Apar-romania.ro



Stiri, 21 iulie 2021 Cursul de schimb 21.07.2021 1 EUR4.92471 USD4.1843Prognoza meteo: Vremea se schimb? radical. Ce fenomene ne a?teapt? 21 iulie 2021, 07:42 de Ionela St?nil? Vremea rea pune st?p?nire pe Rom?nia. Ploi toren?iale, desc?rc?ri electrice ?i grindin? anun?? meteorologii. Vestea bun? este legat? de faptul c? se mai r?core?te, de joi fiind a?teptate temperaturi sub normele climatologiceMiercuri, 21 iulie, conform Administra?iei Na?ionale de Meteorologie(ANM), vremea va fi ?n general instabil? ?n zonele de deal ?i de munte, local ?n Muntenia, Moldova ?i Transilvania ?i izolat ?n restul teritoriului. Vor fi ?nnor?ri temporar acccentuate ?i, mai ales ?n cursul zilei, averse ce pot avea ?i caracter toren?ial, desc?rc?ri electrice ?i condi?ii de grindin?. V?ntul va sufla moderat, cu intensific?ri ?n majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari ?n zona montan? ?nalt?, ?n est ?i ?n sud-vestul extrem. Temperaturile maxime, ?n general sub normele perioadei mai ales ?n jum?tatea de nord a ??rii, se vor ?ncadra ?ntre 22…23 de grade ?n nordul Moldovei ?i ?n depresiunile din estul Transilvaniei ?i 32 de grade ?n Lunca Dun?rii, iar cele minime vor fi cuprinse, ?n general, ?ntre 10 ?i 18 grade. ?n Bucure?ti, vremea va fi ?n general instabil?. Cerul va avea ?nnor?ri temporar mai accentuate ziua, c?nd vor fi averse ?i desc?rc?ri electrice, apoi va deveni variabil. V?ntul va sufla ?n general moderat. Temperatura maxim?, apropiat? de norma climatologic? a perioadei, va fi de 29…30 de grade, iar cea minim? de 15…17 grade. Joi, vremea va fi ?n general frumoas?, iar ?n cea mai mare parte a ??rii valorile termice se vor situa u?or sub mediile multianuale. Conform ANM, cerul va fi variabil ?i doar pe arii restr?nse, mai ales ?n zona de munte ?i ?n regiunile extracarpatice, vor mai fi ploi de scurt? durat? ?i, posibil, desc?rc?ri electrice. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu unele intensific?ri la munte, iar ziua ?i ?n est. Temperaturile maxime se vor ?ncadra, ?n general, ?ntre 24 ?i 30 de grade, cu cele mai ridicate valori ?n Lunca Dun?rii, iar cele minime vor fi cuprinse ?ntre 9 grade ?n depresiuni ?i 20 de grade pe litoral. ?n Bucure?ti, cerul va fi variabil, favorabil trec?tor, mai ales dup?-amiaza, ploii de scurt? durat?. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? va fi de 28…29 de grade, iar cea minim? de 16…18 grade. ?n weekend, valorile termice se vor situa u?or sub normele climatologice, apoi se va ?nc?lzi u?or. Probabilitatea pentru ploi de scurt? durat? va fi mai mare ?n zona montan?, iar spre sf?r?itul intervalului instabilitatea atmosferic? se va accentua ?i ?n regiunile vestice. Prognozele ANM pentru starea culturilor agricole ?n perioada 21-27 iulie , 21 iulie 2021 , Ciprian VoineaIat? care este starea culturilor agricole din ?ar?, conform prognozei agrometeorologice pentru intervalul 21-27 iulie, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM)!Deficite de umiditate ?n sol – ?nsemn?nd secet? pedologic? moderat? – se vor ?nregistra, local, ?n sudul, sud-vestul, centrul ?i estul Olteniei, nordul, nord-vestul ?i nord-estul Banatului, sudul ?i sud-vestul Munteniei, sudul ?i izolat vestul Cri?anei, sudul, estul ?i nord-estul Moldovei, estul Transilvaniei, nord-vestul Maramure?ului, se arat? prognoza ANM, remis? AGERPRES.De asemenea, ca urmare a temperaturilor maxime ridicate din aer situate peste limitele biologice critice de rezisten?? a plantelor (30 – 32 grade Celsius), asociate cu deficitele de ap? ?n sol din sudul-vestul ?i vestul ??rii, vom asista la fenomenul de ofilire temporar? ?i r?sucire a aparatului foliar ?n orele de amiaz?, ?ng?lbenirea ?i/sau uscarea prematur? a frunzelor bazale, precum ?i for??ri stadiale.Speciali?tii ANM arat? c? pe suprafe?ele cu o bun? aprovizionare cu ap? ?n sol, procesele de cre?tere ?i dezvoltare la toate speciile se vor desf??ura pe ansamblu normal, acestea fiind chiar intensificate.?n privin?a gr?ului de toamn? ?nfiin?at ?n perioada optim?, analiza ANM arat? c? va fi posibil? finalizarea lucr?rilor de recoltare ?i ?n regiunile agricole din jum?tatea de nord a ??rii. De asemenea, ?n culturile ?nt?rziate fenologic se va putea definitiva maturitatea cear? (100%), plantele afl?ndu-se predominant ?n faza de maturitate deplin? (10-100%) ?i recoltare.La r?ndul s?u, rapi?a se va recolta pe ultimele suprafe?e, la nivelul ?ntregii ??ri.Conform prognozei ANM, ?n func?ie de data sem?natului, floarea-soarelui ??i va finaliza formarea capitulului (90-100%), continu?ndu-se totodat? ?nflorirea ?i maturitatea ?n cear? (10-100%), pe aproape ?ntreg teritoriul.?n cultura de porumb neirigat, pe profilul de sol 0-100 cm, rezerva de ap? ?n cultura de porumb neirigat, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisf?c?toare, apropiate de optim ?i izolat optime, ?n aproape toat? ?ara.Astfel, la cultura de porumb se vor ?nregistra formarea paniculului (40-100%), ?nflorirea ?i m?t?sirea (20-100%), precum ?i local, ?nceputul maturit??ii ?n lapte (10-30%), ?ndeosebi la hibrizii extratimpurii ?i timpurii.Sfecla de zah?r se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar, alungirea/?ngro?area axei hipocotile (30-100%), iar cartoful pentru consum, la cre?terea l?starilor laterali, formarea ?i dezvoltarea tuberculilor (40-100%).Pomii fructiferi ??i vor continua ?nfrunzirea, cre?terea/coacerea rodului, dezvoltarea mugurelui terminal, acumularea zaharurilor ?n fructe la soiurile de consum ?i recoltarea la cais, piersic, prun, m?r, p?r. ?n cea mai mare parte a podgoriilor, la vi?a-de-vie se vor semnala cre?terea frunzelor/l?starilor, iar la speciile extra timpurii ?i timpurii de mas?, cre?terea boabelor.Analiza speciali?tilor ANM arat? c?, pe ansamblu, lucr?rile agricole de sezon, cum ar fi fertiliz?ri, erbicid?ri, pra?ile manual sau mecanice, tratamente fitosanitare, recoltare etc., se vor desf??ura normal.Potrivit sursei citate, ?n perioada 21 – 27 iulie, va predomina un regim termic al aerului pe ansamblu normal la nivelul ?ntregii ??ri.Astfel, temperatura medie diurn? a aerului va fi cuprins? ?ntre 15- 26 grade Celsius, valori apropiate de mediile climatologice ?n majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maxim? a aerului se va ?ncadra ?ntre 19 – 32 grade Celsius, pe aproape ?ntreg teritoriul, iar cea minim? se va situa ?ntre 10 – 19 grade Celsius, ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?, valori mai sc?zute fiind posibile ?n depresiuni. Din punct de vedere pluviometric, se prognozeaz? ploi locale sub form? de avers?, dar ?i toren?iale, fiind ?nso?ite de desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri ale v?ntului cu aspect de vijelie.Totodat?, cantit??ile de ap? pot fi mai ?nsemnate, iar izolat, vor fi condi?ii de producere a grindinei.APIA si SUBVENTIIAPIA:Peste 14.200 de fermieri au cerut sus?inere pentru produc?ia de legume ?n spa?ii protejate , iar suprafa?a solicitat? a dep??it 1.500 de hectare G.B , Miscellanea / 21 iuliePotrivit unui comunicat al APIA, pe 20 iulie 2021 s-a ?ncheiat perioada de depunere a cererilor de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate, fiind depuse 14.239 cereri pentru o suprafa?? solicitat? de 1.532,28 hectare. Dup? etapa de primire a cererilor, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii acestora, APIA realizeaz? controale administrative pentru toate cererile depuse."Conform HG nr. 651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, dup? depunerea notific?rii cu 10 zile calendaristice ?nainte de ?nceperea valorific?rii produc?iei, APIA efectueaz? verific?ri pe teren privind existen?a suprafe?elor ?i a culturilor declarate, iar reprezentan?ii Direc?iilor Agricole Jude?ene realizeaz? evaluarea produc?iei de legume ?nainte de recoltare", se men?ioneaz? ?n comunicat.Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.?n urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc ?n sistemul informatic al APIA ?i, ?n func?ie de datele operate ?i verificate ?n aplica?ia informatic?, sistemul calculeaz? automat pentru fiecare beneficiar suma la care are dreptul solicitantul, av?nd ?n vedere ajutoarele de minimis ?ncasate; suma cuvenit?, cu respectarea principalelor condi?iilor prev?zute de legisla?ia ?n vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultur?/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei.Jude?ul cu cei mai mul?i fermieri care vor ?ncasa ajutorul de minimis APIA la legume! Agroinfo, 21 iulie 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a anun?at ast?zi c? a ?ncheiat campania de primire a cererilor pentru ajutorul de minimis, pentru acest an,?de 2.000 de euro/beneficiar/1.000 mp cultiva?i cu legume ?n spa?ii protejate. Cei mai mul?i fermieri care?vor?lua?aceast? nou? subven?ie sunt din jude?ul Olt. De aici s-au depus la APIA 4.500 de cereri pentru o suprafa?? de 465,96 hectare.Lista cu fermierii din fiecare jude? care cer ajutorul de minimis la legume:?n total, au depus cereri pentru ajutorul de minimis legume 14.239 de?fermieri pentru o suprafa?? de 1532.28 hectare. CITE?TE AICI COMUNICATUL APIA DE AST?ZI!Anun? APIA de AST?ZI! Agroinfo , 21 iulie 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? ?n data de 20 iulie 2021, s-a ?ncheiat perioada de depunere a cererilor de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate, fiind depuse un num?r de 14.239 cereri pentru o suprafa?? solicitat? de 1532,28 hectare. (?n Anex? reg?si?i situa?ia cererilor depuse pe fiecare jude? ?n parte ?i suprafa?a solicitat?).Conform legisla?iei ?n vigoare, dup? etapa de primire a cererilor, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii acestora,?APIA realizeaz??controale administrative pentru un procent de 100% din cererile depuse, precizeaz? APIA ?ntr-un comunicat transmis ast?zi pentru Agroinfo.Conform HG nr.651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, dup? depunerea notific?rii cu 10 zile calendaristice ?nainte de ?nceperea valorific?rii produc?iei, APIA efectueaz? verific?ri pe teren privind existen?a suprafe?elor ?i a culturilor declarate, iar reprezentan?ii Direc?iilor Agricole Jude?ene realizeaz? evaluarea produc?iei de legume ?nainte de recoltare.VEZI AICI LISTA CU FERMIERII DIN FIECARE JUDE? CARE CER ACEAST? SUBVEN?IE APIA!Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie – 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.?n urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc ?n sistemul informatic al APIA ?i ?n func?ie de datele operate ?i verificate ?n aplica?ia informatic?, sistemul calculeaz? automat pentru fiecare beneficiar:??suma la care are dreptul solicitantul av?nd ?n vedere ajutoarele de minimis ?ncasate;??suma cuvenit?, cu respectarea principalelor condi?iilor prev?zute de legisla?ia ?n vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de c?tre Banca Central? European?, la data de 30 septembrie 2020, publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.Mai multe informatii referitoare la criteriile de eligibilitate, termene ?i condi?ii se reg?sesc ?n Hotararea de Guvern nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate pentru anul 2021.APIA, mereu al?turi de fermieri!APIA a finalizat campania de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume, iulie 21, 2021, agrimanet S-a ?ncheiat perioada de depunere a cererilor de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejateAPIA a finalizat campania de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejateAgen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? ?n data de 20 iulie 2021, s-a ?ncheiat perioada de depunere a cererilor de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate, fiind depuse un num?r de 14.239 cereri pentru o suprafa?? solicitat? de 1532,28 hectare. (?n Anex? reg?si?i situa?ia cererilor depuse pe fiecare jude? ?n parte ?i suprafa?a solicitat?).Conform legisla?iei ?n vigoare, dup? etapa de primire a cererilor, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii acestora, APIA realizeaz? controale administrative pentru un procent de 100% din cererile depuse.Conform HG nr.651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, dup? depunerea notific?rii cu 10 zile calendaristice ?nainte de ?nceperea valorific?rii produc?iei, APIA efectueaz? verific?ri pe teren privind existen?a suprafe?elor ?i a culturilor declarate, iar reprezentan?ii Direc?iilor Agricole Jude?ene realizeaz? evaluarea produc?iei de legume ?nainte de recoltare.Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie – 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.?n urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc ?n sistemul informatic al APIA ?i ?n func?ie de datele operate ?i verificate ?n aplica?ia informatic?, sistemul calculeaz? automat pentru fiecare beneficiar:suma la care are dreptul solicitantul av?nd ?n vedere ajutoarele de minimis ?ncasate;suma cuvenit?, cu respectarea principalelor condi?iilor prev?zute de legisla?ia ?n vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de c?tre Banca Central? European?, la data de 30 septembrie 2020, publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.Mai multe informatii referitoare la criteriile de eligibilitate, termene ?i condi?ii se reg?sesc ?n Hotararea de Guvern nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate pentru anul 2021.Guvernul a aprobat mai mul?i bani pentru plata subven?iilor APIA din acest an! agrointeligenta.ro - 21 iulie 2021 Bani mai mul?i pentru achitarea subven?iei achitate de APIA – Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?. Ministerul Agriculturii anun?? o majorare cu 90 de milioane de lei a plafonului alocat ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?.”?n ?edin?a de Guvern din data de 21 iulie 2021 a fost adoptat? Hot?r?rea pentru modificarea art. 10 alin. (11) ?i (8) din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?. Prezentul act normativ vizeaz? asigurarea resurselor financiare necesare pl??ii sumelor reprezent?nd ajutor de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur? pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Conform sursei oficiale, pentru anul 2021, din suma alocat? prin HG nr. 409/07.04.2021, de 340.550.000 de lei, s-au efectuat pl??i pentru perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020, ?n valoare de 303.088.906 de lei, r?m?n?nd disponibil? suma de 37.461.094 de lei.Potrivit datelor APIA, pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021, sunt necesare 90.000.000 de lei.”Pentru asigurarea resurselor financiare necesare realiz?rii pl??ilor aferente perioadei 1 ianuarie 2021 -31 martie 2021, au fost necesare modific?ri ale art. 10 alin. (11) ?i (8) din HG nr. 1174/2014, prin care valoarea total? a schemei de ajutor de stat s-a majorat la 393.089.000 de lei”, a anun?at MADR.APIA – anun? despre ajutorul de 2.000 de euro/ferm?. Peste 14.239 de fermieri – pe lista final?! agrointeligenta.ro - 21 iulie 2021 Comunicat despre situa?ia ajutorului de minimis de p?n? la 2.000 de euro pe beneficiar, intrat ?n vigoare din acest an. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? ?n data de 20 iulie 2021, s-a ?ncheiat perioada de depunere a cererilor de ?nscriere ?n Programul pentru sus?inerea produc?iei de legume ?n spa?ii protejate, fiind depuse un num?r de 14.239 cereri pentru o suprafa?? solicitat? de 1.532,28 hectare.”Conform legisla?iei ?n vigoare, dup? etapa de primire a cererilor, ?n vederea stabilirii eligibilit??ii acestora, APIA realizeaz? controale administrative pentru un procent de 100% din cererile depuse”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Conform HG nr.651/2021, pentru verificarea schemei de ajutor de minimis, dup? depunerea notific?rii cu 10 zile calendaristice ?nainte de ?nceperea valorific?rii produc?iei, APIA efectueaz? verific?ri pe teren privind existen?a suprafe?elor ?i a culturilor declarate, iar reprezentan?ii Direc?iilor Agricole Jude?ene realizeaz? evaluarea produc?iei de legume ?nainte de recoltare.Valorificarea produc?iei se va efectua ?n perioada 2 noiembrie – 2 decembrie 2021, iar documentele care atest? valorificarea produc?iei ?i registrul de eviden?? a tratamentelor vizat de c?tre autoritatea fitosanitar? vor fi depuse p?n? la data de 3 decembrie 2021, inclusiv.?n urma controalelor pe teren realizate, datele se introduc ?n sistemul informatic al APIA ?i ?n func?ie de datele operate ?i verificate ?n aplica?ia informatic?, sistemul calculeaz? automat pentru fiecare beneficiar:– suma la care are dreptul solicitantul av?nd ?n vedere ajutoarele de minimis ?ncasate;– suma cuvenit?, cu respectarea principalelor condi?iilor prev?zute de legisla?ia ?n vigoare privind acordarea ajutoarelor de minimis.Valoarea maxim? ?n euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultur? /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro ?i se acord? ?n lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de c?tre Banca Central? European?, la data de 30 septembrie 2020, publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.Mai multe informa?ii referitoare la criteriile de eligibilitate, termene ?i condi?ii se reg?sesc ?n Hotararea de Guvern nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate pentru anul 2021.S-a majorat ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? , Autor: Ciprian Voinea , 21 iulie 2021Guvernul a decis s? majoreze suma acordat? agricultorilor prin schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorin?.Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) anun?? c? ?n ?edin?a?de?Guvern de?miercuri, 21 iulie?2021,?a fost adoptat? Hot?r?rea?pentru modificarea art. 10 alin. (11) ?i (8) din HG?nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n?agricultur?.Respectivul?act normativ?vizeaz? asigurarea resurselor financiare necesare pl??ii sumelor reprezent?nd ajutor de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur? pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021.Pentru anul 2021, din suma alocat? prin HG nr. 409/07.04.2021, de 340.550,00 mii lei, s-au efectuat pl??i pentru?perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020,??n valoare de 303.088,906 mii lei, r?m?n?nd disponibil? suma de 37.461,094 mii lei.?ns?, potrivit datelor APIA,?pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021, sunt necesare 90.000,00 mii lei, ceea ce presupune acoperirea unei diferen?e de aproximativ 53.000 mii lei.Astfel, pentru asigurarea resurselor financiare necesare realiz?rii pl??ilor aferente perioadei 1 ianuarie 2021 -31 martie 2021, au fost necesare modific?ri ale?art. 10 alin. (11) ?i (8) din?HG?nr.?1174/2014, prin care?valoarea total? a schemei de ajutor de stat s-a?majorat?la 393.089,00?mii lei. ?Modific?ri URGENTE ale legisla?iei privind exploatarea paji?tilor comunale , 20 iulie 2021 , Ionu? F?nt?n? Secretarul de stat George C??ean vrea s? aduc? modific?ri urgente la Ordonan?a de Urgen?? 34/2013 privind buna utilizare ?i exploatare a paji?tilor. Potrivit oficialului MADR, paji?tile sunt resurse naturale de ?nalt? calitate din punctul de vedere al valorii naturale ?i trebuie s? fie tratate cu maxim? seriozitate ?i respect.Astfel, pe lista modific?rilor la OUG 34 se reg?sesc urm?toarele elemente:?nfiin?area Registrului Na?ional al Paji?tilor menit s? traseze modul de exploatare al acestora;accesul ne?ngr?dit al cresc?torilor de animale la paji?tile comunale;calcularea corect? ?i echitabil? a redeven?elor destinate at?t fermierilor, c?t ?i unit??ilor publice;organizarea ?i implementarea de amenajamente pastorale bine ?ntocmite care sa garanteze o buna gestionare a acestor suprafe?e agricole;reintegrarea ?n circuitul agricol a suprafe?elor degradate sau a celor ?n privin?a c?rora s-au f?cut modific?ri la categoria de utilizare ori au fost scoase din uz.Secretarul de stat George C??ean a vorbit pe larg despre aceste modific?ri ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” la AGRO TV. Iat? cele mai importante declara?ii ale oficialului.”Sunt zeci de sesiz?ri care se primesc s?pt?m?nal pe ceea ce ?nseamn? modul de punere ?n utilizare sau accesul cresc?torilor de animale la acest bun al comunit??ii. P??unile comunale nu sunt dec?t bunul celor care sunt ?n comunitate, iar primarul nu este altceva dec?t un administrator. Pornind de la o viziune care se bazeaz? pe transparen??, trebuie s? aducem modific?ri constructive noului cadru legislativ care vizeaz? ?n special p??unile comunale.A? ?ncepe cu redeven?a, acea chirie care ?n unele cazuri nu respect? formula de calcul, de?i avem pre?uri anuale pentru masa verde date prin DAJ-uri, respectiv Consiliile Jude?ene. ?nc? mai g?sim contracte de ?nchiriere a c?ror redeven?e sunt scrise la 75% din subven?ie sau 90% din subven?ie sau 2.000 lei/hectar. Un al doilea lucru pe care trebuie s?-l ?mbun?t??im este perioada pentru care aceste suprafe?e agricole se dau ?n utilizare. Fermierii au nevoie de timp pentru a-?i asuma anumite m?suri, cum ar fi cele de agromediu sau agricultur? ecologic?, pentru c? aceste m?suri se iau pe 5 ani de zile. Trebuie s? existe o predictibilitate care s? le garanteze c? acel bun poate fi utilizat pe un timp ?ndelungat. Nu este normal ca un fermier s? investeasc? ?n aceste suprafe?e, s? le ?ntre?in?, iar dup? 2-3 ani ?n care ele au ajuns la un nivel ridicat al produc?iei, s? nu le mai poat? avea ?n utilizare.Un alt element pe care l-a? lua ?n discu?ie pentru OUG 34 este suprafa?a de p??uni pe care noi ne-am luat angajamentul s? o p?str?m ?n 2007 – 4,8 milioane de hectare de paji?ti. ?n momentul de fa??, noi nu ?tim exact ce suprafa?? mai avem. ?tim doar c? ?n 2020 au fost solicitate 2,1 milioane de hectare de paji?te pentru pl??ile directe.Eu mi-a? permite s? spun c? ar trebui s? avem acela?i interes ?i aceea?i viziune ?i emo?ie pentru p??uni ca pentru p?duri. Dac? ?n 2016-2017 am reu?it s? avem un radar al p?durilor, eu voi sus?ine s? avem un Registru Na?ional al Paji?tilor, care s? se concentreze ?n special pe p??unile comunale ?i care s? dea acces oric?rui cet??ean s? vad? ce sunt aceste suprafe?e. Acolo s? reg?sim nivelul redeven?ei, s? se poat? desc?rca amenajamentul pastoral, (…) s? vedem cine sunt ace?ti utilizatori de p??uni comunale, pentru c? sunt mul?i fermieri, dar sunt ?i foarte mul?i care nu au treab? cu agricultura”, a subliniat George C??ean.Aprobat ast?zi de Guvern! Subven?ie APIA majorat?! Agroinfo , 21 iulie 2021 - Guvernul a aprobat ast?zi majorarea sumel pentru plata ajutorului de stat la motorina utilizat? ?n agricultur?, anun?? Ministerul Agriculturii, ?ntr-un comunicat transmis c?tre Agroinfo. ?n ?edin?a de Guvern din data de 21 iulie 2021 a fost adoptat? Hot?r?rea pentru modificarea art. 10 alin. (11) ?i (8) din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?.Prezentul act normativ vizeaz? asigurarea resurselor financiare necesare pl??ii sumelor reprezent?nd ajutor de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur? pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021.Pentru anul 2021, din suma alocat?,?prin HG nr. 409/07.04.2021, de 340.550,00 mii lei, s-au efectuat pl??i pentru perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020, ?n valoare de 303.088,906 mii lei, r?m?n?nd disponibil? suma de 37.461,094 mii lei.Potrivit datelor APIA, pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021, sunt necesare 90.000,00 mii lei.Pentru asigurarea resurselor financiare necesare realiz?rii pl??ilor aferente perioadei 1 ianuarie 2021 -31 martie 2021, au fost necesare modific?ri ale art. 10 alin. (11) ?i (8) din HG nr. 1174/2014, prin care valoarea total? a schemei de ajutor de stat s-a majorat la 393.089,00 mii lei.?AFIR si FINANTARIF?r? fonduri europene pentru investi?ii ?n pomicultur? ?n 2021-2022 , Ionu? F?nt?n? , 21 iulie 2021 Subm?sura 4.1a – investi?ii ?n exploata?ii pomicole, t?iat? de pe lista m?surilor care primesc finan?are din fonduri europene ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022! Potrivit consultan?ilor prezen?i ?n cea mai recent? edi?ie a emisiunii ”Agricultura la Raport”, ?n ciuda discu?iilor care au avut loc la ?nceputul anului, nu s-a materializat nimic ?n privin?a subm?surii 4.1a.”A?a cum am mai spus, este omis din calendar ?i ?nc? nici ghidul consultativ nu a fost lansat pentru investi?iile ?n exploata?ii pomicole, care eu zic c? este o subm?sur? foarte a?teptat? de sectorul pomicol, ?i a?a greu ?ncercat de c??iva ani ?ncoace. Sincer chiar nu pot s? ?n?eleg de ce a fost omis?. Nu exist? ghid consultativ lansat; au fost discu?ii c?ndva, pe la ?nceputul anului, au circulat ?i ni?te forme de criterii de selec?ie, dar nu s-a materializat nimic”, a precizat Marian Vi?u-Iliescu pentru AGRO TV.De?i fermierii spun c? finan?area pomiculturii este o urgen??, se pare c? din cele 3,2 miliarde de euro din fonduri europene pe care Rom?nia le are la dispozi?ie ?n perioada 2021-2022, nu s-au g?sit sume pentru investi?ii ?n exploata?iile pomicole.”Comisiile din Ministerul Agriculturii ar trebui s? compare suprafa?a cu exploata?ii pomicole din 1990, ce aveam atunci cu ce avem ast?zi. Cred c? devine o urgen?? na?ional? finan?area pomiculturii. Se pare c? nu se ocup? nimeni. Nu este pe ramura mea, eu sunt pe legume, unde s-au tot alocat de-a lungul timpului, dar inechitatea este foarte mare referitor la pomicultur?. Acest sector chiar nu a fost finan?at”, a subliniat consultantul Valentin Ene.Consultan?ii au mai vorbit ?i despre necesitatea ?nfiin??rii unor departamente specializate ?n cadrul Ministerului Agriculturii, care s? fie mai aplecate c?tre solu?ionarea problemelor din fiecare sector al agriculturii rom?ne?ti.”?nainte, ?n minister, erau departamente pe fiecare ramur?. Acum am creat un departament de politici agricole ?i am b?gat acolo totul la gr?mad?. Nu po?i s? compari. E adev?rat, trebuia un departament care s? le coordoneze pe celelalte de ramur?, dar trebuia s? ai un departament de horticultur?, cum era ?nainte. ?mi aduc aminte c? erau ni?te oameni, am lucrat cu ei ?n perioada 2001-2008 ?n minister, chiar puteai s? ?i ascul?i ore ?ntregi, pentru c? ?tiau meserie ?i ?tiau despre ce este vorba ?n pomicultura rom?neasc?”, a mai spus Marian Vi?u-Iliescu.Noi informa?ii privind subm?sura 6.1 – instalarea t?n?rului fermier , Ionu? F?nt?n? , 21 iulie 2021 Subm?sura 6.1 – instalarea t?n?rului fermier este una dintre cele mai a?teptate linii de finan?are din perioada de tranzi?ie 2021-2022. ?n aceast? perioad?, Ministerul Agriculturii pune la b?taie 100 milioane de euro pentru tinerii care vor s? acceseze fonduri europene.Potrivit ultimelor informa?ii din cadrul grupurilor de lucru de la MADR ?i AFIR, se pare c? subm?sura 6.1 urmeaz? s? fie lansat? ?n a doua jum?tate a lunii august. Potrivit afirma?iilor f?cute de consultantul Marian Vi?u-Iliescu ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, cea mai mare parte a bugetului va fi alocat? ?nc? de anul acesta.”Subm?sura 6.1 destinat? instal?rii tinerilor fermieri este prognozat? la a fi lansat? undeva ?n a doua jum?tate a lunii august. Se ?tie foarte bine c? pe aceast? perioad? de tranzi?ie, pe cei doi ani, avem o alocare de 100 milioane de euro. ?nc? nu s-a f?cut ?mp?r?irea pe ani, dar din c?te se aude pe surse, se pare c? se dore?te o lansare ?n primul an a unei sume c?t mai mari, urm?nd ca ?n anul doi s? se aloce diferen?a, pentru a avea o siguran?? c? se cheltuiesc banii. Este o m?sur? forfetar? foarte c?utat? de tinerii fermieri”, a precizat Marian Vi?u-Iliescu.Consultantul a mai f?cut o precizare important? pentru cei care vor s? acceseze subm?sura 6.1. ?n ciuda numelui m?surii – ”instalarea t?n?rului fermier” – cei care vor s? acceseze fondurile europene trebuie s? de?in? deja o exploata?ie pentru a fi eligibili la finan?are.”Foarte mult? lume care nu a mai studiat p?n? acum ghidurile face o confuzie, pentru c? se nume?te instalarea t?n?rului fermier, dar de fapt nu e acum instalarea, pentru c? el trebuia deja ?n prim?vara aceasta s? aib? o exploata?ie. C?nd nu ai ceva, nu po?i s? accesezi subm?sura 6.1 – instalarea t?n?rului fermier”, a mai ad?ugat Marian Vi?u-Iliescu.?n a doua jum?tate a lunii august, odat? cu 6.1, va fi lansat? ?i subm?sura 6.3 dedicat? dezvolt?rii fermelor mici. Bugetul total al acesteia este de 87 milioane euro pentru cei doi ani de tranzi?ie.”De asemenea, tot ?n a doua jum?tate a lunii august este prins? ?i subm?sura 6.3 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. A?a-zisa subm?sur? mic?, 15.000 euro, tot sum? forfetar?. Bugetul este de 87 milioane euro pentru ambii ani de tranzi?ie, ?mp?r?it? pe dou? componente – 60,9 milioane euro pentru partea de na?ional, iar diferen?a de 26,1 milioane euro pentru zona montan?”, a mai spus Marian Vi?u-Iliescu ?n direct la AGRO TV.Ce trebuie s? ?tii c?nd ?ncepi un proiect pentru o ferm? de vaci pe fonduri europene , Ionu? F?nt?n? , 21 iulie 2021 Atunci c?nd vrei s? ??i ?nfiin?ezi sau s? dezvol?i o ferm? de vaci cu ajutorul fondurilor europene, este important s? ?ii cont de c?teva elemente de baz?. ?nainte de elaborarea proiectului, fermierii trebuie s? se asigure c? terenul pe care este amplasat? ferma de vaci respect? toate condi?iile necesare, cum ar fi ?ncadrarea ?ntr-un Plan Urbanistic Zonal ?i distan?a corespunz?toare fa?? de cea mai apropiat? cas? de locuit, ?n func?ie de dimensiunea fermei.”Pentru o ferm? de vaci, ?n primul r?nd ?i trebuie o suprafa?? de teren. ?n al doilea r?nd, trebuie s? se g?ndeasc? la faptul c? acea suprafa?? de teren trebuie s? se afle la o distan?? fa?? de ultima cas? de locuit, ?n func?ie de num?rul de animale pe care g?nde?te s?-l dezvolte ?n ferm?. Terenul respectiv trebuie s? fie ?ncadrat ?ntr-un Plan Urbanistic Zonal. De aici ?ncolo, trebuie s? se treac? la partea de proiectare a grajdului ?i ce ??i mai dore?te – f?nar, buc?t?rie furajer?; dac? este vorba de vaca de carne, un centru de sacrificare, iar dac? este vorba de vaca de lapte poate dore?te s? ?nchid? circuitul printr-o mic? procesare ?i atunci este nevoit s? depun? ?i al doilea proiect de procesare cu condi?ionare”, a precizat consultantul Marian Vi?u-Iliescu ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Potrivit Ordinului 119/2014, distan?ele minime de protec?ie sanitar? ?ntre teritoriile protejate ?i perimetrul unit??ilor care produc disconfort ?i riscuri asupra s?n?t??ii popula?iei sunt urm?toarele:Ferme de cabaline, p?n? la 20 de capete: 50 mFerme de cabaline, peste 20 de capete: 100 mFerme ?i cresc?torii de taurine, p?n? la 50 de capete: 50 mFerme ?i cresc?torii de taurine, ?ntre 51-200 de capete: 100 mFerme ?i cresc?torii de taurine, ?ntre 201-500 de capete: 200 mFerme ?i cresc?torii de taurine, peste 500 de capete: 500 mFerme de p?s?ri, p?n? la 1.000 de capete: 50 mFerme de p?s?ri, ?ntre 1.001-5.000 de capete: 200 mFerme de p?s?ri, ?ntre 5.001-10.000 de capete: 500 mFerme ?i cresc?torii de p?s?ri cu peste 10.000 de capete ?i complexuri avicole industriale: 1.000 mFerme de ovine, caprine ?ntre 300 ?i 1500 de capete: 100 mFerme de ovine, caprine cu peste 1.500 de capete: 200 mFerme de porci, p?n? la 50 de capete: 100 mFerme de porci, ?ntre 51-100 de capete: 200 mFerme de porci, ?ntre 101-1.000 de capete: 500 mComplexuri de porci, ?ntre 1.000-10.000 de capete: 1.000 mComplexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 mFerme ?i cresc?torii de iepuri ?ntre 100 ?i 5.000 de capete: 100 mFerme ?i cresc?torii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 mFerme ?i cresc?torii de stru?i: 500 mFerme ?i cresc?torii de melci: 50 mSpitale veterinare: 30 mGrajduri de izolare ?i carantin? pentru animale: 100 mAd?posturi pentru animale, inclusiv comunitare: 100 mAbatoare: 500 mCentre de sacrificare, t?rguri de animale vii ?i baze de achizi?ie a animalelor: 200 mDepozite pentru colectarea ?i p?strarea produselor de origine animal?: 50 mPlatforme pentru depozitarea dejec?iilor animale care deservesc mai multe exploata?ii zootehnice, platforme comunale: 500 mPlatforme pentru depozitarea dejec?iilor porcine: 1.000 mSta?ii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: 1.000 mConsultantul Marian Vi?u-Iliescu mai atrage aten?ia unei probleme ?n care s-ar putea g?si fermierul din sectorul zootehnic care acceseaz? subm?sura 4.1 ?n perioada 2021-2022. Cei care vor s? fac? at?t produc?ie primar?, c?t ?i procesare ?i depun dou? proiecte separate, s-ar putea s? fie pu?i ?n situa?ia de a li se aproba doar al doilea proiect, fapt care i-ar pune ?ntr-o situa?ie aproape imposibil?.”Exist? un risc fantastic la zootehnie pe subm?sura 4.1, pentru c? va fi partea de produc?ie primar? – grajd, f?nar, buc?t?rie furajer? ?i apoi va fi partea de sacrificare ?i procesare, care este proiectul num?rul doi. La proiectul num?rul doi vor fi mai pu?ine proiecte depuse pentru condi?ionare ?i procesare ?i pot s? am c??tig de cauz? cu cererea de finan?are, dar s?-mi pice primul proiect cu partea de produc?ie primar?, care de fapt este obiectul principal pentru al doilea proiect”, a mai atras aten?ia Marian Vi?u-Iliescu.Pe aceast? cale reamintim faptul c? subm?sura 4.1 a fost ?mp?r?it?, ?n perioada 2021-2022, pe mai multe componente distincte, astfel:sM4.1 – achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm? (except?nd legumicultur? ?i cartof) – alocare public? 125 milioane eurosM4.1 – vegetal ?i zootehnic ?i condi?ionare ?i procesare ?n ferm? ?i marketing (f?r? sectorul legume ?i cartofi) (modernizare) – alocare public? 110 milioane eurosM4.1 – tineri fermieri achizi?ie utilaje (vegetal ?i zootehnic) – alocare public? 75 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) NA?IONAL – alocare public? 240 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) MONTAN – alocare public? 60 milioane eurosM4.1 – legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing, inclusiv utilaje ?i iriga?ii) – alocare public? 100 milioane eurosM4.1 – condi?ionare, procesare ?i marketing – legume ?i cartofi (modernizare) – alocare public? 50 milioane euro.Afl? ce bani se mai dau prin PNDR ?i c?nd se mai depun proiecte pentru 2021! 