Alexandra Costache – câștigătoarea Trofeului ediției 2016



DESCOPERA BRAILA De inserat harta judetului judetuluiMotto:"Nu Braila este fiica principatului Tarii Romanesti,ci ea este maica acestui principat (N.Iorga)Va prezentam prin acest mini-ghid , o imagine generala a Judetului Braila, ca o posibila destinatie turistica in preferintele dumneavoastra de vacanta, in care sa imbinati relaxarea in natura cu gastronomia specifica zonei, sau sa descoperiti atractiile unui oras istoric si cultural. DE CE Braila?Pentru ca zona ofera veritabile atractii:-Cadru natural dunarean pitoresc;-Fond peisagistic, de pescuit si vanatoare de exceptie;-Monumente istorice ,muzee si case memoriale;-Cure balneare cu cel mai bune namol sapropelic din Romania;-Manifestari culturale ,etnografice si de folclor;-Agrement pe Dunare si in zonele protejate;-Gastronomie pescareasca si specifica etniilor ce s-au stabilit de-a lungul vremurilor in oras; -Structuri de primire turistica clasice si moderne; Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei , in Campia Romana si se intinde pe o suprafata totala de 4766 km patrati ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari. Orasul resedinta de judet, Braila, ocupa nord-estul judetului, fiind situat intr-o zona complexa de contact intre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior, la 200 km distanta de capitala Romaniei. Situata in partea de rasarit a Campiei Romane, la 45*16'17" latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica la intersectia a trei provincii istorice romanesti – Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea – pe Dunarea inferioara, acolo unde aceasta se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si DunareaVeche, Braila a fost inzestrata de natura cu daruri deosebite.Avand o terasa si un chei natural la care se adauga malul adanc al fluviului din dreptul orasului, Braila a fost destinata sa fie primul port maritim al Dunarii, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea bratului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colt al lumii. Localizarea geografica a Brailei la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura, dintre gura Ialomitei si cea a Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras, se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa a carei inaltime maxima ajunge la 33m , in care malul abrupt de 45* este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta in arhitectura orasului care este construit ca un” amfiteatru urias orientat spre port, catre care sunt 19 vaduri la Braila". Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si campie, favorizata de conditiile naturale, se resimte pregnant in aspectul exterior, structura functionala si textura orasului. Cetatea Brailei este pomenit? ?n leg?tur? cu ?ns??i ?ntemeierea ??rii Rom?ne?ti ?n vremea lui Radu Vod?, apoi, ?n anul 1368, privilegiul de comer? acordat negustorilor bra?oveni de c?tre domnitorul ??rii Rom?ne?ti, Vlaicu Voda, atesta ?Brayla” ca a?ezare important? a ??rii Rom?ne?ti. Numeroase documente vorbesc despre Br?ila ca fiind cel mai important port de la gurile Dun?rii, spre care se ?ndreptau principalele rute comerciale medievale. Pozi?ionat la grani?a provinciei, dar ?i pe fluviul care transporta pe l?ng? vase comerciale ?i flote de r?zboi, ora?ul a trecut de-a lungul timpului prin perioade nefaste care i-au mai ?ncetinit av?ntul economic. Ars de turci la 1462, ?i apoi de c?tre ?tefan cel Mare ?n 1470, cucerit ?n anul 1540 ?i transformat ?n ?raia”, numit? Ibrail, ora?ul a fost st?p?nit de turci timp de aproape trei secole, p?n? la sf?r?itul r?zboiului ruso-turc din 1828-1829, mai pu?in perioada cuprins? ?ntre anii 1595, c?nd a fost eliberat de c?tre domnitorul Mihai Viteazul, ?i p?n? la moartea acestuia. Un document din 30 octombrie al acelui an arat? limpede c? turcii, dup? ce au ocupat ora?ul, au ?nceput s? construiasc? o cetate de zid, de unde rezult? c? nu existase p?n? la acea dat? o asemenea cetate. Zidirea cet??ii ?i constituirea ei ?n jurul raialei duce la luarea ?n st?p?nire de c?tre turci a ora?ului, dar ?i a ?mprejurimilor. Chiar ?i sub st?p?nirea otoman? ora?ul prosper?, iar factorul care a contribuit ?n cel mai ?nalt grad la dezvoltarea Br?ilei, dupa 1829, a fost liberalizarea comer?ului pe Dun?re ?i mare prev?zut? ?n cadrul Tratatului de la Adrianopol. Faptul c? Br?ila a avut conduc?tori pricepu?i care sau identificat cu nevoile ora?ului, face ca perioada 1830-1848 s? ?nsemne un av?nt deosebit ?n dezvoltarea ora?ului ?i a portului. Intensele tranzac?ii comerciale efectuate ?n port, posibilitatea ob?inerii din zon? a unor venituri mari ?i rapide, au atras ?n acea perioad? numero?i comercian?i str?ini: bulgari, francezi, italieni, greci, macedoneni, albanezi, austrieci, evrei, belgieni, Br?ila devenind o entitate multietnic?, ce s-a dezvoltat armonios, ?i ale carei tradi?ii, obiceiuri ?i credin?e au fost integrate ?n via?a culturala ?i spiritual? a ora?ului, reu?ind s? tran?eze ?n favoarea ei rivalitatea cu portul Gala?i, intr?nd chiar ?n competi?ie cu Odessa. Evenimente in premiera nationala la Braila Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci,firme si agentiifluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite. Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radial-concentric de tip amfiteatru. Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).Tot la Braila se afla singura biserica ortodoxa din tara,fara turle, transformata dintr-o geamie turceasca,iar in cadrul bisericii grecesti Buna Vestire,se afla singurul izvor tamaduitor , aflat in interiorul vreunui lacas de cult din Romania.In anul 1863, in timpul lucrarilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietati vindecatoare de ziua Izvorului Tamaduirii. A fost considerata ca semn divin, izvorul inchizandu-se intr-o fantana, iar deasupra construindu-se Sfantul Altar. Izvorul se gaseste la o adancime de 15 metri si este vindecator doar de ziua Izvorului Tamaduirii,sarbatoare tinuta in prima vineri dupa Paste,cand agheasma tasneste si suprafata apei fantanii ajunge la doi metri. Numai in aceasta zi preotii deschid fantana si multi bolnavi vin din toata tara sa primeasca agheasma avand nadejdea si credinta ca se vor vindeca. Toate evenimentele istorice la care ora?ul a luat parte ?i-au pus amprenta asupra vie?ii economice, sociale ?i culturale, iar ceea ce a d?inuit peste veacuri reprezint? actualmente o mo?tenire cultural? intangibil? a locului, Br?ila ?nceputului de secol XXI prezent?ndu-se ca un ora? de anvergur? european? ce isi spune cu mandrie povestile. