Colecþia GHEORGHE FÃT “Nuielatul feciorilor” în ªurdeºti

memoria ethnologica nr. 21- 22 - 23 * ianuarie - iunie 2007 ( An VII )

Colec?ia GHEORGHE F?T

2195

"Nuielatul feciorilor" ?n ?urde?ti

Cel ce nu-?i f?cea armata, nu trecea prin oastea ??rii, dac? era ?nc? ne?ncorporat sau din alte motive, nu era considerat "b?rbat". B?tr?nii satului spun c? era interzis "umblatul" acestora prin sat, la fete sau ie?itul seara la "bodega" satului. ?n schimb, feciorii cu armata f?cut? se organizau ?n g?ti, grupuri de 68 in?i, de regul? dup? "hangul" familiei, fiind ?narma?i fiecare cu nuiele de alun lungi (3-4 m). Ie?eau s? ?i p?ndeasc? pe cei care aveau interdic?ie. Care erau surprin?i c? ?ncalc? regula, erau pu?i pe fug? spre casele lor prin nuielare de c?tre feciorii cu armata f?cut? (cei ce au fost ?n "c?t?nie"). Nu ?n pu?ine cazuri, "nuielatul" se termina cu b?t?i ?ntre nuiela?i ?i nuiel?tori. P?rin?ii ambelor tabere se ?mp?cau ?n numele feciorilor cu un pahar de horinc?, de regul? ?n duminica urm?toare la jocul de la ?ur?.

7 cruci ?i semnifica?ia lor

?n satul ?urde?ti exist? c?teva cruci cu anumite semnifica?ii pentru locuitorii de aici:

A. 245

?tii b?di?? ce ziceai C? alt? dr?gu?? n-ai !? Te-am p?ndit ?i te-am aflat Cu care-i mai h?d?-n sat. ?i-ai ie?it la f?g?d?u Ca-i g?ndit c?-mi pare r?u. Da mie ?mi pare bine C-am sc?pat bade de tine.

Informator: Mihalca Titiana

?n "V?rful Cornului" (?n ograda lui Coto? Onisim); "Crucea Drumului" (?n ograda lui ?chiop Achim); "V?rful Pogorului" la grajdul C.A.P. (?n ograda lui Niculaia Nu?ucului); "Pogor" (pe p?m?ntul lui Gheorghe a lui Cr?ciun zis Poc?itul); "V?rful Opcinii" ("Blojanului"); "Pe ?esuri" (spre biseric?); "Crucile uli?elor satului" (spre ?coal?); "G?vril?" ?n V?rf la D?ne?ti (Alexa lui Mihai); "Sub Ple?a".

Acestea dou? din urm? sunt pe uli?a ce duce spre casa lui Dan Gavril, ctitorul bisericii din V?rful Cornului. Primele 7 cruci din cele de mai sus semnific? zilele s?pt?m?nii ?i reprezint? cele 7 repere, "mejduri" ale satului, dup? care nu exist? gospod?rii. Exist? ?i o legend? ?n leg?tur? cu aceste cruci. Numitul Dan Gavril (Mo?u' din izvor, str?bunicul dup? mam? a profesorului Gheorghe F?t, cel care a consemnat ), av?nd avere mult?, avea ?i multe sluji (dintre care ?i ?ngrijitori de animale) pe ima?ul "Muta Mic?", fete sau b?ie?i de diferite v?rste. Legenda spune c? printre sluji (?ngrijitori de animale pe p?unat peste var?), Dan Gavril ar fi avut ?i o frumoas? fat? (lipsit? de darul vorbirii, adic? mut?).

A. 246

M? dus?i asar? bat M? trezii cu h?da-n pat. Haida drace, du-o-n c?rc?, C? la noapte m? m?n?nc?! Pop? c?nd m-ai cununat, Cinci sute de lei ?i-am dat Haida ?i m? descunun?, C? ?i-oi da o sut? bun?. - Cununia-o fost la mine Ochii-o fost ?n cap la tine, De ce nu te-ai uitat bine De ce n-ai venit la mine?!