21 iulie 2021 , Ciprian VoineaMinisterul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a dat publicit??ii calendarul estimativ al lans?rilor sesiunilor de depunere de proiecte pentru anul 2021 pentru accesarea fondurilor europene din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR) – Tranzi?ie, precum ?i sumele alocate pentru m?sur? ?n parte.Iat? care sunt subm?surile din PNDR prev?zute ?n calendarul MADR p?n? la sf?r?itul anului:– subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, plantelor ?i animalelor” – lansare la sf?r?itul lunii iulie, fonduri alocate – 20.000.000 euro;– subm?sura 9.1 ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol” – lansare la sf?r?itul lunii iulie, fonduri alocate – 5.000.000 euro;– subm?sura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – lansare ?n a doua jum?tate a lunii august, fonduri alocate – 100.000.000 euro;– subm?sura 6.3 ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – lansare ?n a doua jum?tate a lunii august, fonduri alocate – 87.000.000 euro, din care 60.900.000 euro la nivel na?ional ?i 26.100.000 euro pentru zonele montane;– subm?sura 16.4 ?Sprijin acordat pentru cooperare orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare” – lansare ?n a doua jum?tate a lunii august, fonduri alocate – 40.000.000 euro;– subm?sura 16.4a ?Sprijin pentru cooperarea orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare ?n sectorul pomicol” – lansare ?n a doua jum?tate a lunii august, fonduri alocate – 10.000.000 euro;– subm?sura 6.2 ?Sprijin pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole ?n zone rurale” – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 50.000.000 euro;– subm?sura 6.4 ?Investi?ii ?n crearea ?i dezvoltarea de activit??i neagricole” – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 100.000.000 euro;– subm?sura 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole” – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 760.000.000 euro;– subm?sura 4.2 ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole” – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 140.000.000 euro;– subm?sura 4.2a ?Investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 10.000.000 euro;– subm?sura 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice” – componenta infrastructura de acces agricol? – lansare ?n septembrie, fonduri alocate – 100.660.000 euro.MADR precizeaz? c? aloc?rile aferente sesiunilor de depunere de proiecte vor fi suplimentate conform disponibilului din PNDR 2014-2020 existent la data aprob?rii notei de lansare a sesiunii.BEI pune la dispozi?ia IMM-urilor agricole 7,5 milioane EUR fonduri noi prin Agricover Credit IFN Rom?nia, Agroinfo , 21 iulie 2021 - Fermierii mici ?i mijlocii din Rom?nia vor beneficia de acces ?mbun?t??it la finan?are datorit? noilor fonduri acordate prin intermediul Agricover Credit IFN de c?tre Banca European? de Investi?ii (BEI), pe baza acordului formalizat ?n 2020 pentru suma total? a ?mprumutului de 15 milioane EUR, aprobat? ini?ial. Aceste fonduri sunt puse la dispozi?ia Agricover Credit IFN, ?n plus fa?? de prima tran?? de 7,5 milioane EUR accesat? deja ?n 2020. Finan?area BEI este garantat? de?Fondul European pentru Investi?ii Strategice (FEIS). Agricover Credit IFN?finan?eaz? sectorul agricol colabor?nd cu mai mult de 15% dintre fermierii profesioni?ti din Rom?nia. Agricover Credit IFN este o filial? a Agricover Holding S.A., care ofer? servicii financiare personalizate fermierilor printr-un model de afaceri integrat axat pe acoperirea nevoilor esen?iale de afaceri ale fermierilor.Aceast? a doua tran?? de noi fonduri va permite Agricover Credit IFN s? ofere sprijin pentru ?mprumuturi fermierilor mijlocii ?i mici, extinz?ndu-?i finan?area pentru a facilita cre?terea durabil? a agriculturii ?i a afacerilor agricole.Vicepre?edintele BEI Christian Kettel-Thomsen?a comentat ?n cadrul ceremoniei din 15 iulie care a avut loc la Bucure?ti:?Deblocarea investi?iilor ?n sectorul agricol este crucial? pentru a permite agroindustriei s? creasc?, s? valorifice noi oportunit??i de afaceri ?i s? creeze locuri de munc?. Banca European? de Investi?ii este ?nc?ntat? s? consolideze cooperarea cu partenerul nostru rom?nesc specializat ?i dedicat finan??rii fermierilor, Agricover Credit IFN, prin noua finan?are de 7,5 milioane EUR convenit? ast?zi la Bucure?ti. ”?Aceast? a doua tran?? de finan?are din partea BEI consolideaz? pozi?ia Agricover Credit IFN de partener strategic pentru fermierii rom?ni, oferind sprijin financiar specializat pentru toate nevoile lor de dezvoltare. Pe l?ng? finan?area fermierilor mari, sus?inem fermierii mici ?i mijlocii care au nevoie de ajutor financiar pentru a-?i dezvolta activit??ile agricole ?ntr-un mod durabil.Mul?umim BEI pentru ?ncrederea ?n marele poten?ial al agro-business-ului rom?nesc ?i pentru sus?inerea modelului nostru opera?ional de succes”, a declarat?CEO Agricover Credit IFN, Robert Rekkers.?Informa?ii generaleBanca European? de Investi?ii (BEI)?este institu?ia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene de?inut? de statele sale membre. Ofer? finan?are pe termen lung pentru investi?ii solide, pentru a contribui la atingerea obiectivelor politicii UE.Agricover Holding S.A.?este o societate de tip holding care de?ine trei entit??i ale grupului, respectiv Agricover S.A. (specializat? ?n distribu?ia de tehnologii agricole), Agricover Credit IFN S.A. (institu?ia financiar? nebancar? specializat? ?n finan?area fermierilor) ?i Agricover Technology S.R.L. (prin care Grupul inten?ioneaz?, ?ncep?nd cu 2022, s? ofere fermierilor acces la cele mai noi inova?ii ?n agricultura mondial? ?i, practic, s? le faciliteze acestora o transformare a modului ?n care ??i desf??oar? activitatea prin intermediul acces?rii tehnologiilor digitale).?nc? de la ?nfiin?are, Grupul Agricover ?i-a propus s? deserveasc? fermierii rom?ni ?i s? le ofere solu?ii inovatoare, adaptate nevoilor lor, astfel ?nc?t ace?tia s? ??i poat? consolida ?n mod sistematic ?i sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante ?i la solu?ii de finan?are adaptate specificului sectorului agricol.ALTELEMinistrul Oros, interven?ie pentru subven?iile APIA!Agroinfo , 21 iulie 2021 Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat luni, 19 iulie 2021, la Consiliul Agrifish de la Bruxelles, unde s-a discutat despre subven?iile pentru fermieri. Agroinfo v? pune la dispozi?ie integral interven?ia ministrului Oros pentru subven?iile fermierilor rom?ni."Rom?nia mul?ume?te pre?edin?iei slovene pentru elaborarea concluziilor Consiliului UE referitoare la planul de ac?iune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, care reflect? aspecte de interes pentru ?ara noastr?. Planul de ac?iune propus de Comisia European? este ambi?ios, dar trebuie s? avem ?n vedere, pe l?ng? implica?iile de mediu ?i pe cele de natur? socio-economic?, care pot impacta zonele rurale. Desigur, exist? diferen?e mari ?ntre statele membre ?n ceea ce prive?te capacitatea de produc?ie, de conversie c?tre agricultura ecologic?, dar ?i a ?ncrederii consumatorului ?n acest sector. De aceea, trebuie s? analiz?m, s? g?sim solu?iile cele mai adecvate, pentru a nu pune ?n pericol securitatea alimentar? a cet??enilor no?tri, av?nd ?n vedere categoriile de consumatori cele mai defavorizate ?i nu numai.Pentru reducerea decalajelor dintre statele membre, sunt necesare eforturi, dar mai ales o sus?inere financiar? adecvat? care s? intensifice ?i s? ?ncurajeze at?t aderarea fermierilor la agricultura ecologic?, c?t mai ales stimularea consumului pentru a dezvolta cererea pe m?sura cre?terii ofertei de produse ecologice. ?ntruc?t ?n Rom?nia, sectorul agriculturii ecologice este ?nc? destul de redus, avem ?n vederea stimularea dezvolt?rii acestui sector, prin interven?ii financiare corespunz?toare, stabilite ?n Planul Na?ional Strategic, agricultura ecologic? fiind una din priorit??ile urm?torilor ani pentru Rom?nia. De aceea, ?nchei spun?nd c? sus?inem aceste concluzii", a spus ministrul Adrian Oros, la Bruxelles.?Rom?nia este pe ultimul loc ?n Uniunea European? la num?rul de absolven?i cu studii superioare. ?n 2020, doar 26% dintre tinerii cu v?rsta cuprins? ?ntre 30 ?i 34 de ani erau absolven?i de studii superioare fa?? de o medie din UE de 41% Ramona Cornea 21.07.2021, Rom?nia a fost pe ultimul loc ?n Ue ?n 2020 la num?rul de absolven?i de studii superioare cu v?rsta cuprins? ?ntre 30 ?i 34 de ani, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistic?. Astfel, ?n 2020, pu?in peste 26% dintre tinerii cu v?rsta cuprins? ?ntre 30 ?i 34 de ani erau absolven?i de studii superioare.La nivelul Uniunii Europene, 41% dintre tinerii din aceast? categorie de v?rst? erau absolven?i de studii superioare anul trecut. Cea mai mare pondere a absolven?ilor de studii superioare de 30-34 de ani a fost ?nregistrat? ?n Luxemburg – 62,2%, urmat? de cea din Cipru – 59,8% ?i de cea din Lituania – 59,6%.La polul opus, cele mai mici valori au fost ?nregistrate ?n Rom?nia – 26,4%, Italia – 27,8% ?i Ungaria, cu o pondere de 33,2% a absolven?ilor de studii superioare de 30-34 de ani.?Colectivul MADR – mesaj de condolean?e la moartea unei college , agrointeligenta.ro - 21 iulie 2021 17:51 Colectivul din cadrul Ministerului Agriculturii – mesaj de condolean?e dup? trecerea ?n nefiin?? a Florentinei Tudor, director general al Direc?iei Generale Dezvoltare Rural? – Autoritate de Management pentru PNDR.”S-a stins din via?? Florentina Tudor, director general al Direc?iei Generale Dezvoltare Rural? – Autoritate de Management pentru PNDR. Dumnezeu s? o aib? ?n paza Sa!Ministrul Adrian Oros ?i colegii din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale sunt al?turi de familia ?ndurerat?!Sincere condolean?e!”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Mai suntem gr?narul Europei? Ce spune ?eful INS despre exporturile de cereale din Rom?nia , Roxana Dobre - 21 iulie 2021 Mai suntem gr?narul Europei? O ?ntrebare la care a r?spuns cu argumente, Tudorel Andrei, pre?edintele Institutului Na?ional de Statistic? (INS), care sus?ine faptul c?, de?i Rom?nia are poten?ial ?n zona agricol?, popula?ia din ?ara noastr? care lucreaz? ?n agricultur? este una ?mb?tr?nit?.Acesta explic? de ce nu mai suntem gr?narii Europei ?i cum se m?soar? performan?a unui sector economic ?n rela?ia cu pia?a extern?. Pre?edintele Institutului Na?ional de Statistic? a devoalat ?i faptul c?, ?n ultimii 15 ani, cu excep?ia anilor 2013- 2014, deficitul Rom?niei s-a ridicat la un miliard.Tudorel Andrei, pre?edintele INS, sus?ine faptul c? un popor educat, cu un anumit nivel de preg?tire, are mult mai multe ?anse de a face performan?? ?ntr-un domeniu, indiferent care este acela. Acesta explic? ?i faptul c? unele profesii au disp?rut, deoarece lucrurile se aliniaz? ?n func?ie de cerin?ele pie?ei.??n primul r?nd, educa?ie. Deci, dac? avem un nivel de preg?tire profesional?, o educa?ie a popula?iei, ar ?nsemna foarte mult ?ntr-o perioad? medie ?i lung? de timp. ?n anii ‘90, avantajul nostru competitiv a fost for?a de munc? t?n?r?, for?a de munc? preg?tit? la ceea ce ?nsemna ?coal? profesional? ?i nu numai. Din p?cate, asta a cerut pia?a. 30 de ani este foarte greu s? vii s? preg?te?ti pe o zon? la care nu a cerut pia?a. Sigur c?, ?n perioada urm?toare, pia?a va cere ?i asemenea profesii, dintr-un motiv foarte simplu: Rom?nia are poten?ial ?n zona agricol?, Rom?nia are o popula?ie ?mb?tr?nit? care lucreaz? ?n agricultur?, Rom?nia are a?a-numi?ii fermieri sau cei care conduc fermele. Cei mai mul?i sunt b?tr?ni, persoane care sunt trecute de peste 50 de ani”, a spus specialistul, conform mediafax.ro.Tudorel Andrei: ?Per total, deficitele ?n agricultur? sunt unele foarte mari la nivelul fiec?rui an?ntrebat care ar fi factorii care ar determina mediul economic ?n agricultur?, acesta a specificat c? for?a de munc? preg?tit? ?i investi?ia ?n persoanele tinere care s? vin? ?i s? dezvolte sau s? exploateze avantajul competitiv pe care-l are Rom?nia.?Dac? ?n activitatea de comer? exterior e?ti pe plus, ?nseamn? c? e?ti competitiv ?n zona respectiv?. Din p?cate, ?n agricultur? am realizat pa?i importan?i ?i o s? aduc ?i c?teva cifre ?n acest sens, dar per total deficitele sunt unele foarte mari la nivelul fiec?rui an. Cel pu?in ?n ultimii 15 ani, cu excep?ia anilor 2013-2014, c?nd numai minunea a f?cut s? avem excedent ?n comer?ul exterior cu produse alimentare, ?n restul anilor am avut deficit ?i, mai mult, deficitele au fost de un miliard, ceea ce ?nseamn? foarte mult”, a mai spus Tudor Andrei.Mai suntem gr?narii Europei? Tudor Andrei a mai subliniat c? mare parte din exporturi nu sunt la nivelul Europei, sunt ?n Arabia Saudit?, Iordania, Egipt. ”La recens?m?ntul general agricol, ?ncheiem culegerea datelor la sf?r?itul acestei luni, avem ?i ?ntreb?ri legate de cet??enia investitorilor, a celor care utilizeaz? sau sunt proprietari ai terenurilor agricole. ?i eu sper ca anul viitor, ?n martie, s? d?m estim?ri concludente ?i s? r?spundem la aceast? ?ntrebare: c?t la sut? din suprafa?a agricol? a Rom?niei este utilizat? de cet??eni care sunt din afara spa?iului UE sau din spa?iul UE, al?ii dec?t rom?ni?”, a ar?tat specialistul.De unde vine cea mai mare parte a produselor importate de Rom?niaPre?edintele INS a mai spus c? sursa cea mai important? este cre?terea capacit??ii de prelucrare a produselor agroalimentare pe care le avem. ”Aici se c??tig? foarte mult ?i cel mai bun exemplu este Polonia ?i Ungaria. Mare parte din produsele importante sunt din Polonia ?i Ungaria. Avem excedente foarte importante cu cele dou? ??ri. Cu Polonia, ?n jur de 700 de milioane la nivelul unui an, cu Ungaria 800 de milioane la nivelul unui an. Cu Ungaria avem ?ns? un avantaj competitiv. De exemplu, ?n pia?a gr?ului, pia?a cerealelor, av?nd (n.r. portul) Constan?a, aproape 300 de milioane de euro sunt importate ?i reexportate, ceea ce ?nseamn? un lucru foarte bun. Probabil va fi una din provoc?rile mari ale Rom?niei ?n perioada urm?toare”, a subliniat acesta.Tudor Andrei este de p?rere c? Rom?nia are poten?ial ?i poate ob?ine excedent ?n exportul de produse agroalimentare, dar nu imediat.”Din p?cate, este o problem? structural? ?i nu o problem? de rezolvat de la un an la altul”, conchide Tudorel Andrei, invitat ?n emisiunea ?InSecuritate”, de la Aleph News.Pagubele provocate de inunda?ii, luate miercuri ?n calcul la rectificarea bugetar?, 21 iulie 2021 , Ciprian VoineaPremierul Florin C??u le-a cerut, mar?i, prefec?ilor s? finalizeze rapid evaluarea pagubelor ?n zonele afectate de inunda?ii ?n aceast? perioad?, ?n vederea aloc?rii resurselor necesare, la rectificarea bugetar?.“M?ine (miercuri – n.r.), ?n ?edin?a de guvern se aprob? hot?r?rea cu resursele financiare, din Fondul de Interven?ie, pentru repara?iile f?cute de la ?nceputul anului ?i p?n? acum ?n urma evenimentelor meteorologice. Asta ?nseamn? c? ar fi bine ca ceea ce se ?nt?mpl? acum s? fie evaluat rapid ca s? putem s? aloc?m resursele la rectificarea bugetar?. ?i a? vrea s? ave?i evalu?rile la fa?a locului rapid, apoi, Prefectura ?tie foarte bine procedura, trimite?i c?tre Ministerul Dezvolt?rii evalu?rile ca s? putem s? avem la rectificarea bugetar? resursele alocate pentru ceea ce se ?nt?mpl? ?n acest moment”, le-a cerut C??u prefec?ilor la videoconferin?a convocat? pe tema distrugerilor provocate de inunda?ii, informeaz? AGERPRES.?eful Executivului a ar?tat c?, potrivit unei situa?ii realizate de Departamentul pentru Situa?ii de Urgen??, doar mar?i s-au ?nregistrat efecte ale inunda?iilor ?n 34 de localit??i din 14 jude?e, printre care Alba, Arge?, Boto?ani, Bra?ov, Cluj, Cara?-Severin, D?mbovi?a, Hunedoara, Olt, Prahova, Sibiu ?i Timi?. Totodat?, de la 15 iulie p?n? ast?zi, au fost afectate de inunda?ii 80 de localit??i din 20 de jude?e.C??u le-a transmis ?ns? prefec?ilor c? a?teapt? ?n continuare informa?ii coerente cu privire la zonele afectate de inunda?ii, pentru a se putea asigura c? deciziile sunt cele mai potrivite ?i sunt implementate c?t mai rapid.“Vreau s? m? asigur ?n timpul acestei videoconferin?e c? ?tim exact ce avem nevoie ?n plan local ca nimeni s? nu sufere ?n perioada urm?toare. ?i domnul Bode este de fa?? ?n cadrul videoconferin?ei ?i domnul Arafat, pentru a m? asigura c? deciziile vor fi implementate c?t mai rapid. Noi am auzit asta ?i c?nd mai discutam despre inunda?ii, de fiecare dat?, c? totul este sub control, a? vrea s? c?nt?ri?i foarte bine c?nd spune?i acest lucru: totul este sub control. S? ne asigur?m c? a?a este pentru c? am informa?ii care vin, pe de-o parte, de la primari, pe de alt? parte, de la oamenii no?tri ?i atunci vreau s? le clarific?m. Ce iese ?n pres?, dac? nu e adev?rat, s? combatem imediat, dar informa?iile trebuie s? fie foarte clare ?i de aceea a? vrea s? clarific?m aceste lucruri”, a subliniat C??u.Prim-ministrul le-a mai cerut prefec?ilor ca ?n cadrul videoconferin?ei s? precizeze care sunt nevoile din jude?ele pe care le reprezint? ?i dac? mai sunt situa?ii de maxim? urgen??, dac? mai sunt persoane izolate sau ?n pericol, ori dac? mai exist? zone unde traficul rutier sau feroviar este ?ntrerupt.Guvernul acord? 148,7 milioane de lei pentru inunda?ii. Vezi unde se duc banii! 21 iulie 2021 , Ciprian VoineaGuvernul a aprobat, ?n ?edin?a de miercuri, acordarea a 148,7 milioane de lei pentru 17 jude?e afectate de inunda?ii ?i alunec?ri de teren.Banii urmeaz? a fi folosi?i pentru repararea a 1.085 obiective din 243 de unit??i administrativ teritoriale, a ar?tat premierul Florin C??u ?ntr-o conferin?? de pres? de la Palatul Victoria.?“Ast?zi, ?n ?edin?a de guvern, a fost aprobat? o hot?r?re prin care s-au acordat 148,7 milioane de lei din Fondul de interven?ii pentru 17 jude?e afectate de inunda?ii ?i alunec?ri de teren. Banii sunt destina?i repar?rii drumurilor jude?ene, comunale, podurilor, pode?elor ?i digurilor. Este vorba de jude?ele Alba, Arad, Arge?, Bac?u, Bihor, Bistri?a N?s?ud, Boto?ani, Cara?-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramure?, Satu Mare, V?lcea, Vrancea. Este vorba de 1.085 de obiective ?i 243 de UAT-uri”, a declarat Florin C??u.?Rom?nia, v?ndut? bucat? cu bucat?! Violeta M?? , 21 iulie 2021 Senatul a adoptat proiectul care modific? Legea 17/2014 privind v?nzarea terenurilor agricole din extravilan. E un ?atentat la suveranitatea, independen?a ?i securitatea Rom?niei ca ?ar?”, sus?in reprezentan?ii fermierilor.Speran?a fermierilor r?m?ne la Camera Deputa?ilor, unde proiectul va ajunge pentru dezbatere ?i vot final.Proiectul anuleaz? condi?iile de cump?rare pentru firme ?i persoane fizice, elimin? interdic?ia ?nstr?in?rii terenurilor timp de 8 ani de la achizi?ionare, stabile?te o nou? ordine de preemp?iune (tinerii fermieri vor deveni preemptori de gradul V) ?i o nou? procedur? la cump?rarea terenurilor agricole.?ADOPTARE F?R? DEZBATERE??Rom?nia scoate m?surile de protec?ie pentru ca fondurile de investi?ii s? v?nd? c?tre alte fonduri de investi?ii cca. 500.000 ha”, acuz? Federa?ia Na?ional? PRO AGRO ?i Uniunea de Ramur? Na?ional? a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).De asemenea, o acuz? pe Iulia Sc?ntei, pre?edinta Comisiei Juridice din Senat, c? a ignorat toate propunerile de modificare a proiectului ?i a refuzat s? ?l dezbat? ?n Comisia Juridic?, de?i ?n Comisia de Agricultur? din Senat, ?ca urmare a dezbaterilor, absolut to?i membrii de la toate partidele, inclusiv cei care au fost ini?iatori ai proiectului, au ?n?eles c? proiectul legislativ, ?n forma ini?ial?, afecteaz? profund fermierii din ?ara noastr?, integritatea teritorial? ?i suveranitatea Rom?niei, au acceptat propuneri constructive de ?mbun?t??ire, pe care le-au aprobat ?i transmis c?tre Comisia Juridic? pentru raport comun”.Conducerile celor dou? organiza?ii ale fermierilor au avertizat deja c? 7 milioane ha din cele 9,4 mil. ha de teren arabil din ?ara noastr? vor fi de?inute de cet??eni str?ini, dac? Parlamentul va adopta acest proiect de lege ?n forma ini?ial?.?VOR SERVI INTERESELE ??RILOR LOR DE ORIGINE??V?nzarea terenului c?tre str?ini constituie un atentat la caracterul na?ional, la unitatea ?i indivizibilitatea teritoriului Rom?niei, la suveranitatea, independen?a ?i securitatea Rom?niei ca ?ar?, a poporului rom?n ca na?iune”, mai sus?in pre?edin?ii Pro Agro ?i UNCSV, invoc?nd at?t Legea 51/1991 privind securitatea na?ional?, c?t ?i Constitu?ia Rom?niei.Prin v?nzarea c?tre str?ini, ?teritoriile respective ies de sub suveranitatea de stat a Rom?niei”, devenind ?propriet??i private ale entit??ilor cump?r?toare str?ine, posedate ?i folosite de acestea exclusiv, absolut ?i perpetuu ?n acord cu interesele lor ?i ale ??rilor lor de origine”, mai atrag aten?ia reprezentan?ii fermierilor rom?ni.?C.E. ACCEPT? LIMITAREA ACHIZI?IILOR DE TERENURI?Asocia?ia Eco Ruralis a cerut drept de preemp?iune ?i pentru cooperativele agricole ?i sus?ine c? proiectul de lege ?nu r?spunde concret problemei de concentrare ?i acaparare de terenuri”. Ini?iatorii ignor? o m?sur? acceptat? de Comisia European?, ?i anume limitarea sau stabilirea unui plafon superior de achizi?ii de terenuri agricole (de exemplu: nu se permit achizi?ii mai mari de 1.000 ha sau ferme cu o suprafa?? total? mai mare de 5.000 ha). De asemenea, de?i Agen?ia Domeniilor Statului (ADS) r?m?ne preemptor la achizi?ia de terenuri agricole, nu se asigur? participarea activ? a statului pe pia?a funciar?.Click AICI ?i cite?te ?i alte articole despre legiferarea fondului funciar ?n Rom?nia! un articol de VIOLETA M??.............................................................Proiecte de acte normative, Mar?i, 20 Iulie 2021 ORDIN privind modificarea Anexei Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Procedurii opera?ionale privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plat?, aferente m?surii 10, pachetul 8 ?Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon” din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rurale 2014-2020?Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail: resurse.genetice@anarz.euPersoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.??Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordonan?a de urgen?? nr. 39/2021 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea ?i desf??urarea recens?m?ntului popula?iei ?i locuin?elor din Rom?nia ?n anul 2021, Guvernul Rom?niei , Va fi modificat de L 204/2021 la 23.07.2021Norma sanitar? veterinar? privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare, depozitare ?i transport al probelor de produse medicinale veterinare ?n vederea efectu?rii controlului de laborator din 17.11.2016, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 96/2021 la 20.07.2021Ordinul nr. 125/2016 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare, depozitare ?i transport al probelor de produse medicinale veterinare ?n vederea efectu?rii controlului de laborator, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 96/2021 la 20.07.2021Ordinul nr. 96/2021 pentru modificarea ?i completarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, ambalare, identificare, depozitare ?i transport al probelor de produse medicinale veterinare ?n vederea efectu?rii controlului de laborator, aprobat? prin Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 125/2016, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n Mof I nr. 715 din 20.07.2021. A intrat ?n vigoare la 20.07.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1190/2021 de stabilire a specifica?iilor tehnice ale cerin?elor ?n materie de date pentru subiectul "Utilizarea TIC ?i comer?ul electronic" pentru anul de referin?? 2022, ?n temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L n r. 258 din 20.07.2021. Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Decizia de punere ?n aplicare nr. 909/2019 de stabilire a listei campaniilor obligatorii de cercetare ?i a pragurilor ?n scopul programului multianual al Uniunii pentru colectarea ?i gestionarea datelor ?n sectoarele pescuitului ?i acvaculturii, Comisia European? Va fi abrogat de Decizie 1168/2021 la 01.01.2022Regulamentul (CE) NR. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (Text cu relevan?? pentru SEE), Parlamentul European Va fi modificat de Regulament 1175/2021 la 08.08.2021Regulamentul delegat nr. 1189/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te produc?ia ?i comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic provenit de la anumite genuri sau specii (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 258 din 20.07.2021. Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1191/2021 de re?nnoire a aprob?rii substan?ei active clopiralid, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 258 din 20.07.2021. Va intra ?n vigoare la 09.08.2021………………….INTERNEMafia legumelor. C?t de u?or este s? impor?i legume dintr-o alt? ?ar?, direct cu etichet? rom?neasc? 21 iulie 2021, 10:36 de Alina Mitran ?n c?teva ore ardeiul kapia din Macedonia avea etichet? rom?neasc?. Sursa FOTO: Mihai Chesnoiu Fermierul din Olt care a demascat practica v?nz?rii ro?iilor din Turcia drept ro?ii rom?ne?ti ?ntr-un mare lan? de supermarketuri a f?cut un pas mai ?n fa?? ?i a ob?inut ?i dovezi pentru practici pe care fermierii rom?ni le reclam? de mult? vreme. C?t de u?or po?i importa legume pe care s? le vinzi cu eticheta ta. Mihai Chesnoiu, un fermier din Gr?dinari, jude?ul Olt, a demonstrat cum ?n doar patru ore po?i s? pui la cale importarea unui tir cu legume. Ac?iunea a demarat-o luni, 19 iulie 2021. A inventat un nume de firm? – Bioland – ?i a ?nceput o coresponden?? electronic? cu un intermediar din Macedonia. Intermediarul este cel care l-a abordat, g?sindu-l pe internet (num?rul s?u de telefon este afi?at pe pagina Sere Chesnoiu). ?Dac? a? fi continuat discu?iile, ast?zi aveam tirul cu marf? ?n curte“, spune Chesnoiu. Firma din Macedonia era interesat? s? aduc? ?n Rom?nia legumele produse ?n Macedonia, iar pentru asta nu avea nicio problem? s? le eticheteze ca fiind rom?ne?ti. ?n c?teva ore inclusiv eticheta (pe care Mihai Chesnoiu a realizat-o cu ajutorul unui alt legumicultor) firmei inventate - Bioland - era pe l?di?ele cu legumele din depozitul intermediarului ?i totul era bine pus la punct – pre?, cantitate, cost transport etc. De men?ionat c? firma din Macedonia ??i asuma toate riscurile de transport, angaj?ndu-se s? livreze marfa ?n Bucure?ti, semn c? exist? deja o filier? bine pus? la punct de trecere f?r? probleme a frontierei. Conversa?ia s-a purtat pe what s app, fermierul rom?n fiind c?utat de intermediarul din Macedonia Sursa foto: Mihai Chesnoiu Conversa?ia s-a dus pe what’s app, acolo unde intermediarul a postat fotografii cu marfa existent? la acea dat? ?n depozit. Macedonenii puteau livra ardei - gras ?i kapia, dar ?i pepeni, cu men?iunea c? acestea erau la acel moment produsele, dar c? pot aduce, evident, ?i altele ?i c? pot livra orice cantitate. Un tir cu ardei ar fi putut fi adus ?n ?ar? la un cost total de 16.900 euro, sub pre?ul produc?torilor din Rom?nia. ?Nu ne permitem s? ducem experimentul p?n? la cap?t, nu avem ace?ti bani“, a explicat Chesnoiu, pentru Adev?rul, de ce acel tir nu a ajuns efectiv ?n ?ar? pentru ca demonstra?ia s? fie complet?, altfel marfa ar fi ajuns ?ntr-o zi ?n Rom?nia. Concluzia acestui experiment este aceea c? produc?torii rom?ni ar putea, ?n acest ritm, s? arunce ?i ardeiul, altfel un produs care ?nc? se mai vinde din ferme. ?Ardeiul acum nu se arunc? la noi ?n Rom?nia, pentru c? au nevoie fabricile de procesare, ?i dac? scade foarte tare pre?ul. Problema este c? ajungem ?n ritmul ?sta s? arunc?m ?i ardeiul, de?i suntem deficitari la produc?ia de ardei, din cauza unei viroze ap?rute mai nou ?n sol, adus?, se pare, de substratul de producere a r?sadului ?i de semin?e, de tratamentele de semin?e“, a explicat Chesnoiu. ?Ei vin cu cantit??i mari ?i e tentant pentru intermediari“ De ce intr? at?t de multe tiruri cu marf? din str?in?tate ?n vreme ce produc?torii rom?ni ??i arunc? marfa ar fi ?ntrebarea. Pe de o parte e vorba de pre?, mai mic, pentru c? fermierii str?ini au, ?n majoritatea ??rilor, costurile de produc?ie acoperite de subven?ii, iar pe de alta e cantitatea mare care poate fi livrat?, astfel ?nc?t un intermediar care are de onorat o comand? c?tre un lan? din Rom?nia s? nu mai fie nevoit s? alerge dup? marf?. ?Cei care au depozite de intermediere trebuie s? colecteze pentru pentru platformele unde livreaz?. Au ni?te grafice ?i ni?te cantit??i, ca s? livreze acele cantit??i trebuie s? lucreze cu 4-5 produc?tori de ardei, asta dac? nu propun mult, ci propun cantit??i limitate pentru c? ?tiu c? vor avea probleme s? le colecteze. Cu c?t au cantit??i mai mari, cu at?t au profit mai mare. Ca s? str?ng? cantit??i mari de la mai mul?i produc?tori au mare b?taie de cap. ?i atunci e foarte tentant s? prime?ti un tir de kapie, bine tratat? s? reziste ?n timp“, a explicat fermierul de unde interesul at?t de mare pentru marfa de import. Ulterior intermediarul o eticheteaz? conform cerin?elor. Iar dac? rom?nul vrea pe raft ardei din Rom?nia, atunci a?a va scrie pe etichet?, indiferent de unde este adus. Varza din Macedonia care a stricat pia?a ?n prim?vara pandemic? ?n prim?vara anului trecut legumicultorii autohtoni s-au confruntat de asemenea cu problema importurilor de marf?. A fost cazul verzei extratimpurii, care a intrat ?n ?ar? f?r? probleme tot din Macedonia ?i a invadat pia?a rom?neasc?. Iar asta ?n condi?iile ?n care produc?torii macedoneni primeau subven?ii pentru a desfiin?a culturile. ?Ei au avut m?suri de defri?are, ?tiu sigur de la ?oferii care au adus varz? de acolo. Au avut m?suri pentru desfiin?area culturii, pentru c? s-a creat supraproduc?ie din cauza pandemiei. Ei lucreaz? mult pentru export. S-au blocat v?mile, au fost probleme cu transportul, a?a c? statul a intervenit ?i au dat bani pentru desfiin?area culturii. Cei din Macedonia au f?cut fotografii cu freza-n varz?, la intrare, 2 metri, ?i au ?nc?rcat varz? extratimpurie din solar ?i au trimis cu 1.000 euro camionul. Asta o ?tiu de la c??iva ?oferi, nu de la unul singur. A ajuns la un pre? de cost de vreo 30 de bani aici, ?n condi?iile ?n care varza extratimpurie s? fie cam 2 lei ca s? ai c?t de c?t rentabilitate. Atunci au ap?rut depozite care au preluat varza, au etichetat-o de Rom?nia ?i au trimis-o spre rafturi“, a dezv?luit Chesnoiu. ?i atunci sesiz?rile, e drept, verbale, ale legumicultorilor rom?ni au ajuns p?n? la secretarii de stat ?i chiar la ministrul Agriculturii, ?ns? nimeni n-a rezolvat problema. ?n c?teva ore negocierea era terminat?, iar eticheta solicitat? de importatorul rom?n era ?i ea gata Ce solicit? produc?torii nu este nicidecum ca cineva s?-i favorizeze, ci ca institu?iile statului s?-?i fac? treaba ?i tot ce intr? ?n ?ar? s? fie controlat. C? nu se ?nt?mpl? o dovede?te lejeritatea cu care intermediarii de peste hotare propun oricui este dispus s? intre ?n filier? astfel de afaceri. Nici odat? ajuns? ?n ?ara marfa nu este mai bine controlat?. ?i marfa importat? legal, din Turcia, Macedonia sau oricare alt? ?ar?, poate fi reetichetat? ?n Rom?nia, de c?tre intermediari, ca produs autohton ?i pus? mai departe la raft cu aceast? etichet?. E o lupt? pe care produc?torii rom?ni nu pot s? o duc? singuri, mai spune Chesnoiu, care s-a declarat ?ocat de descoperirea f?cut?, de?i cu to?ii ?tiau c? exist? astfel de practici, ?ns? niciun produc?ttor nu-?i imagina c?t de u?or se poate face un import. ?Suntem pierdu?i!“, a conchis fermierul.Fermierii sar ?n ajutorul sinistra?ilor din Alba cu legume ?i cereale . Roxana Dobre - 21 iulie 2021 Fermierii sar ?n ajutorul sinistra?ilor din jude?ul Alba care au r?mas f?r? case ?n urma inunda?iilor puternice din ultima perioad?. Mai mul?i produc?torii agricoli din bazine legumicole importante din jude?ul Olt s-au mobilizat pentru a str?nge ajutoare, ?n legume ?i cereale, care urmeaz? s? fie trimise oamenilor afecta?i de furia apelor.Mobilizare impresionant? ?n jude?ul Olt pentru sinistra?ii din Alba. Locuitorii din comunele aflate ?n bazinul legumicol str?ng legume pentru a le dona sinistra?ilor care au r?mas f?r? case ?n urma inunda?iilor puternice de acum c?teva zile. Edilii din aceste comune au b?tut din poart? ?n poart? pentru a-i anun?a pe fermieri de aceast? campanie umanitar? iar apelul lor nu a r?mas f?r? r?spuns din partea legumicultorilor.”La nivelul jude?ului fiecare locuitor care vrea, bine?n?eles, din zona noastr? legumicol? s? don?m m?ncare, adic? legume, cereale”, spune edilul din comuna Tia Mare, una dintre localit??ile care s-au implicat ?n campanie. Primarul spune c? ?n comun? sunt peste 1500 de produc?tori de legume, iar acest a stat de vorb? cu fermierii ?i mul?i dintre ei vor s? ajute.”Ca s? nu reac?ionezi la o asemenea veste, c? a r?mas omul f?r? cas?, trebuie s? nu ai suflet. Suntem buni cre?tini. E logic s? aju?i. ?n via?? e o vorb?, s? faci r?u u?or, s? faci bine e mai greu. C?nd te ajut? la necaz e foarte bine”, spune primarul Virgil Gulie.Impresiona?i de necazul care s-a ab?tut peste ei, oamenii au s?rit imediat ?n ajutorul celor sinistra?i”Ce s? v? zic? Am v?zut la televizor! Este greu! Pentru toat? lumea. Am vorbit cu domnul primar ?i o s? don?m ce avem, legume, cereale, ce se poate”, spune un localnic, pentru g?ndul.ro.?i ?n comunele Urzica ?i Giuv?r??ti au fost demarate astfel de ac?iuni. Legumele ?i cerealele vor pleca, miercuri, 21 iulie, c?tre jude?ul Alba.Reamintim c? jude?ul Alba a fost putenic afectat de ploile abundente iar ve?tile proaste venite de la meteorologi nu se termin?. Ploile abundente continu? s? fac? ravagii ?n Alba, aflat? sub cod ro?u de ploi ?i vijelii. Mai multe localit??i din jude? au fost grav afectate de inunda?ii iar pompierii au intervenit ?n zeci de situa?ii ?n ultimele 24 de ore pentru a salva oamenii bloca?i ?n casele distruse de viituri. O femeie ?i doi copii au fost evacua?i, luni, dintr-o locuin?? din satul P??te?ti, ?n interiorul c?reia apa atinsese un metru.Totodat?, zeci de localnici din satul D?roaia au fost evacua?i preventiv din case ?i caza?i temporar la C?minul cultural din Ro?ia Montan?, av?nd ?n vedere precipita?iile abundente ?nregistrate ?n zon?, scrie Agerpres. De altfel, Crucea Ro?ie Rom?n? – Filiala Alba a anun?at c? zeci de paturi de campanie, lenjerie de pat, saci de dormit, dar ?i ap? potabil? vor intra ?n posesia sinistra?ilor din satul D?roaia.Ro?ia Montan? s-a aflat luni, al?turi de alte zone din Alba, sub avertizare de cod ro?u de ploi abundente ?i vijelii, la c?teva zile dup? ce ?n comun? au fost ?nregistrate pagube din cauza inunda?iilor. Peste 200 de persoane, printre care peste 70 de copii, din D?roaia au fost cazate temporar la C?minul cultural din Ro?ia Montan?, dup? ce zeci de case au fost inundate, vineri seara, multe fiind avariate ?i de o alunecare de teren.ZF Agropower. Marian Cioceanu, Asocia?ia Bio Rom?nia: Avem o agen?ie de marketing pentru produse alimentare din 2019, dar ea va fi func?ional? de anul viitor , 21.07.2021, Florentina Ni?u ? Rolul agen?iei este de a cre?te interesul pentru alimente ?made in Ro“ ?i de a promova produsele rom?ne?ti pe pie?e str?ine ? P?n? acum agen?ia nu a func?ionat pentru c? nu avea speciali?ti.Agen?ia pentru Calitatea ?i Marketingul Produselor Agroalimentare, o structur? aflat? ?n subordinea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, ?nfiin?at? ?n 2019, ??i va ?ncepe activitatea abia anul viitor. Rolul ei: s? promoveze consumul de alimente rom?ne?ti at?t ?n ?ar?, c?t ?i ?n str?in?tate.???n 2019 s-a deschis Agen?ia pentru Calitatea ?i Marketingul Produselor Agroalimentare, pentru c? ne lipse?te promovarea alimentelor. Trebuie implica?i obligatoriu to?i actorii ?n crearea de politici ?i strategii pentru dezvoltarea acestor produse, trebuie o direc?ie de constultan?? s? vindem bio, dar ?i tradi?ional. Trebuia s?