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. Actualmente, in cadrul retelei urbane, orasul Braila face parte din categoria municipiilor importante , care au un rol insemnat in viata economica, politica, sociala si cultural stiintifica a tarii. Astfel, dupa numarul de locuitori, orasul Braila face parte din categoria oraselor mari, cu o populatie de 232.409 locuitori, detinand in acelasi timp cea mai mare pondere a populatiei urbane din judetul Braila.Resursele antropice ale jude?ului Br?ila sunt concentrate in municipiu, fiind ?nregistrate 115 monumente incluse pe Lista Monumentelor istorice 2004, dintre care 4 monumente de categoria A (monumente istorice de valoare na?ional?):Centrul istoric al municipiului Br?ilaAnsamblul ?Strada Mihai Eminescu”- sec. al XIX-leaAnsamblul ?Pia?a Traian”- ?nceputul sec. al XVIII-leaBiserica ?Sf. Arhanghel Mihail”- sec. al XIX-leaPentru a descoperi” Povestile Brailei”,incursiunea vizitatorului trebuie sa porneasca din inima Brailei - Centrul istoric al orasului,care va va surprinde cu bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila.Centrul Istoric al Br?ilei se ?ntinde pe o suprafa?? de peste 160 de hectare ?i cuprinde adev?rate bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabil?, construite la sf?r?itul secolului al XIX-lea sau ?nceputul secolului al XX-lea si este declarat monument istoric de categoria A. MUZEUL BR?ILEI “Carol I”(fost MARELE HOTEL FRANCEZ) – situat ?n Pia?a Traian nr. 3, a fost ?nfiin?at ?n anul 1881 prin decretul regelui Carol I ?i func?ioneaz? ?ntr-o cl?dire monument arhitectonic construit? ?n 1870, av?nd destina?ii diverse de-a lungul timpului. ?n cadrul muzeului func?ioneaz? sec?iile arheologie, ?tiin?ele naturii, etnografie ?i art? popular?, art? plastic? ?i decorativ?. ?ntre 1955-1958, muzeul a func?ionat ?n fostul han Ceap?ru, apoi a fost reorganizat ?ncep?nd cu anul 1959 ?n actualul sediu. ?n anul 1968 s-au pus bazele structurale ale muzeului, organiz?ndu-se sec?iile de istorie ?i art?, iar ?n anul 1985, ?n cadrul sec?iei de istorie s-a amenajat o sec?iune pentru a ilustra istoria jude?ului ?n context na?ional. Toate colec?iile prezentate ?n muzeu permit vizitatorilor s?-?i creeze o imagine unitar? asupra evolu?iei civiliza?iei 1834515382905?n aceast? zon?, relief?nd schimb?rile petrecute de-a lungul timpului ?n toate domeniile, de la artefacte la via?a spiritual? ?i modern?. Se remarc? ?n cadrul sec?iei de arheologie siturile de la Br?ili?a, Li?coteanca, Gr?di?tea, ?nsur??ei, Sili?tea, pot fi admirate vase ?i reprezent?ri figurative din neolitic, atelierul unui bijutier de la Gr?di?tea, vase romane. ?n cadrul sec?iei de istorie putem admira c?r?i vechi ?i rare, manuscrise, numismatic?, decora?ii ?i fotografii de epoc?. -69851079500CASA MEMORIAL? D. P. PERPESSICIUS – situat? pe Str. Cet??ii nr. 70 din Br?ila, este varianta restaurat? a casei ?n care s-a n?scut scriitorul Dumitru S. Panaitescu (1891-1971), cel ce-?i va ad?uga ulterior pseudonimul Perpessicius. Vechea cas? a fost construit? ?n jurul anului 1880, iar scriitorul a locuit ?n ea cu ?ntreruperi p?n? ?n vara anului 1921, c?nd ?l reg?sim profesor de limb? rom?n? ?i francez?, ?n cadrul ?colii Normale din Br?ila. ?n anul 1977, cu ocazia reconstruirii imobilului, dup? proiectul ?i planul construc?iei ridicate pe acela?i amplasament, cu aproape un secol ?n urm?, de c?tre familia scriitorului, se atribuie casei statutul de muzeu. Urmare dona?iei din partea fiului scriitorului a unui num?r de 791 c?r?i, a unor documente ?i piese de mobilier ce au apar?inut lui Perpessicius, se deschide ?n cadrul Muzeului Br?ilei ?Expozi?ia permanent? cu caracter memorial Dumitru Panaitescu-Perpessicius”. ?n anul 1982 s-au achizi?ionat exponate noi, const?nd ?n colec?ii de ziare ?i reviste, piese de mobilier ?i un num?r ?nsemnat de c?r?i, circa 7.000, din biblioteca personal? a lui Perpessicius. Casa se ?nchide temporar, ?ncep?nd cu anul 1990, pentru o restaurare general?, ce va include ?i corpul de cl?dire anex? din curte unde erau amenajate depozitele ?i sala de rela?ii cu publicul, precum ?i chio?cul. ?n curte se va amplasa bustul 21228051398905scriitorului, executat de sculptorul br?ilean Nic?petre. Lucr?rile de reconstruc?ie fiind terminate, se inaugureaz? ?n anul 1994 noul corp de cl?dire ?i se redeschide muzeul ?ntr-o nou? structur?. Imobilul este inclus pe Lista Na?ional? a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice, la capitolul ?Cl?diri Memoriale”. Muzeul memorial cuprinde un hol, dominat de portretul scriitorului Perpessicius, realizat de Ion Valentin Anestin, ?i trei ?nc?peri. Prima dintre acestea este camera de lucru ce reconstituie universul scriitorului. Cea de-a doua camer? g?zduie?te manuscrise originale, studii despre Mihai Eminescu, o scrisoare din anul 1932 adresat? filosofului Iorgu Iordan. ?n cea de-a treia sal?, organizat? ca o expozi?ie foto-documentar?, remarc?m un portret m?rit al lui Perpessicius, ce poart? un autograf al acestuia, vitrine cu primul volum al edi?iei ?Opere” de Mihai Eminescu, caietele scriitorului, fotografii cu Eminescu, c?r?ile cu autograf d?ruite acestuia de Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Mihail Sebastian, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ilarie Voronca, Tudor Vianu. Cunoscut ca eseist ?i poet rom?n, critic literar, cercet?tor ?i editor al operei eminesciene, folclorist ?i istoric, Perpessicius a fost membru titular al Academiei Rom?ne. A debutat ca prozator ?n anul 1911 cu schi?a ?Omida–Din lumea celor care se t?r?sc”, o replic? la volumul ?Din lumea celor care nu cuv?nt?” al lui Emil G?rleanu, iar ca poet ?n anul 1913 cu poezia ?Reminiscen?a”. Perpessicius mai este cunoscut ?i ca director general al Bibliotecii Academiei ?i al Muzeului Literaturii Rom?ne ?n anul 1957. -69851811020CASA MEMORIAL? PANAIT ISTRATI – din Br?ila, a fost conceput? ?pentru a-l aduce acas?, pentru totdeauna, pe Panait Istrati, cel ce a dus at?t de departe numele ?i renumele Br?ilei”, spunea directorul Muzeului Br?ilei, prof. dr. Ionel C?ndea, cu ocazia ?nceperii lucr?rilor de reabilitare a cl?dirii. Imobilul ce g?zduie?te Casa memorial? este ?nscris ?n Lista Na?ional? a Monumentelor, Ansamblurilor ?i Siturilor Istorice ?i este situat ?n Gr?dina Public? a ora?ului, fiind cunoscut ?n a doua jumatate a secolului al XIX-lea drept ?Casa Gr?dinarului”. Cu prilejul centenarului na?terii scriitorului (1884-1984), ?n aceast? cl?dire a fost amenajat? Casa Memoriala ?Panait Istrati”, inaugurat? la 10 august 1984. Cu toate c? scriitorul nu a locuit niciodat? ?n acest imobil, s-a ales acest loc, ?tiut? fiind preferin?a lui Panait Istrati pentru spa?iul din vecin?tatea casei, de unde contempla Dun?rea ?i ?mprejurimile ?i pentru apropierea acesteia de Casa Thuringer, loc unde scriitorul a locuit al?turi de mama sa ce lucra ca menajer? ?n aceast? cas?. ?n Casa gr?dinarului s-au reconstituit momente din via?a scriitorului, prin valorificarea expozi?ional? a unor manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, c?r?i cu autograf, edi?ii princeps, bunuri ce au fost