Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 25 martie 2020, a doua parteAgricover Holding are aprobarea ASF pentru a-?i lista la Bursa de la Bucure?ti obliga?iuni de 40 mil. euro. Tranzac?ionarea, cel mai probabil la final de martie 2021, Liviu Popescu 25.03.2021, Agricover Holding, afacere din agricultur? controlat? de antreprenorul Jabbar Kanani (87,3%) ?i din ac?ionariatul c?reia face parte ?i Banca European? de Reconstruc?ie ?i Dezvoltare (12,7%), a primit miercuri aprobarea Autorit??ii de Supraveghere Financiar? pentru a-?i lista la BVB emisiunea de obliga?iuni de 40 mil. euro. Astfel, cea mai mare finan?are antreprenorial? care vine la Burs? urmeaz? s? ?nceap? ?n cur?nd tranzac?ionarea, cel mai probabil la final de martie, adic? la aproape dou? luni de la procesarea acestora ?n sistemul bursei locale, potrivit datelor ZF.??Aprobarea prospectului ?ntocmit ?n vederea admiterii la tranzac?ionare pe pia?a reglementat? administrat? de BVB a obliga?iunilor emise de Agricover Holding S.A. ?i a emiterii certificatului de ?nregistrare a obliga?iunilor”, potrivit ASF. Obliga?iunile emise de Agricover Holding sunt denominate ?n euro, negarantate, valoarea nominal? a unei obliga?iuni fiind de 50.000 de euro, iar rata cuponului de 3,5%. Agricover a v?ndut aceste bonduri printr-un plasament privat suprasubscris. Scaden?a este 2026.Cooperare profesional? APPR - APAD , Revista Fermierului Mediul asociativ agricol are nevoie ast?zi, mai mult ca oric?nd, de implicare ?i solidaritate exprimate activ de fermierii autentici ai Rom?niei. ?n urma unei ?nt?lniri dintre Consiliile directoare ale Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR) ?i Asocia?iei Produc?torilor Agricoli Dobrogeni (APAD), cele dou? organiza?ii profesionale de reprezentare a fermierilor anun?? ?nceperea unei colabor?ri ?n interesul membrilor acestora ?i al viitorului agriculturii rom?ne?ti.?Exist? o necesitate real? de a pune ?n comun eforturile noastre, ale fermierilor ?i ale organiza?iilor de fermieri, pentru a face cunoscute problemele agriculturii rom?ne?ti ?i, mai ales, pentru a identifica solu?ii specifice la nivel local sau na?ional. Suntem responsabili pentru viitorul nostru ?i implicarea trebuie s? devin? real? pentru fiecare fermier”, a declarat Nicolae Sitaru, pre?edintele APPR.?Zona Dobrogei are un specific aparte si, din p?cate, a fost ignorat? ?in ultimii ani din punct de vedere al investi?iilor ?n infrastructura de iriga?ii, a prevenirii efectelor climatice ?i a sus?inerii fermierilor afecta?ti de seceta pedologic?. Tocmai de aceea am luat atitudine ?i dorim ca noi, produc?atorii agricoli, s? fim sus?inu?i prin politici adaptate nevoilor noastre ?i consider?m c? al?turi de o organiza?ie na?ional? puternic? vom putea g?si cele mai bune c?i pentru a realiza acest deziderat legitim”, a comentat, la r?ndul s?u, Theodor Ichim, pre?edintele APAD.?APPR este una dintre cele mai active organiza?ii profesionale agricole la nivel na?ional ?i, prin ac?iunile ?ntreprinse, a reu?it s? aduc? ?mpreun? fermierii ?i organiza?iile de fermieri care au ?n?eles necesitatea ?i urgen?a de a-?i uni eforturile. Proiectele ?i campaniile organizate la nivel na?ional, dar ?i european, de c?tre APPR sunt ast?zi dovada c? atunci c?nd fermierii ??i propun s? fac? un pas ?nainte, acest lucru este posibil ?i rezultatele devin concrete.Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia este o asocia?ie profesional? format? din produc?tori agricoli si reprezentan?i ai lan?ului profesional agricol si din industria agroalimentar? din Rom?nia. APPR face parte din Confedera?ia European? a Produc?torilor de Porumb (CEPM), care reune?te cele mai mari ??ri produc?toare de porumb din Europa, precum ?i din Copa-Cogeca, organiza?ia-umbrel? ce reprezint? peste 22 de milioane de fermieri europeni ?n efortul de a promova interesele sectorului agricol ?n fa?a institu?iilor UE ?i a altor p?r?i interesate. Membr? a mai multor platforme europene al?turi de alte organiza?ii europene ale produc?torilor din industria agroalimentar? care ??i propun s?-?i demonstreze ambi?ia ?i disponibilitatea de a continua s? aplice ?i s? dezvolte mai departe practici agricole durabile, APPR militeaz? pentru nevoia de inova?ie bazat? pe ?tiin?? ?i claritate, pentru un cadru de reglementare solid, ?in?nd cont de realitatea ?i practicile agricole.?Asocia?ia Produc?torilor Agricoli Dobrogeni este continuatoarea mi?c?rii civice a produc?torilor agricoli dobrogeni, cu fermieri activi, n?scut? din credin?a agricultorilor c?, ac?ion?nd ?mpreun?, vor putea s? ??i solu?tioneze problemele ?i s?-?i implementeze proiectele la nivel local ?i na?ional. Fermierii membri APAD sunt condu?i ?n ac?iunile lor de nevoia urgent? a conceperii ?i punerii ?n practic? a unei strategii agricole durabile, pe termen lung, cu obiective na?ionale clare, care necesit? implicarea autorit??ilor dar, mai ales, cu solu?ii locale. Reabilitarea sistemului de irigatii, precum ?i practicarea unei politici agricole echitabile fa?? de fermierii din aceast?a zon?a arid? a Rom?niei, prin instrumente specifice (asigur?ari, aloc?ri de fonduri pentru dezvoltare etc.) sunt principalele obiective ale asocia?iei.Foto realizat? la Ziua Porumbului 2020, ?n ferma lui Nicolae Sitaru (jud. Ialomi?a)INDUSTRIE ALIMENTARAVinul rom?nesc care a intrat ?n Cartea Recordurilor. ?Bijuteria vinifica?iei rom?ne?ti” 24 martie 2021, de Alina Batcu Vinul rom?nesc care a intrat ?n Cartea Recordurilor. ?Bijuteria vinifica?iei rom?ne?ti” FOTO Arhiva Cotnari Un produc?tor de vin din regiunea Moldovei a ob?inut trei recorduri mondiale. Exper?ii au stabilit ?i care este ?bijuteria vinifica?iei rom?ne?ti”. Un vin rom?nesc asociat regiunii vitivinicole Cotnari, din jude?ul Ia?i, unde a fost cultivat ?nc? de la st?p?nirea prin?ului ?tefan cel Mare (1457-1504), a c??tigat 144 de medalii de aur ?i 61 de argint ?n competi?iile interna?ionale doar ?n ultimii 10 ani, stabilind astfel recordul mondial pentru cel mai premiat vin, conform WORLD RECORD ACADEMY. Este vorba despre ?Grasa de Cotnari”, soi considerat a fi ?bijuteria vinifica?iei rom?ne?ti”. ?Secretul acestui vin st? ?n recoltarea t?rzie a strugurilor, atunci c?nd con?inutul de zah?r este la v?rf de concentrare, ?n principal datorit? prolifer?rii a putregaiului nobil ”, spun exper?ii. Pe l?ng? acest record, produc?torul de vin Cotnari SA a mai ob?inut, potrivit World Record Academy, ?nc? dou? recorduri mondiale. Potrivit sursei citate, Crama Cotnari a c??tigat ?n ultimii 10 ani nu mai pu?in de 588 de medalii la concursurile interna?ionale de vin, dintre care 322 medalii de aur ?i 266 de argint medalii. A fost stabilit astfel recordul mondial pentru cea mai premiat? cram?. ?Compania Cotnari are c?teva avantaje majore: istorie, tradi?ie, dou? soiuri locale de vie – Grasa de Cotnari ?i Fr?ncu?a – zona cultivat? de vi?? de vie, terroirul, tehnologia modern?, speciali?tii. Toate acestea ne separ? de restul competi?iei ?i ne fac s? spunem c? nimeni nu este u?or s? concureze cu noi”, spune Constantin Deleanu, pre?edintele companiei Cotnari. ADVERTISING Cea mai mare b?taie cu ?ampanie Pentru a promova noua gama de produse spumante, crama Cotnari a organizat o lupt? cu vinuri spumante la care au participat 135 de studen?i din Centrul Universitar Ia?i, Rom?nia, stabilind astfel recordul mondial pentru cea mai mare lupt? de ?ampanie / vin spumant. Evenimentul a avut loc la Ia?i la Casa de Cultur? a Studen?ilor, unde participan?ii s-au bucurat din plin de repeti?iile preg?tite de Cotnari. Marea lupt? a avut loc ?ntre cele dou? noi soiuri de vin spumant din gama Zaz ?i Selections din Cramele Cotnari. FOTO Arhiva Cotnari ZF Agropower 2021. Theodor Ichim, proprietar Unigrains: Cochet?m acum cu producerea n?utului ?i ne intereseaz? s? investim ?ntr-o fabric? de procesare a n?utului 25.03.2021, Florentina Ni?u ?Dup? 2020, un an cu probleme, 2021 este un an agricol cu poten?ial.“Theodor Ichim, proprietarul companiei Unigrains, ce cultiv? peste 2.000 de hectare cu cereale ?n jude?ul constan?a ?i exploateaz? o suprafa?? de circa 175 hectare de vi??-de-vie, vrea s? parieze pe cultura de n?ut ?i s? investeasc? ?ntr-o fabric? unde s? prelucreze produc?ia primar?. Mai mul?i antreprenori rom?ni s-au uitat la acest? cultur? ?n ultima vreme, pentru c? este cerere ?n pia?? ?i este profitabil?. Anul trecut, fermierii spuneau c? au v?ndut n?ut cu 800 de euro/ton?. ?Am cochetat cu ideea de a intra ?n panifica?ie, dar lucrurile sunt destul de tulburi ?n aceast? pia??, sunt probleme de la producere p?n? la v?nzarea pe raft. Cochet?m acum cu producerea n?utului ?i ne intereseaz? s? investim ?ntr-o fabric? de procesare a n?utului, dar ?i s? producem semin?e ?i s? le scoatem ?n pia??”, a spus Theodor Ichim ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar ?i al B?ncii Transilvania.Produc?ia de n?ut nu este una simpl?, ci chiar preten?ioas?, afirm? produc?torii, iar ploile pot afecta calitatea boabelor. ?n plus, dac? nu ai o cantitate mare, apare problema valorific?rii ?n pia??, pentru c? retailerii str?ini se uit? la volume, sus?in cultivatorii de n?ut.Theodor Ichim crede, ?ns?, c? produsele primare trebuie procesate pentru a aduce plus valoare.?Produsele primare trebuie procesate. Statul nu trebuie neap?rat s? pompeze bani prin subven?ii. Agricultorii nu vor doar pe?tele, ei vor ?i undi?a. Ei vor ca statul s? vin? cu m?suri sus?inute, consecvente, care s? stimuleze agen?ii economici s? mearg? c?tre procesare”, a men?ionat antreprenorul.El a ad?ugat c? ?Rom?nia este ?ntr-o situa?ie jenant?, pentru c? este unul dintre cei mai mari produc?tori de cereale ?i import? 80% din m?nacre”.Primul lucru spre care ar trebui s? se orienteze statul este asigurarea apei, prin sisteme de iriga?ii, perdele forestiere ?i alte amenaj?ri, men?ioneaz? el. De altfel, el crede c? ?n legumicultur? ar trebui dezvoltate depozitele de legume, pentru c? fermierii arunc? supraproduc?ia ?n sezon, deoarece este perisabil? ?i nu reu?esc s? o v?nd? la timp.Ministerul Agriculturii a spus c? va fi alocat? suma de 6 – 6,5 miliarde de euro din programul pentru cre?terea rezilien?ei pentru mari investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii, de desecare ?i drenaj, precum ?i ?n cea de prevenire a eroziunii solului.Theodor Ichim a mai spus ?n cadrul emisiunii ZF Agropower c? se a?teapt? ca ?n 2021, guvernan?ii s?-?i ?ntoarc? privirea c?tre agricultur?.?Dup? 2020, un an cu probleme, 2021 este un an agricol cu poten?ial. Nivelul precipita?iilor c?zute p?n? acum este mai mult dec?t satisf?c?tor, cel pu?in ?n zona Dobrogei, unde noi activ?m. Avem motive de optimis ?i de a ne mobiliza s? maximiz?m profitul ?i produc?ia”, a afirmat el.Anul agricol trecut a fost sub zodia secetei ?n partea de sud-est a ??rii, iar produc?ia total? de cereale este estimat c? va sc?dea cu 40% p?n? la 18 milioane de tone, potrivit datelor statistice.Sergiana Grup: Atributul Proiectat pentru 2021 e Dezvoltarea! meatmilk, 25 martie 2021 Proiec?ia unui an se leag?, de cele mai multe ori, de rezultatele celui anterior. De aceea, f?r? preten?ia unui bilan?, iat? c?teva repere ale parcursului de anul trecut, se arat? ?n comunicatul transmis c?tre redac?ia Meat.Milk de c?tre companie. Dinamica lui 2020 a fost una ridicat?, accentuat? de necesitatea de reorganizare a activit??ii ?n toate sectoarele ?i chiar ?n repetate r?nduri. Cu toate acestea am r?mas concentra?i pe obiectivele stabilite, iar distinc?iile primite din partea mediului de afaceri, al?turi de alte aprecieri, ne-au ar?tat c? am reu?it ?i de data aceasta. ?Astfel, Sergiana Prodimpex, prin re?eaua de magazine, a primit titlul de ?Best Independent Retailer – Transilvania”, iar Sergiana Grup a fost desemnat ?Best Verticaly Integrated Business”. ?n acela?i timp, restaurantele noastre s-au num?rat iar??i printre premian?ii Horeca Awards,ob?in?nd locul al treilea la categoria ?Grupul Horeca al Anului”. ?ns? unul dintre semnele recunoa?terii ?i aprecierii de care se bucur? Sergiana a venit odat? cu votul bra?ovenilor care ne-au pus din nou – pentru a patra oar? consecutiv! – ?n fruntea topului ? 100 Cele Mai Iubite Branduri Bra?ovene”. A?a cum spuneam, aceste distinc?ii onorante, se num?r? printre reperele pentru performan?ele pe care ni le propunem.?n ceea ce prive?te comer?ul tradi?ional, divizia de retail ?inte?te pragul de 60 de unit??i, iar toate premizele arat? c? acest nivel va fi atins prin inaugurarea unui nou magazin ?n Bra?ov. Proiectul vizeaz? una dintre zonele de dezvoltare a ora?ului, profilul fiind mixt, alimentar ?i de uz gozpod?resc. Va fi a optsprezecea Pr?v?lie Sergiana din Bra?ov. Referitor la partea de comer? modern, ?n cadrul parteneriatului cu re?eaua Kaufland, Sergiana deruleaz? ?nc? din 2019 un program de remodelare a standurilor sale din aceast? re?ea. E vorba despre implementarea unui format caread?ug? ?i un punct gastro, cu posibilit??i de servire “pe loc” sau “la pachet”, ?n fiecare loca?ie. Aceasta presupune ?ns? schimbarea ?ntregului layout al? punctului de v?nzare. Este demn de subliniat c? ?n anul trecut ritmul programat pentru derularea acestui proiect? a fost men?inut la nivelul proiectat, adic? 5 loca?ii reformulate. ?n schimb, ?n? 2021 alte 6 standuri sunt nominalizate ca destina?ii pentru acest proiect.La capitolul cre?terea for?ei de v?nzare, divizia de distribu?ie are ca obiectiv diversificarea modalit??ilor de prezentarea c?torva produse din portofoliul s?u. Este vorba de recalibr?ri de format ?i extinderea gamei de produse feliate ?i ambalate dedicate rev?nz?torilor parteneri. Acest proiect se conjug? ?n mod fericit cu noua etap? de utilare ?i modernizare pe care o va traversa ?n acest an unitatea de produc?ie din Poiana M?rului. Este vorba de investi?ii care vor include achizi?ionarea de utilaje, cu preponderen?? destinate sectorului de ambalare, ceea ce va cre?te adresabilitatea produselor respective. Asta deoarece inputu-urile care au generat acest proiect sunt ?n mare parte semnale culese din pia?? ?i se pliaz?? pe modific?rile sesizate ?n obiceiurile de achizi?ie ale clien?ilor.Suportul pentru aceste demersuri se reg?se?te?n mare m?sur? ?n activitatea principalului furnizor de materie prim?, Complexul de Cre?tere ?i ?ngr??are a Porcilor Europig. Pentru cei care nu ?tiu, acest complex este de peste 20 de ani integrat ?n structura Sergiana Grup ?i a suportat o serie de reproiect?ri, extinderi ?i moderniz?ri complexe. Toate aceste investi?ii au condus la stadiul actual, ?n care Europig trece din nou la un nivel superior al performan?ei zootehnice. Mai exact, ?n acest an se va finaliza un proiect ambi?ios lansat ?n 2019. Prima etap? a fost depopularea fermelor, a urmat igienizarea ?ntregului complex, pentru ca ?n ianuarie 2020 s? ?nceap? repopularea cu animale clasificate SPF ( termenul presupune absen?a agen?ilor patogeni specifici). Procesul a fost f?cut ?n condi?ii de intransigen?? privind indicatorii de calitate a animalelor ?i a? condi?iilor care asigur? bun?starea acestora, astfel ?nc?t ?n iulie 2020 a fost posibil? reluarea activit??ii de reproducere. ?n acest context, obiectivele pentru 2021 vizeaz? dublarea capacit??ii de produc?ie ?n raport cu anul 2018, presupun?nd 2000 capete de purcei ?n??rca?i/ s?pt?m?n?, adic? 102.000 capete/pe an! Am ?nceput leg?nd 2021 de anul care a trecut. Vom ?ncheia la fel, amintind dou? premiere ce au avut loc la final de an. Prima a fost lansarea Pr?v?liei Online, iar prin asta a fost semnat certificatul de na?tere al departamentului de comer? electronic. Trec?nd de la divizia de retail, la restaurante, a urmat debutul serviciului de livr?ri Sdelivery. Sunt proiecte pentru care 2021 va fi o etap? de ?consolidare pe toate palierele, de la infrastructur?, la ofert?. Peste toate, cuv?ntul care desemneaz? numitorul comun pentru Sergiana va fi din nou DEZVOLTARE.Dana Nae Popa: ?Nu putem s? vorbim despre trenduri la viitor” Maria Vaschi Publicat Joi, 25 Martie 2021 ?Nu putem s? vorbim despre trenduri la viitor, noi tr?im chiar acum aceste trenduri. Criza ne-a for?at s? fim supercreativi, s? g?ndim lateral, s? inov?m, s? r?spundem unor noi nevoi de business. S? venim cu idei ?i s? g?ndim ?i ?n alte paradigme. Samplingul ?i promo?iile au fost direct afectate, dar brandurile s-au adaptat”, a declarat Dana Nae Popa – owner & managing director al agen?iei Pastel la a X-a edi?ie a Congresului de Trade Marketing, conferi?? ce se desf??oar? livestreaming ?n acest moment pe pagina de facebook PIA?A.?Urm?re?te conferin?a aici: 2021 a Congresului de Trade Marketing, cu tema Arhitectura ?i Tehnologia Vizibilit??ii, este prima organizat? ?n format 100% online ?i este transmis? livestreaming pe pagina de facebook Pia?a. Parteneri principali ai evenimentului: Albalact, Ursus, Peroni, Farmec; Tchibo este Coffee Partner. ?Andreea Preda, Albalact, Groupe Lactalis: ”Dac? o ac?iune a ta este copiat? de competitori este maximum de flatare pe care ?l po?i ob?ine de la ace?tia, po?i considera c? e?ti trendsetter” La zi , Carol Popa Publicat Joi, 25 Martie 2021 ”Folosim solu?ii standard pentru vizibilitate, dar venim ?i cu solu?ii inovative, adaptate la actuala conjunctur?. Avem un know-how solid, avem un indicator nou – The Copy Factor, TCF – pe care ?l m?sur?m