-?i ?nceap? activitatea la 1 ianuarie 2020, dar s-au dat ordonan?e de urgen?? s? se am?ne. Dac? nu va func?iona, Rom?nia nu va ajunge, de exemplu, la 25% din terenuri cultivate ecologic p?n? ?n 2030. Ultima am?nare este 1 ianuarie 2022 ?i ar trebui preg?tit? din aceast? toamn?“, a spus Marian Cioceanu, pre?edinte al Asocia?iei Bio Rom?nia, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower.Agen?ia ??i propune s? ?ncurajeze fabricarea de produse agroalimentare certificate conform unui sistem de calitate voluntar? ?i s? asigure marketingul corespunz?tor acestor produse, at?t la nivel na?ional, c?t ?i peste hotare. Personalul Agen?iei va fi format din func?ionari publici ?i personal contractual, iar finan?area acesteia se va face din bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).?Am avut recent o discu?ie cu un secretar de stat de la MADR care se ocup? de agricultura ecologic? ?i am convenit s? facem un grup de lucru ?mpreun? cu speciali?tii din minister ?i s? elabor?m ca ?ar?, pentru prima dat?, o strategie na?ional? pentru agricultura ecologic?. Dac? Uniunea European? a impus ?inta ca 25% din agricultur? s? fie bio ?i nu o respect?m, to?i vom fi penaliza?i, pentru c? ne vor fi t?iate subven?iile“, a men?ionat Cioceanu.?n prezent, ?n Rom?nia num?rul operatorilor economici certifica?i ecologic la nivel na?ional este de circa 10.000. Suprafa?? cultivat? ecologic de anul trecut a fost de 470.000 de hectare, adic? 3% din suprafa?a agricol? total?.?Faptul c? ne apropiem de 500.000 de hectare de teren cultivat ecologic ?nseamn? c? ace?ti fermieri nu aduc bani de acas?, ba chiar ob?in profit. Dar, un mare minus este c? export?m materie prim? bio, adic? subven?ie dubl?, ?i import?m produse procesate bio, c?teodat? f?cute cu materia noastr? prim?. Sectorul de procesare este foarte slab dezvoltat ?i obiectivul nostru este s? dezvolt?m procesarea ?n industria alimentar? bio din Rom?nia ?i s? diminu?m procentul de export al materiei prime“, a men?ionat Marian Cioceanu.El spune c? procesarea este foarte important? pentru sectorul bio, c?ci cererea este foarte mare ?i poten?ial de dezvoltare exist?, dar ?ministerul Agriculturii cu toate conducerile din ultimii zece ani, nu a dat o anumit? sum? ca sprijin unui procesator ce face produse bio“.Astfel, el men?ioneaz? c? ?n prezent, nu se g?se?te carne ecologic? ?n retail ?i produse de panifica?ie se g?se?te doar ?n cantit??i mici. ?Avem materie prim?, dar fluxul se ?ntrerupe la abator, la ambalare, la procesator.“Cele mai scumpe fructe din Rom?nia aduc beneficii consumatorilor, dar ?i cultivatorilor: ?Export? la 7 euro/kg” 20 iulie 2021, 21:26 de Cristina Stancu La cules de afine. Foto: Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultur?Afinele sunt printre cele mai apreciate fructe, dar ?i pre?ul este pe m?sur?. Cine a avut inspira?ia de a cultiva arbu?tii care le produc n-a regretat. Tot mai mul?i fermieri rom?ni le urmeaz? exemplul, mai ales c? nu sunt plante preten?ioase. Alte 2.000 de hectare de afini vor intra pe rod ?n doi ani. Bogate ?n antioxidan?i, fibre, vitamina A, B, C, E, tanin, flavonoizi, pectine, zaharuri, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic), iar lista poate continua, afinele, supranumite "insulina verde", sunt recomandate inclusiv persoanelor cu diabet, gra?ie concentra?iei sc?zute de zaharuri ?i substan?elor active care ajut? la sc?derea nivelului de zah?r din s?nge. Beneficiile le cunosc nu doar consumatorii rom?ni, ci ?i cei str?ini, c?tre care ajunge o parte din produc?ia rom?neasc? de afine. Dar beneficii au ?i produc?torii rom?ni care s-au orientat c?tre astfel de culturi, c?ci investi?iile, de?i consistente, se amortizeaz? relativ repede, iar arbu?tii nu sunt preten?io?i. “Este o cultur? foarte rentabil?, de aceea ?i o parte din fondurile prin PNDR s-au ?ndreptat spre cultura de afini, pentru aproape de 2.000 de hectare. Se caracterizeaz?, ?n c?teva cuvinte, prin faptul c? investi?ia ?n infiin?are este mare, put?nd ajunge ?i la 30-35 de mii de euro hectarul sau chiar mai mult - pentru c? exist? un factor foarte important la ?nfiin?area de culturi de afin ?i anume turba care permite dezvoltarea plantelor de afin ?n sol acid. De aceea se achizi?ioneaz? cantit??i foarte mari de turb?. Cel pu?in 350 de metri cubi / hectar, care se import?. Se planteaz? ?n jur de 3.500 de plante la hectar, p?n? ?n 4.000. Acest lucru face ca investi?ia specific? - p?n? la intrarea pe rod, care ?ncepe ?n anul trei - s? fie destul de mare. Dup? aceea timp de 15-25 de ani, costurile de ?ntre?inere sunt mai mici dec?t la alte specii, tratamentele fitosanitare sunt pu?ine”, explic?, pentru "Adev?rul" Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultur? Pite?ti – M?r?cineni, membru titular al Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice Gheorghe Ionescu Sise?ti - Bucure?ti. Cele mai scumpe fructe din Rom?nia aduc beneficii consumatorilor, dar ?i cultivatorilor: “Export? la 7 euro/kg” Potrivit specialistului, investi?ia ini?ial? se recupereaz? ?n 7-8 ani, ceea ce ?nseamn? c?, practic, jum?tate din perioada de exploata?ie a acestei culturi care este de minimum 20 de ani (poate ajunge ?i la 50 de ani) este "liber?" ?i produce profit. "Doar grij? mare la sistemul de irigare ?i sistemul de men?inere a acidit??ii solului: prin sistemul de irigare se introduc substan?e care men?in solul acid, sub pH 4%, deci sc?zut. Acesta este secretul", mai spune cercet?torul. Dintre toate fructele din Rom?nia, afinele au pre?ul de valorificare cel mai mare Profiturile pe care o astfel de cultur? ajunge s? le aduc? st?rnesc invidia celor care au livezi de meri, peri, piersici, cai?i sau chiar cire?i. “Este rentabil: investi?ia e mare, dar se repartizeaz? pe 20 de ani de amortizare ?i pre?ul de valorificare este foarte ridicat. Cel mai mare din toate fructele din Rom?nia, ?n jur de 4 - 4,5 euro pe kilogram, dar pot ajunge ?i la 7 euro, uscate... Firmele mari din Rom?nia le valorific? ?ns? la un pre? mediu de 4,5 euro pe kilogram”, mai spune, pentru Adev?rul, directorul general al institu?iei de referin?? ?n cercetarea pomicol? rom?neasc?, cu o activitate ne?ntrerupt? din 1967 p?n? ?n prezent, care transfer? ?n produc?ie rezultatele din cercetare, dezvoltare, inovare. ?E foarte important s? consum?m acest fruct produs de noi' Mare parte din produc?ia autohton? de afine merge la export unde pre?ul de valoricare este ?i cu 50% mai mare fa?? de pre?ul mediu intern. ?S?pt?m?na trecut?, am avut un dialog cu reprezentantul unei companii, care mi-a spus c? export? ?n Marea Britanie la pre?ul de 7 euro ?i avea clien?i ?i ?n Germania ?i Austria. La fel ?i alte companii care s-au dezvoltat. Cel mai important este ?ns? nu c? export?m, ci c? avem afine pentru consum propriu, avem afine care nu se import?. ?i ?tim ce consum?m. Sigur import?m ?n contrasezon, ?n lunile de iarn?, e firesc, dar ?n cantit??i mici. ?n Rom?nia, sezonul de afine ?ncepe la 15 iunie ?i se termin? ?n prima decad? a lunii august. E foarte important s? consum?m acest fruct produs de noi", mai spune Mihail Coman. Cele mai scumpe fructe din Rom?nia aduc beneficii consumatorilor, dar ?i cultivatorilor: “Export? la 7 euro/kg” 2.000 de hectare vor intra pe rod ?n doi ani Institutul pe care-l conduce a organizat, s?pt?m?na trecut?, joi, o ac?iune inedit? invit?ndu-i pe cei care au dorit s? culeg? pentru consum afine din cele mai bune soiuri, direct pe planta?ie. ?n aceea?i zi, ?n aula institu?iei a organizat o sesiunea ?tiin?ific? "Cultura afinului ?n Rom?nia", eveniment la care speciali?tii ?n horticultur? au discutat despre noi tehnologii, inova?ie ?i varietate ?n cultura afinului, discu?ii urmate de demonstra?ii de aplicare a tratamentelor fitosanitare utiliz?nd drona. Cele mai scumpe fructe din Rom?nia aduc beneficii consumatorilor, dar ?i cultivatorilor: “Export? la 7 euro/kg” Una dintre concluziile sesiunii a fost aceea a cre?terii interesului pentru culturile de afin. ?Suprafa?a cultivat? cu afin s-a dezvoltat ?n ultimii ani ?i este ?n continu? dinamic?. ?n Rom?nia, sunt proiecte noi de circa 2.000 de hectare, unele s-au ?i implementat deja - perioada de care vorbesc este 2014- 2020, practic a fost de ?apte ani. Sunt perioade de dezvoltare european? ?i mare parte din aceast? suprafa?? se planteaz? acum sau au fost plantate ?n 2020, deci o dinamic? continu? a ?nfiin??rii acestor planta?ii. 2.000 de hectare vor intra pe rod ?n doi ani, ceea ce ?nseamn? 13 -15 tone, vorbim de cantit??i mari", mai spune, pentru Adev?rul, Mihail Coman. Grafic ZF: Top zece jude?e cu cea mai mare produc?ie de cartofi ?n 2020 Precipita?iile din Europa influen?eaz? PRODUC?IA ?i PRE?UL cerealelor, Gheorghe GHI?E , 21 iulie 2021 Participan?ii la pia?a european? ?i-au exprimat ?ngrijorarea cu privire la problemele logistice ?i ?nt?rzierea campaniei de recoltare ?n principalele regiuni produc?toare, ?n special Germania, care a fost afectat? de furtuni puternice.Schimb?rile dramatice ale vremii, de la temperaturi ridicate ?i secet? la ploi abundente ?i inunda?ii devastatoare, au f?cut ca Asocia?ia fermierilor din Germania (DRV) s? reduc? s?pt?m?na trecut? prognoza pentru produc?ie total? de cereale la 43,8 milioane de tone, ?n timp ce produc?ia de gr?u a fost estimat? la 22,82 milioane de tone.Campania de recoltare a fost ?nt?rziat? cu aproximativ dou? s?pt?m?ni ?n sudul Germaniei ?i, ?n acela?i timp, au crescut temerile privind poten?ialele daune asupra calit??ii gr?ului, de?i ?n zona de nord-est ?ara ?nc? sufer? de usc?ciune.Ploile abundente ?i inunda?iile din sud-vestul Germaniei au blocat, de asemenea, transporturile ?n unele p?r?i ale r?ului Rin, principala artera de transport fluvial a Germaniei pentru m?rfuri ?i care face leg?tura cu porturile Amsterdam, Rotterdam ?i Anvers, deoarece nivelul ridicat al apei a ?mpiedicat navele s? treac? pe sub poduri.Potrivit unui raport Reuters, inunda?iile au afectat puternic livr?rile de minerale, c?rbune ?i produse petroliere c?tre centrul Germaniei, dar efectul asupra produc?iei ?i livr?rilor de gr?u este ?nc? dificil de estimat.Chiar dac?, principalele zone produc?toare de gr?u ale Germaniei nu au fost afectate, traderii trebuie s? ofere un pre? mai mic pentru a compensa cheltuielile suplimentare de transport.Dup? Fran?a, Germania este cel mai mare produc?tor de gr?u din Europa ?i un mare produc?tor ?i consumator de rapi??. Anul acesta se a?teapt? ca Germania s? produc? 3,7 milioane de tone.Gr?u: condi?iile meteorologice cresc pre?ulPia?a interna?ional? a gr?ului a reac?ionat luni (19.07.2021) la condi?iile extreme din principalele regiuni produc?toare: excesiv de cald ?i uscat ?n SUA ?i regiunea M?rii Negre, ?n special ?n sudul Rusiei ?i precipita?iile abundente din Germania. De asemenea, ?n America de Sud, nivelul sc?zut al fluviilor cauzeaz? probleme cu logistica. Nivelul apei fluviului Parana este la cel mai sc?zut nivel din ultimii 70 de ani.La bursa de la Paris (MATIF), pre?ul pentru gr?ul cu livrare ?n septembrie s-a ?nchis la 214,25euro/ton?, neschimbat fa?? de weekend, pentru livr?rile din decembrie a fost de 216,25euro/ton?, ?n cre?tere cu 0,25euro, iar pentru martie 2022 s-a ?nchis cu 218,00euro/ton?, ?n cre?tere 0,50euro.Apelul f?cut de doi cresc?tori rom?ni de vaci: Pericolul care p?nde?te fermele care iau ajutor european!Agroinfo , 21 iulie 2021 Doi cresc?tori de vaci, Boldi? Szilamer din Turnu, jude?ul Arad, ?i Dumitru Ro?ca, din Or?i?oara, jude?ul Timi?, trag un semnal de alarm? cu privire la pierderile extrem de mari pe care le ?nregistreaz? fermierii care iau ajutoare europene. Pericolul este ca fermele de animale ?n loc s? se dezvolte cu aceste ajutoare, pot s? ajung? ?n pragul falimentului.Boldis Szilamer are o ferm? cu 200 de vaci de lapte ?i a accesat un proiect de 2,1 milioane euro ?n urm? cu patru ani, dar nici ast?zi nu a ajuns s? ?l implementeze. Totul a fost calculat atunci la cursul de 4,78 lei un euro. ?n iunie 2021, cursul valutar e aproape 5 lei. Szilamer spune c? are o pierdere de p?n? la 80.000 de euro.Dumitru Ro?ca de?ine 400 de vaci de lapte ?i lucreaz? 1.000 de ha de teren agricol, unde practic? cultura mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro ?n 2017, dar nici ?n ziua de azi nu a ajuns s? ?l pun? ?n practic?, din cauza birocra?iei. Sper? c? la toamn? va reu?i s? finalizeze cu h?r?og?ria ?i s? ?nceap? s? ?l implementeze! ”Situa?ia s-a agravat ?i mai mult acum ?n pandemie, c?nd infla?ia a crescut foarte mult ?i s-a majorat ?i cursul valutar. Foto: Ziua de Vest?n aceast? perioad?, exist? un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea European? s? intre ?n insolven?? din cauza neactualiz?rii cursului valutar. De aceea se ?nregistreaz? diferen?e foarte mari ?ntre atunci ?i acum. Inclusiv eu ?nt?mpin pierderi din cauza cursului valutar care avea o valoare ?n urm? cu patru ani, iar acum are o valoare mai mare. Firmele de consultan?? ??i conduc clien?ii c?tre un e?ec sigur”, aten?ioneaz? Szilamer, citat de ziuadevest.roVEZI AICI MESAJUL CRESC?TORULUI BOLDIS SZILAMER PENTRU MINISTRUL OROS: Cresc?tor de animale: Voi returna ANT ?ncasat de la APIA ?ntr-un cont al Guvernului! Suma primit? ?mi jigne?te munca!El sus?ine c?, ?n 2021, are o pierdere de 70.000 -80.000 de euro, numai din cursul valutar, f?r? s? mai adauge majorarea pre?urile la celelalte materiale pe care le va folosi ?n implementarea proiectului. Boldis mai atrage aten?ia c? procedurile care se aplic? la proiectele europene sunt ?nvechite, din vremea SAPARD-ului, care a fost ?n urm? cu zeci de ani.”Am colegi fermieri care au accesat proiectele c?nd cursul a fost de 4,60 lei euro, iar acum a ajuns la aproape 5 lei. Astfel, la un proect de 2 milioane de euro fermierul ?nregistreaz? o pierdere de mai mult de 160.000 de euro. E o chestiune extrem de grav? dar se pare c? autorit??ile nu vor s? intervin? ?i ?l las? pe agricultor descoperit. Nu trebuie s? uit?m c? UE calculeaz? opera?iunile la cursurile actuale, nu la cele istorice. De aceea ar trebui ca la toate tragerile pre?urile s? se calculeze la cursurile actualizate de decontare Rom?nia -UE, nu la cele istorice, c?nd au fost accesate proiectele de fermieri”, mai spune Szilamer Boldi?, citat de ziuadevest.roInginerul agronom Dumitru Ro?ca a accesat un proiect ?n valoare de 2,7 milioane de euro pentru o ferm? modern? de 250 de vaci de lapte dotat? cu rotolator pentru mulgerea animalelor. E o instala?ie cu care po?i mulge 1000 de capete. Proiectul mai cuprinde construc?ia unei hale de cereale ?i achizi?ionarea mai multor utilaje. ?n ceea ce prive?te construc?ia se ?nregistreaz? o ?nt?rziere foarte mare. Pe la jum?tatea lunii iulie, va fi depus proiectul tehnic. Urmeaz? aprob?rile de la AFIR. Ro?ca a f?cut proiectul ?n urm? cu patru ani ?i, ?n iunie 2021, nu a reu?it ?nc? s? ?l implementeze. Cauza? Birocra?ia foarte mare, procedurile foarte complicate ?i multitudinea de documente pe care trebuie s? le ob?in? de la institu?ii.Numai ca s? primeasc? autoriza?iile de la mediu i-a trebuit un an ?i jum?tate. A?teptarea este prea lung? ?i p?n? c?nd un proiect este decis eligibil sau nu. Timp de patru ani cursul valutar a crescut, iar pierderile pe care le ?nregistreaz? Dumitru Ro?ca continu? s? creasc?, dac? nu va fi actualizat calculul opera?iunilor. ?n 2017, proiectul a fost declarat eligibil, iar peste doi ani, a fost semnat contractul. ?n toate procedurile se vorbe?te de ani. ”Dup? patru ani s? sper?m c? vom ?ncepe s? ?l punem ?n practic?. Timpul p?n? la implementare ar trebui s? fie maxim doi ani, dar nu peste patru ani. V? da?i seama ce pierderi ?nregistrez din cauza neactualiz?ri cursului valutar?”, se ?ntreab? Ro?ca.Cei doi cresc?tori cer ca?statul rom?n s? intervin? de urgen??, dac? nu vrea s? vad? proiecte din agricultur??e?uate, soldate cu mii de procese unde instan?ele vor decide c? trebuie recupera?i banii, dar de unde statul s? mai recupereze ace?ti bani, dac? proiectele nu au fost implementate? ”E o situa?ie extrem de grav?, de?i nu ar fi complicat?, dac? statul ar interveni pentru ca acest curs valutar s? fie actualizat, la proiectele cu finan?are de la Uniunea European?”, spune Szilamer Boldis, citat de ziuadevest.roFerma din Rom?nia care cre?te ACUM porci liberi pe p??une! Mo?ia Chindia apar?ine unui cunoscut c?nt?re?! Agroinfo , 21 iulie 2021 Prima ferm? care ?ndr?zne?te s? creasc? porci liberi, pe p??une, este Mo?ia Chindia. Apar?ine cunoscutului tenor?Vlad Miri??.?C?nt?re?ul a transformat gospod?ria ??r?neasc? a p?rin?ilor ?ntr-o ferm? unde animalele sunt crescute prin p??unare. Cre?te ?i?porci pe p??une, e adev?rat, rasa Mangali?a,?dar Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA)?interzice cre?terea porcilor ?n aer liber, le interzice oierilor?porcii la st?ne, f?r? vreo excep?ie legat? de rasa porcului.A?a arat? normalitatea, porci crescu?i ?n aer liber, pe p??une, prin p?duri. A?a se cre?teau porcii ?n gospod?riile ??r?ne?ti sau la st?ne p?n? s? vin? t?v?lugul interdic?iilor ANSVSA ?i s? ?nchid? porcul ?n cote?. ?n condi?iile ?n care vuie?te lumea c? ??ranilor li s-a interzis p?n? ?i s? hr?neasc? porcul cu resturi alimentare sau cu cereale abia recoltate, Vlad Miri?? ?i anteprenorul Dan C?rstea?ne arat? imaginile unei normalit??i dintr-un sat,?porcii la p?scut pe p??une.?Imaginile zilei le?ave?i mai jos,?Agroinfo ?i felicit? pe cei doi proprietari ai fermei. Carnea porcului crescut liber pe p??une e fraged? ?i cu un gust savuros. Nu se compar? porcul crescut doar ?n cote? cu porcul crescut pe p??une.Porci, curcani, g?ini, ra?e ?i alte p?s?ri de curte cresc pe p??une, l?ng? T?rgovi?te, ?n ferma multispecie Mo?ia Chindia?care ??i propune s? popularizeze sistemul ?Pasture Raised” (cre?tere prin p??unare).Accesul permanent la p??une, lumina natural?, contactul cu solul, hrana diversificat? ?i posibilitatea de a fi libere pe p??une aduc o calitate incomparabil? a c?rnii acestor animale fa?? de oferta pie?ei, cu impact pozitiv asupra mediului.Ferma are misiunea de a aduce clien?ilor - familii cu copii ?n special, iar ?n general celor preocupa?i de via?a s?n?toas? - cea mai curat? ?i gustoas? carne din Rom?nia.Astfel, ferma are ?n plan ca, ?n urm?torii 10 ani, s? contribuie pentru ca un milion de familii s? aib? acces la carnea provenit? de la animale crescute prin p??unare, probabil cel mai natural mod de cre?tere a animalelor. De aceea fondatorii Mo?iei Chindia ??i propun s? deschid? apetitul pentru o abordare ecologic? ?i regenerativ? ?n cre?terea animalelor ?i ?n r?ndul altor fermieri ?i antreprenori. Cei doi parteneri doresc s? ajute ?nc? al?i 100 de fermieri s? adopte cu succes sistemul de Cre?tere prin P??unare a animalelor, scrie ?n comunicatul transmis c?tre Agroinfo de ferma Mo?ia Chindia. Porci, curcani, g?ini, ra?e ?i alte p?s?ri de curte cresc pe p??une l?ng? T?rgovi?te, pe o suprafa?? de peste 3 hectare, ?n condi?ii care nu sunt reproduse ?ntru totul ?n nicio alt? ferm? din Rom?nia. Animalele au acces permanent la iarb?, se bucur? de lumin? natural?, resimt schimb?rile de temperatur? fire?ti ale mediului, ??i caut? singure hrana diversificat? ?i pot zburda liber pe o suprafa?? generoas?. Aceast? modalitate de cre?tere, dezvoltat? ?n SUA ?i cunoscut? ca sistemul ?Pasture Raised” (Cre?tere prin P??unare) creeaz? condi?ii unice de via?? pentru animale, care nu se reg?sesc ?n alte abord?ri contemporane ale zootehniei, nici m?car ?n gospod?riile rurale, unde porcii ?i p?s?rile au suprafe?e destul de limitate la dispozi?ie ?i doar sporadic au acces la iarb?.?n sistemul de ?Cre?tere prin P??unare”, animalele se dezvolt? potrivit ciclului natural, care poate dura p?n? la 10 luni pentru porci, f?r? stimulare artificial?. Calitatea produselor ob?inute este superioar? majorit??ii alternativelor din comer?ul de profil din Rom?nia. Pe toat? durata vie?ii lor, puii ?i curcanii ?Crescu?i prin P??unare” tr?iesc ca ?ntr-un hotel de lux, ?n care ?n fiecare zi sunt muta?i pe o nou? parcel? de p??une cu iarb? proasp?t?, fa?? de puii sau curcanii crescu?i industrial care tr?iesc ?n hale ?nchise, cu densitate foarte mare, f?r? condi?ii naturale: soare, iarb?, aer.Porcii de ras? Mangali?a de la Mo?ia Chindia alearg? pe 2 ha de p??une, ??i manifest? permanent instinctul natural de a r?ma, se b?l?cesc ?n balt? ?i v?d lumina soarelui pe toat? durata vie?ii lor, fa?? de porcii crescu?i ?n regim industrial care tr?iesc ?n boxe de c??iva metri p?tra?i, fiind ?nconjura?i de beton sau gr?tare din font? ori plastic dur.?Acum 10 ani am avut ni?te probleme medicale, care m-au f?cut s? ?n?eleg pe propria piele valoarea hranei pentru s?n?tatea mea ?i a familiei mele. Atunci am ?nceput s? cre?tem animale ?n curtea p?rin?ilor mei ?i l-am descoperit pe Joel Salatin ?i faimosul sistemul “Pasture Raised”, care pentru americani este superior certific?rii organice (echivalentul american al certific?rii Bio). Nu mi-am propus s? fac un business, ci doar s? g?sesc modalit??i de a avea o carne cu adev?rat s?n?toas? ?i gustoas?, cu impact pozitiv asupra mediului ambiant ?i asupra s?n?t??ii familiei (poate nu ?nt?mpl?tor, ?n contextul acestei pandemii, eu ?i to?i membrii familiei mele am trecut prin boala provocat? de Sars-Cov 2, cu simptome foarte u?oare). Dar, dup? mul?i ani de cre?tere a animalelor, timp ?n care am devenit foarte pasiona?i de domeniu ?i ?n care tot mai mul?i prieteni care gustau carnea de la noi ne spuneau c? nu au mai m?ncat ceva at?t de bun, am ajuns la concluzia c? tot ceea ce am ?nv??at despre animalele crescute pe p??une este foarte valoros ?i pentru ceilal?i ?i c? merit? ?mp?rt??it c?t mai multor familii care caut? astfel de produse. Astfel, Mo?ia Chindia este un proiect de suflet, prin care dorim s? schimb?m ?n bine alimenta?ia ?i via?a c?t mai multor oameni”, a declarat Vlad Miri??.??mi aduc aminte c? m-am ?nt?lnit cu Vlad ?n Ajunul Cr?ciunului lui 2015 ?i mi-a adus ni?te carne de porc de la ei de acas?: era ceva fantastic, nu mai gustasem nicic?nd a?a ceva, nici m?car ?n Spania, unde exist? o tradi?ie a cre?terii porcilor ?n mediul lor natural! Apoi, av?nd copii mici, am ?nceput s? c?ut?m carne de pui ?i de curcan pentru ei ?i ne mai aducea tot Vlad din mica lor ferm?. Anul trecut, eram ?n plin? pandemie, ?i ne aducem aminte de problemele de aprovizionare cu alimente, mi-am dat seama c? avem nevoie cu to?ii ?n Rom?nia, ?i mai ales familiile cu copii, de surse de hran? s?n?toas?, pe plan local, ?i i-am propus lui Vlad s? transform?m hobby-ul ?ntr-o ferm? care s? promoveze acest mod de cre?tere a animalelor”, a ad?ugat Dan C?rstea.Produsele Mo?ia Chindia - carne de porc, pui ?i curcani (carcas? ?i piese) ?i produse din carne (c?rna?i, crenvur?ti, rulade etc.) pot fi procurate simplu prin contact direct pe Whatsapp la num?rul de telefon 0790.542.145, pe pagina de Facebook Mo?ia Chindia ?i, ?n cur?nd, pe mosiachindia.ro. Ferma ??i propune s? atrag? parteneri pentru realizarea unei platforme de e-commerce ?i pentru extinderea bazei de comercializare c?tre b?c?niile ?i restaurantele premium, din Bucure?ti ?i ?mprejurimi. ?n general, Mo?ia Chindia este deschis? la parteneriate cu persoane ?i companii care ?n?eleg beneficiile conceptului ?Pasture Raised” ?i doresc s? le fac? accesibile pe pia?a din Rom?nia.Vlad Miri??, 39 de ani, este unul dintre cei mai aprecia?i soli?ti vocali de oper? ?i muzic? pop ?i a performat timp de ?ase ani pe scena Operei Na?ionale din Bucure?ti, ?ncep?nd din 2006. ?n 2008, a fost reprezentantul Rom?niei la Concursul Interna?ional Eurovision, al?turi de Nico. De-a lungul carierei a avut spectacole ?n toat? Europa, de la Londra la Sankt Petersburg ?i a fost invitatul special al Angelei Gheorghiu, ?ntr-o serie de concerte desf??urate ?n ?ar? ?i str?in?tate. . C??tig?tor a numeroase premii, Vlad Miri?? are mai multe colabor?ri cu posturi na?ionale de televiziune. ?n anul 2010, Vlad Miri?? a ?nceput s? ??i cultive pasiunea pentru animale ?nfiin??nd o ferm? de animale al?turi de tat?l s?u. Pe aceast? baz?, al?turi de Dan C?rstea a ?nfiin?at Mo?ia Chindia, prima ferm? de animale multispecie cu Cre?tere prin P??unare, din Rom?nia.Dan C?rstea, 46 de ani, este de peste 20 de ani antreprenor, fondator ?i Managing Partner al United - agen?ie de Rela?ii Publice ?i marketing, lider ?n comunicarea pentru industria alimentar?, retail, centre comerciale, imobiliare, turism ?i servicii financiare. United este proprietarul m?rcii Unikorn, unikorn.ro., un sistem inovativ de rela?ii publice. Ca antreprenor, Dan C?rstea are ca scop promovarea inova?iilor rom?ne?ti la nivel na?ional ?i interna?ional ?i democratizarea PR-ului ?i comunic?rii de marketing ?n general, d?nd start-up-urilor ?i companiilor medii posibilitatea s? ob?in? vizibilitate ?i s? atrag? clien?i la fel ca ?i marile companii. Incep?nd din 2021, Dan C?rstea este co-fondator al fermei Mo?ia Chindia, al?turi de Vlad Miri??.Despre Mo?ia Chindia Fondat? ?n 2010, ca o mic? ferm?? care s? acopere necesit??ile familiei? Miri??, interesul tot mai mare pentru produsele provenite din animale p??unate a deschis oportunitatea ca Mo?ia Chindia (mosiachindia.ro) s? devin? o ferm? de animale multispecie. Antreprenorii, Vlad Miri?? ?i Dan C?rstea, ??i asum? misiunea de a promova un stil de via?? s?n?tos ?i de a oferi familiilor din Rom?nia cea mai curat? ?i s?n?toas? carne, iar pe de alt? parte de a promova ?n r?ndul fermierilor Cre?terea prin P??unare. Prin aceast? abordare, la Mo?ia Chindia asigur?m animalelor condi?ii de via?? ideale, acestea manifest?ndu-?i liber comportamentele instinctive, cu impact benefic ?i regenerativ asupra mediului. Informa?ii transmise de Mo?ia Chindia pentru AgroinfoZF Live: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Rom?ni: Rom?nia are nevoie de o strategie na?ional? de gestionare integrat? a apei, agricultura nu poate s? fac? fa?? f?r? resursa apei , Iulia Apostoiu , 21.07.2021, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Rom?ni, consider? c? trebuie elaborat? ?i pus? ?n practic? o strategie la nivel na?ional de gestionare integrat? a apei, astfel ?nc?t s? se poat? iriga ?ntreaga suprafa?? amenajat? pentru iriga?ii, de peste 3 milioane de hectare, ce are canale ?ntinse pe circa 9.600 de kilometri.?Avem nevoie de o strategie de gestionare integrat? a apei, pentru c? ea r?spunde unei nevoi care nu poate fi am?nat?, aceea de a cre?te predictibilitatea afacerilor din agricultur? ?i de a asigura securitatea alimentar?, dar aceast? strategie trebuie s? aib? ?n ea ca obiective definirea de direc?ii strategice“, a declarat Florian Ciolacu ?n cadrul emisiunii de business ZF Live.El men?ioneaz? c? este o nevoie de o abordare integrat?, at?t a moderniz?rii infrastructurii vechi de iriga?ii, c?t ?i a infrastructurii de desecare - drenaj ?i a infrastructurii combaterii eroziunii solului. ?n ceea ce prive?te sistemul de iriga?ii, exist? dou? componente, cea a sistemului na?ional prin canale principale ?i secundare, ?i un nou program na?ional pentru dezvoltarea de sisteme de iriga?ii locale propus de Clubul Fermierilor Rom?ni c?tre Ministerul Agriculturii.Cel mai mare exportator de grau din lume planuieste sa mareasca pretul painii. Care sunt cauzele acestei decizii? iulie 21, 2021 Mai multi producatori de paine din Rusia, cel mai mare exportator de grau din lume, i-au anuntat pe principalii retaileri ca urmeaza sa mareasca pretul painii, pe fondul majorarii costurilor de productie si a masurilor de sprijin insuficiente introduse de autoritatile de la Kremlin, noteaza Reuters. Rusia, unul din cei mai mari exportatori mondiali de grau, a introdus, incepand de la finele anului trecut, o serie de restrictii la exporturile de cereale si plafonari de preturi la uleiul de floarea soarelui si zahar in sistemul de retail, in speranta ca astfel va fi redus efectul inflationist al majorarii preturilor la alimente pe piata interna.In timp ce preturile de retail pentru uleiul de floarea soarelui si zahar sunt stabile, in cazul producatorilor de paine au crescut au declarat unii dintre acestia pentru Kommersant. Acestia au adaugat ca au crescut si preturile la margarina, precum si costurile cu ambalarea si transportul.In replica, Ministerul rus al Agriculturii a apreciat ca nu exista motive pentru o majorare semnificativa a preturilor la paine deoarece preturile interne la grau au scazut cu 7,2% in acest an. In paralel, preturile la painea din faina de grau au crescut in Rusia cu 4,6% de la inceputul anului. Ministerul rus al Agriculturii a adaugat ca producatorii de paine primesc subventii de la stat, de doua ruble (0,027 dolari) pe kilogram, pentru a nu majora preturile.Cu toate acestea, producatorii de paine au declarat pentru Kommersant ca aceste subventii nu acopera decat o parte din costurile lor majorate, iar unii dintre acesti producatori au spus ca au decis sa nu incerce sa obtina aceste subventii de la stat.CDR: un nou proiect pentru sustinerea producatorilor locali. Noua schema de certificare, disponibila tuturor, iulie 21, 2021 Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) propune Guvernului un proiect menit sa sustina producatorii agricoli locali. De Origine Romaneasca (DOR) este o initiativa cu ajutorul careia fermierii romani pot garanta ca toate produsele lor sunt obtinute folosind doar materie prima romaneasca, astfel incat sa devina mai competitivi pe piata, se arata intr-un document transmis de CDR. Totodata, ”De Origine Romaneasca”, elaborat de CDR, propune introducerea in Romania a unei scheme de certificare voluntara la care vor avea acces toti producatorii si procesatorii romani care doresc sa devina mai competitivi in piata, sa se integreze mai bine in lantul alimentar, sa creasca valoarea adaugata a produselor si sa ii ajute in mod transparent pe consumatori in procesul de achizitie a bunurilor alimentare.?De Origine Romaneasca’ este un proiect pe care l-am construit, alaturi de colegii din CDR, din dorinta de a sprijini producatorii agricoli locali, care au nevoie mai mult ca oricand sa fie prezenti si vizibili pe rafturile magazinelor din toata tara. In acelasi timp, este un proiect care ajuta consumatorul roman in procesul de achizitie a bunurilor alimentare, oferindu-i in mod transparent informatii despre cat de multa materie prima autohtona a fost folosita in procesul de fabricatie a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al RBL in Grupul de lucru pentru agricultura din cadrul CDR si coordonator al proiectului.Potrivit sursei citate, timp de mai multe luni, Grupul de lucru pentru agricultura al CDR a analizat mecanismele existente de sustinere a producatorilor romani, strategiile pe care le folosesc alte state membre UE pentru a-si proteja patrimoniul gastronomic local dar si efectele unor astfel de politici asupra economiei la nivel macro si asupra consumatorilor la nivel individual.?Analiza efectuata a aratat ca lipsa unor mecanisme de protectie a producatorilor romani are un profund impact negativ la nivel economic iar statisticile confirma pe deplin acest lucru. Conform unui Raport dat publicitatii de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Romania a incheiat anul 2020 cu un deficit de peste 3,1 miliarde euro in comertul cu produse agroalimentare pe relatia cu statele membre UE, cu peste 30% mai mare decat in 2019, aceasta in conditiile in care consumatorii romani au devenit tot mai interesati sa cumpere produse romanesti dar au o dificultate in a descoperi cata materie prima de origine romaneasca exista in ceea ce achizitioneaza(…)Germania prezinta cel mai ridicat numar de scheme cu 107, urmata de Italia cu 52 de scheme si Spania cu 49 de scheme. In Austria, de exemplu, schema de protejare a intereselor producatorilor locali se numeste ‘eticheta de calitate’ si este esentiala pentru consumatori in cazul achizitiei de oua, carne de pasare, carne de vita au porc, lapte, branza, unt si carnati. In luna octombrie a anului 2020, Comisia Europeana a publicat rezultatele studiului Special Eurobarometru 505 – ‘Making our food fit for the future – Citizens’ expectations'”, se mai spune in comunicat.”, se mentioneaza in comunicat.Conform studiului, aproape un sfert din respondenti considera ca “lanturile de aprovizionare locale sau scurte” (24%) asigura sustenabilitatea productiei si sunt importante pentru consumatori. Schema de certificare voluntara propusa de CDR implica Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii ca autoritate competenta si se va baza pe o metodologie conform practicilor europene in materie.Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) este o initiativa privata, apolitica, alcatuita din cele mai reprezentative organizatii ale mediului de afaceri din Romania. Printre membrii CDR se numara: AmCham, AOAR, CNIPMMR, Confederatia Concordia, Consiliul Investitorilor Straini, Fundatia Romanian Business Leaders, Camera de Comert Romano-Franceza, Camera de Comert Romania – Germania(AHK).Studiu. Fructele ?i legumele, ?n topul preferin?elor la produsele bio , De Food Biz , iul. 21, 2021 Fructele ?i legumele se afl? ?n topul preferin?elor de consum la produsele bio, arat? un nou studiu realizat de Exact Business Solutions ?n mai 2021, iar 90% dintre rom?nii participan?i la studiu prefer? s? cumpere produse bio din magazinele fizice, ?n timp ce 10% comand? fie online, pe pagina de internet a magazinelor, fie prin aplica?ii dedicate.Aproape to?i responden?ii (99%) cunosc conceptul de produs Bio, Eco, Organic, definindu-l ca ?un produs care nu con?ine substan?e d?un?toare”, ?crescut natural, f?r? fertilizan?i sau hormoni de cre?tere”, respectiv ?produs 100% natural”, potrivit Mediafax.9 din 10 responden?i consider? c? agrigultura bio ?i produsele bio reprezint? ?un lucru bun” at?t pentru ei, personal, c?t ?i pentru mediul ?nconjur?tor.37% dintre participan?ii la studiu au cump?rat produse bio cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n? ?n ultimul an.Un alt aspect interesant dezv?luit de studiu este cel legat de motivele pentru care responden?ii aleg s? cumpere produse bio, cele mai importante fiind: ?produse 100% naturale”, ?calitate ridicat?”, ?produse s?n?toase”, ?prospe?ime ?i produse ?n Rom?nia”.?Mai mult dec?t oric?nd, 2020 ne-a reamintit c?t de important? este s?n?tatea, d?nd ocazia consumatorilor s? se preocupe mai mult de acest lucru, dar ?i de mediul inconjurator, iar studiul de fa?? confirm? aceste trenduri, cele mai importante atribute ?n alegerea produselor bio, (pe l?ng? propriet??ile acestora) fiind ?ncrederea, grija fa?? de mediul ?nconjur?tor ?i sus?inerea unui stil de via?? s?n?tos al consumatorilor”, afirm? Julien Zidaru, Managing Partner Exact Business Solutions.Universul cercet?rii a fost reprezentat de femei ?i b?rba?i, cu v?rste cuprinse ?ntre 18-65 ani, rezidenti ?n mediul urban ?i utilizatori de internet. Volumul e?antionului pentru studiul cantitativ a fost de 456 responden?i, reprezentativ pe nivele de v?rst?, gen ?i stratificare, iar chestionarul a fost administrat online.Ferma mea – George Nastase: De mic ?tiam ?i vroiam s? m? fac fermier!iulie 21, 2021, agrimanet ?Veniturile din activitatea mea nu sunt suficiente pentru un trai decent(…), dar m? lini?teste mult c?nd merg s? verific vacile pe p??une ?i stau cu orele s? le urm?resc ?i s? ascult tal?ngile de la g?tul lor”. Acesta este George Nastase al c?rui vis este de a ajunge la un efectiv de 50 mame Angus si meti?i de angus. ??i rupe c?rca prin str?in?tate pentru visul s?u. Succes, George!Cum a ?nceput totul?George Nastase: De mic mergeam la ?ar? ?n fiecare weekend, aveam grij? de animale, le repetam de mic alor mei c? m? voi face fermier. Bunicii ?i unchii nu m? credeau. Scoteam pui de g?ina la incubator la Foc?ani ?i boboci de ra?? pe care ?i duceam la bunici cu autobuzul – asta pe la 6-8-12 ani… Cu o parte din pui ?i boboci mergeam duminica la t?rg. Eu la 6-7 ani!!! Deci de mic ?tiam ?i vroiam s? m? fac fermier!!!!Am terminat USAMV Bucure?ti in 2011 – management in agricultura, am ob?inut un post bun la multina?ionala din Teleorman ce avea ?n acea vreme ?n jur la 30.000 ha doar in Rom?nia, dar g?ndul meu era tot la viitoarea mea ferm?. C?t timp am lucrat la aceast? companie o mare parte din vreme am petrecut-o pe camp. Aici am v?zut multe turme de oi Caraba?e rom?ne?ti, s?rbe?ti si bulg?re?ti de care m-am ?ndr?gostit imediat de?i eu am f?cut lucrarea de licen?? pe bovine, pe o rasa de carne. Am cump?rat 4 miele si 2 berbecu?i ?n mai 2012, ?igaie s?rbeasc? din jude?ul Teleorman. Apoi compania a scos la v?nzare mai multe utilaje de v?nzarea c?rora m-am ocupat eu. Dintre acele utilaje am reu?it s? cump?r (dup? ce am f?cut un credit) un tractor John Deere de 180 cp , un plug cu 6 brazde ?i o sem?n?toare de p?ioase de 6 m. ?n acela?i timp am cump?rat cu o parte din banii de la credit 2,5 ha de teren arabil in vecin?tatea unei p??uni comunale. Am decis s? v?nd tractorul si utilajele, iar banii i-am investit in oi.?i de aici ?ncepe chinul si calvarul… Dormit in ma?in?, dormit pe c?mp cu oile, clac?ri psihice, lipsa banilor, limba albastr? din 2015 c?nd am v?ndut berbecu?ii ?n toamn? cu 4 RON / kg, p??une nu am reu?it dec?t anul acesta!!!!? Greu!!! Greu!!! Greu!!!?n 2014 am cump?rat prima vac?. Cu un cal de la bunicul ?n v?rsta de 17 ani c?ram balo?ii, balo?i rotunzi p?n? nu mai puteam s? mai ridic m?inile! Viscole!!! A? putea s? scriu o carte!!!?n 2016 am reu?it de m-am instalat ca t?n?r fermier, lucru care mi-a u?urat munca, am ?nceput ?n paralel cu oi, dar ?i s? cresc efectivul de vaci. Am cump?rat un tractor cu ?nc?rc?tor, grebl?, cositoare ?i pres? pentru balo?i. Ziua mergeam la c?rat balo?i cu caii, apoi cu tractorul, iar noaptea, din cauza caniculei, porneam oile la p?scut.?n 2018 din cauza lipsei p??unii ?i a altor probleme locale am decis s? v?nd oile. Reu?isem s? fac 300 capete plus vacile. Am ?nceput s? plec ?n afar? pentru a face bani ?i experien?? mai mult?, cu banii c??tiga?i am cump?rat teren in mun?ii Apuseni ?i am mutat activitatea din Vrancea ?n jude?ul Alba, la 1200 m altitudine! Aici pot s? spun c? via?a s-a schimbat in bine, lini?te si condi?ii bune pentru animale!C?te animale ai?George: Am 50 de bovine, marea majoritate meti?i de Angus.Care este rela?ia cu medicul veterinar?George: Rela?ia cu medicul veterinar este una extraordinar de buna!!! Este un adev?rat profesionist, m? g?ndesc s? fac o ?coal? de tehnician veterinar, iar practica s? o fac la clinica dumnealui!Cum asiguri baza furajer??George: Baza furajer? o cump?r pentru c? momentan sunt plecat in afar?, dar pe viitor vreau s? o fac pe terenurile mele.Cum stai cu desfacerea?George: Deoarece vreau s? cresc efectivul am ?inut toate vi?elele ?i am v?ndut doar t?ura?ii. Anul acesta am v?ndut 5 capete c?tre Karpaten, 1 c?tre un prieten ?i mai a?tept? ?nc? doi s? fie valorifica?i, ?n toamn? voi avea ?nc? 4 t?ura?i de v?ndut, f?ta?i in 2021.Sunt suficiente veniturile obtinute sau ai si alt? activitate?George: Momentan veniturile din activitatea mea nu sunt suficiente pentru un trai decent deoarece toti b?nu?ii ce ii c??tig din vite se intorc ?napoi ?n ele sau ?n ferm?, dar “dup? ploaie apare soarele“! Muncesc ?n afara.Care ar trebui s? fie profitul pe vac? pentru a fi mul?umit?George: Profitul pe o vac? ar trebuie s? fie cam la 500 € dup? p?rerea mea, dar nu este!Care sunt planurile ?i ambi?iile tale pentru viitorul apropiat?George: Vreau s? m?resc efectivul la 50 mame Angus si meti?i de angus, c?teva utilaje necesare fermei pentru a u?ura munca si a reduce cheltuielile.E?ti ministrul agriculturii pentru o zi.George: Ministerul agriculturii pentru o zi?!… Greu de r?spuns la aceast? ?ntrebare!Poveste?te-ne despre rolul t?u ?n ferm?. Ce ??i place cel mai mult ?i ce te obose?te?????George:: ?n ferma eu fac totul c?nd sunt ?n ?ar?, iar c?nd sunt plecat se ocup? mama! ?mi place totul, dar m? lini?teste mult c?nd merg s? verific vacile pe p??une ?i stau cu oreleee s? le urm?resc ?i s? ascult tal?ngile de la g?tul lor. M? obose?te mult c?nd apare c?te o problema ?i se ?nt?mpl? s? nu am bani s? o rezolv. M? stresez mult pentru c? aceste lucruri se ?nt?mpl? des, un fel de “lan? al sl?biciunilor“ ?n care dac? e?ti prins nu ??i este bine deloc.Cum m? relaxez?! Nu m? relaxez!EFSA: Utilizarea antibioticelor ?n fermele zootehnice este ?n sc?dere , meatmilk , 21 iulie 2021 Utilizarea antibioticelor a sc?zut ?i este acum mai sc?zut? la animalele produc?toare de alimente dec?t la oameni, potrivit celui mai recent raport publicat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA), Agen?ia European? pentru Medicamente (EMA) ?i Centrul European pentru Prevenirea ?i Controlul Bolilor ( ECDC).Av?nd o abordare One Health, raportul celor trei agen?ii UE prezint? date privind consumul de antibiotice ?i dezvoltarea rezisten?ei antimicrobiene (RAM) ?n Europa pentru 2016-2018.Sc?derea semnificativ? a utiliz?rii antibioticelor la animalele produc?toare de alimente sugereaz? c? m?surile luate la nivel de ?ar? pentru reducerea consumului se dovedesc a fi eficiente. Utilizarea unei clase de antibiotice numite polimixine, care include colistina, aproape ?njum?t??it? ?ntre 2016 ?i 2018 la animalele produc?toare de alimente. Aceasta este o evolu?ie pozitiv?, deoarece polimixinele sunt, de asemenea, utilizate ?n spitale pentru a trata pacien?ii infecta?i cu bacterii multirezistente.Imaginea ?n UE este divers? – situa?ia variaz? semnificativ ?n func?ie de ?ar? ?i de clasa de antibiotice. De exemplu, aminopenicilinele, cefalosporinele din genera?ia a III-a ?i a IV-a ?i chinolonele (fluorochinolone ?i alte chinolone) sunt utilizate mai mult la om dec?t la animalele produc?toare de alimente, ?n timp ce polimixinele (colistina) ?i tetraciclinele sunt utilizate mai mult la animalele produc?toare de alimente dec?t la oameni .Leg?tura dintre utilizarea antibioticelor ?i rezisten?a bacterian?Raportul arat? c? utilizarea carbapenemelor, cefalosporinelor din genera?ia a III-a ?i a IV-a ?i chinolonelor la om este asociat? cu rezisten?a la aceste antibiotice ?n infec?iile cu Escherichia coli la om. Au fost g?site asocia?ii similare pentru animalele produc?toare de alimente.Raportul identific?, de asemenea, leg?turile dintre consumul de antimicrobiene la animale ?i RAM la bacterii de la animale produc?toare de alimente, care la r?ndul lor este asociat cu RAM la bacterii de la oameni. Un exemplu ?n acest sens este Campylobacter spp. bacterii, care se g?sesc ?n animalele produc?toare de alimente ?i provoac? infec?ii de origine alimentar? la om. Exper?ii au descoperit o asociere ?ntre rezisten?a acestor bacterii la animale ?i rezisten?a la aceea?i bacterie la baterea RAM prin cooperareRAM este o problem? global? semnificativ? de s?n?tate public?, care reprezint? o povar? economic? grav?. Abordarea One Health pus? ?n aplicare prin cooperarea EFSA, EMA ?i ECDC ?i rezultatele prezentate ?n acest raport necesit? eforturi continue de abordare a RAM la nivel na?ional, UE ?i global ?n sectoarele s?n?t??ii.ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia Pestei Porcine Africane , meatmilk , 21 iulie 2021 ?n data de 15.07.2021 erau active 125 de focare pest? porcin? african? (PPA), conform datelor prezentate, dintre care2 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 1 focar ?ntr-o exploata?ie comercial? de tip A, fiind afectate 45.794 de porcine (animale afectate din focarele active).?n perioada 2019 ?i p?n? ?n prezent au fost stinse 3.221 focare de pest? porcin? african? conform datelor prezentate ?n tabelul de mai jos:Anul Nr. focare confirmate Nr. focare active Nr. focare stinse 2019 1728 0 1728 2020 1063 0 1063 2021 555 125 430 Total 3346 125 3221 ?n intervalul 08.07.2021 – 14.07.2021 au fost ?nregistrate 30 de focare noi de PPA ?i au fost stinse 6 focare.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.800 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Estim?ri USDA: Produc?ia de gr?u a Rom?niei va ajunge la 9,5-9,7 milioane de tone, Alina Stanciu - mar, 20 iul. 2021, Rom?nia ar putea produce anul acesta aproximativ 9,5 milioane de tone de gr?u, cu peste 58% mai mult dec?t ?n 2019, coform ultimelor estim?ri ale Departamentului pentru Agricultur? al SUA. ?n perioada 2017-2019 ?ns?, produc?ia total? a dep??it 10 miliaone de tone Departamentul pentru Agricultur? al SUA (USDA) a revizuit luna aceasta cu 300.000 de tone ?n plus produc?ia estimat? de gr?u. Cantitatea total? a Rom?niei ar putea ajunge astfel la 9,5 milioane de tone, cu 58% peste nivelul din 2019, un an cu recorduri negative la majoritatea culturilor.Conform anali?tilor USDA, vor fi ?ns? la 500.000 de tone dep?rtare de pragul de 10 milioane de tone pe care l-am atins ?n 2017, 2018 ?i 2019.?Rom?nia, unde mare parte din ?ar? continu? s? primeasc? precipita?ii favorabile, ?n special ?n zona de sud-est unde exist? cele mai mari produc?ii va produce cu 0,3 milioane de tone mai mult ( dec?t estimarea ini?ial? n.red) p?n? la 9,5 milioane de tone. ?n mod similar, Bulgaria a beneficiat de precipita?ii peste medie, cu o produc?ie estimat? la 0,2 milioane de tone, p?n? la 6,1 milioane de tone”, se arat? ?n raportul isia European? este ?i mai optimist?Conform previziunilor Comisie Europene, Rom?nia se va aporpia ?ns? ?i mai mult de pragul de 10 milioane de tone. Conform ultimul raport din 26 iunie, fermierii rom?ni ar urma s? produc? 9,7 milioane de tone de pe cele peste 2.100 de hecatre cultivate.Astfel, am devansa Polonia ?n clasamentul celor mai mari produc?tori de gr?u din UE, clas?ndu-ne pe pozi?ia a treia dup? Fran?a (36,2 milioane de tone conform Comisia European? ?i 38 de milioane de tone dup? USDA) ?i Germania ( 22,5 milioane de tone). Produc?ia estimat? de Comisia European? pentru Polonia este de 9,5 milooane de tone, ?n vreme ce USDA mizeaz? c? fermierii polonezi vor realiza 11, 7 milioane de tone.Apelul f?cut de doi cresc?tori rom?ni de vaci: Pericolul care p?nde?te fermele care iau ajutor european! Agroinfo, 21 iulie 2021 Doi cresc?tori de vaci, Boldi? Szilamer din Turnu, jude?ul Arad, ?i Dumitru Ro?ca, din Or?i?oara, jude?ul Timi?, trag un semnal de alarm? cu privire la pierderile extrem de mari pe care le ?nregistreaz? fermierii care iau ajutoare europene. Pericolul este ca fermele de animale ?n loc s? se dezvolte cu aceste ajutoare, pot s? ajung? ?n pragul falimentului.Boldis Szilamer are o ferm? cu 200 de vaci de lapte ?i a accesat un proiect de 2,1 milioane euro ?n urm? cu patru ani, dar nici ast?zi nu a ajuns s? ?l implementeze. Totul a fost calculat atunci la cursul de 4,78 lei un euro. ?n iunie 2021, cursul valutar e aproape 5 lei. Szilamer spune c? are o pierdere de p?n? la 80.000 de euro.Dumitru Ro?ca de?ine 400 de vaci de lapte ?i lucreaz? 1.000 de ha de teren agricol, unde practic? cultura mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro ?n 2017, dar nici ?n ziua de azi nu a ajuns s? ?l pun? ?n practic?, din cauza birocra?iei. Sper? c? la toamn? va reu?i s? finalizeze cu h?r?og?ria ?i s? ?nceap? s? ?l implementeze! ”Situa?ia s-a agravat ?i mai mult acum ?n pandemie, c?nd infla?ia a crescut foarte mult ?i s-a majorat ?i cursul valutar.?n aceast? perioad?, exist? un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea European? s? intre ?n insolven?? din cauza neactualiz?rii cursului valutar. De aceea se ?nregistreaz? diferen?e foarte mari ?ntre atunci ?i acum. Inclusiv eu ?nt?mpin pierderi din cauza cursului valutar care avea o valoare ?n urm? cu patru ani, iar acum are o valoare mai mare. Firmele de consultan?? ??i conduc clien?ii c?tre un e?ec sigur”, aten?ioneaz? Szilamer, citat de ziuadevest.roVEZI AICI MESAJUL CRESC?TORULUI BOLDIS SZILAMER PENTRU MINISTRUL OROS: Cresc?tor de animale: Voi returna ANT ?ncasat de la APIA ?ntr-un cont al Guvernului! Suma primit? ?mi jigne?te munca!El sus?ine c?, ?n 2021, are o pierdere de 70.000 -80.000 de euro, numai din cursul valutar, f?r? s? mai adauge majorarea pre?urile la celelalte materiale pe care le va folosi ?n implementarea proiectului. Boldis mai atrage aten?ia c? procedurile care se aplic? la proiectele europene sunt ?nvechite, din vremea SAPARD-ului, care a fost ?n urm? cu zeci de ani.”Am colegi fermieri care au accesat proiectele c?nd cursul a fost de 4,60 lei euro, iar acum a ajuns la aproape 5 lei. Astfel, la un proect de 2 milioane de euro fermierul ?nregistreaz? o pierdere de mai mult de 160.000 de euro. E o chestiune extrem de grav? dar se pare c? autorit??ile nu vor s? intervin? ?i ?l las? pe agricultor descoperit. Nu trebuie s? uit?m c? UE calculeaz? opera?iunile la cursurile actuale, nu la cele istorice. De aceea ar trebui ca la toate tragerile pre?urile s? se calculeze la cursurile actualizate de decontare Rom?nia -UE, nu la cele istorice, c?nd au fost accesate proiectele de fermieri”, mai spune Szilamer Boldi?, citat de ziuadevest.roInginerul agronom Dumitru Ro?ca a accesat un proiect ?n valoare de 2,7 milioane de euro pentru o ferm? modern? de 250 de vaci de lapte dotat? cu rotolator pentru mulgerea animalelor. E o instala?ie cu care po?i mulge 1000 de capete. Proiectul mai cuprinde construc?ia unei hale de cereale ?i achizi?ionarea mai multor utilaje. ?n ceea ce prive?te construc?ia se ?nregistreaz? o ?nt?rziere foarte mare. Pe la jum?tatea lunii iulie, va fi depus proiectul tehnic. Urmeaz? aprob?rile de la AFIR. Ro?ca a f?cut proiectul ?n urm? cu patru ani ?i, ?n iunie 2021, nu a reu?it ?nc? s? ?l implementeze. Cauza? Birocra?ia foarte mare, procedurile foarte complicate ?i multitudinea de documente pe care trebuie s? le ob?in? de la institu?ii.Numai ca s? primeasc? autoriza?iile de la mediu i-a trebuit un an ?i jum?tate. A?teptarea este prea lung? ?i p?n? c?nd un proiect este decis eligibil sau nu. Timp de patru ani cursul valutar a crescut, iar pierderile pe care le ?nregistreaz? Dumitru Ro?ca continu? s? creasc?, dac? nu va fi actualizat calculul opera?iunilor. ?n 2017, proiectul a fost declarat eligibil, iar peste doi ani, a fost semnat contractul. ?n toate procedurile se vorbe?te de ani. ”Dup? patru ani s? sper?m c? vom ?ncepe s? ?l punem ?n practic?. Timpul p?n? la implementare ar trebui s? fie maxim doi ani, dar nu peste patru ani. V? da?i seama ce pierderi ?nregistrez din cauza neactualiz?ri cursului valutar?”, se ?ntreab? Ro?ca.Cei doi cresc?tori cer ca?statul rom?n s? intervin? de urgen??, dac? nu vrea s? vad? proiecte din agricultur??e?uate, soldate cu mii de procese unde instan?ele vor decide c? trebuie recupera?i banii, dar de unde statul s? mai recupereze ace?ti bani, dac? proiectele nu au fost implementate? ”E o situa?ie extrem de grav?, de?i nu ar fi complicat?, dac? statul ar interveni pentru ca acest curs valutar s? fie actualizat, la proiectele cu finan?are de la Uniunea European?”, spune Szilamer Boldis, citat de ziuadevest.roPRIORIT??I LA RECOLTARE. Ce face Raul M?run?oiu ca s? mearg? treaba ca pe roate? Marian MU?AT , 21 iulie 2021 ?n ferma lui Raul M?run?oiu recoltarea se face CA LA CARTE. Care sunt CELE MAI IMPORTANTE ac?iuni?Dobrogeanul Raul M?run?oiu are 330 de hectare cultivate cu orzoaic? de toamn??care prime?te, ?n prezent, ?botezul” combinelor.Cultura arat? bine, dar nu extraordinar; ?n urma secetei din toamn?, patul germinativ nu a fost at?t de bine preg?tit, iar r?s?rirea plantelor s-a produs? ?n decembrie.?Cultura e verde, ?nt?rziat?, cu ceva probleme: a fost culcat? ?n ultimul episod de vreme rea cu ploi ?i v?nt. ?ns? cu mult? aten?ie, cu vitez? mic? de ?naintare, cu hederele l?sate c?t mai jos ?i prin folosirea ridic?torilor de plante, o s? reu?im s? o treier?m ?ntr-o s?pt?m?n? bun? de lucru”, ?i-a afi?at optimismul, ?n luna iunie, c?nd am stat de vorb?.? Acesta preconiza s? intre ?n lan cu o forma?ie de patru combine: trei Claas Avero 240 ?i un Massey Ferguson Centura.?Repara?iile nu a fost at?t de costisitoare pentru c? anul trecut combinele nu au avut ce recolta ?i nu s-au uzat! Sunt costuri curente cu spray-uri, uleiuri, lan?uri, rulmen?i, buc?e, curele...?Avem o echip? de combainieri de elit? cu care lucrez de foarte mul?i ani: Adrian Constantin Cuculeac, Ionu? Maxim, D?nu? Albu ?i Mihai Tilichigiu”, sus?ine Raul M?run?oiu.?Transportul, ?cheia” unei activit??i pe flux?Din vreme, a tocmit trei transportatori pentru c?ratul produc?iei din c?mp, pentru c? ?experien?a ne-a ar?tat c? se produc blocaje ?i atunci prefer s?-mi asigur eu transportul ?i nu angajez traderii.?Mie ?mi trebuie 6-8 transporturi zilnic ?i dac? traderul nu mi le poate asigura, atunci st? combina ?n c?mp!”Raul M?run?oiu se ?ngrije?te ca pe timpul verii s? asigure fiec?rui salariat un minim de 4 litri de ap? pe zi. ?De trei ani de zile lucr?m cu o firm? de catering care asigur? la pr?nz meniuri complete pe durata campaniei. ?n plus, cu un comerciant local am convenit s? vin? ?n c?mp cu o gustare suplimentar?, dup? orele 16,00”, precizeaz? dobrogeanul.??ATEN?IE LA INCENDII!?Lucr?nd pe miri?te, cu paie, fermierul ?tie c? oric?nd se poate ?nt?mpla o tragedie. ??ntotdeauna, angajez un operator cu un tractor cu plugul aferent care s? ac?ioneze ?n caz de incendiu. ?n plus,?am tocmit ?nc? un auxiliar cu o cistern? de 6 tone cu ap?, cu spum?, dotat? cele necesare pentru a interveni ?n caz de incendiu! Seara, dup? treierat, sola se ?mpachetaz? cu 2-3 brazde.De asemenea,?avem asigurate combustibilul ?i paza la arie pe timpul nop?ii, iar echipa tehnic? st? cu ?arma la picior?, gata s? intervin? c?nd se impune”, explic? Raul M?run?oiu.?N PRIMUL TRIMESTRU DIN 2021Obor21.ro a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 60.000 de euro , G.B , Companii / 21 iulie Florian Matei??, fondator Obor21.roObor21.ro, prima cooperativ? ??r?neasc? digital?, a ?ncheiat semestru I al acestui an cu o cifr? de afaceri de 60.000 de euro, o cre?tere de 55% fa?? de perioada similar? a anului trecut, c?nd de altfel a fost ?i lansat?. Num?rul de comenzi a crescut cu peste 30% fa?? de 2020, iar num?rul de produse comandate cu 55%. Pentru a doua jum?tate a acestui an, cooperativa urm?re?te s?-?i consolideze pozi?ia pe zona Bucure?ti - Ilfov ?i s? extind? aria de livrare spre vestul ?i centrul ??rii, conform unui comunicat remis redac?iei. Potrivit sursei citate, 51% dintre rom?ni sunt interesa?i s? afle c?t mai multe date despre provenien?a c?rnii cump?rate, lucru care poate influen?a decizia de achizi?ie, arat? un sondaj recent al Obor21.ro. De altfel, acesta a fost ?i unul dintre motoarele de cre?tere ?n acest an, al?turi de extinderea portofoliului de produse - cu specialit??i ?i zahana -, dar ?i a ariei de livrare, c?tre litoral ?i sud-estul ??rii. Astfel, la jum?tatea anului, Obor21.ro, num?rul de comenzi ?nregistreaz? o cre?tere cu peste 30% fa?? de anul precedent. De asemenea, num?rul de produse comandate a crescut cu 55% fa?? de perioada similar? din 2020, iar num?rul mediu de produse aflate ?n co? este de 5, ?n timp ce media comenzii este de 235 de lei. Gradul de recuren?? s-a men?inut de-a lungul anului, iar mul?i dintre ace?ti clien?i au f?cut recomand?ri ?i astfel a crescut num?rul clien?ilor noi. ?n continuare, peste 45% dintre clien?i prefer? carnea de vit?, iar printre buc??ile cele mai populare se num?r? antricotul, T-bone, mu?chiul ?i picanha, cerut? ?n special de clien?i expa?i. De asemenea, cei care comand? carne de caprine ?i/sau ovine, prefer? cotletele de berbecu? ?i mu?chiul de capr?, iar ?n topul specialit??ilor comandate se afl? c?rna?ii ?i oasele cu m?duv?. Consumatorul din 2021 este diferit de cel din 2020, pe fondul evident al relax?rii restric?iilor, fapt ce a impactat comenzile din punct de vedere al sezonalit??ii. ?ns? este un consumator din ce ?n ce mai atent, trasabilitatea produselor fiind un punct important ?n decizia de achizi?ie, al?turi de posibilitatea de a comanda echilibrat, evit?nd risipa alimentar? ?i cheltuielile inutile. Observ?m mai ales ?n cazul clien?ilor recuren?i o optimizare a co?ului de cump?r?turi, ei prefer?nd s? comande mai pu?in, dar mai des ?i mai variat, beneficiind astfel de avantajul de a avea mereu carne proasp?t?, a precizat Florian Matei??, fondator Obor21.ro. La nivelul primului semestru al acestui an, colaborarea cu HoReCa a reprezentat 25% din totalul v?nz?rilor, balans?nd cererile de pe segmentul B2C. Parteneriatul cu b?c?niile tradi?ionale, demarat ?n luna mai, prin care clien?ii pot rezerva ?i ridica produsele Obor21.ro ?n loca?iile partenere, a intrat ?n faza de consolidare. Este de remarcat interesul pentru acest tip de colaborare, care confirm? datele noastre, potrivit c?rora o treime dintre rom?ni? ??i doresc s? comande carne cu trasabilitate clar? din b?c?nii ?i magazine specializate. Pariul pe importan?a proximit??ii d? roade, deschiz?ndu-ne drumul spre o categorie nou? de clien?i. Pe ambele segmente - inclusiv HoReCa - observ?m o cre?tere organic?, echilibrat? ?i constant?, prin urmare vom continua s? investim ?n prezen?a noastr? pe aceste canale de v?nzare, a mai precizat Florian Matei??. Pentru perioada urm?toare, Obor21.ro vizeaz? dezvoltarea unor noduri logistice noi, care s? fac? posibil? extinderea livr?rii ?i c?tre vestul ?i centrul ??rii. Astfel, ?n a doua parte a lui 2021, concomitent cu consolidarea pozi?iei ?n zona Bucure?ti-Ilfov, Obor21.ro ??i propune s? investeasc? ?n prezen?a ?n noi ora?e, respect?nd conceptul care st? la baza businessului - carne rezervat? ?i livrat? proasp?t? consumatorului final exclusiv prin curier, ?n condi?ii de temperatur? controlat?, ?n cel mult 72 de ore de la sacrificare. ?n prezent, Obor21.ro acoper?, pe l?ng? zona Capitalei ?i Ilfov, alte ?ase ora?e: Ploie?ti, Constan?a, Gala?i, Br?ila, Buz?u ?i Foc?ani. De asemenea, pentru sezonul estival, livr?rile au fost extinse ?n localit??ile de pe ?ntreg litoralul, de la N?vodari p?n? la Vama Veche.Obor21 vrea s? extind? aria de livrare, dup? ce a crescut v?nz?rile ?n prima jum?tate a acestui an cu 55% , Roxana Vasile , 21 Jul 2021 Obor21.ro, prima cooperativ? ??r?neasc? digital?, a ?ncheiat primul semestru al acestui an cu o cifr? de afaceri de 60.000 de euro, ?n cre?tere cu 55% fa?? de perioada similar? a anului trecut, atunci c?nd a fost lansat?. Num?rul comenzilor a crescut cu peste 30% fa?? de 2020, iar num?rul de produse comandate a crescut cu 55%.Aproximativ 51% dintre rom?ni sunt interesa?i s? afle c?t mai multe date despre provenien?a c?rnii cump?rate, lucru care poate influen?a decizia de achizi?ie, potrivit unui sondaj recent al Obor21.ro. De altfel, acesta a fost ?i unul dintre motoarele de cre?tere ?n acest an, al?turi de extinderea portofoliului de produse (cu specialit??i ?i zahana), dar ?i a ariei de livrare, c?tre litoral ?i sud-estul ??rii.Astfel, la jum?tatea anului, num?rul de comenzi al cooperativei digitale ?nregistreaz? o cre?tere cu peste 30% fa?? de anul precedent. De asemenea, num?rul de produse comandate a crescut cu 55% fa?? de perioada similar? din 2020, iar num?rul mediu de produse aflate ?n co? este de cinci, ?n timp ce media comenzii este de 235 de lei.Gradul de recuren?? s-a men?inut de-a lungul anului, iar mul?i dintre ace?ti clien?i au f?cut recomand?ri ?i astfel a crescut num?rul clien?ilor noi. ?n continuare, peste 45% dintre clien?i prefer? carnea de vit?, iar printre buc??ile cele mai populare se num?r? antricotul, T-bone, mu?chiul ?i picanha.?De asemenea, cei care comand? carne de caprine ?i/sau ovine, prefer? cotletele de berbecu? ?i mu?chiul de capr?, iar ?n topul specialit??ilor comandate se afl? c?rna?ii ?i oasele cu m?duv?.,,Consumatorul din 2021 este diferit de cel din 2020, pe fondul evident al relax?rii restric?iilor, fapt ce a impactat comenzile din punct de vedere al sezonalit??ii. ?ns? este un consumator din ce ?n ce mai atent, trasabilitatea produselor fiind un punct important ?n decizia de achizi?ie, al?turi de posibilitatea de a comanda echilibrat, evit?nd risipa alimentar? ?i cheltuielile inutile. Observ?m mai ales ?n cazul clien?ilor recuren?i o optimizare a co?ului de cump?r?turi, ei prefer?nd s? comande mai pu?in, dar mai des ?i mai variat, beneficiind astfel de avantajul de a avea mereu carne proasp?t?'', precizeaz? Florian Matei??, fondator Obor21.ro.25% din v?nz?rile totale ale Obor21 vin din HoReCaLa nivelul primului semestru al acestui an, colaborarea cu HoReCa a reprezentat 25% din totalul v?nz?rilor ?i au balansat cererile de pe segmentul B2C. Parteneriatul cu b?c?niile tradi?ionale, demarat ?n luna mai, prin care clien?ii pot rezerva ?i ridica produsele cooperativei ?n loca?iile partenere, a intrat ?n faza de consolidare.,,Este de remarcat interesul pentru acest tip de colaborare, care confirm? datele noastre, potrivit c?rora o treime dintre rom?ni ??i doresc s? comande carne cu trasabilitate clar? din b?c?nii ?i magazine specializate. Pariul pe importan?a proximit??ii d? roade, deschiz?ndu-ne drumul spre o categorie nou? de clien?i. Pe ambele segmente – inclusiv HoReCa – observ?m o cre?tere organic?, echilibrat? ?i constant?, prin urmare vom continua s? investim ?n prezen?a noastr? pe aceste canale de v?nzare'', explic??Florian Matei??.Pentru perioada urm?toare, Obor21.ro vizeaz? dezvoltarea unor puncte logistice noi, care s? fac? posibil? extinderea livr?rii ?i c?tre vestul ?i centrul ??rii. Astfel, ?n a doua parte a lui 2021, concomitent cu consolidarea pozi?iei ?n zona Bucure?ti-Ilfov, Obor21.ro ??i propune s? investeasc? ?n prezen?a ?n noi ora?e, respect?nd conceptul care st? la baza businessului – carne rezervat? ?i livrat? proasp?t? consumatorului final exclusiv prin curier, ?n condi?ii de temperatur? controlat?, ?n cel mult 72 de ore de la sacrificare.?n prezent, Obor21.ro acoper?, pe l?ng? zona Capitalei ?i Ilfov, alte ?ase ora?e: Ploie?ti, Constan?a, Gala?i, Br?ila, Buz?u ?i Foc?ani. De asemenea, pentru sezonul estival, livr?rile au fost extinse ?n localit??ile de pe ?ntreg litoralul, de la N?vodari p?n? la Vama Veche.Sondajul Obor21.ro a fost realizat online, la nivel na?ional, ?n martie 2021. Au participat 922 de responden?i, 40% b?rba?i, 60% cu venituri medii ?i peste medie.Platforma Obor21.ro a fost lansat? ?n luna februarie 2020 de c?tre Iunia ?i Florian Matei??, cu o investi?ie ini?ial? de peste 80.000 euro.Carnea rezervat? prin intermediul Obor21.ro provine ?n cea mai mare parte din gospod?riile ??r?ne?ti din jude?ele Boto?ani ?i Suceava. De asemenea, fiecare etichet? con?ine informa?ii detaliate despre provenien?a produselor, inclusiv satul unde a fost crescut animalul sacrificat, precum ?i data sacrific?rii, data ambal?rii ?n vid ?i data expir?rii produsului.Procesarea c?rnii, inclusiv ambalarea ei, are loc ?n abator autorizat EU (men?ionat pe etichet?), iar ?ntreg fluxul, p?n? la u?a clientului, este fiscalizat ?i conceput s? respecte normele sanitar-veterinare.Terra Apis, afacerea rom?neasc? cu tradi?ie de 70 de ani ?n fabricarea produselor din mierea albinelor , Roxana Vasile, 21 Jul 2021 - Interviuri ?i Analize Societatea Terra Apis a fost ?nfiin?at? de Ovidiu B?dina ?i so?ia lui, Emese, ?n 2013, dup? mai mult de zece ani de cercetare a apiculturii??i dezvoltare ?n aceast? zon?. ?ns?, afacerea rom?neasc? are o istorie mult mai lung?,?lu?nd na?tere??n 1952 c?nd?bunicul unuia dintre fondatori, Antoniu Mur?rescu, ?i-a cump?rat cinci stupi din primul salariu de angajat al CFR.?Astfel, pasiunea a r?mas ?n familie ?i a dus la o dezvoltare din genera?ie ?n genera?ie timp de aproximativ 70 de ani. Terra Apis, denumit? ?i Apiarium, tradus ?n sens larg din limba latin???nseamn? ?t?r?mul albinelor”, dup? cum spune ?i Ovidiu B?dina, fondatorul societ??ii,?inginer de sistem de profesie. El?se ocup? cu?fluxurile de informa?ii tehnologice ?i?toate rela?ion?rile pe care organiza?ia respectiv? le are ?n exteriorul ei cu?diver?i furnizori, canale de promovare, canale de distribu?ie ?i?tot ceea ce ?nseamn? partea de marketing.?Este lucrul ?n care eu m-am specializat, cel mai probabil a fost un avantaj pentru c? este extrem de important s? ai o viziune de ansamblu a ceea ce ?nseamn? un anumit proiect, care sunt amenin??rile cu care se poate confrunta un anumit proiect, care sunt oportunit??ile care merit? exploatate ?i extrem de relevant este s? reu?e?ti s? define?ti un produs care s? fie incontestabil calitativ'',?explic? Ovidiu B?dina pentru Retail.ro.?Obiectivul fondatorului a fost ca?Terra Apis s? produc? un produs incontestabil calitativ, s? apeleze la materii prime de calitate, iar societatea???i propune s? nu altereze produsele ?n timpul procesului de fabrica?ie.?Marea majoritate a stuparilor sunt focusa?i ?n a genera cantit??i semnificative de materii prime, adic? aten?ia lor este??ndreptat? spre plantele de cultur? unde se genereaz? cantit??i semnificative de produc?ie. M? refer aici la rapi??, floarea soarelui, evident salc?mul ?i teiul care sunt pentru noi ca rom?ni culturile de produc?ie cele mai importante. Problema ce rezid? din aceast? abordare este generat? de faptul c? de cele mai multe ori plantele tehnice sunt ?n vasta lor majoritate hiperchimizate, sunt modificate genetic.De?i pot aduce un beneficiu ?n termeni de cantitate, de cele mai multe ori calitatea acestor produse este una ?ndoielnic?. Doar c? atunci c?nd obiectivul t?u ca apicultor este acela de a genera cantitate, nu ai cum s? ocole?ti aceste culturi de plante. Vei altera?calitatea?produsului pe care ?l faci ?i indiferent de c?t?de curat vei lucra acolo, nu vei avea nicio ?ans? s? rec??tigi sau s? poten?ezi partea de calitate a unei materii prime care este recoltat? dintr-o flor? spontan?, f?r? s? fie alterat? sau f?r? s? fie plin? de tot felul de elemente nocive'', m?rturise?te B?dina.? Primul produs al Apiarium lansat pe pia?? a fost, bine?n?eles, mierea, sub diferitele ei forme. ?n urm? cu zece ani, familia B?dina a parcurs literatura de specialitate, jurnalele americane ?i publica?iile ?tiin?ifice, unde au descoperit c? apifitoterapia este studiat? la nivel de secol XXI.,,Apifitoterapia ?nseamn? fix ceea ce facem noi, lu?m materiile prime din stup (miere, propolis, polen, l?pti?or de matc?) pe care le mix?m ?mpreun? cu fructe, semin?e ?i plante cu valen?e de terapie, pe care le promov?m intens prin intermediul?medicilor colaboratori. Ca atare, foarte multe articole ce fac referire la beneficiile apiculturii?pot fi generate cu administrarea produselor stupului ?i dup? ce am ajuns s? parcurgem ani de zile ?i mii dintre aceste articole publicate, nu poate s? spun? nimeni c? apifitoterapia nu este un domeniu care nu are relevan??.?Sunt at?t de multe ter?e surse care ofer? ?i care consfin?esc aceste beneficii ale apifitoterapiei, pe care le folosim ?i noi, ?nc?t lucrurile ar trebui s? fie luate mai ?n serios'', men?ioneaz? fondatorul Terra Apis.?Stup?rit regional?Apiarium a avut, la ?nceput, ?n jur de 50 - 75 de stupi,??ns?, ?n decursul anilor, num?rul stupilor a?variat ?n func?ie de sezonul apicol. ?n prezent, pentru produsele societ??ii este folosit? mierea din peste 300 de stupi. Stupinele sunt localizate ?n zona de munte ?i deal, ?n special unde agricultura nu este at?t de intensiv? ?i industrializat?. ?n prezent, Terra Apis este ?ngrijit? de dou? persoane.?Afacerea?func?ioneaz? pe varianta stup?ritului regional, ?ns??probleme apar ?n ceea ce prive?te fereastra de cules ?i condi?iile de temperatur?.?Noi mergem pe varianta de stup?rit regional ?i am ?ncercat s? ne ?ndrept?m c?tre flora noastr? spontan? ?i s? recolt?m nectarul, polenul ?i toate beneficiile care ne sunt oferite de toate plantele care cresc ?n mod natural pe?p?m?ntul nostru. Din punctul ?sta de vedere, odat? ce am localizat stupinele noastre departe de agricultura industrializat? am c??tigat ?n termeni de calitate a produsului foarte foarte mult. Problema cu care ne confrunt?m noi este fereastra de cules, fiind ?ntr-o zon? de deal ?i munte, frigul pleac? t?rziu ?i vine devreme, ceea ce ?nseamn? c? fereastra pe care noi o avem pentru produc?ie este?extrem de sc?zut?. Acest lucru se reflect? ?ntr-o productivitate extrem de slab? pe care noi o avem, dar nu exist? o scurt?tur? la care s? apelezi aici ?i nu putem avea beneficiile din ambele luni, adic? produc?ie ?i s? avem o calitate indiscutabil?. Este o variant? pe care poate a g?sit-o cineva, dar noi dup? 70 de ani de apicultur? nu am fost ?n stare