O crescut iarb p supt iel.

2196

memoria ethnologica nr. 21- 22 - 23 * ianuarie - iunie 2007 ( An VII )

Marele bocotan (a?a se numeau oamenii cu mai mult p?m?nt) ar fi "badjocorit" (violat) pe acea fat?, "r?stignind-o " prin patru c?rlige din lemn verde. Drept pedeaps? pentru p?catul s?u recunoscut, preotul la care s-a m?rturisit (spovedit) i-a dat canon s? ridice 7 cruci ?i o biseric?. Averile lui (p?m?nturile) au fost numite de atunci: "Muta Mic?" (unde ?i ast?zi exist? un ima?) ?i "Muta Mare", aceste dealuri av?nd fiecare dintre ele c?te o born? topografic? militar?, greu de g?sit f?r? ajutorul localnicilor.

?urde?ti ? legend? ?i adev?r

Horea lui V?lean

A. 247

Asta-i horea lui V?lean N-am z?s-o de amu-i on an. C?nd V?lean p-aici tr?ie Ast? hore o hore. C?te m?ndre-auz? T?te focu'l ?nv?le Numa m?ndra lui ce drag? Bag? capu' p? fereastr?: - Blem V?lene p?n?-n cas?! C?-i rujilisu' p? mas? ?i cafeiu' ?n fereastr?. Rujilisu' l-o b?ut ?i cafeiu' l-o m?ncat, Gre boal? l-o apucat. ?i V?lean din grai gr?ie: - A?terne, m?icu??, patu C? p? mine m? doare capu'. Da l'a?terne c?t de iute C? m? doare p?st? frunte. - Z?su-?-am V?lene ??ie, M?ndrele te-or pune bine! C?nd era la miaz?noapte V?lean tr?g?na de moarte.

Denumirea satului ?urde?ti, atestat documentar de la 1411, ar veni: a) de la cetatea dacic? ?iridava, axat? pe Mun?ii Gut?i; (informator Mihu?

Gheorghe, ?urde?ti)

b) de la un cioban, oieritul ?n satul ?urde?ti fiind o ocupa?ie str?veche. Se spune c? la una din multele st?ni, unul din p?stori era surd, motiv pentru care ceilal?i p?stori trebuiau s? ?ipe c?nd vorbeau cu el; c) a treia variant? ar fi de la ?ur? ? grajd pentru animale unde se treiera gr?ul cu ajutorul "umbl?ceilor" (snopul de gr?u era b?tut de spice cu ajutorul a 2-3 be?e de corn articulate ?ntre ele prin curele de piele uscat? pentru desprinderea bobului de gr?u ?mpreun? cu pleava). Dup? aceea se aplic? v?nturatul prin ridicarea cu ambele m?ini a amestecului de boabe ?i pleav? dintr-un ciur sau lighean ?n b?taia v?ntului. ?n final, se cern prin ciur special, boabele de gr?u trec?nd prin sit? (ciur) iar alte semin?e, p?m?nt r?m?neau, apoi se aruncau. ?ura era acoperit? cu paie din gr?u, ?arpanta (heza?ul) fiind foarte ?nalt? (?n unghi foarte ascu?it) tocmai pentru ca z?pada s? nu stea pe ?ur?, ca de altfel ?i apa de ploaie.

