STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI BĂCEȘTI PENTRU ...
Cuprins
Cuvântul Primarului 2
SCOP ȘI METODOLOGIE 3
CAPITOLUL I - Context de dezvoltare 7
CAPITOLUL II – Profilul socio-economic al comunei Băcești 11
Scurt istoric. 11
Încadrarea în teritoriu 12
Elemente ale cadrului natural 12
Gestiunea teritoriului 18
Capitalul uman 20
Fondul locativ 22
Infrastructura 23
CAPITOLUL III - Analiza SWOT a comunei Băcești 32
CAPITOLUL IV - Viziune, obiective strategice si măsuri pentru dezvoltarea locală 45
Planul local de acțiune pentru implementarea strategiei-portofoliul de proiecte 2021-2027 52
Proiecte de investiţii în curs de implementare 52
Proiecte de investiţii propuse pentru perioada 2021-2027 54
Potențiale surse de finanțare 63
Fonduri structurale si de coeziune 64
Politica de Coeziune, elemente de noutate pentru perioada 2021-2027 65
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 71
Surse de finanţare din bugetele naţionale 73
Alternative de finanţare, altele decât fondurile structurale si de coeziune, în care autoritățile publice locale pot fi solicitanți eligibili sau parteneri 78
Plan de acțiune 81
Evaluarea și monitorizarea strategiei 82
Cuvântul Primarului
De la bun început trebuie spus că fără o strategie, nu te poți dezvolta ca oraș, nu poți atrage investitori și nici fonduri europene. Toți cetățenii comunei și contribuabilii vor să știe ce vrei sa faci “mâine”, iar Strategia de Dezvoltare Locală este o formă modernă de a explica acest lucru. Procesul de formare și dezvoltare este unul complex și dificil.
Pornirea o reprezintă strategia, dar continuarea înseamnă: organizare, oameni pregătiți care să înțeleagă rolul și locul lor în cadrul comunității noastre și nu în ultimul rând determinarea noastră, a tuturor, pentru o dezvoltare locală durabilă.
Cetățenii comunei Băcești merită să trăiască într-un spațiu care se dezvoltă inteligent și armonios, fiind cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa centrală și de vest al României.
Implementând împreună Strategia de dezvoltare a comunei Băcești vom da cetățenilor posibilitatea de a-și aduce contribuția la creșterea gradului de bunăstare, de a lua atitudine și de a avea un cuvânt de spus – acționând împreună cu toate sectoarele comunității pentru a crea un viitor cât mai durabil.
Acest document este un răspuns al comunității și oferă oportunitatea reală de a identifica și de a adopta practici ale dezvoltării durabile locale. Cred că fiecare generație își are propriile provocări, iar de-a lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilități diferite. Responsabilitatea generației actuale este de a crea o societate durabilă. Trebuie să asigurăm generațiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerințe pentru o viață sănătoasă.
Primar,
Ing. Horațiu CĂRĂUȘU
SCOP ȘI METODOLOGIE
Strategia de dezvoltare a comunei Băcești pentru perioada 2021– 2027 prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea condițiile necesare dezvoltării viitoare a comunei Băcești si relevă proiectele și oportunitățile pe care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană.
Ca parte a comunității europene, comuna Băcești are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii și de o strategie care să sublinieze principalele direcții de dezvoltare prin valorificarea potențialului de absorbție a finanțărilor din surse publice (europene, naționale, regionale și județene) precum și din resurse private.
O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în măsură să o prezentăm cetățenilor, are în vedere principalele direcții de dezvoltare ce ar trebui urmate.
Aceste direcții sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională și națională, dar și directivelor, valorilor și principiilor europene.
Fără îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face așa cum îl dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii și valori.
Acestea trasează principalele atribute ale acțiunii noastre pentru găsirea celor mai potrivite direcții de dezvoltare care, odată implementate, vor asigura o schimbare în bine.
Strategia comunei Băcești pentru anii 2021 – 2027 își propune să aducă toți factorii implicați în îndeplinirea sa, la o stare de colaborare sub aceeași viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a Strategiei de Dezvoltare Locală 2021 – 2027, atât cu resursele proprii, cât și a celor ce pot veni din exteriorul unității administrativ-teritoriale.
Pe baza strategiei se fundamentează și se justifică cererile de finanțare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale.
Suprapunerea limitelor induse de diferitele exigențe de sector, indicațiilor asupra amenajărilor teritoriale, ce provin din directivele tehnice și din indicațiile pentru dezvoltare sugerate de sistemul de finanțări conexat cu Fondurile Europene – face să devina mai delicată tema celui ce planifică și întocmește o strategie de dezvoltare.
Aceasta abordare este cu atât mai actuală, cu cât devin active noile mecanisme generate de principiul subsidiarității, respectiv de promovarea descentralizării economice și financiare și deplasarea accentului către administrația locală.
Participarea și pregătirea devin elemente semnificative pentru implementarea „Strategiei de Dezvoltare Locală”, cu scopul de a realiza proiectele, obiectivele identificate de administrația comunei Băcești. Prezenta strategie de dezvoltare locală intenționează să confrunte caracteristicile evidente ale economiei locale, din ce în ce mai orientată spre modelul de dezvoltare integrată, cu diferitele argumente de dezvoltare prezente pe teritoriu si reprezentate de indicațiile politicilor comunitare aplicate prin utilizarea Fondurilor Europene.
Strategia de dezvoltare a comunei Băcești trebuie să aibă o coerență proprie, fondată nu numai pe respectarea urgențelor istorice, de infrastructură și de mediu, dar mai ales pe coordonarea cu direcțiile generale de dezvoltare ale județului Vaslui si ale regiunii Nord-Est.
Strategia de față este instrumentul central prin care administrația comunei Băcești exercită rolul de strateg pentru un nou model de dezvoltare, pus în aplicare în așa fel încât să depășească dificultățile unei programări fragmentare care, nu numai că nu favorizează o ulterioară dezvoltare, dar ar risca să facă inutil orice efort financiar și de programare.
Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării. Acesta reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecția mediului și creșterea economică pe termen lung sunt considerate complementare și reciproc dependente.
Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această baza, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economica şi integritatea mediului natural în forme înțelese și acceptate de societate.
Problematica raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocupările comunității internaționale încă de la prima Conferința a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) şi s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, instituite în 1985.
Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H. Bruntdland şi intitulat ”Viitorul Nostru Comun” a oferit prima definiție acceptată a dezvoltării durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile generației actuale fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-si satisface propriile nevoi”. De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune globală, politică, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Speciala a Adunării Generale O.N.U şi adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) şi la Conferința Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002). S-au conturat astfel programe concrete de acțiune la nivel global şi local (cum a fost Agenda 21 Locala).
În cadrul acestui proces au fost adoptate o seamă de convenții internaționale care stabilesc obligații precise din partea statelor şi termene stricte de implementare privind schimbările climatice, conservarea biodiversității, protejarea fondului forestier şi zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informații privind starea mediului şi altele, care conturează un spațiu juridic internațional pentru aplicarea în practică a preceptelor dezvoltării durabile.
Planul național de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune economică si socială (Cohesion Policy).
Aceasta urmărește dezvoltarea echilibrata a membrilor Uniunii, prin diminuarea diferențelor de dezvoltare între statele membre/regiunile comunitare si este susținută în acest scop de instrumentul financiar numit Fonduri Structurale. Începând cu anul 2007, Europa s-a confruntat cu cea mai gravă criză economică din 1930 si până în prezent.
Restaurarea stabilității macroeconomice si redirijarea finanțelor publicelor către o cale durabilă sunt esențiale pentru creşterea economică si ocuparea forței de muncă.
Uniunea Europeană are nevoie de o strategie nouă, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice, pentru a genera o creștere economică si o ocupare a forței de muncă sporite.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă rațională de valorificare sustenabilă a potenţialului natural, economic şi uman. Pentru atingerea unui astfel de deziderat este nevoie de o abordare complementară în care politicile publice de tip top – down (strategiile naţionale) se întrepătrund cu politicile de tip bottom – up (strategiile locale).
Ambele tipuri de strategii (naţionale şi locale) trebuie să se raporteze permanent la documentele esenţiale elaborate la nivel european, pentru a fi eficiente şi pentru a capitaliza noile instrumente strategice şi financiare care devin disponibile.
CAPITOLUL I - Context de dezvoltare
Arhitectura programelor operaționale, prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României în perioada 2021-2027 va fi semnificativ modificată față de actualul sistem.
[pic]
Europa 2021-2027 propune următoarele priorități:
• O Europă mai inteligentă
• O Europă mai verde
• O Europă mai conectată
• O Europă mai socială
• O Europă mai aproape de cetățeni
Pentru reușita noastră generală, obiectivele trebuie sa fie interconectate pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2021-2027 la situația sa specifică, astfel Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.
Astfel, au fost stabilite cinci priorități investiționale la nivelul UE ce vor viza:
O Europă mai inteligentă:
Componenta de Cercetare și Inovare va fi în continuare o prioritate de finanțare ce va presupune dezvoltarea și consolidarea capacităților de cercetare și inovare a organizațiilor prin crearea unor sisteme atractive de inovare și adaptarea tehnologiilor avansate pentru crearea unui sistem antreprenorial solid.
Dacă vom discuta despre Competitivitate, autoritățile anunță că se dorește și în perioada următoare facilitarea accesului la finanțare a IMM-uri, sprijinirea acestora pentru internaționalizare și pentru investiții în noi tehnologii.
Digitalizarea va fi și ea un obiectiv ce va veni în beneficiul cetățenilor, a companiilor și autorităților statului.
În contextul unei economii bazată pe cunoaștere, vor fi dezvoltate la nivelul IMM-urilor competențele pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat, inclusiv organizarea de stagii de pregătire practică, formare pentru implementarea standardului - sistem de Management a Inovării în companii. Totodată, vor fi dezvoltate și capacitățile administrative ale actorilor implicați în implementarea, monitorizarea, revizuirea strategiilor de specializare inteligentă.
O Europă mai verde
Daca ne gândim la proiectele din Energie, ca și obiective specifice propuse menționăm promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea energiei din surse regenerabile și dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare în afara TEN-E (Rețele Transeuropene de Energie).
Având în vedere că trăim într-o perioadă în care consecințele schimbărilor climatice și criza apei sunt principalele riscuri, Comisia sprijină finanțarea proiectelor care promovează adaptarea la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor și care promovează gestionarea sustenabilă a apei.
Pentru promovarea tranziției către o economie circulară, se vor face investiții pentru extinderea si îmbunătățirea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor, pentru a crește reutilizarea și reciclarea acestora, pentru a preveni generarea deșeurilor și devierea de la depozitele de deșeuri.
Protecția naturii și a Biodiversității vor fi îmbunătățite prin dezvoltarea infrastructurii verzi (în special în mediul urban) și prin reducerea poluării.
În ceea ce privește obiectivul mobilității Urbane, vor fi selectate acele proiecte prin care se va facilita accesul mai rapid și mai ieftin al populației în zona urbană.
O Europă conectată
O parte din finanțarea alocată României pentru această etapă (aprox. 30,6 mld. euro), va fi destinată obiectivului conectivitate, adică acelor investiții prin care se va facilita dezvoltarea unei rețele TEN-T durabilă, rezilientă în fața schimbărilor climatice, inteligentă, sigură și intermodală. Totodată, se vor avea în vedere si investițiile în infrastructură de bandă largă, de foarte mare capacitate, de tip Broadband.
O Europă mai socială
Prin aceasta operațiune, se dorește să fie implementat Pilonul european al drepturilor sociale, adică se vor urmări investiții pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii prin politici active în domeniul pieței forței de muncă (ocupare), prin anticiparea nevoilor în materie de competențe și prin sprijinirea tranzițiilor și a mobilității pe piața muncii. De asemenea, vor fi analizate investițiile care vor îmbunătăți calitatea, eficacitatea și relevanța pieței forței de muncă, prin crearea unor sisteme de educație și formare performante. Și nu în ultimul rând, pentru realizarea acestui obiectiv, menționăm investițiile care vor favoriza incluziunea activă, pentru promovarea integrarii socio- economice a comunităților marginalizate, pentru consolidarea accesului la servicii de calitate, pentru abordarea problemei deprivării materiale și pentru a investi în locuințe, în asistență medicală și în infrastructura de îngrijire pe termen lung.