s? beneficiem de ambele beneficii'', spune Ovidiu B?dina.Terra Apis a fost?construit? din banii proprii. B?dina a alocat 500.000 de euro pentru fondarea afacerii,?suma fiind investit? ?n familia de?albine,?achizi?ia?stupilor,?construirea facilit??ilor de procesare, partea de profesionalizare ?i dezvoltarea re?elei de colaboratori.??n 2020, societatea a ?ncheiat anul financiar cu o cifr? de afaceri de peste un milion de lei.?Dac? m? uit retrospectiv, organiza?ia a crescut mult, noi investim ?n marketing, astfel ?nc?t s? dezvolt?m un produs incontestabil calitativ ?i c?tre a ne face ceva mai cunoscu?i dec?t suntem ?n momentul de fa??. Am dezvoltat o solu?ie de care suntem foarte m?ndri, ne vom ?ndrepta spre a fi ceva mai cunoscu?i dec?t suntem ?n momentul de fa??. P?n? acum, vasta majoritate a clien?ilor a ajuns s? ne cunoasc? din recomand?ri, ?ns? nu este suficient??nc?t s? fie lini?tea financiar? de care avem nevoie'', adaug? antreprenorul.Fondatorii brandului s-au ?ndreptat spre produse pentru sus?inerea sistemului imunitar, pentru digestie, tranzit intestinal, hepatoprotec?ie ?i cardioprotec?ie.?Cele mai cump?rate produse sunt, de altfel, cele pentru tratarea infec?iilor ?i sus?inerea sistemului imunitar.Apiarium face?300-400 de expedieri lunarApiarium face lunar 300-400 de expedieri, iar valoarea unei comenzi variaz? ?ntre 200 ?i 250 de lei. Produsele pot fi g?site ?n magazinele naturiste de la nivel na?ional, ?n farmaciile Polisano, dar ?i pe site-ul terraapis.ro.?Suntem prezen?i ?n Arcadia la Ia?i, avem discu?ii ?i pentru a lista produsele ?n farmaciile Medlife. ?n plus, noi expediem de luni p?n? joi ?i expediem ?n diminea?a zilei imediat urm?toare, nu expediem vinerea pentru c? nu ne dorim ca produsele s? r?m?n? ?n depozitele livratorilor peste weekend. Astfel, noi nu putem controla condi?iile de stocare ?i vrem s? ne rezum?m la livrarea de luni p?n? joi'',?mai spune Ovidiu B?dina.?Adev?rata provocare a unui apicultor este s? descopere zonele cu flor? spontan?, s? se ab?in??de la activit??i industriale,?s? nu foloseasc??culturile de albin? ?n zonele modificate genetic ?i s??evite?procesele care sporesc productivitatea ?i nu calitatea produselor.?Ulterior, dac? materia prim? este a?a bun? ar fi?bine s? fie p?strat? la lumin?, ?n recipiente de plastic, s? nu fie amestecate cu tot felul de alte substan?e, de a nu folosi tehnologia, care func?ioneaz? ca o problematic? major?”, completeaz? fondatorul.??n ceea ce prive?te planurile de extindere, Apiarium nu cump?r? materia prim? ?i ?ncearc? s? fie autosuficient? cu ceea ce produce deja, ?ns?, fondatorul men?ioneaz? c? are ?n vedere dezvoltarea de noi loca?ii pentru stupine. ?n plus, societatea vrea s? dezvolte ?i zona produselor cosmetice, primul produs ?n acest sens fiind o masc? pentru fa?? ?i corp.?Ne dorim s? diversific?m gama de produse, at?t ?n spectrul de terapie, c?t ?i ?n spectrul de preven?ie, pentru categorii de pacien?i ?i clien?i care ne?solicit?. Nu este exclus s? ne ?ndrept?m aten?ia ?i c?tre zona de cosmetice, av?nd ?n vedere c? ?n momentul de fa?? avem o masc? pentru fa?? ?i corp”, mai spune fondatorul.INDUSTRIE ALIMENTARAProduc?torul de ulei Ardealul Carei, profit de 21,5 mil. lei ?n 2020, minus 6%, la afaceri de 258 mil. lei, ?n sc?dere cu 5%, Laurentiu Cotu , 20.07.2021, Ardealul?Carei, unul dintre cei mai mari produc?tori de ulei vegetal controlat de antreprenori locali, a raportat pentru 2020 o cifr? de afaceri de peste 258,8 mil. lei (53,7 mil. euro), ?n sc?dere cu 5% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?pania a avut anul trecut un profit net de 21,5 mil. lei (aproximativ 4,5 mil. euro), mai mic cu circa 6% fa?? de anul precedent, c?nd Ardealul Carei a ob?inut un c??tig net de 22,8 mil. lei (4,8 mil. euro), conform datelor pania a ajuns anul trecut la un num?r mediu de 261 de angaja?i. ?n toamna anului 2019 compania a anun?at o investi?ie de peste 3,7 mil. euro ?n cre?terea capacit??ii de colectare, condi?ionare ?i de pozitare, proiect finan?at de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) cu aproape 1,5 mil. euro.Grafic ZF: Topul celor mai mari produc?tori de carneImporturile de carne, aproape de 5 ori mai mari dec?t exporturile: import?m carne de 900 mil. euro ?i export?m de 200 mil. euro , Florentina Ni?u ,21.07.2021, Rom?nia a importat ?n 2020 carne ?n valoare de 911 milioane de euro, ?n timp ce exporturile au fost de 4,6 ori mai mici. Cea mai mare cantitate de carne importat?, 280.000 de tone, a fost cea de porc, care a ?nsemnat circa 600 de milioane de euro ca valoare, potrivit datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.Carnea de porc a fost importat? ?n cantit??i importante, pentru c? majoritatea procesatorilor rom?ni folosesc carne de porc sau amestec din carne de porc ?i vit?, potrivit reprezentan?ilor din industria c?rnii.Anul trecut, cel mai mare exportator a fost grupul de firme Aaylex, de?inut majoritar de antreprenorul Bogdan Stanca, unul dintre cei mai mari juc?tori din industria c?rnii de pas?re, care are ?n portofoliu c?rna?ii de pui Cocorico. Grupul are ?n prezent un num?r total de peste 2.000 angaja?i ?i a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri consolidat? de peste 651 milioane de lei.ZF Agropower. Avertismentul lui Ioan Lado?i, Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia: Importurile de carne sunt de patru ori ?i jum?tate mai mari dec?t exporturile. Ne-a ?ngenuncheat pesta porcin? , 21.07.2021, Florentina Ni?u ?La carnea de pas?re ne asigur?m peste 90% din consum, problema este carnea de porc ?i s-a ajuns la aceast? situa?ie din cauza lipsei de management ?n situa?ii critice“.Importurile de carne au ajuns ?n 2020 la 911 mil. euro, peste 65% fiind carnea de porc, ?n timp ce exporturile sunt de 200 mil. euro, rulaj asigurat ?ns? de marii produc?tori de carne de pas?re Aaylex (CocoRico), Transavia ?i Agricola Bac?u.??La carnea de pas?re ne asigur?m peste 90% din consum, problema este carnea de porc ?i s-a ajuns la aceast? situa?ie din cauza lipsei de management ?n situa?ii critice. Pe noi ne-au ?ngenuncheat pesta porcin? clasic? ?i pesta porcin? african?, boala secolului. Am pierdut 30-40% din efectivele de matc?, ceea ce a dus la o pierdere de 1 milion de porci anual. Numai ?n anul ?n curs au disp?rut efectivele de matc? din 8-9 ferme mari, comerciale“, a spus Ioan Lado?i, pre?edinte al Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia, ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect sus?inut de Banca Transilvania ?i Profi.Anul trecut, Rom?nia a importat 280.000 de tone de carne de porc, pentru care a pl?tit aproape 600 mil. euro, arat? datele de la Institutul Na?ional de Statistic?. Importurile totale de carne au fost de 911 mil. euro, iar carnea de porc a reprezentat 65% din total. ?Rom?nia este ?blocat?? la export din cauza pestei porcine africane. Aducem carne de porc din spa?iul comunitar, ca industria s? poat? procesa, dar nu putem s? export?m. Cred c? o s? ajungem ?n situa?ia Spaniei, s? avem zeci de ani pest?, pentru c? nu am ?nceput s? facem nimic concret pentru a o eradica. Se stinge un focar ?ntr-o parte a ??rii ?i este descoperit altul ?n alt? parte a ??rii“, spune Dana T?nase, director executiv al Asocia?iei Rom?ne a C?rnii (ARC).?Rom?nia a creat un Plan de m?suri de urgen?? pentru supravegherea, prevenirea ?i controlul pestei porcine africane ?n Rom?nia, ?ns? el nu este pus ?n aplicare.Astfel, din produc?ia de carne de porc se asigur? ?n prezent p?n? ?n 30% din consum, fa?? de 65% din consum, procente realizate ?n urm? cu patru ani, ?nainte s? apar? pesta porcin? ?n Rom?nia. Acest virus a dus la uciderea a peste 740.000 de porci ?i circa 1 miliard de euro a fost cheltuit pentru desp?gubirea cresc?torilor afecta?i de virus.?n 2016, ?nainte s? apar? pesta porcin? african? ?n Rom?nia, cel mai mare exportator de carne era Smithfield Prod, liderul pie?ei c?rnii de porc la nivel na?ional, o companie care apar?ine grupului cu ac?ionariat chinez WH Group, ?i care la acel moment cre?tea peste un milion de porci. Anul trecut, cel mai mare exportator a fost grupul de firme Aaylex, de?inut majoritar de antreprenorul Bogdan Stanca, unul dintre cei mai mari juc?tori din industria c?rnii de pas?re, care are ?n portofoliu brandul Cocorico. Grupul are ?n prezent un num?r total de peste 2.000 angaja?i ?i a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri consolidat? de peste 651 milioane de lei.Dana T?nase spune c? din produc?ia de carne de pas?re, Rom?nia export? 96%, iar ca volum a ?nsemnat 83.000 de tone ?n 2020, ?n cre?tere cu 1,65% fa?? de anul precedent. ?Se aduc cantit??i foarte mici de carne de pas?re din import, problema e la carnea de porc, pentru c? majoritatea procesatorilor rom?ni folosesc carne de porc sau amestec de carne de porc ?i vit?“, a explicat ea.?n topul celor mai mari 20 de exportatori de carne, jum?tate export? carne de pas?re, potrivit datelor de la INS. Cei mai mari trei exportatori sunt Aaylex, Transavia, Safir, Maria Trading ?i Agricola International. ?n top nu este niciun produc?tor de carne de porc.?n 2020, Rom?nia a avut un efectiv de peste 70 de milioane de p?s?ri, un ?eptel de ovine ?i caprine de 12 milioane de capete, situ?ndu-ne pe locul al doilea ?n UE, un ?eptel de bovine de 1,9 milioane de capete ?i un ?eptel de porcine de 3,7 milioane de capete, potrivit datelor de la Institutul Na?ional de statistic?. Anuar ZF Cei mai mari juc?tori din economie. Primii zece juc?tori din industria c?rnii ?i-au men?inut anul trecut cifra de afaceri total? la nivelul din 2019: 6,5 mld. lei. Cei mai mari zece produc?tori de carne din Rom?nia, ?n frunte cu chinezii de la Smithfield, au peste 15.000 de angaja?i, adic? 10% din num?rul total de angaja?i din industria alimentar? , Florentina Ni?u , 20.07.2021, ? Cinci dintre juc?tori au 100% capital autohton ??Spre compara?ie, pia?a uleiului ?i pia?a condimentelor sunt dominate de juc?tori str?iniCei mai mari zece produc?tori de carne din Rom?nia au avut o cifr? de afaceri total? de 6,5 miliarde de lei ?n 2020, similar? cu cea din anul precedent - 6,4 mld. lei -, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la companii ?i a celor publice.Businessul Smithfield Rom?nia a r?mas cel mai mare juc?tor de pe pia?a autohton? de carne de porc, dup? o cre?tere de 5% a veniturilor, p?n? la 1,3 miliarde de lei.Rom?nia a importat zaharuri ?i produse zaharoase de peste 83 de milioane de euro, ?n primul trimestru, J.P. , Miscellanea / 21 iulie Rom?nia a importat zaharuri ?i produse zaharoase de 83,02 de milioane de euro, ?n primul trimestru din acest an, ?n cre?tere cu peste 20% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, potrivit balan?ei comerciale cu produse agroalimentare, consultat? de Agerpres.Valoarea importurilor de zaharuri ?i produse zaharoase a totalizat 68,92 milioane de euro ?n primele trei luni ale anului trecut.Pe de alt? parte, ?n perioada analizat? exporturile de astfel de produse au fost ?n valoare de 7,84 milioane de euro, aproape la jum?tate fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, c?nd au dep??it 14,08 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Astfel, deficitul consemnat ?n comer?ul cu zaharuri ?i produse zaharoase a ajuns la 75,17 milioane de euro ?n primul trimestru din 2021.Exporturile ?i importurile de zaharuri ?i produse zaharoase au fost realizate ?n ?i din ??rile Uniunii Europene ?i cele extracomunitare.Potrivit datelor MADR, deficitul Rom?niei ?n comer?ul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% ?n primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2020, p?n? la 755,34 milioane de euro. ?n primele trei luni din 2020, deficitul ?n acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.Rom?nia a exportat, ?n perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, ?n valoare de 1,74 de miliarde de euro ?i a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro. Bogdan Savin, PepsiCo: Magazinele mici au nevoie s? se specializeze pentru a fideliza clien?ii. Pandemia a schimbat comportamentul consumatorului, astfel c? una dintre aceste schimb?ri este faptul c? oamenii merg mai rar ?n magazine, ?ns? co?ul de cump?r?turi este mai mare, Miruna Diaconu , 21.07.2021, Bogdan Savin, senior vice-president commercial Europe PepsiCo: Accentul pe care ?l punem ?n viitor este s? construim o companie, nu doar s? cre?tem ci a cre?te sustenabil.Bogdan Savin, senior vice-president commercial Europe PepsiCo, spune c? retailul clasic are viitor, ?ns? ceea ce trebuie s? fac? magazinele mici din comer?ul tradi?ional este s? se specializeze pe o anumit? categorie de produse astfel ?nc?t s? ??i fidelizeze clien?ii.??n Vest apar magazine care sunt specializate ?n produse lactate lucr?nd cu produc?torii locali ?i se concentreaz? majoritatea comer?ului ?n domeniul respectiv sau sunt magazine specializate pe partea de produse de patiserie. Magazinele de proximitate care s-au specializat au reu?it s? beneficieze de pe urma pandemiei“, a spus Bogdan Savin, senior vice-president commercial Europe PepsiCo, ?n cadrul conferin?ei ZF Retail.Prefera Foods atrage 5 milioane euro printr-un plasament privat de obliga?iuni pentru finan?area extinderii pe pie?e externe a gamei de produse lansat? sub brandul Unfished , Miercuri, 21 Iulie 2021 Prefera Foods, unul dintre cei mai mari juc?tori pe pia?a conservelor din Rom?nia ?i de?in?torul brandurilor ?Unfished”, ?Capricii ?i Delicii” ?i ?de Azi”, a ?ncheiat cu succes ?i ?n mod anticipat pe 20 iulie o ofert? primar? de v?nzare de tip plasament privat de obliga?iuni prin care compania controlat? de antreprenorul Raul Ciurtin a reu?it s? atrag? 5 milioane euro.?Obliga?iunile cu simbolul PRF26E emise ?n cadrul plasamentului privat derulat ?n perioada 16 – 20 iulie sunt denominate ?n euro, au scaden?a la 5 ani ?i o rat? anual? fix? a cuponului de 7,5% stabilit? de emitent, cupoanele urm?nd s? fie pl?tite semestrial. Valoarea nominal? a unei obliga?iuni PRF26E este de 500 EUR, iar subscrierea minim? ?n cadrul plasamentului a fost de 25.000 EUR (50 de obliga?iuni). Valoarea ini?ial? a ofertei, de 3 milioane EUR, a fost extins? de emitent la 5 milioane EUR pentru a r?spunde interesului crescut din partea investitorilor participan?i.?Fondurile ob?inute vor fi utilizate ?n principal pentru finan?area extinderii pe pie?e externe, ?n Europa ?i ?n Statele Unite ale Americii, ale celei mai noi game de produse lansate recent, sub brandul Unfished. Prefera Foods ?i-a propus s? revolu?ioneze pia?a prin dezvoltarea de produse ?i solu?ii sustenabile pentru genera?iile viitoare prin intrarea ?ntr-o categorie nou? ?i inovatoare de produse vegetale alternative la pe?te, cu marca Unfished.Acest demers include at?t extinderea capacit??ilor de produc?ie, c?t ?i sus?inerea cheltuielilor de marketing pentru promovarea noilor produse ?n Rom?nia ?i ?n Germania, unde gama de produse Unfished va fi ?n cur?nd disponibil?.?Totodat?, compania are ?n vedere finan?area unor investi?ii ?n active fixe ?n vederea cre?terii capacit??ii de produc?ie.?Prefera Foods va face demersurile necesare list?rii obliga?iunilor PRF26E pe sistemul multilateral de tranzac?ionare operat de Bursa de Valori Bucure?ti, listarea urm?nd s? fie realizat? de TradeVille ?n calitatea sa de Consultant Autorizat.? “ Prefera Foods este preg?tit? s? promoveze cu curaj ?n Europa, dar ?i pe alte continente, brandul Unfished. Pia?a alimentelor a fost revolu?ionat? ?n ultimii ani de aceast? categorie a produselor pe baz? de plante ?i evolu?ia brand-ului Unfished de la lansare ?i p?n? acum a dovedit c? acesta este viitorul. Astfel, acest prim succes de a ob?ine fondurilor necesare pentru a ne dezvolta capacitatea de produc?ie ?i a intensifica distribu?ia interna?ional? pentru acest brand n?scut la Alba Iulia nu face dec?t sa ne bucure ?i s? ne ambi?ioneze. Suntem m?ndri de oamenii extraordinari din echipa Prefera Foods care au contribuit la succesul acestei inova?ii culinare made in Rom?nia”, a declarat?Raul Ciurtin, CEO Prefera Foods.Aproximativ 90% dintre rom?ni spun c? vor returna ambalajele de plastic, sticl? sau metal dup? introducerea Sistemului Garan?ie-Returnare , Carol Popa ,Miercuri, 21 Iulie 2021 Rom?nii consider? c? introducerea Sistemului Garan?ie-Returnare (SGR) la nivel na?ional va determina adoptarea unor obiceiuri mai responsabile ?n r?ndul popula?iei ?n ceea ce prive?te reciclarea ambalajelor de plastic, sticl? sau metal, conform unui studiu realizat de Alian?a Produc?torilor de B?uturi, prin intermediul Kantar Rom?nia. Ca urmare, 9 din 10 rom?ni declar? c? sunt de acord cu implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare pentru c? ??i doresc ca acesta s? fie o solu?ie prin care devin mai con?tien?i de responsabilitatea pe care fiecare persoan? o are pentru protejarea mediului ?nconjur?tor ?i pentru a-l men?ine curat. “Studiul a m?surat modul ?n care rom?nii se raporteaz? la gestionarea de?eurilor, ?n special modul ?n care comportamentul lor se va schimba odat? cu implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare. Estim?m c? anual ?n Rom?nia sunt puse pe pia?? aproximativ 6 miliarde de ambalaje ?i ne bucur?m c? exist? o atitudine pozitiv? din partea consumatorilor pentru introducerea unei astfel de m?suri. Astfel, ei vor avea o infrastructur? mai accesibil? pentru reciclarea ambalajelor de plastic, metal sau sticl?.”, declar? Alice Nichita, reprezentant al Alian?ei Produc?torilor de B?uturi ?i Pre?edinte al Asocia?iei Na?ionale pentru B?uturi R?coritoare.Sistemul Garan?ie-Returnare reprezint? un sistem ?n care consumatorul va pl?ti o garan?ie de 0,50 RON atunci c?nd va cump?ra o b?utur? de la un comerciant. Dup? golirea ambalajului, consumatorul va trebui s? ?l aduc? ?ntr-unul dintre punctele de returnare organizate de comercian?i. ?n schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi ?napoi, pe loc, valoarea garan?iei pl?tite ini?ial. Sistemul vizeaz? ambalajele primare de unic? folosin??: sticl?, plastic sau metal, cu volume cuprinse ?ntre 0,1L ?i 3L. “Ca produc?tori de b?uturi, ne-am asumat cerin?ele pe care industria le are ca parte a principiului R?spunderii Extinse a Produc?torului, iar implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare este esen?ial? pentru Rom?nia. Un astfel de sistem ?i-a demonstrat eficien?a ?n alte state europene, iar studiul ne arat? c? exist? deschidere ?i din partea rom?nilor. Ne bucur?m c? suntem foarte aproape de a avea cadrul legislativ care va stabili regulile de func?ionare ale unui sistem ce reprezint? o solu?ie real? pentru a atinge ?intele de colectare selectiv? ale ??rii noastre.”, declar? Julia Leferman, reprezentant al Alian?ei Produc?torilor de B?uturi ?i Director General al Asocia?iei Berarii Rom?niei.Rezultatele studiului realizat de Alian?a Produc?torilor de B?uturi cu sprijinul Kantar Rom?nia ne arat? ?i principalele motivele pentru care rom?nii ar recicla mai des, frecven?a ?i modul de returnare a ambalajelor, dup? introducerea SGR, astfel:? Pentru 44% dintre responden?i, principalul motiv pentru care ar returna ambalajele ar fi protejarea mediului ?nconjur?tor, 32% ar returna pentru a avea un ambient mai curat, iar 10% au men?ionat ca motiv principal pentru care ar returna ambalajele faptul c? deja recicleaz? sau sus?in reciclarea;? 59% dintre responden?i declar? c? ar returna ambalajele o dat? pe s?pt?m?n?;? 87% ar fi dispu?i s? returneze prin intermediul aparatelor automate;? 83% ar returna ambalajele c?tre centrele de colectare ale magazinelor de proximitate, iar 81% c?tre supermarketuri ?i hipermarketuri;? 89% dintre responden?ii care nu au reciclat ambalajele b?uturilor ?n ultimul timp declar? c? ??i doresc s? aib? centrele de colectare ?n apropierea locuin?ei, iar 48% ??i doresc s? ?tie ce se ?nt?mpl? cu ambalajele returnate, dup? ce acestea sunt preluate din punctele de colectare.Statistica zileiUn nou studiu estimeaz? risipa de alimente la 40% din?produc?ie , 14:49 O nou? analiz? evalueaz? pierderile de alimente la nivel mondial la circa 2,5 miliarde de tone, dublu fa?? de estim?rile?anterioare.O cantitate estimat? la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipit? de retaileri sau consumatori la nivel global, adic? aproximativ 40% din produc?ie, potrivit unui nou raport realizat de World Wildlife Fund ?i retailerul britanic Tesco?Plc.Este vorba de o cifr? aproape dubl? fa?? de o estimare anterioar? care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, ?n condi?iile ?n care fermele din ??rile bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute dec?t se credea ini?ial, potrivit unui material Bloomberg, citat de?Agerpres.De mai mul?i ani, cercet?torii ?ncearc? s? pun? laolalt? datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modific?rilor climatice, este responsabil? pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de ser?. Ultima analiz? complet? a alimentelor pierdute de la ferm? ?i p?n? la farfurie a fost efectuat? ?n 2011 de Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), conform c?reia aproximativ 33% produc?ia mondial? de alimente este?risipit?.?Cel mai probabil, problema este mai grav? dec?t credem. ?tim de mai mul?i ani c? risipa ?i pierderile de alimente reprezint? o problem? uria?? care nu poate fi ignorat? ?i la r?ndul s?u ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii ?i climei”, a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentar? la?WWF.Noul raport publicat miercuri, care se bazeaz? pe studiile realizate de FAO, arat? c? 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaug? alte 931 milioane de tone de alimente risipite la nivelul retailerilor ?i consumatorilor, cum a estimat la ?nceputul acestui an Programul Na?iunilor Unite pentru?Mediu.?ns?, contrar presupunerilor anterioare conform c?rora pierderea de alimente la nivelul fermelor este ?n principal o problem? pentru regiunile s?race, raportul WWF ?i Tesco arat? c?, dimpotriv?, ??rile cu venituri mari ?i medii din Europa, America de Nord ?i Asia industrializat? sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial p?n? la momentul?recolt?rii.Autorii raportului cer guvernelor ?i companiilor alimentare s? adopte m?suri ?intite pentru reducerea problemei risipei alimentare. Conform acestei abord?ri, companiile stabilesc ?inte pentru reducerea risipei alimentare, m?soar? ?i raporteaz? surplusul ?i risipa ?i adopt? m?suri ?n opera?iunile lor de la furnizori ?i p?n? la?consumatori.P?n? acum doar 11 din cele 192 de planuri na?ionale climatice, convenite ?n cadrul acordului de la Paris, men?ioneaz? pierderile ?i risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri apar?in unor state africane care au decis s? abordeze problema pierderilor de alimente?post-recoltare.?Conform Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabil?, adoptat? de ONU, Rom?nia ?i-a asumat reducerea cu 50% a risipei alimentare p?n? ?n anul 2030. Jum?tate dintre consumatorii rom?ni risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, potrivit unui studiu din 2018 al Asocia?iei pentru Protec?ia Consumatorilor -?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARom?nia este pe ultimul loc ?n Uniunea European? la num?rul angaja?ilor din servicii. ?n 2020, pu?in peste 49% dintre angaja?ii din economia local? lucrau ?n sectorul serviciilor. Media european? a fost de aproape 73% , Ramona Cornea , 20.07.2021, Anul trecut, cea mai mare pondere a angaja?ilor din servicii a fost ?n Olanda.Rom?nia a fost pe ultimul loc ?n r?ndul ??rilor membre ale Uniunii Europene la ponderea angaja?ilor din servicii din total, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistic?. Astfel, ?n 2020, pu?in peste 49% dintre angaja?ii din economia local? lucrau ?n sectorul serviciilor, pondere cu 1,1 puncte procentuale mai mare dec?t cea din 2019. ?n ultimii 10 ani, ponderea angaja?iilor din servicii din Rom?nia a crescut de la 41,7 ?n 2011 la 49,2% ?n 2020. La nivelul Uniunii Europene, trei din patru joburi sunt ?n sectorul serviciilor, cu o pondere de aproape 73% ?n anul 2020.?Trecerea c?tre o economie bazat? pe servicii este o tendin?? pe termen lung deja observat? ?n Uniunea European? ?n a doua jum?tate a secolului 20. ?n 2020, ocuparea for?ei de munc? ?n servicii a reprezentat 73% din totalul ocup?rii for?ei de munc? ?n UE, comparativ cu 65% ?n 2000, ?n timp ce ocuparea for?ei de munc? ?n industrie a sc?zut de la 27% ?n 2000 la 23% ?n 2020, iar agricultura aproape s-a ?njum?t??it de la 9% la 5%. ?n ceea ce prive?te valoarea ad?ugat?, serviciile au generat 73% din valoarea ad?ugat? total? ?n 2020, industria 25% ?i agricultura 2%”, scrie Eurostat.?n Rom?nia, 66,9% din valoarea ad?ugat? total? din anul 2020 a venit din servicii, conform datelor de la oficiul european de statistic?, ?n cre?tere de la 65,3% ?n 2019 ?i de la 48,8% ?n 2011. Anul trecut, cea mai mare pondere a angaja?ilor din servicii a fost ?n Olanda, de 83,3%, urmat? de Malta, cu 82,5%, ?i Belgia, cu 81,4%. Serviciile pentru ?ntreprinderi, serviciile de construc?ii ?i serviciile cu am?nuntul sunt printre cele mai importante servicii din Uniunea European? din punct de vedere economic.Grupul Iulius face dou? proiecte de retail ?n jude?ul Ia?i sub numele Family Market cu o investi?ie de 17 milioane euro: Vor fi gata ?n T1/2022 , Alina-Elena Vasiliu , 21.07.2021, Family Market Bucium se construie?te ?n zona Hotelului Bellaria ?i va include un supermarket ?i peste 25 de retaileri, ?ntr-un procent majoritar fiind produc?tori ?i antreprenori autohtoni.???mpreun?, cele dou? dezvolt?ri reprezint? o investi?ie de peste 17 milioane de euro, care se realizeaz? prin intermediul unei finan??ri bancare acordate de CEC Bank.Dezvoltatorul imobiliar Iulius Group, de?inut de omul de afaceri Iulian Dasc?lu, a ?nceput construc?ia celui de-al doilea proiect sub numele Family Market ?n cartierul Bucium din jude?ul Ia?i. ?n paralel, compania continu? ?i construc?ia celuilalt proiect sub acela?i nume ?n localitatea Miroslava din jude?ul Ia?i.?mpreun?, cele dou? dezvolt?ri reprezint? o investi?ie de peste 17 milioane de euro, care se realizeaz? prin intermediul unei finan??ri bancare acordate de CEC Bank.Family Market Bucium se construie?te ?n zona Hotelului Bellaria ?i va include un supermarket ?i peste 25 de retaileri, ?ntr-un procent majoritar fiind produc?tori ?i antreprenori autohtoni. Family Market Bucium va reuni mai multe tipuri de spa?ii, precum farmacie, sp?l?torie, mobile service, flor?rie, pet shop, coafor, produse pentru cas? ?i fashion, dar ?i carmangerie, b?c?nie, brut?rie, cofet?rie, fast-food.Dezvoltatorul Iulius, de?inut de Iulian Dasc?lu, construie?te ?n paralel dou? proiecte de retail destinate produc?torilor ?i antreprenorilor. Investi?ia total?, finan?at? de CEC Bank, trece de 17 mil. euro , Cristina Bellu , 20.07.2021, Dezvoltatorul imobiliar Iulius Group, de?inut de Iulian Dasc?lu, anun?? c? a ?nceput construc?ia celui de-al doilea proiect de retail Family Market, destinat produc?torilor ?i antreprenorilor, la Bucium, ?n Ia?i.Lucr?rile se desf??oar? ?n paralel cu construc?ia primului Family Market, localizat ?n comuna Miroslava din jude?ul Ia?i, proiect demarat ?n urm? cu patru luni ?i care cuprinde 7.700 de metri p?tra?i spa?ii de retail destinate produc?torilor ?i antreprenorilor locali.Investi?ia total? ?n cele ?dou? unit??i trece de ?17 milioane de euro ?i este finan?at? de CEC Bank, transmit reprezentan?ii companiei ?ntr-un comunicat.Proiectul Family Market Bucium se construie?te ?n zona hotelului Bellaria din Ia?i ?i va include un supermarket ?i peste 25 de retaileri, ?ntr-un procent majoritar fiind produc?tori ?i antreprenori autohtoni, ca parte a strategiei Iulius de a oferi oportunit??i ?i promovare businessurilor locale.Construc?ia presupune ?i o restructurare a infrastructurii perimetrale, pentru o bun? conectivitate, dar ?i crearea a peste 145 locuri de parcare, spa?ii pentru biciclete ?i sta?ii de ?nc?rcare electric?. ?n plus va fi amenajat? ?i o zon? verde, cu arbori ?i arbu?ti, alei de acces ?i de promenad?.?Family Market este conceptul de retail de proximitate unde g?se?ti toate serviciile de care ai nevoie. Cele dou? proiecte care se construiesc ?n jude?ul Ia?i (comuna Miroslava ?i cartierul Bucium) vor fi finalizate ?n primul trimestru din 2022 ?i sunt r?spunsul Iulius la o cerere concret? pentru servicii ?n zonele reziden?iale cu un ritm accelerat de cre?tere”, spune Radu P?rlea, Manager Family Market.?n paralel se desf??oar? ?i lucr?rile pentru Family Market Miroslava, proiect realizat ?n parteneriat cu Prim?ria Miroslava. Investi?ia va integra tot un supermarket ?i un mix personalizat de produse ?i servicii. Tot aici, Iulius va amenaja un parc, singurul din comun?, cu arbori maturi ?i arbu?ti, gazon, plante decorative, alei pietonale, f?nt?n? artezian? ?i o lucrare de art? stabilit? ?n urma unui concurs dedicat comunit??ii artistice locale.?n plus, vor fi realizate 137 locuri de parcare, dar ?i lucr?ri de modernizare a infrastructurii, prin l?rgirea str?zii adiacente ?i reamenajarea sta?iei de transport ?n comun din zon?.?Adrian Aleman, un fost director de expansiune al Lidl, conduce dezvoltarea polonezilor de la Scallier care merg ?n ora?e mici ?i medii cu brandul de retail Funshop Park , Bogdan Alecu , 21.07.2021, Adrian Aleman, director de dezvoltare pentru Scallier Romania: Conceptul introdus de Scallier pe pia?a rom?neasc? presupune integrarea unor spa?ii moderne care s? deserveasc? o gam? variat? de clien?i.??Scallier a preluat recent un proiect ?n Timi?oara ?i are ?n plan s? ajung? p?n? ?n 2022 la 6 parcuri de retail, ?n Timi?oara, Foc?ani, Ro?iori de Vede, Hunedoara, Vaslui ?i Turda.Extinderea grupului polonez Scallier pe pia?a local? este coordonat? de Adrian Aleman, din func?ia de director de dezvoltare ?ncep?nd cu august 2019. Anterior, el a de?inut func?ia de director regional de expansiune pentru Lidl Rom?nia, companie ?n cadrul c?reia a lucrat aproape 15 ani.?Experien?a sa vine din cariera ?n cadrul unei companii de retail cu una dintre cele mai mari cre?teri de pe pia??. El selecteaz? cele mai bune loturi de teren pentru construc?ie, este un expert ?n negocieri ?i gestioneaz? fiecare aspect al construc?iei cl?dirii ?i livreaz? cele mai bune spa?ii de retail“, scriu cei de la Scallier ?n prezentarea sa.Scallier a anun?at ?n 2020 c? dezvolt? un nou lan? de parcuri de retail ?n ora?e de dimensiuni mici ?i medii sub brandul Funshop Park. P?n? ?n 2022 sunt programate a fi deschise ?ase astfel de centre cu o suprafa?? de 40.000 mp. Kaufland: Vom asista la o cre?tere a v?nz?rilor ?n online chiar ?i pentru categoriile de v?rst? mai pu?in familiarizate cu tehnologia. Consumatorul s-a obi?nuit cu acest canal ?n pandemie. Compania are pe plan local peste 140 de hipermarketuri offline cu pre?uri mici ?i peste 15.000 de salaria?i, Cristina Ro?ca , 21.07.2021, ? Retailerul german Kaufland nu are un magazin online propriu, ?ns? lucreaz? cu platformele de livrare pentru a acoperi acest canal care a ajuns la 1% din toat? pia?a, conform ultimelor date, adic? la 200-300 mil. euro anual.Retailerul german Kaufland, al doilea cel mai puternic juc?tor din comer?ul local dup? cifra de afaceri din 2020, a deschis de la ?nceputul anului ?ase magazine ?i continu? expansiunea ?ntr-un ritm similar ?i semestrul al doilea.?De la ?nceputul anului calendaristic 2021 am deschis deja ?ase magazine, ?n T?rgu-Neam?, Piatra-Neam?, al patrulea magazin din Sibiu, ?n T?rn?veni, ?n Voluntari ?i magazinul cu num?rul patru din Timi?oara“, spune Valer Hanca?, director de comunicare ?i corporate affairs ?n cadrul Kaufland Rom?nia.Hanca? adaug? c? planul pentru 2021 ?nseamn? un ritm sus?inut de expansiune, ce vizeaz? deschiderea a cel pu?in zece magazine noi la nivelul ?ntregului an, viziune valabil? de asemenea pentru fiecare din urm?torii ani.Daniel Dines vrea un restaurant de supe rom?ne?ti, dar ?i s? fac? din Bucure?ti, prin UiPath, un centru mai mare pentru talentele europene. ?Dup? Vietnam, cred c? rom?nii au cele mai bune supe." Jum?tate dintre prietenii din copil?rie au plecat din tara. Profit.ro scris ast?zi, Jum?tate dintre prietenii din copil?rie au plecat din ?ar? Echipa UiPath vrea s? fac? din Bucure?ti un centru mai mare al talentelor din Europa, a anun?at fondatorul companiei, Daniel Dines, ad?ug?nd c? cel pu?in jum?tate dintre prietenii s?i din copil?rie au plecat din ?ar?. Compania, listat? recent la Bursa de la New York, cu circa 40 de birouri ?n toat? lumea, are peste 2.800 de angaja?i, dintre care un sfert sunt rom?ni. Acum, Daniel Dines spune c? vrea s? fac? din Bucure?ti un centru mai mare pentru talentele europene, conform Sifted.eu. El apreciaz? c? Rom?nia este un loc foarte bun ?n care s? tr?ie?ti, iar UiPath are ?un avantaj fa?? de marile companii americane care se stabilesc ?n Europa. De regul?, ele nu fac cele mai cool proiecte ?n Europa, noi le facem”. Dines mai spune c? s-a g?ndit s?-?i deschid? ?i un restaurant de supe rom?ne?ti. ?Dup? Vietnam, cred c? rom?nii au cele mai bune supe. M-am g?ndit c? a? putea s?