Repertoarul amorului - Stelian Tanase

[Pages:9]am

59M

ffixyp"rliteratura

Copyright @ Hyperliteratura, 2019, pentru prezenta edilie.

Hyperliteratura.ro www Hyperliteratura e-ma il : office@ hyperliteratura.ro

DISCIAIMER: Pentru o viali sdndtoasS, consuma{i minimum doud c54i pe luni.

Detalii online despre carte: Hyperliteratura.ro/produs/Repertoaru l-a morului

Publicarea ce4ii ,,Repertoarul amorului" a fost realizati prin

suportul publicului, o parte din fondurile necesare tipiririi fiind strinse printr-o campanie de crowdfunding initiati de

Hyperliteratura pe platforma Sprijina.ro.

Redactare: Andrei Ruse CorecturS: Carla Francesca Schoppel Tehnoredactare: Dan lancu

Coperti: Andrei Ruse Fotografie coperti @ Nick Fewings

Tiraj 1 (mai 2019): 1000 exemplare

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

TANASE, STELIAN

Repertoarul amorului / Stelian Tdnase. - Timigoara :

Hyperliteratura, 2019 rsB N 978-606-9 4827-2-4

821.r35.1

Cuprins

A Elsa Triolet gi Louis Aragon / 9

B

Luxila Florescu ti Nicolae Bilcescu / 13 Bonnie Parker & Clyde Barrow / 17 Liz Taylor 9i Richard Burton / 21 c Henriette giJoseph Caillaux /24 Nadia Gray gi B6zu Cantacuzino / 26 Zizi Lambrino ti Carol / 30 Olga Knipper ii Anton Cehov / 33 Edith Piaf gi Marcel Cerdan /37 Prinlesa Diana gi Prinlul Charles / 40 George Sand 9i Fr6d6ric Chopin / 44 Friedgard Thoma 9i Emil Cioran / 47 Tita Cristescu gi Liviu Ciulei / 51 Maria ObrenovicigiAl. loan Cuza /55

D

Beatrice li Dante / 58 lrinel Liciu 5i $tefan Augustin Doinal / 52 Henriette Yvonne Stahlgi Petru Dumitriu / 65

E

Wallis Simpson gi Edward de Windsor / 69 Veronica Micle 9i Mihai Eminescu /72

lsadora Duncan 9i Serghei Esenin 175

F

Zelda 9i Scott Fitzgerald / 79

G

Marlene Dietrich giJean Aabin / 82 Jean Seberg gi Romain Gary / 85 Lida Baarova gi Joseph Goebbels / 89 Nelly giTraian Grozivescu / 92 Coco Chanel gi Hans G0nther von Dinckage / 9S

H

Lillian Hellman 9i Dashiell Hammett / 97 Marion Davis gi Randolph Hearst / 99 Hannah Arendt pi Martin Heidegger / 102 Martha Gellhorn 9i Ernest Hemingway / 105 Eva Braun li Adolf Hitler / 108 Valerie Treirweiler pi Frangois Hollande / 111

Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea / 115 gi Nae lonescu / 115

Natalia Negru, $t.O. losif gi Dimitrie Anghel / 126

Milena Jesenskd, Dora Diamant 9i Franz Kafka / L29 Gloria Swanson piJoe KennedV / 133 Marilyn Monroe giJohn F. Kennedy / 135

lnessa Armand 5iVladimir llici Lenin / 137 Lola Montez gi Ludovic al Bavariei / 141

M

Alma tiGustav Mahler / L44

Lili Brik gi Vladimir Maiakovski/ 147

Nadejda si Osip Mandelstam / 150 Barbu Stirbey, Joe Boyle 9i regina Maria / L54 Sylvia Angeloff gi Ramon Mercader / 159

Ana de Bourbon-Parma gi regele Mihai/ 164

Marilyn Monroe gi Arthur Miller / 170

Anne Pingeot giFrangois Mitterrand /L74 Jeanne H6buterne giAmedeo Modigliani / L77 Elena Sutu gi Paul Morand / 180

