baz? (p?inea, zah?rul, uleiul, ou?le, laptele, carnea) deveniser? bunuri rare, ?n ciuda m?surilor de ra?ionalizare instituite de regim. Importurile de bunuri de consum ?i de alte produse, precum medicamentele au fost drastic reduse. Popula?ia ?i nu mamu?ii industriali a fost cea care a trebuit s? suporte cu stoicism ?ra?ionaliz?rile” la capitolul energie electric?, termic? sau combustibilii. Efectele acestor lipsuri ?i priva?iuni au fost ?nsemnate, mai ales ?n ceea ce prive?te starea de s?n?tate a popula?iei (subnutri?ie, [re]apari?ia ?i proliferarea unor boli specifice ??rilor s?race/perioade istorice anterioare etc). Mai mult, prin politica sa din anii 1980, regimul Ceau?escu a renun?at se pare chiar la una din mult tr?mbi?atele func?ii ale statului comunist, cea social?. Alienarea fa?? de regim ?i nemul?umirea popular? au ?nregistrat ?n aceast? perioad? de criz? cote ?ngrijor?toare, pe care Ceau?escu, prea prins ?n propriile-i fantasme ideologice, le-a ignorat p?n? ?n fatidica zi de 22 decembrie 1989. ? H?rtia igienic? ?i s?punul, ni?te rarit??i ? .Lista bunurilor greu accesibile mai cuprindea ?i h?rtia igenic?, medicamente ?i vat? medicinal?, detergentul sau s?punul. (Trebuie notat c? planificarea ?n regimul Ceau?escu ajunsese p?n? la a specifica ?n documente oficiale c? ?igiena unui locuitor al ??rii se poate rezolva cu 1,9 kilograme de s?pun anual”). Pentru a-?i procura astfel de bunuri, mul?i dintre cet??enii Rom?niei erau prin?i ?ntr-un p?ianjeni? de rela?ii sociale denumite generic ?pile”. Acesta erau echivalentul a ceea ce ?n Uniunea Sovietic? era desemenat drept ?blat” – ?modalita?i de a ob?ine sau aranja ceva pe baza rela?iilor personale”. At?t de omniprezente erau ?pilele” ?n via?a rom?nilor, ?nc?t ace?tia ajunseser? s? glumeasc? cu am?r?ciune spun?nd c? acronimul PCR se refer? de fapt la ?Pile, Cuno?tin?e ?i Rela?ii”. Cuno?tin?ele ?i rela?iile erau, spuneam, necesare pentru ob?ine diverse bunuri ?rare” ?n comunism precum carnea sau produsele din carne, ou?, ulei, zah?r, benzin?, cafea etc. Aceste re?ele sociale aveau o compozi?ie extrem de eterogen?; ?pilele” ori ?rela?iile” legau indivizi ?ntre care existau diferen?e importante de clas? ori statut social (m?celari ?i profesori universitari, v?nz?tori la ?Alimentara” ?i ingineri, cercet?tori ?tiin?ifici ?i v?nz?tori la ?Aprozar” (magazine de legume ?i fructe), ?efi de depozite de combustibili ?i medici etc). Cultivarea unor rela?ii privilegiate cu v?nz?torii (de la macel?rie, p?ine, ?aprozar”, ?efi de depozite de combustibili) ilustreaz? una dintre caracteristicile ?pie?ii” din sistemele economice socialiste. Dac?, pe pia?a capitalist?, cump?r?torul este actorul principal, pe pia?a socialist?, v?nz?torul este cel care dicteaz?.? Cump?r?torul ?ncearc? sa-l flateze pe v?nz?tor ? ?n comunism, se arat? ?n Raportul preziden?ial, avem de-a face cu o competi?ie acerb? ?ntre cump?r?tori, care se lupt? ?ntre ei pentru a intra ?n gra?iile v?nz?torului; ?n comunism, ?cump?r?torul ?ncearc? sa-l flateze pe v?nz?tor pentru a-i c??tiga favorurile”. Ceea ce se tranzac?iona prin ?pile” sau ?rela?ii” era accesul la unele bunuri ?i – extrem de important – la alte servicii (asisten?? medical? de calitate, avorturi, bilete ?n sta?iuni, medita?ii pentru elevi etc) sau favoruri (?nscrierea copiilor la ?coli ?bune”, promovarea examenelor, am?narea stagiului militar, transferuri de la un loc de munc? la altul, avansarea ?n carier? etc). Ca ?i ?n Uniunea Sovietic? unde, se spunea c? ?blatul este mai puternic dec?t Stalin”, ?n Rom?nia, pilele jucau un rol crucial nu doar pentru supravie?uirea indivizilor, ci pentru ?ns??i func?ionarea sistemului. ?Rela?iile” pe care directorii de ?ntreprinderi le aveau unii cu al?ii sau cu superiorii ierarhici din ministere ?i ajutau s? ob?in? materiile prime ?i investi?iile necesare pentru a face sarcinilor absurde ale planului cincinal. ?Pilele” ?n Romania sau ?blatul” ?n Uniunea Sovietic? sunt rela?ii sociale a c?ror existen?? s-a datorat unui sistem economic caracterizat de lipsuri cronice ?i a unui sistem politic care privilegia (implicit sau explicit) anumite categorii sociale ?n defavoarea altora. * * *Cum s-a produs colectivizarea ?n Rom?nia. Modelul sovietic care a distrus lumea satului rom?nesc 10 mai 2020, 06:30de Cosmin P?tra?cu Zamfirache ??ranii au fost obliga?i s?-?i dea p?m?nturile FOTO Adev?rul ?n anul 1949, comuni?tii au ?nceput colectivizarea ?n Rom?nia. ??ranii au fost l?sa?i f?r? p?m?nt ?i pu?i s? lucreze pentru statul comunist. Pentru a renun?a la p?m?nt, au fost p?c?li?i, amenin?a?i, b?tu?i sau b?ga?i ?n pu?c?rie. Paradoxal, cei mai gospodari ??rani erau considera?i ?du?manii poporului“. Dup? ce de-al doilea r?zboi mondial, Partidul Comunist Rom?n a ajuns la putere ?n Rom?nia. Anterior anului 1945, era partid mai mult dec?t marginal, cu doar c?teva sute de membri, o forma?iune politic? paria, privit? cu ne?ncredere de rom?ni, mai ales c? printre membrii s?i se aflau mul?i agitatori pro-sovietici de alte na?ionalit??i.? Cu sprijinul Armatei Ro?ii, comuni?tii rom?ni, ajuta?i ?i de agen?i sovietici trimi?i ?n ?ar?, au pus m?na pe putere, falsfic?nd alegerile ?i asasin?ndu-?i, la propriu, opozi?ia. Practic, Partidul Comunist Rom?n a datorat totul st?p?nilor sovietici. Scopul s?u era de a transforma Rom?nia ?ntr-o ?ar? dup? model sovietic, iar una dintre priorit??i era colectivizarea. Adic?, r?pirea p?m?ntului de la ??rani, ?n special cei boga?i, ?i trecerea acestuia ?n proprietatea statului. ??ranii urmau s?-?i lucreze p?m?ntul confiscat de stat. Colectivizarea a fost unul dintre cele mai traumatizante procese pentru ??ranul rom?n ?i cu urm?ri de lung? durat?. Chiar ?i dup? 1990, ??ranii pensionari au fost victimele sistemului de colectivizare din Rom?nia.? ? Colectivizarea dup? model sovietic ? Colectivizarea era o g?selni?? sovietic? a anilor '20, dup? o serie de politici agricole care au nemul?umit conducerea partidului comunist din Rusia. Mai ales prin faptul c? nu au reu?it s? ?n?bu?e p?tura culacilor, adic? ??ranii cu mult p?m?nt, prosperi. ?n anul 1929, Comitetul Central a ?nceput un nou proces de colectivizare, unul criminal, cu numeroase victime. Conform unor statistici, 6 milioane de ??rani ?nst?ri?i, dar ?i familiile lor au murit ?n urma colectiviz?rii for?ate ?ncepute ?n 1929. Practic, o bun? parte au fost deporta?i ?i l?sa?i f?r? avere. Concep?iile sovieticilor despre proprietatea privat? ?i mai ales despre ??ranul ?nst?rit, de fapt cei mai gospodari din sat, erau clare. ”??ranul e ?i azi un mic capitalist, ?n felul lui, ??ranul individual mic burghez”, considera Ana Pauker ?n 1951.? ? Totodat?, principiile marxist-leniniste erau de acord c? ?mica proprietate genereaz? capitalism zi de zi, ceas de ceas, spontan ?i ?n propor?ii de mas?”. ?n aceste condi?ii, era clar c?, odat? cu apari?ia comuni?tilor la putere ?n 1945, soarta propriet??ii individuale a ??r?nimii era pecetluit?. ?i asta ?n condi?iile ?n care statisticile vremii ar?tau c? peste 70% din popula?ia ??rii se ocupa cu agricultura. Se preg?tea propriu-zis dezmo?tenirea majorit??ii poporului rom?n. ?n anul 1945, ?n Rom?nia erau ?n jur de 12 milioane de ??rani. Dintre ace?tia, o p?tur? bogat? care ?ncepea s? practice o agricultur? din ce ?n ce mai competitiv? ?i mai tehnologizat?. Ace?tia urmau s? devin? du?mani ai statului comunist rom?n dup? model sovietic. Eroii muncii aveau s? devin? ??ranii s?raci, fiindu-le, de altfel, alimentat? ura pentru p?tura mai ?nst?rit?.? ? ??ranii, p?c?li?i ?i mitui?i electoral? ? Procesul de colectivizare nu a fost brusc, ci premeditat ?i executat lent, dar precis. ?n primul r?nd comuni?tii, prin guvernul condus de Petru Groza, s-a ar?tat favorabil ??r?nimii, erij?ndu-se ?n special ?n prietenii plugarilor s?raci. Tocmai de aceea a fost dat? la 23 martie 1945 reforma agrar?. Scopul ascuns al acestei reforme prin care erau ?mpropriet?rite nu mai pu?in de 796.129 de familii cu 1.057.674 hectare de p?m?nt a fost unul c?t de poate de clar. Prin ?mpropriet?rire se urm?rea dezintegrarea marii proprit??ii individuale ?n domeniul agriculturii ?i c??tigarea popularit??ii pentru alegeri. Practic comuni?tii ?tiau punctul nevralgic al ??r?nimii, dorin?a de p?m?nt, ?i au reu?it s?-l exploateze la maximum.? ? "Vre?i s? v? p?stra?i p?m?ntul cu care a?i fost ?mpropriet?ri?i? Vota?i Soarele, semnul Blocului Partidelor Democratice (n.r. - manevrat de comuni?ti)", se preciza ?n sloganurile electorale ale vremii. S-au erijat ?n salvatorii ??ranilor ?i cei care le dau ceea ce-?i doresc cel mai mult: p?m?nt. Totodat?, au fost reglementate o serie de reguli ?i a fost ?nfiin?ate tot felul de comitete care s? se ocupe de probleme agricole ?i de aprovizionarea ora?elor cu produse din mediul s?tesc. Era, de fapt, o preg?tire subtil? a ceea ce va urma. ?n paralel, ?n lumea satului s-a ?ncercat prin propagand? discreditarea celor care aveau p?m?nt mult, numi?i ?chiaburi“, ?i promovarea cel pu?in aparent? a celor mai s?raci. A urmat apoi cea de-a doua etap?, ?i anume punerea ?n dificultate a ??ranilor cu o serie de tertipuri. A?a a fost inaugurat sistemul cotelor. Adic?, ??ranii erau obliga?i s? dea statului o parte din produc?ie, justificat? de comuni?ti pentru efortul de refacere a economiei dup? r?zboi. Cotele variau de la ??ran la ??ran, cei mai ?jumuli?i“ fiind, bine?n?eles, ??ranii mai ?nst?ri?i. Unii nu mai aveau nici m?car gr?u de s?m?n??. ?i aici ac?iunea era bine g?ndit?, recoltele slabe justific?nd trecerea agriculturii ?n sarcina statului. ?n perioada cotelor for?ate, agricultura ??r?neasc? a fost ruinat?. ?n tot acest timp, agen?ii electorali comuni?ti umblau din sat ?n sat ?i ?ncercau s?