mai nou. ?n pia?? este considerat c? dac? o ac?iune a ta este copiat? de competitori este maximum de flatare pe care ?l po?i ob?ine de la ace?tia, po?i considera c? e?ti trendsetter. Absen?a sampligului ne-a determinat s? construim vizibilitate pe beneficiile produselor noastre. Am observat lipsa de r?bdare ?i precipitarea shopperilor ?i de aceea am simplificat portofoliul nostru, dar ?n acela?i timp ne-am direc?ionat eforturile spre zona de implicare social?”, a spus Andreea Preda, Trade Marketing Manager, Albalact, Groupe Lactalis, la a X-a edi?ie a Congresului de Trade Marketing, conferin?? ce se desf??oar? livestreaming ?n acest moment pe pagina de facebook PIA?A. Urm?re?te conferin?a aici: 2021 a Congresului de Trade Marketing, prima organizat? ?n format 100% online, este transmis? livestreaming pe pagina de facebook Pia?a. Parteneri principali ai evenimentului: Albalact, Ursus, Peroni, Farmec; Tchibo este Coffee Partner. Alexandra Rusu, Tchibo Rom?nia: ”Comunic?m la locul de v?nzare elementele de unicitate ale fiec?rui brand ?n parte” , La zi ,? Carol Popa Joi, 25 Martie 2021 ”2020 a fost un an greu ?n care nu ne-am putut apropia de consumator. Anul acesta, samplingul a devenit planul B, am preg?tit planuri paralele , plan A ?i plan B cu care mergem spre consumatori. Comunic?m la locul de v?nzare elementele de unicitate ale fiec?rui brand ?n parte, comunic?m ce beneficii emo?ionale sau ra?ionale are, ?n func?ie de brand”, a spus Alexandra Rusu, Marketing Manager Tchibo Rom?nia, la a X-a edi?ie a Congresului de Trade Marketing, conferi?? ce se desf??oar? livestreaming ?n acest moment pe pagina de facebook PIA?A. ”Retailerii ??i doresc foarte mult s? fac? promo?ii, dar nu ne dorim s? distrugem un brand transform?ndu-l ?ntr-un ”brand ?n promo?ie”, pentru c? noi vindem un brand, iar loialitatea consumatorului trebuie dezvoltat? pe tras?turile lui unice, nu pe pre?”, a mai spus Alexandra Rusu.Urm?re?te conferin?a aici: 2021 a Congresului de Trade Marketing, cu tema Arhitectura ?i Tehnologia Vizibilit??ii, este prima organizat? ?n format 100% online ?i este transmis? livestreaming pe pagina de facebook Pia?a. Parteneri principali ai evenimentului: Albalact, Ursus, Peroni, Farmec; Tchibo este Coffee Partner.Fabricile au procesat mai pu?in lapte rom?nesc (analiz?) , By RO.aliment, March 25, 2021 O analiz? efectuat? de pe baza datelor neconfirmate de pia?? relev? c? fabricile au procesat mai pu?in lapte rom?nesc. Clasamentul realizat de APIA pe baza raport?rilor pe care procesatorii prim-cump?r?tori de lapte materie prim? le-au f?cut ?n 2020 pentru Registrul Prim Cump?r?torilor de lapte arat? c? FrieslandCampina a cobor?t dou? pozi?ii ?n acest top. ?n locul s?u, pe treapta a treia, a ajuns, astfel Danone.FrieslandCampina spune c? aceast? cobor?re ?n top este justificat? de politica de achizi?ie? cump?r? tot mai mult de la cooperative, ace?tia av?nd ?n acest caz rolul de prim cump?r?tor ?i nu Friesland.Primele trei pozi?ii sunt astfel dominate de juc?tori interna?ionali ?n ordinea aceasta: Lactalis, Fabrica de Lapte Bra?ov ?i Danone.De la cine cump?r? marii procesatoriLactalis preia cele mai mari cantit??i de lapte de la DN Agrar Apold SRL, SC Costi Zootehnica SRL ?i SC Boga Trife?ti SRL.Principalii furnizori ai Fabricii de Lapte Bra?ov (Olympus) sunt Afiliu Trans, Coplax ?i Lacto Agrar.Produsele Danone sunt realizate ?n principal cu lapte de la fermele Saris Com, Unic Prod Com ?i Agrozootehnica Ulmeni.?Cantitatea cump?rat? a crescut cu aproximativ 6% pentru c? a crescut produc?ia. Pe de alt? parte, a crescut ?i comer?ul intracomunitar. Problema este c? sunt foarte mul?i cump?r?tori ne?nregistra?i. ?n plus, nu toat? lumea raporteaz?. De aceea este necesar s? se ?nfiin?eze Observatorul Laptelui (Milk Observatory). Suntem singura ?ar? din Europa care nu are Observatorul Laptelui. Raport?m la 5 institu?ii diferite care nu ?mpart datele ?ntre ele pentru a avea o imagine clar?”, a explicat pentru Economica Dorin Cojocaru, pre?edintele APRIL, Asocia?ia Patronal? Rom?n? din Industria Laptelui.Noua obliga?ie legal? pentru produc?torii de alimente , RO.aliment , March 25, 2021?ncep?nd cu 1 aprilie 2021, produc?torii ?i comercian?ii de alimente vor trebui s? pun? pe pia?? numai alimente procesate cu un con?inut redus de acizi gra?i trans industriali, aduce aminte Avocat Net.?n caz contrar, vor risca amenzi de p?n? la 30.000 de lei ?i pierderi financiare generate de retragerea m?nc?rurilor neconforme de la v?nzare.Practic, produsele alimentare vor trebui s? aib? un con?inut de acizi gra?i trans industriali de cel mult 2 grame la 100 grame de gr?sime, conform Legii 182/2020. Excep?ie vor face alimentele care con?in ?n mod natural acizi gra?i trans ?n gr?simile animale (de exemplu, produsele din carne sau lactatele).Ce au vrut s? ob?in? ini?iatorii Legii?Exist? azi un larg consens ?tiin?ific referitor la riscurile majore asupra s?n?t??ii publice generate de consumul ?n cantit??i mari de acizi gra?i trans. Astfel, aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din acizi gra?i trans cre?te riscul de deces prin boal? cardiovascular? cu 20-32%, mai mult dec?t orice alt macronutrient. De asemenea, acizii gra?i trans cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii ?i boal? Alzheimer”, scriau ini?iatorii legii.Conform Legii 182/2020, echipe din Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor ?i Ministerul S?n?t??ii vor desf??ura constant controale la companii pe ?ntreg lan?ul alimentar.?Exist? evalu?ri de impact care arat? c? aceste m?suri se pot implementa ?ntr-un timp scurt, prin schimbarea facil? a proceselor de produc?ie (exist?nd multiple substitute pentru reformulare – de exemplu, gr?simi total hidrogenate ?i reesterificate sau ulei de palmier), astfel c? nu sunt determinate cre?teri de pre?uri ale produselor sau o sc?dere a diversit??ii acestora”, scriau parlamentarii.Ini?iative necugetate: limitarea programului magazinelor alimentare ar provoca aglomerarea cump?r?torilor , Info Retail , ? Cristi B?descu Miercuri, 24 Martie 2021 Autorit??ile iau ?n considerare limitarea programului de func?ionare a magazinelor alimentare din Bucure?ti ca parte a unui plan de m?suri pentru limitarea r?sp?ndirii coronavirusului ?ntr-o perioad? ?n care inciden?a cazurilor de infectare ?n capital? ?i zonele limitrofe a dep??it 6 la mia de locuitori. Una dintre propunerile luate ?n calcul prevede ca ?n zilele lucr?toare magazinele s? fie deschise p?n? la ora 18, iar ?n weekend p?n? la ora 16.Ini?iativa autorit??ilor, dac? ar fi pus? ?n practic? ?n aceast? form?, risc? s? provoace ?ns? efecte nedorite, poate chiar contrare scopurilor urm?rite. Nu este greu de imaginat c? magazinele vor fi mai aglomerate p?n? la ora 18 sau 16 dac? oamenii vor avea la dispozi?ie mai pu?in timp pentru cump?rarea alimentelor. Eventuala limitare ?i a num?rului de persoane ?n interiorul magazinului – ?i aceasta avut? ?n vedere – ar transfera aglomerarea la u?a magazinului. Greu de ?n?eles totu?i, care ar fi c??tigul ?i al cui ca urmare a ?nchiderii magazinelor cu c?teva ore mai devreme dec?t ?n prezent.C?mara M?riuc?i schimb? strategia de business ?i se listeaz? ?n Carrefour, 25 Mar 2021 | de Simona Popa Prezent ?n peisajul retailului bucure?tean cu magazine specializate pe produse tradi?ionale, fondatorul C?mara M?riuc?i a luat decizii radicale ?n contextul pandemiei. Din cauza restric?iilor de carantinare zonal?, traficul din magazine a sc?zut considerabil.?Noi aveam o loca?ie nou? ?n Pope?ti Leordeni, ?ns? acea zon? a fost ?n carantin? o lun? ?i jum?tate. Traficul ?n magazine a sc?zut foarte mult, nu mai era profitabil pentru noi. Am decis s? schimb?m strategia de business”, a declarat pentru Progresiv Denis Marica, proprietarul C?mara M?riuc?i.Solu?ia o reprezint? listarea ?n comer?ul modern, primul hypermarket fiind Carrefour Orhideea. 20 de SKU-uri sunt listate ?n acest moment la vitrina asistat?, fiind vorba despre produse din carne, ?ntre care c?rna?ii de Ple?coi, babicul ori ghiudemul, f?r? categoria de lactate ?i vinuri care exist? ?n magazinele proprii. Totodat?, produsele vor fi disponibile ?i ?n platforma Bringo.?Ce ?mi doresc eu este s? aduc tradi?ia ?i autenticitatea zonei Ple?coi mai aproape de consumatorul sofisticat de la ora?, fie c? am magazine proprii sau o fac prin intermediul marilor re?ele comerciale. Noi am ajuns la o baz? de clien?i premium care, ?n acela?i timp, sunt ?i clien?ii Carrefour”, completeaz? fondatorul businessului C?mara M?riuc?i.Produsele comercializate de C?mara M?riuc?i prin intermediul Carrefour sunt produse de familia lui Denis Marica care de?ine o carmangerie ?n Ple?coi. Anual, produc?ia a fost extins? iar ?n acest moment, aproximativ 10% va fi livrat? c?tre Carrefour Orhideea.?Produc?torul Doncafe, rezultate ?n sc?dere ?n 2020, 25 Mar 2021 , Alina Dragomir Produc?torul de cafea Strauss Rom?nia a r?mas pe un trend descendent ?n 2020, raport?nd o cifr? de afaceri de 133,81 de milioane de lei, ?n sc?dere cu 9,5% prin compara?ie cu anul precedent, potrivit datelor financiare publicate de grupul israelian.”V?nz?rile grupului pe pia?a din Rom?nia au fost pe trend descendent ?n 2020 ?n principal ca urmare a concuren?ei ?n cre?tere pe segmentul de retail, care a avut un efect negative asupra pre?ului de v?nzare. Un impact negativ l-a avut ?i sc?derea v?nz?rilor pe segmentul away from home (?n afara casei n.r.), ca urmare a pandemiei Covid-19”, este precizat ?n raportul financiar.?n Rom?nia, Strauss de?ine brandurile Doncafe ?i Amigo, cu ambele m?rci fiind prezent ?n categoriile de cafea prajit? ?i m?cinat?, dar ?i ?n cea de cafea instant. Pe pia?a de cafea pr?jit? ?i m?cinat? produc?torul de?inea la finalul lui 2020 o cot? de pia?? de 17,3%, ?n sc?dere fa?? de 2019, c?nd cota de pia?? a fost de 19,1%. Prin compara?ie, principalul competitor, grupul JDE, avea anul trecut o cot? de pia?? de 38,7%. C?t despre pia?a de cafea instant, grupul israelian avea ?n 2020 o cot? de pia?? de 38,3%, la acela?i nivel cu 2019, ?n timp ce principalul competitor, Nescafe, avea o cot? de 24,1%.”Pe pia?a de cafea pr?jit? ?i m?cinat? suntem al doilea produc?tor ca m?rime, ?n timp ce pe pia?a cafelei instant suntem lider de pia??. Anul 2020 a fost marcat de o concuren?? agresiv? ?i reduceri de pre? introduse de principalii competitori ?n ?ncercarea de a-?i majora cota de pia??. ?ncerc?m s? contracar?m aceast? competi?ie prin consolidarea brandurilor noastre ?n rela?ia cu concuren?a”, mai este punctat ?n raportul financiar.La nivel de grup, afacerile Strauss au ?nregistrat un declin de 2,2% (excluz?nd efectele fluctua?iei cursurilor de schimb) fa?? de anul 2019, ?n timp ce profitul opera?ional a r?mas relativ constant ?n intervalul men?ionat.Grupul israelian Strauss este prezent ?n Rom?nia din 1994 ?i de?ine o unitate de procesare a cafelei ?n Bucure?ti. Produc?torul de?ine brandurile Doncafé, Fort ?i Amigo, acesta din urm? fiind achizi?ionat ?n 2014 de la compania brazilian? CIA Iguacu De Café Soluvel pentru 20 de milioane de ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAActivitatea barurilor ?i a cluburilor care ?ncalc? regulile poate fi suspendat? direct chiar de azi , Alexandru Pop | 25.03.2021 - Activitatea barurilor ?i a cluburilor care ?ncalc? regulile poate fi suspendat? direct chiar de azi, spune prefectul de Bucure?ti, Alin Stoica/FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea Prefectul Capitalei, Alin Stoica, spune c? a g?sit cadrul legal pentru ca activitatea agen?ilor economici - restaurante, terase - care nu respect? restric?iile impuse s? fie suspendat? direct, f?r? s? mai a?tepte modificarea legii ca sanc?iunea s? se aplice dup? trei sanc?iuni. Ministrul de interne Lucian Bode a anun?at luni diminea?? c? va propune modificarea legii 55/2020 privind prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,?pentru a putea fi suspendat??activitatea unui agent economic dup? ce a avut "una, dou?, trei sanc?iuni".Nu va mai fi nevoie de aceast? modificare, a anun?at la DigiFM prefectul Alin Stoica."Nu mai a?tept?m acea propunere, avem cadrul legal existent. Am colaborat bine cu institu?iile din MS, INSP, am convenit c? e cadru legal. Vor fi controale care se vor desf??ura ?n comun poli?ie – Inspec?ia Sanitar? – ?i se va lua m?sura suspend?rii activit??ii agen?ilor economici care nu se conformeaz?.Activitatea poate fi suspendat? directExist? o lege care s? permit? s? le suspend?m activitatea. Asta se poate ?nt?mpla de azi.Activitatea de control vizeaz? deja agen?ii economic despre care ?tim deja c? nu s-au conformat ?i care au antecedente", a spus Alin Stoica.Potrivit prefectului, din weekend chiar vom putea vedea localuri ?nchise, dac? acestea vor fi depistate c? ?ncalc? m?surile.Problema cluburilor ?i a restaurantelor pline, cu ?nc?lcarea restric?iilor impuse, a fost ridicat? deseori ?n ultimele s?pt?m?ni ?i a fost men?ionat? drept cauz? a cre?terii num?rului de infect?ri.Kaufland Rom?nia inaugureaz? Carmangeria Gourmet, un concept premium , La zi ,Joi, 25 Martie 2021 Kaufland Rom?nia inaugureaz? azi Carmangeria Gourmet, un concept premium de raion de produse din carne, deschis? momentan exclusiv ?n loca?ia din Barbu V?c?rescu. Clien?ii vor beneficia de o ?ntreag? experien?? premium, ce include un sortiment extins de produse, servire asistat? special? la raion, realizat? de o echip? de mae?trii m?celari, precum ?i de noi servicii disponibile ce vin s? sprijine clien?ii s? preg?teasc? acas? mese deosebite.Carmangeria Gourmet r?spunde celor mai exigente standarde de calitate, gust ?i prospe?imeCreat? ca o vitrin? special?, cu carne proasp?t?, de calitate premium, Carmangeria Gourmet pune la dispozi?ia clien?ilor urm?toarele facilit??i:? Consultan?? direct de la speciali?ti mae?tri m?celari ?n preg?tirea c?rnii;? Sortimente premium din carne, prin rota?ie, cu specialit??i noi, unele dintre ele preg?tite chiar ?n Carmangerie, precum frig?rui la gr?tar, coaste la gr?tar, berbecu? la gr?tar, purcel la cuptor, miel la cuptor sau fripturi de vit?;? Servicii noi: tocare, fr?gezire ?i feliere carne.Inspirat? din pasiunea pentru carne ?i pentru cele mai fine gusturi, Carmangeria Gourmet este locul ideal pentru iubitorii de carne de calitate, pentru cei curio?i s? descopere gusturi noi, pentru cei care vor s? g?teasc? gustos sau pentru cei care vor s? ?i surprind? pe cei dragi cu un preparat special.Kaufland Barbu V?c?rescu ofer? clien?ilor ?i un catalog de prezentare a Carmangeriei Gourmet, ce con?ine inclusiv recomand?ri de re?ete de la Chef Samuel, disponibil ?n magazin dar ?i online, acces?nd mai multe informa?ii folosind link-ul kaufland.ro/carmangerie.Profi pariaz? pe dezvoltarea ?n sistem de franciz? ?i vrea s? deschid? sute de magazine operate de agen?i p?n? la finalul anului , Cristina Ro?ca 25.03.2021, Programul Agent Profi a fost lansat acum opt ani, ?ns? accelerarea dezvolt?rii acestuia a ?nceput anul trecut.Lan?ul de magazine Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Parteners, vrea s? mai deschid? p?n? la finalul lui 2021 c?teva sute de magazine ?n sistem de franciz? tip agent, fa?? de 400 c?te are ?n prezent.?Programul Agent Profi a fost lansat acum opt ani, ?ns? accelerarea dezvolt?rii acestuia a ?nceput anul trecut, odat? cu stabilirea strategiei companiei pentru urm?torii cinci ani“, spune Petru?a Ioni??, director de franciz? Profi.Profi are ?n total ?n Rom?nia peste 1.400 de magazine, iar compania are planuri s? ajung? la 2.500 de supermarketuri ?i unit??i de proximitate modern? p?n? ?n 2024.?n ceea ce prive?te modelul de franciz? tip agent, Profi ofer? spre operare un magazin la cheie. Retailerul identific? spa?iul, face toate investi?iile necesare ?n amenajarea spa?iului, mobilier, echipamente ?i pl?te?te cheltuielile curente de func?ionare a magazinului.Agentul trebuie s? ?nfiin?eze o firm? ?i s? angajeze personalul necesar pentru operarea magazinului la standardele stabilite.??Pentru serviciile de management ?i de operare a magazinului, Profi ofer? agentului un comision lunar din v?nz?ri ?i un bonus anual.“ Petru?a Ioni?? spune c? un agent poate ajunge la venituri similare cu cele ale unei pozi?ii de senior managementMagazinele franciz? tip agent Profi – succes fulger?tor , La zi Joi, 25 Martie 2021 Ap?rute experimental ?n urm? cu 8 ani, magazinele franciz? tip agent Profi sunt un real succes, extinz?ndu-se rapid: ?n mai, anul trecut, erau deja 200 iar la ?nceputul acestei luni num?rul lor a dep??it 400.“?n 2020, odat? cu stabilirea liniilor de dezvoltare a companiei pentru urm?torii 5 ani, a ?nceput accelerarea Programului Agent Profi, devenit prioritate strategic?, al?turi de politica agresiv? de expansiune prin care re?eaua noastr? s-a remarcat ?n pia?a de retail,” a declarat Petru?a Ioni??, Director de Franciz? Profi. “P?n? la finalul anului, ne propunem s? d?m ?n franciz? tip agent alte c?teva sute de magazine din zone urbane ?i rurale. Ne onoreaz? contribu?ia semnificativ? pe care o putem aduce la dezvoltarea comunit??ii antreprenoriale din Rom?nia.”Modelul promovat de PROFI este ideal pentru cineva care dore?te s? devin? antreprenor. Riscul financiar este sc?zut comparativ cu achizi?ionarea unei francize clasice sau cu lansarea pe cont propriu ?ntr-o idee nou? de business. ?n baza unui contract de colaborare, PROFI ofer? spre operare un magazin la cheie, ?n care a f?cut toate investi?iile necesare pentru amenajarea spa?iului, mobilier, echipamente ?i pentru care pl?te?te cheltuielile curente de func?ionare ?i stocul de marf?.Agentul Profi trebuie s? aib? experien?? ?n comer?, s? ?nfiin?eze o firm?, s? depun? ?nainte de ?nceperea colaborarii o garan?ie de cel mult 10.000 de euro ?i, evident, s? administreze cu succes magazinul. Pentru serviciile de management ?i operare a magazinului, Profi ofer? agentului un comision lunar din v?nzari ?i un bonus anual.