-mi deschid un restaurant care s? v?nd? numai supe”, a mai spus Dines. Croatul Branko Roglic decide ?n Rom?nia fuziunea mai multor distribuitori sub umbrela Interbrands Marketing & Distribution, ?n portofoliu cu BAT, Nestlé, Philip Morris Adrian Dumitrache scris ast?zi, Branko Roglic, printre cei mai boga?i antreprenori din Croa?ia, care ?n 2019 a preluat controlul asupra Interbrands Marketing & Distribution, lider pe pia?a distribu?iei de produse de larg consum din Rom?nia, ?n portofoliu cu companii precum British American Tobacco, Nestlé, Philip Morris, Procter & Gamble, Coty, Danone, Duracell, Fater, a decis fuziunea companiei cu al?i trei distribuitori locali, cu afaceri cumulate de 364,54 milioane de lei ?n 2020, de la 373,98 milioane de lei ?n 2019. Astfel, potrivit datelor analizate de Profit.ro, Interbrands Marketing & Distribution va fuziona cu Orbico SRL, Orbico Beauty SRL ?i Professional Brands Marketing&Distribution SRL. Orbico activeaz? ?n sectorul distribu?iei angro de produse alimentare ?i nealimentare ?i comercializeaz? produsele din portofoliu prin lan?uri de magazine precum hipermarketuri, dar ?i prin canalele de sub-distribuitori ?i magazine mici ?i medii. Orbico Beauty este prezent? ?n domeniul distribu?iei angro de produse cosmetice ?i parfumuri (produse de machiaj, ?ngrijirea pielii ?i p?rului, parfumuri, produse naturale ?i mod?). Professional Brands Marketing&Distribution desf??oar? activit??i ?n sectorul distribu?iei angro de produse cosmetice profesionale ?i comercializeaz? produsele din portofoliu c?tre salaoanele de ?nfumuse?are, magazine de specialitate, magazine online ?i sub-distribuitori. Preluarea celor trei distributori de c?tre Interbrands Marketing & Distribution va genera o eficientizare a activit??ii ?i optimizarea costurilor finale ale serviciilor prestate. "Ca atare, av?nd ?n vedere c? societ??ile fac parte din grupul Orbico, obiectivul principal avut ?n vedere de fuziune const? ?n dezvoltarea ?i ?mbun?t??irea activit??ii la nivelul grupului Orbico, a rezultatelor ?i performan?elor de afaceri ?i a indicatorilor financiari, consolidarea pozi?iei pe pia??, reconfigurarea afacerii, sporirea resurselor, a canalelor de distribu?ie ?i a capacit??ilor logistice", se arat? ?ntr-un document al Interbrands Marketing & Distribution. Consolidarea func?iilor logistice va duce la reducerea timpilor de livrare, aspect esen?ial pentru ?nt?rirea ?i dezvoltarea parteneriatelor actuale cu clien?ii existen?i/noi. "Din punct de vedere al accesibilit??ii portofoliului, fuziunea va crea premisele de deschidere de noi canale de distribu?ie, aspect ce va duce la cre?terea accelerat? a afacerii a Interbrands Marketing & Distribution, prin integrarea ?n cadrul procesului de distribu?ie/comercializare a unor noi produse, cum ar fi portofoliul de parfumerie sau produse de igien? pe pia?a saloanelor de coafur?. De asemenea, extinderea portofoliului Interbrands Marketing & Distribution va conduce la diversificarea ?i atractivitatea acestuia ?n rela?ia cu clien?ii, dublat de faptul c? v?nzarea produselor se va realiza ?n mod unitar, printr-o singur? entitate juridic?", se mai spune ?n document. Fuziunea, care va avea loc la 30 septembrie 2021, va aduce o eficien?? crescut? a resurselor financiare ?i va spori puterea de negociere a companiei ?n rela?ia cu institu?iile financiare, precum ?i armonizarea procedurilor de raportare a activit??ii economice. Ac?ionariatul Interbrands Marketing & Distribution dup? fuziunea va fi format din Orbico DOO (Croa?ia) - 70,35607%, Deba Cedra Investment SRL - 29,64257% ?i Branko Roglic - 0,00136%. ?n 2020, afacerile Interbrands Marketing & Distribution au atins 1,4 miliarde de lei, de la 965,021 milioane de lei. Profitul net a urcat de la 19,77 milioane de lei la 21,37 milioane de lei. ?n prezent, conform termene.ro, Interbrands Marketing & Distribution este controlat? de Orbico DOO (Croa?ia) - 60%, Deba Cedra Investment SRL - 40%.Penny deschide un nou magazin ?i ajunge la o re?ea na?ional? de 284 de loca?ii , 21 Jul 2021 | de Simona Popa Cu un buget de investi?ii care se ridic? la o sut? de milioane de euro ?n acest an, Penny Rom?nia m?re?te ritmul expansiunii ?i anun?? ?nc? un magazin nou.Noua loca?ie se afl? ?n ?tef?ne?tii de Jos, num?rul 54A, jude?ul Ilfov, ?i are o suprafa?? total? de 847,85 de metri p?tra?i. Magazinul dispune de patru case de marcat, iar parcarea are 78 de locuri. Prin inaugurarea acestei loca?ii, retailerul a creat 14 noi locuri de munc?.?ntr-un interviu acordat revistei Progresiv ?n prim?vara acestui an, Daniel Gross, CEO-ul companiei, a declarat c? Penny Rom?nia ??i propune s? deschid? anual 35 – 40 de noi magazine, fa?? de 20 – 25 c?t era media anual? p?n? acum.Anul trecut, retailerul a deschis 20 de noi magazine, ceea ce ?nseamn? c? parte din cre?terea de 19,44% a rulajelor s-a datorat expansiunii.Cite?te despre?planurile de dezvoltare ?i modul ?n care unit??ile comerciale Penny ??i ?schimb?” fa?a ?n func?ie de comportamentul de consum?AICI.Iar c?nd vine vorba despre expansiune, Penny Rom?nia ia ?n calcul at?t deschiderea de noi magazine, c?t ?i dezvoltarea capacit??ilor logistice. P?n? la sf?r?itul anului 2021 va fi atins pragul de 300 de magazine func?ionale, iar p?n? ?n 2029, Penny ??i propune s? deschid? cel pu?in 600 de unit??i comerciale pe teritoriul Rom?niei. ?n materie de logistic?, anul acesta retailerul va inaugura cel de-al patrulea depozit la Filia?i, jude?ul Dolj. Totodat?, compania vrea s? remodeleze 100 de magazine ?n 2021 ?i ?ntreaga re?ea de magazine p?n? ?n 2022.Penny Rom?nia a ?ncheiat anul trecut cu o cifr? de afaceri de 4,73 miliarde de lei ?i un profit net de 85 milioane de lei, ?n cre?tere cu 54% fa?? de 2019.?n 2020, compania a investit 371 milioane de lei ?n modernizarea ?i extinderea re?elei de magazine. ?n ceea ce prive?te planurile de viitor, Penny Rom?nia ??i propune s? investeasc? 5,12 milioane de lei p?n? ?n 2029, ?n principal ?n extinderea re?elei sale p?n? la un total de 619 magazine ?i 6 centre logistice.9 din 10 rom?ni declar? c? vor returna ambalajele de plastic, sticl? sau metal dup? introducerea sistemului garan?ie-returnare 21 Jul 2021 - ?tiri ?i Nout??i , Roxana Vasile Rom?nii consider? c? introducerea sistemului garan?ie-returnare (SGR) la nivel na?ional va determina adoptarea unor obiceiuri mai responsabile ?n r?ndul popula?iei ?n ceea ce prive?te reciclarea ambalajelor de plastic, sticl? sau metal, conform unui studiu realizat de Alian?a Produc?torilor de B?uturi, prin intermediul Kantar Rom?nia. Astfel, 9 din 10 rom?ni declar? c? sunt de acord cu implementarea sistemului pentru c? ??i doresc ca acesta s? fie o solu?ie prin care s? devin? mai con?tien?i de responsabilitatea pe care fiecare persoan? o are pentru protejarea mediului ?nconjur?tor.Sistemul Garan?ie-Returnare reprezint? un sistem ?n care consumatorul va pl?ti o garan?ie de 0,50 RON atunci c?nd va cump?ra o b?utur? de la un comerciant. Dup? golirea ambalajului, consumatorul va trebui s? ?l aduc? ?ntr-unul dintre punctele de returnare organizate de comercian?i.De asemenea, ?n schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi ?napoi, pe loc, valoarea garan?iei pl?tite ini?ial. Sistemul vizeaz? ambalajele primare de unic? folosin??: sticl?, plastic sau metal, cu volume cuprinse ?ntre 0,1L ?i 3L.“Studiul a m?surat modul ?n care rom?nii se raporteaz? la gestionarea de?eurilor, ?n special modul ?n care comportamentul lor se va schimba odat? cu implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare. Estim?m c? anual ?n Rom?nia sunt puse pe pia?? aproximativ 6 miliarde de ambalaje ?i ne bucur?m c? exist? o atitudine pozitiv? din partea consumatorilor pentru introducerea unei astfel de m?suri. Astfel, ei vor avea o infrastructur? mai accesibil? pentru reciclarea ambalajelor de plastic, metal sau sticl?.”, declar? Alice Nichita, reprezentant al Alian?ei Produc?torilor de B?uturi ?i Pre?edinte al Asocia?iei Na?ionale pentru B?uturi R?coritoare.Principalele motive pentru care ar recicla rom?niiRezultatele studiului realizat de Alian?a Produc?torilor de B?uturi cu sprijinul Kantar Rom?nia arat? principalele motivele pentru care rom?nii ar recicla mai des, frecven?a ?i modul de returnare a ambalajelor, dup? introducerea SGR, astfel:Pentru 44% dintre responden?i, principalul motiv pentru care ar returna ambalajele ar fi protejarea mediului ?nconjur?tor, 32% ar returna pentru a avea un ambient mai curat, iar 10% au men?ionat ca motiv principal pentru care ar returna ambalajele faptul c? deja recicleaz? sau sus?in reciclarea;59% dintre responden?i declar? c? ar returna ambalajele o dat? pe s?pt?m?n?;87% ar fi dispu?i s? returneze prin intermediul aparatelor automate;83% ar returna ambalajele c?tre centrele de colectare ale magazinelor de proximitate, iar 81% c?tre supermarketuri ?i hipermarketuri;89% dintre responden?ii care nu au reciclat ambalajele b?uturilor ?n ultimul timp declar? c? ??i doresc s? aib? centrele de colectare ?n apropierea locuin?ei, iar 48% ??i doresc s? ?tie ce se ?nt?mpl? cu ambalajele returnate, dup? ce acestea sunt preluate din punctele de colectare.Studiul a fost realizat ?n septembrie 2020 de c?tre Alian?a Produc?torilor de B?uturi, format? din Asocia?ia Na?ional? a Produc?torilor de B?uturi R?coritoare ?i Asocia?ia Berarii Rom?niei, prin intermediul Kantar Rom?nia.?n cadrul studiului au fost chestionate 802 persoane prin metoda CATI, la nivel na?ional ?i 623 de persoane din mediul urban prin metoda CAWI. E?antionul a fost cuprins din responden?i b?rba?i ?i femei cu v?rsta ?ntre 18-65 ani, care au cump?rat cel pu?in una dintre b?uturile de interes (bere, suc, ap? ?mbuteliat?, vin ?mbuteliat sau b?uturi spirtoase) ?n luna anterioar? realiz?rii studiului.Asocia?ia Berarii Rom?niei ?i Asocia?ia Na?ional? pentru B?uturi R?coritoare s-au reunit ?n Alian?a Produc?torilor de B?uturi din Rom?nia, o ini?iativ? a industriei produc?torilor de b?uturi cu scopul de a r?spunde cerin?elor legisla?iei UE ?i ale Rom?niei privind responsabilitatea extins? a produc?torului (REP) ?i de a sus?ine implementarea Sistemului Garan?ie-Returnare (SGR) ?n Rom?nia.Asocia?ia Berarii Rom?niei este de 17 ani pe pia?a din Rom?nia ?i reprezint? interesele industriei locale de bere. reprezint? vocea comun? a industriei locale de bere. Din 2008, Asocia?ia Berarii Rom?niei a devenit parte a produc?torilor de bere europeni, ader?nd la organiza?ia Berarii Europei, fondat? ?n 1958 la Bruxelles.Printre companiile care fac parte la momentul actual se num?r??Bergenbier, Heineken, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries ?i Martens, al?turi de microber?ria Clinica de Bere. ?mpreun?, cei ?ase produc?tori furnizeaz? 85% din cantitatea de bere consumat? ?n Rom?nia. Totodat?, din Asocia?ie fac parte ?i reprezentan?i ai produc?torilor de materii prime: Souflet MALT Romania ?i Asocia?ia Producatorilor de Hamei din Romania.Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilit??ii, ?n sensul eficientiz?rii consumului de ap? ?i de energie ?n produc?ia de bere sau ?n reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse ?n circula?ie voluntar.Asocia?ia Na?ional? a B?uturilor R?coritoare (ANBR) este asocia?ia reprezentativ? a industriei de b?uturi r?coritoare din Rom?nia.? ANBR militeaz? pentru impunerea si men?inerea unor standarde de igien?, siguran?? alimentar? ?i calitate impuse ?i implementate la nivel european, pentru informarea corect? a consumatorilor ?i pentru promovarea comportamentului responsabil al membrilor asocia?iei ?n problema nutri?iei echilibrate ?i a ingredientelor folosite de ace?tia.Din ANBR fac parte unii dintre cei mai mari produc?tori?de b?uturi r?coritoare din industria rom?neasc?, precum, Coca-Cola HBC Rom?nia, Coca-Cola Rom?nia, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex Rom?nia, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar ?i operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler ?i Tetra Pak.Glovo a dep??it 50.000 de abona?i Prime, serviciul care ofer? livr?ri nelimitate ?n Rom?nia 21 Jul 2021 - ?tiri ?i Nout??i , Roxana Vasile Glovo, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din lume pe zona de livrare din mai multe categorii, a atins pragul de 50.000 de abona?i pentru serviciul s?u Prime, la aproximativ un an de la lansarea pe pia?a din Rom?nia.??n prezent, din num?rul total de comenzi ?nregistrate pe Glovo, aproximativ 25% sunt realizate prin Prime.?Cei mai mul?i utilizatori Glovo Prime sunt din Bucure?ti (60%), iar valoarea cea mai mare a unei comenzi realizat? prin acest serviciu a fost de 3.200 lei ?i a con?inut peste 300 de produse. In afar? de Bucure?ti, ora?ele cu cei mai mul?i clien?i care folosesc serviciul cu livr?ri nelimitate sunt Cluj (12%) ?i Timi?oara (1%).Dou? treimi dintre cei care folosesc acest serviciu comand? de la restaurantele partenere Glovo, iar num?rul comenzilor reprezentate de cump?r?turile din supermarket este ?n cre?tere.?Cele mai multe comenzi ?nregistrate prin Glovo Prime sunt realizate ?n jurul pr?nzului, ?n intervalul 12:00 - 13:00 (circa 20%).?n privin?a celor mai comandate produse de c?tre utilizatorii Glovo Prime, acestea sunt apa plat? Aqua Carpatica la 2 litri, chifla kaiser Lorraine de 60g ?i McPui?or?.Valoarea cea mai mare a unei comenzi realizat? de c?tre cei care folosesc serviciul Prime este de 3.200 lei ?i a con?inut peste 300 de produse de la Kaufland. Aceasta a fost urmat? de o comand? de la Hanul Berarilor, ?n valoare de 2.300 lei.Lansat ?n iunie 2020, Glovo Prime este un serviciu ce ofer? utilizatorilor livr?ri nelimitate,??n baza unui abonament lunar de doar 9,99 lei (prima lun? este gratuit?), disponibil ?n cele 42 de ora?e din ?ar? ?n care compania opereaz?. ?n plus, utilizatorii Glovo Prime beneficiaz? de promo?ii exclusive, pe tot parcursul anului. Abonamentul se aplic? comenzilor minime de 45 lei pentru restaurantele ?i magazinele partenere, precum ?i cump?r?turilor ?n valoare de cel pu?in 65 lei de la supermarket.Glovo Prime nu acoper? livr?rile comenzilor efectuate ?n sec?iunea “Orice” sau “Curier express”, iar valabilitatea sa este lunar? ?i ?ncepe din momentul efectu?rii pl??ii aferente lunii respective, p?n? ?n aceea?i zi din luna urm?toare, exclusiv, abonamentul prelungindu-se automat.Glovo opereaz? pe pia?a din Rom?nia de peste trei ani, timp ?n care peste 70 de milioane de produse au fost livrate de c?tre aproximativ 28.000 de curieri ?nscri?i ?n Bucure?ti ?i provincie.Glovo este o aplica?ie de livrare din mai multe categorii ?i una dintre cele mai mari?platforme de livrare din lume. Fondat? ?n Barcelona, ?n 2015, compania opereaz? ?n Europa de Sud-Vest, Europa de Est ?i Africa Subsaharian?. Cu ajutorul aplica?iei, utilizatorii pot cump?ra, colecta ?i trimite oric?nd orice produs ?n ora?ul lor.Polonezii de la Scallier au cump?rat proiectul de retail Prima Shops dezvoltat de Oasis ?n Timi?oara , Roxana Vasile , 21 Jul 2021 Dezvoltatorul polonez Scallier?a achizi?ionat de la grupul Oasis?proiectul de retail Prima Shops din Timi?oara, pe care ?l va opera sub brandul ?FunShop Park”. ?Conceptul introdus de Scallier pe pia?a rom?neasc? presupune integrarea unor spa?ii moderne care s? deserveasc? o gam? variat? de clien?i. Proiectul pe care ?l preg?tim pentru Timi?oara ??i propune s? revitalizeze zona de retail ?i s? impun? standarde noi care s? corespund? nevoilor reale ale clien?ilor”, a declarat Adrian Aleman, director de dezvoltare pentru Scallier Romania.Funshop Park este un nou lan? de parcuri care urmeaz? s? fie construite ?n ora?e mici ?i mijlocii din Rom?nia. P?n? ?n 2022, vor fi finalizate ?ase?facilit??i cu o suprafa?? total? ?nchiriabil? de 40.000 mp, anun?? grupul polonez.Proiectele sunt realizate de Scallier din Poznań, care opereaz? pe pia?a polonez? de aproape un deceniu ?i este specializat ?n gestionarea investi?iilor ?n sectorul facilit??ilor comerciale mici ?i mijlocii.Funshop Park este o facilitate adaptat? nevoilor comunit??ilor locale. Prin urmare, o tr?s?tur? caracteristic? a acestor proiecte va fi o ofert? de servicii gastronomice diversificate.?Am decis s? implement?m proiecte ?n Rom?nia datorit? c?t de asem?n?toare este aceast? pia?? cu pia?a polonez?, precum ?i a momentului special ?n care se afl? ?n prezent aceast? ?ar?. Rom?nia se afl? ?ntr-un moment ?n care era Polonia acum aproximativ 10 ani. Bog??ia locurilor este ?n cre?tere, iar oferta de spa?ii comerciale moderne este foarte limitat?. ?n multe ora?e cu zeci de mii de oameni, nu exist? deloc astfel de spa?ii. Situa?ia legat? de aceast? pandemie, care schimb? condi?iile pie?ei, este de asemenea important?. Comer?ul electronic ?i proiectele complementare se dezvolt? dinamic, ?ndeplinind a?tept?rile consumatorilor ?i f?c?nd posibil? cump?r?turile rapid ?i convenabil'', subliniaz? Wojciech Jurga, managing Partner la Scallier responsabil pentru dezvoltarea companiei pe pia?a din Rom?nia.Lidl Rom?nia investe?te 210.000 de lei ?n proiectele de sus?inere a educa?iei timpurii ale Centrului Step by Step , Anca Olteanu , 21 Jul 2021 - Clien?ii Lidl s-au implicat ?n sus?inerea Centrului Step by Step, ?n cadrul campaniei de dona?ii de la casele de marcat, derulat? ?n perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2021. Suma de peste 101.000 de lei?a fost suplimentat? de c?tre Lidl p?n? la valoarea de 210.000 de lei pentru ca Centrul Step by Step s? dezvolte sisteme de training care s? ajute la dezvoltarea abilit??ilor profesionale ale cadrelor didactice specializate ?n educa?ia timpurie. P?n? pe 31 decembrie 2021, retailerul organizeaz? o nou? campanie de dona?ii la casele de marcat ?n sprijinul Federa?iei B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia, organiza?ie care are misiunea de combatere a risipei alimentare ?i a s?r?ciei.Suma de 210.000 de lei?va fi folosit? de c?tre ONG pentru realizarea ?i distribuirea de resurse educa?ionale pentru p?rin?i, preg?tirea profesioni?tilor din domeniul educa?iei timpurii ?i promovarea conceptului ?i m?surilor pentru sus?inerea Dezvolt?rii Copil?riei Timpurii.Prin parteneriatul pe termen lung cu Centrul Step by Step, Lidl Rom?nia continu? investi?iile sale strategice ?n domeniul educa?iei, contribuind la un viitor mai bun al societ??ii prin modernizarea ?nv???m?ntului rom?nesc ?i facilitarea de acces egal la educa?ie, la nivel na?ional.M?suri de diminuare a risipei alimentare?Datele statistice globale arat? c? anual se produc 4 miliarde de tone de m?ncare, ?ns? aproape o treime din aceast? cantitate nu ajunge s? fie consumat?. ?n Rom?nia, anual se arunc? o cantitate mare de alimente, suficient c?t s? umple 127.500 de camioane. Aliniate ?n coloan?, aceste camioane reprezint? distan?a de la Bucure?ti p?n? la München, conform Ghidului de consum ?i p?strare a alimentelor lansat de Food Waste Combat ?n 2020.De aceea, ?n perioada 1 iulie – 31 decembrie 2021, Lidl Rom?nia organizeaz? o nou? campanie de dona?ii la casele de marcat, ?n sprijinul Federa?iei B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia, prin care ??i propune s? contribuie la reducerea risipei alimentare, a s?r?ciei ?i a excluziunii sociale. Suma str?ns? ?n cadrul campaniei va fi folosit? de c?tre Federa?ia B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia pentru a continua dezvoltarea infrastructurii re?elei b?ncilor la nivel na?ional.Lidl Rom?nia este partener fondator al primei re?ele de B?nci pentru Alimente din Rom?nia, care a ajuns ?n prezent la 8 filiale active, ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Roman, Bra?ov, Oradea, Timi?oara, Constan?a ?i Craiova. Retailerul ?i-a asumat s? sus?in? financiar costurile pentru ?nceperea activit??ii ?n fiecare Banc? Regional? ?nfiin?at? ?i o parte din costurile de func?ionare, contribuind astfel, la dezvoltarea infrastructurii pentru o asemenea re?ea.?Lidl doneaz? constant ?i produse, pentru ?ndeplinirea misiunii re?elei, doar ?n anul 2020 don?nd aproape 400 tone de produse, care au fost distribuite de c?tre B?ncile pentru Alimente c?tre ONG-urile partenere.Re?eaua urmeaz? s? deschid?, din punct de vedere opera?ional, o nou? banc? regional? ?i la Gala?i, iar obiectivul Federa?iei este de a sus?ine B?ncile Regionale pentru a ?nfiin?a c?te un punct de lucru local ?n fiecare Banc? pentru Alimente Regional?.DIVERSESt?n? atacat? de lupi! Ciprian Voinea , 21 iulie 2021Un proprietar de turm? de oi a r?mas f?r? mai multe animale dup? st?na sa a fost atacat? de lupi.Atacul a avut loc in noaptea de vineri spre s?mb?t?, la o st?n? din zzona Luna ?es, Negre?ti Oa?, conform obiectiv-sm.ro.Din relat?rile celui p?gubit, lupii au atacat in hait? de 6 ?i au omor?t 9 oi.?Eu am o turm? de 430 de capete. Lupii mi-au omor?t 9, pe care le-au lasat acolo mai mult sau mai putin m?ncate, iar altele 7 au fost r?nite, iar mai multe au disparut dup? atacul lupilor”, a declarat proprietarul st?nei.UNIUNEA EUROPEANA Philip Morris International: Noul studiu KPMG arat? c? volumul ?ig?rilor de contraband? aproape s-a dublat ?n UE, ceea ce a dus la cre?terea consumului total de ?ig?ri ilicite ?n 2020 20 iulie 2021, 18:52 de ADH Philip Morris International: Noul studiu KPMG arat? c? volumul ?ig?rilor de contraband? aproape s-a dublat ?n UE, ceea ce a dus la cre?terea consumului total de ?ig?ri ilicite ?n 2020 Propor?ia comer?ului ilicit cu ?ig?ri a crescut cu 0,5 puncte procentuale ?i a ajuns la 7,8% din consumul total ?n UE; PMI face un apel la o colaborare continu? ?ntre sectorul public ?i cel privat. Philip Morris International (PMI) ?ndeamn? reprezentan?ii din sectorul privat ?i cel public s? ??i uneasc? for?ele pentru a combate comer?ul ilicit ?n contextul public?rii unui nou raport realizat de KPMG despre consumul ?i fluxurile de ?ig?ri de contraband? ?n 30 de ??ri europene – 27 de state membre UE ?i Marea Britanie, Norvegia ?i Elve?ia. Studiul estimeaz? c?, de?i consumul total de ?ig?ri continu? s? scad?, ponderea ?ig?rilor de contraband? a crescut cu jum?tate de punct procentual ?i a ajuns la 7,8% din consumul total ?n 2020, respectiv 34,2 miliarde de ?ig?ri consumate ?n cele 27 de state membre UE (UE27). Cre?terea volumului comer?ului ilicit cu ?ig?ri – care ?nseamn? ?ig?ri provenite din contraband?, contrafacere ?i produse f?r? marc? (ilicit whites) – a fost determinat? de o cre?tere brusc? f?r? precedent de 87% a consumului de produse contraf?cute. Pierderile fiscale ?nregistrate de guvernele UE27 se ridic? la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Studiul anual, realizat independent de KPMG la solicitarea PMI, arat? cum consumul legal ?i ilicit de ?ig?ri a fost afectat de pandemia COVID-19 care a dus la o perioad? de izolare ?i restric?ii de deplasare impuse popula?iei la nivelul UE, al?turi de o diminuare a disponibilit??ii financiare. Raportul estimeaz? c?, ?n 2020, consumul total de ?ig?ri a sc?zut cu 4,7%, la 438,8 miliarde ?n UE27, ?n vreme ce controalele vamale ?i restric?iile de deplasare asociate COVID-19 au determinat un declin brusc al consumului intern de ?igarete provenind din surse externe, care a sc?zut ?n 2020 cu 18,5% (11,9 miliarde de ?ig?ri). Este de remarcat faptul c? declinul consumului total de ?ig?ri a coincis ?i cu o cre?tere de 6 miliarde de unit??i echivalente ?ig?rilor pe segmentul tutunului t?iat fin ?n 2020. Consumul de produse f?r? marc? (ilicit whites) ?i de alte ?ig?ri de contraband? a sc?zut de la an la an, ?ns? acest declin a fost compensat cu mult de o m?rire a volumului de produse contraf?cute, care aproape s-a dublat ?n 2020, ajung?nd la 10,3 miliarde de ?ig?ri contraf?cute, ?n cre?tere de la 5,5 miliarde ?n 2019. Acest fenomen pare s? fi fost determinat de o cre?tere f?r? precedent de 609% a consumului de ?ig?ri contraf?cute ?n Fran?a, unde s-a ajuns la o cifr? de 6 miliarde de ?ig?ri contraf?cute consumate. ?Este esen?ial s? protej?m consumatorii ?mpotriva produselor contraf?cute, iar autorit??ile responsabile de aplicarea legii, guvernele ?i produc?torii din sectorul privat, precum compania noastr?, trebuie s? ??i uneasc? for?ele pentru a r?spunde la ?i a eradica comer?ul ilicit ?n Europa ?i dincolo de grani?ele ei”, a declarat Alvise Giustiniani, Vice President, Illicit Trade Prevention ?n cadrul Philip Morris International. ?Eliminarea comer?ului ilicit este un obiectiv important ?n contextul transform?rii PMI pentru un viitor f?r? fum. Trebuie s? continu?m s? lucr?m ?n parteneriat pentru a r?spunde la orice amenin??ri poten?iale de comer? ilicit, inclusiv pentru produsele f?r? fum. Respectarea legii ?i aplicarea eficient? a acesteia este obligatorie atunci c?nd avem de-a face cu infractori care profit? de pe urma acestui comer? ilicit.” Interviurile cu autorit??ile de aplicare a legii, realizate de KMPG ca parte a studiului, indic? faptul c? grup?rile de crim? organizat? au continuat s? ??i mute opera?iunile ?n interiorul grani?elor UE, estim?ndu-se c? o mare parte din produsele f?r? marc? (illicit whites) ?i din ?ig?rile contraf?cute sunt produse ?n fabrici ilegale din UE. Acest lucru este sus?inut ?i de num?rul mare de raiduri organizate ?n fabricile ilegale de ?ig?ri din mai multe ??ri europene. Disponibilitatea pe pia?a neagr? a ?ig?rilor ieftine, contraf?cute ?i nereglementate submineaz? eforturile de reducere a prevalen?ei fumatului ?i de prevenire a fumatului ?n r?ndul tinerilor. Pentru ca PMI s? aib? succes ?n misiunea sa de a construi o lume f?r? fum, comer?ul ilicit trebuie eradicat oriunde exist?. PMI lucreaz? ?ndeaproape cu numeroase autorit??i de aplicare a legii ?i actori priva?i din ?ntreaga lume pentru a identifica ?i elimina opera?iunile de contrafacere ?i introducere ilegal? pe pia??. Compania a anun?at recent lansarea celei de-a treia runde de finan?are a PMI IMPACT, ini?iativa sa global? care sus?ine proiecte ale ter?ilor menite s? reduc? sau s? previn? comer?ul ilicit ?i s? ?ncurajeze un ecosistem de actori publici ?i priva?i pentru a combate comer?ul ilicit ?n numeroasele sale forme. Mai mult, ?n demersurile sale de a combate comer?ul ilicit, PMI continu? s? investeasc? semnificativ ?n controale la nivelul lan?ului de aprovizionare prin m?suri de prevenire ?i protec?ie, prin implementarea celei mai noi tehnologii de urm?rire ?i trasabilitate, ?i prin implementarea de protocoale stricte de verificare prealabil? a tuturor clien?ilor ?i furnizorilor. Compania sprijin? reglement?rile precum Protocolul CCCT pentru eliminarea comer?ului ilicit cu produse din tutun ?i prevederile de urm?rire ?i trasabilitate stabilite prin Directiva UE privind produsele din tutun. Pentru informa?ii suplimentare despre demersurile PMI de prevenire a comer?ului ilicit, vizita?i . Despre raportul KPMG O prezentare detaliat? a rezultatelor ?i metodologiei aplicate este disponibil? aici. Philip Morris International: Pentru un viitor f?r? fum Philip Morris International (PMI) ?i-a propus s? transforme industria tutunului pentru a crea un viitor f?r? fum ?n care ?ig?rile vor fi ?nlocuite cu produse f?r? fum ?n beneficiul fum?torilor adul?i care, altfel, ar continua s? fumeze, dar ?i al societ??ii, al companiei ?i al ac?ionarilor s?i. PMI este lider interna?ional ?n industria tutunului ?i se ocup? cu fabricarea ?i comercializarea ?igaretelor, a produselor f?r? fum, a dispozitivelor ?i accesoriilor electronice aferente acestora, precum ?i a altor produse care con?in nicotin? pe pie?ele din afara Statelor Unite ale Americii. Suplimentar, PMI pune la dispozi?ia Altria Group, ?n vederea comercializ?rii sub licen?? ?n Statele Unite, o versiune a dispozitivului IQOS ?i consumabile. ?n SUA, Administra?ia pentru Alimente ?i Medicamente (FDA) a autorizat comercializarea acestor produse ?n urma evalu?rii cererii de autorizare a punerii pe pia?? a unui produs din tutun (PMTA) ?i a autorizat promovarea unei versiuni a dispozitivului IQOS ?i a consumabilelor aferente ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP) ?i a determinat c? o decizie de expunere modificat? este oportun? pentru promovarea s?n?t??ii publice. PMI ??i construie?te viitorul pe o nou? categorie de produse f?r? fum, care, de?i nu sunt lipsite de riscuri, sunt o alegere mult mai bun? dec?t continuarea fumatului tradi?ional. Prin eforturi multidisciplinare ?n dezvoltarea de produse, tehnologie de ultim? genera?ie ?i oameni de ?tiin?? de top, PMI dore?te s? se asigure c? produsele sale f?r? fum r?spund preferin?elor consumatorilor adul?i, precum ?i cerin?elor riguroase de reglementare. Portofoliul de produse f?r? fum IQOS al PMI include produse care nu ard tutunul (heat-not-burn) ?i produse cu vapori cu con?inut de nicotin?. ?n 31 martie 2021, produsele f?r? fum dezvoltate de PMI sunt disponibile pentru v?nzare ?n 66 de pie?e ?n principalele ora?e sau la nivel na?ional, iar PMI estimeaz? c? aproximativ 14 milioane de fum?tori adul?i din ?ntreaga lume au trecut la IQOS ?i au renun?at la fumat. Pentru mai multe informa?ii, vizita?i ?i . Highlights - Prospects for animal welfare labelling at EU level (July 13) - Committee on Agriculture and Rural Development , 20/07/2021 The EPRS Study on "Animal welfare on the farm – ex-post evaluation of the EU legislation: Prospects for animal welfare labelling at EU level" provides a state of play of the implementation of on-farm animal welfare provisions in the EU and feeds into the ongoing AGRI report on the implementation of the existing EU legislation. The study also examines the possible added value of the introduction of mandatory animal welfare labelling requirements for animal-based products at EU level. The study was presented by Arcadia International.Highlights - US Secretary of Agriculture, Slovenian Presidency, AGRI Commissioner, VP Dombrovskis - Committee on Agriculture and Rural Development , 20/07/2021 The comAGRI held a series of discussions on topical issues throughout last week. On 12 July, Members exchanged views with Tom Vilsack, newly appointed US Secretary of Agriculture. On 13, Jo?e Podgor?ek, Minister of Agriculture, Forestry and Food, presented the priorities of the Slovenian Presidency in agriculture. On the same day, Commissioner Janusz Wojciechowski detailed the EC Long term Vision for Rural Areas. On 16, a discussion on trade related issues was held with VP Valdis Dombrovskis. Source : ? European Union, 2021 - EPHighlights - Pollinators Initiative and state of play on the CAP Reform (July 1st) - Committee on Agriculture and Rural Development , 20/07/2021 The Commission (DG ENV) presented to the Committee on Agriculture and Rural Development a report on the implementation of the EU Pollinators Initiative. This initiative was launched in 2018 to address the decline of wild pollinating insects. The presentation was the opportunity for MEPs to evaluate this policy tool and discuss further developments in the context of the Biodiversity and Farm to Fork Strategies. Ahead of this discussion, the Committee tackled the progress of inter-institutional negotiations on the CAP Reform related files, namely the Strategic Plans, Horizontal and CMO Regulations. Source : ? European UnionLatest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 20/07/2021 In the context of the COVID-19 pandemic, the President of the European Parliament has established a number of measures to contain the spread of the virus and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.Core activities are maintained to ensure the smooth running of the institution's legislative, budgetary, and scrutiny functions. The meetings allow for remote participation in a virtual environment.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:1 September 2021, 9.00-12.00 and 13.45-15.45 and 16.45-18.452 September 2021, 9.00-12.00Mini?trii agriculturii din UE – acord pentru ca 25% din terenuri s? se cultive bio p?n? ?n 2030, Redac?ia, 20 iulie 2021Mini?trii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene ?i-au exprimat sprijinul at?t pentru planul de ac?iune al Comisiei Europene pentru dezvoltarea produc?iei ecologice, c?t ?i pentru concluziile Consiliului cu privire la acest plan. Ini?iativa CE prevede ca p?n? ?n 2030, 25% din terenurile agricole s? fie introduse ?n circuitul agriculturii ecologice.”Mini?trii ?i-au exprimat sprijinul at?t pentru planul de ac?iune al Comisiei pentru dezvoltarea produc?iei ecologice, c?t ?i pentru concluziile Consiliului cu privire la acest plan. Numeroase delega?ii au luat cuv?ntul pentru a eviden?ia o serie de aspecte ale planului, inclusiv necesitatea de a stimula cererea de produse ecologice prin sensibilizarea consumatorilor ?i ?ncurajarea institu?iilor publice, cum ar fi ?colile, s? furnizeze alimente ecologice ?n cantinele lor. O serie de state membre au subliniat, de asemenea, punctele de plecare diferite ale statelor membre ?i necesitatea de a se ?ine seama de aceste diferen?e”, se arat? ?ntr-o comunicare oficial? a Consiliului Uniunii Europene, ?n urma Consiliului pentru Agricultur? ?i Pescuit din 19 iulie.?n Strategia ?De la ferm? la consumator” din cadrul Pactului verde european, Comisia European? a stabilit obiectivul ca ?cel pu?in 25% din terenurile agricole ale UE s? fie ocupate de agricultura ecologic?, precum ?i de a se ?nregistra o cre?tere semnificativ? a acvaculturii ecologice p?n? ?n 2030”. ”Pentru ?ndeplinirea acestui obiectiv ?i pentru a ajuta sectorul ecologic s? ??i ating? ?ntregul poten?ial, Comisia a prezentat un plan de ac?iune pentru dezvoltarea produc?iei ecologice ?n UE”, se mai arat? ?n comunicare.Precipita?iile din Europa influen?eaz? PRODUC?IA ?i PRE?UL cerealelor , Gheorghe GHI?E , 21 iulie 2021 Participan?ii la pia?a european? ?i-au exprimat ?ngrijorarea cu privire la problemele logistice ?i ?nt?rzierea campaniei de recoltare ?n principalele regiuni produc?toare, ?n special Germania, care a fost afectat? de furtuni puternice.Schimb?rile dramatice ale vremii, de la temperaturi ridicate ?i secet? la ploi abundente ?i inunda?ii devastatoare, au f?cut ca Asocia?ia fermierilor din Germania (DRV) s? reduc? s?pt?m?na trecut? prognoza pentru produc?ie total? de cereale la 43,8 milioane de tone, ?n timp ce produc?ia de gr?u a fost estimat? la 22,82 milioane de tone.Campania de recoltare a fost ?nt?rziat? cu aproximativ dou? s?pt?m?ni ?n sudul Germaniei ?i, ?n acela?i timp, au crescut temerile privind poten?ialele daune asupra calit??ii gr?ului, de?i ?n zona de nord-est ?ara ?nc? sufer? de usc?ciune.Ploile abundente ?i inunda?iile din sud-vestul Germaniei au blocat, de asemenea, transporturile ?n unele p?r?i ale r?ului Rin, principala artera de transport fluvial a Germaniei pentru m?rfuri ?i care face leg?tura cu porturile Amsterdam, Rotterdam ?i Anvers, deoarece nivelul ridicat al apei a ?mpiedicat navele s? treac? pe sub poduri.Potrivit unui raport Reuters, inunda?iile au afectat puternic livr?rile de minerale, c?rbune ?i produse petroliere c?tre centrul Germaniei, dar efectul asupra produc?iei ?i livr?rilor de gr?u este ?nc? dificil de estimat.Chiar dac?, principalele zone produc?toare de gr?u ale Germaniei nu au fost afectate, traderii trebuie s? ofere un pre? mai mic pentru a compensa cheltuielile suplimentare de transport.Dup? Fran?a, Germania este cel mai mare produc?tor de gr?u din Europa ?i un mare produc?tor ?i consumator de rapi??. Anul acesta se a?teapt? ca Germania s? produc? 