-i conving? pe ??rani s? treac? la colectiv. Cu toate acestea, mul?i au reu?it s? reziste ?i a avut loc o situa?ie asem?n?toare ca ?n Rusia sovietic?. Adic?, propaganda comunist? s-a dovedit neconvig?toare pentru majoritatea ??r?nimii, a?a c? s-a trecut la ultima etap?, cea mai dur?.? ? Deport?ri, b?t?i, arest?ri Pe 2 martie 1949, prin decretul 84 a ?nceput uciderea propriet??ii private ??r?ne?ti. Prin acest document erau expropriate toate propriet??ile mai mari de 50 de hectate. ?n urm?toarele 24 de ore de la promulgare, for?ele de ordine, pe alocuri ?i armata au confiscat brutal animalele, cl?dirile ?i utilajele.? Au fost ?nghi?ite inclusiv ferme modernizate ?i care erau capabile de produc?ie superioar?. Nu a r?mas nimic ?n picioare din marea proprietate agricol?. Cl?dirile ?i grajdurile au fost transformate ?n GAC-uri ?i GAS-uri dup? model sovietic. ?Chiaburii“ au fost pur ?i simplu deporta?i cu domicilii for?ate ?i reloca?i. Cei care se opuneau ?nfundau pu?c?riile comuniste sau pur ?i simplu disp?reau.? ? Totodat?, ?n ?edinta plenar? a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom?n din 3-5 martie 1949, Gheorghe Gheorghiu Dej, secretarul general, anun?a ”transformarea socialist? a agriculturii” ?i ?mp?r?irea ??ranilor ?n cinci categorii: ??ranii f?r? p?m?nt, ??ranii s?raci, ??ranii mijloca?i, ??ranii ?nst?ri?i ?i ?n cele din urm? mo?ierii. Ultimii de obicei ori fugeau ?n str?in?tate ori ?nfundau pu?c?ria. ”Ne sprijinim pe ??r?nimea s?rac?, ?nt?rim alian?a cu ??r?nimea mijloca?? ?i purt?m un r?zboi f?r? cru?are ?mpotriva chiaburimii", acesta era sloganul de partid. ??ranii s?raci au devenit marionetele propagandei. Iar mai apoi l?sa?i ?i ei f?r? p?m?nturi.?? ? Singura gur? de oxigen primit? de ??rani ?n acest brutal proces de colectivizare for?at? a fost moartea lui Stalin ?n 1953. Procesul de colectivizare s-a oprit ?i aproape s-a destr?mat ?n unele regiuni. Din 1957, procesul a fost reluat, de aceast? dat? f??i?. P?n? ?n 1962, toate propriet??ile ??r?ne?ti private au trecut ?n proprietatea statului. Nu au sc?pat nici ??ranii s?raci.??n Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom?n din 23-25 aprilie 1962, Gheorghe Ghiorghiu Dej anun?a satisf?cut c? 96% din terenul arabil era deja ?n proprietatea statului. ??ranii nu mai aveau dec?t casa ?n care locuiau ?i at?t. Trebuiau s? munceasc? la colectiv, adic? tot pe p?m?nturile lor, dar care acum erau oficial ale statului. Din punctul de vedere al speciali?tilor, a fost o colectivizare stalinist?, brutal? ?i care a dus numai ?n Dobrogea ?i Banat la deportarea ?n B?r?gan a peste 40.000 de ??rani care s-au opus sistemului.? ? * * *M?rturia fermierului cu coronavirus care a tr?it campania agricol? de prim?var? din spital! agrointeligenta.ro - 10 mai 2020 Marian Chi?c? are 32 de ani ?i este din jude?ul Suceava . Locuie?te cu familia ?i cu b?ie?elul de numai 10 luni ?ntr-o gospod?rie frumoas? din comuna Probota. ?n jurul localit??ii, fermierul lucreaz? 70 de hectare de teren agricol. Pentru a asigura familiei un trai mai bun, lucreaz? ca pompier. Aceast? cea de-a doua profesie este cea care l-a adus ?n situa?ia de a fi unul dintre cei peste 15.000 de rom?ni confirma?i cu COVID-19. Dup? 21 de zile petrecute ?n spitalul de boli infec?ioase de la Ia?i, la finalul acestei s?pt?m?ni, fermierul a fost externat ?i s-a ?ntors la familia lui ?i la culturile pe care, ?n ultimele s?pt?m?ni le-a v?zut numai ?n poze ?i clipuri trimise de cei de acas?. . Privind ?n urm?, Marian Chi?c? nu poate spune exact c?nd sau de la cine a luat coronavirus, mai multe cuno?tin?e ?i colegi ?i jude?ul Suceava afl?ndu-se, de asemenea, pe lista de confirma?i. ”Undeva pe la sf?r?itul lui martie, 20 ?i ceva martie, cred. Am un coleg popier, tot din jude?ul Suceava, al c?rei so?ie lucreaz? a spitalul din F?lticeni. La spital au fost depistate ni?te colege de ale so?iei, ulterior a fost el ?n izolare, acas?, dup? care s-a confirmat pozitiv ?i el. La fel p?rin?ii unui alt coleg, dup? el un alt coleg cu care am facut serviciu pe acea?i tur? mai mult timp. Acesta a avut a?a probleme, a mai tu?it, a mai f?cut febr?, f?r? simptome grave. Undeva pe la 12 aprilie a?a, s-a sim?it r?u ?i s-a dus la Urgen?? ?i l-au confirmat pozitiv. Apoi au testat contac?ii. Eu sunt asimptomatic. Au mai g?sit c??iva colegi cu virus, dar acum nu ?tiu ce s? zic. Primul (test – n.r.) a fost atunci c?nd m-au confirmat, ?i apoi dup? 7 zile ?nc? unul, iar??i la 5 zile ?nc? unul, mi-au ie?it 3 la r?nd pozitive ?i acum, ieri (miercuri, 6 mai – n.r.) mi-au f?cut iar??i ?i am ie?it negativ. A?tept s? ias? ?i urm?toarul tot negativ, poate plec acas?, m-am s?turat de stat aici”, ne declara fermierul cu numai c?teva ore ?nainte ca un nou test s? ?l declare f?r? coronavirus, bun de trimis acas?!Nu a avut simptome care s? ?i dea de b?nuit c? ar fi infectatCum infec?ia cu COVID-19 l-a prins ?n plin? campanie de prim?var?, fermierul nu poate spune dac? micile simptome pe care le-a avut au fost de la coronavirus sau urm?rile zilelor petrecute ?n c?mp, pe v?nt, ?n frig, cu umezeal?. ”Am mai avut a?a…simptome, dar nimic grav, adic? v? da?i seama cum este prim?vara pe c?mp, mai sufl? v?ntul, utilajele pe care le am sunt toate ?n v?nt, mai am c?te ceva de reparat, m-a prins ?ntr-o zi c?nd a fost vremea ur?t?, c?nd a nins. Nu m-am sim?it r?u ?n sensul c?…?ti?i cum e, c?nd e??i r?cit te ?ine ?n pat o zi, dou?, mie mi-a curs un pic nasul, am mai str?nutat a?a, dar nu tuse s? te n?du?i. ?n orice caz, nu a pot spune c? am avut ceva care s? ??i dea de g?ndit c? e?ti infectat”, vorbe?te suceveanul.Noapte de dinainte de internare a petrecut-o ?n c?mpConfirmarea cu COVID-19 i-a dat toate planurile peste cap. Rezultatul i-a venit chiar ?n perioada ?n care preg?tea terenul pentru a sem?na porumbul, avea totul preg?tit. De la momentul ?n care i s-au recoltat probele ?i p?n? la venirea rezultatului, Marian Chi?c? a folosit toate orele r?mase pentru a termina treaba ?n c?mp: ”De la spital m-am dus direct pe c?mp. Am stat toat? noaptea, am preg?tit terenul. Diminea?? dup? ce am dormit o or?, m? sun? – hai c? e?ti pozitiv, s? mergi la spital”.?Doi prieteni – Cristi ?i Edi, i-au continuat lucr?rile ?n c?mpDin acel moment, Marian Chi?c? ?i-a mai v?zut culturile numai ?n poz? – ?n acest an, ferma lui include 20 de hectare de gr?u, 25 de hectare de porumb, 20 de floarea-soarelui ?i vreo 5 hectare de lucern?. ?i mai are o sup?rare: la ?nceputul anului ??i cump?rase o sem?n?toare nou? ?i abia a?tepta s? o pun? la lucru ?n c?mp. N-a avut norocul ?sta ?n aceast? prim?var?, dar a avut norocul s? aib? prieteni buni, colegi fermieri care l-a ajutat s? semene ?i s? fac? tratamentele la timp. ”Cristi ?i Edi, doi prieteni de-ai mei foarte buni, m-a ajutat mult, cu toate lucr?rile. Din fericire, apucasem ?i eu s? cump?r de toate, am fost inspirat. Eu lucrez cu Naturevo, am avut tot din timp: ?ngr???minte, s?m?n??, tratamentele pentru gr?u, erbicide, tot, tot, tot. Singurul lucru care ?mi mai trebuie poate, un tratament la gr?u dac? o s? fie necesar, c? a plouat farte bine la noi ?n zon?, gr?ul e foarte frumos, ?i ni?te ?ngr???m?nt la pr??it, pentru plantele pr??itoare de prim?var? ca acum, s? completez. ?n rest, am avut tot ce ?mi trebuia”, mai spune fermierul.?F?r? televizor, dar informat pe telefonDup? ce a fost internat, suceveanul a intrat pe tratamente ?n primele 7 zile, apoi l-au b?gat pe vitamine. F?r? simptome, dar cu teste pozitive, Marian Chi?c? a fost un pacient asimptomatic tipic. ”Ce mai de la deal la vale, nici la pu?c?rie nu e ca aici. Acum fac o glum? suntem sala f?r? clan??, adic? ne ?nchuie ?i pleac?. Nu avem televizor, dar dac? deschizi telefonul, acela?i lucru vezi ?i pe telefon. (…) ?n prima s?pt?m?n? am fost termina?i, intram pe r?nd ?n crize de nervi, depresie. Ne-am ?ncurajat unul pe altul, dac? vedeam c? unul e mai descurajat, ?l ?ncurajam ?i tot a?a, ce s? ne facem, pe urm? ne-am obi?nut”, poveste?te Marian Chi?c?.?Pachetele de la familie, l?sate la poart?Odat? intrat ?n spital nu i-a mai v?zut pe cei dragi. Se bucur? c? so?ia ?i cel mic sunt bine: ”Familia vine, las? pachetul la poart? ?i spune unde suntem interna?i, cum ne numin ?i ni se aduce. Nu ai acces nic?ieri, nici afar?, nici nimic, e?ti ?ncuiat, ie?i la fereastr?, iei un g?t de aer ?i at?t. Nici ?n curtea spitalului nu e voie. Suntem ?ncuia?i ?ntr-un salon cu 8 paturi, recompartimentat cu c?te dou? paturi, cu boxe cu c?te dou? paturi ?i at?t, au o camer? neutr? ?n care intr? medicii ?i se dezinfecteaz? ?i merg la noi, dup? ce ies de acolo se dezechipeaz?, se dezinfecteaz? ?n camera neutr? ?i ies. Sunt ni?te proceduri stricte”.O boal? imprevizibil?Cu g?ndul la externare, fermierul ne-a m?rturisit c? de la spital va merge acas? s? ?i ?mbr??i?eze pe cei dragi, apoi direct ?n c?mp. Spune c? se simte norocos c? nu s-a num?rat printre cazurile grave pe care le-a v?zut sau despre care a aflat ?n spital. Coronavirusul este imprevizibil, nu po?i s? ?tii pe cine sau cum o s? afecteze: ”Difer? de la om la om! Am observat un nene, are 