RAPORT DE ACTIVITATE AL JUDECĂTORIEI INEU



RAPORT DE ACTIVITATE

AL JUDECĂTORIEI INEU

PE ANUL 2013

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA JUDECĂTORIEI INEU

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.

Organizarea judiciară are de asemenea ca obiectiv de bază, asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

( Preambul Legea nr.304/2004, privind organizarea judiciară).

De asemenea, unul din obiectivele Strategiei de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public elaborate de Ministerul Justiţiei pentru anii 2010-2014 îl constituie creşterea eficienţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a calităţii actului de justiţie, orientarea accentuată a justiţiei înspre obiective şi scopuri legate de accesul la justiţie, echitate, celeritate, eficienţă, ca valori menite a da substanţă valenţelor de serviciu public ale justiţiei într-o societate democratică.

Consolidarea integrării României în „Spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie”, constituie de asemenea o preocupare constantă şi de durată, orientată înspre creşterea eficienţei justiţiei din perspectiva utilizatorilor acesteia. Aceasta obligă la o viziune integratoare care pune accentul pe calitatea muncii depuse nu numai de către judecători, dar şi de avocaţi şi personalul afectat instanţelor, precum şi în cadrul tuturor profesiilor juridice. Modernizarea sistemului judiciar, creşterea calităţii justiţiei, reclamă atât o intervenţie prin măsuri tehnice, în plan instituţional, cât şi un demers de asumare pro-activă a unei agende de construcţie.

Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi discriminări.

Obiectivul principal şi permanent al acestora ar trebui să vizeze îmbunătăţirea imaginii instanţelor judecătoreşti şi pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale. Alături de acest obiectiv principal, trebuiesc urmărite şi obiective de ordin administrativ, de ordin profesional şi obiective privind implementarea măsurilor şi dispoziţiilor legale pentru realizarea strategiei de reformă a justiţiei.

Durata proceselor, caracterul neunitar al jurisprudenţei, problemele de integritate din sistem,cazurile izolate de corupţie în rândurile magistraţilor şi ale profesiilor juridice, precum şi lipsa unei reacţii vizibile din partea sistemului faţă de acestea, inconsecvenţa sprijinului politic decisiv pentru prioritizarea dezvoltării sistemului judiciar au condus la erodarea treptată a încrederii cetăţenilor în justiţie în ultimii 20 de ani, şi de aceea realizarea unui sistem judiciar modern este obligatoriu a se subsuma următoarelor principii: consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii; garantarea unei reale separaţii şi a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenţei puterii judecătoreşti; respectarea drepturilor omului; adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar; asigurarea transparenţei actului de justiţie; consolidarea dialogului cu societatea civilă şi implicarea acesteia în procesul de reformă; crearea premiselor cooperării judiciare în spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie; asigurarea deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare europene; sustenabilitatea financiară a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.

Judecătoria Ineu, judeţul Arad este autoritate judecătorească, aflată în circumscripţia teritorială a Tribunalului Arad, şi împreună cu acesta în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Timişoara, raportat la unităţile administrativ teritoriale pe care este structurată, competenţa acestei instanţe este reprezentată de:

-Judecătoria Ineu ca instanţă de fond.

-Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu, ca organ de urmărire

penală, sub coordonarea căruia îşi desfăşoară activitatea organele de Poliţie din circumscripţia teritorială de competenţa acestuia.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de Judecătoria Ineu sunt supuse controlului judiciar - apel sau recurs la Tribunalul Arad şi Curtea de Apel Timişoara.

Judecătoria Ineu are arondate în competenţa teritorială două oraşe, respectiv Ineu şi Pîncota, precum şi un număr de 13 comune cu satele aparţinătoare.

Din punct de vedere geografic competenţa teritorială se întinde pe o rază de aproximativ 60 de kilometri.

Conducerea Judecătoriei Ineu este realizată de preşedintele judecătoriei, care exercită atribuţii manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia, precum şi atribuţii de administrare a instanţei, în cadrul instanţei funcţionând şi Colegiul de Conducere, format din preşedinte şi doi judecători.

Capitolul I. Starea instanţei în anul 2013

Secţiunea 1. Activitatea instanţei.

1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe complete specializate şi pe materii.

Volumul de activitate înregistrat la Judecătoria Ineu în anul 2013 a fost de

3672 cauze din care: cauze noi = 3480 cauze, stoc 2012= 192 cauze

Comparativ cu volumul de activitate din anul 2012, volumul de activitate al instanţei pe anul 2013 a scăzut cu 0,46 %.

Este de menţionat că, volumul de activitate al instanţei s-a aflat la acelaşi nivel cu cel înregistrat în anul precedent când s-a înregistrat un volum de activitate de 3841

cauze (respectiv cauze noi 2012= 3563 cauze la care s-a adăugat stocul existent la finele anului 2011 de = 278 cauze)

Volumul de activitate pe materii în anul 2013 se prezintă astfel:

• în materie civilă = 2503 cauze din care:

- cauze privind minori şi relaţii de familie= 335 cauze

- cauze de fond funciar = 40 cauze

• în materie penală= 195 cauze

Referitor la volumul de activitate din anul 2013, în materie de minori şi dreptul familiei s-a înregistrat o scădere a numărului de cauze respectiv cu 14,6% faţă de anul 2012, când s-au înregistrat un număr de 384 cauze.

În materie penală, în anul 2013 s-a evidenţiat o creştere a volumului de activitate cu + 44,8%, comparativ cu anul 2012 când s-au înregistrat doar 134 cauze.

Cea mai semnificativă scădere a volumului de activitate s-a înregistrat în materie funciară, respectiv cu - 218%, în anul 2012 fiind evidenţiate un număr de 183 cauze.

În acelaşi timp, este de remarcat creşterea semnificativă a cauzelor având ca obiect încuviinţarea executării silite , respectiv de la 560 cauze în anul 2012 la 1406 cauze în anul 2013, număr de cauze ce reprezintă procentual 38,58 % din numărul total de cauze aflate pe rolul instanţei în anul 2013.

În anul 2013 din numărul total de cauze deduse judecăţii au fost soluţionate un număr de 3672 cauze.

La finele anului 2013, se evidenţiază 30 cauze a căror judecată este suspendată, numărul acestora fiind redus cu peste 50% comparativ cu anul 2012, când la finele anului existau un număr de 71 cauze suspendate.

1.2 Încărcătura pe judecător.

Din datele menţionate la punctul 1.1, rezultă că în anul 2013 se evidenţiază o încărcătura medie pe judecător de :

3672 cauze : 5 = 734 cauze / judecător / schemă

3672 cauze : 3 = 1224 cauze / judecător / efectiv

Comparativ cu anul 2012, încărcătura pe judecător a crescut, respectiv de la 640 cauze / judecător / schemă , şi respectiv de la = 960 cauze/ judecător/efectiv.

În anul 2013 activitatea de judecată s-a desfăşurat cu schema completă de cinci judecători, din care unul stagiar respectiv Paşcu Valentin, la finele anului 2013 funcţionând efectiv doi judecători definitivi şi un judecător stagiar.

De asemenea, volumul de activitate a fiecărui judecător, a numărului de şedinţe de judecată, a cauzelor rulate precum şi a numărului de hotărâri pronunţate se prezintă astfel :

Boloş Floriţă:

număr şedinţă de judecată = 21

număr cauze rulate= 573

număr hotărâri pronunţate= 471

număr dosare / şedinţă= 27

Firca Cristian:

număr şedinţă de judecată = 11

număr cauze rulate= 110

număr hotărâri pronunţate= 80

număr dosare / şedinţă = 10

Luciu Mariana Nicoleta:

număr şedinţă de judecată = 42

număr cauze rulate= 1051

număr hotărâri pronunţate= 868

număr dosare / şedinţă= 25

Popoviciu Ioana Ancuţa:

număr şedinţă de judecată = 27

număr cauze rulate= 734

număr hotărâri pronunţate= 650

număr dosare / şedinţă=27

Paşcu Valentin:

număr şedinţă de judecată = 8

număr cauze rulate= 329

număr hotărâri pronunţate= 314

număr dosare / şedinţă= 41

Tripa Aurel Ştefan:

număr şedinţă de judecată = 42

număr cauze rulate= 1164

număr hotărâri pronunţate= 1006

număr dosare / şedinţă= 27

1.3. Operativitatea pe instanţă, pe materii şi pe judecători.

Din numărul total de 3672 cauze aflate pe rolul instanţei în anul 2013, au

fost soluţionate nu număr de 3394 cauze, la finele anul 2013 rămânând un stoc de 278 cauze.

Operativitatea pe instanţă este de 96 %, având în vedere cauzele care

au fost supuse judecăţii în anul 2013.

Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei în anul 2013,

rezultă o operativitate pe instanţă de 93,16% .

Pe materii, operativitatea se prezintă astfel:

• în materie civilă = 92,75%

• în materie penală = 86,67%

Raportat la operativitatea înregistrată în cursul anului 2011 respectiv de 94% pe instanţă, precum şi în anul 2012 când s-a înregistrat o operativitate de 97 % operativitatea pe instanţă s-a menţinut într-un procent ridicat.

Operativitatea pe judecător, se prezintă astfel:

▪ judecător Firca Cristian = 100%

▪ judecător Boloş Floriţă = 100%

▪ judecător Luciu Mariana = 90,89%

▪ judecător Tripa Aurel = 98,43%

▪ judecător Popoviciu Ioana Ancuţa = 89,41%

▪ judecător stagiar Paşcu Valentin = 88,45%

1.4. Managementul resurselor umane.

Statul de funcţii şi personal existent la data de 31.12.2013.

La Judecătoria Ineu în cursul anului 2013 nu a fost modificată schema de personal, evidenţiindu-se următoarea situaţie:

judecători= nr. posturi 5- vacante 0

personal auxiliar de specialitate = nr. posturi 13, vacante 0

din care:grefieri cu studii superioare:4

grefieri cu studii medii:9

specialist IT = nr. posturi 1, vacante 0

personal conex = nr. posturi 3 vacante 0

personal contractual = nr. posturi 1 vacante 0

total personal: nr. posturi 23 vacante 0.

Actuala schemă de judecători, prevede un număr de cinci posturi, toate posturile fiind ocupate, astfel că în anul 2013 au funcţionat un număr de cinci judecători respectiv: Firca Cristian, Boloş Floriţă, Luciu Mariana, Tripa Aurel, Popoviciu Ioana Ancuţa şi Paşcu Valentin.

La data de 01.05.2013 domnul judecător Firca Cristian a fost transferat la Judecătoria Arad, postul rămas vacant fiind ocupat la data de 01.07.2013 de către d-l judecător stagiar Paşcu Valentin.

Doamna grefier Stănilă Liliana a fost delegată la Tribunalul Arad în perioada 01.09.2013-31.12.2013.

Din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri penal şi procedură penală apreciem că este necesară extinderea actualei scheme de judecători, corelativ cu suplimentarea schemei de personal auxiliar de specialitate, respectiv grefieri, având în vedere volumul de activitate, noile prevederi procedurale respectiv extinderea competenţelor personalului auxiliar de specialitate.

În cursul anului 2013 au funcţionat în materie civilă şi litigii cu profesionişti un număr de cinci complete de drept comun, cinci complete pentru soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, cinci complete pentru soluţionarea cererilor privind încuviinţarea executării silite, cinci complete pentru soluţionarea cererilor necontencioase în materie civilă şi litigii cu profesionişti.

În materie penală au funcţionat un număr de trei complete de drept comun şi două complete pentru soluţionarea cererilor privind măsuri preventive.

Cu privire la funcţionarea completelor specializate, în anul 2013 au funcţionat în materie civilă un complet pentru cauze de fond funciar, şi două complete pentru cauze cu minori şi de familie, iar în materie penală două complete pentru judecarea cauzelor cu arestaţi.

Începând cu data de 01.07.2013, a fost înfiinţat un complet pentru judecător stagiar, având în competenţa funcţională soluţionarea cererilor prevăzute expres la art.23 din Legea nr.303/2004 republicată.

Componenţa completelor specializate în anul 2013 a fost stabilită prin Hotărârea nr.1/03.01.2013 a Colegiului de conducere de la Judecătoria Ineu, potrivit prevederilor art. 22 lit.b din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, numărul completelor specializate fiind aprobat prin Hotărârea CSM nr. 144/16.11.2005 respectiv Hotărârea CSM nr. 85/2006.

Atât domnii judecători cât şi personalul auxiliar au exercitat şi alte atribuţii decât cele de judecată, repartizarea acestor atribuţii în cadrul instanţei realizându-se prin ordinele de serviciu emise precum şi în raport de nevoile instanţei.

Secţiunea a 2-a . Infrastructura şi capacitatea instituţională instanţei.

În ceea ce priveşte infrastructura, în anul 2013 nu s-au efectuat investiţii şi reparaţii astfel că acest aspect a rămas similar celui din anul precedent.

În ceea ce priveşte dotarea materială a instanţei, principala problemă o constituie actuala stare a sediului în care se desfăşoară activitatea instanţei, problematică devenită tot mai stringentă în ultimii ani deoarece ultimele investiţii în modernizarea clădirii s-au realizat în anul 2002.

Astfel, deşi actualul imobil este funcţional sub toate compartimentele sale, în viitorul apropiat se preconizează mutarea sediului instanţei într-o nouă clădire, aflată în proprietatea Oraşului Ineu, mai precis fiind vorba de fosta Casă a Armatei din oraşul Ineu, a cărei reabilitate şi modernizare a început în luna august 2013 prin eforul Consiliului Local al Oraşului Ineu şi al Primăriei Oraşului Ineu, fiind obţinut în acest sens acordul de principiu al Ministrului Justiţiei.

Referitor la imobilul în curs de amenajare cu destinaţia de noul sediu al Judecătoriei Ineu, acesta este o clădire de circa 1.500 mp., finalizarea lucrărilor de amenajare şi modernizare fiind estimate pentru luna aprilie a anului 2014.

În anul 2013, activitatea de judecată s-a desfăşurat în cele două săli de judecată, prima în suprafaţa de 56 mp. în care s-au desfăşurat activităţi de judecată în cauze penale şi civile, iar cea de-a doua în suprafaţă de 40 mp., fiind folosită ca şi Camera de Consiliu.

Cel două săli de şedinţă sunt dotate tuturor cerinţelor, iar spaţiul destinat persoanelor arestate este compus din două încăperi, accesul la acesta fiind asigurat separat.

Pentru judecători, au fost alocate un număr de 3 birouri, iar pentru cei 8 grefieri un număr de 4 birouri, într-unul din acestea funcţionând şi compartimentul de executări penale. De asemenea, un spaţiu distinct este alocat pentru paza instanţei, clădirea beneficiind de curte precum şi de curte interioară cu acces separat, respectiv garaj auto şi magazie.

De asemenea, au fost asigurate spaţiile corespunzătoare desfăşurării serviciilor cu publicul׃ arhivă, registratură, Biroul de informare şi relaţii publice.

În cadrul instanţei, funcţionează şi sediul secundar al Serviciului de probaţiune din cadrul Tribunalului Arad.

Instanţa este dotată cu 21 de calculatoare, un număr de 7 imprimante, din care câte un calculator cu o imprimantă sunt folosite în sălile de şedinţă, majoritatea primite în perioada 2006-2008, două copiatoare, precum şi sistem de video-conferinţă din anul 2010, iar din anul 2012, pentru cele două săli de şedinţă 4 calculatoare, 1 server şi echipamente de înregistrare.

Din anul 2008 instanţa beneficiază şi de autoturism propriu, ce deserveşte şi Judecătoria Gurahonţ.

Încălzirea sediului Judecătoriei Ineu este asigurată cu sobe de teracotă cu lemne.

În cursul anului 2013, instanţei noastre i s-au alocat două locuinţe de serviciu în oraşul Ineu, respectiv două apartamente a câte două camere, care au fost repartizate personalului Judecătoriei Ineu.

Secţiunea a 3-a. Calitatea actului de justiţie.

3.1. Liberul acces la justiţie.

La nivelul instanţei, asigurarea accesului liber la justiţie s-a realizat prin mai multe forme, printre care: informarea corectă a publicului şi a cetăţenilor prin intermediul biroului de informare şi relaţii publice, organizarea compartimentelor pentru a fi la îndemâna cetăţenilor, actualizarea continuă a portalului instanţei, actualizarea avizierelor instanţei precum şi prin aplicarea prevederilor OUG nr.51/2008, privind ajutorul public judiciar.

Pentru o mai bună adresabilitate în incinta instanţei respectiv atât la exterior cât şi la interior s-au confecţionat indicatoare, s-a urmărit actualizarea permanentă a avizierelor pentru a fi afişate toate informaţiile legate de programul de lucru, accesul în incintă, toate aceste informaţii fiind actualizate permanent prin grija grefierului şef al judecătoriei.

Tot pentru o bună accesibilitate s-a urmărit actualizarea Tabloului mediatorilor din judeţul Arad.

Liberul acces la justiţie este consacrat ca principiu în art. 21 din Constituţia României - revizuită, potrivit căruia „ orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor sale legitime, nici o lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept” precum şi în art. 6 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unde este prevăzut că „ orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces achitabil, iar accesul la justiţie nu poate fi îngrădit. Asigurarea accesului liber la justiţie, reprezintă o sarcină a instanţelor de judecată ce rezultă din consacrarea principiului accesului liber la justiţie din art. 21 din Constituţia României.,,

Prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice dar şi prin intermediul compartimentelor de desfăşoară activităţi cu publicul respectiv arhivă şi registratură, au fost distribuite pliante şi ghiduri pentru cetăţeni cum sunt:

„Portalul instanţelor de judecată” elaborat de către Ministerul Justiţiei.

„Medierea este un drept” elaborat de către Consiliul de Mediere.

