Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 3 noiembrie 2020, partea a doua COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACOLLIERS:85% dintre retaileri au ?nregistrat o sc?dere a traficului anul acesta A.B. Macroeconomie / 03 noiembrie Retailul a fost probabil unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, av?nd ?n vedere blocajul din timpul st?rii de urgen??, dar acum consumul este deja peste nivelul maxim ?nregistrat ?naintea crizei, de?i ?ntr-o structur? diferit?, transmite un comunicat de pres?. To?i juc?torii din retail, care au ?i v?nz?ri online, se a?teapt? ca acest canal s? genereze un procent mai mare din cifra de afaceri ?n 2020 comparativ cu 2019, un sfert dintre responden?i estim?nd cre?teri chiar ?i de peste 50%, potrivit unui sondaj realizat de Divizia Retail a Colliers International, ?n r?ndul a peste 40 de chiria?i ?i proprietari din sectorul de retail din Rom?nia.Pentru majoritatea responden?ilor (85%), traficul din magazine a fost mai mic ?n al treilea trimestru comparativ cu aceea?i perioad? din 2019, unii raport?nd sc?deri ?i de 40% a num?rului de clien?i care au intrat ?n magazine ?n ultimele luni, cifre mai mult sau mai pu?in ?n linie cu alte valori cum ar fi Indicatorii Google de mobilitate, care arat? c? traficul din toate zonele de retail ?i de divertisment a fost, ?n medie, cu cel pu?in 20% sub indicele de referin?? stabilit ?n septembrie. Cu toate acestea, 15% dintre responden?i, cu activitate ?n principal ?n domenii precum alimenta?ie, discount sau decora?iuni interioare, au observat o cre?tere sau men?inerea la nivel constant a traficului de la an la an.?n ceea ce prive?te v?nz?rile, 27% dintre responden?i au declarat c? v?nz?rile din perioada iulie-septembrie au crescut sau au r?mas la un nivel similar celor din aceea?i perioad? a anului trecut, ceea ce ?nseamn? c?, de?i mai pu?ini oameni intr? ?n centrele comerciale, ei cheltuiesc mai mult acum ?ntr-o sesiune de cump?r?turi dec?t ?n trecut. De asemenea, retailerii prezen?i mai degrab? ?n unit??i de tip retail park au fost mai pu?in afecta?i, reu?ind s? men?in? traficul ?i v?nz?rile la un nivel mai ridicat.Pe fondul st?rii de urgen??, c?nd magazinele au fost ?nchise, 42% dintre retaileri se a?teapt? ca cifra de afaceri din 2020 s? fie mai mic? dec?t ?n 2019 cu 30 p?n? la 50%. Cu toate acestea, exist? ?i categorii de retaileri care au fost mai pu?in afecta?i ?i se a?teapt? ca volumul total al v?nz?rilor s? creasc? ?n 2020, precum cei din zona de retail alimentar (hipermarketuri/supermarketuri), bricolaj, decora?iuni pentru cas? sau articole sportive. Mai mult, companiile caut? canale alternative pentru a-?i cre?te v?nz?rile, rezultatele sondajului Colliers ar?t?nd c? 1 din 2 retaileri dore?te s? ??i sporeasc? prezen?a online, doar 10% dintre responden?i doresc s?-?i reduc? prezen?a ?n mediul offline, ?n timp ce majoritatea se concentreaz? pe v?nz?ri omnichannel ?i pe o combina?ie ?ntre serviciile din magazin ?i cele online. De asemenea, majoritatea retailerilor cu planuri de expansiune inten?ioneaz? s?-?i extind? prezen?a ?n parcurile de retail ?i ?n centrele comerciale dominante."Dinamica v?nz?rilor online este destul de impresionant?: cel pu?in una din patru companii cu prezen?? online se a?teapt? la o cre?tere a v?nz?rilor de cel pu?in 50% prin acest canal. ?n general, retailerii de fashion se num?r? printre cei mai susceptibili s? se a?tepte la cre?teri accentuate ale v?nz?rilor online, dar asta nu ?nseamn? c? alte sectoare r?m?n ?n urm?. Mai mult, diversitatea va fi probabil noua tendin??, ?ntruc?t retailerii ?i proprietarii de spa?ii de retail ??i pot direc?iona interesul c?tre proiectele bazate pe proximitate sau c?tre parcuri de retail ?i, ?ntr-o oarecare m?sur?, c?tre retailul stradal. Per ansamblu, urm?torii c??iva ani vor fi cu siguran?? interesan?i ?i, cel mai probabil, vom vedea noi concepte de magazine ?i/sau noi moduri de operare dup? adaptarea la noua realitate", spune Simina Niculi??, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.Ponderea retailerilor care raporteaz? o cifr? de afaceri total? mai mic? de 5% din comer?ul electronic este aproape la jum?tate, pe baza estim?rilor companiilor, doar 36% dintre responden?i a?tept?nd un impact oarecum limitat asupra veniturilor lor din v?nz?rile online ?n 2020. Pe de alt? parte, num?rul companiilor care sper? ca online-ul s? genereze cel pu?in 20% din veniturile lor a crescut la 30% dintre responden?i, de la 21% ?n sondajul similar desf??urat de Colliers la ?nceputul acestui an.?n ceea ce prive?te chiriile, majoritatea chiria?ilor din spa?iile de retail se a?teapt? la o sc?dere a chiriilor anul viitor, ceea ce ar putea sugera c? sper? la o modalitate prin care s? ?mpart? efectele acestui an dificil cu proprietarii de spa?ii de retail ?i s? primeasc? sprijin p?n? c?nd v?nz?rile ?i traficul vor reveni la normal. De partea proprietarilor de spa?ii de retail, aproape 90% a?teapt? ca veniturile s? r?m?n? constante sau chiar s? creasc?, potrivit sondajului Colliers privind estim?rile pentru venitul opera?ional ?n 2021, pe fondul men?inerii opera?iunilor pe tot parcursul anului ?i sc?derii num?rului de retaileri care au nevoie pe termen scurt de reducerea chiriei. ?n general, juc?torii din segmentul de retail par a fi pu?in mai pesimi?ti dec?t cei din alte segmente ale pie?ei imobiliare, cum ar fi birourile sau industrialul, dar acest lucru se explic? prin impactul pe care pandemia l-a avut asupra acestui sector. Astfel, 2 din 3 responden?i se a?teapt? s? revin? la un nivel satisf?c?tor al afacerilor lor p?n? la sf?r?itul anului 2021.Drago? Diaconeasa, un antreprenor care de?ine o re?ea de magazine ?n Prahova: Pandemia nu a afectat ?ngrijor?tor afacerea, dar se vede o tendin?? de sc?dere a consumului : Cristina Ro?ca 03.11.2020, Sub brandul Diadra sunt deschise ?apte magazine, o carmangerie ?i un depozit en gros, toate ?n Ploie?ti.Drago? Diaconeasa, proprietarul re?elei de magazine Diadra care vinde ?n special produse din carne, spune c? se poate remarca o sc?dere a consumului, pe care ?ns? compania a reu?it s? o contracareze prin cre?terea num?rului de produse la ofert?.?Pandemia nu a afectat ?ngrijor?tor afacerea“, adaug? el. Sub brandul Diadra sub deschise ?apte magazine, o carmangerie ?i un depozit en gros, toate ?n Ploie?ti. ?n acest an compania nici nu a deschis, dar nici nu a ?nchis unit??i, re?eaua fiind stabil?.Toate magazinele re?elei sunt amplasate ?n cele mai importante pie?e ale municipiului Ploie?ti, adaug? el. Acestea m?soar? ?n medie 35 mp ?i comercializeaz? ?n total aproximativ 160 de produse, cele mai multe din carne de pui ?i curcan, dar ?i de g?in?, ra?? sau g?sc?.?Strategia noastr? de v?nzare se ?ndreapt? c?tre consumatorii finali, persoane fizice ?i, mai nou, c?tre unit??i de alimenta?ie public?. Marii retaileri au ni?te politici comerciale care consider?m c? nu ne avantajeaz?“, a afirmat proprietarul Diadra. Compania a avut ?n 2019 afaceri de peste 8 mil. lei, ?n cre?tere u?oar? fa?? de anul anterior. Pe modelul Diadra exist? mai multe re?ele care v?nd produse din carne. Cele mai multe ?ns? au ?i propriile unit??i de produc?ie ?i procesare, nu doar activitate de retail. ?n cazul Diadra ?ns? carnea provine de la alte companii, cum ar fi Produc?torul Pene? Curcanul, potrivit informa?iilor disponibile.Afaceri de la zero. Marian Porumb, cu ani de experien?? ca barman ?n spate, a investit 156.000 de euro ?n localul DOT din Cluj-Napoca ?i vrea s? se extind? ?i ?n Bucure?ti 03.11.2020, Alina-Elena Vasiliu Cu DOT, Marian Porumb a f?cut anul trecut afaceri de 1,2 milioane de lei (peste 250.000 de euro), iar ?inta este s? dep??easc? aceast? born? ?n 2020. Marian Porumb, un antreprenor cu aproape dou? decenii de experien?? ?n HoReCa ?i cu aptitudini ?n profesia de barman, a investit 156.000 de euro ?ntr-un local ?n Cluj-Napoca, sub numele DOT – District of Toast. Ideea i-a venit ?n 2017 ?i a fost implementat? ?n urm? cu un an ?i jum?tate.??nc? din adolescen?? am ?nceput s? lucrez ?n HoReCa, am urcat de la sp?l?tor de vase, p?n? la general manager la un local ?n Cluj. Apoi m-am g?ndit la un local al meu, care s? fie cartea mea de vizit?“, a povestit Marian Porumb la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Cu o echip? de 13 colegi, la care se adaug? cei din zona de contabilitate ?i administrare a afacerii, Marian Porumb a reu?it s? se eviden?ieze pe pia?a restaurantelor din Cluj-Napoca prin cocktailurile devenite bestseller, dar ?i prin borcanele umplute cu diferite preparate - hummus, guacamole, crem? de br?nz? cu pe?te afumat ?i altele – concepute ca o metod? de adaptare la realitatea adus? de coronavirus.?Dac? nu veneam cu ideea asta la ?nceput de pandemie, probabil c? acum nu mai existam. A trebuit s? fim creativi. ?nc? nu am ajuns ?n punctul ?n care s? fim relaxa?i. ?nc? este o perioad? grea.“?n ceea ce prive?te cocktailurile, acolo antreprenorul are cea mai mare ?expertiz?“, fiind c??tig?tor al titlului de barman al anului ?n Rom?nia. Cel mai v?ndut cocktail la DOT este unul cu ?uic?, bere de ghimbir, soc ?i c?teva condimente.?C?nd l-am f?cut prima dat?, acum dou? veri, a fost un hit, toat? lumea venea la DOT pentru el. Acum l-am f?cut ?i la varianta de un litru. Un cocktail la un litru cost? 59 de lei, iar la pahar, ?ntre 12 ?i 18 lei.“Cei mai mul?i angaja?i de la DOT au experien?? ca barman-mixologist, barista, customer experience manager ?i floor-manager, dar printre ei se reg?sesc ?i ingineri. Cu DOT, Marian Porumb a f?cut anul trecut afaceri de 1,2 mil. lei (peste 250.000 de euro), iar ?inta este s? dep??easc? aceast? born? ?n 2020. ?in?nd ?ns? cont de situa?ia dificil? prin care trec restaurantele anul acesta, scopul este destul de greu de atins.?Planul nostru ?n 2020 era s? deschidem ?nc? un local ?n Cluj-Napoca ?i unul ?n Bucure?ti. P?n? la urm?, nu am mai deschis, dar am f?cut un pop-up store ?n Pia?a Mihai Viteazu din Cluj-Napoca, unde vindem produsele noastre emblematice. Taton?m ?n continuare ideea de a deschide un nou DOT.“?n plus, unul din planurile lui Marian Porumb este s? fac? o fabric? ?n care s? ?mbutelieze preparatele pe care le vinde ?i ast?zi la borcan – hummus, crem? de br?nz?, crem? de ardei copt, pulled pork ?i altele. Un borcan de 500 de grame cu astfel de preparate variaz?, ca pre?, ?ntre 16 ?i 50 de lei, iar o sticl? de un litru de limonad? cost? 16 lei. Un borcan de 500 de grame cu astfel de preparate variaz?, ca pre?, ?ntre 16 ?i 50 de lei, iar o sticl? de un litru de limonad? cost? 16 lei.ZF 15 minute cu un antreprenor. Alin Chivu, Cofet?ria Casa Victoria: Focusul nostru este clientul final, nu zona corporate, iar ?n contextul pandemiei a fost un lucru bun 02.11.2020, Miruna Diaconu ??Cofet?ria Casa Victoria este un business de familie, o afacere ?nfiin?at? ?n urm? cu aproape 19 ani, care se afl? la a doua genera?ie de antreprenori???Sub acest brand a fost deschis? o a treia cofet?rie ?n Bucure?ti chiar ?nainte de izbucnirea pandemiei.Alin Chivu, ac?ionar al lan?ului de cofet?rii Casa Victoria, spune c? principalul focus al businessului pe care ?l conduce a fost clientul final ?i nu segmentul corporate, ceea ce a ajutat ?n perioada marcat? de pandemie c?nd restric?iile impuse de c?tre autorit??i pentru limitarea r?sp?ndirii virusului au avut efecte negative asupra industriei HoReCa ?i de evenimente.?Focusul nostru principal este clientul final, acea persoan? care vine ?n cofet?rie ?i cump?r? pentru acas?. Lucr?m cu diverse restaurante ?i facem ?i deserturi pentru nun?i sau alte tipuri de evenimente, dar nu acestea sunt focusul principal al businessului nostru. ?n contextul pandemiei, a fost un lucru bun orientarea noastr? pentru c? nu ne-a destabilizat foarte mult, fa?? de alte cofet?rii care au resim?it mult mai mult efectele pandemiei odat? cu ?nchiderea saloanelor de evenimente. A fost o lovitur? grea pentru acele businessuri“, spune Alin Chivu, ac?ionar Cofet?ria Casa Victoria, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First Bank.Fabrica Ospitalit??ii lanseaz? Puiu’ Mamii, restaurantul care ??i propune s? le aduc? bucure?tenilor gustul de acas? On nov. 3, 2020 Fabrica Ospitalit??ii, compania care de?ine restaurantul bucure?tean Red Angus Steakhouse, divizia de livr?ri Red Angus Delivery ?i cafeneaua RUA Espresso Bar, anun?? deschiderea rotiseriei Puiu’ Mamii, pe Calea Traian nr. 248. Noul local va func?iona ?n regim de takeaway ?i livrare, urm?nd s? ??i ?nt?mpine oaspe?ii ?i la interior, dup? ridicarea restric?iilor, impuse de c?tre autorit??i. Conceptul restaurantului a fost g?ndit ?mpreun? cu Next Root Management Systems, agen?ia de consultan?? HoReCa implicat? ?n proiect. “Primul pas, c?nd am creionat Puiu’ Mamii, a fost s? analiz?m situa?ia actual?, previziunile ?i s? studiem comportamentele de consum ?i nevoile comunit??ii noastre. Astfel, am ?n?eles c? exist? o cerere major? pentru stabilitate, constan?? ?i confort – valori care au urcat pe lista priorit??ilor consumatorilor. De aceea, am pus la punct un concept sigur, care s? limiteze timpul de a?teptare al oaspetelui ?n restaurant ?i s? reduc? interac?iunile, asigur?nd, ?n acela?i timp, un nivel de calitate ridicat.”, declar? Drago? Panait, fondator Next Root Management Systems.Meniul restaurantului este unul restr?ns, creat ?n jurul c?rnii de pui de origine local?, atent selec?ionat? de la fermieri rom?ni, marinat? ?n cas? ?i preparat? la rotisorul Dorégrill. Echipamentul este recunoscut pentru calitate, tehnologia sa asigur?nd o g?tire uniform? a c?rnii ?i legumelor, ce devin crocante pe exterior ?i extrem de fragede la interior. Designul atr?g?tor al cuptorului beneficiaz? de o suprafa?? mare de sticl?, ceea ce ofer? transparen?? procesului de g?tire, permi??nd oaspe?ilor no?tri s? vad? preparatele ?nainte de a le fi servite.Cei care aleg Puiu’ Mamii se pot bucura de produse precum puiul rotisat ?ntreg sau la jum?tate, pulp? sau piept, precum ?i de garnituri cum sunt cartofii rumeni?i la rotisor, ce preiau din savoarea puiului ?i pilaful f?cut ?n cas?. ?n plus, meniul include supe calde, preparate zilnic, ?n buc?t?ria proprie, gri? cu lapte sau cl?tite cu dulcea??. “Am optat pentru tehnici de g?tire aparent simple, care scot ?n eviden?? aromele ingredientelor. Lucr?m doar cu materii prime de calitate, oneste ?i cu re?ete apreciate at?t de cei mici, c?t ?i de cei mari, fiindc? ne dorim s? recre?m gustul de acas?, ce ne aminte?te de mesele ?n familie ?i de clipele dragi.”, continu? Ionu? Ivan, coproprietar.Restaurantul beneficiaz? de propria sa divizie de livr?ri, ce acoper?, ?n prezent, sectoarele 2 ?i 3 ale Bucure?tiului. Ambalajele folosite sunt extrem de eficiente ?n captarea c?ldurii ?i a aromelor, ceea ce le ofer? clien?ilor op?iunea de a tr?i experien?a de restaurant oriunde se afl?.Puiu’ Mamii – o investi?ie de 40,000 de Euro, realizat? ?n pandemieRestaurantul Puiu’ Mamii a presupus o investi?ie de 40,000 de Euro, alocat? amenaj?rii ?i echip?rii buc?t?riei. Piesa de rezisten?? a fost rotisorul Dorégrill, importat din Fran?a, special pentru acest proiect ?i personalizat ?n culorile brandului. “Dorégrill este un produc?tor specializat ?n cuptoare de rotiserie, o afacere de familie, cu aproape 60 de ani de experien??. Am interac?ionat prima dat? cu produsele lor la ?nceputul acestui an, ?n cadrul unui t?rg interna?ional, desf??urat la Dusseldorf, ?n Germania. Ne bucur?m c? am ales o companie cu expertiz?, care inoveaz? constant ?i care, la fel ca noi, ??i p?streaz? abordarea orientat? c?tre client.”, declar? Ionu? Ivan.Pentru ?nceput, reprezentan?ii Fabrica Ospitalit??ii vizeaz? aproximativ 70 de clien?i pe zi ?i un bon mediu de 37 de lei / persoan?. Ace?tia urm?resc activarea comunit??ii din proximitate ?i a clien?ilor din sectoarele 2 ?i 3, unde restaurantul ofer? servicii de livrare.Obiectivul companiei, p?n? la sf?r?itul anului, este s? creasc? gradul de recunoa?tere al conceptului ?i s? c??tige cot? de pia?? pe zona de livr?ri, extrem de solicitat?, ?n aceast? perioad?.