83 de ani ?i e asimptomatic ?i el. Am mai avut un nene de 75 de ani, a venit s? se opereze de colon ?i c?nd i-au f?cut analizele, i-au zis c? are COVID – el s-a externat mai repede dec?t noi. Sunt mai mul?i factori, cred c? depinde ?i de organismul fiec?ruia, de exemplu, po?i s? fii ?n v?rst?, cu toate c? poate ai o boal? cronic?, dar sistemul t?u imunitar e ?ntr-o stare bun?, po?i s? nu fi afectat at?t de tare. (…) Din ce am ?n?eles spuse pe aici, dac? ai suferit ?n ultima perioad? de o r?ceal?, de o grip? mai sever?, organismul are afectat? imunitatea ?i atunci dezvol?i o form? un pic mai agresiv?. Dac? ai avut o viroza mai puternic?, zic. Persoanele care au fost vaccinate anti-gripal au dezvoltat forme mai puternice…Acum nu ?tiu ce s? zic. A?a cum vorbesc cu dumneavoastr?, a?a ?i medici ??i dau cu presupusul. E o boal? nou? ?i nu ?tiu nici ei exact, de aceea ?i noi cei asimptomatici suntem izola?i bine pentru a se limiat r?sp?nd?ndirea riscurile. Este de ?n?eles, dar este ?i foarte greu s? stai ?n spital 21 de zile, s? faci Pa?tele departe de cei dragi, chiar f?r? s? sim?i c? ai vreo boal?”, ni s-a dest?inuit Marian Chi?c?.Privind ?n urm? la to?i cei pe care i-a cunoscut ?n spital ca fiind confirma?i cu COVID-19, dar mai ales cu g?ndul la colegii pompieri care au tr?it aceea?i experien?? ca el, Marian Chi?c? spune c? este esen?ial s? ??i p?strezi optimismul, s? r?m?i pozitiv. ”Eu am v?zut la colegul acesta de la care a pornit la noi. ?n toat? nebunia aceasta, el a fost stresat, s-a l?sat afectat, s-a speriat c? poate fi contaminat, se g?ndea ?n toate felurile ?i apoi s-a nimerit de a avut simptome de r?ceal? la sf?r?itul lui martie. ?l vedeam la munc?, era foarte afectat de situa?ie asta. Eu m? gandesc c? ?i acesta e un lucru care conteaz?. Vede?i, sunt oameni c?rora li se spune c? li s-a descoperit de cancer ?i ?n c?teva s?pt?m?ni se duc, ?i sunt oameni ?n stadiul 3, 4 si o mai duc c??iva ani buni dup?, fac chimioterapie, ??i revin ?i o mai duc c??iva ani. Deci s? r?m?nem pozitivi ?i cum o vrea Dumnezeu, nu avem ce face”.?Marian Chi?c? a fost externat din Spitalul Clinic de Boli Infec?ioase “Sf. Parascheva” din Ia?i ?n seara zilei de joi, 7 mai. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a decis s? publice m?rturia fermierului dup? ce acesta a fost declarat s?n?tos ?i p?r?sit unitatea spitaliceasc? pentru ca declara?iile acestuia s? nu poat? fi interpretate ?n niciun fel. Cazul lui Marian Chi?c? este unul din cele peste 15.000 confirmate cu noul coronavirus la nivel na?ional. Un caz fericit: un tat?, un so?, un fiu, un coleg, un pompier, UN FERMIER!ECOTIC se al?tur? proiectului “IT4Kids ?n mediul rural” Proiecte10/05/2020 Efectele pandemiei COVID-19 sunt resim?ite pregnant de copiii afla?i ?n mediul rural, ad?ncind astfel inegalit??ile existente ?ntre ei ?i elevii din mediul urban. Pentru a veni ?n sprijinul lor ?i a le facilita accesul la educa?ie,?ECOTIC?se al?tur???colii informale de IT??i?BCR, care au pus bazele proiectului?“IT4Kids ?n mediul rural”.Scopul acestui proiect este de a ?mbun?t??i accesul la educa?ie modern? (inclusiv de la distan??) pentru elevii din mediul rural, ?n contextul pandemiei cu Coronavirus ?i a? imposibilit??ii copiilor de a se prezenta la ?coala. Principalele obiective pe care ?i le-au propus ini?iatorii demersului ?in (?ntr-o prim? faz?) de dou? aspecte importante: dotarea unor ?coli din mediul rural cu aparatur? de calcul (calculatoare, laptopuri, tablete etc) ?i preg?tirea profesional? adecvat? a personalul didactic din mediul rural, prin organizarea ?i sus?inerea unor cursuri de “Introducere ?n IT” dedicate acestui segment de dasc?li. Cursurile vor fi sus?inute de mentori voluntari din cadrul ?colii informale de IT.ECOTIC va sus?ine acest proiect prin preg?tirea pentru reutilizare, al?turi de Ateliere f?r? Frontiere, a 150 de laptopuri ?i calculatoare folosite (?ntr-o prim? etap?), donate de c?tre BCR. ECOTIC ?i Ateliere f?r? frontiere vor recondi?iona?i dota laptopurile cu sisteme de operare, preg?tindu-le pentru utilizarea ?n ?coli.“Pentru a putea sus?ine poten?ialul de dezvoltare tehnologic? a Rom?niei ?ntr-un hub important ?n regiune este nevoie s? ac?ion?m de la firul ierbii, acolo unde este cea mai mare nevoie. Programul Romania Tech Nation nu implic? doar proiecte de anvergur?, ci ac?iuni concrete care s? reduc? decalajele dintre urban ?i rural. Ne bucur?m c? am putut sus?ine demersul ?colii Informale de IT, mai ales ?n contextul pandemiei, care a limitat ?i mai mult accesul copiilor la educa?ie ?i la tehnologie”, sus?ine?Ana-Maria Cre?u, Manager Programe Start-up BCR.Echipamentele vor fi distribuite ?n teritoriu prin intermediul ?colii Informale de IT, a asocia?iei Via Nova Domini (din Dej), a funda?iei Agapis (din Zalau) ?i a Bisericii Cre?tine Baptiste “St?nca” (din Sibiu), c?tre mai multe ?coli din mediul rural din jude?ele S?laj, Sibiu ?i Cluj.?n plus, BCR Social Finance, a donat 5 tablete Samsung de ultim? genera?ie, care vor fi oferite ca premii elevilor cu cele mai bune rezultate la ?nv???tur? din ?coala gimnazial? Simion B?rnu?iu din comuna Boc?a, jude?ul S?laj.“Ini?iativa ?colii informale de IT ?i a BCR a fost c?t se poate de bine primit?, at?t de c?tre profesori, c?t ?i de c?tre elevi. Ea vine la momentul potrivit, atunci c?nd nevoia sistemului de educa?ie de a face apel la tehnologie de calcul modern? nu mai poate fi t?g?duit? de nimeni”, a declarat?Adriana Florina B?rsan,?directoarea ?colii gimnaziale Simion B?rnu?iu din comuna Boc?a.Este important de subliniat faptul c? aceast? ini?iativ? are (pentru moment) o aplicabilitate limitat? la doar trei jude?e, ?ns? aceast? nevoie este prezent? ?i stringent? ?n majoritatea ?colilor din mediul rural din ?ar?. Ca atare, ini?iatorii ?i partenerii din proiect ??i propun sa caute si pe viitor solu?ii concrete de a ameliora decalajul nefast creat ?ntre elevii din mediul rural ?i cel din mediul urban, ?n ceea ce prive?te accesul la educa?ie.? * * *Rezolv?ri ideale pentru atacurile d?un?torilor ?i apari?ia bolilor ?n culturile eco Redac?ia10 mai 2020 Agricultura ecologic? are multe elemente comune cu cea tradi?ional?. Dou? dintre acestea sunt reprezentate de atacurile de d?un?tori ?i de apari?ia bolilor. Pentru ca plantele s? nu aib? mult de suferit din aceste cauze, fermierii trebuie s? aplice produse de protec?ie. Agro-Est Muntenia are un portofoliu complex pentru agricultura ecologic?.Plysetum?este un biofungicid ob?inut prin macerarea, fierberea ?i dizolvarea p?r?ilor aeriene din Coada calului. Este o plant? considerat? o substan?? antifungic? de baz?, care previne bolile, ?nt?re?te peretele celular al plantelor ?i limiteaz? tratamentele cu produse sintetice. Plysetum ac?ioneaz? puternic ?mpotriva mai multor boli, precum rap?nul, mucegaiul la m?r ?i p?r, b??icarea frunzelor, mucegaiul la curcubitacee, mucegaiul de ap? din sere ?i solarii, alternarioza, mana ?i putregaiul la vi?a de vie.DOZ? RECOMANDAT??PLYSETUM: 50-100 CC / HLPOMI FRUCTIFERI: 2-6 APLIC?RI LA INTERVAL DE MINIMUM 7 ZILECASTRAVETE: 2 TRATAMENTE LA INTERVAL DE 3-4 ZILE, DE LA 9 SAU MAI MULTE FRUNZETOMATE: 2 APLIC?RI LA INTERVAL DE MINIMUM 14 ZILE, DE LA PRIMA INFLORESCEN?? VIZIBIL?VI?? DE VIE: 2-6 APLIC?RI, LA INTERVAL DE MINIMUM 7 ZILE, P?N? LA DEZVOLTAREA INFLORESCEN?EIUn alt biofungicid de la Agro-Est Muntenia este?Maxitina, ob?inut din lecitina din soia. Aceasta con?ine acizi gra?i esen?iali, fosfolipide, colin?, fosfor ?i vitamina E, ceea ce duce la efecte pozitive asupra plantelor: ?mbun?t??e?te consisten?a, str?lucirea ?i culoarea fructelor ?i legumelor, reduce afec?iunile plantelor, are un efect stimulant ?i revigoreaz? culturile. Mucegiul la m?r ?i p?r, b??icarea frunzelor la cais ?i piersic, mana vi?ei de vie, f?inarea ?i mana la tomate sunt comb?tute de Maxitina.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE?MAXITINAVI?? DE VIE ?I PLANTE ORNAMENTALE: 100-225 G / HAPOMI FRUCTIFERI: 450-750 G / HALEGUME, TOMATE, CASTRAVE?I, CEREALE: 1500-2300 G / HAARBU?TI FRUCTIFERI: 1200-1800 G / HAUn produs complex al Agro-Est Muntenia este?Ortimag, biofungicid, insecticid ?i acaricid care are drept substan?? activ? concentratul de urzic?. Acesta con?ine fier, mangan, sulf, siliciu ?i magneziu. Ca insecticid, ac?ioneaz? asupra p?duchelui verde al piersicului, asupra p?duchelui l?nos, asupra p?duchelui negru al cire?ului, asupra viermelui m?rului, asupra moliei verzei ?i a puricelui v?rgat al rapi?ei. ?n plus, ajut? fermierii s? lupte cu diferite mucegaiuri, mane ?i alternarioze.DOZA RECOMANDAT? ESTE DE 50-100 CC / L. ORTIMAG SE FOLOSE?TE LA?PRUN, CIRE?, PIERSIC, CAIS, M?R, P?R, ALUN, COAC?Z, VI?? DE VIE, MAZ?RE, CARTOF, CASTRAVETE, SALAT?, VARZ?, TOMATE, RAPI??, GR?UAcelea?i func?ii ca ?i Ortimag le are ?i?Prev-Am, produs pe baz? de ulei de portocale. Ac?ioneaz? ?ns? prin patru moduri: desicare, distrugerea tensiunii aripii, sufocare ?i fecunditate. Ca insecticid, combate moliile, fluturii, musculi?a alb?, afidele, trip?ii, puricii ?i p?ianjenul ro?u. Ca fungicid, are efecte curative imediate asupra putregaiurilor ?i combate f?inarea, mana, rugina, alternarioza ?i mucegaiul.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE?PREV-AMVI?? DE VIE: 1.6 LITRI / HALEGUME: 2-6 LITRI / HAPOMI FRUCTIFERI: 2-5 LITRI / HAPerioadele de stres prin care trec culturile ecologice pot fi dep??ite ?i prin aplicarea de biostimulatori, care pompeaz? substan?e nutritive ?n plante ?i le ajut? s?