Gazeta Afacerilor



RAPORT S?PT?M?NAL LEGISLA?IE ECONOMIC?,21 Decembrie 2015 - 3 Ianuarie 201622 decembrie, postare pe blog, Bogdan Gl?van: Singura eroare mai mare dec?t salariul minim: salariul minim centralizatSursa: singur lucru este mai r?u dec?t instituirea salariului minim: stabilirea acestuia ?ntr-o manier? centralist?, la un nivel uniform ?n ?ntreaga ?ar?. De ce? Deoarece exist? discrepan?e regionale ?n ceea ce prive?te condi?iile de produc?ie: infrastructura este mai mult sau mai pu?in s?rac?, capitalul uman este mai mult sau mai pu?in adecvat?, p?n? ?i calitatea administra?iei publice este mai bun? sau mai proast?. Urmarea fireasc? a acestor diferen?e ?n condi?iile de produc?ie este diferen?a de bun?stare: acolo unde productivitatea este mai mare, salariile sunt mai mari ?i lumea tr?ie?te mai bine; acolo unde productivitatea este mic?, lumea tr?ie?te mai prost.Ce se ?nt?mpl? dac? salariul minim – adic? interdic?ia de a angaja for?? de munc? sub un anumit salariu – este stabilit uniform la nivelul ?ntregii economii? Efectele sale vor fi diferite ?n plan regional ?n func?ie de varia?iile de productivitate. Este posibil ca ?n regiunea cu salarii oricum mari, unde practic toat? lumea are un loc de munc?, impactul acestuia asupra pie?ei muncii s? fie minim sau aproape inexistent. ?n schimb, ?n regiunea ?n care productivitatea multor salaria?i este inferioar? salariului minim, angajarea for?ei de munc? s? aib? de suferit (vorbim de tineri ?i de persoanele slab calificate).?tim c? salariul minim distruge locuri de munc? tocmai ?n sectorul job-urilor care necesit? o calificare redus?, afect?nd bun?starea muncitorilor s?raci –?vede?i aici o trecere ?n revist? a literaturii ?tiin?ifice recente. Stabilirea centralizat? a acestuia are un efect negativ suplimentar: spore?te inegalitatea regional?, accentu?nd diferen?ele dintre zonele s?race (unde angajarea for?ei de munc? va fi ?i mai descurajat? de acum ?ncolo) ?i cele bogate (unde capitalul acumulat deja asigur? un nivel confortabil al productivit??ii, ?n stare s? suporte salariul minim)Asimetria bun?st?rii este surprins? prin indicatorul PIB/locuitor. Din p?cate?Rom?nia este foarte polarizat?. Regiunea Bucure?ti-Ilfov are un PIB/locuitor de 17400 euro, ?n vreme ce ?n regiunea Nord-Est acest indicator este de doar 4500 euro. Mai simplu ?i pe rom?ne?te, productivitatea bucure?tenilor este de aproape 4 ori mai mare dec?t productivitatea moldovenilor din nord-estul ??rii. Pe cine crede?i c? o s? doar? mai tare cre?terea salariului minim?!?Mai jos ave?i o compara?ie cu SUA. ?i ?n SUA exist? disparit??i economice ?ntre state, dar ele nu sunt at?t de mari ca ?n Rom?nia. Polii dezvolt?rii sunt Alaska, cu 66160 dolari/loc. ?i Mississippi cu 31551 dolari/loc. Adic? cel mai bogat stat este doar de dou? ori mai bogat dec?t cel mai s?rac stat. Aten?ie, am scos din clasament DC, unde PIB/loc. este foarte mare, deoarece relevan?a acestui stat ?n economia de ansamblu a SUA este extrem de mic?; ?n schimb, nu acela?i lucru se poate spune despre Bucure?ti, unde se produce un sfert din PIB-ul Rom?niei.?Diferen?ele dintre Rom?nia ?i SUA nu se opresc ?ns? aici. Chiar dac??economia SUA nu este at?t de asimetric?regional,?salariul minim variaz? de la stat la stat. ?n general, el variaz? ?n acela?i sens cu productivitatea: ?n zonele s?race salariul minim este mai sc?zut, ?n cele bogate este mai ?nalt. Acest lucru permite o mai bun? preluare a ?ocului ?i sacrificarea unui num?r mai mic de locuri de munc?. Chiar ?i a?a, studiile recente arat? c? cre?terea salariului minim a dus la pierderea a 100 000-200 000 de slujbe la nivel na?ional, de la criz? ?ncoace (vezi link-ul de la ?nceputul post?rii).Hai s? punem ?i altfel problema, ?n termeni politici. ?n Rom?nia vorbim de descentralizare dintotdeauna, dar n-am descentralizat nimic. De ce este bun? descentralizarea? Deoarece permite un mai bun control al cet??enilor asupra ale?ilor ?n func?ii publice; implicit, paveaz? drumul c?tre politici mai bune pentru comunit??i. Dac? o anumit? m?sur?, s? zicem cre?terea salariului minim, este luat? la nivel na?ional iar efectele sale nocive sunt foarte disipate, atunci sunt ?anse mici ca lumea s? ias? ?n strad? ?i s? vin? s? protesteze la Bucure?ti ?mpotriva guvernului. ?n schimb, aceste ?anse cresc dac? m?sura ar fi luat? la nivel local.Poate c? este naiv s? cerem descentralizarea salariului minim. Dar sper c? m?car am reu?it s? ridic c?teva semne de ?ntrebare. Primul-ministru zicea c? guvernul face analize, studii, chestii-socoteli ?nainte de a aproba cre?terea salariului minim. Sincer, nu voi crede o iot? p?n? c?nd aceste studii nu vor fi f?cute publice. P?n? atunci cred c? se poart? negocieri pe sub mas? cu principalii juc?tori de pe pia?? (marile sindicate, marile corpora?ii), ?n vreme ca marea mas? a cet??enilor interesa?i ?i afecta?i este – cum altfel?! – sacrificat?.***Ideea descentraliz?rii salariului minim nu-mi apar?ine, am v?zut-o prima dat? la Valentin Cojanu ?i am men?ionat-o ?n?Este salariul minim doar o form? de inginerie social??23 decembrie, agerpres.ro: Rata ?omajului ?n noiembrie, la nivelul din octombrie, de 4,88%; ?omajul cel mai ridicat, ?n jude?ul TeleormanRata ?omajului ?nregistrat la sf?r?itul lui noiembrie 2015 la nivel na?ional s-a men?inut la valoarea consemnat? ?n luna precedent?, respectiv 4,88%, dar a sc?zut cu 0,33 puncte procentuale fa?? de cea raportat? ?n noiembrie 2014, informeaz?, miercuri, Agen?ia Na?ional? pentru Ocuparea For?ei de Munc? (ANOFM).Num?rul total de ?omeri ?nregistra?i ?n eviden?ele agen?iilor teritoriale pentru ocuparea for?ei de munc?, ?n luna noiembrie 2015, este de 434.739 persoane. Din totalul acestora, 101.193 au fost ?omeri indemniza?i ?i 333.546 neindemniza?i.?n perioada de raportare, rata ?omajului masculin a crescut cu 0,01 puncte procentuale fa?? de luna precedent?, iar rata ?omajului feminin a sc?zut de la 4,52% la 4,51%, precizeaz? ANOFM.?n func?ie de v?rst?, cel mai mare num?r de ?omeri a continuat s?-l ?nregistreze grupa 40 — 49 de ani (118.423 de persoane), urmat? de 30 — 39 de ani (88.125 de persoane), cei mai pu?ini ?omeri fiind ?nregistra?i ?n grupa de v?rst? 25 — 29 de ani, respectiv 32.976 de persoane.?omerii f?r? studii ?i cei cu nivel de instruire primar, gimnazial ?i profesional au ponderea cea mai mare ?n totalul ?omerilor consemna?i ?n eviden?ele Agen?iei (76,33 %), ?n timp ce ?omerii cu nivel de instruire liceal ?i post-liceal reprezint? 18,59% din totalul ?omerilor ?nregistra?i, iar cei cu studii universitare 5,09%.Rata ?omajului a sc?zut ?n 25 de jude?e ?i ?n municipiul Bucure?ti, cele mai mari sc?deri ?nregistr?ndu-se ?n: Bihor, cu 0,25 pp, Mehedin?i, cu 0,24 pp, Hunedoara, cu 0,21 pp, Giurgiu, cu 0,19 pp, Covasna, cu 0,18 pp, Mure?, cu 0,09 pp, ?i Suceava, cu 0,08 pp. Cele mai ridicate niveluri ale ratei ?omajului au fost atinse ?n jude?ele: Teleorman (11,09%), Vaslui (10,74%), Mehedin?i (10,71%), Buz?u (9,47%), Gala?i (8,95%), Dolj (8,91%), Olt (7,95%), urmate de jude?ele Gorj (7,52%) ?i Br?ila (7,05%)."Nivelul minim al ratei ?omajului ?n luna noiembrie, de 1,26%, s-a ?nregistrat ?n jude?ul Ilfov", adaug? ANOFM.27 decembrie, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZFTop 10: Cine a fost pentru mine personajul anului ?i cum a ajuns Rom?nia s? fie tranzac?ionat? ?ntr-un cimitir2015 nu a fost deloc un an banal, a?a cum am crezut la ?nceputul anului, ci chiar a fost spectaculos, la propriu ?i la figurat pentru economie, pentru mediul de business, c?t ?i pentru noi: Ziarul Financiar.Economia a crescut mai mult dec?t a?tept?rile, creditarea ?n lei duduie, consumul cre?te sus?inut datorit? sc?derii TVA ?i a major?rii salariilor. Deci macroeconomic st?m bine, poate chiar prea bine.?n economia real?, ?n pia?? este o lupt? de gheril? aprins? pentru clien?i ?i banii lor. Suntem ?ntr-o faz? ?n care pia?a cre?te, dar aceast? cre?tere nu este distribuit? uniform la toat? lumea. Unii devin mai puternici ?i au bani mai mul?i, al?ii sl?besc ?i ??i pierd pozi?iile, devenind vulnerabili.2015: un an plictisitor, de cre?tere banal? a economiei Rom?niei, cu ceva mai mul?i bani, dar nu pentru toat? lumea, ?ns? totul poate fi r?scolit de cocktailul insolven?ei externe a RusieiVocea str?zii ?ncepe s? se aud? mai mult, nu numai la nivel politic. Strada, clien?ii, consumatorii, ?ncep s? cear? socoteal? pentru fiecare zece lei sco?i din buzunar (mai este p?n? s? se uite la fiecare un leu).Lucrurile, evenimentele care mi-au atras aten?ia sunt la poluri opuse. Unele personaje ?i evenimente sunt pozitive, altele sunt negative.1. Avocatul Gheorghe Piperea ?i lupta lui b?ncile, pe care a c??tigat-o?Ceea ce acum c??iva ani p?rea imposibil de realizat, ?n 2015 s-a ?nt?mplat. Avocatul Gheorghe Piperea a c??tigat multe lupte ?mpotriva b?ncilor, ?n numele clien?ilor cu credite ?n franci elve?ieni sau cu ?mprumuturi cu clauze abuzive. ?nc?p???narea, energia ?i determinarea lui c? poate c??tige ?n fa?a b?ncilor au devenit o realitate. Bine?n?eles c? toat? aceast? lupt? este pe bani, ceea ce nu este deloc de blamat. Datorit? vocii lui care a preluat furia clien?ilor, b?ncile au ?nceput una c?te una s?-?i revizuiasc? pozi?iile ?n contractele de credit din perioada de boom.? Rezultatul dup? ani de procese ?este c? b?ncile cu credite ?n franci elve?ieni sau ?n euro, cu comisioane de risc sau cu clauze abuzive, ?i-au revizuit pozi?iile ?i au ?nceput s? fac? oferte de pace c?tre clien?i. Pentru stingerea litigiilor, mai multe b?nci au oferit reducerea soldului creditelor c?tre debitori. C?teva mii de persoane ?i datoreaz? multe lui Piperea. De altfel, toate aceste procese au determinat b?ncile s? fie mult mai atente ?n ceea ce ofer? clien?ilor.2. Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% (aprobarea reducerii TVA pentru toate produsele de la 1 ianuarie 2016, de la 24% la 20%)?Nu am crezut c? premierul Ponta va reu?i s? reduc? nivelul TVA, ?nt?i la alimente ?i apoi la toate produsele. Nici acum nu cred c? bugetul va rezista la aceast? sc?dere de TVA, pe o perioad? lung? de timp f?r? s? se m?reasc? alte taxe. Oricum aceast? reducere trebuie s? i-o atribuim lui Ponta, chiar dac? strada l-a dat jos. Ghinionul lui Ponta este c? genera?ia de corporati?ti nu l-a iubit niciodat?, ei fiind fanii lui Traian B?sescu. Reducerea TVA la alimente a dat un impuls consumului ?i a eliberat mai mul?i bani ?n economie care s? fie cheltui?i ?i pe alte bunuri ?i servicii, nu numai pe alimente. P?n? la urm?, semnifica?ia acestei reduceri de TVA este c? se poate, chiar dac? creditorii interna?ionali sau BNR s-au opus. Ghinionul lui Ponta este c? aceast? reducere de TVA nu compenseaz? ca imagine introducerea cotei unice de 16%, de pe vremea lui B?sescu. Lumea ?l va ?ine minte pe Ponta mai mult cu introducerea euroaccizei dec?t cu reducerea TVA.3. Scandalul de corup?ie ApaNova/Microsoft?Scandalurile de corup?ie ?n dosarele ApaNova ?i Microsoft au scos la iveal? cu cifre, personaje, fapte ceea ce se ?tie de ani de zile. ?ntr-un fel sau altul, multina?ionalele pl?tesc sau li se cere s? pl?teasc? pentru contracte publice, pentru ob?inerea de autoriza?ii sau pentru cre?terea tarifelor la utilit??i. ?i multina?ionalele dau bani ?n contracte de consultan??? oamenilor din sfera politicii sau brokerilor de putere, pentru a c??tiga ?i a derula ?n bune afacerile cu statul sau cu prim?riile. Acest lucru nu este ceva nou. Ceea ce surprinde este c? dosarele de corup?ie au ie?it la iveal?. Bine?n?eles c? multina?ionalel nu au nicio treab?, ele cooper?nd cu autorit??ile! Pentru ApaNova sau Microsoft nu a fost o problem? s? cear? majorarea tarifelor la ap? sau s? vad? cum o licen?? de Windows este v?ndut? unui intermediar cu un pre?, iar apoi statul o cump?r? cu un pre? de n ori mai mare.4. Sc?derea dob?nzilor la lei ?i boomul credit?rii ?n lei?Dob?nzile la lei au continuat s? scad? ?i ?n 2015, ceea ce a eliberat c?teva miliarde de lei ?n portofelele popula?iei ?i a companiilor. Indicele Robor la 3 luni, indicatorul de referin?? pentru creditele ?n lei, a sc?zut de la 1,6% pe an la 1,2-1,3%. Acum c??iva ani era greu de estimat c? ?n Rom?nia se poate ajunge la asemenea dob?nzi, comparabile ca nivel cu cele la euro. Aceast? sc?derea adus boomul credit?rii ?n lei, popula?ia uit?nd repede de ce s-a ?nt?mplat ?n 2006-2008, cu implica?iile ulterioare din criz? 2009-2012. Toat? lumea crede c? dac? te ?mprumu?i ?n lei scapi de riscul valutar, ceea ce a ?ngropat mult? lume ?n perioada anterioar?. Lumea nu-?i d? seama c? riscul valutar s-a transformat acum ?ntr-un risc de dob?nd?. Dob?nzile la lei sunt la minim istoric, iar ?ntrebarea este c?t vor reu?i s? stea aici p?n? atunci s? ne bucur?m de aceast? scadere.5. Intrarea RCS pe pia?a de energie?Intrarea operatorului de cablu RCS pe pia?a de energie?este o surpriz?, av?nd ?n vedere c? pia?a este ?nchis? ?ntre c??iva juc?tori, iar dac? liberalizarea exist? ?n acte, ?n realitate nu se ?nt?mpl? nimic. RCS, un juc?tor care a f?cut ravagii prin tarife pe pia?a telecom, acum atac? ?i pia?a de energie. Beneficiind de puterea mediatic?, RCS? scoate la suprafa?? ceea ce se ?mt?mpl? pe aceast? pia?? de monopol, unde tarifele sunt mari, pentru c? firmele care opereaz? au costuri mari ?i nici nu-?i pun problema s? le scad?. Dac? RCS va fi l?sat? s? inte pe pia?a de energie, acest lucru va ?nsemna o dur? b?t?lie cu ceilal?i operatori, a?a cum se ?nt?mpl? pe pia?a telecom.6. Companiile rom?ne?ti raporteaz? un profit mai mare dec?t multina?ionalele?De?i sunt tot timpul f?r? cash, cu mari probleme de organizare intern?, companiile rom?ne?ti raporteaz? un profit mai mare dec?t multina?ionalele, care opereaz? ca adev?rate monopoluri? ?n sectoarele ?n care activeaz?. ?n criz?, companiile rom?ne?ti, cu accesul la finan?are t?iat, au raportat un profit de 14 de miliarde de lei, fa?? de pierderi de 2 miliarde de lei c?t este un foarte mare paradox.7. Numirea unui rom?n la conducerea BCR?Dup? ani ?n care a f?cut experimente, Andreas Treichl,? ?eful de 20 de ani al Erste a pus soarta BCR ?n m?inile lui Sergiu Manea, un rom?n de 43 de ani, care trebuie s? readuc? cre?terea ?n anii de criz?. Cea mai mare banc? rom?neasc? a fost lovit? ?n plin de c?derea economic? ?i insolven?a companiilor.Cine este Sergiu Manea, bancherul de 43 de ani pus la conducerea celei mai mari b?nci localeSegiu Manea a revenit ?n Rom?nia acum trei ani de la Viena, probabil cu promisiunea lui Treichl c? ?ntr-o zi va fi pus CEO la BCR. Treichl ?i-a ?inut cuv?ntul ?i plecarea intensiv? a lui Tomas Spurny, bancherul care a avut misiunea s? cure?e banca, l-a adus pe Sergiu Manea la conducerea BCR. Urm?torii ani ?i voi spune ?efului Erste dac? alegerea a fost bun? sau nu ?i dac? revenirea unui rom?n la conducerea b?ncii va ?nsemna ?i revenirea ?n business.8. Agonia bursei de la Bucure?ti?Sc?derea dob?nzilor la depozitele ?n lei ar fi trebuit s? aduc? bani pe burs?, acest lucru nu s-a ?nt?mplat, iar bursa ?n loc s? fie o platform? de finan?are a economiei, a ajuns o platform? unde brokerii se plictisesc ?i joac? solitaire.Bursa de la Bucure?ti s-a pensionat ?nainte de vreme ?i nu reu?este s?-?i fac? loc ?n economia rom?neasc?. Volumul de tranzac?ionare a sc?zut, iar indicele BET este pe minuns ?n acest an din cauza sc?derii ac?iunilor companiilor energetice Petrom ?i Romgaz. Cine a investit pe burs? a ie?it pe minus ?n acest an.9. Devalizarea Fondului Proprietatea cu ajutorul politicieanilor ?i a Alinei Bica??Fondul Proprietatea a fost o afacere ?nceput? de PNL sub guvernare T?riceanu ?i des?v?r?it? de PDL sub guvernarea Boc. Afacerea cu desp?gubiri i-a f?cut boga?i pe mul?i care nu au avut nicio treab? cu bunurile na?ionalizate de comuni?ti. Acesta este farmecul Rom?niei, c? este generoas? cu prezentul, cu cei care se afl? la putere, nu cu cei care ?i-au pierdut bunurile.O ?ntrebare pe care nimeni nu vrea s-o pun? pentru c? r?spunsul ar arunca ?n aer afacerea deceniului din Rom?nia: C?t de mult ?tiau fondurile str?ine care au preluat controlul Fondului Proprietatea de mori?ca desp?gubirilor condus? de Coco?&company?Rapoartele privind devalizarea de la Fondul Proprietatea, au scos la iveal? personaje puse la ?naintare pentru cei din clasa politic?. Mult? lucruri erau discutate ?n ?oapt?, ?nainte s? descind? DNA, dar foarte pu?ini credeau c? Alina Bica, un procuror star, era implicat? ?n ?mp?r?irea desp?gubirilor.? R?m?ne de v?zt dac? DNA va ajunge ?i la cei care au beneficiat indirect de aceste desp?gubiri corupte ?i mai ales dac? au ?tiut cum au intrat ?n posesia ac?iunilor cei care le-au v?ndut ulterior titlurile pe burs?.10. V?lcov, ministrul Finan?elor, acuzat de procurori c?-?i ascundea bani ?n cimitir, ?ntr-un cavou gol?Darius V?lcov ?i-a f?cut intrarea ?n guvernul Ponta ?i la masa negocierii cu creditorii interna?ionali, spun?nd c? rom?nii nu trebuie s? mai fie chelnerii Europei, o afirma?ie care a trezit un oarecare patriotism local. Pentru prima dat? era un ministru al Finan?elor care se b?tea parte ?n parte ?i ridica tonul la FMI, Banca Mondial? sau Comisia European?. Surpriza cea mai mare, poate nu ?i pentru Traian B?sescu, era c? Darius V?lcov era foarte corupt ?i pe perioada ?n care fusese primar la Slatina, str?ngea banii cu toate m?inile. V?lcov devenise ?i un important juc?tor pe pia?a de art?, prin achizi?iile masive de tablouri, l?sate ?n custodia unei manechine. Nimeni nu mai ?tie acum c?te dosarea are deschise Darius V?lcov ?i c??i bani a luat, procurorii spun c? a luat bani ?i c?nd era ministrul Finan?elor. Iar ?nt?lnirile aveau loc ?n cimitir, la miezul nop?ii, iar cavouri goale erau folosite pe post de seif. Cred c? V?lcov s-a uitat cu mare aten?ie la seria de filme cu? Chiri?a, de unde s-a inspirat. Oricum ar fi, faptul c? un ministru de Finan?e a ajuns un personaj de acest gen, arat? umorul Rom?niei ?i a celor afla?i la putere, ?n frunte cu serviciile secrete.Acestea au fost top 10 pe 2015, cu bune ?i cu rele.?27 decembrie, agerpres.ro: RETROSPECTIV? 2015, anul ?n care Rom?nia a deraiat de la acordul cu FMIRela?ia Rom?niei cu Fondul Monetar Interna?ional a fost marcat?, ?n 2015, mai degrab? de discu?iile referitoare la oportunitatea ?ncheierii unui nou acord dec?t de m?suri concrete adoptate ?n interiorul acordului care se afla ?nc? ?n derulare. Poate ?i pentru c? Rom?nia nu a mai depins de banii de la Washington, ?n sensul c? acordul care a expirat ?n toamn? a fost unul de supraveghere preventiv? ?i nu unul de tip stand-by, ?n care fondurile sunt eliberate ?n func?ie de ?ndeplinirea unor criterii de performan??. Autorit??ile de la Bucure?ti au adoptat anumite m?suri fiscale care, de?i criticate de oficialii institu?iei financiare interna?ionale, au v?zut "lumina tiparului" ?i sunt acum cuprinse ?n Codul Fiscal. Reducerile de taxe anun?ate la ?nceput de an, printre care sc?derea TVA ?i am?narea scumpirii gazelor, au reprezentat punctele nevralgice ale discu?iilor dintre cele dou? p?r?i.Anul 2015 a ?nceput chiar cu aducerea ?n discu?ie a oportunit??ii ?ncheierii unui nou acord, ?n condi?iile ?n care acordul ?n derulare urma s? se ?ncheie ?n septembrie 2015. FMI vine ?n ianuarie la Bucure?ti ?n contextul crizei francului elve?ian; demareaz? discu?iile referitoare la relaxarea fiscal? ?n 8 ianuarie, premierul de la vremea respectiv?, Victor Ponta, aducea ?n spa?iul public aceast? tem?, ar?t?nd c? Rom?nia poate s? negocieze cu Fondul Monetar Interna?ional un acord similar celui din Polonia, de tip linie flexibil? sau s? nu mai ?ncheie un nou acord. "Pozi?ia noastr? (a premierului ?i a ministrului de Finan?e — n.r.) coordonat? este urm?toarea: ?n primul r?nd vrem s? ?ncheiem cu bine acordul actual. ?n al doilea r?nd opinia noastr? bazat? pe datele ?i pe situa?ia Rom?niei ?n acest moment este c? nu avem nevoie de un nou acord similar, de tip precautionary. Exist? dup? aceea dou? variante: ori s? nu avem deloc acord cu Fondul Monetar Interna?ional, s? r?m?nem doar ?n obliga?iile pe care le avem ?n baza Pactului Fiscal sau s? negociem un acord de tipul celui pe care ?l are ?n continuare Polonia, de tip linie flexibil?. Sunt lucruri pe care le putem discuta c?nd termin?m acordul actual. Ideea este c? un acord similar cu cel actual nu mai este necesar", a declarat Ponta. Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument creat de FMI ?n 2009 pentru ??rile cu performan?e economice bune. ?n acest context, FMI a sosit la Bucure?ti ?n 27 ianuarie pentru a treia evaluare a acordului cu Rom?nia. Misiunea FMI a venit ?n Rom?nia ?ntr-un moment ?n care francul elve?ian urcase la cota?ii record ?n raport cu leul, motiv pentru care au re?nceput discu?iile referitoare la rom?nii cu credite ?n franci elve?ieni. Fondul Monetar Interna?ional a recomandat restructurarea voluntar? bilateral? a creditelor ?n franci elve?ieni, cu luarea ?n considerare a capacit??ii de rambursare a ?mprumutului de c?tre debitor. Prima misiune a FMI ?n Rom?nia din acest an s-a ?ncheiat, ?ns?, f?r? concluzii clare ?i f?r? o scrisoare de inten?ie din partea autorit??ilor de la Bucure?ti, astfel c? acordul a r?mas ?n continuare suspendat, situa?ie ?n care se afla din vara lui 2014. Premierul Victor Ponta afirma c? Executivul nu s-a ?n?eles cu partenerii financiari interna?ionali ?n privin?a cre?terii pre?ului pentru gazele naturale ?i a restructur?rilor din complexurile energetice Hunedoara ?i Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnat? ?nc? o scrisoare de inten?ie, ad?ug?nd ?ns? c? restul obiectivelor sunt ?ndeplinite. Pe de alt? parte, ?n declara?ia de la finalul Misiunii ?n Rom?nia, exper?ii FMI au ar?tat c? dereglementarea tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici ar trebui re?nceput? ?n paralel cu asigurarea unui sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori. ?n sectorul public, FMI a subliniat c? ?mbun?t??irea eficien?ei ?n func?ionarea multor ?ntreprinderi de stat mari va presupune restructurarea agresiv? ?i, ?n unele cazuri, lichidarea. Imediat dup? ce delega?ia FMI a p?r?sit Bucure?tiul, ministrul Finan?elor de la vremea respectiv?, Darius V?lcov, anun?a c? autorit??ile rom?ne nu au cerut acordul Fondului Monetar Interna?ional pentru m?surile de relaxare fiscal? prev?zute ?n proiectului Codului Fiscal, preciz?nd c? acestea vor intra ?n vigoare ?n ianuarie 2016. Era vorba despre un amplu plan de relaxare fiscal? care prevedea c? TVA va ajunge la 18% ?n 2020 de la 24% ?n 2015, cota unic? de impozitare va sc?dea de la 16% la 14%, impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind de 16%, taxa pe construc?ii speciale va fi eliminat? (era de 1%), contribu?iile de asigur?ri sociale /CAS/ vor sc?dea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat ?i de la 10,5% la 7,5% pentru angajator, iar impozitarea micro?ntreprinderilor ?i pentru impozitele ?i taxele locale va fi introdus un regim diferen?iat. ?ntre timp, la Washington, ?ntr-o teleconferin?? la ?nceputul prim?verii, ?n martie, ?eful misiunii FMI ?n Rom?nia, Andrea Schaechter men?iona c? Guvernul de la Bucure?ti ar trebui s? reanalizeze momentul adopt?rii reducerilor de taxe precum ?i dimensiunea acestor sc?deri. 