Clara Petacci gi Benito Mussolini/ 185

N

Maria Walewska pi Napoleon Bonaparte / L87 Maria Tdnase gi Maurice Negre / 190 Lady Hamilton gi amiralul Nelson / 194

o

Hortensia Racovifi giAlexandru Odobescu / 197 Maria Callas gi Aristotel Onassis / 201

Olga lvinskaya gi Boris Pasternak / 203 Eva gi Juan Peron / 207 Lica Gheorghiu gi Ginel Plicinfeanu / 210

Rose de Waldeck giJohann von Ravenstein / 2t2 Frida Kahlo gi Diego Rivera /2L4 Camille ClaudelgiAuguste Rodin / 218

Lou Salom6, Rainer Maria Rilke,

Friedrich Nietzsche, Sigmund Freud /22L Simone de Beauvoir giJean-Paul Sartre / 224 Ava Gardner gi Frank Sinatra / 226 Arletty gi Hans Jiirgen Soehring / 229 Nadejda Alilueva pi losif Stalin /232

Martha Bibescu gi Colonelul Thomson / 236 V

Marina Vlady 9i Vladimir Vysotsky / 238 W

Rita Hayworth gi Orson Welles / 240

Elsa Triolet gi Louis Aragon

A

Dupi rdzboi, a existat la Paris cuplulJean-Paul Sar-

tre * Simone de Beauvoir. Cei doi gi-au propus si tini prim-planul scenei literare pariziene. A existat insi incd un cuplu de neignorat - la fel de ahtiat dupd mondenitili, glorie, dispute ideologice gi bani- Louis Ara-

gon 5i Elsa Triolet. Elsa Triolet era sora muzei luiVladimir Maiakovski,

Lily Brik. Era rusoaict, niscutS intr-o familie evreiascS bogatd. A avut o bun5 educalie, fdcea parte din lumea mare a Moscovei. A studiat arhitectura. in 1917 ajunge

in Franla ca solie a ofi|eruluiTriolet, de care divorleazd

zece ani mai tArziu.

in L928, apare la o petrecere in Montparnasse la un local la mod5, La Coupole, unde se adunau de reguli suprarealigtii sub comanda luiAndr6 Breton. Venise special si il cunoasc6 pe Aragon, scriitor de succes la aceea

vreme.,,Vederea" reugeste, cei doi devin un cuplu.

Aragon era bastard, situalie care l-a f5cut si sufere toati viafa. TatSl lui natural, un politician influent, a

preferat si nu il recunoasci. Aragon a aflat t6rziu ci

femeia care se dddea drept sora mai mare, apoi mitug6, era mama lui. A fost secretul siu, care l-a fScut si sufere c6t a trdit. l-a 9i dat o vulnerabilitate emolionalS

apdsatd.

Pirisit de o iubiti, o bogatd americand pe seama clreia triia, a incercat sE se sinucidS. in tinerele a avut

episoade homosexuale, cum scrie Drieu de la Rochelle, prietenul cel mai apropiat (fascist, apoi colaboralionist

in anii '40, se sinucide imediat dupi rizboi). Aragon s-a lisat mereu dominat, a ciutat mereu proteclie. intdi la

suprarealigti, apoi la comuni;ti. Dar figura dominanti a

vietii lui a fost Elsa Triolet.

ln anii '20, Aragon a fost unul dintre personajele

cheie ale avangardei. A scris poeme, romane, a f6cut

gazetdrie. Tn 1927, ianuarie, Louis Aragon s-a inscris

in PCF (Partidului Comunist Francez). A fost un fidel al Moscovei, adeziunea sa a fost una zgomotoasS,

ferventS, Tn 1931 a publicat ,,Triiasci GPU", un elogiu adus aparatului represiv sovietic. A vizitat URSS insofit

de Elsa Triolet de mai multe ori, de unde a revenit de

fiecare dati plin de entuziasm. L-a suslinut pe Stalin

gi dictatura lui sdngeroasi - Marea Teroare, procesele

din anii '36-'38, Pactul Ribbentrop-Molotov. A condus mai multe publicafii controlate de Kremlin gi a participat la campanii de propagandd duse de Comintern.