O Europă mai apropiată de cetățenii săi
Vor fi sprijinite proiectele strategice de dezvoltare durabilă, care vor avea ca și scop investiții în turism (stațiuni turistice urbane de interes național), investiții în infrastructură din domeniul cultural, investiții în patrimoniul cultural, investiții pentru regenerarea urbană și securitatea spațiilor publice.
CAPITOLUL II – Profilul socio-economic al comunei Băcești
Scurt istoric.
Comuna Băcești își are originea în Legea administrativă adoptată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864 care prevedea, printre altele, și înființarea comunelor ca organizații administrativ teritoriale care au în subordine mai multe sate.
Băceștii este așezat pe valea râului Bârlad la 10 km de la izvor, într-o zonă deluroasă și acoperită de păduri.
Sub aspectul istoriei, satul Băcești este foarte vechi, atestat în documente sub numele de Băicauți. S-a format pe fosta moșie a boierului Mihalache. Târgul Băcești a fost înființat în anul 1844, prin actul de constituire încheiat de Divanul Țării de Sus din Iași la cererea proprietarei Aglaia Ancuța Mihalache și a fiilor săi Spătar Mihalache și Lăsăcărache Mihalache, și care au dat voie negustorilor evrei să deschidă “dughene”, contra unei sume de bani anuale.
În anul 1864 locuitorii au fost împroprietăriți cu câte două fălci arabile pentru cei care aveau o pereche de boi și cu câte 20 de prăjini loc de casă.
De la înființarea ei și până în anul 1948 comuna Băcești a aparținut de jud. Roman și avea în anul 1899 sub jurisdicția sa următoarele așezări sătești: Băbușa, A Treia Parte, Târgușorul Băcești, satul Băcești și Păltinişu . În anul 1948 comuna s-a aflat în componența plasei Băcești, iar din anul 1950 a fost încorporată raionului Negrești, regiunea Iași. Din această perioadă satele componente sunt mai numeroase, pe lângă cele vechi ea întinzându-și jurisdicția și asupra satelor : Armășeni, Iezeru, Țibăneștii- Buhli, Vovriești.
Din punct de vedere instituțional, structura desemnată încă de la început să exercite puterea legislativă, să rezolve problemele de ordin administrativ, social, cultural, economic să coordoneze întreaga activitate a unităților teritoriale, a fost primăria comunală.
Numeroasele instrucțiuni şi legi pe linie administrativă de-a lungul timpului au determinat variate denumiri ale instituției de la primărie (până în 1948), la comitet provizoriu (1948-1950), sfat popular (1950-1968), consiliu popular (1968-1988), consiliu local (1990-1994) şi din nou primărie (începând cu anul 1994 și până azi).
Încadrarea în teritoriu
Comuna Băcești se situează în partea de est a României, la confluenta râului Bârlad cu pâraiele Crăiasa si Gârbovăț.
Din punct de vedere administrativ, acesta se situează în sudul județului Vaslui (NUTS 3), care face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est (NUTS 2), la 52 km sud de comuna Vaslui - reședința de județ. Coordonatele sale geografice sunt 46° 49’ latitudine nordică şi 27 °15’ longitudine estică. Comuna se învecinează la Nord cu județul Iași, la Est cu comuna Dumești, la Sud cu comuna Gârceni si la Vest cu județul Neamț.
Comuna este așezata favorabil pe DN 15D, respectiv pe calea ferată, care asigură legătura dintre Roman și Buhăiești.
Elemente ale cadrului natural
Forme de relief:
- comuna Băcești este situata în partea de vest a podișului Central Moldovenesc, pe valea superioara a râului Bârlad, prezinta un teren deluros cu șesuri numai în văile apelor .
- altitudinea maxima în zona localității Băcești atinge 210 m în zona cimitirului, iar altitudinea minimă este de 145 m în lunca Bârladului.
- Lunca Bârladului are o lungime de 600-1000 m si cu o panta longitudinala de 3,3m/km, se prezinta sub forma unei terase de luncă neinundabilă, construita din aluviuni argiloase cu intercalații de nisipuri si cu prundișuri si nisipuri grosiere în baza, a căror grosime totală este de 8-10m.
- litologic versanții sunt constituiți din argile nisipoase si argile uneori cu caracter loessoid
- din punct de vedere geologic zona comunei Băcești este construita din depozite sedimentare ce aparțin ca vârstă sarmațianului mediu peste care se depune depozite cuaternare.
- sarmațianul este reprezentat prin marne argiloase, argilo-nisipoase si nisipuri care formează fundamentul indicat al reliefului zonei. Stratele sarmațiene au o structura simpla monoclinala cu o înclinare generala de 7-8m/km spre sud-vest.
- cuaternarul este reprezentat prin depozite de argile, argile prăfoase, uneori leossoide, nisipuri argiloase, nisipuri si prundișuri care formează relieful de lunca si șes, terase si versanți diluvieni.
Flora si fauna
Din punct de vedere floristic, comuna Băcești se găsește în arealul zonei de stepa si silvostepa. Zona de stepă este caracteristică Văii Prutului şi extremității sudice a comunei Băcești având specii de Festuca vallesiaca, Stipa lessingiana, Poa bulbosa, Stipa capillata, Agropyrum cristatum, Artemisia austriaca. Sub presiunea antropogena, vegetația stepica a fost degradata treptat pana la transformarea ei intr-o vegetatie secundar derivata, ceea ce azi face dificila reconstituirea compoziției inițiale. Chiar si in aceste condiții predomina gramineele si dicotiledonatele xerofile.
În Podișul Central Moldovenesc se întâlnesc păduri de gorun in amestec cu carpen, fag si stejar pedunculat, predominând speciile: Quercus petraea, Quercus dalechampii, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa.
Foarte dezvoltat este stratul de arbuști, format din: Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Cratagus monogyna, Cornus mas, Prunus spinosa etc.
Stratul ierbos este constituit din speciile de paturi xeroterme (Paeonia peregrina, Carex michelii, C. tomentosa, Asparagus tenuifolius etc), patrunzand, totusi, specii de stepă, mai ales in poieni: Festuca vallesiaca, Poa angustifolia, Adonis vernalis, Galium verum etc.
Vegetația azonala este reprezentata, in principal, prin vegetația de lunca, dezvoltata pe solurile aluviale si pe alocuri lacovisti, inundate periodic si temporar cu exces de umiditate freatica, precum si de condițiile climatice specifice, dintre care menționam umezeala relativa mai mare a aerului si frecventa mare a fenomenelor de roua, bruma etc.
Pajiștile de lunca cuprind graminee mezofile şi mezo-higrofile, menționând in acest sens speciile: pirul tarator (Agropyrum repens), iarba campului (Agrostis stolonifera), firuta de camp (Poa pratensis), paiusul (Festuca pratensis), zazania (Lolium perenne), coada vulpii (Alopecurus pratensis), timoftica (Phleum pratense), la care se adauga diferite specii de trifoi, mai raspandit fiind Trifolium repens şi diverse cotiledonate.
Vegetația lemnoasa mai cuprinde o serie de esențe slabe ce se grupează sub forma de zăvoaie, in care predomina Salix alba, Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis, Tamarix ramosissima etc.
În pădurile de stejar din jur se întâlnesc unele mamifere, precum: căprioara, veveriţa, iepurele, şoarecele gulerat, lupul, vulpea. Dintre păsări sunt prezente: mierla, sturzul de vâsc, sturzul cântător, iar în tufișuri potârnichea sau ciocârlia de pădure. De asemenea, cu tendința de a migra continuu, se află câneparul, piţigoiul de livadă. Se găsesc şi o serie de răpitoare între care frecventă este gaia roșie, În poieni și la marginea pădurilor se întâlnește pupăza, iar în tufișuri privighetorile. Tufișurile mai au ca oaspeţi de vară pitulicea, sfrâcniocul etc. Ciocănitoarele, graurii și piţigoii sunt întâlniţi pe mari areale, ocupând stepa, silvostepa şi pădurea. În scorburi își fac cuiburile graurul, piţigoiul, porumbelul de scorbură, turturica, dumbrăveanca. Vara, vin în pădurile de aici grangurele, botgrosul, florintele, presura de grădină şi inariţa. Nu lipsesc nici sitarul, cârsteiul roşu şi potârnichea. Reptilele sunt reprezentate prin şarpele orb, şopârla de câmp, gusterul, şerpi, broaşte. În frunziş sunt numeroase specii de insecte. Stepa şi silvostepa sunt frecventate de cele mai multe din speciile menţionate. Caracteristice râmăn rozătoarele: popândăul, hârciogul, orbetele, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, iepurele de câmp, iepurele de vizuină, dihorul de stepă, spârcaciul.
În Lunca Bârladului se găsesc, alături de o serie de specii cu mare areal, și elemente adaptate unor condiții locale: prigoria, lăstunul de mal, codobatura. În zăvoaie stau: cucul, dumbrăveanca şi boicuşul. Ca oaspeți vin aici Fisa de luncă şi greluşelul de zăvoi. Modificările care au loc în utilizarea terenurilor şi a resurselor solului generează schimbări în structura faunistică şi floristică. Restrângerea arealelor şi reducerea fondului faunistic se datorează şi vânatului. Astfel se explică măsurile luate pentru ocrotirea şi protecţia unor specii.
Climat
Climatul are un caracter temperat-continental, destul de accentuat. in luna iulie intre 20-21o C si un minim mediu în ianuarie intre -3-4o C . Precipitațiile înregistrează o valoare medie anuala in jur de 500 mm. Regimul ploilor fiind neuniforme, înregistrându-se cantități mari de apa in lunile de vara.
Nebulozitatea atmosferei este moderata, valoarea medie a coeficientului fiind în jur de 5,8.
Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest circa 21,5%, est circa 18%,vest circa 16,5-21,5% si sud est circa 12%, direcțiile lor fiind influențate în principal de orientarea văii Bârladului. Viteza medie anuala este mai mare din direcțiile cu vanturi dominante, dar nu depășesc 4m/s.
Pe teritoriul comunei Băcești nu au existat fenomene meteorologice extreme cu excepția unor furtuni de intensitate mai mare sau grindina.
Rețea Hidrografica
In comuna Băcești este formata din cursul superior al râului Bârlad si afluenții săi pariul Crăiasca si Gârboveta. Apa are un caracter ascensional, nivelul pizometric stabilindu-se la 1,70-2,80m adâncime.
Apele subterane freatice sunt cantonate în aluviunile permiabile ale luncilor si teraselor fiind întâlnite la adâncimi cuprinse între 1-3m in lunci si 8-12m in terase chiar si 16m.
Nu exista lacuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole sau baraje pe teritoriul comunei Băcești.
Soluri si subsoluri
Solurile de culoare închisa, prezente pe cuprinsul Podișului Bârladului, au o mare capacitate calorica, atingând la suprafața acestora valori termice de peste 60ºC in luna iulie, cu precădere pe solurile cu un înveliș vegetal discontinuu.
Solurile aluvionare cu exces de umiditate, din lungul principalelor vai, precum si terenurile cu un nivel ridicat al apei freatice, au, in lunile de vara, temperaturi mai coborâte cu 2-4ºC decât solurile uscate.
Corelând valorile medii multianuale ale temperaturii aerului și suprafeței solului la nivelul Podișului Bârladului constatam ca, in toate cele trei luni de vara, temperatura medie la suprafeței solului este mai ridicata decât temperatura medie a aerului cu valori cuprinse intre 4.3º şi 5.7ºC in luna iunie, intre 4.1ºC si 6.2ºC in luna iulie si intre 4.2ºC şi 5.6ºC in luna august (Tab. Nr. 8). Începând din luna august, micșorarea cantității de radiație solara determină scăderea temperaturii suprafeței solului si implicit scăderea temperaturii aerului. In luna octombrie se produce cea mai accentuata scădere a temperaturii solului, cu 44 valori ce oscilează intre 7.5ºC la Vaslui, 7.6ºC la Bârlad, 7.7ºC la Oncesti, 7.2ºC la Plopana.
In lunile de iarna, pericolul de distrugere a culturilor de toamna prin îngheț este destul de rar, deoarece temperaturi sub -15ºC se înregistrează doar la suprafața solului si la adâncimi mai mici de 5 cm.
Învelișul vegetal si stratul de zăpadă exercita influente considerabile asupra condițiilor termice si fluctuațiilor de temperatura ale solului. Variațiile zilnice ale temperaturii solului sunt cu atât mai mici cu cat stratul de zăpadă este mai gros.