“Avem deja dovada c? dezvoltarea re?elei ?n franciz? tip agent amplific? succesul magazinelor noastre, astfel c? avem un plan ?i dedic?m resurse pentru crearea unei academii de preg?tire a celor implica?i ?n activitatea magazinelor Profi, pentru remodelarea cu noul concept Monaco a magazinelor gestionate de agen?i Profi, pentru dezvoltarea unei structuri opera?ionale dedicate si altele”, a declarat Pawel Musial, Directorul general Profi Rom Food.Cu peste 1400 de magazine ?n mai bine de 640 de localit??i si o echip? ce depa?e?te 23.000 de colegi, Profi este re?eaua rom?neasc? de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic? ?i cel mai mare angajator privat din ?ar?.HoReCa d? vina pe Guvern pentru nerespectarea regulilor la terase ?i acuz? c? n-a primit ajutorul promis 24 martie 2021, Melania Agiu Reprezentan?ii HoReCa dau vina pe statul rom?n pentru nerespectarea regulilor de c?tre terase, afirm?nd c? acestea ?nc? nu au primit desp?gubirile promise de Guvern iar schemele de ajutor au fost modificate ?i ”t?r?g?nate” luni ?n ?ir. Argumentele din partea HoReCa vin dup? ce, pe re?elele sociale, au ap?rut numeroase imagini din terase acoperite sau ?nconjurate cu plexiglas care par s? nu respecte regula de a func?iona la 30% din capacitate, transmite economedia.ro HoReCa d? vina pe Guvern pentru nerespectarea regulilor la terase ?i acuz? c? n-a primit ajutorul promis Foto: Arhiv? Adev?rul. Conform pre?edintelui Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA), Daniel Mischie, sunt foarte pu?ini operatori care nu respect? regulile ?n vigoare, (mai mult de 95%, respect? toate aceste reguli), dovad? este ?i num?rul de amenzi care au fost date pe tema nerespect?rii m?surilor Covid - sub 300 de amenzi ?ntr-un an. Acesta a afirmat c?, spre compara?ie de antreprenori, prim-ministrul ?i mini?trii sunt cei care nu respect? legile ?n vigoare, el f?c?nd referire la faptul c? statul nu s-a ?inut ?nc? de promisiunea de a acorda desp?gubiri sectorului HoReCa, iar schemele de ajutor au tot fost modificate ?i au fost t?r?g?nate luni la r?ndul. ”A? vrea s? v? uita?i c?t de impredictibile sunt aceste legi, func?ioneaz? de pe o zi pe alta. Uneori legea se aplic? de m?ine, iar normele de aplicare vin dup? c?teva zile. A?adar este responsabilitatea Guvernului. Faptul c? cei c??iva operatori nu respect? regulile cred c? este un indicator de performan?? slab? a Guvernului”, a spus Mischie. Potrivit primarului Sectorului 2, Radu Mihaiu, ?n urma unor disvcu?ii cu Poli?ia Local?, se vor realiza controale la terase ?i ?n malluri. ”Ast?zi am fost ?i ?n Pia?a Obor, le-am spus v?nz?torilor c? o s? deschidem geamurile. Ast?zi ?i m?ine e frig, dar de vineri o s? ?nceap? s? se ?nc?lzeasc? vremea ?i sper?m s? fie mai ok. Lu?m m?suri”, ne-a declarat el. Radu Mihaiu a afirmat c? primarii a?teapt? s? vad? ordonan?a de urgen?? care va stabili noile reguli ce se vor aplica dup? ce rata de infectare a trecut de pragul de 6%. ?A?tept s? v?d ordonan?a, pentru c? pentru acele terase care nu respect? distan?area vom putea lua m?suri”, a precizat primarul Sectorului 2. Carrefour Rom?nia deschide un nou?magazin Express ?n Ia?i , HYPERLINK "" Stiri , Joi, 25 Martie 2021 Un nou magazin Carrefour Express este de ast?zi deschis locuitorilor din Ia?i ?n Calea Galata nr. 5-9, Bl. F3A. Carrefour Express Ia?i este adaptat stilului de via?? ?i de cump?r?turi al celor care locuiesc ?n zon?, oferind o gam? bogat? de legume proaspete, produse BIO ?i o zon? ?n care se g?sesc vinuri locale parte din programul original Carrefour, Deschidem Vinul Rom?nesc, c?t ?i alte vinuri atent selec?ionate.Carrefour Express Ia?i este al 77-lea magazin Express din re?eaua Carrefour ?i este realizat conform unui nou concept de magazin de proximitate, aproape de consumator, care i se potrive?te at?t prin sortimenta?ie c?t ?i ca design. Un spa?iu sigur pentru cump?r?turi, ?n care concepem zilnic oferte speciale pentru clien?i ?i cei dragi lor.Cu o suprafa?? de aproximativ 190 mp, noul magazin Carrefour Express ofer? clien?ilor o sortimenta?ie bogat?, de la legume ?i fructe proaspete, la produse de ?ngrijire personal? ?i ?ngrijirea casei, dar ?i produse BIO, dietetice sau produse interna?ionale. La Carrefour Express Ia?i se g?sesc ?i produse marc? proprie Drag de Rom?nia, p?ine proasp?t coapt? precum ?i o selec?ie de vinuri din programul Deschidem Vinul Rom?nesc, printre care Caii de la Le?ea - Via Viticola, Etika - Aurelia Visinescu, Ecou - Domeniul Bogdan, Tohani Siel Rose - Domeniile Tohani, Cramele Budureasca ?i Purcari.?n plus, magazinul ofer? o experien?? de shopping sigur? ?i u?oar?: folosind Carrefour App clien?ii pot scana produsele la raft, verifica pre?urile ?i apoi le pot pune ?n co?ul virtual ?i pl?ti rapid la casa de marcat, f?r? s? mai a?eze produsele pe band?. Odat? afla?i ?n aplica?ie, clien?ii au acces la programul de loialitate Act For Good, unde ?n fiecare s?pt?m?n? sunt oferte noi, disponibile inclusiv in formatele Express. Dup? crearea unui cont Act for Good, clien?ilor li se genereaz? un cod special direct ?n app, pe care ?l pot activa la casa de marcat. Fiecare achizi?ie realizat? pe baza codului Act For Good este r?spl?tit? cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltui?i (excep?ie f?c?nd b?uturile alcoolice ?i tutun), ?n plus exist? extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumuleaz? exclusiv ?n contul individual prin scanarea codului Act For Good.De asemenea, ?n interiorul magazinului, clien?ii au la dispozi?ie ?i alte servicii, precum PayPoint, re?nc?rcare electronic?, plat? facturi sau viniete.Creat pentru a r?spunde unui stil de via?? care combin? nevoia de siguran?? ?n magazin cu dorin?a de a avea la ?ndem?n? op?iuni de alimenta?ie s?n?toas?, de provenien?? local?, Carrefour Express Ia?i se potrive?te perfect locuitorilor din proximitate.Caracteristicile noului Carrefour Express Ia?i- Calea Galata nr. 5-9, Bl. F3A- 2500 de produse - 9 angaja?i- 2 case de marcat clasice- Program: luni - s?mb?t?: 7:00 - 22:00? duminic?: 7:00 – 21:00 (programul poate fi modificat pentru a respecta deciziile autorit??ilor locale privind orarul de func?ionare al magazinelor)Aten?ie, se preconizeaz? o nou? criz? mondial? a h?rtiei igienice, ?n urma bloc?rii Canalului Suez. Cel mai mare produc?tor de celuloz? din lume avertizeaz? c? stocurile se pot confrunta cu ?ntreruperi, Eduard Ivanovici ,25.03.2021, Suzano SA, cel mai mare produc?tor de celuloz? din lume, a declarat c? num?rul insuficient de containere maritime ar putea crea o nou? criz? a stocurilor de h?rtie igienic? la nivel global, problema fiind alimentat? de pandemie ?i restric?iile de circula?ie din ultimul an, transmite Bloomberg.De regul?, compania brazilian? opereaz? cu nave de marf?, a c?ror cerere a crescut constant de-a lungul ultimelor luni, fapt ce ar putea duce la ?ntreruperi ale proceselor de transportare, a declarat CEO-ul Walter Schalka.Situa?ia a luat na?tere ?ntr-o perioad? c?nd cererea pentru h?rtie igienic? a crescut tot mai mult pe fondul m?surilor de carantin? din ??rile afectate de coronavirus.?n prezent, Schalka se teme c? problemele de transport s-ar putea multiplica, de vreme ce exporturile firmei nu au reu?it s? se ?ncadreze ?n estim?ri, iar competi?ia pentru navele de marf? devine din ce ?n ce mai acerb?.?To?i juc?torii sud-americani care export? celuloz? s-au confruntat cu aceste riscuri”, spune CEO-ul Suzano.Brazilia este cel mai mare produc?tor de celuloz? din lume ?i Suzano reprezint? aproape o treime din aprovizionarea global? cu celuloz? din lemn de esen?? tare, folosit? la fabricarea h?rtiei igienice.Criza navelor de transport a generat haos ?n cadrul comer?ului mondial, ?n special pentru produsele alimentare ?i agricole. Ritmul traficului din porturi a ?ncetinit, costurile de transportare au crescut, ?n timp ce num?rul de livr?ri a sc?zut ?n mod vizibil.?n plus, criza containerelor – declan?at? de cererea uria?? a Chinei – se manifest? deja de c?teva luni, iar infla?ia ar putea cre?te pe m?sur? ce pre?urile de transport vor continua s? urce.Re?eaua PENNY se extinde cu un nou magazin ?n jude?ul Bistri?a-N?s?ud, Stiri , Joi, 25 Martie 2021 , Discounterul PENNY ??i continu? planul de expansiune ?n Rom?nia prin deschiderea unui nou magazin ?n jude?ul Bistri?a-N?s?ud. Astfel, re?eaua PENNY ajunge la un num?r total de 280 de magazine. Magazinul PENNY din jude?ul Bistri?a-N?s?ud de pe Bulevardul Granicerilor, nr. 5A are o suprafa?? total? de 802 m2 ?i patru case de marcat. Cei 20 de angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i la cump?r?turi de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul orar 7:30 – 21:00 ?i duminica ?ntre 8:00 ?i 19:00. Totodat?, magazinul dispune de 67 de locuri de parcare, dintre care trei pentru persoanele cu dizabilit??i.Design-ul noului magazin din jude?ul Bistri?a-N?s?ud este modern ?i primitor, iar sesiunea de cump?r?turi pentru clien?i este ?mbun?t??it? datorit? zonei extinse pentru produse proaspete, m?rci proprii pe gustul rom?nilor, dar ?i datorit? semnaliz?rii mai vizibile a promo?iilor ?i a categoriilor principale de alimente. ?n plus, noul PENNY ofer? solu?ii simple, adaptate stilului de via?? alert, precum produsele ready to eat, dar ?i cele semipreparate, refrigerate sau congelate.Fiecare nou magazin din re?eaua PENNY integreaz? toate elementele identit??ii vizuale PENNY Punct ?i ale conceptului de comunicare ?Economisim bani, nu dragoste.”Claudia Badea, cora -Rom?nia Hipermarche: ”Pozi?ionarea unui produs ?n cora.ro ?mbin? strategia de promo din offline cu specificul achizi?iilor din online” , La zi , Carol Popa, Joi, 25 Martie 2021 ”cora.ro ?i serviciul Drive au adaptat strategia din offline pentru oferta de produse. Categoriile sunt afi?ate ?n magazinul online ?n func?ie de tipologia de cump?rare. Categoriile sunt dinamice, nu exist? un produs care s? fie pozi?ionat pe primele pozi?ii de fiecare data. Clientul stabile?te pozi?ionarea produselor, ?n func?ie de volumele achizi?ionate, de review- uri. Selec?ia este f?cut? dup? criterii care ?mbin? strategia de promo din offline cu specificul achizi?iilor din online. Dac? vorbim despre produse noi, ele sunt eviden?iate cu atributul de ”produs nou”, apoi sunt listate ?i ?n categoria de”Nout??i” simultan cu men?inerea produsului ?n categoria lui”, a punctat Claudia Badea, Director Opera?ional e-commerce cora.ro & Director Cora Lujerului, la a X-a edi?ie a Congresului de Trade Marketing, conferi?? ce se desf??oar? livestreaming ?n acest moment pe pagina defacebook PIA?A.Urm?re?te integral speechul Claudiei Badea si sesiunea a 2-a a conferin?ei aiciEdi?ia 2021 a Congresului de Trade Marketing, prima organizat? ?n format 100% online, a fost transmis? livestreaming pe pagina de facebook Pia?a. Parteneri principali ai evenimentului:?Ei sunt studen?ii-bicicli?ti care livreaz? legume pe orice vreme, HYPERLINK "" Elena Ailu?oaei 25/03/2021 Tot mai mul?i tineri prind curaj s? ia contact, de mici, cu lumea afacerilor dezvoltate cu cap, prietenoase cu natura. Este ?i cazul unui grup de studen?i din Craiova – la horticultur?, inginerie sau litere – care aduc, cu bicicleta, la domiciliul clien?ilor, pe orice vreme, legume bio sezoniere. Legumele sunt culese din sera facult??ii, dezvoltat? tot de tineri, iar co?ul cu bun?t??i este transportat cu bicicletele Gobike, un alt program ?ntreprins de studen?i, pentru a proteja natura.Studen?ii vor, pe aceast? cale, s? dezvolte strategii inovative ?n Dolj, pentru cultivarea ?i transportarea legumelor. Ei ?in cu din?ii s? func?ioneze proiectul, astfel c? to?i banii ob?inu?i din v?nz?ri, dar ?i dona?iile se reinvestesc ?n materia prim?.O altfel de ?filozofie”?Grena reprezint? un proiect finan?at prin programul Craf, ce are scop principal apropierea studen?ilor de natur?, dar mai ales dezvoltarea durabil? ?ntr-un mediu s?n?tos al societ??ii craiovene.Studen?ii din Craiova dau un exemplu de via?? echilibrat? ?i prietenoas? cu mediul Bucuria vine at?t din noi, c?t ?i din tot ceea ce ne ?nconjoar?, s?n?tatea personal? este rezultatul a tot ceea ce facem, dar mai ales a ceea ce tr?im, iar natura reprezint?, prin simpla sa existen??, leag?nul vie?ii si tr?irilor noastre. Astfel, at?t pentru propria armonie interioar?, c?t ?i pentru restabilirea rela?iei om-natur?, membrii voluntari Grena ??i propun s? creeze pentru societatea noastr?, din acest proiect, o surs? de hran?, s?n?tate ?i bun?stare ?ntr-un mod c?t mai practic, toate acestea ?n scopul disciplin?rii sociale ?i men?inerii unui mediu c?t mai curat ?i prielnic”, explic? Ionu? ?erb?noiu. De ce e bun mersul pe biciclet?Echipa GoBike este alc?tuit? din studen?i ?i voluntari, iubitori de ciclism. Ideea proiectului a pornit de la dorin?a de a le pune la dispozi?ie craiovenilor biciclete care s? ?i ajute s? se deplaseze u?or sau s? fac? sport ?n aer liber.?Proiectul GoBike Craiova a prins contur ca o ini?iativ? de antreprenoriat social? a unui grup de studen?i din cadrul Universit??ii din Craiova, ce se pliaz? pe nevoile societ??ii ?i care are ca scop principal buna func?ionare ?i dezvoltare a acesteia pentru un viitor mai bun. Acest proiect sus?ine ?i ?ncurajeaz? tinerii studen?i s? se deplaseze mult mai practic ?ntre campusurile studen?e?ti, av?nd astfel parte ?i de o perioad? de recreere ?ntre cursuri, cu ajutorul bicicletelor”, a declarat Adelina Musta??, student? a Facult??ii de Inginerie Electric?.Tinerii ??i doresc astfel s? determine c?t mai mul?i craioveni s? adopte un stil de via?? s?n?tos ?i s? ?i informeze ?i con?tientizeze cu privire la importan?a ?i beneficiile mersului pe biciclet?.?Toate aceste aspecte au ?n vedere reducerea traficului din ora? ?i implicit protejarea mediului prin men?inerea unui nivel c?t mai sc?zut de noxe”, mai explic? studen?ii.?n realizarea proiectului, studen?ii au beneficiat de sprijinul financiar al Ford Motor Company Fund, ?n parteneriat cu Universitatea din Craiova ?i Prim?ria Municipiului Craiova. (NU RATA: STUDEN?II DIN CRAIOVA, GEST IMPRESIONANT PENTRU MEDICII SPITALULUI DE BOLI INFEC?IOASE “VICTOR BABE?)Antreprenori locali. Familia Ciurtin dezvolt? la Cluj un centru de evenimente ?i un hotel de cinci stele ?n care investe?te 10 mil. euro , Cristina Ro?ca 25.03.2021, Raul Ciurtin?n Cluj-Napoca, pe platforma apar la categoria de cinci stele ?ase pania Apulum Turism dezvolt? ?n Cluj-Napoca un centru de evenimente ?i un hotel de cinci stele ?n care investe?te 10 mil. euro. Firma este controlat? indirect de familia lui Raul Ciurtin, creatorul brandului Zuzu ?i implicat ?n mai multe businessuri de produc?ie din sectorul alimentar.Ansamblul ce va cuprinde un hotel de 50 de camere, cotat la cinci stele, dou? s?li de evenimente ?i un spa va fi gata ?n a doua parte a lui 2022, spun sursele ZF. Familia Ciurtin a cump?rat terenul acum circa doi ani ?i jum?tate, aici afl?ndu-se anterior campingul F?pania Apulum Turism, care ridic? acest proiect, a fost fondat? ?n 2019 ?i este de?inut? de Tania Privee, o firm? controlat? ?n mod egal de Lorena Beatrice Ciurtin ?i Tania Elena Ciurtin, so?ia ?i respectiv fiica antreprenorului Raul Ciurtin. Din datele ZF, acesta este primul proiect ?n turism al familiei.Jum?tate din suma necesar? dezvolt?rii acestui ansamblu va fi asigurat? de un ajutor de stat acordat ?n 2020.?n Cluj-Napoca, pe platforma , apar la categoria de cinci stele ?ase hoteluri, unele sub branduri interna?ionale - Ramada sau Double Tree by Hilton -, iar altele sub nume locale, precum Platinia sau Grand Hotel Italia. Pe segmentul de cinci stele va fi ?i noul proiect ridicat de Apulum Turism, al familiei Ciurtin.KFC extinde sistemul touchless de comand? ?n 15 restaurante din Capital?. “9 din 10 comenzi sunt realizate prin intermediul kioskurilor” Cristina Bellu 25.03.2021, Lan?ul de restaurante de tip fast food KFC Rom?nia anun?? extinderea sistemul touchless de comand? ??n 15 restaurante din Capital?, la doar cinci luni dup? lansarea primului prototip al unui kiosk de comand? touchless ?n cadrul restaurantului tip Drive-Thru, KFC Olteni?ei din Bucure?ti.Sistemul de comand? touchless reprezint? o abordare strategic? de adaptare la actualul context socio-sanitar, av?nd ?n vedere, pe de o parte, m?surile de siguran?? impuse la nivel na?ional de c?tre autorit??i, iar pe de alt? parte, m?surile suplimentare adoptate la nivel de business, printre care dezinfectarea ?suprafe?elor de lucru din buc?t?rii ?i din loca?ii, p?strarea distan?ei sociale ?i ?ncurajarea pl??ilor contactless.Potrivit datelor companiei, noile sisteme au fost integrate ?n loca?iile de tip Drive-Thru Olteni?ei, Mihai Bravu, Iancului, B?neasa, Militari, Vulcan, loca?iile stradale Doroban?i, Unirii, Mo?ilor, Gara de Nord ?i loca?iile tip food court AFI Cotroceni, B?neasa Feeria, Orhideea, Promenada ?i Colentina.?Primul kiosk touchless din Rom?nia a fost implementat ?n restaurantul KFC Olteni?ei ?ntr-un moment ?n care rapiditatea adapt?rii la context a devenit esen?ial? pentru continuitatea ?i performan?a businessului. ?n medie, 9 din 10 comenzi sunt realizate, ?n restaurante, prin intermediul kioskurilor, astfel c?, aceast? solu?ie a reprezentat un demers firesc ?n dezvoltarea ?i ?mbun?t??irea acestora. Ast?zi, dup? aproape 5 luni de la introducerea prototipului, am reu?it s? extindem acest sistem ?n 15 restaurante din Bucure?ti, ?n urma feedbackul pozitiv ob?inut ?ntr-un interval de timp relativ scurt”, spune Marian Gogu, director general KFC Rom?nia.Kioskurile touchless utilizeaz? un sistem de camere ?i senzori de profunzime care urm?resc mi?carea m?inii deasupra ecranului, detect?nd pozi?ia exact? a acesteia, precum ?i zona indicat?. Camerele nu re?in informa?ii video despre clien?i ulterior ?nregistr?rii comenzii.Kaufland Rom?nia a dat startul ?nscrierilor la programul Accessibility Hackathon , meatmilk , 25 martie 2021 Kaufland Rom?nia, un Angajator de Top care sprijin? puternic diversitatea ?i egalitatea de ?anse, anun?? lansarea?primului hackathon social?organizat de companie, sub sloganul ?Contribuie. Codeaz?. Integreaz?. Asigur? accesul persoanelor cu dizabilit??i pe pia?a muncii.”