achizi?ionate de la ultima so?ie a scriitorului, Margareta Istrati. Pot fi reg?site aici pipa, p?l?ria, ochelarii, trusa de scris, geanta ?i pantofii scriitorului, precum ?i alte obiecte personale ce l-au eviden?iat ?n societatea vremii. Muzeul cuprinde o sal? foto-documentar? ?i alte dou? ?nc?peri reprezent?nd camera de lucru ?i sufrageria. Expozi?ia foto aduce ?n aten?ie fotografii realizate de ?nsu?i scriitorul, cuprinz?nd imagini cu mama acestuia, Joita Istrati, cu familia scriitorului, cu ?coala la care a ?nv??at ?n copil?rie, cu panoul publicitar pe care ?l purta ca fotograf ambulant ?i cu imagini ale Br?ilei, a?a cum vor ap?rea ?n operele sale. N?scut la Br?ila, ora? asemuit cu ?un evantai aproape ?n ?ntregime desf??urat”, pe numele s?u adev?rat Gherasim Istrati, copil nelegitim al Joitei Istrati cu grecul Gherasim Valsamis, originar din Kefalonia, scriitorul ??i petrece copil?ria la Baldovine?ti cu bunica Nedelea ?i unchii Dumitru ?i Anghel ce i-au ?inut loc de tat?. ?n multe dintre operele sale evoc? cu dragoste locurile ?n care s-a n?scut ?i a copil?rit, iar opera lui este ad?nc impregnat? de spiritul literaturii noastre populare ?i culte, revendic?ndu-?i ?nrudirea cu sufletul rom?nesc, continu?nd o tradi?ie ?n proza rom?neasc? ?i ilustr?nd o tendin?? specific? ?n ciuda concesiilor pe care le-a f?cut uneori naturalismului. Supranumit un fel de Gorki balcanic din tinere?e, un Tolstoi din povestirile populare, pitorescul vie?ii acestui scriitor-vagabond, zugrav, fotograf ambulant, muncitor cu ziua, a c?nt?rit mult ?n succesul s?u. Farmecul descrierii peisajului natal din B?r?gan ?i b?l?ile Dun?rii este ilustrat ?n cele mai bune povestiri ale sale: ?Chira Chiralina”, ?Codin”, ?Ciulinii B?r?ganului”. La fel de valoroase sunt ?i povestirile ?Mo? Anghel”, ?Casa Thuringer”, ?Nerantula”, ?R?s?rit de soare”, ?Taverna lui Chir Leonida” sau romanul autobiografic ?Povestirile lui Adrian Zografi”.CENTRUL CULTURAL NIC?PETRE – situat pe strada Belvedere nr. 1, func?ioneaz? ?ntr-o cl?dire monument de arhitectur? modern? construit? dup? proiectul arhitectului Laz?r I. Predinger ?n anul 1912. Cl?direa a fost sediul firmei Embericos et Co., proprietarul acesteia fiind armator si comerciant , unul dintre cei mai boga?i oameni din Br?ila. Realizat? cu patru fa?ade principale, ?n stil istoric, compus? din parter, etaj ?i subsol, cl?direa se armonizeaz? ?n jurul unui hol dezvoltat pe dou? etaje, cu camere dispuse perimetral ?i din care se accede la etaj printr-o scar? monumental? din marmur?. ?n interior se g?sesc c?teva elemente de o valoare artistic? inegalabil?: vitraliul policrom intitulat ?Hermes”, feroneria de excep?ie a luminatorului ?i u?ile cu ochiuri de cristal. Cl?direa a func?ionat ca expozi?ie permanent? din anul 1986 p?n? ?n anul 1991. Din anul 2001, ?n cl?dire func?ioneaz? Centrul Cultural Nic?petre ce administreaz? toate lucr?rile artistului donate statului rom?n. Centrul cultural s-a redeschis pentru public ?n data de 12 noiembrie 2010, dup? ample lucr?ri de reabilitare. Nic?Petre, pe numele s?u adev?rat Petre B?l?nic?, s-a n?scut ?n Br?ila ?n anul 1936. A urmat cursurile Institutului de Art? Plastic? ?Nicolae Grigorescu”din Bucure?ti, pe care l-a absolvit ?n anul 1964. A ilustrat c?r?i, a publicat desene, a avut mai multe expozi?ii ?n ?ar?, pe vremea c?nd era profesor, put?nd aminti prima expozi?ie ?Cariatide” ?n cadrul galeriei Simeza, sculpturi monumentale la M?gura Buz?ului, ?A fost aici o dat?” (1971), ?Z?bal? ?i palo?” (1979) sau decora?ia exterioar? de pe sediul Prim?riei T?rgu Jiu. ?n anul 1980, cu ocazia particip?rii la o expozi?ie de sculptur? ?n Grecia, nu a mai revenit ?n ?ar?, ajung?nd prin Italia ?i apoi ?n Canada, unde a cerut azil politic. Via?a lui a fost una tumultoas?, practic?nd meserii ca dulgher, vopsitor, sculpt?nd ?n acela?i timp pentru a-?i c?stiga existen?a. A participat la multe expozi?ii interna?ionale, printre primele fiind cea de pictur? ?i sculptur? din 1982 de la Columbos Center din Toronto, iar ?n 1985 a deschis expozi?ia personal? de sculptur? la Goethe Institute. Drumul succesului ?i recunoa?terea interna?ional? i-au fost deschise, ?ns?, cu ocazia Concursului Interna?ional de Sculptur? Henri Moore de la Hakone (Japonia) din 1991, la care a participat cu lucrarea ?Adam ?i Eva” sculptat? ?n marmur?, care a fost cump?rat? pentru Muzeul Regal din Tokio. Alte lucr?ri monumentale sculptate de Nic?petre sunt instalate ?n parcuri culturale ?i spa?ii publice din lume ?n Grecia, Austria, Germania, Canada. Pentru Centrul Cultural Rom?nesc din Hamilton (Canada), a sculptat busturile lui M. Eminescu ?i al lui Nae Ionescu ?n marmur? ?i al lui Mircea Eliade ?n bronz. ?n anul 2004, artistul a revenit la Br?ila pentru un stagiu de lucru. Artistul a decedat la v?rsta de72 ani, in anul 2008.2148205598805CASA MEMORIAL? PETRE ?TEF?NESCU GOANG? – este situat? ?n Pia?a Poligon Nr. 2. Bunicul dinspre mam? a baritonului a fost pictorul Petre Alexandrescu, cel care a realizat ?ncep?nd cu anul 1864 pictura bisericii ?Sf. Nicolae” de pe pe strada Ana Aslan. Casa a fost construit? la sfar?itul secolului al XIX-lea ?i a apar?inut bunicului maestrului. ?n perioada 1899-1902 casa a intrat ?n posesia p?rin?ilor acestuia, Cecilia ?i Gheorghe ?tef?nescu Goang?. ?n anul 2004, cl?direa este declarat? monument istoric ?i este ?nscris pe Lista Monumentelor Istorice, implement?ndu-se un amplu proiect de reabilitare ?n anul 2011. ?ncep?nd cu anul 2013, muzeul memorial este deschis publicului, g?zduind ?i evenimente de cultur? organizate la nivelul municipiului Br?ila.BIBLIOTECA JUDETEANA ?PANAIT ISTRATI”,situata in Piata Poligon nr. 4 este g?zduita de o cl?dire de patrimoniu, care apare ?n planul urbanistic al ora?ului ?nc? din 1856. Structurat? pe dou? nivele, cl?direa este construit? ?n stil neoclasic, sub forma unei case boiere?ti, fiind ridicat? ?i locuit? de familia Alexandrescu, importan?i negustori din Portul Br?ila.46355513715TEATRUL MARIA FILOTTI – situat pe strada Mihai Eminescu nr.2 , dateaz? din anul 1896, fiind cunoscut ca Teatrul Rally, apoi ca Teatrul Comunal, Teatrul de Stat, iar ca institu?ie de cultur? are o tradi?ie de peste 100 de ani, g?zduind ?n aceast? perioad?, pe scena sa, nume celebre ca Haricleea Darcle ?i Maria Filotti, al c?rui nume l-a luat ?ncep?nd cu anul 1969. Interiorul cl?dirii a fost restaurat a?a cum arat? ast?zi sub ?ndrumarea arti?tilor Virgil Mih?escu ?i Nicolae Mitrofan – ?Mitro”, devenit un pictor celebru ?n Fran?a care l-a adoptat, recunoscut interna?ional, prezent ?n colec?ii private ?i galerii de pe toate continentele. Teatrul dispune de o sal? de spectacole decorat? ?n stil Italian, av?nd 369 locuri, sal? studio, sal? de conferin?e ?i foaere unde pot fi organizate concerte, ?ntruniri, evenimente. TEATRUL DE PAPUSI “CARABUS”,situat pe str.Polona nr.2 este unul dintre obiectivele