Referitor la activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice acesta s-a desfăşurat în incinta amenajată în acest sens, prin furnizarea relaţiilor de interes public precum şi în raport de solicitările mass-media de către judecătorul desemnat Luciu Mariana, care a îndeplinit şi rolul de purtător de cuvânt al instanţei , respectiv grefierii desemnaţi la acelaşi birou Sabău Florica şi Kis Lăcrimioara.

Potrivit Raportului de activitate a Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Judecătoriei Ineu pe anul 2013 privind accesul la informaţiile de interes public, întocmit în conformitate cu dispoziţiile articolului 27, alin. 3 din H.G. nr. 123/2002, în cadrul Biroului în anul 2013, s-au înregistrat un număr de 13 cereri.

În ceea ce priveşte domeniile în care s-au solicitat informaţii circumscrise liberului acces la informaţiile publice, din analiza cererilor înregistrate la acest birou, se evidenţiază că în principal s-au solicitat relaţii privind activitatea instanţei şi programul de lucru al compartimentelor de lucru cu publicul, respectiv relaţii privind modul de studiere al dosarelor şi modul de obţinere de copii din dosarele instanţei şi totodată s-au solicitat relaţii cu privire la magistraţi.

Toate solicitările adresate biroului au fost rezolvate în mod favorabil, nefiind respinsă nici o solicitare. Din totalul cererilor înregistrate la B.I.R.P. pe anul 2013, un număr de 9 solicitări au fost adresate în scris iar un număr de 4 solicitări au fost adresate biroului pe suport electronic( e-mail).

Un număr de 8 solicitări au fost adresate de persoane fizice, după cum

urmează: -Graur Răzvan Ioan, la data de 07 februarie 2013 a solicitat relaţii despre numărul cererilor de recuzare, răspunsul fiind comunicat acestuia la data de 13 februarie 2013;- Suciu Florin, la data de 01 martie 2013, a solicitat relaţii despre obţinerea de copii din dosarele instanţei, răspunsul fiind comunicat la data de 01.03.2013;- Borz Laura Antonia, la data de 12 iulie 2013 a solicitat relaţii despre introducerea acţiunii în instanţă, răspunsul fiind furnizat pe loc, petiţionara fiind îndrumată la Baroul de Avocaţi; -Ciurdar Claudia Aurora la data de 20 noiembrie 2013, a solicitat relaţii privind programul serviciului arhivă al instanţei, răspuns furnizat pe loc la data de 20.11.2013; -Codre Dan Marian la data de 06.12.2013 a solicitat relaţii despre judecător Tripa Aurel, răspuns furnizat pe loc 06.12.2013; - Covacs Cristian, la data de 06.12.2013 a solicitat relaţii despre judecător Tripa Aurel, răspuns furnizat pe loc 06.12.2013;- Cut Saveta – Dorina, la data de 11.12.2013, a solicitat relaţii privind obţinerea de copii privind hotărâri judecătoreşti, răspunsul fiind comunicat prin poştă la data de 18 decembrie 2013.

De asemenea, din partea unor persoane juridice în anul 2013 s-au înregistrat un număr de 5 solicitări, respectiv: Primăria Oraşului Ineu, Consiliul Superior al Magistraturii, Ziarul ,,Jurnal Arădean,, - jurnalist Gherasim Alin Dumitru, Transparency Internaţional România şi Ministerul Afacerilor Externe, toate solicitările fiind rezolvate în conformitate cu prevederile legale.

În anul 2013 la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Judecătoriei Ineu nu au fost înregistrate plângeri sau reclamaţii administrative.

Costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice în anul 2013, au fost de aproximativ 30 lei, constând în cheltuieli cu corespondenţa, atunci când relaţiile solicitate au fost comunicate în scris solicitanţilor, prin serviciul Poşta Română.

La Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Judecătoriei Ineu nu au fost solicitate copii ale unor înscrisuri sau hotărâri din dosare, ci doar relaţii despre obţinerea acestora.

Numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare – documentare din cadrul acestei instanţe în anul 2013 a fost de aproximativ 250-300 persoane.

În cursul anului 2013 au existat mai multe solicitări din partea mass-media, respectiv de către Mediafax, Digi 24, TVR1, Jurnal Arădean, în legătură cu situaţia domnilor judecători Boloş Floriţă şi Tripa Aurel Ştefan, răspunsul fiind formulat prin purtătorul de cuvânt al instanţei.

În presa locală au fost difuzate mai multe articole cu referire la faptele penale reţinute în sarcina a doi magistraţi în anul 2013, pentru care de altfel cei doi magistraţi au fost suspendaţi din funcţie.

În presa locală au apărut şi articole pozitive referitoare la activităţile desfăşurate de instanţă, cum au fost cele referitoare la derularea programului ,,Educaţie prin puterea exemplului,, - Parteneriat încheiat între Penitenciarul Arad şi Judecătoria Ineu în perioada martie 2013-iunie 2013, precum şi manifestările organizate cu prilejul,, Zilei Porţilor Deschise,, la data de 25.10.2013.

Referitor la aplicabilitatea OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar judecătorii din cadrul instanţei au manifestat o preocupare constantă precum şi o largă deschidere pentru aplicarea acestui act normativ în realizarea scopului pentru care a fost adoptat.

În anul 2013, au fost admise un număr de 32 cereri formulate în temeiul O.U.G. nr.51/2008 privind acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă.

Situaţia acordării ajutorului public judiciar pe anul 2013 se prezintă astfel:

- 27 de cereri privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru

sume acordate : - taxă judiciară de timbru total : 37.467,15 lei

-3 cereri privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma reducerii taxei judiciare de timbru

sume acordate : - taxă judiciară de timbru total: 2.461,35 lei

-2 cereri privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma eşalonării taxei judiciare de timbru:

Total sume acordate : - taxă judiciară de timbru = 6.593,50 lei

Tot în anul 2013 s-au înregistrat un număr de 2 cauze pentru restituirea taxei judiciare de timbru, cereri formulate potrivit prevederilor art.45 alin.4 din OUG nr.80/2013.

3.2.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.

În anul 2013 au fost trimise în căile de atac în materie civilă un număr de 270 cauze din care 95 cauze în apel şi 175 cauze în recurs, iar în materie penală un număr de 59 cauze, din care 58 cauze în apel şi o cauză în recurs.

În ceea ce priveşte ponderea de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti în anul 2013 a fost de 9 %.

Potrivit practicii de casare, în căile de atac au fost soluţionate un număr de 241 cauze în materie civilă din care într-un număr de 145 cauze au fost admise căile de atac şi modificate hotărârile instanţei iar într-un număr de 96 cauze au fost respinse.

În materie penală, din cauzele plecate în căile de atac au fost soluţionate un număr de 37 cauze, într-un număr de 12 cauze hotărârea instanţei fiind casată cu reţinere iar într-un un număr de 25 cauze soluţiile primei instanţe au fost menţinute.

Până la data de 31.12.2013 au fost desfiinţate cu trimitere spre rejudecare în materie civilă un număr de 8 cauze, respectiv:

Dosar nr. 2478/246/2012- soluţionat prin sentinţa civilă nr.921/03.07.2013

Dosar nr. 1539/246/2012,- termen de judecată - 21.01.2014

Dosar nr. 3044/246/2012- soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1263/18.11.2013

Dosar nr. 566/246/2013-soluţionat prin sentinţa civilă nr.970/30.07.2013

Dosar nr. 585/246/2013- soluţionat prin sentinţa civilă nr.971/30.07.2013

Dosar nr. 966/246/2013- soluţionat prin sentinţa civilă nr.1369/16.12.2013

Dosar nr. 879/246/2013- soluţionat prin sentinţa civilă nr.1318/02.12.2013

Referitor la Dosar nr.682/246/2013*- acesta a fost amânat pentru termenul din 21.01.2014 pentru comunicarea cu părţile a răspunsului la obiecţiuni.

Principalele motive de casare reţinute de instanţele de control în materie penală au vizat aspecte legate de soluţionarea laturii civile precum şi individualizarea pedepselor.

Pentru motive de nelegalitate au fost casate un număr de 8 hotărâri judecătoreşti, motivele de nelegalitate reţinute de instanţa de control judiciar fiind : aplicarea şi interpretarea greşită a unor dispoziţii legale.

Pentru motive de netemeinicie au fost casate 4 hotărâri judecătoreşti, motivele de casare referindu-se la greşita individualizare a pedepselor aplicate sau a modului de executare al acestora.

Hotărâri pronunţate în materie penală casate pentru motive de nelegalitate:

,,Prin sentinţa penală nr.41 din 11.04.2013, pronunţată în dosar nr. 633/246/2013, Judecătoria Ineu în baza art.108 alin.1 lit.a cu înlăturarea raportării la art.108 alin. 2 lit.a din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art.320/1 alin.7 cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul S.V.G la: 1500 (omiecincisute) lei amendă penală – pentru săvârşirea infracţiunii de tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate cu un prejudiciu prejudiciului produs de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

În baza art. 110 alin.1 lit.a cu înlăturarea raportării la art.110 alin. 2 lit.a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, a condamnat pe acelaşi inculpat la 1500 (omiecincisute) lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional, cu un prejudiciu de 5 până la 20 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În baza art.33 lit.a şi art.34 alin.1 lit.c cod penal, a contopit pedepsele de mai sus şi a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 1500 (omiecincisute) lei amendă penală, ce va fi executată de către inculpat.

Prin decizia penală nr.984 /R din 04 09 2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către Parchet şi a apreciat că hotărârea primei instanţe este nelegală deoarece în mod greşit aceasta a înlăturat circumstanţele agravante reţinute prin actul de sesizare.

Potrivit dispoziţiilor art. 108 al. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 şi art. 110 al. 2 lit. a din aceeaşi lege: „Maximul pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună”. Prima instanţă a înlăturat în mod greşit aplicarea acestor circumstanţe agravante apreciind că cele două texte legale presupun ca participarea la săvârşirea faptelor a tuturor persoanelor să fie făcută cu vinovăţie. O asemenea condiţie nu este prevăzută de dispoziţiile art. 108 al. 2 lit. a şi art. 110 al. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008, circumstanţele agravate existând chiar dacă unul sau unii dintre participanţi sunt lipsiţi de răspundere penală, fiind incidentă faţă de ei vreuna dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, circumstanţa agravantă având un caracter obiectiv. Astfel, relevantă este împrejurarea că la comiterea faptei au participat mai multe persoane care au acţionat efectiv şi concomitent, nu reprezentarea subiectivă a fiecăruia. În sprijinul acestei concluzii sunt şi dispoziţiile art. 23 şi 31 alin. 2 C.pen. care sancţionează participaţia improprie. Dispoziţiile sus menţionate reprezintă un caz particular de participaţie penală, particular prin aceea că se impune ca persoanele care contribuie la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală să o facă efectiv, material şi concomitent, pentru a putea fi calificată drept circumstanţa agravantă. Ca atare, sunt incidente prevederile art. 31 alin. 2 C.p., respectiv împrejurarea că una dintre aceste persoane a acţionat fără vinovăţie nu atrage nesancţionarea, în limitele agravantei, a celui care a comis fapta cu intenţie. În concluzie, existenţa circumstanţelor agravante prevăzute de art. 108 al. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 şi art. 110 al. 2 lit. a din aceeaşi lege, şi anume ca faptele să fi fost săvârşite de două sau mai multe persoane împreună nu presupune că toate aceste persoane să acţioneze cu vinovăţie sau ca în privinţa fiecăreia să fie îndeplinite condiţiile de a răspunde penal, astfel că acestea vor fi reţinute în încadrarea juridică a faptelor.,,

,,Prin sentinţa penală nr. 43 din 11 aprilie 2013 pronunţată în dosar nr.905/246/2013, Judecătoria Ineu în baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,g,i cod penal raportat la art. 37 lit.a cod penal cu aplicarea art.320/1 alin.7 cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul F.V., la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.83/1 alin.1 Cod penal, a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 58/24.06.2009 pronunţată în dosarul penal nr.258/210/2009 al Judecătoriei Chişineu- Criş şi a dispus executarea acestei pedepse alăturat de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute în total 3 ani închisoare în detenţie.

În baza art.71 al.1 cod penal rap. la art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice precum şi cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b cod penal.

Tot prin aceeaşi sentinţă a mai fost condamnat şi inculpatul M.I.G. la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.71 al.1 cod penal rap. la art. 3 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice precum şi cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b cod penal.

În baza art.861 cod penal a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de mai sus, stabilind termen de încercare de 5 ani conform art. 862 cod penal, şi în baza art. 359 cod procedură penală, a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art.864 cod penal, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei.

În baza art.863 cod penal, a stabilit în sarcina condamnatului ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei la serviciul de probaţiune din cadrul Tribunalului Arad, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţă, şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea, să comunice şi justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură să permită controlarea mijloacelor de existenţă.

În baza art.71 al.5 cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b cod penal, pe durata termenului de încercare.

Prin decizia penală nr.1021/R/09. 09. 2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către Parchet şi a apreciat că hotărârea primei instanţe este nelegală deoarece în mod greşit aceasta i-a condamnat pe inculpaţi la o pedeapsă de un an închisoare deşi minimul special al pedepsei la care puteau fi condamnaţi era de 2 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art.208, 209 C.pen. infracţiunea de furt calificat, pentru care inculpaţii au fost cercetaţi şi trimişi în judecată, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Inculpaţii au recunoscut faptele şi au solicitat să fie judecaţi pe baza probelor administrate în cursul urmării penale astfel că urmare a aplicării prevederilor art.320 ind.1, al.7 C.pr.pen. limitele de pedeapsă urmau să fie reduse cu treime situaţie în care inculpaţii urmau să fie condamnaţi la o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 10 ani închisoare.

Din eroare, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor între alte limite decât cele legale fiind aplicate pentru fiecare inculpat pedeapsa de 1 an închisoare.,,

,,Prin sentinţa penală nr. 82/21.08.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. 1036/246/2012, în baza art.178 al.2 cod penal cu aplicarea art.74 lit a,b,c cod penal şi art.76 lit.d cod penal, a condamnat pe inculpatul A.V. la: 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art.71 al.1 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice precum şi cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b, cod penal.

În baza art.81 cod penal a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus, stabileşte termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, conform art. 82 cod penal, şi în baza art.359 cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 cod penal.

În baza art.71 al.5 cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b cod penal, pe durata termenului de încercare.

A stabilit culpa comună în proporţie de 80% partea vătămată S.P. şi 20% inculpatul.

Prin decizia penală nr.1563/R/12.11.2013, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către inculpat şi asigurator şi a apreciat că hotărârea primei instanţe este nelegală deoarece în mod greşit aceasta l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că accidentul nu putea fi evitat dacă autoturismul condus de inculpat se deplasa cu viteza maximă legală de 50 km/h . Pentru ca accidentul să poată fi evitat, ar fi trebuit ca autoturismul să se deplaseze cu viteza de 35,17 km/h, în condiţiile în care pe porţiunea respectivă de drum nu exista o asemenea limitare de viteză. Completarea la raportul de expertiză (f.55-63 dosarul judecătoriei) menţine, în esenţă, aceleaşi concluzii.

Potrivit art.48 alin.1 din OUG 195/2002,republicată „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă”.

În speţă, având în vedere argumentele expuse în paragrafele anterioare, nu se poate reţine că inculpatul a încălcat regimul legal de viteză.

Adaptarea vitezei la valoarea de 35,17 km/h (necesară, în opinia expertului, pentru o frânare eficientă şi evitarea impactului cu victima) nu se impunea în condiţiile de drum de la locul şi momentul accidentului: nu existau limitări ale regimului de viteză, partea carosabilă se prezenta în bune condiţii (lăţime de 7 metri, asfalt bituminos, uscat, în linie dreaptă, fără declivităţi sau denivelări), exista acostament în lăţime de 1,10 m. Toate aceste date sunt menţionate în procesul verbal de cercetare la faţa locului.

Prin urmare, nu se poate reţine în sarcina inculpatului nici încălcarea obligaţiei prevăzută de art.49 alin.1 şi respectiv art.48 alin.1 din OUG nr. 195/2002, republicată.,,

,,Prin sentinţa penală nr.104/01 noiembrie 2012 pronunţată în dosar nr. 1596/246/2012, Judecătoria Ineu a respins ca nefondată excepţia tardivităţii formulării plângerii penale prealabile, invocată de către inculpatul H. A.

În baza art. 214 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (pct. 1 rechizitoriu - parte vătămată A.C. Timişoara) .

În baza art. 214 alin.2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, a condamnat pe acelaşi inculpat: la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă (pct. 2 rechizitoriu - parte vătămată SC N.A. SRL Sibiu) .

În baza art. 290 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, a condamnat pe acelaşi inculpat:la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.33 lit.a şi art.34 cod penal, a contopit pedepsele de mai sus şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor.

În baza art.71 al.1 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice precum şi cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art.64 al.1 lit.a Teza a II-a şi art.64 al.1 lit.b cod penal.

Prin decizia penală nr.135/R/ 05 02 2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către inculpat şi asigurator şi a apreciat că hotărârea primei instanţe este nelegală deoarece în mod greşit aceasta l-a condamnat pe inculpat şi pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 alin 1 din C.pen., faţă de care plângerea penală a fost tardiv formulată.

Din actele de la dosar, s-a constatat că reprezentanţii celor două societăţi comerciale cunoşteau că inculpatul a scos sume importante din conturile bancare, fără justificare, din luna noiembrie 2008, lună în care au şi încetat raporturile cu inculpatul însă plângerea prealabilă a fost formulată şi înregistrată la data de 20.10.2009.

Martora D.E. a declarat că în cursul lunii noiembrie au venit în ţară administratorii firmelor din Austria care au constatat că inculpatul a scos o sumă mare din cont şi din acel moment colaborarea cu acesta a încetat.

