Apar-romania.ro



Stiri 26 octombrie 2020, a doua parteTurismul viticol din Romania, in scadere tot mai mare. Care este cauza? octombrie 26, 2020 In tara noastra exista 250 de crame, iar dintre acestea, 100 fac turism viticol. Totusi, pandemia de COVID-19 a afectat industria vinului si turismul viticol, iar numarul persoanelor care aleg sa traiasca o astfel de experienta devine tot mai scazut. ?Cramele au inceput sa fie mai atente la turismul viticol, sa fie mai deschise pentru ca turistii, pe langa pachetele de degustare, vin la crama si sa cumpere vin, iar in situatia data, cu restaurantele in mare parte inchise, astfel de vanzari sunt mai mult decat binevenite. Pe de alta parte, sunt crame care ocazional refuza grupuri din cauza zvonurilor de noi valuri de infectari. Insa indiferent de situatie, este bine ca ia amploare acest segment. Acest moment a restrans numarul experientelor gastronomice, dar si de relaxare care se pot face la o crama“, spune pentru ZF Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro si Revino.ro.In conditiile in care sectorul viticol inregistra scaderi odata cu izbucnirea pandemiei, turismul viticol, care reprezenta o alternativa de obtinere a unor venituri in acest sector, a inregistrat, la randul sau, scaderi.?Romanii se tot educa in consumul de vinuri de mai bine de cinci ani, chiar mai mult as spune. In momentul in care doresti o degustare de vinuri premium si mancare in asociere cu vinul, iar toate acestea se intampla la crama, trebuie stiut ca sunt costuri poate duble fata de o iesire la restaurant si nu trebuie comparate, ci pur si simplu o iei ca atare, o intelegi sau nu. Sunt cateva crame pregatite si pentru astfel de experiente exclusiviste“, precizeaza Alina Iancu.In Romania exista mai mult de 250 de crame, dintre care doar 200 produc vin imbuteliat. Cramele care sunt deschise si pentru turisti sunt in jur de 100. Dintre acestea,? 25 au si unitati de cazare, iar la restul cramelor care nu au si optiunea de cazare, turistii pot gasi o cazare la 3-10 km distanta fata de crama. Turistii care prefera astfel de cazari sunt atat romani, cat si straini, care merg preponderent in podgoriile din Transilvania.Masuri prin care pot fi sustinuti micii fermieri din sectorul legumicol octombrie 26, 2020 Mai multe asociatii de producatori si procesatori agricoli vin cu un pachet complex de propuneri, menite sa sustina micii fermieri din sectorul legumicol, puternic afectati de pandemia de coronavirus. Context actualProducatorii de legume au suferit si sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine;Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro – alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri.Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila.Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade.Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura.La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a filuate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri.Pe termen scurt:Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor.Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare)Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si 16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie.Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare. Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:VechimeaMedia aritmetica a cifrei de afaceriNumar de membriNumar de angajatiRespectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii.Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor). Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:VechimeaMedia aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie, depozitare, procesare)Numar de membriNumar de angajatiRespectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii.Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent.Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza)Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..)Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera .Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia.Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie.Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc.). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii.Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase.In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in lunaaugust a acestui an.Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor.Masuri pe termen mediu si lung:Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume.Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada.Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc.Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC.O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern(sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari.Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs.Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale.Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor.Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati ”samsarii” de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari.Initierea unor campanii de promovare a produselor locale(romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale.Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori – masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti.Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma, entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada.Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic.Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context.Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola.Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI –, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe.Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania.Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri.Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:Denumire,Adresa, date de contactForma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)Nr membriSuprafata cultivata/culturiCifra de afaceri anualaInitierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu.Membrii ”Uniunea Salvati Taranul Roman” :Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura – Tudor Dorobantu, presedinteFederatia Nationala a Lucratorilor – Horatiu Raicu, PresedinteSindicatul Producatorilor Agricoli Olt – Ion Paunel, presedinteAsociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar GeneralAsociatia Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, PresedinteUniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania – Hort Integra – Anca Marcu, presedinteCooperativa Agricola Lunca Somesul MicCooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinteCooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat – Claudiu Breazu , presedinteCooperativa Agricola Rosiori de Ialomita – Valentin Cristea, presedinteCooperativa Agricola Ialomiteana – Roxana Rosculet, presedinteFederatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor InterprofesionaleBanca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura,Floricultura, Plante Aromatice Buzau – Costel VanatoruNicu?or ?erban:? Nu concuren?a ne sperie, ci lipsa unei competi?íi corecte pe pia?a comun?! Viorela Pitulice oct. 26, 2020 Nicu?or ?erban, un cunoscut fermier din Ialomi?a, care a reu?it s? pun? pe picioare dup? ani buni de munc? ?n agricultur? un business integrat cunoscut, recunoa?te c? nu concuren?a devenit? tot mai dur? pe pia?a european? ?l ?ngrijoreaz?, ci faptul c? nu exist? o competi?ie corect?, cu reguli comune pentru toat? lumea.Se refer?, ?n primul r?nd, la nivelul subven?iilor, ?dar ?i la legisla?ia fiscal? sau cea veterinar?, cu care are de-a face. O situa?ie care vine din trecut, iar din p?cate, este foarte posibil s? se prelungeasc?.“Suntem con?tien?i c? suntem ?ntr-o pia?? comun? unde concuren?a este dur? ?i nu se d? nimeni la o parte ca s? venim noi pe pia?? cu produse de orice natur?, dar nu concuren?a ne sperie pe noi, ci faptul c? o facem ?n condi?ii de neegalitate…. C?nd vorbim de integrare, avem nevoie de o competi?ie corect?, avem ferme performante, multe peste unele ferme din Europa ca ?i nivel de produc?ie ?i productivitate, dar suntem ?ntr-o pia?? comun? care, din p?cate, nu prea are reguli comune pentru toat? lumea”, a declarat la BucharestFoodSummit Nicu?or ?erban.Cel mai grav ?este ceea ce ce ?nt?mpl? cu subven?iile, din p?cate.Potrivit Tratatul de Aderare, ?Rom?nia ar fi trebuit s? ajung?, p?n? ?n 2020, la nivelul mediu al subven?iilor din ??rile membre UE, ceea ce nu s-a ?nt?mplat.? Acum, se vine ?i cu varianta plafon?rii subven?iilor, ceea ce va afecta iar agricultura rom?neasc?, care a dezvoltat ferme performante ?n multe zone ale ??rii. Ori tocmai acestea ar urma s? fie cele mai lovite de plafonare, a mai declarat fermierul din Ialomi?a.Nicu?or ?erban, care lucreaz? pe cont propriu ?n agricultur? din 1994, exploateaz? aproximativ 3.000 ha de teren agricol ?i de?ine o ferm? cu 850 de vaci de lapte, cu o produc?ie de 35 tone de lapte pe zi. ?n 2014, a ?nceput investi?ia ?n fabrica de lapte – L?pt?ria cu Caimac, primele produse pe pia?? fiind livrate ?n 2019 ?n re?elele de supermarketuri. ?n prezent, fabrica proceseaz? undeva la 65% din produc?ia de lapte produs? ?n ferm? (25 de tone), urm?nd ca ?ntr-o perioad? de circa un an s? se ajung? ca ?ntreaga produc?ie de lapte s? fie procesat? aici.Nu este deloc simplu s? treci de la statutul de fermier la cel de antreprenor, spune Nicu?or ?erban. Aviz amatorilor! Iar poate cea mai mare problem? pentru cei care aleg calea integr?rii este accesul produselor la raft, ?ngr?dit de tot felul de bariere.?Ar fi foarte corect ca orice produs care este certificat s? poat? fi dus pe raft ?i doar consumatorul s? fie cel care valideaz? acel produs din punct de vedere cantitativ, calitativ ?i al pre?ului . Daca esti validat de cump?rator, vei continua s? duci marf? pe raftul respectiv, dac? nu, nu.P?n? s? ajungem s? ne valideze, sau nu cump?ratorul sunt multe alte bariere si cred c? aici exist? probleme care fac ca mult? din produc?ia rom?neasc? ?i de calitate fiind, s? nu ajung? suficient de repede ?n fa?a cump?ratorului”, a mai declarat Nicu?or ?erban.BucharestFoodSummit.ro, Edi?ia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare ?i important eveniment interna?ional al toamnei din Rom?nia ?n agribusines, produc?ie alimentar?, produc?ie de b?uturi, retail ?i HoReCa.Conferin?a a fost moderat? de?Gabriel Biri?, Partener Fondator, Casa de Avocatur? Biri?-Goran, iar co-moderator a fost?Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.La conferin?? au participat?Florin C??u, ministrul Finan?elor,?Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar ?i fermierii integratori –?Alexandru Baciu. ?Au mai fost prezen?i?Nicolae Badea, pre?edinte Computerland,?C?lin Musc?, antreprenor, PorkProd,?Adrian R?dulescu?– pre?edinte Asocia?ia Fermierilor Rom?ni,??Nicolae Istudor, Rector ASE Bucure?ti,?Valentin Vladut, director general Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma?ini ?i Instala?ii Destinate Agriculturii ?i Industriei Alimentare (INMA),?Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic,?Alexandru Ungurelu??i?Dinu Dinulescu?– BucharestFoodSummit.BucharestFoodSummit.ro este organizat ?n parteneriat cu #Rom?niaFunc?ioneaz?, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatur? Biri?-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – M?r?cineni, HORA, Agrostandard ?i Academia de Studii Economice Bucure?ti.Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold –?Computerland Rom?nia, Exclusive Pure Water Partner –?Aqua Carpatica, Wine Partner –?Domeniile S?mbure?ti.Partenerii media: FoodBiz, #Rom?niaFunc?ioneaz?, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi ?i Economistul.Seria de conferin?e?BucharestFoodSummit?este ?n desf??urare. Se mai pot face ?nscrieri de participare dar locurile sunt limitate!Adrian R?dulescu: Agricultura a mers din iner?ie, ?n ultimii 30 de ani Food Biz La oct. 26, 2020 Adrian R?dulescu, un cunoscut fermier, fost secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, a declarat la BucharestFoodSummit, c? agricultura rom?neasc? a func?ionat, ?n ultimii 30 de ani, mai mult din iner?ie, iar fermierii au luat decizii mai degrab? dup? inspira?ie, dec?t dup? o strategie anume.A venit momentul s? se fac? o analiz? atent? a stadiului ?n care se afl? sectorul, ?n prezent, ?i s? se vad? clar care sunt sectoarele care au nevoie de ajutor. Nu ?n ultimul r?nd, ar trebui s? se urm?reasc? ?i ce bani au intrat ?n agrobusiness-ul rom?nesc ?i dac? chiar au fost cheltui?i eficient. Poate c? ar mai fi de folos ?i o zonare a agriculturii ?n contextul schimb?rilor climatice actuale, s? se ?tie clar ce culturi au poten?ial ?i pentru ce regiune, astfel ?nc?t s? nu se mai fac? gre?eli.“To?i cei prezen?i (n.red? – conferin?a BucharestFoodSummit) avem o mare problem?: agricultura a mers ?n ultimii 30 de ani din iner?ie. Fiecare agricultor sau investitor a fost mai inspirat sau mai pu?in inspirat atunci c?nd a luat ni?te decizii de a se arunca ?n aceast? economie de pia?? salbatic?. A sosit momentul zero, indiferent de partidul din care facem parte, trebuie s? ?n?elegem c? ?ara este dependent? de noi. M? refer la domeniul agricol, este momentul s? ?ncepem s? facem lucrurile foarte bine armonizate. S? lu?m fiecare sector ?n parte, s? vedem ce s-a ?ntamplat cu el ?n ultimii 30 de ani, ce bani europeni au fost investi?i ?i ce bani s-au pierdut”, a declarat Adrian R?dulescu la BucharestFoodSummit.BucharestFoodSummit.ro, Edi?ia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare ?i important eveniment interna?ional al toamnei din Rom?nia ?n agribusines, produc?ie alimentar?, produc?ie de b?uturi, retail ?i HoReCa.Conferin?a a fost moderat? de?Gabriel Biri?, Partener Fondator, Casa de Avocatur? Biri?-Goran, iar co-moderator a fost?Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.Parteneriat Altex ?i ASE: studen?ii vor ?nv??a practic tot ce ?ine de industrie de la retailer Angela Alexandru 23 Oct 2020 - ?tiri ?i Nout??i Retailerul Altex anun?? ?ncheierea unui parteneriat strategic cu Academia de Studii Economice din Bucure?ti, pentru ca studen?ii s? aib? oportunitatea de a aprofunda?cuno?tin?ele?teoretice, precum ?i de a le facilita integrarea profesional?, dup? terminarea facult??ii. Prin acest acord, Grupul Altex ?i Academia de Studii Economice din Bucure?ti vor dezvolta ?i organiza proiecte comune, dar ?i cursuri sau conferin?e care s? ating? teme actuale de interes legate de industria de retail, vor conlucra pentru studii de cercetare ?i vor colabora ?n vederea implement?rii unor proiecte cu finan?are nerambursabil?. Totodat?, activit??ile ?tiin?ifice din cadrul ASE vor fi sus?inute activ de Altex, la fel ?i ?mbun?t??irea ?i dezvoltarea bazei materiale a Academiei.Aspectul cel mai important este asigurarea de stagii de practic? ?n cadrul unei companii rom?ne?ti, lider pe pia?? ?n retail. Astfel, studen?ii Academiei de Studii Economice din Bucure?ti vor avea oportunitatea s? aprofundeze cuno?tin?ele teoretice dob?ndite pe b?ncile facult??ilor ?i s? ??i ?mbun?t??easc? abilit??ile profesionale practice, av?nd acces la expertiza speciali?tilor Altex ?i la training-uri pentru a ?n?elege cum se desf??oar? activit??ile specifice ale fiec?rui departament ?n parte, dar ?i cum s? utilizeze cele mai noi tehnologii implementate de retailer la nivelul companiei.,,Grupul Altex ?i-a propus o implicare activ? ?i pe termen lung ?n formarea viitorilor profesioni?ti, ?n beneficiul ambelor organiza?ii. Astfel, prin acest demers, grupul nostru de companii are oportunitatea de recrutare a tinerilor absolven?i sau masteranzi ai facult??ilor Academiei de Studii Economice (Facultatea de Administrarea Afacerilor, Facultatea de Marketing, Facultatea de Management, Facultatea de Cibernetic?, Statistic? ?i Informatic? Economic?, etc.) care ??i pot ini?ia sau dezvolta cariera profesional?. Pe de alt? parte, Grupul Altex ofer? un studiu valoros de antreprenoriat autentic dezvoltat ?n condi?iile de economie de pia?? din Rom?nia din ultimii 30 de ani, studiu care poate inspira ?i forma t?n?ra genera?ie de antreprenori”, declar? Dan Ostahie, CEO-ul Altex Rom?nia.Parteneriatul ASE-Altex r?spunde nevoii tot mai mari de educa?ie practic?, adaptat? la mediul de business actual. ?n condi?iile ?n care Rom?nia se confrunta ?nc? dinaintea pandemiei cu o criz? de for?? de munc?, actualul context este ?i mai dificil. Studen?ii au, ?n acest fel, o ?ans? ?n plus s?-?i des?v?r?easc? studiile ?i s? se poat? integra, apoi, pe pia?a muncii.Altex Rom?nia are peste 120 de magazine deschise ?n ?ar?.Luna de miere – de unde provine expresia folosit? ?n ?ntreaga lume Redac?ia 25 octombrie 2020 Luna de miere – o expresie utilizat? ?n ?ntreaga lume, are la baz? un obicei antic legat de startul unei c?snicii. Astfel, expresia “luna de miere” provine de la legenda unei b?uturi afrodisiace care, dup? c?s?torie, era consumat? de cuplurile pentru fertilitate.Prima men?iune a expresiei “luna de miere” a ap?rut ?n Babilon, unde, dup? nunt?, socrul mic oferea ginerelui o b?utur? alcoolic? creat? din fermenta?ia mierii de albine, denumit? mied sau licoarea zeilor. Aceast? licoare era consumat? timp de o lun? de zile pentru a spori ?ansele de a avea copii.Luna de miere este men?ionat? ?i la per?i, ?n cartea Zend Avesta. Totodat?, Voltaire a precizat ?n romanul s?u, Zadig: “Prima lun? de c?s?torie, cum scrie ?n cartea lui Zend, e luna de miere, iar a doua, luna de pelin”. Astfel, per?ii voiau s? scoat? ?n eviden?? c? doar prima lun? de c?s?torie este dulce, urm?nd perioade mai amare.?n mitologia greac?, se reg?sesc men?iuni ale expresiei, legate de povestea lui Orfeu ?i a so?iei sale, nimfa Euridice. Orfeu era celebrul c?nt?re? despre care istoricul rom?n, Zoe Petre, a scris ?n revista Historia: ”?Luna de miere? este departe de a fi o inven?ie recent?; ?nc? ?n povestea lui Orfeu ?i a Euridicei, acest r?gaz de pasiune ?mb?t?toare pe care societatea ?l acord? oric?rui cuplu la ?nceputul unei rela?ii carnale, ?i ?n care o aur? de senzualitate plute?te aproape palpabil ?n jurul celor doi aman?i – ?luna de miere? – declan?eaz? ?ntregul ?ir de drame la cap?tul c?ruia c?nt?re?ul trac va fi pe veci desp?r?it de prea iubita lui soa??”.Englezii au ?i ei versiunea lor pentru luna de miere, sus?in?nd c? expresia le apar?ine, ?nc? din Evul Mediu. ?n acea perioad?, c?s?toriile erau aranjate, iar tinerii ?nsur??ei nu se cuno?teau. Din acest motiv, cei doi erau ?ncuraja?i s? bea licoarea numit? hidromel ?n prima lun? a mariajului. Hidromelul era un produs ob?inut de apicultori din c?p?ceal?, propolis ?i polen. APICULTOR: STUPARII ROM?NI AU ?NCEPUT S?-?I MUTE FAMILIILE DE ALBINE ?N ALTE ??RI! Agroinfo 26 octombrie 2020 VOCEA APICULTORULUI. Un singur apicultor rom?n ?i-a dus 850 de familii de albine ?n alt? ?ar?, f?r? s? aib? probleme la frontier?. A?a c? ?ncet-?ncet vor pleca ?i al?i apicultori din ?ar?. Noi, stuparii rom?ni, am ?nceput s? ne ducem albinele ?n alte ??ri UE, pentru c? apicultura rom?neasc? este distrus? bucat? cu bucat?, este sup?rat apicultorul Gheorghe Grigor, ?ntr-un mesaj transmis c?tre AGROINFO.Apicultorul Gheorghe Grigor din jude?ul Bistri?a N?s?ud este sup?rat pentru c? apicultura nu a fost inclus? ?n M?sura 21 Sprijin pentru fermele afectate de criza Covid 19. El a trimis o scrisoare c?tre AGROINFO ?n care spune c? apicultorii rom?ni?nu sunt ajuta?i ?i mul?i dintre ei ar fi??nceput deja?s?-?i mute familiile de albine prin alte ??ri din Europa. Este o dezam?gire lupta de a salva familiile de albine. C?nd cre?ti albine, ele fac parte din familia ta ?i s? le pierzi este dureros. De asta nu sunt ?nregistrate familiile de albine ?i c??i mai suntem apicultori ?ncerc?m s? ne salv?m munca noastr?, pe care am dezvoltat-o cu foarte mare greu ?i nu o vom distruge cum vor grupurile de interese din agricultur?. Grupurile de interese de la Ministerul Agriculturii distrug apicultura bucat? cu bucat?. Ei ?tiu foarte bine c? noi, stuparii, am ?nceput s? ne ducem albinele ?n alt? ?ar? UE. Un singur apicultor ?i-a dus un num?r de 850 de familii de albine, f?r? s? aib? probleme la frontier?, a?a c? ?ncet-?ncet vor pleca ?i al?i apicultori din ?ar?. M? ?ntorc la vremea comunist? c?nd ACA (Asocia?ia Cresc?torilor de Albine n.r.) le ducea zah?r la apicultori c?nd erau calamit??i, nu-i l?sa s? aib? pierdere de familii sau s? fie distruse, aveau priorit??i la transport ?i nu aveam camioane ca acum, era mai greu, dar aveam un cuv?nt de spus. Cu politica tr?d?torilor de ?ar? care distrug economia pas cu pas, cu Covid 19 care a ?nchis t?rgurile apicole, toate lucr?rile ?n stupin?, ?n prim?var?, le-am f?cut cum am putut, c? trebuia f?cute declara?ii de circula?ie, inclusiv de mers ?n pastoral. Cu seceta, au ?nceput s? moar? albinele de foame. Le-am dat turt? ?i ap? cu zah?r ca s? le salvez. Sectorul apicol produce miere ?i alte produse apicole care ajung ?n industria farmaceutic?. De ce sectorul apicol nu a fost inclus ?n ajutoarele Covid 19? Eu sunt convins c? nu se ?tie eviden?a familiilor de albine pentru c? nu sunt declarate ?i nu vor fi declarate. A? vrea s?-i spun ministrului actual al agriculturii c? pentru a salva o familie de albine e nevoie de minim 4 kg turt? simpl? pe perioada 01.01.2020 ?i 01.03.2021 ?i 2 kg turt? proteic?, s? supravie?uiasc? p?n? la primul cules de polen de pe tuf? ?i r?chit?, p?n? se va putea administra c?te pu?in sirop. Asta-i o investi?ie ?i nu se ?tie cum love?te natura ?i nu vorbim de alte produse bio administrate de apicultori, ne-a scris sup?rat apicultorul.R?zboiul bio cu d?un?torii solanaceelor Marian MU?AT 26 octombrie 2020 un articol de MARIAN MU?ATVasile M?tr??oaie e vestit pentru cele 150 de variet??i de legume pe care le cultiv? cu succes. V? dezv?luim re?etele ?i concentratele bio pe care acesta le aplic? plantelor! Vasile M?tr??oaie este unul dintre cei mai renumi?i ?i mediatiza?i legumicultori din Cetatea de Scaun a Moldovei ?i poate chiar din ?dulcea Bucovin?”