'Trebuie s? punem ?ntrebarea care sunt m?surile compensatorii avute ?n vedere pentru respectarea ?intelor fiscale pe termen mediu. ?n acest moment, ?inta de deficit prev?zut? ?n buget este ?n linie cu ?inta prev?zut? ?n acordul stand by ?i pentru orice reduceri suplimentare de taxe, trebuie avute ?n vedere m?suri compensatorii pentru ca aceste ?inte bugetare, care sunt o prioritate, s? fie atinse', a subliniat Andrea Schaechter ?n 27 martie. Reprezentantul FMI a reamintit c? Rom?nia trebuie s? reia calendarul de liberalizare a pre?ului la gazele naturale pentru popula?ie, ?ns?, ?n paralel, trebuie s? ofere protec?ie persoanelor vulnerabile. La Bucure?ti ?ncepe ?ns? s? se discute tot mai des despre reducerea TVA la alimente, m?sur? care, potrivit autorit??ilor, va stimula consumul ?i va cre?te puterea de cump?rare, iar ?ncas?rile astfel ob?inute vor compensa deficitul creat la buget. Totodat?, se relanseaz? ideea unui nou acord cu FMI, iar noul ministru de Finan?e, Eugen Teodorovici, declar?, ?n aprilie, c? Ministerul de Finan?e ?i-ar dori un nou acord cu Fondul Monetar Interna?ional, deoarece ar fi un motiv ?n plus ca Rom?nia s? se poat? ?mprumuta mai ieftin ?i ar folosi ?i la imaginea ??rii, la ratingul de ?ar?. El a subliniat ?ns? c?, pentru a discuta despre un nou acord, ?n primul r?nd trebuie ?ncheiat ?n bune condi?ii actualul acord de finan?are cu institu?iile financiare interna?ionale, care expira ?n septembrie. Guvernatorul BNR afirm? c? un acord cu institu?iile interna?ionale ajut? Rom?nia s? v?nd? credibil reforma fiscal? Pe aceast? linie se ?nscriu ?i declara?iile din luna mai ale guvernatorului b?ncii centrale, Mugur Is?rescu, care a sus?inut c? Rom?nia are nevoie de un acord cu institu?iile financiare interna?ionale pentru a putea "vinde" credibil reforma fiscal? pe care inten?ioneaz? s? o implementeze prin modificarea Codului Fiscal, astfel ?nc?t s? nu piard? prin cre?terea dob?nzilor la care se ?mprumut?. "Din experien?a mea, eu cred c? este bine s? avem ni?te parteneri interna?ionali. Ne dau credibilitate, seriozitate ?i uneori ??i trebuie un avocat al diavolului, asta e p?rerea mea. Chiar dac?, uneori, negocierile nu sunt pl?cute, te mai cer?i cu ei, dar o formul? de parteneriat cu ei este bun?. ?n plus, nici nu v?d cum am putea noi s? vindem credibil o reform? fiscal? de o asemenea amploare pe plan interna?ional. E greu", declara guvernatorul BNR. ?n acest context, o misiune a FMI a venit la Bucure?ti la sf?r?itul lunii mai ?i s-a ?ncheiat, din nou, f?r? o declara?ie clar? cu privire la rezultatul discu?iilor cu autorit??ile rom?ne. Ministrul rom?n al Finan?elor anun?a, ?ns?, continuarea discu?iilor cu reprezentan?ii finan?atorilor interna?ionali ?n perioada 19-30 iunie, la Bucure?ti. La 1 iunie a intrat ?n vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la b?uturile nealcoolice ?i la serviciile de alimenta?ie public? m?sur? care, potrivit autorit??ilor, trebuia s? aduc? alimente mai ieftine cu cel pu?in 12,5% ?i o relansare a consumului. FMI vorbe?te despre revizuirea semnificativ? a proiectului de Cod Fiscal Pe de alt? parte, ?ntr-o conferin?? la Bucure?ti, reprezentantul Fondului Monetar Interna?ional ?n Rom?nia, Guillermo Tolosa, a ar?tat c? proiectul de Cod Fiscal aflat ?n prezent ?n dezbatere parlamentar? va trebui revizuit semnificativ pentru c?, altfel, Guvernul nu va reu?i s? se ?ncadreze ?n ?intele de deficit stabilite cu institu?iile financiare interna?ionale pentru 2016. "Estim?rile noastre sunt c? proiectul de Cod Fiscal, ?n forma actual?, va trebui revizuit semnificativ, pentru c? doar t?ierea cheltuielilor pentru compensarea m?surilor nu va fi suficient?. Credem c? ?intele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a-?i putea atinge obiectivele", a precizat reprezentantul FMI. El a subliniat c? discu?iile din cadrul misiunii tehnice care a avut loc la finalul lunii mai au mers bine, ?ns? FMI a?teap? de la Guvernul Rom?niei decizii care s? duc? la ?mbun?t??irea situa?iei viitoare, astfel ?nc?t s? se poat? modifica proiec?ia asupra deficitului ?i s? se ?ncadreze ?n ?inte, pentru ca programul s? continue cu succes. "Am f?cut progrese mari ?n a ?n?elege situa?ia fiscal?. ?ns? am descoperit c? va ap?rea un gol semnificativ la venituri ?n 2016", a subliniat Tolosa. La jum?tatea lunii iunie, o delega?ie a Comisiei Europene vine la Bucure?ti ?ns? nu se ajunge la un acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programat? pentru jum?tatea lunii iulie se am?n?. Ministrul Finan?elor recunoa?te o dep??ire temporar? a ?intei de deficit, care s-ar putea situa la 2,9% din PIB ?n 2016, ?ns? arat? c? sunt state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar Rom?nia este ?n situa?ia ?n care trebuie sa ia astfel de m?suri pentru a-?i consolida ?i mai mult starea economiei. ?ntre timp, anali?tii economici, dar ?i ?eful b?ncii centrale continu? s? pledeze pentru un nou acord cu FMI, mai ales ?ntr-un context extern marcat de criza din Grecia care a intrat, la final de iunie, ?n incapacitate de plat? fa?? de FMI. 'Autorit??ile rom?ne trebuie s?-?i reconsidere pozi?ia fa?? de Codul Fiscal ?i s? continue acordul cu institu?iile interna?ionale, pentru a diminua riscurile la care este expus?, mai ales ?n acest context interna?ional dificil dat de situa?ia din Grecia ?i av?nd ?n vedere c?, ?n 25 de ani, Rom?nia a ?nregistrat derapaje mari de cele mai multe ori c?nd a fost pe cont propriu', sus?ine, la ?nceputul lunii iulie, pre?edintele Consiliului Fiscal, Ionu? Dumitru. Guvernatorul b?ncii centrale pledeaz?, din nou, ?n 1 iulie, pentru continuarea rela?iilor cu finan?atorii interna?ionali. 'Acordul cu Fondul Monetar Interna?ional (FMI) ?i cu Comisia European? (CE) se negociaz? ?n continuare ?i este esen?ial s? continue, pentru c? actualul context interna?ional, generat de Grecia, ?i cel intern, dat de Codul Fiscal, solicit? existen?a unui astfel de acord pentru Rom?nia. Credin?a mea este c? negocierile vor continua ?i vom ad?nci toate problemele care sunt ?nc? ?n discu?ie. (...) Noi trebuie s? ar?t?m c? nu mergem din ?an? ?n ?an?, ?n zig-zag. Ci c? avem capacitatea s? lu?m m?suri graduale ?i s? ?inem o linie. Asta arat? maturitate ?n politicile economice. Reac?ia noastr? este imediat?. Am ?i spus c? pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem s? reconsider?m toat? politica monetar? ca s? p?str?m un anumit echilibru al mixului", a explicat ?eful B?ncii Na?ionale a Rom?niei. La jum?tatea lunii iulie, dup? reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice ?i Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, declara?iile cu privire la acordul Rom?niei cu finan?atorii interna?ionali sunt contradictorii. ?n timp ce ministrul rom?n al Finan?elor anun?? c? acordul Rom?niei cu Fondul Monetar Interna?ional ?i Comisia European? continu?, vicepre?edintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, declar? c? programul privind balan?a de pl??i este deraiat, ?ns? CE este gata s? discute din nou cu autorit??ile rom?ne. "Ast?zi, am participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice ?i Financiare (ECOFIN), organizat? la Bruxelles. Principala concluzie a ?ntrevederilor de ast?zi: Acordul Rom?niei cu FMI ?i CE continu?!", a notat Teodorovici pe Facebook. 'Suntem ?ngrijora?i c? programul privind balan?a de pl??i este, din nou, deraiat ?i din nou nu suntem ?n m?sur? s? ?ncheiem revizuirea. ?n cursul precedentului ?i actualului program s-au f?cut multe progrese.... Din p?cate, acum, trebuie spus c?, referitor la evolu?iile fiscale, vedem o deviere clar? ?n privin?a planurilor Guvernului rom?n legate, de exemplu, de reducerea TVA cu cinci puncte procentuale, p?n? la 19%... Estim?m c? anul urm?tor deficitul bugetar al Rom?niei ar putea ajunge la aproximativ 3% din PIB. Nu este un semnal lini?titor pentru pie?e aceast? cre?tere rapid? a deficitului bugetar. Ne-am ?mp?rt??it ?ngrijor?rile cu autorit??ile rom?ne ?i suntem gata s? discut?m din nou. ?n ceea ce prive?te programul privind balan?a de pl??i, acesta expir? ?n septembrie ?i recomand?m ?n continuare autorit??ilor rom?ne s? foloseasc? eficient timpul r?mas pentru a adopta reformele necesare', a spus Valdis Dombrovskis. ?n 22 iulie, o misiune tehnic? a Fondului Monetar Interna?ional (FMI) sose?te ?n Rom?nia ?ns? discu?iile vizeaz? numai restructurarea Direc?iei Generale de Administrare Mari Contribuabili din cadrul Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal? (ANAF). La ?nceputul lunii august, ?ntr-un document intitulat intitulat 'O Decizie Crucial?', reprezentan?ii FMI arat? c?, ?n forma aprobat? de Parlament, Codul Fiscal va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realiz?rile economice ob?inute de Rom?nia ?n ultimii ani ?i va determina revenirea la austeritate. Documentul este semnat chiar de ?eful misiunii Fondului Monetar Interna?ional pentru Rom?nia, Andrea Schaechter, ?i de reprezentantul rezident al FMI pentru Rom?nia ?i Bulgaria, Guillermo Tolosa. 'Rom?nia a f?cut pa?i importan?i ?n ultimii ?apte ani pentru a-?i ?mbun?t??i finan?ele publice controversate. Suntem ?ngrijora?i c?, ?n forma sa actual?, acest Cod Fiscal ar periclita aceste realiz?ri. El ar presupune o pierdere anual? de venituri de aproximativ 2,2% din PIB ?i o majorare a deficitului bugetar de p?n? la cel pu?in 3% din PIB, plas?nd astfel datoria public? pe o traiectorie ascendent?. ?n mod alternativ, pentru a men?ine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum ?i renun?area la ini?iativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructur?, ap?rare, salarii, s?n?tate ?i educa?ie', se men?ioneaz? ?n documentul citat. Conform semnatarilor, dac? reducerile de taxe aprobate deja r?m?n ?n vigoare, austeritatea va deveni ?n mod inevitabil necesar? atunci c?nd finan?area ieftin? ?i abundent? va ?nceta ?i datoria va atinge niveluri mai mari. 'Rom?nia a trecut deja ?n ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesiv? ?n vremuri bune ?i de austeritate strict? ?n vremuri grele. El nu ar trebui s? fie repetat', se subliniaz? ?n documentul oficialilor FMI. Pe de alt? parte, cei doi autori ai documentului citat arat? c? m?surile de stimulare fiscal? trebuie aplicate la momentul potrivit, pentru c?, de?i situa?ia economic? este ?nc? foarte dificil? pentru mul?i rom?ni, ?ara are un ritm rapid de cre?tere ?n prezent, iar salariile au crescut ?n acest an cu peste 7 procente. 'Nu este evident faptul c? o stimulare fiscal? suplimentar? ar fi de dorit la acest moment, dac? ea trebuie finan?at? printr-o datorie mai mare', se subliniaz? ?n document. Toamna readuce ?n discu?ie necesitatea unui nou acord La ?nceput de toamn?, mai mul?i oficiali de la Bucure?ti vorbesc despre necesitatea unui nou aranjament cu FMI care s? ofere credibilitate Rom?niei pe pie?ele interna?ionale. Ministrul Finan?elor anun?? c? Rom?nia inten?ioneaz? s? demareze discu?iile cu creditorii interna?ionali pentru un nou acord de asisten?? ?nc? din acest an, ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice. La r?ndul s?u, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arat? c? Rom?nia are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru a se putea ?mprumuta ieftin ?n condi?iile ?n care, ?n anul electoral 2016 presiunea pe buget va fi imens?. ?n context, reprezentantul rezident al FMI ?n Rom?nia ?i Bulgaria, Guillermo Tolosa, a ar?tat c? Rom?nia trebuie s? solicite FMI negocierea unui nou acord ?i apoi se discut? op?iunile, respectiv tipul de acord care se poate ?ncheia. ?n leg?tur? cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus, ?n septembrie, c? acesta va expira pur ?i simplu ?i nu se va mai purta nicio discu?ie pe marginea lui ?ntre autorit??ile rom?ne ?i reprezentan?ii institu?iei financiare interna?ionale. Tolosa a precizat c? principalele obiective macroeconomice convenite ?n cadrul acordului au fost ?ndeplinite, dar lipsa de predictibilitate a ?mpiedicat reprezentan?ii FMI s? trag? o concluzie clar? cu privire la stabilitatea ?n timp a indicatorilor macroeconomici. "Principale ?inte macroeconomice urm?rite ?n program au fost pozitive, ?n linie cu obiectivele. Economia cre?te pe baze s?n?toase ?i sustenabile, deficitul fiscal este stabil iar Rom?nia nu se mai uit? la viitor cu teama necesit??ii unor consolid?ri suplimentare ?i prin m?suri dure. Acestea ?in de trecut. Povara datoriei este pe un trend descresc?tor, sistemul bancar este stabil. ?ns? lipsa de predictibilitate a factorilor de decizie din aceast? perioad? a f?cut foarte dificil pentru noi s? avem suficient? ?ncredere c? aceste echilibre macroeconomice pot fi cu adev?rat men?inute. Acesta este unul din principale motive pentru care boardul FMI nu a ?ncheiat acordul, nu ?i-a pus ?tampila de aprobare o perioad? at?t de lung? de timp, mai mult de un an", a explicat Tolosa. La capitolul nerealiz?ri, reprezentantul FMI a amintit evolu?ia reformelor structurale prev?zute ?n program, ?n special ?n cazul companiilor de stat. Dup? expirarea acordului cu FMI, ?n Rom?nia a venit o misiune tehnic? a institu?iei financiare interna?ionale pentru a analiza proiectul de buget pentru 2016. Misiunea s-a ?ncheiat cu un comunicat remis presei ?n 22 octombrie, ?n care Andrea Schaechter, ?eful misiunii FMI ?n Rom?nia, a declarat c? Fondul Monetar Interna?ional estimeaz? un deficit bugetar de 3% din PIB ?n 2016 ?i peste acest nivel ?n 2017 din cauza reducerilor masive de taxe ?i impozite ?i a major?rilor salariale anun?ate, ?n timp ce recomandarea institu?iei financiare interna?ionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor. 'Pentru anii 2016 ?i 2017, politicile adoptate ?i cele care se inten?ioneaz? a fi adoptate — o combina?ie de reduceri masive de impozite ?i taxe ?i de major?ri salariale — vor ?mpinge deficitul fiscal p?n? aproape de 3% din PIB ?n anul 2016, ?i peste acest nivel ?n 2017 dac? nu sunt identificate m?suri compensatorii sau dac? nu se ?nt?mpl? din nou neexecutarea integral? a cheltuielilor de capital', se arat? ?n comunicatul citat. Oficialii FMI men?ioneaz? faptul c?, ?n ultimii ani, Rom?nia a ?nregistrat o ?mbun?t??ire considerabil? a indicatorilor macroeconomici, ?ns? protejarea acestor realiz?ri este crucial? ?n contextul cre?terii riscurilor de evolu?ii sub a?tept?ri la nivel global, mai ales ?n economiile emergente. ?n acest sens, Rom?nia trebuie s? adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de men?inerea disciplinei fiscale ?n vederea consolid?rii finan?elor publice, precum ?i re?nnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales ?n zona companiilor de stat, pentru a sus?ine nivelul de ?ncredere ?i a ?mbun?t??i poten?ialul de cre?tere pe termen lung. Reprezentan?ii institu?iei noteaz? ?i necesitatea moderniz?rii infrastructurii de transport public a Rom?niei, f?r? de care avantajele activit??ii economice puternice din prezent nu vor avea dec?t o via?? scurt?, iar progresele c?tre convergen?a economic? vor fi lente. La r?ndul s?u, premierul Victor Ponta a anun?at, ?n 22 octombrie, c? ?n urma vizitei tehnice a delega?iei FMI, "exist? un punct clar de dezacord" referitor la deficitul bugetar pentru anii 2016-2017, lucru care reflect?, ?n opinia prim-ministrului, faptul c? FMI nu este de acord cu sc?derea TVA ?i cu cre?terea salariilor ?n Educa?ie ?i S?n?tate cu c?te 25%. La finalul lunii octombrie, ?eful statului, Klaus Iohannis, ar?ta c? Rom?nia trebuie s? men?in? un cadru de colaborare cu Fondul Monetar Interna?ional (FMI), ?n contextul ?n care majoritatea investitorilor privesc rela?ia cu FMI ca un indicator de stabilitate. "Sunt con?tient de faptul c? marea majoritate a investitorilor privesc rela?ia dintre Rom?nia ?i Fondul Monetar Interna?ional drept un indicator de stabilitate. Dup? cum ?ti?i, programul a expirat ?n septembrie 2015, f?r? o evaluare final? favorabil? din partea FMI, ceea ce a ridicat semne de ?ntrebare cu privire la voin?a Guvernului de a implementa reformele structurale asumate. Rom?nia trebuie s? men?in? un cadru de colaborare cu FMI ?i s? ac?ioneze responsabil f?r? ca stabilitatea macroeconomic? s? fie afectat?", a sus?inut Iohannis ?n mesajul transmis cu ocazia evenimentului "2015 Analyst and Investor Days. Pe de alt? parte, C?t?lin P?una, country economist Banca Mondial?, a ar?tat, la ?nceputul lunii noiembrie, c? un nou program cu Fondul Monetar Interna?ional (FMI) ?i Comisia European? (CE) este pu?in probabil s? fie ?ncheiat de Rom?nia, pentru c? se apropie alegerile. "Ca ?i analist, ca ?i economist, cred c? este pu?in probabil ?naintea alegerilor pentru c? nu vrei probabil s? ai un program cu FMI care dureaz? minim 18 luni ?i trebuie s? ai continuitate. Mai ales c? vine dup? un program care tocmai s-a ?ncheiat ?i care nu a avut niciun review ?n 2015", a explicat P?una, ?n 10 noiembrie. Noul ministru al Finan?elor: Cred c? situa?ia economic? a Rom?niei ?n acest moment nu necesit? un ajutor financiar din partea FMI La numai c?teva zile dup? declara?iile reprezentantului BM, noul ministru al Finan?elor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel ?n cadrul biroului local al FMI, declara c? situa?ia economic? a Rom?niei nu necesit? ?n acest moment un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Interna?ional (FMI), ?n condi?iile ?n care institu?ia ofer? asisten?? tehnic? ?i sprijin financiar ?n special ??rilor aflate ?n situa?ie economic? dificil?, iar "dup? cum am agreat cu to?ii", nu mai este cazul Rom?niei. "Cred c? situa?ia economic? a Rom?niei ?n acest moment nu necesit? un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Interna?ional. FMI ofer? asisten?? tehnic? ?i sprijin financiar ?n special ??rilor aflate ?n situa?ie economic? dificil?. Dup? cum am agreat cu to?ii aici, nu mai este cazul Rom?niei. FMI nu are un instrument care s? ne intereseze ?n acest moment, s? fie conform nevoilor noastre. ?n acest moment avem nevoie de un plan serios de reforme, avem nevoie de aceste m?suri care s? asigure continuarea cre?terii economice ?i punerea acestei cre?teri pe baze sustenabile. De aceea cred c? un acord cu FMI ar fi specific altei economii, nu economiei rom?ne?ti", a men?ionat Anca Dragu ?n cadrul audierilor ?n comisiile reunite de buget-finan?e din Parlament. Aceasta consider? c? Rom?nia nu are nevoie de un acord preventiv cu FMI. "Rom?nia nu cred c? are nevoie de un acord preventiv cu FMI. Rolul FMI nu este de a acorda aceste tipuri de ?mprumut preventiv, ci de a face programe ?n situa?ii dificile, de recesiune economic?", a mai spus ministrul citat. Dup? mai multe reg?ndiri ale politicii fiscale, din 2016 TVA scade la 20% de la 24% ?n prezent, impozitul pe dividende se reduce la 5% de la 16%, iar micro?ntreprinderile vor fi impozitate diferen?iat ?n func?ie de num?rul de salaria?i. Acordul care a expirat ?n septembrie a fost cel de-al 10-lea ?ncheiat de Rom?nia cu Fondul Monetar Interna?ional din ultimii 23 de ani ?i al treilea acord solicitat institu?iei financiare interna?ionale de la declan?area crizei economice, ?n 2009. Urm?toarea misiune a FMI este a?teptat? la Bucure?ti ?n martie 2016.28 decembrie, zf.ro: OPINIE10 indicatori despre o economie ireal?: Rom?nia cre?te f?r? deficit de cont curent, cu defla?ie ?i rambursare de datorie extern?La prima vedere, anul 2015 va r?m?ne ?n memoria “macroeconomic?” drept anul sc?derilor: a sc?zut TVA-ul la alimente, am avut pentru prima dat? ?n ultimii 26 de ani defla?ie, deci au sc?zut pre?urile, a sc?zut datoria extern? dar au sc?zut ?i investi?iile.Pe de alt? parte, cre?terea economic? a?teptat? de 3,6% este mai mare dec?t cea prognozat? la ?nceputul anului, de 2,5%, num?rul de salaria?i a crescut cu 150.000, au fost majorate salariile bugetarilor.Ziarul Financiar a selectat nou? indicatori macroeconomici ?i de execu?ie bugetar? pentru a caracteriza anul 2015, la care trebuie ad?ugat stadiul final al absorb?iei fondurilor de la UE pentru a avea tabloul final al unui an care s-a dovedit mai bun din punct de vedere al cre?terii economice dec?t a?tept?rile.Economia rom?neasc? a ajuns s? evolueze ?ntr-un cadru de defla?ie, dob?nzi mici, deficit de cont curent minim, pe o cre?tere minim? de creditare. Ce ne spun ?ns? despre economie? indicatori precum num?rul de bugetari, num?rul de salaria?i, datoria extern?, soldul creditului neguvernamental, infla?ia, veniturile bugetare ?n PIB, cheltuielile de capital, ?ncas?rile din TVA, deficitul balan?ei de pl??i ?i absorb?ia fondurilor europene??1.??? Num?rul de salaria?i, plus 150.000 ?n 2015Ultimele date, din august 2015, arat? c? num?rul de salaria?i din economie a urcat cu 150.000 fa?? de decembrie 2015, p?n? la 4,577 milioane de persoane.Minimul din ultimii 26 de ani fusese atins ?n decembrie 2010, c?nd ?n registrele angajatorilor mai figurau doar 4,1 milioane de salaria?i.?n decembrie 2008, ultimul an ?nainte de criz?, num?rul total de salaria?i din economia rom?neasc? era de 4,74 milioane. ?n 1990, ?n Rom?nia erau 8 milioane de salaria?i.?n 2013 num?rul de salaria?i crescuse cu 15.000, p?n? la 4,32 milioane ?n decembrie 2013, iar ?n 2014 crescuse cu aproape 100.000. Accelerarea cre?terii num?rului de angaja?i arat? c? firmele au reac?ionat pozitiv la sc?derea CAS cu 5% ?n octombrie 2014.Cre?terea num?rului de salaria?i este una dintre cele mai bune ve?ti din 2015, av?nd ?n vedere deficitul uria? al bugetului de pensii publice, de 3 mld.euro.?n total, fa?? de sf?r?itul anului 2011 au fost create ?n economie 400.000 de noi locuri de munc?.???2.??? Infla?ia s-a transformat pentru prima dat? ?n defla?ieEconomia rom?neasc? a cunoscut pentru prima o sc?dere generalizat? a pre?urilor ?n 2015. Astfel, pe primele 10 luni din anul care se ?ncheie acum pre?urile au ?nregistrat o sc?dere de circa 1%, ca urmare a sc?derii TVA la alimente de la 24% la 9%.Rom?nia s-a luptat ani de zile cu infla?ia dup? Revolu?ie, c?nd ajunsese la niveluri de 200-300% pe an, astfel ?nc?t defla?ie – sc?derea de pre?uri – pare ireal?. Puterea de cump?rare a popula?iei cre?te de la sine ca urmare a sc?derii pre?urilor. Totu?i, Rom?nia este ?nc? abia la 140% din puterea de cump?rare din 1990, tocmai pentru c? anii lungi de infla?ie de peste 100% au erodat puternic salariul real.?3.??? Datoria extern? coboar? la 90 miliarde de euro ?n 20152015 marcheaz? o sc?dere drastic? a datoriei externe a Rom?niei, cu 4 miliarde de euro ?n intervalul decembrie 2014 p?n? ?n octombrie 2015, p?n? la 90,5 miliarde de euro.Maximul fusese atins ?n 2012, aproape de 100 miliarde de euro. ?n 2008, c?nd a venit furtuna financiar? din str?in?tate, Rom?nia avea o datorie extern? de 73 miliarde de euro. Abia c?nd datoria extern? de acum va reveni la nivelul din 2008 se va putea spune c? toate urm?rile crizei au fost anulate.?n mod constant, 20 miliarde de euro din datoria extern? total? o reprezint? datoria extern? pe termen scurt, adic? banii cu care multina?ionalele ??i finan?eaz? filialele locale.?4.??? Soldul creditului neguvernamental – 48 mld. euro, sub decembrie 2008Soldul creditului neguvernamental pentru popula?ie ?i firme era ?n octombrie 2015, de c?nd sunt ultimele date disponibile, la 48,2 miliarde de euro, ?n urcare u?oar?, cu 2%, fa?? de decembrie 2014.Este pentru prima dat? din 2012 ?ncoace c?nd soldul creditelor ?nregistreaz? o cre?tere, dup? ce ?n 2013 ?i 2014 a sc?zut ?n medie cu 3%.Din decembrie 2008 soldul creditului neguvernamental a r?mas la circa 50 miliarde de euro, ?n pofida faptului c? PIB-ul a crescut peste nivelul din 2008, ceea ce ?nseamn? c? valoarea creditelor ?n PIB s-a redus de la 37% la 33%.?n 2000, soldul creditului era de doar ...3 miliarde de euro, adic? 10% din PIB, iar ?n 2004 ajunsese la 10 miliarde de euro. ?ntre 2004 ?i 2008 soldul a crescut de la 10 mld. euro la 50 mld. euro.?5.??? Veniturile la buget, plus 6% ?n 2015, ?n pofida sc?derii CAS ?i a TVASc?derea TVA la alimente de la 24% la 9% angajat? ?n iulie 2015 precum ?i mic?orarea anterioar? a CAS cu 5%, ?n octombrie 2014, au ridicat mari ?ntreb?ri asupra evolu?iei veniturilor ?n anul ce tocmai se ?ncheie.Cu toate acestea, ultimele estim?ri privind execu?ia bugetar? pe 2015 arat? c? veniturile la bugetul general consolidat vor ajunge la 227,5 miliarde de lei, cu 6% mai mari dec?t ?n 2014.?n condi?iile unei defla?ii de circa 1%, aceasta ?nseamn? o cre?tere real? a veniturilor de peste 7%.Cre?terea a venit ca urmare a creerii a peste 150.000 de locuri de munc? ?n plus, dar ?i dup? intensificarea luptei contra evaziunii fiscale de c?tre ANAF. Rom?nia r?m?ne ?ns? la sub 33% din PIB pondere a veniturilor, fa?? de Bulgaria sau Polonia cu peste 40% din PIB.Pentru 2016 se preconizeaz? doar 2% cre?tere a veniturilor, pentru c? TVA general va sc?dea de la 1 ianuarie 2016 cu 4%, p?n? la 20%, ceea ce va provoca un gol serios la buget.?6.??? ?ncas?rile din TVA –57 miliarde de lei, nivel record ?n 2015?ncas?rile din TVA, care sus?in aproape un sfert din veniturile bugetare, au crescut cu 14% ?n 2015, conform ultimelor estim?ri ale Finan?elor, p?n? la 57 miliarde de lei.?ntre 2012 ?i 2014, nivelul ?ncas?rilor din TVA stagnase la circa 50 miliarde de lei, iar ?n 2008, anul cel mai bun din cei anteriori, fuseser? 