-?i revin?.?SM-6?este un biostimulator de la Agro-Est Muntenia, pe baz? de extract de alge Ascophyllum Nodosum, cu activitate citokinetic? impresionant?. Aceast? compozi?ie stimuleaz? ?ncol?irea, r?s?rirea, dezvoltarea echilibrat? ?i cre?terea fructelor. SM-6 poate fi aplicat at?t foliar, c?t ?i prin fertigare.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE FOLIAR? CU?SM-6VI?A DE VIE, LEGUME: 2-3 LITRI / HACEREALE P?IOASE, PORUMB, FLOAREA-SOARELUI, RAPI??: 2 LITRI / HAPOMI FRUCTIFERI: 3 LITRI / HAAcelea?i alge sunt la baza unui alt biostimulator de la Agro-Est Muntenia. Este vorba de?Oceanum, produs care poate fi folosit pe toate culturile. Are o concentra?ie mare de acid alginic, manitol, fitohormoni naturali, dar ?i potasiu, ceea ce ajut? plantele s? se recupereze, dezvolt? intensiv culturile ?i cre?te gradul de ?nflorire ?i polenizare. La aplicarea foliar? se folose?te o doz? de 100-200 gr / hl, ?n timp ce pentru aplicarea la sol este recomandat? o doz? de 2-5 kg / ha.PERIOADE DE APLICARE?OCEANUMVI?? DE VIE: ?NAINTE ?I DUP? ?NFLORITCEREALE P?IOASE: LA DESPRIM?V?RARE SAU ?N FAZA DE BURDUFRAPI??: LA DESPRIM?V?RARE SAU ?N PERIOADA PREFLORAL?FLOAREA-SOARELUI: ?N FAZA DE 4-6 FRUNZE SAU ?N FAZA DE BUTON FLORALLEGUME: DUP? TRANSPLANTARE, ?N FAZA DE BUTON FLORAL SAU ?N ETAPA DE CRE?TERE A FRUCTELORPOMI FRUCTIFERI: ?NAINTE SAU DUP? ?NFLORITSOIA: ?N FAZA DE 4-6 FRUNZESFECL? DE ZAH?R: ?N FAZA DE 3-5 FRUNZEPORUMB: ?N FAZA DE 6-8 FRUNZE SAU LA ULTIMUL TRATAMENT EFECTUATPortofoliul complet Agro-Est Muntenia destinat agriculturii ecologice poate fi consultat pe site-ul?agroest.ro. Tot acolo sunt ?i datele de contact ale reprezentan?ilor comerciali ai companiei, care au r?spunsuri la toate ?ntreb?rile despre agricultura ecologic?. * * *Radiografia economiei rom?ne?ti: 10 indicatori-cheie care ilustreaz? impactul coronavirus ?n businessul rom?nesc ?n martie 2020 Cristina Ro?ca 10.05.2020, Cifrele aferente activit??ii economice din luna martie, care ?ncep acum s? apar?, indic? primele semne de boal? provocate de virus economiei rom?ne?ti, cu 150.000 de oameni care ?i-au pierdut locul de munc? p?n? ?n ultima zi a celei de-a treia luni din an?n aceea?i lun? s-au cump?rat mai pu?ine ma?ini (cu circa o treime), s-a construit mai pu?in - mai ales ?n mediul urban, dar nu numai -, num?rul autoriza?iilor de construire fiind cu 15% mai mic ?i s-a consumat mai pu?in? mod?, produse electro-IT, mobil? sau bricolajTurismul s-a pr?bu?it cu 70%, ?ncrederea ?n economie a ajuns la minim (20,8 puncte este nivelul indicatorului de ?ncredere macroeconomic? al Asocia?iei CFA Society Rom?nia, la jum?tate fa?? de luna anterioar? ?i la o treime fa?? de maximul din ianuarie 2020), iar num?rul de firme nou-?nfiin?ate a sc?zut cu 64%, ?nc? o dovad? c? mediul de business st? ?n expectativ?Acestea sunt ?ns? doar primele cifre privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei, sunt cifrele aferente lunii martie, c?nd au existat ?i aproape dou? s?pt?m?ni de normalitateAbia ?n luna aprilie se va vedea cu adev?rat impactul.?Primele efecte ale pandemiei de Covid-19 au fost resim?ite de economia local? ?n a doua jum?tate a lunii martie, dup? ce s-a instaurat starea de urgen??, dup? ce s-a limitat drastic mi?carea popula?iei, dup? ce HoReCa a tras obloanele, mallurile s-au ?nchis ?i odat? cu ele ?i o serie de fabrici au sistat activitatea.Tot atunci o serie de firme au ?nceput s? fac? restructur?ri ?i tot atunci consumatorii ?i-au schimbat comportamentul de achizi?ii, orient?ndu-se c?tre produse de necesitate ?i renun??nd la multe articole considerate de r?sf?? sau investi?ii. Astfel, efectele s-au resim?it ?n lan? ?i ca un bulg?re de z?pad? tot mediul economic a fost angrenat ?n aceast? criz? care a luat businessul local prin surprindere.?Nivelul de ?ncredere al consumatorului a sc?zut. Concedierile ce au loc ?n aceast? perioad? ?i cele ce vor urma ar putea s? prelungeasc? starea de ne?ncredere. Consumul privat nu va mai fi un motor de cre?tere pe termen scurt sau mediu“, explic? Grigore Horoi, pre?edintele grupului Agricola din Bac?u, unul dintre cei mai mari produc?tori de carne din Rom?nia.Consumul privat a fost principalul motor al economiei ?n ultimii ani, ?ns? acum nu mai are ?combustibil“. Dup? opt ani de cre?teri se estimeaz? primul declin ?n 2020, de 6,2%, conform Comisiei Europene.Cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut ?n luna martie cu circa 4% fa?? de aceea?i lun? din 2019, arat? datele INS. Totu?i, la o privire mai atent? se observ? c? avansul a fost sus?inut de v?nz?rile de alimente ?i de cele de medicamente ?i bunuri de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei - precum dezinfectantul. Alte categorii precum - electro-IT, mobil?, sau mod? - post?nd sc?deri puternice. ?i v?nz?rile de carburant au sc?zut odat? cu limitarea mi?c?rii popula?iei, ?n martie declinul anual fiind de peste 8%.Cel mai puternic declin a fost ?nregistrat de pia?a de mod?, unde ?ncas?rile juc?torilor au sc?zut la mai pu?in de jum?tate. ?nchiderea centrelor comerciale - unde se realizeaz? 99% din shoppingul de profil - st? ?n spatele acestui declin.Totu?i, datele sunt ?distorsionate“ dat fiind c? ?n martie a existat o perioad? de circa zece zile de func?ionare normal? ?i au existat totodat? o serie de s?pt?m?ni de frenezie ?n comer?ul alimentar c?nd mul?i consumatori ?i-au f?cut stocuri ?i c?nd rom?nii au cump?rat masiv bunuri gen conserve, f?in? sau produse de ?ngrijirea locuin?ei. Acest apetit s-a temperat apoi ?i ar putea s? fie vizibil acest lucru ?n cifrele lunii aprilie.?A existat o curb? mare de v?nzare ?n cursul lunii martie, dar s-a schimbat co?ul de cump?r?turi. S-au cump?rat produse de baz?, cu valoare ad?ugat? mic?, ci nu cosmetice, produse profitabile“, spunea recent C?lin Costina?, deputy CEO ?n cadrul retailerului Profi, o re?ea de peste 1.250 de supermarketuri ?i magazine de proximitate. El adaug? c? ?n aprilie avansul s-a temperat.?n aceast? lun? multe industrii au fost pe zero sau aproape de zero, HoReCa func?in?nd doar cu livr?rile la domiciliu ?i comer?ul nealimentar ?n special, dar ?i cel alimentar baz?ndu-se tot mai mult pe online.?ns?, primele semne ale impactului pandemiei de Covid-19 au ap?rut ?nc? din martie ?n mai toate sectoarele, de la industrie la construc?ii. Pe 19 martie produc?ia Dacia de la Mioveni a fost sistat?, la fel ?i activitatea Ford de la Craiova. Anun?ul celor doi gigan?i, care ?in ?n spate peste 10% din exporturile Rom?niei, a ?nsemnat ?omaj tehnic pentru cei 20.000 de angaja?i direc?i, dar ?i efecte asupra produc?torilor de componente ?i asupra altor furnizori. De altfel, ?n acele zile companiile care aduc un sfert din exporturile Rom?niei au anun?at c? sisteaz? temporar activitatea.Motivele care au stat ?n spatele acestor decizii au fost multiple, ?ns? unul dintre ele era anticiparea faptului c? o serie de achizi?ii vor fi am?nate au anulate. Cel mai concludent exemplu este chiar ?n industria auto. ?nmatricul?rile de autoturisme noi au sc?zut cu 32% ?n martie fa?? de perioada similar? a anului trecut, potrivit datelor Direc?iei Regim Permise de Conducere ?i ?nmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 6.654 de unit??i. Mai mult, la nivelul primului trimestru sc?derea s-a accentuat ?i a ajuns la 22%, la un volum de 28.000 de unit??i, fiind pentru prima dat? ?n mai bine de ?apte ani c?nd primul trimestru se ?ncheie cu o sc?dere.Dealerii ?i importatorii auto se a?teapt? la o sc?dere considerabil? a ?nmatricul?rilor de ma?ini ?n luna aprilie, iar dac? ?n martie declinul a fost de 32%, luna aceasta volumul pie?ei ar putea ajunge la 3.000 - 3.500 de unit??i, adic? la o sc?dere de peste 60%. Similar, declinul economic s-a ad?ncit ?n toate sectoarele.Primele date disponibile - cele privind pia?a muncii - arat? c? num?rul contractelor de munc? ?ncheiate a continuat s? creasc? cu circa 100.000 fa?? de martie, iar acest? lucru va atrage dup? sine toate celelalte: lipsa apetitului de consum, lipsa v?nz?rilor pentru companii, mai pu?ine cereri ?n produc?ie, mai pu?ine ?ncas?ri la buget.* * *Cotnari doneaz? 10% din profitul sau Spitalului Clinic de Boli Infec?ioase "Sf?nta Parascheva" M.A. Companii?