. ?n ferma lui de la Dumbr?veni (cu patru solarii de 80 ari ?i 6 ha ?n c?mp) sunt loturi cu peste 150 de variet??i de plante legumicole, de la tomate (peste 80), ardeioase (30), v?rzoase, p?tl?gele vinete, ceap?, usturoi, castrave?i, busuioc, cimbru, p?n? la ?tevie dulce ?i peste 30 variet??i de cartofi... Toate acestea sunt rodul cercet?rii rom?ne?ti.Noutatea absolut? sunt cele dou? variet??i de castravete de iarn?, aclimatizate de preotul cercet?tor Costel V?n?toru la SCDL Buz?u, fiind un remediu eficient ?n prevenirea ?i lecuirea cancerului de prostat?.?Irig?, fertilizeaz?, recolteaz???n aceast? perioad? e mult de lucru ?n legumicultur?: ?irig vinetele albe, recoltez tomatele, gogo?arii, brocoli, conopida ?i cartofii. Primesc un ajutor de n?dejde din partea so?iei mele, Maria, ?i a b?iatului meu, Marius”, spune Vasile M?tr??oaie.Legumicultorul de?ine ?i un sector zootehnic (vaci cu lapte), iar gunoiul de grajd ?l folose?te ca ?ngr???m?nt natural ?n ferm?. Utilizeaz? ap? din r?ul Siret, dar ?i din f?nt?n?, la care a ata?at o pomp? de ap?.??Armele secrete” sunt bio?Fermierul produce legume ?n sistem ecologic ?i a ?nv??at unele ?secrete”, prin care s? ?nlocuiasc? substan?ele chimice pentru protec?ia fitosanitar? a culturilor. De la Costel V?n?toru, directorul B?ncii de Gene de la Buz?u, a primit semin?e de plante aromatice, menite s? protejeze culturile de d?un?tori. ??n solarii ?i ?n c?mp folosesc cr?i?ele (plante floricole) pentru combaterea nematozilor, d?un?torii din sol. ?mpotriva afidelor, musculi?ei albe, chiar ?i a p?ianjenului, cultiv mai multe variet??i de busuioc (cu arom? de scor?i?oar?, l?m?ie, trandafir, cui?oare, mir sau busuioc thailandez). Practic, la zece plante pun o tuf? de cr?i?? sau de busuioc, intercalat? pe r?nd. Unde nu s-a mai putut, am ?nconjurat pe margini spa?iile de cultur?”, ne-a declarat Vasile M?tr??oaie.?Polenizare natural???n ferm? utilizeaz? maceratul de urzic?, un fertilizant natural, av?nd ?n acela?i timp ?nsu?iri de bioinsecticid ?i biofungicid. De asemenea, cultiv? ?i plante melifere care atrag albinele la polenizarea culturilor legumicole. ?ntre acestea: Lophantus anisatus (o plant? aromat? condimentar?), busuiocul, salata iute, perilla (ce aduce albina chiar ?i toamna), castravetele, cimbrul care, prin calit??ile sale organoleptice (gust, miros), ?ndep?rteaz? insectele d?un?toare.?n plus, pentru combaterea d?un?torilor strope?te plantele pe vegeta?ie cu macerate sau concentrate ?i din alte plante cum ar fi: pelinul, tutunul, ardeiul iute, ridichea neagr?.?Lupt? cu G?ndacul de Colorado??n c?mp are 2,7 ha cultivate cu aproape 30 de variet??i de cartof (unele exotice: cartoful mov sau cel dulce), ob?in?nd o produc?ie de p?n? ?n 10 tone/ha, cu o fertilizare de 100 tone/ha de gunoi de grajd, provenit din ferma de vaci cu lapte. Vasile M?tr??oaie ?nt?mpin? destule probleme cu bolile ?i d?un?torii, ?n special cu G?ndacul de Colorado, un real pericol pentru culturile de cartofi ?i pentru cele de solanacee, precum tomate ?i vinete.Solu?ia agrotehnic? este asolamentul, prin care se amplaseaz? culturile de cartofi, p?tl?gelele vinete, ardeii sau ro?iile dup? ceap? sau usturoi. Pentru controlul G?ndacului de Colorado, preg?te?te o infuzie de p?trunjel (5 litri de ap? la 150 g p?trunjel proasp?t, tocat) cu care strope?te plantele, dar ?i alte ?trucuri”, precum cultivarea printre r?ndurile de cartof, v?n?t?, ardei sau ro?ii a plantelor de hrean, coriandru sau g?lbenele, ce creeaz? repelen?? pentru d?un?tor. Pe vegeta?ie strope?te culturile cu infuzie de g?lbenele sau ceai de mu?tar s?lbatic.?Bioinsecticid ?i din Ucraina?Din acest an, are ?n testare un bioinsecticid pe baz? de microorganisme, fungi ?i bacterii, recomandat pentru distrugerea p?ianjenului acarian, G?ndacului de Colorado, afidelor, fluturelui alb al verzei, cydia, moliilor, omizilor frunzelor etc. ?L-am aplicat pe o parcel? de 20 ari cu cartofi mov, iar rezultatele au fost peste a?tept?ri”, a sus?inut fermierul.TRATAMENTE CU PELIN ?I TUTUN?A ?nv??at de la Costel V?n?toru s? prepare ?i s? foloseasc? un amestec de pelin ?i tutun cubanez, ca bioinsecticid. Vasile M?tr??oaie pune la fiert separat trei p?r?i ap? ?i o parte pelin, apoi alte trei p?r?i ap? ?i o parte tutun cubanez. ?n final, le amestec?, ob?in?nd un concentrat. La 10 litri ap? adaug? 300 g de concentrat (pelin ?i tutun cubanez) ?i cu atomizorul strope?te de c?te trei ori preventiv toate culturile, pentru trip?i ?i acarieni.Pentru a afla ?i alte trucuri utile ?n legumicultur?, click AICI ?i urm?re?te canalul nostru de youtube La gr?dina Ritei!?n pia?a central? din Suceava am ?nchiriat trei tarabe ?i vindem cam 300 kg de legume la zi. Pre?urile sunt excelente: 7 lei kilogramul de gogo?ari, 4-5 lei/kg tomatele. Problema este c? oamenii nu au baniVASILE M?TR??OAIEFermier din SuceavaCum protej?m culturile de atacul afidelor? Emil GEORGESCU 26 octombrie 2020 Cerealele de toamn? ?i rapi?a sunt ?n pericol ?n toamnele lungi ?i c?lduroase. Revista Ferma v? ?nva?? cum s? proteja?i aceste culturi de afide ?i care sunt d?un?torii-surpriz?.un articol de EMIL GEORGESCU INCDA FunduleaP?n? nu demult, ?n practica agricol?, rare au fost situa?iile c?nd fermierii s-au confruntat cu un atac ridicat de afide la cerealele de toamn? sau la cultura rapi?ei. Au mai fost cazuri ?n care densitatea acestor d?un?tori a trecut de pragul economic de d?unare (PED) ?i fermierii au fost nevoi?i s? trateze culturile, dar, per ansamblu, nu se acorda importan?? afidelor ?n perioada toamnei. ? ?Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)P?DUCHELE VERDE AL PIERSICULUI ATAC? ?I RAPI?A??n toamna anului 2018, ?n zonele amintite, cultivatorii de rapi?? s-au confruntat cu un atac mai pu?in obi?nuit, cel al p?duchelui verde al piersicului (Myzus persicae). Atacul a fost tardiv, ?n ultima decad? a lui octombrie ?i prima decad? din noiembrie, fiind favorizat de temperaturile mult mai ridicate dec?t cele normale ?i de secet?.?n mod obi?nuit, aceast? specie polifag? de afide, era considerat? un d?un?tor secundar al rapi?ei, dar fermierii au fost surprin?i de densitatea foarte ridicat? a afidelor, ?nt?lnite pe fa?a inferioar? a frunzelor de rapi??. ?n momentul atacului, plantele de rapi?? erau dezvoltate normal, dar, ca urmare a densit??ii afidelor ?i a secetei, acolo unde nu s-a efectuat un tratament ?n vegeta?ie pentru combaterea acestui d?un?tor, plantele de rapi?? fie s-au uscat, fie au intrat sl?bite ?n iarn? ?i au pierit.??PROTEC?IE ?N 3 ETAPE?Iat? care sunt pa?ii pentru protejarea culturilor de rapi?? de atacul afidelor din toamn?, uneori chiar toamna t?rziu:Monitorizarea constant? a culturilor p?n? la sosirea sezonului rece;Aplicarea de tratamente. Se verific? lanul pentru a vedea dac? afidele sunt prezente numai la margine sau au p?truns ?i ?n interiorul solei.?n cazul ?n care afidele sunt prezente doar ?n zona marginal? a lanului ?i s-a dep??it PED-ul, tratamentul se efectueaz? doar pe bordur?, pe l??imea unei ma?ini de stropit sau dou? l??imi, dup? caz. Dac? s-a constatat dep??irea PED-ului ?i ?n interiorul lanului, atunci tratamentul se face pe toat? sola.? P?duchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapi??Toamna, tratamentele se efectueaz? c?nd mai mult de 20% din plantele de rapi?? analizate sunt atacate de orice fel de afide. De asemenea, trebuie ?inut cont ?i de prognoza meteorologic?. Dac? este anun?at? r?cirea vremii ?i ploi ?nsemnate cantitativ, tratamentul nu se justific?. ?n schimb, dac? temperaturile r?m?n ridicate ?i este secet?, iar PED-ul este dep??it (mai mult de 20% din plante fiind atacate), atunci se recomand? efectuarea tratamentului.3. Folosirea de substan?e active, translaminare. Acum doi ani a existat o problem? cu tratamentele pentru combaterea afidelor la rapi??. Plantele erau dezvoltate, coloniile de afide afl?ndu-se pe fa?a inferioar? a frunzelor. ?n acest caz, frunzele pot ac?iona ca un fel de umbrel? pentru afide, iar insecticidele de contact pot avea eficacitate redus?. Pentru a evita aceast? situa?ie, se recomand? utilizarea unor substan?e active, local sistemice, translaminare, care ac?ioneaz? asupra d?un?torilor afla?i pe ambele fe?e ale frunzelor.?CEREALELE DE TOAMN?, ?N PERICOL??n cazul cerealelor de toamn?, atacul afidelor este periculos, deoarece acestea pot fi vectori pentru transmiterea virozelor, cea mai periculoas? fiind ?ng?lbenirea ?i piticirea orzului (Barley yellow dwarf virus). Ca ?i ?n cazul celorlal?i d?un?tori de toamn? ai cerealelor, atacul afidelor este favorizat de monocultur?. Plante de orz afectate de virusul piticirii ?i ?ng?lbenirii (Barley yellow dwarf virus), transmis de afideLa fel ca la rapi??, se efectueaz? sondaje ?n lan, iar la dep??irea PED (10 afide/plant?) se recomand? efectuarea unui tratament ?n vegeta?ie pentru combaterea afidelor. Aten?ie la realizarea sondajelor, trebuie mult? r?bdare ?i, mai ales, este necesar ca persoana care efectueaz? sondajul s? aib? o vedere foarte bun?.?PREVEN?IE ?N 3 PA?I?Putem s? prevenim atacul afidelor la cereale urm?nd trei pa?i:Efectuarea de tratamente necesareEvitarea sem?natului timpuriu, mai ales al orzului. ?n ultimii ani, de frica secetei, fermierii au devansat perioada de sem?nat al cerealelor de toamn?, uneori ?i cu o lun?. Exact acela?i lucru s-a ?nt?mplat ?i ?n acest an. ?n cazul toamnelor lungi sau foarte lungi, devansarea datei de sem?nat la orz, nu aduce profit ?n buzunarele fermierilor, din contr?.Distrugerea samulastrei de gr?u sau orz este o alt? m?sur? foarte important? care contribuie la sc?derea rezervei biologice.Acestea fiind spuse, v? urez o toamn? lini?tit?, f?r? surprize ?entomologice” nepl?cute ?n culturile de toamn?.?AFIDELE CEREALELOR?Cele mai periculoase specii de afide, care pot pune probleme cerealelor de toamn?, mai ales ?n anii seceto?i ?i c?lduro?i sunt: p?duchele ov?zului (Sitobion avenae), p?duchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis), p?duchele cenu?iu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), p?duchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum) ?i, ocazional, p?duchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum). Spaniolii au descoperit insecta care devoreaz? afidele, salv?nd culturile agricole! Click AICI ?i vezi despre ce insect? e vorba!?ATAC ?N PRIM?VAR? ?I TOAMNA?De regul?, atac mai ridicat al afidelor se ?nregistra ?n prim?var?, c?nd cerealele de toamn? se aflau ?n faza de ?nspicare sau la sf?r?itul prim?verii - ?nceputul verii, la cultura rapi?ei, c?nd fermierii vedeau colonii de afide pe silicve sau tulpini. Toamnele calde ?i secetoase au mai schimbat datele problemei. Anul trecut, de exemplu, fermierii din sud-estul ?i vestul ??rii s-au confruntat cu un atac mare al afidelor la sem?n?turile de gr?u ?i de orz.?Pericol ?n pesc?riile rom?ne?ti. ”Seceta ne-a afectat ?i pe noi” 25 octombrie 2020 Seceta din aceast? var? ?i-a spus cuv?ntul ?i ?n sectorul pisciculturii. Mai multe cresc?torii din ?ar? au fost nevoite s? suplimenteze sursele de ap?, pentru a putea r?m?ne pe ”linia de plutire”… Bine?n?eles, costurile fiind suportate 100% de piscicultori, pentru c? domeniul nu se ?ncadrez? la nici-un fel de subven?ii de la stat! Fermierul norocos din Drago?-Vod?! Marian MU?AT 25 octombrie 2020 - Daniel Rusu ??i pune ?tiin?a agronomic? ?n slujba agriculturii de un deceniu ?i jum?tate. Pentru el, sezonul 2019-2020 n-a fost nici u?or, nici reu?it, doar pu?in... norocos!C?l?r??eanul Daniel Rusu a ob?inut produc?ii mici, dar ceva mai bune dec?t al?i agricultori din zona sa. De aceea se consider? norocos. ?Produc?iile sunt sc?zute ?n zona noastr?, eu am avut porumb de 4.200 spre 5000 kg la hectar. De asemenea, la rapi??, sem?nat? pe 50 ha, m-am ?nchis pe 2.000 kg/ha, iar la gr?u (70 ha) cu pu?in mai mult de 2.000 kg/ha, cu toate c? ?n prim?var? plecase foarte bine, spre 5-6 tone la hectar. Seceta ?i diferen?ele de temperatur? au distrus multe dintre culturi! Fa?? de fermierii din zon?, nu pot s? m? pl?ng”, ne-a declarat fermierul. O alegere bun???n ferma lui de la Drago?-Vod?, o a?ezare risipit? ?n m?noasa c?mpie a B?r?ganului sudic, Daniel Rusu lucreaz? 280 de hectare. A sem?nat 15 ha de floarea-soarelui, dup? ce ?nfiin?ase cultura porumbului, alegere care s-a dovedit a fi una bun?, pentru c?, beneficiind de ploaie, plantele au crescut ?i s-au dezvoltat mult mai bine. Fermierul din C?l?ra?i a recoltat porumbul cu dou? combine, termin?nd lucrarea aproape de sf?r?itul lunii septembrie.?Start reu?it pentru cultura de rapi?? ?Imediat dup? recoltat, a avut timp ?i pentru a ?nfiin?a cultura de rapi?? pe 110 hectare, care a beneficiat din plin de precipita?ii, imediat dup? ce au ie?it sem?n?torile din c?mp. ?De mult nu am avut un start a?a de bun, plantele reu?ind s? r?sar? prin crusta format?. Acum rapi?a parcurge etapele de cre?tere ?i de dezvoltare normale”, a precizat inginerul agronom Daniel Rusu.Cultivatorul avea de g?nd s? semene la ?nceputul lunii octombrie, p?n? ?n prima decad? (?n epoca optim? de sem?nat), 30 de hectare cu orz ?i 100 ha cu gr?u, soiuri achizi?ionate de la compania Saaten Union. ?ntre timp a preg?tit patul germinativ pentru culturile de toamn?. Cert este c? terenul se prelucreaz? destul de greu dup? porumb.Cheltuieli mari cu repara?iile ???n agricultur? totul se scumpe?te, de la inputuri, ?ngr???minte, motorin? ?i p?n? la piesele pentru ma?inile ?i utilajele agricole, iar produsele noastre r?m?n la acela?i pre? sau chiar mai jos dec?t anul trecut. ?n ferm?, costurile medii de produc?ie pe hectarul cultivat se ridic? la 2.500 lei. De asemenea, cheltuim foarte mul?i bani pe repara?ii. ?i ca s? v? dau un exemplu, ?n var? am fost nevoit s? pl?tesc 60 mii de lei pentru repararea unui tractor, ceea ce mi s-a p?rut destul de mult”, a precizat fermierul. Daniel Rusu lucreaz? cu utilaje luate ?n leasing, dar ?i cu tehnic? agricol? veche. ?ntregul parc ar trebui modernizat. Ferma din Drago?-Vod? are urgent? nevoie de o nou? ?nzestrare tehnic? cu o combin?, cisterne, remorci de transport, cu o ma?in? pentru aplicat tratamente sau cu utilaje pentru prelucrarea solului.?Un proiect e?uat ??Trebuie s? v? spun c? am fost foarte dezam?git ?n leg?tur? cu accesarea fondurilor europene! Am depus un proiect european pentru modernizarea fermei, ?n valoare de 500 mii de euro. La analiza dosarului ?ntrunisem 59 de puncte din 65. Dar pentru c? au fost foarte multe solicit?ri, s-a m?rit baremul de la 65 la 75 de puncte. A?a c? dosarul meu nu a mai fost eligibil. Dup? ce am alergat foarte mult, am mai pierdut bani ?i timp de poman?!”, ?i-a ar?tat nemul?umirea cultivatorul din Drago?-Vod?.Daniel Rusu ?tie c? anii agricoli sunt din ce ?n ce mai dificili, dar trebuie s? fac? fa?? unor noi ?i noi provoc?ri. ?i nu-i u?or.V?NZARE DIRECT DIN C?MPA v?ndut produc?ia agricol? ob?inut? direct din c?mp, pentru c? nu are posibilit??i de stocare prin contracte ?ncheiate ?nainte (futures). ?Pre?urile sunt cele normale, reglate pe baza secetei accentuate: 690 de lei tona de gr?u, undeva la 1.600 lei tona de rapi?? ?i 700 lei cea de porumb”, spune Daniel Rusu.S? a?tep?i de dou? luni de zile, timp ?n care ??i vezi culturile pierind, s? se ?ntunece tot cerul, s? tune puternic ?i, c?nd colo, s? plou? doar 3 litri/mp - asta este defini?ia dezam?giriiDANIEL RUSU, T?n?r fermier din jud. C?l?ra?iun articol de Marian MU?ATVIDEO Portret de fermier – Investi?ie de 1,7 milioane euro ?ntr-o ferm? de g?ini 25 octombrie 2020?ntr-o nou? edi?ie a emisiunii ”Portret de fermier”, realizatorul Ovidiu Ghinea a fost ?n vizit? ?n jude?ul Giurgiu, unde a stat de vorb? cu inginerul zootehnist Aurel Enache, care, ?mpreun? cu b?ie?ii s?i, a deschis o ferm? de g?ini ou?toare. Investi?ia total? a ?nceput ?n urm? cu aproximativ doi ani, iar valoarea acesteia se ridic? la 1,7 milioane de euro. Povestea lor nu este una lipsit? de greut??i, iar ferma nu a ajuns nici acum pe profit, dup? cum o spun chiar ei. ?ntreaga poveste o pute?i afla, ?ns?, urm?rind materialul video de mai jos. ALIMENTARAA pornit ?n '90, f?r? team?, cu 10.000 de dolari de la al?ii, "c?nd nimeni nu ?tia nimic".26 oct, 2020 | "Poezia" de business a lui Sorin Minea, patronul Angst Pionierat, sport, distrac?ie. Sunt trei cuvinte pe care omul de afaceri Sorin Minea, proprietarul grupului Angst format din Angst Ro, Salsi Sinaia, Angst Bistro, le folose?te des atunci c?nd ??i spune “poezia” de business. Este printre pu?inii oameni de afaceri care s-a ?ncadrat pe banda antreprenoriatului imediat dup? revolu?ie ?i care s-a dezvoltat continuu p?n? ?n prezent. Care a fost ?ansa lui? O ?nt?lnire ?n Pia?a Universit??ii, la un miting, cu un fost coleg de clas? al so?iei ?i dorin?a unui antreprenor elve?ian, Urs Angst, prieten cu colegul, de a cump?ra oi din Rom?nia. Urmarea: “am ?nceput afacerea ?n 1990 ?i cred c? ?n procesarea c?rnii am fost primul privat. A fost o poezie”, conform spuselor lui Minea care, ?ntr-un final, nu a mai v?ndut nicio oaie omului de afaceri elve?ian. Aceasta pentru c?, ?n urma unei vizite pe care a f?cut-o ?n Elve?ia, la Angst, cei doi au g?ndit un mic atelier de preparate din carne pentru pia?a rom?neasc?. Primii bani pentru investi?ii - 10.000 de dolari, ?ntr-un plic elve?ian Minea a plecat a?adar din Elve?ia at?t cu planul de b?taie pentru noul atelier ?i ceva know-how c?t ?i cu un plic ?n care erau banii necesari demar?rii afacerii - 10.000 de dolari de la care a pornit compania, ajuns? ?n 2019 la aproximativ 30 de milioane de euro ?n total pentru grupul care a revenit, de anul trecut, ?n totalitate familiei sale. La scurt timp, medicul veterinar Sorin Minea instalase unitatea de procesare ?ntr-un spa?iu de 178 de metri p?tra?i, ?ntr-un fost punct de sacrificare din Buftea, unde se afl? ?i acum fabrica Angst. De acolo au plecat pe pia?a liber?, ?ntr-un Gostat din Amzei, primele mezeluri ale primului juc?tor din industria c?rnii procesate - pate de ficat, mu?chi Montana ?i crenvur?ti gro?i Servelas. ?n a doua tran?? de marf?, fabrica Angst inclusese deja ?i prima ?unc? de Praga fabricat? ?n Rom?nia. Toate se vindeau ca p?inea cald?, ?n jum?tate de or?-o or?. “C?t am stat ?n Elve?ia, cred c? o s?pt?m?n?, a venit aceast? idee de a crea un mic atelier (de procesare a c?rnii - n.red), Urs av?nd acolo o firm? de procesare a c?rnii. M-a ?ntrebat de c??i bani aveam nevoie ?i i-am zis 10.000 de dolari. Nu ?tiu de ce i-am zis suma aceasta. C?nd am plecat, mi-a dat un plic cu 10.000 de dolari ?i mi-a spus s? ?ncep afacerea. Pentru el era o sum? neglijabil?, dar pentru mine era enorm. (...) ?i a?a a ?nceput”, poveste?te antreprenorul care se ?ntreab? ?i acum ce turnur? ar fi luat business-ul lui f?r? suportul lui Urs Angst. Primele re?ete, dar ?i mare parte dintre cele care au urmat, primul tehnolog ?i primele cuno?tin?e despre o unitate de procesare a c?rnii au venit din Elve?ia. “Cea mai mare bucurie a mea fost c?nd am reu?it s? r?scump?r toat? firma de la partener pentru c? acesta a dorit s? se retrag? cu banii ?i profitul aferent. Dup? cum am spus, atunci c?nd am ?nfiin?at firma, nu m? pricepeam la afaceri. ?n clipa c?nd am semnat actele a fost primul moment ?n care am g?ndit c? am f?cut ceva. Am sim?it c? pot dovedi c? sunt ?n stare s? m? dezvolt singur. C?nd ai un partener puternic ?n spate, nu po?i s? iei direc?ia pe care o dore?ti. Trebuie s? o accepte ?i el. Poate momentul de dezvoltare a fost ?ncetinit, poate m? dezvoltam altfel singur, poate c??tigam, poate pierdeam”, rememoreaz? Sorin Minea, care s-a confruntat foarte repede ?i cu prima pierdere venit? chiar din primele v?nz?ri. ?eap? pentru “capitalistul veros care vrea s? ia banii oamenilor muncii” Pe vremea aceea, dup? cum spune acesta “nu erau magazine private ?i nici contracte” ceea ce a transformat primul venit al companiei ?n prima “?eap?”. “Frumos a fost c?nd am ?ncercat s? iau banii de la Gostat, de la Agricomex, ?i m-am dus la directorul de atunci care mi-a spus c? sunt un capitalist veros ce vrea s? ia banii oamenilor muncii. A?a c? nu mi-a mai pl?tit marfa niciodat?. Au fost 50.000 de lei ?ntr-o prim? etap?, iar datoria total? pe care nu am recoperat-o a fost de 500.000 de lei. Noroc c? ?ncepusem s? d?m ?i altor magazine”, poveste?te Minea care s-a confruntat, la ?nceput de drum, ?i cu o alt? nedreptate - a cump?rat cl?direa unde func?ioneaz? ?i ast?zi fabrica Angst, pentru “o sum? uria??”. L-a ajutat ?ns? pentru c? “i-a dat o direc?ie”. “?n 1992 am identificat cl?direa unde suntem acum. Era ?nceput? pe vremea lui Ceau?escu, dar neterminat? ?i p?r?sit?. Apar?inea Ministerului Agriculturii ?i era prins? ?n contabilitate, ?mpreun? cu terenul, la 38.000 de dolari, iar la licita?ie au cerut 980.000 de dolari”, rememoreaz? patronul Angst. Primele restructur?ri Au urmat ?i alte investi?ii ?n modernizare ?i primul an cu plus ?n bilan?, ?n 1993. Compania se dezvolta cu bani de la partenerul elve?ian, dar c??tiga ?i “ceva bani din v?nzare”, ?ns? practicile angaja?ilor din top management trezeau suspiciuni. ?A venit ?i prima restructurare ?n sensul c? a trebuit s? concediez to?i directorii, cotabilii. To?i aveau mult mai mul?i bani dec?t mine, pentru c? mie nu mi se ?ntorceau banii niciodat?. Atunci am creat firma care func?ioneaz? acum. A fost pionierat”, mai spune antreprenorul care a trebuit s? fac? fa?? ?i practicilor comerciale neloiale specifice acelei vremi - ?paga. “Noi aveam bani s? cump?ram carne. Cump?ram ?i 300 kg pe zi, dar aveam zile c?nd nu aveam ce cump?ra pentru c? erau firme de stat de la care luam. Se f?ceau ?i blaturi. (...) ?paga era sf?nt? ?n Rom?nia, h?rtii, autorizatii, orice aprobare se d?dea dup? obiceiul neamului, cu m?inile pline de pachete ?i plicuri”, mai spune Minea, care a tr?it ?i un altfel de business. Business “ca o poezie” cu amenzi pentru c? nu avea dosarele legate cu sfoar? Pentru c?, spune Minea, la ?nceputul anilor 90, “nimeni nu ?n?elegea nimic”, lucrurile erau frapante chiar ?i pentru un om care tr?ise cu absurdul din comunism. “La o pia?? liber?, primul lucru care m-a ?ocat a fost faptul c?, dac? vindeam ?n dolari, nu trebuia s? pl?tesc impozit. Al doilea lucru a fost c?nd, la primul control, am luat amend? pentru c? nu aveam dosare legate cu sfoar?. Iar dup? aceea faptul c? nu existau contracte, materia prim? era o poezie, nu ?tiai nimic din ceea ce faci, totul era de genul hai s? vedem ce o s? ias?, cel pu?in ?n produc?ie. Magazinele func?ionau c?t de c?t. La negru, dar func?ionau”, apreciaz? Minea, care crede c? ?n Rom?nia “pia?a liber? concuren?ial? este ?i acum ceva abstract”. “Primii care au intrat ?n produc?ie erau cei care au lucrat ?n industria c?rnii ?n perioada comunist? ?i care au avut grij? s? denatureze pia?a. Au transformat-o ?n cu totul altceva dec?t ?n pia?? liber?”, mai spune Minea care a traversat toat? acea perioad?, dar mai ales primele clipe ale afacerii, f?r? niciun fel de team?. Investi?ii de 10-15 milioane de euro ?n produc?ie ?i retail. Magazinele l-au ?inut ?n joc C?t despre activitatea de retail, pia?? pe care omul de afaceri a intrat ?ntr-o perioad? ?n care antreprenorii preferau ?n general s? r?m?n? la business-ul de baz?, Minea sus?ine c? l-a ?inut ?n joc. Iar marea piedic? ?n dezvoltarea magazinelor a fost lispa de bani, ?n contextul ?n care Angst a investit aproape tot ce c??tiga. ?n total, 10-15 milioane de euro, dup? cum apreciaz? proprietarul. “?n anii 90, atunci c?nd l-am ?nt?lnit pe Urs Angst, acesta mi-a povestit despre situa?ia din Elve?ia unde supermarketurile st?p?neau pia?a ?i c? ?n negocierile cu ele nu c??tigi niciun ban. Atunci mi-a venit ideea unui lan? de magazine. Problema era c? nu aveam experien??. (...) ?n plus, banii au fost mereu problema. Nu am putut acumula, tot ce am produs am investit ?i reinvenstit ?n fabric?, retail... F?ceam totu?i pionierat ?i pot spune c? fiecare direc?ie ?n care m? duceam constituia o oportunitate ?i un mod de a face ce imi place, de a m? distra. Niciodat? nu am f?cut ceva ce nu imi place”, explic? patronul Angst. Acesta a ajuns