40 miliarde de lei. Evolu?ia este nea?teptat de bun? ?i arat? c?t poten?ial de a “produce” taxe are economia dac? acestea scad sau agen?ii de control ??i fac c?t de c?t datoria.Pentru 2016, este preconizat? o sc?dere p?n? la 52 miliarde de lei a ?ncas?rilor din TVA ?i ar fi un miracol fiscal dac? s-ar ob?ine un nivel similar cu 2015 dup? sc?derea TVA de la 24% la 20%.??7.??? Marele minus: cheltuielile cu investi?iiConform execu?iei de pe primele 10 luni, cheltuielile de capital ale statului sunt la jum?tate fa?? de anul 2014, adic? 9 miliarde de lei fa?? de 17 miliarde de lei ?n tot anul anterior.Guvernul a oprit practic finan?area pentru autostr?zi ?i drumuri na?ionale, dup? cum arat? execu?ia bugetar? a Companiei de Drumuri (CNADNR), care a avut cheltuieli de doar 2,9 miliarde de lei pe primele zece luni, fa?? de 5,6 miliarde de lei ?n tot anul 2014 ?i 8 miliarde de lei ?n 2013.Este inexplicabil cum ?ntr-o ?ar? care “?ip?” dup? autostr?zi, banii aloca?i pentru infrastructur? s? stea nefolosi?i.Nu se mai pune la socoteal? faptul c?, dup? cum arat? graficul al?turat, ?ntre 2004 ?i 2014 CNADNR a avut cheltuieli totale de 58 miliarde de lei (14 miliarde de euro), care ar fi fost suficien?i pentru 1.400 km de autostrad? la 10 milioane de euro pe kilometru.?8.??? Num?rul de bugetari a sc?zut cu doar 6.000 ?n 2015Sc?derea num?rului de bugetari, care ar fi trebuit s? continue dup? anii 2008-2011 c?nd personalul statului s-a redus de la 1,4 milioane la 1,2 milioane, s-a oprit ?ntre 2011 ?i 2015.Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Finan?elor, ?n octombrie 2015 mai erau 1.174.786 bugetari, cu 6.000 mai pu?ini dec?t decembrie 2014.Fa?? de decembrie 2011, num?rul de bugetari este mai redus cu doar 26.000. Num?rul mare de bugetari a fost problema cheie ?n criza din 2008, c?nd cheltuielile cu personalul ajunseser? la 9% din PIB, fa?? de un prag suportabil de 7%. Rom?nia avea ?n 1990 doar 800.000 de bugetari. Sc?derea num?rului acestora ?n paralel cu o selec?ia mai dur? ?i ?mbun?t??irea veniturilor este cerut? de mul?i ani.?9.??? Ireal – Rom?nia cre?te f?r? deficit de cont curentDe trei ani, deficitul de cont curent este sub 1% din PIB, ceea ce ?nseamn? c? veniturile din servicii prestate ?n exterior? ?i din transferuri compenseaz? suficient deficitul comercial. O surs? puternic? o reprezint? transporturile interna?ionale, care au un excedent anual de circa 1,8 miliarde de euro.Echilibrul contului curent explic? ?i datoria extern? ?n sc?dere ?n ultimii trei ani, cu circa 10 miliarde de euro, de la aproape 100 miliarde de euro ?n 2012 la 90 miliarde de euro ?n octombrie 2015.?ntre 2005 ?i 2008, deficitul de cont curent atinsese cote “apocaliptice”, de peste 10% din PIB, ceea ce a provocat ajustarea dureroas? a economiei ?n 2009, 2010 ?i 2011.Economia rom?neasc? are nevoie ?ns? de utilaje ?i echipamente din import, iar capacitatea de a le pl?ti prin for?ele proprii, f?r? a recurge la datorie extern?, este la un moment dat limitat?.??10. Fondurile europene – adio la 7 miliarde de euroRom?nia trage linie ?n decembrie 2015 la primul exerci?iu bugetar, 2007 – 2013, al Uniunii Europene, cu un minus de 7,5 miliarde de euro.Am avut la dispozi?ie 19,1? miliarde de euro din fonduri structurale, dar ultimele date prezentate s?pt?m?na trecut? de Ministerul Fondurilor Europene arat? c? au fost trimise la Bruxelles deconturi pentru 60% din sumele puse la dispozi?ie, adic? pentru 11,4 miliarde de euro.Nu se ?tie dac? pe ultima sut? de metri, pe ultimele zile, vor mai putea fi trimise alte facturi astfel ?nc?t gradul de absorb?ie s? urce.Cea mai slab? rat? de aborsb?ie este la POSDRU –Programul pentru resurse umane, de 49%, iar cea mai bun? la POS CCE, programul pentru competitivitate, de 65%.Programul Opera?ional Regional (POR), are o rat? de absorb?ie de 64%, POS Transport de 61% iar POS Mediu de 58%.???VIDEO decembrie, agerpres.ro: Normele metodologice de aplicare a Legii privind insolven?a persoanelor fizice ar putea fi adoptate ?n aprilie 2016Normele metodologice de aplicare a Legii 151/2015 privind procedura insolven?ei persoanelor fizice sunt finalizate la nivelul Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor urm?nd s? fie adoptate ?n aprilie 2016, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Comer?ului ?i Rela?iilor cu Mediul de Afaceri remis, luni, AGERPRES.Ministerul a publicat Planul de ac?iune al implement?rii Legii privind procedura insolven?ei persoanelor fizice, care prevede ?i suplimentarea personalului institu?iilor reprezentate ?n comisiile de insolven??, respectiv ANPC, Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului (ONRC) ?i Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit documentului citat, hot?r?rea de Guvern care permite suplimentarea personalului ANPC cu 180 de persoane ar putea fi adoptat? p?n? ?n aprilie 2016. Num?rul de posturi ?n ONRC ?i ORCT ar urma s? fie majorat cu 500 pentru Buletinul Procedurilor de Insolven?? iar actul normativ ?n acest sens ar putea fi aprobat ?n Guvern p?n? ?n mai 2016.Dezvoltarea, testarea ?i punerea ?n produc?ie a sistemului informatic pentru ?nfiin?area ?n cadrul Buletinului Procedurilor de Insolven?? a sec?iunii 'Debitori — persoane fizice cu obliga?ii ce nu decurg din exploatarea unei ?ntreprinderi' s-ar putea finaliza ?n august 2016, condi?ionat de primirea fondurilor ?i ?ncheierea contractului de achizi?ie public?.De asemenea, se are ?n vedere ?i suplimentarea posturilor ?n CSM astfel: 600 de judec?tori, 750 de grefieri de ?edin??, grefieri registratori ?i arhivari. ?n acest sector vor fi organizate ?i cursuri de formare profesional? ?n condi?iile ?n care, potrivit comunicatului citat, exist? un num?r foarte mic de formatori ?n aceast? materie.P?n? ?n luna iulie a anului viitor este prev?zut? constituirea comisiei de insolven?? la nivel central iar p?n? ?n septembrie — noiembrie constituirea celor 42 de comisii teritoriale (jude?ene).Printre primele m?suri ale comisiei de insolven?? la nivel central se num?r? elaborarea criteriilor pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil (estimat? a se finaliza ?n noiembrie 2016), elaborarea criteriilor pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor ?i ale familiilor acestora (noiembrie 2016), ?ntocmirea listei evaluatorilor autoriza?i pentru procedura insolven?ei persoanelor fizice (noiembrie 2016), protocoale de colaborare cu institu?iile/entit??ile relevante, pentru facilitarea fluxului de informa?ii din/dinspre Comisia de insolven?? la nivel central (noiembrie 2016), formare profesional? a personalului (noiembrie 2016) ?i campanii de informare (demarare: august 2016, condi?ionat de alocarea bugetului; finalizare: noiembrie 2016).Guvernul a decis, ?n ?edin?a de s?pt?m?na trecut?, prorogarea cu un an, p?n? ?n decembrie 2016, a aplic?rii Legii privind insolven?a persoanelor fizice."S-a ajuns ?n aceast? situa?ie deoarece niciunul dintre pa?ii de implementare prev?zu?i ?n lege nu a fost atins, de?i ?n lege au fost prev?zute termene concrete. Astfel c? Guvernul a fost nevoit, de?i nu a dorit, s? am?ne aplicarea acestei legi p?n? ?n decembrie 2016. Totodat?, avem stabilit un plan de ac?iune ca ace?ti pa?i s? fie implementa?i", a precizat, ?n 23 decembrie, purt?torul de cuv?nt al Executivului, Dan Suciu.Potrivit acestuia, ?n termen de trei luni de la publicarea Legii ?n Monitorul Oficial, ?n iunie 2015, trebuia constituit? o comisie de insolven?? la nivel central. Faptul c? aceast? comisie nu a fost constituit? a dus la alte ?nt?rzieri ?n lan?."Astfel c? suntem ?ntr-un calendar imposibil de implementat. Consider?m legea oportun?, dar trebuie s? fie func?ional?. Sunt probleme serioase, un efort logistic imens, care nu s-ar fi putut implementa u?or. Planul Guvernului este pe un an, iar ANPC (Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorului — n.r.) trebuie s? vin? cu raport?ri trimestriale pentru implementarea acestui plan", a ad?ugat Dan Suciu.Potrivit acestuia, pentru aplicarea legii este nevoie de angajarea a 180 de persoane ?n cadrul ANPC ?i a 140 de persoane ?n comitetele de insolven??. ?n plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s? preg?teasc? ?nc? 600 de judec?tori ?i s? angajeze 750 de grefieri.Legea privind insolven?a persoanelor fizice a fost adoptat? de Parlament ?n luna mai ?i publicat? ?n Monitorul Oficial ?n iunie.Potrivit ini?iatorului, deputatul PSD Ana Birchall, aceast? lege ofer? un ajutor rom?nilor de bun?-credin??, "sufoca?i de datorii".Astfel, rom?nii care au datorii vor avea posibilitatea s?-?i declare falimentul personal ?i vor beneficia de dou? proceduri: una administrativ?, care prevede c?, ?n fa?a unei comisii de insolven??, ??i vor putea face un plan de ree?alonare a datoriilor pe un termen de 5 ani, ?i o procedur? de lichidare ?n fa?a instan?elor de judecat?.?n momentul deschiderii procedurii de insolven?? se suspend? orice procedur? de executare silit? ?i nicio alt? procedur? de executare silit? nu mai poate fi ?nceput?, se acord? preferin?? planului de rambursare ?i nu lichid?rii bunurilor, se suspend? de drept acumularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i major?rilor de ?nt?rziere dup? momentul ini?ierii procedurii de insolven?? ?i debitorul poate propune un plan de rambursare a datoriilor care se ?ntinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu ?nc? un an.28 decembrie, postare pe blog, Andreea Paul: Economia ?n 2015 poate fi povestit?, iar politica num?rat?Sursa: nu reprezint? doar cifre, iar politica nu ?nseamn? doar vorbe. Economia poate fi povestit? ?i politica num?rat?. Politica mea, de exemplu, dup? un an de munc? ?n calitate de deputat de ?ara Oa?ului ?i membr? a Comisiei de buget, finan?e ?i b?nci poate fi num?rat? prin fapte ?i rezultate concrete astfel:Reducerea TVA-ului la 19% din 2017, ?n urma amendamentului pe care l-am depus la Codul Fiscal;Reducerea TVA-ului la c?r?i, manuale ?i accesul la evenimente culturale ?i sportive la 5% din 2016;Suplimentarea cu 1,7 milioane lei a programului dedicat tinerilor debutan?i ?n afaceri, printr-un amendament depus ?i acceptat la bugetul ??rii pentru anul 2016;Legea 95 din 2015 prin care elevii au dreptul s? fie reprezenta?i ?n consiliile de administra?ie ale unit??ilor de ?nv???m?nt, av?nd ?i drept de vot adoptat?;Legea 199 din 2015 pentru ?nfiin?area Muzeului Na?ional de Art? ?Constantin Br?ncu?i” adoptat?;Finan?area variantei de ocolire a municipiului Satu Mare cu 20 de milioane de lei din bugetul pentru anul 2016, ?n urma amendamentului pe care l-am depus la bugetul ??rii;Modernizarea laboratorului de analize medicale al spitalului or??enesc din Negre?ti Oa? ?n anul 2015 prin alocarea din bugetul ??rii ?i suplimentarea bugetului local cu 500.000 de lei prin amendamentul votat la bugetul ??rii pentru anul 2015;Dotarea cu laptopuri a laboratorului IT al Liceului Ioni?? G. Andron din Negre?ti Oa? ?i cu calculatoare pentru dou? ?coli din C?line?ti Oa? ?i pentru o alt? ?coal? ?n Satu Mare;Promovarea Grupului de Ac?iune Local? a ??rii Oa?ului ?ntr-un capitol de carte dedicat managementului agriculturii, publicat? ?n SUA anul acesta la o editur? de prima lig? interna?ional?;Recuperarea p?n? ?n anul 2015 a 10 milioane de euro la bugetul ??rii ?n urma deconspir?rii ?n teza mea de doctorat a unuia dintre cele mai mari carteluri de pe pia?a rom?neasc?, cartelul de pe pia?a insulinei.Mersul economiei rom?ne?ti poate fi povestit astfel:?n anul 2015, au fost da?i ?n folosin?? mai pu?in de un sfert din kilometri de autostrad? prev?zu?i, de?i cu cre?terea economic? ?nregistrat? ?n anul 2015 am putea construi autostr?zi ?pun?nd Logan l?ng? Logan. Produsul Intern Brut a crescut nominal cu aproape 38 de miliarde de lei ?n anul 2015 (8,3 miliarde euro), fa?? de 2014 (la pre?uri curente), echivalentul unei serii de circa 1,2 milioane de ma?ini Dacia Logan. Mai bine spus cu peste 5300 de km de Dacia Logan-uri ca s? vizualiz?m mai u?or cre?terea economic?.?n paralel cu economia oficial?, avem o economie subteran? ?n?Rom?nia estimat? la 44 de miliarde de euro, generat? prin fraude economice ?i evaziune fiscal?. Practic, echivalentul a ?nc? unui buget public oficial, cu care am fi putut construi spitale, ?coli sau autostr?zi.Cum resimt rom?nii acest fenomen? Direct ?n buzunar. 4 din 10 rom?ni, salaria?i activi, au fost ?ncadra?i oficial cu salariul minim sau mai pu?in ?n contractul de munc?, adeseori pentru a evita plata taxelor la stat, a?adar tot la negru, ceea ce ?nseamn? sacrificarea perspectivei de a avea o pensie decent?.28 decembrie, agerpres.ro: Deficitul comercial intracomunitar al Rom?niei s-a majorat cu 14,9%, ?n primele nou? luniDeficitul comercial intracomunitar al Rom?niei s-a majorat cu 14,9% ?n primele nou? luni din 2015, comparativ cu aceea?i perioad? a anului precedent, la aproape 5,6 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului Economiei Comer?ului ?i Rela?iilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).'Comer?ul total intracomunitar al Rom?niei s-a majorat cu 9,1%, la 65,667 miliarde euro, din care exportul a cunoscut o cre?tere cu 8,5%, fiind de 30,034 miliarde euro, iar importul o cre?tere cu 9,5%, cifr?ndu-se la 35,632 miliarde euro. Soldul negativ al balan?ei comerciale Rom?nia ?n rela?ia cu partenerii din Uniunea European? (UE) a crescut cu 14,9% ?n primele nou? luni ale anului 2015 fa?? de primele nou? luni ale anului 2014, de la -4,871 miliarde euro, la —5,598 miliarde euro', informeaz? ministerul.Potrivit sursei citate, pe ansamblul rela?iilor comerciale, din afara spa?iului comunitar a fost ?nregistrat? o evolu?ie u?or descresc?toare, pe fondul sc?derii exportului.'Comer?ul total extracomunitar a ?nsumat 21.690,3 milioane euro, cu 2,3% mai pu?in ?n primele nou? luni ale anului 2015 fa?? de primele nou? luni ale anului 2014, din care export 10.879,7 milioane euro (-4,5%), iar import 10.810,6 milioane euro (-0,1%). Pentru acelea?i dou? perioade de analiz?, excedentul balan?ei comerciale Rom?nia— ??ri non-UE a sc?zut de la 568,2 milioane euro, la 69,1 milioane euro (-87,8%). Pe fondul cre?terii volumului comer?ului pe rela?ia intracomunitar? fa?? de sc?derea acestuia pe rela?ia extracomunitar?, ponderea schimburilor comerciale totale cu ??rile UE ?n comer?ul interna?ional rom?nesc a crescut de la 73,1%, ?n primele nou? luni ale anului 2014, la 75,2% ?n primele nou? luni ale anului 2015', se arat? ?n datele citate.?n perioada ianuarie — septembrie 2015, primele zece ??ri de destina?ie pentru exporturile rom?ne?ti au fost: Germania (cu o pondere ?n totalul exportului Rom?niei de 19,9%), Italia (12,4%), Fran?a (6,7%), Ungaria (5,4%), Marea Britanie (4,3%), Turcia (4,1%), Bulgaria (3,4%), Spania (2,8%), Polonia (2,7%) ?i Austria (2,5%), ponderea cumulat? a acestor ??ri fiind de 64,1% ?n total export. La import, primele 10 ??ri partenere ale Rom?niei (??ri de origine pentru importuri extracomunitare ?i de expedi?ie pentru importuri intracomunitare) de?in o pondere de 68,1% din total import realizat ?n primele nou? luni ale anului 2015, respectiv: Germania (19,7%), Italia (10,9%), Ungaria (8,0%), Fran?a (5,7%), Polonia (4,8%), China (4,5%), Olanda (3,9%), Austria (3,8%), Turcia (3,6%) ?i Federa?ia Rus? (3,5%).28 decembriie, agerpres.ro: Primele apeluri de proiecte pentru POR 2014 - 2020 vor fi deschise ?n primul trimestru din 2016Primele apeluri de proiecte pentru Programul Opera?ional Regional (POR) vor fi deschise ?n primul trimestru al anului viitor, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).Programul Opera?ional Regional (POR) 2014 — 2020 este succesorul Programului Opera?ional Regional 2007 — 2013 ?i unul dintre programele prin care Rom?nia va putea accesa fondurile europene structurale ?i de investi?ii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regional? (FEDR), ?n perioada 2014 — 2020. POR 2014 — 2020, gestionat de Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice ?n calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia European? (CE) pe data de 23 iunie 2015.POR 2014 — 2020 ??i propune ca obiectiv general cre?terea competitivit??ii economice ?i ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? ale comunit??ilor locale ?i regionale, prin sprijinirea dezvolt?rii mediului de afaceri, infrastructurii ?i serviciilor, pentru dezvoltarea durabil? a regiunilor, astfel ?nc?t acestea s? ??i poat? gestiona ?n mod eficient resursele ?i s? ??i valorifice poten?ialul de inovare ?i de asimilare a progresului tehnologic.Programul are 11 axe prioritare (plus o ax? de asisten?? tehnic?), care au ?n total o alocare estimat? de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezint? sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional? (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro — contribu?ia na?ional?.Pe 2007-2013 absorb?ia pe acest program a fost de 64%, la 14 decembrie, valoarea declara?iilor de cheltuieli transmise la Comisia European? fiind de peste 2,53 miliarde euro.28 decembrie, agerpres.ro: Excedentul bugetului general consolidat coboar? la 0,76% din PIB la sf?r?itul lunii noiembrieExcedentul bugetului general consolidat a cobor?t la 5,3 miliarde de lei, respectiv 0,76% din PIB, la finalul lunii noiembrie 2015, de la 9,04 miliarde de lei, respectiv 1,28% din PIB, la finalul primelor 10 luni din acest an, potrivit informa?iilor publicate luni de Ministerul Finan?elor Publice.?n aceea?i perioad? din anul trecut, bugetul general consolidat ?nregistra un deficit de 0,2 miliarde de lei, respectiv—0,04% din PIB.Veniturile bugetului general consolidat, ?n sum? de 209,6 miliarde de lei, reprezent?nd 29,8% din PIB, au fost cu 7,5% mai mari ?n termeni nominali fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent, iar ca pondere ?n PIB cu 0,5 puncte procentuale.S-au ?nregistrat cre?teri fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent la ?ncas?rile din impozitul pe venit (12,3%), impozit pe profit (+11,9%), TVA (+10,8%), venituri nefiscale (10,8%) ?i accize (+7,5%). ?ncas?rile din contribu?ii de asigur?ri sociale au sc?zut doar cu 0,7% fa?? de anul anterior, fiind influen?ate de reducerea cu 5 pp a contribu?iilor angajatorilor, c?t ?i de cre?terea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribu?ie c?tre pilonul II de pensii.La nivelul administra?iilor locale s-au ?nregistrat cre?teri fa?? de anul precedent la impozite ?i taxe pe proprietate cu 1,4%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 4,6% ?i venituri nefiscale cu 3,8%.Cheltuielile bugetului general consolidat, ?n sum? de 204,3 miliarde de lei, au crescut ?n termeni nominali cu 4,6% fa?? de aceea?i perioad? din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,3 pp ca pondere ?n PIB.O reducere semnificativ? s-a ?nregistrat ?n cazul cheltuielilor cu dob?nzile (-11,3%) ca urmare a sezonalit??ii pl??ilor ?i a sc?derii randamentelor la titlurile de stat. ?n paralel, se remarc? o cre?tere semnificativ?, cu 27,8% fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finan?are din fonduri externe nerambursabile.Cheltuielile pentru investi?ii, care includ cheltuielile de capital, precum ?i cele aferente programelor de dezvoltare finan?ate din surse interne ?i externe, au fost de 26,2 miliarde de lei, respectiv 3,7% din PIB, ?n termeni nominali cu 8,4% mai mari fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent.29 decembrie, postare pe Facebook, Victor PontaSursa: c? to?i cei care ar trebui s? vorbeasc? din p?cate tac (din indiferen??, team? sau pur ?i simplu pentru c? sunt ?n vacan?? ?n ??ri tropicale), pot s? spun eu simplu ?i clar: E FOARTE BINE S? FIE M?RIT SALARIUL MINIM PE ECONOMIE LA 1200 RON DE LA 1 IANUARIE!1. Nu are impact bugetar negativ (deja la bugetari au crescut salariile peste 1050 lei; ?i, oricum, c?nd ai excedent bugetar de miliarde e imoral s? spui c? nu vrei s? cre?ti salariul minim cu 150 lei!);2. Ajut? Bugetul de asigur?ri sociale prin ?ncas?ri suplimentare stabile;3. Nu afecteaz? mediul economic (deja nimeni nu mai angajeaz? ?n mod real cu mai pu?in de 1200 lei brut, cu excep?ia sezonierilor - de unde rezult? c? data de 1 mai oricum e o prostie);4. Combate munca "gri" (salariul minim pe contract ?i diferen?a "la negru") ?i concuren?a neloial? fa?? de cei one?ti ?i care pl?tesc toate taxele;5. Nu afecteaz? competitivitatea for?ei de munc? ?n compara?ie cu restul ??rilor din UE, pentru c? r?m?ne cel mai mic salariu minim la nivel european;6. Stimuleaz? munca "la alb" fiscalizat? ?i consumul (oamenii cu salariul minim ?l cheltuie pentru nevoi imediate, nu ?l ?in ?n b?nci ?i nici nu ??i cump?r? ma?ini ?i yachturi scumpe!).C?nd nu ai habar despre economie ?i via?a real? spui c? "faci un studiu"!!! Sau mai bine ?i ascul?i pe cei ce ?tiu! 29 decembrie, agerpres.ro: Ministerul Muncii: Majorarea salariului minim la 1.250 lei presupune pentru angajator un efort suplimentar de 1.015 lei/salariatMinisterul Muncii a ?naintat un proiect de Hot?r?re de Guvern care prevede cre?terea salariului minim de la 1.050 lei la 1.250 lei, ?ncep?nd cu data de 1 mai 2016, efortul bugetar suplimentar suportat de angajator urm?nd s? fie de 1.015 lei/salariat, aferent celor ?apte luni de anul viitor.