de interes cultural din Braila, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.Prinzand viata la 1 iunie 1951, Teatrul de Papusi “Carabus” este o universalitate, care se sprijina pe o mare corespondenta cu natura omului insusi. Nimic din ceea ce a putut sa treaca vreodata prin gandirea, sensibilitatea ?i actiunea oamenilor nu i-a r?mas strain. Primul spectacol a avut loc in anul 1951 si s-a intitulat “Clopotele lebedelor” de I. Brausevici. PIATA TRAIAN care s-a numit ini?ial Pia?a "Sfin?ii Mihail ?i Gavril", reprezint? "inima" centrului vechi ?i se ?ntinde pe o suprafa?? de 11 mii de metri p?tra?i. Ea s-a numit c?ndva Pia?a Rally, dup? numele proprietarului Teatrului "Maria Filotti" de ast?zi, apoi Pia?a Dumitru Ionescu, dup? numele unui primar al Br?ilei.Ideea construirii unei piete a orasului,a aparut o data cu eliberarea Brailei de sub dominatia otomana,atunci cand se organiza noul plan de sistematizare al orasului.PIATA TRAIAN CU CEASUL SI GRUPUL STATUAR CU STATUIA LUI TRAIAN a fost amenajata in anul 1833 si se remarca prin Orologiul realizat in stil baroc de Carol Sakar in 1909 , declarat momument istoric care desi are o vechime considerabila,nu a ramas nici un minut in urma,de mai bine de un secol. Ceasul, este o pies? de mobilier urban rar?, ?ntruc?t erau preferate orologiile din turnurile biserice?ti sau construc?ii administrative, ?i mai pu?in ceasuri individuale. Construc?ia are peste 11 m ?n?l?ime, fiind executat? ?n stilul Artei anului 1900, orologiul av?nd patru cadrane sus?inute de o carcas? metalic?, imit?nd un orologiu de interior. Orologiul din Braila s-a construit cu fonduri lasate in anul 1898 de catre P.Naum Petru,prin testament, statului,in care era cuprinsa suma de 8000 lei in aur,bani necesari pentru ridicarea ceasului,devenit pana in vremurile noastre un adevarat simbol local.In timpul primului Razboi Mondial,trupele sovietice au dorit sa darame orologiul,dar au renuntat,multumindu-se doar,sa atarne in varful lui,insemnele comuniste,secera si ciocanul.Grupul statuar cu statuia lui Traian a fost ridicat in anul 1906 de Tache Dima Pavelescu , cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani. BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL ?I GAVRIIL – situat? ?n Pia?a Traian din Br?ila, dateaz? din 1831, c?nd a fost transformat? ?n biseric? ortodox? dup? ce func?ionase ca geamie turceasc? ?n timpul st?p?nirii otomane din secolele XVII – XVIII. Este cea mai veche dintre l?ca?urile de cult existente ?n ora? ?i singura m?rturie istoric? a ?mprejur?rilor ?n care, ?n urma tratatului de la Adrianopol din 1829, ora?ul Br?ila, pe atunci raia turceasc?, a reintrat 351155446405?n componen?a principatului ??rii Rom?ne?ti. Func?ion?nd mai ?nt?i ca geamie, aceasta a fost transformat? ?n biseric? ortodox? ?n dou? etape, ?n anii 1808-1810 ?i apoi definitiv, dup? eliberarea Br?ilei de sub domina?ia otoman? ?n anul 1831, la ini?iativa Arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov, ?eful armatei ruse?ti, tocmai pentru a aminti eliberarea Br?ilei de sub ocupa?ia turceasc?. Vechii geamii musulmane, construite initial din c?r?mida nears?, i s-a ad?ugat absida altarului din c?r?mid? ars?, ferestrele din partea de r?s?rit au fost astupate ?i s-au ?nlocuit ferestrele ?nguste suprapuse de pe fa?adele nordice ?i sudice cu ferestre largi, de form? rotunjit? la partea de sus, a?a cum le vedem ?i ast?zi. Minaretul de sud al moscheii a fost ?nlocuit cu o clopotni?? de lemn ?n anii 1828-1829, chiar ?n timpul r?zboiului ruso-turc. Din tunurile turce?ti capturate de ru?i ?n timpul b?t?liei de la Silistra, s-au turnat ?n Rusia, la dorin?a ?arului Nicolae I, cele trei clopote pentru biseric?, cu inscrip?ia: ?Acest clopot f?cutu-i-s-au din tunuri turce?ti ce s-au luat de la cetatea Silistrei ?n leatul 1829, luna decembrie, de c?tre tutorele Rusiene?ti ostiri ?i s-au h?r?zit spre pomenire de Prea Puternicul a toate Rusii ?mp?ratul Nicolae I la biserica cea nou? din Valahia unde se pr?snuie?te hramul Sf?ntului Arhanghel Mihail, 1832” (Maistor Grigore Federisev, Petersburg). Clopotele s-au spart c?nd a ars clopotni?a ?n noaptea de 1iulie 1885. Returnate de epitropie, acestea au fost sparte ?i folosite de nem?i, ocupan?ii Br?ilei ?n timpul primului R?zboi mondial, pentru fabricarea de armament. Clopotele actuale sunt cele d?ruite de ctitorii restauratori ai bisericii, Nedelcu ?i Ana Chercea, ?n perioada anilor 1922-1923. Potrivit expertului ?n studiul monumentelor musulmane H. St?nescu, monumente cu specific similar bisericii din Br?ila nu se mai afl? pe teritoriul Rom?niei, iar ?n Europa mai exist? doar dou?, ?n fosta Yugoslavie ?i ?n Bulgaria. O alt? apreciere notabil? la adresa bisericii este ?i cea a prof. Simionescu, f?cut? ?n lucrarea sa ?Ora?e din Rom?nia” ?n care, amintind despre Br?ila, spune: ?Cum urci ?n port, pe la debarcader, dai ?ntr-o rotund? frumoas?, relativ bine ?ntre?inut?, spa?ioas?. Dac? n-ar fi vechea geamie, pref?cut? ?n bisericu??, care s?-?i arate c? pe aici a fost o raia turceasc?, te-ai crede dup? flori, ca ?i dup? cl?dirile ?mprejmuitoare, ?n vreun ora? din apus”. BISERICA SF.IERARH NICOLAE se afl? ?n centrul istoric al ora?ului,pe strada Ana Aslan nr. 10. Este primul monument religios de mari dimensiuni, construit la Br?ila, ?ntre anii 1861 ?i 1864. Pictura bisericii a fost executat? ?n anul 1865, de catre Petre Alexandrescu, bunicul baritonului Petre Stefanescu Goanga. ?n anul 1894, biserica, numit? ?i biserica boiereasc?, a primit rangul de catedral? a ora?ului BISERICA ARMENEASCA este amplasat? pe strada Gala?i nr. 10. A fost construit? la ini?iativa comunit??ii armene, ?ntre anii 1868 ?i 1871, pe un teren donat de Maria ?i Hagi Ovanez Bosnechian. Planul bisericii este de tip central, cu cupol?, prelu?nd modelul tradi?ional al arhitecturii religioase armene.420751012065BISERICA GREAC? ?BUNA VESTIRE” – situat? pe Calea C?l?ra?ilor, a fost ridicat? cu sprijinul comunit??ii elene din Br?ila ?n perioada 1862-1872, cu aprobarea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. ?n februarie 1863, 311 cet??eni din Br?ila s-au ?nt?lnit ?n a?ez?m?ntul lui Ion Ralis, pun?nd bazele Comunit??ii Elene ?i hot?r?nd ?n?l?area unei biserici ?n care s? se oficieze ?n limba greac?. Aceasta ar fi mul?umit at?t membrii coloniei grece?ti din localitate c?t ?i echipajele celor aproximativ 800 de cor?bii ce soseau ?n fiecare an ?n portul Br?ilei. Ca urmare, domnitorul Cuza d? imediat aprobare pentru ?n?l?area l?ca?ului ?i piatra de temelie este pus? ?n ziua de 8 septembrie 1863. Cl?direa a fost proiectat? ?ntr-o ?mbinare armonioas? de stiluri (bizantin, neogrecesc, gotic ?i de influen?? renascentist?), de arhitectul Avram Ioannidis din Prusa, ?i are dimensiuni impresionante: 43,40 m lungime ?i 21,50 m l??ime. Pictura a fost realizat? ?n trei etape, prima fiind terminat? ?n anul 