Tata pentru ca stia limba rusa si germana a fost ...



Tata pentru că ştia limba rusă şi germana a fost translator la nemţi; era o unitate de nemţi, militară; iar mama lucra că femeie de serviciu acolo. Şi într-o noapte, comandantul era plecat nu ştiu unde, au adunat toţi eveii, şi era un ghetou acolo, ştii, au adunat toţi evreii şi ne-au dus …nu mai ştiu cum îi zicea localitatea aia, unde era o groapă comună făcută, ştii, şi am fost deja sortaţi, copiii şi vârstnicii pentru omor, tinerii şi cei valizi pentru muncă. Şi eu am fost dat la copii; sora-mea la cei mai mari, cei pentru munca. Şi eu zic că era totuşi o minune, vezi că şi între nemţi erau oameni de treabă, a venit comandantul dimineaţa de la unitatea unde a lucrat tata, ştii, a venit şi a vorbit cu comandantul ăla SS-ist, era deja groapa săpată, el a omorât foarte mulţi. Şi a cerut, şi că are nevoie, că nu are translator, că nu...şi copii? Şi copiii aveam nevoie, că îi trimetem să se informeze de partizani, de...chestii din astea. Şi ne-a luat de acolo, şi ne-a dus înapoi. Şi tot oraşul ăla, tot ghetoul ăla, eram numai noi. Ne-a dus acolo unde am locuit într-o casă, şi a treia zi parcă a venit comandantul, l-a chemat pe tata şi pe mama, şi o zis: măi, eu prea mult nu pot să vă apăr. [nu se înţelege] noi o să plecăm în curand pe front mai departe, zice, şi nu garantez că o să scăpaţi. Zice: Voi sunteţi cetăţeni români? Şi o zis: Da. Eu vă trec în partea română. Era împărţit lagărul ăsta, ştii, şi ne-a trecut acolo la Copaigorod, ne-a dus acolo, a chemat comandantul român, ăla, îţi dai seama ce speriaţi erau când era un colonel neamţ, ştii, şi a dat ordin: oameniii ăstia primesc o locuinţă, şi o să vin periodic să îi vizitez. Dacă ceva se întâmplă sau nu sunt multumiţi de ceva, te trimit pe front. Tata a tradus, ştii, lui ăla. Ăla tremura, îţi dai seama... Şi ne-a dat, într-adevăr. Dar prin asta..nu..a fost o minune, dar prea mult bine nu ne-a facut, că şi acolo ne-a băgat în ghetou

Alta voce: Buna ziua

Merge asta?

Da, merge, merge..

[fond de conversaţie neinteligibil]

şi ne-o băgat în ghetou acolo, ne-o dat o locuinţă bună, frumoasă, dar ceilalţi evrei acolo..le era frică de noi, zicea, că suntem spioni...[fond de conversaţie neinteligibilă]

..şi acolo am dus-o mai bine, dar asta era deja..se apropia eliberarea, ruşii veneau..Da prima parte, să vă spun, până a ajuns parinţii mei să lucreze la nemti: eu am iesit într-o dimineaţă, am iesit pe sub sârma ghimpată din ghetou, şi am pornit la cerşit. Şi ... am iesit din oraş, la marginea Sargorodului, şi am nimerit la o casă, la o ucraineancă, o rusoaică, am cerut ceva de mâncare, m-a chemat înăuntru, mi-a fost frică, ştii, şi mi-a încălzit o cană cu lapte şi mi-a dat o felie de pâine, ştii, şi am început să plâng şi nu puteam să mă stăpânesc ... din plans, ştii. Asta era în 41, iarna, nu, toamnă 1941. Şi bine, m-a linistit ea pe urmă, mi-a pus o felie de pâine şi nişte brânză într-un ziar, şi o zis: Ai grijă, că eu vorbeam, fiind din Cernăuţi, se vorbea ucraineana, ştii, ai grijă cum te duci, să nu te prindă, şi să mai vii, ştii. M-am dus, părinţii mei speriaţi, că nu m-au văzut, nu ştiau unde sunt ... Le-am adus mâncarea aia, era o bucurie, că noi primeam acolo aşa, o bucată de mălai din făina de mazăre, aşa, cam jumăte de cărămidă era, o porţie din aia pe zi, asta era mâncarea. Şi am zis că mă duc, că m-a mai chemat, şi să nu te duci, părinţii mei, că dacă te prind ăştia, ştii ... totuşi am plecat, şi m-am dus şi ... se apropia iarna, frigul, aia. Bărbatul ei era pe front, un rus mare, că a aratat nişte fotografii- şi a luat o pufoaica din aia-a lui, şi i-a tăiat mânecile, şi... mi-a dat mie, şi nişte cizme de caucuic mari, ştii.. se apropia iarna..şi mâncare, ştii...iară: să mai vii...şi m-am mai dus o singură dată, după aia, şi în iarna lui 41 spre 42 m-am îmbolnăvit de tifos, era o iarnă grea, o perioadă foarte grea, şi nu m-m mai dus, ştii. Dar ea între timp aflase cum mă cheama, şi a venit iarna la ghetou, i-a dat ceva la santinelă acolo, şi au introdus-o..[neinteligibil] i-a dat o lista acolo, unde, ce şi cum, şi a intrat în ghetou, şi a venit, şi pe urmă venea săptămânal, aducea lapte, aducea ... măi, ceva, extraordinar, nu îţi poţi imagina, ştii, că poate să existe, că alţi ucraineini foarte răi erau, ştii, mai ales cu evreii. Şi m-am făcut bine în primăvară, m-am dus pe la ea. Şi mi-a propus dacă vreau să lucrez cu ea, să mă duc cu vaca la păscut. [zgomot] Şi am acceptat. Şi a venit ea, că erau mulţi care lucrau afară, ştii, era un tabel la poarta,

Deci nu era aşa de strictă securitatea, că nu aveaţi voie să iesiţi?

Nu, că se lucra, mergeai la lucru, şi am aparut şi eu pe tabelul ăla, copil de nouă ani, mergeam la lucru! Şi am mers în fiecare zi, şi ea a adunat băieţii ăia, erau încă vreo şase sau şapte, care mergeau cu vacile lor, şi a zis: Uite, el vine cu voi, vă rog frumos să nu-l daţi de gol că e evreu, că ştia, ştii, daca vine vreo patrulă, voi păstraţi secretul, nu ziceţi nimic, şi într-adevăr, aşa m-am împretenit cu băieţii ăia, ceva extraordinar, într-o zi a a venit o patrulă şi :Deutsch! Deutsch! Deutsch! Toţi am facut aşa, ştii [a ridicat din umeri] Partizan! Partizan! Că era sub pădure, acolo, iar aşa ... şi au plecat, ştii ... Au zis: Ach, Scheisse! ştii... Şi am dus-o aşa până atunci, până când ne-au scos, şi ne-au dus, şi ne-au trecut la romani, şi pe urmă..în primăvară, nu mai ştiu, adică totuşi ... în mai am venit de acolo, prin aprilie, aşa, sfarsitul lui aprilie, a aparut un tanc rusesc, cu steaua, şi s-a deschis carlinga şi a ieşit o rusoaică grasă, de-abia a iesit de acolo, şi: Tovaraşi, eliberarea, treburi ... nimeni nu a îndrăznit, ştii..[neinteligibil] şi o zis să desfacă ghetoul, sârma ghimpată, şi alţii ziceau, mă, nu vă atingeţi, că nu se ştie. Şi a plecat tancul ăla, şi trei zile nu a venit nici nemţi, nici ruşi, nimeni. Toată lumea se uita aşa, pe după sârma ghimpată.