“Anul acesta este unul de reconfigurare, ?n care nu putem vorbi despre obiective financiare, dar, pentru 2021, ?n contextul ?n care restric?iile ar putea fi reduse, iar consumul ar intra ?ntr-o linie ascendent?, constant?, preconiz?m c? Puiu’ Mamii va reprezenta 35-40% din cifra de afaceri a companiei Fabrica Ospitalit??ii”, ?nchide Ionu? Ivan.McDonald’s lanseaz? ini?iativa Pai la Cerere Cristina Marin 3 Noiembrie 2020 17:39, McDonald’s anun?? lansarea ini?iativei ?Pai la Cerere”, care se desf??oar? ?n toate restaurantele sale din Rom?nia. De la finalul lunii octombrie, angaja?ii McDonald’s ofer? paie pentru b?uturi exclusiv la cererea clien?ilor, cu scopul de a ?ncuraja consumatorii s? renun?e la consumul paielor de plastic.Excep?iile de la regul? sunt date de anumite b?uturi, precum shake-urile, limonadele ?i frappe-urile de la McCafé, dar ?i comenzile de la McDrive, unde toate b?uturile vor fi oferite cu paie. De asemenea, atunci c?nd aleg s? comande prin McDelivery, clien?ii au op?iunea de a alege ?n aplica?iile de comand? dac? vor s? primeasc? sau nu paie pentru b?uturile lor.Ac?iunea face parte din angajamentul global McDonald’s de a dezvolta constant ambalaje mai sustenabile, astfel ?nc?t ?n 2025 s? ??i ating? obiectivul ca 100% dintre ambalajele destinate clien?ilor s? fie produse din surse regenerabile, reciclate sau certificate ?i s? recicleze ambalajele ?n toate restaurantele sale din ?ntreaga lume.Acesta este al doilea pas pe care compania ?l face ?n acest an ?n Rom?nia pentru a ?nlocui ambalajele existente cu variante mai sustenabile, dup? ce ?n ianuarie 2020 a schimbat ambalajul ?nghe?atei McFlurry, ?nlocuind paharul de plastic cu o variant? realizat? din h?rtie. La finalul acestui an, McDonald’s va schimba ?i ambalajele de salat?, urm?nd ca ?n 2021 s? introduc? noi variante sustenabile pentru solu?iile de ambalare din restaurantele sale.Paul Dr?gan, director general Premier Restaurants Rom?nia : “La McDonald’s ne-am asumat c? p?n? ?n 2025, la nivel global, vom ?nlocui toate ambalajele de plastic din restaurante, astfel ?nc?t 100% dintre acestea s? provin? din surse regenerabile, reciclate sau certificate. Ne aliniem acestei promisiuni ?i la nivel local, ?n Rom?nia, unde implement?m ?i dezvolt?m solu?ii de ambalare sustenabile.”Ini?iativa ?Pai la Cerere” face parte din platforma de sustenabilitate Better M, prin care McDonald’s promite s? dezvolte noi solu?ii de ambalare pentru produsele destinate clien?ilor, integr?nd constant ?n acest proces standardele de sustenabilitate ?i sugestiile venite din partea consumatorilor.Premier Restaurants Rom?nia opereaz? restaurantele McDonald’s ?n Rom?nia. McDonald’s este unul dintre liderii pie?ei restaurantelor, cu 86 de restaurante ?n 26 de ora?e, dintre care 41 restaurante cu McDrive ?i 41 de cafenele McCafé. P?n? ?n prezent, compania a investit peste 800 milioane de lei ?n Rom?nia ?i are o echip? de 5.500 de angaja?i.Bringo: Comer?ul alimentar online ar putea ajunge la 4% din totalul comer?ului cu astfel de produse By RO.aliment November 2, 2020 Platforma de livr?ri Bringo, de?inut? de grupul francez Carrefour, estimeaz? c? v?nz?rile online de alimente ar putea ajunge la 4% din totalul comer?ului cu astfel de produse p?n? ?n 2025, relateaz? Mediafax.?Noi estim?m c? segmentul de comer? alimentar online va cre?te ?n anii care urmeaz? ?ntr-un ritm accelerat, fiind foarte posibil s? dep??easc?, p?n? ?n 2025, 4% din totalul comer?ului alimentar“, spune Ioana Ilie-Dobre, director general al platformei de livr?ri Bringo.Pe baza acestei estim?ri, ZF prognozeaz? c? suma la care vor ajunge v?nz?rile online de alimente ?i bunuri de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei este de 1 miliard de euro ?n 2025.?n Europa, cea mai mare pondere a v?nz?rilor online de alimente ?i bunuri de larg consum este ?n Marea Britanie, unde ?n 2019 cota de pia?? era de circa 5%. Tot anul trecut, ?n Rom?nia, ea se situa mult sub 0,5%, dar ?n pandemie a crescut accelerat.??n prezent, cump?r?turile online sunt ?n continuare un segment mic al ?ntregului comer? alimentar, ?ns? acesta a crescut accelerat ?n pandemie, ajung?nd undeva la 1%, conform unui studiu intern“, adaug? executivul de la Bringo.Profit LIVE TV - S? ajut?m business-ul. Andrei Pogonaru: Firmele noastre au f?cut un exerci?iu dur de sc?zut costuri ?i conservat cash, de ?inut multe active ?n forme lichide, pentru a supravie?ui 2-3 ani de criz? Profit LIVE TV - Alexandru Urzic? Alexandru Urzic? scris ast?zi, 07:09. Andrei Pogonaru: Firmele noastre au f?cut un exerci?iu dur de sc?zut costuri ?i conservat cash, de ?inut multe active ?n forme lichide, pentru a supravie?ui 2-3 ani de criz? Familia Pogonaru a deschis un magazin online propriu centrului comercial Veranda Mall din cartierul bucure?tean Obor, o strategie st?rnit? de pandemie, ?i vrea s? ?l dezvolte ?ntr-un serviciu de tip concierge. ?n mall nu se vor mai deschide restaurante f?r? acces la teras?, a declarat, la Profit TV, Andrei Pogonaru, partener la Central European Financial Services. Centrul comercial Veranda Mall a fost dezvoltat de compania Prodplast Imobiliare a familiei Pogonaru ?n zona Pie?ei Obor din Bucure?ti. La nivel global, mall-urile au sc?zut la circa 27% din valoare, spune Pogonaru. Pentru un mall normal asta ?nseamn? circa 6 ani de activitate. Practic, investitorii interna?ionali preconizeaz? c? mallurile ??i vor reveni de abia peste 6 ani. O sc?dere enorm? ?n viziunea proprietarului Veranda Mall, care sper? ?ntr-o revenire mai rapid?, de?i admite c? sectorul de retail este ?n fa?a unei incertitudini incredibile. ?Am luat decizia ca orice restaurant se va deschide la Veranda s? aib? acces la o teras?. Am preg?tit o teras? de iarn?, care a reprezentat o investi?ie semnificativ?. Am deschis un magazin online al mallului. De obicei, mallurilor le este fric? de online, pentru c? contractele de ?nchiriere se bazeaz? pe v?nz?rile din mall. Lumea petrece, acum, mai pu?in timp ?n mall, cump?r?nd mai multe. Acestea sunt mai mult strategii, dec?t domenii c??tig?toare. P?n? la sf?r?itul anului viitor, sper?m s? avem ?n magazinul online toate magazinele din mall, plus altele externe“, a spus Andrei Pogonaru la Profit TV, ?n emisiunea Profit LIVE, transmis? ?ncep?nd cu ora 18.00 ?i ?n care mediul de business vorbe?te despre situa?ia actual?. El sper? ca, pe viitor, s? dezvolte magazinul online ?ntr-un serviciu de tip concierge, prin care clien?ii s? se poat? ?nregistra ?nainte de a ajunge ?n mall ?i s? poat? fi ajuta?i cu un traseu spre produsele g?site deja pe internet, pe care s? le poat? ridica dintr-un pick-up point personalizat. ?n urm? cu un an, familia Pogonaru a decis s? intre pe sectorul logistic al pie?ei imobiliare, printr-un proiect amplasat l?ng? parcul logistic P3 Bucharest din Domne?ti. Investitorul ?nc? a?teapt? avizele necesare demar?rii acestui proiect ?i caut? un partener cu experien?? ?n domeniu cu care s? se asocieze. Pogonaru spune s? ar fi iresponsabil ca un investitor s? nu se preg?teasc? pentru o revenire economic? mai lent?, tocmai de aceea toate firmele familiei sale au fost supuse unui exerci?iu dur de sc?zut costuri ?i conservat cash, de ?inut multe active ?n forme lichide, ?n a?a fel ?nc?t s? poat? supravie?ui 2-3 de criz?. ?Mi-a? dori o revenire ?n V facilitat? de progrese tehnologice medicale, dar trebuie s? fiu realist ?i s? maximizez ?ansele de supravie?uire g?ndindu-m? la un scenariu pesimist ?n care vine o criz? similar? celei din 2008. Este o perioad? de volatilitate extrem?, iar singurul mod ?n care te po?i preg?ti pentru asta este s? ai resursele necesare pentru o revenire mai grea. Depindem foarte mult de fluxurile interna?ionale, mai ales cele din zona UE, ?nc?t, fiind o pia?? emergent?, am fost primii care am c?zut ?i ultimii care ne-am revenit. Asta s-a ?nt?mplat ?n ultima criz?“, a punctat antreprenorul. Emisiunea Profit Live, moderat? de jurnali?tii Oana Osman, redactor-?ef Profit.ro, ?i Claudiu Vr?nceanu, este transmis? at?t pe site-ul profit.ro, c?t ?i pe postul de televiziune Profit TV ?i pe pagina de facebook a Profit.ro, de luni p?n? joi, ?ncep?nd cu ora 18.00, fiind o platforma ?n care lideri din mediul de business vorbesc despre situa?ia actual?. Postul Profit.ro TV este ?n grilele RCS, UPC, Telekom ?i poate fi urm?rit ?i AICI. DIVERSEProcesul care dezvaluie cata carne contine un parizer de curcan. Pielea pasarii este, in realitate, principalul ingredient Marti, 03 Noiembrie 2020, O firma din Vaslui a fost amendata pentru ca a folosit prea putina carne in parizer FOTO PixabayUn proces prin care o firma care produce si comercializeaza mezeluri a contestat o amenda primita de la Protectia Consumatorului scoate la iveala care sunt ingredientele unui parizer de curcan pus in vanzare pe piata.Printr-un proces deschis la Judecatoria Vaslui, o firma producatoare de mezeluri a contestat o amenda de 3.000 de lei (din care a platit efectiv jumatate) primita de la Protectia Consumatorului pentru ca a pus in vanzare un "parizer de curcan" cu incalcarea legislatiei privind comercializarea produselor din carne. Comisarii de la Protectia Consumatorului au amendat firma pentru "incalcarea dreptului consumatorului la o informare corecta, completa si precisa".Concret, Protectia Consumatorului a amendat firma pentru ca parizerul nu respecta legislatia care prevede ca un astfel de produs trebuie sa contina in primul rand carne. Mai exact, comisarii de la Protectia Consumatorului au constatat ca, potrivit listei de ingredient de pe eticheta, parizerul contine mai multa piele de pasare decat carne.Pielea de pasare e baza In proces, firma producatoare de parizer a cerut anularea amenzii, pe motiv ca afirmatiile din procesul verbal sunt neconforme, ingredientele folosite pentru parizerul de curcan fiind: piele de pasare, apa, carne pasare separata mecanic, carne de lucru curcan (10%).Producatorul de mezeluri a mai aratat ca "in procesul de fabricatie a parizerului de curcan, a folosit atat materii prime, cat si alte ingrediente admise de ordinul care reglementeaza vanzarea de produse din carne, iar mentionarea lor pe eticheta s-a facut in ordinea proportiilor ingredientelor folosite". "Din acest motiv, avand proportia cea mai mare, a fost mentionata piele de pasare, ca prim ingredient", a aratat fimra in instanta."Se observa ca agentul constatator omite cu intentie sa insereze in procesul-verbal ca parizerul de curcan contine in compozitia sa si carne lucru curcan, care este tot carne macra, insa taiata in bucati mai mici rezultate din procesul de transare si separare a carnii de pe scheletul speciei din care provine", s-a mai aparat firma, considerand ca "nu a savarsit fapta pentru care a fost acuzata, neinducand consumatorul in eroare atat timp cat pe eticheta produsului sunt descrise ingredientele utilizate in producerea acestuia in ordine descrescatoare".ANPC a cerut in instanta mentinerea amenzii. In plus, Protectia Consumatorului a aratat ca firma vasluiana nu este la prima amenda primita pentru parizeul de curcan.Judecatorul a mentinut amenda Judecatoria Vaslui a mentinut amenda aratand ca Protectia Consumatorului a avut dreptate cand a amendat firma."Instanta retine ca produsul contine ca materii prime in primul rand "piele pasare" (ingredientul fiind primul mentionat), apoi apa, carne pasare separata mecanic, carne lucru curcan (10%). Or, potrivit Anexei 1 din Ordinul mentionat (n.r. ordinul privind comercializarea produselor din carne) produsul ar fi trebuit sa contina ca materie prima, in primul rand, carne (dupa caz, carne porc, carne vita, oaie si capra, pasare sau carne provenita de la alte specii admise in consumul uman) si, in subsidiar, alte ingrediente precum: carne de porc sau de pasare separata mecanic, subproduse comestibile de abator (sorici, piele pasare, tesuturi conjunctive vita, sub forma de emulsie, etc.)", arata Judecatoria Vaslui.Judecatorul a mai subliniat ca, pielea de pasare, care in cazul parizerului de la Vaslui era ingredientul principal, este prevazut in lege ca materie prima secundara, care se adauga "eventual" carnii din care este realizat produsul.Potrivit portal.just.ro, sentinta de mentinerii a amenzii a ramas definitiva prin neatacare. CRESC?TOR DE OVINE, ANCHETAT DE DNA PENTRU SPRIJIN CUPLAT ?NCASAT ILEGAL! Agroinfo 03 noiembrie 2020 SUBVEN?II APIA! Un cresc?tor de ovine din jude?ul Alba ar fi ?ncasat sprijin cuplat zootehnic, subven?ia mare din oierit, pentru ovine pe care nu le mai avea, pe care le-a v?ndut, dar a uitat s? mai notifice Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), sus?ine un comunicat al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA).Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de libertate, a inculpatului- persoan? fizic?, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de omisiunea de a furniza, cu ?tiin??, datele cerute potrivit legii pentru ob?inerea de fonduri europene, dac? fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept a acestor fonduri.?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut urm?toarea stare de fapt:?n cursul anului 2019, ?n scopul ob?inerii subven?iilor ?n cadrul schemelor de sprijin pe suprafa?? ?i a sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic, inculpatul ar fi omis s? notifice ?n scris Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (A.P.I.A.) ?n leg?tur? cu modificarea datelor declarate anterior ?n cerere.Concret, inculpatul ar fi trebuit s? comunice c? ovinele declarate ini?ial au fost v?ndute, precum ?i faptul c? nu mai utilizeaz? terenul ?n suprafa?? de 32,20 ha pentru care solicitase sprijin nerambursabil.Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi ob?inut fonduri ?n valoare total? de 75.835 lei.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? s-a constituit parte civil? ?n cadrul procesului penal cu suma de 76.528 lei.?n cauz? s-a instituit m?sura sechestrului asigur?tor asupra unui imobil ce apar?ine inculpatului.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sibiu cu propunere de a se men?ine m?sura asigur?torie dispus? ?n cauz?, se arat? ?n comunicatul DNA. UNIUNEA EUROPEANA Lumea rural? ?i noua Politic? Agricol? Comun? noiembrie 3, 2020 agrimanet Viziunea este un exerci?iu de evaluare, o auto-?mputernicire imaginativ? ?i o expresie a ambi?iei individuale ?i colective. Continuati cu – la ce vis?m ?i de ce ne temem? Apoi ?ncepe?i s? v? crea?i spa?iul – unde ne-am dori s? fim ?n 10 sau 20 de ani? ?i intra?i mai ad?nc ?n nevoile, poten?ialele, aspira?iile, neajunsurile, lacunele ?i obstacolele noastre.?n cele din urm?, este logic s? vezi ce sprijin ai pentru a face viziunea real?. Deci, v? ?ntreba?i: ?Care ar fi condi?iile favorabile ?n ?nv??are, cooperare, guvernan??, politici ?i sprijin?”Atunci, viziunea dezvolt?rii rurale se ?nt?mpl? tot timpul. ?n prezent, exist? dou? procese principale de viziune rural? ?n Europa.Una condus? de societatea civil? rural? ?i de p?r?ile interesate din mediul rural, oamenii din mediul rural ?i o gam? larg? de alian?e active ?n Europa rural?. Cel?lalt proces este condus de Comisia European?. Ambii trebuie s? se raporteze ?ntre ei.Care este viziunea noastr? rural? pe termen lung pentru urm?torii zece sau dou?zeci de ani?Oameni din regiuni ?i organiza?ii din ?ntreaga Europ? care lucreaz? ?mpreun? pentru a permite oamenilor din mediul rural s? ini?ieze ?i s? efectueze tranzi?ia socio-ecologic?. O viziune pentru 2040 este important?, dar o schimbare de politic? durabil? ?i coerent? pentru o tranzi?ie socio-ecologic? just? trebuie s? ?nceap? acum ?n 2020.Vedem o puternic? nevoie de ?mbun?t??ire a sistemelor de guvernan?? a UE ?i a conducerii politicii, recunosc?nd ?i consolid?nd rolul societ??ii civile, dar ?i al planurilor strategice ale PAC care sunt preg?tite acum de statele membre na?ionale. Avem nevoie de mai mult dec?t o viziune care s? ignore perioada de programare care urmeaz?. Avem nevoie acum de coordonare strategic? ?i investi?ii ?la scar? mai mic?, care creeaz? condi?iile pentru investi?ii mai mari ?n toate domeniile socio-economice relevante pentru zonele rurale. Vedem necesitatea unui grup de lucru rural ?i a unei politici de verificare rural?.Cu c?t nivelurile locale, regionale, na?ionale ?i UE se angajeaz? reciproc ?n construirea unei viziuni ?i strategii pe termen lung pentru Europa rural? – cu at?t mai bine. Acesta este rolul grupurilor LEADER ?i al GAL-urilor. Exist? entit??i ?i ini?iative care pot ajuta ?n acest sens, de la ENRD la NRN-uri, la consiliile locale ?i organiza?ii precum Ecolise, Forum Synergies ?i ARC2020 – to?i aducem ?mpreun? idei de dialog ?i ac?iune.De ce ?ncepe Comisia UE ?Procesul de viziune rural? pe termen lung” doar acum?Se pare c? acest lucru se datoreaz? faptului c? politica rural? este acum v?zut? ca fiind mai mult dec?t un al doilea pilon al PAC.Acum suntem ?n etapa de consultare public?, care se desf??oar? p?n? la 30 noiembrie. Totul merge bine, Comisia inten?ioneaz? s? adopte un act la mijlocul anului 2021, care va fi numit ?Comunicare privind Europa rural?” – prima de acest fel la nivel institu?ional.Procesul de viziune rural? pe termen lung 2040 al Comisiei este dezvoltat ?n cadrul Direc?iei Generale ?Democra?ie ?i demografie”, integr?nd alte elemente, cum ar fi Acordul european EGD, cu strategia “F2F” ?i biodiversitate. Trimiterile interne sunt p?n? la 7 noiembrie. O conferin?? care va reuni ideile din procesul de consultare public? ?i din procesul intern al Comisiei va avea loc ?n prim?vara anului 2021, ?nainte de publicarea ?Comunicare privind Europa rural?”Contextul tematic acoper? provoc?ri bine cunoscute precum depopularea rural? ?i schimb?rile demografice, dar ?i accesul la infrastructura social? ?i digital? ?i la inova?ia economic? ?i social? rural?, dar lu?nd ?n considerare ?i o serie de bunuri socio-ecologice, atenuarea climei, recuperarea biodiversit??ii, necesitatea unei economii circulare ?i a unui r?spuns adecvat la pandemia covid-19.Cu Covid 19 exist? o nou? dimensiune puternic?: – o via?? ?i o munc? mai digitalizate ?i descentralizate pot atrage tineri in spa?iului rural.Ar putea o viziune rural? s? conduc? la o mai bun? coordonare a resurselor pentru dezvoltare rural??Institu?iile UE sunt con?tiente c? ne confrunt?m cu multiple crize interconectate, Covid-19 fiind doar cea mai recent?. Pre?edintele Comisiei, Usula von der Leyen, a ar?tat ambi?ie cu Acordul Verde al UE. Ea a numit-o ?Momentul omului pe lun? al Europei”, incluz?nd strategii politice, cum ar fi F2F, biodiversitatea, economia circular?, tranzi?ia ?i ?nc? opt ini?iative formale.Procesul de viziune rural? al Comisiei implic? 