3,7 milioane de tone.Gr?u: condi?iile meteorologice cresc pre?ulPia?a interna?ional? a gr?ului a reac?ionat luni (19.07.2021) la condi?iile extreme din principalele regiuni produc?toare: excesiv de cald ?i uscat ?n SUA ?i regiunea M?rii Negre, ?n special ?n sudul Rusiei ?i precipita?iile abundente din Germania. De asemenea, ?n America de Sud, nivelul sc?zut al fluviilor cauzeaz? probleme cu logistica. Nivelul apei fluviului Parana este la cel mai sc?zut nivel din ultimii 70 de ani.La bursa de la Paris (MATIF), pre?ul pentru gr?ul cu livrare ?n septembrie s-a ?nchis la 214,25euro/ton?, neschimbat fa?? de weekend, pentru livr?rile din decembrie a fost de 216,25euro/ton?, ?n cre?tere cu 0,25euro, iar pentru martie 2022 s-a ?nchis cu 218,00euro/ton?, ?n cre?tere 0,50euro.SUACel mai mare furnizor mondial de fructe se listeaz? la New York , A.V. , Ziarul BURSA #Interna?ional / 21 iulie ? Dole vrea s? atrag? p?n? la 598 de milioane de dolari prin v?nzarea a 26 de milioane de titluri ? Compania ?inte?te o evaluare maxim? de 2,1 miliarde de dolari ? Prospectul IPO: "Este posibil s? ne confrunt?m cu riscuri legate de acoperirea datoriei"Dole Plc, cel mai mare distribuitor mondial de fructe ?i legume proaspete, ?i-a stabilit, s?pt?m?na aceasta, termenii pentru oferta public? ini?ial? (IPO) pe care o va lansa la New York Stock Exchange (NYSE), compania cu sediul ?n Dublin, Irlanda, urm?nd s? v?nd? prin intermediul pie?ei 26 de milioane de titluri la un pre? cuprins ?n intervalul 20-23 de dolari/ac?iune. Dac? va ob?ine pre?ul maxim pe ac?iune, atunci Dole va ob?ine 598 de milioane de dolari din IPO, societatea fiind evaluat? la 2,1 miliarde de dolari. Compania va fi tranzac?ionat? pe pia?a american? sub simbolul "DOLE".Conducerea societ??ii ?i consultan?ii ?n acest? ofert? se vor ?nt?lni cu investitorii institu?ionali ?n urm?toarele s?pt?m?ni pentru promovarea IPO-ului. Goldman Sachs & Co. LLC, Deutsche Bank Securities, Davy Group, BofA Securities, BMO Capital Markets, Rabo Securities ?i Stephens Inc. sunt subscriitori ai ofertei. Pre?ul final al IPO-ului este a?teptat ?n jurul datei de 26 iulie.Veniturile din aceast? tranzac?ie vor fi utilizate pentru rambursarea datoriilor companiei ?i pentru acoperirea costurilor fuziunii cu Total Produce. O parte din bani vor merge direct la Castle & Cooke, gigantul alimentar din Hawaii care acum are ?n proprietate 55% din Dole Foods. Dup? ?ncheierea IPO, Total Produce va de?ine 87,5% din noua entitate, iar Castle & Cooke - 17,5%.Finalizarea IPO, respectiv listarea vor ?ncheia fuziunea Total Produce - Dole Foods, anun?at? ?n februarie.Amintim c? Dole Plc a luat fiin?? prin fuziunea dintre Dole Food Company din SUA ?i Total Produce Plc din Irlanda, proces care a ?nceput ?n 2018, c?nd Total Produce a cump?rat 45% din Dole. Total Produce se va delista de la Euronext Dublin ?i London Stock Exchange ?n urma IPO-ului, noua entitate urm?nd s? fie tranzac?ionat? doar la New York.Grupul combinat ofer? peste 300 de produse cultivate ?i ob?inute ?n peste 30 ??ri din lume, care sunt comercializate ?n peste 80 de ??ri. Compania este unul dintre cei mai mari produc?tori de banane ?i ananas din lume, un lider pe pia?a salatelor cu valoare ad?ugat? ?i a legumelor proaspete ambalate din SUA, av?nd totodat? o prezen?? tot mai mare pe segmente precum fructele de p?dure, avocado ?i produsele organice. Dole a luat fiin?? ?n 1851 ?i a realizat v?nz?ri de 9,1 miliarde de dolari ?n anul fiscal ?ncheiat ?n 31 martie, comparativ cu 4,57 miliarde de dolari ?n anul anterior. Profitul net a fost de 80,1 milioane de dolari, fa?? de 173,8 milioane de dolari ?n anul pania avea active pro forma ?n valoare total? de 4,7 miliarde de dolari la 31 decembrie 2020.Total Produce a luat fiin?? ?n 2006, iar opera?iunile sale sunt concentrate pe America de Nord ?i Europa. Societatea a realizat venituri de 4,35 miliarde de dolari ?n anul fiscal 2020, ?ncheiat ?n 31 decembrie, fa?? de 4,17 miliarde de dolari ?n anul anterior. Profitul net a fost de 52,5 milioane de dolari, ?n sc?dere fa?? de cel de 55,1 milioane de dolari din exerci?iul anterior.Conform GlobalData, pie?ele pe care activeaz? cele dou? companii - de fructe ?i legume - valoreaz? 335 de miliarde de dolari, cu o cre?tere de 2,7% a?teptat? din 2020 p?n? ?n 2025.Concuren?ii Dole includ m?rcile Chiquita ?i Fresh Del Monte Produce Inc. Noul Dole Plc va fi de peste dou? ori mai mare dec?t cel mai apropiat competitor (dup? v?nz?ri), Del Monte. Aproape 50% din veniturile grupului combinat vin din v?nz?rile de banane, iar restul din alte fructe ?i legume proaspete.? Prospectul IPO: "Brandul Dole, sub-reprezentat ?n Europa""Brandul Dole este sub-reprezentat ?n Europa ?i vedem o oportunitate s?-l dezvolt?m ?n ??ri precum Marea Britanie, Fran?a, Irlanda, Spania ?i Portugalia", noteaz? prospectul IPO-ului companiei, men?ion?nd: "Acestea sunt pie?e pe care Total Produce are o prezen?? stabilit?, cu facilit??i de distribu?ie ?i fabrica?ie".Dole este lider pe pia?a nord-american? a bananelor, respectiv num?rul doi ?n domeniu ?n Europa; totdat? este num?rul doi pe pia?a ananasului ?n America de Nord ?i Europa; respectiv num?rul doi pe segmentul salatelor cu valoare ad?ugat? din SUA (produsele cu valoare ad?ugat? sunt pachetele cu produse m?run?ite, t?iate, preg?tite pentru cuptorul cu microunde ?i gust?ri, care se g?sesc ?n magazinele alimentare).Prospectul IPO-ului Dole eviden?iaz? dou? subiecte populare actuale pentru consumatori, ?i anume: nutri?ia ?i durabilitatea, preciz?nd: "Ne concentr?m s? fim un sus?in?tor major al unei diete bune, al s?n?t??ii ?i bun?st?rii, respectiv s? sprijinim consumatorii ?n a face alegeri mai s?n?toase, consum?nd mai multe fructe ?i legume. Ne-am angajat s? ne ?mbun?t??im continuu practicile ?i m?surile de durabilitate ?n ?ntreaga organiza?ie. Comercian?ii de alimente au ?ncercat s? ?mbr??i?eze aceste tendin?e ale consumatorilor c?tre s?n?tate, bun?stare ?i consum durabil, continu?nd s? se concentreze pe culoarul produselor proaspete ca o categorie de baz? ?n magazine ?i ca element de atrac?ie pentru clien?i".? Dole are datorii pe termen lung de peste un miliard de dolariCompania Dole recunoa?te c? avea o povar? a datoriilor pe termen lung de peste un miliard de dolari la 31 martie 2021, preciz?nd: "Este posibil s? ne confrunt?m cu riscuri legate de acoperirea datoriei noastre substan?iale. Activele necorporale sunt supuse riscului unor deprecieri viitoare care ar putea avea un impact negativ asupra rezultatelor noastre opera?ionale".Compania dezv?luie, de asemenea, c? auditorul s?u a identificat o sl?biciune semnificativ? ?n controlul intern asupra raport?rilor financiare pentru 2020, 2019 ?i 2018, care prive?te precizia ?nregistr?rilor ?n jurnale. "De?i nu a fost identificat? vreo denaturare, aceast? sl?biciune semnificativ? ar putea duce la o denaturare a situa?iilor noastre financiare anuale sau intermediare care nu ar fi prevenit?, detectat? ?i corectat? ?n timp util", subliniaz? compania.? Rory Byrne va conduce Dole dup? finalizarea ofertei publiceRory Byrne va fi directorul executiv al Dole odat? ce se va finaliza IPO-ul. Acesta a condus, din aceea?i func?ie, Total Produce din anul 2006, devenind director al Dole ?n februarie 2021.Frank Davis va fi ?n continuare director financiar, func?ie pe care o de?ine din februarie 2021. Acesta a fost membru ?n board-ul Total Produce din 2009.Oficialii celor dou? companii consider? c? fuziunea acestora a fost necesar? pentru simplificarea structurii, prin unificarea Dole ?i Total Produce sub ac?ionariat comun, "cu obiectivul de a permite integrarea opera?ional? deplin?, realizarea sinergiilor ?i crearea de valoare ?n cadrul afacerii extinse".Dole are circa 40.000 de angaja?i ?n 29 de ??ri. Majoritatea produc?iei globale a companiei - ?n special cea de banane ?i ananas - provine din Filipine. ?n prezent, Dole Sunshine Co., divizia cultivatoare de ananas din Filipine, ??i extinde opera?iunile ?i va cre?te investi?iile pentru extinderea culturilor cu alte fructe.RUSIAPeste 30 de milioane de ru?i vor s? p?r?seasc? Rusia Profit.ro scris ast?zi, Peste 30 de milioane de ru?i vor s? p?r?seasc? definitiv Rusia, potrivit datelor Centrului Levada. ?n 10 ani, ?ara a pierdut 1% din popula?ia activ? din punct de vedere economic, relateaz? Deutsche Welle. Potrivit datelor lui Serghei Guriev, profesor de economie la Institutul de Studii Politice din Paris, prezentate de ziarul german Die Welt, ?ara a pierdut 1% din popula?ia sa activ? din punct de vedere economic ?n ultimul deceniu, inclusiv pe cei predispu?i la antreprenoriat ?i interesa?i de inova?ie, potrivit Sega.bg. Astfel a comentat Guriev rezultatele sondajului sociologic al Centrului Levada. Devine clar c? fiecare al cincilea locuitor al Rusiei (22% sau aproape 32 de milioane de oameni) ar dori s? tr?iasc? permanent ?n str?in?tate. ?n 2017, un r?spuns similar a fost dat de 15% dintre responden?i. Ponderea celor care nu s-au g?ndit niciodat? s? p?r?seasc? Rusia este de 69%, ceea ce reprezint? o sc?dere de 9% fa?? de septembrie 2019, scrie Hotnews.ro. Iar ponderea celor care uneori se g?ndesc s? emigreze este de 20% - acesta este cel mai mare nivel din 2013 p?n? ?n prezent.?n acela?i timp, ?ns?, pu?ini fac demersuri concrete pentru a p?r?si ?ara. Doar 1% dintre responden?i sunt ferm hot?r??i s? emigreze ?i lucreaz? deja la colectarea documenta?iei necesare. Conform datelor sociologice, majoritatea tinerilor ru?i vor s? emigreze. Aproape jum?tate dintre responden?ii cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 24 de ani (48%) au o astfel de inten?ie, la fel ca fiecare al treilea rus din grupa de v?rst? ?ntre 25 ?i 39 de ani. Ru?ii mai ?n v?rst? sunt mai pu?in interesa?i s? locuiasc? ?n str?in?tate. Doar 7% dintre responden?ii cu v?rsta peste 55 de ani ar p?r?si Rusia. INDIAIndia raporteaz? primul deces uman cauzat de gripa aviar? , 21 Iulie 2021 ? Redac?ia ? Un b?iat ?n v?rst? de 11 ani din India a murit ?n urma contract?rii unui virus al gripei aviare din tulpina H5N1, acesta fiind primul deces din aceast? cauz? ?nregistrat ?n ?ar?, ceea ce eviden?iaz? un poten?ial nou risc pentru a doua cea mai populat? na?iune din lume care se lupt? cu pandemia de coronavirus, informeaz? Reuters miercuri, relateaz? Agerpres.B?iatul a fost internat la Institutul de ?tiin?e Medicale All India din New Delhi la data de 2 iulie ?i a murit mar?i, dup? cedarea organelor interne, potrivit unui comunicat guvernamental.Medicii ?i personalul medical care au tratat pacientul, precum ?i familia b?iatului au r?mas ?n izolare, iar autorit??ile au ?nceput urm?rirea contactelor, se men?ioneaz? ?n comunicat.?n Haryana, statul natal al b?iatului, situat ?n nordul Indiei, autorit??ile din domeniul zootehnic nu au identificat niciun caz suspect de grip? aviar? ?i au intensificat monitorizarea, conform aceleia?i surse.India a ?nregistrat circa ?ase focare de grip? aviar? la p?s?ri de curte ?n ultimele dou? decenii, toate aduse sub control ?i nefiind raportat anterior niciun caz de contaminare uman? ?n ?ar?, noteaz? Reuters.SANATATE si GASTRONOMIE‘Obligatorii’ vara: Fructele care p?streaz? oasele s?n?toase ?i men?in sistemul imunitar s?n?tos , Cristina Popescu PIERSICI: Aceste fructe dulci ?i suculente de var? sunt mai mult dec?t delicioase, pentru c? aduc o serie de beneficii fabuloase pentru s?n?tate, de la ochi, oase, digestie ?i chiar din?i!1) Piersici bogate ?n nutrien?i ?i antioxidan?iPiersicile sunt bogate ?n multe vitamine, minerale ?i compu?i vegetali benefici. O piersic? de dimensiuni medii (circa 150 de grame) ofer? aproximativ (link direct sursa informa?iei):Calorii: 58Proteine: 1 gramGr?sime: mai pu?in de 1 gramCarbohidrati: 14 grameFibra: 2 grameVitamina C: 17% din valoarea zilnic?Vitamina A: 10% din valoarea zilnic?Potasiu: 8% din valoarea zilnic?Niacin?: 6% din valoarea zilnic?Vitamina E: 5% din valoarea zilnic?Vitamina K: 5% din valoarea zilnic?Cupru: 5% din valoarea zilnic?Mangan: 5% din valoarea zilnic?Fluor: 0,4 unit??i interna?ionale la 100 de grame?n piersici exist?, de asemenea, cantit??i mai mici de magneziu, fosfor, fier ?i unele vitamine din grupul B.?n plus, acestea sunt pline de antioxidan?i – compu?i utili care combat daunele oxidative ale radicalilor liberi ?i v? ajut? s? v? proteja?i corpul ?mpotriva ?mb?tr?nirii ?i a bolilor. Cu c?t fructul este mai proasp?t ?i mai mat, cu at?t con?ine mai mul?i antioxidan?i (link direct studiu, link direct studiu, link direct studiu).?ntr-un studiu, sucul din piersici proaspete a demonstrat ac?iuni antioxidante la b?rba?ii s?n?to?i ?n 30 de minute de la consum (link direct studiu).Piersicile proaspete ?i conservate par s? aib? cantit??i similare de vitamine ?i minerale – at?ta timp c?t soiurile conservate nu sunt decojite (link direct studiu, link direct studiu), scrie dcmedical.ro.Cu toate acestea, piersicile proaspete au niveluri mai ridicate de antioxidan?i ?i par a fi mai eficiente ?n protejarea ?mpotriva daunelor oxidative dec?t cele conservate (link direct studiu).2) Sistemul imunitarNu v? l?sa?i p?c?li?i de dimensiunile mici ale unei piersici. O piersic? medie are p?n? la 13,2% din cantitatea de vitamina C de care organismul are nevoie ?n fiecare zi. Vitamina C v? ajut? corpul s? vindece r?nile ?i v? men?ine sistemul imunitar puternic. De asemenea, ajut? la reducerea radicalilor liberi, acele substan?e chimice care au fost legate de cancer ?i alte boli care v? pot deteriora celulele.3) Ajut? vedereaAntioxidantul numit beta-caroten d? piersicilor culoarea aurie-portocalie. C?nd ?l m?n?nci, organismul ?l transform? ?n vitamina A, care este cheia pentru o vedere s?n?toas?. De asemenea, ajut? la men?inerea ?i buna func?ionare a sistemului imunitar.4) Ajut? digestiaO piersic? medie con?ine p?n? la 6% p?n? la 9% din cantitatea de fibre de care are nevoie corpul ?n fiecare zi. Alimentele bogate ?n fibre pot proteja de probleme de s?n?tate, cum ar fi diabetul, bolile de inim? ?i cancerul colorectal. Aportul corect de fibre previne constipa?ia ?i alte probleme digestive.5) U?ureaz? digestiaDac? ave?i probleme cu stomacul, s? m?nca?i piersici sau compot de piersici este o idee bun?. Cele din copot au o textur? moale, au mai pu?ine fibre dec?t fructele proaspete ?i sunt mai u?or de digerat. Aten?ie, ?ns?, la cantitatea de zah?r ad?ugat?. E mai bine s? vi le conserva?i singuri. Ca parte a ceea ce se nume?te ?diet? moale gastro-intestinal?”, piersicile conservate pot ajuta la calmarea stomacului deranjat, a diareei ?i a gazelor.6) Diet? ?i sl?bireCu mai pu?in de 60 de calorii, piersicile nu au gr?simi saturate, colesterol sau sodiu. ?i mai mult de 85% dintr-o piersic? este ap?. ?n plus, alimentele bogate ?n fibre sunt mai s??ioase. Dac? le m?n?nci, trece mai mult timp p?n? ?i se face din nou foame.7) Vitamina ENucile ?i semin?ele sunt cele mai cunoscute surse de vitamina E, dar ?i piersicile con?in o cantitate ?nsmenat?. Acest antioxidant este important pentru multe dintre celulele corpului. De asemenea, men?ine sistemul imunitar s?n?tos ?i ajut? la l?rgirea vaselor de s?nge ?i ?mpiedic? coagularea acestuia.8) P?streaz? oasele s?n?toasePotasiul poate ajuta la echilibrarea efectelor unei diete bogate ?n sare. De asemenea, scade tensiunea arterial?, ?mpreun? cu riscul de pietre la rinichi ?i pierderea osoas?. Ave?i nevoie de aproximativ 4.700 de miligrame de potasiu ?n fiecare zi ?i este mult bun dac? ?l ob?ine?i din alimente dec?t dintr-un supliment. O piersic? mic? are 247 miligrame de potasiu, iar o piersic? medie v? poate oferi p?n? la 285 miligrame de potasiu.9) DanturaPe c?t de dulci sunt, piersicile v? pot ajuta s? v? p?stra?i din?ii s?n?to?i, deoarece con?in natural fluor. Acest mineral, pe care ?l g?si?i ?n mai toate pastele de din?i, v? ajut? s? sc?pa?i de germenii din gur? care duc la apari?ia cariilor......................... B?rbat din Neam? – infectat cu hantavirus. Animalele sunt principalul vector de transmitere la om , Roxana Dobre - 21 iulie 2021 Un nou virus periculos, declarat de speciali?ti mai periculos dec?t Coronavirus, confirmat ?n ?ara noastr?! Un b?rbat de 72 de ani din Neam? a fost diagnosticat de medicii de la Spitalul Parhon din Ia?i cu o afec?iune rar?: infec?ie cu hantavirus. Boala este transmis? de roz?toare s?lbatice ?i provoac? febr? hemoragic? cu sindrom renal. B?rbatul locuie?te ?n zona de munte, ?n comuna Ceahl?u – Neam?, iar medicii spun c? locuitorii din astfel de comunit??i sunt expu?i la riscul de infectare.Potrivit digi24.ro, starea b?rbatului este foarte grav?, deoarece are insuficien?? renal? ?i hepatic?. ?n ?ncercarea de a-i salva via?a, medicii i-au f?cut dializ?, ?ns? pericolul nu a trecut. Medicii spun c? 80-90% din astfel de cazuri evolueaz? favorabil dac? sunt tratate la timp, chiar dac? perioada de convalescen?? este lung?, de aproximativ 6 luni.Care sunt simptomeleSimptomele sunt remarcabil de similare cu cele prezente la pacien?ii care se lupt? cu Covid-19 ?i includ probleme grave cu respira?ia, tuse, dureri de cap ?i febr?. Medicii spun c? aceast? afec?iune foarte rar? este diagnosticat? cu prec?dere ?n r?ndul oamenilor care locuiesc la munte, ?n apropierea p?durilor, dar exist? astfel de riscuri ?i pentru cei care merg ?n vacan?? la munte.Boala se poate instala ?n urma consumului de ap? din surse nesigure, dac? aceasta a fost contaminat? de roz?tare s?lbatice. ?ncep?nd din 2008, medicii de la Spitalul Parhon din Ia?i au tratat aproximativ 30 de infec?ii cu hantavirus. Cel mai recent caz fusese diagnosticat ?n 2019.Boala apare ?n urma consumului de ap? din surse nesigureHantavirusurile sunt virusuri cu genom ARN monocatenar trisegmentat care apar?in familiei Bunyaviridae, genul Hanavirus. Sunt agen?i etiologici a dou? sindroame clinice: sindromul pulmonar cu hantavirus ?i febra hemoragic? cu sindrom renal (grup de afec?iuni cu manifest?ri clinice similare: febra hemoragic? epidemic?, nefropatia epidemic? ?i febra hemoragic? de Coreea).Gazda principal? a virusului sunt roz?toarele, fiecare variant? de hantavirus fiind transmis? de un anumit tip de roz?toare. Sunt cunoscute mai multe variante de hantavirus responsabile de producerea febrei hemoragice cu sindrom renal.Omul de ?tiin?? suedez dr. Sumaiya Shaikh a explicat recent c? hantavirus a ap?rut pentru prima dat? ?n anii 1950 ?n r?zboiul american-coreean din Coreea. Se r?sp?nde?te de la ?obolani sau ?oareci dac? oamenii ??i ingereaz? lichidele din corp, iar transmiterea om-om este rar?. ”V? rug?m s? nu v? panica?i, dec?t dac? inten?iona?i s? m?nca?i ?obolani”, a spus specialistul. De?i hantavirusul este rar, acesta are o rat? a decesului de 38% conform Centrelor americane pentru controlul ?i prevenirea bolilor. Expunerea la urina, excrementele sau saliva roz?toarelor infectate poate duce la transmiterea virusului, a?a cum ?i mu?c?tura ?obolanului poate fi periculoas?.?Nu exist? niciun tratament specific, vindecare sau vaccin pentru infec?ia cu hantavirus”, au avertizat speciali?tii, spun?nd c? pacien?ii au de multe ori nevoie de ?ngrijiri pentru a-i ajuta ?n perioada de suferin?? respiratorie sever?. Virusul poate duce la sindromul pulmonar Hantavirus (HPS), o afec?iune care infecteaz? inima, pl?m?nii ?i alte organe prin sl?birea vaselor de s?nge ?i determinarea scurgerii acestora.?n pl?m?ni, se produs scurgeri de s?nge care inund? sacii de aer, ceea ce face dificil? respira?ia pacien?ilor. C?nd virusul infecteaz? inima, se reduce capacitatea organului de a circula s?nge prin organism. Acest lucru provoac? tensiunea arterial? sc?zut? ?n mod critic ?i o lips? de oxigen ?n ?ntregul corp, ceea ce poate duce rapid la insuficien?a ?i moartea organului. Virusul este fatal ?ntre 35 ?i 50% din cazuri.DOSAROlarii-buc?tari, demonstra?ii de virtuozitate la Muzeul Astra, O.D. , Ziarul BURSA #Cultur? / 21 iulie Ol?ritul va fi ?n centrul aten?iei la t?rgul organizat de Muzeul Astra din Sibiu care se va desf??ura de azi p?n? duminic?. La muzeul ?n aer liber din Dumbrava Sibiului, 26 de olari din Rom?nia, Ungaria ?i Republica Moldova se vor ?ntrece la roata olarului, dar ?i ?n g?tit re?ete tradi?ionale pe vatr? deschis?, ?n vase de lut. Comisiile de jurizare mixte, alc?tuite din speciali?ti ?n ol?rit ?i gastronomie, vor desemna cei mai buni olari ?i buc?tari-olari. Karla Ro?ca, ?efa Sec?iei Muzee Pavilionare din Muzeul Astra, a vorbit depre provoc?rile acestui t?rg: "La acest t?rg, fiecare olar trebuie s? lucreze la roat? ?i s? reproduc? ?n fa?a juriului un vas din colec?ia Muzeului Astra, care se ?ncadreaz? ?n tema stabilit? la edi?ia anterioar? (ceramica de Zal?u), apoi s? decoreze vasul cu motive ?i ornamente specifice, ?n fa?a comisiei de jurizare. De asemenea, olarii trebuie s? prezinte juriului dou? piese (farfurie, can?, oal? sau c?nceu, decorative sau utilitare) realizate ?n atelierul propriu ?i s? g?teasc? ?n vasele proprii pe vatr? deschis? sau ?n cuptor re?ete tradi?ionale zonei din care provin. Manifestarea abordeaz? un altfel de t?rg al olarilor, dezvolt?nd un concept inovator de derulare a unui t?rg, a unei conferin?e ?i a unor ateliere, cu implementarea segmentelor de ol?rit, de g?tit ?i a unei tematici prestabilite, ceramica de Zal?u. De ce este un altfel de t?rg al olarilor? Pentru c? Muzeul ASTRA ?i provoac? pe olari s? p?r?seasc? zona de confort a standului de v?nzare a produselor cerute de pia?? ?i ?i ?ndrum? s? se documenteze ?n colec?ii muzeale pentru a realiza o ceramic? dup? modelul unor centre inactive ast?zi, pe speciali?ti s? abordeze colec?iile vechi ?i s? le readuc? la actualitate, pe publicul vizitator s? cunoasc? beneficiile g?titului ?n vase de lut bine arse. Organizatorii vor ?ncerca prin intermediul unui dialog interdisciplinar ?ntre me?terii olari ?i speciali?tii ?n domeniul ceramicii tradi?ionale s? g?seasc? solu?ii privind schimbul de cuno?tin?e, informa?ii ?i experien?e despre materialele ?i tehnicile folosite, despre marketingul produselor ?i evitarea kitsch-ului. Partea aplicat? va avea loc pe durata desf??ur?rii t?rgului, la Sibiu, ?n Muzeul ?n aer liber din Dumbrava Sibiului ?i va combina latura expozi?ional? ?i cea comercial? cu un grad mare de anima?ie cultural?, demonstra?ii practice de ol?rit ?i de g?tit ?n vasele realizate, ateliere experimentale de modelare ?i presare a lutului, decorarea ?i arderea ceramicii". Potrivit organizatorilor: "?n patru zile din cele cinci ?n care este programat evenimentul, la T?rgul de ?ar? din Muzeul ?n aer liber se vor organiza ateliere interactive de ol?rit pentru copii ?i adul?i ?i ateliere experimentale de modelare, presare a lutului ?i de decorare a ceramicii. Atelierul experimental de ardere a ceramicii va avea loc, s?mb?t?, 24 iulie 2021, la Gospod?ria - atelier de olar G?le?oaia, jude?ul Gorj, ?n Muzeul ?n aer liber din Dumbrava Sibiului. Ac?iunile educa?ionale vor viza familiarizarea copiilor ?i adul?ilor cu me?te?ugul ol?ritului, ?n care ace?tia pot modela lutul la roata olarului, pot presa lutul ?n tipare sau pot decora vase de ceramic? sub atenta ?ndrumare a me?terilor".Olarii-buc?tari vor g?ti ?n vase de lut pe vatr? deschis?, re?ete tradi?ionale rom?ne?ti, maghiare ?i moldovene?ti precum: babgulyas unguresc, tocan? de vit? cu tarhon ?i paste, tocan? de c?prioar?, ciorb? ??r?neasc?, gula? cu g?lu?te, gula? secuiesc, toc?ni?a olarului cu vin ro?u, gula? cu fasole boabe, zeam? de pui, toc?ni?? ??r?neasc? cu legume cu carne, fasole moldoveneasc? cu afum?tur?, m?m?ligu?? ?i castrave?i mura?i, Sup? de varz?, Toc?ni?? de pui cu tarhon. * * *Cine sunt oamenii care salveaz? satele p?r?site ?i distruse de vreme ale Rom?niei. Acum aceste sate restaurate sunt adev?rate atrac?ii turistice , Miruna Diaconu , 21 iulie 2021 Funda?ia Mihai Eminescu Trust (MET) este unul dintre cele mai cunoscute proiecte de revitalizare a spa?iului rural rom?nesc, energia funda?iei fiind concentrat? mai ales ?n zona Transilvaniei. Av?nd ?n spate pasiunea Alte?ei Sale Regale Prin?ul de Wales pentru aceast? zon? de patrimoniu a Rom?niei, MET deja a recondi?ionat peste 20 de case tradi?ionale, transform?ndu-le ?n unit??i de cazare. Iar planurile nu se opresc aici.Funda?ia Mihai Eminescu Trust (MET) a fost fondat? ?n 1987 la Londra, iar scopul ini?ial al acesteia era de sprijinire a intelectualilor rom?ni astfel ?nc?t s? fie ?n contact cu universit??i din vestul Europei, cum ar fi Oxford ?i Cambridge, c?t ?i cu personalit??i din Europa Occidental?. Ast?zi, funda?ia, patronat? de ASR Prin?ul de Wales, salveaz? patrimoniul local prin restaurarea caselor tradi?ionale transilv?nene ?i maramure?ene. MET readuce la via?? cl?dirile l?sate ?n paragin? de oamenii care au considerat c? nu mai au nicio valoare.Istoria funda?iei ?ncepe cu o prim? interven?ie ce a fost determinat? de planul de sistematizare al lui Ceau?escu, la acel moment multe sate cu valoare istoric? fiind amenin?ate cu dispari?ia. Astfel, funda?ia a fost sprijinit? de prin?ul Charles, care ?n 1989 a ?inut un discurs despre situa?ia satelor rom?ne?ti cu ocazia expozi?iei Build a Better Britain, organizat? la Londra Civic Society. Azi, funda?ia ac?ioneaz? din Sighi?oara, av?nd ?n spate un veritabil model de business.?Noi suntem o funda?ie din Sighi?oara, activ? ?n domeniul restaur?rii de patrimoniu ?i revigor?rii satelor tradi?ionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocup?m: c?ut?m finan??ri prin care ?ncerc?m s? restaur?m, s? p?str?m ?n stare bun? ?i s? ?inem deschise, pentru publicul amator de turism cultural ?i responsabil, c?t mai multe cl?diri valoroase din zon?, care astfel s? poat? fi v?zute, apreciate ?i, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezint? doar ni?te cl?diri frumoase, ci este viu ?i presupune o interac?iune cu mediul ?i cu oamenii care locuiesc ?n apropiere sau cu cei care vin s?-l viziteze. Pentru asta exist? Experience Transylvania, care este o parte din funda?ia MET ?i este, de fapt, o re?ea de case de patrimoniu din zon?, ?n care se poate sta”, spune Sana Nicolau, communication manager al MET.Sana Nicolau, communication manager al Funda?iei Mihai Eminescu Trust (MET)?Facem cursuri de formare ?n meserii, ?i sprijinim pe oamenii din aceste sate s? ??i deschid? mici afaceri cu ce ?tiu ei s? fac? mai bine ?i este ?i tradi?ional pentru zon?, g?ndim proiecte de educa?ie ?i activit??i artistice informale pentru copiii din sate, organiz?m cursuri de gastronomie, de limbi str?ine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii no?tri care vor s? se dezvolte ?i, de asemenea, ?i sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru.” Funda?ia controleaz? compania Experience Transylvania Guesthouses, care administreaz? 20 de case transilv?nene sau maramure?ene vechi restaurate ?i transformate ?n unit??i de cazare pentru turi?tii altfel, pentru cei pentru care locul unde ?nnopteaz? este o c?l?torie ?n sine.?Am reu?it s? le p?str?m a?a cum erau acum 100-200 de ani, se poate locui ?n ele ?i ofer? o experien?? de turism un pic mai special?, nu sunt doar o cazare. Desigur, alegerea noastr? de a restaura o cl?dire at?t de veche vine ?i cu ni?te costuri diferite, pentru c? o cas? de patrimoniu care are c?teva sute de ani are nevoie de repara?ii de ?ntre?inere, constante ?i costisitoare; ?n acela?i timp, ?ns?, c?nd vezi c?t de ?nc?nta?i sunt oaspe?ii no?tri, ??i dai seama c? merit?”, explic? Sana Nicolau.Funda?ia MET ??i are sediul ?n Turnul Cojocarilor din Citadela Sighi?oara, acolo fiind stabilit? soarta urm?toarei case. ?ns?, funda?ia nu se ocup? doar de partea patrimoniului cultural, ci ?i de cel natural av?nd grij? de re?mp?durirea cu soiuri tradi?ionale. Funda?ia se ocup? ?i cu promovarea turismului autentic, c?t ?i cu revitalizarea satelor din punct de vedere economic ?i social prin p?strarea meseriilor ?i a me?te?ugurilor tradi?ionale. Funda?ia realizeaz? diverse proiecte construite ?mpreun? cu comunit??ile locale pentru a identifica m?na de lucru din sate.?Facem cursuri de formare ?n meserii, ?i sprijinim pe oamenii din aceste sate s? ??i deschid? mici afaceri cu ce ?tiu ei s? fac? mai bine ?i este ?i tradi?ional pentru zon?, g?ndim proiecte de educa?ie ?i activit??i artistice informale pentru copiii din sate, organiz?m cursuri de gastronomie, de limbi str?ine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii no?tri care vor s? se dezvolte ?i, de asemenea, ?i sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru. ?n munca noastr? ne preocup? ?ntre?inerea unui climat de multiculturalitate ?i toleran??, facem proiecte care vizeaz? incluziunea minorit??ilor ?i a categoriilor care nu sunt de obicei ?n centrul aten?iei, ?i c?ut?m s? stimul?m conlucrarea pe plan local prin diverse metode”.Sana Nicolau, communication manager al Funda?iei Mihai Eminescu Trust (MET)?Noi suntem o funda?ie din Sighi?oara, activ? ?n domeniul restaur?rii de patrimoniu ?i revigor?rii satelor tradi?ionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocup?m: c?ut?m finan??ri prin care ?ncerc?m s? restaur?m, s? p?str?m ?n stare bun? ?i s? ?inem deschise, pentru publicul amator de turism cultural ?i responsabil, c?t mai multe cl?diri valoroase din zon?, care astfel s? poat? fi v?zute, apreciate ?i, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezint? doar ni?te cl?diri frumoase, ci este viu.”Ideea funda?iei este de pune a ?n centru patrimoniul, astfel ?nc?t, ?n sine casele vechi s? reprezinte punctul de atrac?ie. Spre exemplu, MET? a re?nviat o cl?dire veche de 100 de ani din satul M?l?ncrav, jude?ul Sibiu, pe care a transformat-o ?ntr-o unitate de cazare? dup? o investi?ie de 900.000 de euro. Conacul Apafi a fost deschis ?n 2007 ?i are o capacitate de cinci camere cu un total de nou? locuri, ?ns? suprafa?a total? a casei este de 500 mp, unde exist? ?i o bibliotec? cu diverse c?r?i acolo unde turi?tii se pot relaxa.?Sistemul creat de noi pune patrimoniul ?n centru, c?ci noi lucr?m cu oameni din aceste sate care ?ngrijesc aceste case ?i primesc oaspe?ii. Astfel, ei ?ncep s? vad? c? patrimoniul din satul lor atrage mult? aten?ie, c? vin s? ?l vad? oameni din toate col?urile lumii. Atunci ?n?eleg c? merit? aten?ia ?i grija lor. Ei, la r?ndul lor, propag? ideea asta ?n familiile lor ?i, astfel, patrimoniul are mai multe ?anse s? existe ?n continuare. Dac? prin munca noastr? ?i convingem s? nu-?i schimbe geamurile tradi?ionale cu termopane de plastic alb sau s? ??i lase panta acoperi?ului de la casa lor a?a cum era acum 200 de ani, nou? ni se pare un mare c??tig. De asemenea, ?n felul acesta con?tientizeaz? c? modul ?n care locuiesc, lucreaz? ?i tr?iesc ei, este unul foarte interesant, astfel ?nc?t turi?ti din toat? ?ara ?i din str?in?tate vin s? vad? ?i s? discute cu ei despre acest lucru. Cap?t? un sentiment de m?ndrie pentru ceea ce au ?i ceea ce sunt”, spune Sana Nicolau.Toate unit??ile de cazare se ?nchiriaz? integral pentru minimum dou? persoane, fiecare persoan? achit?nd taxa stabilit?, avantajul fiind acela de a avea toat? proprietatea la dispozi?ie. Cu toate c? din punctul de vedere al profitului nu este cea mai bun? solu?ie, alegerea de a ?nchiria unit??ile de cazare ?n acest sistem le ofer? turi?tilor o experien?? pl?cut?.Pandemia ?i-a pus amprenta semnificativ asupra conacului Apafi, c?t ?i asupra celorlalte unit??i de cazare. Dac? ?nainte de pandemie, ?ntr-un an circa cinci luni erau bune, anul trecut doar dou? luni au putut fi considerate bune, av?nd ?n vedere c? a fost un sezon scurt, gradul mediu de cazare fiind de 40%. Totodat?, pandemia s-a resim?it cu at?t mai mult cu c?t turi?tii str?ini nu au mai putut vizita Rom?nia, astfel c?, ?nainte de pandemie jum?tate din turi?tii ajun?i ?n casele administrate de Experience Transylvania erau str?ini.??Cei mai entuziasma?i musafiri ai no?tri au fost mereu cet??enii str?ini, care apreciaz? o experien?? care iese din tipare ?i se bucur? c?nd mai g?sesc un col? de lume autentic, ?n care pot vedea cum se tr?ia acum c?teva sute de ani. Satele ?n care noi ne desf??ur?m activitatea, ??i p?streaz? ?nc?, ?n mare parte, stilul lor tradi?ional de via??, astfel ?nc?t noi nu vindem o poveste care ?n realitate nu mai are suport. Colaboratorii no?tri ?nc? au multe animale, lucreaz? la c?mp, fr?m?nt? p?ine cu m?na, merg la priveghiuri, ??i cultiv? gr?dinile, fac miere, br?nz?, ?es, merg la f?n ?i petrec mult timp cu familiile, prietenii ?i vecinii”.Pentru anul acesta, chiar dac? este un an al la fel de dificil ca 2020, funda?ia nu se opre?te din investit ?n restaurarea caselor, iar ?n perioada urm?toare este ?n plan crearea unor puncte gastronomice locale care vor fi deschise ?n satele ?n care funda?ia ??i desf??oar? activitatea.Care sunt propriet??ile revitalizate de Funda?ia Mihai Eminescu Trust (MET)Judetul SibiuSatul M?l?ncrav - casele de oaspe?i M?l?ncrav nr. 102, M?l?ncrav nr. 297, M?l?ncrav nr. 276, M?l?ncrav nr. 280, M?l?ncrav nr. 335 ?i conacul ApafiSatul Biertan - casa de oaspe?i Biertan nr. 2Satul Richi? - casa de oaspe?i Richi? nr. 119Satul Alma Vii - casa de oaspe?i Alma Vii nr. 103Satul Floresti - casa de oaspe?i Floresti nr. 79Jude?ul Mure?Satul Stejareni - casa de oaspe?i nr. 106Judetul Bra?ovSatul Cri? - casele de oaspe?i nr. Cri? 217 ?i Cri? 218Satul Viscri - casele de oaspe?i nr. Viscri nr. 63 ?i Viscri nr. 129Judetul Maramure?Satul Breb - casa de oaspe?i nr. 333* * *EXIREL?: cel mai nou insecticid de la FMC pentru pomi fructiferi ?i vi?? de vie , Adrian Radu - 21 iulie 2021 Fermierii rom?ni au un nou aliat ?n lupta cu insectele d?un?toare din culturile de pomi fructiferi ?i vi?? de vie. Este vorba de noul insecticid EXIREL? de la FMC.Insecticidul EXIREL? con?ine substan?a activ? cyantraniliprol (cyazypyr?), a doua substan?? activ? din clasa chimic? antranilamide (grupa IRAC 28) din portofoliul FMC ?i prima diamid? din pia?? cu un spectru larg de ac?iune asupra speciilor de insecte care ?n?eap?, sug ?i defoliaz?. Modul de ac?iune a substan?ei active este deja cunoscut? fermierilor, ?n portofoliul FMC exist?nd alte 2 insectice pe baz? de cyantraniliprol – Benevia? ?i Verimark?, pentru culturile legumicole.Insecticidul EXIREL? se aplic? foliar, ac?ioneaz? sistemic ?i translaminar ?n plant? ?i asigur? o combatere eficient? a celor mai importanti d?un?tori din culturile de pomi fructiferi ?i vi?? de vie: lepidoptere, diptere, cicade ?i unele specii de coleoptere. Insecticidul EXIREL? este un partener ideal ?n programele de combatere integrat? a d?un?torilor, dar este ?i solu?ia ideal? pentru combaterea d?un?torilor rezisten?i la alte grupe de insecticide.Sub efectul substan?ei active, insectele nu se mai hr?nesc ?i intr? ?ntr-o stare de paralizie, iar dup? o scurt? perioad? de timp acestea mor, asigur?ndu-se ?n acest fel o protec?ie foarte bun? a culturilor tratate.Insecticidul EXIREL? are ac?iune ovicid?, ovi-larvicid? ?i asupra adul?ilor, control?nd astfel d?un?torii ?n toate stadiile de dezvoltare. D?un?tori problem? precum Cydia pomonella (viermele merelor), Drosophila suzukii (musculi?a cu aripi p?tate), Lobesia botrana (molia verde a strugurilor) sau Cydia funebrana (viermele prunelor) sunt controla?i rapid ?i eficient cu insecticidul EXIREL?, oferind astfel fermierilor posibilitatea de a ob?ine produc?ii mai mari ?i de calitate.EXIREL? este selectiv fa?? de artropodele benefice ?i insectele polenizatoare, ajut? la conservarea parazi?ilor ?i pr?d?torilor naturali ?i protejeaz? entomofauna util?, asigur?nd astfel un dublu control, at?t chimic c?t ?i biologic, asupra popula?iilor de d?un?tori.?n Rom?nia, insecticidul EXIREL? este omologat pentru culturile de:? m?r, p?r, gutui? prun? cire?, vi?in? vi?? de vieDozele de aplicare sunt cuprinse ?ntre 0.5-1 l/ha, ?n func?ie de gradul de atac ?i volumul de solu?ie.Pentru mai multe detalii despre insecticidul EXIREL?, accesati site-ul oficial al companiei, fmcagro.ro. Tot aici g?si?i ?i datele de contact a reprezentan?ilor de v?nz?ri FMC, gata s? v? ajute cu r?spunsuri la toate ?ntreb?rile pe care le ave?i.FMC Corporation este o companie de cercetare ?n agricultur?, oferind fermierilor din ?ntreaga lume solu?ii ?i produse inovatoare de protec?ia ?i nutri?ia plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a n?scut ?n anul 1883, c?nd fondatorul s?u, John Bean, crea ?n California prima ma?in? de aplicat pesticide. ?n prezent, FMC continu? s? dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante ?n noi substan?e active ?i formul?ri, pentru o agricultur? sustenabil? ?i produc?ii ridicate. * * *Ordonan?a ur?ilor – aprobat? de Guvern! Situa?iile ?n care ur?ii pot fi ?mpu?ca?i sau eutanasia?i . Angelica Lefter - 21 iulie 2021 Foto: Toma Florin St?nil?Ordonan?a ur?ilor, aprobat? de Guvern! Apelul fermierilor nu a r?mas f?r? ecou astfel c? actul normativ pentru combaterea atacurilor ur?ilor a primit und? verde din partea Executivului. Ministerul Mediului a anun?at ?n mod oficial c? a fost aprobat? Ordonan?a de Urgen?? privind aprobarea metodelor de interven?ie pentru specia urs brun, noua legisla?ie intr?nd ?n vigoare la publicarea ?n Monitorul Oficial.Guvernul Rom?niei a aprobat, ?n ?edin?a de ast?zi, miercuri – 21 iulie, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor, o ordonan?? de urgen?? privind aprobarea metodelor de interven?ie pentru specia urs brun, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Potrivit inform?rii, actul normativ reglementeaz? modul de interven?ie imediat? pentru prevenirea ?i combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra cet??enilor ?i bunurilor acestora, ?n intravilanul localit??ilor, prin alungare/capturare/relocare sau extragerea prin ?mpu?care sau eutanasiere.Totodat?, scopul principal al Ordonan?ei este ocrotirea unor valori esen?iale: via?a ?i integritatea corporal? a persoanei, s?n?tatea ?i securitatea public?, bunurile de orice fel aflate ?n proprietatea public? ?i privat? a persoanelor juridice ?i fizice.Conform actului normativ, sesizarea cazurilor ?n care este necesar? interven?ia se face de orice persoan?, prin apelarea num?rului unic de urgen?? 