Datorita așezării Podișului Bârladului în estul României, viscolul din timpul iernii influențează deseori uniformitatea stratului de zăpadă. Nopțile de iarna cu temperaturi sub -20ºC si cu un sol dezvelit de zăpada generează temperaturi la suprafața solului foarte coborâte, ducând la vătămări prin îngheț ale culturilor de toamna in ianuarie 1980 (-22.0ºC), 2 februarie 1998 (-22.2ºC), 2 februarie 1988 (-27.4ºC), 1 februarie . In acest caz un rol protector important îl deține stratul de zăpadă care atenuează din efectele negative ale temperaturilor negative asupra plantelor de cultura. Sub stratul de zăpadă se produce un climat deosebit de cel al straturilor de sol neacoperite sau spulberate de zăpadă. Iarna, amplitudinea zilnica a temperaturii solului neacoperit este mai mare decât a unui sol acoperit cu zăpadă, aceasta constituind o piedica in absorbția energiei solare si in pierderea căldurii solului.
Condițiile variate de relief, climă, vegetație, facies litologic, umiditate și acțiunea antropică au determinat apariția unei game largi de soluri zonale și intrazonale.
Soluri zonale
Solurile zonale cuprind solurile de pădure, solurile de stepa și silvostepa. Solurile de pădure formează un areal întins și compact in partea de vest și nord -vest a Podișului Bârladului sub păduri de foioase. Principalele tipuri de soluri fac parte din clasa argiluvisolurilor si sunt: solurile brune si brune podzolite sub păduri de gorun si fag; solurile brune cenușii de pădure, mai ales in nord; soluri cenușii de pădure in centru si sud-estul Colinelor.
Solurile de stepa și silvostepa fac parte din clasa molisolurilor, caracterizate printr-un orizont diagnostic amolic, relativ bogat în humus calcic, de culoare închisa, ce pătrunde și in orizontul subiacent. Însușirile fizice, chimice si biochimice favorabile le conferă un potențial ridicat de fertilitate, valorificat îndeosebi pentru cultura cerealelor. Din clasa molisolurilor fac parte tipurile: cernoziomuri levigate pe dealurile sub 250 m altitudine din bazinul Bârladului.
Soluri azonale
Solurile azonale sunt formate, sub influenta decisiva a factorilor locali, clima si vegetația fiind mult estompate, in condiții speciale de relief cu exces de umiditate, având însă o extindere mai redusa. Se întâlnesc sub forma de areale dispersate sau de fâșii in lungul văilor sau pe versanți.
Clasa solurilor halomorfe (sărături) este reprezentata de solonceacuri și soloneturi, care ocupa un areal restrâns, limitat la rama nord-estica a Podișului Central Moldovenesc, la contactul cu Lunca Prutului. Apar în urma asocierii marnelor salinizate cu climatul arid, ce favorizează concentrarea sărurilor solubile pe profil, în urma evapotranspiratiei. Acestea sunt favorabile pășunilor și fânețelor și oferă o productivitate slabă culturilor agricole.
Clasa solurilor hidromorfe, reprezentată de lacovisti si soluri gleice molice, are la geneza excesul local de umiditate cu slabă mineralizare. Aceste soluri sunt întâlnite insular pe fundul văilor (albii majore, terase joase) si destul de rar pe versanți, acolo unde stratul freatic este aproape de suprafață.
Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate este prezenta prin solurile aluviale tipice, solurile aluviale molice, solurile aluviale molice vertice, erodisolurile, regosolurile. agriculturi variate, pornind de la cultura cerealelor si plantelor tehnice pana la culturile pomi-viticole, a legumelor si zarzavaturilor. Utilizarea rațională a solurilor combinata cu o agrotehnica corespunzătoare poate duce la o creștere a productivității atât pentru cultura plantelor cat si pentru creșterea animalelor (bovine, ovine, cabaline, păsări de curte etc.).
Gestiunea teritoriului
Comuna Băcești este așezată la confluenta râului Bârlad cu pâraiele Crăiasa si Gârbovăț, având următoarele vecinătăți:
- la N cu județul Iași
- la E cu comuna Dumești
- la S cu comuna Gârceni
- la V cu județul Neamț
Comuna este formata din următoarele sate:
• Băcești
• Armășeni
• Băbușa
• Păltiniș
• Țibăneștii Buhlii
• Vovriești
[pic]
Poziția geografică a comunei Băcești în cadrul județului Vaslui
Capitalul uman
Conform rezultatelor finale ale Recensământului General al Populației și Locuințelor din 2011, comuna Băcești avea o populație stabilă de 4.107 de locuitori.
După anul celui mai recent recensământ (2011), nu există date exhaustive cu privire la populația comunei Băcești, ci doar estimări anuale ale populației cu domiciliul. Astfel, la 1 ianuarie 2016, în comuna își aveau domiciliul 4.829 de persoane, dintre care 2.426 (50,2% din total) erau bărbați, iar 2.403 (49,8%) femei, iar la 1 ianuarie 2020, în comuna își aveau domiciliul 4.868 de persoane, dintre care 2.474 (50,8% din total) erau bărbați, iar 2.394 (49,2%) femei.
[pic]
Din punct de vedere etnic, conform rezultatelor Recensământului din 2011, 80,1% dintre locuitorii comunei erau români, 12,6% romi, iar pentru 7,3% această informație nu este disponibilă pentru că persoanele în cauză nu au putut fi intervievate direct de către recenzori pe motiv de absență de la reședință.
[pic]
Din perspectiva confesiunii, ortodocșii reprezentau 78,1% din totalul locuitorilor, cei de altă religie (creștini după Evanghelie, creștini de rit vechi, romano-catolici, penticostali, adventiști etc.) 14,6%, iar pentru 7,3% religia nu a putut fi determinată.
În ceea ce privește nivelul de instruire al populației, conform rezultatelor de la Recensământul din 2011, 2,23% erau absolvenți de studii superioare, 0,96% de studii postliceale și de maiștri, 9,8% de studii liceale, 8,75% de învățământ profesional, 37,39% de studii gimnaziale, 32,06% de studii primare, iar 8,81% nu aveau studii (dintre care 6,42% erau analfabeți).
[pic]
Fondul locativ
Conform estimărilor realizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul Comunei Băcești existau, la 31 decembrie 2019, un număr de 1.498 de locuințe, în creștere cu 10,22% față de Recensământul din 2011 (un număr de 1.359 de locuințe) și cu 12,38% față de anul 2007 (un număr de 1.333 de locuințe).
[pic]
Suprafața locuibilă totală a acestora se ridica în 2019 la 66.022 mp utili, în creștere cu 42,88% față de anul 2007 (46.209 mp utili).
Infrastructura
Agricultura si creșterea animalelor
Fondul funciar – total 4751 ha din care 1600 ha suprafete împadurite.
[pic]
[pic]
[pic]
Cresterea animalelor – în localitatea Bacesti într-un numar de 1498 gospodării avem urmatoarele categorii de animale: bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, iepuri, pasari, stupi.
Industria
Comuna Băcești dispune de:
• Magazine de alimentație publica
• O frizerie
• Atelier de prelucrare a lemnului
Infrastructura de transport
• Rutiere – comuna Băcești este străbătuta de DN 15D, DJ 159, DJ 280 si DC 123,124 si 127.
- Traseul DN 15D este asfaltat, bine întreținut, într-o stare de viabilitate buna si are o lungime pe teritoriul comunei Băcești de aproximativ 6-7 km.
- Traseul DJ 159 este asfaltat si face legătura dintre DN 15D si satul Băbușa având o lungime de aproximativ 3,5-4 km.
- Traseul DJ 280 este pietruit si face legătura intre DN 15D si satul Vovriești având o lungime de aproximativ 3 – 4 km.
- Traseul DC 124 face legătura dintre satul Băcești cu satele Armășeni, si Țibăneștii-Buhlii este asfaltat si are o lungime de aproximativ 5,4 km.
- Traseul DC 123, face legătura dintre satul Băcești cu satul Păltiniș este pietruit si are o lungime de aproximativ 5 km.
• Feroviare – comuna Băcești este străbătută de calea ferată Roman-Buhăiești pe o distanță de 5 – 6 km si Roman Iași si are gara Mareșal Constantin Prezan în satul Băcești si halta Suhuleț între satele Vovriești si Țibăneștii-Buhlii.
Reţele de utilități
Alimentarea cu apă și colectarea apelor uzate, canalizarea menajeră
Satul Băcești, beneficiază de un sistem centralizat de furnizare a apei potabile. Distribuția apei potabile se realizează prin intermediul rețelei proprii.
Din punct de vedere al apelor uzate localitatea nu dispune de un sistem de colectare, însă reprezintă unul dintre obiectivele autorității locale pentru viitorul apropiat.
În perioada 2016-2020, autoritatea locală a comunei Băcești, are in execuție Alimentarea cu apa a satelor Vovriești, Păltiniș si Băbușa.
Energie electrica
Toata comuna Băcești este alimentata cu energie electrica, cu excepția unui număr mic de gospodarii care încă nu sunt racordate la energie electrica.
Telecomunicații
La nivelul comunei Băcești sunt furnizate servicii de telefonie fixă, mobilă și internet de bună calitate de către operatorii privați de profil (Telekom Romania, Orange, Vodafone).
Managementul deșeurilor
Serviciile de colectare și transport a deșeurilor, fac obiectul „Contractului de delegare a gestiunii activităților de colectare şi transport a deșeurilor municipale şi altor fluxuri de deșeuri, componente ale serviciului de salubrizare al județului Vaslui”, concesionate de către Consiliul Județean Vaslui.
Infrastructura de educație si cultura
Instituții preșcolare:
- Grădinița cu program normal , satul Vovriești
- Grădinița cu program normal , satul Păltiniș
- Grădinița cu program normal , satul Băbușa
- Grădinița cu program normal , satul Băcești
- Grădinița cu program normal , satul Armășeni
Instituții școlare
- Școala cu clasele I – IV , satul Armășeni
- Școala cu clasele I – IV , satul Vovriești
- Școala cu clasele I – IV , satul Țibăneștii Buhlii
- Școala cu clasele I – IV , satul Păltiniș
- Școala cu clasele I – IV , satul Băbușa
- Școala cu clasele I – VIII , satul Băcești.
Infrastructura de sănătate si servicii sociale
Comuna Băcești dispune de un număr de 158 de alocații complementare si 30 de familii care beneficiază de prevederile legii 416/2001, cu 61 de persoane dintre care 26 copii (5 pot fi antrenate in activități de interes public). De asemenea 415 de familii care beneficiază de ajutor social si 37 de persoane care primesc indemnități de îngrijiri pentru persoanele cu handicap.
In comuna Băcești funcționează Centrul de asistență medico-socială Băcești – se află în subordinea CJ Vaslui și are o capacitate de 101 paturi, oferind servicii complexe de îngrijire, tratament, sociale pentru bolnavii cronici cu probleme sociale. Aceasta dispune de 3 medici, asistenți sociali, psihologi, logoped, kinetoterapeut, fizioterapeut, profesori CFM etc., numărul total de angajați fiind de peste 100.
[pic]
Centrul de Asistență Medico-Socială contribuie la creșterea calității infrastructurii serviciilor sociale din Regiunea Nord-Est prin asigurarea accesului cetățenilor la serviciile sociale, a creșterii calității vieții persoanelor și a promovării incluziunii sociale a categoriilor sociale vulnerabile, în acord cu standardele europene în domeniu. Are capacitate de furnizare a serviciilor sociale prin extinderea pavilionului central cu un corp nou de clădire de 1960 mp.
Funcțiunile instituite în pavilionul nou de clădire a CAMS Băcești sunt în acord cu cererea de servicii sociale la nivelul populației deservite opt localități din județul Vaslui, limitrofe comunei Băcești, și extreme de sărace, (Dumești, Todirești, Rafaila, Oșești, Vulturești, Rebricea, Ștefan cel Mare și orașul Negrești), persoane expuse major riscului marginalizării și excluderii sociale:
• Spațiu multifuncțional (săli de mese, zonă de zi, primire vizitatori, oficiu, grupuri sanitare);
• Zonă tratament (gimnastică recuperatorie, kinetoterapie, fizioterapie, hidroterapie);
• Cabinete personal specializat (cabinete medicale, cabinet psiholog, cabinet logoped, sala de tratament, cabinet asistenți sociali, cameră infirmieri);
• Capelă și morgă;
• Cazare beneficiar: 101 locuri de cazare (capacitate pavilion nou 25 de camere și pavilion central 10 camere);
• Spații de socializare;
• Anexe spații cazare (spaţii întreținere, depozit rufe murdare, oficii).