3 direc?ii generale (DG): democra?ie ?i demografie. Agricultur? ?i coeziune. Strategia Farm to Fork implic? 5 direc?ii generale diferite: DG AGRI, DG ENV, DG MARE, DG SANTE ?i DG TRADE. Acesta este un mod inovator de a colabora ?n cadrul Comisiei.Este corect s? spunem, de asemenea, c?, cu propunerea de acord verde, Comisia a fost astfel mult mai ambi?ioas? dec?t Consiliul de Mini?tri ?i chiar Parlamentul European, ?n ceea ce prive?te finan?area ?i statutul obiectivelor ambi?ioase. Acest lucru s-a intensificat ?i ?n ultimele s?pt?m?ni, Consiliul ?i Parlamentul stabilindu-?i pozi?iile. Cu toate acestea, flexibilit??ile solicitate de statele membre pentru planurile lor strategice na?ionale pot oferi, de asemenea, oportunit??i pentru actorii rurali, cum ar fi GAL-urile, companiile LEADER, EIP-urile ?i al?ii, s? se angajeze la nivel na?ional.Despre ce este vorba in Acordul Verde european?Oficial, acordul European ofer? un plan de ac?iune pentru a spori utilizarea eficient? a resurselor prin trecerea la o economie curat? ?i circular? ?i pentru a restabili biodiversitatea ?i a reduce poluarea. Planul prezint? investi?iile necesare ?i instrumentele de finan?are disponibile. Acesta explic? modul de asigurare a unei tranzi?ii corecte ?i incluzive.UE ??i propune s? fie neutr? din punct de vedere climatic ?n 2050, cu o lege european? privind clima care s? transforme acest angajament politic ?ntr-o obliga?ie legal?.Atingerea acestui obiectiv va necesita ac?iuni din partea tuturor sectoarelor economiei noastre:investind ?n tehnologii ecologicesprijinirea industriei pentru a inovadesf??urarea unor forme de transport privat ?i public mai curate, mai ieftine ?i mai s?n?toasedecarbonizarea sectorului energeticcl?diri mai eficiente din punct de vedere energeticcolaborarea cu partenerii interna?ionali pentru ?mbun?t??irea standardelor globale de mediuUE va oferi, de asemenea, sprijin financiar ?i asisten?? tehnic? pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afecta?i de trecerea la economia verde. Aceasta se nume?te Mecanismul de tranzi?ie just?. Va contribui la mobilizarea a cel pu?in 100 miliarde EUR ?n perioada 2021-2027 ?n cele mai afectate regiuni.Toate acestea depind, desigur, de modul ?n care se desf??oar? negocierile PAC ?n Trilog ?i de modul ?n care Comisia reac?ioneaz? la pozi?iile Consiliului ?i ale Parlamentului ?n cadrul negocierilor PAC. ?n cele din urm?, atunci c?nd statele membre ??i prezint? planurile strategice ale PAC, Comisia le va putea evalua ?i returna.Cum poate interac?iona procesul de viziune rural? cu Acordul Verde al UE?Zonele rurale au oportunit??i unice de a contribui aici. Acordul verde al UE are domenii tematice care includ strategiile F2F ?i biodiversitate (care include, de asemenea, silvicultur? ?i digitalizare) ?i alte domenii. ?ntr-adev?r, consultarea viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ?n sine este considerat? ?n cadrul general al acordului verde al UE, ca strategii ?i planuri ale UE. Aceste domenii de ac?iune au bugete dedicate, precum ?i fonduri semnificative PAC ?i de recuperare pentru integrare.PAC este cel pu?in o parte destul de dezvoltat? a func?ionalit??ii UE. Cu o reform? ambi?ioas?, ne-ar putea oferi mai multe instrumente, suporturi ?i oportunit??i pentru sectorul agroalimentar ?i silvicultur?.Mai mult, planurile strategice ale PAC – care sunt scrise de statele membre pe m?sur? ce vorbim – trebuie s? integreze elemente ale Acordului Verde al UE, cum ar fi F2F ?i strategia pentru biodiversitate. ?ntr-o m?sur? semnificativ?, toate obiectivele PAC se refer? la Europa rural?, de la venitul fermierilor la clim?, peisaj, biodiversitate ?i mediu. Important, ?zonele rurale vibrante” este, de asemenea, unul dintre cele nou? obiective.Dup? cum s-a subliniat anterior, ?n timpul viitoarelor trialoguri dintre Comisie, Parlament ?i Consiliu, Comisia ??i va modifica propriile propuneri ?n consecin??, pentru a consolida coeren?a dintre PAC ?i Acordul Verde.Rolul ?i dezvoltarea rural? a LEADERProiectele ?i structurile LEADER ?i CLLD ar trebui s? fie prezente ?i vizibile at?t ?n ??procesele de viziune rural? – la societatea civil?, c?t ?i la nivel institu?ional.?n noua perioad? de programare, GAL-urile nu ar trebui pur ?i simplu privite ca birouri descentralizate pentru distribuirea de subven?ii mici, ci ca parteneriate pentru promovarea unei rezilien?e reale de jos ?n sus ?i o tranzi?ie c?tre o societate mai ecologic? ?i mai echitabil?.Deja planurile strategice ale PAC care sunt formulate ?n prezent vor trebui s? se integreze ?n Acordul Verde al UE – astfel ?nc?t p?r?ile PAC la care se refer? LEADER vor avea acest strat suplimentar.?n urma Conferin?ei din Parlamentul European cu privire la viziunea ?i strategia noastr? pentru Europa rural?, ARC2020 a eviden?iat rolul strategic al LEADER ?i CLLD ?n promovarea schimb?rilor structurale incluzive, consolidarea capacit??ii comunit??ii de a stimula inova?iile ca factori cheie ai unei tranzi?ii sociale, ecologice durabile ?i corecte. ?n zonele rurale.Dar am subliniat, de asemenea, c?, pentru a ne asigura c? strategiile de dezvoltare local? ?mputernicesc ?n mod eficient comunit??ile locale s? fac? schimb?rile a?a cum s-a men?ionat mai sus, Comisia European? ?i statele membre trebuie s? simplifice drastic procedurile ?i s? reduc? povara birocratic?. Ace?tia ar trebui s? asigure utilizarea unui singur fond principal ?i a solu?iilor de ghi?eu armonizate pentru a ?mbun?t??i proiectele CLLD multifinan?ate at?t ?n ??zonele rurale, c?t ?i ?n cele urbane, inclusiv criterii de selec?ie armonizate ?i apeluri, op?iuni de cost simplificate, derog?ri pe categorii de la regulile de ajutor de stat, procese de aplicare simplificate ?i condi?iile de eligibilitate pentru proiecte mici ?i ale societ??ii civile ?i op?iuni de cofinan?are pentru proiecte mai mici de c?tre funda?ii ?i alte agen?ii).LEADER ?i CLLD pot spori imagina?ia ?i inova?ia prin sus?inerea ?i eviden?ierea ?n continuare a nevoilor de tranzi?ie socio-ecologic? ?n cadrul ?ntreprinderilor ?i comunit??ilor rurale. Aceasta include agricultura social?, silvicultur?, agroturism, clustere de ?ntreprinderi rurale, noi mijloace de trai rurale ?i poten?ial digitalizate ?n toate domeniile societ??ilor rurale. Metoda LEADER poate alimenta talentele rurale ?i poate ajuta regiunile s? se dezvolte ?ntr-o manier? rezistent? – acest lucru se redob?nde?te ?n aceste vremuri ale Acordului Verde al UE.Grupul tematic ENRD privind viziunea 2040 pentru Europa rural?ENRD are o sec?iune dedicat? foarte util? pentru a trata modul ?n care se integreaz? ruralul ?i acordul verde al UE. Exist? 35 de obiective / obiective principale ?n cadrul strategiilor F2F ?i biodiversitate, 24 ?n totalitate au relevan?? pentru obiectivul de zone rurale vibrante din cadrul reformei PAC.Analiza ENRD adaug? ?nc? 14 componente ale Acordului verde al UE – opt dintre acestea au relevan?? direct? pentru zonele rurale vibrante, inclusiv acest proces de viziune rural?, dou? ini?iative de economie circular?, o nou? strategie forestier?, adaptare la climat, plan de ac?iune de mediu, mobilitate.Putem sugera c? poate fi ?i ar trebui integrat ?i mai mult, ?ntruc?t g?ndirea holistic? exprimat? par?ial prin coeren?a politicilor este necesar? pentru a evita externalit??ile ?i consecin?ele negative neinten?ionate.?i ruralul este mai mult dec?t agricultura ?i silvicultura – este un loc ?n care oamenii tr?iesc ?i lucreaz? ?n aceste sectoare, dar ?i ?n alte sectoare. ?i acest lucru trebuie s? fie integrat ?n g?ndirea noastr? despre modul ?n care se poate utiliza cel mai bine Acordul verde al UE.O infrastructur? de tranzi?ie, un ecosistem de inova?ie trebuie s? fie construit? pentru schimb?rile pe care trebuie s? le integr?m ?n zonele rurale.Dar facem apel la mai mult? viziune ?i ambi?ie – analiza ENRD, de exemplu, nu listeaz? promovarea diversit??ii soiurilor de semin?e ca av?nd o relevan?? rural? – totu?i ce fel de tranzi?ie socio-ecologic? va fi posibil? ?n zonele rurale f?r? semin?e bine adaptate la ferme reale ?n zone rurale reale? Asisten?ele adecvate de economisire a semin?elor, polenizate ?n mod deschis, permit, de exemplu, agricultura agroecologic? mixt?: acest lucru a fost recunoscut ?n strategiile acordului verde al UE pentru a cre?te ocuparea for?ei de munc?, a interesa tinerii ?i noii intra?i ?n agricultur? ?i a spori vitalitatea regiunilor rurale. Diversitatea semin?elor este esen?a noii reglement?ri organice, iar obiectivele strategiei fermei de cre?tere ?i biodiversitate pentru 25% agricultur? ecologic? p?n? ?n 2030 este recunoscut? ca contribuind la … zone rurale vibrante!ARC2020 ..........................................................................UCRAINAUcraina: 16,5 milioane de tone de cereale exportate de la ?nceputul noului an de comercializare agrointeligenta.ro - 3 noiembrie 2020 De la ?nceputul anului de comercializare 2020/21 ?i p?n? pe data de 2 noiembrie, conform datelor oficiale, 16,5 milioane de tone de cereale au fost exportate din Ucraina, adic? cu 3 milioane de tone mai pu?in dec?t ?n ??aceea?i perioad? a anului de comercializare precedent. Situa?ia a fost raportat? de portalul informa?ional ?i analitic al AIC-Ucraina.Cantit??i de cereale livrate pe pie?ele externe: gr?u – 10,6 milioane tone; orz – 3,3 milioane de tone; cereale – 1,7 milioane tone; porumb – 2,4 milioane de tone.F?in? de gr?u ?i alte f?ini a fost exportat? ?i din Ucraina – 62,7 mii tone, adic? cu 55,9 mii tone mai pu?in dec?t ?n ??perioada corespunz?toare a RM precedent.Conform datelor oficiale, la data de 29 octombrie, produc?torii agricoli ucraineni aveau principalele culturi la nivelul de 68,7 milioane de tone dintr-o suprafa?? de 21,5 milioane de hectare. Acest lucru a fost raportat de serviciul de pres? al Ministerului Economiei.?n special, 51,9 milioane de tone de cereale ?i leguminoase au fost tocate dintr-o suprafa?? de 13,2 milioane de hectare (86% din prognoz?).?n ceea ce prive?te culturile recoltate: mei – 239,5 mii tone dintr-o suprafa?? de 147,7 mii hectare (98%); hri?c? – 99,5 mii tone dintr-o suprafa?? de 77,3 mii hectare (98%); floarea-soarelui – 11,9 milioane de tone dintr-o suprafa?? de aproape 6 milioane de hectare (94%); soia – 2,3 milioane tone dintr-o suprafa?? de 1,1 milioane hectare (85%); porumb – 16,05 milioane tone dintr-o suprafa?? de 3,4 milioane hectare (62%)Totodat?, s-au recoltat 4,4 milioane de tone de sfecl? de zah?r pe o suprafa?? de 105,6 mii de hectare (49%).Astfel, pentru ultima s?pt?m?n?, cele mai mari volume de recoltare au fost ?n Cernievi (254.500 de tone), Khmelnytsky (191.000 de tone), Vinnytsia (166.900 de tone), Jitomir (165.500 de tone) ?i Kirovohrad (163.300 de tone).UNGARIA80% dintre a?ez?rile din Ungaria, afectate de COVID-19 VECINI 80% dintre a?ez?rile din Ungaria, afectate de COVID-19 Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, Optzeci la sut? dintre a?ez?rile din Ungaria sunt afectate de infect?rile cu noul coronavirus, a declarat mar?i o ?ef? de departament din cadrul Centrului Na?ional de S?n?tate Public? (NNK) ?n cadrul unui briefing de pres? al comisiei operative responsabile cu gestionarea pandemiei de COVID-19, informeaz? MTI. Datele de s?pt?m?na trecut? au relevat o prezen?? crescut? a virusului ?n sistemele de canalizare din Budapesta, Bekescsaba, Eger, Kecskemet, Szekszard, Tatabanya, Veszprem ?i din alte ora?e importante, ceea ce sugereaz? c? ne putem a?tepta la o cre?tere a num?rului de infec?ii, a precizat Agnes Galgoczi. Videoconferin?a Profit.ro - Visa. Prim?rii avansate ?n digitalizare: La noi, documentele circul? online, doar la institu?ii de stat mai trimitem h?rtii. Exist? ?ns? o rezisten?? a func?ionarilor la nou ?i lipsa expertizei ?n marketing pentru a atrage cet? Exist? ?ns? o rezisten?? a func?ionarilor la nou ?i lipsa expertizei ?n marketing pentru a atrage cet? Comisia operativ? ?i autoritatea epidemiologic? continu? s? monitorizeze ?ndeaproape situa?ia ?i ??i vor prezenta propunerile de m?suri guvernului, scrie Agerpres. Premierul Viktor Orban va face un anun? dup? reuniunea de cabinet de mar?i, a indicat Galgoczi.FRANTAMagazinele mici din Fran?a, ?nchise de autorit??i A.P. Interna?ional / 03 noiembrieGuvernul a decis s? fac? un gest, dar f?r? s? revin? asupra deciziei de a ?nchide magazinele mici pentru a lupta contra r?sp?ndirii COVID-19 ?n Fran?a, transmite France24, citat? de Rador. Prim-ministrul, Jean Castex, a anun?at duminic?, 1 noiembrie, ?ntr-un interviu la telejurnalul de la ora 20 de pe TF1 c? supermarketurile deschise vor trebui s? blocheze accesul la raioanele de produse neesen?iale ?ncep?nd de mar?i."Cu siguran?? nu este momentul s? revenim asupra m?surilor anun?ate, e mult prea devreme", a estimat ?eful guvernului care i-a ?ndemnat pe "to?i ?i toate, dincolo de comercian?i, (s? fie) extrem de vigilen?i" ?i s? respecte izolarea: "E ?n joc supravie?uirea economiei, e ?n joc s?n?tatea noastr? colectiv?", a insistat el. "V?nzarea produselor care (...) sunt deja interzise ?n magazinele de proximitate" vor fi de asemenea interzise "?n supermarketuri" ?ncep?nd de mar?i, a ad?ugat prim-ministrul.O nou? evaluare peste 15 zile Recunosc?nd c? este "sf??ietor", Jean Castex a promis s? "sus?in? masiv (aceste magazine) pentru ca ele s? nu se ?nchid?". "Am decis deja s? ne ?nt?lnim s? vedem dac? situa?ia se amelioreaz?, cum vor putea ie?i treptat din aceast? situa?ie, este o conciliere ?ntre imperativele economice ?i imperativele sanitare", a ad?ugat el. "Dar ast?zi, este clar, prioritatea este protejarea s?n?t??ii concet??enilor no?tri". Prim-ministrul a afirmat c? ?n?elege c? francezii "se pl?ng", ad?ug?nd c? se va face o reevaluare "peste 15 zile ?i apoi, mai ales, la termenul de 1 decembrie fixat ca sf?r?it al acestei perioade de izolare"."Le spun acestor comercian?i ?i tuturor celorlal?i, cu c?t ve?i respecta mai bine regulile ast?zi, pentru to?i cet??enii, cu c?t ve?i respecta toate aceste restric?ii de securitate sanitar?, cu at?t vom putea ie?i mai repede", a ad?ugat el.FRANTAFran?a ofer? sprijin financiar pentru ?ase ONG-uri rom?ne?ti care implementeaz? proiecte pentru tranzi?ia ecologic? Lidia Neagu in CSR 3 November 2020 Institutul Francez din Rom?nia ?i Ambasada Fran?ei au organizat la ?nceputul lunii octombrie concursul ?Tranzi?ie ecologic?, schimb?ri climatice ?i ora?e durabile” ?n cadrul c?ruia au fost depuse proiecte din partea a 30 de ONG-uri. Cele dou? institu?ii au selectat 6 organiza?ii neguvernamentale pentru a pune ?n practic? ac?iuni de sensibilizare privind consecin?ele schimb?rilor climatice ?i de promovare a rezilien?ei ora?elor ?n fa?a acestora:1. Asocia?ia Clujul Sustenabil: ac?iuni de con?tientizare asupra conserv?rii biodiversit??ii ?i a agriculturii urbane pentru cet??enii ?i autorit??ile locale din Cluj;2. Asocia?ia Laboratorul verde: promovarea ambalajelor ecologice ?n r?ndul produc?torilor locali, pentru a reduce cantitatea de de?euri din jude?ul Ia?i;3. Asocia?ia pentru tranzi?ie urban?: crearea unei re?ele de actori rom?ni ?i francezi pentru chestiuni de tranzi?ie ecologic? ?i rezilien?? urban?;4. Ateliere f?r? frontiere: proiect pilot pentru promovarea agriculturii urbane pentru cet??eni ?i autorit??ile municipale din Bucure?ti;5. Centrul cultural franco-rom?n din Nantes: produc?ia unei colec?ii documentare despre inova?ia urban? durabil? din Cluj (?Tranzit 2030”);6. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis: campanie de con?tientizare ?i promovare pentru transformarea unui teren viran de 2 hectare din nord-estul Bucure?tiului ?ntr-o zon? de agrement;Aceste ONG-uri vor beneficia de sprijin tehnic ?i financiar ?n valoare de 4.000 de euro pentru implementarea proiectelor.SPANIAUn dialog despre subven?ii cu un fermier din Spania noiembrie 3, 2020 agrimanet Nacho Astebal din Spania are 43 de ani, este func?ionar public de profesie ?i mic fermier.? Acum 16 ani, el ?i familia sa au ?nceput s? creasc? oi rasa Suffolk, iar ast?zi este unul dintre cresc?torii de top din Europa de Sud. Turma lui este format? din aproximativ 40-50 de oi reproduc?toare si 3-4 masculi. Ferma are doar 6 hectare de p??une arabil? ?i recent a construit un grajd de 300 de metri p?tra?i. A ales rasa Suffolk pentru ca poate vorbi despre o cre?tere medie zilnic? de 440 g / zi, dup? ce a avut animale care au ajuns la 585 g / zi. “Pot spune c? suntem o ferm? profitabil?.?Dup? at?t de mult timp ?n afacerea Suffolk, avem un num?r mare de clien?i care vin la noi dup? ce si-au dat seama c? genetica cost? bani.?Aceast? afluen?a de clien?i ne ?mpinge s? ne ?mbun?t??im efectivul pentru a continua s? fim un reper pentru rasa din sudul Europei.Dac? efectivul nostru nu ar fi profitabil, nu ar avea sens s? p?str?m aproximativ 60 de animale pentru un an ?ntreg.?Ar fi suficient s? ai 4 sau 5 pentru hobby.Genetica ?i buna gestionare a fermelor sunt cheia succesului oric?rei ferme, nu doar pentru rasa Suffolk.?Succes ?n termeni de performan?? economic? ?i recunoa?tere ?n randul crescatorilor. Dac? genetica ta func?ioneaz?, clien?ii se vor ?ntoarce ?n ferma ta ?n fiecare an.”Iar acum vine dialogul care m-a determinat sa traduc aceste randuri!“Cine ?i cum v? subven?ioneaz? pentru a ajunge la acest nivel de cresc?tor de v?rf? Absolut nimeni.?Nu am dreptul la subven?ii pentru c? nu sunt angajat permanent ?n agricultur?.?Aceasta nu este activitatea mea principal?, deoarece sunt func?ionar public.?Terenul este proprietatea noastr? ?i nu am primit niciun euro de la nicio institu?ie, nici pentru achizi?ionarea de genetic?, nici pentru construc?ia instala?iilor noastre, care includ o investi?ie de aproape 100.000 de euro.– ?i ?n acest sens, crede?i c? o ferm? ar trebui s? fie subven?ionat? pentru a avea succes?– Cred c?, la fel ca ?n orice companie ?i sector, cre?terea animalelor ar trebui s? primeasc? asisten?? pentru implementarea sau ?mbun?t??irea acesteia.??nceputul este dificil ?n orice zon? ?i cred c? fiecare ?ar? ar trebui s? se bazeze pe cre?terea animalelor ?i agricultura ca mijloace de traiNu trebuie sa faci din subven?ii un mod de via??.?Nu sunt de acord cu asta.?Cred c? fermierul trebuie s? lucreze singur ?i s? stabileasc? profitabilitatea fermei sale.”Agri.bg, sursa foto: Agri.bg INDIAO important? ?ar? vine cu o ini?iativ? ?oc. Popula?ia, convins? s? m?n?nce c?t mai mult zah?r Radu Andone 2 noiembrie 2020 O important? ?ar? vine cu o ini?iativ? ?oc. Popula?ia, convins? s? m?n?nce c?t mai mult zah?r, ?n condi?iile ?n care ?n alte state se duce o campanie sus?inut? pentru impactul acestui produs asupra s?n?t??ii ?i obezit??ii. O important? ?ar? vine cu o ini?iativ? ?oc. Popula?ia, convins? s? m?n?nce c?t mai mult zah?r. Este vorba de India, care este cel mai mare consumator mondial de zah?r. Aici exist? o adev?rat? campanie pentru a-i convinge pe oameni s? consume mai mult zah?r, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.Fabricile de zah?r din India consider? cre?terea consumului drept o modalitate pentru a reduce supraproduc?ia cronic?, care provine ?i din stimulentele acordate cultivatorilor de trestie de zah?r din zonele rurale. Din cauza costurilor ridicate de produc?ie, India are dificult??i ?n a-?i vinde zah?rul pe pia?a mondial? f?r? subven?ii la export.Pentru a-?i diminua stocurile, produc?torii de zah?r au demarat o campanie online pentru a cre?te consumul intern, campanie care implic? workshopuri ?i webinarii unde o gam? larg? de exper?i, de la nutri?ioni?ti ?i endocrinologi, p?n? la medici ?i exper?i ?n s?n?tate public?, fac schimb de expertiz?.?Zah?rul este sursa preferat? de combustibil pentru creier, energie muscular? ?i fiecare proces natural asociat cu func?ionarea corect? a celulelor corpului”, sus?ine Asocia?ia produc?torilor de zah?r din India, potrivit c?reia caloriile din zah?r sunt la fel cu caloriile din orice alt aliment ?i c? doar atunci c?nd caloriile nu sunt arse adecvat cre?te greutatea corpului.Consumul de zah?r ?n India a stagnat la 19 kilograme per capita pe an, comparativ cu o medie global? de 23 de kilograme. Dac? consumul per capita ?n India ar urca p?n? la media global?, cererea intern? ar urma la 5,2 milioane tone pe an, sus?ine Sudhanshu Pandey, un oficial din conducerea Ministerului Alimenta?iei. Aceasta ar diminua surplusul, ar diminua v?nz?rile externe ?i ar permite guvernului s? fac? economii prin reducerea subven?iilor la export.?n anul agricol 2019-2020, India, al doilea mare produc?tor mondial de zah?r, a exportat o cantitate record de 5,65 milioane tone de zah?r, gra?ie subven?iilor generoase la export, care sunt criticate de Australia, Brazilia ?i Guatemala.Guvernul indian ?ncurajeaz? la m?rirea consumului de zah?r 3 Noiembrie 2020 19:28, Interna?ional Ultima ora O supraabunden?? de zah?r a determinat organismul reprezentant al industriei din India de a ?ncepe o companie de ?ncurajare a indienilor s? m?n?nce mai mult din ?ndulcitor, scrie Digi24. Asocia?ia Indian? de Fabrici de Zah?r spune c? vrea s? d?r?me miturile despre zah?r ?i efectele sale asupra s?n?t??ii. ?n medie, indienii m?n?nc? aproape 19 kg pe an, care este mult sub media global?.Produc?ia Indiei este a?teptat? s? creasc? cu 13% ?n acest an, la 31 de milioane de tone, dar guvernul a spus c? ar putea s? opreasc? subven?iile de export menite s? scape de surplus. Noul website al Asocia?iei are articole scurte cu titluri precum “M?n?nc?, Bea ?i Fii S?n?tos: Pu?in zah?r nu e at?t de r?u”.Campania online include de asemenea post?ri pe re?elele sociale ?i workshopuri, unde buc?tari vedet? ?i consilieri de s?n?tate discut? despre traiul s?n?tos.Aceasta afi?eaz? re?ete pentru dulciuri ?i ia ?n vizor ?ndulcitorii artificiali, suger?nd c? nu ajut? oamenii s? piard? din greutate ?i pot avea consecin?e asupra s?n?t??ii.La lansarea paginii de internet, secretarul pentru hran? al Indiei, Sudhanshu Pandey, a declarat pentru presa local? c? zah?rul nu merit? o astfel de reputa?ie.“Sunt multe mituri care circul? despre zah?r ?i consumul de zah?r, f?r? o baz? ?tiin?ific?”, a spus aniza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) este ?n mod special ?ngrijorat? de “zah?rul gratuit” care este de obicei ad?ugat la m?ncare ?i b?uturi de c?tre produc?tori, dar care se reg?se?te ?i ?n miere ?i suc de fructe.Aproape 50 de milioane de fermieri sunt implica?i ?n agricultura trestiei de zah?r, iar, pe l?ng? ace?tia, milioane de oameni lucreaz? ?n fabrici de zah?r sau sunt implica?i ?n transportul de trestie. O alt? modalitate de a sc?pa de zah?rul din exces este de a-l folosi pentru combustibil, transform?ndu-l ?n etanol. Asocia?ia Produc?torilor de Zah?r preconizeaz? c? produc?ia de etanol va cre?te de la 1,9 miliarde de litri ?n acest an la 3 miliarde ?n 2021.CHINAConsumatorii chinezi se ?nghesuie s? pl?teasc? 400 de dolari pentru o cutie de crabi Bloomberg Consumatorii chinezi se ?nghesuie s? pl?teasc? 400 de dolari pentru o cutie de crabi Profit.ro scris ast?zi, 11:00 Chiar dac? economia chinez? sufer? de pe urma Covid-19, pandemia a fost o veste bun? pentru proprietarii de ferme de acvacultur? care cresc crabi p?ro?i, ?n condi?iile ?n care consumatorii ?nst?ri?i care nu au mai putut face shopping la Paris sau Milano s-au reorientat spre produsele de lux de pe pia?a intern?, transmite Bloomberg. ?n mod normal, mul?i chinezi ofer? crabi p?ro?i drep cadou rudelor, clien?ilor importan?i sau oficialilor guvernamentali. Acest gen de delicates? culinar? cost? p?n? la 2.700 de yuani (400 de dolari) pentru o cutie de opt crabi ?i poate fi cump?rat? numai toamna, timp de c?teva s?pt?m?ni, scrie Agerpres. B?ncile centrale au v?ndut aur pentru prima dat? ?n ultimul deceniu "Aproape to?i crabii p?ro?i din bazinele noastre au fost rezerva?i, mult mai repede dec?t anul trecut", spune Ma Mingjun, care de?ine o ferm? de acvacultur? ?n apropiere de Shanghai. Potrivit firmei de consultan?? AskCI Consulting, anul trecut cererea pentru crabi p?ro?i ?n China s-a ridicat la aproximativ 120 miliarde yuani iar ?n acest an este prognozat? s? urce la 150 de miliarde yuani. ?n plus, cel mai bine v?ndut sortiment ?n acest an ar urma s? coste 1.600 de yuani pentru o cutie, dublu fa?? de 800 de yuani ?n 2019. Aceasta delicates? culinar? este unul dintre multele produse costisitoare ale c?ror popularitate a crescut ?n China. Produc?torii de articole de lux LVMH, Kering SA ?i Estee Lauder Cos. au raportat o cre?tere de aproape 50% a v?nz?rilor ?n China ?n al doilea trimestru iar magazinele duty-free din provincia sudic? Hainan au raportat o cre?tere de 167% a v?nz?rilor cu prilejul zilei na?ionale, aniversat? ?n octombrie. Unul dintre motive este ?i interdic?ia de c?l?torie care a obligat turi?tii chinezi s? aleag? destina?ii locale, sus?ine Xu Ruyi, analist la firma de consultan?? Mintel Group. "Mul?i chinezi ?nst?ri?i care obi?nuiau s? cumpere agresiv ?n str?in?tate fac acum cump?r?turi de pe pia?a local?. Consumatorii cu venituri mari sunt mai rezisten?i ?n perioadele de incertitudini economice ?i mai dispu?i s? cheltuie pentru ceva care le face pl?cere, ca o recompens? pentru un an dificil", sus?ine Xu Ruyi. RUSIARusia: Carnea de porc a ajuns mai ieftin? dec?t cea de pui Redac?ia 3 noiembrie 2020?n unele regiuni din Rusia, pre?urile cu ridicata pentru c?rnea de porc au sc?zut la pre?uri mai mici dec?t cele ale c?rnii de pas?re. Acest lucru a fost anun?at de pre?edintele agen?iei ruse de consultan?? Agroalimentare Strategii Albert Davleev. Oficialul a estimat c?, ?n luna mai a acestui an, pre?urile c?rnii de porc au sc?zut la 90 de ruble (1,10 dolari) pe kilogram. ?n Rusia, pre?ul la carnea de porc ?i cea de pas?re au sc?zut constant ?n ultimii ani, a declarat Davleyev pentru Pig Progress .?Aprovizionarea cresc?nd? cu carne de porc ?n comer?ul cu am?nuntul a permis produc?torilor s? creasc? cota de carne proasp?t? de porc refrigerat? pe rafturile magazinelor. Presiunea asupra industriei c?rnii a for?at, de asemenea, furnizorii de carne de pui s? scad? pre?urile, duc?nd la o sc?dere general? a pre?urilor de consum pentru carne, inclusiv carne de porc. Drept urmare, profitabilitatea produc?torilor de carne de porc a sc?zut de la 30-35% ?n urm? cu c??iva ani la 5-10% ?i este ?n continuare ?n sc?dere sub presiunea cre?terii concuren?ei din partea marilor afaceri integrate pe vertical? care au propriul lor teren, fac procesarea furajelor, de?in ferme zootehnice ?i abatoare, fac procesare, depozitare ?i distribu?ie. O parte din costurile lor de produc?ie sunt compensate de exporturile ?n cre?tere rapid?, care asigur? venituri bune ?n valut? pentru subproduse ?i organe de porc ieftine. Cu toate acestea, acest proces nu poate continua pentru totdeauna”, a declarat reprezentantul agen?iei ruse de consultan??.SANATATE si GASTRONOMIESTUDIU. Unu din trei romani din mediul rural cumpara paine neambalata, ignorand pericolele COVID-19. Reactia asociatiilor privind protectia consumatorilor Luni, 02 Noiembrie 2020, Unu din trei romani din mediul rural inca mai alege sa cumpere paine neambalata (35%), in timp ce, in mediul urban, procentul acesta este ceva mai incurajator, unde doar unu din zece romani (10%) consuma paine neambalata, se arata intr-un studiu realizat recent de New Challenge Marketing Research, la comanda Asociatiilor Pretuieste Calitatea si Proconsumatori.Chiar si in aceste conditii, procentele celor care consuma paine neambalta sunt destul de ridicate, daca luam in considerare faptul ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) mentioneaza ca principale posibilitati de contaminare cu virusul SARS-COV-2 (care duce la imbolnavirea cu COVID-19) contactul direct prin secretii respiratorii eliminate prin tuse sau stranut si atingerea unor suprafete contaminate.Potrivit unui studiu realizat de cercetatorii din cadrul Universitatii Bucuresti (UB), dat publicitatii in luna septembrie, virusul SARS-CoV-2 ramane ore bune detectabil pe paine. Cercetatorii se asteptau ca acesta sa fie distrus de procesele chimice din timpul fabricatiei, dar, spre surprinderea lor, virusul a fost detectat mai mult timp dupa contaminarea painii supuse cercetarii.CITESTE SI: VIDEO Painea neambalata ramane contaminta dupa contactul cu SARS-CoV-2. Ambalati painea - recomanda studiul facut de Universitatea BucurestiStudiul privind riscurile si caile de transmitere si de contaminare cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul unor produse de panificatie preambalate si formularea unor propuneri de solutii, masuri si tehnologii noi si emergente pentru prevenirea transmiterii virusului in comunitati arata ca painea ambalata reduce semnificativ riscul de infectare cu COVID-19, chiar daca ambalajul a fost atins de cineva contaminat.Problema este cu atat mai mare cu cat in Romania se produc zilnic 4.000 de tone de paine, iar mai bine de jumatate din painea vanduta este neambalata. Iar, aici, specilistii in sanatate publica avertizeaza ca, daca lucratorii comerciali pot fi monitorizati si controlati in activitatea lor, comportamentul cumparatorilor in magazine nu poate fi controlat, fiind de notorietate obiceiul acestora de a pune mana pe paine pentru a vedea daca este proaspata.In Ghidul provizoriu FAO/OMS - "COVID-19 si Siguranta Alimentelor-Ghid pentru Industria Alimentara", publicat in 7 aprilie 2020, - se recomanda urmatoarele:"Ar trebui sa ia in considerare sa nu se expuna in mod deschis sau sa vanda produse de panificatie neambalate la standurile de autoservire. Prod ...citeste mai departe despre "STUDIU. Unu din trei romani din mediul rural cumpara paine neambalata, ignorand pericolele COVID-19. Reactia asociatiilor privind protectia consumatorilor" pe Christina Meinl: Consumul de cafea la domiciliu a crescut, ?n timp ce consumul ?n afara casei s-a adaptat By RO.aliment November 2, 2020?n timp ce situa?ia actual? sugereaz? c?, de la ?nceputul pandemiei, a existat o sc?dere general? a consumului de cafea, ?n principal cauzat? de blocarea cafenelelor din ?ntreaga lume, cererea de cafea de ?nalt? calitate r?m?ne. Cercet?rile recente comandate de c?tre Asocia?ia Special? a Cafelei (SCA) sub pre?edin?ia Christinei Meinl, Head of Innovations la Julius Meinl, indic? o cre?tere a consumului la domiciliu, ?n timp ce consumul ?n afara casei s-a adaptat pentru a oferi aceea?i experien?? a servirii cafelei, respect?nd noi reguli ?i m?suri de distan?are social?.Cercetarea a eviden?iat, de asemenea, alte modific?ri ale comportamentelor de cump?rare ale consumatorilor, care indic? recuperarea, cum ar fi o cre?tere semnificativ? (5,38%) a achizi?iilor de tip ridicare comand? (servire to-go) ?i a achizi?iilor online.Astfel, Julius Meinl, care a ?nregistrat cel mai bun an din istoria companiei ?n 2019, cu o cre?tere a v?nz?rilor de + 4,5% ?i o cre?tere a profitului de + 15%, r?m?ne optimist cu privire la viitorul s?u ca marc? de frunte ?n industria premium a cafelei, ?n ciuda impacturilor provocate de Covid-pania de familie ?i marca HoReCa premium num?rul 1 din Austria, CEE, ??rile adriatice, Rusia ?i Dubai, consider? c? strategia de marc? a solu?iilor inovatoare ?i consisten?a ?n calitate ?i servicii o pozi?ioneaz? ?n mod unic pentru recuperare ?n 2021 ?i nu