Rezultă aşadar că, deşi se cunoştea de existenţa prejudiciului în patrimoniului SC A. C. SRL Timişoara, la sfârşitul anului 2008, plângerea prealabilă a fost formulată în afara termenului de 2 luni prev. de art. 284 C.pen., astfel că se impune încetarea procesului penal în ce priveşte infracţiunea de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 al.1 C.pen. referitoare la partea vătămată A.C. SRL Timişoara.,,

,,Prin sentinţa penală nr. 111 din 22.11.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. 2477/246/2011, în baza art. 184 al. 2, 4 cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a cod penal şi art. 76 lit. e cod penal, a fost condamnat inculpatul B.A. la 1000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. S-a atras atenţia inculpatului asupra art. 63/1 cod penal

Prin decizia penală nr. 239/R/ 20.02.2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către inculpat şi asigurator şi a apreciat că hotărârea primei instanţe este nelegală deoarece în mod greşit aceasta l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, mai precis lipsind latura obiectivă. ,,

,,Prin sentinţa penală nr. 117 din 4.12.2012, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. 2754/246/2012, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind.1 al. 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul B.A.O., fără antecedente penale, la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind.1 al. 7 Cod procedură penală a fost condamnat acelaşi inculpat, la 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. În baza art. 33 lit. b şi art. 34 Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare. În baza art. 71 al. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 64 al. 1 lit. a Teza a II-a şi art. 64 al. 1 lit. b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus şi s-a stabilit, conform art. 82 Cod penal, termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, iar în baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 al. 1 lit. a Teza a II-a şi art. 64 al. 1 lit. b Cod penal, pe durata termenului de încercare.

În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, a fost admisă acţiunea civilă a părţilor civile C.I. şi S.D. şi a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul SC Asigurare Reasigurare A. SA Bucureşti prin Sucursala Arad, să plătească părţii civile C.I. suma de 2314 lei despăgubiri materiale şi suma de 75.000 euro despăgubiri morale, iar părţii civile S.D. suma de 1581 lei despăgubiri materiale şi suma de 75.000 euro despăgubiri morale.

În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, a fost admisă acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad şi a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul SC Asigurare Reasigurare A. SA Bucureşti prin Sucursala Arad, să plătească acesteia suma de 8305,72 lei cheltuieli de spitalizare ale inculpatul B.A.O.

În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, a fost admisă acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Timişoara şi a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul SC Asigurare Reasigurare A.SA Bucureşti prin Sucursala Arad, să plătească acesteia suma de 5269,20 lei (3353,25 lei cheltuieli de spitalizare ale părţii civile B.I.V. şi 1715,952 lei cheltuieli cu tratamentul defunctului C.L.N.)

În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală, a fost respinsă acţiunea civilă a părţii civile B.I.V. pentru suma de 2.000 lei despăgubiri morale

Prin decizia penală nr. 216/R/14 .02. 2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către partea civilă S.D. şi asiguratorul Societatea de Asigurare- Reasigurare A. SA apreciind că hotărârea este nelegală sub aspectul laturii civile.

În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul alături de asigurator, instanţa de recurs a apreciat că suma de câte 75.000 euro acordată părţilor civile C.I. şi S.D. este echitabilă în raport cu suferinţele rezultate prin decesul fiului acestora în urma producerii accidentului de circulaţie. Astfel, despăgubirile acordate pentru daunele morale au semnificaţia unei compensaţii, a unei satisfacţii acordate victimei. Trebuie reţinut că nu orice daună se concretizează prin stări de fapt, ci se menţine la nivelul trăirilor psihice. Tulburarea, prin fapta care creează suferinţe de ordin psihic, dăunează climatului moral sănătos, de care are dreptul să beneficieze orice persoană, "creează o stare de nelinişte, de zbucium interior, de zdruncinare a mersului calm şi paşnic al vieţii sufleteşti, deci o daună". Evaluarea daunelor morale, chiar atunci când existenţa lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, în care rolul hotărâtor îl au posibilităţile de orientare a judecătorilor în cunoaşterea sufletului uman şi a reacţiilor sale. De aceea, referitor la daunele morale, s-a arătat că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica, prin ea însăşi, pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor, care, în circumstanţele unui caz dat, ar putea constitui o reparaţie suficientă.

În acelaşi sens sunt şi reglementările Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra din perioada 21 - 25 iunie 1969, dintre care sunt semnificative următoarele: „1. Dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare. Semnificaţia şi conţinutul său exact prezintă diferenţe nesemnificative în diferite sisteme de drept; 2. Principiul reparaţiei daunelor morale trebuie recunoscut, pe de o parte, în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte, în caz de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalităţii umane, ca defăimarea, amestecul în viaţa privată, sechestrarea ilegală a persoanei; 5. Despăgubirea are ca scop de a da o compensare sau satisfacţie victimei. În anumite cazuri, cuantumul compensaţiei va putea fi determinat şi de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna; 6. Repararea trebuie să cuprindă, în afară de despăgubirea bănească şi măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare; 7. La acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincţie între dauna materială şi dauna morală.; 8. În cazurile constatate, reparaţia poate fi acordată sub formă de vărsăminte periodice. În aceste cazuri este indicat ca beneficiarii să fie protejaţi împotriva devalorizării monedei; …”

Trebuie avut în vedere că suferinţa pricinuită de decesul prematur al unui membru al familiei nu poate fi compensată prin nici o valoare materială, iar posibilităţile materiale ale inculpatului sau sancţiunea penală aplicată acestuia nu au relevanţă sub aspectul evaluării daunelor morale, nefiind criterii în această privinţă. În ceea ce îi priveşte pe părţile civile C. I. şi S. D. se reţine că accidentul de circulaţie a avut ca urmare decesul fiului acestora, la o vârstă la care aceştia aveau speranţa rezonabilă că le va fi alături (18 ani). Este adevărat că la data decesului victimei, părţile civile erau divorţate, iar copilul fusese încredinţat spre creştere şi educare tatălui, respectiv părţii civile C. I .însă martorii audiaţi, au relevat că cei doi se împăcaseră, locuiau împreună şi erau foarte ataşaţi de fiul lor, iar după decesul acestuia s-au separat definitiv. Martorii au relevat legăturile strânse de afecţiune ale ambilor părinţi faţă de singurul lor copil, neimpunându-se a se face o diferenţiere între aceştia. Ca atare, instanţa de recurs a apreciat că suma acordată cu titlu de daune morale este una rezonabilă, neimpunându-se reducerea acesteia cum a solicitat asiguratorul, suma păstrând un echilibru între nivelul de trai din România şi stabilirea unor despăgubiri echitabile.

Recursul declarat de asigurator este de asemenea întemeiat în privinţa obligării sale nelegale la plata despăgubirilor către Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Timişoara. Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.” Prin urmare, răspunderea inculpatului faţă de Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Timişoara, este reglementată de legea specială şi nu se încadrează în ipotezele prevăzute de Legea nr. 136/1995. Astfel, potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri”, iar potrivit art. 55 alin. 1 din acelaşi act normativ „Despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite”. În cauză Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Timişoara nu se încadrează în categoria persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, ci sunt furnizori de servicii medicale, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995. De asemenea, întemeiată este şi critica privind obligarea asiguratorului către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad pentru cheltuielile de spitalizare ale inculpatului, asiguratorul de răspundere civilă suportând doar despăgubirile datorate părţilor vătămate şi nu celui răspunzător de producerea accidentului.

În ceea ce priveşte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în faţa primei instanţe de către partea civilă S. D., cu ocazia concluziilor în faţa Judecătoriei Ineu, apărătorul părţii civile a solicitat cheltuielile judiciare şi a depus copia chitanţei nr. 00503 (fila 61 dosar Judecătoria Ineu) privind onorariul de avocat în cuantum de 2000 lei. Prin urmare, în mod nejustificat prima instanţă a omis acordarea acestei sume. Potrivit dispoziţiilor art. 193 C.p.p., în caz de condamnare inculpatul este obligat să plătească părţii civile căreia i s-a admis acţiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de aceasta; iar dacă acţiunea civilă este admisă numai în parte instanţa îl poate obliga la plata totală sau parţială a acestora. Totodată, se reţine că potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri”, iar potrivit art. 55 alin. 1 din acelaşi act normativ „Despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite”; astfel că asiguratorul are calitatea de garant şi a achitării cheltuielilor judiciare efectuate de părţile civile. ,,

,,Prin sentinţa penală nr. 123 din 11 decembrie 2012 pronunţată în dosar nr. 3304/246/2012 Judecătoria Ineu în baza art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,i cod penal coroborat cu art.37 lit.b, cod penal şi art.41 alin.2 cod penal, cu aplicarea art.320/1 alin.7 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul arestat C. G. la: 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (parte vătămată SC T.& G. SRL Ineu)

În baza art. 208 al.1, 209 al.1 lit.i cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal, cu aplicarea art.320/1 alin.7 Cod procedură penală, a condamnat pe aceeaşi inculpaţii arestaţi, la: 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (părţi vătămate Ocolul Silvic B.)

În baza art.33 lit.a cod penal şi art.34 cod penal, a contopit pedepsele de mai sus şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

A dispus executarea pedepsei în detenţie.

În baza art.350 cod procedură penală, a menţinut starea de arest a inculpatului dispusă prin încheierea nr. 10/27.11.2012, mandat de arestare preventivă nr. 5/02.11.2012, pe timp de 60 de zile începând cu data de 11.12.2012 şi până la 08.02.2013 inclusiv.

În baza art.88 cod penal,a dedus din pedeapsa de mai sus, durata reţinerii de două zile din 23.10.2012 şi din 01.11.2012 şi durata arestului preventiv de la data de 02.11.2012 şi până la zi.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a,b, cod penal conform art.71 cod penal, mai puţin dreptul de a alege.

Prin decizia penală nr. 331/R/18 03 2013 Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de către inculpat şi a apreciat ca hotărârea este netemeinică, deoarece pedeapsa este greşit individualizată.

În conformitate cu dispoziţiile art.72 C.pen., la stabilirea şi aplicarea pedepsei se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei este condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte şi durata sancţiunii şi natura sa pe de altă parte.

Analizând criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor menţionate, Curtea a apreciat că, în speţă, pedeapsa aplicată inculpatului, de 7 ani închisoare, este mult prea severă şi neadecvată în raport cu scopul preventiv şi educativ, prev. de art. 52 C.pen., care trebuie să fie avut în vedere la aplicarea pedepsei.

Aşa cum se poate observa, instanţa de fond a ţinut seama în mod special, la individualizarea judiciară a pedepsei, de antecedentele penale ale inculpatului ignorând celelalte criterii prevăzute de lege respectiv pericolul social concret al infracţiunii şi conduita procesuală a inculpatului.

La evaluarea pericolului social al infracţiunii trebuie să se aibă în vedere valoarea relativ redusă a prejudiciului cauzat respectiv suma de 5570 lei în cauzat părţii vătămate ,,T.&G.,, şi respectiv 800 lei cauzat părţii vătămate Ocolul Silvic B..

În ce priveşte conduita procesuală a inculpatului se constată că atât în cursul urmăririi penale cât şi a cercetării judecătoreşti a recunoscut faptele comise fiind de acord să fie judecat după procedura simplificată prev. de art. 320 ind.1 C.pr.pen.

Prin urmare, făcând o nouă individualizare a pedepselor Curtea a apreciat că se impune o reducere acestora. ,,

În materie civilă, principalele motive de casare reţinute de instanţa de control judiciar pe anul 2013, se evidenţiază că principalele motive de modificare sunt cele prevăzute de art.304 pct.7,8 şi 9 c.pr.civilă, art.480 c.pr.civilă ( nou): hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia; respectiv hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. Ex.dosar civil nr.2478/246/2012, decizia civilă nr.15/R/2013, dosar civil nr.216/246/2013, decizia civilă nr.743/2013, dosar civil nr.880/246/2013, decizia civilă nr.334/2013.

Principalele motive de casare în materie civilă pe anul 2013 sunt cele prevăzute de art.304 pct.5 c.pr.civilă: prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2, şi respectiv atunci când instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Ex. dosar civil nr.682/246/2013, decizia civilă nr.570/2013, dosar civil nr.566/246/2013, decizia civilă nr.543/2013, dosar civil nr.585/246/2013, decizia civilă nr.797/2013, dosar civil nr.879/246/2013, decizia civilă nr.424/2013, dosar civil nr.966/246/2013, decizia civilă nr.407/2013

Din analiza practicii de casare în materie civilă, din anii 2011, 2012 şi 2013, se evidenţiază ca motive de casare ori modificare a hotărârilor judecătoreşti după cum urmează: instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi ; hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii; instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Din motivarea reţinută de instanţele de control judiciar se evidenţiază următoarele motive imputabile judecătorilor: lipsirea de temei legal a hotărârii instanţei respectiv hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, art.304 pct. 9 c.pr.civilă. Ex. Dosar civil nr.1112/246/2013, decizia civilă nr.1128/2013, Dosar civil nr.1539/246/2013, decizia civilă nr.109/2013, Dosar civil nr.2830/246/2013, decizia civilă nr.259/R/2013, Dosar civil nr.2478/246/2013, decizia civilă nr.15/R/2013.

Totodată, la nivelul instanţei se evidenţiază motive de casare sau modificare datorate inconsecvenţei jurisprudenţiale.

În acest sens, în speţe identice, respectiv în care s-a pus problema nulităţii înscrisului autentificat la notarul public pentru lipsa unui obiect determinat, instanţa de control judiciar a menţinut ca temeinice şi legale hotărârile pronunţate de judecătorie: dosar nr. 2466/246/2012 prin Sentinţa civilă nr. 2575/04.12.2012 Judecătoria Ineu , decizia civilă nr. 363 R/13 martie 2013, dosar nr. 1623/246/2012 prin Sentinţa civilă nr. 2169 din 15 octombrie 2012,Judecătoria Ineu , decizia civilă nr. 1659 R /11 decembrie 2012, dosar nr.2814/246/2012, dosar nr.2963/246/2012, dosar nr.3327/246/2012, dosar nr.844/246/2012.

În anul 2013, în acelaşi tip de speţe, având ca obiect cererea reclamantului de a se constata nulitatea înscrisului intitulat ,, declaraţie,, autentificat la notarul public, instanţa de control judiciar a reţinut incidenţa motivului de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ., respectiv greşita aplicare a legii( dosarele nr.3328/246/2012, decizia civilă nr. 475/ 28 martie 2013, dosar nr.3294/246/2012, decizia civilă nr.496 din 09 aprilie 2013).

Hotărâri pronunţate în materie civilă modificate sau casate prin decizia ale instanţei de control judiciar:

,,Prin Decizia civilă nr. 215/A din 30 mai 2013, din dosar nr. 20/246/2013, a fost apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr.133 din 7.02.2013, pronunţată de Judecătoria Ineu, în dosar nr.20/246/2013, având ca obiect divorţ, cu consecinţa schimbării în parte a hotărârii atacate, fiind stabilită locuinţa minorului S.S. la tatăl-reclamant.

Astfel, tribunalul nu a împărtăşit opinia primei instanţe în sensul stabilirii la mamă a locuinţei minorului Silviu Sebastian, în condiţiile în care locuinţa celuilalt minor al părţilor – Darius-Ginel – a fost stabilită la tată, deoarece nu corespunde interesului superior al minorilor ca aceştia să fie despărţiţi, având în vedere ataşamentul dintre aceştia, în pofida diferenţei de vârstă de 8 ani dintre ei.

Potrivit art.264 noul Cod civil, în procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă se consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei. Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate.

În cauză, deşi minorul S.S. nu împlinise vârsta de 10 ani, având doar 9 ani, prima instanţă a dispus audierea sa, alături de celălalt copil al părţilor – D.G. ocazie cu care ambii minori au arătat că doresc să rămână în continuare la locuinţa tatălui lor, minorul S. arătând expres că nu doreşte să fie despărţit de fratele său mai mare.

Este de menţionat că deşi ambii părinţi au disponibilitatea afectivă şi pot oferi condiţii materiale corespunzătoare îngrijirii minorilor, instanţa de apel nu poate face abstracţie de faptul că aceştia au crescut la locuinţa din satul M., unde se află şi în prezent împreună cu tatăl şi bunica paternă (mama mutându-se împreună cu concubinul său în localitatea P.). Aşa cum rezultă din probaţiunea cauzei, minorul S.S. este bine integrat în mediul în care a crescut, fiind ataşat nu numai de părinţi, ci şi de fratele mai mare şi de bunica paternă, având un anturaj atât în localitate cât şi la şcoală cu care s-a obişnuit şi de care se simte legat emoţional.

Drept urmare, tribunalul a apreciat că scoaterea copilului din mediul în care a trăit până la vârsta de 9 ani şi cu care s-a obişnuit şi introducerea lui într-un mediu străin, în care singura persoană cunoscută este mama sa, ar provoca un dezechilibru semnificativ în viaţa minorului, fapt care ar putea să-l afecteze într-un mod nedorit pe acesta şi a stabilit la tată locuinţa minorului Silviu Sebastian.,,

Prin decizia civilă nr. 796 R din de 05 iunie 2013 în dosar nr.566/246/2013 a fost admis recursul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr.543 din 15.03.2013, a fost casată sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă deoarece a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

Prin această decizie, s-a reţinut că obiectul procesului este obligaţia de a face, iar cadrul procesual a fost fixat de reclamantul cumpărător S.D. şi pârâtul-vânzător M. I.

Din titlul de proprietate, rezultă că proprietar al terenului vândut este F. F., iar între vânzător şi proprietar, conform titlului nu există nici un act de succesiune decât o fişă din care rezultă că Primăria Comunei Ş. a făcut sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale la un birou notarial.

Văzând acest cadrul procesual, instanţa de fond în mod greşit a soluţionat cauza pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, întrucât el este parte în actul de vânzare-cumpărare.