/?11 mai Produc?torul de vin COTNARI, a desf??urat Campania #pentruoameni #pentrubine,?n cursul lunii aprilie, sus?inut? de un spot TV ?i materiale ?n mediul online, campanile care ?i-a propus s? anun?e decizia Cotnari de a dona 10% din profit pentru lupta medicilor cu pandemia generat? de virusul Covid 19, se arat? ?ntr-un comunicat remis Redac?iei noastre.Potrivit sursei citate, publicul a fost invitat s? viziteze websiteul cramelecotnari.ro pentru a alege care spital din Rom?nia are cea mai mare nevoie de ajutor financiar, ?n acesta perioada dificil? pentru ?ntreag? noastr? societate."Din totalul voturilor exprimate de c?tre vizitatorii website-ului, 65% au indicat Spitalul Clinic de Boli Infec?ioase "SfantaParascheva" din Ia?i c? fiind beneficiarul campaniei.", arat? comunicatul.Constantin Deleanu, Pre?edintele Companiei Cotnari, a transmis: "Cotnari este un loc ?n care oamenii se ajut? mereu unii pe ceilal?i. La noi nu este doar un loc de munc?, ci o comunitate care s-a cl?dit prin ?ncerc?ri repetate de-a lungul anilor. ?n acest moment greu pentru noi to?i, ne bucur?m s? putem ajut? un spital important al Rom?niei. Mul?umim medicilor pentru eforturile imense din aceste zile, dar ?i tuturor celor care au ales s? participe ?n Campania noastr?".Campania "#pentruoameni #pentrubine" vine s? completeze dona?ia de 50 000 lei f?cut? de Cotnari S? ?n cursul lui martie aceluia?i spital din Ia?i. * * *De ce francezii nu au nevoie de rom?ni s? le culeag? sparanghelul. Au 300.000 de ?voluntari“, dar unii au renun?at: ?Am subestimat durerile de spate“ 11 mai 2020, 07:00de Coresponden?i ?Adev?rul” Munca ?n agricultur? ?i pune ?n dificultate pe francezi. FOTO: France Television Spre deosebire de Germania – care a adus 400.000 de lucr?tori din Est pentru muncile agricole sezoniere - francezii au ales alt model: au apelat la sutele de mii de angaja?i r?ma?i ?n ?omaj tehnic pe durata restric?iilor de circula?ie: osp?tari, ?oferi, lucr?tori necalifica?i, muncitori ?n construc?ii etc ?Pentru c?teva ore sau mai mult, pe c?mp, ?n livad? sau la ferm? ... Nu este nevoie de studii de specialitate, dou? bra?e sunt suficiente!” Acesta este, ?n esen??, mesajul platformei ?Bra?e pentru farfuriile voastre” lansat? pe 17 martie de Ministerul Agriculturii din Fran?a pentru a ?ncerca s? rezolve deficitul de for?? de munc? din agricultur?, care compromite unele culturi de prim?var?, ?i, ?n cur?nd, culturile de var?. Proiectul face leg?tura ?ntre fermierii care au probleme cu recoltarea diferitelor culturi - c?p?uni, sparanghel - din cauza absen?ei lucr?torilor sezonieri str?ini din cauza Covid-19, ?i ?voluntari”, adic? francezii r?ma?i ?n ?omaj tehnic, osp?tari, muncitori necalifica?i, angaja?i ?n industria hotelier?, muncitori ?n construc?ii etc, permi??ndu-se cumularea ?omajului cu c??tigurile din agricultur? (salariul minim pe economie).? 300.000 de ?voluntari” (impropriu spus pentru c? vor fi pl?ti?i) s-au ?nregistrat pentru munca ?n agricultur? pe platforma proiectului, ?n condi?iile ?n care Ministerul Agriculturii aprecia un deficit de 200.000 de posturi.? ? Doar 13.000 de fermieri au oferit locuri de munc? prin aceast? platform?. Prin intermediul proiectului s-au realizat 15.000 de leg?turi ?ntre fermieri ?i cei interesa?i s? lucreze ?n agricultur?.?? ? Cea mai mare federa?ie a fermierilor francezi a cerut, ?n data de 7 mai,? permiterea intr?rii muncitorilor sezonieri din spa?iul Schengen motiv?nd c? ?nu se poate improviza cu munca ?n agricultur?”. Un num?r mare de voluntari, dar ?i e?ecuri Primele rezultate au ar?tat un entuziasm real din partea popula?iei: 300.000 de francezi au r?spuns apelului, precum ?i 13.000 de fermieri p?n? la ?nceputul lunii mai. ?n total, ?aveam 7.000 de locuri vacante ?n cazul c?rora s-a f?cut leg?tura ?ntre fermieri ?i angaja?i, deci putem estima c? s-au f?cut angaj?ri, deoarece exist? de dou?zeci de ori mai mul?i voluntari dec?t oferte!”, Spune Jean-Baptiste Vervy, managerul WiziFarm (platform? online care pune ?n leg?tur? fermierii cu cei interesa?i -n. red.), pentru Le Parisien. ??i totu?i aceste statistici nu iau ?n calcul toate leg?turile ?n desf??urare”, sus?ine Jér?me Volle, responsabilul FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organiza?ie francez?-umbrel? ?ns?rcinat? cu reprezentarea na?ional? a 20.000 de uniuni agricole locale ?i 22 de federa?ii regionale) care precizeaz? c? leg?tura se face pe o raz? de 30 de kilometri. ?S? vezi to?i ace?ti voluntari preg?ti?i s? vin? s? lucreze ?n sectorul nostru este ?nc?nt?tor”, se bucur? Baptiste Gatouillat, vicepre?edintele Asocia?iei Tinerilor Fermieri. ?Unii au vrut s? ias? din case pentru divertisment” Cu toate acestea, nu toate contactele stabilite au fost de mare succes. Recunoa?te ?i Christiane Lambert, pre?edintele FNSEA, ?ntr-un comunicat de trimis vineri, 24 aprilie: ?Unii au minimalizat dificultatea, latura repetitiv? a muncii ?n c?mp. Culesul sparanghelului presupune opt ore pe zi de munc? cu spatele ?ndoit, nu toat? lumea poate rezista.”? ? ?Unii voluntari au vrut, ?n principal, s? ias? din casele lor, ?n scop de divertisment, ?n aceste cazuri, oamenii au renun?at”, adaug? Jér?me Volle. ? ?Acest tip de activitate necesit? o anumit? tehnic?, pentru a nu deteriora c?p?unile ?n timpul culesului ?i nu toat? lumea are astfel de abilit??i”, subliniaz? Baptiste Gatouillat.? ? C?te contracte semnate au fost reziliate? Unii sugereaz? c? ar fi vorba de 15%. ?Nu avem statistici pe acest subiect, dar asta ar putea fi ?n concordan?? cu ceea ce auzim”, recunoa?te Jean-Baptiste Vervy pentru Le Parisien. Doar 13.000 de fermieri interesa?i din 450.000 Num?rul mic de fermieri ?nregistra?i pe site – 13.000 - ridic?, de asemenea, semne de ?ntrebare, dac? ne g?ndim la cei 450.000 de fermieri ?nscri?i ?n mod obi?nuit. Exper?ii consulta?i de Le Parisien sus?in c?: ?n primul r?nd, ace?ti fermieri locali sunt conservatori ?i ?nainte de a apela la noua platform? obi?nuiesc s? foloseasc? site-uri sau organiza?ii tradi?ionale. ?n plus, campania foarte vizibil? f?cut? de autorit??i ?n care au atras aten?ia asupra lipsei de for?? de munc? ?n agricultur?, ar fi determinat unii voluntari s?-i contacteze direct telefonic pe fermierii din regiunea lor. ? ?n cele din urm?, exist? o expectativ? a fermierilor, care nu ?tiu ?nc? dac? lucr?torii recruta?i acum vor pleca sau vor r?m?ne dup? data de 11 mai – c?nd Fran?a relaxeaz? restric?iile de circula?ie.? ? Jean-Baptiste Vervy, pe de alt? parte, se g?nde?te deja la ?mbun?t??irea func?ion?rii site-ului: ?Unii candida?i buni ar putea primi un fel de recomandare. Iar videoclipurile de instruire ar putea, de exemplu, s? arate concret ?n ce const? recoltarea sparanghelului.” Adrien e monitor de schi ?n Chamonix. ?Am subestimat durerile de spate” Le Parisien relateaz? povestea lui Adrien, monitor profesionist de schi, care lucreaz? la o ferm? ?n Sigolsheim (?n departamentul Haut-Rhin din estul Fran?ei). ?De obicei, lucrez pentru sta?iunea de schi Chamonix, dar anul acesta am putut beneficia de o deplasare ?ntr-o sta?iune ?nfr??it? din Statele Unite”, explic? b?rbatul. C?l?toria ?n statul Utah s-a terminat. ?La mijlocul lunii martie, autorit??ile americane au anun?at sf?r?itul sezonului de schi ?i ?n special ?nchiderea frontierelor. Am luat apoi primul avion pentru a m? ?ntoarce ?n Fran?a" Obi?nuit cu activitatea ?n aer liber, nu a putut concepe ?s? r?m?n? f?r? a face nimic ?n cas? cu sora ?i cu mama” sa, a?a c? a decis s? r?spund? apelului Ministerului Agriculturii, ?n urm? cu trei s?pt?m?ni. ?Am v?zut c? se caut? muncitori a?a c? mi-am oferit ajutorul lui Clarisse, pe care o ?tiam, s? lucrez patruzeci de ore pe s?pt?m?n?. ?M? trezesc la 6 diminea?a s? recoltez sparanghelul”, explic? Adrien. Sunt apoi responsabil de transportul la ferm? ?nainte de a-l sp?la, sorta, calibra ?i pune ?n pachete ?nainte de comercializare. Cuno?tea bine ?duritatea muncii agricole ”, dar recunoa?te c? a ?subestimat gesturile repetitive ?i durerile de spate cauzate de pozi?ia necesar? pentru a recolta sparanghelul”. Din 15 angaja?i, o ferm? de sparanghel dn Fran?a a r?mas cu doi.? ?Adrien a rezistat pentru c? este sportiv cu condi?ie fizic? excelent?, dar au fost numeroase persoanele care au renun?at”, noteaz? fermierul. ?n rest, a v?zut mul?i ?locuitori ai ora?ului dornici s? ajute, dar care au aruncat prosopul dup? c?teva ore. B?t?turi, dureri ?i greutatea muncii ?n soare s-au num?rat printre motivele pentru care oamenii au renun?at rapid.” Dintre cei 15 voluntari ?n ?omaj tehnic angaja?i pe salariul minim la ferma lui Clarisse la sf?r?itul lunii martie, ?apte au p?r?sit prematur muncile agricole, ?ase ?i-au reluat activitatea la fostul loc de munc? ?i doi continu? s? culeag? sparanghelul p?n? la ?nchiderea campaniei de recoltare. ? Cea mai mare Federa?ie a agricultorilor cere revenirea sezonierilor str?ini ? Cea mai mare federa?ie a agricultorilor francezi - FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organiza?ie francez?-umbrel? ?ns?rcinat? cu reprezentarea na?ional? a 20.000 de uniuni agricole locale ?i 22 de federa?ii regionale - n. red.) a solicitat, ?n data de 6 mai, permiterea intr?rii ?n ?ar? a angaja?ilor sezonieri europeni dup? data de 11 mai, data oficial? a relax?rii restric?iilor de circula?ie ?n Fran?a. ?Am solicitat ca lucr?torii sezonieri din spa?iul Schengen s? se poat? ?ntoarce pe teritoriul nostru dac? au un contract de munc?”, a anun?at Jér?me Despey, secretarul general al FNSEA, ?n cadrul unei conferin?e de pres? din 6 mai 2020, conform presei franceze. ? ?n timp ce recoltele de pepeni ?i de fructe sunt pe cale s? ?nceap?, uniunea majoritar? a agricultorilor francezi cere guvernului ?un r?spuns precis” ?n leg?tur? cu accesul lucr?torilor sezonieri str?ini. ?Germania a adus 400.000 de lucr?tori sezonieri, iar Italia 200.000”, a declarat Christiane Lambert, pre?edintele FNSEA. ?Guvernul ne-a solicitat s? lucr?m la un protocol de s?n?tate pentru primirea lucr?torilor sezonieri, am f?cut acest lucru ?i am distribuit protocolul sindicatelor din domeniu", a spus Jér?me Despey. Federa?ia a?teapt? acum un r?spuns din partea statului. ? Ace?ti angaja?i ar ?completa” campania de recrutare ?Bra?e pentru farfuria ta” ini?iat? de platforma WiziFarm. Potrivit FNSEA, aceast? platform? a colectat 300.000 de ?nregistr?ri, ceea ce a dus la realizarea a 15.000 de contacte ?ntre fermieri ?i candida?i. Contactele nu se