la o re?ea de peste 20 de magazine proprii pe care a renun?at s? le mai opereze ?n 2011, c?nd a ?ncheiat un parteneriat cu Carrefour care le-a integrat ?n franciza Express. Ulterior, ?n?elegerea cu Carrefour a c?zut, iar Angst a decis s? v?nd? magazinele c?tre Mega Image care a preluat, ?ntr-un final, 19 unit??i, urmare a unei decizii a Consiliului Concuren?ei. Trei magazine au ajuns astfel la Annabella. Planuri de revenire ?n retail “?mi pl?ceau magazinele c?t mai mari”, spune Minea care a trebuit s? lupte cu for?a lan?urilor interna?ionale pe picior de inegalitate, dar a c??tigat un loc privilegiat ?n pia??. “Eu am spa?ii cump?rate, am ?i magazinele mele mari, dar am f?cut o afacere cu Mega Image. Am standurile mele ?nchiriate (?n cadrul unit??ilor Mega Image n.red) pe termen lung ?i nu am de g?nd s? concurez cu vreun supermarket sau hypermarket. Nu este direc?ia spre care vreau s? m? duc”, explic? patronul Angst, care are din nou planuri de dezvoltare pe acest segment. De altfel, anul trecut a inaugurat un prim magazin pe un concept pe care vrea s? ?l dezvolte acum – magazine de 150-200 de mp ?n spa?ii ?nchiriate unde s? comercializeze produse fabricate de fabricile Angst, inclusiv ready-to-eat. “A? fi avut 3-4 magazine acum. Am deja dou? spa?ii, un magazin este aproape gata ?i altul ?n renovare. Dar a venit pandemia”, explic? omul de afaceri potrivit c?ruia investi?ia ?ntr-un astfel de magazin ajunge la 30-50.000 de euro. ?i a venit pandemia Criza generat? de noul coronavirus a prins grupul Angst ?n investi?ii: planul era s? schimbe instala?iile de frig ?i s? reconstruiasc? fabrica de ready meal de la Buftea, care a ars ?n 2018. Investi?ia ?n reconstruc?ie ajunge la 800.000 de euro, din care 300.000 de euro au fost cheltui?i deja, dar dup? finalizare ar permite Angst o produc?ie de 7-9 tone pe zi, aproape c?t era ?i ?nainte de incendiu ?i de c?t ar ?nghi?i pia?a. Acum, Angst produce doar 3 tone pe zi, ?ntr-o arip? a fabricii vechi. Afaceri ?n sc?dere, dar profitabile Iar aceasta nu este singura problem?. Potrivit lui Minea, urmare a crizei covid, grupul pe care ?l conduce a redus num?rul de angaja?i cu aproximativ 60 din 700, a redus salariile din top managementul companiei, inclusiv pe al s?u, dar ?i produc?ia ?i timpul de lucru ?n produc?ie de la 6 la 5 zile. La Angst, sc?derea de produc?ie a fost de 10-15%, cauzat? ?n mare parte de ?nchiderea ?i ulterior reducerea activit??ii ?n HORECA. Pe zona de crud-uscate, segment produs de Salsi Sinaia (companie pe care Minea a preluat-o recent de la SIF Muntenia - n.red), v?nz?rile ?i-au revenit acum, dup? o sc?dere la ?nceput de pandemie, ?n timp ce segmentul de ready-meal gestionat prin Angst Bistro este ?ntr-o u?oar? cre?tere ?i urmare a sc?derilor la raioanele de v?nzare asistat?. “Dac? nu f?ceam o restructurare real?, aveam probleme mari. Nu sunt pe pierdere, sunt ?nc? pe profit, dar ca cifr? de afaceri am sc?zut, iar costurile au crescut. Nu v?d ?ns? viitorul ?i asta m? deranjeaz? cel mai tare. Nu v?d cum va evolua, c?t va dura pandemia, iar consumatorul s-a schimbat mult... dar sper c? va trece ?i asta”, conchide Minea care are cheltuieli tot mai mari cu materialele de protec?ie, inclusiv cu testele de depistare a infect?rii cu Covid-19 pe care le va face angaja?ilor pe cheltuiala companiei. C?t despre angaja?ii care nu mai lucreaz? pentru grup, omul de afaceri sus?ine c? o parte dintre ace?tia au fost concedia?i, o parte sunt acas? ?n carantin? sau ?n situa?ii similare, iar o parte au plecat, atra?i de companiile de curierat care ofer? salarii bune ?n schimbul unei munci nu foarte dificile. Cu toate acestea, r?m?ne la ideea c? ?ntotdeauna sunt oportunit??i de afaceri, pe care “este bine s? le ?ii pentru tine” ?i c? “salturile se fac ?n perioada de criz? c?nd oamenii pro?ti clacheaz?, de?tep?ii se men?in, iar cei mai buni au o sclipire care ?i duce ?n direc?ia bun?”. A?adar, optimismul nu l-a p?r?sit pe Minea nici acum c?nd Covid-19 l-a propulsat ?ntr-o zon? ?n care “nu ?n?elegi”, a?a cum era la ?nceputul vie?ii de antreprenor. “Sunt stresat ?i mi-a fost fric?. Au trecut foarte multe luni ?i rom?nii au ?nceput s? devin? paranoici. Stresul este ?nfior?tor - c? mi se ?mboln?vesc oamenii ?i va trebui s? opresc produc?ia, c? m? ?mboln?vesc eu. Este o fric? abstract?, iar ?ntr-un stres din acesta nu vezi ziua de m?ine, nu ?tii ce trebuie s? faci, nu ?n?elegi”, poveste?te antreprenorul care consider? c? afacerile medii ?i mari din Rom?nia, spre deosebire de cele din restul UE, au fost ajutate “doar cu sfaturi la televizor”. ?nainte era o chestiune de incon?tien?? ?La ?nceput (?nceputul afacerii - n.red), nu am avut niciun fel de team?. Era o chestie de incon?tien??”, mai poveste?te patronul Angst. Explica?ia lui? “Ideea era c? nu ?n?elegeam nimic, nici cum s? fac afaceri, nici cum s? fac un contract. Totul era un joc, un sport, sau cel pu?in a?a am perceput eu atunci. Era jocul de dup? Revolu?ie. Eram democra?i”. Afacerile ?i problemele serioase au ?nceput mult mai t?rziu, crede ?ns? Minea. Dar chiar ?i a?a, dac? prive?ti prin ochii lui tr?g?nd de timp ?nainte ?i ?napoi, consta?i c? multe lucruri nu s-au schimbat defel. Nici ?n ceea ce prive?te structura sa ca om, nici din punct de vedere al strategiei lui de business, cele dou? fiind indisolubil legate. Angst s-a pozi?ionat mereu ca un brand cu produse de calitate. Nu a mers pe ideea de pre? mic ?i volume mari. Iar una dintre explica?ii o po?i citi printre r?nduri, atunci c?nd antreprenorul vorbe?te despre el ?i produsele pe care le-a lansat. “?n 93 sau 94 cred am fost primul pe pia?? care a scos MDM-ul (carne separat? mecanic - n.red) ?i tot pe atunci am scos ?i coloran?ii. A fost o idee prea nou? ?n epoca ?n care tr?iam, pentru c? atunci nu se vorbea despre aditivi ?i despre E-uri , dar am sim?it c? trebuie s? o fac ?i a?a a r?mas. Eu ?ntotdeauna am avut pre?urile mai mari. Astfel, f?c?nd produse scumpe, nu am profituri foarte mari, dar fac ceea ce imi place. ?nainte de a fi lansate, toate produsele sunt gustate de management. Dac? nu ne plac, ?n special mie, nu intr? ?n fabrica?ie”. Iar dac? te ?ntorci la dorin?ele lui de la ?nceput de drum, lucrurile sunt ?i mai clare. Lui Sorin Minea ?i place sportul - a practicat nata?ia, iar acum tirul - iar pentru el afacerea este tot un sport pe care nu ?l po?i face dac? nu ai “dorin?? ?i pl?cere”. “Mi-am promis c? o s? ?ncerc s? dovedesc c? afacerea este totu?i un sport, ai nevoie de dorin?? ?i de pl?cere. Mi-am promis c? o s? r?m?n la fel ?i cred c? am reu?it. (...) Nu am dorit niciodat? mai mult dec?t am. Am vrut doar s? fac ce ?mi place, a?a am fost crescut. Secretul este s? faci ceea ce ??i place”. ?ocul proprietarului unei crame care trimitea marf? p?n? ?i ?n China: ?V?nz?rile au sc?zut la jum?tate” 24 octombrie 2020, Daniel Dancea ?Veniturile s-au redus considerabil pentru c? o mare parte din pia?a de desfacere a disp?rut. Nu mai pot fi organizate festivaluri, livr?rile c?tre HoReCa au sc?zut considerabil, iar Asia a redus importurile de vin din zona european?, odat? cu declan?area pandemiei de COVID-19. Practic, cramele mici func?ioneaz? la limita supravie?uirii ?i este greu de crezut c? vor rezista ?n acest fel, pe termen lung”, arat? reprezentan?ii Cramei Dealul Dorului, din Silagiu, jude?ul Timi?. Proprietarii cramei arat? c? ?n perioada februarie 2020 -septembrie 2020 v?nz?rile au sc?zut cu aproximativ 50 la sut?, singurele puncte de v?nzare care au r?mas ?n picioare fiind magazinele proprii ?i supermarketurile, dar ?i aici s-au ?nregistrat sc?deri. Doru Hursasciuc, proprietar al unei crame din Timi? FOTO Crama Dealul Dorului Proprietarul unei crame din jude?ul Timi?, care avea contracte de livrare a vinurilor inclusiv ?n China, sus?ine c? pandemia i-a afectat drastic v?nz?rile, for??ndu-l s? deschid? un magazin online. ?Perioada verii ?i ?nceputul de toamn?, de obicei, aduceau o activitate de nedescris ?n cram?. Eram solicita?i la numeroase festivaluri, livram c?tre China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem ?oca?i de aceast? lini?te. Este dificil s? rezi?ti ?n asemenea condi?ii, mai ales c? activitatea restaurantelor a fost restr?ns? ?i mai mult dec?t era. Cea mai important? pierdere este a pie?ei asiatice, despre care nu ?tim dac? vor mai fi reluate leg?turile comerciale“ sus?ine Doru Husarciuc, proprietarul cramei Dealul Dorului, din Timi?. Reprezentan?ii cramei au mai anun?at c? pentru a acoperi pierderile au deschis un magazin online, aceasta fiind ?cea mai logic? mi?care ?n condi?iile actuale”.Produc?torul francez de mal? Soufflet a f?cut profit de 17 mil. lei, plus 7%, la afaceri de 255 mil. lei. Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 86 litri ?n Rom?nia Laurentiu Cotu 26.10.2020, Soufflet Malt Rom?nia de?ine o fabric? de procesare a orzului ?n jude?ul Buz?uSoufflet Malt, cel mai mare produc?tor de mal? (unul dintre principalele ingrediente pentru bere) din Rom?nia, a raportat pentru 2019 cu o cifr? de afaceri de aproximativ 255 mil. lei (53,8 mil. euro), ?n cre?tere cu 7,5% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?pania a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 17 mil. lei (3,6 mil. euro), mai mult cu 7% fa?? de anul precedent, c?nd c??tigul net al Soufflet Malt Rom?nia a fost de aproape 15,9 mil. lei (3,4 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns ?n 2019 la un num?r mediu de 25 de angaja?i.Berarii Rom?niei: Pia?a berii a sc?zut cu 7% ?n primele ?ase luni. Tendin?a de sc?dere exist? ?n continuare. A fost o var? normal? meteorologic, ?ns? clientul a schimbat op?iunile de consum, a mers ?n mic? m?sur? la terase ?i consumul s-a mutat acas? Florentina Ni?u 25.10.2020, Industria berii, o pia?? evaluat? la un miliard de euro, va ?nregistra o sc?dere ?n acest an pe fondul ?nchiderii temporare a unit??ilor HoReCa din cauza epidemiei de COVID-19, sus?in reprezentan?ii Asocia?iei Berarii Rom?niei. Declinul vine dup? ce ?n ultimii ani pia?a a cunoscut o revenire dup? criza din 2008-2009 ?i exodul rom?nilor ?n str?in?tate au t?iat o bun? parte din consum.?Evenimentele foarte mari nu s-au mai ?inut, Campionatul European de Fotbal a fost am?nat pentru 2021, iar astfel nu am mai avut consumatori ?i va exista o sc?dere a pie?ei berii ?n acest an. Nu avem date pentru T3, dar pentru moment tendin?a de sc?dere. A fost o var? normal? din punct de vedere meteo, ?ns? clientul a schimbat op?iunile de consum, a mers ?n mic? m?sur? la terase ?i consumul s-a mutat acas?, ?n familie, ?n grupuri mai mici de personae, dar nu va recupera pierderile HoReCa. ?n primele 6 luni pia?a a sc?zut cu 7%”, a spus Julia Leferman, director general ?n cadrul Asocia?iei Berarii Rom?niei, la o conferin?? de pres?.Firma de panifica?ie Moara Cibin vrea s? fuzioneze cu produc?torul de dulciuri Amylon ?i ofer? 0,55 lei pe unitate pentru ac?ionarii care vor s? se retrag? Tibi Oprea 26.10.2020, Firma de panifica?ie Moara Cibin (simbol bursier MOIB), parte a grupului Boromir ?i produc?torul de dulciuri Amylon (simbol bursier AMY), care comercializeaz? produse sub brandurile Feleacul ?i Boromir, au convocat ac?ionarii pe 26 noiembrie 2020 pentru a aproba fuziunea, prin absorb?ie ?i inten?ioneaz? s? ofere ac?ionarilor Amylon care ??i vor exercita dreptul de retragere un pre? de 0,55 de lei pe unitate, potrivit unor rapoarte la Burs?.?Amylon ar urma s? fie societatea care se va dizolva f?r? lichidare cu trimiterea universal? a patrimoniului c?tre Moara Cibin.?Fuziunea ?i-ar produce astfel efectele ?ncep?nd cu 31 decembrie 2020. Un alt punct pe ordinea de zi a ac?ionarilor se refer? la majorarea capitalului social al Moara Cibin cu 2,8 mil. lei, p?n? la 13,5 mil. lei, prin emiterea a 27,8 milioane de ac?iuni noi cu valoarea nominal? de 0,1 lei.? Pandemia de COVID-19 a pus la mare incercare cramele mici Vinuri 25 Octombrie 2020 Cramele mici din Romania trec printr-o situatie dificila. Veniturile s-au redus considerabil pentru ca o mare parte din piata de desfacere a disparut. Nu mai pot fi organizate festivaluri, livrarile catre HoReCa au scazut considerabil, iar Asia a redus importurile de vin din zona europeana, odata cu declansarea pandemiei de COVID-19. Practic, cramele mici functioneaza la limita supravietuirii si este greu de crezut ca vor rezista in acest fel, pe termen lung. Crama Dealul Dorului din Silagiu, judetul Timis, a inregistrat in perioada februarie 2020 -septembire 2020 o scadere de aproximativ 50 la suta a vanzarilor. Singurele puncte de vanzare care au ramas in picioare sunt magazinele proprii si supermarketurile, dar si aici s-au inregistrat scaderi.“Perioada verii si inceputul de toamna, de obicei, aduceau o activitate de nedescris in crama. Eram solicitati la numeroase festivaluri, livram catre China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem socati de aceasta liniste. Este dificil sa rezisti in asemenea conditii, mai ales ca activitatea restaurantelor a fost restransa si mai mult decat era. Cea mai importanta pierdere este a pietei asiatice, despre care nu stim daca vor mai fi reluate legaturile comerciale“ sustine Doru Husarciuc, proprietarul cramei Dealul Dorului, din Timis. Pentru a acoperi aceasta pierdere, Crama Dealul Dorului a lansat recent magazinul online cramadealuldorului.ro. Aici, consumatorii de vin de calitate pot consulta oferta si pot comanda orice sortiment de vin, care exista pe stoc. Tot aici, este disponibila si gama MAESTOSO, care este destinata pentru consumul din HoReCa.“Sa lansam un magazin online, era cea mai logica miscare in conditiile actuale. Ne adresam celor care nu percep cina fara un pahar de vin. Le garantam produse de cea mai buna calitate. Suntem producatori locali si punem mare accent pe calitatea vinului. Limitam productia de struguri, inca din iarna, de la taierea vitei-de-vie, iar mai tarziu prin taiere in verde, astfel incat sa obtinem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioara a vinului! Doar cramele care intr-adevar vor sa obtina calitate fac aceasta limitare si ne bucuram ca noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a adaugat Doru Husarciuc.Livrarea se face in cele mai sigure conditii, fiecare sticla de vin este impachetata separat. Comenzile din Timisoara si imprejurimi beneficiaza de transport gratuit.Crama Dealul Dorului produce anual aproximativ 100.000 de sticle de vin. Podgoria este intinsa pe 17 hectare in productie si include urmatoarele soiuri de vita de vie: Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Riesling Italian si Muscat Ottonel. Pentru a dezvolta un proiect ambitios, in urmatorii doi ani vor mai intra in productie inca 26 de hectare de vita de vie cu soiurile de mai sus, dar si Feteasca Neagra si Sauvignon Blanc.Crama Dealul Dorului detine un spatiu generos sapat in inima dealului, unde vinurile sunt depozitate la temperaturi optime pentru maturare, asteptand momentul cel mai bun pentru a fi livrate clientilor. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACovid-19 va avea un impact de durat? asupra tendin?elor de consum meatmilk 26 octombrie 2020 Nandini Roy Choudhury, Consultant Senior la Future Market Insights (FMI), o firm? globala de cercetare ?i consultan?? de pia??, a examinat modul ?n care pare c? epidemia de coronavirus va reorganiza unele dintre cele mai populare tendin?e alimentare. Iat? concluziile analizei, publicate ?n European Supermarket Magazine.Ca eveniment tipic de ?leb?d? neagr?”, pandemia COVID-19 a luat lumea complet prin surprindere. Criza rapid? se desf??oar? astfel ?nc?t s? avem un impact redus asupra lan?ului alimentar global, iar pie?ele sunt relativ stabile.Cu toate acestea, situa?ia s-ar putea schimba ?n r?u, atunci c?nd panica provocat? de anxietate de c?tre importatorii de alimente pune st?p?nire pe mediul de afaceri sau m?surile de reten?ie legate de coronavirus ?mpiedic? deplasarea m?rfurilor lumii, spre locul unde sunt consumate.Panica, principalul inamic al pie?eiOdat? cu sosirea prim?verii, fermierii din emisfera nordic? ar trebui s? intre ?n sezonul de cre?tere a activit??ii, angajarea lucr?torilor, achizi?ionarea de semin?e ?i ?ngr???minte ?i preluarea comenzilor. Cu toate acestea, m?surile stricte pentru a preveni r?sp?ndirea COVID-19 descarc? unele dintre aceste eforturi.?n timp ce unele lucr?ri continu? cu o ?ntrerupere mic?, fermierii trebuie s? respecte cerin?ele de distan?are social? ?i comenzile de ?edere la domiciliu ?i pot fi protejate de reglement?rile privind siguran?a alimentelor.F2F ?i impactul lan?urilor de aprovizionare ?ntrerupte?nainte de pandemie, exper?ii din industria alimentar? ?i anali?tii de afaceri au prezis un impuls pentru proteinele ??pe baz? de plante, alternativele de carne, alimentele ecologice, b?uturile cu alcool sc?zut sau f?r? alcool ?i comportamentele de cump?rare bazate pe s?n?tate.Pe m?sur? ce ??rile afectate de COVID-19 trec la m?suri destinate s? opreasc? accelerarea pandemiei, incertitudinea se ?nv?rte ?n jurul disponibilit??ii ?i securit??ii alimentelor, care ar putea st?rni un val de restric?ii la export, dezechilibru ?ntre cerere ?i ofert? ?i cre?terea volatilit??ii pre?paniile de alimente ?i b?uturi cu facilit??i de produc?ie ?n ??ri cu cel mai r?u impact, cum ar fi China, SUA ?i Italia, dezvolt? ac?iuni de r?spuns ?i planuri eficiente de atenuare a riscului ?i de a face fa?? efectelor pandemiei. Pe de alt? parte, lan?ul de aprovizionare cu alimente este complet sus?inut, deoarece consumatorii privesc coridoarele pe jum?tate goale la supermarketuri ?i restaurante.Influen?a?i de statutul ”esen?ial”, guvernele permit distribuitorilor ?i angrosi?tilor locali de produse s? fac? minuni logistice, redirec?ion?nd ?nc?rc?turile de produse alimentare de la ?nchiderea afacerilor c?tre magazinele alimentare.Green Deal ?i noile orient?ri de consum?ns?, multe dintre cele de mai sus vor trebui s? ?in? cont de politica Greed Deal, care va bulversa lan?urile de aprovizionare, aduc?ndu-le, se sper?, definitiv, ?n zona sustenabilit??ii. Ca dovad?, iat?, Copa-Cogeca, asocia?ia de agricultori ?i cooperative din UE, consider? o astfel de idee ?ntr-o lumin? pozitiv?: ”Suntem de acord cu abordarea general? a politicilor Green Deal. ?ntotdeauna am subliniat c? PAC ofer? un instrument de sustenabilitate cuprinz?tor pentru sectorul agricol al UE”, a declarat pentru EURACTIV secretarul general al Copei, Pekka Pesonen. Mai mult dec?t at?t, Copa-Cogeca este de acord ?i cu noua politic? privind biocombustibilul. El a ad?ugat c? ”integrarea biocombustibililor ?n lan?urile de valori agricole europene func?ioneaz? ?n ambele moduri: ?mbun?t??e?te valorificarea biomasei pentru fermieri ?i al?i operatori, ?n timp ce ofer? o baz? de referin?? important? pentru sustenabilitate pentru biocombustibili. ?n cel mai bun caz, biocombustibilii ne permit s? ne stabiliz?m sistemele alimentare, s? le facem mai solide ?i mai rezistente ?mpotriva volatilit??ii pie?ei. Securitatea alimentar? a fost foarte concentrat? ?n timpul crizei COVID-19 ?n curs de desf??urare”, a subliniat el. Pornind de aici, este clar c?, mai ales ?n ??rile r?mase ?n urm? ?n privin?a adapt?rii la cerin?ele de mediu, cum este ?i Rom?nia, comportamentul de consum va fi modificat ?i mai mult, din cauza scumpirii alimentelor, asta, dac? nu se va recunrge la imprturi masive din zone de procesare care pot oferi pre?uri minime, la raft.Consumul la domiciliu, peste consumul ?n afara casei?n epoca COVID-19, consumul de m?ncare la domiciliu preia cultura popular? de luat masa, buc?t?riile prietenoase pentru a lua masa ?i conexiunile zilnice ale restaurantului, ca fiind consumul ?n afara casei – care genereaz? de obicei cea mai mare marja. Acum, acest consum a ajuns la un blocaj sus?inut.Efectul pandemiei asupra industriei mondiale a serviciilor alimentare devine din ce ?n ce mai mare. Pe l?ng? blocarea la nivel na?ional ?i norme stricte de distan?are social?, care duc la ?nchiderea temporar? a barurilor ?i a restaurantelor, o reac?ie xenofob? la focar a avut ca rezultat sc?derea abrupt? a afacerilor restaurantelor chineze, ?n special ?n S.U.A.Un efect domino al restric?iilor asupra c?l?toriilor aeriene, am?narea evenimentelor ?i a expozi?iilor comerciale, anularea planurilor de cin? ?i o sc?dere semnificativ? a rezerv?rilor au aruncat o umbr? ?ntunecat? ?n industria serviciilor alimentare. Pentru restaurantele mici, f?r? lan?, consecin?ele au fost devastatoare, atunci c?nd lucr?torii au pierdut ore din programul zilnic sau au fost concedia?i cu totul.Modific?ri comportamentaleDe?i este prea devreme pentru a prezice ce tendin?e sunt cel mai probabil s? creasc? p?n? la sf?r?itul pandemiei, consumatorii sunt mai susceptibili s? se comporte conservator ?i prudent ?i s? se bazeze pe alimente ?i b?uturi care ofer? familiaritate ?i confort.Un astfel de comportament va c?nt?ri foarte mult ?n v?nz?rile de alternative de carne pe baz? de plante, fructe de mare ?i produse cu ingrediente premium. ?n plus, pre?ul ridicat al acestor produse nu se potrive?te bine cu o posibil? criz? economic? ?i va marca revenirea masiv? la proteina animal? conven?ional?.Legumele ?i produsele accesibile pe baz? de plante vor continua s?