Prima instanţă avea obligaţia să soluţioneze cauza pe fond întrucât prin acţiunea introductivă nu a fost solicitată stabilirea calităţii de moştenitor a lui M.I. după autorul titlului.,,

,, Prin decizia civilă nr. 1128/R din de 27 septembrie 2013 în dosar nr. 1112/246/2013 a fost admis recursul declarat de contestatorul T.N.D. împotriva sentinţei civile nr.743/30 aprilie 2013, pronunţată de Judecătoria Ineu, în contradictoriu cu intimaţii BRD-Groupe Societe Generale SA Sucursala Arad şi BEJA D.D. şi S.V., a fost modificată în tot sentinţa atacată, cu consecinţa admiterii contestaţiei la executare în dosarul execuţional nr.481/ex./2011 al biroului intimat, dispunând anularea executării silite, întoarcerea executării silite, în sensul restituirii către contestator a sumei de 9009,25 lei, ce a fost reţinută prin poprire în dosarul execuţional arătat respectiv restituirea către contestator a sumelor achitate de acesta cu titlu de taxe judiciare de timbru, în cuantum total de 1269 lei.

Sentinţa atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art.1682 combinat cu art.1670 cod civil 1864 şi implicit ale art.379 şi 400 cod pr.civilă.

Astfel, contestatorul este urmărit silit, prin poprire asupra veniturilor salariale, în dosarul execuţional nr.481/ex/2011 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi D.D şi S.V., în calitate de garant-fidejusor al debitorului T. T. C., la cererea creditoarei BRD GSG, pentru datorii derivate din contractul de credit nr.1534885/565/25 07 2005.

Contractul de credit constituie titlu executoriu, iar în conformitate cu art.8 obligaţia de rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor a fost garantată de către împrumutat cu autovehiculul marca Dacia Logan prin semnarea unui contract de garanţie reală mobiliară care nu a fost înscris la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare cum s-a stipulat expres în contract.

În această situaţie, pornind de la efectele contractului de fidejusiune care se stabilesc între creditor şi fidejusorul garant, anume de la faptul că cel din urmă în caz de executare silită se subrogă în drepturile celui dintâi având deschisă calea recuperării de la debitor a datoriei plătite în locul acestuia şi văzând dispoziţiile art.1682 Cod civil 1864 ce reglementează expres situaţia stingerii garanţiei în situaţia în care garantul nu poate intra în drepturile, privilegiile şi ipotecile creditorului din cauze imputabile acestuia, cauza imputabilă fiind reprezentată de omisiunea sus arătată privind (ne)efectuarea formelor de publicitate care să permită demararea executării silite;

Dispoziţiile art.399-400 Cod pr.civilă privind contestaţia împotriva executării silite, asigură protecţie celui vătămat prin executare, astfel că recurentul justificat critică sentinţa primei instanţe, prin care a fost respinsă contestaţia la executare.,,

,,Prin decizia civilă nr. 424 din de 22 octombrie 2013 în dosar nr. 879/246/2013 a fost admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 888 din data de 14.06.2013, pronunţată de Judecătoria Ineu, a fost anulată sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

În cauză, din lucrările dosarului rezultă că actul numit „Convenţie” încheiat la data de 18.12.2012, a fost semnat de pârâţi , având calitate de promitenţi vânzători, respectiv reclamanta în calitate de promitent cumpărător.

Văzând obiectul cererii de chemare în judecată constată că în baza acesteia convenţii s-a solicitat pronunţarea unei sentinţe care să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare.

Instanţa de fond în mod greşit a soluţionat acţiunea pe excepţia calităţii procesuale pasive întrucât promitenţii vânzători sunt semnatari ai convenţiei prin care au promis spre vânzare suprafaţa de teren situată în tarlaua 124 parcela 927/1, de unde rezultă că ei au dobândit calitatea procesuală pasivă în prezentul litigiu întrucât au promis spre vânzare un teren asupra căruia nu erau ei proprietari.

Instanţa de fond, în mod greşit a confundat calitatea procesuală cu calitatea de proprietar al obiectului vânzării.,,

,,Prin decizia civilă nr. 15 R din 22 ianuarie 2013 în dosar nr. 2478/246/2012 Tribunalul Arad a admis recursul declarat de petent împotriva sentinţei civile nr. 2219 din 23.10.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 2478/246/2012, a fost casată hotărârea şi trimisă cauza spre rejudecare.

Fără temei legal prima instanţă a statuat privitor la săvârşirea de către petent a faptei contravenţionale ce i-a fost imputată acesteia prin procesul verbal de contravenţie contestat prin plângerea formulată în pofida faptului că petentul a invocat excepţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale aplicate prin procesul verbal de contravenţie.

Cu toate că instanţa de fond a reţinut în hotărârea atacată invocarea excepţiei de către petent, motivat de împrejurarea că petentul invocă nerespectarea art. 26 alin. 3 şi art. 27 din OG 2/2001, respectiv că procesul verbal nu a fost comunicat petentului, în speţă, intimata nefăcând dovada contrară celor susţinute de către acesta, petentul fiind înştiinţat despre conţinutul procesului verbal de contravenţie şi amenda aplicată, prin adresa nr. 1428 din 02.08.2012 comunicată de Comuna Bîrsa.

Este reamintit de către Tribunal, că potrivit dispoziţiilor imperative şi în egală măsură exprese şi neechivoce ale art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă hotărârea judecătorească se dă în numele legii şi obligatoriu trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, dar şi pe cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, aceasta în contextul în care în conformitate cu prevederile, de asemenea imperative, ale art. 129 alin. 5 din acelaşi cod, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, iar în lumina celor statuate la alin. 4 al aceluiaşi text al legii de procedură mai înainte enunţat, privitor la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor, dar şi a apărărilor lor, instanţele de judecată sunt în drept să le ceară acestora nu numai să prezinte explicaţii, oral sau în scris, dar şi să pună în dezbaterea lor, în respectarea principiului contradictorialităţii acestor dezbateri, orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar şi atunci când nu sunt menţionate în cerere sau după caz în întâmpinare, dispoziţii procedurale care însă au fost ignorate în cauză de către prima instanţă.

Mai este de precizat şi faptul că importanţa analizării argumentelor formulate de părţi este constant subliniată în jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, jurisprudenţă care este obligatorie pentru instanţele de judecată române, în contextul în care România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 30/1994, iar în concepţia acestei curţi ce rezidă din jurisprudenţa menţionată, între garanţiile dreptului la un proces echitabil, în sensul articolului deja menţionat, se înscrie şi obligaţia curţilor şi tribunalelor de a analiza efectiv cererile şi argumentele prezentate de părţi în motivarea cererilor lor.

Este adevărat că jurisprudenţa Curţii la care s-a făcut referire în considerentele deciziei de faţă nu trebuie înţeleasă în sensul că judecătorul are obligaţia de a răspunde tuturor susţinerilor elaborate din cererile adresate instanţelor de judecată, ci a existenţei acestei obligaţii până la limita examinării efective a argumentelor şi înscrisurilor invocate de către părţi, ca o obligaţie esenţială impusă instanţelor române, sintetizată într-o manieră pe deplin lămuritoare în paragrafele nr. 38 şi 39 din hotărârea pronunţată în 8 iunie 2006 în cauza „Vlasia Grigore Vasilescu împotriva României” publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 587 din 5 august 2008, în care s-a conchis de către instanţa europeană că deşi art. 6 paragraful I din Convenţie nu reglementează admisibilitatea şi forţa probatorie a motivelor, argumentelor şi mijloacelor de probă ale părţilor, el instituie în sarcina instanţelor obligaţia de a se dedica analizei lor efective, fără să le aprecieze relevanţa.

Hotărârea primei instanţe nu satisface exigenţele în detaliu evidenţiate, reţinând şi faptul că în contextul dat, întrucât hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, sub aspectele evidenţiate, respectiv judecătorul cauzei nu s-a pronunţat asupra excepţiei prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale, se impune casarea hotărârii şi trimiterea spre rejudecare.,,

,,Prin decizia civilă nr. 766 din 03 iunie 2013 în dosar nr. 682/246/2013 Tribunalul a admis recursul recurentei RO T.P.SRL, împotriva sentinţei civile nr. 570/18.03.2013 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 682/246/2013 fost casată hotărârea şi trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Ineu.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la citare, reguli ce se aplică şi comunicării hotărârii judecătoreşti.

Astfel, conform art. 85 din Codul de procedură civilă de la 1865 (CPC), „Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.”Persoanele juridice de drept privat (cum este recurenta) se citează, prin reprezentanţii lor, la sediul principal ori al sucursale şi, după caz, la reprezentanţei (art. 87 pct. 2 CPC). Citaţia se înmânează reprezentantului persoanei juridice (textul legal antecitat) sau funcţionarului ori persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, care îşi va arăta în clar numele şi prenumele, precum şi calitatea, iar apoi va semna dovada (art. 91 CPC).

Conform art. 92 din acelaşi cod:„Înmânarea citaţiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinţa de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea şi semnătura acestuia.

Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citaţia sau, primind-o, nu voieşte ori nu poate să semneze adeverinţa de primire, agentul va lăsa citaţia în mâna celui citat sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe uşa locuinţei acestuia, încheind despre acestea proces-verbal.

Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuieşte, agentul va înmâna citaţia, în primul caz, unei persoane din familie, sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuieşte cu dânsul, sau care, în mod obişnuit, primeşte corespondenţa, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obişnuit îl înlocuieşte; persoana care primeşte citaţia va semna adeverinţa de primire, agentul certificându-i identitatea şi semnătura şi încheind proces-verbal despre cele urmate.

Dacă persoanele arătate în alineatul precedent nu voiesc ori nu pot să semneze adeverinţa de primire, agentul va încheia proces-verbal, lăsând citaţia în mâna lor; dacă cei arătaţi nu voiesc să primească citaţia sau sunt lipsă, agentul va afişa citaţia, fie pe uşa locuinţei celui citat, fie, dacă nu are indicaţia apartamentului sau camerei locuite, pe uşa principală a clădirii, încheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea. […]

Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură.”

Potrivit art. 92^1 din Codul de procedură civilă „comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afişarea în cazul persoanelor juridice, precum şi al asociaţiilor sau societăţilor care, potrivit legii, pot sta în judecată, cu excepţia cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora”.

În speţă, pârâta a fost citată la adresa din T., b-dul M.V., nr. 30, prin afişarea citaţiei pe uşa clădirii. În dovedirea sediului acesteia, reclamanta a depus la dosar un extras de internet (site-ul )

Conform art. 17 din Legea nr. 31/1990 şi art. 1 şi 13 din Legea nr. 26/1990, societatea comercială cu răspundere limitată are obligaţia să ceară înainte de începerea activităţii economice, înmatricularea în registrul comerţului, cu indicarea sediului.

Astfel, dovada sediului unei societăţi comerciale se realizează prin înscris eliberat de Oficiul Registrului Comerţului.

Recurenta a depus adresa nr. 408537/06.03.2013 de furnizare informaţi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, conform căreia sediul acesteia este în T., b-dul M.V., nr. 30, et. 1, biroul nr. 1.

Sentinţa civilă nr. 570/18.03.2013 a Judecătoriei Ineu a fost comunicată pârâtei – recurente , conform dovezii de primire şi procesului verbal de predare de la fila 46 a dosarului primei instanţei la data de 26.03.2013 prin afişare pe uşa principală a clădirii, fără ca agentul procedural să sublinieze una dintre rubricile de la lit. a – e ale pct. 2 al procesului verbal, care indică motivul pentru care a avut loc afişarea citaţiei.

În aceste condiţii, apare evident că agentul procedural a afişat sentinţa civilă pe uşa clădirii ca urmare a faptului că nu era indicată adresa completă, şi anume etajul şi numărul biroului ce face parte din sediul complet al pârâtei.

În cazul de faţă viciul procedurii nu a fost generat de pârâtă care a fost citată în aceeaşi manieră pe tot parcursul procesului, ci de reclamantă, ce nu a indicat sediul complet al părţii adverse astfel cum îi pretinde art. 112 pct. 1 CPC.

Viciul procedurii de comunicare a sentinţei atrage nulitatea acesteia conform art. 85 din Codul de procedură civilă. ,,

,,Prin decizia civilă nr. 432/A din 22 octombrie 2013 în dosar nr.1064/246/2013 Tribunalul Arad a admis apelul exercitat de apelanta Comisia locală I., a fost schimbată în tot sentinţa civilă nr.853 din 04.06.2013 pronunţată de Judecătoria Ineu în sensul respingerii acţiunii.

În mod greşit a considerat prima instanţă că la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare terenul în litigiu se afla în patrimoniul vânzătorului, acest aspect nerezultând din înscrisurile depuse la dosar.

Pe lângă acestea, nici calitatea de moştenitor a pârâţilor C.F, T.E, C.F, C. M după defunctul C.G. – promitentul vânzător din antecontractul de vânzare – cumpărare nu a fost dovedită în cauză. La dosar nu au fost depuse nici măcar înscrisuri din care să rezulte măcar vocaţia succesorală a acestora. Pe de altă parte, în procesul verbal de punere în posesie, ca moştenitori ai defunctului C.G., sunt indicaţi: J.F. (acţiunea nefiind formulată în contradictoriu şi cu aceasta), T.E, C.G (nici acesta din urmă neavând calitate de parte în dosar).

În plus, cu privire la refuzul pârâţilor de a-şi îndeplini obligaţia asumată prin înscrisul sub semnătură privată, aceea de a se prezenta la un notar public în vederea autentificării contractului de vânzare cumpărare, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că înscrisurile depuse la dosar dovedesc acest refuz, acestea reprezentând invitaţia făcută de Comisia Locală I. pârâtelor T.E şi C.F, de a se prezenta în vederea semnării procesului verbal de punere în posesie iar nu o solicitare a promitentului cumpărător, respectiv reclamantul, în vederea prezentării la notar.,,

3.3 Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor, inclusiv pe materii.

Durata de soluţionare a cauzelor se datorează atât condiţiilor concrete de funcţionare a sistemului judiciar cât şi particularităţilor instanţei.

Termenul de soluţionare diferă astfel în raport de diferite tipuri de cauze, de complexitatea acestora, judecătorul urmând să asigure echilibrul între celeritatea cu care gestionează cauza şi calitatea juridică şi de substanţă a hotărârii.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil constituie pentru judecător o obligaţie legală prevăzută la art.10 din Legea nr.304/2004 republicată,, Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii,, întârzierile repetate în soluţionarea cauzelor constituind abatere disciplinară, potrivit prevederilor Legii nr.303/2004 republicată.

Durata medie de soluţionare a cauzelor la nivelul instanţei a fost de 53 de zile în materie civilă respectiv 75 de zile în materie penală.

Potrivit datelor statistice, în anul 2013 durata procedurilor în materia minori şi dreptul familiei a fost de 59 de zile, durata procedurilor în litigii cu profesioniştii a fost de 25 zile iar durata procedurilor în materia contencios administrativ şi fiscal a fost de 100 zile.

Actuala durată de soluţionare a cauzelor este apreciată ca fiind rezonabilă, la nivelul instanţei avându-se permanent în vedere situaţia cauzelor mai vechi de 1 an şi cele mai vechi de 6 luni, de la data intrării în sistem.

În anul 2013, având în vedere numărul redus de judecători în raport de sfera de competenţă a instanţei, volumul de activitate şi pentru a putea fi asigurat principiului repartizării în mod aleatoriu a cauzelor, s-a ajuns în situaţia ca unul şi acelaşi judecător să facă parte din mai multe complete, atât de drept comun cât şi specializate.

Conducerea instanţei a continuat demersurile iniţiate în anul 2012, în acord cu Hotărârea nr.788/19.10.2011 a Secţiei pentru judecători a CSM, privind situaţia cauzelor vechi şi direcţiile de acţiune.

În acest sens, la nivelul instanţei a fost adoptat ,,Planul de măsuri privind eficientizarea actului de justiţie, având ca obiectiv reducerea duratei de soluţionare a cauzelor şi instituirea procedurilor de lucru privind soluţionarea dosarelor mai vechi de 1 an de la data înregistrării în sistem.,,

În implementarea acestor măsuri, s-a urmărit cu prioritate reducerea duratei de soluţionare a cauzelor, sens în care s-a avut în vedere monitorizarea lunară a cauzelor mai vechi de 1 an de la data intrării în sistem informatic, individualizarea dosarelor vechi, şi actualizarea continuă a situaţiei acestora prin raportare la data primului act de sesizare a instanţei şi raportarea trimestrială a situaţiei către Inspecţia judiciară.

În acest scop, pentru prevenirea înregistrării unor astfel de întârzieri şi depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, a fost monitorizată permanent situaţia cauzelor a căror judecată este suspendată, cu stabilirea termenelor de control pentru verificarea motivelor ce au condus la suspendarea judecăţii, revenirea periodică în vederea verificării existenţei temeiului de suspendare mai ales la cauzele vechi, aspecte ce se regăsesc de altfel în Hotărârea Plenului CSM nr.878/20.08.2013 prin care s-au introdus noi dispoziţii în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti referitoare la cauzele suspendate.

Măsurile privitoare la identificarea cauzelor privind redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti, realizarea necorespunzătoare a comunicărilor şi înaintarea cu depăşirea termenelor regulamentare a dosarelor în căile de atac sau la alte instanţe în cazul declinării de competenţă, identificarea cauzelor privind realizarea necorespunzătoare a îndeplinirii procedurii de comunicare, sunt de asemenea menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.