* CES: Patronatele ?i reprezentan?ii Guvernului au votat pentru salariul minim de 1.250 lei de la 1 mai; sindicatele s-au opusConform unui comunicat al Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice (MMFPSPV) remis, mar?i, AGERPRES, num?rul de beneficiari ai cre?terii salariului minim este de 1.131.686 persoane, din care 1.092.364 ?n sectorul concuren?ial ?i 39.322 ?n sectorul bugetar.'Se estimeaz? totodat? c? majorarea propus? va avea efecte pozitive asupra cre?terii economice, prin stimularea ocup?rii ?i reducerea muncii la negru, asupra mediului de afaceri: majorarea salariului minim la 1.250 lei va conduce la un efort financiar suplimentar suportat de angajator de 1.015 lei/salariat, aferent celor ?apte luni din anul 2016, din punct de vedere social: proiectul de hot?r?re are un impact social important, asigur?nd cre?terea nivelului de trai ?i reducerea decalajelor sociale, salariul minim lunar net al unui salariat care nu are persoane ?n ?ntre?inere cresc?nd de la 777 lei la 917 lei', se men?ioneaz? ?n comunicat.Potrivit reprezentan?ilor Ministerului Muncii, majorarea salariului minim urm?re?te ?mbun?t??irea ponderii acestuia ?n salariul mediu, astfel ?nc?t raportul dintre aceste dou? salarii s? se apropie de 60%, procent reg?sit ?n ??rile dezvoltate din Uniunea European?.Ponderea salariului minim brut pe ?ar? garantat ?n plat? ?n salariul mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigur?rilor sociale de stat este de 39,16% ?n anul 2014, respectiv 43,48% ?n 2015 ?i 46,62 % ?n 2016.Decizia privind majorarea salariului minim la 1.250 lei, din 1 mai, a fost luat? dup? dezbaterile din Consiliul Na?ional Tripartit (CNT), la care au participat luni seara, la sediul Ministerului Muncii, reprezentan?i ai Guvernului ?i lideri ai confedera?iilor patronale ?i sindicale reprezentative la nivel na?ional.Reprezentan?ii confedera?iilor sindicale au propus cre?terea salariului minim pe economie, pentru un timp normal de lucru de opt ore pe zi, la 1.200 de lei, ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2016. Ini?ial, confedera?iile patronale au solicitat cre?terea salariului minim pe economie la 1.200 lei, ?ncep?nd cu data de 1 ianuarie 2016, cu condi?ia bloc?rii impozit?rii noului salariu minim la nivelul de 1.050 lei.'Doamna Ana Costea, ministrul Muncii, a explicat ?n cadrul discu?iilor c? acest lucru echivaleaz? cu modificarea Codului Fiscal, care trebuie s? intre ?n vigoare la ?nceputul anului, lucru extrem de greu de f?cut av?nd ?n vedere c? Parlamentul este ?n vacan?? p?n? la data de 1 februarie 2016', se men?ioneaz? ?n comunicat.Ulterior, o parte din confedera?iile patronale s-au declarat de acord cu cre?terea salariului minim la 1.200 lei, de la 1 ianuarie, solicit?nd ?n schimb facilit??i fiscale pentru sectoarele economice cele mai afectate de aceast? m?sur?.Pozi?ia final? a confedera?iilor sindicale a fost aceea de a solicita o cre?tere a salariului minim la 1.275 lei, ?ncep?nd cu 1 mai 2016.Ministrul Muncii, ?n calitate de reprezentant al pre?edintelui CNT, a luat act de pozi?ia sindicatelor ?i patronatelor, ?ns? ?n final s-a decis ca varianta de lucru a Executivului s? ia ?n considerare o cre?tere a salariului minim la 1.250 lei, ?ncep?nd cu 1 mai 2016.Consiliul Economic ?i Social a fost convocat mar?i pentru a aviza proiectul de hot?r?re de Guvern, iar hot?r?rea va fi adoptat? ?n ?edin?a de Guvern din 30 decembrie 2015. Partea sindical? s-a opus propunerii Executivului, sus?in?nd ?n continuare cele dou? variante proprii: 1.200 lei de la 1 ianuarie sau 1.275 de la 1 mai.Membrii CNT au mai stabilit ca, p?n? la 1 mai 2016, s? realizeze ?mpreun? un mecanism de indexare automat? a salariului minim ?i un studiu de impact, iar Guvernul s? sprijine, prin programe finan?ate din fonduri europene, sectoarele economice afectate.29 decembrie, agerpres.ro: INTERVIU Roxana M?nzatu (ANAP): Strategia ?n domeniul achizi?iilor publice trebuie implementat? ?n 2016, altfel CE opre?te finan?area pe 2014-2020Legisla?ia privind achizi?iile publice trebuie s? intre ?n vigoare p?n? ?n data de 18 aprilie 2016, conform termenului asumat de toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Strategia na?ional? ?n domeniul achizi?iilor publice trebuie implementat? p?n? la finalul anului viitor.Pre?edintele Autorit??ii Na?ionale pentru Achizi?ii Publice, Roxana M?nzatu, a explicat, ?ntr-un interviu acordat AGERPRES, c? ne?ndeplinirea termenului de implementare a Strategiei va atrage dup? sine oprirea finan??rii europene pe toate programele opera?ionale pe exerci?iul 2014 — 2020.?n plus, pre?edintele ANAP a detaliat nout??ile aduse de cele patru legi noi care vor reglementa, de anul viitor, achizi?iile publice, dar ?i pa?ii de urmat pentru ?nt?rirea capacit??ii administrative a autorit??ilor contractante ?i pentru profesionalizarea angaja?ilor care lucreaz? ?n achizi?ii publice.AGERPRES: ?n ce stadiu este pachetul de legi privind achizi?iile publice? Roxana M?nzatu: Pachetul de legi se afl? la Senat, am trecut de toate comisiile ?i a?tept?m votul ?n plen. Din p?cate, nu am ajuns s? intr?m ?n plen p?n? la finalul anului, a?a c? a?tept?m sesiunea urm?toare. Probabil dup? 1 februarie vom trece de Senat, iar apoi vom merge ?n Camera Deputa?ilor. Suntem ?n procedur? de urgen??, am comunicat asta ?i parlamentarilor.AGERPRES: Fostul ministru al Finan?elor spera ca legile s? intre ?n vigoare la 1 ianuarie 2016. De ce nu a fost posibil? Roxana M?nzatu: Asta ne-am dorit ?i noi. Am avut aprobarea ?n Guvern ?n 27 octombrie, ?nainte de asta avizarea cu toat? procedura de urgen?? a durat dou? s?pt?m?ni. Am trimis scrisori tuturor parlamentarilor ?n care am explicat c? legile fac parte din strategia de reform?, c? reprezint? un pilon al schimb?rii....etc. S-au mobilizat destul de bine dar, oricum, ar fi fost destul de greu s? trecem ?i de Camer? ?n aceast? sesiune.AGERPRES: C?nd estima?i c? vor putea intra ?n vigoare noile legi? Roxana M?nzatu: Dac? ?n februarie vom avea plen la Senat, plus dezbatere la Camera Deputa?ilor dou? s?pt?m?ni, trei maxim, cred c? pe final de februarie le vom avea aprobate. Noi avem un termen global asumat ca ?i stat membru, ca ?i celelalte state, 18 aprilie 2016. Dar avem ?i termenul nostru ca ?ar?, doar Rom?nia, pe strategia de reform?, care este condi?ionalitate ex-ante, februarie 2016. Adic? nu ar trebui s? dep??im 28 februarie. Mai mult, strategia de reform? ?n achizi?ii publice trebuie implementat? p?n? ?n decembrie 2016, altfel Comisia European? ne opre?te finan?area pe toate programele opera?ionale pe exerci?iul 2014 — 2020.AGERPRES: Care sunt principalele modific?ri aduse de aceste legi? Roxana M?nzatu: Am inventariat toate problemele, unele de natur? legislativ? este adev?rat, altele care ?in de alte elemente, ?n strategia de reform? a achizi?iilor publice ?i partea de legisla?ie nou? reprezint? doar o component? a acestei strategii. O s? punctez c?teva din nout??ile aduse, dar o s? ?ncerc s? punctez ?i ceea ce ?ncerc?m s? schimb?m pe zona de ?nt?rire a capacit??ii administrative a autorit??ilor contractante, pe modul ?n care se fac controalele, pe autorit??ile care desf??oar? proceduri de achizi?ie.?n primul r?nd trebuie s? ?inem cont de faptul c? noul pachet de legi transpune ni?te directive europene care au stabilit o viziune, un drum. Avem o directiv? distinct? pe concesiuni de lucr?ri ?i servicii pentru prima dat?, avem desigur directiv? distinct? pe achizi?ii clasice ?i una pe achizi?ii sectoriale, de asemenea. ?n plus, noi, ca stat, am ales s? facem o lege distinct? pe rezolvarea remediilor ?i contesta?iilor ?i a organiz?rii Consiliului Na?ional de Solu?ionare a Contesta?iilor (CNSC). Deci vom avem un pachet de patru legi acolo unde ?nainte aveam o singur? Ordonan??, ?n care erau reglementate toate aceste elemente. Nu a? trece peste faptul c?, pentru prima dat? ?n Rom?nia, legile pentru achizi?ii publice se dezbat ?n Parlament ?i am avut o dezbatere semnificativ? ?i cu societatea civil?. Pentru c? atunci c?nd stai la mas? cu parlamentarii ?i cu autorit??ile contractante vei vedea anumite propuneri pe legisla?ie, o anumit? viziune. Ei se simt asupri?i, oprima?i de prea multele controale, abuza?i. ?n alte cazuri ?i-ar dori o legisla?ie mai detaliat?, mai clar?. Dac? stai la mas? cu autorit??ile care fac controale ?n Rom?nia, cei care se ocup? de conflicte de interese, ei spun c? trebuie s? avem ?n legisla?ie elemente care s? arate unde avem riscuri, unde avem poten?ial de fraud?, mecanisme care s? opreasc? autorit??ile din a semna contracte c?nd este un poten?ial risc. Dac? stai la mas? cu firmele, cu mediul de afaceri, sunt alte probleme. Ei simt c? autorit??ile sunt prea slabe, vor mecanisme care s? ?i ajute pe ei s? se mi?te mai repede, ba chiar s? poat? contesta ori de c?te ori se simt nedrept??i?i. Tot acest proces ar trebui s? genereze un pachet de legi care s? reflecte nu doar legisla?ia european?, dar ?i ceea ce dore?te societatea rom?neasc? s? se introduc? ?n ele.Noi am introdus elemente de noutate care deriv? din problemele specifice Rom?niei pe diverse paliere. Un element este faptul c?, pentru prima dat?, vom putea face pl??i directe c?tre subcontractan?i. O autoritate contractant? va putea, ?n condi?iile ?n care acest lucru s-a specificat ?n contract, s? pl?teasc? direct subcontractantul definit pentru partea de contract aferent?. Este o propunere care a venit ?i din partea mediului de afaceri, este permis? de directivele europene, au fost ?i foarte multe probleme ?n aceste cazuri, ?n special cu companiile cu capital autohton. Dar au existat ?i contraargumente! Au fost autorit??i contractante care au spus da, este o propunere bun?, dar nici noi nu am vrea s? fim pu?i ?n situa?ia s? fim ?nc?rca?i administrativ suplimentar. De unde gestionam un contract, cu un singur antreprenor, care avea mai mu?i subcontractan?i, s? ajung s? gestionez ?apte contracte, pentru c? eu va trebui s? gestionez rela?ia, inclusiv plata, dar ?i verificarea ?ndeplinirii sarcinilor cu subcontractan?ii lui. ?n legea achizi?iilor clasice avem ?i aceast? posibilitate reglementat?, dar acum lucr?m la mecanismul ?n care se vor face pl??ile. AGERPRES: Strategia prevede ?i facilitatea accesului IMM-urilor la achizi?ii publice. Cum se va realiza acest lucru? Roxana M?nzatu: Este vorba ?n special de zona de divizare pe loturi, acolo unde natura serviciilor care sunt achizi?ionate, mai pu?in a lucr?rilor, ar justifica divizarea pe loturi a contractelor. Se ?ncurajeaz? acest procedeu, iar unde autoritatea contractant? care alege s? nu divizeze, are obliga?ia, conform legii, s? justifice de ce nu divizeaz?. Procedurile r?m?n acelea?i, dar, pentru c? IMM-urile au capacitate financiar?, tehnic?, opera?ional? mai sc?zut?, chiar dac? vor participa tot la o licita?ie deschis?, vor avea posibilitatea totu?i s? oferteze pentru un contract cu o valoare, cu o complexitate mai adecvat? m?rimii ?i posibilit??ii lor.?n plus, credem c? un element de noutate ?i de transparen?? pentru Rom?nia este posibilitatea de a avea consult?ri cu pia?a ?nainte de lansarea procedurii, ?nainte de finalizarea caietului de sarcini. ?n acest scop, autoritatea contractant?, prin SEAP, va putea publica elemente din caietul de sarcini, elemente din ceea ce se va numi strategia de contractare, pe care poten?ialii ofertan?i, sau exper?ii din pia?? s? vin? ?i s? ??i spun? o p?rere. Credem c? acesta este un instrument care va duce ?i la ?mbun?t??irea calit??ii documenta?iei de atribuire, dar ?i la o rela?ie corect? ?i transparent? ?ntre autoritate ?i ofertan?i ?i expertiza pe pia??. Ne dorim ca acest instrument s? fie folosit ?n scop constructiv, cu bun? credin??. Este un element prev?zut de directivele europene, dar nu cu scopul de a dirija documenta?ia de atribuire pentru a avantaja sau nu un anumit ofertant. Este efectiv un instrument de dialog care se va face prin SEAP, ?n mod transparent, astfel ?nc?t ofertan?ii s? ?tie la ce s? se a?tepte ?i chiar s? poat? s? contribuie la ?mbun?t??irea caietului de sarcini ?ntr-un mod destul de concret dar ?i la obiect.AGERPRES: Strategia prevede ?i schimbarea criteriilor de atribuire. Se renun?? la "pre?ul cel mai sc?zut"? Roxana M?nzatu: Ca ?i ?n cazul legisla?iei curente, a directivelor curente ca ?i a Ordonan?ei 34, care este ?n vigoare, pre?ul cel mai sc?zut r?m?ne totu?i un criteriu de folosit, ?ns? ?n noua legisla?ie spunem c? pentru tot ceea ce ?nseamn? servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de proiectare, de audit, de consultan??, nu se va mai putea utiliza pre?ul cel mai sc?zut. Va trebui utilizat un alt fel de criteriu care s? includ? ?i factori de calitate, mai ales pentru serviciile de proiectare care sunt foarte importante pentru lucr?rile care se execut? ?n Rom?nia. Pentru alte tipuri de lucr?ri sau servicii sau bunuri nu interzicem utilizarea pre?ului cel mai sc?zut, ?ntruc?t nici directivele europene nu prev?d acest tip de interdic?ie. De altfel, sunt contracte unde pre?ul cel mai sc?zut reprezint? un criteriu chiar util ?i ideea este s? avem eficien?a investi?iei inclusiv pe partea de cost. Dar credem c? zona de servicii intelectuale, mai ales partea de proiectare, care va fi executat? la un nivel calitativ, un raport c?t mai bun pre?/calitate va duce ?i la lucr?ri de mai bun? calitate. De multe ori proiectele tehnice prost ?ntocmite, pentru c? fuseser? atribuite pe criteriul pre?ului cel mai sc?zut, au dus la caiete de sarcini slabe pentru lucr?ri ?i la executarea de lucr?ri deficitare, sau la contesta?ii pe acele caiete de sarcini. Sunt nenum?rate situa?iile ?n care problemele pe contractele de lucr?ri se ?ntorc la calitatea caietului de sarcini, a detaliilor de execu?ie a proiect?rii. ?i atunci credem c? este bine c? am propus eliminarea pre?ului cel mai sc?zut de la proiectare ?i tot ce ?nseamn? servicii intelectuale, ?ncerc?nd s? avem acolo calitate, pre?ul reflect?nd doar o component? din evaluare.Deci aceasta este noutatea, pe zona de servicii intelectuale. ?n rest r?m?n celelalte criterii: pre?ul cel mai sc?zut, costul cel mai sc?zut pe durata de via?? a unei lucr?ri sau a utiliz?rii unui serviciu sau unui bun, ?i cel mai avantajos raportul calitate pre?.AGERPRES: P?n? acum cel mai folosit criteriu era pre?ul cel mai mic? Roxana M?nzatu: Abuziv chiar. ?n strategia de reform? ?n domeniul achizi?iilor publice chiar am identificat aceasta ca fiind una dintre cele mai mari probleme, ?i anume aplicarea abuziv? a criteriului pre?ului cel sc?zut, cele mai frecvente cauze fiind ori slaba capacitate a personalului din autoritatea contractant? ?n a ?ntocmi un caiet de sarcini ?i a g?ndi factorii de evaluare ?n a?a fel ?nc?t s? fie baza?i pe elemente de calitate (nu se sim?eau st?p?ni pe ei, nu se sim?eau capabili s? elaboreze o astfel de documenta?ie), ori o anumit? reticen?? ?n perspectiva controalelor. Este cu siguran?? un criteriu comod, accesibil, dar care nu duce la lucr?ri sau la servicii de calitate. De multe ori pe fonduri europene s-a dovedit c? valoarea la care s-au atribuit contractele nu a fost suficient? pentru finalizarea lor. Iar c?nd lucrezi cu fonduri europene valoarea la care ai atribuit contractul r?m?ne cea eligibil?! Dac? te treze?ti pe parcursul contractului c? nu ??i ajung banii, ceea ce suplimentezi ?nseamn? cheltuieli neeligibile ?i iat? probleme ?i pe absorb?ie din cauza acestei utiliz?ri abuzive.AGERPRES: Inten?iona?i s? limita?i posibilit??ile de modificare a contractului de achizi?ii publice pe parcurs. Cum ve?i realiza acest lucru? Roxana M?nzatu: ?n primul r?nd men?ionez c? vom avea obligativitatea public?rii ?n SEAP a tuturor modific?rilor valorilor contractului. Deci, dup? ce contractul a fost atribuit cu 5 lei, de?i am avut o valoare estimat? de ?apte lei, orice modificare a valorii contractului, p?n? la ?nchiderea acestuia, p?n? s-a executat ultima activitate, va fi publicat? pe SEAP, astfel ?nc?t s? avem ?i posibilitatea de a urm?ri evolu?ia de la valoare estimat? ini?ial, p?n? la valoarea cu care s-a ?nchis acel contract. ?n al doilea r?nd, pot s? spun c?, pe legisla?ia actual?, autorit??ile contractante modificau valoarea contractelor utiliz?nd, ?n mod abuziv de multe ori, ni?te prevederi din legisla?ie care spuneau c? au fost necesare cheltuieli din cauze imprevizibile, din motive greu de prev?zut. Pe noua legisla?ie permitem s? fie modificat? valoarea contractului de lucr?ri cu maximum 15% ?i cu maximum 10% ?n cazul unui contract de servicii sau bunuri. Acestea reprezint? plafoane peste care nu se poate trece. Dar aceste modific?ri se vor putea face legal, f?r? a se invoca motive neprev?zute, ci cu explica?ii, argumentat, astfel ?nc?t ?i ?n fa?a unor poten?iale controale s? avem o reglementare mai clar?. Reglementarea actual? este alunecoas?, subiectiv?, ?i nu o st?p?ne?te nimeni.AGERPRES: Aceast? reglementare va fi valabil? ?i pentru proiectele cu fonduri europene? Roxana M?nzatu: Suntem ?nc? ?n discu?ie pe acest aspect. Nu este ?nchis subiectul. Sunt anumite elemente, ca ?i acesta, care trebuie reglementate ?i prin norme. Dar oricum costurile suplimentare, eligibile sau nu, sunt limitate la 15%, respectiv 10%, ?i, pentru prima dat?, avem ?n lege o reglementare care permite aceast? modificare f?r? a utiliza abuziv sau nepotrivit cazul imprevizibil sau situa?ia de for?? major?.AGERPRES: Va exista o defini?ie nou? ?i pentru poten?ialul conflict de interese. Cum sun? aceasta? Roxana M?nzatu: Am elaborat legisla?ia ?n dialog cu Comisia European? ?i, din discu?iile cu ei, a reie?it necesitatea de a avea mecanisme foarte clare pentru ca ?n Rom?nia s? prevenim, s? identific?m poten?ialele conflicte de interese, ?nainte ca ele s? produc? efecte, ?nainte ca fapta de ?nc?lcare a legii s? se produc?. A?a ?nc?t ?n primul r?nd Agen?ia Na?ional? de Integritate (ANI) a dezvoltat un sistem informatic, cu fondurile europene — 'PREVENT', care ?nseamn? un formular de integritate care va face parte din documenta?ia de atribuire ?i va trebui completat astfel ?nc?t s? reflecte eventualele grade de rudenie sau rela?ion?ri ?ntre reprezentan?ii autorit??ilor contractante, ?i aici ne referim mai ?nt?i la factorii de decizie ?i apoi la membrii echipei de evaluare, ?i reprezentan?ii ofertantului. Acest formular va fi electronic, astfel c? ANI va putea detecta poten?iale conflicte de interese, va emite alerte de integritate, care s? opreasc? derularea procedurii pentru remedierea situa?iei. ?ns? tot acest mecanism trebuie sprijinit de o Lege, care este ?n Camera Deputa?ilor, ?n faza final?, ?i conform discu?iilor cu ANI, va intra ?n vigoare ?n dou? etape, de?i noi vrem s? intre ?ntr-o singur? etap?. Dar deocamdat? ei propun s? intre ?n vigoare ?n iulie formularul pentru procedurile derulate pe fonduri europene ?i din decembrie pentru cele derulate pe bugetul de stat.?ns?, a?a cum ?n ANAP nu mai facem distinc?ie ?ntre finan?area de la bugetul de stat ?i cea pe fonduri europene, a?a am cerut ?i colegilor de la ANI s? aib? o abordare integrat?, iar "PREVENT-ul" s? porneasc? ?n acela?i timp pentru toate procedurile. Achizi?iile din fonduri europene sunt net valoric sub achizi?iile derulate din bani publici: peste 80% sunt achizi?ii derulate pe bugetul de stat, deci nu vedem de ce s? avem aceste diferen?ieri. La noi, unul dintre principiile reorganiz?rii ANAP este eliminarea acestei diferen?ieri. AGERPRES: ?n privin?a contesta?iilor ce m?suri ave?i ?n vedere? Roxana M?nzatu: Ne ocup?m ?i de acest sector ?mpreun? cu CNSC (Consiliul Na?ional de Solu?ionare a Contesta?iilor n.r) ?i am propus un proiect de lege distinct. Acest proiect aduce ?i o noutate: notificare prealabil? obligatorie. Asta ?nseamn? c? o companie, ?nainte de a contesta ce i se pare de contestat ?n instan?? sau la CNSC, este obligat? s? se duc? la Autoritate ?i s? notifice. Seam?n? cu concilierea, dar este un mecanism care permite Autorit??ii s? evite acest proces lung ?i cu efecte negative. Este un mecanism care, credem noi, va reu?i s? mai diminueze num?rul de contesta?ii, dar presupune colaborare ?ntre p?r?i ?i sper?m s? dea rezultate.AGERPRES: S-a vorbit mult despre "contestatarii de profesie". La ANAP sim?i?i acest fenomen? Roxana M?nzatu: Din discu?iile cu colegii de la CNSC a reie?it c? nu exist? aceast? categorie. ?ns? din discu?ia cu autorit??ile contractante, care ??i cunosc foarte bine domeniile ?i firmele care particip? la licita?ii, pe cele care contest? ?i rezultatele acestor contesta?ii, reiese c? da. R?spunsul ANAP este c?, potrivit strategiei de reform?, ne schimb?m modul de monitorizare a contesta?iilor. Vom monitoriza cu ajutorul SEAP-ului, care va fi mult ?mbun?t??it ?n urm?toarele luni, vom monitoriza ?i vom genera alerte pe cazuri ?n care aceea?i companie contest? pe anumite sectoare de activitate, pe anumite regiuni geografice sau pe anumite autorit??i contractante. Sau cazuri ?n care aceea?i companie c??tig? pe proceduri similare sau la aceea?i autoritate contractant? sau ?n acela?i jude?. Vrem s? avem o monitorizare mult mai sensibil? a domeniului ?i s? vedem dac? sunt contestatari de meserie sau nu. P?n? ?n prezent, fiecare institu?ie ?i-a monitorizat propriile proceduri ?i ne raporteaz? ?i nou?. ANRMAP avea un sistem rudimentar, prin care vedea c?te contesta?ii s-au depus, c?te au fost respinse, dar nu analize pe ofertan?i, pe domenii, pe jude?e etc. Acum vom avea o redimensionare a modului ?n care monitoriz?m ?i contractele ?i regiunile ?i autorit??ile contractante, ca s? gener?m alerte ?i rapoarte care eviden?iaz? riscurile, iar apoi ducem informa?iile la nivelurile care pot genera reac?ie.AGERPRES: Exist? posibilitatea ca firmele care contest? nefondat mai multe licita?ii s? fie ?mpiedicate s? mai participe? Roxana M?nzatu: Guvernul, ?n 2014, a introdus acea garan?ie de bun? conduit? menit? tocmai s? opreasc? contestatarii de meserie. Cel care contest?, ar fi trebuit s? constituie o garan?ie ?ntr-un procent din valoarea procedurii ?i, dac? i se respingea contesta?ia, garan?ia se re?inea