?Accessibility Hackathon se desf??oar? ?n intervalul 16 aprilie – 14 mai, exclusiv online, fiind deschis tuturor speciali?tilor din domeniul IT din ?ntreaga ?ar?, indiferent de loca?ie.Accessibility Hackathon pune ?n joc un?premiu ?n valoare de 16.000 de dolari??i a?teapt? la ?nscrieri, ?n intervalul 15 martie – 14 aprilie, echipe formate din 3-6 membri, cu abilit??ile tehnice necesare pentru a dezvolta solu?ii inovatoare pentru o mai bun? integrare a persoanelor cu dizabilit??i pe pia?a muncii.?Kaufland Rom?nia ?nseamn?, ?nainte de toate, grij? pentru comunit??ile care ne g?zduiesc ?i grij? pentru angaja?i. Din acest angajament a luat na?tere ?i proiectul special pe care ne bucur?m s? ?l demar?m – Accessibility Hackathon. Nu ne oprim doar la a primi cu bra?ele deschise colegi cu dizabilit??i ?n echip?. Ne dorim s? mergem ?i mai departe ?i s? identific?m, al?turi de profesioni?ti din industria IT, solu?iile care le pot face acestora c?t mai u?or drumul c?tre locul de munc? potrivit ?i, ulterior, c?tre o activitate profesional? c?t mai pl?cut?”, este de p?rere?Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland Rom?nia. ?Sper?m s? ni se al?ture ?n acest demers c?t mai multe echipe, cu promisiunea c?, al?turi de mentorii implica?i ?n acest proiect, ne vom bucura de experien?e frumoase. Iar persoanele cu dizabilit??i, de o via?? social? ?i profesional? mai u?oar?”, continu? aceasta.Noul proiect vine ca o continuare fireasc? a ac?iunilor demarate deja de companie ?n ultimul an ?i jum?tate ?n ceea ce prive?te diversitatea, printre care se num?r??lansarea programului A.C.C.E.S.?(Angajare de Candida?i cu Cerin?e ?i Evolu?ii Speciale), dotarea magazinelor cu echipamente special concepute pentru persoanele cu dizabilit??i sau trainingurile periodice organizate la nivel intern pentru buna integrare a noilor colegi cu dizabilit??i ?n echip?.Prin intermediul acestui hackathon, Kaufland Rom?nia ??i propune s? continue aceast? serie de ac?iuni cu un eveniment inedit, primul de acest fel organizat de companie, din dorin?a de a eviden?ia faptul c? diminuarea provoc?rilor cu care se confrunt? persoanele cu dizabilit??i este posibil? doar prin implicarea a c?t mai multor comunit??i.Sub ?ndrumarea unor mentori de top, care au ales s? fie parteneri ai acestui eveniment, provocarea adresat? echipelor participante este s? vin? ?n sprijinul persoanelor cu dizabilit??i cu resurse tehologice utile, care s? le fac? drumul c?tre o via?? profesional? mai pu?in anevoios dec?t este ?n prezent. Fie c? este vorba despre o solu?ie util? ?n procesul de aplicare pentru un loc de munc? potrivit abilit??ilor lor, ?n cel de angajare (preg?tirea ?i completarea documentelor necesare pentru medicina muncii sau semnarea contractului) sau ?n cel de integrare la noul loc de munc? (eficientizarea comunic?rii ?ntre ace?tia ?i noii colegi) – toate ideile sunt a?teptate ?i apreciate.Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori din Rom?nia. Peste 15.000 de oameni lucreaz? ?n cele 141 de loca?ii r?sp?ndite pe tot teritoriul ??rii. P?n? ?n prezent, mai mult de 300 de persoane cu dizabilit??i, din ora?e precum Bucure?ti, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare, Oradea s-au al?turat echipei ?i se bucur? ?n acest moment de o via?? social? mai bun?, de sprijinul colegilor ?i de posibilitatea de a-?i pune abilit??ile ?n practic?.Pentru mai multe informa?ii despre eveniment, v? invit?m s? accesa?i:?kaufland.devtalks.ro. UNIUNEA EUROPEANACarmen Avram, europarlamentar: ”Nic?ieri ?n restul Uniunii Europene, agricultura nu este abandonat?!” Angelica Lefter - 25 martie 2021 Directiva Uniunii Europene 2019/633, privind practicile comerciale neloiale, vine s? sus?in? ?i s? protejeze micul produc?tor ?i firmele mici ?i mijlocii printr-o abordare comun? a statelor membre UE, a afirmat eurodeputatul Carmen Avram, ?n cadrul conferin?ei organizate mar?i, 23 martie, de Agrointeligen?a BTVideo EVENTS, edi?ie care a purtat titlul ”Produc?torii rom?ni ?n fa?a practicilor neloiale. Cum implement?m directiva european? ?n favoarea fermierilor autohtoni”. ?n cadrul interven?iei sale, Carmen Avram, care este ?i membr? a Comisiei de Agricultur? din Parlamentul European, a ar?tat c? alte state au f?cut pa?i majori ?n sprijinirea produc?torilor locali, iar modelul lor poate fi aplicat ?i ?n Rom?nia.Directiva trebuie preluat? ?n legisla?ia na?ional? p?n? la 1 mai 2021 Carmen Avram a anun?at c? Directiva privind practicile comerciale neloiale trebuie preluat? ?n legisla?ia na?ional? p?n? la 1 mai 2021, iar ?n noiembrie Comisia va face primul raport despre implementarea ei. ”Deci, avem la nivel de Uniune aceast? Directiv? privind practicile comerciale neloiale, care va trebui preluat? ?n legisla?ia na?ional? p?n? la 1 mai anul acesta, urm?nd ca ?n noiembrie 2021 Comisia s? fac? un raport despre implementarea ei”, a fost noutatea pe care Carmen Avram a anun?at-o ?n cadrul evenimentului.Totodat? aceasta a men?ionat c?teva dintre practicile neloiale care vor fi interzise odat? cu aplicarea directivei. ”Ea stabile?te care sunt practicile neloiale care trebuie interzise ?i o s? v? dau c?teva exemple: retailerul, de exemplu, nu mai are voie s? pl?teasc? furnizorul la mai mult de 30 de zile de la livrare, modificarea unilateral? a contractului de c?tre retailer devine ilegal?, la fel ?i anularea ?n ultimul moment a comenzii de produse agroalimentare, retailerul nu mai are voie s? refuze plata produselor perisabile care s-au stricat dup? momentul recep?ion?rii, nu vor fi acceptate represalii din partea retailerului dac? produc?torul se pl?nge de practici neconcuren?iale. Mai mult, este interzis v?nz?torului s? returneze produc?torului marfa nev?ndut? f?r? s? o pl?teasc?, s? cear? bani pentru listare, stocare ?i punerea pe raft a m?rfii sau pentru promo?ii ?i, de asemenea, se reduc drastic taxele pentru activit??ile de publicitate ?i marketing, ele fiind acceptate doar dac? se prevede ?ntr-un contract cu acordul ambelor p?r?i. Deci, aceast? directiv? vine s? sus?in? ?i s? protejeze micul produc?tor ?i firmele mici ?i mijlocii printr-o abordare comun?, asta este foarte important, este o abordare care se aplic? tuturor statelor membre”, a sus?inut oficialul european.Ce m?suri iau alte ??ri Carmen Avram a f?cut referire la situa?ia fermierilor rom?ni ?i la modul ?n care ace?tia ar trebui s? fie trata?i de autorit??i, cele care ar trebui s? adapteze politicile de la nivelul UE la cele din ?ara noastr?. Aceasta a subliniat c? ?i ?n alte state exist? dezechilibre mari ?ntre fermieri ?i retaileri, ?ns? se fac ?ncerc?ri de a reduce aceste discordan?e, d?nd exemplul Fran?ei ?i al Spaniei.”?ntr-adev?r este o tem? care nu preocup? doar Rom?nia, ci ?ntreaga Uniune European?. Am descoperit c? exist? dezechilibre mari ?i ?n Fran?a ?ntre fermieri ?i retaileri, dar ?i un soi de r?zboi al pre?urilor care l-a adus pe agricultor ?n situa?ia de a nu mai putea vinde ?n hipermarketuri dec?t ?n condi?ii foarte stricte, din cauz? c? pre?urile deveniser? mult prea mici, pre?urile practicate de retaileri deveniser? mult prea mici ?i complet descurajante pentru fermieri. Mai mult, se ?nt?mpl? ca unii dintre retaileri s? fi p?r?sit Fran?a pentru a-?i face centre de distribu?ie ?n ??ri ?nvecinate pentru a sc?pa de radarul autorit??ilor. Deci, da, este o problem? despre care vorbe?te ?ntreaga Europ? de Vest ?n special. ?n Estul Europei tocmai am constatat c? se vorbe?te mai pu?in ?i m?surile sunt ceva mai pu?in drastice”, a subliniat Carmen Avram.Aceasta a dat ?i exemplul Spaniei, care dore?te acum s?-?i modifice legisla?ia privind lan?ul alimentar prin introducerea unui articol care s? oblige retailerul s?-i pl?teasc? produc?torului un pre? mai mare dec?t cel suportat de agricultor pentru fabricarea unui anumit produs.”De aceea a p?rut aceast? necesitate de a exista o legisla?ie european? mult mai clar?, mai eficient? ?i croit? pe m?sura viziunilor ?i a a?tept?rilor privind agricultura de pe continent, pentru c? dup? cum ?ti?i a?tept?rile sunt chiar foarte mari ?i urmeaz? o perioad? foarte dificil?, ?ns? aceast? legisla?ie european? nu va fi suficient?, va fi nevoie ?i de implicarea statelor membre, prin m?suri adaptate la realit??ile fiec?rei ??ri” a men?ionat europarlamentarul rom?n”, a mai spus aceasta.?n Rom?nia controalele sunt rare, iar investiga?iile dureaz? ani ?ntregiDe asemenea, potrivit europarlamentarului rom?n, politicile na?ionale trebuie adaptate la situa?ia fiec?rei ??ri, a?a cum este ?i cazul Rom?niei. ”Dac? ?n alte ??ri sunt aplicate deja amenzi pentru practicile neloiale, ?n ?ara noastr? controalele sunt rare, iar investiga?iile dureaz? ani ?ntregi ?i amenzile sunt uneori anulate ?n instan??. ?n paralel trebuie g?ndite politici na?ionale adaptate la situa?ia noastr?. De exemplu, ?n Vestul Europei, ?n ultimii 5 ani, s-au aplicat zeci de amenzi cu sume imense acelor retaileri care au fost g?si?i vinova?i de practici neloiale ?n rela?ia cu furnizorul. Numai Fran?a a dat sanc?iuni de 350 de milioane de euro anul trecut, iar de la ?nceputul lui 2021 sunt 5 retaileri din Vestul Europei care au fost acuza?i de ?nc?lcarea practicilor comerciale neloiale”, a mai punctat Avram.Aceasta recunoa?te ?ns? c? sanc?ionarea retailerilor nu trebuie s? devin? o regul? pentru c?, ?n final, astfel de sanc?iuni financiare vor fi suportate tot de fermieri ?i de consumatori. ”?i atunci, ?inta Uniunii ?i a fiec?rui stat membru ?n parte este de a crea mai mult? transparen?? ?n rela?ia produc?tor – distribuitor”, a continuat aceasta.De aceea, a mai anun?at Avram, tot ce va intra ?n vigoare, ?n viitorul apropiat, ?n materie de legisla?ie european?, are scopul de a sus?ine micul produc?tor ?i asocia?iile pentru ca fermierul s?-?i primeasc? partea echitabil, corect, astfel ?nc?t s? poat? cre?te.Ce ar putea s? fac? un stat ?n afar? de ceea ce se preg?te?te la nivel european?Carmen Avram a dat exemplul Fran?ei care a permis micilor agricultori s? se reorganizeze pentru a se putea impune ?n rela?ia cu retailerii. De asemenea, a instituit o formul? de calcul al pre?ului pentru produsele alimentare ?n care se ?ine cont de: energia consumat?, de salariile pl?tite ?i a?a mai departe, pentru a se stabili un pre? de baz? corect care ar trebui s? fie pl?tit produc?torului. ”Se caut? acum la ei solu?ii legislative pentru a include remunera?ia fermierului ?n pre?ul produsului ?i se fac campanii de con?tientizare pentru ca la nivel de consumator s? se ?tie exact c?t anume din pre?ul unui produs revine fermierului, pentru c? el, repet, trebuie remunerat corespunz?tor”, a spus eurodeputatul.Aceasta a opinat c? ?n cazul Rom?niei, solu?ia ar fi asocierea fermierilor. O alt? chestiune ce ar trebui avut? ?n vedere face referire la descentralizarea achizi?iei de produse, ca marile magazine s? fie ?ncurajate s? achizi?ioneze produse locale. Un alt punct ar fi aplicarea unei legisla?ii dure, sus?inut? de Planul Na?ional Strategic ?n noua Politic? Agricol? Comun?.Legisla?ie clar? ?mpotriva form?rii de carteluri”Evident, pentru Rom?nia solu?ia cea mai bun?, ?n opinia mea, ar fi asocierea pentru c? e singura form? prin care produc?torii pot negocia de la egal la egal cu alian?ele de retaileri ?i ?n plus, trebuie g?sit? o modalitate de a descentraliza achizi?ia de produse ?ncuraj?nd marile lan?uri de magazine s? achizi?ioneze produse locale. Nu ?n ultimul r?nd s? fie adoptat? ?i aplicat? o legisla?ie clar? ?i dur? care s? ?mpiedice formarea de carteluri, iar peste toate acestea, ar trebui s? vin? Planul Na?ional Strategic care este subsecvent PAC-ului, care s? ofere produc?torilor ?i cooperativelor oportunit??i financiare necesare dezvolt?rii, pentru ca agricultorul s? devin? o voce puternic? la el acas? ?i ?n Uniunea European?”, mai sus?ine Carmen Avram.Protejarea fermierilor fiec?rei ??ri este ?nc? un subiect sensibil ?n Uniunea European?. Fermierului i se pun acum mai multe condi?ii, ?ns? la nivel european au fost aloca?i bani pentru ?ndeplinirea acestora. Pe de alt? parte, Carmen Avram, spune c? ?n Rom?nia fermierului nu i se arat? c? este sus?inut ?n aceast? perioad? extrem de dificil?.”Ce m? doare pe mine ca rom?n, e faptul c? noi nu reu?im s? le ar?t?m fermierilor rom?ni c? ?i sus?inem ?i nu pare c? vrem s?-i ajut?m ?ntr-o perioad? care este foarte, foarte complicat?, ?n care fermierul rom?n a fost lovit nu numai de criza COVID-19, dar ?i de o secet? cumplit?, ori noi ?nc? nu avem ajutoarele date pentru secet?, fermierul n-a fost sus?inut ?n aceast? perioad? astfel ?nc?t s?-?i poat? vinde marfa ?i cred c? ar trebui s? fim ceva mai aten?i cu modul ?n care sus?inem fermierul, pentru c? f?r? el, vom ajunge, ?tim cu to?ii, dependen?i 100% de importuri, ceea ce nu se ?nt?mpl? nic?ieri ?n restul Uniunii Europene. Nic?ieri ?n restul Uniunii Europene, agricultura nu este abandonat?. Ea este sus?inut? ?n permanen?? pentru c? este un sector strategic”, ?i-a ?ncheiat expunerea oficialul european, Carmen Avram.Agrointeligen?a BTvide EVENTS a organizat PRIMA DEZBATERE din Rom?nia privind implementarea practicilor neloiale pe lan?ul alimentar. Evenimentul a avut loc live, online, mar?i, 23 martie, ?i poate fi rev?zut ?n video de maCe vrea Comisia European? de la agricultura ecologic?. Aceast? ?int? trebuie atins?, Ionel Vaduva , 25 martie 2021Pentru a stimula produc?ia ?i consumul de produse ecologice, Comisia European? (CE) a prezentat joi, 25 martie 2021, un plan de ac?iune.De altfel, Executivul de la Bruxelles ??i dore?te ca statele membre ale blocului comunitar (UE27) s? ating? un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologic? ?n urm?torii nou? ani (p?n? ?n 2030), precum ?i s? dezvolte ?n mod semnificativ acvacultura ecologic?.Conform unui comunicat de pres? transmis de Comisia European? (CE), produc?ia ecologic? vine la pachet cu o serie de beneficii importante. Concret, suprafe?ele cultivate ?n mod ecologic prezint? cu circa 30% mai mult? biodiversitate, animalele crescute ?n mod ecologic se bucur? de un grad mai mare de bun?stare ?i primesc mai pu?ine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari ?i sunt mai rezilien?i, iar consumatorii ?tiu exact ce ob?in, datorit? logoul-ui UE pentru produse ecologice.Planul de ac?iune este ?n conformitate cu Pactul Verde European (Green Deal), cu strategia ?De la ferm? la consumator” ?i cu Strategia privind biodiversitatea.Planul de ac?iune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja ?n cre?tere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de m?suri structurate ?n jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea produc?iei ?i ?mbun?t??irea ?n continuare a sustenabilit??ii sectorului – pentru a asigura o cre?tere echilibrat? a isia ?ncurajeaz? statele membre s? elaboreze planuri na?ionale de ac?iune privind agricultura ecologic?, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel na?ional. ?ntre statele membre exist? diferen?e semnificative ?n ceea ce prive?te ponderea terenurilor agricole utilizate ?n prezent pentru agricultura ecologic?, care variaz? de la 0,5% la peste 25%. Planurile na?ionale de ac?iune privind agricultura ecologic? vor completa planurile strategice PAC na?ionale, instituind m?suri care nu se limiteaz? la agricultur? ?i la ceea ce se ofer? ?n cadrul PAC (Politica Agricol? Comun?).Promovarea consumuluiCre?terea consumului de produse ecologice va fi esen?ial? pentru a-i ?ncuraja pe fermieri s? se orienteze c?tre agricultura ecologic? ?i, astfel, s? ??i sporeasc? profitabilitatea ?i rezilien?a. ?n acest scop, planul de ac?iune propune mai multe m?suri concrete menite s? stimuleze cererea, s? men?in? ?ncrederea consumatorilor ?i s? aduc? alimentele ecologice mai aproape de cet??eni.Printre acestea se reg?sesc informarea ?i comunicarea cu privire la produc?ia ecologic?, promovarea consumului de produse ecologice, stimularea unei utiliz?ri sporite a produselor ecologice ?n cantinele publice prin achizi?ii publice ?i sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice ?n cadrul programului UE pentru ?coli.De asemenea, m?surile vizeaz?, de exemplu, prevenirea fraudelor, sporirea ?ncrederii consumatorilor ?i ?mbun?t??irea trasabilit??ii produselor ecologice.Sectorul privat poate juca ?i el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angaja?ilor cu ?bio bonuri” pe care le pot folosi pentru a achizi?iona alimente ecologice.Majorarea produc?iei?n prezent, circa 8,5% din suprafa?a agricol? a UE este cultivat? ?n mod ecologic, iar tendin?ele arat? c?, ?n contextul ratei actuale de cre?tere, UE va atinge un procent de 15-18% p?n? ?n 2030. Acest plan de ac?iune ofer? setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar ?i a se ajunge la 25%.?n timp ce planul de ac?iune se axeaz? ?n mare m?sur? pe ?efectul de atrac?ie” al cererii, politica agricol? comun? a UE va r?m?ne un instrument esen?ial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologic?. ?n prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice.Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi sus?inute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, ?n func?ie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologic?.Dincolo de PAC, printre instrumentele esen?iale se num?r? organizarea de evenimente de informare ?i crearea de re?ele pentru schimbul de bune practici, certificarea mai degrab? a grupurilor de fermieri dec?t a fiec?rui fermier ?n parte, activit??i de cercetare ?i inovare, utilizarea tehnologiei blockchain ?i a altor tehnologii pentru a ?mbun?t??i trasabilitatea, sporind transparen?a pie?ei, consolidarea prelucr?rii la nivel local ?i la scar? redus?, sprijinirea organiz?rii lan?ului alimentar ?i ?mbun?t??irea nutri?iei animalelor.Pentru a sensibiliza publicul cu privire la produc?ia ecologic?, Comisia va organiza anual o ?Zi a produselor ecologice” la nivelul UE, precum ?i premii ?n cadrul lan?ului alimentar ecologic, care s? recunoasc? excelen?a ?n toate etapele lan?ului alimentar ecologic.De asemenea, executivul comunitar va ?ncuraja dezvoltarea re?elelor de turism ecologic prin intermediul ?biodistrictelor”. ?Biodistrictele” sunt zone ?n care fermierii, cet??enii, operatorii turistici, asocia?iile ?i autorit??ile publice colaboreaz? ?n vederea gestion?rii sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor ?i practicilor ecologice.De asemenea, planul de ac?iune constat? c? produc?ia de acvacultur? ecologic? r?m?ne un sector relativ nou, dar cu un poten?ial semnificativ de cre?tere. Viitoarele noi orient?ri ale UE privind dezvoltarea sustenabil? a acvaculturii din UE vor ?ncuraja statele membre ?i p?r?ile interesate s? sprijine dezvoltarea produc?iei ecologice ?n acest sector.?mbun?t??irea sustenabilit??iiNu ?n ultimul r?nd, se mai scrie ?n comunicatul de pres?, Comisia European? urm?re?te ?i ?mbun?t??irea ?n continuare a performan?ei agriculturii ecologice ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea. Pentru realizarea acestui lucru, m?surile se vor axa pe ?mbun?t??irea bun?st?rii animalelor, pe asigurarea disponibilit??ii semin?elor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului ?i pe reducerea la minimum a utiliz?rii materialelor plastice, a apei ?i a energiei.De asemenea, Comisia European? inten?ioneaz? s? sporeasc? ponderea activit??ilor de cercetare ?i inovare ?i s? dedice cel pu?in 30% din bugetul aferent ac?iunilor de cercetare ?i inovare din domeniul agriculturii, al silviculturii ?i al zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru isia European? va monitoriza ?ndeaproape progresele ?nregistrate printr-o monitorizare anual?, ?mpreun? cu reprezentan?i ai Parlamentului European, ai statelor membre ?i ai p?r?ilor interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele ?nregistrate ?i printr-o evaluare la jum?tatea perioadei.Ce spun membrii colegiuluiPotrivit preciz?rilor vicepre?edintelui executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, agricultura este unul dintre principalii factori determinan?i ai declinului biodiversit??ii, iar declinul biodiversit??ii reprezint? o amenin?are major? pentru agricultur?.?Trebuie s? restabilim urgent echilibrul ?n rela?ia noastr? cu natura. Acesta nu este un aspect cu care se confrunt? doar fermierii, ci implic? ?ntregul lan? alimentar. Prin acest plan de ac?iune, inten?ion?m s? stimul?m cererea de produse ale agriculturii ecologice, s? ajut?m consumatorii s? fac? alegeri ?n cuno?tin?? de cauz? ?i s? sprijinim fermierii europeni ?n tranzi?ia lor c?tre agricultura ecologic?. Cu c?t dedic?m mai multe terenuri agriculturii ecologice, cu at?t mai bine protej?m biodiversitatea pe aceste terenuri ?i ?n zonele ?nconjur?toare”, a spus Timmermans.La r?ndul s?u, comisarul pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a declarat c? sectorul agriculturii ecologice este recunoscut pentru practicile sale sustenabile ?i pentru utilizarea sustenabil? a resurselor, ceea ce ?i confer? un rol central ?n realizarea obiectivelor Pactului Verde European.?Pentru a atinge obiectivul de 25% din terenuri dedicate agriculturii ecologice, trebuie s? ne asigur?m c? cererea stimuleaz? cre?terea acestui sector, ?in?nd seama, ?n acela?i timp, de diferen?ele semnificative dintre sectoarele agriculturii ecologice din fiecare stat membru.Planul de ac?iune privind agricultura ecologic? ofer? instrumente ?i idei care s? ?nso?easc? o cre?tere echilibrat? a acestui sector. Dezvoltarea va fi sprijinit? de politica agricol? comun? ?i de activit??ile comune de cercetare ?i de inovare, precum ?i de cooperarea str?ns? cu actorii esen?iali de la nivelul UE ?i de la nivel na?ional ?i local”, se mai precizeaz? ?n comunicatul Comisiei Europene.Valori na?ionale pentru acest obiectivPlanul de ac?iune ?ine seama de rezultatele consult?rii publice desf??urate ?n perioada septembrie-noiembrie 2020, care a atras ?n total 840 de r?spunsuri din partea p?r?ilor interesate ?i a cet??enilor.El reprezint? o ini?iativ? anun?at? ?n strategia ?De la ferm? la consumator” ?i ?n Strategia privind biodiversitatea, publicate ?n luna mai 2020. Aceste dou? strategii au fost prezentate ?n contextul Pactului Verde European, pentru a permite tranzi?ia c?tre sisteme alimentare sustenabile ?i pentru a aborda cauzele principale ale declinului biodiversit??ii.?n recomand?rile adresate statelor membre cu privire la planurile strategice PAC ale acestora, publicate ?n decembrie 2020, Comisia a inclus obiectivul atingerii unui procent de 25 % de suprafa?? agricol? dedicat? agriculturii ecologice ?n UE p?n? ?n 2030. Statele membre sunt invitate s? stabileasc? valori na?ionale pentru acest obiectiv ?n planurile lor PAC. Pe baza condi?iilor ?i nevoilor lor locale, statele membre vor explica apoi modul ?n care inten?ioneaz? s? ating? acest obiectiv cu ajutorul instrumentelor isia ?i-a prezentat propunerile de reform? a PAC ?n 2018, introduc?nd o abordare mai flexibil?, bazat? pe performan?? ?i pe rezultate, care ia ?n considerare condi?iile ?i nevoile locale, stabilind ?n acela?i timp obiective mai ambi?ioase la nivelul UE ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea. Noua PAC se bazeaz? pe nou? obiective, care reprezint? totodat? baza pornind de la care ??rile UE ??i elaboreaz? planurile strategice PAC.Vacile ?i oile noastre vor m?nca nutre?ul cu mai mult? poft?? Comisia European? a aprobat trei aditivi naturali ob?inu?i din ghimbir pentru hrana animalelor , lantulalimentar 2021-03-25 Fermierii ?tiu c?, uneori, animalelor lor sunt mofturoase. Refuz? s? m?n?nce un anumit nutre?, de?i acesta este natural. Ca s?-i ajute dep??easc? aceste momente, cercet?torii au ob?inut anumite substan?e numite aditivi. Ace?tia fac parte din categoria ”aditivi senzoriali” ?i a grupei func?ionale numit? ”compu?i aromatici”. Uleiul esen?ial de ghimbir, oleor??ina de ghimbir ?i tinctura de ghimbir ob?inute din Zingiber officinale Roscoe au fost autorizate recent, f?r? limit? de timp, de Comisia European? ca aditivi pentru hrana animalelor.Astfel, uleiul esen?ial de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe a fost autorizat pentru toate speciile de animale, oleor??ina de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe pentru: puii pentru ?ngr??are, g?inile ou?toare, curcanii pentru ?ngr??are, purcei, porci pentru ?ngr??are, scroafe, vaci de lapte, vi?ei de lapte (?nlocuitori de lapte), bovine pentru ?ngr??are, ovine, caprine, cai, iepuri, pe?ti ?i animale de companie ?i tinctura de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe pentru cai ?i c?ini.Utilizarea uleiului esen?ial de ghimbir, a oleor??inii de ghimbir ?i a tincturii de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe ?n apa de b?ut nu trebuie s? fie permis?. Faptul c? utilizarea uleiului esen?ial de ghimbir, a oleor??inii de ghimbir ?i a tincturii de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe ca substan?e aromatizante nu este autorizat? ?n apa de b?ut nu exclude utilizarea acestora ?n hrana combinat? pentru animale administrat? prin intermediul apei.Uleiul esen?ial de ghimbir, oleor??ina de ghimbir ?i tinctura de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe sunt deja recunoscute ca aromatizante pentru produsele alimentare destinate consumului uman.Autoritatea European? pentru Siguran?a a concluzionat c?, ?n condi?iile de utilizare propuse, uleiul esen?ial de ghimbir, oleor??ina de ghimbir ?i tinctura de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe nu au efecte negative asupra s?n?t??ii animalelor, asupra s?n?t??ii consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, c? uleiul esen?ial de ghimbir, oleor??ina de ghimbir ?i tinctura de ghimbir din Zingiber officinale Roscoe trebuie s? fie considerate ca fiind iritante pentru piele ?i ochi ?i pentru c?ile respiratorii ?i sensibilizante pentru piele. Prin urmare, Comisia consider? c? este necesar s? fie luate m?suri adecvate de protec?ie pentru a preveni efectele negative asupra s?n?t??ii umane, ?ndeosebi ?n ceea ce ?i prive?te pe utilizatorii aditivului.Pentru a face posibil un control mai bun, trebuie s? fie prev?zute restric?ii ?i condi?ii. Mai exact, pe eticheta aditivilor pentru hrana animalelor trebuie indicat con?inutul recomandat. Atunci c?nd acest con?inut este dep??it, pe eticheta preamestecurilor trebuie indicate anumite informa?ii.European Citizens’ Initiatives - End the Cage Age - European Citizens' Initiative - 15-04-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development - Committee on Petitions , 25-03-2021 09:34 AM CET The Committee on Agriculture and Rural Development of the European Parliament, in association with the Committee on Petitions, is jointly organising a public hearing on the European Citizens’ Initiative “End the Cage Age’’. The initiative was registered on 5 September 2018 and its result was submitted to the European Commission, after having gathered the support of almost 1.4 million signatories with the minimum threshold reached in 18 Member States. The initiative calls on the European Commission to end keeping farmed animals in cages and to propose legislation to prohibit its use. You are invited to follow the hearing that will be broadcast live on the EP's website.Location : European Parliament, Meeting room SPAAK 3C50 - in remote - Brussels . Draft programme , Poster , Source : ? European Union, 2021 - EP Comer?ul UE, afectat sever de pandemie ?n 2020 Retail Comer?ul UE, afectat sever de pandemie ?n 2020 Profit.ro scris ast?zi, 19:00 ?n 2020, comer?ul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene a fost puternic afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19), fiind ?nregistrate sc?deri semnificativ at?t la exporturi (9,4%) c?t ?i importuri (11,6%), comparativ cu 2019, arat? datele publicate joi de Oficiul European de Statistic? (Eurostat). ?n ultimul deceniu, rata de cre?tere a exporturilor, dup? ce a ?nregistrat valori ridicate (12% ?n 2011 ?i 9% ?n 2012), a r?mas pozitiv? p?n? ?n 2019, ?nainte de a sc?dea puternic ?n 2020. Rata de cre?tere a importurilor a atins un v?rf ?n 2011 (12%), urmat de fluctua?ii reduse ?ntre 2012 ?i 2015, ?nainte de a cre?te semnificativ ?n 2017 ?i ?n 2018, ?i ?ncheind deceniul cu un sever declin ?n 2020, scrie Agerpres. Anul trecut, UE a ?nregistrat un excedent al balan?ei comerciale de 217 miliarde de euro. ?n ultimul deceniu, dup? ce a ?nregistrat un deficit redus ?n 2011, UE a ?nregistrat continuu excedent al balan?ei comerciale, care a atins nivelul de v?rf de 264 miliarde de euro ?n 2016. Excedentul s-a redus ?n 2017 ?i ?n 2018, apoi a urcat din nou ?n 2019 ?i ?n 2020. Majoritatea statelor membre UE au f?cut comer? ?n special ?n interiorul pie?ei unice europene. Propor?ia fluxurilor intra-UE ?i extra-UE ?n comer?ul total cu bunuri a variat considerabil ?n r?ndul ??rilor membre ale blocului comunitar, reflect?nd leg?turile istorice ?i localizarea geografic?. ?n r?ndul statelor membre UE, cea mai ridicat? pondere a comer?ului intra-EU at?t pentru importuri c?t ?i pentru exporturi a fost anul trecut ?n Luxemburg. ?n contrast, Irlanda a fost ?ara membr? a blocului comunitar cu cea mai ridicat? pondere at?t pentru importurile c?t ?i pentru exporturile cu ??rile ter?e, ceea ce nu este surprinz?tor, ?in?nd cont c? este principalul partener comercial al Marii Britanii ?n 2020, Olanda a fost punctul de intrare ?n UE, import?nd cea mai ridicat? pondere de bunuri din ??rile ter?e, pe care le-a expediat ?n interiorul blocului comunitar. ?n contrast, Ciprul a avut o pondere important? de bunuri importate din statele membre UE, iar cea mai ridicat? pondere a fost exportat? ?n afara blocului comunitar................................................................GERMANIAGrupul SDF anuleaz? participarea la evenimentele interna?ionale din 2021, Gheorghe GHI?E, 25 martie 2021 Same Deutz-Fahr este al doilea mare nume din industria?constructorilor de ma?ini agricole care a anun?at c? nu va participa la niciun t?rg interna?ional ?n Europa anul acesta, inclusiv EIMA (19-23 octombrie) ?n Italia ?i Agritechnica (14-20 noiembrie) ?n Germania.?ntr-un comunicat de pres?, Grupul SDF men?ioneaz? c?: ?Aceast? decizie a fost luat? dup? o analiz? aprofundat? a situa?iei pandemice din Europa. ?n ciuda m?surilor de izolare a pandemiei ?i a campaniei globale de vaccinare, viitorul r?m?ne foarte incert. SDF a f?cut din siguran?a angaja?ilor, dealerilor ?i clien?ilor s?i o prioritate de la ?nceputul pandemiei ?n 2020. Concentr?ndu-se pe siguran?a tuturor celor implica?i, SDF a decis s? nu participe la EIMA ?i Agritechnica ?n 2021 ?i, ?n general, la t?rgurile comerciale din Europa."Pentru a compensa absen?a de la evenimentele interna?ionale: "SDF va continua s? investeasc? intens ?n canalele de comunicare digitale ?i de marketing pentru a introduce noi produse ?i servicii ?i pentru a interac?iona cu clien?ii s?i ?i cu toate p?r?ile interesate din agricultur? pe tot parcursul anului" a declarat Massimiliano Tripodi, director executiv Marketing ?i comunicare.Anun?ul SDF urmeaz? deciziei luate de John Deere luna trecut?, care nu va participa la Agritechnica, invoc?nd motive similare. De asemenea, compania Kramp a renun?at s? participe la EIMA ?i la Agritechnica, iar BKT nu va fi prezent? la niciun t?rg din Italia.Societatea Agricol? German? (DLG), organizatorul Agritechnica, r?m?ne optimist? ?i dore?te ca evenimentul s? se desf??oare fizic. ?ntr-un recent comunicat de pres?, DLG a anun?at c? 90% din spa?iul expozi?ional este rezervat ?i se a?teapt? ca peste 2.000 de expozan?i s? participe la Agritechnica 2021, printre care: AGCO, Amazone, Claas, Grimme, Horsch, Kubota, Kuhn, Krone, Kverneland, Lemken, P?ttinger ?i V?derstad. DLG Feldtage 2021 anulatDin cauza pandemiei COVID-19, precum ?i reglement?rilor oficiale privind organizarea de evenimente, expozi?ia DLG-Feldtage / "Zilele c?mpului" (Germania) programat? pentru 2021 a fost anulat?.Urm?toarea expozi?ie DLG-Feldtage va avea loc anul viitor ?n perioada 14-16 iunie 2022 la ferma Versuchsgut Kirschgartshausen din Mannheim din Baden-Wuerttemberg, Germania. Din luna mai, o parte din programul tehnic al DLG-Felddtage va fi prezentat pe platforma digital? a DLG.SPANIAO firm? din Spania caut? 900 de rom?ni care vor s? lucreze ?n sere, la cules de fructe. Salariul oferit: peste 41 de euro pe zi Ion Dobreanu - joi, 25 mart. 2021, Firma Surexport Compania Agraria S.L din Spania ofer? 900 de locuri de munc? rom?nilor la cules de c?p?uni, zmeur?, mure ?i afine din sere. Rom?nii sunt oferta?i cu salarii nete de peste 41 de de euro net pe zi ?i cazare gratuit?. ANOFM anun?? 900 de locuri de munc? vacante ?n Spania, la cules de c?p?uni, zmeur?, mure ?i afine.Unde sunt locurile de munc?: regiunea Huelva, localitatea Almonte din Spania.Angajatorul caut? 600 de femei ?i 150 de cupluri, care au ?ntre 18 ?i 50 de ani, au experien?? ?n agricultur? ?i sunt dispuse ?i capabile s? lucreze la temperaturi ridicate specifice serelor.Salariul brut oferit e de 44,99 euro pe zi, din care se scad asigur?ri de s?n?tate ?i TVA, netul ?ncasat de lucr?tori fiind de 41,29 euro