CAPITOLUL I - S.C. PRODMED INDUSTRIAL S.R.L - Acasa



left-635 FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONAL?Programul Opera?ional Sectorial – Cre?terea Competitivit??ii Economice POS CCE 2007-2013Axa Prioritar? 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologic? ?i inovare”Domeniul de Interven?ie 2.3 “Accesul intreprinderilor la activit??i de cercetare-dezvoltare ?i inovare”Opera?iunea 2.3.3 “Promovarea inov?rii ?n cadrul ?ntreprinderilor”COD SMIS-CSNR: 37323DENUMIREA PROIECTULUI“Ecotehnologie economic? inovativ? de rafinare a plumbului faz?, ?n vederea ob?inerii de produse cu pre? sc?zut, ?n condi?ii similare de calitate cu produsele existente/1”Etapa II. Realizarea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului faza.Termen predare: 07.12.2012-B U C U R E S T I-2012CUPRINSPag.1.Realizarea instalatiei pilot de rafinare a plumbului faza………………………31.1.Amplasarea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului faza………………………31.2.Descrierea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului faza………………………31.3.Montaj utilaje………………………41.3.1. Executie platforma sustinere instalatie pilot………………………41.3.2. Inzidire camera de ardere………………………51.3.3. Montare arzator cu gaz metan………………………61.3.4. Montare caldare de rafinare………………………81.3.5. Montare agitator mecanic………………………101.3.6. Montare pompa de transvazare-turnare………………………111.3.7. Dispozitiv de turnare………………………131.3.8. Montare macara pivotanta………………………142.Verificarea proiectului si adaptarea unor solutii la cerintele executiei………………………163.Instructiuni de protectia muncii si PSI la montarea instalatiei pilot de rafinare térmica a plumbului faza………………………16CAPITOLUL I REALIZAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZAAMPLASAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZAInstala?ia pilot de rafinare termica a plumbului faza a fost realizat? de c?tre S.C. PRODMED INDUSTRIAL S.R.L. ?i este amplasat? la punctul de lucru din Bucuresti, Str. Soldat Mihai Tudor nr. 1, sector 2, ?ntr-o hal? existent?.Amplasarea ?n aceast? hal? s-a f?cut din urm?toarele considerente:hal? ?nchis? betonat?;existen?a ?n zon? a posibilit??ilor de alimentare cu utilit??i (gaz metan ?i ap?) ?i energie electric?;existen?a ?n zon? a canaliz?rii;spa?iul interior si exterior disponibil pentru amenajare depozit de materii prime ?i auxiliare.DESCRIEREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZACapacitatea modulului experimental s-a stabilit ?n func?ie de posibilitatea efectuarii de experimentari de procesare (rafinare-turnare) a plumbului faza, in vederea omologarii interne a tehnologiei de rafinare termica (elaborare flux tehnologic, bilant de materiale, consumuri specifice de materii prime si auxiliare) ?i este de cca. 900 Kg plumb faza/sarja.Instala?ia modul experimental este compus? din urm?toarele utilaje principale (Tabel nr. 1). Tabel nr. 1Denumire utilajArzator cu gaz metanCaldare de rafinareCamera de ardereAgitator mecanicPompa de transvazare-turnareDispozitiv de turnareMacara pivotanta 3 toneMONTAJ UTILAJEMontajul utilajelor s-a realizat conform proiectului elaborat de S.C. PRODMED INDUSTRIAL S.R.L. ?n etapa anterioar?, care cuprinde amplasarea ?i sus?inerea tuturor utilajelor, precum ?i leg?turile tehnologice dintre acestea. EXECUTIE PLATFORMA SUSTINERE INSTALATIE PILOTTinanad cont de schema de amplasare, mai intai s-a executat platforma de sustinere a instalatiei pilot, aceasta fiind o constructie turnata din beton-armat, avand grosimea de 800 mm, 700 mm aflandu-se sub punctul zero al platformei betonate a halei si 100 mm deasupra acesteia. Suprafata platformei de sustinere, tinand cont de dimensiunile utilajelor care se monteaza pe aceasta, a fost stabilita la 2000x2000 mm.La executia platformei s-a avut in vedere atat obtinerea unei mase compacte de beton cat si o planeitate suficienta necesara in montajul celorlalte subansamble pe aceasta. INZIDIRE CAMERA DE ARDERECamera de ardere este o constructie inzidita din caramida refractara silico-aluminoasa, de forma cilindrica, avand rolul de a asigura atat o izolatie termica foarte buna cat si o mentinere constanta a temperaturii camerei de ardere