1880, reprezent?ndu-i pe Sfin?ii Arhangheli ?i cei patru Evangheli?ti ?i purt?nd semnatura lui Gheorghe Tattarescu. ?ntre anii 1900-1902, pictorul grec Liochis a pictat Sf?ntul Altar ?i arcadele mari dinspre r?s?rit, nord ?i sud. ?ntre 1945-1946 s-a finalizat partea a treia, naosul, de c?tre pictorul Belizarie. Un am?nunt important de men?ionat este faptul c?, ?n perioada efectu?rii s?p?turii pentru funda?ie, ?n partea st?ng? a Altarului, cu intrare dinspre curte, sa descoperit un izvor a c?rui ap? este considerat? f?c?toare de minuni. De aceea, S?rb?toarea Izvorului T?m?duirilor este una dintre cele mai dragi sufletului drept credincio?ilor ce vin aici, c?ut?nd m?ng?ierea sufleteasc? ?i trupeasc?. BISERICA SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SI SFANTA PARASCHEVA, situata pe Str.Petru Maior nr.24 a fost ctitorita de catre Petcuta Boiangiu, sotia negustorului Petre Boiangiu, cel care ?mpreun? cu Hristu Ciac?ru au construit, ?ntre anii 1835 ?i 1836, prima biseric? ortodox? dup? revenirea ora?ului ?n grani?ele ??rii Rom?ne?ti. Construc?ia noii biserici, ridicat? pe locul celei vechi, demolate ?n anul 1869, s-a f?cut dup? planul arhitectului ?ef al ora?ului, P. A. Tabay, ?ntre anii 1872 ?i 1894. BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI, situata pe Calea Galati nr.19,cunoscuta drept Biserica catolica a fost ridicata pentru cei trei sute de straini de confesiune romano-catolic?, stabili?i la Br?ila dup? anul 1828. In anul 1839, abatele franciscan, Bernard Fontanelia, a construit o cl?dire compus? dintr-o sal?, ?n care a amenajat capela, ?i alte trei ?nc?peri pentru casa parohial?. Locul a fost donat de maghistratul ora?ului pe strada Gala?i, iar banii au fost aduna?i prin colect? public?. BISERICA BULGARA INALTAREA DOMNULUI, este situata in centrul vechi al ora?ului, pe Bulevardul Cuza, nr.136. A fost construit? la ini?iativa comunit??ii bulgare, una dintre cele mai numeroase ?i mai bogate din ora?, ?ntre anii 1868 ?i 1882, pe un teren donat de Hagi Varvara Veleva. BISERICA ORTODOXA RUSA DE RIT VECHI, situata pe str. Zidari nr.5 functioneaza la Braila de peste sapte decenii, cu statut de Mitropolie si Centru Mondial ortodox de rit vechi, care adaposteste moastele primului Mitropolit al rusilor staroveri,Ambrozie.Aici sunt hirotoniti preoti pentru bisericile de rit vechi din toata lumea. TEMPLUL CORAL sau ?Sinagoga”se afla pe str.Petru Maior nr.13.Popula?ia israelit? din ora? este atestat? din vremea ocupa?iei otomane. Ea s-a grupat compact spre marginea ora?ului, de o parte ?i de alta a Ulitei t?rgului cu pr?v?lii, o entitate distinct? a ora?ului medieval. Prima sinagog?, Frankische Schul, s-a construit pe uli?a Ovreiasc? (ast?zi strada Petru Maior), ?ntre anii 1820 ?i 1825. Cas? a adun?rii ob?te?ti ?i spa?iu de ?nv???tur?, aceasta pare s? fi fost o cl?dire modest? din moment ce pentru Templul Nou, construit ?n anul 1863, au fost necesare trei loturi de teren: al sinagogii, al scaunului de carne ?i al casei rabinului Iankel Margulies.527052256155309435565405GR?DINA PUBLIC? CU CEASUL FLORAL – se afl? ?n zona dinspre Vadul Schelei ?i de-a lungul vremurilor a fost numit? ?n mai multe feluri: Gr?dina Pa?ei, Gr?dina Belvedere ?i mai apoi Gr?dina Mare. Actualul loc de recreere, cu o suprafa?? de 6 ha, a devenit un spa?iu caracteristic pentru ora?ul european, ?n anul 1830 figur?nd pe planul Riniev ca Gr?dina ?mp?r?teasc?. Amenajarea ?i ?ntre?inerea acestui spa?iu urban a fost o prioritate a edililor, anul 1833 fiind cunoscut ca anul de ?ncepere a amenaj?rii parcului, ce a g?zduit ?ncep?nd cu anul 1863 cele mai importante evenimente culturale ale Br?ilei, acompaniate de fanfara militar? ce oferea spectacole la fiecare sf?r?it de s?pt?m?n?. Au fost construite bufetul, locuin?a gr?dinarului ?i sera, toate fiind pentru prima dat? figurate ?n planul din 1867. Abia ?n ultimul deceniu al secolului au fost definitivate lucr?rile de modernizare, prin instalarea f?nt?nii arteziene ?n mijlocul gr?dinii, ?n anul 1892; amenajarea unei grote, completate ?n anul 1894 cu dou? statui, cioban ?i ciob?ni??, cumparate de la A. Carrera cu ocazia serb?rilor ocazionate de organizarea expozi?iei cooperatorilor; ?nfiin?area chio?cului pentru muzic?, ornat ?n stilul Art Nouveau, dotat cu b?nci ?i pupitre, ?n anul 1898; ?mprejmuirea parcului cu un grilaj metalic pe soclu de c?r?mid? ?n anul 1893. ?n ultimul deceniu al secolului a fost reamenajat bufetul din gr?din? ?i a fost reconstruit? casa gr?dinarului ce face parte din categoria cl?dirilor construite ?n jurul anului 1900, caracterizate prin inten?ia de a dep??i moda 247651246505eclectismului, f?r? a renun?a la valorile consecrate de clasicism, dar ?mbog??indu-le pe acestea cu elemente locale. Din 1984, aceast? cl?dire a devenit Casa Memorial? Panait Istrati, dat fiind c? parcul reprezenta locul lui de relaxare ?i inspira?ie. Tot ?n acest parc se poate admira ?i Castelul de Ap? ce depozit? rezerva ora?ului, ridicat ?ntre 1912-1913, ca o construc?ie modern? format? din centuri ?i contrafor?i, ce ?mbrac? la exterior rezervorul cilindric de 2.000 m3. 2361565436245ESPLANADA DUN?RII ?I F?NT?NA CINETIC? AMPLASAT? ?N CENTRUL CIVIC AL ORA?ULUI – F?nt?na este opera sculptorului Constantin Lucaci, specializat ?n lucr?ri ?n metal inoxidabil, supranumit ?al doilea Br?ncu?i”. Lucrarea este monumental?, ?mbin?nd tradi?ia antic? cu cea renascentist? ?i iluminist? a jocurilor de ap?. Reg?sim ?n aceast? grandioas? oper? elemente de art? cinetic?, optic?, abordate neoconstructivist. PARCUL MONUMENT In anii 1833 -1834, din ordinul generalului Pavel Kiseleff, la un km de centrul orasului Braila, se ridica un monument menit sa aminteasca urmasilor ca pe acel loc, in timpul campaniei ruso-turce, o ghiulea dusmana a cazut chiar langa tarul Nicolae I, pe cand acesta inspecta fortificatiile.Monumentul ridicat din initiativa administratiei ruse, in anii redesteptarii orasului la o noua viata romaneasca, a ramas profund intiparit in constiinla brailenilor, ca un simbol al eliberarii fostei raiale dupa trei secole de stapanire otomana. In mai 1845 primaria dispunea sadirea pomilor si pavarea cu pietris a aleilor parcului , deci iata ca, parcul va deveni un obiectiv turistic care atragea vizitatorii atat prin bogatia sa vegetala dar mai ales prin valorosul monument. Desi s-au scurs aproape opt decenii de cand monumentul a fost ras din temelii, si azi tinerii isi pierd pasii pe aleile umbroase ale parcului "Monument", bunicii isi plimba nepotii la "Monument" iar amatorii de intreceri sportive isi consuma energia pe stadionul din "Monument". Si totusi, prea putin stiu de ce parcul acesta, aflat azi in perimetrul orasului, poarta acest nume. STATIUNEA LACU SARATSituat? ?n partea de est a Rom?niei, ?n B?r?ganul de Nord, sta?iunea se g?se?te la o distan?? de numai 5,5 km de municipiul Br?ila. ?nconjurat? de