Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 04 februarie 2021 , partea a doua Carmistin a ales Krone, Ferma, 04 februarie 2021 ?n anul pandemic 2020, Grupul Carmistin a investit ?n tehnic? agricol? de ultim? or? de la produc?torul german Krone. Cu ce noi echipamente ?i-a modernizat compania parcul tehnic? 2020 s-a dovedit un an greu pentru toate industriile, criza CoVid-19 afect?nd puternic toate sectoarele economiei. ?n cadrul Grupului Carmistin s-a decis continuarea planurilor de modernizare a utilajelor ?i a tehnicii pe linia de agricultur?. Compania a achizi?ionat o serie de echipamente noi, precum cositori, greble ?i o pres? de capacitate ridicat?. Achizi?iile au fost f?cute de la unul dintre produc?torii de top - Krone, companie german? de renume at?t ?n domeniul agricol, c?t ?i ?n cel logistic, prin producerea binecunoscutelor remorci rutiere.?La a doua achizi?ieCompania Carmistin nu este la prima modernizare de acest tip, ?n 2018 f?c?nd o alt? investi?ie ?n aceea?i direc?ie. Astfel a testat calitatea produselor Krone ?i a dezvoltat o rela?ie durabil?, bazat? pe ?ncredere, cu importatorul Krone ?n Rom?nia - Munax SRL.?Echipamente pentru cosit ?i greblat?n prezent, lucr?rile aferente liniei de agricultur?, respectiv recoltarea, se realizeaz? cu o combin? Krone EasyCut F 320 CR ?i o combin? Krone EasyCut B 870 CR. Este de fapt o cositoare frontal? cu condi?ionare, ?n combina?ie cu o cositoare de tip future, practic fiind dou? cositori unite printr-un cadru solid care este ata?at la tractor prin prinderea ?n trei puncte.Str?ngerea culturii se realizeaz? cu grebla de adunat, cu dispunere central? - Krone Swadro TC 680. Aceast? grebl? este pe c?t de simpl?, pe at?t de robust? ?i u?or de folosit. Grebla cu dispunere central? este recomandat? ?n culturile care se scutur? u?or, datorit? traseului scurt pe care ?l parcurge recolta, de aceea se recomand? mai ales ?n cultura de lucern?.Presa KRONE 1290 HDP XCPresarea materialului se face ?n acest caz cu presa de ?nalt? densitate KRONE 1290 HDP XC, o pres? binecunoscut? la nivel mondial pentru densitatea crescut? a balo?ilor. Ma?ina e renumit? ?i pentru volumul mare de lucru, put?nd balota cu u?urin?? 200 tone de material pe zi, dimensiunea balotului de 120x90x240 cm devenind un standard ?n aceast? industrie, ?n cultura de paie de gr?u greutatea medie a balotului fiind de 500 kg.Aceast? echipare vine ?i cu un toc?tor cu 26 de cu?ite, care spore?te densitatea cu c?teva procente, dar avantajul principal este c? timpul de tocare ?n remorca tehnologic? este mai mic ?i desfacerea balo?ilor este ceva mai u?oar?. ?Un articol realizat de?MUNAX mai multe pe aceast? tem??munax.roOIV: productia de vin a Romaniei a inregistrat scaderi in 2020. Care au fost principalele cauze? februarie 4, 2021 Productia de vin a Romaniei a inregistrat o scadere de 7% in 2020, comparativ cu anul precedent, totalizand aproximativ 3,6 milioane de hectolitri. La nivel global, productia totala de vin se va mentine sub media ultimilor 5 ani, arata datele emise de Organizatia Internationala a Viei si Vinului (OIV).? ?Tari precum Romania (3,6 milioane hectolitri) si Grecia (2 milioane hectolitri) au inregistrat o evolutie negativa atat in raport cu 2019 (minus 7%, respectiv minus 2%) cat si cu media din ultimii cinci ani (minus 12%, respectiv minus 17%)”, precizeaza OIV.La nivel global, OIV estimeaza ca productia de vin va ramane sub media din ultimii cinci ani, afectata de volumele reduse din America de Sud si Uniunea Europeana. Astfel, productia mondiala de vin se va situa in 2020 intre 253,9 si 262,2 milioane hectolitri, punctul de mijloc al acestui interval fiind 258 milioane hectolitri. Conform acestor precizari, 2020 a fost al doilea an consecutiv in care productia mondiala de vin a fost sub media multianuala, dupa ce in 2018 a urcat la un nivel record de 294 milioane hectolitri.?Aceasta nu trebuie considerata in mod necesar ca o veste negativa pentru sectorul vinului, avand in vedere contextul actual, unde tensiunile geopolitice, schimbarile climatice si pandemia de COVID-19 genereaza un nivel ridicat de volatilitate si incertitudine pe piata globala a vinului”, a informat OIV intr-un comunicat de presa.GRIPA AVIARAControale la fermele avicole O.D. , Ziarul BURSA #Companii / 04 februarie Necazurile nu circul? niciodat? singure, apar ?n grupuri de cel pu?in dou?. La fel ac?ioneaz? ?i gripele. Europenii au, la ?nceputul acestui an, o nou? grij?, legat? de gripa aviar?. Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor jude?ene ?i a Municipiului Bucure?ti au efectuat 168 de controale la nivel na?ional, care au vizat unit??ile ce activeaz? ?n sectorul avicol, unde s-au constatat o serie de deficien?e care, ?ns?, nu au impus aplicarea de sanc?iuni. ANSVSA precizeaz? c? ac?iunea de intensificare a controalelor oficiale ?n sectorul avicol, ?n contextul evolu?iei la nivel interna?ional a gripei aviare ?nalt patogene, se va desf??ura pe tot parcursul anului curent. Potrivit unui comunicat al Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor au fost efectuate controale oficiale la: 23 de centre de ambalare ou?, 67 de unit??i de depozitare ou?, carne de pas?re, dou? unit??i de procesare ou?, 12 unit??i de procesare carne de pas?re, patru unit??i de tran?are carne de pas?re, dou? unit??i de reambalare ?i 58 de unit??i ?nregistrate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor care au recep?ionat carne de pas?re, ou? de la unit??i autorizate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, provenite din schimburi intracomunitare/import (15 depozite alimentare, opt supermarketuri, 30 de magazine alimentare, patru carmangerii ?i o m?cel?rie). ?n urma acestor ac?iuni de control, au fost identificate deficien?e care nu au impus, ?ns?, aplicarea de m?suri ?n conformitate cu legisla?ia sanitar? veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor ?n vigoare. Din analizarea datelor transmise de c?tre DSVSA jude?ene ?i a Municipiului Bucure?ti reiese faptul c? pe teritoriul ??rii noastre au fost derulate schimburi intracomunitare cu carne de pas?re ?i ou?, care au avut ca ?ar? de origine state membre ale Uniunii Europene (Austria, Polonia, Ungaria, Germania, Croa?ia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Italia Olanda ?i Danemarca), precum ?i din ??ri ter?e (Marea Britanie, Brazilia ?i Ucraina). Focare de grip? aviar? ?nalt patogen? H5N8 au fost diagnosticate ?n mai multe state din Europa, ?ntre care ?ntre care dou? - Ucraina ?i Ungaria - vecine cu noi. ?n acest context epidemiologic este necesar? respectarea anumitor m?suri de protec?ie ?i ?n ?ara noastr?. Printre recomand?rile inspectorilor de la DSVSA se num?r?: " Prevenirea oric?rui contact direct ?i indirect ?ntre p?s?rile s?lbatice, ?n special cele de ap? ?i p?s?rile domestice (?n special palmipede). Este interzis accesul p?s?rilor domestice ?i a p?s?rilor s?lbatice captive la luciul de ap?, lacuri, b?l?i, r?uri ?i orice alt? amenajare hidrologica; separarea ?n cadrul gospod?riei, ?n m?sura posibilit??ilor, a ra?elor ?i g??telor de alte p?s?ri domestice; interzicerea cre?terii p?s?rilor domestice ?n aer liber. Acestea trebuie ?inute obligatoriu ?n spa?ii special amenajate; c?nd acest lucru nu este posibil, hr?nirea ?i ad?parea p?s?rilor se va realiza intr-o zon? acoperit? la care nu pot avea acces p?s?rile s?lbatice; se interzice ad?parea p?s?rilor domestice cu ap? din rezervoarele de ap? de suprafa?? accesibile p?s?rilor s?lbatice; interzicerea intr?rii mai multor persoane ?n zona de exploatare a p?s?rilor domestice; prevenirea contactului cu alte specii de mamifere, inclusiv animale de companie; se va acorda o aten?ie sporit? asupra riscurilor introducerii ?i disemin?rii bolii de c?tre v?n?tori, care pot transmite virusul prin p?s?rile s?lbatice precum si prin echipamente; obligativitatea notific?rii medicului veterinar de liber? practic? ?mputernicit, a medicului veterinar oficial ?i a DSVSA jude?ene despre orice suspiciune de boal?, caz de mortalitate ?i morbiditate manifestat? la p?s?rile de?inute; furajele trebuie ?inute ?n spa?ii ?nchise acoperite ?i ?n timpul depozit?rii trebuie asigurat s? nu aib? acces alte specii de animale; de asemenea, cump?rarea de carne de pas?re, ou? ?i produse din carne de pas?re se va face numai din unit??i ?nregistrate/ autorizate sanitar-veterinar."Influen?a (gripa) aviar? este o boal? infec?ioas? produs? de un virus care poate afecta peste 50 de specii de p?s?ri domestice ?i p?s?ri s?lbatice. Rezervorul natural de virus ?l reprezint? p?s?rile migratoare ?i ?n special p?s?rile acvatice. Boala se transmite de la p?s?rile s?lbatice infectate cu virusul influen?ei aviare prin contact direct, contact cu cadavre de p?s?ri, secre?ii ?i excre?ii ?i prin contact indirect prin intermediul apei, furajelor, echipamentelor, ad?posturilor, mijloacelor de transport care au fost contaminate. P?n? ?n prezent nu exist? eviden?e privind infec?iile umane cauzate de virusurile H5N8. Cu toate acestea, trebuie luate m?suri de precau?ie permanente pentru reducerea expunerii umane la poten?ialul zoonotic ce nu poate fi exclus. INDUSTRIE ALIMENTARADistribuitorul de ?ig?ri Punctual Comimpex ?i-a bugetat afaceri de 810 mil. lei pentru 2021, plus 11%. Distribuitorul clujean se num?r? printre cele mai mari 30 de companii controlate de antreprenori rom?ni, HYPERLINK "" \o "Laurentiu Cotu" Laurentiu Cotu, 04.02.2021, Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activ? ?n domeniul distribu?iei de ?ig?ri (99% din business), cafea ?i cartele telefonice de?inut? de antreprenorul Vasile Mure?an, estimeaz? pentru acest an o cifr? de afaceri de 810 mil. lei (166,3 mil. euro), ?n cre?tere cu 11% fa?? de anul trecut, potrivit calculelor ZF efectuate pe baza datelor transmise de companie. Punctual Comimpex a raportat pentru 2020 o cifr? de afaceri de 731,6 mil. lei (151,8 mil. euro), mai mult cu 14% fa?? de anul anterior. Distribuitorul clujean se num?r? printre cele mai mari 30 de companii controlate de antreprenori rom?ni, potrivit clasamentului realizat de ZF.?Cifra de afaceri bugetat? pentru acest an se bazeaz? pe cre?terea preconizat? a pre?ului ?ig?rilor aferent? anului 2021, precum ?i pe reglementarea?pie?ei v?nz?rilor cu am?nuntul, prin?racordarea caselor de marcat?la sistemul ANAF“, a declarat pentru ZF Transilvania Vasile Mure?an, administratorul companiei Punctual Comimpex.?FrieslandCampina va produce deserturi lactate pe baz? de proteine din zer, meatmilk , 4 februarie 2021 FoodIngredients informeaz? c? FrieslandCampina ?i Zeelandia ?i-au unit for?ele pentru a crea o alternativ? accesibil? pe baz? de proteine ??din zer fa?? de cheesecake-ul premium din New York.Numit The New Cheesecake, folose?te ingrediente locale, oferind brut?riilor ?i punctelor de v?nzare din Europa ?i Asia posibilitatea de a-?i crea propriile variante unice.Alternativa high-end se potrive?te, de asemenea, cu gustul premium, cremozitatea ?i structura neted? a unui tort de br?nz? tradi?ional din New York.Noul Cheesecake se bazeaz? pe proteine ??din zer. Amestecul de crust? al Zeelandiei este completat cu crema de br?nz? proasp?t? FrieslandCampina ?ntr-o re?et? cu un amestec de ingrediente gata de utilizat.Rezultatul este un ?cheesecake delicios satisf?c?tor” care dep??e?te, de asemenea, provoc?rile de cr?pare a suprafe?ei, adesea ?nt?mpinate ?n arena de panifica?ie.?Exist? mai multe calit??i de cheesecakes pe pia?? ?n Europa ?i Asia, cu diferite tipuri de br?nz?, dar cea mai mare cre?tere a cererii este pentru cheesecake real american premium”, spune Eelco van Oosterbosch, lider global la categoria Royal Zeelandia Group.?Consumatorii caut? adev?ratul, iar brutarii doresc aplica?ii sofisticate cu adev?rat indulgente ?i sofisticate. P?n? ?n prezent, nicio alternativ? nu a reu?it s? se potriveasc? sau s? dep??easc? calitatea pr?jiturii de br?nz? americane ”, noteaz? el.??mpreun? cu profesioni?tii de la FrieslandCampina, suntem m?ndri s? v? prezent?m The New Cheesecake. S-a dovedit a fi la fel de cremos, neted ?i satisf?c?tor ca originalul, oferind o experien?? de br?nz? indulgent?, cu un echilibru senzorial optim ?ntre note dulci ?i proaspete acre, o consisten?? bogat? ?i cremoas? ?i o senza?ie de gur? neted? ?i catifelat?”.?Suntem foarte ?nc?nta?i s? ob?inem o alt? solu?ie inovatoare pe pia?? ?mpreun? cu unul dintre partenerii no?tri de pre?, adaug? Suzanne van den Eshof, director de marketing global la FrieslandCampina Ingredients Food & Beverages. ?Acest cheesecake reinventat ?ntruchipeaz? filozofia noastr? de a lucra cu partenerii no?tri pentru a crea momente de sim?ire bun? prin livrarea de produse de ?nalt? calitate, pline de ?ng?duin??, oferind simultan oportunit??i de a ad?uga r?suciri locale, cum ar fi fructe, arome sau topping-uri.”Pe l?ng? replicarea texturii delicioase netede ?i cremoase, care face ca Cheesecake-ul american s? fie at?t de popular, The New Cheesecake de Zeelandia ?i FrieslandCampina este o op?iune mai durabil?.?n loc s? livreze produsul finit congelat, The New Cheesecake folose?te ingrediente ?i produc?ie locale ?i un lan? de aprovizionare nou creat. Brut?ria creeaz? tortul de br?nz? cu performan?e satisf?c?toare de fiecare dat?.?Noul Cheesecake, care va oferi exact ceea ce a poftit pia?a. De la oportunit??i de v?nzare sus?inute pentru a ajunge la segmentul de cheesecake high-end, o re?et? de baz? ?i o gam? de idei inspira?ionale pentru a oferi diferen?ierea clien?ilor la crearea de valoare ?n toate brut?riile, re?elele de v?nzare cu am?nuntul premium ?i lan?urile de restaurante rapide: tort de br?nz? f?r? cr?p?turi de fiecare dat?. ”??mpreun?, am explorat fiecare op?iune de a veni la acest produs indulgent, asigur?nd ?n acela?i timp o amprent? de carbon mai mic?”, conchide Van ERT SI ALIMENTATIE PUBLICALidl are un nou director de HR, Mihaela Ioni??, care a fost ?n ultimii trei ani Country HR Manager la Coca-Cola Hellenic, Roxana Rosu , 04.02.2021, Lidl a recrutat-o pe MIhaela Ioni??, care a condus zona de HR la Coca-Cola Hellenic, pentru o pozi?ie similar? ?n cadrul retailerului german, ea fiind din februarie noul Director Na?ional de Resurse Umane al companiei.?Ea a devenit odat? cu preluarea noului rol membru ?n Consiliul de Conducere al Lidl.?Din noua pozi?ie, ea va coordona ?ntreaga activitate de resurse umane a companiei.?MIhaela Ioni?? a fost din 2016 p?n? ?n prezent Country HR Manager la Coca-Cola Hellenic, dup? ce anterior a lucrat pentru trei ani la Sofia, ca??People Services Manager ?n cadrul aceleia?i companii.??nainte de a ajunge la Coca-Cola, ea a fost Director Resurse Umane la Xerox Rom?nia & Central Eastern Europe Distributor Group, dup? ce de?inuse alte func?ii de management ?n cadrul Xerox Rom?nia.?Absolvent? de studii economice, Mihaela Ioni?? de?ine ?i un MBA ?n economie, de la Central European University.Lidl are peste 9000 de angaja?i ?n Rom?nia,??n toate cele 289 de magazine ?i cinci centre logistice,??i a anun?at anterior c? va men?ine ritmul angaj?rilor ?n 2021 ?i va aduce ?ntre 1.500 ?i 2.000 de oameni noi ?n companie.?Grupul german este al treilea cel mai mare juc?tor din comer?ul local dup? cifra de afaceri din 2019 , de aproape 10 mld. lei. Podiumul comer?ului local este ocupat de Kaufland, Lidl ?i Carrefour Rom?nia.V?nz?rile de alimente, b?uturi ?i tutun, cre?tere de 5% ?n 202004 Feb 2021 | de Simona PopaAfacerile din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) au ?nregistrat anul trecut o cre?tere ca serie brut? de 5% pe segmentul v?nz?rilor de produse alimentare, b?uturi ?i tutun fa?? de 2019.Nu la fel de bine au evoluat v?nz?rile magazinelor alimentare dac? raportarea se face lu?nd ?n calcul doar luna decembrie 2020 fa?? de decembrie 2019. Datele publicate de Institutul Na?ional de Statistic? indic? un avans de 1,7% (serie brut?) ?nregistrat ?n intervalul analizat.Raportat ?ns? la luna noiembrie, devine evident impactul s?rb?torilor de iarn?. Datele INS arat? c? v?nz?rile de alimente, b?uturi ?i tutun au ?nregistrat o cre?tere cu 17,3% (serie brut?) ?n decembrie 2020 fa?? de noiembrie 2020.Cumulat, ?n 2020 volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut fa?? de anul 2019 ca serie brut? cu 2,2% datorit? cre?terii v?nz?rilor de produse nealimentare (+5,6%) ?i v?nz?rilor de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+5,0%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 8,0%.Antreprenori locali. Un magazin din comuna B?leni, jude?ul Gala?i, afiliat al LaDoiPa?i, ?i-a majorat afacerile cu 26%, la 1 milion de euro. ?Unii consumatori ?i-au schimbat atitudinea fa?? de comer?ul tradi?ional.