Sub aspectul serviciilor furnizate, prin investiția realizată, CAMS Băcești este actualmente acreditat:
• Găzduire temporară;
• Asistență medicală și îngrijire de specialitate;
• Suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică;
• Socializare și petrecere a timpului liber;
• Program de reinserţie a beneficiarilor adecvat, recreativ şi de socializare, consiliere şi informare, precum și activități de formare a abilităților necesare relaționării eficiente în societate susținând și încurajând cât mai mult posibil independența, auto-susținerea și reintegrarea socială a vârstnicilor aflați în nevoie socială în scopul combaterii riscului excluderii şi marginalizării sociale.
Obiectivul centrului
Rolul Centrului de Asistență Medico Socială este de a acorda servicii de îngrijire, servicii medicale, precum și servicii sociale persoanelor cu afecțiuni cronice care necesită permanent sau temporar supraveghere, asistare, îngrijire, tratament și care din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială nu au posibilitatea să-și asigure nevoile sociale și să-și dezvolte propriile capacități și competențe pentru reintegrare socială.
Tipuri de servicii
– Serviciile sociale
– Serviciile medicale și de îngrijire
– Servicii de kinetoterapie individuală și masaj
– Serviciile de balneoterapie
– Servicii de fizioterapie
– Serviciile psihologice asigurate de psiholog:
– Serviciile de ergoterapie:
– Serviciile de logopedie:
Facilități
Centrul de asistență Medico-Socială Băcești dispune de: 35 de camere cu 101 paturi și toate utilitățile necesare asigurării serviciilor sociale și medicale beneficiarilor la un înalt nivel calitativ: cabinet asistenți sociali, cabinete medicale (sală se tratamente, cabinet asistenți medicali, 2 cabinete medici), cabinet psiholog, cabinet logoped, cabinet fizioterapie, sala de gimnastică recuperatorie şi kinetoterapie, zonă de zi, primire vizitatori, interfoane de acces si apelare cadre medicale, sistem supraveghere si monitorizare video, sala de fitness, 6 săli de socializare, 2 centrale proprii, bucătărie modern utilată, 2 săli de mese, spălătorie, anexe spații cazare.
Administrație publică locală
Organizarea administrativă a românilor a fost dintotdeauna „statul,, și pentru a desemna localitățile mai mari (târgul, orașul) iar pe cele mici (sate și cătune) au fost din timpuri străvechi până în prezent.
În prezent, administrația publică locală a comunei Băcești se organizează și funcționează conform, principiului autonomiei locale, legalității, eligibilității și descentralizării serviciilor publice, (Legea administrației publice locale nr. 215/2001).
[pic]
Autonomia locală este un drept exercitat de consiliile locale și primari, de consiliile județene, alese prin vot direct.
Toți funcționarii publici au urmat cursuri de perfecționare organizate de Centrele de Formare pentru Administrația Publică Locală.
Perfecționarea profesională reprezintă un drept dar și o obligație pentru fiecare funcționar public, în vederea dezvoltării unui corp profesionist de funcționari publici și a competențelor necesare pentru sprijinirea administrației publice.
Unitatea Administrativ Teritorială Băcești face parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) alături de următoarele comune: Ivănești, Pungești, Gârceni, Laza, Poienești, Pușcașii, Dumești, Delești, Dragomirești.
Comuna Băcești mai face parte și din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADIV) Vaslui.
Pentru primărie, atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate și este considerată o soluție absolut necesară pentru a asigura dezvoltarea comunei și de a rezolva probleme majore în comunitate, aceasta depunând eforturi pentru a obține astfel de fonduri.
Rolul motor în dezvoltarea rurală și în valorificarea oportunităților oferite de contextul european revine administrației publice.
Dezvoltarea capacității administrative are scopul de a promova și susține crearea atât la nivel local a unei administrații publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres și coeziune. Un alt punct important pentru creșterea atractivității comunei îl constituie facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Primăria Băcești, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit.
CAPITOLUL III - Analiza SWOT a comunei Băcești
[pic]
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției strategice de ansamblu a afacerii şi a mediului său. Scopul cheie al acesteia este de a identifica strategiile care vor crea un model specific de dezvoltare, care va alinia cel mai bine resursele și capacitățile la cerințele din comunitate. Cu alte cuvinte, aceasta este fundamentală pentru evaluarea potențialului intern și a limitelor și oportunităților și amenințărilor posibile din mediul extern.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
[pic]
Această analiză este esențiala deoarece aduce o contribuție importantă asupra identificării măsurilor ulterioare în procesul de planificare în vederea atingerii obiectivelor strategiei de dezvoltare locală.
Analiza SWOT grupează informațiile în două categorii principale:
• Factori interni-punctele tari și punctele slabe;
• Factori externi-oportunități și amenințări provenite din mediul extern.
Punctele tari și punctele slabe sunt elemente interne asupra cărora există un control direct, în timp ce oportunitățile și amenințările vin din mediul exterior și pot influența pozitiv sau negativ activitatea aparatului administrativ.
Acest instrument reflectă o imagine de ansamblu astfel încât punctele tari și oportunitățile să poată fi valorificate, pe de o parte și pe de altă parte punctele slabe și amenințările să poată fi diminuate sau chiar eliminate.
Pornind de la premizele de mai sus s-a realizat analiza SWOT a comunei din punct de vedere al: cadrului natural, demografie, economie, infrastructura, educație și învățământ, mediu, agricultură, sistemul de sănătate și asistență socială, administrație și servicii publice, turismul, cultură, sport și alte activități recreaționale.
TERITORIU
|Puncte Tari |Localizarea in apropierea granițe cu Republica Moldova, in zona de contact cu UE; |
| |Localitatea Băcești, beneficiază de un mare potențial de dezvoltare datorata poziției favorabile in teritoriu (fiind situat|
| |la graniță cu 2 județe), accesului la rețelele naționale de comunicații rutiere si de cai ferate |
| |Retea hidrografica bogata in zona. |
|Puncte Slabe |Slabe resurse de subsol; |
| |Relief deloc variat, cu un număr mai redus de peisaje |
| |Alternanta de ani secetoși si umezi; |
| |Fiind comuna se află în faza incipientă de dezvoltare socio-politică cu un mare grad de dependență de vecinătăți; |
| |Lipsa unor proceduri simplificate pentru accesarea fondurilor europene pentru protejarea naturii; |
| |Inexistența investitorilor de mare anvergură ; |
| |Utilizarea pe scară relativ mică a tehnologiilor avansate. |
|Oportunități |Atragerea investitorilor români şi străini în zonă și crearea de locuri de muncă pentru localnici; |
| |Atragerea și menținerea tinerilor în comună prin acordarea de terenuri în vederea construirii de locuințe; |
| |Posibilitatea accesării unor programe de finanțare comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării |
| |infrastructurii în mediul rural; |
| |Accesarea de programe guvernamentale pentru încurajarea inițiativelor locale, în special în domeniul agricol, vegetal și |
| |zootehnic; |
| |Accesarea de programe județene de modernizare a infrastructurii rutiere;; |
|Amenințări |Forța de muncă, mai ales cea tânăra și calificată, este atrasă de orașe; |
| |Fiscalitatea națională este mare raportată la veniturile populației din zonă ; |
| |Insuficiente venituri la bugetele locale; |
| |Evoluții demografice nefavorabile; |
| |Estomparea tradițiilor locale, odată cu trecerea timpului (neglijarea moștenirilor culturale); |
| |Distrugerea elementelor de patrimoniu în lipsa investițiilor directe pentru conservarea acestora ; |
DEMOGRAFIE-RESURSE UMANE
|Puncte Tari |Evoluție demografică pozitivă |
| |Spor natural pozitiv |
| |Proporție mare a populației cu potențial de muncă și a populației tinere |
| |Procent relativ echilibrat al structurii pe sexe |
| |Forța de muncă disponibilă |
|Puncte Slabe |Reproducere demografica simpla– atitudine denatalista; |
| |Plăti compensatorii pentru disponibilizați, ceea ce produce lene sociala; |
| |Adaptarea mai lenta a populației rurale mature si vârstnice la schimbările si provocările lumii actuale, în |
| |general, si la fenomenul mobilității |
| |Migrația populației calificate in tarile membre UE pentru obținerea unui câștig salarial mai bun |
|Oportunități |Dezvoltarea infrastructurii rutiere și a utilităților tehnico-edilitare pentru creșterea calității vieții |
| |Îmbunătățirea serviciilor publice pentru reducerea disparităților între mediul urban și rural |
| |Atragerea investitorilor și/sau promovarea antreprenorialului rural |
| |Diversificarea activităților economice rurale |
| |Facilitarea și favorizarea înființării și dezvoltării de societăți comerciale de către tineri |
| |Existența programelor de finanțare din fonduri structurale privind dezvoltarea capacității umane |
| |Existenta unor spatii si clădiri, în conservare, posibil a fi utilizate de către întreprinzători pentru |
| |demararea unor afaceri locale; |
|Amenințări |Recesiune economică |
| |Pierderea tradițiilor și a valorilor culturale (risc crescut pentru minorități) |
| |Abandonul școlar în condițiile înrăutățirii nivelului de trai și a creșterii excluziunii sociale |
| |Creșterea raportului de dependență a vârstnicilor fată de fondurile sociale |
| |Ponderea populației inactive este în creștere, generalizată la nivel național și regional (pensionări, |
| |dificultăți de angajare pentru tineri) |
| |Declinul demografic preconizat pentru Regiunea Nord-Est până în 2050 și eventualele consecințe negative la |
| |nivel local |
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
|Puncte Tari |Distanțe relativ apropiate și legături bune până la orașele mari din zonă – este legată cu orașele cele mai |
| |apropiate: Vaslui, Roman și de teritoriile comunelor limitrofe |
| |Existența rețelei de alimentare cu energie electrică; |
| |Existența parțială de drumuri asfaltate care asigură accesul în localitățile învecinate; |
| |Calitatea mediului este bună |
|Puncte Slabe |Lipsa unui plan de mobilitate integrat și /sau a studiilor de trafic |
| |Trafic din ce în ce mai aglomerat datorită creșterii demografice concomitent cu creșterea numărului de |
| |autovehicule, precum şi al navetismului |
| |Transportul public între satele comunei este insuficient dezvoltat |
| |Lipsa unui sistem de management și optimizare a traficului rutier |
| |Număr ridicat de accidente la intersecțiile cu drumul național |
| |Majoritatea persoanelor preferă să utilizeze autovehiculul personal în detrimentul transportului public în comun |
| |Lipsa infrastructurii de gaz |
| |Lipsa unui sistem de eficiență energetică |
| |Drumuri agricole de exploatație neamenajate |
| |Drumuri forestiere neamenajate |
| |Nu există acces WI-FI gratuit în spațiile publice |
|Oportunități |Accesarea programelor europene pentru asfaltarea drumurilor din comună |
| |Accesarea programelor europene pentru extinderea rețelei de canalizare și apă potabilă |
| |Existența programelor cu finanțare europeana, prin care se dezvoltă infrastructura, crescând astfel gradul de |
| |accesibilizare și atractivitatea teritoriului |
| |Existența unor programe guvernamentale în vederea dezvoltării infrastructurii |
| |Existența Master Planului pentru Sectorul Apă și Apă Uzată la nivel de județ |
| |Existența Asociațiilor de Dezvoltare Intracomunitare |
| |Posibilitatea realizării de parteneriate public- private în vederea dezvoltării infrastructurii din comună |
|Amenințări |Calamități naturale-pericol de inundații, care pot degrada infrastructura |
| |Schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru cadrul natural: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor|
| |se schimbă fapt ce contribuie la distrugerea infrastructurii |
| |Costul ridicat al documentațiilor preliminare și necesitatea cofinanțării proiectelor poate împiedica accesarea |
| |fondurilor europene |
| |Surse financiare insuficiente pentru susținerea proiectelor de modernizare a infrastructurii |
| |Instabilitate legislativă și monetară |
| |Instabilitate politică |
| |Criza economică și financiară la nivel național și internațional |
Economia si Agricultura
|Puncte Tari |Așezare relativ bună a comunei în cadrul județului și a țării, cu conexiuni rutiere și feroviare |
| |Activitățile economice de baza sunt: agricultura, comerțul, creșterea animalelor, servicii către populație. |
| |Pondere importanta a IMM-urilor în ocuparea forței de munca – in comuna exista societăți comerciale care au sediul |
| |social sau punct de lucru in comuna |
| |Predominarea proprietății private asupra proprietății de stat |
|Puncte Slabe |Măsuri insuficiente pentru susținerea antreprenorialului local |
| |Lipsa promovării conceptului de economie circulară |
| |Sector de producție insuficient dezvoltat |
| |Accesare slabă a fondurilor europene nerambursabile |
| |Acces redus la piețele internaționale |
| |Lipsa personalului calificat în zonă |
| |Legislație greoaie, birocrație instituțională în relațiile cu instituțiile statului |
|Oportunități |Atragerea unor noi investitori în comună |