pe zi, spune ANOFM.Munca suplimentar? se pl?te?te cu 7,47 euro brut pe or?.Rom?nii vor fi angaja?i cu contract temporar de trei luni, ?ase luni sau nou? luni, cu perioad? de prob? 15 zile. Contractul de munc? poate ?ncepe chiar de la data de 1 aprilie 2021, spune ANOFM.Oamenii vor lucra 6 ore ?i 30 de minute pe zi, cu pauz? de mas? de o jum?tate de or?, ?n conformitate cu acordul colectiv din provincia Huelva, spune ANOFM.C?l?toria ?n Spania este pl?tit? de companie, dar ?n caz de nerespectare a contractului ?n primele dou? luni, se va re?ine din ultimul salariu al muncitorului. ?ntoarcerea ?n Rom?nia este platit? de lucr?tor.Cazarea este oferit? gratuit de companie; se pl?tesc utilit??ile (electricitate, apa, gunoi ?i butelie) care ajung la 1,73 euro/zi.Termenul limit? pentru depunerea dosarelor este 15 aprilie 2021.BRAZILIACel mai mare furnizor de carne ar putea lansa o gam? de produse pe baz? de plante, By RO.aliment , March 25, 2021 Grupul brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor mondial de carne, anun?? c? este posibil s? ?nfiin?eze o nou? companie global? care va fi specializat? ?n produse pe baz? de plante, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.?Carnea provenit? de la animale va fi un produs de lux ?n viitor ?i oamenii se vor ?ndrepta spre alternativele pe baz? de plante, care vor fi mai ieftine”, a declarat directorul general de la JBS, Gilberto Tomazoni.??Produsele pe baz? de plante ne vor ajuta s? reducem decalajul de proteine cu produse mai accesibile comparativ cu proteinele animale, care vor deveni produse mai premium. Credem c? produsele pe baz? de plante vor fi un business independent ?n viitor”, a spus Gilberto Tomazoni.Cererea pentru produse alternative a crescut constant ?n ultimii ani, astfel c? tot mai multe companii ori au lansat deja produse cu proteine pe baz? de plante, ori ?i-au anun?at inten?ia de a avea ?i o astfel de gam?. Cererea a explodat dup? ce start-up-uri precum? Beyond Meat ?i Impossible Foods au popularizat burgerii vegani care imit? carnea de vit?. ?ntre timp ?i companii precum McDonald’s ?i Starbucks au ad?ugat produse din alternative la carne ?n meniurile lor.?Avem baza necesar? pentru a ne cre?te afacerile cu produse pe baz? de plante: capacitatea de inova?ie, investi?iile ?n cercetare, acorduri cu companii din ?ntreaga lume pentru furnizarea de ingrediente, prezen?a ?n retail”, a apreciat Tomazoni.Potrivit acestuia, pentru moment JBS se concentreaz? pe dezvoltarea de noi produse ?i pe ?n?elegerea modului ?n care func?ioneaz? pia?a. Chiar ?i acum cre?terea clasei de mijloc ?n Asia ?i Africa genereaz? o cerere pentru mai multe proteine ?n diete. Pentru a face fa?? acestei cereri, produc?ia de proteine ar trebui s? creasc? cu 70% ?n urm?torii 30 de ani.SANATATE si GASTRONOMIEStim ce vinuri bem? Cum sa recunoastem la supermarket un vin natural in fata unuia contrafacut de Radu Arbore , 24 Martie 2021, Vinurile bune se recunosc dupa eticheta FOTO: ShuttterstockRomanii consuma anual, potrivit datelor statistice, jumatate de miliard de litri de vin, ceea ce inseamna ca in medie consumam intr-un an sub 30 de litri de vin. Din aceasta cantitate, specialistii apreciaza ca jumatate din aceasta cantitate sunt vinuri nobile si vinuri obtinute din soiuri hibride, adica ce isi planteaza omul pe langa casa, iar cealalta jumatate din vinurile care sunt consumate de populatie sunt falsificate.Adica din apa si chimicale cumparate direct din magazinele din domeniu, care s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie. Trebuie sa fii specialist sa faci diferenta dintre un vin natural, de butuc si unul falsificat si atunci consumatorului nu-i ramane decat sa citeasca eticheta pentru a fi in cunostinta de cauza cand face o alegere."Daca vrem sa cumparam o sticla de vin de la supermarket trebuie sa urmarim pe eticheta sa scrie DOC, adica Denumire de Origine Controlata, care ne ofera garantia ca avem de a face cu un vin bun. Daca vrem un vin la maturitate deplina pe eticheta va scrie CMD, adica Cules la Maturitate Deplina, iar in cazul in care vrem un vin licoros, siropos, mai dulce, placut la degustare, trebuie sa cautam pe eticheta initialele CMT, adica Cules la Maturitate Tarzie", ne dezvaluie Valentin Copaci, producator de vinuri din categoriile mentionate.Bauturile fermentate in sticle de plasticIn comert mai exista acele vinuri la sticle de plastic de doi litri sau mai mult, denumite si BFL-uri, adica Bauturi Fermentate Linistit, care in ciuda faptului ca au interzis ca pe eticheta sa apara denumirea de vin reusesc sa induca in eroare consumatorii si imprima pe etichete simboluri care amintesc de vie sau dau denumiri specifice. Vorbim de un produs ieftin, cu adaos de alcool.Din pacate, statul roman nu prea i-a descurajat pe falsificatorii de vinuri. Un vin contrafacut contine apa, alcool, arome, zahar, indulcitori, coloranti si substante chimice."Falsurile se fac de catre cei care nu au suprafete de vii si vor sa faca mai multe loturi de vin la nivelul unui an. Falsificarea inseamna de fapt adaos de apa in masa vinului, desi in foarte multe cazuri nu se pune deloc vin, iar deosebirea dintre un vin natural si unul falsificat este la indemana oenologului si nu a consumatorului. Din aceasta cauza au proliferat atat de repede si atat de mult, pentru ca au mers pe ideea slabei cunoasteri a consumatorului", ne spune Toader Manole, oenolog.APC:"Cum alegem pe?tele, dar salata de icre?" A.P. , Miscellanea / 25 martieLa achizi?ia pe?telui proasp?t se ?ine cont de mai multe aspecte, prezentate ?ntr-un comunicat al APC.pe?tele proasp?t miroase bine, pl?cut;la controlul vizual pielea sau solzii sunt f?r? defecte, usc?ciune, culoare schimbat?, iar ochii sunt limpezi ?i neseca?i;la pip?it, ?esutul este ferm ?i elastic;branhiile sunt de culoare ro?u viu ?i miros pl?cut;solzii trebuie s? se ?in? ferm ?n piele.?n privin?a pe?telui congelat se verific? dac?:mirosul pe?telui este pl?cut, f?r? iz de r?nced;corpul pe?telui este ?ntreg, netraumatizat;pe?tele este acoperit de un strat gros de ghea??, acesta fiind un semn al excesului de glasare;ochii pe?telui sunt plini, neseca?i.?n ceea ce prive?te pe?tele s?rat ori afumat, consumatorii trebuie s? verifice:dac? pe?tele are miros specific, f?r? iz str?in ?i de alterat;ca pe?tele s? nu prezinte pete ori zone de culoare suspect?;Reguli care trebuie respectate la prepararea pe?telui pentru consum:pe?tele congelat se decongeleaz? la temperatura camerei, eventual acoperit u?or;pe?tele s?rat se des?reaz? ?n ap? rece, schimbat? treptat p?n? se reduce con?inutul de sare la nivel normal;eviscerarea se face prin t?ierea bur?ii de la anus spre cap?t ?i scoaterea con?inutului abdominal, cu grij?, s? nu se sparg? fierea; se scot ?i branhiile ?i, la crap, osul amar. Pe?tii mici se eviscereaz? prin spa?iul branhiilor, prin ap?sarea lateral? a bur?ii ?i tragerea con?inutului;cur??area solzilor se face cu diferite scule ?i prin variate metode; foarte practic? este cur??area cu din?ii furculi?ei, sub ap?;sp?larea se face scurt, viguros, ?n ap? rece;s?rarea pe?telui proasp?t e bine s? se fac? ?nainte de tratarea termic? cu circa 15 minute;prepararea prin tratament termic cea mai s?n?toas? este cea prin fierbere - ciorb?, rasol ?i prin coacere ori la gr?tar; pr?jirea ?n ulei este mai pu?in s?n?toas?.Salata de icre Salata de icre realizat? ?n sistem industrial este un produs cu un con?inut sc?zut de icre de calitate superioar?, cu o ?nc?rc?tur? chimic? mare, constituit? din conservan?i, agen?i de ?ngro?are, coloran?i ?i acidifian?i. Ingredientele reg?site ?n compozi?ia salatelor de icre sunt urm?toarele: ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapi??, ap?, ap? mineral? natural? carbogazificat?, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de l?m?ie, zeam? de l?m?ie, zah?r, lactoz?, protein? din lapte, dextroz?, sirop de glucoz?, sare, sare gem? m?run?it?, sare iodat?, icre somon, icre de ?tiuc? s?rate, icre cod s?rate ?i afumate, icre hering s?rate, icre crap s?rate, icre p?str?v Fiord, icre tarama s?rate, lap?i s?ra?i, ceap?, ceap? pudr?, praf de usturoi, somon s?rat ?i afumat, file macrou afumat, macrou afumat buc??i, file crap afumat, file caras s?rat, ton. Din p?cate, multe salate de icre au denumiri care induc ?n eroare consumatorul, ?i creeaz? acestuia impresia c? produsul respectiv con?ine icre de calitate superioar?, dar de fapt ?n compozi?ia acestora exist? ?i icre de calitate inferioar? ?n cantit??i semnificative, sub denumirea generic? de icre tarama, care nu sunt altceva dec?t icre cu valoare nutri?ionala sc?zut? ale unor specii de pe?ti. Prepararea salatei de icre este recomandabil s? se fac? ?n cas?, pentru consumul din ziua respectiv? ?i din cel mult dou? zile urm?toare; salata preparat? ?n comer? este mult sub ceea ce se poate ob?ine ?n cas? ?i con?ine foarte pu?ine icre (dar multe alte ingrediente ?i conservan?i). Mari probleme ale consumatorilor de pe?te sunt legate de practicile ilicite ale celor implica?i ?n produc?ia ?i comer?ul cu pe?te. Chiar ?i ?n statele dezvoltate se apreciaz? c? la sortimentele scumpe (fructe de mare, pe?te scump) se practic? etichetarea ?n?el?toare (mislabelling), fraud? care aduce bani mul?i de la snobii care nu au habar despre ceea ce li se aduce pe farfurie. Icrele negre ?i cele ro?ii, somonul "s?lbatic", batogul de morun sunt frecvent falsificate. Chiar ?i fileurile de la speciile comune sunt glasate excesiv pentru a ad?uga ap? c?t mai mult? la c?ntar; se practic? tot mai mult ?i injectarea ?esuturilor cu substan?e care re?in ap? mult?, ?nc?t majoritatea consumatorilor au avut experien?e dezolante cu ?njum?t??irea cantit??ii de pe?te dup? decongelare."Analiz?nd obiectiv starea alimenta?iei ?i lu?nd ?n considerare toate opiniile privitoare la hrana noastr?, constat?m c? sunt ?i multe opinii care avertizeaz? asupra unor riscuri certe ori presupuse ale consumului de pe?te ?i fructe de mare. Se aduc ?n discu?ie fapte evidente care conduc la nevoia de vigilem??: poluarea oceanelor se reflect? ?n con?inutul mare de toxine (?ndeosebi mercur) din carnea speciilor oceanice ?i marine; nu mai pu?in tehnicile "industriale" de cre?tere a pe?telui ?i speciilor avatice comestibile au devenit tot mai dependente de produse chimice (furaje, tratamente), cu efecte grave asupra s?n?t??ii consumatorilor. Speciile carnivore ?i ?n general cele situate ?n verigile finale (rechinii, pe?tele spad?, tonul alb) ale lan?urilor trofice sunt cele care acumuleaz? cele mai multe toxine; fa?? de speciile cu care se hr?nesc, r?pitorii pot avea concentra?ii de mercur de p?n? la zece ori mai mari. Se mai ?n?elege c? acumularea de mercur ?i metale grele spore?te odat? cu v?rsta, deci pe?tii b?tr?ni sunt mai contamina?i dec?t pe?tii tineri. O problem? special? ?ine de inciden?a ridicat? a alergiilor ?n r?ndul consumatorilor de crustacee.Toxinele din pe?te ?i fructe de mare provin fie din corpul lor (sunt unele toxine specifice anumitor specii, concentrate ?n icre, organe sau mu?chi), fie din mediul extern (prin hran?, contaminare post-recoltare etc.). Se cunoa?te c? ?ntre pe?tii din Rom?nia, icrele mrenei ?i ale somnului sunt relativ toxice, produc?nd tulbur?ri intestinale, st?ri de r?u, grea??. Circa 300 de specii de pe?te ?i molu?te din recifele coraliere con?in ciquatoxin?, o lipid? hidroxilat? care produce la om disfunc?ii neurologice, diaree, dureri de cap ?i dureri musculare; ?n cazuri severe ?i ?n trupuri sl?bite produce paralizie, convulsii ?i moarte. Toxina denumit? saxitoxina, specific? molu?telor, are ac?iune inhibitoare asupra respira?iei ?i inimii. Toxina botulinic? este produs? ?n pe?te de microorganismul Clostridium botulinum tip E; este specific? pe?telui netratat termic. ?n pe?tele p?strat la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius se dezvolt? Vibrioparahaemolyticus, generatoare de gastroenterite. ?n pe?te ?i fructele de mare mai pot fi ?nt?lni?i parazi?i specifici, din categoriile trematode, cestode ?i nematode. Consumul de pe?te parazitat produce inflama?ii ale stomacului ?i intestinelor, afec?iuni ale ficatului etc. Din fericire, ace?ti parazi?i sunt distru?i at?t de temperaturile mari (tratamentele termice peste 60 grade Celsius) c?t ?i de temperaturile foarte sc?zute (congelarea la temperaturi de minus20 grade Celsius)." Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucure?ti.DOSARSf?ntul Graal al investi?iilor: puncte tari ?i vulnerabilit??i ?n noul PNRR HYPERLINK "" Radu Burnete , mart. 25, 2021 Dou? lucruri nu-mi plac la PNRR: a?tept?rile nerealiste ale celor care cred c? am descoperit Sf?ntul Graal ?i eterna lips? de viziune privind Rom?nia, ce este ea ?i ?ncotro se duce. Dou? lucruri ?mi plac: c? exist? un dialog pe tema asta ?i c? documentul publicat s?pt?m?na trecut? atinge c?teva puncte esen?iale.?ncep cu lipsa de viziune care este un e?ec colectiv ?i nu poate fi imputat doar celor care au depus un efort considerabil pentru a scrie acest plan. C?t? vreme noi, comunitatea, nu avem o viziune despre noi, niciun ministru nu o poate desena cu bagheta magic?. Ba, din contr?, a? putea spune c? documentul publicat s?pt?m?na trecut? traseaz? destul de bine ceea ce este ?n realitate viziunea noastr? comun? despre Rom?nia:c? avem de astupat multe g?uri ale trecutului ca s? nu mai tragem dup? noi probleme rezolvate de al?ii ?n secolul XXc? ?tim c? trebuie s? urm?m politicile europene de transformare digital? ?i tranzi?ie la o economie verde, dar b?jb?im ?i nu ne este clar cum.Peste toate acestea, corul de voci care crede c? PNRR le poate rezolva acum pe toate: s? tragem gaz ?i ap? ?n toat? ?ara, s? irig?m, s? asfalt?m tot ce n-am asfaltat, s? facem toate spitalele pe care nu le-am f?cut (?i, eventual, ?i cre?ele, ?i gr?dini?ele, ?i universit??ile), s? capitaliz?m IMM-urile, s? facem tranzi?ia la economia verde, transformare digital?, reforma educa?iei ?i a administra?iei publice ?i dac? se poate s? ne r?m?n? ?i ni?te m?run?i? pentru vreo dou? petreceri ?i o agro-pensiune, prietenii ?tiu de ce.S? punem totu?i lucrurile ?n perspectiv?. P?n? ?n 2026 PNRR va aduce ?n ?ar?, dac? facem totul cum trebuie, undeva la 3% din PIB pe an, adic? 6 miliarde de euro. Deloc neglijabil, dar ca s? v? face?i o idee Guvernul ??i propune s? investeasc? ?n 2021 din bani na?ionali cam 5.5% din PIB. ?n ultimii 10-15 ani Rom?nia a alocat pentru investi?ii peste 50 de miliarde de euro. Soldul investi?iilor str?ine ?n Rom?nia se apropie de 90 de miliarde de euro. Deci 30 de miliarde reprezint? un surplus semnificativ, dar nu solu?ia tuturor problemelor noastre.Documentul publicat de Guvern s?pt?m?na trecut? este un pas important ?n direc?ia corect?. Se v?d direc?iile mari ale politicilor europene din deceniile care urmeaz?, tranzi?ia la economia verde ?i transformarea digital?. ?ncerc?m s? ?nchidem ?i ni?te restan?e din trecut: infrastructur?, educa?ie, servicii sociale. C? tot este despre rezilien?? sunt prev?zute fonduri pentru localit??ile mici sau pentru spitale. Printre r?nduri – fiindc? documentul este destul de schematic – se ?ntrevede o palet? mai sofisticat? de instrumente financiare, ceea ce este excelent ?i un capitol la care Rom?nia nu a stat prea bine.Merit? punctate ?i consult?rile organizare de Ministerul Fondurilor Europene. Au fost perfecte? Nu. A fost toat? lumea ascultat?? Nu. Am avut totu?i mai mult? vizibilitatea ?i ocazia s? ne spunem p?rerea ?i s? trimitem propuneri? Da. Aici ?n Est c?dem repede prad? tenta?iei de a cere capul primului care face pa?i ?n direc?ia corect? doar pentru c? nu a atins de la prima ?ncercare idealul.De?i au disp?rut multe globuri, ?n continuare PNRR arat? ca un pom de Cr?ciun. Ultimele rapoarte de ?ar? ne cer s? facem reforme ?n cinci zone mari ?i late: finan?e publice ?i fiscalitate, sectorul financiar, pia?a for?ei de munc? & educa?ie, competitivitate & investi?ii, mediul ?nconjur?tor. Mi-a? fi dorit mai mult? presiune politic? din partea partidelor de guvernare, pe ministere, fie s? r?m?n? ?n acest cadru (unde aveam destul de bine trasat ce este de f?cut), fie s? nu ?ntoarc? privirea ?n alt? parte.Din declara?iile diplomatice ale ministrului Ghinea ?n?eleg c? unele ministere au fost cam reticente c?nd a venit vorba de reforme. Unde sunt reforma finan?elor publice ?i a fiscalit??ii, modernizarea ANAF, bugetarea pe programe ?i indicatori de performan??? Unde sunt pa?ii concre?i pentru ?nfiin?area unei veritabile b?nci de dezvoltare care s? poat? gestiona instrumente financiare complexe? Nu are cine s? o fac? ?n Rom?nia, a?a c? trebuie s? apel?m la bun?voin?a Fondului European de Investi?ii sau B?ncii Europene de Investi?ii.?n tot ceea ce ?ine de pia?a muncii, nu cred c? ne aplec?m suficient pe transform?rile incredibile care urmeaz? ?n acest deceniu. Putem folosi PNRR ca s? ardem ni?te etape. Din p?cate nici noi, partenerii sociali, nu am fost ?n stare s? livr?m o viziune adev?rat? despre viitor. Se vor sup?ra poate colegii mei pe mine, dar de?i v?d c? se fac eforturi considerabile lumea dialogului social r?m?ne ?nc? profund nereformat? at?t ?n institu?iile ei, dar ?i c?nd vine vorba de ad?ncimea, profunzimea, reprezentativitatea ?i capacitatea organiza?iilor patronale ?i sindicale. Aici PNRR poate fi o oportunitate, dar doar dac? aloc?rile sunt mai consistente ?i vin la pachet cu reforme ?i transparen??.Concluziile sunt multe ?i greu de cuprins ?ntr-un scurt editorial. Noul document privind PNRR arat? mai bine dec?t precedentul. Nu este perfect. Vrea s? rezolve ?nc? prea multe ?i scap? din vedere c?teva zone esen?iale. Documentul las? foarte deschis c??i bani vor merge c?tre sectorul privat ?i c??i c?tre administra?ia public?. Aceast? deschidere ?nseamn? flexibilitate ?n implementare, dar m? tem c? administra?ia va trage cu putere pe spuza ei ?i ?tim c?t de bine st?m la absorb?ie.?n acela?i timp cred c? trebuie s? fim reali?ti cu c?teva lucruri: c?te probleme se pot rezolva cu 6 miliarde pe an, c?te reforme putem duce la cap?t ?n actualul context politic (nu doar na?ional) ?i care este complexitatea pe care o pot gestiona administra?ia public? din Rom?nia, mediul de afaceri, partenerii sociali sau societatea civil?. Am citit cu invidie c?teva dintre planurile altor ??ri, dar prefer ceva mai limitat ?i realist dec?t pove?ti nemuritoare r?mase prin sertare. Urmeaz? negocieri cu Comisia European?. Trag speran?? c? vor mai fi ascultate vocile celor care chiar au ceva competent de spus ?i ca versiunea a treia s? mai despart? ni?te ape.Nota Redac?iei: Radu Burnete este director executiv al Confedera?iei Patronale Concordia. Opinia sa nu reprezint? ?n mod necesar pozi?ia redac?iei. Foto: Radu Burnete / arhiva personala * * *25 martie Supersti?ii de Buna Vestire, ziua ?n care cearta este interzis?. Ce se pune pe prag pe 25 martie 25 martie 2021, 07:22 de Ionela St?nil? Supersti?ii de Buna Vestire, ziua ?n care cearta este interzis?. Ce se pune pe prag pe 25 martie Buna Vestire, pr?znuit? ?n fiecare an pe 25 martie FOTO ziarullumina.ro Buna Vestire, prima s?rb?toare din calendarul orthodox, ?nchinat? Maicii Domnului, se celebreaz? ?n fiecare an pe data de 25 martie. ?n tradi?ia popular?, s?rb?toarea este numit? Blagove?tenie. ?n aceast? zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil c?