automat de c?tre autoritatea contractant?. ?ns? acest instrument a fost declarat par?ial neconstitu?ional — re?inerea automat? fiind o problem?. Momentan este chiar o procedur? de abrogare a acestui instrument. Ne dorim s? mergem c?tre un mecanism complementar. De aceea am introdus instrumentul notific?rii. ?n noua legisla?ie dorim s? introducem ?i 'cau?iunea'. Pentru prevenirea unei pagube iminente, cau?iunea va fi o tax? care se poate pl?ti de cel care se adreseaz? instan?ei, dac? dore?te ca procedura sau contractul s? fie suspendate p?n? la solu?ionarea cauzei.?n plus, suntem ?n discu?ii pentru a avea o tax? de timbru, permis? de jurispruden?a european?, nu restrictiv?, dar care s? ?l responsabilizeze pe cel care depune contesta?ia. O tax? de maximum 2% din valoarea procedurii se pare c? este acceptat? de jurispruden?a european?. Discut?m ?i cu Ministerul Justi?iei despre aceast? posibilitate.AGERPRES: Cau?iunea se va stabili ca sum? fix? sau procent din procedur?? Roxana M?nzatu: Pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire ?i/sau a execut?rii contractului, partea care o solicit? trebuie s? constituie ?n prealabil cau?iunea, calculat? prin raportare la valoarea estimat? a contractului. Modalitatea de calcul este stabilit? ?n procente, dar are ?i un plafon valoric pentru a nu ?mpov?ra (ex: 2% din valoarea estimat? a contractului). Cau?iunea depus? se restituie, la cerere, dup? solu?ionarea prin hot?r?re definitiv? a pl?ngerii, respectiv dup? ?ncetarea efectelor suspend?rii procedurii de atribuire ?i/sau a execut?rii contractului. Cau?iunea se restituie celui care a depus-o ?n m?sura ?n care asupra acesteia autoritatea contractant? nu a cerut plata desp?gubirii cuvenite. Deci oricum, aceast? cau?iune este diferit? de garan?ia de bun? conduit?, care era re?inut? automat.AGERPRES: ?n ce mod v? a?tepta?i s? influen?eze noua legisla?ie absorb?ia fondurilor europene? Roxana M?nzatu: O bun? parte din problemele pe care noi le-am identificat au fost legate de implementarea proiectelor cu finan?are european?. ?i atunci r?spunsurile pe care le d?m prin noua legisla?ie sunt r?spunsurile la implementarea proiectelor cu finan?are european?. ?n primul r?nd, un instrument util va fi strategia de contractare. Este un element nou. Autoritatea va trebui s? ??i fac? pentru fiecare achizi?ie o strategie de contractare ?n care s? ??i estimeze inclusiv durata preg?tirii acelei documenta?ii. Este foarte clar, ?n momentul de fa??, c? atunci c?nd ??i g?nde?ti un proiect cu finan?are european? pe un num?r de ani, pe un anumit buget, c?nd detaliezi partea de achizi?ii va trebui s? ??i estimezi duratele, timpii mult mai clar. Termenele minime de depunere a ofertelor sunt mai reduse, pentru c? ne permite ?i directiva european?. Acesta este un ajutor pentru proiectele cu finan?are european?, dar nu ?tiu dac? este un exemplu bun av?nd ?n vedere c? ?ntotdeauna autorit??ile din Rom?nia au fost tentate s? aleag? termenul minim pentru preg?tirea ?i depunerea ofertelor din graba de a r?m?ne ?n graficul cu finan?are european?. Ori noi tocmai asta ?ncerc?m, s? emitem un ghid online pe care s? ?l oferim ?n completarea legisla?iei care s? lase suficient timp pentru preg?tirea documenta?iei, pentru c? toat? aceast? grab? trebuie bugetat? inclusiv ?n graficul proiectului. Pentru c? toat? aceast? grab? de a oferta repede duce la oferte de slab? calitate sau efecte similare. ?i atunci, tocmai faptul c? oferim termene mai scurte prin legisla?ie nu trebuie s? reprezinte neap?rat o bun? practic?. Termenele mai scurte pot fi utilizate atunci c?nd autoritatea este preg?tit?, c?nd documentele permit acest lucru. ?n schimb, ar trebui s? oferim ?i noi ?ndrumare cu termene pe sectoare de activitate. Spre exemplu pe drumuri, timpul optim de preg?tire a documenta?iei nu trebuie s? fie cel minim. Vom face propriile analize ?i vom oferi un termen optim, care poate fi mai lung, dar care ?nseamn? ?i oferte de calitate. AGERPRES: Nu se poate impune ?i un pre? minim de pornire, astfel ?nc?t s? se evite ofertele sub cost? Roxana M?nzatu: Acest aspect duce la discu?ia cu privire la standardele de cost, care s? ne permit? s? ne raport?m la ceva, dar care nu exist?. PNDR (Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? n.r ) are o baz? de date cu pre?uri de referin?? pentru utilaje la care se raporteaz?, dar este singurul exemplu. Este un demers care credem ?i noi c? ar fi util ?i se poate face prin monitorizarea ANAP, pe sectoare de activitate, dar f?r? s? reflecte pre?uri unitare. Noi vom putea, prin monitorizare s? spunem: ?n Rom?nia, la construc?ia de poduri ?n 2015 pre?ul mediu a fost acesta, dar nu avem acele informa?ii ?i nu o s? putem s? juc?m acel rol de a fundamenta o baz? de date ?n care s? putem s? spunem pre?ul mediu pe kilometru, pe metru, pentru ciment, materiale de construc?ii etc.?n schimb, r?m?ne aceast? discu?ie cu ofertele care au valoare nejustificat de mic?. ?n prezent, prin normele de aplicare, ?ncerc?m s? definim care este procentul sub care putem considera c? oferta este neobi?nuit de mic?. Pentru c? preg?tim noua legisla?ie, chiar avem aceste discu?ii: ce ?nseamn? ofert? neobi?nuit de mic?, ?ns? nu vom avea ?n lege o cifr? sau un procent care s? spun?: te exclud de la licita?ie dac? oferta ta este de 3 lei sau dac? este de 10%.Pe de alt? parte, avem reglementat? ?n noua legisla?ie posibilitatea de a avea lista operatorilor economici autoriza?i pe anumite domenii de activitate. Prin strategie am spus c? vom avea un pilot pe construc?ii de drumuri ?i poduri. Dar ?i cu acest instrument trebuie s? fim grijulii. Aceast? list? va ?nsemna c? firmele care sunt incluse vor putea s? participe direct la proceduri pe partea de ofertare f?r? a mai avea de prezentat documente de calificare ?i selec?ie. Toate documentele lor sunt prezentate ?i verificate o singur? dat? atunci c?nd sunt incluse ?n list?. Este un concept testat ?n alte state membre, cu mai mult sau mai pu?in succes. Am putea s? ?l opera?ionaliz?m ?i ?n Rom?nia. Ar fi necesar? o Hot?r?re de Guvern care s? spun? cine administreaz? lista, care sunt criteriile pentru ca o firm? s? fie inclus? sau exclus? din list?, dar noi prin lege reglement?m aceast? posibilitate pentru a u?ura povara administrativ? de a participa la licita?ii, dar ?i pentru autoritate.AGERPRES: Dup? intrarea ?n vigoare a legilor c?t dureaz? p?n? apar ?i normele de aplicare? Roxana M?nzatu: Suntem ?n faz? final? cu normele de aplicare. Ele trebuie s? fi gata c?nd ies legile din Parlament, dar le putem pune ?ntr-o dezbatere, nu una conform Legii, ci o consultare pe draft. 15 ianuarie ne-am propus s? punem ?n consultare draftul pentru a avea un paralelism al dezbaterii. Este important pentru c? ?n dezbaterea pe legi multe ?ntreb?ri vin pe detalii, ?i atunci este bine s? avem ?i normele ?n dezbatere. Normele trebuie publicate ?n 30 de zile de la apari?ia legilor, dar le putem publica ?i mai repede dac? suntem gata. ?n plus, ne coordon?m ?i cu SEAP-ul, care lucreaz? ?n prezent la modific?rile necesare pentru aplicarea noilor legi, pentru a fi gata ?i cu partea legislativ? ?i cu sistemul electronic p?n? la data de 18 aprilie.AGERPRES: Au existat foarte multe reclama?ii ?i cu privire la preg?tirea personalului din autorit??i care lucreaz? ?n achizi?ii publice. Cum rezolva?i acest aspect? Roxana M?nzatu: Profesionalizarea personalului este foarte important?. Am ?nceput cu un recens?m?nt ?n r?ndul lucr?torilor ?n achizi?ii publice din autorit??ile contractante. P?n? ?n prezent aproximativ 6.000 de responden?i au transmis un chestionar din care ?ncerc?m s? afl?m care este profilul lucr?torului ?n achizi?ii publice ?n Rom?nia. Vrem s? folosim acest studiu, pe care ?l ?ntocmim ?n ianuarie, pentru a fundamenta notificarea statutului profesional. ?mpreun? cu ANFP discut?m despre Legea func?ionarului public, ?n care vrem s? introducem func?ia de consilier ?n achizi?ii publice, a?a ?nc?t s? avem o func?ie specific? dedicat? lucr?torului ?n achizi?ii publice. Asta ?nseamn? c? atunci c?nd prim?ria X ??i angajeaz? oameni la achizi?ii nu mai angajeaz? generali?ti ci consilieri de achizi?ii publice reglementa?i prin lege. Asta ?nseamn? c? la angajare poate s? ?i cear? vechime, experien?? ?n munc? ?n achizi?ii publice, ceea ce ?n prezent nu se poate cere. Acum se poate cere doar vechime ?n studii. Apoi vom avea posibilitatea de a evalua ace?ti oameni corespunz?tor dar ?i de a-i remunera distinct.AGERPRES: Exist? ?i posibilitatea de preg?tire ?n domeniu? Roxana M?nzatu: Partea a doua este partea de formare. Ne-am asumat, nu singuri, dar suntem factorul central al unui proces de schimbare, ca pe termen mediu s? avem un program de masterat sau postuniversitar ?n domeniul achizi?iilor, care s? fie obligatoriu pentru cei care vor aplica ?i vor alege s? lucreze ?n administra?ii pe zona de achizi?ii publice. P?n? ajungem acolo, pentru c? este un demers pe care ?l facem cu Ministerul Educa?iei, cu furnizorii de ?nv???m?nt superior, vom avea programe de formare aprofundate pe care le vom derula. Am ?nceput discu?iile cu ANFP, dar este posibil s? le relu?m, dac? se re?nfiin?eaz?, cu Institutul Na?ional de Administra?ie. Este vorba de programe de formare pe baza unui ghid online pe care ?l ?ntocmim, care ?nseamn? partea practic? a noii legisla?ii. ?n iunie vom avea gata acest ghid care s? reprezinte fundamentul trainingului pe care s? ?l oferim autorit??ilor contractante. ?n plus, vom ?ncerca s? prioritiz?m ?i s? pornim cu trainingul c?tre autorit??ile contractante care gestioneaz? valorile cele mai mari, p?n? vom ajunge la acel program de masterat.AGERPRES: Cum arat? bilan?ul ANAP p?n? ?n acest moment? Roxana M?nzatu: ANAP este institu?ie nou?, iar bilan?ul este ?mp?r?it ?n dou?: p?n? ?n septembrie era ANRMAP, iar acum noi. Ca ?i evaluare a sistemului, vorbim de proceduri ini?iate ?n 2015 de 14 miliarde de euro, p?n? ?n 15 decembrie. Din aceast? sum?, proceduri finalizate ?n contracte sunt de 7 miliarde de euro. Dar bun? parte din proceduri nu sunt finalizate. Multe contracte pe proceduri ini?iate anul acesta se vor semna anul viitor. Ca ?i anul trecut, c?nd am avut proceduri ini?iate de 20 de miliarde de euro ?i contracte semnate de 11 miliarde de euro, dar la contracte semnate intr? cele din 2014, dar ?i cele semnate p?n? ?n data de 20 octombrie 2015, pe proceduri ini?iate ?n 2014.Ca ?i surs? de finan?are, aproximativ 16% sunt proceduri din fonduri europene ?i 84% sunt din bani de la bugetul de stat. ?i ?n 2014 eram tot cam la 80% — 20%. Tocmai de aceea spuneam c? ?n economia real? bugetul de stat este mult mai important prin prisma achizi?iilor publice, ca surs? de finan?are, dec?t fondurile europene. De aceea ne dorim s? avem o abordare unitar?, pentru a impulsiona achizi?iile at?t din fonduri europene c?t ?i din bugetul de stat.30 decembrie, postare pe blog, Andreea Paul: Impactul cre?terii salariului minim la 1250 de lei ?n 5 puncteSursa: minim va cre?te la 1250 lei din luna mai 2016. ?Aceast? decizie a guvernului Ciolo? ?n?eleg c? este rezultatul negocierilor cu patronatele ?i cu sindicatele. Este cea mai mare cre?tere a salariului minim din Rom?nia, cu 200 de lei pe luna fa?? de prezent, ?ntr-o perioad? at?t de scurt? de timp, de sub un an. Pornim de la urm?toarea realitate:– lucr?m cel mai mult, dar avem cea mai mic? productivitate a muncii ?n UE;– gener?m a doua cea mai mare economie subteran? ?i avem cea mai ridicat? rat? a s?r?ciei ?n r?ndul salaria?ilor.Voi face o scurt? analiz? de impact a acestei decizii ?n 5 puncte:1. Din perspectiva angajatului, cre?terea salariului minim cu 20% va conduce la diminuarea riscului de s?r?cie ?i la un stimulent mai mic de a lucra la negru, adic? ?n sectorul neoficial. Va fi ?n schimb obligat s?-?i creasc? productivitatea pentru a nu-?i pierde locul de munc?.2. Din perspectiva angajatorului aceast? cre?tere a salariului minim va conduce pe termen scurt la o sc?dere a economiei informale, dar pe termen lung este probabil? o cre?tere a economiei subterane av?nd ?n vedere c? firmele vor c?uta modalit??i alternative de a evaziona. Pentru anul 2016 simul?rile macroeconomice indic? diminuarea cu sub 100 de mii a locurilor de munc? actuale disponibile.3. Din perspectiva bugetului ??rii general consolidat impactul acestei decizii va fi net pozitiv, adic? se vor ?ncasa mai mul?i bani dec?t se cheltuie cu aproape 70 de milioane de lei. Tei sferturi din beneficiul net pozitiv vine din ?ncas?rile mai mari la bugetul asigur?rilor sociale. Bugetele locale vor fi ?n schimb lovite de un impact negativ net de peste 8 milioane de lei.4. Nota de fundamentare a proiectului de hot?r?re de guvern vorbe?te despre 1,13 milioane de salaria?i ca beneficiari ai acestei decizii. ?n realitate, num?rul beneficiarilor este semnificativ mai mare, peste dublu doar ?n cazul salaria?ilor. De ce? Pentru ca nu au luat ?n calcul salaria?ii part-time ale c?ror venituri salariale se raporteaz? ?n func?ie de num?rul de ore lucrate tot la salariul minim de baza brut ?n plata ?i nici angaja?ii ale c?ror venituri se majoreaz? propor?ional cu nivelul salariului minim ?n func?ie de legile ?n vigoare sau de deciziile antreprenorilor din sectorul privat. Apoi, anul viitor salariul mediu pe economie va cre?te semnificativ ?i to?i pensionarii vor beneficia ?n anul 2017 de indexarea pensiilor cu rata infla?iei la care se adaug? jum?tate din cre?terea salariului mediu real pe economie ?n anul 2016.5. Ponderea salariului minim brut ?n plata ?n salariul mediu pe economie va fi de circa 47% ?n anul 2016, fa?? de 41% ?n anul 2015. Vom fi aproape de ??ri precum Luxemburg sau Fran?a, dar mult peste nivelul acestor propor?ii din Marea Britanie sau Olanda.30 decembrie, postare pe blog, Bogdan Gl?van: Cine sunt victimele salariului minim?Sursa: victimele cre?terii salariului minim nu vorbe?te nimeni. Dac? ?i ?ntrebi pe pseudo-umanitari?ti cine pl?te?te pentru cre?terea costului muncii, ei ??i vor r?spunde ?Patronii!”, subliniind c? ace?tia au ?i de unde – ?n fond, ?n Rom?nia, remunera?ia capitalului are o pondere mai mare ?n PIB dec?t remunera?ia for?ei de munc?. Dac? stai ?i cite?ti opiniile naive ale celor lipsi?i de educa?ie economic?, acestea sun? la fel: ?Patronii!”, subliniind c? doar ho?ii au ajuns afaceri?ti ?n Rom?nia. Exist? ?nc? ?i o alt? categorie de mocofani: ?n general cei tr?i?i ?n comunism, care cred c? ?ntre sectorul public ?i cel privat nu este nici o diferen?? ?i c? salariul ?i-l d? statul, indiferent unde ai lucra. Ei se ?ntreab? retoric: Este corect s? le creasc? salariul doar la func?ionari, profesori ?i medici? P?i nu e corect, e discriminare, hai s? le creasc? la to?i!” Ace?tia nu ?n?eleg c? statul nu este ?ncurcat de cre?terea costului cu for?a de munc?. Pe stat nu-l deranjeaz? c? trebuie s? scoat? mai mul?i bani din buzunar atunci c?nd decreteaz? cre?terea salariilor; ?n fond, nu ?n buzunarul s?u bag? el m?na, ci ?n buzunarul poporului! Pe primul ministru nu-l doare pixul s? semneze cre?terea salariilor propriilor subordona?i, pentru c? face rost de bani prin biruri (realitatea este c? cre?terea salariului minim aduce ea ?ns??i bani la buget, prin contribu?ii sociale mai mari). Dar pe patron ?l doare atunci c?nd primul ministru ?i spune c? trebuie s? dea mai mul?i bani angaja?ilor, fiindc? patronul nu tr?ie?te nici din biruri colectate cu biciul ?i nici nu are vreo tiparni?? de bani ascuns? prin balcon. Patronul trebuie s? pl?teasc? mai mult din banii lui, adic? din capitalul firmei.Indiferent de categorie, boborul ?i vajnicii s?i manipulatori ??i vor spune, cel mult: victimele cre?terii salariului minim sunt patronii, dar asta nu e mare pagub?.Ideea este at?t de gre?it?, ?nc?t oricine c?t de c?t ?colit ?i trecut prin via?? nu are cum s? nu vad? c? este propagat? inten?ionat, pentru sp?larea ?n continuare pe creier a maselor. Angajatorii sunt doar primele victime ale cre?terii costurilor de produc?ie, ?ns? efectele nocive nu se opresc aici; patronii nu sunt nici m?car principalele victime ale fenomenului ?n discu?ie. Patronii nu sunt simpli pioni pe o tabl? de ?ah, c?rora s? le dai bob?rnace pentru a gr?bi finalul partidei. Patronii sunt doar o interfa??. Ce decizie vor lua companiile confruntate cu cre?terea costurilor? Reducerea activit??ii! Privi?i cu c?t cinism?prive?te situa?ia Dumitru Costin:?O sa dea faliment daca nu au fost in stare sa se adapteze.”Foarte bine, Sherlock. Dar pe urm? cine este victima falimentelor? Salaria?ii, fiindc? altcineva nu exist?!S? nu ne gr?bim, ?ns?. Nu to?i salaria?ii remunera?i cu salariul minim vor avea de suferit. Unii vor avea chiar de c??tigat, al?ii vor ie?i tandea pe mandea, fiindc? angajatorii le vor t?ia din beneficiile extra-salariale sau ?i vor pune s? lucreze mai mult. Al?ii vor avea de pierdut; locul lor de munc? fie va fi distrus, fie se va muta ?n economia subteran?.Hipsterii de Bucure?ti probabil nu ?tiu c???n jude?ul Suceava jum?tate din for?a de munc? ocup? slujbe pl?tite cu salariul minim. La fel ?n Harghita sau S?laj. Expa?ii care comenteaz? pe bloguri ?i pe Facebook nu ?tiu c???n Covasna salariul mediu net este 1289 lei. S?r?cia nu este o chestie abstract?, ci oameni cu nume ?i prenume, cu domiciliu, cu copii. Imagina?i-v? pentru o clip? ?ntr-un sat pierdut de lume, prin ?inutul Secuiesc sau prin Moldova, unde toat? lumea ?ntoarce capul dac? vede o ma?in? mai nou? de Dacia 1310. G?ndi?i-v? la oamenii cu 10 clase, cu WC ?n curte ?i care se ?nc?lzesc la soba cu coceni. ?n mediul rural,?13% dintre gospod?riile de agricultori sunt conduse de persoane cu un nivel de instruire primar?– 4 clase sau f?r? ?coal? (aici nu intr? pensionarii!). Imagina?i-v? nivelul productivit??ii muncii.Sau hai s? o lu?m altfel. L?ng? mine st? un mo?, ?n jur de 80 de ani, care pleac? pana ?n Z?rne?ti (4 km) c?lare pe biciclet? ?nc?rcat cu sticle de lapte. Ceva mai ?ncolo st? o bab? care merge p?n? ?n Z?rne?ti pe l?ng? biciclet?, ce-i drept, tot cu saco?e cu sticle de lapte. Au clien?i care cump?r? laptele cu 3 lei litrul. Imagina?i-v? c?t timp le ia s? mulg? vacile, s? care laptele ?i s? se ?ntoarc? acas?. Hai s? nu punem la socoteal? nutre?ul pentru vac? ?i toate celelalte. At?t e productivitatea muncii.Exist? ?i alte exemple. Studen?ii care fac voluntariat, adic? muncesc pe degeaba. De ce muncesc pe degeaba? Fiindc? salariul minim este peste nivelul productivit??ii lor ?i este interzis s? ?i pl?te?ti mai pu?in. Genial Sherlock, las? c? e mai bine ca studen?ii s? fac? munc? voluntar?, a?a f?ceam ?i noi ?n timpul comunismului, c?nd culegeam castane ?i cartofi!Sau persoanele cu handicap. Cine le angajeaz?? Ah, da, ?tiu, firmele sociale ?nfiin?ate prin proiecte europene… care se vor desfiin?a imediat ce se termin? banii publici. Dup? care aceste persoane vor r?m?ne 100% asistate sociale.Vine statul ?i zice c? este ilegal ca unii oameni s? c??tige mai pu?in de 1200 lei pe lun?. Indiferent de zona unde locuiesc, indiferent de nivelul de instruire.S? revenim. Pe marile corpora?ii le deranjeaz? prea pu?in cre?terea salariului minim, pentru c? ponderea lucr?torilor remunera?i cu acest salariu este foarte mic? ?n totalul for?ei de munc? pe care o angajeaz?. Marile corpora?ii sunt m?n? ?n m?n? cu statul ?i cu sindicali?tii. Firmele cu adev?rat afectate sunt cele mici ?i mijlocii, adic? tocmai cele care nu au fost ini?iate de ?b?ie?ii de?tep?i”, de ?ho?ii care au furat dup? Revolu?ie”. Unele dintre ele. S? zicem micile afaceri din domeniul construc?iilor sau c?rciumile din mediul rural sau f?bricu?ele textile. Genul de ?ntreprinderi care folosesc munc? necalificat?, ?n bun? m?sur? femei (am uitat sa v? spun, femeile sunt mai afectate de salariul minim dec?t b?rba?ii.)Pe salaria?ii boga?i nu-i deranjeaz? salariul minim. Pe sindicali?ti nu-i deranjeaz?, de fapt pe ei ?i deranjeaz? concuren?a! Ei nu vor s? fie concura?i de oameni s?rmani, care au nevoie s? c??tige o p?ine. Pe marii afaceri?ti nu-i deranjeaz?. ?i tocmai aceste categorii fac legea! Tocmai ale sunt cele chemate la ?consult?ri tripartite” s?-?i dea cu p?rerea. Pe oamenii care chiar ??i pierd locul de munc? sau care nu g?sesc de munc? din cauza salariului minim nu-i cheam? nimeni ?la negocieri”.Dar asta nu ?nseamn? c? ei nu exist?, c? sunt mul?i sau pu?ini. ?nseamn? doar c? guvernul ?i grupurile de interese care doresc cartelizarea economiei?dup? modelul fascist?nu dau doi bani pe via?a acestor oameni. Ei sunt pagubele colaterale care merit? asumate pentru ca unii angaja?i s? c??tige mai mult (pe termen scurt). Iat?cum g?ndesc?deciden?ii:“Nu am nici o indoiala ca daca eliminam salariul minim, unii vor fi tentati sa isi deschida/extinda afacerea si acesta va fi efectul. Dar chiar ne dorim asta, o forta de munca exploatata pt un salariu sub valoarea cosului de consum lunar? Nu credeti ca e preferabila o rata mai mare somajului, dublata de o politica de protectie sociala adecvata?”At?t le pas? lor de s?raci. De cei mai s?raci.***Guvernul nu a venit cu nici un studiu care s? arate impactul social al cre?terii salariului minim. Exist??o analiz? aici, iar corela?ia dintre dinamica salariului minim ?i rata ?omajului tinerilor se vede cu ochiul liber.***O precizare financiar?.?Costul suportat de angajator pentru un salariat remunerat cu salariul minim era 1108 lei ?n 2014, a ajuns la 1199 lei la ?nceputul lui 2015 ?i va urca la 1538 lei din luna mai 2016. Aceasta ?nseamn? o cre?tere de 39% ?n doar doi ani de zile.30 decembrie, agerpres.ro: RETROSPECTIV? 2015 Ministerul Muncii, de la majorarea salariului minim la am?narea legii unice a salariz?riiSalariul minim pe economie a fost majorat de dou? ori ?n anul 2015, la 1 ianuarie, cu 75 de lei, ?i la 1 iulie, cu al?i 75 de lei, ?n timp ce aloca?iile pentru copii au crescut de la 42 de lei la 84 de lei, din luna iunie.Ministerul Muncii a l?sat ?ns? pentru aprobare ?n perioada urm?toare legea salariz?rii unitare, ?n timp ce majorarea salariului minim a primit und? verde din partea Executivului, ?ncep?nd cu data de 1 mai 2016, de la 1.050 la 1.250 de lei. * Salariul minim, majorat ?n dou? etape ?n acest an, p?n? la 1.050 lei; ?ncep?nd cu 1 mai 2016, cre?te la 1.250 de lei ?nceputul anului 2015 a adus o majorare a salariului de baz? minim brut cu 75 de lei, acesta ajung?nd la 975 de lei pe lun?. La finele lunii martie, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anun?a c? Rom?nia ar putea avea un salariu minim comparabil cu cel din celelalte ??ri ale Uniunii Europene ?n anul 2018 sau 2019, dup? ce, ?n prealabil, vor avea loc mai multe cre?teri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programat? pentru 1 iulie 2015. 