un parc de 40 ha (30 ha p?dure ?i 10 ha zon? verde), care confer? un cadru deosebit de pitoresc at?t prin monumentalitate, c?t ?i prin vechime, sta?iunea Lacul S?rat este o adev?rat? oaz? de verdea?? cu efecte benefice asupra sanatatii,datorate calitatilor deosebite ale apei mineralizate din lac clorurosodice, sulfatate, magnezian? concentrat? si a n?molului sapropelic din lac,de cea mai buna calitate din tara.Indica?ii terapeutice: Afec?iuni reumatismale articulare degenerative (artroze ale membrelor, tulbur?ri de sciatic? ale coloanei vertebrale ?i ale membrelor inferioare, preartroze la hiperponderali ?i obezi); afec?iuni reumatismale articulare inflamatorii (poliartrit? reumatoid?, spondilit?); afec?iuni reumatismale abarticulare; afec?iuni post traumatice; afec?iuni neurologice periferice (pareze u?oare ?i paralizii periferice ale membrelor, sciatic?, nevrite, poliradiculonevrite, sechele dup? poliomielit?, atrofiile musculare ?i mielit? cronic?); afec?iuni ginecologice (insuficien?? ovarian?, metrite, vaginite, cervicite cronice).Acces:Rutier: DN 2B Buz?u - Br?ila, DN 21 Slobozia - Br?ila, DN 22 Br?ila - R?mnicu S?rat; Feroviar: Gara Lacul S?rat sau Gara Br?ila (pe ruta Bucure?ti - F?urei - Br?ila) ?i din Br?ila cu tramvaiul (5,5 km) p?n? ?n sta?iune. MANASTIREA LACU SARAT este situata in statiunea Lacu Sarat,pe DN21 Braila-Slobozia,la 5 km de orasul resedinta de judet Braila. Manastirea este cea mai noua din judetul Braila,piatra de temelie fiind pusa la 27 iulie 1996 de catre Inalt Preasfintitul Casian al Dunarii de Jos. BISERICA VOIVODALA ?Na?terea Sf?ntului Ioan Botezatorul” a M?n?stirii M?xineni este situata pe DN 23-DC 56. Ctitoria lui Matei Basarab ?i a sotiei sale Elena , construit? ?ntre anii 1636-1637 (s-a sfin?it la 25 iunie 1851), este o capodoper? a arhitecturii rom?ne?ti medievale t?rzii (un exemplu similar fiind biserica M?n?stirii Gura Motrului, ctitoria marelui vornic Preda Br?ncoveanu, 1653) Este cel mai important monument istoric din jude?ul Br?ila. Judetul Braila, poate reprezenta o destinatie preferata si datorita cadrului natural si resurselor naturale cu care a fost inzestrat cu generozitate oferindu-va variante de petrecere a timpului liber in cadrul unor partide de vanatoare si pescuit in ariile protejate:Parcul Natural Balta Mic? a Br?ilei;Rezerva?ia Naturala lacul Jirl?u;Rezerva?ia Naturala P?durea Camni?a;Rezerva?ia forestiera P?durea Vii?oara;Monumentul Natural Popina Blasova;Aria Natural? Lacul T?taru.TURURITurul muzeelor si caselor memoriale din Braila-durata o zi si jumatate, cazare, demipensiune, spectacol de dansuri grecesti oferit de Comunitatea Elena BrailaTurul bisericilor din centrul vechi al orasului Braila-durata 4 ore cu masa pescareasca de pranz la restaurant cu specificTurul lacasurilor de cult din judetul Braila,incluzand Manastirea Maxineni si Manastirea Lacu Sarat-durata o zi si jumatate cu cazare si demipensiune;Tur ocazional-Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii, anual pe 24 Septembrie, durata o zi si jumatate cu cazare si demipensiune;Tur “Pe urmele lui Terente”-Croaziera pe Dunare,incursiune in Parcul Natural Balta Mica a Brailei-durata 5 ore cu masa pescareasca la bord;Croaziera pe Dunare-Panorama orasului Braila-Dunarea veche-Bratul Cravia-durata 3 oreHOTELURIGrand Hotel Orient 4*-Str.Rubinelor Nr.1,tel.(+)40239620063Hotel Belvedere 3* -P-ta Independentei Nr.1,tel.(+)4 0239619928Hotel Traian 3* -Pta Traian Nr.1, tel.(+)40239614685, Hotel Triumph 3 * -Calea Calarasilor Nr.214, tel.(+)40239612300, Hotel Orient 3* Hotel LMS 3* -Calea Galati Nr.9, tel.(+)40239611900, Hotel GBC3* -Str.Transilvaniei Nr.1,, tel.(+)40371344944, +()40744645322Hotel Edy’s Royal 3* -Bdul Independentei Nr.97 tel.(+)40239611046, (+)40722294212Hostel Bella Italia 3* -Str.Plevna Nr.176, tel.(+)40239610558Hotel ponton Camelia 3*-Faleza Dunarii, tel (+)40239613933RESTAURANTEReset Ballroom 5 -Str.Parcului Nr.5,tel.Edy’s House Vila 4*-Str.Mihai Eminescu Nr.9-13,telReset Irish Pub 4*-i-Calea CalarasilorNr.51,Bloc 104,parter-telScuar By Reset Pizza &Grill 4* -150 locuri-Calea Calarasilor C/C Bdul.Independentei,tel.Swing 4*- -Zona Portuara Faleza Dunarii Dana 2,tel 0744531595Boulevard 4*- -Str. Gradinii Publice Nr.20 A,Corp C1,tel.Orient 3*- -Bdul. Dorobantilor Nr.455,telTraian 3*- - P-ta Traian Nr.1,tel. 0239614686Triumph 3*- - Calea Calarasilor Nr.214 , tel.0239687500Camelia 3*-,Faleza Dunarii,tel.Cremonese 3*- -Str.Ana Aslan Nr.19, tel.0239610745Edy’s Royal 3*- -Bdul.Independentei Nr.97, tel.Heaven’s 3*- -Str.Scolilor Nr.2 , tel.0745362506PortoFranco Residence 3*- -Str.Pomilor Nr.1,telCulturaVa invitam sa cunoasteti si Braila culturala,fie ca vizitati orasul ca turist,sau va deplasati special pentru a lua parte la un eveniment al cetatii.Br?ila este recunoscut? la nivel na?ional ca o capital? a festivalurilor, aici av?nd loc evenimente repetabile:Festivalul International de muzica u?oar? ?George Grigoriu”-luna mai (Scopul concursului Festivalul concurs are drept scop promovarea muzicii u?oare autentice, afirmarea??i lansarea tinerelor voci, stimularea valorilor interpretative ?n vederea plas?rii lor ?n elita muzicii u?oare rom?ne?ti??i interna?ionale. Festivalul se desf??oar??sub semnul numelui celui ?nscris ?n Cartea de Aur a muzicii u?oare rom?ne?ti, George Grigoriu. Festivalul se desf??oar?? pe dou??sec?iuni: concurs? ?i recitaluri sus?inute de arti?ti prestigio?i ai genului. Concursul este deschis tinerilor cu v?rsta cuprins???ntre 16 – 30 ani, ?mplini?i p?n??la data preselec?iei? ?i se desf??oar?? cu acompaniament orchestral (live).)Video:::: Alexandra Costache – c??tig?toarea Trofeului edi?iei 2016 ?George Grigoriu” – intrarea concuren?ilor informa?ii despre Festivalul ?Interna?ional de Muzic? U?oar? George Grigoriu pute?i accesa pagina festivalului:? pagina noastr? de Facebook: ? na?ional de folk ”Chira Chiralina"-luna noiembrie; Scopul concursuluiFestivalul concurs este un eveniment anual, competitiv, organizat de Consiliul Jude?ean Br?ila ?i Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Br?ila ?i are drept scop descoperirea ?i promovarea a noi talente interpretative ?i? de crea?ie ale muzicii folk, de continuarea unei importante tradi?ii a genului la Br?ila. Pe toate durata festivalului vor avea loc recitaluri de muzic? folk, prin care tinerii concuren?i vor putea veni ?n contact cu nume consacrate ale genului.Ziua I-a la Festivalul Na?ional de Folk ?Chira Chiralina” a II-a a Festivalului Na?ional de Folk ?Chira Chiralina” ?i Concursul interna?ional de canto ?Haricleea Darclee”luna iuliePRESEDINTELE JURIULUIMARIANA NICOLESCOLa 135 de ani de la nasterea Haricleei Darclée, in 1995, orasul sau natal, Braila, i-a adus celebrei artiste un omagiu fara precedent, organizand Primul Concurs National de Canto ce-i poarta numele.Triumful acelei manifestari i-a