-?i p?streze integritatea, ?n timp ce produsele lactate se bazeaz? pe o combina?ie c??tig?toare de atribute de confort ?i s?n?tate. Mai mult dec?t at?t, trebuie s? ac?ioneze responsabil, respect?nd un obiectiv comun comun privind securitatea alimentar?, siguran?a alimentelor ?i nutri?ia, dar ?i asigurarea unui r?spuns imediat la pandemie, f?r? a provoaca lipsuri nejustificate de produse alimentare esen?iale. ANGELICA F?DOR (PNL):"Guvernul sus?ine domeniul HoReCa, prin scutirea de impozitul specific p?n? la sf?r?itul anului" J.P. Politic? / 24 octombrie Deputata PNL Angelica F?dor a precizat c? Guvernul sprijin? afacerile din domeniul HoReCa care sunt afectare de valul epidemic. Astfel, Executivul a luat decizia de a scuti business-urile din zona ospitalit??ii de plata impozitului specific, conform news.ro."Operatorii economici din acest domeniu aveau obliga?ia de plat? a unui impozit specific pe activitate, ?ns? Guvernul PNL a luat hot?r?rea de a anula aceast? obliga?ie ?n perioada st?rii de urgen?? ?i ?n cea a st?rii de alert?. Acum, Executivul a prelungit acest ajutor pe care ?l acord? acestui sector de activitate p?n? la sf?r?itul anului. Ulterior, firmele din HoReCa vor beneficia de e?alonarea la plat? a datoriilor acumulate ?n lunile de criz? sanitar?, pe o perioad? de 12 luni", afirm? pre?edintele Comisiei pentru admnistra?ie public? din Camera Deputa?ilor Angelica F?dor, printr-un comunicat de pres?.Ea mai spus c? Ministerul Economiei desf??oar? un program de finan?are din fonduri nerambursabile tot pentru cei care activeaz? ?n zona ospitalit??ii."Sprijinul pentru aceast? industrie nu se opre?te aici. Programul de finan?are prin fonduri nerambursabile demarat de Ministerul Economiei, aflat deja ?n desf??urare, este un mijloc pentru cei care activeaz? ?n zona ospitalit??ii ?n vederea protej?rii ?i dezvolt?rii afacerilor ?n aceast? perioad? dificil? din punct de vedere economic. P?n? ?n momentul de fa?? au fost demarate primele dou? m?suri de finan?are: programul de microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile- unde au aplicat peste 29000 de firme ?i programul de granturi pentru capital de lucru- unde au depus cereri de finan?are, p?n? ?n momentul de fa??, peste 21000 de firme. Urmeaz? ca Ministerul Economiei s? porneasc? ?i ultima m?sur? din programul de finan?are, cea pentru capitalul de investi?ii, astfel ?nc?t cei 1 miliard de euro, bani aloca?i ?ntregului plan de finan?are, s? intre ?n economie", potrivit comunicatului de pres?.De asemenea, deputata PNL spune c? Guvernul discut? permanent cu reprezentan?ii oamenilor de afaceri ?i caut? noi solu?ii de sprijin pentru mediul de business."Cu toate acestea, este nevoie ca to?i rom?nii s? respecte normele de protec?ie sanitar? luate de Executiv pentru ca nivelul de infectare s? scad? ?i astfel s? ne protej?m s?n?tatea ?i s? ajut?m afacerile din domeniul ospitalit??ii s? reporneasc? ?n zonele unde au fost ?nchise din cauza nivelului crescut de infectare", atrage aten?ia F?dor.C?lin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group: Opera?iunile de livrare au ajuns s? contribuie cu aproape 50% la business, fa?? de 11% la ?nceputul lui 2020. Pandemia a schimbat fundamental lumea a?a cum o ?tiam: Cristina Ro?ca 24.10.2020, C?lin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group: ?n acest moment, a?tept?m noi direc?ii de la autorit??i pentru a cunoa?te exact regiunile ?i ora?ele ?n care putem func?iona, av?nd ?n vedere cre?terea num?rului de cazuri de COVID-19. Ca urmare a disfunc?ionalit??ii temporare a restaurantelor, impactul se vede automat ?i ?n v?nz?ri, ?nregistr?nd la nivel de grup o sc?dere de 31,6% comparativ cu aceea?i perioad? a anului precedent. ? Grupul de restaurante Sphera Franchise Group de?ine francizele KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery ?i Taco Bell ?n Rom?nia ?i dezvolt? brandul KFC ?i ?n Republica Moldova ?i Italia ??Este vorba de un total de 156 de restaurante, dintre care dou? dincolo de Prut, 17 ?n Italia ?i restul ?n Rom?nia ??La nivelul anului trecut, compania a ob?inut v?nz?ri de pu?in peste 950 mil. lei, plus 24% ???n primul semestru din 2020, sub impactul pandemiei de COVID-19, businessul a sc?zut cu aproape o treime la circa 305 mil. lei.?A fost nevoie s? ne adapt?m rapid, at?t strategia de business, c?t ?i planurile de expansiune, pentru a putea func?iona ?n cele mai bune condi?ii ?n fiecare dintre etapele pandemiei“, spune C?lin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.La nivel de branduri, pentru KFC au existat ?nt?rzieri de 3-6 luni ?n ceea ce prive?te planurile de dezvoltare. De exemplu, deschiderile planificate ini?ial ?n martie-aprilie au avut loc ?n iulie - august, pentru c? grupul a fost afectat direct de ?nchiderea restaurantelor, precum ?i de ?nchiderea sau suspendarea activit??ii centrelor comerciale active sau ?n curs de deschidere. ?Dar Sphera Franchise Group este o companie stabil?, cu branduri puternice ?n portofoliu, capabile s? se adapteze rapid la noile condi?ii de func?ionare. De asemenea, av?nd ?n vedere noul context socio-sanitar, ne-am reorganizat ?i la nivel logistic ?i am implementat o serie de extra m?suri de siguran??.“ To?i angaja?ii au fost dota?i cu m??ti, m?nu?i de protec?ie ?i viziere, au fost amplasate sticle de dezinfectant ?n zonele caselor de marcat, iar toate suprafe?ele din buc?t?rii ?i din restaurante se dezinfecteaz? periodic.Cum va ar?ta comer?ul viitorului? Urm?torii 5-10 ani vor duce la o migrare de la magazinul tradi?ional, la un model de business omnichannel, un mix de on ?i offline, cu focus pe digitalizare 25.10.2020, Cristina Ro?ca omer?ul, ?n special cel cu dominant? alimentar? dar nu numai, este unul dintre sectoarele care a pariat cel mai rapid ?i hot?r?t pe digitalizare ?i tehnologie ?n ultimii ani, motiv pentru care au ap?rut pe plan local platforme de livrare la domiciliu ?i magazine online, sisteme de pl??i contactless - cu cardul, telefonul sau chiar ceasul -, case de marcat de tip self-checkout precum ?i multe alte instrumente pe care consumatorii nu le v?d, poate, cu ochiul liber, dar de care beneficiaz?.Investi?iile ?n domeniu sunt multiple, de la sisteme de management al stocurilor, la carduri pentru fidelizarea clien?ilor ?i inteligen?? artificial?. Astfel, indiferent de tipul de comer?, tehnologia ?i digitalizarea au devenit indispensabile pentru o bun? func?ionare a businessurilor.??n ultimii ani, tendin?a de digitalizare a tranzac?iilor s-a observat mult mai pregnant ?n sectorul de retail fa?? de alte sectoare. Prin eforturile sus?inute ale comercian?ilor, b?ncilor, furnizorilor de servicii digitale, integratorilor ?i ale emiten?ilor de carduri, consumatorii au ?nceput s? utilizeze din ce ?n ce mai mult op?iunile de plat? moderne (cu cardul, telefonul mobil sau ceasul), beneficiile utiliz?rii acestora surclas?nd confortul dat de utilizarea numerarului“, spune Costin Moga, sector head retail & services ING Bank Rom?nia.Iar ?n contextul pandemiei, toate aceste instrumente au f?cut posibil? nu doar o func?ionare normal? a lan?urilor de supermarketuri ?i hipermarketuri, ci ?i o adaptare rapid? la m?surile sanitare ?i de distan?are impuse de o asemenea perioad?.Magazinele alimentare au fost printre pu?inele care au func?ionat continuu ?n 2020, de multe ori cu motoarele turate la maxim, pentru a face fa?? cererii crescute de alimente de baz?, produse de ?ngrijire personal? ori a locuin?ei. Mai mult, pe l?ng? magazinele fizice care au avut por?ile deschise, opera?iunile online ale marilor retaileri au fost pe val ?n acest an ?n contextul ?n care mul?i oameni au vrut s? minimizeze contactul uman sau timpul petrecut ?n afara propriei locuin?e, cel pu?in ?n primele luni ale st?rii de urgen??.?n acele luni, mul?i oameni au comandat pentru prima dat? alimente online ?i odat? ce acest pas a fost f?cut, ei s-au ?ntors pentru o nou? sesiune virtual? de shopping.?Poate una dintre cele mai spectaculoase modific?ri ?n sectorul retail din ultima perioad? a fost dezvoltarea de canale alternative at?t pentru achizi?ia de bunuri, c?t ?i pentru livrarea acestora c?tre client. Majoritatea comercian?ilor au ?ncheiat parteneriate cu companiile de curierat, care permit at?t acoperirea la nivel na?ional, c?t ?i reducerea timpului de livrare chiar ?i p?n? la 2 ore“, adaug? Costin Moga, sector head retail & services ING Bank Rom?nia.Ioana Ilie-Dobre, director general al platformei de livr?ri Bringo, de?inut? de grupul francez Carrrefour, spune c? ?n contextul creat de COVID-19, comer?ul online a cunoscut o cre?tere considerabil?. ?n v?rful pandemiei, num?rul de comenzi plasate pe zi pe Bringo a ajuns s? fie de p?n? la 10 ori mai mare dec?t ?n perioada anterioar?.?Motivele pentru a face cump?r?turi online ?nainte de pandemie au fost cele de confort ?i economie de timp. Asta s-a schimbat radical ?n timpul st?rii de urgen??, oamenii fiind nevoi?i s? apeleze la platforme de online shopping at?t din cauza restric?iilor de deplasare, c?t ?i din team? pentru s?n?tatea lor.“Cump?r?turile online sunt ?n continuare un segment mic al ?ntregului comer? alimentar, ?ns? acesta a crescut accelerat ?n pandemie, ajung?nd undeva la 1%, conform unui studiu intern, spune ea.?Noi estim?m, ?ns?, c? segmentul de comer? alimentar online va cre?te ?n anii care urmeaz? cu un ritm accelerat, fiind foarte posibil s? dep??easc?, p?n? ?n 2025, 4% din totalul comer?ului alimentar.“ Prima schimbare mare pe care Ioana Ilie-Dobre spune c? a observat-o la consumatorul local a fost cre?terea accelerat? a co?ului mediu de cump?r?turi din magazine alimentare. ?n situa?ii normale, acesta este un indicator relativ stabil la nivel de magazin. ?i mai interesant este c? nici p?n? acum co?ul mediu nu s-a ?ntors la nivelul de dinaintea st?rii de urgent?. Ba chiar, odat? cu noile recorduri de cazuri noi de Covid-19, acesta a re?nceput s? creasc?. ?n acest co?, a crescut ponderea produselor de baz?, precum f?in?, ou?, lapte, drojdie.?Totodat?, dac? ?nainte de pandemie peste 50% din clien?ii no?tri preferau s? achite numerar, iar restul alegeau s? achite cu cardul bancar, odat? cu pandemia ?i preferin?ele clien?ilor s-au schimbat. Acum sub 30% dintre clien?ii no?tri aleg s? pl?teasc? cu numerar, 25% aleg?nd sa achite cump?r?turile chiar online, direct ?n aplica?ie.“ Executivul ING spune c? ?n cazul re?elei de supermarketuri Mega Image, de la ?nceputul anului, peste 80% din tranzac?iile efectuate cu carduri au fost contactless. ?n aceast? perioad? de distan?are social?, pl??ile contactless ofer? un confort suplimentar datorit? timpului redus de procesare a tranzac?iei (sub dou? secunde), dar ?i a minimiz?rii contactului fizic ?ntre card ?i terminalul POS, ?ntre pl?titor ?i casier.?Printre cele mai importante servicii lansate de ING ?n sectorul retail sunt: colectarea de numerar de la echipamente automate Cash 360 (?n cazul Carrefour), automatele self-checkout (peste 300 instalate ?n magazinele Mega Image), terminalele mPOS (peste 533 pentru Bringo, dintre care peste 200 au fost instalate ?n perioada martie-aprilie) ?i sistemul e-commerce multi-merchant (lansat ?n parteneriat cu Bringo ?n luna iulie 2020).“Reprezentan?ii Mega Image spun c? proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar ?n contextul generat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile ?i active ?n peste 80 de magazine. Planul de extindere continu?, iar p?n? la finalul anului acestea vor fi prezente ?n peste 100 de supermarket-uri.?Acestea au fost foarte bine primite, ceea ce confirm? faptul c? exist? deschidere din partea rom?nilor pentru inova?ii tehnologice de acest tip. De asemenea, pentru a se familiariza cu procesul, compania a alocat personal ?n fiecare unitate ?n care sunt disponibile casele de marcat, pentru a fi al?turi de clien?i ?i pentru a-i asista pe parcursul utiliz?rii acestora.“Re?eaua de peste 800 de magazine Mega Image are ?i serviciul propriu de livrare a cump?r?turilor online ?i a dezvoltat ?i extins parteneriatul cu eMAG, produsele fiind livrate ?n maximum 90 de minute prin platforma online Tazz by eMag. ?Aplica?ia mobil? a fost dezvoltat? ?ntr-un interval record, ?n mai pu?in de dou? luni, de la proiectare p?n? la utilizarea efectiv?.“ Toate aceste investi?ii au loc ?n contextul ?n care tehnologia va fi vital? ?n business pe viitor. Cum va ar?ta magazinul viitorului??n ultimii 2-3 ani, v?nz?rile online din Rom?nia au avut un ritm de cre?tere de peste 20-30% (potrivit raportului GPeC 2019), iar poten?ialul de digitalizare este ?n continuare foarte ridicat, crede Costin Moga, sector head retail & services ING Bank Rom?nia.?Pe m?sur? ce marile lan?uri comerciale vor reu?i s? promoveze v?nz?rile online ?i s? acopere c?t mai bine distribu?ia la nivel na?ional, utilizarea numerarului se va diminua gradual. Urm?torii 5-10 ani vor aduce o migrare de la magazinul tradi?ional (?n care clientul final caut? proximitate ?i echilibrul optim ?ntre valoare ?i pre?),?c?tre cump?r?turi eficiente (?n mediul online ?i offline), iar ?n final, la o experien?? unic? indiferent de canalul de achizi?ie, loca?ie sau de momentul cump?r?rii.“ Costin Moga, Sector Head Retail & Services ING Bank Rom?nia?Sectorul de retail ?n general se num?r?, ?n opinia dvs., printre cele care au fost cele mai deschise c?tre tehnologie ?i inova?ie? Ce rol au inova?iile digitale ?n strategia b?ncii??n ultimii ani, tendin?a de digitalizare a tranzac?iilor s-a observat mult mai pregnant ?n sectorul de retail fa?? de alte sectoare. Prin eforturile sus?inute ale comercian?ilor, b?ncilor, furnizorilor de servicii digitale, integratorilor ?i ale emiten?ilor de carduri, consumatorii au ?nceput s? utilizeze din ce ?n ce mai mult op?iunile de plat? moderne (cu cardul, telefonul mobil sau ceasul), beneficiile utiliz?rii acestora surclas?nd confortul dat de utilizarea numerarului.Utilizarea echipamentelor de management automat a numerarului, implementarea de automate de plat? de tip self-checkout, instalarea la nivel na?ional a echipamentelor de tip pickup box, precum ?i dezvoltarea serviciilor e-commerce sunt doar c?teva dintre proiectele implementate care vizeaz? utilizarea tehnologiilor de ultim? genera?ie. Acestea au ca scop ?mbun?t??irea experien?ei clien?ilor, dar ?i eficientizarea activit??ii opera?ionale a companiilor care activeaz? ?n sectorul retail.?n rolul s?u de promotor constant al serviciilor digitale, ING Bank Rom?nia ofer? solu?ii inovatoare de ?ncasare, de pl??i ?i de management al numerarului. Combin?nd flexibilitatea serviciilor dezvoltate local cu scalabilitatea aplica?iilor regionale, am reu?it s? ajungem la un nivel de 100% ?n ceea ce prive?te?utilizarea canalelor de pl??i electronice de c?tre clien?ii ING corporate, din divizia de Wholesale Banking. Integr?rile ?ntre sistemele financiar-contabile ale clien?ilor ?i sistemele ING au condus la eficientizarea activit??ii opera?ionale, automatizarea proceselor ?i cre?terea volumelor tranzac?ionate.?n special ?n segmentul de comer? alimentar, ?n ultimii zece ani, am contribuit la extinderea serviciilor digitale prin promovarea tranzac?iilor cu?cardul la POS, tranzac?iilor contactless, mPOS-urilor ?i, nu ?n ultimul r?nd, a serviciilor?e-commerce.?Care sunt cele mai importante parteneriate/ lans?ri/ achizi?ii ?n acest sens?Poate una dintre cele mai spectaculoase modific?ri ?n sectorul retail din ultima perioad? a fost? dezvoltarea de canale alternative at?t pentru achizi?ia de bunuri, c?t ?i pentru livrarea acestora c?tre client.Majoritatea comercian?ilor au ?ncheiat parteneriate cu companiile de curierat, care permit at?t acoperirea la nivel na?ional, c?t ?i reducerea timpului de livrare chiar ?i p?n? la 2 ore. Utilizarea cutiilor de tip pickup/easy box (prin care produsele sunt livrate ?ntr-o anumita loca?ie, iar clien?ii pot avea acces 24h/7 la acestea) a contribuit la cre?terea nivelului de satisfac?ie al clien?ilor, precum ?i la diminuarea semnificativ? a costurilor de-a lungul ?ntregului lan? de distribu?ie. ?n acela?i timp, diversificarea metodelor de livrare a reprezentat o component? foarte important? ?n stimularea comer?ului electronic.De asemenea, schimb?rile din industria cardurilor au permis procesatorilor de carduri ?ncheierea de parteneriate cu companii din sectorul de retail. Integrarea terminalelor POS cu sistemele de acceptare ale mai multor b?nci, eliminarea erorilor manuale de procesare ?i reducerea costurilor opera?ionale au constituit proiecte prioritare pentru clien?ii din acest sector.?Care este pozi?ia ING ?n sectorul de retail? Care sunt cele mai accesate servicii ?i cum v? diferen?ia?i pe pia?? ?n acest sector competitiv?De-a lungul celor peste 25 de ani de activitate ?n Romania, ING a construit parteneriate solide cu majoritatea companiilor care activeaz? ?n sectorul de retail. Spre deosebire de serviciile oferite de al?i competitori, am beneficiat de avantajul unor solu?ii dezvoltate in-house (servicii de ?ncas?ri cu carduri la POS, solu?ii e-commerce), dar am fost deschi?i ?i la parteneriate care s? ne permit? adaptarea ?i integrarea cerin?elor de business ?n platforme ?i servicii solide, pentru a sus?ine activitatea comercial? a clien?ilor.Am fost prima banc? care a implementat tranzac?iile contactless la scar? larg? (at?t prin emiterea cardurilor cu func?ionalitate contactless, c?t ?i prin asigurarea acestei functionalit??i la terminalele POS implementate la comercian?i) ?i am reu?it, ?mpreun? cu partenerii no?tri, s? ajungem la niveluri record de tranzac?ionare contactless. Astfel, ?n cazul clientului Mega Image, de la ?nceputul anului, peste 80% din tranzac?iile efectuate cu carduri au fost contactless. ?n aceast? perioad? de distan?are social?, pl??ile contactless ofer? un confort suplimentar datorit? timpului redus de procesare a tranzac?iei (sub dou? secunde), dar ?i a minimiz?rii contactului fizic ?ntre card ?i terminalul POS, ?ntre pl?titor ?i casier.Printre cele mai importante servicii lansate de ING ?n sectorul retail sunt: colectarea de numerar de la echipamente automate Cash 360 (?n cazul clientului Carrefour), automatele self-checkout (peste 300 instalate ?n magazinele Mega Image), terminalele mPOS (peste 533 pentru clientul Bringo, dintre care peste 200 au fost instalate ?n perioada martie-aprilie)??i sistemul e-commerce multi-merchant (lansat ?n parteneriat cu Bringo ?n luna iulie 2020).Am reu?it s? ne diferen?iem pe pia?? nu numai prin serviciile de baz? oferite, ci ?i prin diferite customiz?ri ?i servicii care asigur? satisfac?ia clien?ilor no?tri. Astfel, ?n prezent, peste 35% din num?rul ?i valoarea tranzac?iilor cu carduri efectuate la terminale POS sau online sunt ?ncasate ?n conturi ING.De asemenea, finan?area furnizorilor clien?ilor no?tri a cunoscut o dezvoltare important? de la ?nceputul pandemiei, fiind esen?ial? ?n asigurarea continuit??ii business-ului ?n ?ntregul lan? de aprovizionare.Despre pandemie s-au spus multe lucruri, mai ales despre impactul negativ asupra business-ului. Crede?i c? putem spune c? acest eveniment nefericit a determinat afacerile s? se digitalizeze mai repede ?i s? ?mbr??i?eze inova?ia? Este acesta un aspect pozitiv pe care putem s?-l luam ?n calcul?A?a cum este previzibil, sectorul de retail (?i, ?n special, zona de retail alimentar) a reprezentat unul dintre sectoarele mai pu?in afectate de pandemie. Conform datelor Eurostat, v?nz?rile retail erau ?n luna august la un nivel de aproximativ 96% fa?? de v?nz?rile lunii februarie. Ce se poate constata, ?ns?, este apetitul din ce ?n ce mai ridicat al consumatorilor c?tre cump?r?turile online, precum ?i cre?terea num?rului tranzac?iilor efectuate cu carduri.Cu siguran??, perioada pandemiei a reprezentat pentru comercian?i o oportunitate ?i un stimulent pentru alocarea de resurse destinate proiectelor de digitalizare at?t intern, c?t ?i ?n rela?ie cu clien?paniile care ofereau op?iunile de cump?rare online au ?nregistrat cre?teri de peste 50% ale v?nz?rilor online (chiar ?i dublarea sau triplarea acestora ?n unele cazuri), compens?nd v?nz?rile mai reduse pe celelalte canale.?Cum va ar?ta comer?ul viitorului? Vom cump?ra mai mult online? Nu vom mai folosi cash-ul? Nu vor mai fi angaja?i ?n magazine? Cum v? imagina?i dvs. sectorul??n ultimii 2-3 ani, v?nz?rile online din Rom?nia au avut un ritm de cre?tere de peste 20-30% (potrivit raportului GPeC 2019), iar poten?ialul de digitalizare este ?n continuare foarte ridicat.Pe m?sur? ce marile lan?uri comerciale vor reu?i s? promoveze v?nz?rile online ?i s? acopere c?t mai bine distribu?ia la nivel na?ional, utilizarea numerarului se va diminua gradual. Urm?torii 5-10 ani vor aduce o migrare de la magazinul tradi?ional (?n care clientul final caut? proximitate ?i echilibrul optim ?ntre valoare ?i pre?),?c?tre cump?r?turi eficiente (?n mediul online ?i offline), iar ?n final, la o experien?? unic? indiferent de canalul de achizi?ie, loca?ie sau de momentul cump?r?rii.Flexibilitatea achizi?ion?rii produselor online va conduce la o competi?ie nu numai ?ntre juc?torii locali online sau offline, ci chiar ?i cu retaileri online globali (mai pu?in ?n retail-ul alimentar), pre?ul, timpul de livrare ?i beneficiile adi?ionale fiind componente esen?iale ?n decizia de achizi?ie a consumatorilor.Automatizarea proceselor ?i ?nlocuirea sistemelor de plat? cu terminale self-checkout vor determina schimb?ri ?n structura magazinelor, prin orientarea angaja?ilor c?tre servicii de ?mbun?t??ire a experien?ei clien?ilor.De asemenea, comercian?ii vor fi din ce ?n ce mai interesa?i de metode de atragere ?i fidelizare a clien?ilor (ca de exemplu, platformele ING Bazar ?i ING Dealwise, care ofer? reduceri pentru pl??ile online sau cu cardul la POS, la comercian?ii ?nrola?i ?n aceste parteneriate), c?t ?i de dezvoltarea de noi servicii ?i parteneriate. Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo ?i reprezentan?i ai Mega Image ?n c?te magazine din re?eaua Mega Image ave?i case de marcat de tip self-checkout? Este acesta un proiect lansat ?n pandemie sau ?nainte? Cum a prins el la public?Reprezentan?ii Mega Image: Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar ?n contextul generat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile ?i active ?n peste 80 de magazine. Planul de extindere continu?, iar p?n? la finalul anului acestea vor fi prezente ?n peste 100 de supermarket-uri.Acestea au fost foarte bine primite, ceea ce confirm? faptul c? exist? deschidere din partea rom?nilor pentru inova?ii tehnologice de acest tip. De asemenea, pentru a se familiariza cu procesul, compania a alocat personal ?n fiecare unitate ?n care sunt disponibile casele de marcat, pentru a fi al?turi de clien?i ?i pentru a-i asista pe parcursul utiliz?rii acestora.?in?nd cont de evenimentele din ultima perioad?, casele de marcat de tip self-checkout au fost foarte apreciate de clien?ii Mega Image ?i pentru beneficiile pe care le aduc: p?strarea cu u?urin?? a distan??rii sociale, efectuarea pl??ilor doar cu cardul ?i, implicit, evitarea manevr?rii bancnotelor.?Ce impact a avut pandemia ?n business-ul Bringo? A fost ?i este comer?ul online – ?n toate formele sale – marele c??tig?tor al aceste perioade?Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Este greu de folosit cuv?ntul ?c??tig?tor” ?n aceea?i propozi?ie cu pandemia, dar este adev?rat c? ?n contextul creat de COVID-19, comer?ul online a cunoscut o cre?tere considerabil?. ?n v?rful pandemiei, num?rul de comenzi plasate pe zi pe Bringo a ajuns s? fie de p?n? la 10 ori mai mare dec?t ?n perioada anterioar?.?Motivele pentru a face cump?r?turi online ?nainte de pandemie au fost cele de confort ?i economie de timp. Asta s-a schimbat radical ?n timpul st?rii de urgen??, oamenii fiind nevoi?i s? apeleze la platforme de online shopping at?t din cauza restric?iilor de deplasare, c?t ?i din team? pentru s?n?tatea lor. Cump?r?turile online sunt ?n continuare un segment mic al ?ntregului comer? alimentar, ?ns? acesta a crescut accelerat ?n pandemie, ajung?nd undeva la 1%, conform unui studiu? intern. ?Noi estim?m, ?ns?, c? segmentul de comer? alimentar online va cre?te ?n anii care urmeaz? cu un ritm accelerat, fiind foarte posibil s? dep??easc?, p?n? ?n 2025, 4% din totalul comer?ului alimentar.Cu o experien?? de 3 ani ?n acest segment, Bringo a crescut cu o rat? mai mare dec?t pia?a ?n aceast? perioad?, ajung?nd la o cot? de pia?? de aproximativ 50%. ?n plus, o mare parte dintre utilizatorii noi ai aplica?iei au recunoscut beneficiile serviciului nostru ?i au continuat s? ??i fac? cump?r?turile online ?i dup? ce restric?iile au fost ridicate.??Cea mai mare provocare pentru noi ?n aceast? perioad? a fost m?rirea echipei de livratori. Am angajat sute de livratori noi ?n doar c?teva s?pt?m?ni, astfel cresc?nd capacitatea noastr? opera?ional?.?Iar recunosc?nd nevoie de cump?r?turi online peste tot ?n ?ar?, din iunie p?n? acum, ne-am extins prezen?a ?n Rom?nia cu 11 ora?e noi, ajung?nd la un num?r de 36 ora?e ?n care oamenii pot apela la serviciile Bringo.??3. Ce schimb?ri a?i v?zut ?n aceasta perioad? ?n comportamentul de consum? Sunt oamenii mai dispu?i s? pl?teasc? cu cardul ori telefonul??Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Prima schimbare mare pe care am observat-o a fost cre?terea accelerat? a co?ului mediu de cump?r?turi din magazine alimentare. ?n situa?ii normale, acesta este un indicator relativ stabil la nivel de magazin. ?i mai interesant este c? nici p?n? acum co?ul mediu nu s-a ?ntors la nivelul de dinaintea st?rii de urgent?. Ba chiar, odat? cu noile recorduri de cazuri noi de COVID-19, acesta a re?nceput s? creasc?. ?n acest co?, a crescut ponderea produselor de baz?, precum f?in?, ou?, lapte, drojdie.?Dac? ?nainte de pandemie peste 50% din clien?ii no?tri preferau s? achite numerar, iar restul alegeau s? achite cu cardul bancar, odat? cu pandemia ?i preferin?ele clien?ilor s-au schimbat. Acum sub 30% dintre clien?ii no?tri aleg?s? pl?teasc? cu numerar, 25% aleg?nd sa achite cump?r?turile chiar online, direct ?n aplica?ie.?4. ?n aceast? perioad?, mai mult ca oric?nd, se vorbe?te despre digitalizare ?i folosirea accentuat? a tehnologiei. Ce a?i facut, ?n acest sens, la Mega Image?Reprezentan?ii Mega Image: Trecem printr-o perioad? cu numeroase provoc?ri, care a adus ?i cre?teri substan?iale ?n zona de e-commerce, iar focusul nostru a fost acela de a r?m?ne un loc sigur pentru cump?r?turi ?i parte activ? din comunitate. Am urm?rit ?ndeaproape evolu?ia evenimentelor ?i am luat m?suri atunci c?nd a fost necesar, mai ales atunci c?nd contextul impus de COVID-19 a generat o cerere foarte mare pentru livrarea produselor din categoria supermarket prin comenzi online.Astfel, ne-am concentrat pe dezvoltarea serviciului propriu de livrare a cump?r?turilor online ?i am dezvoltat si extins parteneriatul cu eMag, pentru a oferi acces rapid la produsele noastre, livrate ?n maximum 90 de minute prin platforma online Tazz by eMag. Aplica?ia mobil? a fost dezvoltat? ?ntr-un interval record, ?n mai pu?in de 2 luni, de la proiectare p?n? la utilizarea efectiv?.Un proiect de mare anvergur? ?l reprezint? depozitul propriu ce va deservi ?ntreaga zon? de cump?r?turi online, care de asemenea, presupune numeroase solu?ii tehnologice ?i unicarea cu clien?ii este mult transpus? ?n zona digital?, astfel ?nc?t prin intermediul cardului connect, unde avem peste 659.000 de utilizatori, putem interac?iona direct cu clien?ii ?i putem crea profiluri specifice ale clien?ilor pe baza c?rora beneficiaz? de numeroase oferte personalizate.Nu ?n ultimul r?nd, zona clasic? de social media ?i catalogul Mega, apreciat de c?tre clien?ii no?tri, conduc la cre?terea interactivit??ii ?n mediul digital.?5. Ce investi?ii a?i f?cut ?n platforma Bringo ?n acest an ?i ce impact au avut ele asupra business-ului?Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Marile investi?ii ?n platform? anul acesta au fost introducerea pl??ii online direct ?n aplica?ie, lansarea serviciul Click & Collect, ?mpreun? cu Carrefour, ?i lansarea platformei web (bringo.ro) precum ?i actualizarea proceselor de back-end. Toate aceste investi?ii au fost posibile ?ntr-un timp foarte scurt datorit? faptului c? platforma Bringo este dezvoltat? 100% ?n Rom?nia.Plata online a fost de mult cerut? de c?tre clien?ii no?tri ?i nu este o surpriz? ca a contribuit mult la cre?terea Bringo. Pentru mul?i clien?i, aten?i la m?surile de siguran??, introducerea acestei metode de plat? ce permite livrarea unei comenzi f?r? interac?iune cu livratorul a fost foarte important?.Platforma bringo.ro a fost lansat? relativ recent, odat? cu transferul Supermarketului Online Carrefour ?n aplica?ia Bringo. Pentru un segment de cump?r?tori care nu sunt at?t de confortabili cu folosirea aplica?iilor mobile ?i prefer? pagini web, aceasta lansare a fost o invita?ie sa foloseasc? serviciul Bringo. Acum, un num?r din ce ?n ce mai mare de clien?i Bringo preg?te?te ?i lanseaz? comenzi de pe bringo.ro.Serviciul Carrefour prin Click & Collect este un service ni?at, pentru situa?ii c?nd ie?itul din cas? nu poate fi evitat ?i prin care clien?ii pl?tesc o tax? de ridicare de dou? ori mai mic? dec?t taxa de livrare. Este o ofert? de substitu?ie ?i? un adaos important paletei de servicii pe care o oferim.?Japonezii au venit cu solu?ia pe care HoReCa o c?uta: masa cu ?nc?lzire ?ncorporat? Laura Buciu 25.10.2020, HoReCa e unul dintre domeniile cele mai afectate de pandemie. ?n acest context, japonezii au creat o mas? cu ?nc?lzire ?ncorporat? pentru restaurante, pe timp de iarn?.Restaurantele din Chicago caut? solu?ii pentru clien?i, astfel ?nc?t ace?tia s? poat? lua masa ?n aer liber ?i c?nd vremea se r?ce?te. Statul a lansat un concurs de design pentru a g?si solu?ii ?n acest sens.Japonezul care a c??tigat competi?ia a creat o mas? care eman? c?ldur? pe dedesubt, printr-un dispozitiv.De asemenea, o p?tur? se extinde la marginile acesteia ?i astfel se men?ine c?ldura ?n zona picioarelor. Lucrarea a fost inspirat? din cultura japonez? veche, dup? o mas? denumit? kotatsu, de dimensiunea unei mese de cafea. Designerul care a creat masa, a c??tigat 5.000 de dolari.Primarul New York-ului, Bill de Blasio, spune c? luatul mesei ?n aer liber a salvat 100.000 de locuri de munc? ?n criz?. O companie de livrare din SUA, DoorDash, va acorda subven?ii de 500.000 de dolari pentru a sprijini supravie?uirea pe timp de iarn? a restaurantelor din Chicago. Consumatorii ar putea primi ?n numerar 50 de bani pentru fiecare ambalaj de bere returnat Viorela Pitulice oct. 24, 2020 Valoarea garan?iei pentru ambalaje ar putea fi de 50 de bani, decizia urm?nd a fi luat? de Ministerul Mediului, iar consumatorii ar putea primi contravaloarea ?n numerar, a afirmat Julia Leferman, director general Asocia?ia Berarii Rom?niei la conferin?a anual? a asocia?iei.“Valoarea garan?iei va fi reglementat? prin hot?r?re de Guvern. Exist? un studiu pe care l-a f?cut public Ministerul Mediului ?i care confirm? disponibilitatea consumatorului rom?n de a ?ntoarce aceste ambalaje la o valoare a garan?iei de 50 de bani pe ambalaj. Exist? un studiu pe care ?i noi ?n cadrul Alian?ei Produc?torilor de B?uturi l-am f?cut pentru a testa deopotriv? opiniile ?i tendin?ele consumatorilor ?i vine ca o validare a acestui cuantum. R?m?ne la dispozi?ia Ministerului Mediului s? decid? exact cuantumul acestei garan?ii, dar punctul de pornire ?n acest moment este de 50 de bani, put?nd fi ajustat ?n viitor ?n func?ie de contextul economic ?i la recomandarea operatorului de sistem”, a declarat Julia Leferman, la conferin?a anual? a Asocia?iei Berarii Rom?niei.Ea spune c? vor exista mai multe op?iuni prin care aceast? garan?ie va fi returnat? consumatorului, inclusiv numerar.“Din punctul de vedere al propunerii pe care noi am ?naintat-o ministerului, nu trebuie s? exclud? op?iunea de returnare ?n numerar a garan?iei c?tre consumator. La pachet cu aceasta pot exista ?i alte modalit??i de plat?. Colectarea se va putea face manual la magazinele mici sau la magazinele mai mari cu aparate automate. Acelea vor elibera un voucher. Voucherul respectiv poate fi folosit pentru achizi?ii ?n magazin sau la cas? pentru ob?inerea numerarului corespondent valorii ambalajelor care au fost aduse ?n spa?iul magazinului”, a declarat Julia Leferman.2020 este un an dificil pentru berari, ?n condi?iile pandemiei de COVID-19 care a dus la restr?ngerea activit??ii ?n HoReCa, dar ?i ?n alte sectoare, cu urm?ri importante asupra consumului de bere.Produc?ia local? acoper? undeva la 97% din consum, un procent pe care nu-l prea vedem ?i ?n alte industrii. Din p?cate, materiile prime necesare provin mai mult din import, oferta local? fiind foarte mic?.Produc?torii de orz ?i hamei, culturi mult mai rentabile fa?? de cele clasice, au cerut Ministerului Agriculturii s? sprijine aceste culturi pentru a putea asigura cererea intern? venit? din partea industriei berii.Afaceri de la zero. Ana ?ig?u ?i-a descoperit acum cinci ani pasiunea pentru cofet?rie, iar ?n 2018 a deschis ?n Ploie?ti un laborator cu care a ajuns la afaceri de 100.000 euro 26.10.2020, Alina-Elena Vasiliu Eugen Nan, asociat: Anul trecut aveam trei-patru evenimente pe weekend, cu o medie de 150 de persoane per eveniment. Anul acesta am avut zece evenimente tot anul, cu media la 40-50 de persoane.Un botez la care s-a ?ndr?gostit de pr?jiturile din candy bar a fost, pentru Ana ?ig?u, declicul care a stat la baza descoperirii pasiunii pentru cofet?rie. Doi ani ?i jum?tate dup? acel moment a petrecut noapte de noapte ?n buc?t?rie pentru a-?i perfec?iona abilit??ile, ?n timpul zilei lucr?nd ?n domeniul bancar. Apoi a decis s? renun?e la tot ce f?cuse p?n? atunci – joburi ?n banking, ?n marketing, ?n telecomunica?ii, chiar ?i un post de educatoare – pentru a-?i ?ndeplini visul, astfel c? a deschis, ?n Ploie?ti, laboratorul Simply delicious by Anna, ?mpreun? cu partenerul ei Eugen Nan. ?Niciodat? nu-mi pl?cuse s? stau ?n buc?t?rie. Dar acum cinci ani am fost la un botez unde am v?zut ni?te turte dulci ?i biscui?i ?i toat? noaptea am stat cu ochii doar pe ele. A doua zi i-am spus unei prietene care urma s? aib? botezul s? m? lase s?-i fac ?i ei a?a ceva“, a povestit Ana ?ig?u la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Ea spune c? ?n cei doi ani ?i jum?tate ?n care a f?cut pr?jituri ?n propria buc?t?rie a v?zut sute de r?s?rituri. Cur?nd s-a ivit oportunitatea de a accesa fonduri prin programul StartUp Nation, ?n 2017, ?i a aplicat, ob?in?nd aproximativ 40.000 de euro. De atunci p?n? acum s-au mai ad?ugat circa 20.000 de euro din surse personale, al?turi de ustensilele de acas?, evaluate la alte 10.000 de euro, dar ?i un credit de la Banca Transilvania, tot de 10.000 de euro.?Eu sunt administratorul firmei, fotograful de serviciu, lucr?tor comercial ?n fa??, la vitrin?, ?n weekend. P?n? acum dou? luni, lucram ?i eu ?n corpora?ie“, spune Eugen Nan, partenerul de via?? ?i asociatul Anei ?ig?u.Al?turi de ea, ?n laborator mai lucreaz? cinci fete ?i ?mpreun? au dus businessul Simply delicious by Anna la afaceri de 100.000 de euro ?n 2019. Formarea echipei a fost cea mai mare provocare p?n? acum. Dar nici pandemia nu a trecut neobservat?, Eugen Nan spun?nd c? acum v?nz?rile sunt la 60% fa?? de tot anul 2019 ?i c?, mai mult ca sigur, nu vor atinge cifra de afaceri de anul trecut.?Anul trecut aveam trei-patru evenimente pe weekend, cu o medie de 150 de persoane per eveniment. Anul acesta am avut zece evenimente tot anul, cu media la 40-50 de persoane. Circa 60% din ?ncas?ri veneau din evenimente, iar media era de 1.500 de lei pentru un eveniment pentru care f?ceam tort ?i candy bar.“Au crescut ?ns? v?nz?rile din vitrin?, unde se g?sesc, ?n general, variante ?n miniatur? ale torturilor pe care Ana ?i angajatele ei le fac pentru evenimente, dar ?i alte sortimente. O pr?jitur? cost?, ?n medie, 12 lei.?Visul meu este s? ne mut?m ?ntr-un alt spa?iu ?i s? avem la un loc cafenea ?i cofet?rie. Dac? nu ar fi fost pandemia, probabil p?n? acum reu?eam s? facem asta“, spune Ana ?ig?u.De?i ?i-a descoperit pasiunea abia acum cinci ani, Ana a intrat pentru prima dat? ?n contact cu domeniul cofet?riei ?n copil?riei, tat?l ei fiind patiser-cofetar. De c?nd a ?nceput s? fac? chiar ea pr?jituri, estimeaz? c? a adunat mai bine de 10.000 de ore de implementat re?ete.Eugen Nan are experien?? ca trainer ?i specialist ?n eLarning ?n dou? companii mari prezente ?n Rom?nia, ?ns? de dou? luni se dedic? ?n totalitate afacerii cu pr?jituri. Lor le mai este al?turi un asociat, cu experien?? ca team leader ?i project manager ?n telecom.?ZF ?i Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platform? dedicat? micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc?.??n vitrin? se g?sesc variante ?n miniatur? ale torturilor pe care Ana ?i angajatele ei le fac pentru evenimente, dar ?i alte sortimente. O pr?jitur? cost?, ?n medie, 12 lei.Mega Image: Am instalat case de marcat self-checkout ?n 80 de magazine, iar p?n? la finalul anului vom extinde proiectul ?i vom ajunge la peste 100 de supermarketuri. Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar ?n contextul generat de pandemie a fost accelerat Cristina Ro?ca 26.10.2020, Retailerul olandezo-belgian Mega Image a instalat case de marcat de tip self-checkout – unde clien?ii ??i scaneaz? singuri produsele ?i apoi pl?tesc - ?n 80 de magazine, adic? circa 10% din toat? re?eaua.?Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar ?n contextul generat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile ?i active ?n peste 80 de magazine. Planul de extindere continu?, iar p?n? la finalul anului acestea vor fi prezente ?n peste 100 de supermarketuri“, spun reprezentan?ii Mega Image.Mai mul?i dintre juc?torii din comer?ul modern au introdus ?n ultimii ani case de marcat de tip self-checkout dup? modelul din Occident. Mega Image este unul dintre ei. Compania este prezent? pe pia?a local? cu supermarketuri ?i magazine de proximitate, fiind unul dintre cei mai extin?i juc?tori din comer?ul local cu peste 800 de unit??i la nivel na?ional.Rom?nia pe ultimul loc ?n UE la prezen?a companiilor ?n online: mai mult de jum?tate nu au website-uri, chiar dac? v?nd produse sau servicii Angela Alexandru?6 Oct 2020 - ?tiri ?i Nout??iGrupul 2web Software & Services prezint? o analiz? conform c?reia doar?43% dintre companiile din Rom?nia au un site, lucru care situeaz? ?ara noastr? pe ultimul loc ?n UE, unde media este de 77%, arat? date Eurostat.Zona digital? ajut? antreprenorii care se adapteaz? noilor cerin?e din pia?? ?i se raporteaz? la obiceiurile de consum ale oamenilor. Nevoia de a crea servicii digitale pentru antreprenori este ?n cre?tere, mai ales ?n contextul pandemiei.Fii al?turi de noi la?retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis?pe 27 ?i 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail ?i eCommerce. Te po?i ?nscrie gratuit?AICI.??Antreprenorii ?n?eleg importan?a digitalului, dar au nevoie de sprijin pentru a defini tot conceptul pentru businessul lor online. Tehnologia reprezint? un partener de real succes pentru antreprenor ?i ?n drumul c?tre automatizarea proceselor interne. Trecerea ?n mediul online de c?tre antreprenorii la ?nceput de drum este vital? pentru func?ionarea eficient? a afacerii”, declar? Andreea Avramescu, Co-Owner?2web Software & Services,?care furnizeaz? servicii personalizate de software ?i Branding.Conform datelor Eurostat, doar 43% dintre companiile din Rom?nia au un website, lucru care situeaz? Rom?nia pe ultimul loc ?n UE, unde media este de 77%. Tot spre coada clasamentului, pe penultimul loc, ?i ?n ceea ce ?ine de folosirea serviciilor cloud, doar 10% dintre companiile din Rom?nia utiliz?nd aceste servicii, media ?n UE fiind de 26%. Mai mult, doar 17% dintre companii au implementate solu?ii ERP, iar la nivel UE media este de 34%.?Aceast? tendin?? negativ? vine pe fondul unei pie?e interne subdimensionate, cauzat? de gradul mic de digitalizare. A?adar, mai mult de jum?tate dintre companiile (57%) care v?nd produse ?i servicii ?n Rom?nia nu au o prezen?? online printr-un site. Motiv pentru care?am pornit la drum cu scopul de ajuta?la digitalizarea Rom?niei ?i de a crea servicii digitale cu sens pentru antreprenorii din mediul na?ional ?i interna?ional”, adaug? Lauren?iu Avramescu, Co-Owner,?2web Software & Services.?n ceea ce prive?te planurile de viitor, echipa?2web?ia ?n calcul dezvoltarea unei solu?ii digitale proprii care s? permit? antreprenorilor accesul facil la experien?e ?i solu?ii software inovative. ?n cadrul comunit??ilor, eforturile?2web Software & Services?sunt ?i ?n zona de educa?ie ?i de sus?inere a mediului pentru start-up-uri, cu scopul de a digitaliza Rom?nia.?Radiografia pie?ei de restaurante, cafenele ?i baruri din Rom?nia: Sunt 6.000 de localuri doar ?n Bucure?ti, pe c?nd ?n toat? zona rural? sunt de dou? ori mai pu?ine. C?te businessuri vor mai rezista postpandemie? Cristina Ro?ca 26.10.2020, ?n 2019, cifra de afaceri a tuturor restaurantelor din Rom?nia s-a apropiat de 14 mld. lei, un nivel maxim istoric, iar cea a barurilor ?i cafenelelor a dep??it pragul de 3 mld. lei, arat? datele de la Registrul Comer?ului.? HoReCa a fost de departe cea mai afectat? de pandemia de Covid-19, juc?torii func?ion?nd doar par?ial cu terasele ?n sezonul estival ?i fiind ?nchi?i total ?n prim?var?, ?n lunile de lockdown ???n prezent, odat? cu cre?terea num?rului de cazuri de Covid-19, s-au impus regional noi restric?ii????n acest context, ?ntrebarea care se pune este c?te businessuri vor mai rezista p?n? c?nd va trece pandemia.Rom?nia are ?n prezent 46.000 de localuri, fie ele restaurante, cafenele, baruri sau alte unit??i de profil. Din total, pu?in mai mult de jum?tate sunt restaurante, iar restul sunt unit??i pe celelalte formate, arat? un studiu al platformei Restograf.Acest studiu face pentru prima dat? o radiografie complet? a pie?ei nu pe formate, ci ?i pe pozi?ionare geografic?. Mai exact, datele arat? c? ?n prezent sunt peste 6.000 de localuri doar ?n Bucure?ti, adic? 13% din total. La polul opus, ?n toat? zona rural? a Rom?niei sunt de dou? ori mai pu?ine unit??i, de?i aici tr?ie?te peste jum?tate din popula?ia ??rii.Platforma de livrare m?ncare Yellow.Menu, start mai bun ?n Cluj dec?t ?n Bucure?ti Angela Alexandru 26 Oct 2020 Yellow.Menu, cu 5 ani de experien?? ?n pia?a de food delivery a intrat la ?nceputul lunii octombrie ?n pia?a din Cluj-Napoca.?Aplica?ia are 15.000 de clien?i activi, o baz? de date de 3.000 de re?ete unice ?i un sistem informatic dezvoltat in-house care integreaz? at?t activitatea de produc?ie c?t ?i de livrare-distribu?ie. ?n primele dou? s?pt?m?ni de la lansare, clujenii au plasat 1.500 de comenzi prin Yellow Menu, ?nsum?nd 14.500 preparate.Co?ul mediu al unui singur client a fost de aproximativ 60 de lei.,,Ne-am bucurat s? vedem c? avem clien?i fideli at?t de repede. Sunt deja utilizatori care comand? ?n avans pentru urm?toarele 4-5 zile, folosind planificatorul nostru s?pt?m?nal. Este o evolu?ie rapid?, la care nu ne a?teptam, dar pentru care suntem preg?ti?i din punct de vedere opera?ional. ?n prezent livr?m ?n tot ora?ul ?i urmeaz? s? ne extindem c?tre zonele care prezint? interes’’, a declarat M?d?lin Negru, administrator Yellow.Menu.Miz?nd pe parteneriatul cu ROCA Investments realizat ?n 2019, Yellow.Menu s-a adaptat cu succes la realitatea economic? conturat? de pandemie ?i a reu?it s? beneficieze de oportunitatea creat? de noile obiceiuri de consum dictate de pandemie.,,Yellow.Menu a fost compania din portofoliul ROCA care a fost cea mai afectat? de trecerea la work from home, ?ns? chiar ?i ?n condi?iile acestea are o cre?tere a cifrei de afaceri de aproximativ 14% fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent ?i ?mpreun? am reu?it extinderea opera?iunilor conform planului.Aceste dou? performan?e ale unei companii din industria cea mai afectat? de pandemie ne arat? c? abordarea ROCA asupra parteneriatului este una viabil?, testat? de pia?? ?i de realitatea economic? neprietenoas?. Mai mult de at?t, e o abordare care d? rezultate.’’ spune Alina Hagiu, Investment Manager ?n cadrul ROCA Investments.Intrarea pe pia?a din Cluj-Napoca a presupus crearea a 20 locuri de munc?, iar ?n continuare echipa va fi extins?.Carrefour Rom?nia reia programul “Plata Cu PET-ul” ?n 6 ora?e din ?ar? Lidia Neagu in CSR, Poluare 24 October 2020 Carrefour Rom?nia reia programul “Punem pre? pe plastic” ?i lanseaz? Plata Cu PET-ul ?n 6 ora?e din ?ar? ?n perioada 21 octombrie – 24 noiembrie.“Punem Pre? pe Plastic” este un program de economie circular? adresat reducerii cantit??ii de ambalaje din plastic ?i introducerii plasticului ?ntr-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire ?i reciclare.Astfel, oricine vine cu un PET poate cump?ra fructe ?i legume de la produc?tori locali ?i pentru a intra ?n tombola cu premii speciale. Cu un PET se poate achizi?iona un fruct sau o legum?.Primul ora? este Bra?ov ?n fa?a noului mall AFI, apoi caravana va poposi timp de o s?pt?m?n? ?n fiecare dintre ora?ele: Baia Mare, Constan?a, Ia?i Felicia, T?rgu Jiu ?i Bucure?ti Orhideea.Cum func?ioneaz?Clien?ii hipermarketurilor Carrefour participante la prezenta Campanie care aduc 1 PET (ap?, bere sau suc), lacaravana special amenajat? ?n parcarea magazinului, primesc ?n schimbul acestuia, un talon de la promoterulprezent la punctul de colectare.Pe talon se va nota cu pixul num?rul de PET-uri aduse de participant ?i se va pune o ?tampil? cu logo ‘Punem Pre? pe Plastic”, ?n chenarul aferent zilei respective.Pe baza acestui talon, Clientul merge ?n magazinul Carrefour la standul ”Punem Pre? pe Plastic” pentru a ridicacantitatea corespunz?toare de fructe ?i legume rom?ne?ti.Promoterul prezent ?n magazine, la stand, valideaz? talonul cu a doua ?tampil?, cu logo Carrefour.Participantul prime?te fructele ?i legumele ?n ambalaje de h?rtie, capsate ?i sigilate cu autocolant ”Punem Pre? pe Plastic”, apoi poate depune talonul in urna destinata TomboleiFiecare Participant care aduce minimum 20 de PET-uri la Caravana Plata cu PET-ul ?n perioada campaniei dinora?ul ?n care sta?ioneaz? Caravana poate participa la tombol?. Perioada de participare este de 7 zile de ladeschiderea campaniei.Programul-pilot “Plata cu PET-ul” s-a desf??urat anul trecut la Bucure?ti, ?n Carrefour B?neasa, timp de aproape 3 s?pt?m?ni. La final, Carrefour a colectat peste 7.5 tone de PET-uri, iar cei peste 3000 de oameni care au vizitat standul au primit la schimb peste dou? tone de fructe ?i legume provenite de la produc?tori locali. DIVERSEPetrecerile se ?in lan? pe timp de PANDEMIE. Nun?i cu peste 300 de oameni organizate ?n aceast? perioad? Publicat: 14:40, Scris de: Monitorul Num?rul de cazuri de Covid-19 cresc ?n fiecare zi, iar multe localit??i din Rom?nia au dep??it rata de inciden?? de 3 la mia de locuitori. S-au instaurat m?suri de siguran?? mai stricte, dar oamenii nu ?in cont de ele.?De?i ne afl?m ?n plin? pandemie, iar num?rul cazurilor de Covid-19 cresc ?n fiecare zi, rom?nii nu pot sta departe de nun?i, botezuri sau alte petreceri la care se str?ng sute de invita?i.Potrivit noilor m?suri ?mpotriva virusului Covid-19, jude?ele care au rata de inciden?? 