Pentru eficientizarea activităţii instanţei, având în vedere atribuţiile şi obligaţiile conferite funcţiei de conducere, ce implică şi atributul verificării personalului din subordine, este necesară evaluarea periodică a progreselor, prin prisma măsurilor dispuse, evaluare ce presupune verificarea periodică a respectării dispoziţiilor legale şi regulamentare, la nivelul instanţei fiind implementat şi Planul de control şi verificare a activităţii personalului din subordine pe anul 2013 ce a avut ca obiective: verificarea activităţii personalului auxiliar de specialitate, efectuarea în termen a lucrărilor şi calitatea acestora, constatarea deficienţelor şi a măsurilor luate, a eficienţei activităţii acestora, precum şi sub aspectul respectării cerinţelor deontologice specifice, în acord cu prevederile Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate, fiind urmărită activitatea grefierilor de şedinţă, relativ la efectuarea în termen a lucrărilor şi calitatea acestora, respectarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, precum şi a normelor procedurale civile şi penale, circuitul dosarelor în instanţă, inclusiv sub aspectul procedurii administrative în materie civilă potrivit Legii nr.134/2012 cu modificările ulterioare, precum şi orice alte aspecte rezultate din activitatea specifică acestora.

De asemenea, a fost verificată şi activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţei, cu accent pe verificarea respectării dispoziţiilor din Regulament referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor, evidenţierea activităţii în registrele de evidenţă prevăzute de Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, efectuarea la termen a lucrărilor şi calitatea acestora, notele de constatare şi procesele verbale de control fiind anexă la Registrul de control al instanţei.

Tot legat de durata de soluţionare a cauzelor, având în vedere că prin art.200 din Noul Cod de procedură civilă s-a introdus procedura regularizării cererii de chemare în judecată, pentru perioada vacanţei judecătoreşti, prin Hotărârea nr.8 din 03.06.2013 a Colegiului de Conducere de la Judecătoria Ineu s-a stabilit că în perioada 01 iulie 2013-31 august 2013, procedura regularizării cererii de chemare în judecată prevăzută de art.200 din noul c.pr.civilă, în vigoare începând cu data de 15.02.2013, să fie realizată de către judecătorul cauzei aflat la serviciu, pentru toate dosarele care i-au fost repartizate şi nu doar pentru cererile prevăzute la art.159 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M. cu nr.387/2005, cu modificările şi completările ulterioare, conform Hotărârii Colegiului de Conducere de la Judecătoria Ineu, cu nr.8 din data de 03.06.2013.

Prin aceiaşi Hotărâre de Colegiu s-a stabilit că, pentru cauzele civile care nu au caracter urgent, în vederea repartizării lor şi pentru a se evita ca data de recomandare a verificării cererii de chemare în judecată să cadă în perioada efectuării concediului de odihnă al judecătorului căruia cererea de chemare în judecată i-a fost repartizată aleatoriu, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor să selecteze din Ecris rubrica „ perioada exceptată din alocare”, perioada aferentă efectuării concediului de odihnă, aşa cum au fost planificate la începutul anului, respectiv ca urmare a modificărilor survenite ulterior.

Pentru cauzele care nu au caracter urgent, înregistrate anterior datei de 30.06.2013, pentru care nu au fost fixate termene de judecată, dar care s-au aflat pe perioada vacanţei judecătoreşti în etapa verificărilor prealabile începerii cercetării judecătoreşti, procedura scrisă a fost efectuată de către judecătorul desemnat pentru soluţionarea cauzei pe perioada în acare acesta se află la serviciu, iar în lipsa acestuia, de către judecătorul prevăzut în planificarea de permanenţă, din ziua la care termenul de efectuare a procedurii s-a împlinit.

În funcţie de situaţie, judecătorul din planificarea de permanenţă a procedat fie la anularea cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 200 din codul de procedură civilă, fie la comunicarea acesteia, stabilind termen pentru comunicarea întâmpinării ori a cererii reconvenţionale, respectiv prin stabilirea primului termen de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 201 alin. 1 din codul de procedură civilă, cu respectarea principiului continuităţii completului de judecată, respectiv la completul căruia i s-a repartizat cauza, termen de judecată fixat conform planificării şedinţelor de judecată de la completul respectiv, după revenirea din concediul de odihnă.

Prin această măsură, procedura regularizării cererilor de chemare în judecată a continuat şi în perioada vacanţei judecătoreşti, fapt ce s-a reflectat pozitiv în durata de soluţionare a cauzelor şi a constituit o măsură menită să eficientizeze activitatea instanţei.

Referitor la existenţa pe rolul instanţei a cauzelor mai vechi de un an, după data primei înregistrări a dosarului, la finele anului 2013 pe rolul instanţei se evidenţiau şase cauze mai vechi de un an, toate în materie civilă, după cum urmează:

- dosar nr.714/246/2012*, complet titular judecător Tripa Aurel C2- obiect obligaţie de a face - rejudecare, data primei înregistrări în sistem 12.03.2012, având termen de judecată la 21.01.2014;

- dosar nr.2597/246/2012, complet titular judecător Tripa Aurel C2- obiect succesiune, data primei înregistrări în sistem 14.09.2012, repus pe rol la data 10.12.2013, fiind amânat la data de 21.01.2014;

- dosar nr. 3234/246/2013, complet titular judecător Tripa Aurel C2– obiect aplicare amendă civilă , data primei înregistrări în sistem 11.12.2012, amânat pentru data de 21.01.2014;

- dosar nr.3255/246/2013, complet titular judecător Luciu Mariana, C3 – obiect divorţ- revizuire, data primei înregistrări în sistem 08.06.2010, amânat pentru data de 20.01.2014;

- dosar nr. 3487/246/2012, complet titular judecător Luciu Mariana, C3 – obiect acţiune în constatare, data primei înregistrări în sistem 17.12.2012, cauza a fost suspendată în perioada 28.03.2013-18.11.2013, amânat pentru data de 20.01.2014;

- dosar nr.1539/246/2012*, complet judecător Popoviciu Ioana C5 – obiect revendicare imobiliară- (rejudecare ), data primei înregistrări în sistem 29.05.2012, amânat pentru data de 22.01.2014.

3.4 Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei.

Şi în anul 2013, la nivelul instanţei s-a continuat procesul de unificare a practicii judiciare atât la nivelul instanţei cât şi în raport de instanţele de control judiciar, în vederea diminuării cazurilor de practică neunitară.

Magistraţii instanţei apreciază necesar ca în continuare să se urmeze măsurile întreprinse în vederea unificării practicii, prin dezbaterea periodică a problemelor de practică neunitare sesizate în cadrul întâlnirilor organizate la nivelul instanţei, respectiv prin dezbaterea actelor normative nou apărute, sub aspectul interpretării dispoziţiilor, dar şi prin aprofundarea deciziilor pronunţate de I.C.C.J. privind recursurile în interesul legii şi al deciziilor C.C.

Amintim în acest sens, pronunţarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 11 şi 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999, cu referire la timbrarea cererilor pentru încuviinţarea executării silite, atunci când prin aceeaşi cerere se solicită încuviinţarea executării silite pentru mai multe titluri executorii şi atunci când cererea este formulată de mai mulţi creditori ori împotriva mai multor debitori, în baza unui singur titlu executoriu, prin Decizia nr. 12 din 10 iunie 2013.

Înalta Curte, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 3731 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ori, după caz, la art. 665 din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a stabilit că:,,Cererea de încuviinţare a executării silite formulată de către un creditor împotriva aceluiaşi debitor, în baza mai multor titluri executorii, se timbrează în funcţie de fiecare titlu executoriu supus verificării instanţei de executare. Dispoziţiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999, se aplică şi cererilor de încuviinţare a executării silite formulate în baza unui titlu executoriu, împotriva aceluiaşi debitor, de către mai mulţi creditori aflaţi într-un raport de indivizibilitate sau de solidaritate.”

În acelaşi sens, O.U.G. nr. 80/2013 prevede la art. 10 alin. 1 lit.a, că cererile pentru încuviinţarea executării silite, se taxează pentru fiecare titlu executoriu.

La nivelul instanţei a fost analizată trimestrial practica de casare, aceasta fiind discutată în colectivul de judecători, atât la nivel de instanţă cât şi cu ocazia întâlnirilor lunare privind pregătirea profesională organizate de Tribunalul Arad.

De asemenea, un rol în unificarea practicii îl are şi activitatea de formare continuă organizată prin INM în ceea ce priveşte practica judiciară din anumite domenii.

La nivelul instanţei uniformizarea practicii judiciare necesită adoptarea unor măsuri diferite, şi în funcţie de faptul că practica neunitară provine de la instanţele de control judiciar sau de la propria instanţă. Dacă în primul caz măsurile ce se pot lua sunt indirecte, vizând doar prevenirea apariţiei pe viitor a unor asemenea situaţii şi ralierea la practica instanţei de control judiciar, în celelalte situaţii se poate acţiona efectiv pentru preîntâmpinarea pronunţării unor soluţii contradictorii de către completele aceleiaşi instanţe.

În anul 2013, la nivelul instanţei s-au evidenţiat aspecte de practică neunitară cu privire la,, nulitatea înscrisului autentificat la notarul public pentru lipsa unui obiect determinat,, .

În acest sens, în speţe identice în care s-a pus problema nulităţii înscrisului autentificat la notarul public pentru lipsa unui obiect determinat, instanţa de control judiciar a menţinut ca temeinice şi legale hotărârile pronunţate de judecătorie: dosar nr. 2466/246/2012 prin Sentinţa civilă nr. 2575/04.12.2012 Judecătoria Ineu , decizia civilă nr. 363 R/13 martie 2013, dosar nr. 1623/246/2012 prin Sentinţa civilă nr. 2169 din 15 octombrie 2012,Judecătoria Ineu , decizia civilă nr. 1659 R /11 decembrie 2012, dosar nr.2814/246/2012, dosar nr.2963/246/2012, dosar nr.3327/246/2012, dosar nr.844/246/2012.

În anul 2013, în acelaşi tip de speţe, având ca obiect cererea reclamantului de a se constata nulitatea înscrisului intitulat ,, declaraţie,, autentificat la notarul public, instanţa de control judiciar a reţinut incidenţa motivului de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ., respectiv greşita aplicare a legii( dosarele nr.3328/246/2012, decizia civilă nr. 475/ 28 martie 2013, dosar nr.3294/246/2012, decizia civilă nr.496 din 09 aprilie 2013).

Astfel, în dosar nr.3294/246/2012, prin sentinţa civilă nr.36/28.01.2013 Judecătoria Ineu a admis acţiunea formulată de reclamantul HN împotriva pârâtei Asociaţia Composesoratului Foştilor Urbarialişti Bocsig pentru constatare nulitate absolută şi, în consecinţă a constatat nulitatea absolută a înscrisului intitulat „Declaraţie” încheiat la data de 04.09.2009, autentificat sub nr.1594/04.09.2009 de către BNP B.E.H. şi a dispus repunerea reclamantului în situaţia anterioară încheierii aceluiaşi înscris.

În recursul pârâtei, tribunalul, a admis recursul în baza art.304 pct.9 C.pr.civ., deoarece prima instanţă a făcut o greşită aplicare a legii, în mod eronat reţinând prima instanţă că declaraţia unilaterală a reclamantului de retragere din Composesoratul Foştilor Urbarialişti Bocsig (fila 5 dosar fond) nu cuprinde un obiect determinat ori determinabil, în realitate fiind specificat în mod clar că reclamantul a înţeles să renunţe, contra sumei de 8000 lei, la întregul drept pe care în deţine în cadrul composesoratului.

Respectivul drept este perfect determinabil, deoarece potrivit art.26 alin.21 din Legea nr.1/2000, „în cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale…”, ceea ce înseamnă că întinderea dreptului reclamantului este dată de rezultatul împărţelii suprafeţei de teren retrocedate composesoratului la numărul de membri composesori (nu se contestă de către intimat susţinerea recurentei că ar fi vorba de o suprafaţă de 1050,3017 ha şi 113 membri).

Prima instanţă a reţinut în mod greşit că declaraţia unilaterală a reclamantului face referire la o cesiune anterioară ce ar fi trebuit să îmbrace forma autentică, în realitate în cuprinsul declaraţiei se arată fără echivoc faptul că reclamantul este titular al dreptului deţinut în cadrul composesoratului şi că este de acord să se retragă din composesorat, manifestare de voinţă permisă de lege, deoarece, potrivit art.28 alin.6 şi 7 din Legea nr.1/2000, membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote părţi unor persoane din afara acestora, iar terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte, rezultând per a contrario că este posibilă înstrăinarea cotelor-părţi către ceilalţi membri composesori, cu rămânerea terenului în cadrul formei asociative.

În fine, aprecierea intimatului privind eroarea în care s-a aflat cu privire la natura şi obiectul concret al cedării, datorită vârstei, stării de sănătate şi lipsei cunoştinţelor juridice, este nefondată deoarece din cuprinsul declaraţiei reiese că acesta a înţeles să se retragă din composesorat în condiţiile în care a primit contravaloarea bănească a întregului său drept, deci nu doar pentru o anumită parte din acesta, iar potrivit încheierii de autentificare, declarantul a citit actul şi a consimţit la autentificarea acestuia.,,

De asemenea, s-a evidenţiat practica neunitară şi în ceea ce priveşte dobândirea calităţii de membru în composesorat , respectiv admisibilitatea cererii de obligare a composesoratului să înscrie o persoană în lista cu actualii membrii.

Dosar nr. 722/246/2013 decizia civilă nr.806/5.06.2013, dosar nr. 2284/246/2012 decizia civilă nr. 274/2013 , dosar nr. 3064/246/2012, decizia civilă nr. 341/2013, dosar nr. 3378/246/2012, decizia civilă nr. 549/2013, dosar nr. 646/246/2013, decizia civilă nr. 798/2013.

În această problemă de practică, în anul 2012 practica instanţei de fond a fost confirmată de instanţa de control judiciar, în sensul admiterii acţiunii având ca obiect constatarea calităţii de membru composesor şi obligarea composesoratului de a-i înscrise în lista cu membrii composesori, menţionând dosar nr.3380/246/2012, sentinţa civilă nr.2789/20.12.2012, menţinută prin decizia civilă nr.480/2013, dosar nr.127/246/2013, sentinţa civilă nr.387/26.02.2013 menţinută prin decizia civilă nr. 647 / 2013.

Prin sentinţa civilă nr. 654 din 02.04.2013 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr.722/246/2013, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Composesoratul Foştilor Urbarialişti Bocsig, şi în consecinţă a fost obligată pârâta să înscrie reclamantul pe tabelul actual cu membrii composesori, ca moştenitor a defunctului H.P., în calitate de strănepot de fiu, cu un număr de 6 părţi din drepturile proprietarilor asociaţiei de păşune din comuna Bocsig.

S-a reţinut de judecătorie că în tabelul existent la Arhivele Naţionale intitulat „Tablou proprietarilor (membrilor) asociaţiei de păşune din comuna Bocsig”, întocmit la data de 10 aprilie 1927, la poziţia nr.188, figurează defunctul H.P., cu un număr de 6 părţi din drepturile proprietarilor asociaţiei de păşune din comuna Bocsig.

Potrivit art.8 din Statutul Asociaţiei Urbariale Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna Bocsig, autentificat sub nr.1957 din data de 20.11.2001 de BNP Lia Feier„membrii ai Composesoratului sunt foştii membri ai Composesoratului foştilor urbarialişti şi moştenitorii acestora, proprietari de terenuri cu vegetaţie forestieră şi păşuni, situate în raza de activitate a Composesoratului, care şi-au manifestat voinţa de a le exploata în această formă, fiind cuprinşi în tabelul anexă ce face parte integrantă din acest act”.

De asemenea în art.9 din acelaşi statut se arată că se poate dobândi calitatea de membru composesor prin subscriere la actul constitutiv sau prin cerere de înscriere care se aprobă de către Adunarea Generală, iar reclamantul s-a adresat cu o asemenea cerere care însă nu a fost pusă în discuţie.

Reclamantul a făcut dovada că are calitatea de moştenitor a antecesorului său defunctul H.P., deci reclamantul îşi justifică calitatea procesual activă şi interesul pentru a promova acţiunea.

Prin decizia civilă nr.806/5.06.2013, Tribunalul a admis recursul declarat de pârâtă, a fost modificată sentinţa cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantului, constând că prima instanţă a reţinut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză.

În acest sens, tribunalul a reţinut că în anul 2009, actul constitutiv a fost modificat prin înscrisul autentificat sub nr. 226/23.02.2009, nominalizându-se în mod expres, atât cei 113 membrii composesori, care au înţeles să formuleze cereri de retrocedare a suprafeţelor deţinute, cât şi suprafaţa de 1050,30 ha teren aparţinând acestora, în condiţiile art. 26 din Legea 1/2000, modificată, potrivit căreia: „suprafaţa restituită formelor asociate cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri”.

Reclamantul nu a fost trecut în tabelul din anul 2001 şi nici din tabelul din 2009 neformulând cereri în acest sens.

De la momentul constituirii asociaţiei ca persoană juridică de drept privat, adunarea generală a asociaţiei este cea care poate hotărî în sensul dobândirii sau încetării calităţii de membru.,,

O altă problemă de practică neunitară a reprezentat-o individualizarea sancţiunii contravenţionale, prin raportare la art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 cu modificări, prin raportare la urmările produse.

Prin sentinţa civilă nr. 1606 din 1.08.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr.1932/246/2012, a fost respinsă plângerea formulată de petenta I.F.R.F împotriva intimatei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad, pentru anularea procesului verbal de contravenţie, nr. 0223398 întocmit de intimata la data de 15 iunie 2012, a cărui dispoziţii le-a menţinut.

Tribunalul Arad, prin decizia civilă nr. 792 R din data de 24 octombrie 2012, a admis recursul petentei, cu consecinţa modificării în tot a sentinţei, şi aplicarea sancţiunii avertismentului, având în vedere următoarele considerente:

,,S-a reţinut că procesul verbal este legal întocmit cu respectarea prevederilor art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, instanţa de fond a apreciat corect că petenta se face vinovată de contravenţia reţinută în sarcina sa respectiv prev de ar. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999 modificată.

Analizând însă gradul de pericol social al faptei determinat, în speţă, prin cuantumul redus al sumei neevidenţiate în aparatul de marcat, respectiv 120 lei a apreciat eronat că pentru sancţionarea acesteia se impune aplicarea amenzii.