| |Existența și posibilitatea accesării programelor de finanțare nerambursabilă din Fonduri Europene pentru dezvoltarea|
| |activității sau susținerea antreprenorialului |
| |Programe guvernamentale în derulare de susținere a sectorului IMM |
| |Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o |
| |legătură mai bună între mediul rural și urban |
| |Posibilitatea realizării de parteneriate public-privat între agenții economici și Primărie |
| |Amenajarea unei piețe pentru desfacerea produselor locale |
|Amenințări |Politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor |
| |Cadrul legislativ instabil |
| |Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorită lipsei pieței de desfacere |
| |Lipsa măsurilor de reținere a populației tinere în mediul rural |
| |Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale |
| |Criza economică |
| |Informarea precară a populației din mediul rural cu privire la procedurile de înființare a unei afaceri |
| |Migrația forței de muncă specializată și calificată spre alte țări |
| |Creșterea ratei inflației și a ratei șomajului conduce la scăderea puterii de cumpărare a produselor și serviciilor |
| |în rândul populației |
| |Situații de criză generate de pandemii |
Turism
|Puncte Tari |Populație deosebit de ospitaliera si prietenoasa |
| |Folclorul si tradițiile culinare ale regiunii |
| |Evenimente culturale tradiționale |
|Puncte Slabe |Slaba dezvoltare a turismului in zona comunei |
| |Lipsa noțiunilor de management, legislație si a tehnicilor de comunicarea celor implicați în turismul rural. |
| |Amenajare peisajeră deficitara |
| |Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic |
| |Lipsesc resursele umane specializate in domeniu |
| |Mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic si moral, necorespunzătoare si numeric |
| |insuficiente |
|Oportunități |Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul turismului |
| |Abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica regionala, oportunitatea finanțării interne si externe |
| |a programelor în care turismul este domeniu țintă |
| |Existenta unor meșteri populari capabili sa transmită cunoștințele lor tinerilor |
| |Apariția fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turismului |
|Amenințări |Vecinătatea/concurenta zonelor cu potențial turistic bine dezvoltat si valorificat atât din județul Vaslui cat si |
| |din județele învecinate |
| |Pierderea tradițiilor si obiceiurilor în zona rurala |
| |Depopularea satelor si migrarea tinerilor in tarile UE |
Educație si Învățământ
|Puncte Tari |Existența grădinițelor și școlilor în comună; |
| |Existența învățământul școlar, preșcolar, gimnazial |
| |Spații de învățământ bine întreținute; |
| |Implicarea administrației locale în proiecte de modernizări / reparații școli; |
| |Comunicare formală și informală bună; |
|Puncte Slabe |Slaba dotare cu calculatoare a școlilor și grădinițelor; |
| |Dotarea slabă cu mobilier și material didactic al școlii; |
| |Lipsa atelierelor de practică școlară; |
| |Nivelul scăzut al salariilor în sistemul educațional; |
| |Activitatea extracurriculară redusă şi fără rezultate remarcabile; |
| |Situația materială precară a familiilor; |
| |Nivel scăzut de educaţie/cultură a familiilor; |
| |Neasigurarea asistenţei medicale în şcoli; |
| |Manuale școlare insuficiente; |
|Oportunități |Posibilități de perfecționare a cadrelor didactice; |
| |Descentralizarea sistemului de învățământ; |
| |Derularea unor parteneriate şi a unor proiecte educaționale cu finanțare internă şi externă |
| |Modernizarea şi dotarea școlilor şi a grădinițelor; |
|Amenințări |Neimplicarea familiilor în facilitarea muncii independente a copilului şi formarea acestuia; |
| |Slaba salarizare a personalului didactic din învățământul preuniversitar; |
| |Pe fondul scăderii natalității şi al îmbătrânirii populației, scade continuu numărul de elevi; |
| |Scăderea interesului adolescenților fată de studiile universitare, față de școală. |
Cultura, Mass media si Sport
|Puncte Tari |Tradiții culturale păstrate azi de oameni valoroși şi talentați; |
| |Existența lăcașelor de cult; |
| |Implicarea preoților în viața culturală; |
|Puncte Slabe |Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si centre de cultura |
| |Sprijinirea insuficienta a artei si culturii |
| |Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea si restaurarea unor edificii |
| |Implicarea în prea mica măsura a tinerilor în viața culturala si artistica |
| |Numărul mic al manifestărilor cu scop caritabil |
| |Implicare subiectiva a mass media în semnalizarea si rezolvarea problemelor comunitatii |
|Oportunități |Posibilitatea programelor de finanțare naționale si fonduri europene care sprijină dezvoltarea activităților |
| |culturale şi sportive |
| |Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea |
| |Conștientizarea interesului sectorului privat pentru implicarea în restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural|
| |Crearea de parteneriate cu instituții de învățământ din Uniunea Europeană în vederea schimbului de experiență |
|Amenințări |Discrepanţe între domeniul cultural şi nevoile, respectiv interesele comunităţii, pierderea relevanţei actului |
| |cultural pentru comunitate |
| |Fonduri proprii limitate pentru dezvoltarea infrastructurii culturale şi sportive. |
Sănătate si Asistenta sociala
|Puncte Tari |Dispensar uman nou, dotat la standarde europene se afla in execuție. |
| |Administrația publica locala asigura fonduri si servicii pentru protecție sociala |
| |Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare pentru ameliorarea problemelor sociale |
| |Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca; |
| |Implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copil si familie |
|Puncte Slabe |Servicii sociale insuficiente raportate la numărul de beneficiari potențiali existenți |
| |Cunoașterea insuficientă a nevoilor sociale reale |
| |Insuficiența numărului de servicii adresate copilului şi familiei în situație de risc, copilului cu handicap, în |
| |special a serviciilor de prevenire (implicarea insuficientă a autorităților de la nivel local şi a comunităților |
| |locale) |
| |Resurse financiare insuficiente pentru ONG- urile de profil |
|Oportunități |Dezvoltarea antreprenorialului social în vederea creării mai multor unități protejate în mediul rural pentru |
| |scăderea gradului de dependență al persoanelor defavorizate social |
| |Accesul la finanțare nerambursabilă externă prin derularea de proiecte în vederea dezvoltării/diversificării |
| |serviciilor sociale |
| |Dezvoltarea de parteneriate care să favorizeze dezvoltarea de servicii de calitate |
| |Promovarea voluntariatului |
| |Contractarea/externalizarea de servicii sociale |
| |Existența de programe de formare a personalului în colaborare cu specialiști din țară şi străinătate |
| |Consultanță din partea unor specialiști/organisme internaționale |
| |Existența legislației pentru acordarea de finanțare, subvenționare, cofinanțare din partea administrației locale şi |
| |centrale pentru serviciile sociale |
|Amenințări |Slaba receptivitate a pacienților la programele naționale de sănătate |
| |Creșterea numărului bolnavilor cronici |
| |Creșterea numărului de îmbolnăviri datorate factorilor de mediu |
| |Politici sanitare neadecvate nevoilor reale |
| |Lipsa stimulării sau a politicilor de atragere a specialiștilor/ONG în vederea înființării/furnizării serviciilor |
| |sociale în mediul rural |
| |Creșterea nevoii sociale care poate conduce la supraîncărcarea personalului |
| |Restrângerea/încetarea activității ONG- urilor furnizoare de servicii sociale din lipsa resurselor financiare |
Mediul înconjurător
|Puncte Tari |Colectarea deşeurilor se realizează selectiv |
| |Reducerea suprafețelor terenurilor degradate şi neproductive |
| |Activitatea de colectare şi transport al deşeurilor sunt realizate în baza contractului de delegare de gestiune |
|Puncte Slabe |Nu există platforme/spaţii special destinate depozitării deşeurilor provenite din construcţii |
| |Valorificarea deşeurilor se realizează în cantităţi nesemnificative |
| |Surse de poluare datorate inexistenței unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd |
| |Creşterea emisiilor de CO2 datorate numărului în creștere a autovehiculelor personale şi al stilului de viaţă |
| |actual |
| |Deficienţa energetică a unor clădiri publice |
| |Lipsa unei strategii privind măsuri de eficienţă energetică |
| |Terenuri şi spaţii publice degradate |
|Oportunități |Implementarea legislaţiei privind protecţia mediului |
| |Posibilități de amenajare a platformelor de gunoi |
| |Implicarea comunităţii în acţiunile de colectare selectivă a gunoiului |
| |Intervenţiile prevăzute prin Politica Agricolă Comună care pot avea un impact pozitiv asupra atenuării şi |
| |adaptării schimbărilor climatice (energii durabile, economie circulară) |
| |Accesarea fondurilor europene pentru agricultura ecologică şi alte practici prietenoase cu mediul care să conducă |
| |la reducerea gazelor cu efect de seră |
| |Creşterea interesului consumatorilor faţă de produsele obţinute în agricultura ecologică şi prin intermediul altor|
| |practici agricole prietenoase cu mediul |
| |Existenţa unor game variate de surse de energie regenerabilă la preţuri acceptabile ce pot fi utilizate |
| |Utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor |
|Amenințări |Devin mai frecvente şi mai intense condițiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundațiilor |
| |şi a secetei |
| |Alunecările de teren |
| |Diminuarea surselor de apă potabilă |
| |Scăderea suprafeţelor cultivate conform practicilor agricole ecologice şi creşterea impactului negativ asupra |
| |mediului ca rezultat al intensivizării agriculturii |
| |Abandonul activităţilor agricole, cu influenţe negative în conservarea biodiversității |
Administrație si servicii publice
|Puncte Tari |Funcţionarea Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă şi modernizarea acestui serviciu |
| |Compartiment de urbanism propriu |
|Puncte Slabe |Slaba colaborare între instituțiile statului la elaborarea strategiilor de dezvoltare |
| |Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte |
| |Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat |
| |Lipsa parteneriatelor cu alte localități din tara si din străinătate |
| |Insuficienta implicare civica la nivelul comunităţii |
| |Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la nivelul tuturor instituțiilor publice ceea ce îngreunează|
| |accesul la informație |
| |Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul instituțiilor centrale ale statului |
| |Pondere mica a locuințelor aflate sub tutela administrației publice locale |
| |Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi, agroalimentare |
| |Existenta in zonele de locuit a unor funcțiuni incompatibile cu locuirea |
|Oportunități |Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul |
| |administrației publice locale |
| |Introducerea in intravilan a unor zone de locuit in vederea satisfacerii cerințelor de locuințe |
| |Colaborarea, în vederea eficientizării procesului administrativ, între administrația locala si unitățile |
| |descentralizate ale ministerelor în teritoriu |
| |Sporirea colaborării cu instituții ale administrației publice locale din tara si din străinătate si dezvoltarea de|
| |proiecte comune |
| |Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei autonomii locale reale |
| |Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunităților si grupurilor pe care le reprezintă |
| |Sprijinul autorităților locale în construirea de locuințe, prin alocarea de fonduri, ducerea utilităților si |
| |dezvoltarea parteneriatului public-privat |
|Amenințări |Lipsa unei coordonări a acțiunilor de atragere de investitori străini |
| |Lipsa unei culturi de implicare a cetățenilor în problemele comunitare |
| |Putere redusa a sectorului ONG de a asigura rețele de asistenta pentru categoriile defavorizate |
CAPITOLUL IV - Viziune, obiective strategice si măsuri pentru dezvoltarea locală
Viziunea comunei a fost formulată ca urmare a consultărilor efectuate în vederea realizării strategiei, şi reprezintă principalul motto pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii în perioada 2021-2027. Aşadar odată cu implementarea măsurilor propuse:
"Băcești va fi comuna cu infrastructură modernă, economie locală diversificată si competitivă, servicii sociale de calitate şi administrație locală profesionistă, orientată spre digitalizare şi dezvoltare durabilă, devenind astfel un important pol economic la nivelul regiunii Centru"
• Infrastructură modernă-calitatea vieții din mediul rural tine de infrastructura de mobilitate (transport, piste de biciclete, calitatea drumurilor si conectivitatea cu mediul urban), de accesul la utilități (apă potabilă, canalizare etc.), de reabilitarea clădirilor publice si de regenerarea zonelor mai sărace, ține de spațiile verzi si de managementul deşeurilor, ţine de iluminatul public şi de serviciile de sănătate, ţine de soluțiile de Smart Village şi de serviciile publice online, ţine de calitate evenimentelor culturale, sportive sau artistice dar şi de dezvoltarea turistică. Pentru următorii 7 ani, se propun măsuri şi investiții care să ofere cetățenilor accesul la infrastructură modernă contribuind astfel la creşterea nivelului de trai.
