Evenimentul zilei



Revista Presei

08 Aprilie 2014

|Pagina |Publicaţie |Titlu |

|2 |Mediafax |Proiectul care egalizează vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi, adoptat |

| | |tacit de Senat |

|2 |Mediafax |Korodi: Programul Rabla 2014 începe marţi pentru persoane fizice, 17.000 de |

| | |tichete sunt disponibile |

|3 |Puterea |SAR: România este pe ultimul loc la capitolul absobţie de fonduri europene |

| | |2007-2013 |

|4 |Puterea |Ponta: Va exista o dezbatere privind vârsta pentru începerea învăţământului |

| | |obligatoriu |

|4 |Agerpres |Medalii de aur pentru olimpicii români la Olimpiada de Științe a UE |

|5 |Agerpres |Banca Mondială: România ar putea câștiga sute de milioane de euro pe an prin |

| | |integrarea romilor |

|6 |Adevărul |Prima sală de sport destinată obezilor, în cadrul Institutului Naţional „C.I |

| | |Parhon” |

|7 |Adevărul |Pachetul de servicii medicale de bază, amânat din nou |

Proiectul care egalizează vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi, adoptat tacit de Senat



Proiectul de lege înaintat de Guvern care prevede egalizarea graduală a vârstei standard de pensionare la femei şi bărbaţi a trecut de Senat prin adoptare tacită.

Guvernul a propus în acest sens modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât vârsta de pensionare la femei să crească gradual de la 63 la 65 de ani.

În expunerea de motive, Executivul menţionează că egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi se circumscrie recomandărilor de ţară ale Comisiei Europene transmise României, în contextul unei societăţi cu o populaţie îmbătrânită, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii.

Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Korodi: Programul Rabla 2014 începe marţi pentru persoane fizice, 17.000 de tichete sunt disponibile



Programul "Rabla 2014" începe marţi pentru persoane fizice, pentru care sunt disponibile 17.000 de tichete, alocate electronic dealerilor, cei care îşi casează maşina mai veche de opt ani primind la cumpărarea unui autoturism nou o reducere de 6.500 de lei, a anunţat ministrul Mediului, Attila Korodi.

Ministrul Mediului a spus că cetăţenii se pot duce de marţi, de la ora 11.00, să se înscrie la dealerii validaţi în program, pentru a primi tichetele alocate.

Totodată, şi în acest an va fi acordat, pe lângă prima de casare de 6.500 de lei, un eco-bonus în valoare de 500 de lei pentru: achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii ce dioxid de carbon mai mică de 100g/km şi achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid, fără a putea fi însă cumulate mai mult de două eco-bonusuri.

Cei care doresc să se înscrie anul acesta în programul Rabla o vor putea face la orice dealer dintre cei validaţi. Distribuţia tichetelor Rabla nu a mai fost făcută, ca în anii trecuţi, pe judeţe, în funcţie de vechimea parcului auto din fiecare unitate teritorială, ci în funcţie de cerere, tichetele electronice fiind extrase dintr-o bază de date naţională de dealerii auto validaţi.

SAR: România este pe ultimul loc la capitolul absobţie de fonduri europene 2007-2013



Potrivit Raportului anual de analiză și prognoză - România 2014 lansat, vineri, de SAR, România este pe ultimul loc la capitolul absorbție de fonduri europene în cadrul perioadei de programare 2007-2013, iar panelul de experți ai Societății Academice Române (SAR) prognozează că țara noastră riscă să piardă o sumă substanțială de fonduri din cauza gestiunii deficitare din primii ani.

"În ciuda incompetenței administrative previzibile care ar putea duce la ratarea unei absorbții optimale, potențialul fondurilor europene rămâne foarte mare și România câștigă, nu pierde, din orice combinație. În perioada 2007-2013, România a plătit către bugetul UE 9,2 miliarde euro, dar a primit prin intermediul tuturor tipurilor de fonduri nerambursabile peste 21 miliarde euro. Dintre aceștia se deduc dezangajările automate — substanțiale în cazul unor Programe Operationale — adică bani pierduți definitiv din cauza incapacității de a transmite la timp declarațiile de cheltuieli pentru a fi rambursate de către Comisia Europeană", se arată în raport, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, fondurile structurale și de coeziune care ar fi putut fi folosite în mod real pentru a susține dezvoltarea socio-economică pe termen scurt, mediu și lung reprezintă sub 6 miliarde euro pentru toată perioada 2007-2013, deci sub un miliard euro pe an până în 2012 și 2013 când, însumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro.