Şi plecaseră toţi, nu era nimeni, pază, santinelă?P

Nimic! Nimic nu era! Nu indrăzneai să ieşi, nici cei care mergeau la muncă nu s-au mai dus, că nu ştiai, mă, te prinde, te împuşcă, ştii, că [neinteligibil]..viu nu ieşea nimeni. Şi o dată m-am dus cu un văr de-l meu, erau nişte case care au fost bombardate, demolate, ştii, că...şi ne-am dus să luăm nişte lemne, nişte scânduri de-acolo pentru foc, şi ne-au prins, şi am mâncat o bătaie atuncea amândoi, şi cel mai mult eu am mâncat, că ne-a trântit jos, şi vărul peste mine, şi cu centura aia cu cataramă, şi el se tot sucea, şi catarama tot la mine ajungea...am mâncat o bătaie atuncea de mama focului! Şi n-a mai ieşit nimeni. Şi a venit ucraineanaca aia acolo, că a văzut ea ce ... şi a zis: Staţi liniştiţi, că armata sovietică e la nu ştiu câţi km, şi se apropie, şi...Domne, de ce nu vin, unde sunt nemţii..Nemţii s-au retras, şi românii..Dar nu vezi nici pe unii, nici pe alţii. Şi pe urmă o venit ... primii care o venit au venit cazacii, călare, mulţi de tot, şi comandantul nu ştiu ce l-o zis, au descălecat, au legat caii, şi ei, şi a iesit şi lumea, şi cu ei au desfşcut sârma ghimpată, ştii...au prins curajul. Şi pe urmă au început să vină camioane multe, şi tata s-a dus şi a vorbit cu unii şi au zis: Haidaţi! Şi am mers cu frontul, ştii, ne-au dat şi de mâncare pe drum[neinteligbil]. M-am dus, mi-am luat rămas bun de la rusoaica aia, m-a condus, mi-a dat o pâine pe drum. I-am scris pe urmă, dar nu am primit nici un răspuns, ştii.

Cum se numea doama?

Nataşa, cum e...vezi că scrie în carte. Şi chestia a fost că după aia mi-am dat seama că de ce nu ne-a răspuns ea, că un var de-al meu, care era la ruşi, a luptat la ruşi front, ştii, o fost rănit..u în ‚89 am fost la Chisinau şi m-am intalnit cu el, după 40 de ani, iţi dai seama, şi...

Era acelaŞi var cu care aţi mâncat bătaie?

Nu, nu, ăsta era mai mare cu 10 ani. El în ‚41, ruşii în 40 au ocupat Cernauţiul-Bucovina, ştii, şi când s-au retras, a plecat cu ei, că atunci...Irina Petrovna . Şi atuncea au plecat mulţi tineri evrei cu , asta, cu ruşii, cu armata rusă, şi ....

[mulţi, foarte mulţi adună informaţii despre Ucraina din vremea asta; cred că ... nu promit nimic, dar o să vorbesc cu cei de la centru cu partea de Ucraina, să vedem, poate reuşim să dăm de o adresă] Nu cred că mai reuşiţi...

P Dânsa, familie, copiii..A avut un copil, un băieţel de trei ani, a avut ea cu care mă mai jucam eu...

Asta-i în Saigorod?

Da. Şi i-am scris, da pe urmă am făcut o legătură de ce nu mi-a raspuns. Cu vărul ăsta al meu, am purtat corespondenţa, da...nu decat două scrisori, dus-intors, ştii.

Cum se numea?

Weiselberg. A murit acum caţiva ani, eu l-am văzut în 89, familia lui e în Chişinău, un fiu, o fică, şi soţia lui...el a locuit la Dubosar, dincolo de Nistru, primul oraş după Nistru. Serviţi, măi, serviti! şi de ce..de unde am dedus eu treaba asta că la rusi, ştii că era toată treba, era foarte secret, farte..., stiii. Nu am mai primit răspuns de la el deloc, ştii...era fiul de la o soră de-a lu mama, şi oricum, nea interesat, şti...Tatăl lui plecase în America, şi a fost pe vasul ăla care s-a scufundat, ziii..

Struman?

Struman, ştii, şi el pe mama lui, când au intrat în 41 nemţii, au împuscat pe mama lui şi pe un frate de-al ei şi un unchi de-al nostru, în faţa casei, în faţa porţii. O zis cineva că este jidan şi i-au împuşcat Şi pe un văr...frate mai mic, aşa. Şi nu am primit corespondenţa de la el deloc, ştii, deŞi am scris de mai multe ori; şi atunci tata a făcut o scrisoare la crucea roşie sovietică, şi ei ne-au răspuns că pe teritoriul Uniunii Sovietice nu existp nici o persoanp cu numele ăsta, ştii? Stai să vezi figura cea mai interesantă! În 87 când au fost ăştia în 15 noiembrie, când au ieşit stegarii cu treaba asta, eu am dus o familie de ruşi la gară. Ăştia venise din Cernăuţi, doi tineri, soţ-soţie, să se întâlnească cu părinţii lor din Israel. Nu puteau să meargă în Israel, nici Israelienii la ei, atuni or venit la sora mea, o stat ăia din Rusia şi părinşii din Israel au stat la hotel. Şi s-or întâlnit aici, şi atunci aveau tren, şi i-am dus la gară, şi era nebunie cu revolta aia, ce-a fost, şi în gară, asteptând trenul, stând de vorbă, cu tata femeii respective, ăla din Israel, am discutat că am avut un văr nu ştiu ce ... zice: Eu am făcut armata cu el. Zice: uite, asta e adresa lui! Ştii? Iţi dai seama ce chestie, din Dubosar! Şi aşa am reluat legătura. Deci ruşii nu dădeau voie, ştii, să porţi corespondentă, dar..ei erau.. Şi în 1944 ne-am intors la Cernauţi, casa noastră era demolată, acolo, în Cuciuru Mare, era o moară jos, asta era mai sus, aşa. Şi în 46, când a zis ca..atuncia venit şi katz, au venit mai multi, stii...Din Cernauti aicea. Aiciea ne-am stabilit, aiciea am rămas până astăzi. Sora mea o plecat în Israel, că o plecat copiii, ştii, si...

O să coinuam un pic cu arborele genealogic şi după aceea revenim

Da, da...

Sora dumneavoastră se nueste?

Adler, rozalia.

S-a nascut tot în Cernauti, în 1927..

Tot acolo, da.

Limba materna idis...