de sub oala de rafinare termica.Inzidirea camerei de ardere s-a facut folosind un ciment special cu granulatie cuartoasa BR 90 si BR 91.Peretele cilindric al camerei de ardere, este construit din doua randuri de caramizi, primul rand avand caramizile refractare inzidite una peste alta si una in prelungirea celeilalte si asezate pe suprafata cea mai mare a lor, pana la obtinerea inaltimii de 1400 mm., iar celalalt rand aflat spre interiorul camerei, cu caramizile asezate pe suprafata laterala cea mai mica. Acest rand interior de caramida refractara se executa numai pana la jumatatea inaltimii cilindrului camerei de ardere (adica 700 mm) si are rolul de a concentra flacara arzatorului spre fundul si peretii laterali tronconici ai oalei de rafinare.De asemenea, pentru ca flacara arzatorului sa nu bata pe platforma de beton pe care este inzidita camera de ardere (pentru a izola cat mai bine spatiul de ardere de sub caldarea de rafinare termica), aceasta este captusita pe fund cu inca un rand de caramida refractara. Pe suprafata laterala a camerei de ardere, in partea inferioara, se executa o fanta (fig. 2), prin care se introduce in camera de ardere arzatorul, care prin arderea combustibilului (gaz metan) asigura temperatura necesara desfasurarii etapelor ciclului tehnologic de rafinare termica a plumbului faza.Fig. 2. Fanta laterala camera de ardere montare arzator cu gaz metan1.3.3. MONTARE ARZATOR CU GAZ METAN.Arzatorul cu gaz metan este un aparat care, prin arderea combustibilului in amestec cu oxigenul din aer, asigura temperatura necesara desfasurarii procesului tehnologic de rafinare termica a plumbului faza.Modul de functionare a arzatorului cu gaz metan este urmatorul: temperatura necesara desfasurarii ciclului tehnologic se realizeaza prin combustie, care este o reactie termica exoterma (produce caldura) de oxidare a carbonului. Pentru a se dezvolta o combustie corecta este nevoie de urmatoarele elemente:Combustibilul: in cazul nostru gazul metan (CH4), care este o substanta lichida formata din carbon (C) si din hidrogen (H);Comburantul: se identifica in oxigenul prezent in aerul pe care il respiram si este format din 78% azot (N), 21% oxigen (O2), 1% alte gaze.Arzatorul cu gaz metan se monteaza in fanta de pe suprafata laterala a camerei de ardere (Fig. 3).Fig. 3. Pozitia de montare arzator cu gaz metan.CONCLUZIE: Aceasta instalatie termica compusa din arzator si camera de ardere, are rolul de a valorifica reactia de combustie si de a utiliza caldura produsa pentru desfasurarea procesului tehnologic de rafinare termica a plumbului faza.1.3.4. MONTARE CALDARE DE RAFINARECaldarea de rafinare este o constructie metalica sudata, care are forma de oala, dublu tronconica, confectionata din tabla din otel refractar.Pentru a se creea o suprafata de sprijin suficient de rezistenta si de rigida pentru oala de rafinare, avand in vedere atat greutatea caldarii in faza de experimentare (cca. 1 tona) cat si influenta temperaturii dezvoltate in camera de ardere, pe fata superioara a inelului cilindric al camerei de ardere se monteaza o flansa metalica, flansa ce se sprijina atat pe inel cat si pe trei picioare de sprijin, confectionate din profil UNP, asezate la 120? si inzidite in peretele cilindric al camerei de ardere (Fig. 4). La partea superioara, caldarea de rafinare prezinta o flansa, sudata de peretele oalei de rafinare(caldarii), atat pe interior cat si pe exterior, prin care se realizeaza montarea ei in cotlonul de rafinare inzidit cu caramida refractara, prin sprijinirea si fixarea ei pe flansa metalica montata deja in partea superioara a camerei de ardere.Prin aceast montaj, se realizeaza inchiderea camerei de ardere de sub oala, care, prin intermediul unui arzator are rolul de a asigura temperatura necesara desfasurarii ciclului tehnologic de obtinere a Pb rafinat (Fig. 5).Materialul din care este confectionata oala de rafinare este tabla din otel refractar K47-K52.2b de grosime g=8 mm, singura diferenta fiind fundul oalei care este de grosimea g=10mm.Principalele caracteristici tehnice ale caldarii de rafinare sunt:Capacitate de rafinare: ~950 Kg;Inaltime: ;Diametru flansa sustinere: ? mm;Diametru intermediar: ? mm;Diametru fund: ? mmFig. 