numai.Christina Meinl ?mp?rt??e?te previziunile sale cu privire la efectele COVID-19 asupra industriei: ?Cum era de a?teptat, av?nd ?n vedere blocarea global?, restric?iile de distan?are social? ?i impactul financiar personal asupra cheltuielilor consumatorilor, a existat o sc?dere semnificativ? a v?nz?rilor ?i consumului ?n afara casei. Pe termen scurt, este posibil ca industria s? simt? efectele acestui lucru, totu?i exist? ?nc? motive pentru a fi plini de speran??. Cre?terea v?nz?rilor online demonstreaz? faptul c? cererea consumatorilor de cafea de ?nalt? calitate, ca produs premium mai accesibil, r?m?ne ?i are poten?ialul de a alimenta cre?terea pe termen lung. Business-urile din HoReCa care se concentreaz? pe servirea cafelei premium ?i ofer? o experien?? de ?nalt? calitate vor atrage, pe termen lung, consumatori noi ?i vor reu?i loializarea clientelei, ?n punctele lor de v?nzare”.?n timp ce pandemia a afectat industria la fiecare nivel al lan?ului valoric al cafelei, aceste provoc?ri au dus, de asemenea, la o inova?ie accelerat? ?n sector. Ca lider ?n sector, Julius Meinl a folosit perioada de blocare pentru a dezvolta concepte pentru clien?i, pentru a face trecerea la noul normal c?t mai lin.Acest lucru a ?nceput cu lansarea a ?Safer Coffee Preparation”, un program implementat la nivel global, g?ndit at?t pentru sprijinirea loca?iilor partenere, c?t ?i pentru clien?ii acestora. Acesta avea ca scop siguran?a consumatorilor ?i asigurarea c? ?n loca?iile respective sunt urmate standardele necesare limit?rii infect?rilor cu COVID-19 ?i a fost atestat ?i aprobat de c?tre profesorul Ojan Assadian, ?n numele Societ??ii Austriece pentru Controlul Infec?iilor (ASIC).Pe m?sur? ce business-urile de tip to-go ?i takeaway au devenit din ce ?n ce mai importante, brandul a dezvoltat, de asemenea, un nou concept Coffee 2 Go, care include pahare biodegradabile to-go ?i materiale dedicate comer?ului pentru a-?i sprijini partenerii HoReCa la nivel global ?i pentru a-?i continua eforturile de operare durabil?.?Julius Meinl a sus?inut ?ntotdeauna inova?ia, sustenabilitatea ?i colaborarea ?n cadrul sectorului. Vom continua s? ?nv???m ?i s? ne adapt?m pentru a ne servi partenerii la nivel global la cele mai ?nalte standarde, concentr?ndu-ne pe solu?ii flexibile, inovatoare ?i durabile, avans?nd digitalizarea ?i stabilind noi canale de distribu?ie ?n conformitate cu cele mai ?nalte standarde de siguran??. R?m?n?nd fideli valorilor noastre de baz? ?i calit??ii produsului nostru, ?mpreun? cu partenerii ?i clien?ii no?tri din ?ntreaga lume, vom ie?i mai puternici dec?t ?nainte”, a declarat Christina Meinl, Head of Innovations al Julius Meinl, pre?edinte al Asocia?iei Cafelei de Specialitate.VIDEO – Castanele comestibile, aliment ?i medicament 3 noiembrie 2020Surse importante de vitamine ?i minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor cu astenie fizic? ?i intelectual?, at?t b?tr?nilor c?t ?i copiilor. Piureul de castane este unul dintre pu?inele produse care, prelucrat termic, pastreaz? ?n mare parte vitaminele fructului proasp?t.Mai multe informa?ii despre acest subiect, afla?i, ?n rubrica- ,, Minutul de sanatate,,. ? De ce e bine s? adaugi o m?n? de orez ?n varza pus? la murat Dobre Roxana 3 noiembrie 2020Micile trucuri folosite ”din b?tr?ni” la punerea mur?turilor ?n gospod?rie fac diferen?a ?ntre produsul finit de calitate. Pe grupurile de idei ?i sfaturi ?n gospod?rie, care func?ioneaz? pe Facebook, gospodarii fac schimb de trucuri care s? ajute la murarea legumelor astfel ?nc?t s? se evite ?nmuierea sau b?lo?irea zemei din acestea. Un sfat dat de cei care se pricep la punerea mur?turilor este ca ?n cazul verzei s? s? pun? ?i o m?n? de orez, o gutuie, hrean sau un ?tiulete de porumb ?n butoi. ”La re?eta de varz? ?n Moldova se pune sfecl? ro?ie, ardei iu?i, hrean, 3-4 ardei gra?i verzi, porumb, 3-4 mere verzi, sare ?i ap?. Pitrocitul este cel mai important m?car odat? pe s?pt?m?n?”,este re?eta ?np?rt??it? de Vasile Elena pe grupul Idei practice pentru cas?, gr?din? sau via?a de zi cu zi.Un alt truc este ca ?n butoiul de varz? s? se pun? ?i hrean. ”Nu se pune dec?t cimbru, m?rar ?i mult hrean. Hreanul nu-l las? s? fac? mucegai. O can? de sare grunjoas?, la 10 l ap? cald?. Amesteca?i s? se dizolve sarea ?i puneti?i ap? p?n? acoperi?i varza. O acoperi?i ?i nu mai umbla?i la ea p?n? la Cr?ciun. Hreanul mult o ?ine tare un an de zile. Este pu?in s?rat? ?i acidulat?. Cea mai bun? re?et?!”, a spus ?i Angela Achim. ? Boabele de orez ajut? la murarea legumelor. ”Pe boabele de orez sunt ni?te bacterii lactice care ajut? la murarea legumelor ?i /sau a fructelor din butoi. Bacteriile lactice de pe boabele de orez sunt foarte bune si au calitatea de a neutraliza orice agent patogen care ar putea determina pierderi calitative. Eu folosesc acest tip de bacterii lactice ?n multe scopuri, inclusiv ?n apa de b?ut pentru mine ?i pentru animale”, a sf?tuit ?i Iosif Kiss.Merele ?i gutuile coloreaz? zeama de varz?. ”Dac? vre?i ca varza voastr? s? fie galben?, ad?uga?i boabe de porumb, mere sau gutuie”, a spus ?i Ghi?? Iosif.DOSARCINE BENEFICIAZ? DE CELE 50 HECTARE DE TEREN DE LA AGEN?IA DOMENIILOR STATULUI! Agroinfo: 03 noiembrie 2020 -CONDI?II, ACTE! Mai mul?i fermieri ne-au solicitat s? detaliem condi?iile pentru ob?inerea de la Agen?ia Domeniilor Statului (ADS)?a celor 50 de hectare de teren de c?tre tinerii fermieri. AGROINFO v? pune la dispozi?ie condi?iile, actele necesare, procedura, redeven?a pe hectar??i contractele pe care tinerii fermieri le ?ncheie cu ADS.CONDI?II DE ELIGIBILITATE!?n vederea concesion?rii sau arend?rii terenurilor cu destina?ie agricol?, solicitan?ii trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele condi?ii de eligibilitate:a) s? fie persoane fizice, cu v?rst? de p?n? la 40 de ani, ne?mplini?i la data depunerii cererii de principiu pentru concesionare sau arendare;b) s? de?in? diplom? de studii de profil: diplom? universitar? de studii ?n domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol?, inginerie economic? ?n agricultur? ?i dezvoltare rural? sau diplom? de absolvire studii liceale, post- liceale sau ?coli profesionale ?n domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol?, inginerie economic? ?n agricultur? ?i dezvoltare rural?, emise de unit??i de ?nv???m?nt acreditate;c) s? aib? domiciliul situat pe raza teritorial? a jude?ului ?n care se afl? terenul solicitat spre concesionare sau arendare;d) s? nu fi avut contracte ?ncheiate cu ADS ?i reziliate din culpa lor sau restan?e la pl??ile datorate ?n baza unor contracte ?ncheiate cu ADS;e) s? se angajeze, ?n scris, c? vor ?nfiin?a o ferm?, astfel cum este definit? ?n Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor ?i exploata?iilor agricole, cu modific?rile ulterioare, ?n termen de un an de la data semn?rii contractului, ?n cadrul c?reia vor avea calitatea de ?ef de exploata?ie;ATEN?IE! Prin excep?ie de la prevederile lit. e) pot beneficia de dispozi?iile prezentelor norme ?i tinerii care s-au ?nregistrat la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?n unul din cei 5 ani anteriori depunerii cererii de concesionare sau de arendare.f) s? se angajeze, ?n scris, c? se vor constitui ?ntr-o form? de organizare potrivit prevederilor Legii societ??ilor nr. 31/1990, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, sau ale Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale ?i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016, ?n termen de un an de la data semn?rii contractului.DOCUMENTELE NECESARE:?n vederea ?nceperii procedurii de concesionare sau de arendare a terenurilor agricole sunt necesare urm?toarele documente:a) cererea de principiu, care con?ine numele, prenumele, data na?terii, studiile, domiciliul, comuna ?i jude?ul pe raza c?ruia se afl? terenul solicitat, precum ?i suprafa?a solicitat?;b) fotocopie de pe cartea de identitate a solicitantului;c) fotocopie de pe diplomele de studii de profil, prev?zute la art. 3 alin. (1) lit. b);d) declara?ie pe propria r?spundere a solicitantului din care sa reias? faptul c? nu a avut contracte ?ncheiate cu ADS, ?n calitatea de persoan? fizic?, ?i reziliate din culpa sa ?i/sau nu a ?nregistrat restan?e la pl??ile datorate ?n baza unor contracte ?ncheiate cu ADS.Documentele se depun ?n format letric la sediul ADS sau se trimit ?n format electronic la adresa de e-mail a acestei institu?ii.La ?mplinirea termenului de depunere, documentele vor fi analizate de o comisie format? din 5 membri, numit? prin decizie a directorului general al ADS, rezultatele fiind consemnate ?ntr-un proces-verbal.ADS comunic? fiec?rui solicitant rezultatul analizei comisiei, ?n termen de 30 de zile de la data ?ncheierii termenului de depunere a cererilor.Suprafa?a de teren ce face obiectul concesion?rii sau arend?rii va fi diminuat? de drept ca urmare a:a) reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit prevederilor legale;b) unor hot?r?ri judec?tore?ti definitive;c) aplic?rii altor acte normative ?n baza c?rora se schimb? titularul dreptului de proprietate;d) aplic?rii prevederilor art. 21^1 -21^6 din lege.LISTA TERENURILOR DISPONIBILE PENTRU PRIMA SESIUNE DEPUNERE CERERI! DATA LIMIT? CERERI 6 NOIEMBRIE 2020!ACTE CONTRACT: ?n vederea ?ncheierii contractului de concesiune prin atribuire direct? a terenurilor cu destina?ie agricol?, solicitan?ii depun urm?toarele documente, ?n termen de maximum 15 zile lucr?toare de la data primirii r?spunsului privind ?ndeplinirea de principiu a condi?iilor de eligibilitate:a) cererea, care con?ine numele, prenumele, data na?terii, studiile, domiciliul, comuna ?i jude?ul pe raza c?ruia se afl? terenul solicitat, precum ?i suprafa?a solicitat?;b) fotocopie de pe cartea de identitate;c) fotocopie de pe r?spunsul privind ?ndeplinirea condi?iilor de eligibilitate;d) certificat de atestare fiscal? din care s? rezulte ?ndeplinirea obliga?iilor fiscale de plat? c?tre bugetul de stat;e) fi?a de fond funciar ?ntocmit? de reprezentan?a teritorial? a ADS, con?in?nd suprafe?ele de teren, identificate prin tarla/parcel?, categoria de folosin?? ?i teritoriul administrativ;f) documentul emis de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor privind ?nscrierea ?n Registrul na?ional al exploata?iilor cu precizarea efectivelor de animale, pentru terenurile din categoria de folosin?? paji?ti, dup? caz;g) adeverin?a care s? ateste ?nscrierea ?n registrul agricol ?n calitate de cresc?tor de animale, cu precizarea efectivului de?inut pentru terenurile din categoria de folosin?? paji?ti, dup? caz;h) un angajament scris prin care se oblig? s? ?nfiin?eze o ferm? ?n termen de un an de la data ?ncheierii contractului de concesiune;i) un angajament scris prin care se oblig? s? se constituie ?ntr-o form? de organizare potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, sau ale Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016, ?n termen de un an de la data semn?rii contractului.Dup? constatarea existen?ei tuturor documentelor, comisia le valideaz? ?i ?ntocme?te nota de informare ?i decizie, ?n care se men?ioneaz? elementele de con?inut ale contractului de concesiune: suprafa?a, identificat? prin tarla/parcel?, durata contractului, redeven?a, investi?ii, cuantumul redeven?ei ce se va achita ?n avans, conform prevederilor legale. Nota de informare ?i decizie se supune spre analiz? ?i aprobare Comitetului de privatizare, concesionare ?i arendare.?n termen de 15 zile lucr?toare de la data aprob?rii notei de informare ?i decizie de c?tre Comitetul de privatizare, concesionare ?i arendare, se ?ncheie contractul de concesiune.Dup? constatarea existen?ei tuturor documentelor, comisia?stabile?te solicitan?ii eligibili, ?n termen de maximum 10 zile lucr?toare de la data ?mplinirii termenului de 15 zile lucr?toare de la data primirii r?spunsului privind ?ndeplinirea de principiu a condi?iilor de eligibilitate. Lista solicitan?ilor eligibili se afi?eaz? la sediul isia ?ntocme?te, ?n maximum 5 zile lucr?toare de la data ?mplinirii termenului, o not? de informare ?i decizie ?n care se men?ioneaz? elementele de con?inut ale contractului de concesiune - suprafa?a, identificat? prin tarla/parcel?, durata contractului, nivelul minim al redeven?ei, investi?ii, cuantumul redeven?ei ce se va achita ?n avans, conform prevederilor legale.Nota de informare ?i decizie se supune spre analiz? ?i aprobare Comitetului de privatizare, concesionare ?i arendare, cu propunerea aplic?rii procedurii concuren?iale.?n termen de 15 zile lucr?toare de la data aprob?rii notei de informare ?i decizie, ADS preg?te?te organizarea licita?iei, stabile?te data ?i ora desf??ur?rii acesteia, pe care le aduce la cuno?tin?? solicitan?ilor eligibili prin anun? public ?n mass-media ?i pe site-ul web al ADS.?n cadrul anun?ului se comunic? ?i nivelul minim al redeven?ei stabilite, precum ?i modalitatea de plat? a garan?iei de participare.?n ziua organiz?rii licita?iei to?i participan?ii au obliga?ia de a prezenta comisiei de licita?ie dovada pl??ii garan?iei de participare ?n cuantum de 10% din nivelul minim al redeven?ei stabilite pentru suprafa?a care face obiectul concesiunii.?n cadrul procedurii concuren?iale, contractul de concesiune se ?ncheie cu solicitantul care a oferit redeven?a cea mai mare, pornind de la nivelul minim al redeven?ei, respectiv la un nivel ?n urcare, cresc?nd cu c?te un pas de licitare de 5% din nivelul minim al redeven?ei, p?n? c?nd unul dintre ofertan?i accept? redeven?a astfel majorat? ?i nimeni nu accept? una mai mare. Indiferent de num?rul solicitan?ilor, nivelul minim al redeven?ei nu se poate diminua sub nivelul minim stabilit.Solicitantul declarat adjudecatar va achita, ?n contul ADS, 25% din nivelul redeven?ei licitate, aferent? unui an, la cota?ia ?i cursul din data adjudec?rii ?i va prezenta dovada achit?rii la data ?ncheierii contractului, iar diferen?a de 75% trebuie achitat? p?n? la sf?r?itul anului contractual. Garan?ia de participare depus? de adjudecatar se va deduce de la plata primei redeven?e.?n termen de maximum 15 zile lucr?toare de la data adjudec?rii, se ?ncheie contractul de concesiune.Dac? adjudecatarul nu se prezint? la data stabilit? pentru ?ncheierea contractului de concesiune, se organizeaz? o nou? licita?ie.Garan?ia de participare pl?tit? de solicitan?ii care au participat la licita?ie, dar nu au fost declara?i adjudecatari, se restituie ?n termen de maximum 15 zile de la data finaliz?rii licita?iei.Dac? la data stabilit? ?n vederea licit?rii se prezint? un singur solicitant, redeven?a se va calcula la nivelul minim aprobat de Comitetul de privatizare, concesionare ?i arendare, pe suprafa?a disponibil?, ?n baza documenta?iei depuse conform prevederilor prezentelor norme, urm?nd ca solicitantul s? achite 25% din nivelul minim al redeven?ei aferente unui an, p?n? la data semn?rii contractului, iar diferen?a de 75% trebuie achitat? p?n? la sf?r?itul anului contractual. Garan?ia de participare depus? de adjudecatar se va deduce de la plata primei redeven?e.?n termen de 15 zile lucr?toare de la data adjudec?rii, se ?ncheie contractul de concesiune.Dac? solicitantul unic nu accept? condi?iile, se ini?iaz? o nou? procedur? de concesionare.Redeven?a se calculeaz? la cota?ia bursier? stabilit? la Bursa Interna?ional? de la Paris ?i la cursul valutar din data aprob?rii notei de informare ?i decizie de c?tre Comitetul de privatizare, concesionare ?i arendare.MODUL DE CALCUL ADS AL REDEVEN?EI PE HECTAR AICI!Contractele de concesiune ?ncheiate ?n baza prezentelor norme vor con?ine clauze prin care concesionarii vor fi obliga?i s? efectueze investi?ii pentru dezvoltarea exploata?iei, iar nivelul acestor investi?ii va fi aprobat prin hot?r?re a Comitetului de privatizare, concesionare ?i arendare, concomitent cu stabilirea nivelului redeven?ei.Sesiunile pentru solicit?rile de arendare se pot organiza numai pentru terenurile cu destina?ie agricol? pentru care, ?n urma organiz?rii unei sesiuni pentru solicit?ri de concesionare, nu s-au ?ncheiat contracte de concesiune ?n temeiul prezentelor norme.ATEN?IE! CONDI?IE OBLIGATORIE! VERIFIC?RI ADS!Contractele de concesiune sau de arendare ?ncheiate potrivit prezentelor norme se reziliaz? de drept, f?r? vreo notificare ?i f?r? interven?ia instan?ei de judecat?, ?n situa?ia ?n care dup? ?mplinirea unui an de la ?ncheierea acestora concesionarii sau arendatorii nu fac dovada ?nfiin??rii ?i func?ion?rii fermei, astfel cum aceasta este definit? ?i clasificat? la art. 1 alin. (2) lit. a) ?i art. 3 alin. (1) din Legea nr. 37/2015, cu modific?rile ulterioare, pentru care au ?ncheiat contractul de concesiune sau arendare.Constatarea ?ndeplinirii condi?iilor de ?nfiin?are ?i func?ionare a fermei se face de c?tre o comisie constituit? prin decizie a directorului general al isia va verifica anual modul de func?ionare al fermelor, ?n vederea ?ncadr?rii acestora ?n condi?iile de clasificare prev?zute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 37/2015, cu modific?rile ulterioare.?n situa?ia ?n care activitatea fermei ?nceteaz? sau nu se mai ?ncadreaz? ?n condi?iile de clasificare prev?zute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 37/2015, cu modific?rile ulterioare, contractul de concesiune sau arendare ?nceteaz? de drept.Contractele de concesiune sau de arendare ?ncheiate potrivit prezentelor norme se reziliaz? de drept, f?r? vreo notificare ?i f?r? interven?ia instan?ei de judecat?, ?n situa?ia ?n care, dup? ?mplinirea unui an de la ?ncheierea acestora, concesionarii sau arendatorii nu fac dovada ca s-au constituit ca persoan? juridic?, potrivit Legii nr. 31/1990, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, sau ca persoan? fizic? autorizat? ori ?ntreprindere individual?