• economie locală diversificată şi competitivă-dezvoltarea economică locală este un proces continuu de planificare şi implementare a măsurilor strategice în scopul îmbunătățirii calității vieții comunităţii locale prin utilizarea resurselor locale. Dezvoltarea economică locală presupune de asemenea un efort comun al tuturor sectoarelor: guvernamental, al mediului de afaceri şi al societății civile. Astfel, strategia de dezvoltare locală cuprinde măsuri concrete care să susțină şi să contribuie la dezvoltarea unei economii locale bazate pe diversitate şi competitivitate. În acest sens, administrația locală are în vedere dezvoltarea unui al doilea parc industrial pe teritoriul UAT-ului, precum şi alte măsuri şi investiții care pot susţine creşterea economică.
• servicii sociale de calitate-comuna Băcești doreşte dezvoltarea serviciilor sociale centrate pe beneficiar, satisfacerea nevoilor şi respectarea drepturilor acestuia fiind prioritare. Se are în vedere dezvoltarea, planificarea, implementarea şi îmbunătăţirea permanentă a activităţilor aferente serviciilor sociale, precum şi investiţii importante în dezvoltarea infrastructurii sociale. Obiectivul administraţiei locale este de a dezvolta un sistem funcţional de servicii care să sprijine persoanele vulnerabile în vederea depăşirii situaţiilor dificile, şi să ajute la prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, respectiv la creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii sociale.
• administrație locală profesionistă, orientată spre digitalizare şi dezvoltare durabilă- viitorul economiei europene se bazează pe noile tehnologii, pe digitalizare şi robotizare. Potrivit experţilor, în intervalul 2020-2030, Europa își va consolida avantajul competitiv la nivel mondial pe baza tehnologiilor de ultimă generaţie, asociate cu parteneriatele globale şi cu investiţiile în resurse umane şi protecţia mediului. În acest sens transformarea industrială trebuie să ţină seama pe deplin de obiectivele globale de dezvoltare durabilă, care oferă un cadru global esenţial pentru o dezvoltare echitabilă şi durabilă şi în conformitate cu strategia Uniunii Europene. În acest sens, se propun măsuri care:
- vor limita schimbările climatice şi a costurilor şi efectelor sale negative pentru societate şi mediu;
- vor promova modele de producție şi consum durabile;
- vor asigura securitatea şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ca o precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale.
În contextul în care schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult sectoare precum energia, transportul, mediul urban, resursele de apă, agricultura şi silvicultura, dezvoltarea rurală, iar agricultura şi dezvoltarea rurală sunt foarte vulnerabile la impactul schimbării climatice, Comuna Băcești țintește spre o dezvoltare durabilă prin investiţii care să consolideze reziliența şi capacitatea de adaptare a teritoriului la riscurile legate de climă şi dezastre naturale.
Plecând de la viziunea pentru următorii 7 ani s-au conturat următoarele obiective strategice:
DIRECŢIA STRATEGICĂ 1 - INFRASTRUCTURĂ MODERNĂ şi SUSTENABILĂ
Obiectivul strategic nr.1. Îmbunătăţirea accesibilității şi serviciilor de bază din comuna Băcești
Măsura 1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere si de acces Măsura 1.2. Modernizarea si extinderea structurii tehnico-edilitare
Măsura 1.3. Modernizarea si extinderea infrastructurii forestiere
Măsura 1.4. Modernizarea si extinderea infrastructurii agricole
DIRECŢIA STRATEGICĂ 2-DEZVOLTARE ECONOMICĂ DURABILĂ
Obiectivul strategic nr.2-Dezvoltarea echilibrată a economiei locale
Măsura 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor
Măsura 2.2. Atragerea investitorilor în comuna Băcești
Măsura 2.3. Promovarea si susținerea economiei circulare
Măsura 2.4. Măsuri pentru susținerea si dezvoltarea activităţilor economice
Măsura 2.5. Creşterea competitivității prin inovare, digitalizare si dezvoltare
economică
Măsura 2.6. Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale comunei în vederea creșterii atractivității si competitivității sectoarelor economice principale
DIRECŢIA STRATEGICĂ 3-DEZVOLTARE EDUCAŢIONALĂ
Obiectivul strategic nr.3-îmbunătăţirea accesului la servicii de calitate şi favorabile incluziunii în educaţie, formare şi învățarea pe tot parcursul vieţii
Măsura 3.1. Îmbunătăţirea infrastructurii educaționale si asigurarea unui proces de învățare modern adaptat cerințelor pieței
Măsura 3.2. Adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor şi cadrelor didactice pentru fiecare nivel educațional
Măsura 3.3. Creşterea competențelor digitale ale elevilor prin dezvoltarea infrastructurii si dotărilor specifice
Măsura 3.4. Creşterea accesului la serviciile de educaţie şi formare profesională pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile
Măsura 3.5. Creşterea participării şi îmbunătăţirea ofertei pentru formarea profesională continuă (centre comunitare pentru învățare permanentă)
Măsura 3.6. Modernizarea şi îmbunătăţirea accesului la infrastructura sportivă educațională
DIRECŢIA STRATEGICĂ 4 - PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE, STIMULAREA UTILIZĂRII SURSELOR ALTERNATIVE DE ENERGIE
Obiectivul strategic nr.4 - Dezvoltarea unei comunități locale prietenoase cu mediul
Măsura 4.1. Investiţii ce promovează infrastructura verde
Măsura 4.2. Investiţii în asigurarea/îmbunătăţirea unor sisteme de iluminat public performante şi eficiente energetic
Măsura 4.3. Modernizarea gestionării deşeurilor
Măsura 4.4. Creşterea suprafeței spațiilor verzi
Măsura 4.5. Reducerea emisiilor de carbon prin îmbunătăţirea eficienței energetice a clădirilor
Măsura 4.6. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
Măsura 4.7. Creşterea eficienței utilizării resurselor materiale şi sprijinirea tranziției către economia circulară
Măsura 4.8. Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor naturale
DIRECŢIA STRATEGICĂ 5 - DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRICOL ŞI SPRIJINIREA AGRICULTURII ŞI SILVICULTURII
Obiectivul strategic nr.5 - Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat care să asigure securitatea alimentară
Măsura 5.1. Susținerea modernizării sectorului agricol
Măsura 5.2. Sprijin pentru dezvoltarea formelor asociative cu scop economic
Măsura 5.3. Înființarea/dezvoltarea/modernizarea si dotarea infrastructurii de valorificare a produselor locale
Măsura 5.4. Sprijin pentru desfacerea produselor locale
DIRECŢIA STRATEGICĂ 6 - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, CREŞTEREA INCLUZIUNII SOCIALE
Obiectivul strategic nr.6-Dezvoltarea serviciilor sanitare şi sociale
Măsura 6.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate
Măsura 6.2. Extinderea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii sociale (centre de zi, centre rezidențiale, centre multifuncționale)
Măsura 6.3. Dezvoltarea infrastructurii sociale si susținerea dezvoltării comunitare
Măsura 6.4. Asigurarea condițiilor de locuire temporară pentru persoanele vulnerabile
Măsura 6.5. Susținerea formării profesionale a personalului din domeniul asistenţei sociale
Măsura 6.6. Facilitarea integrării socio-economice a persoanelor vulnerabile si a comunităților marginalizate
Măsura 6.7. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale integrate
Măsura 6.8. Creşterea accesului la servicii medicale de bază pentru persoanele
vulnerabile si comunitățile marginalizate
Măsura 6.9. Diminuarea efectelor negative ale îmbătrânirii demografice (ex. programe de îngrijire la domiciliu, cabinete medicale mobile)
DIRECŢIA STRATEGICĂ 7 - DEZVOLTARE TURISTICĂ, CULTURALĂ ŞI SPORTIVĂ
Obiectivul strategic nr.7 - Teritoriu local atractiv pentru turism, cultură şi sport
Măsura 7.1. Conservarea, protecţia si valorificarea durabilă a patrimoniului cultural si dezvoltarea infrastructurii culturale inovatoare
Măsura 7.2. Punerea în valoare a identității culturale locale prin acțiuni specifice de promovare, informare si cooperare
Măsura 7.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism
Măsura 7.4. Dezvoltarea de infrastructuri rurale, regenerare spaţii publice
Măsura 7.5. Dezvoltarea de infrastructurii de agrement
Măsura 7.6. Îmbunătăţirea accesibilității zonelor turistice (accesibilitate rutieră, transport public, piste pentru biciclete etc.)
Măsura 7.7. Sprijinirea inițiativelor sportive
Măsura 7.8. Promovarea activităţilor sportive prin dezvoltarea/reabilitarea/dotarea infrastructurii sportive
DIRECŢIA STRATEGICĂ 8 - ADAPTAREA LA NOILE TEHNOLOGII
Obiectivul strategic nr.8 - Fructificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetăţenilor
Măsura 8.1. Crearea unei strategii Smart Village
Măsura 8.2. Digitalizarea serviciilor publice la nivel local Măsura 8.3. Dezvoltarea serviciilor de e-administrație
Măsura 8.4. Creşterea capacităţii administraţiei publice locale de management integrat al resurselor culturale şi naturale ale comunei, inclusiv prin implementarea de soluții inovative
Măsura 8.5. Conținut electronic relevant pentru dezvoltarea turismului rural
Măsura 8.6. Promovarea competențelor digitale în afara sistemelor de învățământ oficiale, în rândul agricultorilor, al administratorilor silvici şi al întreprinderilor rurale
DIRECŢIA STRATEGICĂ 9 - SERVICII PUBLICE ADAPTATE NEVOILOR CETĂŢENILOR
Obiectivul strategic nr.9 - Dezvoltarea capacității administrative
Măsura 9.1. Dezvoltarea resurselor umane
Măsura 9.2. Creşterea eficienței activității administraţiei publice locale
Măsura 9.3.Modernizarea administraţiei locale în vederea creșterii accesului populației la servicii publice
Măsura 9.4. Promovarea unui mod de lucru transparent, pozitiv şi participativ al guvernării locale pentru îndeplinirea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală a comunei
Măsura 9.5. Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea serviciilor publice pentru cetățeni
DIRECŢIA STRATEGICĂ 10 - COOPERARE
Obiectivul strategic nr.10 - Dezvoltarea cooperării şi asocierii
Măsura 10.1. Încurajarea şi promovarea parteneriatului public-privat
Măsura 10.2. Încurajarea schimburilor de experiență şi bune practici
Planul local de acțiune pentru implementarea strategiei-portofoliul de proiecte 2021-2027
Proiecte de investiţii în curs de implementare
Autoritatea publică locală demarează numeroase investiţii pentru dezvoltarea comunei. Pentru proiectele în curs, autoritatea publică investește din bugetul local pentru modernizarea infrastructura rutiere, pentru lucrări la rețelele tehnico-edilitare. De asemenea, investiţii importante se realizează şi pentru extinderea si modernizarea infrastructurii educaționale.