4. Oala de rafinare-vedere de sus.Fig. 5. Oala de rafinare-vedere laterala.1.3.5. MONTARE AGITATOR MECANIC.Agitatorul mecanic (Fig. 6), este un subansamblu mecanic alcatuit dintr-un motor electric care transmite miscarea de rotatie unui ax prin intermediul unui reductor, ax care prezinta la celalalt capat un rotor alcatuit din patru pale metalice sudate pe o bucsa, pozitia fiecarei pale fiind la 90° una fata de cealalta si inclinate cu 10° fata de axa de rotatie a agitatorului (vezi Anexa).Transmiterea miscarii de rotatie de la reductor la axul agitatorului mecanic se face prin intermediul unei bucse si a unor pene plan-paralele.Rolul agitatorului mecanic este acela de a asigura o desfasurare corespunzatoare a ciclului tehnologic de rafinare termica a plumbului, prin uniformizarea topiturii si micsorarea timpului desfasurarii reactiilor chimice din topitura.Subansamblul agitator mecanic se monteaza pe flansa de sprijin a oalei de rafinare, in asa fel incat sa poata imersa in topitura sub diferite unghiuri, aceasta in functie de faza desfasurarii ciclului tehnologic. Posibilitatea realizarii mai multor pozitii unghiulare fixe ale agitatorului este data de existenta unui bolt in jurul caruia intregul subansamblu se poate roti, iar odata ajuns in pozitia unghiulara dorita acesta se fixeaza si blocheaza cu ajutorul unui surub asigurat la celalalt capat cu o piulita.Principalele caracteristici tehnice ale agitatorului mecanic sunt:putere motor electric: 2.2 Kw;turatie motor electric: 1500 rot/min;i reductor=12;diametru ax: ?35 mm;turatie ax: nax = aprox. 120 rot/min;diametru rotor: ?210 mm;numar pale rotor: 4.Fig. 6. Agitator mecanic.1.3.6. MONTARE POMPA DE TRANSVAZARE-TURNARE.Pompa de transvazare-turnare (Fig. 7) este un subansamblu mecanic alcatuit dintr-un motor electric ce transmite miscarea de rotatie la axul pompei prin intermediul unei transmisii prin curea trapezoidala.Pompa de transvazare-turnare face parte din categotria pompelor centrifuge. Functionarea acesteia se bazeaza pe actiunea fortei centrifuge a unui rotor cu palete asupra lichidului aflat in pompa (plumbul topit). Pompa de transvazare-turnare este formata dintr-un rotor cu palete fixat pe un arbore si amplasat excentric in carcasa pompei. Plumbul topit este aspirat printr-un orificiu axial si este refulat printr-un racord tangential.Modul de functionare al pompei este urmatorul: Pompa fiind montata “inecat”, umplerea pompei cu plumb topit se face de la sine (nu mai necesita amorsarea pompei);Dupa imersarea pompei in baia de plumb topit, lichidul aflat intre palele rotorului este antrenat in miscare odata cu rotorul si datorita fortei centrifuge se deplaseaza cu viteza mare spre canalul colector;Forta centrifuga care actioneaza asupra lichidului dintre palete este mare, datorita turatiei mari a rotorului. Din aceasta cauza si datorita sectiunii mici de curgere a spatiului dintre palete, lichidul se deplaseaza spre canalul colector cu viteza mare, care atinge la iesirea din rotor valori de 8-10 m/s;Rotorul pompei este alcatuit din palete curbate de obicei in sensul contrar sensului de rotatie, pentru a se asigura curgerea linistita cu acceleratie constanta in canalele rotorului;Principalele caracteristici tehnice ale pompei de transvazare-turnare sunt:putere motor electric: 2.2 Kw;turatie motor electric: 1500 rot/min;tip curea trapezoidala: A (13x8x1250);diametru ax antrenare pompa: ?30 mm;diametru rotor: ?97 mm;numar pale rotor: 6.Fig. 7. Pompa de transvazare-turnare.1.3.7. DISPOZITIV DE TURNARE.Dispozitivul de turnare ce se va folosi in cadrul etapei de dezvoltare experimentala este cel existent deja si folosit in mod curent in cadrul activitatii de productie a S.C. Prodmed Industrial S.R.L..Dispozitivul de turnare este alcatuit din mai multe lingotiere, asezate pe un suport special in imediata apropiere a oalei de turnare, si in care se toarna plumbul topit cu ajutorul pompei de transvazare-turnare.Lingotierele sunt forme de turnare confectionate din fonta, de forma tronconica, care asigura obtinerea lingoului de Pb, forma sub care se comercializeaza