Da, idis. Ea a avut profesor de religie, ştii că s-a predat religie în şcoala; ea fiind mai mare a avut profesor de religie pe Gica Petrescu. El a terminat teologia, cantaretul...Şi era preotul tanar acolo, că era batranul, şi el s-acasătrit cu fiica preotului ăla, ştii, şi ..

Ce coincidenta

Stii că a ajutat totusi...nu ştiu, voi n-aveti de unde să ştiţi, aici a fos farmacstul Trestianu în Brasov, e-n Israel plecat, şi el s-a casatrit cu o fata care a fost colega de şcoala c mine, de varsta mea, tot de acolo, din Cernauti, tot..

P Pe epotul lui il cunoastem: il cheama Trestian Vlad şi a terminat Unirea în generatie cu tine.

Vlad?

Da, Vlad Trestian, [] japoneza la Bcuresti.

..Şi Testinan asta, înainte de a se casatori cu fata respectivă, ea a dat de două ori la farmacie şi n-a intrat. şi tatal fetei a vrbit cu gica Petrescu la Bucuresti, ştii, şi a zis: părinte, ajuta-ma, şi aşa, aşa, aşa, şi zice: Am să incerc. şi i-a dat telefon, să se prezinte fata la examen la Cluj. S-adaus şi a intrat imediat. A, bine, asta aşa, că fapt divers era, cu Gica Petrescu.

Ea a facut la Cluj farmacie până la urma?

Da, ea da, şi s-a căsătorit cu Trestian şi a plecat în Israel.

Sora dumneavoastră ce-a terminat că şcoala?

N-a terminat decat liceul seral, atat.

Aici în Brasov?

Da, a lucrat la tricotaje, ştiu eu, vreo 40 de ani, până la pensie la pensie a plecat în Israel.

Exact că ce a lucrat, oficial?

Ea la creatie a lucrat, creator, eu ştiu..

Designer?

Nu, era altfel atunci.

Dânsa a trait bineînţeles în Cernauti, şi a fost şi ea în Trsnsnistria..

Da, bineînţeles.

Şi acum este în Israel?

Unde în Israel?

La Rishon le Zion. Cmnatu-meu a murit acolo. Tu laicunoscut, nu, pe Adler?

P Da, cum să nu, nenea Alder a fost omu;l care mi-a pus mie schiurile în picioare, la doi ani. Era foarte bun prieten cu tata, şi eu cum eram bolnav cu plamanii...

Aa e alt Adler.

Nu era unul inalt?

Nu, ăla inalt a fost acuma de sărbători aicea. NU acuma, în toamnă, la Rosh hashana. Tata mi se pare că a aorbit cu el, eu aşa imi aduc aminte. ăla ti-a pus...ala era schior.

Da.

Adler asta al meu se ocupa de cor în tinerete...

Aoleu, mi-a zis Oti, nu Ot, sorina.

Cum se numea dansul?

Adler Alter.

Alter?

Alter. De la ifiintarea corului a fost aici Leb Milu.

Au avut copii?

Da, au avut în Israel un baiat, căsătorit , are doi copii..

Cum se numeste?

Adler Iosif, tot în Rishon e, profesor de engleza.

Este căsătorit?

Da, are doi copii.

Stiti cu cine e căsătorit, cum o cheama pe soţia lui?

Adler Mihaela.

Numele de fata il mai stiti?

Csisar.

Nume unguresc?

Da.

Şi copiii lor?

Copiii este...baiatul are 14 ani, il cheama Adler Jonathan, şi fetita are 11 ani, o cheama Karina, Adler Karina.

Asta se invarte degeaba?

Nu, are banda.

Are, da n-are rost, daca şi notezi...sa ştii că la evrei nu prea gasesti analfabeti, nu exista. Daca nu cunoaste, cunoaste ivrit, i religie, de citit citeste.

Limba materna a dansuli tot idis este?

Da.

Dansula facut armata?

Da, în primul razboi; ştiu că ne povestea că aajuns în Italia, şi aia mâncau pisici, asta ţin minte, ştii, eram foarte atenti când ne povestea!

Deci primul razboi mondial; nu ştiţi daca l-a facut tot, sau...

Nu ştiu.

Tatal dumneavoastră a avut frati sau surori?

A avut un singur frate care a murit în Trannistria cu toată familia: fratele, soţia şi un băiat care eracu un an mai mic că mine, parca...

Cum se numea acest frate?

Rudich nu mai ştiu cum. Unchiul ..stai ca-mi aduc aminte, Sami, da, Samuel.

Soţia lui ştiţi cum se numea?

Nu.

Şi pe copilul lor?

Izu, Itzac.

Stiti cu ce se ocupa acest unchi?

El locuia chiar în Crenauti, tot cu o prăvălie, ceva.

Deci era comerciant?

Da, era particular sau lucra la alţii, nu ştiu.

Dupa razboi, s-a mai ocupat cu ceva tatal dmneavoastra?

Da, era un fel de ..între 44 şi 46, până am venit incoace, era sef la un depozit în crebauti acolo, distribuia la pravalii, magazine, nu ştiu ce...

Depozit de ce fel? Alimente?

Mi se pare că alimentare.

Adica nu era ceva din industrie?

Nu, nu. şi când am venit la Brasov a lucrat la Alimentara, din 46 până în la pensioanare, prin 60.

Ca ce a lucrat?

Aicea, unde e baca Tiriac, era o alimentara mare, şi lucra în două schimburi, era sef de schimb, era el într-un schimb şi era unul sef din alt schimb. şi intrarea era pe colt, acolo era intrarea.

P Eu lcuiam pe dobrogeanu Gherea 64, adică chiar în varful lui Dobrogeanu Gherea, pe deal, şi coboram cu mama, totdeauna acolo faceam cumparaturile, în fiecare zi.

Acum o să sarim, pentru că despre bunicii din partea tatalui mi-aţi pus că nu va amintiti nimic.

N-am nimica.

Mama dumneavoastră s-a nascut în 1907 în Cernauti...

DA.

şi a mai trait în Transnistria, şi pe urmă...exact traseul pe care l-am parcurs eu.

Şi a murit în 1985 aici?

85 acii, da.

Dânsa ce educatie avea ştiţi, daca a facut ?

Mai, în germana a facut şcoala, dar eu ştiu ce şcoala...era austro-ungar Cernautiul, şi citea, scria scrisori, toate în germana. şi mie la armata imi scria în germana, mă chinuiam! adică stiam, ştii, dar avea aşa nişte...

Stiu, topica frazei germane!

Dânsa era casnica sau lucra ceva?

Casnica.

Era tot atât de religiaosa?

Da. Ea era, acelaŞi lucru. adică nu era exagerata treaba.

P Am o întrebare: de Sabat, se stătea?

Ce?

Sau erau activitati de Sabat, făceau cumparaturi?

Eu: Se facea focul?

Eu din câte imi amintesc, de Sabat era inchisa prăvălia, ştii, şi duminica era deschis, pentru că avea şi bauturi, şi venea lumea, stii.

Asytas am vrut să întreb, se respectau macar...

Se respectau chestiile astea, de vineri seara, strict, cu lumaanri, cu tot, era...

Limba materna era tot idis?

Idis, da.

Stiti daca a avut frati sau surori?