“ Cristina Ro?ca 04.02.2021, Magazinul LaDoiPa?i din comuna B?leni, jude?ul Gala?i, ?i-a majorat v?nz?rile ?n pandemie pe aproape toate categoriile de produse - peste 60 -, sc?deri consemn?nd produsele congelate, covrigeii, carnea congelat? ?i cartelele prepay. Mierea, b?uturile spirtoase ?i compoturile ?i gemurile se afl? ?n topul celor mai mari cre?teri de v?nz?ri, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care opereaz? magazinul care m?soar? 140 mp, ?i-a majorat veniturile cu 26% ?n 2020, p?n? la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro). ?Sunt convins c? unii consumatori ?i-au schimbat atitudinea fa?? de comer?ul traditional ?i ne-au obligat ?n acela?i timp pe noi s? list?m ?i produse mai scumpe, de o calitate superioar?“, spune Ionel Popa, proprietarul er?ul traditional a revenit ?n aten?ia consumatorilor dup? ani de zile ?n care re?elele interna?ionale se extindeau agresiv ?i duceau astfel la ?nchiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chio?cari anual. ?n 2020 ?ns?, c?nd autorit??ile au recomandat consumatorilor s? mearg? la magazinul cel mai apropiat de cas?, chio?curile, alimentarele ?i ?n general unit??ile mici, mai pu?in aglomerate, au devenit o op?iune.?F?r? ?ndoial? cre?terea a fost influen?at? ?i de pandemie. Perioada aceea ?n care oamenii nu puteau circula f?r? declara?ie ne-a adus cu siguran?? o cre?tere a v?nz?rilor chiar dac? am ?i pierdut o parte din clien?ii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie ?i mai au adus cre?teri oarecum atipice. ?n condi?ii normale acele cresteri de 35-40% ?n cele trei luni nu ar fi fost posibile.“Comer?ul cu am?nuntul a crescut anul trecut cu doar 2,2%, cea mai slab? evolu?ie din 2013, comparativ cu avansul de 7,2% din 2019. V?nz?rile de alimente ?i produse nealimentare au crescut cu circa 5%, dar cele de carburan?i s-au redus cu 8% , Roxana Rosu 04.02.2021, Comer?ul cu am?nuntul a avut anul trecut un avans de 2,2%, cea mai slab? evolu?ie din 2013, comparative cu 7,2% ?n 2019, pe fondul pandemiei ?i a restric?iilor impuse de ea, arat? datele INS publicate joi.V?nz?rile de bunuri alimentare, b?uturi ?i tutun ?i cele de produse nealimentare au urcat cu ritmuri anuale de 5%, respectiv 5,6% ?n 2020.?n schimb, v?nz?rile de carburan?i ?n magazine specializate s-au redus cu 8% an/an, ca urmare a introducerii de restric?ii de circula?ie pentru contracarare crizei sanitare.”Estim?rile econometrice elaborate indic? evolu?ia v?nz?rilor din comer?ul cu am?nuntul la un ritm sub poten?ial pentru a opta lun? consecutiv ?n decembrie, ?n contextul tranzi?iei spre un nou ciclu economic dup? declan?area crizei sanitare”, a comentat Andrei R?dulescu, director Analiz? Macroeconomic? la Banca Transilvania.Estim?rile BT indic? un ritm mediu anual de 1.8% ?n perioada 2020-2022 al consumului privat, principala component? a PIB.” ?n acest scenariu, ajustarea din 2020 (determinat? de inciden?a pandemiei) va fi contrabalansat? de redinamizarea din 2021 ?i 2022, sus?inut? de mix-ul relaxat f?r? precedent de politici economice ?n implementare”.?n luna decembrie, comer?ul a avut un plus de 3,4%, ?n condi?iile ?n care decelerarea ritmului de cre?tere la alimente, b?uturi ?i tutun (de la 2,1% ?n noiembrie la 1,7% ?n decembrie) ?i a celui pentru produse nealimentare ?(de la 9.7% ?n noiembrie la 6.4% ?n decembrie) a fost contrabalansat? de cre?terea v?nz?rilor de carburan?i cu 0,3% an/an.Retailul modern a crescut cu 15% ?n 2020. S-au deschis peste 300 de magazine, iar pre?urile ?i promo?iile s-au majorat HYPERLINK "" Andra Imbrea, 04 Feb 2021 - ?n pofida pandemiei ce a determinat o evolu?ie atipic???n retail, cu trafic redus ?n magazine ?i cu v?nz?ri ce au migrat par?ial c?tre canalul de eCommerce, comer?ul modern a reinventat proximitatea??i?a atras o parte din v?nz?rile din zona food service ?i HoReCa, astfel a dep??it ?n dinamic? v?nz?rile din 2019 cu 15%, arat? datele RetailZoom.De?i rom?nii nu au mai f?cut cump?r?turi cu aceea?i relaxare ori acela?i impuls specific anilor anterior pandemiei, 2020 a?reu?it s? parcurg? c?teva etape dificile ?n men?inerea v?nz?rilor din retail pe plus ?i chiar ceva mai sus fa?? de nivelul anului 2019, potrivit studiului Jurnal de V?nz?ri ?n pandemie."2020 a fost un mare front al ?ncerc?rilor, nu doar ?n ceea ce prive?te lupta cu emo?iile ap?rute ?n pandemie (singur?tate, izolare, teama pentru s?n?tate, pentru cei dragi, siguran?a locului de munc?), ci ?i ?n retail, unde presiunea asupra co?ului de cump?r?turi a fost uria??, generat? de multiple variabile: stocuri fluctuante, pre?uri crescute, trafic limitat, lan?uri logistice ?ngreunate, promo?ii prea multe sau prea pu?ine etc. ?n acela?i timp, pandemia a accelerat ?i consolidat solu?ii de cre?tere ?i de men?inere a calit??ii produselor, acces la plata self checkout ?i de v?nzare online ori de facilitare a comenzilor (online)", spun reprezentan?ii RetailZoom.Pe de alt? parte, ?nchiderea restaurantelor??i deschiderea a 356 de magazine alimentare ?n 2020?au ajutat cu plus de valoare la aceast? cre?tere, ?n timp ce ?n termeni comparabili cu num?rul de magazine din 2019?magazine cre?terea anual? a fost de 8%. Bucure?ti + Ilfov r?m?n zonele ce contribuie cel mai mult la cre?terea v?nz?rilor ?n total FMCG (31%), urmate de Constan?a, Timi?, Cluj, Ia?i, Prahova,D?mbovi?a,Bra?ov, Suceava.Supermarketul, formatul c??tig?torSupermarketurile au c??tigat an de an c?te un punct procentual ?n dinamic? fa?? de celelalte formate de magazine (16,5%)??n ultimii 3 ani, urmate ?ndeaproape de formatul convenience (14,5%).?Magazinele de format mare, precum hipermarketurile ?i cash&carry au ?nregistrat o cre?tere de 11,4% ?n 2020 pandemic.??Dinamica FMCG a fost de +15% fa?? de 2019. Fa?? de anul anterior, sectorul de ?ngrijire a casei ?nregistreaz? un salt ?n toate formatele de magazine ?i men?ine rate de cre?tere >10%. Cu excep?ia produselor de ?ngrijire personal?, ce au men?inut per total nivelul de cre?tere ?nregistrat anii trecu?i??(+10,8% ?n 2020)?produsele alimentare ?i cele de ?ngrijire a casei au atins cea mai mare cre?tere ?n 2020 fa?? de anii anteriori, cu?14,7%, respectiv 16,6% fa?? de 2019.Pe l?ng? categoria de dezinfectan?i ce cre?te cu mai mult de 10 pozi?ii ?n clasamentul v?nz?rilor ?n valoare se deta?eaz? ?i b?uturile alcoolice ?i m?ncarea pentru animale.Produsele de cas?, bestsellers ?n 2020Dintre alimentele aflate ?n top, doar carnea ?i b?uturile r?coritoare nu dep??esc dinamica ?nregistrat? cu un an ?nainte (2019 vs 2018), urmate de iaurt ?i biscui?i care de asemenea au suferit (aceste ultime categorii ?n descre?tere sunt probabil ?i o rezultant? a reducerii substan?iale a ocaziilor de consum “on the go”), arat? reprezentan?ii RetailZoom.?n 2020 cre?tere de peste 45% au ?nregistrat produse precum alcool rafinat, creve?i, drojdie proasp?t? ?i uscat?, fructe congelate ?i crem? dulce de ?ntins pe p?ine.?Sectorul de ?ngrijire personal? a fost cel mai mult afectat. S?punul a ?nregistrat cre?teri de p?n? la 44%, ap? de gur? 27%, scutecele pentru adul?i 18%. Cre?teri explozive s-au ?nregistrat la pe segmentul dezinfectan?ilor de m?ini (+896%), ?erve?elelor umede (+161%), spirtului (+170%), dup? cum era de a?teptat ?n anul pandemiei.Recuperarea v?nz?rilor pe sectorul de ?ngrijire personal? va fi de lung? durat? ?i va include re-educarea consumatorului ?i crearea unor obiceiuri noi privind rutina de ?ngrijire, deoarece cel mai afectate sunt produsele de ?ngrijire facial? ?i ?nfrumuse?are (machiaj, creme, oj?, b?rbierit).Produsele de ?ngrijire a casei vor continua s? urce ?n topul v?nz?rilor, frecven?a ?i ocaziile lor de utilizare multiplic?ndu-se ?n 2021. Detergen?ii de mobil? ?i pentru covoare sunt singurii care sunt la coada clasamentului, ?n rest toate categoriile dep??esc a?tept?rile ?n v?nz?ri.Cre?terile de pre? in 2020 au fost ?n general de 6,7%. Pre?urile la alimente au crescut cu 7,2%, produsele pentru cas? s-au scumpit cu 5,7%, ?n timp ce produsele de ?ngrijire personal? au avut pre?uri mai mici 0,7%.?M?rcile private scad, promo?iile cresc?M?rcile proprii ale retailerilor ?i-au men?inut cota de pia?? atins? ?n anii anteriori, dar sunt deja pe un u?or trend de descre?tere. Pe segmentul de alimente, m?rcile private au ajuns la o cot? de pia?? de 17,3% ?n 2020, ?n sc?dere cu 0,6%, ?n timp ce m?rcile private pe produse de cas? ?i de ?ngrijire personal? au ajuns la o pondere de 13,7%, ?n sc?dere cu 0,1% fa?? de 2019.?Dintre m?rcile propii care totu?i cresc, se eviden?iaz? br?nza, carnea, pr?jiturile ?i untul, ?n timp ce dintre categoriile nealimentare, se deta?eaz? prosoapele de h?rtie, ?n?lbitorii?i gelul de du?.Pe de alt? parte, cu toate dificult??ile de cump?rare ?nt?mpinate pe parcursul anului, promo?iile si-au rec??tigat pozi?ia atins? ?n 2018, de 25%, dup? ce ?n 2019 ajunseser? la 23,2%, iar ?n 2020 la 24,4%, chiar dac? ?n lunile martie-aprilie, apoi octombrie noiembrie ponderea lor a fost redus? substan?ial din motive evidente cauzate de pandemie.Majoritatea categoriilor monitorizate au ?nregistrat v?nz?ri determinate de ac?iuni promo?ionale ?n pondere de cel pu?in 10%. ?ntre categoriile cu ponderi mici ale v?nz?rilor promo?ionale se afl? p?inea, pesmetul/crutoanele, ceaiul pentru bebelu?i, laptele condensat ori cremele non-cioco de ?ntins pe p?ine, lavetele pentru ?ters praful, p?turicile absorbante sau dizolvantul pentru unghii.Datele RetailZoom se refer? la evolu?ia v?nz?rilor valorice (lei) din 2020 - perioada 30.12.2019-03.01.2021 versus aceea?i perioad? a anului 2019 (31.12.2018-29.12.2019). Informa?iile se refer? la indexul de date scanate al RetailZoom compus din peste 3.200 de maagzine din comer?ul modern interna?ional,?iar total FMCG acoperit se refer? la 194 de categorii: produse alimentare, de ?ngrijire personal? ?i a casei, tutun.Nu se mai construiesc malluri, iar anul acesta se deschid doar trei centre comerciale importante 04 feb, 2021 | Andrada Ghira |Pandemia a afectat ?i sectorul de retail, care pare c? ??i revine mai repede dec?t s-au a?teptat speciali?tii. Cu toate acestea, sunt dezvoltatori care au pus in stand-by construc?ia de noi malluri ?n Rom?nia, iar suprafa?a de centre comerciale care se va deschide anul acesta este cu 50% mai mic? fa?? de cea din 2020, arat? datele companiei de consultan?? Cushman & Wakefield Echinox. Suprafa?a cumulat? a noilor spa?ii comerciale deschide anul trecut a fost de 126.000 de mp, iar stocul total a trecut pragul de 4 milioane de mp. Doar trei malluri au fost livrate anul trecut. Este vorba de AFI Bra?ov, Shopping City T?rgu Mure? ?i D?mbovi?a Mall. Cele mai importante proiecte aflate ?n acest moment ?n construc?ie ?i a c?ror livrare este planificat? ?n 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima faz? a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD ?i Sepsi Value Center din Sf?ntu Gheorghe, cu o suprafa?? total? de aproape 40.000 mp. Per total, ne a?tept?m ca livr?rile de spa?ii de retail modern din acest an s? se ridice la aproximativ 60.000 de mp, ?n sc?dere cu circa 50% fa?? de anul precedent.Cump?r?turi ?n pandemie: V?nz?rile au crescut cu 15%. Avem mai multe magazine, pre?uri mai mari ?i apetit de consum crescut. 04 feb, 2021 | Alina Stanciu | Stocuri fluctuante, pre?uri crescute, trafic limitat, lan?uri logistice ?ngreunate, promo?ii prea multe sau prea pu?ine, m?rci private care o iau la vale. Acestea sunt o parte dintre efectele pandemiei care, pe de alt? parte, a accelerat ?i consolidat solu?ii de cre?tere ?i de men?inere a calit??ii produselor ?i a simplificat modul ?n care rom?nii fac cump?r?turi. ?n 2020 s-au deschis 356 de noi magazine, pe rafturi au ap?rut cu 16% mai multe produse fa?? de anul anterior, pia?a produselor de larg consum a crescut cu 15%, iar pre?urile cu 6,7%. ?n ciuda pandemiei, a traficului redus din magazine, a programelor scurtate, anul 2020 a adus o mare efervescen?? pe pia?a de retail ?i un plus de 15% ?n v?nz?rile de produse de larg cinsum fa?? de anul trecut, se arat? ?ntr-o analiz? a companiei de cercetare RetailZoom. Dinamica se explic? par?ial prin cre?terea num?rului de magazine ( plus 356 de unit??i ale brandurilor monitorizate), astfel c?, ?n termeni comparabili din punct de vedere al num?rului de unit??i, cre?terea a fost de 8%. “Anul 2020 a reu?it s? parcurg? c?teva etape dificile ?n men?inerea v?nz?rilor din retail pe plus ?i chiar ceva mai sus fa?? de nivelul anului 2019 ?n ciuda re?inerilor rom?nilor de a mai face cump?r?turi cu aceea?i relaxare ori impulsivitate specific? anilor anteriori Pe de alt? parte, ?nchiderea horeca ?i deschiderile de magazine ( 356 vs 2019) au ajutat cu plus de valoare la aceast? cre?tere, ?n timp ce pe univers comparabil de magazine dinamica anual? a fost mai mic? de 10, dar tot pe plus ( 8%n.red). Bucure?ti Ilfov r?m?n zonele ce contribuie cel mai mult la cre?terea v?nz?rilor ?n total FMCG urmate de Constan?a, Timi ?, Cluj, Ia?i, Prahova, D?mbovi?a, Bra?ov, Suceava”, exoplic? anali?tii RetailZoom. Ce s-a cump?rat cel mai mult Cu excep?ia produselor de ?ngrijire personal?, ce au men?inut per total nivelul de cre?tere ?nregistrat anul trecut (plus 10%), produsele alimentare (plus 14,7%) ?i cele de ?ngrijire a casei (16,6%) au atins cea mai mare cre?tere ?n 2020 fa?? de anii anteriori. ?ig?riile ?i tutunul au generat ?i ele v?nz?ri cu 18,4% mai mari fa?? de anul trecut. Pe tipuri de produse, cea mai mare cre?tere ?n v?nz?ri s-a ?nregistrat la farmaceutice ( plus 133%), m?nc?ruri semipreparate (plus 37,5%), m?ncare de animale (26,6%), igien? intim? (23,6%) sau alcool (23,3%). De asemenea, cre?teri atipice fa?? de trendul ultimilor ani ( 2019 vs 2018) c?nd s-au ?nregistrat sc?deri ?n valoare, au fost semnalate la ulei ?i margarin? (plus 19%), ?n timp ce v?nz?rile de carne au