Moscova i-a furnizat fonduri cu larghele.

Louis Aragon igi impresiona contemporanii prin standardul siu de viali. Afi9a, in ciuda ideologiei pro-

letare, aere aristocratice, ii plScea sd arate ca un dandy.

Ca pi Elsa Triolet, mereu supraelegant5, de care era nedespir[it. Ea a fost principala lui sfStuitoare. Nu a lipsit

niciodati din deciziile lui. S-a speculat cd ar fi existat legdturiintre ea gi Comintern sau chiar KGB. Misiunea ei ar fi fost s5 il manipuleze, si il influenfeze sd ia pozitii favorabile URSS. Deocamdati probele gi documentele

invocate sunt doar indirecte.

in anii '40, Aragon gi Elsa Triolet se refugiazi in Sud,

in zona neocupatd de nemfi, unde nu au avut de suferit gi unde scot o publicalie clandestinS de obedien-

tr6 comunistd (le-am vdzut casa unde se ascundeau la

Nisa). Dupd rdzboifac figuri de mari rezistenfi. Aragon e principalul intelectual oficial al PCF. O uriagi magi-

ndrie de partid ll menline in centrul atentiei. Devine

membru al CC, al PCF, conduce revista Partidului, les A Lettres froncaises, Cei doi s-au aliturat tuturor cam-

paniilor dirijate de Moscova, procesul Kravchenko, in

favoarea sofilor Rosenberg, in legiturd cu r5zboiul din

Coreea.

Moartea lui Stalin, la 5 martie L953, nu ii schimbi atitudinea de subordonare totale fati de Moscova. E criticat totugi de Kremlin pentru publicarea unui portret al lui Stalin ficut de alt membru de vazi al PCD

Pablo Picasso, considerat o blasfemie. 19i pune cenu96

in cap public. Nu gtiu dacd a fost prea convins, dar cum

depindea de banii Moscovei, aga cd nu avea incotro.

Mereu pe linie, dupi Raportul Hrugciov din februarie 1955, care a demascat cultul personalit6fii lui Stalin, Aragon lasd sd treacd in paginile Les Lettres fran' coises cdteva note critice vizavi de Stalin gi de trecut. Totodati se manifesti ca un pro-hrugciovist. Primegte in acel an Premiul Lenin. Aragon a suslinut ferm politica Moscovei ?n legituri cu criza din Polonia. A fost de

acord gi cu interventia tancurilor rusegti la Budapesta. Astizi e greu de inleles rolul pe care l-au jucat Ara-

gon - Triolet in spaliul cultural parizian gi cdtd putere

au exercitat. Mai ales ?n primele decenii de dupS rizboi, fSceau gi desfSceau totul- mai ales la stAnga.

C6nd Armata Rogie a invadat Cehoslovacia, pozifia luiAragon s-a schimbat. Franfa evoluase mult. Aragon imbitrdnise. Poate se plictisise sd fie soldatul credincios al Kremlinului. Pozitia sa de portavoce a URSS l-a pus adesea in situafii ridicole gi ruginoase moral gi in-

telectual. Sub Brejnev, credibilitatea com unismul u i s-a

diminuat mult. Atitudinile celor doi, Aragon ti Elsa Triolet, nu au maigisitin Franfa ecoul din anii '50. Comu-

nismul nu a mai fost ca altidatS, in Occident, ceva la

mode, 9ic, monden. A fi un rebel rogu, a visa revolutia proletarS, a conspira contra burgheziei deveniserd ati-

tudinivetuste. Nu maiaducea beneficii, nu maiasigura o carierS, bani, prestigiu. Multi militanli comunigti

francezi luau distan!e, mai ales intelectualii. Louis Aragon a inteles schimbarea care se produsese in opinia

publicd gi a criticat invazia din 1958. Moscova - ca reaclie - a lisat revista Les Lettres Froncaises fdri finan-