materializeaz? sistematic ?n angaj?ri pe termen lung, deoarece ?nu te po?i improviza ca lucr?tor agricol”, reamintesc reprezentan?ii federa?iei.? * * *Vinul de azi: Carpene Malvolti Prosecco Treviso Brut Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Istoria, prestigiul ?i bog??ia Carpene Malvolti se reg?sesc ?i ?n propunerea noastr? de ast?zi, Prosecco D.O.C. Treviso Brut. Proasp?t ?i u?or de b?ut, acest vin spumant de culoare galben pai str?lucitor este perfect pentru ocaziile mai informale. Vinul este unul t?n?r, chic, minimalist, cu arome delicate de migdale dulci, fructe galbene ?i flori albe. Pe palat se eviden?iaz? perlajul f?n ?i elegant. Se recomand? degustarea lui la 6-8 grade Celsius, ca aperitiv sau al?turi de m?nc?ruri mediteraneene u?oare.? * * *John Deere, aproape de clien?i, p?str?nd distan?a11 mai 2020?Cotidianul Agricol? Joi, 7 Mai 2020, John Deere a transmis prima conferin?? live c?tre presa interna?ional?. ?n timpul sesiunii, speciali?tii companiei afla?i ?n studioul din Mainnheim, Germania, au intrat ?n leg?tur? video cu dealeri ?i exper?i din Marea Britanie, Fran?a ?i Germania. Ace?tia au ?mp?rt??it experien?a lor ?n folosirea serviciului John Deere Connected SupportTM, eviden?iind beneficiul acestui sistem ?n men?inerea rela?iilor cu clien?ii ?n ultimele s?pt?m?ni. John Deere Connected SupportTM???i dovede?te valoarea pentru fermieri ?i dealeri ?n timpul bloc?rii cauzate de coronavirus. Tehnicienii de service pot apela ma?inile clien?ilor de la distan?? pentru a identifica eventualele defec?iuni ?n timp util, a repara erorile care pot deveni o problem? ?i pentru a ajuta operatorii s? ??i creeze sau s? ??i regleze ma?inile. Acest lucru ajut? la maximizarea duratei de func?ionare continu? ?i la reducerea perioadelor de inactivitate, permi??nd ?n acela?i timp dealerilor s? p?streze distan?a fa?? de clien?i.?n ultimii cinci ani, John Deere ?i re?eaua sa de reprezentan?i au implementat serviciul Connected Support pentru a facilita mult mai u?or ?i mai rapid serviciile pentru clien?i. Un aspect al companiei este sistemul de r?spuns proactiv (Proactive Response System), care ofer? dealerilor informa?ii ?i avertiz?ri cu privire la starea utilajului. Al doilea element cheie este reprezentat de sistemele de asisten?? la distan?? (Remote Support Systems) care permite accesul dealerilor la afi?ajul individual al ma?inii din cabin?.Sistemul de r?spuns proactiv?(Proactive Response System)Alerte de specialitate: Acest sistem este cea mai important? caracteristic? a serviciului Connected Support.?Acesta estimeaz? posibilele repara?ii necesare, precum ?i cerin?ele tehnice ?i probleme legate de performan?a ma?inii ?nainte ca acestea s? apar?. Pe baza istoricului, precum ?i a algoritmilor care detecteaz? optimizarea ma?inii ?i a erorilor acesteia, sistemul analizeaz? automat datele ?i redirec?ioneaz? avertiz?rile c?tre tehnicianul de service al dealerului.?Aceste mesaje recomand? de asemenea ?i poten?iale solu?ii.Tabloul de bord al ma?inii: Datele ?i starea ma?inilor conectate apar pe plan?a de bord a calculatorului dealerului.?Lista de ma?ini a clientului este afi?at? pe un ecran care este monitorizat constant de un angajat al dealerului.?Cele mai serioase defecte eviden?iate de sistemul Expert Alerts sunt ?ntotdeauna ?n partea superioar? listei.Sistemele de asisten?? la distan???(Remote Support Systems)Accesul la afi?aj de la distan??: Acest sistem permite dealerului conectarea la afi?ajul din cabin? al clientului pentru a asista configurarea ma?inii, ?n timp ce se afl? la birou. De asemenea, ?i permite acestuia s? identifice set?rile incorecte sau erorile de operare. Set?rile pot fi procesate pas cu pas ?mpreun? cu ?oferul, ca ?i c?nd dealerul ar sta ?n cabin?. Acest lucru nu numai c? reduce costurile ?i perioada de inactivitate a utilajlor clien?ilor, mai mult, ace?tia beneficiaz? de set?ri foarte bune ale echipamentului, men?in?ndu-se astfel distan?area social? total? fa?? de tehnicieni.Consiliere service de la distan?? (Service ADVISOR Remote): Dac? instrumentele de service indic? faptul c? ceva este ?n neregul? cu echipamentul, specialistul IPSO poate accesa de la distan?? sistemul de diagnosticare al ma?inii.?De cele mai multe ori, defectele pot fi remediate folosind acest serviciu, ?n timp ce se pot face ?i alte actualiz?ri necesare ale software-ului.??n plus, prin Service ADVISOR Remote se asigur? o durat? de func?ionare sporit? a ma?inii.?Dac? este necesar? o repara?ie la sediul clientului, tehnicianul poate stabili un serviciu programat la client, f?r? a mai fi nevoie de deplas?ri suplimentare.?Tehnicianul va lua toate piesele ?i dispozitivele necesare pentru repara?ia planificat? ?ntr-o singur? vizit?, reduc?nd astfel semnificativ ?ntreruperile func?ionale ?i costurile.John Deere Connected SupportTM?necesit? alinierea a trei elemente principale pentru func?ionarea eficient?:? ?n primul r?nd, un aparat echipat cu dispozitiv telemetric care poate transmite date colectate ?n timpul lucrului.?Clientul trebuie s? ??i dea acordul pentru transferul de date, astfel ?nc?t IPSO, prin sistemul Expert Alerts, s? poat? primi alerte de la ma?ina clientului.? ?n al doilea r?nd, instrumentele speciale John Deere care permit evaluarea automat? a informa?iilor ?i transferul de date. Unit??ile responsabile pentru aceste procese sunt localizate ?n fabricile de produc?ie ?i colaboreaz? ?ndeaproape cu departamentele de dezvoltare, testare ?i fabricare ale companiei.? ?n al treilea r?nd, exper?i instrui?i care sunt capabili s? gestioneze serviciile Connected SupportTM?bazate pe analize de date.Toate informa?iile sunt generate de senzorii ma?inii, iar transferul se va face prin modulul JDLink, care nu trebuie confundat cu receptorul de satelit StarFire. Receptorul este necesar numai pentru asistarea direc?iei agricole de precizie, ?n timp ce JDLink este utilizat exclusiv pentru transferul datelor ma?inii.Linia complet? de tractoare Seria 5R, 6M, 6R, 7R, 8R ?i 9R a John Deere, combinele de recoltat de la Zweibrücken ?i din S.U.A., gama de autopropulsoare de recoltat ?i ma?inile de stropit autopropulsate sunt acum echipate cu modulul JDLink telematic, care este de asemenea disponibil ?i ca sistem de adaptare din anul 2012. Licen?a JDLink Connect permite activarea sistemului telematic dup? ce clientul ??i d? acordul.?n total, peste 50.000 de ma?ini John Deere sunt deja conectate ?n Europa, iar acest num?r cre?te zilnic. Pe baza experien?ei actuale, John Deere Connected SupportTM?va continua s? fie o parte integrant? ?i important? a gamei de op?iuni de service pentru ma?ini a companiei, chiar ?i dup? ce se va ?ncheia aceast? pandemie de coronavirus.* * *Performan?a ?n pomicultur? are la baz? produse de calitate11 mai 2020?Cotidianul Agricol? Performan?a ?n pomicultur? se face numai dac? se fac tratamente cu produse de calitate, eficiente ?mpotriva agen?ilor patogeni ?i a d?un?torilor.?n ceea ce prive?te combaterea d?un?torilor, putem spune c? a ?nceput primul zbor, at?t pentru viermele merelor (Cydia pomonella),?c?t ?i pentru molia pieli?ei fructelor (Adoxophyes orana). ?n toate bazinele pomicole importante din ?ar? am identificat deja primii adul?i captura?i ?n capcanele feromonale, fapt ce se datoreaz? rezervei din anul 2019 ?i a iernii destul de bl?nde.Din cauza faptului c? lepidopterele reprezint? o problema pentru pomicultur?, recomand?m cu ?ncredere noul insecticid?Delegate?, lansat ?n Rom?nia din acest sezon.??Delegate??este un insecticid ?ce se remarc? prin selectivitatea sa ?i prin controlul larvelor de lepidoptere, minatoarelor, trip?ilor ?i puricilor meliferi din pomicultur? (semin?oase & s?mburoase), fiind cel mai?eficient??i?complex?produs, ?ce are la baz? ?o substan?? activ? nou?,?spinetoram.?Caracteristicile produsului?Delegate??sunt exact ce are nevoie pomicultura pentru a? ob?ine fructe de calitate, f?r? urme de atac ale d?un?torilor:Ac?iune rapid?, prin contact ?i ingestie.Control al d?un?torilor ?n toate fazele de dezvoltare.Control de lung? durat? datorit? efectului rezidual ?n plant?.Timp de pauz? scurt – 7 zile p?n? la recoltat.Protec?ie sigur? pentru fructe de calitate ?i profitabilitate ridicat?.Doz? unic? ?i eficient? de 0,3 kg/ha.Aplicarea produsului este recomandat a se face dup? scuturatul petalelor, atunci c?nd corespunde de obicei ?i varful curbei de zbor al d?un?torilor.Adoxophyes oranaCydia pomonellaPsylla pyriGeorgel AndronNational Key Account Manager Specialty Crops FarmsCorteva Agriscience Rom?nia & Republica Moldova * * *BASF dubleaz? num?rul de premii ?n programul Mul?umim Fermierilor, menit s? promoveze micii produc?tori locali din Rom?nia11 mai 2020?Cotidianul Agricol? Num?rul premiilor care vor fi acordate fermierilor c??tig?tori cre?te de la 10 la 20Perioada de ?nscriere se prelunge?te p?n? pe 21 mai, pentru a da ?anse mai multor fermieriPentru fermierii rom?ni, ?n special micii produc?tori, ultimele luni s-au dovedit deosebit de dificile. Criza generat? de coronavirus a fost amplificat? de problemele cauzate de seceta pedologic? sever? ?i prelungit?. Ultimele zile au adus ploi, dar ?n unele zone din ?ar? furtunile puternice ?i grindina au compromis sau chiar distrus culturile deja sl?bite, iar cantit??ile c?zute de precipita?ii tot nu rezolv? ?n totalitate problemele cauzate de secet?.Toate acestea s-au suprapus, aduc?nd