112.?n informare se mai arat? c? interven?ia asupra exemplarelor de urs aflate ?n intravilanul localit??ilor se efectueaz? gradual, prin analizarea la fa?a locului, de echipa de interven?ie, a nivelului de risc stabilit potrivit Procedurii privind modul de ac?iune a institu?iilor responsabile ?n gestionarea interven?iilor ?n cazul incidentelor generate de specia de urs brun.Echipa de interven?ie este format? din: primarul/viceprimarul unit??ii administrativ-teritoriale pe raza c?reia s-a produs evenimentul, desemnat ?n comitetul local de situa?ii de urgen?? conform art. 12 alin. (2) din Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na?ional de Management al Situa?iilor de Urgen??; personalul structurilor de jandarmi competente teritorial, aflat ?n serviciu ?n zona unde a fost semnalat? prezen?a exemplarului de urs; personalul tehnic de specialitate angajat al Gestionarului care a ?ncheiat contract de permanen?? cu unitatea administrativ-teritorial? pentru asigurarea serviciilor de specialitate prev?zute de prezenta ordonan?? de urgen??, ?n zona unde s-a produs evenimentul; medicul veterinar.Conduc?torul echipei de interven?ie este primarul/viceprimarul unit??ii administrativ-teritoriale pe raza c?reia s-a produs evenimentul, ?n calitatea sa de conduc?tor al Comitetului Local pentru Situa?ii de Urgen??.Extragerea ursului prin eutanasiere sau ?mpu?care se face ?n urm?toarele situa?ii: dac? interven?iile prin metoda alung?rii, respectiv a tranchiliz?rii ?i reloc?rii nu dau rezultate ?i gradul de risc se modific? la nivel mare conform procedurii de evaluare a riscului; dac? siguran?a ?i securitatea persoanelor sau a bunurilor de orice fel apar?in?nd acestora sunt puse ?n pericol; dac? siguran?a ?i securitatea membrilor echipei de interven?ie sunt puse ?n pericol; ?n cazul ?n care exemplarul de urs ?n cauz? se r?ne?te ?n cursul ac?iunii de interven?ie ?i nu sunt identificate alte solu?ii conform prezentei ordonan?e de urgen??; dac? exemplarul ?n cauz? este prins ?ntr-o capcan? neautorizat? ?i nu sunt identificate alte solu?ii; dac? exemplarul ?n cauz? prezint? r?ni incompatibile cu via?a, mai arat? informarea Ministerului Mediului.”?n vederea punerii ?n aplicare a acestor prevederi ?i pentru asigurarea serviciilor de specialitate privind tranchilizarea ?i relocarea ori extragerea prin eutanasiere sau ?mpu?care a exemplarelor de urs, unit??ile administrativ-teritoriale vor ?ncheia contracte de prest?ri servicii cu gestionarii fondurilor de v?n?toare ?i medicii veterinari, cu respectarea legisla?iei ?n domeniul achizi?iilor publice. Modelele de contracte de prest?ri servicii se stabilesc prin ordin al ministrului mediului, apelor ?i p?durilor, care se emite ?n termen de 60 de zile de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen??.Costurile privind interven?ia se achit? de unitatea administrativ-teritorial? pe raza c?reia s-a efectuat interven?ia ?n baza contractului de prest?ri servicii de permanen?? ?ncheiat cu Gestionarul, respectiv a contractului de prest?ri servicii ?ncheiat cu medicul veterinar de liber? practic? ?i se deconteaz? de Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor, ?n limita tarifelor standard stabilite prin ordin al ministrului mediului, apelor ?i p?durilor ?i ?n baza documentelor justificative depuse de unit??ile administrativ – teritoriale la G?rzile forestiere”, mai este specificat ?n comunicatul de pres?.?n luna iunie a acestui an, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a scris despre protestele cresc?torilor de animale din zonele montane ?i ale v?n?torilor, care cereau ca autorit??ile s? ia m?suri ?n ceea ce prive?te animalele s?lbatice care coboar? ?n sate ?i atac? locuitori ?i ferme omor?nd animalele.Totodat?, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO i-a ?inut la curent pe fermieri, de-a lungul timpului, cu toate informa?iile legate de acest demersul legislativ care vine s? reglementeze interven?ia autorit??ilor ?n cazul situa?iilor de atac tot mai frecvente ale ur?ilor asupra fermelor de animale ?i asupra oamenilor. * * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne spune cum sc?p?m de mucegaiul din vi?a de vie, 21 iulie 2021, Ionu? F?nt?n?Viticultorii ?tiu c?t de p?guboas? ?i periculoas? poate fi f?inarea vi?ei de vie, o boal? care afecteaz? at?t frunzele, c?t ?i strugurii, provoc?nd at?t pagube ?n privin?a produc?iei, c?t ?i o reducere drastic? a calit??ii strugurilor.Ea este produs? de o ciuperc?, astfel c? poate fi recunoscut? prin aspectul ?i mirosul de mucegai. ?n videoclipul de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu ne arat? cum sc?p?m de mucegaiul din vi?a de vie. * * *O metod? inovatoare pentru decontaminarea lacurilor, implementat? ?n Rom?nia , 20 July 2021Pe lacurile Reci, P?dureni ?i Raco? au fost montate ?i lansate insule plutitoare care sus?in cur??area lacurilor, ajut? pe?tii prin fenomenul de umbrire ?i ofer? spa?iu de cuib?rit pentru p?s?ri.Ini?iatorii proiectului??Plaurul, instrument de gestionare durabil? apelor ?i biodiversit??ii” sunt Departamentul pentru Dezvoltare Durabil?, ?n parteneriat cu Asocia?ia Centrul de Scufund?ri Subacvatice.Consilierul de stat?László Borbély, coordonatorul Departamentului, sus?ine transformarea proiectului ?ntr-un program na?ional:?Am pornit un proiect pilot de mare poten?ial pentru decontaminarea apelor ?i care vine ?n sprijinul biodiversit??ii. ?n urm?toarea etap?, ne propunem s? mont?m camere pe plauri astfel ?nc?t oricine s? poat? observa ?n timp real cum interac?ioneaz? vie?uitoarele cu aceste insule plutitoare. De asemenea, vom urm?ri eficien?a asupra calit??ii apelor. Prin discu?iile pe care le-am avut cu autorit??ile locale prezente la eveniment ?i cu reprezentan?i ai Agen?iei de Mediu ?i Apele Rom?ne, avem ?n vedere transformarea acestui proiect pilot ?ntr-un program na?ional. Mai mult, ?n premier? pentru Rom?nia, vom experimenta folosirea plaurilor ?n completarea sta?iilor de epurare care nu sunt foarte eficiente.”Dispari?ia plaurilor naturali este cauzat? de activit??i umane: regularizarea cursurilor de ap?, naviga?ia tot mai intens?, dispari?ia malurilor cu stuf din care se desprind natural ace?ti plauri, etc.Plaurii artificiali au fost asambla?i ?i lansa?i la ap? de echipa scafandrului Jen? Szabó, care a colaborat ?n trecut cu celebrul explorator Jacques-Yves Cousteau. Jen? Szabó a descris modul ?n care sunt formate insulele plutitoare, beneficiile pe care le au ?i s-a declarat ?nc?ntat de posibila extindere a proiectului.?nregistrarea evenimentului de lansare poate fi urm?rit? integral la acest link.Beneficii ale plaurilor Epurarea apelor este realizat? ?ntr-un mod mult mai eficient dec?t procesul realizat de plantele de pe marginea lacurilor, deoarece abunden?a de oxigen dizolvat ?n straturile de suprafa?? favorizeaz? procesele biochimice oxidative: r?d?cinile plantelor se dezvolt? ?ntr-o zon? aerob?, generat? de v?nt ?i curen?ii de ap?, iar r?d?cinile adventive dezvoltate de stuf extrag nutrien?ii direct din masa apei; Previn ?nmul?irea algelor prin extragerea nutrien?ilor direct din stratul de ap? superficial ?i prin umbrirea eficient? a acestuia: stratul superficial de ap? asigur? astfel zona cea mai favorabil? pentru dezvoltarea algelor (datorit? soarelui se ?nc?lze?te cel mai rapid ?i asigur? luminozitate maxim? pentru fotosintez?); Asigur? condi?ii optime pentru cuib?ritul ?i ?nmul?irea p?s?rilor acvatice, prin siguran?a oferit? de dep?rtarea de la mal ?i protec?ia plantelor care alc?tuiesc plaurul; Asigur? protec?ie animalelor acvatice ?i amfibii ?n zona subacvatic? datorit? abunden?ei r?d?cinilor plantelor; ?ncetinesc eutrofizarea lacurilor, plaurii prezent?nd o dezvoltare mai accelerat? fa?? de plantele de pe mal (diminueaz? cantitatea nutrien?ilor la care au acces plantele de pe mal) iar biomasa rezultat? poate fi ?ndep?rtat? oric?nd u?or tract?nd plaurii la mal. Foto: Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? ?n plus, plaurii artificiali Pot fi adapta?i diferitelor suprafe?e de ap? (ape curg?toare ?i lacuri, de dimensiuni diferite), datorit? modularit??ii constructive; Pot fi adapta?i diferitelor cerin?e specifice (predominant filtrant, epurator, opritori de peturi plutitoare la suprafa??, loc de cuib?rit ?i de ?nmul?ire pentru p?s?ri acvatice protejate, loc de ?nmul?ire pentru diferite specii de pe?ti prin suspendarea de platforme subacvatice construite ?n acest sens); Pot fi implementa?i ?n loca?ii multiple datorit? transportului: modulele de plauri sunt dimensionate dup? pale?ii uzual folosi?i ?n transportul de marf?; Pot fi ancora?i, reduc?nd mobilitatea lor la un perimetru predefinit;?Materialele din care sunt realiza?i sunt biodegradabile ?i accesibile pe scar? larg?, respect?nd principiile economiei circulare ?i sustenabilit??ii. * * *Predictibilitatea ?n implementarea Directivei 904/2019 poate impulsiona circularitatea ambalajelor din plastic, 20 July 2021Produc?torii care introduc pe pia?? bunuri ambalate apreciaz? semnalul de claritate transmis de executiv prin proiectul de act normativ pentru transpunerea ?n legisla?ia na?ional? a Directivei 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.Prezent la conferin?a Green Report cu titlul ?Implementarea Directivei Single-Use Plastics. C?nd, cum ?i cu ce cost?”, pre?edintele Asocia?iei Rom?ne pentru Ambalaje ?i Mediu (ARAM), Alin Vi?an, a ar?tat c? o parte dintre propunerile ?i comentariile transmise de c?tre reprezentan?ii industriei pe marginea proiectului au fost luate ?n considerare de c?tre autorit??i. Fiind vorba de foarte multe prevederi care vor afecta un num?r mare de industrii prin schimb?rile introduse nu doar ?n 2021, ci ?i ?n anii urm?tori – 2024, 2025 p?n? ?n 2030 – esen?ial? este p?strarea ?n continuarea a dialogului cu to?i factorii implica?i, astfel ?nc?t la cap?tul acestui proces s? rezulte un act de implementare previzibil, cu termene clare, care s? ?in? cont ?i de impactul asupra mediului privat.“Observa?iile ARAM s-au concentrat pe principiile care pot asigura eficien?a noilor m?suri din perspectiva produc?torilor: evitarea suprapunerii obliga?iilor ?n ce prive?te raportarea datelor, evitarea dublei impuneri a produc?torilor, asigurarea transparen?ei de care este nevoie ?n stabilirea costurilor de colectare a de?eurilor ce trebuie s? fie acoperite de produc?tori, cre?terea gradual? a ?intelor pentru a reduce treptat consumul de produse din plastic de unic? folosin?? ?i, respectiv, introducerea unor facilit??i fiscale ?n sprijinul alternativelor reutilizabile”, a sus?inut Alin Vi?an. Alin Vi?an, pre?edintele Asocia?iei Rom?ne pentru Ambalaje ?i Mediu De asemenea, “clarificarea atribu?iilor ?n aprobarea unor tarife distincte pentru gestionarea de?eurilor municipale de ambalaje ?i, inclusiv, implicarea produc?torilor, prin intermediul OIREP-urilor, ?n convenirea ?n mod transparent a costurilor cu reprezentan?ii autorit??ilor locale ?i, respectiv, cu operatorii de salubritate, ar fi un pas extrem de important ?n sensul fundament?rii corecte a tuturor costurilor pe care produc?torii le acoper? ?n baza schemelor de r?spundere extins?”, a mai ar?tat pre?edintele ARAM ?n leg?tur? cu subiectul conferin?ei.Directiva reprezint? o verig? important? ?n agrenajul necesar la nivelul Uniunii Europene pentru ?ndeplinirea obiectivelor ambi?ioase de mediu stabilite at?t prin Pactul verde european, c?t ?i prin Planul de ac?iune pentru economia circular?. ?n acela?i timp, dep??irea termenului de implementare a Directivei, 3 iulie 2021, nu poate fi pus? doar ?n seama statelor membre, ?n contextul ?nt?rzierilor ?n publicarea orient?rilor Comisiei Europene, f?r? de care noile prevederi nu pot fi aplicate. * * *ASFOR, despre noua Strategia Forestiera Europeana: neglijeaza componenta economica a acestui sector, iulie 21, 2021 Strategia Forestiera Europeana, lansata recent de Comisia Europeana, nu acopera suficient echilibrul intre functiile de mediu, sociale si economice ale padurii, sunt de parere reprezentantii Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR).“Lansat? ?n urm? cu trei zile ?n contextul recunoa?terii importan?ei lemnului ?n procesul de decarbonizare, noua Strategie Forestier? European? nu reu?e?te s? recunoasc? complexitatea ?i importan?a realiz?rii unui echilibru ?ntre rolul economic, social ?i de mediu al p?durilor. A?a cum arat? EOS (Organiza?ia European? a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializ?rii Lemnului), ast?zi p?durile ?i produsele forestiere sunt c?utate pentru rolul lor de atenuare a schimb?rilor climatice. P?durile capteaz? ?i sechestreaz? cantit??i mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate, ?nlocuind alte materiale a c?ror produc?ie genereaz? volume mari de gaze cu efect de ser?. Scenariile ?i practicile silvice propuse ?n strategie ar trebui s? asigure pe termen mediu ?i lung func?ionarea bioeconomiei europene. Acest lucru ?nseamn? utilizarea pe scar? tot mai larg? a lemnului. De asemenea, trebuie s? creasc? gradul de reten?ie a carbonului ?n p?duri, dar acest lucru nu ?nseamn? renun?area la recoltarea lemnului, ci cre?terea durabilit??ii ?i maximizarea utiliz?rii lemnului recoltat din p?duri”, apreciaz? forestierii, ?ntr-un comunicat de pres?.?n viziunea ASFOR, noul document al CE nu identific? m?surile adecvate pentru cre?terea ofertei de lemn pe pia?? ?i nu abordeaz? problema ?mbun?t??irii competitivit??ii ?i a condi?iilor generale de cre?tere a bioeconomiei.“O strategie eficient? de gestionare durabil? a p?durilor ar trebui s? vizeze consolidarea componentei economice ?n armonie cu angajamentele asumate ?n plan social ?i de mediu. Mul?i oameni nu realizeaz? c? pentru a avea p?duri s?n?toase, acestea trebuie ?ngrijite, iar ?ngrijire ?nseamn? ?i recoltarea lemnului. Proprietarii de p?duri au nevoie de venituri pentru plata costurilor continue generate de gestionarea p?durilor: lucr?ri de prevenire a incendiilor, ?ntre?inerea drumurilor ?i eliminarea speciilor invazive, acoperirea impozitelor anuale etc. Ei trebuie ?ncuraja?i s? investeasc? o parte din veniturile ob?inute din v?nzarea lemnului ?n gestionarea durabil? a p?durilor. P?durea este asemenea unei gr?dini sau unei livezi pe care, dac? nu o ?ngrije?ti, se degradeaz? ?i, ?n cele din urm?, nu mai asigur? la nivelul dorit acele beneficii de mediu, sociale ?i economice f?r? de care societatea nu poate s?-?i ating? ?intele care privesc economia verde, iar o via?? prietenoas? cu mediul devine imposibil?”, sunt de p?rere oficialii asocia?iei de profil.Ace?tia aten?ioneaz?, totodat?, c? din document lipsesc analizele privind disponibilitatea viitoare a lemnului ?i interdependen?a dintre exploatarea forestier? ?i celelalte industrii. * * *Omida paroasa a dudului – un daunator polifag periculos! Redactia Sanatatea Plantelor , iul. 21, 2021 Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea) este un daunator polifag extrem de periculos, hranindu-se cu peste 600 de specii de plante, inclusiv plante erbacee, arbori si arbusti fructiferi sau ornamentali din pepiniere sau spatii amenajate. Originar din America de Nord si raspandit in diferite tari din intreaga lume, prezinta impresionanta capacitate de a defolia intreaga masa foliara a plantelor atacate.Specia a fost introdusa in Iugoslavia in anii 1940 si de atunci a invadat cea mai mare parte a Europei. In prezent se regaseste si in zone din China si Coreea de Nord sau Japonia, pe fondul introducerii accidentale.Fig. 1 Omida paroasa este activa in timpul verii si inceputul toamnei. Molia alba, paroasa (Fig. 1) depune aproximativ 600 de oua pe partea inferioara a frunzelor, grupate si acoperite cu fire de par albe din corpul acesteia. Ouale eclozeaza in decurs de o saptamana, dezvaluind larve cu cap rosu sau negru acoperite cu par fin (Fig. 2). In scurt timp, larvele incep sa construiasca o panza de matase peste un varf de ramura, unde incep sa se hraneasca. Initial, ele scheletizeaza frunzele din interiorul panzei, dar pe masura ce larvele se dezvolta, panza se extinde si acopera mai mult frunzis pe ramura arborelui. Se cunoaste ca larvele cu cap negru sunt mai raspandite in climele nordice, in timp ce larvele cu cap rosu sunt considerate dominante in climele sudice. Au fost observate unele diferente de comportament intre diferitele forme larvare. De exemplu, larvele cu cap rosu raman in interiorul panzei pe tot parcursul etapei larvare, in timp ce larvele cu cap negru parasesc panza in cel de-al cincilea stadiu larvar.Larvele se hranesc pana la sase saptamani, dupa care evolueaza in stadiul de pupa. Omizele mature parasesc panza pentru a se impupa sub crapaturile de scoarta, sol sau pietre. Aceasta perioada poate varia de la 12 la 80 de zile, in functie de conditiile de mediu, urmata de aparitia moliei adulte. Daunatorul ierneaza ca pupa si poate avea mai multe generatii intr-un an.Fig. 2 Impact economicAnalizand raspandirea impresionanta a speciei la nivel global, numeroase studii au aratat ca omida paroasa a dudului a provocat daune semnificative, in principal arborilor forestieri, plantelor ornametale si arborilor fructiferi. In zonele native, populatia sa este sub nivelul pragului, deoarece exista numerosi dusmani naturali; de aceea nu provoaca pagube considerabile. Cu toate acestea, in zonele noi in care s-a raspandit, insecta a provocat pierderi semnificative, mai ales la nivelul speciilor forestiere.Managementul integratPentru a combate acest daunator, diferite metode de combatere au fost evaluate independent in zonele invadate. Inspectia arborilor pentru prezenta omizilor este cel mai important pas pentru a facilita gestionarea la inceputul unei eventuale infestari. In acest stadiu, capcanele feromonale ar putea fi folosite pentru monitorizare. Prin urmare, optiunile de gestionare ar trebui initiate in stadiu incipient, cand larvele sunt mici, deoarece pe masura ce larvele vor dezvolta colonii mai mari eficienta produselor de protectie scade considerabil. In zonele native, metodele culturale reprezinta una dintre optiunile de management propuse. Coloniile de toamna sunt limitate la nivelul ramurilor, realizandu-se taierea ramurilor si distrugerea coloniilor. Cu toate acestea, aplicabilitatea sa este dificila in cazul in care avem de-a face cu arbori inalti, ornamentali sau? fructiferi valorosi, productivitatea acestora fiind afectata din cauza taierii intensive.Controlul biologic al daunatorilor prin intermediul dusmanilor naturali reprezinta un serviciu ecosistemic major oferit agriculturii din intreaga lume. Inamicul natural joaca un rol important in mentinerea populatiei de daunatori de insecte sub nivelul pragului economic, mai ales in padurile naturale. Astfel, la nivel global au fost luati in studiu dusmanii naturali ai speciei H. cunea. Coccygomimus parnasae (Hymenoptera: Ichneumonidae) si Exorita japonica Townes (Diptera: Tachnidae) au fost identificati ca cei mai eficienti parazitoizi.Utilizarea agentilor de control biologic, cum ar fi agentii patogeni, ca parte a unei strategii de management integrat ar putea reduce dependenta de controlul chimic. Ciupercile, bacteriile si nematozii sunt principalii agenti patogeni care au fost evaluati impotriva acestui daunator. Metarhizium anisopliae a fost evaluat in controlul acestui daunator, observandu-se o mortalitate de 100% a larvelor din primul stadiu larvar in 20 zile.Cu toate acestea, primele masuri luate in timpul patrunderii sale in diverse areale au fost reprezentate de utilizarea insecticidelor. In schimb, utilizarea necorespunzatoare a acestora provoaca efecte adverse asupra organismelor benefice, precum si asupra mediului, mai ales atunci cand se administreaza in paduri unde exista o sursa majora de organisme benefice. Dintre produsele utilizate in prezent se recomanda:Dipel DF – insecticid biologic. Se aplica atunci cand se observa primele larve, preferabil in perioadele de hranire activa. Tratamentele se repeta la intervale de 7 – 10 zile pana la incheierea perioadei de eclozare.Karate ZeonFaster 10 CE, etc.Ing. Cojanu Daniel Nicolae , ICDPP Bucuresti * * *Fungicidul SULPHUR 80 WG si adjuvantul VITAL 90 fac echipa impotriva fainarii , Redactia Sanatatea Plantelor pe iul. 21, 2021 Fainarea este una dintre cele mai cunoscute boli si poate produce pagube semnificative daca nu se intervine la timp.Fermierii iscusiti isi protejeaza culturile cu SULPHUR 80 WG, fungicid ce actioneaza prin contact asupra ciupercilor care produc fainarea. De asemenea, are un efect stimulator pentru cresterea plantei, prin efectul pozitiv al sulfului asupra fotosintezei. Produsul are si o actiune secundara asupra acarienilor – studiile au confirmat ca sulful este un produs activ impotriva Paianjenului rosu comun (Tetranychus urticae). Sulful este adulticid?si, in conditii specifice de temperatura si umiditate, este de asemenea si ovicid.Utilizare (cultura, agent patogen, doza):vita de vie: fainarea vitei de vie (Uncinula/Erysiphe necator) – 3.0 kg/ha (in 1000 l apa), pana la intrarea in parga;mar: fainarea marului (Podosphaera leucotricha) – 4.5 kg/ha, pana la intrarea in parga;castraveti: fainarea cucurbitaceelor (Sphaerotheca fuliginea) – 3.0 kg/ha, pana cand 70% din fructe au culoarea specifica;ardei: fainarea ardeiului (Leveillula taurica) – 3.0 kg/ha, pana cand 70% din fructe au culoarea specifica;La pomii fructiferi, tratamentele incep la stadiul de “urechiuse de soarece” si se repeta la intervale de 5-10 zile in functie de presiunea de infectie.Pentru a beneficia de o eficacitate ridicata a produsului, va recomandam aplicarea impreuna cu adjuvantul VITAL 90. Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: * * *Vinul de azi: 12 e Mezzo Rosato del Salento 2020 , Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Vinul de ast?zi, 12 e Mezzo Rosato del Salento, este un roze ob?inut din Negroamaro, este vibrant, proasp?t, elegant ?i pu?in ”frizzante”, cu pl?cute arome de zmeur? ?i c?p?uni, ?mpletite cu note florale ?i sf?r?it r?coritor. Mirosul este proasp?t, cu arome de fructe proaspete ?i flori albe. Este recomandat a se degusta al?turi de aperitive pe baz? de br?nzeturi, tapas, preparate u?oare din carne alb? ?i pe?te, fructe de mare cu sos, preparate din legume sau br?nzeturi.. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *O barz? ?i o leb?d? r?nite au fost salvate de poli?i?tii Biroului de Protec?ia Animalelor din Neam? , 21.07.2021 14:42 P?s?rile au fost salvate de reprezentan?ii Protec?iei Animalelor din Neam?. Foto: IPJ Neam? O barz? ?i o leb?d? au fost salvate de poli?i?tii Biroului de Protec?ia Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean (IPJ) Neam?. Ambele p?s?ri erau r?nite ?i au fost duse la un cabinet veterinar pentru ?ngrijiri de specialitate.Barza r?nit? a fost g?sit? ?n curtea unei gospod?rii din localitatea Timi?e?ti."Animalul a fost preluat ?i ad?postit pentru ?ngrijiri medicale de specialitate la un cabinet veterinar. Dup? perioada de refacere, animalul va fi relocat ?n habitatul natural", a precizat purt?torul de cuv?nt al IPJ Neam?.?n aceea?i zi, poli?i?tii Biroului de Protec?ia Animalelor au fost sesiza?i c? ?n gr?dina din spatele unui bloc se afl? o leb?d? r?nit?, care nu poate zbura."Av?nd ?n vedere c? aceasta se afla ?n c?mp deschis, ?n pericol de a fi atacat? de animale, a fost preluat? ?i ad?postit? pentru ?ngrijiri medicale de specialitate la un cabinet veterinar", a men?ionat subinspectorul Ramona Ciofu.Dup? ce se va reface, leb?da va fi ?i ea relocat? ?n habitatul natural.Editor : A.A. * * *PT298/Agile – Hibridul de rapi?? Pioneer cu cel mai ridicat nivel de toleran?? la scuturare , 21 iulie 2021, Diana Vasilescu Pentru Corteva Agriscience rapi?a reprezint? o cultur? de importan?? major? ?n care se investesc resurse importante pentru a aduce ?n m?inile fermierilor produse cu performan?? ridicat? ?i produc?ii stabile. Fie c? vorbim de erbicide, tratament s?m?n?? sau genetic?, inova?ia trebuie s? ?in? pasul cu cerin?ele pie?ei.Un produs inovativ este hibridul de rapi???PT298/Agile?ce va fi lansat anul acesta ?i care cu siguran?? va fi prezent ?n foarte multe ferme.Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarc? prin productivitate ridicat?, toleran?? la scuturare ?i adaptabilitate la diferite medii de cultur?, areale geografice ?i tehnologii aplicate. Are o cre?tere foarte bun? ?n toamn?, cu rezisten?? mare la iernare ?i temperaturi negative, iar prim?vara are un start rapid ?i constant ?n vegeta?ie. Ramific? abundent de la baza tulpinii ?i p?n? ?n partea superioar?. Prezint? toleran?? ridicat? la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protec?ie asigurat? de gena Rlm7 dar ?i gene ce ?i confer? rezisten?a pe orizontal?, ce ?mbun?t??esc comportamentul plantei ?n condi?ii favorabile de atac.Cu toate c? toleran?a la scuturare nu este cel mai important criteriu ?n alegerea unui hibrid, cu siguran?? reprezint? un avantaj, iar?PT298/Agile?este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran?? din portofoliul Pioneer.?Productivitatea, adaptarea la condi?iile fermei ?i stabilitatea, sunt factori care al?turi de toleran?a ridicat? la scuturare vor crea un nou campion:?PT298!4 factori ce pot deprecia recolta de gr?u, Ioan Borcean, 21 iulie 2021 Recoltarea cerealelor de toamn? este ?n plin? desf??urare ?n toate zonele de cultur? din ?ar?. Condi?iile meteorologice nu sunt dintre cele mai bune seceri?ului, deci recoltele sunt ?n pericol de degradare. Ce m?suri lu?m??Recoltarea orzului ?i a secarei ar trebui s? fie terminat? ?n zona favorabil? culturii ?i se impune ?ncheierea grabnic? a acestei lucr?ri ?n toate zonele.Recoltarea ov?zului?este dificil? deoarece are coacere neuniform? ?i se scutur? u?or. Faptul c? nodurile sunt ?nc? verzi la data recolt?rii poate crea dificult??i la recoltare prin ?nf??urarea acestora pe b?t?torul combinelor.La gr?u recoltarea este ?n curs de desf??urare, dar trebuie c?t mai grabnic ?ncheiat?, deoarece precipita?iile posibile din aceast? perioad? reduc calitatea gr?ului chiar ?i dac? boabele nu sunt ?ncol?ite.Fenomene care pot afecta calitatea gr?ului1. ?ncol?irea boabelor poate s? apar? la soiurile cu repaus germinativ scurt.?????????Este necesar s? nu uit?m ?i s? prevenim urm?toarele aspecte:2. Soiurile din Triticum aestivum vulgare sunt mai sensibile la scuturare comparativ cu cele de Triticum durum, ?ns? ?i la acestea prelungirea recolt?rii duce la pierderi prin ruperea spicelor.3. Soiurile de gr?u de prim?var? ?i, ?n general, cele cu paiul scurt au randament de recoltare mai mare.4. Dac? la recoltare boabele au un con?inut de ap? ridicat, este necesar? uscarea artificial? p?n? la umiditatea de 13-14%. ?n timpul usc?rii, mare aten?ie trebuie acordat? temperaturii, at?t a agentului de uscare, c?t ?i a produsului din zona de uscare, pentru a nu degrada calitatea glutenului.? Dac? produsul are umiditatea peste 18%, temperatura maxim? a agentului de uscare este de 75oC, iar cea a produsului ?n zona de uscare de 43oC;? Dac? umiditatea produsului este sub 18%, temperatura maxim? a agentului de uscare este de 80oC, iar a produsului ?n zona de uscare de 48oC.?Aten?ion?ri la recoltarea leguminoaselor pentru boabe?? N?utul?se recolteaz? u?or, are coacere uniform? iar p?st?ile sunt indehiscente. Nu trebuie s? se ?nt?rzie recoltarea deoarece boabele se ?nt?resc ?i fierb greu. Poten?ialul de produc?ie al soiurilor cultivate ?n ?ar? este de 2500-3500 kg/ha.? Bobul ?n prezent se recolteaz? cu combina, c?nd p?st?ile s-au ?negrit ?i boabele s-au ?nt?rit. La bobul mare trebuie acordat? aten?ie regl?rii combinei, deoarece boabele se fisureaz? u?or.? Lupinul alb cultivat pentru boabe,?se recolteaz? cu oarecare dificultate ?ntruc?t are coacere neuniform?. Din acest considerent se recolteaz? cu umiditate mai ridicat? a boabelor, urm?nd a fi uscate ?nainte de p?strare. Temperatura de uscare este de 45-50oC iar umiditatea de p?strare este 13%. Boabele resprezint? 40-45% din masa aerian?. Perspectiva acestei leguminoase, ?n condi?iile agriculturii ecologice, va avea perspective de extindere ?n cultur?, date fiind posibilit??ile multiple de valorificare.?Vezi AICI care sunt lucr?rile solului dup? eliberarea terenului! * * *Cum s? produci furaje verzi ?n sistem hidroponic? Nicolae Dragomir , 21 iulie 2021 ?n ultimii ani, ?n unele ??ri, unde condi?iile climatice sunt mai pu?in favorabile culturilor agricole (zone secetoase, aride, soluri cu fertilitate sc?zut?) sau ?n fermele unde se aplic? tehnologii moderne de cre?tere a animalelor, producerea furajelor verzi nu se mai realizeaz? direct ?n c?mp, pe terenurile agricole destinate acestor culturi, ci ?n interiorul unor construc?ii speciale: camere sau containere de cre?tere hidroponic? a plantelor, sere sau chiar solarii.??n ultimii ani, ?n unele ??ri, unde condi?iile climatice sunt mai pu?in favorabile culturilor agricole (zone secetoase, aride, soluri cu fertilitate sc?zut?) sau ?n fermele unde se aplic? tehnologii moderne de cre?tere a animalelor, producerea furajelor verzi nu se mai realizeaz? direct ?n c?mp, pe terenurile agricole destinate acestor culturi, ci ?n interiorul unor construc?ii speciale: camere sau containere de cre?tere hidroponic? a plantelor, sere sau chiar solarii.?n aceste spa?ii amenajate, producerea de furaje verzi sau de “p??une verde” (engl. graze green) se realizeaz? pe vertical?, ?n t?vi de diferite dimensiuni, f?r? nici un substrat. Condi?iile de mediu din aceste camere de cre?tere sunt controlate, la nivelul optim de cre?tere a plantelor ?n c?mp: temperatura de 22-25°C, umiditatea atmosferic? de 40-60 la sut? ?i iluminarea zilnic? timp de 10-12 ore.foto: Tehnologia de cultivareSemin?ele se a?eaz? direct ?n t?vi (de regul? acestea sunt din material plastic), foarte apropiate unele de altele, ?i vor fi udate la intervale scurte de timp cu o solu?ie de elemente nutritive, ca ?n cazul semin?elor puse la germinat.Perioada de producere a unei culturi furajere ?n sistem hidroponic este de 7-10 zile, c?nd plantele ajung la ?n?l?imea de 12-15 cm. La acest stadiu de dezvoltare, cultura arat? ca o p?sl? verde, ?n?esat? de r?d?cinile plantelor, ?i se administreaz? imediat ?n hrana animalelor (taurine, ovine, cabaline).Cantitatea de semin?e care se “seam?n?” ?n t?vi variaz? de la o specie la alta, ?ntre 1 ?i 4 kg/mp.?n acest sistem pot fi folosite culturile furajere cunoscute: cereale p?ioase (gr?u, orz, ov?z, porumb), leguminoase perene (lucern?, trifoi ro?u), graminee furajere (raigrasul aristat, raigrasul peren).? Avantajele sistemului hidroponicIndiferent de condi?iile de mediu sau de anotimp, avantajele sistemului hidroponic de producere a furajelor verzi sunt date de:? asigurarea continu? cu furaje verzi, ?n condi?ii de ?nalt? calitate ?i grad ridicat de consumabilitate;? durata unui ciclu de produc?ie este de numai 7-10 zile, realiz?ndu-se ?ntr-un an ?n jur de 30 de cicluri de produc?ie;? pentru 1 kg de mas? verde de cultur? hidroponic? se consum? 2-3 litri de ap?, fa?? de 80-100 litri de ap?, c?t se consum? la cultura sem?nat? ?n c?mp (practic, cantitatea de ap? consumat? se reduce cu 90-95 la sut?);? ?ntr-o camer? de cre?tere hidroponic? se pot produce ?ntre 350 ?i 400 de tone/an de mas? verde, respectiv echivalentul unei suprafe?e de c?mp de 12 hectare;? furajul hidroponic este foarte bogat ?n aminoacizi, enzime, vitamine, iar cercet?rile efectuate demonstreaz? o cre?tere a produc?iei de lapte ?i de carne, a calit??ii l?nei ?i ?mbun?t??irea indicilor de reproduc?ie;? amortizarea cheltuielilor cu realizarea camerelor de cre?tere este de scurt? durat?, iar costul furajului hidroponic este de zece ori mai sc?zut dec?t cel al furajului tradi?ional, cultivat ?n c?mp. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download