!are. A dat faliment gi a fost inchis5 in L972. lntr-un fel, Aragon era o pagini vie de istorie litera-

rd gi politic5. Fusese in tinerele un poet de talent, dar

aservirea artei lui ideologiei marxist-staliniste gi cauzei

Moscovei l-a costat destinul literar pe care ar fi putut

sd.il aib6. Azi, de exemplu, romanul sdu, ,,Comunigtii", e de necitit, maculaturS. Pufine din operele lui dep5gesc aceasti condilie. lnfluenla luiin cultura francez5 a

fost ingelitoare. Autoritatea lui era dat6 de suslinerea aparatului PCF, nu de talentul sau de valoarea operei. Cheia a fost legiturile sale pivilegiate cu Kremlinul. CAt

comunismul a pirut sd fie o cauz5, rolul lui a fost pe

mdsurd. Apoi s-a diminuat gi a dispirut - ca ti URSS

mai t6rziu. Aragon poarti ca scriitor amprenta epocii sale, nu a lSsat in urma lui nimic care si reziste in timp.

in 1970, Elsa Triolet, marea lui dragoste, partenera

lui de cabale literare pariziene, de excomuniciri gi premieri, de scandaluri, de aparilli mondene gi polemici idelogice, a murit. A fost ingropati la mogia celor doi

de la Saint Arnoult-en-Yvelines. Aragon i-a supravieluit

12 ani. A murit gi el in 1982. RimiSilele lui odihnesc

alSturi de cele ale Elsei Triolet.

Luxita Florescu gi Nicolae Bilcescu

B

Nicolae Bdlcescu a fost eroul meu in adolescentS, aS

fi vrut sd semin cu el. l-am citit scrierile. Am citit mult 5i despre viala pe care a dus-o. M-a frimAntat ideea revolu-

f iei incep6nd de atunci.lmprumutati de la B6lcescu. Mi-a transmis c5 un regim politic autoritar gi corupt nu poate fi rdsturnat dec6t prin revolufie. A rdmas pentru mine fi-

gura tutelar6, nepdtati a Revoluliei de la 1848 li a ideii

de revolulie la rom6ni pAnE azi. Doui revoluliia cunoscut

poporul rom6n: L848 9i 1989.

Bilcescu s-a niscut la 29 iunie 1819 in Bucuregti, pe unde este azi Biserica ltaliani. Drumurile copilSriei gi adolescenlei l-au purtat la Biserica Boteanu, din apropiere (peste drum de gospodiria familiei; bulevardul Magheru nu era trasat), unde mama lui, Zinca, il ducea la slujbi duminica. Alt popas, gcoala Sf6ntul Sava (absolviti in 1835), pe locul din spatele statuii lui Mihai Viteazul. Era al patrulea copil al cupluluiZinca Bdlcescu gi Barbu Petrescu. Tolicopiii

- Costache, Maria, Sevastita, Nicolae gi Barbu - au

luat numele mamei, dupi o mogioari in satul Bdl-

cegti.

A rdmas orfan de tati la vdrsta de cinci ani. in 1838, a intrat in armatS ca iunker. ln 1840 a fost

arestat impreuni cu un grup (condus de Dimitrie Fillpescu), acuzat de un complot care viza rdsturnarea domnitoruluiAlexandru Ghica. Condamnat la trei ani, este depus la Mdnistirea Mirgineni, unde se ?mbolndvegte de tuberculozd, boalS fatalS in acele timpuri. A fost eliberat in L842 (dup5 schimbarea domniei de

cdtre Gheorghe Bibescu.)