In perioada anterioara (2014 – 2020), din totalul investițiilor finalizate sau aflate în curs de implementare enumerăm următoarele investiţii mai importante (cu valori de peste 100.000 lei):
|Nr. Crt. |Denumire investiție |Valoare investiție |Sursă finanțare |Stadiu proiect |Termen de |
| | | | | |finalizare |
| | |(lei) | | | |
|INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ |
|1. |Modernizare drum comunal DC127 |4.765.417,49 |PNDL |Finalizat |mai.19 |
|2. |Construire pod peste râul Bârlad, sat Băbușa |2.869.891,00 |PNDL |În execuție |sept.21 |
|INFRASTRUCTURĂ TEHNICO-EDILITARĂ |
|3. |Alimentare cu apă sate Păltiniș și Băbușa etapa |628.769,00 |PNDL |În execuție |iul.21 |
| |I | | | | |
|4. |Alimentare cu apa sat Vovriești |1.036.192,00 |PNDL |În execuție |iul.21 |
|INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ |
|5. |Reparație capitala Școala gimnaziala nr. 1, corp|1.757.721,83 |POR |Finalizat |dec.15 |
| |B, localitatea Băcești | | | | |
|6. |Construire Grădinița cu program normal sat |1.473.188,97 |PNDL |Finalizat |dec.18 |
| |Băcești | | | | |
|7. |Școala cu clasele I-IV sat Armășeni, comuna |1.036.976,03 |PNDL |În execuție |iul.21 |
| |Băcești | | | | |
|8. |Lucrări de extindere, reabilitare, modernizare |3.210.269,00 |PNDL |În execuție |iul.21 |
| |și dotare la școala Juncu Teodor | | | | |
|INFRASTRUCTURĂ DE SANATATE |
|9. |Construire dispensar uman în comuna Băcești |1.533.008,00 |PNDL |În execuție |dec.21 |
|SERVICII PUBLICE |
|10. |Modernizare, recompartimentare si schimbare |1.621.628,79 |Buget local |În execuție |dec.21 |
| |destinație in sediu primărie UAT Primăria | | | | |
| |Băcești | | | | |
[pic]
Proiecte de investiţii propuse pentru perioada 2021-2027
|Nr. crt. |Obiectiv strategic |
| |Denumire investiţie |
|1. |Modernizare strazi in satul Bacesti 5,6 Km |
|23. |Promovarea comunei Băcești în mediul de afaceri pentru atragerea investitorilor |
|28. |Construire Grădiniţă în satul Paltinis |
|38. |Creşterea eficienţei energetice în clădirile publice |
|50. |Construire platformă pentru depozitarea în condiţii de siguranţă a gunoiului de grajd |
|54. |Constructia dispensarului medical uman din comuna Băcești |
|64. |Constructia unui centru cultural multifuncţional in comuna Băcești |
|74. |Creşterea competitivităţii prin inovare, digitalizare şi dezvoltare economică |
|82. |Construire centru administrativ (Primarie) UAT Băcești |
89.Promovarea parteneriatelor pentru asigurarea unei bune guvernări locale, profesionalizarea autorităţilor publice locale, schimb de informaţii şi de experienţăBugetul local/Bugetul de Stat/Fonduri EuropeneIdee de proiect2021202790.Încurajarea înfiinţării şi organizării de forme asociativeBugetul local/Bugetul de Stat/Fonduri EuropeneIdee de proiect2021202791.Participarea UAT în cadrul unor programe de schimb de experienţă şi bune practiciBugetul local/Bugetul de Stat/Fonduri EuropeneIdee de proiect20212027
Potențiale surse de finanțare
Finanțările nerambursabile sunt destinate sprijinirii dezvoltării locale unde nu există resurse financiare suficiente accesibile în mod curent sau din domenii în care există în mod tradițional o nevoie de resurse financiare mai mare decât disponibilitățile (de exemplu, infrastructură activități cu caracter social etc.).
Astfel pot fi acordate finanțări pentru infrastructură, educaţie, cultură, protecţia mediului, cercetare, religie, sănătate, servicii sociale, cooperare internațională, drepturi civile si cetățenești, digitalizare, dezvoltare economică si socială etc.
Pentru finanțarea investițiilor propuse în cadrul acestei strategii, pentru perioada 2021-2027, identificăm următoarele tipuri de finanțări:
Fonduri Structurale si de Coeziune care contribuie la realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune UE;
Fonduri de la bugetele naţionale
Alte finanţări nerambursabile care pot proveni de la o varietate de finanţatori (inclusiv de la Uniunea Europeană):
Guvernul României;
guvernele sau ambasadele unor state străine;
instituţii financiare internaţionale (de ex.: BERD, Banca Mondială etc.);
fundaţii sau alte organizaţii naţionale sau internaţionale;
companii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola etc.);
bănci active în România.
Fonduri structurale si de coeziune
• POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027
Politica de coeziune finanţează investiţii care să contribuie la îndeplinirea celor 5 obiective principale stabilite pentru perioada 2021-2027, astfel:
Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris şi investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice.
Europă conectată, cu reţele strategice de transport şi digitale.
Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale şi sprijinirea calităţii locurilor de muncă, a învăţământului, a competenţelor, a incluziunii sociale şi a accesului egal la sistemul de sănătate.
Europă mai apropiată de cetăţenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local şi a dezvoltării urbane durabile în UE.
Analizând obiectivele specifice ale Politicii de coeziune, observăm interesul crescut asupra digitalizării şi al economiei circulare.
Politica de Coeziune, elemente de noutate pentru perioada 2021-2027
Plecând de la propunerea Comisiei din 2 mai 2018 privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, anexa D a Raportului de ţară din 2019 privind România, inclusiv un bilanţ aprofundat referitor la prevenirea si corectarea dezechilibrelor economice, prezintă punctele de vedere preliminare ale serviciilor Comisiei cu privire la domeniile de investiţii prioritare si la condiţiile-cadru pentru aplicarea eficace a politicii de coeziune în perioada 2021-2027. Aceste domenii de investiţii prioritare au fost stabilite în contextul mai amplu al blocajelor în materie de investiţii, al nevoilor de investiţii si al disparităţilor regionale analizate în raport. Această anexă constituie baza unui dialog între România si serviciile Comisiei în vederea programării fondurilor politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune si Fondul social european Plus).
Implementarea POR, în viitoarea perioadă de programare, se va face descentralizat, prin 8 programe regionale, gestionate la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională.
Coordonarea unitară a managementului acestui proces va fi asigurată de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administraţiei nu va mai avea autoritatea de management pentru POR, din anul 2021. În schimb, ar urma să fie 8 autorităţi de management la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare. Practic, actualele Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR), care în prezent au doar rol de organism intermediar, cu numai câteva atribuţii delegate de Ministerul Lucrărilor Publice, ar urma să devină autorităţi de management ele însele.
Aceste 8 noi autorităţi de management ale viitoarelor Programe Operaţionale Regionale mai mici vor întocmi ghidurile solicitantului pentru diversele linii de finanţare pe care le vor deschide si vor decide priorităţile de investiţii care vor fi bugetate.
Propunerea financiară a Cadrului Financiar Multianual de alocare pentru România, pentru perioada 2021-2027 este de 30,60 miliarde euro, în creștere cu 8% faţă de perioada 20142020, conform propunerii Comisiei Europene, distribuită la nivel de fond astfel:
57% către Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR)
27% către Fondul Social European
15% către Fondul de Coeziune
1% către Cooperarea teritorială europeană (ETC)
[pic]
În cadrul politicii de coeziune Ministerul Fondurilor Europene propune pentru perioada 2021-2027, nouă tipuri de programe, Programul Operaţional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agenţiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale ţării:
Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD)
Programul Operaţional Transport (POT)
Programul Operaţional Creştere Inteligentă si Digitalizare (POCID)
Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS)
Programul Operaţional Capital Uman (POCU)
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)
Programul Operaţional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI)
Programele Operaţionale Regionale-implementate la nivel de regiune (8 POR)
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)
În ceea ce priveşte responsabilitatea gestionării acestor programe, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională vor fi Autorităţi de Management pentru cele opt Programe Operaţional Regionale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va fi Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Transport, iar Ministerul Fondurilor Europene va fi Autoritate de Management pentru celelalte şapte Programe Operaţionale menţionate mai sus.
Pentru cele 9 programe din cadrul politicii de coeziune, în perioada 2021-2027 vor fi finanţate următoarele axe prioritare:
Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă:
Axa Prioritară 1. Tranziție energetică bazată pe eficienţă energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, reţele şi soluţii de stocare
Axa Prioritară 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată şi tranziţia la o economie circulară
Axa Prioritară 3. Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate
Axa Prioritară 4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
Programul Operaţional Transport (POT)
Axa Prioritară 1. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T de transport rutier
Axa Prioritară 2. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială
Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea conectivităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T de transport pe calea ferată
Axa prioritară 4. Îmbunătăţirea mobilităţii naţionale, durabilă si reziliență în fața schimbărilor climatice prin creşterea calităţii serviciilor de transport pe calea ferată
Axa prioritară 5. Îmbunătăţirea conectivităţii prin creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea București-Ilfov
Axa prioritară 6. Îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii urbane, durabilă şi reziliență în faţa schimbărilor climatice prin creşterea calităţii serviciilor de transport pe calea ferată
Axa prioritară 7. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal
Axa prioritară 8. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor
Axa prioritară 9. Creşterea gradului de siguranță şi securitate pe rețeaua rutieră de transport
Axa prioritară 10. Asistenţă tehnică
Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)
Axa Prioritară 1. Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare
Axa Prioritară 2. Dezvoltarea unei reţele de mari infrastructuri de CDI
Axa prioritară 3. Creşterea competitivităţii economice prin digitalizare
Axa prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband
Axa prioritară 5. Instrumente financiare
Axa prioritară 6. Creşterea capacităţii administrative
Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS)
Axa Prioritară 1. Continuarea investiţiilor în spitale regionale
Axa Prioritară 2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară şi servicii oferite în regim ambulatoriu
Axa prioritară 3. Servicii de recuperare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii
Axa prioritară 4. Creşterea eficacității sectorului medical prin investiţii în infrastructură şi servicii
Investiţii prioritare în infrastructură
Investiţii în structurile relevante în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi de gestionare a alertelor naţionale şi internaţionale la nivel central si local din domeniul sănătăţii publice
Modernizarea sistemului naţional de transfuzii, inclusiv a infrastructurii de testare a sângelui si/sau procesare a plasmei
Axa prioritară 5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical
Axa prioritară 6. Informatizarea sistemului medical
Axa prioritară 7. Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate si utilizare metode moderne de investigare, intervenţie, tratament
Programul Operaţional Capital Uman (POCU)
Axa Prioritară 1. Valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii
Axa Prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a scolii si creşterea accesului si a participării
grupurilor dezavantajate la educaţie si formare profesională
Axa prioritară 3. Creşterea calităţii si asigurarea echității în sistemul de educaţie si formare profesională
Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educaţie si formare profesională la dinamica pieței muncii si la provocările inovării si progresului tehnologic
Axa prioritară 5. Creşterea accesibilității, atractivității si calităţii învăţământului profesional si tehnic
Axa prioritară 6. Creşterea accesului pe piaţa muncii pentru toți Axa prioritară 7. Antreprenoriat si economie socială
Axa prioritară 8. Susţinerea reformelor pe piaţa muncii în acord cu dinamica pieţei muncii Axa prioritară 9. Consolidarea participării populaţiei în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru facilitarea tranziţiilor si a mobilităţii (prioritate comună Educaţie/Ocupare)
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)
Axa Prioritară 1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală)-OP 4
Axa Prioritară 2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii-OP 5
Axa prioritară 3. Comunități marginalizate
Axa prioritară 4. Reducerea disparităților între copiii în risc de sărăcie si/sau excluziune socială si ceilalți copii
Axa prioritară 5. Servicii pentru persoane vârstnice
Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități
Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile
Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate
Programul Operaţional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI)
Programele Operaţionale Regionale-implementate la nivel de regiune (8 POR)
Axa Prioritară 1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare si întreprinderi dinamice
Axa Prioritară 2. O regiune cu orașe Smart
Axa prioritară 3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul
Axa prioritară 4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate
Axa prioritară 5. O regiune accesibilă
Axa prioritară 6. O regiune educată
Axa prioritară 7. O regiune atractivă
Axa prioritară 8. Asistenţă tehnică
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
În noul exerciţiu financiar din perioada 2021-2027, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală ar urma să fie abandonat din punct de vedere conceptual, ca urmare a apariţiei unui nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC), si anume Planul Strategic Naţional.
Planul Strategic Naţional pentru perioada 2021-2027 cuprinde nouă obiective clare cu accent pe măsuri care să combată schimbările climatice, să protejeze mediul si biodiversitate, să creeze zone rurale mai dinamice.
Cele nouă obiective ale viitoarei Politici Agricole Comune pentru perioada 2021-2027 vizează:
Reechilibrarea lanțului alimentar
Combaterea schimbărilor climatice
Managementul durabil al resurselor
Conservarea peisajelor si a biodiversităţii
Sprijinirea reînnoirii generaționale
Dezvoltarea zonelor rurale
Siguranța alimentară si bunăstarea animalelor
Venituri echitabile pentru fermieri
Creşterea competitivităţii
Bugetul politicii agricole comune:
Pentru exercițiul financiar 2021-2027, pentru România este propusă suma de 20,5 miliarde Euro din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, respectiv 65% din buget, 363 mil. Euro alocate către măsurile de sprijinire a pieţei (FEGA) reprezentând 2% din buget, iar 6,7 miliarde de Euro vor fi alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR), adică 33% din bugetul alocat. În cele 33 de procente alocate Fondului European de Dezvoltare Rurală-FEADR sunt cuprinse atât investiţii ale mediului privat, cât şi investiţiile Unităților administrativ teritoriale locale, respectiv investiţii publice.