3 la mia de locuitori nu au voie s? organizeze evenimente private nici ?n aer liber, ?i nici ?n exterior. Jude?ele care au rata de inciden?? sub 3 la mia de locuitori au voie s? organizeze evenimente dar cu un num?r limitat de persoane, iar m?surile de siguran?? ?mpotriva virusului trebuie respectate.?n acest weekend, duminic? a fost ?ntrerupt? o nunt? de 150 de persoane, iar poli?i?tii au aplicat amenzi de 8.000 de lei pentru nerespectarea legii privind combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.350 de oameni ?n izolare dup? ce mireasa a fost depistat? cu COVID-19Un caz asem?n?tor s-a petrecut ?i ?n Oradea, pe la jum?tatea lunii octombrie. S-a organizat o nunt? cu 350 de oameni, socrul mare fiind fostul ?ef de poli?ie de la Bihor. ?n urma evenimentului s-a deschis un dosar penal pentru comiterea infrac?iunii de zdr?nicirea combaterii bolilor, iar to?i participan?ii au intrat ?n izolare la domiciliu, dup? ce s-a descoperit c? mireasa era infectat? cu noul coronavirus.?n luna august, o nunt? cu 300 de invita?i din Satu Mare a fost oprit? de dou? ori de poli?i?ti, ?n dou? zile. Un vecin a sunat la 112, iar poli?i?tii au oprit nunta ?i au primit o amend? de 10.000 de lei.? A doua zi, mirii au f?cut din nou petrecere ?n curtea casei, cu acea?i invita?i, iar poli?i?tii au ?ntrerupt din nou evenimentul ?i au mai dat o amend? de 10.000 de lei.S?v?disla ?n carantin? dup? organizarea unui botezUn alt eveniment a dus la carantinarea unui ?ntreg sat. S?v?disla a intrat ?n carantin? total? dup? ce aproape tot satul a participat la un botez unde unul dintre l?utari era infectat cu Covid-19. Dup? marea petrecere, 48 de perosane au fost depistate cu noul coronavirus, inclusiv l?utarii.Un botez care s-a terminat cu o amend? de 10.000 de lei a fost organizat ?n septembrie ?n Buz?u. La marele eveniment au participat 250 de persoane, iar tat?l copilului a fost amendat cu 10.000 de lei pentru nerespectarea m?surilor de siguran?? pe timp de pandemie.GLOBALOMC ?i-a dat aprobarea final? pentru ca UE s? introduc? tarife vamale suplimentare pentru produse americane Profit.ro scris ast?zi, 19:12Perspective OMC ?i-a dat aprobarea final? pentru ca UE s? introduc? tarife vamale suplimentare pentru produse americane Profit.ro Organiza?ia Mondial? a Comer?ului (OMC) a autorizat luni, ?n mod oficial, Uniunea European? s? impun? tarife vamale suplimentare pentru produse americane ?n valoare de patru miliarde de dolari, din cauza subven?iilor ilegale acordate de Washington produc?torului de avioane Boeing Co, informeaz? AFP. OMC a aprobat acest drept de arbitraj acordat UE, al treilea cel mai mare din istoria OMC, cu prilejul unei reuniuni a organismului de solu?ionare a disputelor care a avut loc la sediul OMC de la Geneva, scrie Agerpres. "Statele membre ale OMC au aprobat cererea de autorizare a Uniunii Europene pentru a impune m?suri de r?spuns ?mpotriva SUA, ?n cadrul dosarului privind ajutoarele acordate Boeing", a anun?at un responsabil al OMC. CEC Bank ?mprumut? 50 de milioane de euro de la Banca European? de Investi?ii pentru finan?area companiilor. Solu?iile ?n criz? pentru IMM ?n Rom?nia vor fi anun?ate la Videoconferin?a Profit.ro Bank ?mprumut? 50 de milioane de euro de la Banca European? de Investi?ii pentru finan?area companiilor. Solu?iile ?n criz? pentru IMM ?n Rom?nia vor fi anun?ate la Videoconferin?a Profit.ro ?n a?teptarea autoriz?rii, Europa a preg?tit deja o lung? list? de produse americane care ar putea fi vizate de noile tarife, list? care include avioane, vinuri, b?uturi spirtoase, tractoare, pe?te congelat ?i suc de portocale congelat. Cu toate acestea, o serie de oficiali de la Bruxelles au declarat c? noile tarife nu vor fi introduse dec?t dup? alegerile preziden?iale americane din 3 noiembrie. ?n replic?, oficialii americani au declarat c? regret? decizia Uniunii Europene de a impune tarife vamale suplimentare pentru subven?iile acordate Boeing, ad?ug?nd c? prefer? o "solu?ie negociat?" cu blocul comunitar ?n dosarul subven?iilor acordate produc?torilor de avioane Boeing ?i Airbus. Decizia de luni, ?n beneficiul UE, vine la aproximativ un an dup? ce OMC a acordat SUA dreptul de a impune tarife vamale suplimentare pentru produse europene ?n valoare de 7,5 miliarde de dolari, din cauza subven?iilor ilegale acordate de Uniunea European? grupului aeronautic Airbus. Potrivit unor surse citate de Reuters, Statele Unite s-au oferit s? pun? cap?t unei dispute de durat? cu Uniunea European?, pe tema subven?iilor acordate produc?torilor de avioane Boeing ?i Airbus, ?i totodat? s? elimine tarifele vamale suplimentare impuse pentru vinul, whisky-ul ?i alte produse europene, dac? Airbus va rambursa guvernelor europene subven?iile ?n valoare de miliarde de dolari. Anali?tii sunt de p?rere c? ambele p?r?i ?ncearc? s? ??i ?nt?reasc? pozi?iile ?naintea unor viitoare negocieri. Ambele p?r?i au cerut organizarea de negocieri ?i au acuzat cealalt? parte c? refuz? s? se angajeze serios ?n negocieri. UNIUNEA EUROPEANA O politic? agricol? european? mai verde, mai echitabil? ?i mai robust? ?Comunicat de pres?? Sesiune?AGRI? Mai mult sprijin pentru cei care practic? o agricultur? mai favorabil? pentru clim? ?i mediu ?Pl??ile directe anuale sunt plafonate la 100.000 EUR, iar IMM-urile vor beneficia de sprijin suplimentar?Se introduc m?suri personalizate pentru a ajuta fermierii s? fac? fa?? crizelor?Se aplic? sanc?iuni mai severe celor care ?ncalc? normele ?n mod repetat (de ex. regulile legate de mediu sau calitatea vie?ii animalelor)? HYPERLINK "" \o "Deschidere ?ntr-o nou? fereastr?" \t "_blank" ? ? Eurodeputa?ii doresc o politic? agricol? european? mai verde, mai echitabil? ?i mai robust? ?AdobeStock/Vadim ? Viitoarea politic? agricol? a Uniunii trebuie s? fie mai flexibil?, durabil? ?i rezistent? la criz?, pentru ca fermierii s? poat? garanta siguran?a alimentar? ?n ?ntreaga UE.Eurodeputa?ii ?i-au adoptat vineri pozi?ia referitoare la reforma politicii agricole a Uniunii pentru perioada de dup? 2022. Echipa de negociere a Parlamentului este gata acum s? ?nceap? negocierile cu mini?trii Uniunii.C?tre o politic? bazat? pe performan??Eurodeputa?ii au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricol? european? la nevoile fiec?rui stat membru ?n parte. Ei insist?, ?ns?, c? trebuie men?inute condi?ii de concuren?? echitabile ?n ?ntreaga Uniune. Guvernele na?ionale ar trebui s? elaboreze planuri strategice, supuse aprob?rii Comisiei. ?n acestea ??rile membre trebuie s? specifice cum inten?ioneaz? s? pun? ?n practic? obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica ?i performan?a, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.Promovarea unei mai bune performan?e de mediu a fermelor europeneObiectivele planurilor strategice vor fi stabilite ?n conformitate cu Acordul de la Paris, declar? eurodeputa?ii.Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei ?i mediului (a?a numita ?condi?ionalitate”) pe care fiecare fermier trebuie s? le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe l?ng? aceste m?suri, eurodeputa?ii doresc s? se consacre cel pu?in 35% din bugetul pentru dezvoltare rural? tuturor tipurilor de m?suri legate de mediu ?i de clim?. Cel pu?in 30% din bugetul pentru pl??ile directe ar trebui s? fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot ?mbun?t??i veniturile fermierilor.Eurodeputa?ii insist? s? se creeze servicii de consiliere agricol? ?n fiecare sat membru ?i doresc s? se aloce cel pu?in 30% din fondurile prev?zute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii s? combat? schimb?rile climatice, s? gestioneze sustenabil resursele naturale ?i s? protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputa?ii cer statelor membre s? ?ncurajeze fermierii s? aloce cel pu?in 10% din suprafe?ele pe care le de?in unor elemente de peisaj care favorizeaz? biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi ?i iazurile.Reducerea pl??ilor pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici ?i a fermierilor tineriEurodeputa?ii au votat pentru reducerea progresiv? a pl??ilor anuale directe de peste 60.000 EUR acordate fermierilor ?i pentru plafonarea acestora la 100 000 EUR. Totu?i, ?nainte de a se aplica aceast? reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea s? deduc? din suma total? 50% din salariile legate de agricultur?. Cel pu?in 6% din pl??ile na?ionale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici ?i medii. Dac? ?ns? statul membru folose?te ?n acest scop peste 12% din alocarea sa financiar?, plafonarea ar trebui s? devin? voluntar?, spun deputa?ii.Statele membre ale Uniunii ar putea s? foloseasc? cel pu?in 4% din bugetele lor destinate pl??ilor directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rural?, caz ?n care s-ar putea acorda prioritate investi?iilor f?cute de tinerii fermieri, spun eurodeputa?ii.Parlamentul subliniaz? c? sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desf??oar? cel pu?in un nivel minim de activitate agricol?. Persoanele ?i entit??ile care gestioneaz? aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu ap?, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport ?i spa?ii destinate activit??ilor de agrement ar trebui excluse automat.?Burger vegetal” ?i ?friptur? de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe baz? de planteEurodeputa?ii au respins toate propunerile care urm?reau s? rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care con?in carne. Nu se schimb? nimic ?n cazul produselor pe baz? de plante ?i al denumirilor pe care le folosesc la v?nzare ?n momentul de fa??.Fermierii sunt sprijini?i pentru a face mai bine fa?? riscurilor ?i crizelorParlamentul a cerut noi m?suri pentru a ajuta fermierii s? fac? fa?? riscurilor ?i eventualelor crize viitoare. El dore?te o pia?? mai transparent? ?i o strategie de interven?ie pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urm?resc aplicarea unor standarde mai ridicate ?n materie de mediu, de s?n?tate a animalelor sau de bun?stare a animalelor s? nu fie supuse normelor de concuren??. Deputa?ii mai doresc s? transforme rezerva de criz? pentru agricultur?, care ajut? agricultorii s? fac? fa?? instabilit??ii pre?urilor sau a pie?elor, ?ntr-un instrument permanent, care s? dispun? de un buget propriu.Sanc?iuni mai mari ?n caz de neconformit??i repetate ?i mecanismul Uniunii de tratare a pl?ngerilorParlamentul dore?te s? ?n?spreasc? sanc?iunile ?n cazul celor care ?ncalc? cerin?ele Uniunii ?n repetate r?nduri, de exemplu ?n chestiuni legate de mediu ?i de calitatea vie?ii animalelor. ?n caz de neconformitate, fermierii ar urma s? piard? 10% din cuantumul total al pl??ilor cuvenite (fa?? de 5% acum).Eurodeputa?ii mai doresc s? se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a pl?ngerilor. Acesta s-ar ocupa de pl?ngerile fermierilor ?i ale beneficiarilor din mediul rural care au fost trata?i nedrept sau care au fost dezavantaja?i ?n leg?tur? cu subven?iile Uniunii ?n cazul ?n care guvernele lor na?ionale nu le solu?ioneaz? pl?ngerea.Rezultatele votului ?i informa?i suplimentareRegulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 ?mpotriv? ?i 51 ab?ineri.Regulamentul privind organizarea comun? a pie?elor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 ?mpotriv? ?i 92 ab?ineri.Regulamentul privind finan?area, gestionarea ?i monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 ?mpotriv? ?i 69 ab?ineri.Mai multe informa?ii despre textele aprobate sunt disponibile ?n nota de informare (EN).Declara?ii ale pre?edintelui Comisiei pentru agricultur? ?i ale celor trei raportori sunt disponibile aici (EN).Context Ultima reform? a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost ?nfiin?at? ?n 1962, a avut loc ?n 2013.Normele ?n vigoare privind PAC expir? la 31 decembrie 2020. Ele urmeaz? s? fie ?nlocuite cu dispozi?ii tranzitorii p?n? ?n momentul ?n care Parlamentul ?i Consiliul convin asupra reformei PAC ?i o aprob?.PAC reprezint? 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijin? veniturile a ?ase-?apte milioane de ferme din Uniunea European?.EU farm policy reform as approved by MEPs? On Friday, Parliament adopted its position on the future EU Farm policy and for the upcoming talks with EU ministers.This background note provides further information on:the measures that farmers should take to better protect the environment,how to distribute EU funds more fairly,how to help farmers on the ground by providing targeted advice,who should get EU-funded direct payments,how much flexibility national governments will have in transferring EU money,how to better prepare farmers to cope with future crises,what rules will change regarding the wine sector,whether meat-related terms can be applied to plant-based products, andhow to better control compliance with EU rules while cutting red tape.Further information?Steps of the procedure (2018/0217(COD))? Steps of the procedure (2018/0216(COD))? Steps of the procedure (2018/0218(COD))? Committee on Agriculture and Rural Development EU farm policy reform: Statements by Parliament’s chief negotiators? Press Releases?AGRI? Following today’s vote on the EU farm policy reform, the Chair of Parliament’s Agriculture Committee and the three lead MEPs have issued the following statements.Statement by Norbert Lins (EPP, DE), Chair of the Agriculture Committee:“A large majority in the European Parliament has adopted the key points of the parliamentary position on the future Common Agricultural Policy this week. I would like to thank all rapporteurs and their teams for their hard work and dedication.”“As agriculture ministers also reached their agreement after two and a half years on Tuesday night, negotiations between the Council and Parliament can begin shortly. It was about time; European agriculture needs clarity for the next few years.”Statement by Peter Jahr (EPP, DE), rapporteur on the Strategic plans regulation:“Parliament has recognised an explicit link between the farm sector and the Paris Agreement and combines current direct payments with new eco-schemes and a dedicated green budget.”“We want a fairer distribution of subsidies, greater support for small and family farms, fair working conditions, and direct payments to be capped at €100 000 minus half of labour costs.”“We are more ambitious than the Council, but we are all committed to a policy shift that will focus on achieving concrete results. This is the biggest paradigm shift in the CAP since 1992.”Statement by Eric Andrieu (S&D, FR), rapporteur on the Common Market Organisation regulation:“Too many farmers lose their money, their jobs, sometimes even their lives in agricultural crises. I am glad that Parliament backed my efforts to create an effective mechanism to prevent and better manage such crises.”“We should not believe anymore that the market can regulate itself. Agricultural markets are structurally unstable, but we can do something about it.”“The Commission should have more powers and play a more active role in regulating the sector. We must ensure fair and stable income for farmers to support their green transition.”Statement by Ulrike Müller (RE, DE), rapporteur on the Financing, management and monitoring regulation:“The EU farm policy must stimulate farmers in their transition towards a modern economy and reward them for achievements in the areas of environment, climate, and animal welfare.”“By putting targeted eco-schemes, programmes and also investments at the centre of this reform, we have assured a step towards a more sustainable and competitive agricultural sector.”“We have also managed to integrate innovative ideas for generational renewal in the new CAP rules, and increased funds aimed at supporting young farmers.” Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 26-10-2020 12:25 PM CET In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained. Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 26-27 October (16.45-18.45 * 09.00-10.00 and in camera 10.00-12.30) and 10 November (16.45-18.45). Revised European Parliament's calendar 2020 Updated AGRI calendar 2020 Research studies for AGRI Committee News All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2020 - EP Dacian Ciolos, Renew Europe: Nu a? ?ndr?zni s? vorbesc de o reform? a PAC, ci de modific?ri de substan??! Agrointeligen?a - 26 octombrie 2020 Fostul Comisar European pentru Agricultur? ?i actualmente pre?edintele Grupului Politic Renew Europe, Dacian Ciolo?, a vorbit, ast?zi, luni – 26 octombrie 2020, ?n cadrul unei conferin?e de pres? online, despre propunerile adoptate de Parlamentul European cu privire la noua Politic? Agricol? Comun? (PAC 2021-2017). ?n fapt, aceasta este tema s?pt?m?nii, av?nd ?n vedere c? mini?trii agriculturii din statele membre au ajuns la o pozi?ie comun? referitoare la viitorul PAC, ceea ce permite acum intrarea ?n negocierile finale pentru reforma acestei politici europene.Dacian Ciolo? a explicat pentru jurnali?tii prezen?i la ?nt?lnire c? o decizie final? pentru reformarea PAC, cu reglement?rile de rigoare, va fi cel mai probabil prezentat? ?n prima jum?tate a anului viitor.”Nu vorbim despre exact cum va ar?ta viitoarea Politic? Agricol? Comun? (PAC) ?ncep?nd cu anul viitor, ci e pozi?ia de negociere a Parlamentului. (…) Acum, cele dou? structuri co-legislative, Consiliul de mini?tri ?i Parlamentul European ?i-au stabilit pozi?iile de negociere ?i ?n s?pt?m?nile ?i lunile care vin urmeaz? negocierile ?ntre Consiliu ?i Parlament, evident cu participarea Comisiei Europene, pentru a negocia pe textele Comisiei Europene cu pozi?iile de negociere ale Consiliului ?i Parlamentului ?i estimez eu undeva ?n prima jum?tate a anului viitor s? avem o decizie final? a felului ?n care vor ar?ta reglement?rile europene pentru urm?torii 7 ani ?n ceea ce prive?te Politica Agricol? Comun?. (…)”, a men?ionat fostul comisar european.Mai mult, Dacian Ciolo? ?i-a exprimat punctul de vedere ?n leg?tur? cu reforma PAC, pe care, personal nu o consider? o reform? ?n adev?ratul sens al cuv?ntului, dar care era extrem de necesar?. Totodat? a men?ionat c? ?n urm?torii 5-7 ani trebuie reg?ndit complet modul de func?ionare a agriculturii ?n UE.”Ceea ce v? prezint este ceea ce a ie?it deja din vot, nu e neap?rat pozi?ia Grupului Renew, ci e ceea ce a ie?it din votul ?n Parlament care a avut loc s?pt?m?na trecut?. O mare parte din ceea ce a ie?it din vot e ?i pozi?ia Grupului Renew (…) O p?rere personal?, eu nu a? ?ndr?zni s? vorbesc de o reform? a PAC pentru c? sunt ni?te modific?ri, unele dintre ele, ?ntr-adev?r, de substan??, dar din punctul meu de vedere nu este cu adev?rat o reform? care s? schimbe paradigma de func?ionare a PAC. Eu cred c? ?n urm?torii 5,6,7 ani vom avea nevoie de o astfel de reg?ndire a politicii agricole comune, mult mai profund? dec?t a modifica pe ici, pe colo, cum se dau pl??ile directe, cum se mai face sprijinul de pia??, cam ce mai finan??m ?n dezvoltare rural?. Eu cred c? dac? noi ?n urm?torii 5-7 ani maxim nu reu?im s? reg?ndim complet modul de func?ionare a agriculturii din Uniunea European?, pornind de la priorit??ile societale ale societ??ii europene din momentul de fa??, risc?m ?n urm?torii ani s? avem t?ieri ?i mai masive ale bugetului PAC pentru c? subven?iile la hectar ?n Rom?nia sau s? zic pl??ile directe ?n general vor fi din ce ?n ce mai greu de justificat dac? nu schimb?m complet metoda”, a ad?ugat Dacian Ciolo?.Pre?edintele Grupului Politic Renew Europe a mai opinat c? urmeaz? o perioad? ?n care o reform? a politicii agricole se poate produce ?ncep?nd cu siguran?a alimentar? ?i se ?ncheie cu asigurarea stabilit??ii financiare a agricultorilor.”Din punctul meu de vedere ar trebui s? avem, dac? ar trebui s? g?ndim cu adev?rat o reform? a politicii agricole comune, s? g?ndim un sistem care s? ia ?n considerare care sunt preocup?rile societ??ii europene ?n momentul de fa?? ?n ceea ce prive?te activitatea agricultorilor. ?i aici vedem 2 mari preocup?ri: una e legat? de alimente, s?n?toase, proaspete, vede?i c? ?i calitatea ?i siguran?a alimentar? conteaz? tot mai mult ?i produc?ia local? se dezvolt? tot mai mult, cum ajut?m agricultorul s? r?spund? cererilor de pia?? ale consumatorilor pe calitate/cantitate/siguran?a alimentar? a produselor alimentare; o alt? tem? este legat? pe buna gestiune a resurselor naturale, se va pune ?n continuare accent pe impactul pe care agricultura ?l are asupra solului, apei, aerului, reducerea emisiilor de carbon, toate acestea sunt servicii pe care agricultura le aduce societ??ii care nu sunt m?surate pe pia?? ?i pl?tite pe pia?? dec?t ?ntr-o foarte mic? m?sur? ?i atunci merit? ni?te compens?ri financiare (…); al treilea subiect este cum ne asigur?m c? agricultorii au venituri din care s? poat? s? tr?iasc? s? nu trecem tot timpul dintr-o criz? ?n cealalt? ?i fiecare criz? s? impacteze masiv veniturile agricultorilor (…) sunt cele trei teme ?n jurul c?rora ar trebui s? ?nceap? o discu?ie despre cum ar trebui redesenat? PAC (…)Din punctul meu de vedere este o modificare susbstan?ial? ?n unele puncte PAC, dar nu este cu adev?rat o reform? de care avem nevoie ?i nu cred c? o s? treac? 10 ani p?n? c?nd, dac? nu facem o astfel de reg?ndire a PAC risc?m s? pierdem masiv. Evident ?i Parlamentul a acceptat s? lucreze pe textele acestea propuse de Comisia European? ?i s? nu le ?ntoarc? ?napoi la Comisie s? ?i cear? s? vin? cu o adev?rat? reform?, cu o adev?rat? reg?ndire pentru c? dac? s-ar fi ?nt?mplat a?a, ?nseamn? c? ?n urm?torii 4-5 ani am fi lucrat cu legisla?ia a?a cum e ea ?n momentul de fa?? care nu mai este adaptat? la priorit??ile europene imediate: Pactul Verde ?i Tranzi?ia Digital? ?i aveam nevoie deci de revizuirea aceasta a PAC”, ?i-a ?ncheiat expunerea despre reforma PAC fostul Comisar European ?i actualmente pre?edintele Grupului Politic Renew Europe, Dacian Ciolo?.Parlamentul European a schimbat din nou regulile: ce produse vor trebui redenumite By RO.aliment October 26, 2020 Eurodeputa?ii au adoptat un amendament ce interzice utilizarea denumirilor de ?iaurt”, ?br?nz?” sau ?crem?” ?n cazul produselor alimentare f?r? lapte de origine animal?.?n urma votului din Parlamentul European (PE), interdic?ia va fi extins? ?i expresiilor comparative, cum ar fi ?savoare cremoas?” sau ?substitut de unt”. Singurele excep?ii vor fi cele consacrate de mult timp, precum ?lapte de migdale”, ?lapte de cocos” sau ?unt de cacao”.Curtea de Justi?ie a UE a interzis ?n urm? cu trei ani termeni precum ?lapte de soia” sau ?br?nz? vegan”, apreciind c? produsele non-lactate nu pot avea ?n denumirea lor ?lapte”, ?unt”, ?br?nz?” sau ?iaurt”.Potrivit Agerpres, acela?i proiect de lege propunea ?i interdic?ia denumirilor de ?steak” (friptur?” sau ?burger” pentru produsele vegetale ce nu con?in carne de origine animal?, ?ns? aceast? parte a fost respins? de eurodeputa?i. Mai exact, ace?tia au votat cu o larg? majoritate ?mpotriva amendamentului prin care s-a propus s? se interzic? ?n UE folosirea unor denumiri precum ?c?rna?i”, ?hamburger”, ?filé” sau ?escalop” pentru produsele alimentare pe baz? de legume sau de cereale care nu con?in carne de origine animal?, dar care imit? textura acesteia.Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, consider? c? ?n privin?a ?burgerilor vegani”, denumire acceptat? de PE, ?consumatorii nu sunt deloc indu?i ?n eroare asupra naturii vegetale a acestora, ?ntruc?t termenul vegan este semnalat ?n mod clar”. ?P?cat, ?n schimb, c? au fost aprobate restric?ii inutile asupra alternativelor la produsele lactate (…) Europenii trebuie s? adopte un regim bazat mai mult pe vegetal, pentru s?n?tatea lor ?i pentru binele planetei”, adaug? ea.Perspectiva asocia?iilor de profilFedera?ia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a sus?inut intens cele dou? texte, critic?nd denumirile de produse ?deconectate” de compozi?ia lor ?i riscurile de confuzie privind valoarea lor nutri?ional?.La r?ndul lor, reprezentan?ii cresc?torilor de animale au avertizat c? folosirea unor denumiri ca ?burger” sau ?c?rna?i” pentru produsele f?r? carne poate induce ?n eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceea?i p?rere.Prevederile votate ?n PE urmeaz? s? fie negociate cu statele membre ?n cadrul Consiliului UE, forma lor final? urm?nd s? fie stabilit? ?n urma acestor negocieri. Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politica agricol? european?.PAC 2021 se bazeaz? pe 9 obiective specific Ferma , 25 octombrie 2020 - Fermierii, dezvoltarea rural? ?i for?a de munc? sunt vectori ai politicii agricole a UE dup? 2020. Revista Ferma v? prezint? principalele obiective ale noii PAC.un articol de GABRIEL GHERGHESCUPolitica agricol? comun? a UE, sau ?PAC”, a?a cum e cunoscut?, are ca scop sprijinirea fermierilor ?i ?mbun?t??irea productivit??ii agricole, asigur?nd o aprovizionare stabil? cu alimente la pre?uri accesibile, o via?? rezonabil? pentru fermieri ?i, totodat?, protejarea mediului.PAC a suferit o serie de transform?ri, de-a lungul anilor, pentru a satisface circumstan?ele economice ?n schimbare, cerin?ele ?i nevoile cet??enilor.?n prezent sunt ?n curs negocieri cu privire la viitorul PAC dup? 2020, aflat sub presiune pentru a oferi r?spunsuri la un num?r tot mai mare de provoc?ri, inclusiv schimb?rile climatice, pierderea biodiversit??ii ?i degradarea solului.La 1 iunie 2018, Comisia European? a prezentat propuneri legislative privind PAC dup? 2020.NOU? OBIECTIVE COMUNEViitoarea PAC este construit? ?n jurul a nou? obiective specifice, care reflect? multifunc?ionalitatea sa economic?, de mediu ?i socio-teritorial?. Acestea includ:Sprijinirea veniturilor agricole viabile ?i a rezilien?ei ?n ?ntreaga Uniune, pentru a spori securitatea alimentar?.?mbun?t??irea orient?rii c?tre pia?? ?i cre?terea competitivit??ii, inclusiv un accent mai mare pe cercetare, tehnologie ?i digitalizare.?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric.Contribu?ia la atenuarea ?i adaptarea la schimb?rile climatice, precum ?i la energia durabil?.?ncurajarea dezvolt?rii durabile ?i gestionarea eficient? a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul ?i aerul.Contribu?ia la protejarea biodiversit??ii, ?mbun?t??irea serviciilor ecosistemice ?i conservarea habitatelor ?i a peisajelor.Atragerea tinerilor fermieri ?i facilitarea dezvolt?rii afacerilor ?n zonele rurale.Promovarea ocup?rii for?ei de munc?, cre?terii incluziunii sociale ?i a dezvolt?rii locale ?n zonele rurale, inclusiv bioeconomia ?i silvicultura durabil?.?mbun?t??irea r?spunsului agriculturii UE la cererile societ??ii privind alimenta?ia ?i s?n?tatea, inclusiv siguran?a, hrana ?i durabilitatea.TREI MODALIT??I DE REALIZARE??ndeplinirea celor nou? obiective se va realiza prin:Sprijin pentru venituri prin pl??i directe. Aceast? modalitate este conceput? pentru a asigura stabilitatea veniturilor ?i pentru a remunera fermierii pentru agricultura ecologic? ?i livrarea de bunuri publice care nu sunt pl?tite ?n mod normal de pie?e, cum ar fi ?ngrijirea mediului rural.M?suri de pia?? pentru a face fa?? situa?iilor dificile, cum ar fi o sc?dere brusc? a cererii din cauza unei amenin??ri asupra s?n?t??ii sau o sc?dere a pre?urilor ca urmare a unei supra-oferte temporare pe pia??.M?suri de dezvoltare rural? cu programe na?ionale ?i regionale pentru a r?spunde nevoilor specifice ?i provoc?rilor cu care se confrunt? zonele rurale.UN BUGET MAI MICPAC este organizat ?n doi piloni:Pilonul 1 abordeaz? sprijinul veniturilor agricole ?i gestionarea pie?ei, fiind finan?at prin bugetul UE de c?tre Fondul European de Garantare Agricol?. Pilonul 2, axat pe dezvoltarea rural? ?i m?surile de agro-mediu-clim?, e cofinan?at ?n comun de bugetul UE prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? ?i de c?tre statele membre.Bugetul urm?tor de ?apte ani al UE a stabilit valoarea total? a cheltuielilor PAC la 336,4 miliarde euro, cu circa 46 miliarde euro mai pu?in dec?t programul 2014 - 2020, arat? “clean label”, cum este perceput acest subiect din perspectiva legisla?iei Uniunii Europene, afla?i la ESE 2020 RO.aliment October 26, 2020 Dimitra Papadimitriou, liderul departamentului pentru determinarea standardelor de calitate ?n alimente, Direc?ia Politici ?i Cercetare ?n Nutri?ie din cadrul EFET (Hellenic Food Authority,autoritate omolog ANSVSA din Grecia), este key speaker la seminarul informativ organizat anual ESE – Etichetare. Siguran??. Etic?. 2020, online ?n zilele de 17 noiembrie (industria alimentar?), iar 18 noiembrie (suplimentele alimentare).Expertul elen, Dimitra Papadimitriou, face parte din mai multe grupuri de lucru, precum cel al exper?ilor guvernamentali ai UE privind aditivii alimentari, al exper?ilor guvernamentali ai UE privind aromele alimentare, al exper?ilor guvernamentali ai UE privind enzimele alimentare, al grupului de lucru al UE privind alimentele noi, al re?elei ?tiin?ifice EFSA pentru alimente noi, membru supleant al re?elei ?tiin?ifice a EFSA privind riscurile emergente.De asemenea, Dimitra Papadimitriou este implicat? ?n organizarea trainingurilor la nivelulautorit??ilor na?ionale elene pe tema aditivilor alimentari din 2010, este reprezentantul EFET ?n comitetele ?tiin?ifice ?i de politici pentru aditivii alimentari din cadrul Comisiei Europene, a fost implicat? ?n propunerea de modificare a amendamentelor pentru aditivii alimentari ?i a fost responsabil? pentru dezvoltarea unui manual na?ional de procedur? pentru catalogarea produselor neconforme, ca urmare a unor controale oficiale realizate pentru aditivii alimentari.Mesajul pe care Dimitra Papadimitriou ?l va transmite participan?ilor la seminarul ESE 2020 graviteaz? ?n jurul “clean label”:Cum este perceput acest subiect din perspectiva legisla?iei Uniunii Europene. Regulamentul european al aditivilor.Cerin?ele pe care trebuie s? le ?ntruneasc? un produs ?clean label”;Ce ?nseamn? natural c?nd ne referim la aditivi ?i arome alimentare, dar ?i ce presupune omiterea unor substan?e chimice pe lista ingredientelor, cum ar fi adjuvan?ii tehnologici.Grani?a dintre aditivi ?i adjuvan?ii tehnologici. Ce anume trecem pe etichet??Dimitra Papadimitriou va explica ?i cum ne putem asigura c? nu inducem consumatorul ?neroare ?n ceea ce prive?te etichetarea aditivilor alimentari, a?a cum prevede legisla?ia Uniunii Europene. Totodat?, specialistul elen va sublinia importan?a determin?rii corecte a c?rei categorii de produse ?i apar?ine alimentul nostru – scopul reglement?rilor aplicabile ?n toate statele-membre Uniunii Europene este de a armoniza aceste practici ?n interiorul spa?iului.Interesul consumatorilor pentru produse s?n?toase sau produse ce faciliteaz? o mai bun?func?ionare a organismului este ?n continu? cre?tere. Consumatorii sunt de p?rere c? produsele cu mai pu?ine ingrediente sunt mai s?n?toase dec?t celelalte.Lu?nd ?n considerare acest aspect, putem spune c? oamenii acord? mai mult? aten?ie ingredientelor listate pe etichet? ?i calit??ii generale a produselor alimentare, ceea ce le influen?eaz? decizia de cump?rare, astfel aleg?nd alimente despre care se spune c? nu con?in substan?e chimice, aditivi alimentari sau arome artificiale. Acest nou stil de via?? constituie o provocare pentru industria alimentar?, care ?ncearc? s? g?seasc? solu?ii pentru a produce ?n regim clean label.DORESC S? PARTICIP LA ESE 2020 – FORMULAR DE ?NSCRIEREDespre ESE 2020 Cea de-a cincea edi?ie a seminarului informativ ESE (Etichetare. Siguran??. Etic?) se va desf??ura, anul acesta, ?n mediul online, din cauza restric?iilor impuse de pandemia de coronavirus. ESE este seminarul informativ dedicat nout??ilor legislative din industria alimentar? ?i a suplimentelor alimentare ?i va avea loc ?n zilele de 17 ?i 18 noiembrie 2020. Trimite p?n? la data de 1 noiembrie ?ntreb?rile tale adresate invita?ilor la office@roaliment.ro ?i vei afla r?spunsul ?n cadrul seminarului. Particip? la ESE ?i afl? ce este corect ?i ce nu pe eticheta ta!Chinezii insist?: alimentele congelate ar putea transmite noul coronavirus RO.aliment October 26, 2020Speciali?tii chinezii avertizeaz? din nou c? alimentele congelate ar putea transmite noul coronavirus, informeaz? Reuters, citat de Agerpres.Centrul chinez pentru controlul ?i prevenirea bolilor a detectat ?i izolat coronavirus activ pe ambalaj de cod congelat ?n timpul eforturilor de depistare a virusului ?ntr-un focar raportat ?n Qingdao ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni. Autoritatea sugereaz? c? este posibil ca virusul s? fie transmis pe distan?e lungi prin m?rfuri ?nghe?ate.Doi locuitori din Qingdao, care au fost diagnostica?i ini?ial ca asimptomatici ?n septembrie, au adus virusul la un spital ?n timpul carantinei din cauza dezinfect?rii insuficiente, duc?nd la alte 12 infec?ii legate de spital, au spus autorit??ile.Jin Dong-Yan, profesor la Universitatea din Hong Kong, afirm? c? nu exist? dovezi solide c? cei doi lucr?tori din Qingdao au luat virusul de pe ambalaj ?i apoi au contaminat alimentele pe care l-au manipulat.Centrul chinez pentru controlul ?i prevenirea bolilor nu a identificat un caz care s? fi contractat virusul prin contactul cu alimente congelate ?i precizeaz? c? riscul ca acest lucru s? se ?nt?mple r?m?ne foarte sc?zut.Cu toate acestea, institu?ia a recomandat lucr?torilor care manipuleaz?, prelucreaz? ?i v?nd produse congelate s? evite contactul direct cu produse care ar putea fi contaminate.Personalul nu ar trebui s?-?i ating? gura sau nasul ?nainte de a scoate articole de ?mbr?c?minte care ar putea fi contaminate f?r? s? se spele pe m?ini ?i ar trebui s? fac? teste ?n mod regulat, a spus agen?ia.?nainte de ultimele descoperiri ale CDC, s-au g?sit urme genetice ale virusului ?n unele e?antioane prelevate din alimente congelate sau din ambalaje cu alimente, dar cantitatea de virus a fost sc?zut? ?i niciun virus viu nu a fost izolat, a spus agen?iaPozitia finala a Parlamentului European asupra noii Politici Agricole Comune Agroromania.ro 26 Oct. 2020 Parlamentul European a adoptat pozitia sa finala asupra noii Politici Agricole Comune, asadar avem o serie de noutati importante pe care trebuie sa le retinem. Documentul include obligatii de mediu sporite pentru agricultori, in pofida opozitiei energice a unor ONG-uri si eurodeputati care au considerat propunerile formulate ca fiind insuficiente fata de provocarile climatice.?Mai devreme in cursul acestei saptamani, ministrii europeni ai agriculturii au convenit asupra versiunii lor privind aceasta reforma. Impreuna cu Comisia Europeana si cu Parlamentul European, statele membre vor negocia versiunea finala a reformei, care se va aplica din ianuarie 2023.?Cu un buget stabilit la 387 de milioane de euro pentru sapte ani, Politica Agricola Comuna este principalul capitol bugetar al UE. O propunere a ministrilor europeni prevede ca 20% din platile directe catre fermieri sa fie alocate pentru asa-numitele eco-scheme de plata pentru grija fata de mediu si clima. Insa propunerea votata de PE prevede la acest capitol un procent de 30%. Activista ecologista suedeza Greta Thunberg le-a cerut eurodeputatilor inainte acestui vot sa respinga textul propus. "Dragi eurodeputati, obiectivele voastre climatice vagi nu vor avea nicio valoare daca nu reusiti sa votati impotriva acestei PAC (...) Este sansa voastra sa va transformati cuvintele in actiune", a scris ea pe Twitter.?Unii eurodeputati, in special Verzii, dar si socialisti, al caror grup (S&D) este divizat in aceasta chestiune, considera de asemenea ca textul supus votului - intocmit pe baza unui cadru stabilit in anul 2018 - nu tine suficient de mult cont de provocarile climatice si de mediu.?In schimb, grupul liberal (Renew) si cel al popularilor europeni (PPE) sustin reforma, evidentiind un consens asupra unui amendament care garanteaza conformitatea PAC cu "Pactul Verde" european.?Parlamentul European (PE) a votat cu o larga majoritate impotriva amendamentului prin care s-a propus sa se interzica in UE folosirea unor denumiri precum "carnati", "hamburger", "filé" sau "escalop" pentru produsele alimentare pe baza de legume sau de cereale care nu contin carne de origine animala, dar care imita textura acesteia.?In schimb, eurodeputatii au aprobat cu o majoritate zdrobitoare un alt amendament care interzice denumirile de "iaurt", "branza" sau "crema" pentru produsele fara lapte de origine animala, inclusiv cele care nu sunt alimentare.?De altfel, Curtea de Justitie a UE a interzis deja in urma cu trei ani termeni precum "lapte de soia" sau "branza vegana", apreciind ca produsele nelactate nu pot avea in denumirea lor "lapte", "unt", "branza" sau "iaurt".?In urma votului din PE interdictia va fi extinsa si expresiilor comparative, cum ar fi de exemplu "savoare cremoasa" sau "substitut de unt". Singurele exceptii vor fi cele consacrate de mult timp, precum "lapte de migdale", "lapte de cocos" sau "unt de cacao".?Federatia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a sustinut intens cele doua texte, criticand denumirile de produse "deconectate" de compozitia lor si riscurile de confuzie privind valoarea lor nutritionala.?La randul lor, reprezentantii crescatorilor de animale au avertizat ca folosirea unor denumiri ca "burger" sau "carnati" pentru produsele fara carne poate induce in eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeasi parere.?Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, considera ca in privinta "burgerilor vegani", denumire acceptata de PE, "consumatorii nu sunt deloc indusi in eroare asupra naturii vegetale a acestora, intrucat termenul "vegan" este semnalat in mod clar". ...................................POLONIAAgroecologia ?n Polonia: Un drum anevoios pentru?fermieriMateusz Kucharczyk 22 Oct 2020 - 12:38 Scopul agroecologiei, conform Forumului Interna?ional pentru Agroecologie, este de a g?si c?i de recuperare a sistemului alimentar, distrus de agricultura industrial?. Dar ?n Polonia exist?, se pare, prea multe obstacole pentru a garanta?succesul.?n 1989, cu un salariu mediu puteai cump?ra ?n Polonia 68 de kilograme de zah?r sau 11 kg de ?unc?. ?n aceste zile, ai putea cump?ra aproximativ dou? tone de zah?r sau 300 kg de ?unc?. Consumatorii pot cump?ra mult mai mult ?i au multiple variante din care pot?alege.Dar exper?ii avertizeaz? c? un astfel de sistem poate s? nu fie durabil, iar pandemia de coronavirus, care a perturbat lan?urile de aprovizionare, a expus amploarea?problemei.?nchiderea frontierelor a crescut presiunea asupra fermierilor. Din cauza pandemiei, muncitorii ucraineni nu au putut veni ?n Polonia pentru munc? sezonier? pe?c?mp.Cu toate acestea, ?n ciuda ?ngrijor?rilor serioase cu privire la faptul c?, din cauza crizei economice provocate de pandemie, cump?r?torii ar putea evita produsele ecologice, mai scumpe, acest lucru nu s-a ?nt?mplat. Dimpotriv?, interesul pentru agricultura ecologic? a?crescut.?Este p?cat c? a fost nevoie de o astfel de situa?ie pentru a cre?te interesul pentru munca noastr?”, spune Monika Styczek-Kuryluk, care, ?mpreun? cu so?ul ei Robert, administreaz? o ferm? ecologic? de 33 de hectare ?n Voievodatul?Lubelskie.?Mai mul?i factori au contribuit la interesul sporit al consumatorilor: ?ntreruperea ini?ial? a lan?urilor de aprovizionare globale, problema cu achizi?ionarea produselor preferate ?i, ?n cele din urm?, au acordat o aten?ie sporit? achizi?ion?rii de produse s?n?toase ?i sigure”, a declarat Styczek-Kuryluk pentru?EURACTIV.pl.Ea este fondatoarea ?i pre?edintele Funda?iei Small Big Change, care se ocup? ?n principal de educa?ia ecologic? ?i sus?ine dezvoltarea fermelor ecologice ?n Polonia. De asemenea, este membr? a Asocia?iei Produc?torilor de Alimente cu Metode Ecologice?EKOLAND.Ferma Styczek-Kuryluk, care nu folose?te pesticide, ?ngr???minte prelucrate sau combustibili fosili, se num?r? printre cele peste 200.000 de astfel de ferme din ?ntreaga?UE.?Agroecologia protejeaz? solul mai bine dec?t agricultura conven?ional?. Cu metode ecologice, solul se odihne?te pentru o perioad? mai lung?, datorit? rota?iilor mai lungi ale culturilor”, a mai spus Styczek-Kuryluk. Cu toate acestea, ?ntreab? ea, ?dac? sunt doar beneficii, de ce majoritatea fermierilor prefer? ?n continuare agricultura?conven?ional??”.Agroecologia, ?n?cre?terePotrivit unui raport Eurostat din 2018, Uniunea European? avea 13,4 milioane de hectare dedicate agriculturii ecologice, cele mai mari suprafe?e fiind ?n Spania, Italia ?i?Fran?a.Suprafa?a cultivat? organic ?n ?ntreaga UE a crescut cu 70% ?n ultimul deceniu, iar v?nz?rile de produse ecologice au atins 34 de miliarde de euro ?n 2017, potrivit datelor Comisiei?Europene.P?n? de cur?nd, mul?i consumatori din Polonia priveau alimentele ecologice drept o curiozitate exotic?. Ast?zi ?ns?, odat? cu cre?terea gradului de con?tientizare a cump?r?torilor, sectorul a ?nceput s? ia?av?nt.De?i agricultura ecologic? se caracterizeaz? printr-o eficien?? cu 20% mai mic? dec?t agricultura intensiv?, Ewa Rembia?kowska, cercet?tor postdoctoral la Facultatea de Nutri?ie Uman? a Universit??ii de ?tiin?e ale Vie?ii din Var?ovia, spune c?, ?n condi?iile actuale de pia??, fermierii sunt capabili s? produc? suficiente alimente organice f?r? a fi nevoie s? extind? suprafe?ele de cultur??existente.Cu toate acestea, adoptarea alimentelor organice ?n Polonia a fost lent?, dar?constant?.?n 2016, mai pu?in de 4% din produsele alimentare ?i b?uturile nou introduse pe pia?a polonez? au fost etichetate drept ?organice”. ?n 2020, acest indicator a crescut la?20%.?n acela?i timp, 46% dintre consumatorii polonezi consider? ingredientele naturale drept cel mai important criteriu atunci c?nd aleg produse alimentare. Pentru ei, este chiar mai important dec?t, de exemplu, un con?inut sc?zut de zah?r (33%), con?inutul de gr?simi sau de sare, arat? rezultatele unei cercet?ri realizate de Mintel ?i BNP?Paribas.Oamenii acord? mai mult? aten?ie etichetelor, con?inutului ?i metodelor de produc?ie, c?ut?nd ingrediente simple ?i ?integrale”, dar ?i alimente care nu sunt??ultra-procesate”.Agricultura industrial? ?i importurile ieftine ?mpiedic??progresulDar, chiar ?i a?a, ?in?nd seama de schimbarea comportamentului consumatorilor, rentabilitatea agriculturii ecologice ?n Polonia nu poate fi?garantat?.?Nu este u?or ?n condi?iile poloneze”, a spus Monika Styczek-Kuryluk, explic?nd c? lan?urile de retail din Polonia prefer? s? importe produse din str?in?tate dec?t s? cumpere de la furnizori?interni.??i ?ncurajez pe necredincio?i s? fac? un mini-test. Vizita?i orice magazin. Selecta?i o duzin? de produse ?i verifica?i etichetele acestora. Marea majoritate - v? pot asigura - va oferi informa?ii despre o alt? ?ar? de produc?ie dec?t Polonia. O astfel de situa?ie, lipsa de interes a re?elelor comerciale, ?i oblig? pe fermieri s? caute metode de v?nzare non-standard”, a spus?ea.Succesul comercial al fermierilor ecologici este, practic, determinat de eficien?a lor ?n utilizarea noilor tehnologii pentru construirea de rela?ii, strategii de marketing sau chiar v?nz?ri directe. Iar pandemia de coronavirus a fost o bun? ilustrare a acestor?rela?ii.?Dac? un fermier nu ??i men?ine propria re?ea de contacte, platforma prin care va fi ?n contact cu clien?ii poate e?ua. Interesul pentru produsele ecologice este ?nc? ?n cre?tere, dar pia?a este mic? ?n compara?ie cu culturile conven?ionale ”, a subliniat Monika?Styczek-Kuryluk.Exist?, de asemenea, cooperative alimentare ?n Polonia care permit fermierilor s? ajung? direct la clien?i, ?n special la cei care locuiesc ?n ora?e. Astfel, familia Styczek-Kuryluk coopereaz? cu mai multe cooperative din Var?ovia, Cracovia ?i?Lublin.Cu toate acestea, spune ea, ??n Polonia, nu exist? ?nc? vreo idee despre managementul adecvat al persoanelor implicate ?n agroecologie. Suntem o minoritate ?i nu suntem ?n centrul aten?iei?autorit??ilor”.Exist?, de asemenea, ?i sentimentul c? UE nu ajut? suficient fermierii ?n sistem ecologic. ?Acum zece ani, c?nd mi-am ?nceput aventura ?n agricultur?, eram foarte optimist? ?n privin?a tuturor strategiilor UE ?i modific?rilor propuse. Le-am v?zut ca o oportunitate de a schimba obiceiurile la nivel macro”, a spus?Styczek-Kuryluk.Dar, cu trecerea timpului, a ?nceput s? observe c? fiecare concept succesiv a adus pu?ine schimb?ri unei probleme care este ?nc? fundamental? pentru fermieri: v?nzarea?produselor.?Agricultura ecologic? pierde ?nc? ?n fa?a companiilor de produc?ie de mas?, care cultiv? extensiv ?i afecteaz? biodiversitatea ?i natura”, a spus?ea.?n opinia sa, politica agricol? comun? (PAC) a UE are multe avantaje binecunoscute, dar ?i unele?dezavantaje.Avantajele includ deschiderea frontierelor c?tre fluxul de m?rfuri pe pia?a intern? a UE; acordarea de subven?ii; crearea unui sistem de compensare pentru dezastrele naturale; introducerea obligativit??ii de etichetare a alimentelor, ?mbun?t??irea calit??ii produc?iei de plante ?n agricultura ecologic? ?i, nu ?n cele din urm?, cre?terea nivelului de trai al?fermierilor.Dar sunt ?i dezavantaje cheie pentru fermierii ecologici, precum birocra?ia exagerat?; plata subven?iilor pe hectar, care nu sus?ine ?n mod corespunz?tor fermele ecologice; o sc?dere accentuat? a biodiversit??ii; subven?ionarea cre?terii industriale a animalelor sau sprijinul insuficient pentru agricultura?ecologic?.?Fermierii ecologici au nevoie, mai presus de toate, de ?ncredere ?n activit??ile lor ?i nu de for?are - a?a cum se ?nt?mpl? adesea cu organismele de certificare. Un produs de calitate slab? va fi verificat rapid de pia??, iar oficialii din spatele biroului sunt adesea convin?i c? ?tiu mai bine cum arat? luptele noastre zilnice”, a punctat Monika?Styczek-Kuryluk.[Material realizat de Mateusz Kucharczyk, de la EURACTIV.pl. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea ?i adaptarea de Bogdan?Neagu]SPANIAApicultura: O cale pentru a cre?te biodiversitatea ?i a opri declinul comunit??ilor rurale ?n?Spania Fernando Heller 23 Oct 2020 - 12:44 Laura Provincial ?i participan?ii la cursul de apicultur? 2019-2020 din Illueca. Participan?ii sunt profesori ?n?i?i la centrele de formare profesional? din regiunea spaniol? Aragón. Tot mai mul?i locuitori ai ora?elor din Spania caut? alternative ecologice ?i durabile la via?a citadin?, pentru a se reconecta cu natura, dar ?i pentru a sc?pa de mediile urbane poluate ?i de spa?iile aglomerate, mai ales ?n contextul?COVID-19.Multe ora?e mici spaniole ?ncearc? s?