numero?i fermieri ?i mici produc?tori ?n pragul disper?rii. Fiind mereu aproape de fermieri, compania BASF ??i propune s? aduc? pu?in? speran?? micilor produc?tori, prin intermediul campaniei Mul?umim Fermierilor.Astfel, BASF Agricultural Solutions a decis s? dubleze num?rul de premii acordate micilor fermieri, pentru a sus?ine ?i mai mul?i produc?tori locali ?i, cu ajutorul lor, ?i mai multe familii aflate ?n dificultate. De asemenea, perioada de ?nscriere ?n?concursul adresat fermierilor?a fost prelungit? p?n? la data de 21 mai, ora 18:00.Campania, demarat? ?n luna aprilie, se adreseaz? at?t micilor produc?tori locali, c?t ?i consumatorilor rom?ni, ?ntr-un efort de con?tientizare a nevoii de a sus?ine fermierii prin cump?rarea de produse agroalimentare de la produc?torii locali.Fermierii mici, ?n special din sectorul horticol, au putut afla?informa?ii esen?iale?despre modalit??i noi prin care ??i pot promova ?i vinde produsele agroalimentare prin intermediul canalelor online ?i au putut g?si o list? cuprinz?toare de platforme ?i burse de legume, unde se pot ?nscrie pentru a-?i comercializa produsele. Au fost publicate ?i interviuri ?n care fermierii descriu ce m?suri au luat pentru a dep??i cu bine aceast? perioad? sau ofer? sfaturi utile pentru colegii lor de breasl?.Consumatorii rom?ni pot vedea, ?n?sec?iunea dedicat??lor, o list? cu numeroase platforme, magazine online sau grupuri de pe re?elele de socializare unde produc?torii locali ??i public? anun?urile de v?nzare a legumelor, fructelor sau produselor agroalimentare. Tot de aici pot afla cum decizia lor de a comanda fructe ?i legume proaspete ?i ajut? nu doar pe fermieri, ci o ?ntreag? comunitate. De asemenea, cei interesa?i pot citi numeroase materiale de informare sau opinii ale fermierilor care se confrunt? cu provoc?rile cauzate de epidemia de coronavirus.Pe l?ng? pagina web dedicat?, care ??i propune s? ajute fermierii s? ajung? rapid la clien?ii lor, ?n condi?iile ?n care majoritatea produselor agricole sunt perisabile ?i au nevoie de o logistic? special?, BASF organizeaz? ?i un concurs pe?pagina de Facebook BASF Agricultural Solutions, ?n cadrul c?ruia cump?r? astfel de produse de la fermieri pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care ?i-au manifestat dorin?a de a sus?ine ini?iativa, c?tre oameni afla?i ?n dificultate tot ?n contextul pandemiei.Concursul se adreseaz? exclusiv celor care pot face dovada calit??ii de produc?tor agricol. Procedura de ?nscriere este simpl?. Fermierii trebuie s? publice un comentariu video ?n cadrul?post?rii de concurs, ?n care s? explice cum fac fa?? situa?iei actuale, respectiv un mesaj prin care s? le explice rom?nilor de ce s? cumpere fructe ?i legume de la produc?torii locali.“Ini?ial, am dorit s? oferim 10 premii, ?ns?, v?z?nd interesul micilor produc?tori, dar ?i implicarea fitofarmaciilor ?i partenerilor care ne-au ?ncurajat ?i sus?inut ?n aceast? ini?iativ?, am decis s? dubl?m num?rul de premii oferite. Vom ajuta, asftel, mai mul?i oameni afla?i ?n dificultate, oferindu-le posibilitatea de a se bucura de produse proaspete ob?inute direct de la produc?tori” a declarat Robert B?icoianu, Director Culturi Horticole BASF Agricultural Solutions Rom?nia.Despre divizia BASF Agricultural SolutionsCu o popula?ie ?n cre?tere rapid?, lumea devine din ce ?n ce mai dependent? de capacitatea noastr? de a dezvolta o agricultur? sustenabil? ?i de a p?stra un mediu s?n?tos. Colabor?nd cu agricultori, profesioni?ti ?n agricultur?, exper?i ?n managementul d?un?torilor ?i al?ii, ne asum?m s? contribuim la acest lucru. De aceea, investim ?n cercetare ?i dezvoltare ?i ?ntr-un portofoliu complex, inclusiv de semin?e ?i tr?s?turi genetice, solu?ii chimice ?i biologice pentru protec?ia culturilor, gestionarea solului, s?n?tatea plantelor, controlul d?un?torilor ?i agricultura digital?. Cu echipe de exper?i ?n laboratoare, pe c?mp, la birou ?i ?n unit??ile de produc?ie, conect?m g?ndirea inovatoare ?i activitatea practic? de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care func?ioneaz? – pentru agricultori, societate ?i planet?. ?n 2019, divizia noastr? a generat v?nz?ri de 7,8 miliarde de euro.Pentru mai multe informa?ii, vizita?i?agriculture.?sau oricare dintre canalele noastre de social media.Despre BASF?n cadrul BASF, dezvolt?m chimia viitorului. Noi ?mbin?m succesul economic cu protec?ia mediului ?i responsabilitatea social?. Cei aproximativ 117.000 de angaja?i ai grupului BASF lucreaz? pentru a contribui la succesul clien?ilor no?tri ?n aproape toate sectoarele ?i aproape fiecare ?ar? din lume. Portofoliul nostru este organizat ?n ?ase segmente: Produse Chimice, Materiale, Solu?ii Industriale, Tehnologia Suprafe?elor, Nutri?ie ?i ?ngrijire ?i Solu?ii pentru Agricultur?. BASF a generat o cifr? de afaceri de aproximativ 59 mld. € ?n 2019. Ac?iunile BASF sunt tranzac?ionate la bursa din Frankfurt (BAS) ?i ca American Depositary Receipts (BASFY) ?n SUA . Pute?i afla mai multe informa?ii, acces?nd . * * *G?ndacul lucios ?i g?rg?ri?a silicvelor - cum ?i combatem?Emil GEORGESCU ?11 mai 2020 - Din cauza temperaturilor ridicate din martie, ?n lanul de rapi?? s-au instalat de timpuriu g?ndacul lucios ?i g?rg?ri?a silicvelor. Cum le venim de hac!G?ndacul lucios (Meligetehes aeneus) ?i g?rg?ri?a silicvelor (Ceuthorynchus assimilis) sunt doi d?un?tori ai rapi?ei care se manifest? prim?vara t?rziu. G?ndacul lucios apare la peste 15oC. Ei bine, anul acesta astfel de temperaturi s-au ?nregistrat ?nc? de la ?nceputul lui martie.?Ce gre?eal? fac fermierii?Majoritatea cultivatorilor de rapi?? din sud-estul ??rii fac dou? tratamente cu insecticide ?n vegeta?ie: unul dup? ce a trecut iarna, prim?vara devreme, ?mpotriva g?rg?ri?elor tulpinilor de rapi?? (Ceutorhynchus napi), al doilea ?nainte de ?nflorire, ?mpotriva?Meligetehes aeneus.Al?ii fac doar unul: fie consider? c? tratamentul de combatere a g?rg?ri?ei silicvelor este ?n plus, fie?c? tratamentul f?cut pentru a combate?g?ndacul lucios?omoar???i g?rg?ri?a. Dar oare un singur tratament ?n vegeta?ie are efect pentru combaterea simultan? a celor doi d?un?tori??G?rg?ri?a silicvelor pe inflorescen?ele de rapi??G?ndacul lucios ?i?G?rg?ri?a silicvelor provoac? pierderi de peste 50%G?ndacul lucios?are un regim de hran? floral, consum?nd fie polenul din inflorescen?ele deschise, fie organele florale din bobocii ?nc? nedesf?cu?i. ?n acest din urm? caz,?atacul este cel mai periculos,?distrug?nd bobocii florali ataca?i?Pagubele de produc?ie pot ajunge la 50-70%. Prin urmare, ?n vederea combaterii adul?ilor g?ndacului lucios, tratamentele se fac ?nainte de ?nflorirea rapi?ei, la ?mbobocire, faza cea mai sensibil? la atacul acestor mici insecte.G?rg?ri?a silicvelor?produce pagube directe prin atacul larvelor, precum ?i pagube indirecte, deoarece silicvele atacate pot fi infestate de c?tre ??n?arul florilor de brasicacee (Dasineura brassicae).?n lan, de regul? g?rg?ri?ele ajung ?n zonele marginale ?i ulterior migreaz? spre interior. Depunerea pontei coincide de obicei cu perioada c?nd silicvele sunt abia formate. O larv? de?C.?assimilis?consum? ?ntre 6 ?i 9 semin?e. Tratamentele pentru combaterea acestui d?un?tor se efectueaz? c?nd plantele de rapi?? sunt ?nflorite. Dar sortimentul de insecticide pentru acest moment de aplicare este unul foarte redus, mai ales c? substan?a activ? tiacloprid a fost interzis? ?ncep?nd cu acest an.Care sunt fazele de sensibilitate maxim? la atac?Pentru a combate chimib g?ndacul lucios?din lanurile de rapi???ar trebui s? se ?nregistreze?densit??i mai ridicate fa?? de?pragul economic de d?unare?(PED-1 adult/plant?, c?nd rapi?a este ?n faza de muguri florali uni?i, respectiv 2-3 adul?i/plant? ?n faza de muguri florali separa?i ?i pedunculi florali alungi?i). Tratamentul ?n vegeta?ie trebuie efectuat doar ?n momentul optim, c?nd s-a dep??it PED-ul sau dac? rapi?a se g?se?te ?n stadiul de muguri florali, care este faza de sensibilitate maxim? a acestei culturi fa?? de g?ndacul lucios.?n cazul g?rg?ri?ei silicvelor?se recomand? tratament c?nd se atinge PED-ul de?1 adult la dou? plante?iar rapi?a se afl? ?n fenofazele de ?nflorit-formarea primelor silicve.Dup? cum putem observa, nu prea putem combate?at?t g?ndacul lucios c?t ?i g?rg?ri?a silicvelor?cu un singur tratament, deoarece fazele de sensibilitate maxim? a plantelor fa?? de ace?tia nu coincid. Este drept c? plantele de rapi?? pot fi mai avansate ?n vegeta?ie ?i s? ?nfloreasc? mai devreme dec?t ?n mod normal ca urmare a temperaturilor ridicate, dar ?i d?un?torii apar la fel de devreme.?G?ndacul lucios pe inflorescen?ele de rapi???Observarea atent? a lanuluiPentru stabilirea momentului optim al stropirilor, se fac sondaje ?n c?mp. Pe diagonala parcelei, se aleg 8-20 puncte de determinare, ?n func?ie de m?rimea parcelei. Observa?iile se vor face cu lupa. Nu se recomand? opera?ia ?n momentele cele mai calde ale zilei, c?nd insectele sunt active. Se poate intra ?n lan c?nd nu este foarte cald ?ig?ndacul lucios ?i g?rg?ri?a silicvelor?sunt ?nc? amor?ite, dar nu trebuie intrat nici dac? este foarte frig, deoarece exist? riscul ca insectele s? fie ascunse.?n literatura de specialitate se men?ioneaz? c? zborul maxim al adul?ilor are loc ?n luna mai! * * *Sfatul specialistului: Cum se preg?te?te o ser? unde sunt tomate In?mai 10, 2020 Ast?zi v? vom prezenta cum este preg?tit? o ser?.?Sera este in general o constructie mai rezistenta si este destinata unor plante perene, care au nevoie si iarna de temperaturi ridicate. De asemenea, exista nenumarate variante de a crea o sera, chiar si ca o constructie separata, lipita de casa, cu pereti din sticla, care sa ne bucure si iarna privirea cu verdeata plantelor, spun speciali?tii.?Prof. Vasile Stoleru, prorector USAMV Ia?i v? prezint? ast?zi sera didactic? a universit??ii, urm?nd ca ?n urm?toarele zile s? vin? cu detalii despre diferite tipuri de lucr?ri de sezon.? blob: Cultivarea castravetilor pas cu pas. Succesul unei roade bogate In?mai 10, 2020 Castravetii contin peste 90% apa, substante pectice, vitamine si minerale. Aroma specifica este data de uleiurile eterice, extractul de castravete folosindu-se in industria cosmeticelor. Pentru a ob?ine o recolt? bogat? de castraveti, este esen?ial respectarea unor mici secrete. De la af?narea solului p?n? la udare, prezent?m to?i pa?ii necesari pentru plantarea castravetelui.Ca toate plantele cucurbitaceae din gr?dina de legume, castrave?ii au nevoie de c?ldur?. Este inutil s?