-l va na?te pe Hristos. Buna Vestire este pr?znuit? ?n Postul Pa?telui, fiind prima s?rb?toare ?n care biserica acord? dezlegare la pe?te. O s?rb?toare a ?Vestirii Na?terii Domnului“ se ?inea ?n R?s?rit ?nc? din anul 550, la 25 martie. Preotul Paul Tudorache de la biserica ?Sf?nta Cuvioas? Parascheva” spune c? pe 25 martie se consum? pe?te deoarece s?rb?toarea este considerat? un praznic ?mp?r?tesc. ?To?i cei care au ?inut post au dezlegare s? m?n?nce pe?te. Este un fel de r?sf?? pentru a marca aceast? mare s?rb?toare cu bucurie ?n suflet ?i cu bel?ug pe mas?“, explic? p?rintele Tudorache. Buna Vestire marcheaz? momentul ?n care Fecioara Maria din Nazaret, crescut? ?n templu p?n? la 15 ani ?i apoi dat? ?n tutela dreptului Iosif, c?ci p?rin?ii ei muriser?, a fost aleas? de Dumnezeu s?-l nasc? pe Fiul S?u ?i a primit ?n?tiin?are prin Arhanghelul Gavriil (s?rb?torit pe 26 martie): ?Bucur?-te, ceea ce e?ti plin? de har! Domnul este cu tine. Binecuv?ntat? e?ti tu ?ntre femei… ?i iat?, vei lua ?n p?ntece ?i vei na?te fiu ?i vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32). E o s?rb?toare cu dat? fix?, 25 martie, de la care p?n? la Cr?ciun, c?nd Maria l-a n?scut pe Iisus, sunt exact nou? luni. Pomii se stropesc cu ?uic? Buna Vestire este cunoscut? ?n calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagove?tenia. ?n aceasta zi are loc primul s?u c?ntec, prin care anun?? vestirea prim?verii. Exist? obiceiul ca ?n aceast? zi s? se numere de c?te ori cucul ??i c?nt? numele, num?r care ar descoperi c??i ani mai avem de tr?it. Conform tradi?iei populare, ?n Bucovina, de exemplu, nu se pun ou? la clo?c? de Buna Vestire, deoarece se crede c? ar putea ie?i pui cu dou? capete ?i patru picioare.?n unele zone, pentru a avea roade bogate ?n livezi, pomii se amenin?au cu toporul ?i se stropeau cu ?uic?. Tot acum, gospodarii din Maramure? adun? lucrurile de prisos de prin cur?i ?i le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare cas? maramure?ean?, el dur?nd p?n? dup? miezul nop?ii sau p?n? ?n zori. Fiind dezlegare la peste, se spune c? acela care gust? pe?te de Bunavestire se va sim?i tot anul ca pe?tele ?n ap?. ?n popor se mai spune c? pescarii nu au voie azi s? arunce m?m?liga ?n ap?, pentru ca mor pe?tii. De asemenea, este ziua ?n care este bine s? se pun? pe pragul casei p?ine ?i sare pentru hrana ?ngerilor ?i pentru a avea spor ?n cas?. Zi aduc?toare de veste minunat? S?rb?toarea Bunei Vestiri a n?scut, de-a lungul timpului, o serie de datini, supersti?ii ?i obiceiuri. Tradi?ia popular? spune c?, ?n aceast? zi aduc?toare de veste minunat?, oamenii nu au voie s? se certe, fiind mare p?cat: cine se ceart? ?n ziua de Bunavestire are necazuri tot anul. ?n aceast? zi se fac ?i previziuni meteorologice. ?n popor exist? credin?a c? a?a cum este vremea ziua de Bunavestire, a?a va fi ?i ?n ziua de Pa?ti. De Buna Vestire este bine s? se pun? pe pragul casei p?ine ?i sare pentru hrana ?ngerilor. "S?rb?toarea, fiind situat? ?n imediata apropiere a echinoc?iului de prim?var?, c?nd sosesc r?ndunelele ?i ?ncepe cucul a c?nta este denumit? ?n calendarul popular ?i Ziua Cucului. La Blagove?tenie se efectuau nenum?rate acte de purificare a spa?iului, de alungare a ?erpilor de pe l?ng? cas? ?i a insectelor ?i omizilor din livezi. Blagove?tenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului ?i rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile str?ngeau apa provenit? din neaua topit? pentru a fi folosit? ?n practicile de medicin? ?i cosmetic? popular?", spun speciali?tii de la Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Ialomi?a * * *Cuib de barz? mutat prin ordin de ministru. Un oltean a reclamat c? pas?rea ?i murd?rea acoperi?ul casei 25 martie 2021, 09:14 de Ana Popescu Cuib de barz? mutat prin ordin de ministru. Un oltean a reclamat c? pas?rea ?i murd?rea acoperi?ul casei. Cuibul de barz? a fost mutat de pe acest st?lp de electricitate FOTO Ana Popescu Cuibul de barz? a fost mutat de pe un st?lp pe altul, ?n localitatea Bal?. Relocarea cuibului s-a f?cut cu personal tehnic de specialitate, ?n prezen?a unui reprezentant al Agen?iei pentru Protec?ia Mediului Olt. Totul a pornit de la o localnic? din Bal? care a reclamat c? nu mai suport? s? aib? l?ng? gospod?ria sa un cuib de barz?. "A reclamat c? barza ?i murd?rea acoperi?ul casei, ?i murd?rea ce scotea prin curte ?i a f?cut toate demersurile necesare pentru a ob?ine ordinul Ministrului Mediului", au declarat reprezentan?ii Protec?iei Mediului din Olt. Astfel, prin Ordinul nr. 500/2021 pentru aprobarea reloc?rii unui cuib de barz? (Ciconia ciconia) de pe raza localit??ii Bal?se s-a aprobat "relocarea unui cuib de barz? (Ciconia ciconia) din localitatea Bal?, jude?ul Olt, ?n vecin?tatea locului unde se afl? actualul cuib, pe o platform? artificial? construit? de RENEL Olt". Cuibul a fost mutat ?n ziua de 25 martie de c?tre personal tehnic de specialitate, ?n prezen?a unui reprezentant al Agen?iei pentru Protec?ia Mediului. Opera?iunea a durat c?teva ore. Dac? acest cuib ar fi fost mutat f?r? ordonul Ministrului Mediului, Apelor ?i P?durilor, Rom?nia risca s? fie sanc?ionat? de Uniunea European? care interzice interven?ia uman? asupra habitatului acestor specii protejate prin lege. * * *WATER SONG:Mesajul copiilor din Rom?nia transmis de Ziua Mondial? a Apei a ajuns la peste 3.000.000 de persoane , C.P. , Comunicate de pres? / 25 martieDoar ?n trei zile de la lansarea sa de Ziua Mondial? a Apei, pe 22 martie, mesajul copiilor din Rom?nia a ajuns la peste 3.000.000 de persoane, potrivit unui comunicat de pres? al Cantus Mundi, remis redac?iei.Videoclipul "WATER SONG" este primul proiect sonor participativ al copiilor din Rom?nia dedicat apei ?i a fost realizat la ini?iativa Administra?iei Na?ional? "Apele Rom?ne", prin Programul Na?ional Cantus Mundi. Materialul video rezultat a ?nregistrat peste 100.000 de vizualiz?ri numai pe pagina de Facebook Cantus Mundi Rom?nia, iar audien?a total? a proiectului, cu cele peste 250 prelu?ri ?n media na?ional?, a cumulat peste 3.000.000 de persoane.Produc?ia "Water Song" ("C?ntecul Apei") a fost realizat? sub ?ndrumarea artistic? a compozitorului ?i regizorului muzical Gabriel Sc?rlet, cu ajutorul ?nregistr?rilor cu sunete ale apei din natur? trimise de aproape 1.000 de copii din Cantus Mundi, mixate cu voci ale corurilor din program ?i cu interven?ii sonore ale ansamblului de percu?ie Young Beats, coordonat de muzicianul Zoli TOTH. "WATER SONG este un proiect muzical educativ ?i, de asemenea, ecologic, care se ?nscrie perfect ?n filozofia Programului Na?ional Cantus Mundi, aceea de a transforma ?n bine, prin muzic?, lumea ?n care tr?im. ?n acela?i timp, este o crea?ie cu o ?nc?rc?tur? emo?ional? puternic?, iar impactul acestei produc?ii dezvoltate ?mpreun? cu Administra?ia Na?ional? "Apele Rom?ne", la care au contribuit aproape 1.000 de copii din program, din 23 de jude?e, ne confirm? deschiderea ?i ?n?elegerea pe care o au cei mici pentru lucrurile importante pentru viitorul lor" - a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Na?ional de Camer? "Madrigal - Marin Constantin"Dezvoltarea proiectului ?i a campaniei "Water Song" reprezint? un demers de natur? educativ? ?i de protejare a mediului, care are ?n vedere con?tientizarea ?i valorificarea apei ca resurs? esen?ial? ?n via?a noastr?, a tuturor. Videoclipul poate fi accesat pe pagina oficial? de facebook a Administra?iei Na?ionale "Apele Rom?ne", precum ?i pe pagina oficial? de facebook Cantus Mundi Rom?nia ?i pe canalul Youtube Cantus Mundi."Ne-am dorit ca prin aceast? campanie s? transmitem dou? mesaje importante: Pre?uie?te Apa ?i S? P?str?m Apele Curate!, iar cei mai buni mesageri au fost copiii. Water Song este un proiect de impact na?ional care contribuie la campania activ? de con?tientizare pe care Apele Rom?ne o duc ?n ceea ce prive?te efectele negative ale polu?rii apei" - ing. Laszlo Barabas, director general al Administra?iei Na?ionale "Apele Rom?ne". Crea?ia "Water Song" face parte din campania interna?ional? desf??urat? prin programul Na?iunilor Unite - UN WATER 22 March WORLD WATER DAY 2021, sub sloganul "Pre?uie?te apa". * * *Cum protej?m lanurile de cereale p?ioase ?mpotriva bolilor, Adrian Radu - 25 martie 2021 Profitul la final de an agricol pentru un fermier care cultiv? cereale p?ioase depinde de mul?i factori. Unul dintre cei mai importan?i este combaterea bolilor din cultur?. Cu c?t aceast? activitate este mai eficient?, cu at?t cultura se va putea dezvolta mai bine ?i va duce la o produc?ie mare. Bayer are solu?iile ideale pentru agricultorii din ?ara noastr?. cadrul Bayer Expert Forum Cereale P?ioase 2021, un subiect dezvoltat pe larg a fost cel al bolilor din culturile fermierilor din Rom?nia. Septorioza nu a ocolit cerealele nici ?n acest an agricol. “Datorit? condi?iilor normale pe care le-am ?nregistrat ?n regiunea Giurgiu, aceasta fiind o zon? cu condi?ii normale ?n toamn?, o toamn? lung? ?i c?lduroas? sigur a dus la apari?ia bolilor, iar principala boala ap?rut? o reprezint? Septorioza”, a explicat R?zvan Gherghe, Director de v?nz?ri regiunea Sud Bayer.Nu doar ?n zona de sud a Rom?niei fermierii au observat aceast? boal?. Constantin Gheorghiu, Director de v?nz?ri din regiunea de Sud-Vest, a dezv?luit c? ?i agricultorii din zona de care se ocup? echipa pe care o conduce se lupt? cu Septorioza. ?i nu este singura boal? prezent?. “?n primele zile ale lunii februarie am ?nt?lnit Rugina ?n culturile de cereale ?i aici avem, ?n partea dreapt? sus, c?teva fructifica?ii de la aceast? boal?. De asemenea, ?n ianuarie ?i februarie, c?nd s-a putut intra ?n c?mp, am g?sit F?inare prezent?, am g?sit Septorioz?, F?inarea ?i Septorioza prezentau ?i fructifica?ii”, a dezv?luit Constantin Gheorghiu. Bayer are solu?iile ideale pentru tratamentele din prim?var?. Astfel, ca prim tratament, produsul Falcon Pro este recomandarea pentru fermierii care vor produc?ii bune la cereale. Acest fungicid con?ine 3 substan?e active cu propriet??i sistemice ?i care ac?ioneaz? asupra unei game largi de patogeni. Doza recomandat? este de 0.6 litri / ha.?i pentru tratamentul 2, fermierii beneficiaz? de ajutorul oferit de produsele de protec?ie marca Bayer. Mihai Gheorghe, Director comercial Bayer Rom?nia ?i Republica Moldova, a detaliat solu?iile de combatere ale companiei. “Avem cel mai utilizat fungicid la acest moment ?n pia?a rom?neasc?, Nativo Pro, care este o combina?ie de dou? substan?e active, este un produs care ?i-a dovedit eficacitatea ?i care a ar?tat fermierilor constan?? ?n ceea ce ?nseamn? eficacitate. De asemenea, al?turi de el avem un fungicid, Zantara, care este, la fel, o combina?ie de 2 substan?e active, o clas? nou? , SDHI, care controleaz? foarte bine Septorioza. Ultimul fungicid pe care ?l avem ?n oferta noastr? pentru tratamentul 2 ?l reprezint? Aviator Xpro, o combina?ie de dou? substan?e active, pe care dac? ?l folosi?i, ve?i vedea sporul de produc?ie pe care ?l poate asigura”, a explicat Mihai Gheorghe.Tratamentul 3, la fel de important pentru culturile de cereale p?ioase, are drept produs-cheie fungicidul Prosaro. Acesta con?ine protioconazol ?i tebuconazol, are efect rapid ?i este utilizat ?n toate ??rile ?n care agricultura se face la nivel ?nalt. Doza recomandat? pentru Prosaro este de 0.75-0.9 litri pe hectar. Toate detaliile despre tratamentele Bayer la culturile de cereale p?ioase pot fi g?site pe site-ul cropscience.bayer.ro. * * *Barna: St?m foarte prost ?n tot ce ?nseamn? industrie de reciclare Lidia Neagu , 25 March 2021 Rom?nia are nu are o industrie a recicl?rii performant?, iar ?ara noastr? nu este preg?tit? s? fac? fa?? cerin?elor europene privind interzicerea plasticului de unic? folosin??, a declarat ministrul Mediului Tánczos Barna ?n conferin?a Green Report ?Directiva Single Use Plastic. Impact ?i implementare la nivel na?ional”.Acesta a subliniat c? directiva european? reprezint? o “provocare uria?? nu doar pentru Rom?nia, ci ?n toat? Europa”.“Este o m?sur? foarte sever?, este o propunere exterem de ambi?ioas?. Dac? vorbim de ?inta de 25% este un procent mai mult dec?t provocator pentru state precum Rom?nia.Noi suntem ?ntr-o situa?ie mai mult dec?t delicat? ?n ceea ce prive?te colectarea separat? ?i st?m foarte prost ?n tot ce ?nseamn? industrie de reciclare. Acest lan? al provoc?rilor pentru Rom?nia creeaz? o situa?ie destul de dificil?. Tocmai de aceea, modul de implementare ?i de transpunere a directivei necesit? o abordare extrem? de atent?, o discu?ie ?i o dezbatere cu factorii implica?i – industria produc?toare de ambalaje ?i cele care utilizeaz? aceste ambalaje ?i timpul e destul de scurt”, a ar?tat ministrul.Potrivit ministrului, Rom?nia a pornit greu cu procesul de implementare a directivei ?n legisla?ia na?ional?. ?n momentul de fa?? a fost ?nfiin?at un grup de lucru care trebuie s? se gr?beasc? ?i s? pregeasc? ?n urm?toarele dou? luni programul de dezbateri publice cu factorii implica?i astfel ?nc?t la sf?r?itul lunii mai s? avem primele concluzii creionate care pot fi integrate ?n legisla?ia de transpunere.“Cu siguran??, m?surile de interzicere a anumitor produse de plastic vor afecta ?n mod hot?r?tor industria. De aceea, ele trebuie g?ndite ?i s? vedem care vor fi etapele de implementare. Nu cred c? putem s? fim foarte rigizi ?n momentul ?n care avem aceast? situa?ie na?ional?, nu trebuie s? fim absurzi ?n momentul ?n care se redacteaz? legisla?ia de transpunere. Directiva e directiv?, ?intele sunt ?inte ?i, de aceea, ?n urm?toarele dou? luni treebuie s? abord?m aceast? problem? cu foarte mare aten?ie ?i s? discut?m cu acele entit??i care sunt implicate ?n produc?ie, ?n folosire ?n colectare, sorate ?i ?n reciclare”, a spus Barna.Oficialul crede c? ?intele impuse de UE sunt extrem de ambi?ioase, iar Rom?nia nu este preg?tit? ?n momentul de fa?? s? fac? fa?? unor provoc?ri de asemenea anvergur?.“Dar obliga?ia noastr? este s? facem transpunerea acestei directive, s? preg?tim actul normativ prin dezbatere public? cu actorii implica?i ?i s? asigur?m finan?are ?i s? gr?bim procesul de preg?tire a industriei ?i a sistemelor de colectare, sortare ?i reciclare. Sunt domeniile unde este nevoie de mai mult? eficien??”.Barna a ad?ugat c? vor fi aloca resurse financiare “semnificative, de ordinul sutelor milioanelor de euro pentru industria de reciclare”.Barna: Sistemul de reciclare este extrem de departe de a fi unul bunTotodat?, ministrul a spus c? sistemul actual de transfer al responsabilit??ii de reciclare este unul nefunc?ional, care a dus la o “situa?ie aberant?” ?n pia?? ?n care compania care preia responsabilitatea produce mai mul?i bani dec?t compania produc?toare, care pune produsul pe pia??.