"Ocara" satului (porecle din ?urde?ti)

LUPI ? de la Gheorghe Lupu care ar fi fost primul patron al Minei Cavnic ale c?rei prime galerii au fost pe hotarul ?urde?tiului, sub "D?mbul Lupului" (loc al lui Gh. Lupu). O astfel de galerie se poate vedea ?i ast?zi, altele fiind surpate sau ?nchise prin astupare (exist? o legend? ?n acest sens). FOI ? de la familia cu mul?i prunci sau "foi" (se ?tie c? au existat asemenea familii, chiar ?i ?n zilele noastre, de exemplu familia Demian Vasile (a Maz?rii) a avut 16 copii din care ast?zi tr?iesc 15), familia Pop Mihai a avut 11 copii din care mai tr?iesc 2, familia ?chiop Alexa (a lui Vasalie). FOALE ? forj? de la fier?rie sau co?cie unde se prelucra fierul pentru potcovit cai, raful pentru roata din lemn sau sanie, il?ul ?i ciocanul pentru b?tutul coasei, "legatul" saniei pentru cai etc.

A cui ?i iapa ?i i m?nzu'.

memoria ethnologica nr. 21- 22 - 23 * ianuarie - iunie 2007 ( An VII )

2197

Ud?torii-obicei agrar

De ce Ud?torii? Acest termen ar fi mai potrivit pentru denumirea acestui obicei, deoarece ud?torii, oamenii satului, ?l ud? pe cel care a ie?it primul la arat. Deci ponderea este colectivitatea satului. Ud?torii, ei iau dat cinstea. Cu toate acestea s-a conservat termenul de Ud?toriu. Despre acest obicei agrar care are drept scop asigurarea fertilit??ii c?mpului, b?tr?nii satului spun c? se f?cea a doua zi de Pa?ti ?n situa?ia ?n care S?ngiorzul c?dea ?nainte de Pa?ti, deci c?dea ?n post, ?n cele 12 s?pt?m?ni. Nu ?nt?mpl?tor Ud?toriu se ?inea de Sf?ntul Gheorghe, de S?ngiorz. Cu aceast? ocazie veneau fetele ?i ne udau cu g?le?ile care pe care. Sigur ?i b?ie?ii pe fete. Era ca o provocare. Dac? fetele nu erau udate, veneau ele, era o sfidare. Te uda cu ap? din g?leat? ?i asta ?nsemna c? de Sf?ntul Gheorghe, p?m?ntul poate primi s?m?n?a. Ud?toriu ?nseamn? p?n? la urm? rodnicia, re?nvierea naturii. Se leag? de Pa?ti care ?n ebraic? ?nseamn? trecere ?i totodat? e s?rb?toare mare ?i lumea nu lucreaz?. Astfel a ajuns s? fie organizat a doua zi de Pa?ti. Ud?toriu este un b?rbat care a ie?it primul la arat cu condi?ia s? fie c?s?torit, cu familie c?t mai numeroas? ?i care are boi. Cel ales trebuia s? fie om de vaz?-n sat, nu oricine ?i cui ?i st? bine, cui ?i place. ?nainte cu c?teva s?pt?m?ni de s?rb?toare, doi feciori din sat se pun crai. Prima lor misiune era de a afla pe cel dint?i gospodar ie?it la arat. Odat? hot?r??i asupra celui care va fi ud?toriu, craii duceau tratative cu el. Un rol ?n aprobarea desf?ur?rii obiceiului ?l aveau autorit??ile locale, care atestau calit??ile celui ales. A doua zi de Pa?ti, craii, feciorii, oamenii c?s?tori?i, femeile veneau ?n tinda bisericii, unde era adus ud?toriu ?n fa?a preotului pentru a le da dezlegarea obiceiului prin plata unei dispense. Dup? aceea poporul asist? la confruntarea dintre crai ?i diac care nu va deschide biserica dec?t dup? ce e r?spl?tit cu un litru de horinc?. Clopotarul anun?? ?n fa?a ?ntregului sat alegerea ud?toriului. Pe urm? cei doi crai ?l ridic? strig?nd: "Sus cu ud?toriu!". Cei prezen?i r?spundeau: "S? tr?iasc?!". Apoi urma desemnarea celorlalte func?ii. Patru feciori primeau func?ia de fe?nici. Feciorul considerat mai tare era numit comarnic. Al?i patru, dintre tinerii cei mai ageri, erau numi?i jendari: ?ef de post, judec?tor, care ?tia mai mult? carte, mul?itor, sc?z?stor, doctor, boact?r, doi sanitari, p?curar, porcar, astfel ?nc?t toat? comunitatea feciorilor s? fie cuprins? ?n obicei. Participarea lor era obligatorie. Tinerii str?ini primeau func?ii dup? imagina?ia crailor. ?n timp ce are loc stabilirea func?iilor, ud?toriu se retr?gea pentru a-?i preg?ti plugul, ?l lega de telegu?? pe care o ducea l?ng? o gr?mad? de buturugi, fer?straie, securi, unelte pe care le foloseau feciorii. Apoi traseaz? un cerc ?n perimetrul c?ruia ascunde un ban. Acest ban trebuie g?sit de fl?c?i. ?nso?i?i de un ?ntreg alai, feciorii vin la casa ud?toriului. Cei cu func?ii mai ?nsemnate ?ncep s? caute moneda, folosindu-se de uneltele puse la dispozi?ie de ud?tori. ?n tot acest timp, ud?toriu ?i lua ultimele m?suri de precau?ie pentru ca ?n cazul descoperirii monedei s? poat? fugi ?i s? se ascund?.