/familial?, potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016.Normele de aplicare a dispozi?iilor art. 4 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului, din 24.09.2020 * * *RASE OVINE DE CARNE PROFITABILE! Agroinfo 03 noiembrie 2020 RASE OVINE. Asocia?ia Cresc?torilor de Ovine pentru Carne din Transilvania ne-a furnizat lista cu rasele de ovine pentru carne profitabile pentru cresc?torii de oi. Pentru fiecare ras?, ve?i g?si caracteristicile, greutatea, prolificitatea, indicii de reproduc?ie,?gradul de adaptare etc.Rasa Texel Este cea mai faimoas? ras? din Olanda pentru produc?ia unei c?rni de calitate. Este originar? din insula Texel situat? ?n Marea Nordului la Nord-Vest de ??rmul Olandei.Rasa Texel amelioreaz? prin ?ncruci?are cu rasele autohtone (din diferite ??ri) calitatea carcaselor, dat? de raporturile carne/oase ?i carne/gr?sime, care au valori ridicate.Carnea are calit??i gustative foarte bune ?i fragezime deosebit?.Rasa Texel este foarte precoce ?i amelioreaz? prin ?ncruci?are viteza de cre?tere, mieii hibrizi ajung?nd rapid la greutatea optim? de livrare.Greutatea corporal?:mieii la na?tere: 6-7 kg simpli; 4-5 kg gemenimieii la 3 luni: 30-35 kgmieii la 6 luni: 50 kgberbecii: 110-130 kgoile – 75-85 kggreutatea carcaselor la mieii sub 5 luni – 18-21 kgrandamentul la sacrificare – 60%Prolificitate:mielu?e – 130%mioare – 160%oi adulte – 180%Rasa Ile de France Rasa Ile de France este o ras? de carne foarte r?sp?ndit?. Este originar? din Fran?a, din regiunea Ile de France. Rasa s-a format prin ?ncruci?area oilor mame din rasa Merinos de Rambouillet, care este o ras? pentru produc?ie de l?n?, cu berbeci de carne Dishley (Leicester) proveni?i din Anglia.Ile de France este una dintre rasele cu cele mai bune forme de carne, este utilizat pe scar? larg? ?n programe de ameliorare. Spre deosebire de multe rase de carne, la rasa Ile de France c?ldurile apar tot timpul anului, astfel se poate programa sezonul de reproducere ( pot f?ta de trei ori pe doi ani).Greutatea corporal?:mieii la na?tere – 5-6 kgmieii la v?rsta de 3 luni – 35 – 40 kgmieii la v?rsta de 6 luni – 50 – 60 kgberbecii adul?i – 120 – 140 kgoile adulte – 75 – 90 kgIndicii de reproduc?ie:sezonul de reproduc?ie – tot timpul anuluiprolificitatea – 140-180%; iar media anual? de miei ajunge p?n? la 220%fecunditatea – 95-99%L?na este fin?. Se ob?ine o produc?ie de l?n?, de 4- 5 kg la oi ?i 7- 9 kg la berbeci. Produc?ia de lapte este una dintre cele mai bune dintre rasele de carne. Oile mame cresc f?r? probleme mieii gemelari.Se ob?in rezultate foarte bune ?n cre?terea ?n stabula?ie c?t ?i pe p??une. Pe nivel mondial s-a adaptat foarte bine la fiecare tip de regiune: la terenuri cu cereale sau p??uni, zone de ?es sau de munte, regiuni uscate sau umede.Datorit? propriet??ilor excelente ale rasei sunt crescute ?n toate regiunile lumii: America de Sud (Brazilia, Uruguay) ?i America de Nord (Canada), Africa (Maroc, Algeria, Africa de Sud), China, desigur, peste tot ?n Europa (Bulgaria, Ungaria, Belgia, Turcia, Germania, Rom?nia, etc.).Linia de Carne Palas Linia s-a format prin ?ncruci?area raselor Ile de France ?i Merinos de Palas, urmat? de izolare reproductiv? ?i selec?ie ?n direc?ia sporirii produc?iei de carne. ?ncruci??rile efectuate cu rasa Ile de France au avut ca scop ameliorarea vitezei de cre?tere, sporirea capacit??ii de conversie a hranei, ?mbun?t??irea conforma?iei, cre?terea randamentului la sacrificare ?i a indicilor de calitate ai carcaselor. Dup? anul 1983 popula?ia a fost ?nchis? reproductiv fiind sistate ?ncruci??rile cu rasa Ile de France, proced?ndu-se la reproduc?ia ?n sine a popula?iei.Greutatea corporal?:mieii la na?tere – 4,5-5,5 kgmieii la 3 luni – 28-30 kgmieii la v?rsta de 5-6 luni – 35-40 kgberbecii adul?i – 90-100 kgoile adulte – 55-60 kgsporul de cre?tere la ?ngr??are : 280-300 g/cap./zicarcase de calitate superioar?: din clasele U ?i R;Indicii de reproduc?ie:fecunditatea – 93-96%prolificitatea – 125-132%sezonul de reproduc?ie – tot timpul anului cu un v?rf de f?t?ri ?n perioada decembrie-ianuarieLinia de Carne-Palas amelioreaz? prin ?ncruci?are formatul corporal ?i produc?ia de carne la toate rasele rom?ne?ti de ovine. Hibrizii ob?inu?i din ?ncruci?area liniei cu rasele rom?ne?ti au realizat sporuri de cre?tere la ?ngr??are mai mari cu 18-20% ?i consumuri specifice mai mici cu 15-17% comparativ cu rasa matern? (Merinos Transilv?nean, ?igaie). Deasemenea, randamentul la sacrificare a fost mai mare cu 3-5 puncte procentuale.Actualmente Linia de Carne-Palas are ?n genofond 62% gene provenite de la rase de carne recunoscute ?n lume peste 4% gene provenite de la rase cu prolificitate ridicat? ?i 33% gene provenite de la rasa Merinos de Palas, ras? bine adaptat? la condi?iile de mediu din zona de cre?tere (Dobrogea ?i C?mpia Rom?n?).Rasa Berrichonne du Cher S-a format ?n Franta ?i este considerat? una dintre cele mai adaptabile rase ?i una care produce miei de foarte bun? calitate. ?n departamentul Cher situat ?n nordul Masivului Central popula?iile de oi locale sau ?ncruci?at cu berbeci din rasa Merinos, importati din Spania.Rasa este foarte precoce ?i se remarc? prin conforma?ie corporal? tipic?, raselor de carne, are scheletul fin, jigourile bine ?mbr?cate cu musculatur? ?i descinse iar spinarea ?i ?alele sunt largi, bine ?mbr?cate cu musculatur?. Rasa este foarte rustic?, bine adaptat? la cre?terea ?n aer liber ?i pe p??unile mai s?race din zonele submontane. De la tineretul ?ngr??at se ob?in carcase de 16-20 kg, de foarte bun? calitate.Greutatea corporal? medie:mieii la na?tere – 4,2 kgmieii la 90 zile – 26 kgmieii la 4 luni – 35 kgberbecii – 110-140 kgoile – 70-90 kgRasa Berrichonne du Cher este folosit? ca ras? produc?toare de berbeci terminali folosi?i la ?ncruci?are ?n diverse scheme de producere a mieilor hibrizi de carne.Rasa Suffolk A fost recunoscut? pentru prima dat? ca rasa pur? in 1810, rezult?nd din ?ncruci?area oilor Norfolk cu berbeci Southdown. Rasa este prezent? ?n toate ??rile produc?toare de carne de ovine. Ast?zi Marea Britanie export? ovine Suffolk ?n Austria, Azore, Belgia, Cehia, Slovacia, Fran?a, Germania, Italia, Kenya, Olanda, Portugalia ?i Spania. Suffolk este o ras? care se distinge prin capul ?i picioarele ?n ?ntregime negre ?i l?na scurt? ?i deas?, are cele mai mari rate de cre?tere dintre rasele cu berbeci de rmatii generale:prolificitate medie: 158%; 171%greutate medie a mieilor la nastere: 5,4 kg unici; 4,5 kg gemenigreutatea adultilor: 84 kg oaia; 130 kg berbeciiGreutatea corporal?:mieii la na?tere – 4,5-5,4 kgberbecii – 130 kgoile – 84 kgproduc?ia medie de l?n?: 3,2 kggreutatea carcaselor la t?iere 17,5 – 20 kg, la 150 zileProlificitatea:mioare – 158%oi mature – 171%Rasa Charollais Rasa a fost creat? ?n Fran?a fiind rezultatul unei selec?ii riguroase ?i ?ncruci??rii cu reproduc?tori Leicester (numi?i Dishley), destina?ia sa fiind ?n principal aprovizionarea cu carne a Parisului. Rasa Charollais prezint? un ansamblu de calit??i ale corpului ?i ale carcasei (conforma?ie, musculatur?, schelet, echilibrate), al?turi de un bun poten?ial de cre?tere ?i dezvoltare.Ovinele din rasa de carne Charollais sunt de talie medie, au o conforma?ie robust?, armonioas?, cu scheletul puternic, bine ?mbr?cat cu musculatur?, au tr?s?turi accentuate la ambele sexe, specifice unei rase de carne.Greutatea corporal?:la oile adulte se situeaz? ?ntre 70-90 kg,la berbeci ?ntre 120-150 kg.greutateta mieilor la na?tere este de 4,5 – 5 kg.spor mediu zilnic 380- 420 g/zi;Rasa Charollais este una din cele mai prolifice rase de carne: ?n 1998, prolificitatea medie a oilor ?nscrise ?n UPRA era de 190%, media a 10 din cele mai bune cresc?torii ridic?ndu-se la 234%. Aceste aptitudini fac din berbecul Charollais unul din cei mai buni berbeci terminali destina?i ?ncruci??rilor pentru producerea de hibrizi de carne.Rasa Dorper Este o ras? de carne, format? ?n anii ’30, ?n regiunile aride din Africa de Sud, prin ?ncruci?area raselor Dorset Horn ?i Blackheaded Persian (persiana cu cap negru, o ras? de oi cu p?r, nu cu l?n?). Rasa Dorper se poate adapta la absolut toate condi?iile de mediu, de la de?ertul din Texas sau zonele aride din Australia p?n? la frigul din Canada sau clima umed? din Noua Zeeland?.Rasa Dorper nu trebuie tuns?, amestecul de l?n? ?i p?r care-i acoper? corpul n?p?rlind ?n fiecare an, au o excep?ional? ?nc?rc?tur? muscular. P??uneaz? neselectiv, valorific? foarte bine furajele grosiere. Carnea de Dorper este lipsit? de gustul specific de oaie, fiind astfel foarte apreciat? de consumatori.Greutatea corporal?:la maturitate oile ajung la 70-80kgberbecii la 120-130kgvitez? mare de cre?tere (mieii ajung la 35kg ?n 105-120 zile)Indicii de reproduc?ie:prolificitate foarte bun? (150-180%)reproduc?ia nu este sezonier?, ob?in?ndu-se astfel 3 f?t?ri ?n doi aniinstinct matern foarte dezvoltat, capacitate mare de al?ptareRasa Cap negru German Rasa oaia germana de carne, cu capul negru, este a?a dupa cum spune ?i denumirea ei, specializat? pentru produc?ia de carne. Este r?sp?ndit? ?n centrul Germaniei.La maturitate, berbecii au o greutate vie cuprins? ?ntre 100 – 125 kg, iar oile adulte 65-75 kg. La 6 luni de via??, mieii din rasa Cap negru german – Schwarzkopf ating o greutate de 50-60 kg. L?na este de culoare alb?. Produc?ia medie este cuprins? ?ntre 4 – 4,5 kg/cap. Prolificitatea este de 120 – 180%; femele tinere se introduc la reproduc?ie la v?rsta de maximum 12 luni.Rasa Hampshire Down A fost creat? acum 150 ani ?n Marea Britanie prin ?ncruci?area oilor din rasele Wiltshire Horn (ras? de oi f?r? l?n?) ?i Berkshire Knot cu berbeci Southdown. Rasa asigur? berbeci terminali necesari ?n turmele comerciale pentru producerea de miei hibrizi de carne cu precocitate ridicat? ?i carcase de calitate, cu carne slab?, f?r? gr?sime.Oile din aceast? ras?, au longevitate mare put?ndu-se reproduce p?n? la v?rsta de 12 ani. Prolificitatea rasei este de 150-180%, iar oile se preteaz? la reproduc?ie intensiv? (3 f?t?ri ?n 2 ani).Rasa performeaz? bine pe p??une f?r? suplimente de concentrate.Greutatea corporal?:mieii la na?tere –? 4-6 kg la simpli; 3-4 kg la gemeniberbecii – 120 kgoile – 80 kg? * * *Investi?i ?n Rom?nia! Iuliana Anton, Wantsome: Avem chelneri ?i angaja?i din turism care vin acum la noi s? devin? IT-i?ti. Am atras ?i rom?ni din diaspora care vor s? se ?ntoarc? 03.11.2020, Alex Ciutacu ? Un rom?n care nu a mai luat niciodat? contact cu sectorul IT poate ajunge specialist ?n acest domeniu ?n aproximativ 7 luni.Mai mul?i rom?ni care activeaz? ?n sectoare precum HoReCa ?i turism au ales ?n 2020 s? se ?nscrie la cursurile de reconversie profesional? Wantsome prin care pot deveni speciali?ti IT califica?i pentru anumite pozi?ii, ?n contextul ?n care pia?a muncii are un deficit de speciali?ti estimat la peste 25.000 de oameni, a explicat Iuliana Anton, fondatoare, Wantsome, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Au venit c?tre noi mul?i dintre cei care au fost foarte afecta?i ?n domeniile lor ?i m? g?ndesc la HoReCa ?i la turism, dar au venit ?i mul?i rom?ni pleca?i ?n afar? care inten?ioneaz? s? se ?ntoarc? ?n ?ar? sau inten?ioneaz? s? urmeze cursurile online ?i s? fac? o reconversie c?tre IT“, a declarat Iuliana Anton, cea care a fondat businessul Wantsome ?n 2017.?Deficitul de speciali?ti IT ?n Rom?nia este estimat la peste 25.000 de oameni, iar cele mai c?utate pozi?ii din pia?? sunt ?n zona de mid-senior.???ns? companiile ?tiu c? e nevoie s? introduc? ?i pozi?ii de junior pentru c? dac? nu suntem aten?i ?i nu angaj?m ?n fiecare an juniori, vom avea probleme destul de mari ?n 2-3 ani. ?i atunci un echilibru ?nseamn? ?i junior ?i mid-senior. Se caut? pentru pozi?iile de tester, programator, UX designer, business analyst ?i project manager. Rolurile ?n IT sunt foarte diverse ?i foarte complexe, nevoia de resurs? calificat? ?i abilitat? este destul de mare“.?Un rom?n care nu a mai luat niciodat? contact cu sectorul IT poate ajunge specialist ?n sector ?n circa 7 luni, iar una dintre condi?ii ar fi cunoa?terea unui nivel mediu de cunoa?tere a limbii engleze.??Cursurile introductive dureaz? o lun?, cele de baz? ?n care a?ez?m fundament dureaz? 4 luni ?i cele avanaste dureaz? ?nc? 2 luni deci a? lua ?n calcul un parcrus de 7 luni de ?nv??are dac? e?ti chiar de la zero“.?Cu toate acestea, parcursul poate fi diferit ?i poate dura diferit ?n func?ie de persoan? ?i de bagajul de cuno?tin?e pe care acea persoan? ?l avea dinainte.??Nu a? generaliza ca ?i durat?. Am avut o persoan? care lucra ca ?i chelner, terminase facultatea de Chimie ?i a venit la Wantsome s? fac? un site pentru barul ?n care era chelner. A urmat un curs de front-end developer la noi ?i s-a angajat imediat dup? curs. Sunt persoane care se angajeaz? chiar ?n timpul cursului. Cel mai rapid am avut un angajat la cinci s?pt?m?ni de la ?nceputul cursului, ?ns? avea deja anumite no?iuni c?nd a venit la noi. Ea a fost angajat? ?ntr-o companie cu peste 1.000 de angaja?i, iar dup? trei ani de zile este test manager. Ea era tehnician dentar anterior“.?Wantsome a educat de la ?nfiin?are peste 1.000 de speciali?ti IT, ?n contextul ?n care clien?ii companiei vin at?t pe filiera reconversiei profesionale, dar ?i dinspre universit??i, de unde studen?ii vin pentru a dob?ndi mai multe abilit??i practice legate de teoria pe care au ?nv??at-o.?Primul centru educa?ional Wantsome a fost deschis la Ia?i, iar ?n 2019 compania a inaugurat ?i un sediu la Bucure?ti. Extinderea prin loca?ii fizice ar fi continuat cu noi centre ?n Cluj ?i Timi?oara, ?ns? cursurile se desf??oar? online din cauza crizei sanitare. Pe de alt? parte, aceast? evolu?ie a atras at?t cursan?i din afara ??rii, c?t ?i noi mentori.??Putem s? avem cursan?i de oriunde ?i ei pot ?nv??a din confortul casei, dar putem avea ?i mentori ?i s? lucr?m cu cei mai buni IT-i?ti care pot mentora de oriunde. Sunt rom?ni foarte buni pleca?i ?n afar? care ne-au contactat ?i vor s? mentoreze la Wantsome ?i este o oportunitate foarte mare pentru noi“.?De la ?nceputul pandemiei, compania a ?nceput dezvoltarea pe ?nc? dou? direc?ii, ?i-anume cursuri oferite b2b c?tre companii ?i cursuri pentru elevi ?i adolescen?i.?Wantsome a ?nregistrat o cifr? de afaceri de circa 400.000 de euro ?n 2019, iar investi?iile ?n tehnologie ?i dezvoltare se ridic? la 15-20% din cifra de afaceri. Pentru 2020, Iuliana Anton sper? s? realizeze o cifr? de afaceri similar? cu cea de anul trecut.??n prezent, Wantsome are peste 40 de colaboratori care gestioneaz? programele de mentorat, iar echipa se va m?ri ?n continuare, ?n contextul ?n care pia?a de desfacere a continuat s? creasc?.?Care sunt principalele probleme identificate de Wantsome ?n Rom?nia:?? Nu ne place birocra?ia, am digitaliza foarte mult dac? ni s-ar oferi ocazia??Fiscalitatea ridicat???Lipsa infrastructurii educa?ionale * * *DATA CONNECT goes live! Transfer de date intre CLAAS, 365FarmNet si John Deere 02 Noiembrie 2020 Sistemul DataConnect pe baza de cloud care permite transferul de date cu privire la utilaje intre CLAAS, 365FarmNet si John Deere este acum disponibil comercial, urmand ca in viitor sa se alature si alti parteneri. DataConnect asigura transferul de date esentiale ale utilajelor intre diferite platforme, pentru a permite utilizatorilor sa vizualizeze toate informatiile despre flota lor ce include marci multiple in cadrul unei singure platforme de date, la alegerea lor. Anterior, pentru vizualizarea acestor informatii era necesar un efort dublu, utilizand platformele sau portalurile web corespunzatoare, dar separate ale fiecarui producator.Structura acestei noi solutii directe cloud-to-cloud asigura un flux de date continuu si automatizat, fara niciun efort din partea clientului. Transferul de date in timp real permite o imagine de ansamblu, in direct, a intregii flote de utilaje. in plus, DataConnect functioneaza fara componente hardware si software suplimentare si ofera o manipulare sigura a datelor.Datorita acestei abordari noi, clientii pot vizualiza cinci seturi diferite de date ale utilajelor din flota lor:locatia curenta a utilajului;istoricul locatiilor utilajului;nivelul de carburant din rezervor;starea utilajului pe camp;viteza utilajului.Clientii pot alege platforma digitala a companiei pe care prefera sa o utilizeze, pentru a afisa toate datele. Imediat dupa ce sunt conectate, utilajele altor producatori sunt afisate automat. Utilajele fie sunt afisate sub forma de pictograme, in combinatia de culori a marcii respective, fie sunt vizibile pe panoul de informatii al pictogramei. in viitor, se vor alatura alti parteneri si vor fi oferite alte functii. Imaginea 1: Conceptul DataConnect Imaginea 2: Utilajele CLAAS afisate in cadrul Centrului de operatiuni John DeereImaginea 3: Tractor John Deere afisat in cadrul CLAAS TELEMATICS Imaginea 4: Utilaj John Deere afisat in cadrul 365FarmNet? ?