"Fondurile alocate agriculturii românești prin Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost absorbite într-un ritm mai alert, suma rambursată ridicându-se la 4,5 miliarde euro între 2008-2013 dintr-o alocare totală de 8 miliarde euro. Subvențiile directe pe hectar acordate agricultorilor sunt o categorie aparte de fonduri, întrucât nu depind de capacitatea beneficiarilor de a propune și implementa un proiect sau de eficiența structurilor birocratice românești, dar constituie o parte importantă a banilor care au intrat în economia românească: 5,3 miliarde euro între 2008 și februarie 2014 dintr-o alocare totală de 5,4 miliarde euro", informează documentul.

Acesta concluzionează că suma totală atrasă între 2007-2013 prin aceste tipuri de instrumente financiare (fonduri structurale și de coeziune, dezvoltare rurală și pescuit și subvențiile pe hectar) este de 15 miliarde euro.

"Aceasta trebuie comparată cu totalul sumei alocate României prin intermediul acelorași tipuri de fonduri nerambursabile, adică 32,9 miliarde euro", mai arată raportul SAR.

Ponta: Va exista o dezbatere privind vârsta pentru începerea învăţământului obligatoriu



Premierul Victor Ponta a precizat că va propune o dezbatere naţională, privind vârsta optimă pentru începerea învăţământului obligatoriu, înainte ca Guvernul şi Ministerul Educaţiei să ia o decizie în acest sens. Prim-ministrul a afirmat totodată că la nivel european şi mondial există discuţii porivit cărora toţi copiii să fie de la vârsta de cinci ani într-un sistem instituţionalizat de educaţie.

"Astăzi, se discută pe plan european, pe plan mondial ca toţi copiii să fie într-un sistem instituţionalizat de educaţie încă de la vârsta de cinci ani şi cred că o asemenea decizie nu trebuie luată doar de Guvern sau de Ministerul Educaţiei. Cred că e o deczie foarte importantă care se referă şi la mentalitatea din România. Ştiţi foarte bine, bunicii sunt obişnuiţi să stea mai mult cu copiii acasă, să-i ţină mai mult. Să facem o dezbatere reală, pentru ca, atunci când se ia decizia, nu doar să imităm un sistem european sau de pe plan mondial", a afirmat premierul Victor Ponta.

Prim-ministrul a mai spus că, personal, aproape a fost convins în acest sens de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Victor Ponta a ţinut să precizeze că el nu mai este direct vizat de o astfel de regulă, deoarece fiica sa a împlinit deja vârsta de şase ani.

Medalii de aur pentru olimpicii români la Olimpiada de Științe a UE



Ambele echipe ale României înscrise la a XII-a ediție a Olimpiadei de Științe a Uniunii Europene (EUSO), competiție cu caracter interdisciplinar pe echipe, au obținut medalii de aur, fiind cel mai bun rezultat în istoria participării la acest concurs.

Potrivit unui comunicat de presă al MEN remis AGERPRES, cei șase performeri sunt Robert Iulian Răveanu și Tudor Costel Crețu — fizică, ambii elevi la Liceul Internațional de Informatică din București, George Claudiu Săvulescu (Liceul Internațional de Informatică din București) și Andrei Iliescu (Colegiul Național 'Ienăchiță Văcărescu' din Târgoviște) — chimie, Alexandru Zanca (Colegiul Național 'Mihai Viteazul' din Ploiești) și Bogdan Ionuț Sisca Jippa (Colegiul Național 'Mihai Viteazul' din București) — biologie.

Olimpiada de Științe a Uniunii Europene s-a desfășurat la Atena, în perioada 30 martie — 6 aprilie și a reunit 50 de echipe din 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Banca Mondială: România ar putea câștiga sute de milioane de euro pe an prin integrarea romilor



România ar putea avea o economie mai productivă și câștiga sute de milioane de euro pe an din taxe dacă ar integra minoritatea romă, care este tânără și săracă, se arată într-un studiu făcut public luni de Banca Mondială și citat de Reuters.

Organizațiile pentru drepturilor omului au criticat România — unde trăiesc până la 2,5 milioane de romi, aproximativ a șasea parte din populație — pentru că nu a făcut suficient pentru a îmbunătăți standardele de viață sau perspectivele de angajare pentru aceștia.

Guvernul de la București a comandat studiul pentru a-l ajuta să îndeplinească țintele de reducere a sărăciei convenite cu Comisia Europeană, care a alocat fonduri din viitorul buget al UE pentru o mai bună integrare a romilor în întreaga regiune.