Tribunalul, apreciază însă că sancţiunea amenzii aplicată este disproporţionat de mare în raport de gradul de pericol social precum şi urmările produse. Astfel, reţinând că petenta recurentă a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, neevidenţiind suma de 120 lei în aparatul e marcat, este la prima abatere, nu a mai fost sancţionată contravenţional, apreciază că pentru această faptă este nejustificată o amendă de 8.000 lei.

Aplicarea sancţiunii avertismentului este suficientă pentru sancţionarea comportamentului prohibit al petentei. În acest sens invocăm şi jurisprudenţa CEDO care a statuat că între gravitatea faptei şi cerinţele interesului general trebuie să domnească un just echilibru.

În concluzie, tribunalul apreciază că instanţa de fond a reţinut corect faptul că procesul verbal de contravenţie a fost legal întocmit însă a reţinut eronat că acesta este temeinic privind sancţiunea aplicată. Aşa cum am arătat mai sus, tribunalul apreciază că sancţiunea amenzii de 8.000 lei este disproporţionat de mare în raport de gradul de pericol social precum şi urmările produse.,,

Într-o speţă similară, respectiv decizia nr. 13 R/ 22 ianuarie 2013, tribunalul, a admis recursul intimatei împotriva sentinţei civile nr. 2109 din 08.10.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 1936/246/2012, cu consecinţa respingerii plângerii petentei.

Astfel, judecătoria a admis în fond plângerea petentei, şi a dispus anularea procesului-verbal de contravenţie nr.33 EM, încheiat la data de 23.06.2012, a dispus înlocuirea sancţiunii contravenţionale a amenzii aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenţie nr.33 EM încheiat la data de 23.06.2012 cu sancţiunea contravenţională a avertismentului şi a atras atenţia petentei asupra contravenţiei săvârşită, urmând ca pe viitor să se conformeze dispoziţiilor legale încălcate.

S-a reţinut, cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenţie, că potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 cu modificări, sancţiunea contravenţională trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului. În examinarea recursului, tribunalul reţine că:

,,Potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 cu modificări, sancţiunea contravenţională trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului iar în conformitate cu art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor instanţa învestită cu judecarea unei plângeri contravenţionale între altele hotărăşte asupra sancţiunii aplicate prin procesul verbal de contravenţie.

Prin procesul verbal de contravenţie dedus controlului jurisdicţional petenta a sancţionată contravenţional cu amendă contravenţională de 20.000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 221/3 alin.2 lit.b, respectiv art. 221 ind.3, alin.3 lit.a, din Legea nr.571/2003 republicată, privind Codul fiscal reţinându-se în concret că urmare a controlului inopinant din data de 23.06.2012, că în spaţiul comercial al societăţii, respectiv punct de lucru situat în Ineu, str.G.C., nr. au fost găsite produse accizabile ţigarete nemarcate, destinate comercializării.

În conformitate cu art. 221 ind.3 alin.2 lit.b, art.221 ind.3, alin.3 lit.a din Legea 571/2003 constituie contravenţie ,,deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 296^1, alin. 1, lit. l) din titlul IX^1 şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum şi cu confiscarea produselor.

Or, în contextul în care limitele sancţiunii au fost stabilite de către legiuitor care a avut în vedere pericolul social deosebit pe care îl are fapta săvârşită apreciind că această faptă prezintă un grad de pericol social deosebit prevăzând pentru sancţionarea acestora amenda contravenţională într-un cuantum între 20.000 şi 100.000 lei situaţie în care Tribunalul apreciază că faptele prin care se încalcă prevederile legale care interzic deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, fapta de deţinere constituind contravenţie, nu poate prezenta un grad de pericol social scăzut după cum eronat consideră prima instanţă.

Argumentele avute în vedere cu privire la valoarea redusă a produselor accizabile găsite la petentă, de circa 200 lei şi implicit valoarea redusă a accizei datorate - cu consecinţa prejudiciului adus bugetului de stat, precum şi circumstanţele personale ale petentei în speţa de faţă nu pot fundamenta măsura adoptată de prima instanţă de reindividualizarea sancţiunii de aplicare a unui avertisment şi a se considera că fapta prezintă un grad de pericol social scăzut ci din contră după cum susţine intimata fiind necesară aplicarea unei măsuri pecuniare pentru ca sancţiunea aplicată să-şi atingă scopul acela de mijloc de prevenţie a săvârşirii unor fapte, în contradicţie cu obligaţiile ce derivă din actele normative şi ordinea publică.

Este adevărat că este necesar să existe o proporţionalitate între fapta comisă şi urmările acesteia, iar pe de altă parte că orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate faţă de normele legale aplicabile şi cu atât mai mult în baza dispoziţiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 precitat nu se impunea reindividualizarea sancţiunii aplicate ci menţinerea amenzii aplicate raportat la gravitatea faptei reţinute şi neconstestate de către petentă.,,

Soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat, art. 1201 c.civil ( vechi).

Din analiza deciziilor civile pronunţate de Tribunalul Arad şi a soluţiilor pronunţate pe fond la nivelul Judecătoriei Ineu, s-a evidenţiat practică neunitară în soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat, potrivit art.1201 c.civil 1864, aplicabile în conformitate cu prevederile art.230 din Legea nr.71/2011.

Potrivit prevederilor art. 1201 c.civil ( vechi), există autoritate de lucru judecat, dacă există triplă identitate, respectiv părţi, obiect şi cauză.

Judecătoria, prin sentinţa civilă nr.2459/20.11.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 2927/246/2012, respectiv prin sentinţa civilă nr.2400/13.11.2012 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 2961/246/2012, a fost admisă acţiunea reclamanţilor, şi în consecinţă s-a constatat că reclamanţii au calitatea de membru composesor în Asociaţia Urbarială Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna B., respectiv a fost obligată pârâta să înscrie reclamanţii, pe lista actuală a membrilor composesori.

Prin decizia civilă nr. 118 din 11 februarie 2013, respectiv decizia civilă nr. 117 din 11 februarie 2013 Tribunalul Arad a admis recursul declarat împotriva celor două hotărâri, a constatat existenţa autorităţii de lucru judecat, cu consecinţa respingerii acţiunii.

Astfel, tribunalul reţine că,, prima instanţă a soluţionat în mod greşit excepţia autorităţii lucrului judecat faţă de sentinţa civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu şi decizia civilă nr. 186/R/28.01.2011 a Tribunalului Arad pronunţate în dosarul nr. 1494/246/2010, reţinând că nu există identitate de obiect şi de cauză pentru că în primul proces reclamantul ar fi formulat cererea în nume propriu, iar în cel de al doilea în calitate de moştenitor al defunctului P.T.

În acţiunea civilă înregistrată iniţial în dosarul nr. 1013/246/2010 al Judecătoriei Ineu, din care s-a disjuns cererea reclamantei H.E., formându-se dosarul nr. 1494/246/2010, reclamantul a cerut să se constate calitatea sa de membru composesor şi înscrierea lui în registrul actual al membrilor composesori, cu motivarea că a solicitat în luna iulie 2009 composesoratului să constate că are această calitate, în baza art. 8 al Statutului Asociaţia Urbarială Composesoratul Foştilor Urbarialişti din Comuna B., fără a primi vreun răspuns. Prin sentinţa civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu a fost respinsă acţiunea civilă formulată de H. E., cu motivarea că acesta a solicitat pârâtei, ulterior constituirii acesteia, a fi înscris ca membru composesor, fără a face dovada deţinerii cotei părţi devălmaşe prin depunerea unui extras CF sau titlu de proprietate şi fără a „face dovada calităţii sale de membru sau de moştenitor al membrilor asociaţiei la nivelul anului 1927”.

În cererea de recurs formulată împotriva sentinţei civile nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu, recurenta – reclamantă a fost mai explicită în privinţa motivelor sale, arătând că antecesorul său P. T. a fost înscris în tabloul proprietarilor asociaţiei de păşune din comuna B., la poziţia 49, invocând calitatea sa de moştenitor a defunctului P.T. prin sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale. A mai arătat că la 30.07.2009 a formulat o cerere către Adunarea generală a asociaţiei pârâtei pentru primirea sa în composesorat, fără a primi vreun răspuns.

Obiectul prezentei acţiuni este format din cererile: să se constate calitatea sa de membru în Asociaţia Urbarială Composesoratul Foştilor Urbarialişti din Comuna B. şi să fie obligată pârâta la înscrierea ei pe lista actuală a membrilor composesori în calitatea sa de strănepot al autorului P.T., înscris la poziţia 306 din tabloul membrilor composesori din 1927, invocând în drept, aceleaşi textele legale: art. 8 şi 9 din Statutul asociaţiei pârâtei, OG nr. 26/2000, art. 111 – art. 112, art. 274 din Codul de procedură civilă, ca în prima acţiune.

În consecinţă, în cauză sunt întrunite condiţiile autorităţii lucrului judecat prevăzute de art. 1201 din Codul civil, şi anume tripla identitate de părţi, obiect (aceleaşi cereri, acelaşi scop) şi cauză (dreptul autorului P. T. deţinut în cadrul composesoratului din 1927 şi transferul acestui drept în patrimoniul reclamantului, cu titlu de moştenire coroborat cu prevederile Legii nr. 1/2000 referitoare la înfiinţarea composesoratelor).

Însă, asupra tuturor acestor aspecte, există o dezlegare irevocabilă dată prin sentinţa civilă nr. 1465/01.09.2010 a Judecătoriei Ineu şi decizia civilă nr. 186/R/ 28.01.2011 a Tribunalului Arad pronunţate în dosarul nr. 1494/246/2010, în sensul respingerii cererilor sale, formulate cu justificarea că ar fi moştenitor al fostului composesor din 1927 – P.T., cu reţinerea de către Tribunal a faptului că Legea nr. 1/2000 „nu a avut în vedere reînfiinţarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foştilor composesori ori asociaţi să constituie în temeiul Legii nr. 1/2000 şi ale O.G. nr. 26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foşti composesori ori moştenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deţinute în proprietate comună.”, precum şi „În ceea ce priveşte terţii, cum este cazul reclamantei, aceştia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înţeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege şi anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă şi a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate şi apoi reconstituite în favoarea composesoratului”.

Tot în sensul celor arătate, judecătoria, prin sentinţa nr.2379 din 12 noiembrie 2012( dosar nr.2615/246/2012), a respins acţiunea reclamantei, iar prin decizia nr.115/11.02.2013, a respins recursul declarat, reţinând că ,,Recurenta a solicitat, în dosarul nr. 659/246/2011 al Judecătoriei Ineu, să se constate în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Urbarială Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna B., calitatea reclamantei de membru al Asociaţiei Urbariale Composesoratul Foştilor Urbarialişti din comuna B., ca moştenitoare legală a proprietarului Ş.P.; să fie obligată pârâta să dispună înscrierea reclamantei pe lista actuală a membrilor composesori, ca moştenitor în calitate de fiică, a defunctului Ş.P., cu ultimul domiciliu în B., decedat la data de 03 iulie 1994 care figurează în scris în tabelul membrilor composesori din anul 1927, la poziţia nr.21.

Prin sentinţa civilă nr. 561/11.04.2011 a Judecătoriei Ineu a fost respinsă această acţiune, iar prin decizia civilă nr. 897/28.06.2011 a Tribunalului Arad a fost respins recursul reclamantei, reţinându-se în considerentele hotărârii că Legea nr. 1/2000 „nu a avut în vedere reînfiinţarea fostului composesorat ori a fostei forme asociative, ci a permis foştilor composesori ori asociaţi să constituie în temeiul Legii nr.1/2000 şi ale O.G. nr.26/2000 o nouă formă asociativă, alcătuită din acei foşti composesori ori moştenitori ai acestora care vor să reia exploatarea în comun a fostelor terenuri deţinute în proprietate comună. Sub nici o formă prevederile Legii nr.1/2000 nu au avut în vedere împroprietărirea noului composesorat cu întreaga suprafaţă de teren avută în proprietate în trecut de fostul composesorat, ci numai cu acea suprafaţă care ar fi revenit acelora dintre membrii care, în baza Legii nr.1/2000, au înţeles să se constituie într-o nouă formă asociativă, solicitând totodată comisiilor de fond funciar reconstituirea suprafeţei ce li se cuvine în cadrul noii asociaţii de exploatare în comun înfiinţate.” De asemenea, a reţinut că:

„Numai aceia dintre foştii composesori ori moştenitorii acestora, care au înţeles să constituie noua formă asociativă, sunt în prezenţi membrii în composesorat, având drepturile recunoscute membrilor asociaţiei.

În ceea ce priveşte terţii, cum este cazul reclamantei, aceştia nu au nici un drept asupra terenurilor reconstituite în favoarea composesoratului atâta vreme cât nu au înţeles să se prevaleze de dreptul ce le-a fost conferit de lege şi anume acela de a lua parte la constituirea composesoratului, de a deveni membru în noua formă asociativă şi a dobândi astfel drepturi de exploatare asupra terenurilor forestiere ori agricole ce urmau a fi solicitate şi apoi reconstituite în favoarea composesoratului.”

În prezentul dosar reclamanta solicită obligarea aceleiaşi pârâte de a-i soluţiona cererea din 28.12.2011 prin care solicită înscrierea sa în rândul membrilor asociaţiei, sub sancţiunea daunelor cominatorii.

În acest context, în mod corect a analizat prima instanţă cererea reclamantei şi prin prisma scopului urmărit de aceasta, şi anume înscrierea sa în asociaţie raportat la motivele invocate, iar nu izolând obiectul cererii sale ce privea obligarea pârâtei de a-i soluţiona cererea de scopul urmărit, scop ce rezultă din cauza acţiunii coroborată cu motivele de fapt ale acţiunii.

Această elaborare a considerentelor sentinţei prin extindere asupra aspectelor privitoare la scopul cererii reclamantei se datorează acesteia din urmă, care şi în recurs, la fel ca în primă instanţă, invocă dreptul său de a fi membru al composesoratului datorită faptului că tatăl său a fost membru al composesoratului din 1927.

Însă, acest aspect a fost lămurit irevocabil prin sentinţa civilă nr. 561/2011 a Judecătoriei Ineu rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 897/2011 a Tribunalului Arad prin care a fost respinsă acţiunea civilă a reclamantei de obligare a composesoratului de a-i recunoaşte calitatea de membru composesor pentru motivul că tatăl ei a fost membru al asociaţiei din 1927. Reanalizarea de către instanţa de recurs a acestor apărări ar constituie o încălcare a puterii de lucru judecat a acestor hotărâri judecătoreşti, în condiţiile în care principalul efect al acestei calităţii a hotărârii judecătoreşti constă în faptul că odată rezolvată, irevocabil, într-un litigiu, o probleme de drept între două părţi, nu mai este posibilă repunerea aceleaşi probleme de drept într-un litigiu subsecvent, chiar şi atunci când se invocă un obiect parţial diferit faţă de precedenta cauză.

De altfel, se remarcă faptul că între cele două procese sunt puternice similarităţi, în sensul că sunt aceleaşi părţi, în aceeaşi poziţie procesuală (în primă instanţă), aceeaşi cauză, diferind obiectul, în sensul că dacă în primul dosar reclamanta cerea în mod direct constatarea calităţii de membru composesor, în cel de al doilea dosar, deşi invocă aceleaşi argumente de bază, iar scopul este acelaşi (şi anume dobândirea calităţii de membru al asociaţiei) obiectul diferă prin faptul că nu mai cere să constate instanţa calitatea ei de mai sus ci să fie obligată pârâta să îi soluţioneze cererea din 28.12.2011 prin care solicită înscrierea ei în rândul membrilor asociaţiei.

În consecinţă, în soluţionarea acestei a doua acţiuni a reclamantei, prima instanţă a ţinut cont de puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. 659/246/2011, nepunându-se problema încălcării obligaţiei prevăzute de art. 129 alin. ultim din Codul de procedură civilă.,,

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

Formarea profesională constituie un drept şi totodată o obligaţie atât pentru judecători cât şi pentru personalul auxiliar de specialitate, aceasta realizându-se în cadrul seminarilor de formare continuă organizate de INM respectiv SNG, şi la care aceştia sunt obligaţi să participe,aşa cum este prevăzut de Legea nr.303/2004 republicată privind statutul judecătorilor, respectiv Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti.

A existat o permanentă preocupare pentru creşterea calităţii actului de justiţie prin prisma elaborării unor strategii de pregătire profesională şi perfecţionare continuă la nivel de instanţă precum şi la nivel centralizat.

Astfel, în cursul anului 2013 judecătorii au participat la programele de formare profesională continuă organizate de către I.N.M , astfel׃

➢ „ Noul Cod civil. Aspecte de dreptul familiei”- Timişoara seminar organizat în perioada 19.09.-20.09.2013 judecător Luciu Mariana

➢ „ Noul Cod civil. Aspecte de dreptul familiei”- Timişoara seminar organizat în perioada 19.09.-20.09.2013 judecător Tripa Aurel-Ştefan

➢ „ Management judiciar şi dezvoltare personală” – Bucureşti seminar în perioada 09.12.-12.12.2013 judecător Luciu Mariana

➢ „ Noul cod de procedură civilă” – Timişoara seminar în perioada 10.10.-11.10.2013 judecător Popoviciu Ioana

➢ „ Noul cod de procedură civilă” – Timişoara seminar în perioada 10.10.-11.10.2013 judecător stagiar Paşcu Valentin

Totodată, magistraţii instanţei au participat în anul 2013 şi Conferinţa organizată de Facultatea de Drept din Timişoara la data de 23.11.2013 cu tema,, Noul cod penal. Probleme în aplicarea Noului cod penal,,

În cadrul pregătirii profesionale descentralizate organizate lunar la Tribunalul Arad, atât în materie civilă cât şi în materie penală, a fost prezentată lucrarea : ,,Pedepse accesorii aplicabile persoanei fizice conform codului penal comparaţie cu noul cod penal ,,- Judecător Tripa Aurel.

Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei a participat la programele de formare profesională continue organizate de către S.N.G., astfel:

▪ -grefier Bătrîna Mariana - Centrul de pregătire Orşova în perioada 4-6 martie 2013

- seminar cu tema ,,Drept procesual civil; ,,Noi atribuţii şi responsabilităţi ale grefierului în Reglementarea Noului Cod de Procedură civilă”

▪ -grefier arhivar Popovici Dana-Florica Centrul de pregătire Giroc, în perioada 25-27 septembrie 2013

- seminar cu tema : Arhivare şi registratură”

▪ -grefier Galea Nicoleta - Centrul de pregătire Giroc – în perioada 16 -18 octombrie 2013 - seminar cu tema „ Drept procesual penal”

▪ -grefier Galea Nicoleta - Centrul de pregătire Orşova – în perioada 03 -05 aprilie 2013 - seminar cu tema „Cooperare judiciară internaţională în materie penală”

▪ -grefier Ferenţi Florentina - Centrul de pregătire Giroc în perioada 25-27 septembrie 2013

- seminar cu tema ,,Arhivare şi registratură” :

▪ -grefier Ferenţi Ovidiu - Centrul de pregătire Giroc în perioada 14-16 octombrie 2013 - seminar cu tema ,, Comunicare şi deontologie profesională” :

▪ -grefier Iuga Laurenţiu - Centrul de pregătire Giroc în perioada 14-16 octombrie 2013 - seminar cu tema ,, Comunicare şi deontologie profesională” :

▪ -grefier Rus Corina - Centrul de pregătire Giroc în perioada 3-6 septembrie 2013

- seminar cu tema ,, Drept procesual civil” :

▪ -grefier Stănilă Liliana - Centrul de pregătire Giroc în perioada 6-8 noiembrie 2013

- seminar cu tema ,, Drept procesual civil”

▪ -grefier Danciu Florica - Centrul de pregătire Giroc în perioada 6-8 noiembrie 2013 - seminar cu tema ,, Drept procesual civil”

În cadrul sesiunilor de învăţământ profesional organizate trimestrial în cadrul Tribunalul Arad, personalul auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Ineu au prezentat următoarele lucrări cu caracter profesional׃

-Grefier Bătrâna Mariana :referat cu tema : „Atribuţiile grefierului potrivit noului cod de procedură civilă; Cererea de chemare în judecată, cerinţe potrivit Noului cod de procedură civilă”

-Grefier Rus Corina :referat cu tema : „Atribuţiile grefierului înainte şi în timpul şedinţei de judecată”

-Grefier Stănilă Liliana :referat cu tema : „Procedura în materie de divorţ”

-Grefier Ferenţi Florentina :referat cu tema : „Înaintarea dosarelor în căile de atac sau la alte instanţe”

-Grefier : Sabău Florica :referat cu tema : „Atribuţiile grefierului

în cadrul biroului de informare şi relaţii publice”.

-Grefier Iuga Laurenţiu : referat cu tema : „Atribuţiile grefierului arhivar şi registrator în cadrul instanţei; taxele judiciare de timbru”

referat cu tema : „ Codul deontologic al personalului auxiliar”

-Grefier : Galea Nicoleta :referat cu tema : „ Părţile în procesul penal. Asistenţa juridică şi reprezentarea”.

-Grefier : Danciu Florica :referat cu tema : „ Mijloacele de probă . Citarea, comunicarea actelor procedurale, mandatul de aducere”.

-Grefier Coraş Edith-Maria participare modul „Acordare ajutor public judiciar”

În anul 2013, la nivel de instanţă s-a continuat pregătirea continuă a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţei, pe baza tematicii aprobată pentru învăţământul organizat trimestrial din cadrul Tribunalului Arad, avându-se prioritar în vedere dispoziţiile noului cod de procedură civilă.

Astfel, în cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional din cadrul instanţei au fost dezbătute şi aspecte referitoare la dispoziţii procesual penale, precum şi prevederi referitoare la tehnica de redactare şi exigenţele calitative ale hotărârii judecătoreşti, având în vedere şi Nota internă emisă de Preşedintele Curţii de Apel Timişoara, înregistrată sub nr.492/14.05.2013 la Cabinetul Preşedintelui Curţii de Apel Timişoara, referitor la identificarea hotărârilor redactate prin utilizarea metodei ,,copy-paste,, pentru creşterea calităţii actului de justiţie.

S-a urmărit de asemenea şi însuşirea modificărilor legislative de actualitate, cum au fost noile prevederi din materia taxelor de timbru, urmare a intrării în vigoare la data de 1 iulie 2013 a prevederilor OUG nr.80/2013.

În fine, este de subliniat şi preocuparea pentru studiul individual, asigurarea publicaţiilor doctrinare şi de practică judiciară, mai ales cu privire la noile coduri, şi nu în ultimul rând cunoaşterea şi aplicarea corectă a legislaţiei sistemului judiciar, însuşirea dispoziţiilor legale şi regulamentare.

Capitolul II . Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii

instanţei în cursul anului 2013.

Principalele modificări legislative cu impact asupra creşterii activităţii

instanţei, o constituie intrarea în vigoare la data de 15.02.2013 a Noului cod de procedură civilă.

În acest sens se evidenţiază, raportat la volumul de activitate al instanţei, o

creştere semnificativă a cauzelor având ca obiect încuviinţare executare silită comparativ cu anii precedenţi, în acest sens în anul 2012 pe rolul instanţei s-au evidenţiat un număr de 560 cauze, în timp ce pe anul 2013 se evidenţiază un număr de 1406 .

Principala cauză care a determinat creşterea semnificativă a acestor categorii

de litigii este reprezentată de modificarea competenţei instanţelor de executare, prin intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 650 din N.C.Pr.Civ. conform cărora ,, instanţa de executare este judecătoria pe raza căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea,, în raza de competenţă a Judecătoriei Ineu exercitîndu-şi activitatea doi executori judecătoreşti.

De asemenea, prin art.200 din Noul cod de procedură civilă s-a instituit

procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, sens în care se evidenţiază că au fost anulate prin această procedură un număr de 190 cereri de chemare în judecată.

S-au formulat un număr de 40 de cereri de reexaminare a încheierilor prin care

s-au anulat cererile de chemare în judecată, din care au fost admise un număr de 16 cereri de reexaminare.

De asemenea, este de observat o scădere semnificativă a numărului de litigii în

materia fondului funciar respectiv, de la 183 cauze în anul 2012 la 40 cauze în anul 2013.

Această scădere este justificată, că urmare a modificării dispoziţiilor art.

59 ind.1 din Legea nr.18/1991 republicată, modificată prin Legea nr. 219/2012, privind procedura de rectificare a titlurilor de proprietate ce revine comisiei judeţene de fond funciar, până la introducerea art. 59 ind.1 din Legea nr. 18/1991 republicată, rectificarea sau modificarea titlurilor de proprietate efectuându-se în baza hotărârii instanţei judecătoreşti competente teritorial, în acord cu dispoziţiile art. 58 din Legea nr.18/1991, republicată.

O altă cauză care a determinat reducerea numărului de cauze în materia

fondului funciar a fost intrarea în vigoare a Legii nr.165/2013, mai precis a articolului 7 alin. 1 din legea citată, fiind suspendate procedurile administrative aflate pe rolul comisiilor locale şi judeţene cu privire la operaţiunile de punere în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate, până la data de 01 ianuarie 2014.

O scădere a numărului de cauze se evidenţiază şi în ce priveşte cauzele

în materia privind minori şi dreptul familiei, în anul 2012 un număr de 384 cauze, iar în anul 2013 un număr de 335 cauze, reducerea numărului de cauze în această materie reprezentînd o consecinţă a aplicării dispoziţiilor art. 375 C.Civ.„ privind divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedura notarială,, şi de asemenea ca urmare a consolidării practicii judiciare în ceea ce priveşte stabilirea obligaţiilor de întreţinere pentru minori într-o cotă procentuală, ceea ce preîntâmpină formularea unor cereri ulterioare în sensul modificării cuantumului obligaţiei în raport de modificarea veniturilor debitorului întreţinerii.

Capitolul III. Independenţă şi răpundere, integritate şi transparenţă.

Secţiunea 1 –Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2013.

Potrivit art.2 din Legea 303 /2004 republicată,,Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.,,

Potrivit art.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,, Puterea judecătorească este separată şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii, ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile constituţionale ale independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, precum şi cu celelalte dispoziţii legale.

În ceea ce priveşte independenţa judecătorilor, la Judecătoria Ineu nu au fost înaintate sesizări către CSM privind apărarea reputaţiei profesionale.

Secţiunea 2- Aspecte privind răspunderea personalului instanţei.

Potrivit art. 82 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti,,Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.,,

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

Conform art. 84 din legea menţionată, constituie abateri disciplinare: întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor; absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru; intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum şi orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor; atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii; nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti; manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale; refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea; neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor; încălcarea incompatibilităţilor şi a interdicţiilor prevăzute de lege; omisiunea gravă de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii; nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

În anul 2013, la Judecătoria Ineu nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare sau de altă natură personalului auxiliar şi nici personalului conex sau contractual de la instanţă.

Secţiunea a 3-a. Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea transparenţei la nivelul instanţei.

Creşterea gradului de încredere al populaţiei în justiţie, constituie obiectul Strategiei CSM de întărire a integrităţii în justiţie pentru perioada 2011-2016, reforma sistemului judiciar având ca obiectiv final asigurarea unui înalt grad de competenţă a sistemului judiciar, cu tot ceea ce înseamnă acesta: decizii corecte şi disponibile publicului, proceduri desfăşurate în termen, personal incoruptibil, practică judiciară previzibilă.

Aspecte similare sunt vizate şi în Strategia de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public 2010-2014, elaborată de Ministerul Justiţiei, având ca obiective creşterea eficienţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a calităţii actului de justiţie, orientarea accentuată spre obiective şi scopuri legate de accesul la justiţie, echitate şi celeritate.

Asigurarea transparenţei actului de justiţie constituie o prioritate a reformei sistemului judiciar, garantată prin introducerea unui sistem obiectiv de distribuire a cauzelor şi eliminarea posibilităţii de repartizare dirijată, ceea ce reprezintă un factor de prevenire a corupţiei din sistem.

În anul 2013 în sarcina a doi magistraţi de la Judecătoria Ineu s-au reţinut fapte de natură penală, şi prin urmare prin Hotărârea nr. 521/12.06.2013 a Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, judecător Boloş Floriţă a fost suspendată din funcţie la data de 12.06.2013, iar prin Hotărârea nr. 1084/10.12.2013 a Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători , judecător Tripa Aurel a fost suspendat din funcţie la data de 10.12.2013.

Având în vedere că problemele de integritate sau blocaj instituţional, precum şi cazurile de corupţie la nivelul sistemului judiciar, contribuie la scăderea gradului de încredere în justiţie, identificarea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie constituind o premisă a combaterii fenomenului corupţiei în sistemul judiciar la nivelul instanţei a fost adoptat un Plan de Măsuri privind eliminarea problemelor de integritate, identificarea vulnerabilităţilor şi riscurilor de corupţie , prin care s-au stabilit măsuri menite să diminueze până la eliminare probleme de integritate cum sunt: diseminarea principalelor prevederi legale privind sistemul judiciar şi a obligaţiilor ce le revin, inclusiv cele ce decurg din obligaţiile menţionate în Codul deontologic privind judecătorii respectiv Codul deontologic privind personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti; identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în cadrul instanţei; creşterea nivelului de perfecţionare a personalului auxiliar care intră în legătură directă cu justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la actul de justiţie, prin participarea la sesiuni de formare profesională cu tematică specifică precum şi a celor de comunicare în anul 2014; consolidarea mecanismului de prevenţie a corupţiei şi creştere a nivelului competenţelor sociale a întreg personalului instanţei precum şi dezvoltarea unui parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie destinate creşterii intoleranţei publicului la corupţie.

O premisă a creşterii încrederii în justiţie o reprezintă informarea cetăţenilor , carenţele de comunicare în sistem şi lipsa de transparenţă în legătură cu activitatea instanţei şi a magistraţilor, manifestându-se în atitudinea cetăţeanului faţă de actul de justiţie, dar şi asupra imaginii întregului sistem.

Pentru îmbunătăţirea procesului de comunicare trebuie sporit rolul Biroului de informare şi relaţii publice; de asemenea, îmbunătăţirea situ-lui instanţei prin postarea de informaţii către public, actualizarea permanentă a informaţiilor publice referitoare la programul de activitate al instanţei, al Biroului de informare şi relaţii publice, date de contact.

În cadrul instanţei, s-a urmărit actualizarea permanentă a portalului instanţei, în raport de modificările legislative apărute, cu precădere a modificărilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 515/2012 şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 637/2012.

În acest sens, măsurile au vizat ca şi în anul 2012 publicarea Hotărârilor Colegiului de conducere, precum şi actualizarea listei informaţiilor de interes public.

S-a continuat publicarea jurisprudenţei relevante a instanţei, această activitate realizându-se de către judecătorul desemnat prin selectarea hotărârilor instanţei, asigurându-se publicarea de speţe din toate domeniile.

Justiţiabilii au avut de asemenea posibilităţi de informare asupra dosarelor, prin accesarea InfoKiosk, iar facilitarea rezolvării cererilor este posibilă prin punerea acestora la dispoziţie a formularelor de cereri administrative.

Publicarea pe portal a rapoartelor de activitate anuale, este de asemenea o măsură menită să asigure creşterea transparenţei în sistemul judiciar.

La data de 25 octombrie 2013, cu ocazia ,, Zilei europene a justiţiei civile,, la nivelul instanţei s-a organizat manifestarea evenimentului ,,Ziua porţilor deschise,, prilej cu care au fost invitaţi toţi cei interesaţi de funcţionarea sistemului judiciar să participe la acest eveniment.

În cadrul acestor evenimente, au avut loc întâlniri cu grupuri de elevi din cadrul Liceului ,,Mihai Viteazul,, din Ineu, clasele I-IV respectiv clasele IX-XII, precum şi persoane fizice interesate de funcţionarea sistemului judiciar fiind prezentate următoarele aspecte: diseminarea de informaţii generale privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar din România, precum şi în mod particular al Judecătoriei Ineu; locul şi rolul sistemului judiciar în cadrul societăţii; modul de desfăşurare a procesului judiciar în cadrul mai larg al realizării unei educaţii juridice şi al realizării prevenţiei faptelor antisociale; prezentarea activităţii instanţei noastre privind primul semestru al anului 2013; s-au organizat vizite la compartimentele instanţei.

Tot în cadrul acestor manifestări au avut loc întâlniri cu membrii Baroului de Avocaţi, mediatori, experţi şi alţi participanţi la procesul judiciar precum şi cu reprezentanţi ai mass-media locală.

Este necesar şi pentru viitor derularea unor astfel de evenimente, în cadrul unor astfel de manifestări fiind diseminate informaţii legate de funcţionarea sistemului judiciar şi al activităţii instanţei, în paralel cu restul mijloacelor de transmitere a informaţiilor׃ Biroul de informare şi relaţii publice, postarea pe portal sau afişarea la avizierul instanţei.

De altfel, un bun prilej pentru asigurarea unei legături între instanţă şi societate în general, l-a constituit intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, respectiv 15.02.2013, la nivel local fiind organizate întâlniri între magistraţi şi reprezentaţii autorităţilor publice locale, avocaţi, mediatori, precum şi alte instituţii publice privind noile dispoziţii procesuale civile, în mod distinct fiind amenajat un avizier referitor la Noul cod de procedură civilă, în care s-au postat informaţii referitoare la cerinţele de fond şi formă ale cererilor de chemare în judecată, în raport de noile dispoziţii procesual civile, al modului de formulare a întâmpinării, respectiv formulare privind cererile cu valoare redusă, aprobate prin Ordinul M.J nr. 359/C din 29 ianuarie 2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

Informaţii similare au fost postate şi pe portalul instanţei,secţiunea ,,bine de ştiut,,.

Comunicarea publică şi transparenţa în comunicare, trebuie să ţină cont de cadrul legislativ creat, cât şi de cadrul profesional al acestui domeniu, transparenţa actului de justiţie fiind îmbunătăţită prin facilitarea accesului publicului la aceste informaţii prin intermediul Biroului de Relaţii Publice, dar şi calitatea informaţiilor oferite şi profesionalizarea personalului biroului.

Capitolul IV. Rolul instanţei în consolidarea spaţiului de liberate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene.

Şi în anul 2013 punerea în aplicare a dispoziţiilor Convenţiei privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 10 martie 1995, şi ale Convenţiei privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996, precum şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală modificată prin Legea nr. 224/2006 a fost realizată prin biroul de executări penale.

La Biroul Executări Penale din cadrul instanţei în anul 2013 au fost înregistrate în Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, un număr de 189 poziţii din care 100 poziţii privesc numai inculpaţii condamnaţi definitiv.

S-a manifestat o preocupare deosebită pentru punerea de îndată în executare a pedepselor pronunţate la data rămânerii definitive a hotărârilor astfel, au fost emise un număr de 15 mandate de executare a pedepsei închisorii, dintre care 5 mandate europene de arestare şi urmărire internaţională în vederea extrădării, mandate care au fost înaintate Inspectoratelor de Poliţie, Biroului Naţional Interpol şi Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate, pentru inculpaţii care au părăsit teritoriul ţării înainte de rămânerea definitivă a sentinţei de condamnare.

Biroul executări penale s-a preocupat de urmărirea punerii în executare a pedepselor pentru care au fost emise în anii anteriori mandate europene de arestare şi urmărire internaţională în vederea extrădării, şi printr-o bună colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Biroul Sirene (Interpol) s-a reuşit ca din totalul mandatelor neexecutare să fie puse în executare anul 2013 un număr de 3 mandate.