crescut mai pu?in dec?t anul trecut (plus 10,8% ?n 2020 vs 2019), fructe ?i legume congelate ( plus 10,6%), b?uturi r?coritoare (plus 9%), produse pentru ?ngrijire orale (7,9%) sau m?ncare ambalat? (plus 7,5%) .Au fost ?i categorii care au sc?zut ?n 2020 fa?? de 2019, ?n contextul ?n care trendul din 2019 fusese unul pozitiv. Este vorba despre produsele de ?ngrijire personal? ale c?ror v?nz?ri au sc?zut cu 14,5% ?i de produsele alimentare pentru bebelu?i (minus 2,2%). ?Sectorul de ?ngrijire personal? a fost cel mai mult afectat de pandemie, iar recuperarea v?nz?rilor va fi de lung? durat? ?i va include re educarea consumatorului ?i crearea unor obiceiuri noi privind rutina de ?ngrijire, deoarece cel mai afectate sunt produsele de ?ngrijire facial? ?i ?nfrumuse?are ( creme, oj?, b?rbierit). Produsele de ?ngrijire a casei vor continua s? urce ?n topul v?nz?rilor, frecven?a ?i ocaziile lor de utilizare multiplic?ndu se ?n 2020. Detergen?ii de mobil? ?i pentru covoare sunt singurii care sunt la coada clasamentului, ?n rest toate categoriile dep??esc a?tept?rile ?n v?nz?ri”, potrivit anali?tilor RetailZoom. Formatul c??tig?tor Din datele RetailZoom, supermarketurile au c??tigat ?n ultimii trei ani c?te un punct procentual ?n dinamic? fa?? de celelalte formate de magazine, ajung?nd la un plus de 16,5%. Urmeaz? ?ndeaproape formatul convenience, cu un plus de 14,5%. ?n ceea ce prive?te hypermarketurile ?i magazinele cash&carry, acestea au ?ncasat cu 11,4% mai mult dec?t anul trecut. Pe tipuri de produse, la alimente, unde v?nz?rile totale au crescut cu 14,7% fa?? de 2019, mai mult dec?t ?n 2019 vs 2018, cei mai c??tiga?i din punct de vedere al dinamicii au fost supermarketurile, cu un plus de 16,8%, chiar cu c?teva puncte peste cre?terea din 2019 vs 2018. Urmeaz? formatele mari care au raportat un plus de 11,5%, peste cre?terea din 2019 vs 2018. ?n schimb, de?i ?n 2020 au avut v?nz?ri cu 13,4% mai mari fa?? de 2019, magazinele tip convenience precum Inmedio, Xpress ?i alte magazine cu suprafa?? de sub 100 de mp au crescut mai pu?in dec?t ?n 2019 vs 2018. La produse de ?ngrjire personale (plus 10,8% ?n total), magazinele convenience au avut cea mai mare cre?tere (30,8%), plusul fiind semnificativ mai mare fa?? de perioada 2019 vs 2018. ?i formatele mari de magazine au reu?it ?n 2020 s? creasc? mai mult dec?t ?n 2019, respectiv 9,6%, ?n timp ce supermarketurile ?i-au pierdut din av?ntul luat ?n 2019 ?i au raportat un plus de 11,2%. ?n ceea ce prive?te categoria produselor de ?ngrijire a casei, tot la magazinele tip convenience s-au ?ndreptat mai mult rom?nii, cre?terea lor fiind de 29%, mult peste cea raporta? ?n 2019 vs 2018. Urmeaz? supermarketurile ( plus 20,8%), adic? peste majorarea din 2019 vs 2018 ?i formatele marai care au crecsut cu 12,4%, tot peste anul anterior. Per total, aceast? categorie de produse a crescut ?n valoare cu 16,6%, mai mult dec?t ?n 2019. Ca o concluzie, toate formatele de magazine au fost pe plus ?n 2020, dar magazinele tip cnvenience ?i-au pierdut din av?nt la m?ncare, dar au crescut mult mai accelerat la produsele de ?ngrijire personal? ?i de ?ngrijire a casei. Supermarketurile au profitat cel mai mult de nevoia rom?nilor de a-?i cur??a casa, au avut cre?tere peste 2019 la alimente, dar ?i-au diminuat av?ntul la produse de ?ngrijire personal?. ?n ceea ce prive?te hipermarketurile ?i magazinele cash&carry, acestea sunt singurele care au crescut mai mult dec?t ?n 2019 vs 2018 la toate categoriile, dar cre?terile lor au fost mai moderate, de p?n? ?n 13%. Schimbare important? pe segmentul m?rcilor private. Au o dinamic? descendent? Mecanismele de loializare ale brandurilor au func?ionat chiar ?i ?ntr-un an ?n care diferen?ierea fa?? de concuren?i ?i conectarea au fost mai greu de realizat ori au intrat ?n procese de reinventare a comunic?rii cu ace?tia, noteaz? anali?tii companiei de cercetare. Potrivit acestora ?ns?, m?rcile proprii re?elelor de magazine au men?inut cota de pia?? atins? ?n anii anteriori, dar sunt deja pe un u?or trend de descre?tere. Astfel, la alimente, brandurile proprii au ajuns la o cot? de pia?? de 17,3% ?n valoare, cu 0,6 puncte procentuale sub 2019. Spre exemplu, a sc?zut cota de pia?? cu aproximativ 3%-5% a m?rcilor private de m?ncare pentru c?ini, ou? ?i ulei, produse cu o cot? mare ?n total categorie, de peste 50%. ?n schimb, brandurile private au raportat cote de pia?? mai mari la carne crud?, ap? ?mbuteliat? sau m?ncare de pisici. Pre?urile au crescut. Promo?iile ?i-au revenit Cu toate dificult??ile de cump?rare ?nt?mpinate pe parcursul anului, promo?iile ?i-au rec??tigat pozi?ia atins? ?n 2018 ( 24,4% ?n 2020 fa?? de 23,2% ?n 2019 ?i 25% ?n 2018), chiar dac? ?n lunile martie-aprilie, apoi octombrie-noiembrie ponderea lor a fost redus? substan?ial din motive evidente cauzate de pandemie, mai atrag aten?ia speciali?tii RetailZoom. ?n 2020 au fost puse pe rafturi 8,9 mii de articole, dintre care 16% au fost lansate anul trecut, 60% dintre ele fiind alimente. Produsele noi au contribuit cu 4,2% la v?nz?rile valorice. ?n ceea ce prive?te pre?urile, acestea au crescut ?n medie cu 6,7%, cu un plus de 7,2% la alimente ?i 5,7% la produsele pentru cas?. Produsele pentru ?ngrijire personal? s-au ieftinit cu 0,7%. Analiza RetailZoom a fost realizat? pe baza indexului de date scanate compus din peste 3.200 de magazine din comer?ul modern interna?ional. Au fost incluse Carrefour market, DM, Inmedio , Mega Image, Shop & Go, Penny, Profi , Xpress, Cora, Carrefour hyper, Metro. Total FMCG acoperit se refer? la 193 de categorii : produse alimentare , de ?ngrijire personal? ?i a casei, tutun .5 to go ?inte?te v?nz?ri de 12 milioane de euro. “Ianuarie a fost o lun? de avarie”. Plan - extinderea ?n str?in?tate dup? discu?ii anterioare pentru a intra pe pie?ele din Polonia, Bulgaria ?i Republica Moldova Retail 5 to go ?inte?te v?nz?ri de 12 milioane de euro. Emil Popescu scris ast?zi, 07:00 “Ianuarie a fost o lun? de avarie”. Plan - extinderea ?n str?in?tate dup? discu?ii anterioare pentru a intra pe pie?ele din Polonia, Bulgaria ?i Republica Moldova Cafenelele 5 to go vor ?nregistra ?n acest an, dup? extinderea re?elei, o cifr? de afaceri de peste 12 milioane de euro, de la 8 milioane de euro anul trecut, estimeaz? cofondatorul lan?ului Radu Savopol. “Ianuarie a fost o lun? de avarie, dar sper?m s? recuper?m pe parcurs”, a declarat Savopol pentru Profit.ro. Pentru 2020, lan?ul prognoza ini?ial dep??irea pragului de 10 milioane de euro, dar pandemia COVID a limitat v?nz?rile la 8 milioane de euro. La finele anului trecut, re?eaua num?ra 220 de cafenele, iar pentru 2021 planurile vizeaz? extinderea la peste 300 de unit??i. ?n urm?torii cinci ani, lan?ul ar urma s? ajung? la 1.000 de loca?ii ?n Rom?nia. Savopol spune c? dac? p?n? anul trecut 70% din noile deschideri aveau loc ?n Bucure?ti, ponderea celor din provincie ?nregistreaz? acum o cre?tere la 40-45%. Sunt vizate at?t ora?ele mari, c?t ?i cele medii sau mici, precum ?i sta?iunile turistice, c?teva exemple fiind Bra?ov, Cluj-Napoca, T?rgu Mure?, Arad, Bistri?a, C?mpina sau Drobeta Turnu Severin. 5 to go urm?re?te astfel consolidarea la nivel na?ional, dar analizeaz? ?i extinderea ?n str?in?tate, av?nd ?n trecut discu?ii, neconcretizate, pentru a intra pe pie?ele din Polonia, Bulgaria ?i Republica Moldova. ?nfiin?at ?n 2015 de Radu Savopol ?i Lucian B?dil?, 5 to go este cel mai mare lan? de cafenele din Europa de Est, dar ?i cea mai accesat? franciz? din Rom?nia. Cei doi au introdus pe pia?a HoReCa pre?ul unic (5 lei) pentru produsele comercializate, indiferent c? este vorba de b?uturi pe baz? de cafea, fresh, r?coritoare sau articole de patiserie. 5 to go are ?i o gam? Plus, cu produse care dep??esc pre?ul standard de 5 lei.Valoarea pie?ei de livr?ri ?n Rom?nia a crescut de 4-5 ori anul trecut RO.aliment, February 4, 2021 O analiz? publicat? de ZF a estimat c? pia?a de livr?ri din Rom?nia ??i va continua trendul ascendent ?i va trece de un miliard euro ?n 2021, dup? ce valoarea ei a crescut de 4-5 ori anul trecut, transmite Mediafax.?Cel mai probabil, anul acesta pia?a va continua trendul ascendent ?i credem c? va trece de un miliard de euro. ?n acest moment, pia?a total? de delivery se apropie de intervalul 650-700 milioane de euro, ?n cre?tere uria?? fa?? de 150 de milioane de euro c?t era ?n 2019“, spune Victor R?cariu, general manager al Glovo CEE.Pentru anul ?n curs, autorii analizei prognozeaz? c? viteza de cre?tere va ?ncetini la 40-50%. Din estim?rile ZF, circa 7-8 milioane de rom?ni au f?cut ?n 2020 cump?r?turi online cu livrare la domiciliu. ?n 2019, unul din patru rom?ni ??i f?cea cump?r?turile online, potrivit Eurostat. Anul trecut, pe fondul pandemiei, au fost mul?i consumatori care au apelat pentru prima dat? la acest canal de v?nz?ri, de team? de a ie?i la shopping ?i a se infecta, din comoditate sau din alte varii motive.Livr?rile, unul dintre pu?inele sectoare pe cre?terePia?a de livr?ri a fost una dintre pu?inele care au crescut rapid ?n 2020. Oamenii nu au cump?rat ?ns? doar m?ncare gata preg?tit?, ci ?i bunuri de larg consum din supermarketuri ori hipermarketuri, medicamente de tip OTC din farmacii, echipamente sportive, haine etc.?Consider?m c? va fi o schimbare, dar, ?n aceea?i m?sur?, cine a ?ncercat serviciul de livrare acas? ?n 2020, cu siguran?? va r?m?ne client. (…) Observ?m aceast? realitate ?n alte ??ri unde penetrarea era deja foarte mare ?i ?nainte de pandemie”, a mai declarat Victor R?cariu, general manager al Glovo CEE.Pia?a livr?rilor ?n Rom?niaPrincipalii juc?tori ?n pia?a livr?rilor la domiciliu ?n Rom?nia sunt Glovo ?i FoodPanda. Dup? ie?irea Uber Eats de la ?nceputul lunii iunie 2020, platforma Tazz by eMAG s-a apropiat de liderii industriei. Totodat?, platforma estonian? de ride-hailing Bolt, activ? ?i pe pia?a din Rom?nia, a intrat ?n acest segment cu Bolt Food.DIVERSE?efii de la Agen?ia Sanitar?, sporuri de 1.100 euro lunar peste salariul de 3.000 euro/lun? DE Petre B?dic? | Actualizat: 04.02.2021 Inspectorii ?n ac?iune / unupetrotus.ro Unele dintre cele mai mari sporuri pentru condi?ii de munc? se dau la Autoritatea Na?ional? Sanitar Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor din Rom?nia. Ele dep??esc salariul mediu pe economie. Documentele arat? c? un ?ef de serviciu are spor de munc? de 5.300 de lei /lun?. El are un salariu de 13.500 de lei pe lun?. Sporul ajunge la 40% din slariu.Secretarul general al ANSVSA are al doilea cel mai mare spor pentru condi?ii de munc?: 4.054 de lei pe lun?.Newsweek a scris c? secretarul general al Parlamentului are un spor de condi?ii v?t?m?toare de 3.000 de lei. Valer Dorneanu pre?edintele CCR are un spor de condi?ii v?t?m?toare mai mare: 4.449 de lei pe lun?.Alte sporuri pentru condi?ii de munc? la ANSVSA:Director General – 3.332 leiDirector – 4.028 lei?ef serviciu – 3.700 leiAuditor ?i consilier – 2.400 leiDirector cabinet – 2.200 leiVoucherele de vacan?? sunt ?n cunatum total de 348.000 leiIndemniza?ia de hran? 303 salariati x 3.813 lei/salariat = 1.155.339 leiPremierul Florin C??u a anun?at miercuri, dup? ?edin?a de Guvern, c? are ?n vedere t?ierea sporurilor bugetarilor dup? ce a descoperit sporuri despre care nici nu ?tia c? exist?.?Am descoperit sporururi despre care nu stiam ca exista Cea mai important? modificare este s? faci leg?tura ?ntre perfoman?? ?i venit. Sporurile azi sunt date dup? ureche. Vom introduce criterii de performan??. Sporurile le vom lega de performan??”, a declarat premierul, citat de Digi 24.Acesta a spus c? vor disp?rea mai multe sporuri pentru condi?ii v?t?m?toare.???Condi?iile v?t?m?toare sunt lucruri pe care noi le facem zi de zi...s? scrii la calculator. Vor disp?rea. Anul acesta vom ?ncepe cu o limtare ?i de anul viitor vom a?eza lucrurile. Sporurile sunt bune, dar doar atunci c?nd sunt legate de criterii de performan?e. (...) Cheltuielile de persoanal s-au dublat. Trebuie s? rea?ez?m economia Rom?niei”, a mai sus?inut C??u.PSD a l?sat o bomb? cu ceas ?n buget. Zeci de mii de angaja?i din ministere, prim?rii, prefecturi, Senat ?i Camera Deputa?ilor primesc, lunar, sute sau chiar mii de lei sporuri pentru c? ar munci ?n condi?ii periculoase, grele ?i v?t?m?toare. Pe acest considerent, se pl?tesc, de la buget, milioane de euro pe lun?, suma exact? neput?nd fi precizat? pentru c? institu?iile nu sunt cooperante.Pentru a primi acest spor de condi?ii v?t?m?toare, ?n institu?iile mai sus men?ionate ar trebui s? se moar? pe capete. Num?rul accidentelor de munc? ori al ?mboln?virilor ar trebui s? fie alarmant. Evident, acest lucru nu se ?nt?mpl?. Potrivit unui r?spuns primit de Newsweek Rom?nia, ?sporul se acord? ?n baza buletinelor de determinare a parametrilor fizici ?i biologici (praf, germeni mezofili, germeni hemolitici, fungi)“ ?i ?la propunerea fiec?ruia dintre ministerele coordonatoare“.?n realitate, ele sunt o ?pag? din bani publici pe care ?efii (numi?i politic, ?n cazul nostru de PSD) o dau pentru fidelizarea subalternilor. Altfel, cine ar risca s? munceasc? ?ntr-un loc ?tiind c? ??i pericliteaz? s?n?tatea ?Ce spune legeaPotrivit art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului pl?tit din fonduri publice, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ?locurile de munc? ?i categoriile de personal, precum ?i m?rimea concret? a sporului pentru condi?ii de munc? prev?zut ?n anexele nr. I - VIII ?i condi?iile de acordare a acestuia se stabilesc, ?n cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de c?tre fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetar?, respectiv ?nv???m?nt, s?n?tate ?i asisten?? social?, cultur?, diploma?ie, justi?ie, administra?ie, de c?tre institu?iile de ap?rare, ordine public? ?i securitate na?ional?, precum ?i de c?tre autorit??ile publice centrale autonome, care se aprob? prin hot?r?re a Guvernului), la propunerea fiec?ruia dintre ministere.Func?ionarii publici ?i personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condi?ii periculoase sau v?t?m?toare de p?n? la 15% din salariul de baz?, corespunz?tor timpului lucrat. Locurile de munc?, categoriile de personal, m?rimea concret? a sporului, precum ?i condi?iile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, av?nd la baz? buletinele de determinare sau expertizare, emise de c?tre autorit??ile abilitate ?n acest sens.Sporul pentru condi?ii deosebit de periculoase, condi?ii periculoase ?i condi?ii periculoase sau v?t?m?toare de munc? se acord? potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de munc?, ce se elibereaz? pe baza urm?toarelor criterii: a) ?nregistrarea de ?mboln?viri profesionale ca urmare a activit??ii desf??urate la locul de munc?; b) gradul de cre?tere a indicilor de morbiditate la locurile de munc? respective; c) ?nregistrarea unor cazuri de accidente de munc? produse la locul de munc?.?GLOBALPre?ul mondial al produselor alimentare de baz? cre?te la cel mai ?nalt nivel din 2014 ?ncoace, anun?? FAO, Valentin Vidu | ast?zi, 15:04 Pre?ul mondial al produselor alimentare de baz? cre?te la cel mai ?nalt nivel din 2014 ?ncoace, anun?? FAO (Foto: Twitter) Pre?ul la nivel mondial al produselor alimentare de baz? a crescut - ?n ianuarie - la cel mai ?nalt nivel din iulie 2014 ?ncoace, antrenat de cre?terea pre?ului cerealelor, uleiului ?i zah?rului - din cauza cre?terii cererii ?i a modific?rilor climatice -, anun?? joi Agen?ia ONU ?ns?rcinat? cu Agricultura ?i Alimenta?ia (FAO), relateaz? AFP.Indicele FAO al pre?ului produselor alimentare, care urmeaz? varia?ialiile lunare ale pre?urilor interna?ionale ale produselor alimentare tranzac?ionate cel mai frecvent - zah?r, uleiuri, produse lactate, carne - a crescut la o medie de 113,3 puncte, cu 4,3% mai mult dec?t ?n decembrie 2020, ?i a atins astfel cel mai ?nalt nivel din iulie 2014, precizeaz? FAO.SCUMPIRE PUTERNIC? A ZAH?RULUI ?I PORUMBULUIZah?rul a ?nregistrat cea mai mare scumpire ?n ianuarie - cu 8,1% fa?? de decembrie -, din cauza unor factori climatici, a unor ”temeri cu privire la disponibilitate” ?i a cre?terii pre?ului petrolului ?i a cursului realului brazilian.La cereale, indicele a crescut cu 7%, antrenat de o scumpire lunar? cu 11,2% a pre?ului porumbului, care a ?nregistrat o scumpire de peste 40% ?n ultimul an.Porumbul s-a scumpit at?t din cauza apetitului enorm al Chinei, c?t ?i a unei ”restr?ngeri a ofertei mondiale”, ?n contextul unor estim?ri ale unor stocuri mai mici dec?t se prevedea ?n Statele Unite ?i unei suspend?ri temporare a exporturilor ?n Argentina.Pre?ul gr?ului a crescut cu 6,8% ?n ianuarie, ?n contextul ?n care cel mai mare exportator din lume - Rusia - a hot?r?t s?