C?nd era la c?nt?tori V?lean era-n sc?ld?tori. ?i c?nd erau zorile Dup? V?lean clopote.

Informator: Florian Ana, 62 ani,

A. 248

Frunzuli?? de doi fragi, Fostu-?i-o doi tineri dragi! C?nd o fost la logodit, P?rin?ii nu i-o-nvoit; C?nd o fost la cununat, P?rin?ii nu i-o l?sat, P? ei r?u s-o sup?rat. ?i de m?n? s-o luat ?i s-o dus ?i s-o-necat La plopu?, frunz? rotat?, Acolo st? apa balt?..... ?i s-o dus ?i i-o cotat I-o aflat l-o r?d?cin?

A cui ?i vaca s-i ?ie vielul.

2198

memoria ethnologica nr. 21- 22 - 23 * ianuarie - iunie 2007 ( An VII )

T?t ??n?du-s? de m?n?. P?rin?ii i-o ?ngropat: P? fecior dinjos de drum, P? fat? dinsus de drum. ?i din fat-o r?s?rit O ruje m?ndr?-nflorit?, Din fecior o r?s?rit Un rug m?ndru ?nflorit. Rugu-at?ta s-o ?ntins P?n? ruja o cuprins. P?rin?ii s-o bl?st?mat: - Cine' desp?r??te dulci, Poarte-i codrii carnea-n ciungi, Cioantele p? su' butuci! Cine desp?r??te dragi, Poarte-i codrii carnea-n fragi, Cioantele p? su' copaci!

Informator: Florian Ana, 62 ani, culeas? ?n 1980

A. 249

La f?nt?n? la cetate, Be' o sor? ?i c-on frate. Ii ?nchin? din oiag?: - S? tr?ie?ti soruc? drag?! - S? tr?ie?ti frate, n-oi be'! - Da di ce soruca me'? - P?ntru ce m-ai m?ritat Dup? omu' bl?st?mat, Mere diminea?a-n sat ?i vine p? sara bat. Nu m?-ntreab? ce-am cinat Da m?-ntreab? ce-am lucrat. Io ?i spun c-am d?p?nat ?epte scule de bumbac...