Mama? O fost 11 frati!

Ii ştiţi pe toti?

De unde?

Spuneţi-mi pe care vi-i amintiti.

Pai ce sa-mi amintesc, că au plecat înainte de ...in 39, înainte de declansat razboiul, am avut trei veri în Cernauti, ştii, mama lor murise, şi tatal lor era în America. Tatl lor era frate cu mama, şi a venit în 39 şi a luat baietii; în Peru, nu în America, în Peru, stii.

Nu mai ştii nimic de ei?soţia

Nu mai ştiu nimic, ştiu că baietii au ....un alt frate de-a lui mama care a plecat tot în America s-a căsătorit acolo, şi a avut doi copii, un băiat şi o fata. Amndoi au terminat medicina, că mi-au mai scris, ştii, după razboi, imediat. Pe urmă s-a rupt firul...fiecare a fost cu...Şi amandoi erau medici, băiatul era medic militar în America.

Nici acest frate nu ştiţi cum se numea?

Nu, nu ştiu.

P Andreea, tu ai experienta cu casetele..

Ala era..sora mamei, nuera frate.

Ea; A, de la sora lui mama era Izu şi cu..

Da, da.

Deci mama a avut şi o sora?

A avut..o fost trei surori şi opt frati, opt baieti. Si...

Şi la doamna Vecsler erau multi, cred că zece frati erau.

P Poftim? Erau zece frati şi două surori. ştiu, am facut biografia, parca zece erau în total. Zece sau unspe.

Asa era înainte, la evrei erau cpiii multi. şi în general la tara şi aşa...

Ea:Şi la romani, erau sapte,opt copii.

..Şi una din surorile mamei care a fost impuscata, v-am spus, când a intrat ..

Ea: Mai ştii cum o cheama?

Pe aia o chema Tili, tanti Cecilia, era mama lui Poldi, lui Leonea. şi un frate, tot impuscat, atuncea cu ea odata, il chema Bubi. Bubi îi ziceam noi, eu ştiu care era numele ...

Nu am reţinut, aceasta Cecilia a avut copii?

A avut doi baieti, ăla la care am fost la Chisisnau, Leonea..Leonea i=or fi zis rusii, noi îi ziceam Poldi, Leopold.

Şi inca unul?

Unul care l-au impuscat atunci cu ma-sa şi cu unchiu-su impreuna, Ficicu îi ziceam noi, eu ştiu cum il chema un frate de-al lui Leopold.

Şi cealalta sora de care mi-aţi spus, bubi, ştiţi daca era căsătorită sau daca avea copii/

Bubi nu, Bubi era fratele..

Ah, scuze!

Era necăsătorit, asta era cel mai mic dintre frati.

P Bubi de la ce e , de la Gabor? Pe unchiul meu ilcheama bubi, din partea lui mama, trebuie să o întreb pe mama care e numele complet.

Da.

Aceasta Tili, ştiţi cu cine era caastorita, sau numele de casatorie?

Nu, ştiu că a plecat în America şi că s-a scufundat cu vasul ăla, Struman.

Şi de alţi frati va mai amintiti, sau numai de aceştia?

Nu.

P Struman a fost scufundat..ai citit despre Struman?

Un pic.

E o chestie de ti se ridica parul pe spate.

Şi upa Holocaust, ce a facut mama dumnavoastra, tot casnica?

Tot casnica. Mama a avut picioarele degerate di Transnistria, şi o suferit mult.

Acum iar partea despre bunicii din partea mamei, dar daca aţi spus că nu i-aţi cunoscut..

Nu, nu.

Despre bunic mi-aţi spus că se numea Mose...

Mose, da.

Ea:Şi aia de la radauti era sora?

Roza.

Şi l-a avut pe Izu şi pe Clara?

Da.

Cu arborele asta am cam terminat...

Ea[] în ce tara sunt plecati, în America sau în Peru..

Nu ştiu...

Ca trebuie să aiba copii de varsta ta.

Trei...pai copiii au, că au terminat medicina...Şi aia trei care erau slefuitori de diamante iara au familie, au...

Sunt mai mici decat tine?

Cam...unul era mai mic.Ceilalti doi, unul era mai mare, unul că mine, aşa, era...

Acum o să incercsa n mă repet prea mult din ce am spus i arborele genealogic, o să va întreb..mi-aţi spus că de bunici nu stati nimic, nu i-aţi cunoscut...

Nu,nu.

..dar din povestile mamei, sau ale tatalui, ştiţi despre dansii,cum erau ,istorii de familie, ştiu ca...

P Eu imi cer scuze..Andreea..

Pai rămasesem unde va întrebam eu daca aţi auzit ceva povesti, pur şi simplu, de la mama sau tata, despre bunici, cumva cu ce se cupassera.

Bunicii s-au ocupat, din partea mamei, tot cu,..au avut aceeaŞi prăvălie care ..

Au mostenit-o...

Au mstenit-o , au preluat-o, eu nu ştiu sub ce forma, părinţii mei, şi în prăvălia aia au lucrat părinţii mei şi sora şi fratele mamei care au fost impuscati în fata casei, stii.

Da.

Ceilalti erau majoritatea plecati în America, fetele, sora ailalta s-a maritat cu unchiul care el a avut tot prvalie, tot în Cernauti, stii...cam atata ştiu eu de treburile...insa toţi ăştia care îi ştiu eu au respectat cat de cat religia şi astea, nu exagerat, nu...

Deci nu erau habotnici..

Nu, de sarbatri intotdeauna pravaliile erau inchise, se lucra în loc de sâmbătă duminica, aveau aprobari speciale că nu puteai să faci treburi din astea, ştii, nu ştiu cine le dadea, primaria sau cine dadea aprobarile astea pe-atunci.

Ati văzut vreodata poze ale bunicilor, au existat?

Eu n-am văzut...au existat multe, dar când ne-o dus în lagăr, a rămas totul, nimic nu a...

Vroiam să va între daca va aduceti aminte cum aratau, asu cum se îmbracau?

Eu ştiu că bunicul avea o barba mare, alba, din partea mamei..

Deci din partea mamei.

Da, şi bunica era cu o basma legata, aşa, atata ştiu.

Purta peruca?

Nu, nu, nu erau la nivelul asta...

Deci nu se îmbracau traditional?

Nu, nu, în nici un caz.

Şi despre bunicii din partea tatalui...tot aşa..Cu ce se ocupasera, poate, daca stiti?

Nu ştiu,ca a rămas orfan de tanar, de foarte tanar..

Cat de tanar, nu stiti?

Oricum, el inca mergea la şcoala..

Deci avea vreo zece ani probabil..

Nu, după aşa, până în 15 ani, aşa. că tata era fratele mai mare, cel care murit în lagăr era mai mic cu doi, trei ani.

Tot aşa, va amintiti daca au existat poze ale părinţilor lui, cum aratau?

Nu.

Bunicii din partea mamei, ştiţi daca au trait în aceeaŞi casa unde aţi trait dumneavoastră/

Da, da, acolo au trait.

Numai un pic, că să pastram aşa, o structura...Nu va mai întreb pentru că nu i-aţi cunoscut, asta...Spuneţi-mi un pic despre Cernauti, cum era oraşul?