-?i dubleze taxa de? export ?n martie, a?adar s?-?i reduc? v?nz?rile.Aceast? tendin?? de scumpire se ?nregistreaz? ?i la orez, sus?inut? de o ”cerere puternic? a cump?r?torilor asiatici ?i africani”.?n ceea ce prive?te uleiurile vegetae, ele s-au scumpit cu 5,8%, cel mai ?nalt nivel din mai 2012 ?ncoace, precizeaz? FAO. Aceast? scumpire se explic? prin ”produc?ia de ulei de palmier mai slab? dec?t se prevedea ?n Indonezia ?i Malaysia, din cauza unor ploi excesive ?i unei penurii persistente de muncitori migran?i ?i a unor greve prelungite ?n Argentina”.IMPACTUL GRIPEI AVIAREPre?ul lunar produselor lactate a crescut cu 1,6%, sus?inut de ”cump?r?ri importante ale Chinei odat? cu apropierea Anului Nou chinezesc, ?n paralel cu o sc?dere de sezon a disponibilit??ilor exportabile din Noua Zeeland?”.Indicele FAO al pre?urilor c?rnii a crescut cu 1% fa?? de decembrie, din cauza ”importurilor mondiale puternice de carne de pas?re, mai ales provenind din Brazilia”, ?n contextul ?n care ”epidemii de grip? aviar? au limitat produc?ia ?i exporturile mai multor ??ri europene”.Sincopele ?n transporturi au afectat harta mondial? a comer?ului de alimente By RO.aliment, February 4, 2021 Traderii ?i transportatorii avertizeaz? c? pre?urile la alimente ar putea cre?te, din cauza costurilor mai mari pentru transportul m?rfii, av?nd ?n vedere c? transportatorii se gr?besc s? trimit? c?t mai multe containere maritime goale spre China, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.Din cauza concuren?ei globale pentru containerele maritime, Thailanda are ?nt?rzieri ?n a transporta orezul, a?a cum ?i Canada are probleme ?n transportul maz?rii iar India cu zah?rul.Trimiterea containerelor maritime goale spre China a devenit o afacere at?t de profitabil? ?nc?t chiar ?i unii furnizori americani de soia boabe au fost nevoi?i s? se lupte pentru a ob?ine containere cu care s? poat? s?-?i aprovizioneze cump?r?torii din Asia.?Oamenii nu ??i pot trimite bunurile acolo unde au nevoie. Unul dintre clien?ii mei trimitea s?pt?m?nal ?ntre 8 ?i 10 containere cu orez din Thailanda ?n Los Angeles. ?ns? acum poate s? trimit? doar maximum trei containere pe s?pt?m?n?”, a declarat Steve Kranig, director de logistic? la firma de transport IM-EX Global Inc.Motivul acestei situa?ii este China, stat care pl?te?te prime consistente pentru containerele maritime, av?nd ?n vedere c? se bazeaz? ?n mare parte pe exporturi. Astfel, a devenit mai profitabil pentru transportatori s? le trimit? goale ?n China ?n loc s? a?tepte s? fie umplute.?n mod normal, transportatorii a?teptau s? umple containerele pentru a face profit din ambele curse. ?ns? acum costul pentru transportul bunurilor din China ?n SUA este de aproape zece ori mai mare dec?t ?n direc?ia opus?.Costurile mai mari cu transportul = pre?uri mai mari la alimente la raftPre?urile la zah?r alb au atins, luna trecut?, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar ?nt?rzierile ?nregistrate la livrare de soia boabe din SUA ar putea ?nsemna pre?uri mai mari la tofu ?i lapte de soia pentru consumatorii din Asia, sus?ine Eric Wenberg, director la Specialty Soya and Grains Alliance.?n portul Los Angeles, trei din patru containere care se ?ntorc ?n Asia sunt goale, fa?? de 50% ?n mod normal, spune directorul executiv al portului Gene Seroka. ?n portul Vancouver containerele r?m?n ?n interiorul ?antierului, astfel c? terminalele portuare au scurtat perioada de timp necesar? pentru ?mbarcarea containerelor pline la bordul navelor de la trei zile p?n? la ?apte ore, spune Jordan Atkins, vicepre?edinte la WTC Group.?A fost a?a ?nc? din decembrie. Nu doar c? vom avea probleme ?n aprovizionarea cu alimente, ci o criz? de orice. Nu a? fi surprins s? aud c? tarifele de transport maritim pentru sezonul 2021-2022 s-au dublat comparativ cu anii preceden?i”, spune Steve Kranig.Dac? aceste predic?ii se vor adeveri, dup? ce majoritatea nord-americanilor ?i europenilor vor fi vaccina?i, unele dintre aceste costuri majorate cu transportul vor fi trecute pe seama consumatorilor pe m?sur? ce ace?tia revin ?n cafenele, restaurante ?i cl?diri de birouri.ContextCriza de containere vine ?ntr-un moment ?n care furnizorii americani ?ncearc? s? creasc? exporturile de produse precum soia boabe ?i cereale spre Asia. China cump?r? o mare parte din recoltele americane pentru a-?i hr?ni efectivele de porci care ??i revin dup? pesta porcin? african?. Situa?ia este at?t de grav? ?nc?t unii cump?r?tori au decis s? anuleze contractele ?i s? opteze pentru expedierea ?n vrac sau s? am?ne achizi?iile pentru a evita costurile ridicate cu transportul.??tim c? unii din cei mai mari ?i mai constan?i cump?r?tori de containere cu soia din Asia opteaz? acum pentru expedierea ?n vrac. ?i desigur, la fel ca ?i alte firme, am avut unele anul?ri de rezerv?ri”, spune Doug Grennan, vicepre?edinte la traderul de cereale ?i oleaginoase Scoular Co.Cu toate acestea, o cre?tere la nivel global a costurilor cu alimentele este pu?in probabil?. Doar un mic procent din tranzac?iile cu cereale ?i oleaginoase se face prin intermediul containerelor maritime, spune Arnaud Petit, director la International Grains Council. ?n plus, este neclar c?t de mult din cre?terea costurilor cu shippingul va putea fi trecut? de companii pe seama consumatorilor, av?nd ?n vedere recesiunea economic? provocat? de coronavirus.C?p?uni Davos: Inteligen?? Artificial?, pui blockchain ?i “sate digitale” in China, De Leontin Dinulescu La feb. 4, 2021 Unul din subiectele abordate ?n cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elvetia) a fost ?i urgen?a introducerii tehnologiilor digitale ?n agricultur?, mai ales ?n contextul cre?terii rapide a popula?iei lumii ?i a dificult??ilor generate ?n lan?urile globale de aprovizionare de criza Covid.Winston Ma Wenyan, Pre?edintele Bord-ului de Consultan?i de la Open Mineral atrage aten?ia ?ntr-un articol publicat pe site-ul World Economic Forum asupra urgen?ei introducerii tehnologiilor digitale ?i a Inteligen?ei Artificiale in agricultur?, la nivelul micilor fermieri:?????? “O echip? de exper?i asistat? de Inteligen?a Artificial? (IA) a ca?tigat recent o competi?ie de cre?tere a c?p?unilor ?n fa?a fermierilor tradi?ionali din ChinaChina ??i propune s? restructureze din temelii cultura micilor fermieri printr-o digitalizare extensiv? ?n toate fermele agricoleAcest model de “sat digital” ar putea ajuta la solu?ionarea crizei alimentare ?n cre?tere?n luna mai 2020, cu sprijin tehnic de la FAO, Universitatea Agricol? a Chinei ?i platforma chinez? de comer? on-line Pinduoduo au organizat o “competi?ie de agricultur? smart”. La compe?itie au participat ?trei echipe de cultivatori (fermieri) de v?rf de cap?uni, denumite Echipele Tradi?ionale ?i patru echipe de exper?i ?n Inteligen?? Artificial? – denumite Echipele Tehnologice, ?ntr-un concurs de cre?tere de c?p?uni care a fost echivalat? ca versiunea agricol? a faimosului concurs dintre un juc?tor uman de Go (joc chinezesc) ?i un sistem de IA al Google denumit DeepMind.?n prima faz? a concursului Echipele Tadi?ionale trebuiau s?-?i valorifice experien?ele colective de plantare ?i cre?tere a cap?unilor. ?i, au reu?it, cel pu?in pentru o perioad?. Au condus cateva luni din punct de vedere al eficien?ei produc?iei p?n? c?nd Echipele Tehnologice au recuperat gradual distan?a folosind echipamente electronice ?i internetul ( de ex. senzori inteligen?i), analize de date ?i automatizarea complet digitalizat? a serelor.C??tig?torii au fost anunta?i ?n luna decembrie 2020. Cele patru Echipe Tehnologice au produs ?n? medie 6,86 kilograme de c?p?uni fa?? de doar 2,32 kilograme ob?inute de cele trei echipe ale fermierilor tradi?ionali. Mai mult, Echipele Tehnologice au dep??it fermierii tradi?ionali ?i la randamentul investi?iei, ?n medie cu 75,5%, conform organizatorilor concursului.Autorul articolului se intreab? care este secretul utilizarii tehnologiei care poate s? bat? oamenii la cre?terea c?p?unilor. R?spunsul pare s? fie o foarte precis? analiz? a seriilor de date mari ?i aplicarea acestora. Echipele Tehnologice au utilizat tehnologii de cunoa?tere -grafic? pentru a colecta date istorice de cultivare ?i imagini de recuno?tere a c?p?unilor. Au fost apoi combinate modele de alimentare cu ap?, fertilizatori ?i modele de climat ?n sere pentru a crea o strategie de decizie inteligent?. ?n acest fel au reu?it s? controleze foarte exact consumul de ap? ?i nutrien?i pentru plante ?i au controlat mai bine temperatura ?i umiditatea prin automatizarea proceselor din ser?.Echipele Traditionale, au rezolvat acelea?i probleme doar folosindu-?i experien?a si lucr?ri manuale.Digitalizarea rural? a ChineiAceast? competi?ie de cre?tere a c?p?unilor atrage aten?ia asupra unui aspect extrem de important, dezba?ut intens ?i ?n cadrul FoodIntelForum 2021, care va avea loc ?ntre 27 aprilie ?i 3 iunie: necesitatea trecerii, de urgen?? la agricultura digital?. Pe de o parte, dinamica evolu?iilor tehnologice impune acest lucru mai ales c?, pe de alt? parte, criza Coronavirus a supus lan?ul alimentar global unui stress sever, ?ntrerup?nd lan?urile de aprovizionare obi?nuite.Ca ?i ?n Rom?nia, ?n China agricultura este caracterizat? de un num?r foarte mare de ferme mici cu un grad de digitalizare foarte sc?zut, sau inexistent, ceea ce face foarte dificil? standardizarea, economiile la scar? mare ?i implicit, eficien?a produc?iei agricole. ?i, la fel ca ?n Rom?nia, agricultura chinez? se confrunt?, cu o for?? de munc? imb?tr?nit? ?i ?n continu? sc?dere.Guvernul chinez a luat, ?n 2020, decizia de a ?ncerca un proiect pilot, intitulat “Satul digital”. ?n timpul “exploziei internetului mobil” din deceniul trecut, fermierii chinezi au adoptat foarte rapid stilul de via?? digital, folosind frecvent pl??i cu telefonul mobil ?i entertainment-ul video online. ?n anumite zone rurale din China gradul de conectare a s?tenilor la internet e mai mare dec?t ?n marile ora?e. ?n prezent, Noua Frontier? este aplicarea tehnologiilor ultra moderne, de v?rf, ?n agricultur?.Pe lang? Inteligen?a Artificial? ?i seriile de date mari, o alt? tehnologie a devenit foarte atractiv? pentru agricultura inteligent? din China: blockchain. ?n mod special pentru problemele legate de siguran?a alimentar?. Consumatorii chinezi s-au ciocnit de situa?ii incredibile: pepeni care explodau singuri datorit? utiliz?rii necorespunzatoare ?i for?ate a unei substan?e chimice de accelerare a cre?terii; carne de “miel” f?cut? din ?obolani ?i ulei pentru g?tit “ob?inut” din uleiul uzat de la restaurante, din t?vile de scurgere sau chiar colectat din canale (a?a numitul “ulei de canal”). Blockchain este utilizat pentru a colecta date despre originea, siguran?a ?i autenticitatea produselor alimentare, ?i pentru a oferi informa?ii ?n timp real despre urm?rirea produselor pe ?ntreg lan?ul de produc?ie ?i aprovizionare.”Continuarea articolului pe UNIUNEA EUROPEANARECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to the Commission delegated regulation of 19 January 2021 amending Annex I to Regulation (EU) No 1305/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the amounts of Union support for rural development in the year 2021 - B9-0110/2021 , 03-02-2021 05:59 PM CET RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to the Commission delegated regulation of 19 January 2021 amending Annex I to Regulation (EU) No 1305/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the amounts of Union support for rural development in the year 2021 (C(2021)00188 - 2021/2517(DEA)) Norbert Lins , on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development , Source : ? European Union, 2021 - EP RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to the Commission delegated regulation of 27 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/884 derogating in respect of the year 2020 from Delegated Regulation (EU) 2017/891 as regards the fruit and vegetables sector and from Delegated Regulation (EU) 2016/1149 as regards the wine sector in connection with the COVID-19 pandemic, and amending Delegated Regulation (EU) 2016/1149 - B9-0111/2021 , 03-02-2021 05:28 PM CET RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to the Commission delegated regulation of 27 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/884 derogating in respect of the year 2020 from Delegated Regulation (EU) 2017/891 as regards the fruit and vegetables sector and from Delegated Regulation (EU) 2016/1149 as regards the wine sector in connection with the COVID-19 pandemic, and amending Delegated Regulation (EU) 2016/1149 (C(2021)00371 - 2021/2530(DEA)) Norbert Lins , on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development Source : ? European Union, 2021 - EP , Study - Research for AGRI Committee - The challenge of land abandonment after 2020 and options for mitigating measures – PE 652.238 - Committee on Agriculture and Rural Development 21-12-2020 12:00 AM CET This study examines the phenomenon of land abandonment, its consequences and mitigation options. Using quantitative data, it provides an overview of the possible future evolution of land abandonment in the EU by 2030, its historical evolution and current state of play. Based on desk research and case studies, this research project carries out an analysis of the drivers and effects of the phenomenon, considers mitigating actions to be implemented through EU policies, notably the CAP and outlines different scenarios about land use changes, using as variables climate change, the globalisation of markets and a major health crisis. Study?EN Executive summary?EN Annexes?EN Source : ? European Union, 2020 - EP Ac?iuni suplimentare ale Comisiei Europene ?mpotriva constr?ngerilor