determinat pe organizatori sa deschida si tinerilor din alte tari portile competitiei. Astfel, in 1997, in splendidul teatru in care viitoarea mare artista debuta in 1881, la numai 21 de ani,? avea loc Primul Concurs International de Canto?Hariclea Darclée, reunind 167 de concurenti din 25 de tari.Braila a avut dintotdeauna un mediu cultural si artistic remarcabil, publicul sau, care-i aplaudase pe Sarah Bernhardt si De Max, nutrea o mare pasiune pentru muzica, si mai cu seama pentru vocea umana, dovedind de-a lungul deceniilor, cu ovatiile sale generoase, ca stia sa-i aprecieze pe artistii lirici, dintre care multi erau printre cei mai de seama interpreti din toate timpurile, romani: Matei Millo, Elena Teodorini, George Niculescu-Basu, Petre Stefanescu-Goanga, sau straini: Adelina Patti, Titta Ruffo, Tito Schipa, Feodor Saliapin.Concursul bienal de Canto?Hariclea Darclée, prin anvergura lui exceptionala, inseamna pentru Braila o adevarata renastere a unei vechi traditii.Din 1995 incoace, nu mai putin de 10.000 de persoane se aduna spontan in jurul teatrului cu prilejul Concertelor Extraordinare ale Marianei Nicolesco, la care i-a asociat ulterior pe laureatii Concursului?Darclée, prezentand publicului, odata cu?Idomeneo?si?Don Giovanni, in 1999, prima generatie mozartiana din Romania, nascuta la Braila.Sau celebrand, in 2001,?Centenarul Verdi?cu?La Traviata, un?Concert de Arii?si - pe Esplanada Dunarii - un Concert de?Coruri verdiene, reprezentand toate creatiile operistice ale marelui compozitor.La editia 2003 s-a bucurat de un considerabil succes spectacolul cu?La Boheme?de Puccini, prezentat de laureatii competitiei la 100 de ani de la prima reprezentatie in Romania a acestei opere, cu Hariclea Darclée in rolul Mimi. La fel,?Concertul de Arii?din toate operele compuse pentru legendara soprana si cantate de aceasta in premiera mondiala.Celebrarea a zece ani de existenta a Concursului International de Canto?Hariclea Darclée?a coincis in 2005 cu triumful reprezentatiei cu opera?Il Barbiere di Siviglia?de Rossini. Si a marcat participarea la aceasta competitie, de la crearea sa, a peste 1500 de tineri concurenti din 45 de tari si 5 continente.O prodigioasa performanta ?n belcanto a constituit-o prezentarea la Festivalul si Concursul International de Canto?Hariclea Darclée?din 2007, de catre laureatii Competitiei pregatiti de Mariana Nicolesco, a celebrului ciclu donizettian dedicat Reginelor din dinastia Tudor:?Anna Bolena, Maria Stuarda?si Regina Elisabeth I din?Roberto Devereux.In cadrul?Anului International Puccini?2008, laureatii Concursului?Darclée?au prezentat cu mult succes, renumitul?Triptic: Il Tabarro, Suor Angelica, Gianni Schicchi.In 2009 la Opera Nationala Bucuresti au loc premierele absolute pentru Romania cu?Parisina d'Este?si cu?Gemma di Vergy?de Gaetano Donizetti, reprezentatii coordonate de Mariana Nicolesco si primite in triumf, ca si in Salonul de Muzica al Castelului Peles din Sinaia si in cadrul Festivalului?Darclée. Toti tinerii artisti s-au dovedit remarcabili, incepand cu interpretii rolurilor principale, laureati ai Concursului International de Canto?Hariclea Darclée.La comemorarea a 250 si a 200 de ani de la trecerea ?n eternitate a lui Haendel si, respectiv, Haydn, publicul a urmarit cu mare interes conferinta despre vocalitatea ?n baroc si clasic, urmata de un recital al participantilor la?Master Class.Editia jubiliara 2010, marc?nd ?mplinirea a 15 ani de la crearea Festivalului si Concursului International de Canto?Hariclea Darclée, a ?nsemnat o adevarata apoteoza, cu 187 de concurenti ?nscrisi din 27 de tari, Juriul International fiind prezidat de marele bariton Nicolae Herlea.?In fruntea?Orchestrei Festivalului Darclée?s-a aflat, si de aceasta data, cu acelasi brio ca la editiile anterioare, maestrul Marco Balderi.?Tinerii artisti au fost aclamati ?n reprezentatia cu opera?Don Pasquale, ca si la marele Concert de pe Esplanada Dunarii constituind o stralucitoare?Celebrare Darclée, cu arii, coruri si momente orchestrale din opere ?n care a aparut marea artista, ca si la?Gala Laureatilor, ?n cadrul careia a avut loc ceremonia decernarii premiilor. Odata cu?Diploma?si?Medalia Darclée, laureatii au primit cu acea ocazie si?Moneda Darclée, anume creata de Banca Nationala a Rom?niei.?Publicul a aplaudat cu entuziasm Concertul?Omagiu lui Chopin, Schumann, Darclée?la 200 de ani de la nasterea celor doi mari compozitori si a 150 de ani de la nasterea viitoarei legendare soprane.?In cadrul manifestarilor din 2010 a fost prezentata, ?n premiera, brosura?Darclée Vissi d'arte, premerg?nd volumul cu acelasi titlu, ?n curs de aparitie, de autorul olandez René Seghers, si a avut loc conferinta?Hariclea Darclée pe scenele lumii?sustinuta de medicul foniatru Stephan Poen, doctor ?n muzicologie, ilustrata de proiectia video a zece arii din opere c?ntate de Hariclea Darclée, ?n interpretarea sopranei Mariana Nicolesco.Continuand importanta traditie de aprofundare a trairilor exprimate de vocea umana prin arta cantului, Dr. Stephan Poen a conferentiat in 2011 pe tema interpretarilor sopranei Mariana Nicolesco la Teatrul alla Scala din Milano si la RAI Roma a creatiilor lui Franz Liszt, la aniverasarea a 200 de ani de la nastere, si ale lui Gustav Mahler la 100 de ani de la trecerea sa in eternitate, Conferinta urmata de un?Recital?al tinerilor artisti.Ceremonia decernarii premiilor?si?Gala Laureatilor?2012 a depasit in splendoare orisice asteptare. Laureatii in scena intonau faimosul?Brindisi?din?La Traviata?de Verdi, cand renumitul regizor italian de opera Flavio Trevisan i-a oferit sopranei Mariana Nicolesco un dar de o inestimabila valoare istorica si afectiva: diadema purtata de Hariclea Darclée la premiera mondiala a operei?Tosca?de Puccini la Teatrul Costanzi de la Roma in ianuarie 1900, si apoi de Maria Callas pe scena Teatrului Carlo Felice din Genova in martie 1954. Callas i-a daruit-o ulterior tanarului ei prieten, viitorul Maestru Flavio Trevisan, care afirma la Braila in aplauzele si lacrimile publicului: ?Nimic mai legitim ca aceasta coroana, ce a apartinut candva Reginei Hariclea Darclée, apoi Reginei Maria Callas, sa-i revina azi Reginei Mariana Nicolesco?.Astfel s-au incheiat zilele de glorie ale Festivalului si Concursului International de Canto?Hariclea Darclée, in care publicul a urmarit conferinta sustinuta de Dr. Stephan Poen?Nicolae Herlea la 85 de ani, magnifica interpretare a operei verdiene?Il Trovatore?si?Concertul Extraordinar Verdi - Wagner?pe Esplanada Dunarii, cu participarea Corului Filarmonicii George Enescu si a Orchestrei Festivalului Darclée, sub bagheta Maestrului Marco Balderi, manifestare la care au asistat mii si mii de spectatori.Si asta, anticipand celebrarea, in cadrul?Cursurilor de Maiestrie Artistica?2013, in?Anul International Verdi - Wagner, a Bicentenarului