'Potrivit Cartei Sociale a Uniunii Europene, salariul minim pe economie trebuie s? reprezinte 50% din salariul mediu pe economia statului membru respectiv. La nivelul ??rii noastre, vor avea loc ?n perioada urm?toare cre?teri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programat? pentru data de 1 iulie a.c., c?nd salariul minim va cre?te de la 975 lei, c?t este ?n prezent, la 1.050 lei. Urm?toarea majorare este fixat? pentru ianuarie 2016, c?nd salariul minim va ajunge la 1.200 de lei, m?sur? de care vor beneficia 1,7 milioane de salaria?i, 30 la sut? dintre ace?tia provenind din mediul privat ?i restul din sectorul bugetar. ?n urma adopt?rii noului Cod fiscal ?i a noii Legi a salariz?rii, estim?m c? am putea avea un salariu minim de nivelul Uniunii Europene ?n 2018-2019', afirma Rovana Plumb ?n prim?vara acestui an. De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.050 lei/lun?, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore ?n medie pe lun?. Potrivit ministrului Muncii, de cre?terea salariului minim pe economie de la 1 iulie beneficiau aproape 1,4 milioane de salaria?i. "1.388.000 de salaria?i vor beneficia de cre?terea salariului minim pe economie la 1.050 de lei. Din cei 1.388.000 de salaria?i, 488.000 sunt bugetari ?i 900.000 sunt din mediul concuren?ial", spunea Plumb. Ea reamintea la vremea respectiv? c? o nou? cre?tere a salariului minim, cu 150 de lei, p?n? la 1.200 de lei pe lun?, era programat? pentru 2016. La ?nceputul lunii decembrie ?ns?, noul ministru al Finan?elor, Anca Dragu, a anun?at c? a fost ini?iat un studiu care s? arate ?n ce m?sur? cre?terea salariului minim pe economie ar afecta competitivitatea Rom?niei. "?n prezent, am ini?iat un studiu prin care s? vedem ?n ce m?sur? cre?terea salariului minim pe economie ar eroda competitivitatea Rom?nia ?i astfel ar fi afectat? ?ntreaga economie rom?neasc?. Ca urmare a acestui studiu vom decide ?i posibilele tran?e ?n care vor fi f?cute aceste cre?teri salariale. La nivelul UE, multe state membre realizeaz? cre?terea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun (...) ?n aceea?i pagin? toate aspectele care decurg din cre?terea salariului minim — aspecte pozitive ?i negative — astfel ?nc?t cre?terea salariului s? nu se fac? ?n mod ad-hoc ?i s? nu afecteze economia", spunea Dragu. C?teva zile mai t?rziu, aceasta anun?a c? Executivul ?nghea??, 'deocamdat?', salariul minim pe economie la 1.050 de lei, de?i fostul Guvern promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016. "Vom analiza impactul pe care l-ar avea cre?terea salariului minim pe economie ?i, eventual, vom recomanda ce cre?teri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu cre?te, pentru c? nu avem cum s? facem aceast? estimare asupra economiei ?i degeaba spunem noi c? vrem s? stimul?m economia cu un pachet at?t de generos fiscal ?i pe care am f?cut un efort foarte mare s? ?l includem ?n buget, dac? lu?m o m?sur? care s? distrug? mediul de afaceri. Nu putem s? facem aceast? majorare peste noapte, pentru c? aceast? m?sur? poate afecta semnificativ competitivitatea Rom?niei", declara ministrul Finan?elor Publice. La r?ndul s?u, noul ministru al Muncii, Claudia-Ana Costea, afirma, la ?edin?a de avizare a bugetului ministerului ?n Comisiile de specialitate din Parlament, c? problema major?rii salariului minim pe economie se afl? pe agenda Guvernului, dar este nevoie de un studiu de impact privind efectele major?rii asupra IMM-urilor. Premierul Dacian Ciolo? a declarat, c?teva zile mai t?rziu, c? Guvernul trebuie s? ia o decizie p?n? la sf?r?itul acestui an ?n ceea ce prive?te situa?ia salariului minim, indiferent c? este vorba de men?inerea acestuia la nivelul actual sau de modificarea lui. Ulterior, reprezentan?i ai Ministerului Finan?elor, ai confedera?iilor patronale, ?mpreun? cu cei ai confedera?iilor sindicale s-au ?nt?lnit pentru finalizarea unei decizii legate de salariul minim pe economie. ?n analiz? au fost dou? variante. Prima apar?ine sindicatelor, care au propus Guvernului majorarea salariului la 1.200 de lei ?ncep?nd cu 1 ianuarie. Cea de-a doua este cea a patronatelor, care vorbesc tot despre majorarea la 1.200 de lei, dar cu blocarea impozit?rii pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei. La finalul ?nt?lnirii Consiliului Na?ional Tripartit, care a avut loc luni, 28 decembrie, la Ministerul Muncii, pre?edintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anun?at c? Guvernul a venit cu o propunere de majorare a salariului minim la 1.200 lei/lun? ?ncep?nd cu 1 mai 2016, iar sindicatele au cerut, ?n acest context, "o corec?ie" la 1.275 lei, pentru a acoperi pierderile din primele patru luni, ?n ziua urm?toare, patronatele ?i reprezentan?ii Guvernului au votat ?n cadrul ?edin?ei Consiliului Economic ?i Social pentru cre?terea salariului minim pe economie la 1.250 lei/lun?, ?ncep?nd cu 1 mai, ?n timp ce partea sindical? a votat ?mpotriv?. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat miercuri, ?n ultima ?edin?? din acest an, proiectul de Hot?r?re de Guvern care prevede cre?terea salariului minim de la 1.050 lei la 1.250 lei, ?ncep?nd cu data de 1 mai. "?ncepem cu Hot?r?rea de Guvern prin care s-a adoptat salariul minim. Deciziile le ?ti?i:1.250 de lei de la 1 mai. Asta ?nseamn? un salariu net ?n plat? de 917 lei de la 1 mai. (...) Vor beneficia de aceast? m?sur? 1,131 milioane de salaria?i, marea majoritate, peste un milion, sunt din sectorul privat. Sub aceast? formul? sunt ?i 39.000 de bugetari, care vor beneficia de aceast? majorare. Am ?ncercat prin aceast? m?sura s? reducem impactul negativ secven?ial pe care pe care l-ar avea o asemenea decizie asupra anumitor industrii ?i prin termenul pe care l-am ob?inut, de 1 mai, ?ncerc?m s? identific?m mai bine aceste industrii ?i s? g?sim elemente de suport pentru a putea suporta, pentru a prelua aceast? majorare salarial? f?r? s? avem un proces de concediere sau de reducere de activitate semnificativ", a declarat, miercuri, Dan Suciu, ?n conferin?a de pres? sus?inut? la finalul ?edin?ei de Guvern. * Aloca?iile de stat pentru copii s-au dublat, ajung?nd la 84 de lei; Ministerul Muncii lucreaz? la un pachet de m?suri prin care aloca?iile pentru copii s? se acorde diferen?iat Pre?edintele Klaus Iohannis a promulgat pe 1 iunie Legea privind aprobarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea ?i completarea unor acte normative, prin care este dublat? aloca?ia pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara atunci c? efortul bugetar al dubl?rii aloca?iilor pentru copii este de 900 milioane lei, ?n acest an, ?i au fost indentificate resursele pentru a suporta m?sura. "Vorbim de cea mai consistent? m?sur? privind m?rirea aloca?iilor luat? ?n timpul unui Guvern, iar efortul bugetar este de 900 milioane lei p?n? la sf?r?itul anului, deci pe jum?tate de an. Pe un an ?ntreg va fi de 1,8 miliarde lei", a spus Rovana Plumb. Ea a precizat c? Ministerul Muncii ?mpreun? cu cel al Finan?elor vor putea suporta dublarea aloca?iilor ?n acest an. Totodat?, Rovana Plumb a declarat c? limita maxim? pentru aloca?ii ar putea dep??i 84 de lei, dac? Curtea Constitu?ional? ar permite un sistem diferen?iat ?n ceea ce prive?te aceste drepturi. Aceasta a men?ionat c? Ministerul Muncii lucreaz? la un pachet de m?suri prin care aloca?iile pentru copii s? se acorde diferen?iat, proiectul urm?nd a fi prezentat public ?n septembrie — octombrie. "Lucr?m la un pachet de m?suri. Peste tot ?n Uniunea European? aloca?iile pentru copii se dau diferen?iat, fie ?n func?ie de veniturile familiei, fie de v?rsta copilului. De aceea am spus c? lucr?m la un pachet de m?suri pentru sus?inerea familiei, pentru cre?terea natalit??ii ?i pentru respectarea drepturilor ?i interesului suprem al copilului. Pe m?sur? ce va fi aproape de finalizare va intra ?n dezbatere public? ?n a?a fel ?nc?t sistemul de asisten?? social? cu prioritatea sa c?tre copii ?i familii s? fie unul eficient ?i care s? ?inteasc? nevoile copilului ?i ale familiei", a spus Rovana Plumb. Pe 4 iunie, ministrul Muncii afirma c? a primit r?spunsul CCR ?n privin?a acestui proiect, dar c? aceast? institu?ie procedural nu se poate pronun?a asupra unei ini?iative legislative dec?t ?n momentul ?n care este adoptat?. "Am primit r?spunsul de la CCR prin care ni se precizeaz? c? din punct de vedere al legii fundamentale CCR nu se poate antepronun?a pe o ini?iativ? legislativ? care este ?n curs de elaborare. Din punct de vedere procedural Curtea se poate pronun?a numai ?n momentul ?n care legea este adoptat?", a declarat Rovana Plumb. Ea a precizat c? Guvernul vrea s? vin?, la toamn?, ?n Parlament cu un proiect "cu o viziune nou? ?n ceea ce prive?te sistemul de asisten?? social?, ?n special programele de suport pentru familie ?i pentru copii", pentru care se va consulta ?i cu organiza?iile neguvernamentale. "Vom veni cu un pachet complet ?i integrat privind suportul familiei ?i al copiilor astfel ?nc?t s? ne atingem ?i unul dintre obiectivele importante, acela de a cre?te natalitatea. C?teva exemple pe care le-am g?ndit ?n acest pachet integrat sunt concepte noi, moderne europene: sus?inerea concediului de maternitate de 18 s?pt?m?ni, a unei indemniza?ii pentru mame egal? cu media veniturilor ob?inute ?n ultimele 12 luni, ?i nu 85% cum este acum, eliminarea acelui prag maximal de 3.400 de lei pe perioada concediului de ?ngrijire a copilului", a men?ionat Rovana Plumb. La finele lui iunie, ea anun?a c? Guvernul va modifica legisla?ia astfel ?nc?t aloca?iile de stat pentru copii s? nu mai fie cuplate cu ajutorul pentru sus?inerea familiei ?i cu venitul minim garantat. "Vom modifica legea ?n ceea ce prive?te condi?ionalitatea ?ntre primirea ajutorului de sprijin al familiei ?i venitul minim garantat de aloca?iile de stat pentru copii, deoarece ?n urma major?rii aloca?iilor de stat pentru copii, respectiv dublarea aloca?iilor de stat pentru copii, va conduce pentru 300.000 de familii ?i 500.000 de copii la mic?orarea aloca?iei de sprijin pentru familie. De aceea, vom decupla aloca?ia de stat pentru copii, care reprezint? dreptul copilului, de veniturile pe care le ob?in p?rin?ii ?i ?n func?ie de care se calculeaz? beneficiile sociale, respectiv aloca?ia pentru sprijinul familiei ?i venitul minim garantat. Astfel, 300.000 de familii ?i 500.000 de copii vor primi aloca?ia de la stat egal? cu ceea ce se prime?te ?n luna iunie ?i copiii vor primi aloca?ia dublat? conform legii pe care am adoptat-o", a spus ministrul Muncii. * Indemniza?iile pentru ?nal?ii demnitari, majorate de la 1 august Executivul a adoptat ?n ?edin?a din 8 iulie Ordonan?a de Guvern 14/2015, care stabile?te cre?teri ale indemniza?iilor pentru ?nal?ii demnitari ?ncep?nd cu 1 august, actul normativ fiind publicat ?n Monitorul Oficial din 11 iulie. Anexa la OG 14/2015 stabile?te c? pre?edintele Rom?niei, pre?edintele Senatului, pre?edintele Camerei Deputa?ilor ?i prim-ministrul vor avea o indemniza?ie brut? de 21.540 de lei. Totodat?, vicepremierul va avea o indemniza?ie lunar? brut? de 20.000 de lei. De asemenea, potrivit actului normativ, vicepre?edin?ii, secretarii ?i chestorii Senatului ?i Camerei Deputa?ilor, consilierii preziden?iali, mini?trii, secretarul general al Guvernului, ?eful Cancelariei primului-ministru, Avocatul Poporului, pre?edintele Consiliului Legislativ, pre?edintele Cur?ii de Conturi, ?i ?efii serviciilor de informa?ii — SRI, SIE, STS ?i SPP — vor avea o indemniza?ie lunar? de 19.055 de lei brut. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, sus?inea, pe 23 iulie, c? av?nd ?n vedere faptul c? impactul bugetar generat de ordonan?a privind indemniza?iile ?nal?ilor demnitari este unul mic, 600.000 lei, este posibil ca aplicarea actului normativ s? ?nceap? de la 1 august. Astfel, rectificarea de buget aprobat? de Guvern ?n ?edin?a de la finele lunii iulie a inclus ?i bugetarea ordonan?ei care prevede cre?terea indemniza?iilor pentru ?nal?ii demnitari. Aceast? m?sur? a fost aspru criticat? de sindicate, pre?edintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, afirm?nd c? Ordonan?a privind salarizarea demnitarilor este nu doar ilegal?, ci ?i imoral?, accentu?nd majorarea ecartului dintre salariul minim ?i cel maxim de la 1-15, la 1-18. 'De?i guvernan?ii sus?in c? impactul bugetar pentru salarizarea demnitarilor va fi mic, sub 600.000 lei, totu?i Ordonan?a privind salarizarea demnitarilor r?m?ne un document nu doar ilegal, ci ?i imoral, accentu?nd majorarea ecartului dintre salariul minim ?i cel maxim de la 1-15, la 1-18. ?n orice organiza?ie economic? s?n?toas?, managementul r?m?ne pe ultimul loc ?n momentul c?nd vine vorba de repartizarea profitului. Dac? lucrurile nu se ?nt?mpl? a?a, ?i managementul vrea s? beneficieze primul de fondurile disponibile, atunci acest lucru va favoriza apari?ia fenomenelor de dezinteres ?i de corup?ie', a afirmat Bogdan Hossu. * Pensiile speciale reintroduse Guvernul a decis, ?n aprilie, reintroducerea pensiilor pentru aviatori, premierul de atunci, Victor Ponta, afirm?nd c? decizia de a se reintroduce pensiile speciale pentru aviatori reprezint? un act de repara?ie fa?? de cei "pedepsi?i de guvernarea PDL ?n 2010". Tot ?n aprilie, premierul Victor Ponta a anun?at c? Guvernul adopt? proiectul de lege privind pensiile militarilor, insist?nd asupra faptului c? nu este vorba despre pensii speciale, ci de ?ndreptarea unor gre?eli "care s-au f?cut ?n trecut". ?n mai, a avut loc un nou "act de repara?ie social?" ?i plenul Camerei Deputa?ilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege care prevede c? personalul auxiliar de specialitate al instan?elor judec?tore?ti ?i al parchetelor, personalul de specialitate criminalistic?, precum ?i tehnicienii criminali?ti din cadrul parchetelor cu o vechime de cel pu?in 25 de ani ?n specialitate pot beneficia la ?mplinirea v?rstei de 60 de ani de pensie de serviciu. * Salariile personalului sanitar, majorate cu 25% de la 1 octombrie; angaja?ii din sistemul public de ?nv???m?nt primesc ?i ei o nou? majorare, de 15%, ?ncep?nd cu 1 decembrie Ministrul S?n?t??ii, Nicolae B?nicioiu, anun?a, la mijlocul lunii august, o ?nt?lnire cu reprezentan?ii sindicatelor din s?n?tate ?i ai medicilor, dar ?i cu premierul Victor Ponta ?i ministrul de Finan?e, Eugen Teodorovici, pentru a g?si solu?ii de majorare a veniturilor medicilor. La o s?pt?m?n? dup? aceast? ?nt?lnire, premierul Victor Ponta declara c? ordonan?a privind salariile din sistemul sanitar este finalizat?, exprim?ndu-?i speran?a ca S?n?tatea ?i Educa?ia, cel pu?in din punctul de vedere al salariz?rii, "s? mearg? ?mpreun?". "Avem ordonan?a, e finalizat?, prin care prevedem de la 1 octombrie cre?terea cu 25% a salariilor actuale pentru tot personalul din sistemul sanitar. Vreau s? fiu at?t de clar ?nc?t toat? lumea, care vrea s? aud? ?i s? ?n?eleag? limba rom?n?, s? ?n?eleag?. E vorba de salariile actuale, 25% la salariile actuale, nu la alte calcule, la alte pove?ti, pentru toat? lumea care lucreaz? ?n sistemul sanitar", a declarat Ponta. Potrivit acestuia, impactul bugetar anual al acestei major?ri a fost estimat la circa 1,7 miliarde de lei. Pe de alt? parte, Federa?ia Sindicatelor Libere din ?nv???m?nt (FSLI) anun?a, ?n aceea?i perioad?, c? Executivul trebuie s? se a?tepte la proteste de amploare, dac? nu va face efortul de a g?si, ?n cel mai scurt timp, o solu?ie de majorare suplimentar? a salariilor din Educa?ie. 'Dup? major?rile substan?iale acordate ?nal?ilor demnitari ?i cele anun?ate pentru S?n?tate, se impune ca reprezentan?ii Guvernului s? reg?ndeasc?, ?mpreun? cu sindicatele, calendarul cre?terilor salariale stabilit prin Acordul semnat anul trecut, conform c?ruia salariile ar urma s? creasc? cu 34% p?n? la finalul anului 2017. Acest procent de 34%, fa?? de cel de 100% promis a se acorda salaria?ilor din S?n?tate tot p?n? la finalul anului 2017, ar crea o nedreptate inacceptabil? ?i un dezechilibru major ?ntre cele dou? domenii strategice', se arat? ?n comunicatul citat. Dup? mai multe negocieri purtate cu reprezentan?ii Guvernului, Anton Had?r, pre?edintele Federa?iei Na?ionale Sindicale "Alma Mater, anun?a, pe 24 august, c? salariile ?n ?nv???m?nt ar putea cre?te la finalul acestui an, sau chiar din luna octombrie, ?ns? totul depinde de rezultatul negocierilor dintre sindicate ?i autorit??i, care se vor desf??ura pe 14 sau 15 septembrie. Pe 17 septembrie, ministrul Muncii, Rovana Plumb, declara c? a solicitat sindicatelor din Educa?ie o p?suire p?n? pe 10 octombrie, pentru a putea da un r?spuns cu privire la eventuala cre?tere a salariilor din ?nv???m?nt. 'Am solicitat tuturor reprezentan?ilor sindicatelor din domeniul Educa?iei s? ne p?suiasc? p?n? ?n data de 10 octombrie, pentru a avea toate datele din punct de vedere fiscal, bugetar al ?ncheierii exerci?iului pe nou? luni de zile. Dup? ce vom avea tabloul datelor bugetare vom putea s? ne pronun??m', a declarat Rovana Plumb, la finalul discu?iilor avute cu sindicatele din ?nv???m?nt. La ?nceputul lunii noiembrie, Executivul a adoptat o Ordonan?? de urgen?? care prevedea majorarea cu 15% a salariilor personalului din sistemul public de ?nv???m?nt, ?ncep?nd cu 1 decembrie. Impactul financiar estimat pentru anul 2016 al acestei m?suri este de 1,666 miliarde de lei. De cre?terea salariilor au beneficiat 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar ?i personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din ?nv???m?ntul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unit??ile finan?ate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din ?nv???m?ntul universitar ?i 4.460 de persoane din unit??ile finan?ate din venituri proprii ?i subven?ii acordate de la bugetul de stat. Angaja?ii din ?nv???m?ntul preuniversitar ?i universitar au mai beneficiat ?n anul 2015 de alte dou? major?ri salariale: cu 5% ?ncep?nd cu luna martie ?i cu ?nc? 5% ?ncep?nd cu luna septembrie. * Legea salariz?rii unitare, am?nat? p?n? ?n noiembrie 2016 Guvernul a adoptat, la ?nceputul anului, printr-un Memorandum, constituirea unui grup de lucru care s? ?nceap? discu?iile ?i dialogul pentru revizuirea legii privind salarizarea ?n sistemul bugetar. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, explica atunci c?, ?n urma cre?terii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2015 la 975 de lei, "aceast? majorare (...) a condus ?n cadrul salariz?rii ?n sectorul bugetar ?i la suprapunerea unor clase de salarizare, ceea ce necesit? o corec?ie, o corelare astfel ?nc?t to?i cei care lucreaz? ?n sectorul bugetar s? poat? s? beneficieze de o indemniza?ie corespunz?toare". Rovana Plumb a ad?ugat c? dintre cei 1.186.000 de bugetari care lucreaz? ?n toate sectoarele de activitate, 923.000 au un salariu net mai mic de 1.250 de lei. "Vrem, ?mpreun? cu partenerii sociali, cu to?i colegii din Guvern s? putem s? avem o viziune clar? ?i s? definitiv?m modul de aplicare ?i revizuire a Legii 284/2010 pe care dorim s? o implement?m ?ncep?nd cu ianuarie 2016", a ad?ugat ministrul Muncii. ?n februarie, Rovana Plumb declara c? Legea salariz?rii unitare ar putea fi revizuit? ?n acest an, iar premierul Victor Ponta preciza c? Executivul sper? s? g?seasc? o solu?ie pentru rezolvarea problemei salariz?rii la nivelul administra?iei publice locale, subliniind, ?n context, c? "e un dezastru cu salarizarea ?n sistemul bugetar, ?ncep?nd cu pre?edintele ??rii ?i primul-ministru care au salarii mai mici dec?t secretara de la orice companie". La ?nceputul lunii iunie, Rovana Plumb anun?a c? noua lege a salariz?rii va merge ?n Parlament "cam ?n octombrie", dup? ce va fi dezb?tut? public ?i cu institu?iile financiare interna?ionale, iar o lun? mai t?rziu declara c? noua lege ar putea fi aplicat? din luna decembrie a acestui an ?i va fi axat? pe un raport de 1 la 18 ?ntre salariul minim ?i salariul maxim, urm?nd s? con?in? cinci trepte principale de salarizare, dar ?i un set de principii ?i criterii stabilite ?n urma discu?iilor cu institu?iile interna?ionale ?i cu partenerii sociali. Pe 18 noiembrie, Rovana Plumb afirma c? Legea salariz?rii unitare este finalizat? ?i introduce un criteriu nou, respectiv cel al performan?ei. "Legea salariz?rii unitare este finalizat?. Va fi pe masa doamnei ministru (noul ministru al muncii, Claudia Ana Costea n.r). Este rezultatul consult?rilor cu partenerii sociali, cu federa?iile sindicale din fiecare domeniu de activitate. Aduce echitate ?n sistemul public ?n ceea ce prive?te salarizarea, o motivare a personalului ?i o salarizare ?n func?ie de complexitatea activit??ii, de r?spunderea pe care o are fiecare la locul de munc? ?i un criteriu absolut nou: performan?a', spunea Rovana Plumb la bilan?ul mandatului s?u. Potrivit noului ministru al Muncii, Ana Costea, Legea privind salarizarea unitar? a personalului pl?tit din fonduri publice se afl? printre priorit??ile anului 2016, iar termenul de adoptare a acestei legii este noiembrie 2016. "Exist? un proiect ?n minister al acestei legi (a salariz?rii unitare n.r.). ?mpreun? cu direc?iile de specialitate din minister, dup? ce vom a?eza pu?in pe tot ceea ce ?nseamn? salarizare va trebui s? facem ni?te studii de impact. Va trebui s? respect?m procedura de a revizui acel proiect, pe de o parte, s? vedem care sunt lucrurile... exist? ni?te nemul?umiri ?i din partea sindicatelor ?i din partea patronatelor ?i atunci vom relua aceast? procedur?. Deci, noi, la 1 februarie o s? avem proiectul pus la punct ?n minister, ?l spunem procedurii consult?rii partenerilor sociali, pentru c? am acest mecanism ?i legea m? oblig? ca tot ceea ce ?nseamn? proiect de act normativ cu impact pe atribu?iile partenerilor sociali s? ?i consult. Voi face ?i o consultare interministerial?. Dup? ce realiz?m consultarea cu partenerii sociali proiectul de lege urmeaz? s? fie dezb?tut de societatea civil? ?i abia dup? aceea intr? ?n dezbaterile comisiilor de specialitate la Parlament", a explicat ministrul Muncii. * Salariile bugetarilor, majorate cu 10% de la 1 decembrie Comisiile pentru munc? ?i pentru s?n?tate de la Camera Deputa?ilor au adoptat pe 10 noiembrie un amendament la Ordonan?a 35/2015, care viza majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, ?ncep?nd cu 1 decembrie 2015. Actul normativ a fost promulgat de pre?edintele Klaus Iohannis pe 24 noiembrie. Aceast? majorare a fost cuprins? ?n bugetul pe 2016. Pe de alt? parte, Ministerul Muncii a anun?at, ?n aceast? toamn?, c? aproximativ 3.700 de tineri au fost ?nregistra?i ?i au beneficiat de serviciile oferite ?n cadrul proiectului "Garan?ii pentru tineri", destinat tinerilor care nu au absolvit examenul de bacalaureat ?i nu de?in un loc de munc?, ?n vederea facilit?rii accesului acestora pe pia?a muncii. O alt? schimbare important? pe pia?a muncii ?n 2015 a fost modificarea raportului dintre num?rul pensionarilor ?i cel al salaria?ilor. Num?rul de salaria?i activi la data de 31 octombrie 2015 a ajuns la 5.378.723, ?n timp ce num?rul de pensionari este de 5.287.892. Num?rul contractelor individuale de munc? active a ajuns la 6.132.648. Ministerul Muncii a fost condus, ?ncep?nd din martie 2014 p?n? ?n noiembrie 2015 de Rovana Plumb. ?ncep?nd cu data de 17 noiembrie, conducerea ministerului a fost preluat? de Claudia Ana Costea.30 decembrie, agerpres.ro: Christine Lagarde: Avansul economiei mondiale ?n 2016 va fi dezam?gitor ?i inegalCre?terea economiei mondiale ?n 2016 va fi ''dezam?gitoare'', a avertizat, miercuri, directorul general al Fondului Monetar Interna?ional (FMI), Christine Lagarde, ?ntr-un interviu acordat publica?iei germane ''Handelsblatt'', transmite Reuters.''