Astfel, din datele evidenţiate rezultă că a existat o preocupare permanentă în aplicare dispoziţiilor privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene

şi în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii

Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi

procedurile de predare între statele membre

Şi în materia cooperării judiciare în materie civilă, pe rolul instanţei s-au aflat două cereri de notificare a actelor judiciare în care România a avut calitatea de parte solicitată, cereri ce intră sub incidenţa Regulamentului CE nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, dosarele nr.112/246/2012 şi nr.1989/246/2012.

De asemenea, din evidenţele biroului de executări penale în anul 2013 rezultă că un număr de 8 sentinţe de condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea s-au aflat sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad iar o sentinţă în care s-a pronunţat pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş.

În materia cooperării judiciare în materie penală, pe rolul instanţei s-au aflat două cereri de recunoaştere a hotărârilor străine, respectiv privitor la executarea unei amenzi în conformitate cu Decizia - cadrul 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare, dosarele nr.2297/246/2013 şi nr.3106/246/2013.

În materia cooperării judiciare în materie civilă, pe rolul instanţei s-a aflat o singură cerere de notificare a somaţiei de plată europene în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr.1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, dosar nr.2008/246/2013.

Capitolul V. Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă.

În anul 2013 raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme nu a vizat aspecte deosebite, în general acestea fiind raporturi de colaborare.

Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii este apreciată ca fiind foarte bună, desfăşurată pe canalele oficiale, fiind solicitate puncte de vedere cu privire a diferitele propuneri de modificare legislativă.

Ca şi în anii precedenţi, se evidenţiază o relaţie de comunicare şi bună colaborare cu instanţele judecătoreşti, atât pe orizontală cât şi pe verticală, evidenţiind în acest sens deschiderea conducerii instanţelor ierarhice superioare la solicitările adresate, fiind sprijiniţi în demersurile efectuate cu privire la situaţia sediului actual al instanţei precum şi aspecte privitoare la schema de personal, în luna decembrie 2013 fiind delegat pentru a participa la şedinţa de judecată din 10.12.2013 un judecător de la Judecătoria Arad.

În cursul anului 2013, în cadrul Planului de evaluare a calităţii instanţelor judecătoreşti din raza Curţii de Apel Timişoara, s-au efectuat verificări şi la nivelul instanţei noastre vizând situaţia cauzelor mai vechi de un an, calitatea motivării hotărârilor judecătoreşti, redactarea hotărârilor judecătoreşti peste termenul legal de redactare, respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte repartizarea cauzelor.

La data de 19.04.2013 s-a efectuat verificarea modului de organizare a activităţii instanţei de către o echipă din cadrul Tribunalului Arad, având ca obiectiv îndeplinirea atribuţiilor echipei manageriale de la Judecătoria Ineu, modul de îndeplinire a atribuţiilor grefierului-şef şi organizarea activităţii acesteia, repartizarea personalului din subordine, respectarea dispoziţiilor regulamentare referitor la situaţia dosarelor suspendate, precum şi activitatea biroului de executări penale din cadrul instanţei.

În ceea ce priveşte relaţia instanţei cu Baroul de Avocaţi, este apreciată ca fiind una foarte bună, fiind asigurată planificarea avocaţilor din oficiu privind soluţionarea cererilor privind măsuri preventive, pentru îmbunătăţirea raporturilor dintre avocaţi şi instanţă având loc întâlniri informale, cu ocazia intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă, precum şi cu ocazia,, Zilei Porţilor Deschise,, din data de 25.10.2013.

A fost îmbunătăţită relaţia cu experţii judiciari, existând o comunicare eficientă între instanţă şi conducerea Biroului de Expertiză Judiciară de pe lângă Tribunalul Arad, în anul 2013 la nivelul instanţei fiind implementat programul informatic de desemnare a experţilor, precum şi prin diseminarea concluziilor Atelierelor de lucru derulate în cadrul Protocolului de colaborare dintre Corpul experţilor judiciari şi Curtea de Apel Timişoara.

Conducerea Judecătoriei Ineu a participat şi la întâlnirea de lucru organizată de conducerea Tribunalului Arad cu experţii judiciari ce îşi desfăşoară activitatea în judeţul Arad, astfel că în urma tuturor acestor demersuri se evidenţiază o reducere a termenului de efectuarea expertizelor judiciare, cu efect pozitiv şi asupra reducerii duratei de soluţionare a cauzelor.

Instanţa noastră a derulat în perioada martie 2013-iunie 2013 Programul ,,Educaţie prin puterea exemplului,, în parteneriat cu Penitenciarul Arad.

Acest parteneriat a plecat de la premisa că delicvenţa juvenilă are implicaţii deosebite, cu efecte pe termen lung asupra celor ce săvârşesc acte antisociale, precum şi faptul că în ultimi ani au crescut faptele antisociale cu autori şi victime din rândul elevilor.

În perioada martie 2013-iunie 2013, Judecătoria Ineu a derulat în parteneriat cu Penitenciarul Arad o serie de activităţi având drept scop informarea şi sensibilizarea elevilor din cele două unităţi de învăţământ participante, respectiv Liceul ,,Mihai Viteazul,, şi Grupul Şcolar ,,Sava Brancovici,, ambele din oraşul Ineu.

Acţiunile derulate au avut ca punct de pornire demersurile efectuate la conducerea celor două unităţi de învăţământ la data de 4 martie 2013, precum şi prin încheierea Acordului de colaborare din 8 martie 2013 având ca părţi pe de o parte Penitenciarul Arad prin dl.Petru Dobra- director, iar pe de altă parte Tribunalul Arad prin doamna Silvia Nădăban –Preşedinte şi Judecătoria Ineu prin doamna Mariana Luciu- Preşedinte, acord având drept obiect colaborarea instituţiilor partenere pentru implementarea proiectului de prevenire al delicvenţei juvenile în rândul elevilor, ca beneficiari direcţi ai proiectului.

În baza acestui acord au fost stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor precum şi durata acordului de colaborare.

Ulterior, în baza Parteneriatului local pentru prevenirea delicvenţei juvenile şi a victimizării elevilor- Educaţie prin puterea exemplului, anexă la Acordul de colaborare menţionat, au fost stabilite metodele şi tehnicile de lucru, desfăşurarea activităţii modulului şi evaluarea rezultatelor aşteptate.

În urma discuţiilor de lucru dintre reprezentanţii instituţiilor implicate׃ doamna psiholog Cristina Burcă-inspector de penitenciare, domnul psiholog Paul Popa -inspector principal de penitenciare, ambii din cadrul Penitenciarului Arad, domnii judecători Mariana Luciu şi Cristian Firca, respectiv domnul prof.Teodor Crişan-director al Liceului ,,Mihai Viteazul,, şi domnul prof.Ioan Nicodin-director al Grupului Şcolar ,,Sava Brancovici,, au fost stabilite activităţile desfăşurate, tematica abordată şi calendarul de lucru.

De asemenea, a fost desemnat grupul ţintă, acesta fiind constituit atât din elevi care prezintă probleme de comportament în incinta şcolilor participante cât şi în afara acestora, a celor care prezintă risc crescut de a deveni victime ale infracţiunilor, dar şi elevi care şi-au manifestat interesul de a participa la aceste acţiuni.

În cadrul acţiunilor derulate a fost cooptat şi un voluntar.

Conform calendarului de lucru, proiectul a debutat prin proiecţia unui film privind experienţele unor persoane private de liberate, urmate de discuţii cu specialiştii departamentului socio-educativ din cadrul Penitenciarului Arad, psiholog Cristina Burcă şi psiholog Paul Popa, activităţi derulate la data de 19 aprilie 2013 la Liceul ,,Mihai Viteazul,, respectiv 26 aprilie 2013 la Grupul Şcolar ,,Sava Brancovici,,.

Discuţiile au vizat identificarea aspectelor negative din experienţa unor persoane private de liberate, a consecinţelor legale a săvârşirii unor astfel de fapte, a consecinţelor viitoare, precum şi a vulnerabilităţilor la care sunt expuşi tinerii.

Etapa a doua a proiectului s-a derulat prin organizarea vizitelor în penitenciar,

respectiv prin deplasarea unor grupe a câte 14 elevi/serie, la data de 22 aprilie 2013, 30 aprilie 2013, 8 mai 2013 şi respectiv 22 mai 2013 însoţiţi de profesorii coordonatori precum şi de către domnii judecători Mariana Luciu şi Cristian Firca.

În acest sens au fost formate câte două grupe de elevi de la fiecare unitate de învăţământ participante, care s-au deplasat la Penitenciarul Arad, unde sub coordonarea reprezentanţilor Penitenciarului Arad au avut întâlniri cu persoane private de libertate urmate de discuţii între aceştia şi grupul de elevi, ocazie în care elevi au avut posibilitatea de a interacţiona cu grupul persoanelor lipsite de libertate, prin adresarea unor întrebări între aceştia precum şi între elevi şi coordonatorii grupului.

Discuţiile au vizat consecinţele săvârşirii de infracţiuni, consecinţele faptelor comise de participanţii la dezbateri asupra acestora - ca autori, dar şi asupra victimelor, a familiei şi a cercului de prieteni.

Elevii participanţi au fost interesaţi de viaţa în penitenciar şi consecinţele faptelor antisociale prezentate de participanţi.

Ultima etapă a programului s-a derulat la sediul Judecătoriei Ineu, respectiv 17 mai 2013 şi 7 iunie 2013, unde au participat grupele de elevi care au efectuat vizitele la penitenciar precum şi la proiecţia filmului din prima etapă a programului.

Această ultimă etapă a avut drept scop conştientizarea elevilor asupra consecinţelor comiterii de infracţiuni, atât din punct de vedere juridic cât şi social, obţinerea feed-backului la problematica ridicate în primele două etape ale proiectului, participanţii manifestându-se activ asupra acestor aspecte.

Tot în această etapă, voluntarul I.Dan Raul a prezentat experienţa proprie în ceea ce priveşte comiterea unor fapte antisociale, precum şi influenţa negativă a anturajului tinerilor, suportul familiei în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme cu care se confruntă tinerii, rolul educaţiei în corijarea comportamentelor antisociale.

În final, specialiştii din cadrul Penitenciarului Arad au aplicat un chestionar de evaluare pentru fiecare participant, rezultatele acestora fiind valorificate în cadrul programelor propuse a fi desfăşurate în continuare.

Participanţilor li s-au acordat diplome de participare din partea conducerii Judecătoriei Ineu.

Activităţile desfăşurate au fost mediatizate şi în presă, informaţiile asupra proiectului fiind difuzate în publicaţiile locale ,,Glasul Aradului,, şi ,,Informaţia Ineuană,,.

În cursul anului 2013, către Camera Notarilor Publici au fost comunicate un număr de 87 hotărâri definitive, având ca obiect desfacerea căsătoriei în vederea înscrierii în registrul Naţional Notarial al Regimurilor Matrimoniale.

De asemenea, în vederea operării în Registrul Notarial privind Succesiunile au fost comunicate către Camera Notarilor Publici - Sediul Secundar Arad, un număr de 47 hotărâri definitive, având ca obiect stabilirea calităţii de moştenitor şi a masei succesorale.

În ceea ce priveşte activitatea de executare silită, mai precis a punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a soluţionat în mod irevocabil plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenţie, în anul 2013 se evidenţiază un număr de 127 hotărâri, fiind emise în vederea executării sancţiunii amenzii contravenţionale un număr de 54 de mandate de executare către Autorităţile Publice Locale în a căror raza teritorială domiciliază contravenientul, respectiv către Administraţiile Financiare în a căror arondare teritoriale îşi au sediul fiscal contravenienţii persoane juridice, la finele anului 2013 regăsindu-se un număr de 48 de poziţii închise.

Din datele statistice în materie contravenţională, rezultă că s-au formulat un număr de 79 de plângeri privind contravenţii rutiere, 14 în materie de tulburarea ordinii şi liniştii publice( Legea 61/1991) , un număr de 12 contravenţii silvice, 7 contravenţii referitoare la dispoziţii din codul muncii, 6 contravenţii la regimul fiscal şi vamal, 6 contravenţii privind protecţia mediului şi alte 3 contravenţii la diferite acte normative.

În ce priveşte reexaminarea sancţiunii contravenţionale, în anul 2013 au fost pronunţate un număr de 38 hotărâri , fiind emise un număr de 34 mandate de privind executarea sancţiunii muncii în folosul comunităţii comunicate către primăriile în a căror rază teritorială domiciliază contravenienţii, fiind închise un număr de 26 de poziţii.

În ceea ce priveşte comunicările cu Ministerul Justiţiei, în anul 2013, au fost înfiinţate un număr de 17 asociaţii în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările ulterioare, iar un număr de 17 asociaţii au formulat cereri de modificare a actului constitutiv şi a statutului, fiind urmărită transmiterea către această autoritate a documentaţiei prevăzută de art.74 alin.1 din OG nr.26/2000 precum şi cele ale art.6 alin.2, art.17 alin.3, art.39, şi art.40 din Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, şi Registrul Naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr.954/2000.

Din cele 17 cereri de acordare a personalităţii juridice, rezultă că în principal au drept scop activitatea de creştere şi îngrijire a animalelor, fie scop caritabil şi de întrajutorare, precum şi asociaţii de vânătoare şi pescuit sau cu caracter cultural.

Şi relaţia cu Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a fost îmbunătăţită, deşi numărul cererilor de încuviinţare executare silită este în continuă creştere, în anul 2013 fiind înregistrate un număr de 1417 cauze având ca obiect încuviinţare executare silită, din care într-un număr de 37 cauze de executare au fost închise, un număr de 1380 cauze fiind în curs de executare silită.

Relaţia cu Mass-media şi Organizaţii Nonguvernamentale s-a desfăşurat prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii Publice şi a purtătorului de cuvânt al instanţei, continuarea şi creşterea calităţii acestei relaţii constituind o direcţie prioritară de acţiune, cu efect nemijlocit asupra creşterii gradului de credibilitate al actului de justiţie dar şi al sistemului judiciar.

Pe de altă parte, aceste relaţii trebuie menţinute şi în ceea ce priveşte societatea civilă în general, sistemul judiciar fiind chemat să susţină un permanent dialog cu societatea şi publicul larg prin intermediul Canalelor de Informaţii dinspre şi spre instanţă, dialog ce contribuie la cunoaşterea si înţelegerea de către opinia publică a problemelor existente în sistem, dialog ce a fost realizat atât prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii Publice cât şi prin actualizarea continuă a informaţiilor existente pe portalul instanţei.

În anul 2013 s-a manifestat o preocupare pentru punerea de îndată în executare a pedepselor pronunţate la data rămânerii definitive a hotărârilor existând o permanentă colaborare cu Inspectoratele de Poliţie, Biroul Naţional Interpol şi Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate.

Raportul cu Administraţiile Financiare arondate, s-a desfăşurat de asemenea constant, mai ales în aplicarea prevederilor art.77 ind.1 din Codul Fiscal, şi de asemenea instanţa a avut raporturi bune şi cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, comunicarea dosarelor administrative prevăzute de art.50 din Legea nr.7 din 1996 republicată, în cazul plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară.

Raportul instanţă – justiţiabili a avut în vedere transparenţa instituţională şi informare promptă asupra aspectelor sesizate asigurându-se în mod consecvent accesul la informaţiile de interes public.

Biroul de informare şi relaţii publice a asigurat legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

Capitolul VI. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi măsurile luate pentru remedierea acestora.

Din punct de vedere al volumului de activitate înregistrat de Judecătoria Ineu, în anul 2013, aceste se afla într-o situaţie similară celei din anul precedent, atât în ceea ce priveşte volumul de activitate, cât şi în ceea ce priveşte operativitatea pe instanţă.

Un aspect relevant cu privire la existenţa unui stoc mai mare de dosare la finele anului 2013, îl constituie faptul că în cursul anului 2013 s-a modificat schema de personal referitor la judecători, în sensul acordării transferului, dar şi a faptului că au fost suspendaţi din funcţie doi magistraţi, cauzele rămase nesoluţionate fiind repartizate ciclic celorlalţi magistraţi.

Cu toate acestea, activitatea instanţei este una pozitivă, raportat la volumul de activitate, operativitate, situaţia cauzelor mai vechi de un an, durata medie a procedurilor, pentru anul 2014 fiind create premisele unei creşteri reale a calităţii.

Referitor la resursele umane, în anul 2013, d-nul judecător Firca Cristian a fost transferat la altă instanţă, respectiv din data de 01.05.2013, iar de la data de 01.07.2013 postul a fost ocupat de judecător stagiar Paşcu Valentin.

Şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar a fost menţinută actuala schemă.

Având în vedere că în anul 2013 a intrat în vigoare Noul Cod de procedură civilă la nivelul instanţei a fost organizată activitatea arhivei instanţei cu privire la desfăşurarea procedurii prealabile, în vederea implementării noilor dispoziţii procesuale civile s-a urmărit cu prioritate în cadrul sesiunilor de formare profesională continuă aprofundarea noilor dispoziţii procesuale.

Judecătoria Ineu, deşi a înregistrat progrese în raport de elementele anterior prezentate, prezintă totuşi şi vulnerabilităţi, mai precis în ceea ce priveşte infrastructura având în vedere că în imobilul în care se desfăşoară activitatea instanţei nu s-au mai efectuat investiţii din anul 2002, astfel că unul dintre obiectivele principale ale conducerii instanţei îl constituie demersurile necesare în vederea asigurării infrastructurii necesare asigurării desfăşurării optime a activităţii instanţei în acord cu noile cerinţe, şi pentru a conferii efectul funcţionării instanţei ca serviciu public.

În egală măsură, o situaţie stringentă creată la finele anului 2013 , o constituie asigurarea numărului necesar de judecători şi completarea efectivă a schemei existente, dată fiind intrarea în vigoare a noului cod penal şi al noului cod de procedură penală.

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download