teritoriale de aprovizionare, meatmilk , 4 februarie 2021 Salut?nd lansarea unei investiga?ii a Comisiei privind un nou caz de posibil? blocare a importurilor paralele de c?tre un produc?tor de alimente, directorul general al EuroCommerce, Christian Verschueren, a declarat:”De?i nu dorim s? ?mpiedic?m rezultatul acestei anchete, suntem bucuro?i s? vedem Comisia lu?nd m?suri suplimentare cu privire la constr?ngerile de aprovizionare teritorial?. Aceasta este o problem? pe care o semnal?m de mul?i ani ?i al c?rei impact cu un cost pentru consumatorii europeni ?n m?rime de 14 miliarde EUR de euro a fost confirmat ?n studiul Comisiei publicat ?n noiembrie anul trecut. Produc?torii de m?rci fragmenteaz? pia?a unic? pentru a men?ine diferen?e artificiale de pre? ?n ?ntreaga Europ?. Aceasta ?nseamn? c? consumatorii pl?tesc mai mult, iar eficien?a pe care pia?a unic? trebuie s? o ating? este subminat?. ?ntr-un moment ?n care economia european? are nevoie de tot ajutorul pentru a-?i reveni, aceasta nu este calea corect? de urmat. De aceea, cerem Comisiei s? g?seasc? o solu?ie durabil? care s? permit? pie?ei unice s? lucreze pentru aprovizionare”.Constr?ngerile teritoriale de aprovizionare (TSC) sunt practici impuse de marii produc?tori de m?rci multina?ionale de multe ori s? oblige comercian?ii cu am?nuntul ?i angrosi?tii s? furnizeze numai de la distribuitorul lor pentru ?ara ?n care ??i desf??oar? activitatea cump?r?torii. Acestea sunt puse ?n aplicare de o serie de m?suri coercitive pentru a opri importurile paralele sau chiar a transfera produse ?n propriile opera?iuni ?n alt? ?ar?.Aceasta ?nseamn? c?, ?n timp ce produc?torii ??i pot concentra produc?ia ?ntr-una sau ?ntr-un num?r limitat de facilit??i, pot utiliza pia?a unic? pentru aprovizionarea proprie ?i pentru a distribui ?n ?ntreaga Europ?, comercian?ilor cu am?nuntul li se ?mpiedic? s? achizi?ioneze central sau s? ??i organizeze propria logistic? pe baz? european?. Acest lucru are ca rezultat ineficien?e ?n lan? ?i, cel mai important pentru consumatori, pre?uri mai mari, mai pu?ine alegeri ?i mai pu?ine inova?ii.Studiul Comisiei publicat ?n noiembrie 2020 a ar?tat c? TSC-urile apar cel mai adesea ?n cazul ?n care un mare produc?tor de marc? de v?rf are o pozi?ie puternic? pe pia??, iar produsele lor sunt cele care sunt disponibile ?n mod obi?nuit ?n toat? Europa ?i consumatorii se a?teapt? s? vad? pe rafturi. TSC pot lua mai multe forme: refuzul de a furniza anumite produse (o problem? identificat? de 46% dintre responden?i), diferen?ierea produselor prin ambalare (30%), obligarea de a accepta c? produsul poate fi v?ndut doar ?ntr-o singur? destina?ie (29%), diferen?ierea con?inutul produsului (27%), limitarea cantit??ilor de cump?rare (24%) sau restric?ionarea promo?iilor (15%). Studiul a concluzionat c? consumatorii ar putea economisi 14 miliarde EUR dac? ar fi eliminate TSC-urile.Justi?ia poate condamna un Guvern pentru ineficien?? sau incompeten?? politic? ?n ?ndeplinirea actului de guvernare 4 februarie 2021, 09:59 Cristian Unteanu Pentru prima oar? ?n istoria Fran?ei, tribunalul administrativ din Paris a decis c? Statul poate fi tras la r?spundere pentru ?nerespectarea angajamentele luate ?n materie de reducere a emisiilor de gaze de ser?Implica?iile sunt clare ?i evidente: Statul poate fi condamnat pentru inac?iune sau pentru decizii proaste care - ?n acest caz - nu sunt de acord cu angajamentele luate prin acorduri interna?ionale de tipul Acordului de la Paris, spre exemplu. Decizia tribunalului parizian este cu adev?rat excep?ional? deoarece, prin extensie, din acest moment, orice avocat o poate invoca ca precedent, cel pu?in ?n spa?iul UE, ?n ce prive?te absolut orice domeniu al vie?ii economice ?i sociale, acuz?nd -dac? are probele necesare - incompeten?a, reaua credin??, indiferen?a structurilor de putere, la orice nivel, din momentul ce acestea: 1. iau decizii care nu corespund angajamentelor ?i obliga?iilor interna?ionale asumate prin semnarea unor acorduri, memorandumuri, acorduri sau conven?ii interna?ionale; 2. prin efectele directe ?i indirecte produse asupra societ??ii aduc un prejudiciu vie?ii ?i bun?st?rii cet??eanului ?i colectivit??ii. Dou? lucruri mi se par a fi foarte importante. ?n primul r?nd, faptul c? Statul, deci implicit TO?I reprezentan?ii s?i, de la prim-ministru p?n? la autorit??ile locale, ar putea s? sufere oarece consecin?e pentru incompeten?a lor personal?, asta dup? ?ncep?nd condamnarea lor ca actori politici pentru ne?ndeplinirea, sau pentru slaba lor performan?? ?n ?ndeplinirea actului de guvernare ?ntr-un domeniu sau altul. ?n al doilea r?nd, oblig? guvernul ?i reprezentan?ii puterii s? ac?ioneze imediat, ?ntr-un mod concret ?i vizibil pentru respectarea deciziei justi?iei, a?a cum s-a ?i ?nt?mplat ?n Fran?a. Guvernul a reac?ionat printr-un comunicat publicat pe situl Ministerului ecologiei, ?lu?nd act de decizia tribunalului administrativ“, recunosc?nd “?ntr-adev?r, nu au fost atinse primele obiective ale obiectivelor fixate pentru aceast? perioad?“. ADVERTISING Bun, ?i mai departe? Pe model rom?nesc, to?i ?i-ar turna cenu?? ?n cap, ar fi dat afar? adjunctul portarului de la intrarea secundar? a ministerului, ?i apoi episodul ar fi uitat. ?n acest caz, iar??i foarte interesant, ?n decizia tribunalului administrativ parizian figureaz? ?in un paragraf ?n care se anun?? c? judec?torul spune c? d? un termen clar, dou? luni, pentru a vedea c? lucrurile se pun ?n mi?care prin m?suri concrete, altfel va interveni la nivelul fiec?ruia dintre cei g?si?i responsabili de aceast? situa?ie. Judec?torul a mai stabilit c? statul trebuie s? pl?teasc? un prejudiciu simbolic ?n valoare de 1 Euro. P?n? pe 19 februarie, guvernul trebuie s? prezinte ?n fa?a Consiliului de Stat probele c? a ac?ionat ?ntr-adev?r decisiv ?n lupta ?mpotriva ?nc?lzirii climatice. Consiliul de Stat poate s? valideze decizia tribunalului administrativ sau s? cear? trecerea la ac?iuni separate ?n domeniu, ?n spiritul primei decizii car, astfel, devine primul document ?n domeniu determin?nd precedent juridic. Pute?i accesa aici decizia respectiv?, desigur extrem de valoroas? ?n sine dar care transmite c?teva lec?ii practice de practic? ?n ac?iunea politic?, posibil interesante ?i pentru societatea rom?neasc?. ?n primul r?nd, iat?, practic, se dovede?te de ce e nevoie ca ?ntr-un stat construit pe baze democratice ?i nu solid-clientelare de partid ?i nu numai, s? existe organiza?ii non-guvernamentale reale, n?scute din interesul profund al unor membri ai societ??ii pentru un domeniu, ONG-urfi specializate ?i dedicate, f?r? atrac?ii sau penetr?ri din partea diverselor structuri ale statului. Acestea, ca ?n cazul din Fran?a, se pot mobiliza - pot alerta societatea pentru a ie?i din indiferen?? ?i amor?eal?, pot supune aten?ei o peti?ie deschis? semn?turilor ?i prin care societatea s?-?i manifeste interesul. ?n Fran?a, peti?ia respectiv? a mobilizat 2,1 milioane de semn?turi, ?ndestul pentru a demara procesul public ?n consecin??. Ce este deosebit de legea, m?car teoretic existent?, privind a?a-numita r?spundere ministerial?? Dup? cum vede?i, aici nu mai este judecat? incompeten?a unui biet ministru, la fel de tranzitoriu ca puterea politic? ce l-a adus pe scaunul pentru care, de cele mai multe ori, nu se solicit?, din start, competen?? demonstrat? ?n domeniu sau m?car, la limit?, un CV netraficat. Atunci, di start, pe ce baz? s? fie tras la r?spundere? De data asta, noutatea este c? se judec? ?i se condamn? inac?iunea guvernamental? ?n ansamblu ?n ce ar fi trebui s? ?nsemne actul de bun? guvernan?? ?ntr-un domeniu foarte precis. ?n acest sens, responsabilitatea actului de guvernan?? este colectiv? ?i, ?n principiu, consecin?ele politice ar trebui s? fie asumate de ?ntreg blocul puterii ?n caz c? nu vor for fi ?n stare s? r?spund? corect obliga?iilor trasate de justi?ie. Vom vedea asta ?i la noi? De ce nu, fie ?i numai c? obliga?iile asumate de Rom?nia ?n domeniul protec?iei climatului sunt similare celor europene, am semnat la timp tot ce-a trebuit ?c-a?a face toat? lumea bun?“, dar realitatea de la Bucure?ti penduleaz? ?n continuare, imperturbabil?, indiferent de st?p?nire, ?ntre peisajul imuabil al gropilor de gunoi ?i poluarea intens? din Capital? ?n fa?a c?reia responsabilii se limiteaz? la a ridica neputincio?i de umeri. ?i va obliga cineva s? ac?ioneze, exist? vreo presiune real?, de timpul construc?iei na?ionale imaginat? de ONG-urile din Fran?a? Obliga?ie de bun? guvernare? Desigur, formal, figureaz? ?i ?n documentele oficiale. ?n fapt, la fel de coercitive cum a fost, spre exemplu, tragicul raport de evaluare f?cut pe plan na?ional dup? tragedia de la Piatra Neam?, documentul care consemna o realitate de ?ar? subdezvoltat?, preluat? ?i de guvern?rile ulterioare f?r? s? se fac? nimic, exemplul notabil fiind lini?tea total? a ministrului S?n?t??ii, dl. Voiculescu, manager cu z?mbetul pe buz al unui sector al tragediilor nesf?r?ite. La noi de ce nu se g?sesc ONG-uri care s? demareze asemenea ac?iuni reale ?i posibil ?ncununate de succes, aduc?nd o condamnare-blam public sever la adresa incompeten?ei ?n mar?? Din nefericire, r?spunsul ?l ?ti?i: se poate tr?i ?i a?a, f?r? probleme.BREXITCresc?torii de porci din Marea Britanie se pl?ng guvernului c? nu-?i pot exporta produsele ?n UE 3 februarie 2021, 11:56 de Cristina Ene Cresc?torii de porci din Marea Britanie au f?cut apel la guvernul britanic s? g?seasc? solu?ii de sprijin al industriei ?n contextul problemelor de export cauzate de Brexit care le-ar putea aduce falimentul, relateaz? Politico. Pe 22 ianuarie, Asocia?ia Na?ional? a Cresc?torilor de Porci din Marea Britanie (NPA) a trimis o scrisoare ministrului agriculturii prin care a avertizat asupra birocra?iei de la grani?ele UE care ?ngreuneaz? exporturile, ?n timp ce pe pia?a intern? ajung importuri ieftine din ??rile Uniunii Europene. Peste 100.000 de porci sunt bloca?i ?n fermele britanice, a scris asocia?ia. ?Tabloul este o uria?? destabilizare a lan?ului nostru de export, ?n timp ce nu exist? dec?t probleme minime ?i o relativ? fluiditate a importurilor UE ?n Marea Britanie. Acest dezechilibru, ?n combina?ie cu alte presiuni asupra pie?ei ?i pandemia de COVID-19, reprezint? o amenin?are serioas? la adresa industriei noastre. Credem c? este doar ?nceputul unei situa?ii ce va deveni una de criz? pentru membrii no?tri dac? nu se iau m?suri de ameliorare”, a transmis pre?edintele NPA. NPA a solicitat guvernului s? invite la discu?ii produc?torii, procesatorii de carne ?i comercian?ii ?n speran?a introducerii unor politici ?cump?r? britanic. ? Dou? dintre lan?urile de supermarket majore din Marea Britanie, ASDA ?i TESCO, nu au semnat niciun angajament care s? le oblige s? cumpere un anume procent de produse britanice, astfel c? ??i pot modifica aprovizionarea ?n func?ie de costurile cele mai mici. Nu ne afl?m ?n vremuri comerciale normale ca aceste lucruri s? nu conteze prea mult”, a spus directorul executiv al NSA. Regulile de export post-Brexit afecteaz? majoritatea industriilor care se bazeaz? pe exporturi ?i ?n special cea a pescuitului. Exportatorii trebuie s? notifice ?n prealabil v?mile din UE de sosirea m?rfurilor ?i s? furnizeze certificate sanitare pentru fiecare produs transportat. Un transport de 15 tone de porci din Marea Britanie ?n Olanda a necesitat certificate sanitare ?n trei limbi, ?n dou? exemplare, 72 de stampile de la veterinari ?i numeroase semn?turi pe documentele de export, a exemplificat NSA. Totodat?, costurile de export au crescut fiind impuse taxe de ie?ire, de intrare, noi costuri de transport ?i TVA la grani?ele ??rilor UE. ?n Germania, de pild?, TVA ul reprezint? 7% din valoarea transportului. De partea cealalt?, Marea Britanie nu a crescut taxele de intrare pentru ??rile din UE. Potrivit Asocia?iei Britanice a Procesatorilor de carne (BMPA), exporturile c?tre UE se deruleaz? la 25% din normalul perioadei. Ministerul agriculturii, George Eustice, a declarat s?pt?m?na trecut?: ?Exist? un cost de familiarizare. Odat? ce oamenii se vor obi?nui cu toate procedurile, cred c? lucrurile vor fi ?n regul?. Comercian?ii mai mari gestioneaz? deja mai bine volumul de documente necesare”. Dup? Brexit, exportatorii de carne din Marea Britanie ?ncep contabilizarea pierderilor meatmilk 4 februarie 2021 ?ntruc?t ?nt?rzierile la frontier? opresc exporturile din Regatul Unit c?tre UE, Asocia?ia Britanic? a Procesorilor de Carne a detaliat pentru FoodIngredientsFirst despre ?pletora de probleme” pe care le-au experimentat cu sistemul comercial post-Brexit. ”Brexit-ul nu e ce am sperat” Cu excep?ia cazului ?n care modernizarea sistemului nu are loc ?n cur?nd, exist? pericolul unei pierderi sus?inute a comer?ului.De la ?nceputul anului au fost raportate numeroase pierderi majore pentru exportatorii de carne din Marea Britanie. Mul?i spun c? produsele din carne perisabile destinate UE au ?nt?rziat at?t de mult la frontier? ?i au trebuit aruncate loturile putrezite.Considerat ca simpli ?probleme de din?i” de c?tre unii, BMPA respinge acest lucru insist?nd c?, de?i unele probleme sunt cauzate de sistemul birocratic excesiv de pe ambele p?r?i ale canalului, exist? ?i alte probleme structurale grave. Al?ii au marcat sistemele post-Brexit ca pur ?i simplu ?nu sunt adecvate scopului, iar Brexit-ul nu e ce s-a sperat”.Pe l?ng? fructele de mare, carnea proasp?t? este unul dintre cele mai critice produse perisabile. Carnea de porc, p?s?rile de curte ?i m?runtaiele sunt deosebit de vulnerabile, deoarece toate au o durat? de via?? mai scurt? ?i este esen?ial s? nu se piard? prea mult timp ?n tranzit, spune Nick Allen, director executiv BMPA.?Problemele de din?i sunt oamenii care nu ?n?eleg sistemul, fie c? sunt veterinari, afaceri sau oficiali, dar oric?t de bine ar ob?ine acest lucru, ?ntregul proces pune 24 la 48 de ore ?n momentul ?n care se poate efectua o livrare, ?n func?ie de prime?te o inspec?ie complet? ?n port. Acest lucru nu func?ioneaz? pentru un lan? de aprovizionare cu alimente proaspete ?, a declarat Allen pentru FoodIngredientsFirst.?Solicit?m modernizarea ?i digitalizarea actualului sistem vamal ?i de certificare, deoarece sistemul existent pe h?rtie este o relicv? din secolul trecut ?i pur ?i simplu nu este adecvat scopului. Nu a fost niciodat? conceput pentru a face fa?? tipului de lan? de aprovizionare integrat, just-in-time, pe care l-am construit ?n ultimii 40 de ani ?i, dac? nu este reparat rapid, va fi lucrul care va ?ncepe s? demonteze comer?ul european cu care s-au luptat companiile britanice. at?t de greu de c??tigat ”.Cum func?ioneaz? sistemul? Allen explic? birocra?ia grea ?i consumatoare de timp cu care se confrunt? mul?i membri BMPA.??n prezent, certificatul de s?n?tate de export desc?rcat (EHC) este destul de generic, medicul veterinar trebuie apoi s? verifice codul produsului care este exportat ?i din ghiduri s? ?tirbeasc? fizic articolele care nu sunt relevante pentru produs, apoi s? ?tampileze fiecare modificare ?i ini?ial? timbrul.”