Oraşul era foarte frumos, foarte mulţi evrei, reau în Cernauti, nu ştiu că numar, erau oua sinagogi mari, frumoase, şi aicea, în Cuciuru Mare, unde eram noi, erau tot două sinagogi, deŞi era...

Alte doua?

Alte doua, la nivel mai mic, nu erau aşa, pentru ca..eu până aici în Brasov, nu am auzit de ortodocŞi şi de neologi, ortodocsii sunt super-super, şi neologii mai puţin. La noi, în cele două sinagogi, una era pentru cei mai instariti, mai nu ştiu ce, şi una pentru cei mai saraci. Aici se deosebeau treburie astea, dar..

Existau şi case de rugaciuni?

NU, astea erau şi case de rugaciuni.

Atunci banuiesc că era destul de puternica comunitatea aici, în Cuciuru..

Cuciuru Mare, da..eu ştiu că în fiecare dimineaţă, tata facea rugaciune cu Tphilin, cu thales, cu...asta ţin minte, în fiecare dimineta, daca mă trezeam...

Mergeaţi la sinagoga?

Nu acasă. Sâmbătă da, mergeam cu totii.

Şi tatal se ruga în fiecare zi?

In fiecare zi, da, se ruga.

Şi în Ciucuru Mare unde aţi trait, existau toţi funcţionarii, chazan, sochet, existau toti?

Existau, sigur c da, mergeam la chohet cutaiatul pasarilor, cu...

Rabin exista?>

Acolo nu, în Cernauti exista. Eu mi-aduc aminte că am mers, asta aşa, din poeste, că eram copil, că incepuse să mearga prost la prăvălia noastra, si..

Din ce cauza?

Din cauza că puţin mai sus de noi, vizavi, a deschis o prăvălie un crestin, şi majoritatea crestinilor se duceau la el. şi tata s-a dus, ştiu că îi povestea la mama, că se duce la rabin; şi s-a dus la rabin, şi i-a povestit, şi raspunsul o sa-l ţin minte, parca a fost acuma. Rabinul o zis: Du-te acasă, ai rabdare, stai linistit, că el o să aiba de afaceri, singur cu problemele lui personale. şi aşa a fost, că s-a apucat de baut, şi în scurt timp a dat peste cap toată prăvălia.

In Ciucuru Mare existau şi mikhve, si..?

Nu, nu.

Ati fost vreodata?

La mikhve?Da, am fost.

In Cernauti?

In Cernauti, da.

Şi erau şi scoli evreiesti, iesiva?

Nu, erau în Cuciru mare, acolo, nu era iesiva, în Cuciuru Mare era unul, un evreu în varsta, care ne preda la cheder. Eram foart imc când m-au dus la cheder, m-au lasat acolo.

Dansul tinea la el acasă?

La el acasă, da, era aproape, eram vecini.

Cum se numea, mai stiti?

NU.

Eu va tot întreb de nume, că da culoare multa.

Da,da, nu mai ştiu.

Acolo era o comunitate mica; era cartier separat pentru evrei, n ghetou, dar specfic?

Nu, nu. toţi ne intalneam la sinagoga, sâmbătă şi de sărbători.

Dar traiau peste tot în oras...

Peste tot, da, erau imprastiati.

Existau pe atunci ocupatii tipic evreiesti, sau se simtea chestia asta?

Adica în ce sens, tipic evreiesti?

Stiu că existau...ma rog, erau mulţi comercianti, ceasorinicari...

Da, da, asta era, da,da, asta reau majoritatea, comercianti, meserii din astea mai, mai usoare, cum s-ar zice, ceasornicar, bijutier, frizer, croitor...

Da, ştiu că lucrau în servicii...

Tinichigii, că eram prieten, aveam un coleg care tatal lui era tinichigiu, şi acum băiatul asta este în Australia la Melbourne. Noi tinem legătura.

In Ciucuru Mare exiata deja electricitate şi apa curenta?

Nu, era lampa cu gaz, ţin minte, şi fântână.

Deci nu se pusese inca. ştiu că domnul Katz ne spusese că în Cernauti deja exista.

In Cernatui da.

Va aminti să fi simtit deja din copilarie anitsemitism? Din partea, ştiu eu, prieteni, vecini?

Eu nu pot să zic, nu pot sa-mi aduc aminte, eu ştiu că cu copiii vecini ne jucam, aşa, dar n-am avut niciodata probleme.

Va jucati şi cu copiii romani şi cu...

Şi cu copiii evrei, da, că la joaca, acolo...

Deci nu exista o diferentiere...

Exista poienita acolo, unde...[] o minge, un ciorap umplut cu carpe, ştii, jucam.dar nu exista, nu am auzit niciodata ...Dar ştiu că intotdeauna de sărbătorile astea crestine, tata facea pachete cu daruri pentru primar, pentru prefect, entru seful poliţiei, pentru ăştia, şi ducea darurile acasă la ei. şi asta nu numai tata facea, toţi evreii.

Invers nu era valabil, desii nu respectau...respectau sărbătorile evreiesti, nu?

Respectau intotdeauna şi nu veeau, ştiu că spuneau sarbatr fericite, mâine aveţi inchis, stii...

Se stia?

Da, se ştia. Era civilizata lumea, totusi, a traiti mulţi ani sub austro-ungara, era ...

Se simte.

Era alta educatie, era cu totul altceva, şi politia, şi primarul, şi toti...de exemplu, în ‚40, când au venit rusii şi de au ocupat Cernautiul, Bucovina, Basarabia, şi ăştia fugeau cu carute, cu ce puteau, funcţionarii de primarie, primarii, şi toată lumea asta, şi au lasat la noi o lada la noi primarul, zice: Las lada asta până ne intoarceam, în curand ne intoarcem, stii. şi au plecat şi era lada inchisa,nu am umblat, nu ştiu, nu cred că s-a umblat, părinţii, şi când s-au intors în ‚41, înainte de a ne trimete în lagăr pe noi, au venit şi au luat lada, şi era un lacat, ştiu că a descuiat, şi mă uitam şi eu, copil acolo, şi erau nişte dosare, hartii, nişte stampile, ştii, deasupra şi a zis că totul e în regula, au mutumitlui tata..

Dar nu ştiţi ce fel de acte erau, sau de ce le-au lasat?

Primarii, eu ştiu...

Va aduceti aminte ceva din climatul politic de când eraţi copil ?

NU, nu.

Erati prea mic...

Eram prea mic. ştiu că când au venit şi am aflat că i-au impuscat pe matusa, pe unchiul şi pe ăştia, un vecin a zis: Haidati repede la mine, un crestin. şi aşa am iesti, cu ce aveam pe noi.

Era noapte?

Ziua, ziua dupa-masa, şi ne-am dus, şi pe urmă a venit el, s-a dus şi a zis, că au inceput să va care din casa , să va goleasca, ăla a luat asta, ăla a luat o plapuma...

Cine era, vecini, sau?

Vecini, crestinii, da.

Dar erau din [] dumneavoastră, din oras?