“A transformat colectarea de?eurilor, acest sistem de transferare a responsabilit??ii ?ntr-o fabric? de bani. Activitatea ?n sine, de preluare a responsabilit??ii a devenit mai profitabil? dec?t produc?ia ?n sine, ceea ce e total aberant. Am ajuns ca produc?torii, cu ghilimelele de rigoare, s? scape de aceast? responsabilitate prin achitarea facturii ?i s? aib? con?tiin?a ?mp?cat? – am achitat factura, eu sunt bine -. Eficien?a este cel pu?in ?ndoielnic?, adic? raport?rile care se fac lunar sau anual sunt departe de a fi credibile. Avem toat? ?ara plin? de de?euri ?i majoritatea produc?torilor spun c? legea le permite, au semnat contractul, au primit factura, au pl?tit ce aveam de pl?tit, au sc?pat de aceast? problem?, s? o fac? cel care a preluat responsabilitatea. Cel care preia responsabilitatea spune c?: am f?cut colectarea, am f?cut raportarea, prinde?i-m? dac? pute?i, dac? am f?cut totul corect”. Ministrul a declarat c? “unii” ?ncearc? s? duc? mai departe un sistem bolnav, care nu are performan?? ?i este departe de a fi unul bun.“Unii ?ncearc? s? duc? mai departe un sistem bolnav, care nu are performan??, care produce mai mul?i bani la cel care produce responsabilitatea, practic profit mai mare dec?t al produc?torului care livreaz? produse ?i este cel care d? salariile la oameni, pune produsele pe pia??, care ??i asum? riscurile prin investi?ii. Deci aceste acest sistem este extrem de departe de a fi unul bun, nu unul perfect”, a conchis ministrul Barna.El a ad?ugat ca va fi nevoie de o “reform? serioas?” dac? vrem s? respect?m acest principiu de “pl?te?ti c?t produci” ?i responsabilitatea o transferi ?ntr-un sistem care “?ntr-adev?r ?i-o preia, o duce p?n? la cap?t, raporteaz? corect ?i este eficient”. * * *Raul Pop: Directiva Single Use Plastic, legat? de taxa pe plasticul nereciclat ?i de sistemul de garan?ie – returnare , Oana Racheleanu in Legislatie 25 March 2021 Directiva Single Use Plastic face parte dintr-un ansamblu de m?suri menite s? ?mpiedice plasticul s? ajung? ?n mediu, al?turi de taxa pe plasticul nereciclat ?i de sistemul de garan?ie – returnare, a sus?inut secretarul de stat ?n Ministerul Mediului Raul Pop ?n conferin?a Green Report ?Directiva Single Use Plastic. Impact ?i implementare la nivel na?ional”.??tim de 15 ani toate lacunele, sc?p?rile, lipsa de sincronicitate la nivelul colect?rii ?i recicl?rii de?eurilor din plastic. Acum este momentul ?n care trebuie s? ne ?ntoarcem la prevenire. P?n? acum, ?n realitatea legat? de prevenire, n-am avut dec?t ni?te m?suri pentru pungile sub?iri de plastic. Plec?nd de la acel model trebuie s? facem mult mai mult dec?t asta”, a declarat secretarul de stat, cu referire la Directiva 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva Single Use Plastic).Potrivit lui Raul Pop, reglement?rile Directivei vor avea leg?tur? ?i cu taxa pe plasticul nereciclat, pentru c? produc?torii vor c?uta o reorientare rapid? spre alte solu?ii de colectare a ambalajelor lor.?n plus, pentru c? Directiva impune m?suri care vor conduce la schimbarea procesului de fabrica?ie al sticlelor de plastic, acestea trebuind s? con?in? cel pu?in 25% plastic reciclat p?n? ?n 2025 (pentru sticlele PET) ?i 30% p?n? ?n 2030 (pentru toate sticlele), politicile acesteia nu pot fi v?zute decuplate de sistemul de garan?ie – returnare, a mai ar?tat Pop.?Sistemul de garan?ie – returnare este o parte important? a recuper?rii plasticului ?i integr?rii lui ?ntr-un produs similar ?n ni?te ponderi. Dar ca s? putem face asta avem nevoie de acest material. Sistemul garan?ie – returnare este o parte important din acest e?afodaj care este interconectat”, a mai spus el.?ns? Directiva single use plastic nu poate influen?a cre?terea cantit??ilor de plastic reciclate, schimbare care trebuie s? vin? din alt? parte, a mai spus Pop.?La nivel de UAT-uri (n.r. unit??i administrativ teritoriale) este nevoie de un management mai ferm al de?eurilor. Asta ?nseamn? organizare logistic? corespunz?toare, aplicarea principiului ?pl?te?te c?t arunci?”, a declarat secretarul de stat.3 iulie 2021 reprezint? data limit? pentru implementarea Directivei 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva Single Use Plastic). Rom?nia nu a anun?at p?n? ?n acest moment niciun proiect de implementare a m?surilor expuse ?n Directiv?.Conferin?a ?Directiva Single Use Plastic. Impact ?i implementare la nivel na?ional” a urm?rit ini?ierea ?i consolidarea dialogului dintre deciden?ii politici ?i reprezentan?ii industriilor vizate de m?surile Directivei, oferind un cadru de dezbateri pentru generarea de solu?ii pentru implementarea rapid? ?i eficient? a Directivei Single Use Plastic. * * *Cum iti protejezi eficient cultura de cereale de boli martie 25, 2021 Cerealele reprezinta unele dintre cele mai apreciate plante de cultura datorita cererii mare de pe piata pentru acestea, dar si a randamentului bun la hectar pe care il pot oferi. Totusi, atunci cand cultivi cereale, masurile necesare pentru a obtine o cultura de succes trebuie puse in practica inca dinaintea semanatului si pana la recoltare.La fel ca in cazul altor plante de cultura, si in cel al cerealelor trebuie sa iei din timp masuri eficiente prin care sa combati daunatorii, bolile si buruienile, astfel incat sa te asiguri ca te vei bucura de o productivitate cat mai mare.In cele ce urmeaza vom vorbi despre cele mai comune boli care pot aparea la cultura ta de cereale si care sunt optiunile tale in ceea ce priveste prevenirea si combaterea acestora.?Cele mai comune boli ale culturilor de cerealeO mare parte a pierderilor generate intr-o cultura de cereale, fie ea de grau, orz, secara, triticale sau ovaz, este cauzata de bolile, care trebuie combatute atat prin metode preventive, cat si curative, prin alegerea unor fungicide cereale care sa ofere o eficienta sporita.Totusi, pentru a actiona intr-un mod corespunzator, este necesar sa cunosti principalele boli care ataca o cultura de cereale, sa aplici fungicidul potrivit ce trebuie administrat, in doza omologata, in functie de perioada de vegetatie in care se afla plantele si agentul patogen. Mai mult, pentru o tehnologie cu mai mult de un tratament, este important sa cunosti timpul de pauza dintre doua sau mai multe stropiri. Iata care sunt cele mai comune boli ce pot aparea la culturile de cereale:F?inareaF?inarea (Blumeria graminis hordei) este o boal? care poate afecta cerealele de toamn?, iar dezvoltarea acestui agent patogen este influen?at? de un sem?nat timpuriu ?i de folosirea unui material s?ditor cu o vigoare redus?. F?inarea infesteaz? at?t frunzele, c?t ?i tulpinile ?i spicele.Rugina galben?Rugina galben? (Puccinia striiformis) afecteaz? gr?ul ?i orzul de prim?var?, prin atacul uredosporilor sau a miceliului care hiberneaz? pe resturile vegetale de la cerealele de toamn?. Simptomele ruginii galbene apar pe frunzele dezvoltate ?n vegeta?ie ?i se prezint? sub forma unor leziuni.?Rugina bruna?Rugina brun? (Puccinia recondita) se manifest? prin pustule liniare, purulente prezente pe frunzele ?i tulpinile cerealelor. Atacul bolii este favorizat de ploile dese ?i de v?nt, care ?mpr??tie sporii ?n c?mp. ?n condi?ii favorabile de atac, aceast? boal? cauzeaz? pierderi semnificative de recolt?.P?tarea reticular?P?tarea reticular? (Pyrenophora tritici-repentis) atac? gr?ul ?i hiberneaz? ?n resturile vegetale l?sate pe sol. Se ?nmul?e?te la temperaturi de 20 de grade Celsius, iar atacul poate fi depistat prin identificarea unor pete ovale pe frunzele plantelor. Ca urmare a evolu?iei agentului patogen, ?esuturile plantelor se necrozeaz?, iar boala poate cauza chiar uscarea frunzelor.?FuzariozaAceasta boala la cereale poate fi cauzata de mai multe specii de Fusarium, dintre care amintim? F. Avenaceum, F. Culmorum si F. Graminearum. Agentul patogen ierneaza in sol, printre resturile vegetale, si incepe sa se dezvolte primavara, cand se transmite prin sol si prin samanta, declansand fuzarioza radacinilor, a spicului si a frunzelor.?Aceasta boala afecteaza, in cea mai mare parte, spicul plantelor, prin activarea unei micotoxine, din cauza careia boabele nu vor mai putea fi folosite nici pentru consumul uman, nici ca furaj. Semnele atacului cu Fusarium pot fi depistate inca din faza de umplere a bobului, cand spicele sunt seci si fara boabe. Daca atacul s-a produs dupa formarea boabelor, pe spicul plantei va putea fi observat un puf alb-rosiatic, iar boabele vor avea o nuanta albicioasa, mata. Pentru prevenirea si combaterea fuzariozei se pot aplica fungicide pe baza de metconazol.Arsura frunzelorBoala este produsa de ciuperca Rhynchosporium secalis, un agent patogen care afecteaza, in mare masura, culturile de orz. Cele mai puternice atacuri sunt inregistrate primavara devreme, in conditii de umiditate crescuta, iar in urma acestora, vor fi afectate frunzele si tecile plantelor, pe care vor aparea pete ovale, cu margini de culoare brun-deschisa. Deseori, leziunile se unesc si provoaca leziuni mai mari care, eventual, produc cloroze, ce duc la moartea plantelor. Inca de la aparitie, arsura frunzelor poate produce pagube economice importante in cultura, de pana la 35%, mai ales prin reducerea numarului de boabe pe spic.?Protejarea eficienta de boli a culturilor de cerealePentru a proteja cultura de cereale de boli, este necesara punerea in practica a unor masuri preventive si curative, prin implementarea unui sistem ce include o serie de lucrari agricole, efectuate periodic, si de tratamente fitosanitare. Iata care sunt cele mai importante masuri prin care vei reusi sa protejezi cultura ta de cereale de principalele boli:?Aplica fungicide: prin alegerea unui fungicid eficient, vei reusi sa combati principalele tipuri de boli de care cultura ta de cereale ar putea fi atacata. De asemenea, pentru mai multe efecte benefice, este recomandat sa alegi un fungicid de ultima generatie pentru al doilea tratament, precum Revycare?, care are si functia de a imbunatati fiziologia plantelor, cu scopul de a le face mai viguroase si mai rezistente la factorii de stres, precum seceta sau temperaturile ridicate;Foloseste seminte certificate: intrucat exista boli la cereale care raman intr-un stadiu de repaus pana la rasarire, urmand ca apoi sa atace planta, este important ca la semanat sa folosesti doar seminte ce provin din surse sigure, pentru a avea certitudinea ca nu sunt contaminate. De asemenea, este recomandat sa folosesti soiuri rezistente la boli;Elimina resturile vegetale de pe sol: deoarece exista spori care hiberneaza in resturile vegetale, este important sa te asiguri ca acestea sunt eliminate inainte de infiintarea unei noi culturi;Adopta rotatia culturilor: un mod eficient prin care sa scazi efectele negative produse de boli este prin respectarea rotatiilor culturilor, astfel incat sa previi transmiterea bolii de la un an la altul. De exemplu, este de evitat cultivarea in monocultura a cerealelor paioase sau revenirea lor pe sola dupa un an, intrucat pot fi afectate de septorioza sau atacul ruginilor;Foloseste ingrasaminte in cantitatea potrivita: aparitia anumitor boli poate fi favorizata si de fertilizarea in exces, precum cea cu azot, asa ca este important sa te asiguri ca folosesti mereu doza corecta cand intreprinzi aceasta procedura.Intrucat atacul bolilor cauzeaza pierderi economice insemnate pentru cultivatorii de cereale, este important sa fie luate toate masurile preventive si curative care sa limiteze cat mai mult efectele negative provocate de agentii patogeni.? Sursa foto: Shutterstock? * * *Dulce Ezoterik Primo, un Chardonnay de Opri?or cu ?apte ani de-acas? ?n baric ?i multiple energii (la propriu ?i la figurat), martie 25, 2021Cezar Ioan Mi-a amintit de un arca? ?ncordat la maximum ?n timpul tragerii acest vin dulce! A lipsit doar o coloan? sonor? care s? fac? din degustarea lui o secven?? cinematografic? de suspans (dar pute?i ?ncerca s?-i asorta?i voi una acas?, dup? gust). ?n afar? de sunet, toate celelalte elemente erau acolo: bra?ul ?ncordat care tremur? de efortul tr?g?torului, coarda ?ntins? care vibreaz? ?i abia a?teapt? s?-?i elibereze ?nc?rc?tura, lemnul care se opune ?ndoirii p?n? aproape de punctul ?n care st? s? se rup?, ochiul clipind, care face eforturi s? se concentreze pe ?int?, respira?ia ?inut? ?n piept ?nainte de lansarea s?ge?ii, broboana de sudoare de pe frunte. “Regizorul”, adic? enologul Liviu Grigoric?, a avut mult? r?bdare ?i aten?ie la Crama Opri?or – ca s? nu vorbesc de viziune – ca s? ?nchege aceast? produc?ie “de festival”. Tradus? ?n termenii degust?rii de vin, scena ?n care protagonist este Chardonnay 2012 Ezoterik Primo are o energie tulbur?toare ?i palpabil?:– culoare vie, galben-verzuie, str?lucitoare, s?n?toas?;– arome complexe (fructe confiate, fagure, flori albe, condimente iu?i), ?n care lemnul de stejar este prezent ca o aluzie de vanilie, ca suport, ?n mod cu adev?rat nobil ?i deloc excesiv;– gust plin, ?n care zaharurile remanente – completate de senza?ii de citrice coapte, dulcea?? de gutui, flori de salc?m – sunt foarte bine sus?inute de o aciditate solid? ?i de o textur? catifelat? dar vibrant?, cu nuan?e vegetale de plante aromatice (ment?, salvie);– final glorios ?i r?coros, departe de “?ncleirea” gurii ?nt?lnit? la vinurile dulci de linie.Ezoterik Primo, o valoare pe care timpul a?teapt? s-o m?soareCred c? e un vin memorabil, c?ruia doar putregaiul nobil i-a lipsit ca s?-i fac? direct un loc ?n istoria rom?neasc? de profil, la rang cu “mondialele” Sauternes-uri. A?a, ajunge ?n topul rom?nesc c?ruia timpul a?teapt?, r?bd?tor, s?-i m?soare destinul. Liviu Grigoric? i-a dat zeci de ani ?n fa??, poate chiar un secol. Eu n-am asemenea timp la dispozi?ie, drept pentru care, dac?-mi d? Dumnezeu zile, l-a? ?ncerca peste un deceniu. Spuneam c? a fost nevoie de r?bdare, aten?ie ?i viziune ca s? se nasc? acest vin: g?ndi?i-v? c? e o combina?ie la intersec?ia coordonatelor 12,5% vol alc, 180 grame zaharuri reziduale, 7 (?apte) ani ?n baric de stejar. Exist? doar 876 sticle de 0,5 litri disponibile, ?n cutii-obiect. Sunt curios cum ?i vor pune cei de la Opri?or fr?n? v?nz?rii ?i mi-e team? c? nici cump?r?torii nu se vor putea ab?ine s?-?i satisfac? acum curiozitatea, f?r? s?-i mai dea timpul necesar evolu?iei. Partea bun? e c? – vorba rom?nului – peste vreo zece ani e bun ?i-acum!O poveste este ?i anul na?terii acestui Ezoterik Primo: var? torid?, care a dus la stafidirea strugurilor, ?i un randament ridicol de mic la hectar. A?tept cu mare interes un sequel, dac? tot l-am g?sit “cinematografic”. Mi-a? lua bilet chiar de-acum, f?r? s? mai a?tept vreo alt? recomandare ?n afar? de aceast? prim? degustare de la lansare. ?n ceea ce prive?te conceptul Ezoterik Primo, “in the day we dye / in the night we fly”…aleg s? admir culorile tari ?i vesele ?n care artistul Ciprian Paleologu a “?mbr?cat” acest vin, forma sticlei ?i cutia din lemn care face ca ?ntregul pachet s? fie o alegere de cadou care-l onoreaz? deopotriv? pe cel care-l face ?i pe cel care-l prime?te.Dac? tot pomeneam de “energiile” acestui vin, atunci e bine s? ?ti?i c? dincolo de cele sesizabile prin sim?uri, el a fost ?nvestit de casa care i-a dat na?tere ?i cu altele, ezoterice. Paleologu explic? de ce vinul a fost lansat fix de echinoc?iul de prim?var?, c?nd ziua e egal? cu noaptea, ?n perfect echilibru: “… este despre tr?irile profunde ?i complexe ale vie?ii (…). Cutia de EZOTERIK este protectoarea unui cod format din trei elemente de reflec?ie, trei cercuri magice desenate, unde individul se oglinde?te ?n timpul vie?ii. Ele sunt gardienii vinului din interiorul sticlei. Motto-ul EZOTERIK este: “in the day we dye / in the night we fly” Cunoa?terea este opus? fa?? de ceea ce ai fost ?nv??at p?n? acum: Ziua-Lumin? este gazda mor?ii noastre progresive/cotidiene, iar Noaptea-?ntunericul t?r?mul zborului, vis?rii ?i libert??ii (…). ?n func?ie de perioada lumin?-?ntuneric, una dintre jum?t??i devine dominant?. Echilibrul va fi dificil de atins, pentru c? cele dou? p?r?i din noi, pas?rea ?i scheletul, sunt inseparabil unite.” m? prea pricep eu la a?a ceva, a?a c? n-a? risca s? interpretez alegoria. Drept pentru care c? v? ?ndemn s? v? face?i, fiecare, propria impresie, vizion?nd filmule?ul de mai jos. A fost preg?tit pentru o lansare mai spectaculoas? – ?i, cu siguran??, non-pandemic? – dec?t s-a putut ?n martie 2021, “pe distan?are ?i pe izolare”. Dar, ?i cu lansarea asta discret? (sau tocmai din cauza ei), vinul poate r?m?ne un aide-memoire pentru anii “ce va s? vin?”. Merit? ?i efortul ?i aten?ia pasiona?ilor de vinuri ?i vremuri, dup? p?rerea mea! Aa, ?nc? ceva important: cuv?ntul “Primo” din numele acestui ezoteric anun??, de fapt, c? acesta este primul dintr-o serie, un ini?iator. Toate, vor fi lansate ?n asociere cu momente speciale (naturale, istorice, sociale). * * *Vinul de azi: Villa di Vetrice Chianti Rufina 2016 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Istoria Villa di Vetrice a ?nceput cu c?teva secole ?n urm?, iar ast?zi afacerea de familie a ajuns la cea de-a V-a genera?ie. Pasiune, tradi?ie, respect pentru mediu, dar ?i dorin?a de a ?mbin? modernul cu tradi?ionalul sunt c?teva dintre valorile acestui brand recunoscut peste tot ?n lume. De acolo vine ?i recomandarea de ast?zi, Villa di Vetrice Chianti Rufina 2016. Vinul ro?u rubiniu intens este un cupaj interesant de Sangiovese, Canaiolo ?i Colorino. Olfactiv avem tente fructate, intense ?i bine conturate, ?n vreme ce pe palat taninurile sunt bine echilibrate, iar aromele amintesc de cire?e ?i prune bine coapte. Persistent ?i cu o mineralitate frumoas? pe final, vinul ar trebui savurat la 18 grade Celsius, al?turi de v?nat, fripturi ?i br?nzeturi m?turate. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download