* * *Cele mai frecvente neconformit??i ?nt?lnite ?n etichetarea produselor alimentare vor fi prezentate la ESE 2020 By ro.aliment November 2, 2020 Expertiza etichet?rii produselor alimentare este un domeniu pluridisciplinar ?i necesit? abilitatea de interpreta corect prevederile legislative. Particip? la ESE 2020 ?i afl? cum po?i p?stra o imagine de ansamblu asupra tuturor elementelor unei etichete, cum po?i asigura o corect? informare a consumatorului, dar ?i o promovare meritat? a produselor alimentare, prin punerea ?n valoare a calit??ilor acestora.De?i pare dificil de imaginat, exist? gre?eli frecvente pe care operatorii din industria alimentar? le fac ?n etichetarea produselor alimentare puse pe pia?a european?, motiv pentru care din multitudinea cazurilor ?nt?lnite de-a lungul anilor, le vom trece ?n revist? pe cele mai interesante, chiar ?i cele mai amuzante, oferind detalii ?i recomand?ri privind modalita?ile de evitare a acestora.Eticheta unui produs alimentar reprezint?, unul dintre instrumentele care poate diferen?ia ?i influen?a decizia de cump?rare!V? invit?m s? urm?riti aceast? prezentare captivant?, sus?inut? de Giorgiana Jelescu, Managing Director Romania al companiei NSF International ?n ziua de 17 noiembrie ?n cadrul webinarului informativ ESE 2020 !Interactiv chiar ?i ONLINE! Particip?nd la ESE 2020 pute?i afla direct de la exper?ii invita?i CE AVE?I NEVOIE S? ?TI?I, DAR NU V? SPUNE NIMENI!?DORESC S? PARTICIP LA ESE 2020 – FORMULAR DE ?NSCRIEREAlte teme din programul zilei de 17 noiembrie, sunt:Grani?a dintre aditivi ?i adjuvan?ii tehnologici. Ce anume trecem pe etichet?? | Dimitra Papadimitriou EFETCe ?nseamn? natural c?nd ne referim la aditivi ?i arome alimentare, dar ?i?ce presupune omiterea unor substan?e chimice pe lista ingredientelor, cum ar fi adjuvan?ii tehnologici” |Dimitra Papadimitriou EFET Control oficial ANSVSA, clarific?ri ?i exemple concrete | Reprezentant ANSVSAReg UE 775/2018 – clarific?ri ?i exemple concrete | Reprezentant ANSVSAFrauda alimentar? – exemple de spe?e ?ntalnite ?n ultimul an | Reprezentant ANSVSAGr?simile trans produse industrial – reglement?ri care vor intra ?n vigoare ?n aprilie 2021 | Reprezentant ANSVSAFrauda alimentara, spe?e ?ntalnite la nivel mondial, ?n ultimul an | Av. Cesare Varallo Metoda Comisiei UE de evaluare a alimentelor cu standard dublu ?n Europa de Est | Av. Cesare VaralloNeconformit??i int?lnite ?n etichetarea produselor alimentare | Giorgiana Jelescu , NSF Romania“clean label” – cum este perceput acest subiect din perspectiva legisla?iei Uniunii Europene, cerin?ele pe care trebuie s? le ?ntruneasc? un produs??clean label”. Regulamentul european al aditivilor | Dimitra Papadimitriou EFETIn cazul reprezentan?ilor ANSVSA, avem confirmarea de participare, dar nu ?tim ?nc? numele vorbitorilor.Tarife de participare1 zi de seminar = 250 lei, TVA inclus2 zile de seminar = 400 lei, TVA inclus* pentru participarea mai multor persoane din aceiasi companie, va rugam sa ne contactati la office@roaliment.ro, sau la 0744162991.FORMULAR DE ?NSCRIEREDac? sunte?i ?nscris la ESE 2020, NU UITA?I S? TRIMITE?I ?NTREB?RILE LA office@roaliment.ro. * * *PROAQUA Trio. Adjuvantul care aduce bani ?n buzunarul fermierilor! agrointeligenta.ro - 3 noiembrie 2020 de aplicare a produselor de protec?ie a plantelor ?i a ?ngr???mintelor reprezint? o etap? esen?ial? pentru fiecare fermier din Rom?nia. Calitatea apei utilizate pentru preg?tirea solu?iei de lucru trebuie s? fie maxim?, pentru ca erbicidele, insecticidele ?i fungicidele s? aib? efectul scontat.Arnaud Charmetant, administratorul fermei Agricom Borcea, este de 13 ani ?n jude?ul C?l?ra?i, acolo unde administreaz? dou? societ??i, care lucreaz? aproape 14.000 de hectare. Suprafa?a mare aduce ?i un num?r impresionant de folosiri de produse de protec?ie a plantelor. A descoperit produsul Proaqua Trio, de la Agricover, un adjuvant cu rol de corectare a durit??ii ?i pH-ului apei.AVANTAJELE FOLOSIRII PROAQUA TRIO? Reduce tensiunea superficial? a solu?iei;? Previne precipitarea;? Cre?te eficacitatea produselor de protec?ie a plantelor;? Reduce ph-ul solu?iei ?i m?re?te stabilitatea solu?iei de lucru.Proaqua Trio s-a potrivit de minune ?n c?mpurile din Coslogeni, acolo unde sunt probleme mari cu duritatea ?i pH-ul apei. “?nainte de a folosi Proaqua Trio, am f?cut ?i testarea cu alte produse ?i cu sulfatul de amoniu simplu. Ei, rezultatul a fost c?, dup? ce am f?cut amestec ?i test cu 3-4 produse diferite, cel mai eficient produs pentru a sc?dea duritatea apei a fost Proaqua Trio”, a povestit Arnaud Charmetant.Efectele aplic?rii Proaqua Trio s-au observat ?n conturile firmei. “Ne-a ajutat foarte mult s? ?mbun?t??im eficacitatea produselor de protec?ie a plantelor, mai ales a erbicidelor. ?i ne ajut? pe partea economic? s? reducem dozele. Amelior?nd eficacitatea produsului, putem s? folosim doza minim? omologat? a produsului”, a completat fermierul francez.Mai multe detalii despre Proaqua Trio g?si?i pe site-ul .Tot aici descoperi?i datele de contact ale tuturor reprezentan?ilor de v?nz?ri Agricover, care a?teapt? ?ntreb?rile dumneavoastr? despre portofoliul de produse sau pute?i sa lasa?i datele dumneavoastr? ?i un reprezentat Agricover v? va contacta. * * * Senator rom?n: ”Dintr-un sus?in?tor al fermierilor, m-am trezit un sus?in?tor al v?n?torilor!” Angelica Lefter - 3 noiembrie 2020 Din sus?in?tor al fermierilor, m-am trezit peste noapte sus?in?tor al v?n?torilor! Senatorul PMP de Maramure?, Severica Covaciu, ini?iatoare a unor modific?ri din Legea v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006, spune c? a vrut s? fie sus?in?toarea fermierilor p?gubi?i de animalele s?lbatice, ?ns? s-a trezit peste noapte, f?r? voia sa, prin amendamente aduse proiectului s?u, un sus?in?tor al v?n?torilor.?ntr-o informare transmis? Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, Severica Covaciu explic? ?i cum a fost posibil acest lucru ?i men?ine pozi?ia pre?edintelui Rom?niei, Klaus Iohannis, care a sesizat, la data de 27 octombrie 2020, Curtea Constitu?ional? asupra neconstitu?ionalit??ii Legii pentru modificarea ?i completarea Legii v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006.”Am ini?iat aceast? lege pentru a simplifica ?i debirocratiza procedurile de desp?gubire ?n cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice ?i animalelor domestice de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic, precum ?i aprobarea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru v?narea speciilor mistre?, ?acal ?i vulpe ?n cazuri de for?? major? (focare de pest? porcin?, rabie). Camera Deputa?ilor, ?n calitate de Camer? decizional?, a eliminat toate dispozi?iile introduse de mine ?n calitate de ini?iator.Mai mult, a operat modific?ri ce se ?ndep?rteaz? de la obiectul avut ?n vedere de mine ca ini?iator al legii, modific?nd durata stagiului pentru dob?ndirea permisului permanent de v?n?toare ?i introduc?nd un nou mijloc de practicare a v?n?torii, ?i anume cu p?s?ri de prad? aspect ce constituie infrac?iune conform articolului 42 din aceea?i lege a v?n?torii.A?adar am devenit peste noapte, f?r? voia mea, din sus?in?tor al fermierilor sus?in?tor al v?n?torilor. Este ur?t de tot ce au f?cut deputa?ii din comisia de agricultur? ?i mediu, fiind to?i de acord s? elimine toate propunerile mele privind desp?gubirea ?i s? adopte cu unanimitate de voturi facilit??i pentru v?n?tori.Procesul verbal al comisiilor raportoare este public pe site-ul Camerei Deputa?ilor. Pe bun? dreptate, cu argumente clare, pre?edintele a sesizat la CCR neconstitu?ionalitatea legii v?n?torii.Din p?cate, pe fermieri nu-i ajut? cu nimic. Acelea?i proceduri greoaie, agricultori p?gubi?i pu?i pe drumuri, demersuri inutile de cele mai multe ori, a?tept?ri zadarnice, descuraj?ri ?i renun??ri la a mai cultiva p?m?ntul”, a transmis Severica Covaciu, senator PMP de Maramure?. * * *TYTANIT ARMA SECRETA A FERMIERILOR PENTRU PRODUCTII MAI MARI 3 noiembrie 2020 Anii speciali ?n agricultur? cer m?suri speciale, adic? produse care s? ajute culturile s? duc? la bun sf?r?it perioada de vegeta?ie. Stimulatorii de cre?tere sunt tot mai utiliza?i ?n Rom?nia, ?i asta pentru un motiv bine definit: readuc culturile la via?? si ajut? plantele s? treac? cu bine peste factori de stres termic si secet?. Pe pia?a de input-uri din ?ara noastr? este ?i un produs cu o compozi?ie semnificativ? de… titan. Nu este nicio gre?eal?. Tytanit, de la Agricover, este un ?ngr???m?nt foliar cu rol de biostimulator, cu 8.5 g / l de titan. Acest element este folosit de plante pentru a stimula fotosinteza, dezvolt? ?i regenereaz? sistemul radicular al plantelor ?i stimuleaz? acumularea carbohidra?ilor.Ce efecte are aplicarea Tytanit?Acest produs m?re?te ritmul de absorb?ie a nutrien?ilor, intensific? fotosinteza, asigur? o dezvoltare puternic? a sistemului radicular ?i influen?eaz? pozitiv regenerarea plantelor dup? perioade de stres, cum ar fi stresul hidric sau diverse boli.Fermierul Marius U?an a folosit Tytanit de la Agricover. Are 14 ani de agricultur? ?i urm?re?te tot ce este nou ?n pia?? iar anul acesta a testat produsul Tytanit at?t la culturile de prim?var? cat ?i la cele de toamn?. Ce influen?? a avut produsul asupra culturilor din ferm??“Tytanit a ?inut planta mai mult timp verde,culturile au trecut cu brio peste toate momentele de stress termic ?i pedologic care au fost anul acesta. La floarea-soarelui sper la 2800-3000 kg pe hectar. La orz am f?cut ?n jur de 8000 kg / ha, la gr?u m-am ?nchis cu o produc?ie medie de peste 8000 kg / ha, la gr?ul Avenue. La rapi??, am avut o produc?ie de peste 4 tone / ha”, a m?rturisit Marius U?an la mijlocul lunii August.Doza recomandat? de speciali?tii Agricover este de 0.2-0.4 litri pe hectar, ?ntr-o solu?ie de lucru de 200-300 litri / ha. Pentru mai multe detalii despre Tytanit intra?i pe site-ul . Acolo se g?sesc ?i datele de contact ale reprezentan?ilor zonali ?ai Agricover, care au r?spunsuri la toate ?ntreb?rile dumneavoastr? despre produsul Tytanit cat si despre portofoliul de produse Agricover. * * *Ferme vegetale ?i zootehnice ale USAMV Cluj-Napoca, certificate BIO Revista Fermierului Mar?i, 03 Noiembrie 2020 Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Cluj-Napoca a ob?inut Certificarea Bio pentru culturile ?i animalele din fermele proprii, precum ?i pentru produse derivate.USAMV Cluj-Napoca exploateaz? peste 970 hectare de teren agricol ?n cele patru ferme proprii, Sta?iunea Cojocna, Sta?iunea de Cercetare Horticol? (SCH), Sta?iunea Jucu (jude?ul Cluj) ?i Sta?iunea viticol? Apoldia Maior (Apoldu de Sus, jude?ul Sibiu).Pentru o suprafa?? de circa 500 de hectare de culturi agricole (gr?u, porumb, floarea-soarelui, plante furajere), USAMV Cluj-Napoca a realizat, ?ncep?nd cu anul 2017, toate procedurile pentru reconversia acestora la agricultur? ecologic? (494,68 ha), iar recent a ob?inut Certificarea acestor culturi ca produse organice. Alte 174,05 hectare se afl? ?n al treilea an de conversie (pentru pomii fructiferi se va ob?ine Certificarea de culturi ecologice ?n anul 2021).?n privin?a animalelor de?inute ?n cadrul Sta?iunii Cojocna s-a ob?inut Certificarea de produse ecologice pentru toate bovinele ?i ovinele (261 bovine ?i 837 ovine). Astfel, laptele crud de vac? ?i cel de oaie vor purta sigla ?i denumirea de ?Produs ecologic”, precum ?i produsele derivate din lapte de vac? (telemea, ca?, br?nz? burduf ?i iaurt). De asemenea, din cele peste o sut? de tone recoltate anul acesta, universitatea va scoate pe pia?? un alt produs ob?inut din culturile agricole, respectiv uleiul din floarea-soarelui BIO, presat la rece. Toate aceste produse se vor g?si spre v?nzare la magazinele universit??ii din Cluj-Napoca, precum ?i la magazinele colaboratorilor universit??ii.??n anul 2017, USAMV Cluj-Napoca ?i-a stabilit noua strategie de dezvoltare a sta?iunilor didactice ?i eperimentale aflate ?n subordine. Unul dintre obiectivele prioritare stabilite este implementarea conceptului prin care am ?ncercat s? realiz?m, pe l?ng? produc?ie, procesarea ?i comercializarea tuturor produselor ob?inute ?n fermele universit??ii. Un alt obiectiv strategic a fost implementarea sistemului de agricultura ecologic?. Dup? trei ani de investi?ii ?n infrastructur? ?i ?n utilajele din cadrul fermelor, am reu?it s? facem dovada c? am implementat cele mai bune practici de mediu, precum ?i c? am aplicat standardele necesare privind bun?starea animalelor. ?n urma acestui amplu proces de reconversie ?i dezvoltare, studen?ii no?tri dob?ndesc competen?ele practice necesare prin partciparea la toate activit??ile necesare produc?iei, proces?rii ?i comercializ?rii de produse alimentare Bio. Aceast? certificare este doar r?splata eforturilor depuse pe parcursul ultimilor ani”, a precizat directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, ec. dr. Lucian Na?.Potrivit Ministerului Agriculturii (MADR), termenul de ?Agricultur? ecologic?” este protejat ?i atribuit Rom?niei de c?tre UE, pentru definirea acestui sistem de agricultur?, fiind similar cu termenii ?Agricultur? organic?” sau ?Agricultur? biologic?”, termeni utiliza?i ?n alte state membre. Rolul sistemului de agricultur? ecologic? este de a produce hran? mai curat?, mai potrivit? metabolismului uman, ?n deplin? corela?ie cu conservarea ?i dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agroalimentare proaspete ?i autentice, care s? respecte factorii naturali ?i de mediu.Astfel, ?n perioda de produc?ie la ferm? se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri ?i derivatele acestora), a fertilizan?ilor ?i pesticidelor de sintez?, a stimulatorilor ?i regulatorilor de cre?tere, hormonilor, antibioticelor etc. Mai mult, ?n etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substan?elor complementare ?i a substan?elor chimice de sintez? pentru prepararea alimentelor ecologice. * * *NHR Agropartners a ?nceput construc?ia unei noi filiale ?n jude?ul Constan?a Revista Fermierului Luni, 02 Noiembrie 2020 La doar 3 km de sediul actualei filiale din jude?ul Constan?a, ast?zi, 2 noiembrie 2020, NHR Agropartners a organizat ceremonia de ?ncepere a construc?iei pentru o nou? filial?. ?n prezen?a membrilor din comitetul de conducere, Anamaria Damian - director general, Florin Neac?u - director general adjunct ?i R?zvan Stanca - director filial? NHR Agropartners, echipa constructorului a dat startul oficial de ?ncepere a proiectului. ??n ciuda situa?iei provocatoare ?n care ne afl?m, NHR Agropartners continu? planurile ambi?ioase de extindere, iar noua filial? urmeaz? s? se deschid? publicului peste aproximativ opt luni”, a precizat directorul general al companiei, Anamaria Damian.Locul unde se va construi noua filial? se afl? ?n localitatea const?n?ean? Ovidiu, pe drumul jude?ean DJ 228, A190/3, ?i ?nsumeaz? 