De-acolo, dimprejur, da.

Pai inseamna că nu erau vecini prea buni daca ...

La furt uiti de tot, stii. Frumoasa chestie a fost că câteva case mai incolo locuia directorul scolii, unul ...Cimbru il chema, şi el a fost şi el acolo şi când ne-am intors din lagăr el i-a spus la tata, zice: Domnul Rudi, tot ce-am putut să salvez e caietul asta. Tata avea cu caiet, dadea pe credit marfa la oameni, şi acolo erau ăştia trecuti, toti, acolo. şi caietul ăla l-a salvat.

Vecinul acesta care v-a salvat, atunci, în ziua aia, mai ştiţi cum se numea?

Nu mai ştiu...stiu că ne-a dus...locuia aşa, mai sus, avea o grădina, şi pe urmă s-a auzit că mai mulţi care i-au impuscat, nu numai pe matusa şi pe...Şi tata cu el a aranjat, şi ne-am dus afară în grădina, era în iunie, în grădina, şi avea ruzincini, aşa, tufe de ruzincini, şi după tufele alea a pus nişte paturi şi acolo am stat toată noaptea.

In ce an s-a intamplat asta, în ‚40?

In ‚41. şi atunci a venit dimineaţă asta şi zice ca: S-a anuntat că toţi evreii să se prezinte la primarie, îi ia în evidenta şi pleaca, se intorc acasă, şi că nu patesc nimica pe drum, când se duc să se prezinte la primarie. şi când ne-am dus la primarie deja erau mulţi în curte, era o curte mare, şi erau mulţi acolo, te prezentai la unul, care-Şi facea lista, scria. toţi şi am dormit o noapte acolo, în curte la primarie, care pe unde a apucat, jos, aşa. şi a două dimineaţă a venit şi unul, il stiau părinţii mei, şi a spus: Cine vrea să renunte la religia evreiasca, să treaca la crestinism, să vina înăuntru, şi imediat e liber să plece, as faca ce vrea...

Şi au existat care...

A existat o familie.Bărbatul, o femeie...cu soţia şi un baiat, ţin minte. Ei s-au dus imediat.

Ii cunoşteaţi sau..

Eu nu, da părinţii îi stiau, şi tot ziceau: Uite, asta, nenorocitul asta...Şi s-au dus şi pe urmă nu l-am mai văzut, până ...pe noi pe urmă ne-a încolonat şi pe jos am mers până în Transnistria. Naoptea se dormea pe camp, unde te prindea seara, dimineaţă când te trezeai erau unul, doi, trei morti, şi unii din...care escortau erau jandarmi romani care ne-au dus, sub escorta, dadea voie dimineta să faca o rugaciune, sa-i înmormânteze, altul zicea : Gata groapa, băgaţi-l, dati-i drumul! Erau şi oameni şi oameni...Şi primeam câte o bucata de pâine pe zi de la ăştia, şi asta era, mersul...oprea unde au vrut sa-Şi salveze apa de la o fântână, şi tot aşa am mers vreo două luni, aproape trei luni pe jos, zi de zi...deja spre toamnă, aşa, spre septembrie, am ajuns, în Snitcov, acolo. mulţi au rămas la Moghilov, dar noi eram coloana într-acolo. şi după vreo câteva zile, când eram acolo, au venit, i-a uadus şi pe ăştia care au trecut la crestinism, i-a adus acolo. şi deci asta a fost toată povestea.

Ca să înţeleg eu bine, numai un pic, aicia când a fot evnimentul acela neplăcut, când au impuscat-o pe matusa, şi unchiul, şi fiul dansei, voi v-aţi ascuns, familia dumneavoastră, la vecinul acela, şi de-acolo v-aţi prezentata la sectia de poliţie după care aţi plecat direct în Transnistria..

Da, da.

Deci nu aţi mai avut timp să luaţi nimic de acasă...

NU, da ni ci vorba, nici nu ne-am mai intors acasă. Da, de-aia n-am avut nimic, abslutnimica, şi tot venea toamnă, era frig, şi dormeam e camp, şi erau uniii... O data, sau de două ori, nu mai în minte, şi atunci am avut noroc mare, că erau santinelele astea care ne insoteau, erau uniii care erau calari, veneau cu noi, alţii căruţa avea, şi erau o ploaie din asta marunta, rece, aşa, si-atuncea ştiu că jandarmul ăla sef care era, a zis: să nu ziceti că suntem oameni ai dracului, nu ştiu ce, şi ne-a băgat într-un sat, într-o sura, la tarani, şi acolo am inoptat pe paie eram ,ce era acolo...nu era bine, şi a două zi dimineaţă am plecat mai departe. Tot traseul pe jos l-am facut.

Ma mă introc un pic la oraşul dumneavoastră. Mergeaţi la piaţă cu arintii dumneavoastră, sau cu mama, o însoţeaţi?

Ce anume?

La piaţă...sau fiind băiat nu prea...

NU, nu ma...nu, că ei plecau, piaţă o făceau la Cernauti şi plecau la Cernauti cu căruţa, si...

Nu aţi fost niciodata?

Am fost, cu ei la Cernauti, am fost...

Bine, dar când mergeau la piaţă?

La piaţă nu. Nu ştiu daca...noi aveam acolo, fiiind aşa la suburbia asta, aveam în grădina ce ne trebuia, eu nu ştiu piaţă daca...da mergea la nişte depozite, da am fost şi eu de vreo doua-trei oi cu tata, şi luam marfuri...

Pentru parvalie?

Avea lista pentru prăvălie, da. şi ce mai ţin minte, o data, când o data, cu tata şi cu mama am fost în oras, şi sora-mea, şi a zis că mergeam să mancam la nu sti ce nume a zis, că acolo este restaurant kaser. şi am mers şi am coborat nişte scari la subsol, şi am mancat acolo.

Dar altfel nu mancati în alte restaurante daca nu era kosher?

Nu, nu, şi acasă, mama gătea, era, v-am spus că erau vase de lactate. şi în 39, nu mai ştiu, 40, se simtea curentul asta de razboi, o fost atunci foarte mulţi evrei din Transilvania în zona aia pentru sapat tranşee pentru lucrari din astea de...Şi unii mâncau la noi, gătea mama, care mâncau kaser, nu toti, şi vorbeau maghiara. şi ştiu că zicea mama: Nu ştiu ce limba vorbesc, nu înţeleg nici un cuvatn! Stiau unii şi idis...

Şi atunci se înţelegeau...

Da, şi mâncau la noi...

Mâncau acolo...va impunea cineva chestia asta sau era...

Nu, ei au cerut, pentru că îi kaser, nu numai la noi, şi la alţi evrei care, nu puteai sa-i iei pe toţi ..

[Rudi!

Da.

Eu mă duc cu fetele în oras. Se face zilele Brasovului.

Se face, maine, mâine incepe zilele Brasovului şi ...bine. A, vin fetele?

Da, vin la uşa.

Bun, încuie atunci uşa.

Da.]

Şi unde am ajuns...

Va amintiti de când eraţi copil de evenimentele astea, de fuga polonezilor prin Iasi, pe acolo, prin Cernauti?