-i plant?m at?ta timp c?t nop?ile sunt r?coroase ?i umede. Dac? umiditatea din sol va fi mai mare de 75-80% ?i se va sincroniza cu o temperatur? de sub 10 grade Celsius, nu va avea loc absorb?ia la nivel radicular ?i se va produce seceta fiziologic?. Prin urmare, sunt plantate ?n general ?n luna mai, pe teren deschis.Exist? dou? mari categorii de castravete:Castravete Englezesc?(Long Anglais) Este castravetele pe care ?l g?sim ?n supermarket sau la pia??, este lung, cu coaja neted? ?i sub?ire ?i semin?e pu?ine sau deloc. Este o varietate de castravete cu o savoare mai redus? dec?t alte sortimente, se folose?te ?n special la salate ?i m?nc?ruri ?i se p?streaz? proasp?t ambalat ?n folie de plastic.Castravete Kirby sau cei de gr?din?.?Se cultiv? des ?n gr?dinile rom?nilor, este scurt, cu ?epi ?i denivel?ri ?i este folosit at?t la prepararea m?nc?rurilor c?t ?i la mur?turi. Este mai aromat ?i mai savuros dec?t castravetele englezesc.Cum plant?m castrave?i: preg?tirea soluluiAf?na?i solul ?i opta?i pentru ?ngr???minte naturale, precum gunoiul de la p?s?ri care este un ?ngr???m?nt bio cu ac?iune rapid? ?i cu con?inut aproape dublu de azot (N), fosfor (P) ?i potasiu (K), comparativ cu gunoiul de grajd.semin?ele se planteaz? la o ad?ncime de 1,3 – 2,5 cm. ?n cazul ?n care planta?i semin?ele direct ?n sol, l?sa?i un spa?iu de 35 de cm ?ntre plantele de pe acela?i r?nd ?i de aproximativ 60 – 70 de cm ?ntre r?saduri.dac? cultiva?i semin?ele pe o plas? special? pentru castrave?i, atunci indicat este se respecte distan?a de 35 cm ?ntre plantele situate pe acela?i r?nd ?i de aproximativ 1,5 – 2 m ?ntre r?nduri.Cum sc?p?m de d?un?torii castrave?ilor?Printre cele mai cunoscute boli se num?r? f?inarea castrave?ilor. Aceasta apare pe frunze, sub forma unei pudre albe ?i se r?sp?nde?te ?ntr-un ritm alert. Indicat este ca ?n astfel de cazuri s? rupi frunzele afectate ?i s? le arunci, iar dac? plantele sunt afectate iremediabil, cel mai bine este s? le smulgi din p?m?nt ?i s? le distrugi pentru a evita infestarea celorlalte culturi de castrave?i sau plante.Un alt d?un?tor care apare frecvent este g?ndacul castrave?ilor. ?n aceast? situa?ie, recomandat este s? ?i culegi ?i s? evi?i folosirea substan?elor chimice pentru exterminarea lor.Pentru combaterea buruienilor se efectueaz? plivitul sau se aplic? la infiin?are folie de mulcire neagr? sau al-negru.Udarea castrave?ilor.?Castrave?ii sunt preten?io?i fa?? de umiditate, de aceea este necesar? instalarea unui sistem de irigare prin picurare. Apa in sol in exces poate conduce la putrezirea r?d?cinilor.Temperatura?optima de vegetatie este de 25-28℃, iar temperatura medie nu trebuie sa scada sub 15℃Lumina.?Castravetele are nevoie de 12 ore de?lumina?de intensitate mare,?prezenta radiatiilor din intervalul albastru-violet stimuland dezvoltarea generala a plantei.Dirijarea fructificarii?se realizeaza prin ciupiri repetate. Opera?iunea const? ?n ciupirea propriu-zis? a v?rfurilor plantei sau a l?starilor. Prima ciupire se realizeaz? cand planta are 4 frunze. Astfel planta va forma mai mul?i l?stari. A doua ciupire se realizeaz? c?nd l?starii forma?i au 4 frunze. Prin ciupire, planta se va ramifica ?i va forma mai multe flori femele. C?nd planta a ajuns la marimea dorit?, se rup v?rfurile l?starilor. Astfel planta nu va mai cre?te ?i va forma mai multe flori.* * *Krone - utilajele care ?in o via?? Gheorghe Ghise ?11 mai 2020 Am ajuns "prin telefon" ?n ferma lui Putirac Miklós. L-am re?inut mai bine de jum?tate de or? de la plantat cartofii. Campania a ?nceput mai devreme anul acesta. Era secet? ?i usc?ciune...? Putirac Miklós, ?mpreun? cu familia sa, lucreaz? 180 ha pe raza localit??ilor Ilieni ?i Chichi?, jude?ul Covasna, o zon? unde se cultiv? preponderent cartof ?i cereale. Fermierul are ?n proprietate 30 ha ?i restul arend?. Parcele mici ?i multe, o singur? parcel? are 10 ha, dou? de c?te 5 ha ?i restul de 0,5-1,5 ha. Fermierul a avut ?i un sector zootehnic.Din p?cate, dup? mul?i ani de lucru cu ferma de vaci de lapte, anul trecut ?n septembrie le-a v?ndut (140 capete efectiv total). "Din cauza pre?ului la lapte, din cauza oamenilor (lips? angaja?i), nu se mai putea. Iar momentan nici nu-mi pare r?u" ne-a spus fermierul, de?i ?n glasul acestuia se sim?ea durerea. Acum mai are 24 t?ura?i, care sunt "o rezerv? bun?"."Dac? ar fi s? repopulez ferma ?i s? primesc ?i doi robo?i de muls gratis..., nu m-a? mai ?ntoarce la vaci. Este cea mai grea meserie din agricultur?. Zilnic pot s? apar? probleme la uger, f?t?ri... A?a a fost pentru mine, care eram ?i patron, ?i zilier, ?i bancher... Simt c? am f?cut cea mai bun? alegere. La c?mp sunt zile c?nd trebuie s? lucrez la maxim ?i sunt s?pt?m?ni c?nd nu trebuie s? fac nimic. Acum v?nd aproape tot, lucern? (f?n) ?i cereale”, m?rturise?te Putirac Miklós.Cheltuieli tot mai multe ?i mai marDin toamn? a sem?nat 50 ha cu gr?u ?i 20 ha de rapi??. S-a reprofilat pe cartofi, aproape a terminat de plantat 28 ha, va mai sem?na 50 ha cu porumb, dup? 25 aprilie, ?i mai are c?teva hectare cu orz ?i ov?z. Lucerna este o cultur? foarte bun? ?i profitabil?, mai are doar 20 ha.?n fem? lucreaz? ?mpreun? cu familia ?i un angajat. Anul acesta ?i-ar dori s? fac? un proiect pentru un depozit de cartofi ?i cereale.Pre?ul terenului a crescut foarte mult ?n zon?. Arenda este 600-800 kg cereale/ha. Toate lucr?rile sunt scumpe. ?nainte se f?ceau dou? tratamente la gr?u, acum trebuie 3-4, depinde c?t este anul de ploios. ?i toate cost?. "Prin proiect am reu?it s? m? dotez. Altfel, cu un credit ?i porumb v?ndut cu 60 bani/kg, nu pl?team creditul nici p?n? la 70 de ani", a spus Miklós, ?n v?rst? de 44 ani. Utilaje de "v?rf"Pentru Putirac Miklós fondurile UE au fost de ajutor. A avut un proiect de 500 mii euro pentru achizi?ie de utilaje, cu 90% fonduri nerambursabile. "Am riscat ?i l-am f?cut, pentru mine a fost bine. Am avut tot sprijinul celor de la AFIR ?i am lucrat bine ?i cu banca" declar? fermierul.Atunci c?nd a f?cut proiectul, prioritatea era ferma de vaci, respectiv asigurarea furajelor. Tocmai de aceea primele pe lista de achizi?ii au fost: coasa rotativ? cu condi?ionator, presa de balotat Fortima 1600, grebl?, r?v??itoare, toate KRONE, ?i un tractor, urmate de o remorc?, plug, disc ?i sem?n?tori. Putirac Miklós este ?ncrez?tor: "am cump?rat v?rful la toate utilajele: Krone, Fendt, Lemken. Trebuie s? am grij? de ele. Dac? am s?n?tate, cred c? ?mi vor fi de folos ?n urm?torii 20 de ani. Nu sunt scule ieftine, nici piesele nu sunt ieftine, dar c?nd faci o lucrare care ??i place..., ui?i totul".Putirac Miklós are ?apte tractoare. A ?nceput cu cele rom?ne?ti, UTB 450 ?i U 650, apoi un tractor mai mare second-hand. Prin proiect a cump?rat un tractor Fendt de 290 CP, iar ultima achizi?ie este un Valtra. "Cu un tractor noi nou fac ?ntr-o zi cam c?t lucram ?nainte ?n patru zile", apreciaz? fermierul.Utilajele le-a cump?rat de la AgroWest, unul dintre dealerii cei mai cunoscu?i ?n zon?, iar colaborarea este una foarte bun?. "Apropierea" nu doar fizic?, ?n km, a fost criteriul principal. "AgroWest este l?ng? noi, la orice or? sun pentru o anumit? problem?, se rezolv? cel mai t?rziu a doua zi. Nu-i totuna s? merg 30 km p?n? la Cernat, la sediul AgroWest, sau s? merg c?teva sute de km", remarc? Putirac.AgroWest BMB este reprezentant Krone pentru zona central? a ??rii.PRODUCTIVITATE SPORIT?: 40 HA/ZIAcum, Putirac Miklós are ce ?i-a dorit: confort ?n tractor ca s? poat? lucra toat? ziua ?i f?r? s? fie plin de motorin? sau ulei... "Plec pe c?mp ?i ?mi fac treaba. ?nainte (cu vechile utilaje), la prima coas? dac? f?ceam 10 ha pe zi era foarte bine. Acum pot s? cosesc lini?tit 40 ha, de diminea?a p?n? seara, cu condi?ionatorul c??tig 24 ore la uscat f?nul. La r?v??it ?i adunat pot s? merg p?n? la ora 11-12, mai t?rziu se scutur?. La fel, la balotat nu pot s? balozez toat? ziua, 4-5 ore maxim pe zi, vreau s? fac balo?i de calitate. Utilajele astea m? ?in o via?? ?ntreag?".Varga Annamária (Rita), reprezentant Krone:?"Cu AgroWest avem o colaborare de ani de zile. Echip? entuziast?, buni profesioni?ti, cu voin?? ?i abilitate. Un partener cu care este o pl?cere s? lucrezi".* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download