Luxila Florescu s-a ndscut in 1816, tot ?n Bucuretti, ?n mahalaua Scorlarului, pe malul drept al Dimbovifei, pe l6ngi Biserica Sfantul Spiridon. Era fiica marelui agi lordache Florescu 9i al Anicii Sulu. Luxila Florescu a fost cdsdtoritd de pirinli, minorS fiind, cu un ofiler din

- trupele ruse stalionate in Principate porucicul Filip

Krijanovski. Cisitoria s-a destrimat in 1835. inceputul povegtii de iubire dintre Nicolae Bdlcescu

gi Luxila Florescu dateazS din perioada imediat urmStoare eliberdrii lui de la Mirgineni gi a intoarcerii lui la Bucuregti. in anul L844, Bilcescu pleaci tn striinitate pentru cerceteri gi studii istorice, dar gi pentru politicd 9i activitili masonice. Luxifa il urmeazd prin Europa dupd un timp. Sunt semnalali in ltalia (Bdlcescu i9i c5uta sdnitatea, aflase cd suferd de tuberculozd) la Pisa,

Livorno, Neapole.

in iulie 1847, Bilcescu ii scria Luxifei Florescu, in-

toarsd in fard: ,,Parisul e pustiu fdrS tine. Egti singura femeie pe care o iubesc. Nu m5 voiintoarce in Rom6nia decdt daci voi avea certitudinea reintdlnirii cu tine. Am nevoie disperati de tine."

ln 1848, il gdsim la Paris. Aici particip6 la revolulia din februarie care duce la inl5turarea regelui Lou-

is-Philippe. Bilcescu este entuziasmat - vede drumul

pe care trebuia sa o ia fSrile Romane. Luxila Florescu era insircinati gi nagte in mai 1848 la Budapesta un fiu, Bonifaciu. Copilul nu va fi recunoscut de familia Luxilei. Nicide BSlcescu, care nu iiva da numele lui. Va fi adoptat de mamS totugi, zece ani mai t6rziu, in 1858.

Evenimentele revolulionare gi activitatea lui Bilcescu in |ara Rom6neascS din primdvara anului L848

se cunosc. Nu insist. Din toamne, colindd prin Europa, despirlit de Luxila Florescu, mama copilului. Conspiri

'14

pentru o noui revolufie, cu maimulfisorfide izb6ndd. B

Tuberculoza se agrava, gtia c5 e condamnat, boala nu

avea leac. A renunlat la un moment dat la activitatea

politicS, fiind bolnav dar 9i dezamigit 9i mAhnit de conflictele permanente dintre exila[ii rom6ni. S-a consacrat cercetdrii istorice gi masoneriei de care era legat.

A redactat,,Rom6nii supt Mihai-Voievod Viteazul", pe

care din nefericire nu a apucat si o vadd publicatS. A

apdrut postum, sub ?ngrijirea lui Alexandru Odobescu.

SlSbit de boal5, s-a stabilit 16ngd Paris, la Ville dAvray, in 1851, in primivari. Apoi, se duce la Hydres, insolit de sora lui Sevastifa, dar ti de Maria Cantacu-

zino, al cirei rol pe l6ng5 Bdlcescu nu il cunoagtem

prea bine. DacE md iau dupi unele scrisori, pare sd fie o noui iubit6. La sf6rgitul lunii aprilie 1852, Bilcescu pornegte spre Constantinopol. La 8 septembrie, trece Dunirea pe malul st6ng, la Turnu Mdgurele, unde

pentru cdteva ceasuri se int6lnegte cu Zinca Bilcescu 9i cu doui dintre surori. Trebuie sd plece degrabE inapoi, deti spera sd rSmind mai mult timp. Domnitorul Bar-

bu Stirbey nu ii permite si rSm6nd de teama rugilo4

care supravegheau totul ti erau ostili pa9optittilor care ce ruserd desfi i nf a rea Regu la mentelor Orga n ice, i nven'

tia lor. Un aspect interesant este ci Luxila Florescu nu

participi la int6lnire, nu gtim de ce. E destul de plauzibil cd Bilcescu ar fi vrut s5-9i vadi pentru prima datd

copilul.

O lunS mai t6rziu, ?n octombrie, se indreapti spre Italia. Trece prin Neapole, se oprette la Palermo la L7 octombrie 1852. A inchiriat o camerd la cel mai bun hotel, Alla Trinacria, de pe Via Butera, aproape de port.