?Aceste modific?ri trebuie f?cute la toate versiunile certificatului care pot avea trei traduceri ale acestuia. Am v?zut certificate cu 70 de ?tampile ?i modific?ri pe ele ”, spune el.?Ar trebui s? fie destul de simplu s? ai un sistem ?n care s? fie introdus codul ?i s? se produc? EHC-uri curate ?i corecte, f?r? a fi nevoie de modific?ri. Toate acestea consum? mult timp ?i sunt predispuse la erori. ”?Unul dintre membrii no?tri a raportat recent c? avea ?ase camioane de produse [valoare ?n jur de 300.000 de lire sterline], toate a?tept?nd v?muirea ?n Republica Irlanda. La acea vreme, una dintre aceste ?nc?rc?turi era pe cale s? fie returnat? companiei de prelucrare dup? ce a?tepta cinci zile pentru eliberare. ?oferii au raportat ?nt?rzieri lungi ?n timp ce a?teapt? ca HMRC s? proceseze documentele vamale. ”Volume mai mici ?n primele dou? s?pt?m?ni ale lunii ianuarie, majoritatea companiilor au redus ?n mod deliberat comer?ul cu UE ?i Irlanda de Nord la un nivel foarte sc?zut, astfel ?nc?t s? poat? testa provizoriu noul sistem, explic? Allen.Dar chiar ?i la aceste volume sc?zute, au existat ?nt?rzieri semnificative pentru produsele perisabile.?P?n? acum am exportat doar aproximativ 30% din volumele normale”, continu? Allen. ?Acest lucru va cre?te acum pe m?sur? ce oamenii trebuie s? ?ndeplineasc? comenzile. S-au asigurat c? ?nainte de 31 decembrie, clien?ii aveau ceea ce aveau nevoie, dar acum trebuie s? ?nceap? din nou volumele. ”Acum, exportatorii trebuie s? revin? la normal ?i s? intensifice transporturile. ?ntre timp, alte industrii vor face exact acela?i lucru ?i se vor a?tepta noi valuri de haos la grani?? ?n zilele ?i s?pt?m?nile urm?toare.?Dac? supermarketurile continentale nu pot primi produse livrate a?a cum au nevoie, acest comer? va fi pur ?i simplu pierdut, deoarece clien?ii din UE abandoneaz? furnizorii din Marea Britanie ?i produsul surs? de la procesoarele europene. Clien?ilor din UE li se spune deja membrilor c? vor c?uta ?n Spania ?i Irlanda s? cumpere produse de acum ?nainte ”, spune Allen.Problema grupajului Atunci c?nd o ?nc?rc?tur? de carne cu camion este ?nt?rziat?, aceasta cre?te ?ansa ca acea comand? s? fie redus? ?n pre?, anulat? ?i returnat? sau, ?n cele mai grave cazuri, aruncat? ?i termin?nd ?n gropi de gunoi.Un exemplu al modului ?n care sistemul ?cedeaz? companiilor britanice” este problema ?grup?rii” (loturi mici de produse mixte grupate ?ntr-o singur? ?nc?rc?tur? mare de camioane), explic? Allen.?P?n? ?n prezent, peste 40% din comer?ul industriei britanice a c?rnii cu UE a fost trimis ?n acest fel. A permis procesatorilor s? efectueze livr?ri zilnice mai mici, dintr-o gam? larg? de m?rfuri de mare valoare, ambalate cu am?nuntul, c?tre mai multe ??ri din UE st?p?ne?te s?-?i p?streze rafturile aprovizionate cu varietatea de produse pe care clien?ii lor le a?teapt?. Grupajul este o parte esen?ial? a acestui lan? de aprovizionare ?la timp”. ”?Noul sistem vamal post-Brexit pentru produsele din carne este complicat, arhaic ?i prost implementat. ?n cel mai bun caz, cauzeaz? ?nt?rzieri la ?nc?rc?ri simple, cu un singur produs, dar, ?n cel mai r?u caz, a ?nsemnat c? ?nc?rc?rile grupate nu mai sunt viabile de trimis. ?ntr-adev?r, unele dintre cele mai mari firme de transport din Marea Britanie au ?ncetat deja s? ia ?n totalitate ?nc?rc?turi grupate ”, spune el.Olanda necesit? test negativ COVID-19 Se anticipeaz?, de asemenea, complica?ii suplimentare, deoarece autorit??ile olandeze au introdus reguli care afirm? c? to?i transportatorii ?i ?oferii de camionete care c?l?toresc cu feribotul din Marea Britanie c?tre porturile olandeze trebuie s? aib? un test de debit lateral negativ ?n termen de 24 de ore de la plecare.?n sens invers, din Europa continental? doar ?n Anglia, regulile sunt diferite cu transportatorii ?i cu oricine ?i-a ?nceput c?l?toria ?n Irlanda, Irlanda de Nord, Sco?ia, ?ara Galilor, Insula Man, Jersey sau Guernsey, ?n prezent scutite de a fi supus unui test , noteaz? BMPA.GERMANIAExterne: inca un focar de gripa aviara descoperit in Germania. Ce masuri au luat autoritatile? februarie 4, 2021 Oficialii germani au anuntat ca au inceput deja sacrificarea a aproximativ 14.000 de curcani, din cauza unui focar de gripa aviara, izbucnit intr-o ferma din estul tarii, noteaza Reuters. Este al treilea focar de gripa aviara descoperit in regiune in ultimele saptamani.Virusul gripei aviare H5N8 a fost confirmat la o ferma din zona Uckermark, au precizat autoritatile germane.In ultimele saptamani s-au descoperit focare de gripa aviara la ferme din Ungaria, Suedia, Franta, Lituania si alte zone din Europa, iar autoritatile cred ca virusul este transmis de la pasari salbatice.Luna trecuta, Consiliul suedez pentru agricultura a informat ca urmeaza sa fie sacrificati aproximativ 1,3 milioane de pui, din cauza unui focar de gripa aviara descoperit la cel mai mare producator de oua al Suediei, in apropierea orasului Monsteras.Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ productia de carne de pasare la inceputul lui 2014 in Asia si la finele acelui an s-a raspandit si in Europa.Pana acum nu exista cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la pasari la oameni, insa descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat sa tina pasarile inchise.SUAChina cumpara 2,1 mil tone de porumb de la americani , Agrostandard | 3 February, 2021 | China intentioneaza sa cumpere 2,1 milioane de tone de porumb din SUA in cursul acestui sezon, ceea ce ar fi a doua cea mai mare tranzactie inregistrata vreodata in SUA in volum, a anuntat ministrul american al Agriculturii. Recordul dateaza din 1991, c?nd a fost livrata o cantitate de 3,7 milioane de tone catre URSS. Aceasta comanda vine dupa cea de 1,7 milioane de tone de la finele lunii ianuarie. In acest context, nu mai mira pe nimeni faptul ca si preturile au crescut. La bursa de la Chicago, buselul de porumb (circa 25 kg) cu livrare in luna martie a inchis sedinta din 29 ianuarie la o cotatie de 5,4700 dolari, fata de 5,3450 dolari in ziua anterioara, fiind raportat un avans de 2,34%.De mentionat si faptul ca o asociatie de producatori de faina din Taiwan a cumparat 3,1 milioane de buseli de gr?u din SUA.Chinezii au mai achizitionat din SUA si 132 000 tone de soia, ceea ce a avut drept efect un curs mai mare si la oleaginoase. Buselul de soia (circa 27 kg) cu livrare in martie a terminat sedinta cu 13,7000 dolari, fata de 13,5325 dolari anterior, cresterea fiind de 1,24 %, potrivit France Agricole. Sursa – FoodBiz CHINA2,25 milioane de tone de usturoi exportat – ?ara care a pus monopol pe pia?a globala, 4 februarie 2021Potrivit anali?tilor de la EastFruit, ?n anul 2020, China ?i-a consolidat pozi?ia dominant? pe pia?a global? a usturoiului, cresc?nd exporturile cu 28% fa?? de anul 2019. Astfel, pentru prima dat?, o ?ar? a exportat peste 2 milioane de tone de usturoi ?ntr-un an ?i exporturile au atins o impresionant? valoare de 2,25 milioane de tone.Pentru a compara, Spania, aflat? pe locul doi ?n clasamentul mondial al exportatorilor de usturoi, a v?ndut maximum 185.000 de tone de legume pe an. ?n afar? de Spania, doar o singur? ?ar? la nivel global – Argentina – a v?ndut peste 100.000 de tone de usturoi proasp?t pe an, iar acest lucru s-a ?nt?mplat o singur? dat?.Ponderea Chinei ?n volumul comer?ului interna?ional cu usturoi este de obicei aproape de 80%. Cu toate acestea, ?n 2020 poate cre?te ?i mai mult, de?i multe ??ri, pe fondul cererii tot mai mari de usturoi, ?i-au crescut ?i produc?ia ?i exporturile.China export? cele mai mari volume de usturoi proasp?t c?tre ??rile din Asia de Sud-Est: Indonezia, Vietnam ?i Malaezia. ?n plus, Pakistanul, Brazilia, Bangladesh, Filipine, Thailanda ?i Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, pie?e majore de v?nzare pentru usturoiul chinezesc.Rusia este, de asemenea, unul dintre cei mai mari zece importatori. ?n 2020, ?ara ?i-a crescut brusc importurile de usturoi chinezesc cu 40%. ?n cursul anului, ru?ii au cump?rat record de 54.000 de tone de usturoi din China.Ucraina este doar pe locul 38 ?n clasamentul cump?r?torilor de usturoi din China, dar ?n 2020 ?ara a importat cu 58% mai mult usturoi chinezesc dec?t cu un an mai devreme, iar volumul importurilor a ajuns la 5.600 de tone. Pentru prima dat? ?n ultimii ani, ?n 2020, Uzbekistanul a ?nceput s? cumpere usturoi chinezesc direct din China, iar importurile sale au ajuns la 2.400 de tone. Kazahstanul a importat 2.900 de tone de usturoi din China – de aproape trei ori mai mult dec?t ?n ??2019, iar K?rg?zstan – 3.500 de tone, de 45 de ori mai mult dec?t un an mai devreme!Olanda este cel mai mare importator de usturoi chinezesc din ??rile UE, iar ?n 2020 a crescut importurile cu o treime – p?n? la 36.100 de tone.DOSARExportatori vs. ministru, Constantin Rudni?chi, 04 Februarie 2021Peste noapte, a izbucnit un conflict ?ntre exportatori ?i ministrul economiei. Motivul disputei este legat de bani, mai exact de fondurile publice destinate promov?rii exporturilor realizate de companiile rom?ne?ti. Este o tem? complicat?, care reclam? o analiz? din ambele puncte de vedere. F?r? ?ndoial?, exportatorii rom?ni sunt importan?i pentru economia local?. Exportatorii sunt prezen?i ?n lan?urile europene de aprovizionare, aduc valut? ?n ?ar? ?i ?n felul acesta echilibreaz? balan?a comercial? ?i cursul de schimb leu-euro.Aproape 70% din exporturile Rom?niei au ca destina?ie Uniunea European?, chiar dac? ?n ultimul deceniu s-a tot auzit un refren ?n care se vorbea despre ?ncercarea de a diversifica pie?ele de desfacere. O dorin?? care nu a avut finalitate.Exportatorii sunt bine organiza?i, au o asocia?ie de profil ?i o institu?ie care func?ioneaz? ?ntr-un parteneriat public-privat ?n cadrul c?reia are loc un dialog permanent pe teme importante pentru companii care activeaz? pe pia?a extern?. De asemenea, unul din subiectele sensibile a fost, dintotdeauna, acela de sus?inere a exporturilor rom?ne?ti, respectiv sprijinul acordat pentru participarea la t?rguri ?i expozi?ii interna?ionale. Surpriza mare a fost aceea c? Ministerul Economiei a sistat anul acesta programul de promovare a exporturilor rom?ne?ti.Este o m?sur? justificat?? Par?ial, se poate ?n?elege. ?n primul r?nd, este limpede c? anul acesta, la fel ca ?i anul trecut, de altfel, foarte multe manifest?ri expozi?ionale din Europa ?i din lume se vor anula. Unele au migrat ?n online ?i se vor desf??ura sub aceast? form?. Altele, au fost pur ?i simplu anulate. Foarte pu?ine se vor desf??ura ?n spa?iu fizic. ?n aceste condi?ii, bugetul pentru prezen?a companiilor rom?ne?ti poate fi reevaluat.?n al doilea r?nd, topul celor mai mari 100 de exportatori este dominat de companii str?ine, mari, care practic? ?n Rom?nia un lohn industrial ?i care ??i fac strategia de promovare a produselor la nivelul companiei-mam?. ?n general, aceste companii nu sunt interesate de fondurile oferite de statul rom?n pentru a fi prezente la t?rguri ?i expozi?ii interna?ionale.?n al treilea r?nd, ministrul Claudiu N?sui a prezentat public c?teva date privind felul ?n care s-au derulat contractele ?n anii anteriori. Este vorba despre o firm? organizatoare care a ?ncasat sume substan?iale pentru a facilita prezen?a unor companii rom?ne?ti la manifest?ri din afara ??rii. Este un sistem care pare clientelar ?i care trebuie oprit. De asemenea, ministrul economiei arat? c? fa?? de sumele alocate din bugetul public rezultatele ob?inute sunt modeste, respectiv num?rul de companii prezente la diverse evenimente interna?ionale ?i num?rul de contracte ob?inute cu acest prilej.Suntem ?n situa?ia clasic? ?n care putem spune c? ?i exportatorii au dreptate ?i ministrul are dreptate. Este important c? oficialul rom?n dezv?luie un mecanism fie corupt, fie ineficient. Dar, ?n acela?i timp, sistarea bugetului pentru promovarea exporturilor rom?ne?ti este o solu?ie prea drastic?.Cel mai eficient ar fi ca ?n absen?a evenimentelor clasice, derulate ?n spa?iul fizic, s? fie g?ndite mijloace de promovare adaptate momentului. Ar fi nevoie de campanii online, se poate g?ndi o revitalizare a ambasadelor Rom?niei ?i impunerea unor obiective mai concrete legate de promovarea economic?, iar Germania poate fi un model de urmat prin diploma?ia economic? pe care a dezvoltat-o. Ar trebui, poate, luat? ?n calcul folosirea mai eficient? a re?elei de camere de comer? din Rom?nia ?i a camerelor de comer? bilaterale.A?adar, solu?ii se pot g?si. T?ierea bugetului de promovare a exporturilor rom?ne?ti este radical?. Varianta echilibrat? este aceea de a g?si o cale de a renun?a la metodele incorecte ?i de a promova solu?iile adaptate la situa?ia prin care trece economia global?.? ?Ograda cu stru?i din Sebe? 1 februarie 2021 Rona Rita David Rom?nia care merge La prima vedere, se contureaz? impresia unei armate dotat? cu ?periscoape“ care se ridic? deasupra gardului fermei din Sebe?. Nu, nu sunt solda?i camuflati ci doar ni?te stru?i. A?a cum poate mul?i dintre noi ?i-au dorit animale sau p?s?ri exotice ?n gr?din?. ?i Marius Farca?iu din Sebe?, ?n urm? cu 12 ani, a achizi?ionat din Ungaria o familie de stru?i ?i un incubator. Motivul ? Curiozitatea penru evolu?ia acestei specii. ??i nu a fost dezam?git. Pe l?ng? bucuria de a intra ?n universul acestor p?s?ri de origine african?, hobby-ul s-a transformat ?ntr-o afacere mai mult dec?t profitabil?. Ograda cu stru?i g?zduie?te, ast?zi, 30 de familii de reproducere ?i, anual, vin pe lume ?n jur de 1000 de pui.Este nevoie de o luna de zile ?pentru ca un pui de stru? s? devin? autonom. De aceea,? v?nzarea lor se poate face doar dup? 30 de zile. Pui?orii sunt dificili, ei nu ?tiu s? se hr?neasc? sau s? bea ap? singuri, au nevoie de?lec?ii“ de supravie?uire de la p?rin?ii lor.Investi?ia financiar? ini?ial? a fost de 2500 de euro. Au urmat moderniz?ri ?i alte investi?ii, iar,? ?n 2017, familia Farca?iu a inaugurat propriul abator. Cererea fiind destul de mare, antreprenorul cump?r?, ?n mod constant, p?s?ri din Rom?nia, Bulgaria ?i Ungaria.Clien?ii achizi?ioneaz? pui mici, iar pe baza unui contract, ?i rev?nd v?nz?torului cu 2,8 euro pe kg viu c?nd ace?tia au minimum 100 kg, pentru a fi sacrifica?i.Exist?, totu?i, ?i cump?r?tori de…agrement. Ace?tia cumpar? un mascul ?i o femel? sau dou?, pentru a-i l?sa liberi, ?n curte. Un pui de stru? cost? 100 de euro, la v?rsta de o lun?. O familie reproduc?toare format? din dou? femele ?i un mascul, se vinde cu 2.500 de euro.Stru?ii ating maturitatea sexual? ?n jurul v?rstei de 2-4 ani, sezonul de ?mperechere ?ncep?nd din luna?martie ?i p?n? ?n?septembrie.La stru?, nimic nu se pierdeFemelele ??i depun ou?le ?ntr-un cuib care este, de fapt, o simpl? groap? ad?nc?.? Ou?le sunt clocite pe timp de zi de c?tre femele, iar noaptea ,de masculi, p?n? la 45 de zile. Un ou de stru? ajunge s? cantareasca ?n jur de 1,5 kg. ?n captivitate, un stru?? poate tr?i p?n? la 65 de ani, iar ?n ?n s?lb?ticie, durata de via?? normal? pentru un stru? este de p?na la 75 de ani. Stru?ii sunt omnivori, hr?nindu-se at?t cu plante, c?t ?i cu carne. De obicei, m?n?nc? semin?e ?i cereale, dar ?i insecte ?i animale mici. Stru?ii pot sta afar? ?i la minus 15 grade C, dup? ce dep??esc v?rst? de 4 luni.La stru?i, nimic nu se pierde: carnea ( mai s?rac? ?n colesterol dec?t cea de vit?, de pui ?i chiar de curcan) este o