Dup? g?sirea monedei, craii trebuie s? ?njuge boii la car, s?-l ?mpodobeasc? cu panglici ?i ciupti ro?ii sau tricolore, ?terguri ?i curele. Ud?toriu este pus pe telegu??. Flancat de feciori, de-o parte ?i de alta, ud?toriul va fi condus astfel de ?ntreg alaiul satului la o ap? curg?toare. B?tr?nii vor ?ncerca, prin viclenie, s? distrag? aten?ia feciorilor ca ud?toriu s? poat? fugi. Ajun?i la r?u, ?n ritmul muzicii, craii ?l iau pe ud?tor, unul de-o parte, cel?lalt de alta, ?l duc la marginea r?ului ?i ?n aclama?iile celor din jur, ?l stropesc cu ap?. ?n timp ce fac ur?ri de an bun, se ?nchin? cu horinc?. Ud?toriu arunc? ?i el ap? peste mul?ime, fiind udat? toat? lumea, p?n? ?i boii care au tras plugul. Apa ca element ritual avea rol de purificare ?i de fertilitate. De la r?u, ?ntreg alaiul se ?ntoarce la casa ud?toriului, ?n acordul muzicii ?i strig?turilor feciorilor. M?ncarea ?i b?utura o aduceau participan?ii la obicei: feciorii aduceau horinca iar fetele veneau cu co?arca cu m?ncare. Ajun?i aici se poate ?ncepe jocul f?r? ?ns? a se face abateri de la restric?iile acestei perioade, cunoscute de tot satul: feciorii nu aveau voie s? joace cu neveste, b?rba?ii cu fete. Pe de alt? parte se avea grij? ca nimeni s? nu ?mbr??i?eze fata cu care joac?, a?a cum, o s?pt?m?n? ?ntreag? dup? aceea, feciorii nu aveau voie s? viziteze fetele. Dac? vreun fecior ?nc?lca restric?iile era denun?at, luat pe sus de cei doi sfetnici ?i dus ?n fa?a judec??ii. Erau chema?i: doctorul, care trebuia s? dea diagnosticul, judec?torul, sentin?a, ?nmul?itorul o m?re?te, iar sc?z?torul, sub diferite motive, o reduce la forma ini?ial?. Sfetnicii ?l ?ineau, comarnicul ?ndeplinea sentin?a lovindu-l ?n talp? cu un mai special f?cut, mare, greu, ?n a?a fel ?nc?t loviturile s? fie dureroase. Cel pedepsit avea voie s? fac? recursuri: "N-o fost bine cum mni le-ai dat. Hai s?-?i ar?t eu cum s? d?!". Comarnicul era obligat s? primeasc? ?napoi loviturile, ?ns? pe urm? avea dreptul s? arate ce-a ?nv??at. Astfel, se ajungea la b?taie ?ntre feciori, ba chiar la judecat?. Feciorii ?nc?lcau restric?iile pentru a la ar?ta fetelor dragostea ce le-o poart?. ?ncep?nd de luni seara, timp de o s?pt?m?n? ?n tot satul era o adev?rat? avalan?? de urm?riri ?i controale. To?i feciorii erau ?n alert?, supraveghindu-se ?ndeaproape. Familia fetei era obligat? s? dea drum liber cercet?torilor. Fata care se opunea era pedepsit? la unul din cele trei jocuri ce aveau loc ?n acest r?stimp. Dup? terminarea celor 12 jocuri feciore?ti are loc osp??ul ud?toriului. To?i cei ce-au avut o misiune ?n practicarea ritului sunt invita?i la mas?. Mar?i seara are loc osp??ul dat ?n cinstea ud?toriului la casa primului crai. Aici are loc ?i jocul. Dup? o s?pt?m?n? se f?cea joc la cel de-al doilea crai. C?tre ora 5 dup?-amiaz? se adun? craii, ud?toriu, comarnicul ?i ceilal?i feciori. De fa?? cu poporul, comarnicul arunc? maiul, aruncarea lui ?nsemn?nd c?derea tuturor restric?iilor, redarea libert??ii de ac?iune a feciorilor, o libertate ce viza drepturile ?n conformitate cu legea bunei cuviin?e, specifice ?ntregii comunit??i s?te?ti. Cele descrise sunt dovezi gr?itoare a obiceiurilor p?strate cu sfin?enie din mo?i str?mo?i.

(Informatori ?nv. Maria Goloman ?i Gavril Goloman , ?urde?ti)

O aflat unde-l doare buba.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download