Romii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa. Dintr-o populație totală estimată la 10-12 milioane, aproximativ șase milioane locuiesc în UE. În pofida faptului că statele membre ale UE au interzis discriminarea, mulți sunt victime ale prejudecăților și excluziunii sociale, comentează Reuters.

În România, nouă romi din zece au lipsuri materiale severe, arată studiul. Copiii sub 14 ani reprezintă aproape jumătate dintre aceștia, iar numai o treime dintre băieții romi mai sunt încă la școală la împlinirea vârstei de 16 ani, în timp ce numărul fetelor în această situație este și mai mic. O treime dintre romii care caută locuri de muncă se confruntă cu discriminarea.

Dacă rata șomajului în rândul romilor ar scădea, iar salariile ar crește, România ar putea avea câștiguri în productivitate cuprinse între 887 milioane de euro și 2,9 miliarde de euro pe an — până la 2% din PIB — și până la 675 de milioane de euro din taxe suplimentare, se menționează în studiu.

O forță de muncă romă mai educată ar acoperi de asemenea un gol pe piața muncii în al doilea cel mai sărac stat din UE, unde populația s-a redus și a îmbătrânit rapid de la căderea comunismului în 1989, în contextul în care românii tineri părăsesc țara în căutarea unei vieți mai bune în altă parte.

"Educația și competențele inadecvate și starea proastă de sănătate limitează accesul la oportunitățile de câștig", este de părere Kosuke Anan, expert al Băncii Mondiale și coautor al raportului. "În același timp, lipsa oportunităților de câștig are ca rezultate resurse insuficiente", adaugă el.

În statul vecin Ungaria, numărul romilor este de 600.000-700.000, reprezentând 7% din populație. La fel ca în România, majoritatea nu au un loc de muncă, sunt săraci și relativ lipsiți de educație.

Neîncrederea ungurilor față de romi a fost alimentată de partidul de extremă-dreapta Jobbik, care obținut un procent fără precedent de 21% la alegerile naționale de duminică.

Prima sală de sport destinată obezilor, în cadrul Institutului Naţional „C.I Parhon”



Prima sală de sport realizată în scopul dezvoltării şi recuperării sportive, destinată în special persoanelor suferinde de obezitate, a fost inaugurată luni de Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii şi Gabriela Szabo, ministrul Tineretului şi Sportului. Sala de sport se află în incinta Institutului Naţional de Enocrinologie „C.I. Parhon”.

„Fiind şi un eveniment special prilejuit de Ziua Mondială a Sănătăţii, am concretizat un proiect mai vechi între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Tineretului şi Sportului, acela de a începe să dăm în folosinţă câte o sală de sport în spitalele din România care au nevoie. Am început de data aceasta cu Parhon”, a explicat Nicolae Bănicioiu, potrivit Mediafax. 

 

„Este nevoie de intensificarea educaţiei copiilor privind alimentaţia corectă şi sănătoasă coroborate cu mişcarea şi sportul pe fondul creşterii obezităţii. Voi avea o discuţie cât mai aplicată cu ministrul Educaţiei pentru introducerea orelor de educaţie sanitară, în care elevilor să li se predea de la banalul curs de prim ajutor, dar pe care puţini îl cunosc, până la alimentaţia corectă şi sănătoasă. Ne consultăm cu doctorii de la Parhon, dar cred că trebuie să ajungem la ore suplimentare de sport în şcoală”, a spus Bănicioiu.

 

Gabi Szabo: este nevoie de mărirea numărului orelor de sport!

 

La rândul ei, Gabriela Szabo a spus că este nevoie de mărirea numărului orelor de sport şi educaţie fizică, atât în şcoli, cât şi în universităţi.

 

„Una dintre priorităţile noastre este aceea de a avea cât mai multe ore de sport în şcoală. (...) Avem o mare suferinţă în ceea ce priveşte infrastructura. Trebuie să vedem cum putem convinge primarii să reabilitaeze bazele sprotive pentru că pe unele chiar a crescut iarba, iar multe nu au vestiare. Să vedem cum putem să le reabilităm, pentru că Guvernul nu are bani pentru toate”, a declarat Szabo.

 

Managerul Institutului Parhon, Diana Loreta Păun, a spus că obezitatea la copil este o problemă de sănătate publică. Mai exact, obezitatea are multiple complicaţii, de la bolile cardiace, manifestate şi prin infarct la 20 de ani, la diabet, care în urmă cu zece ani afecta 150.000 de români, iar în prezent afectează un milion de români.