delicates? care se vinde ?i cu 150 de lei kilogramul. Pielea este folosit? pentru pantofi ?i gen?i de lux, a?adar afacerea cu stru?i este una dintre cele mai profitabile. * * *Vinul de azi: Torre Rracina Nero D’Avola 2019 - 96 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Sicilia este o binecunoscut? regiune viticol? din Italia, cunoscut? ?i sub numele de “?ara Soarelui”. De acolo vine ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Torre Rracina Nero D’Avola, un vin ro?u sec rubiniu. Realizat din soiul de struguri Nero D’Avola, vinul aduce ?n prim plan note fructate ?i u?or picante. Pe palat, se remarc? aromele bine conturate de fructe ro?ii coapte ?i smochine. Finalul este persistent, rotund, cu taninuri bine definite, predomin?nd ?i aici nuan?ele fructate, la care se adaug? cele de vanilie. Degusta?i acest vin la 18-20 de grade Celsius, al?turi de br?nzeturi, preparate din carne de v?nat, carne la gr?tar sau carne pr?jit?. * * *Supravegherea prin satelit a terenurilor agricole, februarie 4, 2021, AgrimaSat Supravegherea culturilor contribuie la dezvoltarea unei agriculturi de precizieExploata?iile agricole consum? cantit??i mari de ?ngr???minte ?i produse de protec?ie a plantelor. Aplica?ia AgrimaSat proceseaz? date transmise prin satelit pentru a-i sprijini pe fermieri s? monitorizeze modific?rile existente la nivelul culturilor. Datele sunt apoi utilizate pentru a le indica fermierilor locurile ?n care este nevoie de ?ngr???minte ?i produse fitosanitare. Prin aceast? metod? se fac economii de bani, iar culturile dau un randament mai mare.O aplica?ie care contribuie la fertilizarea solurilor?n fiecare anotimp, fermierii trebuie s? ia decizii referitoare la cantit??ile de ?ngr???minte ?i produse de protec?ie a plantelor pe care urmeaz? s? le utilizeze. ?n mod tradi?ional, fiecare parcel? a fost tratat? ca o singur? suprafa??, f?r? a se face distinc?ii ?n ceea ce prive?te calitatea solului sau bog??ia mineral?.Metodele conven?ionale de aplicare a ?ngr???mintelor trateaz? uniform toate zonele unei parcele. Unele p?r?i ale c?mpului au nevoie de o cantitate mai mare de ?ngr???minte, iar alte p?r?i ale c?mpului au nevoie de mai pu?in. Cu toate acestea, acest lucru este greu de judecat, iar majoritatea fermierilor distribuie ?ngr???mintele ?n mod egal, duc?nd la costuri mai mari, la modificarea pH-ului solului, la cre?terea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?i la poluarea apei.Agricultura modern? ?ine cont de toate aceste varia?ii ?i adapteaz? strategiile de fertilizare la condi?iile locale.Supravegherea prin satelit a terenurilor agricole ?i ajut? pe fermieri s? fac? economii semnificative. Oferim h?r?i de zonare a fertiliz?rii ce arat? fermierilor care p?r?i din c?mpurile lor au nevoie de o cantitate mai mare sau mai mica de ?ngr???minte, pe baza AI, a 5 ani de date istorice ?i a 3 ani de cercet?ri aprofundate. C?mpul poate fi ?mp?r?it ?n p?n? la 5 zone. Aceste zone sunt clasificate ?n func?ie de rata variabil? de fertilizare necesar? solului. ?n?elegerea diverselor cerin?e dintr-un c?mp permite o mai bun? plasare a nutrien?ilor ?i, prin urmare, o absorb?ie ?mbun?t??it? a nutrien?ilor.?n acest fel se optimizeaz? dozele de substan?e agrochimice. Aplica?ia este gratuit? pentru fermele cu o suprafa?? de p?n? la 50 de hectare. AgrimaSat reduce utilizarea de ?ngr???minte cu p?n? la 30%.Oferim solu?ii at?t pentru fermierii mici si mijlocii, c?t ?i pentru marii fermieri. Optimiza?i-v? intr?rile, folosind doar cantitatea potrivit? de ?ngr???minte de care au nevoie culturile dvs.Serviciile noastre de supraveghere a culturilor prin satelit:Analiza s?n?t??ii plantelorAnaliza fertilit??ii soluluiPrescrip?ia ?ngr???mintelor cu azotH?r?i de zonare a fertiliz?riiH?r?ile stresului hidricRadar cu diafragm? sintetic?AGRIMASAT?este partenerul vostru pentru a implementa serviciile de agricultura de precizie si transformare digitala.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programeaz? o discu?ie cu unul dintre consultan?ii?AGRIMASATDac? supravegherea prin satelit a culturilor vi se pare prea avangardist?, v? punem la dispozi?ie ?i metoda clasica de analize fizico-chimice a solului si apei.Fertilizarea dup? ureche este doar in beneficiul furnizorilor de ingr???minte!!!“Foarte mul?i agricultori rom?ni fac fertilizare dup? ureche ?i nicidecum dup? o cartare agrochimic?. Rom?nia are un poten?ial agricol mare, dar trebuie s? fim ?n?elep?i, s? folosim cu cap p?m?ntul pentru c? orice r?u, c?t de mic ar fi el, cu greu poate fi ?ndreptat. Ca s? iei ceva din p?m?nt, trebuie s? pui ?n loc prin fertilizare, adic? s? ai grij? s? men?ii acest echilibru de fertilitate a solului, s? vii s? faci fertilizare dup? analiza chimic?; este bine ca ?nainte de toate s? avem o cartare agrochimic? ?i pe urm? s? facem fertilizarea” – Costel VanatoruTrebuie con?tientizat de fiecare produc?tor agricol faptul c? folosirea ?ngr???mintelor pentru realizarea unor produc?ii profitabile trebuie f?cut? pe baza unor previziuni realiste, care s? ?in? cont de condi?iile pedoclimatice locale, de poten?ialul productiv al culturilor ?i nivelul tehnologic al unit??ii agricole.Gestionarea eficient? a nutrien?ilor necesit? cuantificarea necesit??ilor nutrien?ilor din culturi ?i a capacit??ii de furnizare a nutrien?ilor a solului?prin testarea solului.Aprovizionarea cu nutrien?i a solului depinde de capacitatea solurilor de a amortiza pierderile de nutrien?i prin ?ndep?rtarea culturilor. Prin urmare, pentru a optimiza aprovizionarea cu nutrien?i a culturilor ?i a minimiza riscul de pierdere a nutrien?ilor, este esen?ial s? ?n?elegem reac?iile ?i procesele nutritive din soluri (fertilitatea solului) ?i s? gestion?m eficient aporturile de nutrien?i anorganici ?i organici (gestionarea nutrien?ilor) pentru a asigura un nivel al nutrientilor adecvat al solului.Produc?torii agricoli trebuie s? profite de tehnologiile de gestionare a solului ?i a plantelor care sporesc productivitatea ?i reduc la minimum pierderile de productivitate ale solului prin scurgeri, levig?ri ?i epuizarea nutrien?ilor.M? opresc aici, dar nu ?nainte de a v? spune s? nu da?i vina pe costurile analizelor fizico-chimice; sunt mici ?n compara?ie cu costurile inputurilor pe care le baga?i, dup? ureche, ?ntr-un hectar! Nu v? lua?i dup? mine, ci face?i singuri calcule, pornind de la un cost al analizelor de 30 de lei maxim per hectar. Eu v? spun c? ve?i reduce costurile cu ingr???mintele cu 30%!AGRIMASAT?este partenerul vostru pentru a implementa serviciile de agricultura de precizie si transformare digitala.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programeaz? o discu?ie cu unul dintre consultan?ii?AGRIMASAT * * *Opus Fabula – un “musical” (am vrut s? scriu burlesc, nu m? feresc!) ?n cheie de Feteasc? neagr?. Cu bonus track, februarie 4, 2021Cezar Ioan Feteasc? neagr? Opus fabula 2019, Gramofon Wine, Dealu Mare – 16,5% vol alc, demidulce. Rubiniu profund, str?lucitor. Nas de cire?e negre, vi?ine supercoapte, gem de prune. Textur? catifelat?, dar cu fermitate ?i complexitate gustativ? peste medie, ?n care apar curmale, struguri ?i ardei iu?i (toate, deshidratate) ?i cui?oare, pe o aciditate echilibrat?. Zah?rul rezidual nu d? senza?ia de demidulce, ci de demisec. Alcoolul, mare, este foarte bine integrat, nu deranjeaz?, ci dimpotriv? – ordoneaz?, structureaz? acest vin. Cam a?a arat? descrierea mea pentru aceast? Feteasc? neagr? – despre care a? zice c? merit? 92 de puncte, nivel cu care m? ?nt?lnesc rar. ?mi pare r?u c? evaluatorii de la Premiile de excelen?? Vinul.ro 2020 n-au avut ?ncrederea / curajul s?-i mai acorde trei sferturi de punct ?n plus – diferen?a care l-ar fi propulsat la Marea Medalie de Aur. Dar sunt convins c? timpul ??i va spune cuv?ntul ?i ?n acest sens. Dac? ar fi s? fac o analiz? cu preten?ii de profunzime mai mare, a? sublinia alte tipuri de valori ale acestui vin, dincolo de cele gustative.Opus Fabula a?terne o punte ?i e un eveniment de tip “leb?d? neagr? enologic?”Pe de-o parte, fiindc? e un vin neobi?nuit – la propriu: nicio cram? cu preten?ii elevate nu obi?nuie?te s? abordeze acest stil (zah?r rezidual mare + alcool ridicat + struguri negri) la nivelul gamelor de v?rf. O reticen?? explicabil? din cauza deceniilor ?n care vinurile ro?ii cu rest de zah?r au fost doar ieftin?turi adresate consumatorilor nepreten?io?i ?i neaviza?i – un fenomen comercial de care produc?torii ambi?io?i s-au delimitat. ?mi pot aminti doar dou? exemple cu-adev?rat reu?ite, ?n ultimii dou?zeci de ani – Feteasca neagr? Hariton, de la Vinterra, ?i o alta, de la Institutul de Cercetare ?i Dezvoltare de la Valea C?lug?reasc? (din p?cate, nu i-am re?inut numele). Din perspectiva asta, Opus Fabula a?terne o punte c?tre dorin?a legitim? a publicului avizat de a g?si o nou? exprimare de calitate a soiului considerat port-drapel na?ional – o punte ?ntre “pofta de dulce” ?i “pofta de calitate”.Pe de alt? parte, vinul e neobi?nuit ?i fiindc? – dup? ?tiin?a mea – nu se poate ob?ine ?n fiecare an, nici dac? ai vrea. Trebuie s? se ?ntruneasc? anumite condi?ii cumulative: num?r de ore de soare, cantitate de precipita?ii, temperatur?, curajul (sau norocul) viticulturului de a a?tepta momentul cel mai potrivit pentru recoltare, priceperea ?i inspira?ia enologului de a conduce fermenta?ia ?ntr-un anume mod ?i a?a mai departe, c? nici eu nu pot s? le ?tiu pe toate…Feteasca neagr?: “You Haven’t Seen the Last of Me!”Am v?zut c? speciali?ti precum Caroline Gilby Master of Wine sau C?t?lin P?duraru asociaz? Opus Fabula st?rilor “de contempla?ie”, “la ceas de sear?”, ?n timp ce somelierul Sergiu Nedelea (care e ?i “na?ul de botez” al acestui vin) indic? ?i potriviri gastronomice din sfera br?nzeturilor, pr?jiturilor cu ciocolat? ?i a fripturilor cu arome intense, ca mielul, c?prioara sau ra?a.?Nu contest niciuna dintre aceste indica?ii de utilizare, ba chiar m-a? bucura de oricare, eu i-am g?sit ?ns? una ?n plus – sau mai degrab? m-a g?sit ea pe mine, “m-a izbit” ?n imagina?ie. M-am v?zut transportat ?n “Burlesque”, cu Cher ?i Christina Aguilera c?nt?ndu-mi la mas? iar eu b?nd acest vin ?i bucur?ndu-m? de moment (dac? n-a?i v?zut filmul, vi-l recomand)! E muzicalitate ?n acest vin, e atitudine, e show. E energie care “trece sticla” ?i te electrizeaz?, te inspir?. E o mic? magie – artistic? – de care se poate bucura deopotriv? ?i cel ?nv??at, ?i cel ?ncep?tor. Da, nu e Bach, nu e Chopin, nu e muzic? de catedral? (dac? nu iei ?n socoteal? orga de catedrala din g?tul lui Cher, care-?i rezoneaz? direct ?n piept)! E cabaret, e burlesc – iar puri?tii vinului ar putea spune c?, ?n ?n?elesurile lui profunde, nu are sens – vorba ardeleanului, “a?a ceva nu se exist?”!??i ce? E viu! E unul din felurile Fete?tii negre de a spune, emo?ionant ?i conving?tor: “n-a?i v?zut ?nc? tot ce pot”. * * *Combaterea afidelor din culturile de cartof ?i diminuarea transmiterii virusurilor , Revista Fermierului , Joi, 04 Februarie 2021 ?n cultura de cartof, afidele pot provoca daune ?n mod direct, prin hr?nirea cu seva ?i indirect, prin transmiterea virusurilor, cum ar fi: virusul Y, virusul r?sucirii frunzelor, virusul M, S ?i altele.Prevenirea apari?iei virusurilor ?n procesul de producere de s?m?n?? de calitate este ?i trebuie s? fie o preocupare de baz? a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce ?n ce mai important.Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide care sunt vectori ai transmiterii virusurilor ?n aproximativ 80% din cazuri. Trebuie s? ?tim c? o singur? genera?ie de afide poate consuma 30-40 tone de sev? elaborat?. Spre exemplu, virusul Y al cartofului este r?sp?ndit de cel pu?in 25 de specii de afide.Closer?, recomand?ri ?i caracteristiciPentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de cartof, varz?, salat? ?i spanac, compania Corteva a lansat ?ncep?nd cu anul 2020 insecticidul Closer?, care are la baz? o substan?? activ? nou?, sulfoxaflor, denumit? sub numele de brand Isoclast? active.Insecticidul Closer? pe baz? de Isoclast? active este omologat la doza de 0,2 l/ha, at?t la cartof, c?t ?i la culturi precum: varz?, salat?, spanac, broccoli, conopid?, varz? de Bruxelles.La cartof se recomand? aplicarea a dou? tratamente, ?nainte ?i dup? ?nflorit, iar la varz?, salat?, spanac, broccoli, conopid?, varz? de Bruxelles, se recomand? un tratament pe sezon. Indiferent de cultur?, trebuie s? se respecte timpul de pauz? de ?apte zile ?nainte de recoltare.Insecticidul Closer? pe baz? de Isoclast? active are c?teva caracteristici care ?l disting pe pia?a insecticidelor:Are efect de ?oc ?i rezidual excep?ional, insectele fiind comb?tute ?n 2-3 zile de la aplicare;Are o stabilitate foarte bun? la razele UV ?i este foarte rezistent la sp?lare;?n momentul ?n care este diluat ?n ap? cu ph-uri diferite dovede?te o stabilitate foarte ridicat?;Datorit? ac?iunii sistemice ?i translaminare, insecticidul p?trunde ?i sub frunze, ?ntre plante ?i l?stari, asigur?nd astfel controlul eficient al afidelor ascunse;Isoclast? active se diferen?iaz? de alte solu?ii datorit? faptului c? este foarte eficient ?mpotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide;Closer? este compatibil cu alte produse ?i se degradeaz? rapid ?n sol ?i nu persist? ?n mediul ?nconjur?tor.Isoclast? active este cea mai eficient? solu?ie pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de ?n?epat ?i supt, precum afidele.Aplicarea insecticidului Closer? pe baz? de Isoclast? active asigur? combaterea afidelor ?i contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, av?nd impact pozitiv asupra produc?iilor mari ?i de calitate.Articol scris de: ANA MARIA PASCARIU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDES & INSECTICIDES CORTEVA AGRISCIENCE ROM?NIA & MOLDOVA * * *CLOSER? – Solu?ia perfect? pentru combaterea afidelor ?i diminuarea transmiterii virusurilor la cultura de cartof! agrointeligenta.ro 4 februarie 2021 Afidele ?n cultura de cartof pot provoca daune ?n mod direct datorit? hr?nirii cu seva ?i indirect prin transmiterea virusurilor, cum ar fi: virusul Y, virusul r?sucirii frunzelor, virusul M, S ?i altele. Prevenirea apari?iei virusurilor ?n procesul de producere de s?m?n?? de calitate este ?i trebuie s? fie o preocupare de baz? a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce ?n ce mai important.Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide care sunt vectori ai transmiterii virusurilor ?n aproximativ 80% din cazuri. Trebuie s? ?tim c? o singur? genera?ie de afide poate consuma 30-40 tone de sev? elaborat?. De exemplu, virusul Y al cartofului este r?sp?ndit de cel pu?in 25 de specii de afide.Pentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de cartof, varz?, salat? ?i spanac, compania Corteva a lansat, ?ncep?nd cu anul 2020, insecticidul CLOSER? care are la baz? o substan?? activ? nou?, sulfoxaflor, denumit? sub numele de brand Isoclast? active.Insecticidul CLOSER? pe baz? de Isoclast? active este omologat la doza de 0,2L/ha, at?t la cartof, c?t ?i la culturi precum: varz?, salat?, spanac, broccoli, conopid?, varz? de Bruxelles.La cartof se recomand? aplicarea a 2 tratamente, ?nainte ?i dup? ?nflorit, iar la varz?, salat?, spanac, broccoli, conopid?, varz? de Bruxelles se recomand? 