De menționat este si faptul că din bugetul alocat FEADR, doar 5% va fi destinat măsurilor LEADER!
Atenția sporită către obiectivul 2. „Combaterea schimbărilor de mediu si climă" este confirmată încă odată de alocarea financiară propusă, respectiv, din bugetul aprobat pentru FEADR, 35% este adresat intervențiilor adresate obiectivelor specifice de mediu si climă.
Surse de finanţare din bugetele naţionale
• PROGRAMELE FINANŢATE PRIN COMPANIA NAŢIONALĂ DE INVESTIŢII S.A.
Compania Naţională de Investiţii S.A. funcţionează în baza Ordonanţei nr.25/2001 privind înființarea Companiei Naţionale de Investiţii CNI S.A. cu modificările si completările ulterioare.
Finanțator: Guvernul României
Program de finanţare: Programul naţional de construcții de interes public sau social
Obiectivul programului: Construirea, reabilitarea, modernizarea, dotarea si extinderea unui obiectiv, finalizarea unui obiectiv demarat anterior de beneficiar
Solicitanți eligibili: Autoritățile administraţiei publice centrale, autoritățile administraţiei publice locale, alte instituţii publice si instituţii de interes public si persoane juridice recunoscute ca fiind de utilitate publică în condițiile legii, alte entități ce funcţionează în baza unor legi speciale, inclusiv persoane fizice si juridice în cazul Subprogramului „Lucrări în primă urgență".
Activităţi eligibile: Construirea, reabilitarea, modernizarea, dotarea si extinderea unui obiectiv, finalizarea unui obiectiv demarat anterior de beneficiar:
Subprogramul „Săli de sport"
Subprogramul „Bazine de înot"
Subprogramul „Complexuri sportive"
Subprogramul „Aşezăminte culturale"
Subprogramul „Unităţi şi instituţii de învăţământ de stat"
Subprogramul „Patinoare artificiale"
Subprogramul „Unităţi sanitare"
Subprogramul „Săli de cinema"
Subprogramul „Lucrări în primă urgenţă"
Subprogramul „Reabilitare blocuri de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate"
Subprogramul „Drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean"
Subprogramul „Fose septice, microstaţii de epurare şi sisteme de alimentare cu apă"
Subprogramul „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor"
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ - PNDL
Reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio- educativă.
Finanțator: Guvernul României
Programe de finanţare si solicitanți eligibili:
Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr.577/1997;
Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural - Ordonanţa Guvernului nr.7/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2007, cu modificările ulterioare;
Programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor-Ordonanţa Guvernului nr.40/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c);
Programul Reabilitare şi modernizare - 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local - Hotărârea Guvernului nr.530/2010.
Obiectivul programului: obiectivul prioritar ale PNDL este finalizarea tuturor obiectivelor finanţate prin alte programe închise în prezent precum şi sprijinirea autorităţilor publice locale în prioritizarea finanţărilor astfel încât România, în integralitatea ei, să devină un spaţiu construit eficient, în care toţi locuitorii să aibă acces egal la resurse, să beneficieze de creşterea calităţii vieţii şi să se faciliteze dezvoltarea comunităţilor funcţie de potenţialul acestora şi de strategiile de dezvoltare durabilă, pe principii de competitivitate şi coeziune teritorială. Programul este dedicat realizării unor obiective de investiţii de infrastructură de dimensiuni reduse ca volum care nu îndeplinesc criterii de eligibilitate pe programe cu finanţare europeană sau la care este imperios necesară finalizarea acestora pentru respectarea unor angajamente asumate de România în cadrul Uniunii Europene.
Activități eligibile: Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare/extindere/reabilitare/modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:
sisteme de alimentare cu apă şi stații de tratare a apei;
sisteme de canalizare şi stații de epurare a apelor uzate;
unități de învăţământ preuniversitar, respectiv: grădinițe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee, grupuri școlare, colegii naţionale, şcoli profesionale, şcoli postliceale, unități de învăţământ special de stat;
unități sanitare;
drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităților;
poduri, podețe sau punți pietonale;
obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;
platforme de gunoi;
piețe publice, comerciale, târguri, oboare;
modernizarea bazelor sportive;
sediile instituțiilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a instituțiilor publice din subordinea acestora;
infrastructura turistică dezvoltată de autoritățile publice locale ca instrument de punere în valoare a potenţialului turistic local, pentru obiectivele de investiţii aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora.
Finanţare
Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul MLPDA, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare şi din alte surse legal constituite.
În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanţare ale autorităţilor locale, MLPDA întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, lista finală cu obiectivele de investiţii care se finanţează, listă care se publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Pentru transferul sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul MLPDA, cu destinaţia finanţării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanţare Unităţile administrativ-teritoriale pot solicita lunar, în scris Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în funcţie de necesităţi, transferul sumelor alocate cu destinaţia finanţării cheltuielilor eligibile prevăzute în contractele anuale de finanţare, în termen de 30 de zile de la efectuarea transferurilor de sume. MLPDA virează sumele alocate şi aprobate prin ordin de plată direct în conturile beneficiarilor.
• PROGRAMELE DERULATE DE ADMINISTRAŢIA FONDULUI DE MEDIU
Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plăteşte" şi „responsabilitatea producătorului".
Administraţia Fondului pentru Mediu funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.
• Programul privind sprijinirea eficienței energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public
Obiectivul programului: Creşterea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat public
Beneficiari eligibili: Unităţile administrativ-teritoriale, organizate la nivel de comună, oraş sau municipiu
Finanţator: Administraţia Fondului pentru Mediu
Activităţi finanţate: modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat LED, precum şi achiziţionarea şi instalarea sistemelor de dimare/telegestiune care permit reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiect de investiţii
Mai multe informaţii:
• ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL
Administraţia Fondului Cultural Naţional este o instituţie publică autonomă, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care operează la nivel naţional de peste 10 ani. Înfiinţată în 2005 AFCN este principalul finanţator public al ofertei culturale din România care aplică un proces transparent de evaluare şi selecţie.
Beneficiari eligibili: asociaţiile, fundaţiile, instituţiile publice de cultură, persoanele fizice autorizate, societăţile comerciale care derulează activităţi culturale.
Finanţator: Ministerul Culturii
Obiectivul programului: gestionarea Fondului Cultural Naţional, finanţarea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, organizate în ţară şi/sau în străinătate, precum şi susţinerea relaţiilor culturale internaţionale ale României.
Domenii finanțate: acțiuni culturale şi editoriale
Mai multe informaţii: afcn.ro
Alternative de finanţare, altele decât fondurile structurale si de coeziune, în care autoritățile publice locale pot fi solicitanți eligibili sau parteneri
Sursele de finanţare nerambursabilă pentru Autorităţile publice Locale nu se limitează doar la cele finanţate de Politica Agricolă Comună şi de Politica de Coeziune, existând şi alte surse de finanţare precum:
• GRANTURILE SPAŢIULUI ECONOMIC EUROPEAN (SEE) şi NORVEGIENE
Granturile Spaţiului Economic European (SEE) si Norvegiene reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein si Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice si sociale în Spaţiul Economic European si la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul si Sudul Europei si statele baltice.
Beneficiari eligibili: Organizațiile/entitățile din România sau din Statele Donatoare
Finanţator: Mecanismul Financiar SEE 2014-2021
Domenii finanţate:
dezvoltare locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copii si tineri în situaţii de risc, drepturile omului
energie regenerabilă, eficienţă energetică, securitate energetică
dezvoltarea afacerilor, inovare si IMM
sănătate publică
cercetare
patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural si cooperare culturală
justiţie, servicii corecţionale, combaterea violenţei domestice si de gen
afaceri interne, cooperare poliţienească si combaterea criminalității
educaţie, burse, ucenicie si antreprenoriat pentru tineri
dialog social si muncă decentă
cetățenie activă-societate civilă
mediu si schimbări climatice
Mai multe informaţii:
• EUROPA CREATIVĂ-Subprogramul Cultură
Programul-cadru al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturii si audiovizualului.
Beneficiari eligibili: toţi operatorii din sectoarele culturale si creative, însemnând organizaţii neguvernamentale, instituţii publice si companii private cu activitate în domeniu.
Finanţator: programul Europa Creativă este gestionat de Comisia Europeană si de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual si Cultură din Bruxelles, unde se trimit si se evaluează toate proiectele. La nivel naţional, Biroul Europa Creativă România oferă informaţii si asistenţă tehnică gratuite pentru operatorii care doresc să acceseze această finanţare.
Domenii finanţate: cultură si audiovizual
Mai multe informaţii:
PROGRAMUL LIFE-instrument de finanţare al Uniunii Europene pentru mediul înconjurător şi acțiuni în domeniul climei
Beneficiari eligibili: Autorităţi publice locale din România
Finanţator: Ministerul Mediului
Obiectivul programului: Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziţia către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon si rezilientă la schimbările climatice- inclusiv prin tranziţia către o energie curată -, de a proteja mediul si de a mări nivelul de calitate al acestuia si de a opri si a inversa declinul biodiversităţii. Prin programul LIFE au fost cofinanţate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.
Mai multe informaţii:
PROGRAMUL ROSENC de Eficienţă Energetică în Iluminat (PREEI)
Beneficiari eligibili: Autorităţi publice locale din România Finanţator: Clusterul de Energii Sustenabile din România-ROSEN
Obiective: reducerea consumului de energie si a cheltuielilor anuale de întreținere cu iluminatul public stradal ale autorităților publice locale prin modernizarea si eficientizarea sistemelor de iluminat public stradal.
Obiectivul programului: Obiectivul general al programului este reducerea consumului de energie electrică si a costurilor anuale de întreținere cu iluminatul public stradal ale autorităților publice locale prin modernizarea si eficientizarea sistemelor de iluminat.
Scopul final al acestui program este reducerea cheltuielilor anuale cu iluminatul public stradal, cu 50-70%.
Mai multe informaţii: rosenc.ro
Plan de acțiune
Implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare Durabilă presupune implicarea activă a tuturor factorilor interesați de progresul economic şi social al comunei Băcești: instituţii publice, organizaţii, asociaţii, investitori şi cetățeni ai județului.
Adoptarea strategiei reprezintă un prim pas în demersul de continuare a dezvoltării durabile a comunei, implementarea acesteia fiind condiționată de existența unor mecanisme de implementare, monitorizare și evaluare definite clar și transparent.
Planul de acțiuni în vederea implementării strategiei
[pic]
Pentru a asigura o monitorizare coerentă a strategiei, este obligatoriu ca obiectivele strategice ale acesteia să fie translatate în indicatori de rezultat cu ținte aferente. Intervențiile propuse pentru implementarea strategiei vor avea definiți indicatori de realizare.
Pentru a putea aprecia în ce măsură obiectivele strategice sunt atinse și strategia este eficientă, este definit un sistem integrat de indicatori de realizare și rezultat, prin intermediul căruia structura responsabilă de implementarea strategiei să poată evalua permanent progresul înregistrat în implementarea strategiei, să își dimensioneze constant resursele necesare și să acționeze în direcția creșterii eficienței utilizării acestora.
Evaluarea și monitorizarea strategiei
Pentru a urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei Băcești, este necesară o monitorizare permanentă și o evaluare periodică a rezultatelor acțiunilor întreprinse.
Lista intervențiilor propuse (portofoliul de proiecte) este stabilită pentru orizontul de timp 2021 – 2027, proiectele având durate diferite în timp, ceea ce înseamnă că și obiectivele stabilite vor putea fi atinse treptat, pe baza unui Plan de acțiune anual.
[pic]
-----------------------
[pic]
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI BĂCEȘTI PENTRU PERIOADA 2021-2027
Plăţi
directe
65%
Dezvoltare rurală (FEADR) 33%
Măsurile
de
sprijinire
a pieţei
(FEGA)
2%
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.
Related download
- Канцеларија за људска и мањинска права
- izvjeŠĆe o aktivnostima provedenim tijekom 2011 godine u
- home stiri din mures stiri targu mures liderul presei
- f 13 chestionar privind masurarea satisfactiei clientilor
- republika hrvatska
- guerrillaradio
- strategia de dezvoltare localĂ a comunei bĂceȘti pentru
- ministerul finanȚelor publice
- capitolul ii caracteristicile unitatii administrativ
- asociatia pentru promovarea alimentului romanesc