?n multe ??ri, sectorul financiar ?nc? este sl?bit, iar pe pie?ele emergente riscurile financiare sunt ?n cre?tere. Toate acestea fac ca avansul economiei mondiale s? fie dezam?gitor ?i inegal ?n 2016'', a apreciat ?eful FMI.Productivitatea sc?zut?, ?mb?tr?nirea popula?iei ?i efectele crizei financiare globale afecteaz? ritmul de cre?tere ?i perspectivele pe termen mediu, a afirmat Lagarde.Perspectiva major?rii ratei dob?nzii de c?tre Rezerva Federal? a SUA ?i ?ncetinirea economiei chineze sporesc riscul ridicat de vulnerabilitate economic? pe plan global, a explicat directorul general al Fondului Monetar Interna?ional. ?n plus, cre?terea comer?ului mondial a ?ncetinit considerabil, iar declinul pre?urilor materiilor prime afecteaz? economiile bazate pe resursele naturale, ?n timp ce riscurile financiare sunt ?n cre?tere pe pie?ele emergente, a ad?ugat Lagarde.?nceputul normaliz?rii politicii monetare ?n SUA ?i transformarea Chinei ?ntr-o economie bazat? pe consum sunt schimb?ri necesare ?i benefice, dar care trebuie realizate ?ntr-un mod eficient, a declarat ?eful FMI. Oficialul a apreciat c? perspectiva major?rii ratei dob?nzii ?n SUA a avut efecte negative asupra costurilor de finan?are, ?n special pe pie?ele emergente ?i ?n curs de dezvoltare. De?i, ?n prezent, statele cu economii dezvoltate sunt ?n general mai bine preg?tite pentru rate mai ridicate ale dob?nzilor dec?t erau ?n trecut, exist? temeri privind capacitatea lor de a absorbi ?ocurile, a avertizat Lagarde.Majoritatea economiilor dezvoltate, except?nd SUA ?i posibil Marea Britanie, vor continua s? adopte m?suri de relaxare a politicii monetare, dar toate aceste ??ri trebuie s? ?in? cont de efectele adopt?rii acestor decizii, a explicat oficialul FMI. De asemenea, Lagarde a avertizat c? majorarea ratelor dob?nzilor ?n SUA ?i aprecierea dolarului ar putea cauza intrarea ?n incapacitate de plat? a unor firme, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra b?ncilor ?i statelor.?n octombrie, Fondul Monetar Interna?ional a ?nr?ut??it estim?rile privind cre?terea economiei mondiale ?n acest an ?i anul viitor, atr?g?nd aten?ia asupra riscurilor crescute legate de ?ncetinirea economiei chineze ?i a altor mari state emergente. Conform celor mai recente estim?ri ale FMI, Produsul Intern Brut mondial ar urma s? urce cu 3,1% ?n acest an ?i cu 3,6% ?n 2016, cu 0,2 puncte procentuale mai pu?in dec?t estima ?n luna iulie a acestui an.Luna aceasta, Rezerva Federal? a SUA (Fed) a majorat dob?nda de politic? monetar? pentru prima dat? din iunie 2006, ceea ce reprezint? un semn de ?ncredere ?n cea mai mare economie mondial?. Fed a apreciat c? majorarea ratei dob?nzii cu un sfert de punct, p?n? la un interval cuprins ?ntre 0,25 ?i 0,50%, este doar ?nceputul unui ciclu treptat de ?n?sprire a politicii monetare, ad?ug?nd c? va pune accentul pe monitorizarea infla?iei, care r?m?ne mult sub ?int?.31 decembrie, agerpres.ro: ANOFM: 2.269 de locuri de munc? vacante ?n Spa?iul Economic European pentru lucr?torii rom?niRom?nii au la dispozi?ie, prin intermediul re?elei EURES Rom?nia, 2.269 de locuri de munc? vacante ?n Spa?iul Economic European (SEE), cele mai multe joburi fiind oferite de angajatorii din Spania, potrivit datelor furnizate joi de Agen?ia Na?ional? de Ocupare a For?ei de Munc?.Astfel, Spania caut? 801 locuri de munc?: 800 muncitori necalifica?i ?n agricultur? ?i un maseur, ?n timp ce Portugalia ofer? 400 locuri de munc? pentru muncitori necalifica?i ?n agricultur?.Danemarca ofer? 400 locuri de munc? pentru culeg?tori de maz?re, iar Marea Britanie — 180 locuri de munc?, din care 60 ?ngrijitori persoane/infirmieri, 60 asisten?i medicali, 40 ?ngrijitori persoane, 20 asisten?i medicali generali?ti.?n Germania, rom?nii vor putea alege dintr-un num?r de 174 de locuri de munc?: 50 asisten?i medicali generali?ti, 20 operatori ma?ini ?i centrale, 12 buc?tari, 11 osp?tari, 10 agen?i de securitate, 10 agen?i de paz?, 10 barmani, 10 persoane ?n gastronomia de sistem, cinci asisten?i manager, cinci electricieni industriali, patru operatori ma?ini ?i instala?ii optice, trei electromecanici, trei lucr?tori ?n produc?ie, doi tehnicieni sistem de securitate (alarm? ?i supraveghere), doi mecatroni?ti, doi electricieni ?i un muncitor necalificat ?n domeniul prelucr?rii metalelor, un mecanic (ma?ini prelucrare cauciuc ?i mase plastice), un optician, un operator CNC (strungar/frezor), un asamblor — montator (lucr?tor ?n produc?ie), un tehnician fizic? de laborator, un mecanic auto (camioane), un visual designer, un buc?tar, un electronist, un vopsitor industrial, un brutar, un mecanic industrial.Republica Ceh? are nevoie de 162 de muncitori, respectiv 50 lucr?tori ?n produc?ie (asamblarea aparatelor de aer condi?ionat), 50 operatori, 50 ?oferi transport marf?-interna?ional, 10 lucr?tori ?n prelucrarea lemnului, 1 analist IT service desk, 1 analist suport software.Suedia ofer? 87 locuri de munc?: 20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto, 10 dezvoltatori software, ?ase ingineri testare software, cinci dezvoltatori software sisteme integrate, cinci arhitec?i sisteme software, doi speciali?ti re?ea transmisie Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP), un dezvoltator JavaScript/Node.JS, un programator (securitatea re?elelor), un arhitect software, un dezvoltator Web Front-End.Polonia are disponibile pentru rom?ni 25 locuri de munc?: 20 consultan?i de c?l?torie, trei l?c?tu?i/sudori, un dezvoltator internet, un PHP developer (programator aplica?ie), Ungaria caut? ?ase mecanici agricoli, Norvegia ofer? trei locuri de munc?: un doctorand ?n departamentul biomedical, un lucr?tor ?n t?rg, o lucr?toare ?n t?rg, iar Irlanda dispune numai de un loc de munc? de tehnician.31 decembrie, agerpres.ro: Rom?nia vrea s? v?nd? obliga?iuni de circa 50 miliarde de lei ?n 2016 ?i s? atrag? 3 miliarde euro de pe pie?ele interna?ionaleMinisterul Finan?elor Publice din Rom?nia (MFP) estimeaz? pentru acest an atragerea de finan?are de trei miliarde euro de pe pie?ele interna?ionale, prin programul-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu, "Medium Term Notes" (MTN), ?i de 48-50 de miliarde de lei de pe pia?a intern?, prin obliga?iuni ?i certificate de trezorerie locale, transmite Reuters.Obiectivul Rom?niei privind finan?area extern? se ridic? la 4,5 miliarde de euro ?i, pe l?ng? eurobonduri, va fi accesat? finan?are disponibil? de la institu?iile financiare interna?ionale ?n valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro. ?n primul trimestru din 2016 ar urma s? fie emise obliga?iuni locale ?n valoare de 14-16 miliarde de lei, a anun?at joi MFP.Anul acesta, Rom?nia a ob?inut dou? miliarde de dolari din v?nzarea de eurobonduri pe 10 ?i 20 de ani ?i 36,4 miliarde de lei din obliga?iuni interne.Rom?nia beneficiaz? de un rating 'Baa3' din partea Moody's ?i de un calificativ 'BBB minus' de la Standard & Poor's ?i Fitch.31 decembrie, agerpres.ro: Valoarea punctului de pensie se majoreaz? de la 1 ianuarie cu 5%Valoarea punctului de pensie va cre?te cu 5%, de la 1 ianuarie, la 871,7 lei, conform prevederilor OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului pl?tit din fonduri publice ?n anul 2016, prorogarea unor termene, precum ?i unele m?suri fiscal-bugetare, publicat? ?n monitorul Oficial din 11 decembrie 2015.?n prezent, valoarea punctului de pensie este de 830,2 lei.De asemenea, conform aceleia?i ordonan?e, ?n anul 2016 pensiile militare de stat se majoreaz? cu 5%.La finele lunii noiembrie, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, pensia medie de asigur?ri sociale de stat era de 886 lei, iar pentru agricultori de 362 lei.Num?rul total al pensionarilor era de 5.131.100 persoane.Pe de alt? parte, contribu?ia la sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, va cre?te doar cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, de?i operatorii din pia?? a?teptau o cre?tere de un punct procentual, pentru a se ajunge la nivelul de 6% stabilit de Lege."Pentru Pilonul II am decis o majorare foarte mic? pentru anul urm?tor, de 0,1 puncte procentuale, fa?? de 0,5 puncte procentuale (c?t anun?ase fostul ministru — n.r.). Am decis s? facem o majorare pentru c? am vrut s? d?m mesajul acesta, c? suntem con?tien?i de problema demografic?, ?tim problema pensiilor, este o mare problem? pentru Rom?nia, dar, pentru a asigura acest pachet de relaxare fiscal? (cuprins ?n Codul Fiscal — n.r.) nu am mai avut loc pentru altceva", declarat la ?nceputul acestei luni ministrul Finan?elor Publice, Anca Dragu.Aceasta sus?inea, ?ns?, c? din banii r?ma?i ?n buzunarul rom?nilor ?n urma reducerilor de taxe cuprinse ?n noul Cod Fiscal, o parte pot merge c?tre pensiile facultative, respectiv Pilonul III.?n prezent, contribu?ia virat? la Pilonul II de pensii este de 5%, iar ?n 2016 ar fi trebuit sa ajung? la 6%, c?t prevede Legea nr. 411/2004. Conform graficului privind majorarea contribu?iilor la Pilonul II, din 2008 p?n? ?n 2016 acestea ar fi trebuit s? se majoreze de la 2% cu c?te 0,5 puncte procentuale anual. ?ns? ?n 2009, Guvernul de la acea vreme a decis ?nghe?area contribu?iilor, pentru un an, din cauza crizei, ?ns? toate guvernele care au urmat au promis c? vor recupera cele 0,5 puncte procentuale pe parcurs.31 decembrie, agerpres.ro: R?ducu (MFE): Procentul pl??ilor efectuate c?tre beneficiarii fondurilor structurale 2007-2013 a atins aproape 75%Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a realizat un procent de 74,31% al pl??ilor c?tre beneficiarii celor 7 programe operationale 2007-2013, a anun?at, joi, ministerul de resort, ?ntr-un comunicat transmis AGERPRES.Astfel, pe Programul Opera?ional Regional procentul este de 73,67%, pe Programul Opera?ional Sectorial Mediu — 70,83%, Programul Opera?ional Sectorial Transport — 61,15%, Programul Opera?ional Sectorial Cre?terea Competitivit??ii Economice — 85,91%, Programul Opera?ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 86,66%, Programul Opera?ional Dezvoltarea Capacit??ii Administrative — 84,95% ?i pe Programul Opera?ional Asisten?? Tehnic? — 73,42%."?n aceast? lun? de final de an, am depus al?turi de echipa mea toate eforturile pentru a ?ndeplini obliga?iile din contractele cu beneficiarii proiectelor din fonduri structurale 2007-2013, iar ast?zi, ?n ultima zi din 2015, v? informez c? procentul pl??ilor efectuate c?tre beneficiari a atins nivelul de aproximativ 75%. Astfel, de la preluarea mandatului ?n luna noiembrie, s-au realizat pl?ti c?tre beneficiari de peste 10% din totalul pl??ilor efectuate ?ncep?nd cu anul 2007", precizeaz? Aura R?ducu, ministrul Fondurilor Europene,Aceasta a precizat c? o mai bun? planificare ?n 2016 va genera eficien?? at?t ?n calendarul activit??ilor din proiecte, c?t ?i la nivelul coordon?rii ?ntre institu?iile responsabile de urm?rirea implement?rii acestor proiecte."Echipa ministerului mul?ume?te Guvernului ?i Ministerului Finan?elor Publice pentru acceptul de suplimentare a fondurilor disponibile ?n Trezorerie pentru efectuarea de pl?ti efectiv ?n ultimele zile ale anului, urm?nd ca MFE s? se implice ?n mod accelerat ?n procedurile de rambursare de la Comisie", se arat? ?n comunicatul MFE.Potrivit sursei citate, ?n 2016 urmeaz? o analiz? din punct de vedere al impactului proiectelor finan?ate care va fi realizat? ?mpreun? cu beneficiarii ?i al?i actori interesa?i din societate.31 decembrie, agerpres.ro: RETROSPECTIV? 2015 'Vocea' mediului de afaceri ?i legile pentru cre?terea competitivit??ii, ?n prim plan la Ministerul EconomieiActivitatea Ministrul Economiei ?n anul 2015 a avut, ?n prim-plan, consult?rile cu mediul privat astfel ?nc?t actele normative emise s? sprijine ?i s? impulsioneze at?t exporturile, c?t ?i crearea de noi locuri de munc?, mai ales ?n sectoarele care pot cre?te competitivitatea economiei rom?ne?ti.?n urma consult?rilor cu mediul privat ?i cu ministerele de linie, Ministerul Economiei, Comer?ului ?i Turismului a elaborat Strategia Na?ional? pentru Competitivitate 2015-2020, document care a fost aprobat la jum?tatea lunii septembrie printr-o hot?r?re a Guvernului Rom?niei. Turism ?i ecoturism, textile ?i piel?rie, lemnul ?i mobila, industriile creative, industria auto ?i componente, tehnologia informa?iei ?i comunica?iilor, procesarea alimentelor ?i b?uturilor, s?n?tate ?i produse farmaceutice, energie ?i management de mediu, bioeconomie (agricultur?, silvicultur?, pescuit, acvacultur?), biofarmaceutica ?i biotehnologiile sunt cele 10 sectoare economice cu poten?ial definite ?n Strategia Na?ional? pentru Competitivitate 2015-2020. Reducerea fiscalit??ii, ?mbun?t??irea mediului de reglementare, sus?inerea ac?iunilor parteneriale ?ntre mediul public ?i mediul privat ?i dezvoltarea cercet?rii, ?n zece sectoare prioritare, sunt obiectivele principale ale Strategiei Na?ionale pentru Competitivitate 2015-2020. Viziunea Strategiei Na?ionale pentru Competitivitate 2015-2020 cuprinde valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune Rom?nia, a specializ?rilor de v?rf ?n produc?ie ?i cercetare, precum ?i a resurselor locale de calificare, ini?iativ? antreprenorial? ?i factori naturali. De asemenea, cre?terea atractivit??ii condi?iilor pentru dezvoltarea competitiv? a afacerilor prin reglement?ri transparente ?i stimulative pentru inovare, formularea direc?iilor de politic? public? ?n jurul ini?iativelor ?i realiz?rilor cu impact major asupra cre?rii valorii ad?ugate ?n mediul de afaceri ?i corelarea ini?iativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial ?i al societ??ii pentru formarea eficient? ?i integrate a avantajelor competitive reprezint? alte obiective ale Strategiei Na?ionale pentru Competitivitate 2015-2020. Fostul ministru al Economiei, Mihai Tudose, considera c? anul 2015 poate s? consemneze un nou record absolut al exporturilor din ultimii 26 de ani. Numai ?n primele nou? luni ale acestui an, valoarea total? a comer?ului interna?ional al Rom?niei a fost de 87,357 miliarde de euro, ?n cre?tere cu 6% fa?? de primele nou? luni ale anului 2014, exportul ?nregistr?nd un avans de 4,7%, p?n? la 40,914 miliarde de euro. Primele 10 ??ri de destina?ie pentru exporturile rom?ne?ti au fost Germania (cu o pondere ?n totalul exportului Rom?niei de 19,9%), fiind urmat? de Italia (12,4%), Fran?a (6,7%), Ungaria (5,4%), Marea Britanie (4,3%), Turcia (4,1%), Bulgaria (3,4%), Spania (2,8%), Polonia (2,7%) ?i Austria (2,5%), ponderea cumulat? a acestor ??ri fiind de 64,1% ?n total export. Pentru stimularea exporturilor rom?ne?ti, ministrul Economiei a emis, la ?nceputul lunii noiembrie, un ordin privind instituirea schemelor de ajutor de minimis pentru ac?iunile din Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei, Comer?ului ?i Turismului privind participarea operatorilor economici la t?rguri ?i expozi?ii interna?ionale ?n str?in?tate, organizarea de misiuni economice ?i ac?iuni de promovare a exportului ?n str?in?tate ?i realizarea de studii de pia?? ?i pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, ?n perioada 1 ianuarie—31 decembrie 2016. ?nfiin?area Institutului Rom?n de Comer? Exterior, ca organ de specialitate al administra?iei publice centrale, cu personalitate juridic?, ?n subordinea Ministerului Economiei, Comer?ului ?i Turismului, a?a cum a fost prev?zut? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei din data de 30 iunie 2015 a fost una dintre m?surile contestate de reprezenta?ii industriei ospitalit??ii. Conform reglement?rilor, Institutul Rom?n de Comer? Exterior prelua activit??ile ?i personalul din domeniul promov?rii exporturilor de la Departamentul de comer? exterior ?i rela?ii interna?ionale din cadrul Ministerului Economiei, Comer?ului ?i Turismului ?i a activit??ii ?i structurilor de specialitate aferente reprezentan?elor de promovare turistic? din str?in?tate de la Autoritatea Na?ional? pentru Turism. ?n sectorul industriei de ap?rare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de Lege privind industria na?ional? de ap?rare ?n vederea actualiz?rii cadrului juridic privind aceast? industrie cu statutul actual al Rom?niei de stat membru NATO ?i UE. ?n a doua jum?tate a anului 2015 a demarat procedura de elaborare a unui plan de redresare, reorganizare, restructurare pentru Societatea Romaero S.A., plan ce prevede m?suri de retehnologizare, precum ?i m?suri de plat? ?i e?alonare a datoriilor. De asemenea, ?n acest an a fost adoptat? OUG nr. 51/2015 privind unele m?suri pentru realizarea de investi?ii la operatorii economici din industria de ap?rare ?i pentru modificarea ?i completarea unor acte normative. A fost creat cadrul legal pentru acordarea venitului lunar de completare pentru personalul disponibilizat prin concedieri colective la un num?r de 10 operatori economici din industria de ap?rare, prev?zut de OUG nr. 36/2013. De altfel, ?n industria aeronautic? s-a realizat, ?n august 2015, colaborarea dintre Societatea Avioane Craiova ?i Institutul National de Cercetare — Dezvoltare Aerospa?ial? 'Elie Carafoli' — INCAS Bucure?ti ?n vederea dezvolt?rii unei Platforme Tehnologice, prin accesarea unor fonduri nerambursabile prin Programul Opera?ional Competitivitate 2014/2020. 2015 a ?nsemnat ?i admiterea la tranzac?ionare pe pia?a reglementat? administrat? de BVB ac?iunile societ??ii IAR SA ?i pe pia?a alternativ? administrat? de BVB (AERO), ac?iunile unor societ??i precum IOR SA, Romaero S.A., Avioane Craiova S.A. ?i ?antierul Naval 2 Mai SA. ?n plus, au fost anulate obliga?iile fiscale aferente produc?iei sau comer?ului cu armament, muni?ie ?i material de r?zboi datorate de operatorii economici din industria de ap?rare, administrate de ANAF. Dividendele ?ncasate ?n anul 2015 de la societ??ile din subordinea Ministerului Economiei au crescut de 7,8 ori fa?? de cele ?ncasate ?i virate la bugetul statului ?n anul 2014 (aproximativ 38,6 milioane de lei), cifr?ndu-se la aproape 301 milioane de lei. Companiile aflate ?n portofoliul ministerului au ?nregistrat, ?n primele ?ase luni din acest an, o cre?tere de peste 12 ori a volumului investi?iilor, de peste opt ori a veniturilor totale ?i a cifrei de afaceri, comparativ cu o cre?tere de patru ori a cheltuielilor, fa?? de aceea?i perioad? a anului 2014. ?n ceea ce prive?te bilan?ul unor companii din subordine, Oltchim, combinat aflat ?n reorganizare judiciar?, acesta are o cifr? de afaceri ?n cre?tere cu 31% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, de la 436 milioane de lei, la 571 milioane de lei. Pierderea total? din activitatea curent? a fost redus? cu 157 milioane de lei, de la nivelul de 173 milioane de lei la intrarea ?n insolven??, la 16 milioane de lei ?n 2015. Rezultatele acumulate au permis companiei s?-?i pl?teasc? integral datoriile curente ?i s? reduc? nivelul arieratelor. Numai ?n perioada iunie-septembrie 2015 arieratele au fost reduse cu 7,95 milioane de lei. ?n sectorul transportului de energie ?i gaze naturale, Transgaz a propus pentru includerea ?n cea de-a doua list? a proiectelor de interes comun conducta de gaze din Bulgaria ?n Austria, via Rom?nia ?i Ungaria ?i dezvoltarea pe teritoriul Rom?niei a coridorului sudic pentru preluarea gazelor din Marea Neagr? (conducta Marea Neagr? — Podi?or). Un alt proiect vizeaz? Coridorul Central (Isaccea — Coroi — Ha?eg — Horia) ?i const? ?n reabilitarea a aproximativ 400 km de conduct? din actualul sistem, ?nlocuirea/construc?ia a 400 km de conducte noi ?i a 4 sau 5 sta?ii de comprimare pe traseul acestui coridor. De asemenea, au fost finalizate lucr?rile de modernizare a Sta?iei de Turbocompresoare — ?inca Nou?, lucr?ri ?n valoare total? de 100,6 milioane de lei, suma accesat? prin Fondul European de Dezvoltare Regional? ?i din bugetul na?ional. La Transelectrica, ?n ceea ce prive?te proiectul Mid Continental East Corridor, care face parte din coridorul prioritar privind energia electric? 'Interconexiuni nord-sud privind energia electric? din Europa Central? ?i de Sud-Est (NSI East Electricity)" au fost finalizate studiile de fezabilitate ?i proiectele tehnice pentru Liniile Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Re?i?a (Rom?nia) — Pancevo (Serbia) ?i a fost finalizat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic fiind ?n curs de realizare pentru trecerea la 400 kV a LEA 220 kV Re?i?a—Timi?oara — Sacalaz — Arad, inclusiv construirea sta?iilor de 400 kV Timi?oara ?i Sacalaz. ?n domeniul turismului, a fost implementat? cota redus? de TVA de 9% la serviciile de alimenta?ie public? pentru industria turismului ?i au fost emise reglement?rile legate de voucherele de vacan??. Proiectul Legii Turismului se afl? ?n proces de dezbatere cu patronatele din domeniu, astfel ?nc?t, la finalul primului trimestru al anului 2016 ar putea fi adoptat de Parlament. ?nceputul lunii august a venit cu publicarea ?n Monitorul Oficial a Normelor metodologice privind acordarea voucherelor de vacan??, actul normativ stabilind c? at?t salaria?ii din sectorul bugetar, c?t ?i cei din mediul privat pot primi vouchere de vacan?? ?n limita a ?ase salarii minim brute. Ministerul Economiei, Comer?ului ?i Turismului a fost condus p?n? pe 17 noiembrie de Mihai Tudose, dup? care ?i-a schimbat titulatura ?n Ministerul Economiei, Comer?ului ?i Rela?iilor cu Mediul de Afaceri, premierul Dacian Ciolo? numindu-l la conducerea institu?iei pe Costin Borc. La finele lunii noiembrie, noul ministrul al Economiei particip? la summitul cooper?rii China-Europa Central? ?i de Est desf??urat ?n localitatea Suzhou, unde reitereaz? interesul Rom?niei fa?? de concretizarea ini?iativelor ?i proiectelor aflate pe agenda bilateral? rom?no-chinez?, ?n special ?n domeniul energiei, al infrastructurii de transport, ?n realizarea unor proiecte pilot ?n domeniul comunica?iilor ?i IT, care s? pun? mai bine ?n valoare poten?ialul creativ. Costin Borc a solicitat, ?n acest context, o mai intens? cooperare bilateral? pe domeniul agricol, pentru a permite o evolu?ie mai eficient? a exporturilor rom?ne?ti c?tre China, precum ?i diversificarea ini?iativelor din domeniul turismului. ?n decembrie, Ministerul Economiei public? lista celor 63 de companii din portofoliu la care este ac?ionar, la 46 dintre acestea fiind ac?ionar unic sau majoritar.31 decembrie, agerpres.ro: RETROSPECTIV? 