30.000 mp dintre care 5.250 mp vor fi amenaja?i, iar restul urm?nd a deservi test?rii ?i regl?rii utilajelor agricole. Se construiesc dou? cl?diri care vor cuprinde spa?ii ample de birouri, depozit generos de piese de schimb ?i atelier repara?ii utilaje agricole. Atelierul de repara?ii va cuprinde ?ase posturi de lucru unde pot fi reparate simultan p?n? la patru tractoare ?i o combin? de cereale. Filiala va beneficia de un spa?iu generos de expunere a utilajelor, unde vor fi prezentate inova?iile ?n domeniu.Investi?ia total? se ridic? la 1,3 milioane de euro, ?n afara terenului cump?rat acum ceva timp, iar filiala este planificat? a se da ?n func?iune ?n a doua jum?tate a anului 2021.Investi?ia planificat? pentru anul acesta a devenit necesar?, av?nd ?n vedere poten?ialul agricol al zonei ?i num?rul clien?ilor din zon?. Extinderea filialei actuale nu a fost posibil? din cauza lipsei de spa?iu. Singura solu?ie pentru extinderea ?i modernizarea filialei din jude?ul Constan?a a fost g?sirea unei noi loca?ii ?i construirea unei noi filiale.Prin punerea pietrei de temelie pentru noua filial? NHR Agropartners din jude?ul Constan?a, compania continu? planul de acoperire c?t mai bine ?i eficient a zonelor cu poten?ial agricol din Rom?nia.??n construc?ia noii filiale, o mare importan?? este acordat? arhitecturii moderne cu spa?ii verzi generoase ?i utilizarea metalului ?i sticlei ca materiale de construc?ie. ?n noua filial?, vor fi prezente spa?ii generoase ?i moderne unde activit??ile se pot desf??ura cu rapiditate ?i u?urint?. O aten?ie deosebit? va fi acordat? cre?terii calit??ii serviciilor post-v?nzare, un mediu de lucru ergonomic pentru angaja?i ?i o cl?dire modern?. Investi?ia de 1,3 de milioane euro reprezint? o etap? planificat? cu grij? pe drumul c?tre un succes suplimentar pentru NHR Agropartners”, a ar?tat Anamaria Damian.Dealerul de utilaje agricole NHR Agropartners, de 20 de ani pe pia?a rom?neasc?, are ?n prezent 13 filiale cu peste 230 de angaja?i dedica?i la nivel na?ional, dintre care peste 120 de angaja?i ?n departamentul tehnic, cu o gam? de utilaje agricole de ?nalt? tehnologie ?i cu misiunea de a fi partenerul de ?ncredere al fermierilor.Noua filial? va veni ?n sprijinul fermierilor din jude?ele Constan?a ?i Tulcea cu servicii ?i produse de ?nalt? calitate ?ntr-un mediu primitor. * * *Vinul de azi: Cava Pere Ventura Tresor Brut Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Pere Ventura a ?nfiin?at crama cu acela?i nume ?n 1992, dedicand-o str?mo?ilor s?i, familia sa fiind una preocupat? de domeniul viticol ?nc? din secolul 19. Recomandarea noastr? de ast?zi, Cava Pere Ventura Tresor Brut, este un vin galben cu tente verzui, realizat din soiurile de struguri Xarel-lo, Macabeo ?i Parellada. Olfactiv, vinul cucere?te prin notele de m?r verde ?i l?m?i, ?n vreme ce pe palat, vinul are o aciditate discret?, proasp?t? ?i aduce ?n prim plan arome de l?m?ie ?i grapefruit. Savura?i acest vin la 7-8 grade Celsius, al?turi de preparate din pe?te, fructe de mare la gr?tar, stridii sau diverse aperitive. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro Senzori spectrali: cat de utili sunt in planificarea fertilizarii solului si plantelor? Agroromania.ro03 Nov. 2020 Eficientizare utilizarii azotului in fertilizare este o cerinta stricta pentru obtinerea de culturi ecologice si eficiente din punct de vedere economic.Cantitatea de azot accesibila plantelor in sol este puternic influentata in fiecare an de conditiile meteorologice. De fapt, cantitatea poate fi evaluata corect doar in timpul vegetatiei culturii. Astfel, doar prin fractionarea cantitatii de azot in mai multe aplicari este posibila o ajustarea cu precizie a necesarul de azot in functie de cerintele culturii, de exemplu la graului de toamna .Dar de unde stie un fermier cat de mult azot au absorbit plantele? Si cat ar trebui sa mai fertilizeze??Cu ajutorul senzorilor avem un raspuns clar?Senzorii spectrali masoara radiatiile electromagnetice reflectate de foliajul plantelor. Asa cum indica si ilustratia , in spectrul de lumina vizibila (400 - 700 nanometri), plantele sanatoase, care sunt bine fertilizate cu azot, emit o cantitate mai mica de radiatii si prin urmare au o culoare mai inchisa. Inversul acestei situatii poate fi observat cu ajutorul radiatiilor din spectrul infrarosu: in acest caz, senzorii optici masoara o cantitate cu atat mai mare de radiatii cu cat pe aceste suprafete se afla mai multa biomasa (masa vegetala, foliaj). Continutul de clorofila si biomasa permit calcularea cu precizie suficient de mare a cantitatii de azot adsorbite de plante.?Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:Obtine profit de 3 000 de euro pe luna cu propria ta covrigarie Cate covrigarii intalnesti in drumul tau spre serviciu Numai in zona centrului vechi din capitala sunt vreo 10 Si numarul lor este in crestere Daca esti un pic atent aproape fiecare covrigarie are clienti care stau la coada asteptand sa cumpere covrigi calzi Te-ai intrebat de...Acuratetea sistemelor de masurare?Prin masurarea nivelului actual de aprovizionare cu azot a plantelor poate fi determinata cantitatea suplimentara de ingrasamant necesara pentru fiecare cultura in parte, prin metode care ar trebui sa devina in viitor o buna practica agricola : de exemplu dispozitivele portabile de masurare simple ca N-Pilot? (Borealis L.A.T), la un pret de 2.500 €, si pana la cele care functioneaza pe principiul masurarii si aplicarii complet automatizate, ISARIA? (Fritzmeier/Claas) sau N-Sensor? (Agricon/Yara), la un pret de aproximativ 30.000 €. Acestea sunt solutii tehnice pe care le au la dispozitie fermierii in momentul de fata pentru culturile de cereale si rapita si care ofera recomandari specifice conditiilor din camp dupa doar 10-15 minute sau in cazul solutiilor mai scumpe, pot asigura o fertilizare variabila pe aceeasi parcela. Sistemele calibrate pentru continutul de clorofila si biomasa lucreaza conform principiului: ,,intreaba planta de cat azot are nevoie’’ si permite fermierului sa ia decizii imediate in materie de fertilizare cu azot, o abordare cu totul diferita fata de recomandarile aproximative sau in medie dupa analize de sol.?Avantajele oferite de aceste sisteme?Testele efectuate pe camp pentru graul de toamna arata ca senzorii recunosc necesarul de azot si reactioneaza in consecinta in ceea ce priveste nivelul de fertilizare si distributia acestuia. In cadrul unui experiment al Camerei de agricultura din Renania de Nord-Westfalia, fertilizarea graului a fost efectuata cu cantitatea maxima permisa in conformitate cu Ordonanta pentru ingrasaminte, de 192 kg N/ha (max. DüVO); in plus, fertilizarea a fost efectuata conform recomandarii N-Pilot. Dispozitivul cu senzori portabil a recomandat doar 150 kg de N/ha datorita conditiilor specifice locatiei, economisind astfel o cantitate de ingrasamant de 42 kg N/ha. Productia de 10,7 t/ha a fost aproape aceeasi cu cea a variantei cu cantitatea maxima de N aplicata (10,8 t/ha). De asemenea, continutul de proteine ?? de 13,7% difera foarte putin de varianta cu cantitatea maxima permisa de azot (14%). In cadrul acestui studiu la varianta fertilizata conform N-Pilot, s-a economisit suma de 20 EUR/ha. Astfel costul dispozitivului s-a amortizat deja prin masuratori efectuate pe 250 ha de grau (Fig. 1).?Fig. 1: Avantajul fertilizarii conform recomandarilor N-Pilot comparativ cu o schema de fertilizare fixa ??(cantitate maxima permisa conform Ordonantei pentru ingrasaminte); Studiu Borealis L.A.T, 2018.Sistemele bazate pe senzori au un potential semnificativ mai mare de a evalua cu precizie eliberarea de azot din ingrasaminte organice. Conform experientei Universitatii Tehnice din München, acest lucru poate imbunatati eficienta utilizarii azotului cu 20 pana la 30 kg pe hectar.?Primele dispozitive de masurare a continutului de clorofila au inceput sa fie utilizate pe o scara mai larga la sfarsitul anilor '90. Borealis L.A.T ofera in prezent dispozitivul N-Pilot nou dezvoltat. Pentru ca fermierii sa poata masura necesarul de ingrasaminte pentru a doua si a treia fertilizare cu azot din primavara, trebuie sa creeze o zona de referinta/calibrare in timpul primei fertilizari cu azot din primavara imediat dupa perioada de iarna (sau cu minim 10 zile inainte de a doua fertilizare din primavara si efectuarea masuratorilor), iar N-Pilot trebuie sa fie calibrat pentru soiul si locatia respectiva.?Zona de referinta este creata prin fertilizarea cu 50 kg N/ha in plus fata de cantitatea utilizata uzual, pe o latime de imprastiere si o lungime de 30-50 m (de exemplu: fertilizare uzuala cu 50 kg de azot, respectiv 100 kg de azot in zona de referinta), astfel plantele din zona de referinta/calibrare sunt saturate cu azot.?Borealis L.A.T * * *Oros Cornado: tocare eficient?, pierderi minime Violeta M?? 03 noiembrie 2020 Raport calitate-pre? foarte bun, pierderi aproape inexistente ?i o tocare excelent? a plantelor. Acestea sunt principalele atuuri ale echipamentului de recoltat porumb Oros Cornado. La jum?tatea lunii septembrie, mai mul?i fermieri din Dobrogea s-au str?ns la baza de exploatare cereale a fermei Fruitville Group din comuna Cogealac, jud.Constan?a, ca s? vad? direct ?n c?mp cum lucreaz? ?i care sunt avantajele echipamentului de recoltat porumb Oros Cornado, produs de divizia Oros a grupului Linamar din Canada. Fruitville Group SRL exploateaz? ?n jur de 1.800 ha. Pe jum?tate din suprafa?? sunt ?ns?m?n?ate anual cereale p?ioase - gr?u ?i orz, iar pe cealalt? jum?tate, porumb ?i floarea-soarelui - pe c?te 200-300 ha fiecare, n?ut - pe cca. 200 ha ?i maz?re furajer?.Floarea-soarelui de pe toat? suprafa?a (220 ha) ?i o parte din porumb au fost recoltate, anul acesta, cu un echipament Oros Cornado pe 8 r?nduri, cu distan?a ?ntre r?nduri de 70 cm, cump?rat special pentru campania din aceast? toamn?.?ELIMIN? TRECEREA CU TOC?TORAidin Ali, directorul Fruitville Group SRL, spune c? headerul Oros Cornado a fost testat ?n ferm? ?nc? de anul trecut, a?a c? a decis achizi?ia ?n deplin? cuno?tin?? de cauz? ?i ar recomanda echipamentul ?i altor fermieri. ?Este un echipament de ultim? genera?ie, care se preteaz? foarte bine cu combina Claas Tucano 450 cu care l-am folosit la recoltat. Raportul calitate-pre? este foarte bun, pierderile sunt aproape inexistente, iar pentru noi mai este un avantaj: felul ?n care r?m?ne miri?tea dup? recoltat. E important c?t de curat las? terenul ?i c?t de jos taie plantele. Dup? ce recoltezi cu Oros, nu mai ai nevoie s? intri cu toc?torul. Noi aplic?m de mul?i ani tehnologia no-till, conservativ? pentru sol, nuar?m, nu discuim, ?i este important c? nu mai trebuie s? facem o trecere cu toc?torul, ci putem intra direct la sem?nat”, afirm?, mul?umit, Aidin Ali.?MIRI?TE CURAT?: DIFEREN?E VIZIBILE ?N C?MPAnul trecut, tot unul secetos ?n jude?ulConstan?a, produc?ia medie de porumb ?n ferma Fruitville Group a fost de 7 tone/ha. Anul acesta, seceta a fost mult mai grav?. Aidin Ali sper? ?ns? la 5-6 tone de porumb pe hectar.Spune c? nu vrea s? se laude, ci doar s? sublinieze c?, ?n ciuda condi?iilor vitrege dintr-un an secetos ca 2020, ?noi am avut, totu?i, porumb, datorit? tehnologiei pe care o folosim. Acesta este unul dintre avantajele tehnologiei no-till”. Foto:?Trecere cu header OROS Cornado?Ferma Fruitville folose?te o tehnologie conservativ?, ei nu doresc s? ac?ioneze at?t de mult asupra solului. Cu headerul Oros Cornado, oferim o tocare foarte bun?, ceea ce faciliteaz? aceast? modalitate de lucru la porumb”, adaug? Florin Constantinescu, manager produs Oros.Diferen?ele de calitate ?n ceea ce prive?te tocarea plantelor au fost u?or de observat ?n c?mp, pe dou? parcele al?turate: pe o parcel? porumbul a fost recoltat cu Oros Cornado, iar pe cealalt?, cu un alt echipament, de la un alt produc?tor ?i de genera?ie mai veche. TRANSMISIE MODERN?, ?NTRE?INERE MINIM??Echipamentul de recoltat Oros Cornado este adaptabil la orice fel de combin?, iar viteza de lucru poate merge p?n? la 12-13 km pe or?”, mai spune Florin Constantinescu.Un alt aspect important este faptul c? ?ntre?inerea echipamentului este minim?, datorit? transmisiei moderne, prin intermediul unor reductoare cu cardane ?ntre ele, ceea ce elimin? ?ntre?inerile zilnice care trebuiesc realizate la alte echipamente de recoltat ?clasice”. OROS CORNADO: 6-16 R?NDURI, 50-90 CM ?NTRE R?NDURIEchipamentele de recoltat porumb Oros Cornado pot fi cu cadru fix - cu 6, 8 sau 12 r?nduri, sau cu cadru pliabil - cu 6, 8, 12 sau 16 r?nduri, iar distan?ele ?ntre r?nduri sunt de la 50 cm la 90 cm.Cu c?rucioare de transport tot de la Oros, ?i echipamentele de 8 sau 12 r?nduri pot fi transportate, f?r? probleme, pe drumurile publice.Echipamentele de recoltat Oros Cornado sunt disponibile ?n Rom?nia prin mai mul?i distribuitori, care le ofer? fermierilor at?t instalare, c?t ?i service ?i piese de schimb. ?Oferim 12 luni garan?ie la piesele de schimb, precum ?i suport tehnic distribuitorilor, atunci c?nd este necesar”, mai spune reprezentantul produc?torului. ? Aidin Ali (stg.) ?i Florin Constantinescu (dr.)Unul din principalele atuuri ale echipamentului de recoltat porumb Oros Cornado este tocarea excelent?, una din cele mai bune toc?ri de pe pia??, ?i aproape inexisten?a pierderilor ?n cursul recolt?rii -?FLORIN CONSTANTINESCU,?manager produs OrosECHIPAMENT DE RECOLTAT PORUMB OROS CORNADO 8R, 70CM +QSADemonstra?ia din ferma Fruitville din jud. Constan?a a fost realizat? cu un header Oros Cornado pe 8 r?nduri, cu distan?a ?ntre r?nduri de 70 cm, care poate fi folosit la recoltat at?t floarea-soarelui, c?t ?i porumb.? Toc?tor rotativ de tulpini;? Tamburi cu c?te 4 cu?ite fiecare, care trag tulpinile c?tre toc?torul rotativ;? Transmisie cu reductoare ?i cardane ?ntre reductoare, ambreiaje pentru fiecare sec?ie de recoltat, pentru protejarea transmisiei;? Cu?itele au durat? mare de utilizare, datorit? tratamentelor termice ?i a ?nc?rc?rii cu carburi metalice;? Carcasele reductoarelor ?i a cutiilor de viteze sunt din aluminiu, ceea ce reduce greutatea echipamentului ?i, implicit, scade consumul de combustibil al combinei;? Viteza maxim? de recoltare: 12-13 km/h;? Kit special pentru floarea-soarelui;? Accesorii: protec?ii pentru anvelope - foarte utile la recoltat porumbul, kit electric sau hidraulic pentru reglarea pl?cilor distan?iere, extensii laterale - utile pentru eliminarea pierderilor ?n cazul recolt?rii porumbului ?nalt;? Culoarea echipamentului poate fi ?n ton cu cea a combinei (gratuit).? * * *Produc?torul semin?elor Elmas a v?ndut bonduri de 4 mil. lei, la o dob?nd? de 9% pe an ?i maturitate de 3 ani. BRK Financial Group, ales intermediary Tibi Oprea 03.11.2020, Compania Golden Foods Snacks, care produce, ambaleaz? ?i distribuie semin?e de floarea-soarelui, arahide, alune sub brandul Elmas, a anun?at mar?i sear? la Burs? c? a ?ncheiat cu success o nou? ofert? de obliga?iuni corporative derulat? prin BRK Financial Group ?n calitate de intermediar, atr?g?nd astfel 4 milioane de lei de la investitori.ZF a scris la jum?tatea lunii octombrie c? societatea va apela din nou la pia?a de capital pentru o emisiune de obliga?iuni, precedenta fiind ?n iarna anului 2019, pentru extinderea gamei de produse ?i reducerea cheltuielilor cu chiria.?n cadrul plasamentului privat care s-a derulat la jum?tatea lunii octombrie, s-au subscris un num?r de 40.000 obliga?iuni ?n valoare de 4 milioane de lei, cu o dob?nd? anual? de 9% ?i maturitate de 3 ani.Obliga?iunile pe care ar urma s? le listeze ?n perioada urm?toarea Golden Food nu sunt garantate, spre deosebire de cele din 2019 care au marca Elmas ca ipotec?, iar compania s-a angajat s? nu distribuie dividende c?tre ac?ionari at?t timp c?t exist? obliga?iuni care nu au fost ?nc? r?scump?rate.Golden Foods este controlat? ?n propor?ie de de 55,8% de GF Holdings Limited ?n timp ce Golden Brands Limited are 44,2%. Ambii ac?ionari sunt ?nregistra?i ?n Cipru, potrivit datelor de la Confidas.pania a ?ncheiat anul 2019 cu afaceri de 53,4 mil. lei, plus 15,5% fa?? de anul precedent, ?i un profit net de 394.300 de lei, ?n sc?dere cu 69%, arat? datele de la Ministerul Finan?elor. Compania avea 109 angaja?i la final de 2019. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download