Pachetul de servicii medicale de bază, amânat din nou



Mult discutatul pachet de servicii medicale de bază  nu mai intră în vigoare în luna mai, asta după ce reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au ajuns la concluzia că vechiul proiect ar fi bulversat sistemul.

Reforma sanitară va suferi o nouă amânare. Dacă până acum câteva zile termenul auto-impus de autorităţi pentru intrarea în vigoare a pachetului de servicii medicale de bază era luna mai a acestui an, se pare că el nu va fi respectat. 

 

Concret, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au anunţat ieri că vor continua dezbaterea publică pe marginea pachetului care trebuie să devină funcţional din 2014, în acord cu calendarul stabilit de România şi organismele financiare internaţionale. 

 

„Dacă mergeam înainte cu pachetul de bază, bulversam sistemul. Paşii pe care i-am făcut sunt foarte buni. S-a ajuns cred la o soluţie echilibrată. Mai sunt chestiuni tehnice care trebuie corectate, însă am ţinut foarte mult ca acest pachet să includă partea de prevenţie. Deşi înţeleg că este o oarecare neîncredere, vă rog să o spulberaţi. Pachetul de bază este unul dintre elementele de noutate, dar care este foarte util. Încă suntem în perioada în care mai putem face completări şi modificări”, a spus ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

 

Medicii de familie vor proiect pilot pe pachetul de bază 

 

Reuniţi ieri la sediul Ministerului Sănătăţii, specialiştii din sistem au ridicat o serie de probleme despre care spun că au nevoie urgentă de rezolvare. De departe, cele mai multe nelămuriri legate de proiectul de lege le-au avut medicii de familie care, odată cu noul pachet, primesc responsabilităţi în plus cu toate că deja sunt „îngropaţi” în hârtii. Iar asta, în detrimentul pacientului, arată doctorii de familie. 

 

„E frumos ce scrie acolo (în proiectul de lege - n.r.), mai ales pe partea de prevenţie cu care suntem de acord. Din punctul nostru de vedere ar fi trebuit să existe un proiect pilot de implementare a pachetului de bază, să nu aruncăm o ţară întreagă în aer. Practic, să fie selectate câteva judeţe, să vedem cum funcţionează”, a explicat doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). 

 

Deşi cei mai mulţi medici prezenţi la dezbatere au agreat propunerea, Radu Ţibichi, preşedintele CNAS a explicat că o simplă rearanjare a serviciilor medicale, ceea ce se doreşte prin pachetul de bază, nu necesită un proiect pilot. „Nu se pune problema să facem un pilot pentru că nu se justifică. Considerăm că pachetul de bază, în forma sa actuală, este destul de echilibrat, mai ales că la el au contribuit comisii de specialitate”, a precizat Ţibichi. 

 

Sistem informatic la pământ 

 

Medicii de familie s-au plâns şi de sistemul informatic în care sunt nevoiţi să lucreze, care este la pământ şi care dă numeroase erori pe care ulterior este nevoit să şi le asume chiar doctorul. Astfel, nu puţine sunt situaţiile în care medicii sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru reţete eliberate bolnavilor. 

 

„Sunt erori de nume, de CNP, de prenume. Transferul între pacient şi medic se face cu dificultate. Sunt tot felul de probleme cu acest sistem, iar ele ar trebui rezolvate noaptea, nu ziua când lucrăm”, a spus şi Sandra Alexiu, vicepreşedinte SNMF. 

 

În replică, preşedintele CNAS i-a asigurat pe doctorii de familie că aceştia vor intra într-un sistem electronic de raportare, care va reduce şi birocraţia excesivă din sistem. „Dacă vom continua să facem hârtii, nu vom rezolva nimic. Există şi un scepticism în ceea ce priveşte legislaţia şi stabilitatea din sistem”, a conchis reprezentanta medicilor de familie. 

 

Pacienţii vor stabilitate în Sănătate 

 

Stabilitate îşi doresc şi reprezentanţii bolnavilor, hrăniţi de ani de zile cu speranţe deşarte. „Ori de câte ori se schimbă un guvern, noi suntem nevoiţi să reluăm discuţiile referitoare la pachetele de servicii şi la lista de medicamente. Vrem predictibilitate în sistem, vrem să se rezolve problemele cu sistemul informatic. Înainte de toate, ar trebui pus în centrul discuţiei pacientul, iar acest lucru se întâmplă rar”, a explicat şi pacienta Rozalina Lepădatu.

 

Ce conţinea vechiul pachet medical

 

Pachetul elaborat de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii prevedea o consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii la trei luni în cazul pacienţilor „cu risc normal”, care aveau o problemă nouă sau acută de sănătate. 

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download