Au venit mulţi poloneji în Cernauti, farte multi, şi ştiu că ...

Stiu că mulţi au plecat spre Marea Neagra şi de acolo..

DA, nu, au venit foarte mulţi polonezi şi la noi caolo, că ce-am reţinut de atuncea, pan polski, adică domnule polonez, pan polski, mai ştiam nişte cuvinte, dar nu-mi vine acuma...

Deci aveaţi contacte c uei sau...

Aveau, aveau copiii, şi copiii imediat intra în discutie şi ei vorbeau poloneza, stiau germana, foarte mult vorbeau germana polonezii..

Dar nu stăteau în Cernauti, erau în miscare ?

Multi s0au stabilit, au rămas...acolo lângănoi a inchiriat unul la cineva un apartament, sau o camera, nu ştiu, erau sot-sotie şi doi copiii, şi s-au stabilit acolo. Se ocupa asta cu...nu mai ştiu, ştiu că totuŞi un atelier, era un meserias ceva, da nu mai ştiu ce.[]

Va aduceti aminte daca părinţii dumneavoastră vorbeau în casa despre venirea lui Hitler la putere, sau despre invazia...

Da, se vorbea, că deja Polonia, au ocupat Polonia, şi că nu e bine, că omoara evreii, ca...

Deci se ştia deja în familie ca nu e de bine?

Da, se ştia. Nu mi-am dat seama, copil fiind, până la ce nivel se poate ajunge.

Va aminti daca aţi văzut când eraţi copil parade militare, existau, cum era, de 1 a, sau 10 mai...

Era când eu eram în clasa intaia sau a două ..intaia, şi ne-a dus la gara la Cernauti, îmbrăcati strajeri, era obligatorie uniforma asta la copiii, că a venit regele Carol cu Mihai. şi am reţinut că s-a dat jos din tren, era covorul ăla rosu, noi eram chiar în fata, şi Mihai asta era mai mare, nu era că noi, pici, şi facea aşa :mmmm....[scoate limba].

Ea:Am plecat, rudi. La revedere.

La revedere, numai bine.

Sti, asta reţin. şi el era îmbrăcat în strajer, în uniforma, da, dar era mai mare, şi noi radeam, şi cantam traiasca regele.

Va mai amintit cantece patriotice?

Ei, imi amintesc...traoasca regele, era, ăla era imnul de fapt, ştii, ăla s-a cantat. Pe urmă s-a urcat într-o trasura, asta ţin minte, o trasura deschisa, nu ştiu a cui era, de unde era trasura aia, a plecat, noi toţi acasă, inapoi.

O să trec un pic chiar la părinţii dumneavoastră, am notat deja unde s-au nascut, ce..

Da.

Stiti daca a fost o casatorie aranjata, sadchen parca se numeste în idis?

NU, cum a fost, asta ştiu, că tata a lucrat la un ocol sivic cu padurile, cu nu ştiu ce...

Înainte să fie comerciant?

Da, înainte de a se casatori cu mama. şi a fost repartizat acolo în Cuciuru mare la un ocol silvic de asta..

Ce facea, era funcţionar?

Nu ştiu, funcţionar...

Adica chestie de birou?

Da, da. şi venea la noi la prăvălie,...

Unde era mama?

Unde era mama, şi aşa ştiu că s-au cunoscut şi s-au căsătorit. Asta ştiu.

Şi s-au casatrt în sinagga banuiesc?

Da, sigur, religios.

Stiti da că au avut o ketuba?

Au avut, sigur, până la razboi. Toate au rams n casa.

Şi părinţii banuiesc...mi-aţi spus că nu erau aşa religiosi, în modul traditional; se îmbracau normal, deci nu?

Normal, adica...

Tata nu purta perciuni?

Nu, vai în nici un caz. adică respecta kasrutul, respecta sărbătorile, sâmbătă..

Da, dar nu era...

Nu vai, nu,nu .

Situatia financiară a familiei era buna?

Eu ştiu că n-am dus lipsa de nimic.

Deci nu erau lipsuri materiale, sau...

NU, nu, aveam, de îmbracam, de Pasti ne lua mereu ghete sau sandale, nu...

Spuneţi-mi un pic cum era casa în care locuiati.

Cas era o curte, o poarta, o curte destul de mare, pe unde intram noi, şi casa în fata avea o uşa cu două vitrine, care era prăvălia.

Deci prăvălia era în casa?

In caeaŞi casa, dar era afară, la strada. şi ream foarte mare sala aia, acolo, cu tejghea, cu marfuri în rafturi, şi în pivnita avea, ştiu că avea butoaie cu bautura, cu cese cinea în pivnita că nu existau frigidere..Şi noi aveam într-un dormitor dormeam eu cu părinţii, sîntr-o camera mai mica dormea sora.

Carte camere erau, două sau ..

Doua, şi era una mare, inca o camera mare unde serveam masa noi, era bucătăria era separat..

Un fel de sufragerie?

DA, mare, că acolo mâncau şi ăştia care au fost la tranşee, la ..., care s-au abonat, un fel de abonament să le gătească mama kaser.

Deci plăteau ceva?

Bineînţeles.

Şi aveaţi fântână, nu era apa curenta?

DA, fântână în curte, da.

Aveati ceva pomi fructferi sau cultivati ceva în garadina?

Era, ştiu vca erau, mama cltiva, venea o femeie care facea, semana , sapa, si...

Asta vroiam să întreb, aveaţi servitori, sau mă rog, ajutor în casa, bucatareasa?

Avea, mama, atunci când au venit aia de-au vrut să manace, a angajat o fata că ajutor, din sat.

Era tot evreica?

Nu, creştină.

La bucătărie?

La bucătărie, curata cartofi, ajuta; Zamfira ştiu c-o chema.

Şi în rest aveaţi alt ajutor? MI-aţi spus că aprca venea cineva pentru grădina?

Aia era o alta femeie care venea pentru grădina; ea, cu bărbatul ei, veneau , semanau, parseau...

Tot romani?

Da, da. Erau caţiva pomi fructiferi, prune parca, nuc, era destul de mare, curtea era foarte mare, ca...In 40, când au ocupat rusii, se vorbea că rusii sunt nişte oameni cu corn în frunte, ştii, şi tot...mai ales noi, copii. şi noaptea au sosit şi au cupat curtea, la noi, erau cu carute, cu cai, calari, şi au ocupt şi de dimineaţă, când m-am trezit, mama a venit lângămiine şi a zis: vezi că nu e adevarat că rusii au corn, ştii, şi sunt oameni că şi noi, şi să nu te sperii, că sunt în curte la noi. Mi-a fost frica, m-am dus la geam. până la urma m-am dus şi am văzut că sunt oameni că toţi oameniii. Ce era cu cornul...ei aveau caciulile alea iarna, stii?

Da.

Asa, şi []

S-a dus vorba...

Da, că acolo-i cornul băgat...aia e.

Dumneavoastră cat aţi fost mic aţi vut o dădacă sau a avut mama grija de dumneavoastră?

NU, mama.