Aici locuise intr-o vreme Garibaldi. Primegte camera 26, la etajele superioare, o camerS modestd in raport

cu apartamentele de lux plasate la etajele inferioare. Agonia se declangeazi din prima zi a gederii lui aici. Continud sd igi a;tepte prietenii, cirora le scria infrigurat sd vinS si-l vadi pentru ultima dat5. Nici Dimitrie Britianu, nicifralii Golescu, nici lon Ghica nu dau curs

invitafiei. Trimit scrisori in care aratS ci alte obligalii ii refin la Londra, la Paris, la Constantinopol. Luxifa

Florescu gi Maria Cantacuzino ii trimit gi ele explicafii, odati cu refuzul de a cil5tori la Palermo si ?l vadd pe muribundul Bilcescu.

lati un fragment din ultima scrisoare a Luxifei Florescu, din fericire pdstrat5: ,,Am aflat ci egtiin Sicilia la Palermo ca si petreci iarna gi nu gtiu insi de mai aivreun prieten care si poatd veni la tine. Cu siguran|d acest

fapt te chinuiepte amarnic. Cu cAtS mullumire ag primi

suferinlele tale, sd te vdd scipat din ele. Eu, Bonifaciu

9i toli ai mei suntem sinitogi, toti iti trimit complimen-

te. Bonifaciu ili sdrutd m6na gi eu, prietenul meu, te

sdrut de mii de ori gi te rog acuma ca intotdeauna s5 mi crezi a ta bunS prietenS". Un adio? Cert.

E gisit mort la 29 noiembrie 1852 in cimSrufa lui

de la Hotelul Trinacria, Avea 33 de ani. A fost inmor-

m6ntat a doua ziin cimitirul Ministirii Capucinilor. A murit singur, pdrdsit de toli ai lui. O tristefe,

Bonnie Parker & Clyde Barrow

B

Un canal de televiziune reia Bonnie & Clyde, filmul lui Arthur Penn din 1967, cu Faye Dunaway gi Warren

Beatty. C6nd l-am vSzut prima datd, mi-a pl6cut. Acum,

mai pufin. Azivdd limpede cd violenla esteinfrumuse1ata 9l edulcoratS. Cei doi ucigagi in serie sunt eroizali, devin in film fiinle romantice, pure, micinate de iubirea lor. Ro-

meo gi Julieta inarmali, care ucid politritti gi civilifird sd clipeascd ?n drumul lor spre fericire. Ajunge si nu le placd de mutra ta ca sd scoatS pistolul gi si trag5. Doi despera-

dos, bandilifuriogi care lasi cadavre pe unde trec. Adesea, cei doi ucid numai din pldcerea de a uci-

de, pentru a-9i dovedi ci indriznesc, c5 trec limitele omenegti ale unor ingi normali. Lasd convenienlele

deoparte ca sd facd pe grozavii unul fafd de celSlalt. Morala este rdsturnatd pentru cd sunt uitate victimele. Epoca este descrisd ca avAnd mvlt glomour. Filmul a devenit,,cult" in timp gis-a al6turat mitologiei Marii

Crize.

Filmul ecranizeazi o istorie reali, petrecuti in anii

Marii Crize, L929 * 1933. O epocd mitizatd de cultura

americand, mai mult dec6t cea a celuide-al Doilea Riz-

boi Mondial sau aventura din Vietnam. Bonnie Parker

gl Clyde Barrow sunt foarte tineri, ndsculi in 1910 gi

1909. Vin de la marginea societdfii. Albi siraci, decla-

sati, cu ganse minime de a reugiin viafd. Nu au nicio re-

sursl in afara delincvenfei. Aici pot si faci rost de bani ca sI triiscl, s5-gifacd un nume, sd citeascd despre ei

in zlare. C6nd egti firi ocupalie 9i firi meserie, cel mai slmplu este si inveli pe un c6mp sau ?ntr-un hambar

sd mdnuiegtiun pistol.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download