-i atrag? pe cei dezam?gi?i de goana pentru ?progresul digital” ?i s? contribuie la stoparea depopul?rii rurale, ?Espa?a vaciada” (?Spania golit?”). Pentru a atinge acest obiectiv, o serie de proiecte se desf??oar? ?n toat???ara.Miguel ?ngel Casado, un expert apicol entuziast, ?i-a asumat responsabilitatea de a simplifica procesul, care promoveaz? sustenabilitatea ?i biodiversitatea, ajut? la men?inerea popula?iei ?n satele mici ?i creeaz? locuri de munc? la nivel?local.Casado, fost pre?edinte al Asocia?iei Spaniole a Apicultorilor ?i al Asocia?iei Apicultorilor din regiunea central? Alcarria, face acest lucru ?mpreun? cu un grup de profesori de la Institutul de Formare Profesional? Sierra de la Virgen din Illueca, un ora? de 3.000 de persoane din regiunea aragonez? El?Aranda.Casado este ?i primarul Hombrados, o localitate din provincia Guadalajara cu doar 32 de locuitori. Dar el are ?ncredere c? ?vor veni mai mul?i oameni s? se a?eze” acolo atunci c?nd situa?ia sanitar? o va?permite.Ora?ele mici, precum Illueca, au fost afectate de plec?rile popula?iei locale, ?n special dup? criza economic? din 2008, care a lovit sever una dintre principalele industrii locale: produc?ia de??nc?l??minte.Mul?i oameni au revenit ?n zonele rurale ?n ultimii ani, dar aceast? ?rena?tere” a lumii rurale necesit? crearea de locuri de munc? pentru a fi durabil? ?i pentru a atrage?tineri.Proiectele lui Casado ce vizeaz? un sector apicol durabil sunt situate ?n mai multe regiuni dintre Zaragoza ?i Guadalajara. De asemenea, el este profesor ?i ??i prezint? cuno?tin?ele academice ?n domeniul apiculturii chiar unde terenul este cel mai favorabil ?i unde i se cere s? vin? pentru a promova biodiversitatea?locului.Cruciada sa pentru ?bio-apicultur?” l-a determinat s? preg?teasc? studen?i, mai ales tineri, dar ?i de v?rst? mijlocie sau mai ?n v?rst?, ?n materie de apicultur?, care, subliniaz? el, ?contribuie decisiv la promovarea?biodiversit??ii”.Valoarea ora?elor mici ?n vremuri de?pandemie?Odat? cu impactul crizei COVID, o mul?ime de oameni se ?ntorc ?n ora?ele ?i satele mici, deoarece pot tr?i cu mai pu?ini bani ?i ?ntr-un mediu natural. ?n Hombrados, am primit deja mai multe solicit?ri de la oameni care doresc s? se stabileasc? aici definitiv. Au vite, capre. Al?ii vor s? dezvolte un proiect de ‘apicultur? ?i turism rural’ ?n regiune”, a declarat Casado pentru?EuroEFE.Una dintre activit??ile desf??urate ?n Hombrados este ?mierea de la cuptoare”, construc?ii din chirpici ?i teracot? care servesc drept stupi surogat pentru?albine.?Acest sistem ar permite, de exemplu, unei familii de cinci persoane s? ??i c??tige existen?a aici”, a explicat?Casado.Instruirea viitoarei genera?ii de ?antreprenori?apicultori”Casado ?i echipa sa au ?nceput s? predea noi tehnici de apicultur? tradi?ional?, un ?subiect academic” urmat de aproximativ 20 de studen?i, cu v?rste cuprinse ?ntre 14 ?i 18 ani, la Institutul de formare profesional? ?Sierra de la Virgen” din?Illueca.?Anul acesta, ?n ciuda COVID, am reu?it s?-l dezvolt?m”, a spus?Casado.?Elevii sunt ?nv??a?i cum s? ??i creeze propria companie apicol?, cum s? o gestioneze, cum s? o organizeze ?i ce produse produce un stup. ?i ?nv???m de la elementele de baz? p?n? la tehnicile de inseminare artificial? a m?tcilor. ?n Spania, foarte pu?ini apicultori predau acest lucru, ?n afar? de noi”, a subliniat?el.Dedicarea lui Casado este ?mp?rt??it? de Laura Provincial, un alt cadru didactic de la Centrul de Formare Profesional??Illueca.?n anul universitar 2019-2020, lec?iile au fost ?inute ?n mod regulat. ?n Illueca, COVID-19 nu a avut un impact mare p?n? acum, ?i sunt optimi?ti cu privire la?viitor.Centrul ofer? ?dou? cicluri de formare: formare profesional? de baz? ?n silvicultur? ?i altul, axat pe utilizarea ?i conservarea mediului natural”, a declarat Provincial pentru?EuroEFE.?Am constatat c? o parte a ?nv???m?ntului oficial FP {Formacioan Profesional] din regiunea Aranda acord? o aten?ie deosebit? unor subiecte precum lemnul ?i biomasa, dar nu pune accent pe apicultur? sau ob?inerea de produse ale stupului. Am considerat c? este o idee bun? s? ne diferen?iem de alte centre de ?nv???m?nt ?i s? miz?m pe apicultur?”, a explicat?Provincial.Apicultura ca viitor loc de munc??full-timeAceast? atitudine este ?mp?rt??it? de studen?i, cum ar fi ?lvaro Andaluz, ?n v?rst? de 18 ani, care urmeaz? ?n prezent primul curs de ?Aprovechamientos Forestales” (tehnici de recoltare a resurselor?forestiere).?La ?nceput nici nu am considerat apicultura ca o slujb?. Pentru mine a fost ca o lume nou? ?i complet necunoscut?. ?ncetul cu ?ncetul, am aflat mai multe despre asta, datorit? Laurei ?i celorlal?i profesori ?i am ajuns s? fiu foarte ?nc?ntat de apicultur?. Acum chiar m? g?ndesc s? lucrez ?n acest sector”, a declarat Andaluz pentru?EuroEFE.?Diminea?a, ?n fiecare zi de ?coal?, ?ncepem de obicei foarte devreme cu ?ntre?inerea stupilor, ceva esen?ial, dar petrecem ?i multe ore cu activit??i de re?mp?durire a ?ntregii zone”, a explicat?el.Entuziasmul tinerilor ?n privin?a unor locuri de munc? care combin? agricultura ?i natura este esen?ial pentru a asigura o re?nnoire a genera?iilor: ?n Spania, ca ?i ?n alte ??ri ale UE, cam 90% dintre fermieri ?i cresc?tori sunt aproape de?pensionare.Apicultura, p?rghie pentru?biodiversitateUnul dintre cele mai mari beneficii ale apiculturii durabile, spune Provincial, este ?mbun?t??irea biodiversit??ii la nivel?local.?Proiectul nostru este transversal: nu numai c? ne concentr?m pe exploatarea p?durilor, dar, de exemplu, ?n loc s? plant?m stejari ?i pini, care sunt deja bine cunoscu?i ?n zon?, ne propunem s? introducem arbori melliferi (tei, eucalipt, alun, stejar, salcie) ?i plante aromatice”, explic? ea. ?i toate acestea, pentru a stimula sarcina polenizatoare a?albinelor.?Am ?nfiin?at stupine pentru a ajuta la polenizarea florilor ?i, prin urmare, pentru a contribui la cre?terea biodiversit??ii. C?nd stupii apar ?n locuri unde nu existau ?nainte, inflorescen?ele sunt mai intense ?i apar specii de flori care nu au fost v?zute ?nainte. Albinele sunt esen?iale pentru biodiversitate. A? vrea s? amintesc un citat, atribuit lui Albert Einstein: Dac? albina ar disp?rea de pe suprafa?a globului, atunci omului i-ar mai r?m?ne doar patru ani de via??”, a punctat?Provincial.Casado a subliniat c? apicultura poate contribui decisiv la ?revenirea naturii la ciclul s?u?normal”.??n acest moment - ?i nu numai din cauza crizei COVID - vedem c? ?ntregul ciclu al naturii este dezechilibrat. Iernile nu mai sunt ierni, prim?vara nu mai este prim?var?, nici vara nu mai este var?. Am ajuns la un punct ?n care nu ?tim ?n ce anotimp ne afl?m. Toate acestea sunt semne clare ale realit??ii dramatice a schimb?rilor climatice”, a spus?el.Cre?terea variet??ii florei ?i faunei din?zon??Zona (din Illueca) ?n care am instalat stupinele nu este stearp?, dar nu exist? prea mult? vegeta?ie. Exist? c?teva rozmarini, m?turi ?i foarte pu?in altceva. Scopul nostru este s? plant?m acolo noi specii native, adaptate zonei. Urmeaz? s? plant?m g?lbenele, cimbru, rozmarin ?i lavand? ?i vom cultiva ?i c?teva specii de plante ornamentale mellifere care contribuie la ?mbog??irea zonei”, a spus?Provincial.Aceasta ??mbog??e?te ?i micro-fauna, care ajut? noii polenizatori s? vin? ?n aceast? zon? ?i ?mbun?t??e?te culturile ?i pomi fructiferi din jurul acesteia”, a ad?ugat?ea.Pentru a-?i continua activitatea, ei beneficiaz? de sprijinul financiar al regiunii Aranda, cu o subven?ie anual? pentru cursurile de FP, precum ?i de sprijinul consiliului local. ?i, de?i perspectivele economice nu sunt chiar favorabile, grupul de profesori sper? s? continue cu un ritm bun ?n 2021 ?i nu numai, spune?Provincial.?n plus, apicultura organic? se confrunt? cu amenin??ri. ?Printre cele mai grave sunt erbicidele ?i pesticidele, cum ar fi glifosatul ?i neonicotinoizii. Oamenii folosesc prea multe otr?vuri. Noi, ?mpreun? cu alte sectoare, ne confrunt?m cu glifosatul”, a explicat?Casado.?Turism apicol” pentru a stimula economia?local?Dar Casado, Provincial ?i al?i colaboratori se g?ndesc la noi idei legate de ?turismul apicol”. ?n Hombrados, Casado inten?ioneaz? s? organizeze un traseu turistic prin zonele ?n care sunt instalate stupine, cu vizite la castelul Zafra din apropiere, ?i trasee verzi de echita?ie ?n?regiune.?Pe l?ng? apicultur?, turismul rural va fi ?n cur?nd al doilea sector economic. Din cauza crizei COVID, oamenii caut? spa?ii verzi. Eu ?l numesc 'turism t?cut'. Oamenii vin s? se relaxeze aici, departe de zgomot”, a spus?Casado.?Mul?i oameni se ?ntorc la modurile tradi?ionale de via??. Au cinci sau ?ase stupine, cresc animale ?i legume pentru consum propriu. ?n cele din urm?, aceast? criz? ne-a obligat s? ne ?ntoarcem la r?d?cini, s? respect?m natura. Cel pu?in are acest aspect pozitiv”, a subliniat?el.[Material realizat de Fernando Heller de la EuroEFE.EURACTIV.es. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea ?i adaptarea: Bogdan?Neagu]Schimb?ri majore pe pia?a c?rnii! China ?nlocuie?te porcul cu vita 26 octombrie 2020Schimb?ri majore pe pia?a mondial? a produselor din carne! China va cre?te importurile de carne de vit?, odat? cu cre?terea cererii interne, pe fondul crizei provocate de pesta porcin? african? care a aruncat sectorul c?rnii de porc ?n colaps. Produc?torii de carne de vit? din Brazilia, al doilea mare produc?tor la nivel mondial, arat? c? gigantul din Asia va continua s? ??i majoreze importurile, transmite publica?ia Bloomberg, citat? de Agerpres.De?i China ??i reface rapid efectivele de suine, speciali?tii din industria c?rnii sus?in c? efectele crizei provocate de r?sp?ndirea virusului PPA vor contiuna s? fie puternic resim?ite p?n? ?n anul 2022. Chiar ?i dup? aceast? dat?, cererea de carne de vit? a Asiaticilor va continua s? creasc?, datorit? obiceiurilor de consum adoptate ?n aceast? perioad? de chinezi.“Totul sugereaz? c? fenomenul chinez este unul de durat?. Fiecare cre?tere cu 100 de grame a consumului per capita ?n China ?nseamn? importuri suplimentare de 2.000 de tone. Cererea va continua s? creasc? odat? cu majorarea veniturilor”, a subliniat directorul general de la Marfrig Global Foods SA, Miguel Gularte.Acesta mai sus?ine c? poten?ialul de cre?tere este evident dac? se compar? consumul per capita de carne de porc ?n China, aproximativ 47 kilograme pe an, cu consumul de carne de vit?, aproximativ cinci kilograme pe an.Potrivit cifrelor oficiale, China continu? s? fie de departe cel mai mare importator de carne venit? din America de Sud, fiind responsabil? pentru mai mult de 70% din exporturile de carne de vit? din regiune, ?i de aproximativ 60% ?n cazul Braziliei.Toate aceste v?nz?ri au dus la cre?teri masive ?n ceea ce prive?te ac?iunile companiilor produc?toare de carne. Exporturile c?tre China sunt binevenite ?n ?ara sud-american?, deoarece cererea intern? s-a pr?bu?it, pe fondul crizei economice ?i a sf?r?irii unor programe de sprijin pentru acest sector. Astfel, “orice surplus va fi direc?ionat spre exporturi, iar c?nd spui exporturi, spui China”, a precizat Miguel Gularte.?SANATATE si GASTRONOMIE Palinca cu par? ?n sticl?, m?ndria unui produc?tor din Buz?u. Care este secretul introducerii fructului 25 octombrie 2020, 06:05 de Iulian Bunila Palinca cu par? ?n sticl?, m?ndria unui produc?tor din Buz?u. Care este secretul introducerii fructului Valeriu Hagiu vinde palinca ?n t?rguri Palinca de pere, cu fructul ?n sticl?, este produsul cu care se m?ndre?te un buzoian din zona de munte a jude?ului, unde sunt ?ntinse livezi de pruni, meri ?i peri. Fructele sunt introduse ?n sticl? c?nd sunt mici ?i sunt recoltate peste patru luni. Valeriu Hagiu este unul dintre proprietarii ?ntinselor livezi de pe raza comunei Calvini, jude?ul Buz?u. A fost nevoit s? g?seasc? alternative de valorificare a cantit??ilor uria?e de fructe ?i de cur?nd a pornit o afacere cu fructe deshidratate. Surplusul de pere ajunge la fermentat, dup? care se transform? ?ntr-o p?linc? aromat?, cum rar se mai g?se?te prin apropiere, dup? cum se m?ndre?te Valeriu Hagiu. Acesta este printre pu?inii munteni din zona Buz?ului care produc palinca cu par? ?n sticl?. Spune c? procesul ?ncepe prim?vara sau la ?nceputul verii, atunci c?nd perele din pomi sunt foarte mici. Acestea se introduc ?ntr-o sticl?, fixat? pe creang?, ?i se recolteaz? toamna. Pentru producerea b?uturii ?mbuteliate ?mpreun? cu un fruct este nevoie de pricepere ?i foarte mult? r?bdare. ”?ncepem treaba c?nd perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie ag??ate ?n pom, introducem para ?n sticl? dup? care o protej?m patru luni de zile p?n? ajunge la m?rimea aceasta. Se introduce cr?cu?a cu para mic?, at?t c?t s? poat? trece prin gura sticlei. Dup? aceea, ca s? o protej?m de soare, ?nvelim sticla cu ziare. De asemenea, c?nd plou?, trebuie s? scoatem apa din sticl?”, spune Valeriu Hagiu. Valeriu ?i so?ia lui au grij? de fructele din sticlele at?rnate ?n pomi timp de patru luni, ”ca de ni?te copii mici”. ?n fiecare an, aga?? ?n peri cel pu?in 50 de sticle, cele mai multe de un litru. Aleg sticle mai mari, ca s? le permit? fructelor o dezvoltare normal?. ”La sf?r?itul acestei perioade de aproximativ patru luni se spal? interiorul sticlei dar ?i para. Avem ni?te s?rme cu perii cu ajutorul c?rora sp?l?m bine, apoi cl?tim de c?teva zeci de ori ca s? elimin?m toate impurit??ile. Se mai str?ng resturi uscate, insecte, ?n cele patru luni c?t sticlele stau ?n copac”, spune Valeriu. Produc?torul din Calvini toarn? ?n sticlele cu perele crescute ?n interior palinc? f?cut? ?n anii trecu?i. B?utura pe care o ob?ine prin distilarea perelor recoltate anul acesta o va ?mbutelia la anul. Valeriu Hagiu p?streaz? ?i ?nveche?te licoarea ?n butoaie din lemn. ”Dup? ce sp?l?m foarte bine sticla ?i para, punem p?linca de 55 de grade, care este tot de pere, ?i se consum? ?n momente importante, pentru c? ?l consider?m un produs special. Se v?nd foarte bine ?n t?rguri de produse tradi?ionale. Pre?ul ajunge la 100 de lei un litru p?linc? iar clien?ii ?tiu c? e chinuial? mare cu para, care trebuie protejat? multe luni, aproape zi de zi”, spune Valeriu Hagiu, din Calvini. Foto Iulian Bunil? Palinca se ob?ine prin fermentarea ?i distilarea diverselor fructe ?i trebuie s? aib? un con?inut ridicat de alcool, de peste 40 de grade. Diferen?a dintre ?uic? ?i p?linc? const? ?n faptul c? ?uica se produce doar din prune. Alimentele care protejeaz? pl?m?nii de infec?ii ?i poluare Cristina Popescu A avea grij? de pl?m?nii t?i nu este deloc greu. Principalele modalit??i de a ?mbun?t??i ?n mod natural capacitatea pulmonar? fac parte dintr-un stil de via?? s?n?tos.?n primul r?nd, renun?? la fumatFumul de ?igar? afecteaz? alveolele pulmonare ?i distruge cilii responsabili cu eliminarea infec?iilor ?i poluan?ilor din pl?m?ni. Substan?ele chimice din tutun accelereaz? stresul oxidativ, ceea ce cauzeaz? inflama?ie ?i deteriorarea celulelor pulmonare.?nva?? s? respiri corectRespira?ia este un act reflex ?i cea mai mare parte a timpului respir?m f?r? a ne g?ndi la acest lucru. Respira?ia se face ?n mod natural ?i u?or. Respir? pe nas – aerul inspirat pe nas este trecut prin filtrul mucoasei nazale ?i ?nc?lzit la temperatura potrivit? p?n? ajunge ?n c?ile respiratorii inferioare, ceea ce nu se ?nt?mpl? atunci c?nd respiri pe gur?.Respir? folosind diafragma – respira?ia diafragmatic? este caracterizat? de umplerea complet? cu aer a pl?m?nilor (de exemplu, bebelu?ii respir? ?n mod natural diafragmatic). Respir? relaxat ?i ritmic.Practic? o form? de medita?ie sau yoga, cu ajutorul c?reia ?nve?i tehnici corecte de respira?ie.Opteaz? pentru alimente prietenoase cu pl?m?niiNutrien?ii care protejeaz? pl?m?nii de infec?ii ?i poluare sunt vitaminele C ?i E, betacarotenul, acidul folic, seleniul, zincul, potrivit doctorulzilei.ro. O diet? echilibrat?, bogat? ?n alimente naturale, g?tite ?n mod s?n?tos sau c?t mai pu?in preparate termic, asigur? de obicei nutrien?i care sprijin? sistemul imunitar ?i sistemul respirator. ?n plus, se recomand? includerea ?n diet? a urm?toarelor alimente:Legume crucifere, legume verzi, morcovi, ardei, rosiiContin combina?ii echilibrate de vitamine ?i antioxidan?i care ajut? la func?ionarea optim? a pl?m?nilor.Ghimbir, usturoi, ceap? ?i plante aromaticeLupt? ?mpotriva infec?iilor ?i inflama?iilor.Mere, citrice, fructe de p?dure, avocadoCombat inflama?iile.Iaurt natural, sana, kefirSurse de probiotice care ajut? la echilibrarea florei intestinale.Pe?te, carne alb?, ou?, nuciCon?in grasimi s?n?toase omega 3 ?i proteine care sprijin? sistemul imunitar.Ai grij? s? te hidratezi suficientHidratarea este esen?ial? pentru s?n?tatea organismului. Apa ajut? la eliminarea toxinelor, inclusiv a celor din pl?m?ni. Se recomand? consumul a 6-8 pahare de ap? pe zi, dintre care primul diminea?a, ?nainte de micul dejun.DOSARAfaceri de la zero. Povestea a doi francezi ?ndr?gosti?i de Rom?nia. Au renun?at la corpora?ie ?i au decis s? ??i deschid? o afacere deosebit? ?n ?ara noastr? 24.10.2020, Alina-Elena Vasiliu Romain Couderc a c?l?torit timp de un an prin Asia, cu bicicleta, peste 7.000 de kilometri, din Turcia p?n? ?n Cambodgia, av?nd ?n bagaj spirulin?, pentru un boost de energie. ?n Bangkok a dat peste un startup care producea spirulin? proasp?t? pe acoperi?, a gustat-o ?i i-a pl?cut. Folosea deja aceast? microalg? pentru a-l ajuta ?n activit??ile lui sportive, dar abia atunci a realizat c? produsul are un poten?ial mare de dezvoltare.?Acum doi ani, c?nd m-am reg?sit cu Florent ?n Rom?nia, el av?nd o experien?? de zece ani ?n domeniul agroalimentar, am vorbit despre spirulin? ?i despre faptul c? poate fi un aliment ?n sine, nu doar un supliment alimentar. Am v?zut ?n ea poten?ialul unui aliment s?n?tos ?i ecologic, care r?spunde provoc?rilor hranei viitorului. Dup? ceva timp, Florent ?i-a l?sat jobul, eu am f?cut cursuri de formare ?n Fran?a pentru cre?terea spirulinei ?i am decis s? ?ncepem ?mpreun? un proiect cu impact: Spinoa”, poveste?te Romain Couderc.El f?cuse un master ?n Afaceri Interna?ionale ?n Fran?a, dup? ce venise ?n Rom?nia, ?n 2011, pentru a deschide ?i dezvolta filiala local? a unei firme fran?uze?ti ?n domeniul IT. Dup? ?ase ani, a ajuns ?ntr-un moment ?n care ??i dorea altceva, a?a c? a decis s? c?l?toreasc? un an ?i apoi s? ?nve?e acvacultur? specializat? ?n spirulin? ?n Fran?a. Florent Mathé a fost angajat la o corpora?ie francez? ?n domeniul agroalimentar, la care a lucrat peste zece ani ?i unde ajunsese p?n? ?n func?ia de director comercial pe Europa Central? ?i de Est.Au l?sat toate acestea ?n urm? ?i au pus la b?taie o investi?ie de 10.000 de euro ?n Spinoa, brandul sub care v?nd spirulin? crunchies, dar ?i ciocolat?, s?pun ?i alte produse care au la baz? acela?i ingredient. O pung? de 100 de grame de spirulin? crunchies cost? 55 de lei.?Spirulina crunchies este o nou? form? pe care a luat-o spirulina, pe l?ng? pastilele ?i pudra cu care ne-am obi?nuit. Crunchies arat? bine, sunt gustoase, 100% naturale ?i u?or de ad?ugat ?n supe, salate ?i alte feluri de m?ncare. Au gust un pic s?rat ?i autentic”, explic? Romain.Anul 2019 a fost primul de activitate pentru cei doi antreprenori francezi, un an ?n care au participat la multe t?rguri ?i evenimente ?i care le-a adus afaceri de 55.000 de lei. Au ?nceput s? colaboreze cu restaurante precum Papila, Rawdia sau M60, dar ?i cu magazine online ?i offline din Bucure?ti ?i din restul ??rii.?Ne-am axat pe dezvoltare de produse, am lansat o miere cu spirulin?, o gam? de ciocolat? cu spirulin? ?i alte superalimente, dar ?i un s?pun cu spirulin? - toate produse local, ?n Rom?nia.”Spirulina este produs? ?n Fran?a ?i ?n Burkina Faso, ?ns? din 2021 Spinoa va avea produc?ie local? proprie. Clien?ii sunt majoritar femei, care reprezint? 60% din total. Au v?rste cuprinse ?ntre 25 ?i 45 de ani, sunt oameni care caut? produse s?n?toase, oameni sportivi, care vor o surs? alternativ? de protein? ?i micronutrien?i.?Spirulina fiind un antiviral puternic ?i ?nt?rind sistemul imunitar, am avut o cre?tere la v?nz?ri ?n primele luni de pandemie. Majoritatea spirulinei de pe pia?a din Rom?nia provine din Asia ?i nu are o trasabilitate clar?. Consumatorii sunt ?ns? din ce ?n ce mai aten?i la trasabilitate ?i la s?n?tatea lor, iar acesta este un lucru pozitiv pentru noi. Totu?i, am sim?it o sc?dere a puterii de cump?rare ?n lunile de var?. R?m?nem ?ns? ?ncrez?tori pentru viitor.”Romain ?i Florent lucreaz? acum la dezvoltarea unei ferme de spirulin? artizanal? l?ng? Bucure?ti, folosind metodele federa?iei de fermieri de spirulin? din Fran?a, care reune?te 200 de produc?tori. A?a vor putea produce ?n Rom?nia spirulina proasp?t?.?Ferma va fi deschis? pentru vizitatori ?i studen?i de orice v?rst?. Vom crea, ?mpreun? cu al?i trei fermieri din Rom?nia, o cooperativ? de produse artizanale ?i locale care pun accentul pe calitate ?i respectul pentru mediu”, spune Romain Couderc.??5 idei de afaceri de la zero?Izvorul ideilor de business nu seac? niciodat?, iar asta o demonstreaz? at?t noile, c?t ?i vechile genera?ii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit ?n c?utare de idei proaspete de afaceri, ?ntr-un proiect sus?inut de Banca Transilvania, menit s? pun? ?n lumin? spiritul antreprenorial al Rom?niei de ast?zi. G?si?i mai jos o selec?ie de businessuri pornite de la zero ?i mai multe proiecte similare pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.?Pastificio Ambra – produc?ie de paste (Bucure?ti) Fondatori: Lauren?iu Baciu ?i Silvia Enache Investi?ie ini?ial?: 150.000 de euroCifr? de afaceri estimat? ?n 2020: 150.000 de lei (aproape 32.000 de euro)Prezen??: na?ional??Las C?p?uni – planta?ie de c?p?uni (Fierbin?ii de Jos, jud. Ialomi?a) Fondator: ?tefan DeiuInvesti?ie ini?ial?: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro) Cifr? de afaceri estimat? ?n 2020: 200.000-250.000 de lei (42.000-52.000 de euro)Prezen??: Mega Image3albine – fabric? de procesare a mierii (Br?ila) Fondatori: Silvian Chiru??, Ionu? ??ranu ?i Maria Ilinca Investi?ii: 150.000 de euro Cifr? de afaceri ?n 2019: 30.000 de euroPrezen??: online, b?c?nii ?i cafenele din Bucure?tiMiorlauu – brand de accesorii din past? polimeric? (Bucure?ti) Fondatoare: Andreea AvramInvesti?ie ini?ial?: 200 de euro Prezen??: online??Amistad – brand de bere artizanal? (Voluntari, jud. Ilfov) Fondatori: C?t?lin Minea, Doru Negrei ?i Bogdan BurceaInvesti?ie ini?ial?: peste 100.000 de euro Cifr? de afaceri ?n 2019: 15.000-20.000 de euroPrezen??: online, HoReCa?ZF ?i Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platform? dedicat? micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de munc?. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambi?ie, curaj ?i determinare. Pove?tile micilor antreprenori vor fi publicate ?n ZF ?i pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. ?n Rom?nia sunt peste 500.000 de micro?ntreprinderi ?i firme mici, unde lucreaz? 1,7 milioane de salaria?i, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intra?i pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero ?i descoperi?i universul de companii create de micii antreprenori. * * *... citeste si partea a treia ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download