nasterii celor doua genii ale muzicii.Cursurile de Maiestrie Artistica 2014 au avut loc in pregatirea editiei jubiliare a Festivalului si Concursului International de Canto?Hariclea Darclée?de la crearea carora se vor implini doua decenii ?n 2015, - manifestari pentru care Mariana Nicolesco a obtinut Inaltul Patronaj UNESCO. Editia 2014 a coincis cu implinirea a 75 de ani de la trecerea in eternitate a legendarei soprane Hariclea Darclée. Cursurile de Maiestrie Artistica au fost totodata prilejul omagierii creatiei lui Christoph Willibald Gluck si Niccolò Jommelli la 300 de ani de la nastere si a lui Giacomo Meyerbeer, la 150 de ani de la trecerea sa in nefiinta.Principiile fundamentale, riguros respectate de la prima editie, din 1995, si pana la Editia Jubiliara din 2015, situeaza aceste manifestari pe un loc fara egal in lume, dupa cum scria recent si prestigiosul cotidian italian?Corriere della Sera?in articolul prilejuit de evenimentele inchinate Haricleei Darclée - prima Tosca, intitulat?Constantin Brancusi, George Enescu, Mariana Nicolesco: Cultul unei tari pentru Gloriile sale, si dupa cum reiese din nenumarate marturii exprimate de-a lungul timpului si confirmate de statutul exceptional care le-a fost acordat pentru contributia la patrimoniul mondial al culturii, prin asezarea lor sub Inaltul Patronaj UNESCO.?Seara de seara, triumf dupa triumf au marcat Editia Jubiliara 2015:?Deschiderea Festiva?si?Concertul Inaugural, Conferinta sustinuta de Dr. Stephan Poen:?20 de ani de glorie a Artei Cantului, Concertul?Reintalnire cu talente revelate de Concursul Darclée, reprezentatia cu opera?L’Elisir d’amore?de Gaetano Donizetti, Concertul Extraordinar de pe Esplanada Dunarii:?Doua decenii in lumea capodoperelor,?Ceremonia decernarii premiilor?si?Concertul de Gala al Laureatilor.Manifestarile au fost permanent ?n atentia presei nationale si internationale, a radioului si televiziunilor, inclusiv?EuroNews?si?Mezzo, precum si a publicatiilor muzicale de prestigiul revistelor?Orpheus?la Berlin sau?Amadeus?la Milano.In anul dintre o editie si alta a Concursului, publicul urmareste cu un mare interes Cursurile de Maiestrie Artistica,?Master Classes, oferite de Mariana Nicolesco, asistand cu emotie la transmiterea din generatie in generatie a marelui ritual sacru al cantului.Sub semnul atat de glorios, de inspirator si de uman al nemuritoarei Darclée, pentru care Puccini a compus?Tosca, Mascagni?Iris?si Catalani?La Wally, tinerii artisti lirici din intreaga lume sunt asteptati la Braila, invitati la marea sarbatoare a? muzicii si a cantului, din care fiecare va iesi, intr-un anume fel, invingator.videoo interna?ional de jazz ?Johnny R?ducanu”-luna septembrieScopul festivaluluiFestivalul este organizat ?n scopul omagierii ilustrului br?ilean, Johnny R?ducanu, a perpetu?rii operei sale, a personalit??ii sale artistice distincte. Marea sa dragoste pentru ora?ul natal, Br?ila, ?ntrecut? doar de dragostea pentru muzica, aten?ia acordat? constant tinerilor creatori sau interpre?i de jazz vor fi celebrate anual ?i in acest mod.Festivalul concurs este un eveniment anual, competitiv, organizat de Consiliul Jude?ean Br?ila, Centrul de Crea?ie ?i are drept scop descoperirea ?i promovarea noilor talente interpretative. Pe toat? durata festivalului vor avea loc recitaluri de jazz, prin care tinerii concuren?i, publicul vor putea veni ?n contact cu nume consacrate ale genului, ?nt?lniri cu produc?tori muzicali ?i un t?rg de muzic? ?i carte, unde vor avea loc lans?ri de albume discografice.Festivalul se desf??oar? pe doua sec?iuni: concurs ?i recitaluri sus?inute de arti?ti prestigio?i ai genului. interna?ional de folclor ?C?ntecul de dragoste de-a lungul Dun?rii”-luna iulieVarietatea tematic? a folclorului impune, cu prec?dere, acel gen artistic ce se adreseaz? sufletului prin st?rile emo?ionale ?i sensibile pe care le degaj? ?i anume, c?ntecul de dragoste. Organizatorii ??i propun redescoperirea, valorificarea ?i promovarea acestor crea?ii ?i afirmarea de noi interpre?i ai genului vocal destinat prin defini?ie s? sporeasc? bog??ia spiritual? a tuturor locuitorilor de la Dun?re ?i nu numai.Concursul se adreseaz? soli?tilor vocali ?i grupurilor (maximum 5 persoane, care fiecare ?n parte ?ntrune?te condi?ia de v?rst?), arti?ti amatori apar?in?nd ??rilor de pe cursul Dun?rii: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa?ia, Serbia, Bulgaria, Rom?nia, Moldova ?i Ucraina.Pot participa la concurs persoane care au dep??it v?rsta de 18 ani, ?mplini?i p?n? la data preselec?iei. Este recomandabil ca, ?n cazul participan?ilor din jude?ele riverane? Dun?rii din Rom?nia, unul dintre concuren?i s? apar?in? grupului etnic preponderent – ucraineni, t?tari, turci, ru?i-lipoveni de rit vechi, greci, italieni etc.video::::: interna?ional al fanfarelor militare – unic ?n Rom?nia-luna iunieFestivalul Interna?ional al Muzicilor Militare de la Br?ila a devenit deja o tradi?ie, fiind lansat ?n 1996, ini?ial ca un festival na?ional al fanfarelor militare. ?n 1998, la cea de-a treia edi?ie, odat? cu participarea muzicii militare a armatei ucrainene, festivalul a c?p?tat caracter interna?ional, iar de atunci, pe Esplanada Dun?rii ?i-au prezentat show-rile de fanfar? muzici militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia ?i chiar din For?ele Terestre ale Armatei S.U.A.Partea I - Festivalul Interna?ional al Muzicilor Militare - edi?ia a XII-a Br?ila - 2015 de teatru ?Zile ?i nop?i de teatru european la Br?ila”-luna decembrie"Zile si Nopti de teatru european" a fost initiat in 2004, cea de-a doua editie avand loc la o distanta de doi ani si reunind artisti din noua tari. Din tara au participat la festival teatrele bucurestene "Bulandra", "Nottara", "Odeon", Teatrul National din Targu Mures, Teatrul National din Craiova, Teatrul National din Constanta, Teatrul din Galati, Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiesti, Teatrul "Sica Alexandrescu" din Brasov, Teatrul German de Stat din Timisoara, Teatrul Ariel din Ramnicu Valcea, Teatrul Act, Teatrul Luni, Teatrul Desant si desigur Teatrul "Maria Filotti" din Braila.?Festivalul va avea loc anual si se va desfasura sub genericul "Europa via Balcani". de C’Arte - luna maiFestivalului de C’Arte?este organizat de Consiliul Jude?ean Br?ila, Biblioteca Jude?ean? ?Panait Istrati” ?i APLER- Asocia?ia Publica?iilor Literare ?i Editurilor din Rom?nia. Lans?ri de carte, recitaluri de poezie, proiec?ie de film, concerte muzicale, conferin?e, dezbateri, expozi?ii??i ?nt?lniri la care vor participa editori, scriitori, arti?ti, critici ?i alte personalit??i culturale?– acestea sunt, pe scurt, evenimentele t?rgului de carte. Un?eveniment apreciat ?i a?teptat cu mult? bucurie, ?n egal? m?sur?, de expozan?i ?i de publicul cititor br?ilean. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download