plumbul rafinat.1.3.8. MONTARE MACARA PIVOTANTAMacaralele sunt masini de ridicat complexe care dispun de mai multe mecanisme cu ajutorul carora se efectueaza miscarile de deplasare a sarcinilor.Macaralele pivotante se caracterizeaza prin faptul ca sunt prevazute cu un brat rotator cu ajutorul caruia se asigura si o miscare de rotire in plan orizontal a sarcinilor manevrate, pe langa miscarea de ridicare/coborare.Macaraua pivotanta achizitionata de catre S.C. Prodmed Industrial S.R.L. (Fig. 8) a fost executata pentru sarcini de pana la 3,5 t si raza de actiune de pana la 1,5 m.Macaraua pivotanta achizitionata de catre S.C. Prodmed Industrial S.R.L. respecta prescriiptiile tehnice ISCIR in vigoare si este dotata cu toate componentele de securitate aplicabile acestui tip de masini de ridicat. Comanda macaralei pivotante este realizata cu ajutorul unui pupitru de comanda.Macaraua pivotanta s-a montat pe o fundatie executata special, fixarea ei facandu-se cu ajutorul unor suruburi calculate sa reziste sarcinii maxime pentru care a fost proiectata (Fig. 9).Fig. 8. Macara pivotanta-vedere.Fig. 9. Macara pivotanta-sistem de fixare.CAPITOLUL II 2. VERIFICAREA PROIECTULUI SI ADAPTAREA UNOR SOLUTII LA CERINTELE EXECUTIEI.Analizand instalatia pilot de rafinare termica a plumbului faza, realizata conform proiectului propus de catre S.C. Prodmed Industrial S.R.L., s-au constata urmatoarele:Utilajele care compun instalatia pilot au fost executate conform documentatiei realizate de catre S.C. Prodmed Industrial S.R.L.La probele de mers in gol, toate utilajele au functionat conform conditiilor impuse de catre proiectant.In urma analizei concrete a modului de realizare si functionare a instalatiei pilot, avandu-se in vedere conditiile initiale impuse prin aceasta tehnologie inovativa si scopul urmarit privind posibilitatea dezvoltarii si experimentarii ei, s-a constatat ca ea corespunde cerintelor proiectului. CAPITOLUL III 3. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI LA MONTAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZA.La realizarea instalatiei si in exploatare se vor respecta urmatoarele normative de protectia muncii:Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si normele metodologice de aplicare.Norme generale de protectia muncii – 1996.Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996.Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.Hotararea de guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.Personalul de lucru va fi dotat cu echipamentul de protectie si de lucru in conformitate cu normele existente.Pericolele care pot aparea sunt:caderi de la inaltime (montaj utilaje si cabluri, reparatii, curatire utilaje, etc.);electrocutari;prinderea echipamentului de subansamble in miscare;explozii sau incendii;Principalele masuri cu caracter general penttru prevenirea accidentelor:instruirea periodica a personalului care lucreaza in instalatia pilot;placute avertizoare pentru delimitarea zonelor periculoase;legarea la pamant a utilajelor si a traseelor de gaz metan;interzicerea accesului altor persoane in zona de lucru;folosirea echopamentului de lucru;respectarea tuturor prevederilor din normele generale si specifice de protectia muncii.La realizarea instalatiei si in exploatare se vor respecta urmatoarele normative privind ? Siguranta la foc ? :OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata de Legea 212/1997.OMI 775/1998 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.HG 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor si a atributiilor ministerului in domeniu.ORDIN nr. 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor.ORDIN nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.ORDIN nr. 1080 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.ORDIN nr. 1312 din 22 mai 2006 pentru aprobarea Normelor metodologoice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor emis de Ministerul administratiei si Internelor.Executantul are obligatia de a efectua toate lucrarile, inclusiv probele si punerea in functiune, in conditii de deplina siguranta la foc.ANEXE ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download