2015 Sindicatele apreciaz? ca pozitive major?rile salariale ob?inute ?n acest an; restan?e: Legea dialogului social ?i a salariz?rii unitareSindicatele apreciaz? ca pozitive major?rile salariale ob?inute ?n 2015, fie c? este vorba despre majorarea salariului minim, a salariilor bugetarilor sau de cele din s?n?tate ?i ?nv???m?nt, ?ns? trec la restan?e Legea dialogului social ?i a salariz?rii unitare."?n anul 2015 au fost f?cu?i c??iva pa?i de ?mbun?t??ire a rela?iilor de munc?, dar foarte mici ?i de multe ori ?n sensuri contrare. Un an care ar fi trebuit s? fie mai bun la toate capitolele, dar nu a fost dec?t ?n c?teva domenii", apreciaz? pre?edintele Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu. Potrivit acestuia, ?n 2015 pia?a muncii a fost "afectat?" pozitiv de legea special? a salariz?rii bugetare (OUG 83/2014), cu toate complet?rile realizate, mai pu?in completarea salariilor pentru ?nal?i demnitari, care a condus la cre?terea salariilor din domeniu ?ntre 10%-25%. De asemenea, 2015 a ?nsemnat modificarea legii pensiilor prin modificarea ?n sensul lu?rii ?n calcul de la 2 ani vechime a grupei I de munc? (?n loc de 6 ani), ?i valorificarea stagiilor ?n grupa I ?i grupa II ?n condi?ii deosebite, indexarea cu 5% a punctului de pensie, modificarea Legii 62/2011 (Legea dialogului social) prin preciz?ri referitoare la str?ngerea cotiza?iei sindicale, participarea sindicatelor la negociere prin ob?inerea reprezentativit??ii ca afiliat la o federa?ie reprezentativ? precum ?i cre?terea salariului minim pe economie cu 150 lei ?n dou? tran?e ?i cre?terea indemniza?iei de inser?ie la 400 lei. ?nceputul anului 2015 a adus o majorare a salariului de baz? minim brut cu 75, ajung?nd la 975 de lei pe lun? ?i o m?rire a pensiilor cu 5%, iar pensia minim? ajunge la 400 de lei. Tot de la 1 ianuarie 2015, indemniza?iile pentru persoanele cu handicap s-au majorat cu 16%. A doua majorare a salariul de baz? minim brut a avut loc de la 1 iulie 2015, cu al?i 75 de lei, ajung?nd astfel la 1.050 de lei. Urm?toarea majorare a salariul minim era programat? pentru 1 ianuarie 2016, cu 150 de lei, acesta ajung?nd astfel la 1.200 de lei, ?ns? noul guvern a decis cre?terea acestuia la 1.250 lei, decizie cu care sindicatele nu au fost de acord. "Partea sindical? a spus urm?torul lucru: noi ne dorim ca 1 ianuarie s? fie data de aplicare. Noi nu putem s? a?tept?m p?n? ?n luna mai pentru c? partea privat?, sectorul privat, are nevoie de aceast? cre?tere de salariu minim. At?ta vreme c?t ?n partea bugetar? s-a ac?ionat la cre?terea de salarii, ?n sectorul privat salariile sunt de mizerie ?i sectorul privat trebuie s? beneficieze de la 1 ianuarie (de cre?terea salariului minim n.r) ?i acela era 1.200 de lei, a?a cum noi am stabilit cu mai mult? vreme ?nainte, c?nd s-a stabilit calendarul cre?terilor de salariu minim cu Guvernul anterior. Aceasta sus?inem ?n continuare ?i cerem s? se ia act de acest lucru, c? data trebui s? fie 1 ianuarie. Iar dac? este 1 mai, atunci trebuie s? se aplice 1.275 de lei, care s? acopere fix faptul c? ?n lunile ianuarie, februarie, martie ?i aprilie nu se acord? o cre?tere de salariu. De aici rezult? acel 1.275 de lei, ?ncep?nd cu 1 mai", a afirmat Liviu Apostoiu, vicepre?edinte CNS Cartel Alfa, dup? ?edin?a din 29 decembrie a consiliului Economic ?i Social, ?n care reprezentan?ii guvernului ?i cei ai patronatelor au votat majorarea salariului minim la 1.250 lei, din luna mai 2016. Anterior, Bogdan Hossu anun?ase c?, ?n cazul ?n care nu cre?te salariul minim de la 1 ianuarie, probabil din 15 ianuarie, CNS Cartel Alfa va organiza mi?c?ri sindicale. La r?ndul s?u, Dumitru Costin, pre?edintele Blocului Na?ional Sindical, a declarat c? de majorarea salariului minim pe economie va fi afectat? industria de lohn care se va delocaliza ?n momentul ?n care vor cre?te presiunile salariale, dar c? nu aceasta ar trebui s? consolideze Rom?nia ca model economic. De asemenea, liderul sindical consider? c? mediul privat va fi principalul beneficiar al m?surilor de relaxare fiscal? care se vor aplica de la 1 ianuarie 2016, de aproximativ 7 miliarde de lei. Finalul anului a adus ?i major?ri salariale pentru angaja?ii din ?nv???m?nt, care au beneficiat de o cre?tere salarial? de 15%. Cei din unit??ile sanitare au beneficiat de o majorare de 25%, de la 1 octombrie. De asemenea, de la 1 decembrie a avut loc cre?terea salariilor pentru ?ntregul aparat bugetar cu 10%. Referitor la rezultatele ob?inute de Federa?ia Sanitas ?n anul 2015, reprezentan?ii acesteia consider? c? a fost un an bun, ?n condi?iile ?n care s-a ob?inut o cre?tere salarial? de 100 de lei ?ncep?nd cu luna ianuarie 2015 pentru personalul din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unit??i medico-sociale ?i sistemul public de asisten?? social?. ?n data de 2 septembrie 2015 s-a publicat Ordonan?a de urgen?? nr. 35 care modific? ?i completeaz? OUG. Nr 84/2014, prin care cuantumul brut al salariilor de baz? pentru personalul din sistemul public de s?n?tate s-a majorat cu 25% (?ncep?nd cu 1 octombrie 2015), iar ?n data de 25 noiembrie 2015 a fost publicat? Legea nr. 293 prin care, ?ncep?nd cu 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de baz? se majoreaz? cu 25% ?i pentru personalul din sistemul public de asisten?? social? ?i Direc?iilor de S?n?tate Public?. Reprezenta?ii Federa?iei Sanitas v?d ca pozitive cre?terea salariului minim pe economie la 1.050 lei lunar, dar ?i cre?terile salariale pentru angaja?ii din sistemul sanitar public ?i cei din asisten?a social?, inclusiv Direc?iei de S?n?tate Public? (DSP), cu 100 de lei la1 ianuarie 2015 ?i 25% de la 1 octombrie 2015. ?n opinia acestora, alte m?suri subsecvente care au avut un impact pozitiv au fost emiterea cardului de asigurat, programul ATI din spitale, dar ?i reducerea pre?ului la medicamente. Pentru anul 2016, Federa?ia Sanitas ??i propune s? continue negocierile pentru cre?terea salariilor din sistemul sanitar ?i de asisten?? social? cu ?nc? 25%. ?n domeniul ?nv???m?ntului, presedintele Federa?iei Sindicatelor Libere din ?nv???m?nt (FSLI), Simion H?ncescu, sus?ine c? cea mai important? schimbare legislativ? din 2015 a fost Ordonan?a de Urgen?? prin care Ministerul Educa?iei recunoa?te diplomele absolven?ilor de studii universitare neautorizate. "Ministerul Educa?iei a luat aceast? decizie, av?ndu-se ?n vedere faptul c? a pierdut peste 7.400 de procese prin care aceste diplome au fost recunoscute. Din p?cate, aceast? recunoa?tere, for?at?, nu ?nseamn? ?i plus valoare ?n competen?ele profesionale ale celor care sunt angaja?i ?n diverse domenii. ?n cazul unora, asta a ?nsemnat re?ncadrarea pe posturi cu studii superioare ?i este posibil s? dea statul ?n judecat?, cer?nd salarii mai mari retroactiv, av?nd ?n vedere c? au fost pl?ti?i cu studii medii", a declarat Simion H?ncescu. ?n ceea de prive?te major?rile salariale din acest sector, reprezentantul FSLI afirm? c?, ?n anul 2015, a fost f?cut un mic pas ?nainte. "S-au acordat trei major?ri salariale pentru personalul didactic, care, cumulate, ?nseamn? o cre?tere la finalul anului, comparativ cu ?nceputul acestuia de 26,78%, iar pentru personalul nedidactic de 27,80%, fiind cele mai mari cre?teri salariale ob?inute, ?ntr-un singur an, calcul?nd din anul 2004", spune H?ncescu. Acesta afirm? c? ?n compara?ie cu nivelul salariilor din administra?ie ?i ordine public?, ?n momentul de fa??, salariul mediu ?n ?nv???m?nt este cu 54% mai mic. Reprezentan?ii Federa?iei Sanitas sus?in c? un impact negativ a avut prorogarea aplic?rii prevederilor OUG nr. 83/2014, care a condus la apari?ia suprapunerilor salariale, men?inerea unei legisla?ii ambigue ?n domeniul rela?iilor de munc? ?n ceea ce prive?te Legea Dialogului Social a condus la imposibilitatea extinderii Contractului Colectiv de Munc? la nivel de sector de activitate, precum ?i desfiin?area Ministerului pentru dialog social ?i ?nfiin?area Ministerului Consult?rii Publice ?i Dialogului Civic. La r?ndul s?u, pre?edintele Cartel Alfa afirm? c? ?n 2015 pia?a muncii a fost afectat? negativ de: nemodific?ri substan?iale ale Legii dialogului social (L 62/2011); unificarea inspec?iei muncii cu asisten?a social?, proces nefinalizat ?nc?; acordarea salariilor ?nal?ilor demnitari; acordarea indemniza?iilor pensiilor pentru parlamentari ?i ale?i locali; decizia Cur?ii Constitu?ionale referitoare la dreptul militan?ilor sindicale de a fi proteja?i de abuzurile angajatorului din noiembrie 2015; sistem de impozitare (cod fiscal) demotivant pentru capitalul uman (for?a de munc?) ?i foarte avantajos pentru de?in?torii de capital.Bogdan Iuliu Hossu sus?ine c? ?n 2016 pia?a muncii va fi afectat? de forma deciziilor luate de actualul guvern referitor la punerea ?n func?ie a disfunc?ionalit??ilor sesizate pentru 2015. Reprezentantul Cartel Alfa afirm? c? printre priorit??ile Ministerului Muncii ar trebui s? se afle politicile de ocupare, de p?strare ?i creare de locuri de munc?, dar ?i modificarea Legii dialogului social, Legea noua de salarizare a sectorului bugetar, separarea inspec?iei muncii de asisten?a social?, ?nt?rirea inspec?iei muncii ca instrument de combatere a evaziunii fiscale pe pia?a muncii, ?nt?rirea ?i func?ionarea efectiva a dialogului social tripartit la toate nivelele, implicarea partenerilor sociali ?n deciziile din domeniu ?n toate institu?iile statului care afecteaz? pia?a muncii (s?n?tate, ?omaj, pensii), corelarea bazelor de date din pia?a muncii cu cele legate de fiscalitate. "?in?nd cont c? guvernul actual este pe un an, nu cred ca ?nceperea a multor linii de reforma sunt benefice dac? ele nu se pot finaliza p?n? ?n noiembrie 2016, deoarece experien?a a ar?tat c? un nou guvern nu continu? programele guvernului precedent. Prefer?m s? avem lucruri ?ncepute ?i finalizate", a men?ionat Hossu. De asemenea, reprezentan?ii Blocului Na?ional Sindical (BNS) sus?in c? legisla?ia muncii, ?n special Codul Muncii ?i Legea Dialogului Social se impun a fi revizuite, proiecte ?n acest sens fiind ?n dezbatere ?n Parlamentul Rom?niei.31 decembrie, agerpres.ro: Ministerul Fondurilor Europene vrea s? lanseze 28 de apeluri pentru programele POIM ?i POCU, ?n ianuarie 2016Ministerul Fondurilor Europene (MFE) vrea s? lanseze, ?n a doua parte a lunii ianuarie, 28 de apeluri de proiecte pe cadrul financiar 2014-2020, potrivit datelor institu?iei.Cele mai multe apeluri sunt pentru Programului Opera?ional Infrastructur? Mare (POIM), respectiv 26, ?n timp ce pentru Programul Opera?ional Capital Uman — 2.Printre apelurile de pe POIM se num?r? "Reducerea efectelor ?i a pagubelor asupra popula?iei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimb?rile climatice, ?n principal de inunda?ii ?i eroziune costier?", "Cre?terea gradului de interconectare a Sistemului Na?ional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine", "Cre?terea capacit??ii Sistemului Energetic Na?ional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile", "Cre?terea produc?iei de energie din resurse regenerabile mai pu?in exploatate (biomas?, biogaz, geotermal)" ?n sectoarele de distribu?ie ?i produc?ie, "Cre?terea sustenabilit??ii ?i calit??ii transportului feroviar", " Cre?terea gradului de utilizare sustenabil? a aeroporturilor" sau "Cre?terea gradului de utilizare a transportului cu metroul ?n Bucure?ti-Ilfov".Cele dou? apeluri pe POCU se refer? la formarea personalului implicat ?n implementarea programelor prioritare de s?n?tate ?i incluziunea social? ?i combaterea s?r?ciei ?n comunit??ile marginalizate."Programul Opera?ional Infrastructur? Mare (POIM) a fost elaborat pentru a r?spunde nevoilor de dezvoltare ale Rom?niei identificate ?n Acordul de Parteneriat 2014-2020 ?i ?n acord cu Cadrul Strategic Comun ?i Documentul de Pozi?ie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientat? spre obiectivele Strategiei Europa 2020, ?n corelare cu Programul Na?ional pentru Reform? ?i cu Recomand?rile Specifice de ?ar?, concentr?ndu-se asupra cre?terii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin m?suri de eficien?? energetic? ?i promovare a energiei verzi, precum ?i prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul ?i o utilizare mai eficient? a resurselor", se arat? ?n datele publicate pe site-ul MFE.POIM finan?eaz? activit??i din patru sectoare: infrastructura de transport, protec?ia mediului, managementul riscurilor ?i adaptarea la schimb?rile climatice, energie ?i eficien?? energetic?.Programul beneficiaz? de o alocare financiar? de circa 11,8 miliarde euro, din care 6,94 miliarde euro — Fond de Coeziune, 2,48 miliarde euro — Fond European de Dezvoltare Regional? ?i 2,46 miliarde euro Cofinan?are.Programul Opera?ional Capital Uman (POCU) stabile?te priorit??ile de investi?ii, obiectivele specifice ?i ac?iunile asumate de c?tre Rom?nia ?n domeniul resurselor umane, continu?nd astfel investi?iile realizate prin Fondul Social European ?n perioada 2007-2013 ?i contribuind, totodat?, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014-2020) — implicit al Fondurilor Europene Structurale ?i de Investi?ii din Rom?nia, ?i anume, de a reduce disparit??ile de dezvoltare economic? ?i social? dintre Rom?nia ?i Statele Membre ale UE. POCU are o alocare financiar? de peste 4,32 miliarde euro. 1 ianuarie, agerpres.ro: ASF: Ponderea func?iilor de conducere scade din ianuarie la 12%Ponderea func?iilor de conducere ?n cadrul Autorit??ii de Supraveghere Financiar? (ASF) ?n total salaria?i scade la 12%, de la 1 ianuarie 2016, fa?? de anul 2014, c?nd ponderea era de 26%, potrivit unui comunicat al institu?iei.?n prezent, ponderea func?iilor de conducere ?n total salaria?i este de 14%.'Membrii Consiliului au aprobat modificarea ?i completarea Organigramei ?i a Regulamentului de Organizare ?i Func?ionare ale ASF. (...) Aceste modific?ri aliniaz? func?iile de supraveghere ca urmare a impactului actelor normative adoptate ?n ultimul an ?n domeniul asigur?rilor ?i pie?ei de capital, dar ?i simplific? ?i aliniaz? func?iile de autorizare ?i reglementare, prin comasarea unor servicii ?i reducerea cu ?apte a num?rului posturilor de ?ef serviciu. ?n acest fel, ponderea func?iilor de conducere ajunge la 12% din total personal', se men?iona ?ntr-un comunicat transmis AGERPRES ?n data de 10 decembrie.Potrivit ASF, la elaborarea celor dou? documente au fost luate ?n considerare at?t revizuirea cadrului legal de func?ionare a pie?elor, prin transpunerea ?n legisla?ia na?ional? a unor directive europene, c?t ?i noile obiective ale Autorit??ii pentru anul 2016.Consiliul Autorit??ii de Supraveghere Financiar? (ASF) a aprobat, ?n cadrul ?edin?ei din 9 decembrie 2015, mai multe proiecte de acte normative, dar ?i Bugetul de venituri ?i cheltuieli al ASF pentru anul 2016, respectiv construc?ia bugetar? preliminar? pentru perioada 2016 — 2018.2 ianuarie, hotnews.ro: Ai sediul firmei in apartamentul in care locuiesti? Iata?ce se schimba?incepand din 1 ianuarie 2016Incepand de luni 4 ianuarie, vor intra in vigoare o serie de legi cu caracter fiscal adoptate in ultimele zile ale anului trecut, legi care includ peste 30 de modificari punctuale ale Codului Fiscal. O sinteza a lor o publicam mai jos, urmand ca normelor metodologice ale Codului sa le dedicam o analiza speciala. E drept, crestereasalariului minim garantat?nu intra in vigoare de luni ci de la 1 mai 2016, cand acesta va urca la 1.250 lei.?Consultati actul normativ aici!?Legea nr. 358/2015 publicata in ultima zi a anului 2015, aduce, asa cum spuneam, circa 30 de modificari punctuale asupra Codului fiscal. Din punctul de vedere al calitatii textului normativ, acesta este insa destul de vag si secvential, prevederile legii trebuind "citite" in contextul celorlalte prevederi normative.Apar cateva modificari si la determinarea?impozitului pe cladiri detinute atat de persoanele fizice cat si de persoanele juridice cand acestea sunt utilizate in scop nerezidential.?In esenta, se precizeaza in mod explicit ca anexa declaratiei de impunere se va prezenta raportul de evaluare ( intocmit de un evaluator autorizat si care va fi depus la Fiscpana la 31 martie. Pentru persoanele fizice procentele reduse de impozitare se pastreaza daca reevaluarea se efectueaza intr-o perioada de maxim 5 ani anterior anului de referinta iar pentru persoanele juridice intr-o perioada de maxim 3 ani anterior anului de referinta. Persoanele juridice pot actualiza valoarea cladirilor din 3 in 3 ani pentru a nu plati un impozit majorat.Daca se efectueaza modernizari?ce depasesc 25% din valoarea cladirii proprietarul va depune o noua declaratie de impunere iar incepand cu anul urmator impozitul se calculeaza la o baza majorataSe aduc modificari asupra constituirii?deprecierilor pentru creante,?insa legea este scrisa atat de ambiguu incat nu se intelege daca mai sunt deductibile deprecierile asupra clientilor. Se utilizeaza definitii de stilul "altele decat", fara a se preciza in mod concret pentru ce e permisa ajustarea.Se reitereaza faptul ca?persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, persoanele ce desfasoara profesii independente platesc trimestrial impozitul pe venitul din salarii pentru sumele aferente salariatilor angajati.?Plata impozitului se face pana pe data de 25 a primei luni din trimestrul la care se datoreaza impozitul.?Se formuleaza mai exact faptul ca?impozitul pe venitul datorat de nerezidenti?se retine si se declara in lei la cursul valutar comunicat de BNR pentru ziua in care se efectueaza plata venitului. Daca acest impozit este aferent dividendelor distribuite dar neplatite, impozitul se achita pana pe data de 25 ianuarie pentru operatorii ce au anul calendaristic ca si an fiscal si pana pe data de 25 a primei luni din urmatorul an fiscal cand societatea are un exercitiu fiscal diferit de anul calendaristic. Nu se datoreaza acest impozit la plata daca la data de 31 decembrie sau la finele anului fiscal modificat persoana juridica straina indeplineste conditiile de scutire (este o societate platitoare de impozit pe profit intr-un alt stat membru respectiv detine mai mult de 10% din capitalul social al platitorului de dividend din Romania pe o perioada mai mare de un an).Masurile de taxare inversa pentru livrarile de console de jocuri, tablete PC, laptopuri, dispozitive cu circuite integrate sau telefoane mobile pot fi aplicate numai daca valoarea facturii exclusiv TVA este mai mare de 22.500 lei.Deplasarea produselor supuse accizelor armonizate sufera noi modificari pentru anumite cazuri atipice cum ar fi transportarea la o destinatie si ulterior modificarea locului de descarcare sau expedierea catre o anumita tara fara a se cunoaste destinatarul. Prin ordin al presedintelui ANAF se va stabili procedura efectiva de reglementare a circulatiei produselor accizabile. Tot prin ordin al presedintelui ANAF se vor stabili procedurile de inregistrare pentru operatorii economici ce comercializeaza bauturi alcoolice, tutun, produse energetice etc..Incepand cu 1 mai 2016, salariul minim brut garantat pe tara este de 1.250 lei/luna. Acest salariu corespunde unui program complet de lucru de 169,333 ore/luna. Baza de calcul orara 7,382 lei/ora.Plata unor salarii mai mici decat salariul minim garantat in plata se amendeaza cu suma de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru fiecare contract de munca pentru care nu s-a respectat prevederea.Fiind contraventie, aceasta se supune solutionarii conform OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si se aplica de catre inspectoratele teritoriale de munca aflate in subordinea Ministerului Muncii (material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta)Vezi aici si Topul oraselor cu cele mai mari scumpiri ale impozitelor pe locuinte in 2016!.3 ianuarie, postare pe Facebook, Gabriel Biri?: Sursa: vazut valul de comentarii ridicat de raspunsurile la cateva intrebari, in urma cu cateva zile.Sunt consternat de interpretarea data raspunsurilor mele si imi cer scuze tuturor celor care s-au simtit ofensati de cele spuse de mine.Simt nevoia sa fac cateva precizari:- prevederea respectiva de la art. 180 nu a fost introdusa de acest guvern (nu, nu o sa vorbesc de greaua mostenire, ci de ce avem de facut pentru a ajunge odata la o normalitate);- prevederea respectiva nu se refera la someri si nici la cei care primesc ajutoare sociale, ci doar la persoanele care nu au realizat venituri timp de 6 luni. Sa nu uitam, vorbim de plata contributiei de 5,5% la sanatate, plata in schimbul careia adultul primeste servicii medicale daca are nevoie, servicii care altfel ar costa mult mai mult decat cei aprox. 40 de lei pe luna ce ar trebui platiti. Nu este vorba de un impozit aici, chiar daca contributia aceasta este in codul fiscal;- am criticat calculul acestei contributii la un venit minim, considerand ca nu asa tb rezolvata problema. Am si fost unul dintre sustinatorii lg 209/2015 prin care s-au "aministiat" sumele cerute (legal) de anaf prin decizii de impunere pentru venituri derizorii obtinute de unii concetateni. Am si atras atentia ca pastrarea prevederii va genera acelasi tip de probleme In viitor. Uite ca le avem. O sa mai avem si altele...- pe de alta parte, cred ca intelegem cu totii ca sanatatea costa. Nu putem vorbi de servicii de sanatate decente fara medicamente, fara spitale si, mai nou, si fara medici si asistente, ca ne pleaca cu miile din tara in fiecare an (stiu, este si foarte multa risipa si hotie, dar de aceasta problema se ocupa acum altii). Cine plateste? Daca nu noi, atunci cine? Copiii nostri, pentru datoriile facute de noi azi??- cred ca este de datoria noastra sa vorbim deschis despre problemele pe care le avem, despre cauzele lor si despre cum eliminam cauzele care genereaza problemele si nu doar despre redus efectele. A se vedea si sistemul de pensii, care nici el nu o duce tocmai bine, iar atunci cand noi, "decretii" vom fi iesit la pensie sistemul se va prabusi in lipsa unor masuri serioase inca de azi (trebuiau de ieri, dar asta e...).- in plus, cred ca trebuie cu totii sa fim constienti cat de grav ne afecteaza evaziunea pe fiecare dintre noi.Ministerul Finan?elor PublicePreciz?riDeclara?iile secretarului de stat din Ministerul Finan?elor Publice, Gabriel Biri?, au avut rolul de informare ?i nicidecum o not? de ironie la adresa??omerilor sau a persoanelor care beneficiaz? de ajutoare sociale, cazul acestora fiind reglementat ?ntr-un capitol special din Codul Fiscal.?Subfinan?area sistemului de s?n?tate este o problem? care ?i afecteaz? pe to?i rom?nii, de aceea este nevoie ca plata contribu?iei s? fie realizat? de to?i beneficiarii.Articolul 180 din Codul Fiscal face referire la persoanele care nu au realizat sau nu au declarat venituri ?n ultimele ?ase luni. Acestea trebuie s? pl?teasc? o contribu?ie la sistemul de s?n?tate echivalent? cu 5,5% din salariul minim pe economie. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download