1 tratament pe sezon. Indiferent de cultur? trebuie s? se respecte timpul de pauz? de 7 zile ?nainte de recoltare. Insecticidul CLOSER? pe baz? de Isoclast? active are c?teva caracteristici care ?l disting pe pia?a insecticidelor: Are efect de ?oc ?i rezidual excep?ional, insectele fiind comb?tute ?n 2-3 zile de la aplicare; Are o stabilitate foarte bun? la razele UV ?i este foarte rezistent la sp?lare; De asemenea, ?n momentul ?n care este diluat ?n ap? cu pH-uri diferite, dovedeste o stabilitate foarte ridicat?; Datorita ac?iunii sistemice ?i translaminare insecticidul p?trunde ?i sub frunze, ?ntre plante ?i l?stari, asigur?nd astfel controlul eficient al afidelor ascunse; Isoclast? active se diferen?iaz? de alte solu?ii datorit? faptului c? este foarte eficient ?mpotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide; CLOSER? este compatibil cu alte produse ?i se degradeaz? rapid ?n sol ?i nu persist? ?n mediul ?nconjur?tor.Isoclast? active este cea mai eficient? solu?ie pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de ?n?epat ?i supt, precum afidele.Aplicarea insecticidului CLOSER? pe baz? de Isoclast? active asigur? combaterea afidelor ?i contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, av?nd impact pozitiv asupra produc?iilor mari ?i de calitate.Ana Maria Pascariu, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Rom?nia & Moldova. * * *Rom BonBon completeaz? portofoliul de praline Rom Autentic, oferind o solu?ie potrivit? publicului feminin , Joi, 04 Februarie 2021 Cele dou? sortimente Rom BonBon, din portofoliul Kandia Dulce, au ?nveli? de ciocolat? diferit. Este vorba de Praline de ciocolat? am?ruie cu crem? cu arom? de rom ?i Praline de ciocolat? alb? cu crem? cu arom? de espresso ?i rom.?Produsele sunt ambalate individual, ?n cutii de c?te 130g, ?i conserv? esen?a brandului – aroma specific? de rom ?i elementele de identitate proprii, av?nd totu?i o not? mai feminin? prin design, forma cutiei ?i gust delicat.?Cele dou? sku-uri au fost lansate la sf?r?itul anului trecut, sunt plasate la raionul de praline de ciocolat? ?i cost? aproximativ 14 lei/cutia cu 13 bomboane.? * * * Mircea Turdean, Director General, Farmec: ?Dezinfectan?ii rom?ne?ti risc? s? nu ajung? la consumatori dac? nu se prelungesc autoriza?iile de comercializare” ? Maria Vaschi Publicat Joi, 04 Februarie 2021 Tone de dezinfectan?i realizate de produc?tori locali risc? s? nu mai ajung? pe pia?a de larg consum dac? autorit??ile nu decid prelungirea autoriza?iilor provizorii de produc?ie ?i comercializare. Aceste produse au fost realizate ?n baza autoriza?iilor emise ?n prim?vara anului trecut, autoriza?ii ce au valabilitate un an. Dar pia?a nu a absorbit toat? cantitatea realizat? de produc?torii locali, deoarece p?n? ?n momentul ob?inerii autoriza?iilor, at?t retailerii, c?t ?i sistemul sanitar s-au aprovizionat cu stocuri uria?e de dezinfectan?i de import, la pre?uri uneori duble fa?? de cele la care le-au oferit ulterior produc?torii locali.??Criza a ?nceput s?-?i fac? efectul de la sf?r?itul lui februarie 2020, a?a c? am dezvoltat rapid 2 linii de dezinfectan?i pentru care a trebuit s? achizi?ion?m echipamente noi: una pentru pia?a de bunuri de larg consum - pentru m?ini (sub brandul Farmec) ?i pentru suprafe?e (Nuf?r) - ?i alta pentru spitale, institu?ii, ?coli (Dermofarm). La ?nceputul lui martie aveam formulele stabilite ?i puteam ie?i pe pia??. Din p?cate, avizarea produselor la momentul respectiv ?i testarea lor nu se putea face intern, ci ?n afara ??rii, ceea ce era o problem?. Produc?torii rom?ni erau ?ncuraja?i s? fac? biocide, dar test?rile se f?ceau ?n Italia sau ?n alt? parte ?i durau 3-4 luni, pentru c? erau sute de produc?tori din toat? Europa care mergeau la acelea?i clinici de testare”, relateaz? Mircea Turdean, Director General, Farmec.?Abia spre sf?r?itul lunii martie, printr-o ordonan??, s-a redeschis Institutul Cantacuzino, care avea dreptul s? fac? test?ri ?i s? dea autoriza?ii provizorii. A fost un lucru foarte bun, dar oarecum tardiv, deoarece compania a primit primele avize provizorii la final de aprilie.??De?i aveam formulele stabilite, nu am putut veni pe pia?? cu dezinfectan?i, chiar dac? am declarat c? suntem preg?ti?i, pentru c? era perioada ?n care pia?a a fost acoperit? de importuri. Discut?m de mii de tone, la pre?uri foarte mari, care au inundat pia?a spitalelor ?i a magazinelor de bunuri de larg consum.”?Farmec nu era singura companie ?n aceast? situa?ie, vorbim de aproximativ 60 de produc?tori rom?ni implica?i. To?i au ?nceput s? primeasc? avize ?n luna mai ?i s-au trezit c? magaziile spitalelor ?i depozitele retailerilor erau pline de importuri. De?i s-au implicat prompt ?n lupta autorit??ilor ?mpotriva pandemiei COVID 19, produc?torii locali nu au avut acces pe rafturile magazinelor cu produsele lor, mai ieftine, p?n? c?nd stocurile de importuri la pre?uri mult mai mari nu au fost epuizate.??Ne-am trezit c? nu aveam cui s? distribuim, chiar dac? pre?urile noastre erau mult mai bune. Formulele pe care le-am scos ?n prim?var? ?i pe care am ob?inut autoriza?iile provizorii sunt diferite de cele autorizate definitiv ?n var? de Ministerul S?n?t??ii. De ce? Pentru c? ?n prim?var? a fost o mare problem? cu sursa num?rul 1 de materie prim? pentru dezinfectan?i – alcoolul etilic. Totul mergea afar?, nu se mai g?sea alcool etilic ?n Rom?nia. ?i-atunci, ce-am f?cut? Acele autoriz?ri provizorii de la Institutul Cantacuzino le-am ob?inut pe baza formulelor cu alcool izopropilic. V?z?nd c? nu mai exist? alcool etilic, ne-am aprovizionat cu sute de tone de alcool izopropilic. Am r?mas cu ele pe stoc, pentru c? ?n primele luni pe pia?? au fost preponderent dezinfectan?i din import. Plus cu ambalajele inscrip?ionate ?i produsele finite. Singura lor ?ans? de a fi puse pe pia?? este s? se prelungeasc? aceste autoriza?ii provizorii, cu circa 1 an”, a precizat Mircea Turdean.?Autoriza?iile provizorii expir? peste 2 luni??ntrebat dac? a fost vorba despre dezinteres al organelor statului fa?? de produc?ia local? de biocide, directorul general al companiei Farmec spune c? reac?ia lor a fost pozitiv?, doar c? nu s-au mi?cat bine.?Mai degrab? i-a? spune lips? de profesionalism, nu lips? de interes. ?n aprilie 2021, dezinfectan?ii pentru pia?a de larg consum nu o s? se mai poat? vinde, dac? statul nu vine s? prelungeasc? respectivele avize. Noi avem ?n stoc dezinfectan?i Farmec ?n valoare de 5 milioane de lei, plus produse livrate deja pe pia??. S? nu mai vorbim de materia prim? specific? si ambalaje. Pentru produsele realizate pentru spitale ?i institu?ii am reu?it s? ob?inem avize de la Ministerul S?n?t??ii, care au valabilitate permanent?, deoarece acelea se bazeaz? pe formulele cu alcool etilic. Dar avem ?i produse cu avize provizorii, pentru care ar trebui s? avem dreptul s? le vindem a?a cum facem acum, p?n? la epuizarea stocurilor. E nevoie de un singur lucru: prelungirea acestor autoriza?ii cu ?nc? un an, pentru c? va fi nevoie de dezinfectan?i ?i ?n 2021”, a mai spus directorul general al companiei clujene.?Farmec s-a num?rat printre cei 35 de laurea?i ai Galei Premiilor Pia?a 2020, edi?ia a XV-a. Compania s-a plasat pe primul loc la sec?iunea ?Cel mai bun produs nou din grupa Produse de ?ngrijire personal?”, unde a fost votat? de retaileri pentru gama Dezinfectan?i Farmec.??n edi?ia din luna martie vom publica un interviu cu Mircea Turdean despre strategiile prin care s-a adaptat Farmec la schimb?rile ap?rute pe pia?? ?n 2020 ?i despre planurile pentru 2021. * * *Gazania, floarea care rezista foarte bine in conditii de seceta, Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 04, 2021 Gazania este o floare numita dupa eruditul grec din secolul al XV-lea, Theodorus din Gaza, este o planta perena, originara din Africa de Sud. Este o floare cu intretinere redusa, excelenta pentru spatiile greu de amenajat.Gazania face parte din familia margaretelor (Asteraceae) si este cunoscuta si dupa denumirea populara de Floarea comoarei sau Floarea tezaurului.Planta formeaza o rozeta bogata de frunze cu inaltimea variind intre 10 si 30 cm, in functie de soi.Frunzele sunt sesile, oblong–lanceolate, colorate in verde inchis pe partea superioara si verde–aramiu pe partea inferioara.Florile sunt grupate in calatidii mari, asemanatoare margaretelor, cu ligule oval–eliptice, ascutite la varf si colorate in nuante foarte diferite de galben, alb, roz, rosu, crem, portocaliu. Infloresc din iunie pana toamna tarziu, in octombrie, numai ziua, pe timp insorit.Solul cel mai bun este unul nisipos, bine drenat, dar va tolera si alte tipuri si conditii de sol.Apa excesiva poate duce la putrezirea radacinilor si poate promova bolile fungice. Gazania este o floare rezistenta la seceta.Fertilizarea suplimentara nu este necesara. In habitatul natal din Africa de Sud gazaniile cresc in soluri cu fertilitate redusa. Inmultirea plantei se face prin seminte.Semanatul se face in ladite, in sere sau in solarii si rasadnite, in luna martie.Temperatura optima pentru germinatia semintelor este 18-20°C. Plantele rasar in 7–10 zile de la semanat.Rasadurile se repica o singura data, in ladite, dupa 2 saptamani de la rasarire, iar dupa alte 2-3 saptamani se planteaza in placi alveolare sau ghivece cu diametrul de 6–8 cm. Repicatul se poate face si direct in ghivece sau placi alveolare.Plantarea rasadurilor in camp se face in luna mai, la distantele de 20–25 cm. Se aplica lucrarile generale de ingrijire.Sursa:? * * *Robotul anului 2020 vine din Israel, Liviu GORDEA, 04 februarie 2021 Israelienii de la Tevel Aerobotics Technologies au ob?inut recunoa?terea deplin? la FIRA, unde un produs al companiei a fost desemnat cel mai bun concept al anului 2020.La Forumul Interna?ional pentru Robotic? Agricol? (FIRA), un juriu independent, cu experien?? ?n domeniul tehnologiilor agricole avansate, a analizat 22 de propuneri, din care numai zece au fost selectate pentru votul decisiv, iar ?n final a ales drona culeg?toare de fructe a companiei israeliene ca fiind produsul anului ?n domeniul robo?ilor de c?mp.?Criterii de jurizare. ?Fiecare dintre finali?ti a fost evaluat din punct de vedere al originalit??ii, al fezabilit??ii ?i al poten?ialului de impact asupra vie?ii fermierului. De asemenea, pentru departajare ?n caz de egalitate s-a ?inut cont ?i de alte dou? criterii: u?urin?a ?n ceea ce prive?te adoptarea tehnologiei de c?tre utilizatorul final, respectiv durabilitate. ?i chiar dac? au existat practic dou? voturi, cel al exper?ilor ?i cel al publicului, ?n desemnarea c??tig?torului a contat doar p?rerea speciali?tilor. Iar aici preferin?ele au fost de partea Tevel, care a impresionat se pare datorit? ingeniozit??ii ?i a poten?ialului s?u de a influen?a dezvoltarea sectorului.?Foto 1: Robotul dezvoltat de Tevel?O idee vizionar?. ??Dronele legate printr-un fir de platforme autonome care servesc drept hub rezolv? dilema energetic? tipic? a acestor dispozitive ?i provocarea complex? de a culege fructe cu bra?e robotice. Totodat?, reducerea for?ei de munc? implicat? poate avea un impact real asupra vie?ii fermierilor”, au argumentat membrii juriului alegerea pentru desemnarea c??tig?torului. ?ntr-adev?r, tehnologia dezvoltat? de israelieni este complet diferit? de orice alt? solu?ie existent? pe pia??. Fost angajat ?n Industria Aerospa?ial? Israelian?, Yaniv Maor a venit cu aceast? idee ?n urm? cu aproximativ zece ani, ?n timp ce urm?rea la televizor un reportaj despre lipsa de personal din sectorul agricol. A a?teptat p?n? acum trei ani pentru a-?i pune ?n practic? ideile.??ase grade de libertate. ??n prezent, Tevel Aerobotics Technologies de?ine opt brevete de inven?ie ?n domeniul roboticii ?i a aplica?iilor asociate. Drona are ?ase grade de libertate, ?n timp ce dispozitivele conven?ionale dispun de doar trei astfel de posibilit??i de mi?care. Acest lucru ?i confer? avantajul de a putea culege peste 90% din fructele existente ?ntr-o livad?, s? lucreze cu mai multe tipuri de fructe, s? culeag? printre crengi mai groase ?i mai sub?iri, oferind ?n acela?i timp posibilitatea cultivatorilor s? creasc? ?n?l?imea copacilor cu 20%, gener?nd astfel un randament suplimentar. De?i compania nu a dorit s? dezv?luie ?nc? pre?ul la care vor fi comercializate aceste dispozitive, a precizat totu?i c? investi?ia va putea fi recuperat? ?n numai trei s?pt?m?ni! ?O varietate mare de fructe. ?Fiecare dron? este echipat? cu un dispozitiv de prindere u?or iar mai multe re?ele neuronale sunt responsabile pentru detectarea fructelor, pentru procesarea datelor despre pozi?ia ?i calitatea acestora (privite din diferite unghiuri), calculul frunzi?ului, determinarea maturit??ii fructelor, calcularea traiectoriei ?i a manevrelor prin frunzi? p?n? la fruct, precum ?i stabilirea modului de ac?iune privind ?ndep?rtarea fructelor, prin tragerea sau t?ierea acestora din copac. Odat? culese, fructele sunt plasate ?ntr-un recipient de pe platform? ?i de ?ndat? ce containerul este plin, acesta este automat schimbat cu un container nou. Nu mai pu?in de ?ase drone lucreaz? simultan la un singur hub. Tehnologia a fost testat? cu succes pe mai multe culturi pomicole, respectiv mere, pere, citrice, avocado, piersici, nectarine ?i prune. Pe l?ng? asta, start-up-ul israelian ?ncearc? s? ?ncorporeze ?i abilit??i de t?iere ?i ?ntre?inere.?Preferin?ele publicului. ?De?i Tevel Aerobotics Technologies ?i-a adjudecat premiul cel mare, votul publicului a oferit c??tig de cauz? companiei britanice Fieldwork Robotics. Aceasta, la r?ndul ei, s-a ?nscris ?n competi?ia de la Toulouse (desf??urat? exclusiv online) cu un robot specializat pe culesul fructelor. Este vorba de un proiect colaborativ, ?n care mai sunt implicate Universitatea din Plymouth, compania Bosch ?i Hall Hunter Group, un important produc?tor de fructe moi din Marea Britanie.?Culeg?torul de zmeur. ?Robotul Fieldwork Robotics folose?te ?nv??area automat? (machine learning), o form? de inteligen?? artificial?, pentru a identifica ?i culege cu precizie zmeur?, unul dintre cele mai delicate fructe moi. Dispozitivele de prindere mecanic? folosesc senzori de presiune avansa?i pentru a genera for?a precis? pentru a alege fiecare fruct f?r? a-l deteriora. Robotul poate colecta teoretic 25.000 de zmeure pe zi, fa?? de numai 15.000 c?t poate culege o persoan? ?n opt ore. Mai multe detalii pute?i citi AICI! Foto 3: Robotul Fieldwork Robotics?ROBO?II ZBUR?TORI” DIN LIVAD?Drona dezvoltat? de Yaniv Maor ?i echipa sa folose?te inteligen?a artificial? ?i algoritmi sofistica?i pentru a ghida ?robo?ii zbur?tori” prin livad?. O serie de senzori determin? stadiul de coacere al fructelor ?i momentul optim pentru recoltare iar fructele sunt culese cu precizia ?i delicate?ea unui operator uman.Revista Ferma a scris ?n vara lui 2019 despre acest concept inovativ, chiar ?n momentul ?n care Tevel ??i f?cea cunoscut? lumii ?ntregi inedita crea?ie, cu ocazia expozi?iei AgriIsrael, la care am avut ?ansa s? particip. Click AICI ?i cite?te relatarea de la eveniment! un articol de LIVIU GORDEA * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download