Şi dintre toate ajutoarele acestea pe care le avea familia dumneavoastră locuia cineva în casa sau dormea cineva în casa sau venea şi pleca?

Nu, nu, veneau şi plecau, da. Erau vecini.

Animale creşteaţi, de vreu fel?

Ce am avut, ştiu precis, erau pasari, rate, gaini...

Animale mai mari nu? Vite?

Nu, nu.

Ce fel de carti aveaţi acasă? Sau aveati, exista o biblioteca?

Nu. Erau astea de religioase, de rugaciuni.

Ziare citeau părinţii?

Cred c da, că mereu era la curent cu evenimentele astea...

Deci stiau de undeva...Şi părinţii va sfatuiau vreodata ce să cititi?

Nu. Ne duceau acolo la chederul ăla, şi pe mine şi pe sora mea.

Deci atata. Mai povestiti-mi un pic despre cum se petreceau sărbătorile astea mari în familie.

Sărbătorile mari mergeai la sinagoga, până se termina rugaciunea, veneai acasă, se lua masa, ne odihneam şi seara mergeam iar la sinagoga.

De Purim parca se îmbraca copiii, se costumeaza cumva...

Da, dar nu era aşa in...

Dumneavoastră nu...

Nu, eu ştiu că de Purim ne trimetea mama la celelate rude şi la cunostinte, la prieteni, pe mine şi pe sora mea, cu slechamones.

Da, ştiu.

Homentasch şi astea duceai la aia, ia îţi aducea tie, era aşa o chestie din asta...

Deci va trimitea..Şi de Hannnuka primeaţi Hannuka gelt?

Da, asta primeam de la părinţi.

De Succot va construiaţi o sukka?

Nu.

Deci nu se tinea...chiar nu, la nivelul asta nu.

Stiti daca părinţii dumneavoastră aveau pareri politice sau daca erau implicati în vreun partid?

NU, nu ştiu asta.

Spuneţi-mi ce v-a [ovestiti tata de aventurile lui din armata.

De exemplu erau alegerile. Asta ţin minte, şi tata zicea la mama, mâine ne sculam devreme şi mergem să votam, că pe urmă apar batausii.

Da, ştiu.

Stii? şi de dimineaţă plecau, că când ne trezeam deja erau veniţi inapoi. şi zicea că face cu creta pe spate şi când ieŞi afară îţi da cu batul că n-ai votat cu taranistii.

Nu ştiu. Cine facea asta?

Partidele. Eu nu pot sa-mi dau seama, că zice că se uita pe sus când mergeai în cabina să votezi, şi taranistii erau cu scandalul. şi daca nu votai cu naiba, cu ei, ăla de sus îţi facea cu creta pe spate un semn...

Banuiesc că nu era legal...

E, nu era, dar nici aşa, cred că au exagerat ei. Nu putea să stea ăla să se uite la tine ce votezi.

Dar n-au avut probleme să se ia cieneva de ei, sau cerutri?

Nu, nici vorba.

Părinţii dumneavoastră...tatal nu a avut nici o functie în comunitatea evreiasca, sau avea?

Nu, nu, deloc.

Mai spuneţi-mi ce va spunea tatal dumneavoastră despre anii din armata din primul razboi mondial.

Nu, prea puţin...

Ca a ajuns în Italia.

Da, dar prea puţin. şi în Cehia o fost, şi aşa....adica nu erau lucruri care să intereseze un copil, sa...

Şi poate va şi cruta şi nu spunea...

Da, şi era scurta periaoda asta a copilariei că a venit lagărul si...

Da.

Ala da.

Cu vecinii familia dumneaovastra se înţelegea bine?

Da, şi erau crestini.

Deci în jur, aşa, erau crestini?

Crestini, da. Erau şi evrei, puţin mai incolo, da cu crestinii intotdeauna...

Erati prieteni, va vizitati, sau nu era chiar la nivelul ala?

Nu, nu, nu, da le dadea pe credite, îi trecea în caiet, si...

Tatal dumneavoastră dadea pe credit în general sau numai la anumite persoane?

Nu, la anumiti vecini, persoane, şi pe urmă, când directorul ăla al scolii a dat caietul lui tata, şi a venit unul, şi a zis: Domnul Rudi, ştii că ti-am rămas dator, a venit singur, nu ştia de caiet. şi zice: Uite, ti-am adus, nu ştiu, era deja rubla, ruble era, nu ştiu cum s-au socotit, şi ştiu că tata a zis: Spune-i şi lui Cutare, că era vecin cu el că şi el imi datoreaza. Zice: Cine îţi mai datoreaza? Tata a deschis caietul, a spus pe caţiva, a plecat şi asta a dat zvon, mă , mergeti care aţi luat că are caietul, stii.

As fi vrut să va întreb, în prăvălia tatei, lucra tatal dumneavoastră sau era altcineva care vindea?

Tata cu mama, ei...

Deci ei lucrau în prăvălie. VA aduceti aminte, părinţii dumneavoastră aveau prieteni apropiati, cu care se vizitau, îi vizitau?

Aveau, dar mai mult veneau neamurile, rudele, da, familia, că ...de exemplu era unchiul ăla, adică sora mamei care o stat în Radauti, pe urmă, după razboi, şi avea băiatul era mai mare cu reo luna că mine, fata era mai mica, si...nu mergeam la aceeaŞi şcoala, că ei erau în alt cartier şi eu în alt cartier, dar sâmbătă, veneau părinţii, discutau, zice: Azi stati acasă că vine Izu şi cu Clara. Veneau la noi. Altadata zice: Va duceti la ei, stii.

Deci eraţi prieteni...

Eram, da. Eram şi veri, rude, aşa ca...

Dar părinţii dumneavoastră aveau şi prieteni care nu erau evrei?

Da cum să nu, veneau, siur.

Părinţii dumneapvastra au mers vreodata în vacanta undeva?

Cat ţin eu minte nu.

De matuŞi sau unchi vam întrebat, aşa că nu va mai întreb o data. şi banuiesc că unchii şi matusle erau neamurile cu care eraţi mai mult în legătura?

Da, şi cu alţii erau părinţii.

Care alţii?

|Eu nu mai ştiu, dar ştiu că mai veneau unii, şi vecini, asta, era...nu eram departe de gara acolo, şi seful garii era bun amic, venea pe la noi intotdeauna...

Era roman?

Roman, şi mie imi spunea: Bolsevicule! –el.

De unde până unde?

Nu ştiu, aşa, ceva, numai Bolsevicule. şi când au venit rusiii numa atuncea, mama a zis: Eu până acuma nu am stiut ce-i bolsevic! Zice, acum am aflat. Asta aşa, de la el.

Mi-aţi spusca mama a avut grija de dumneapvastra cat eraţi mic.

Da.

La grădinita aţi fost, sau acasă?

Nu, că n-am...acasă.

Doar la cheder mi-aţi spus că aţi fost.

La cheder, da, acolo...era aproape, cam vreo două sute de mertri, şi ne luam de mana eu şi cu sora-mea si...

Mergeaţi acolo...

Mergeam acolo.

Va mai aduceti aminte, când eraţi chiar mic, deci înainte de cheder, ce faceati cu mama acasă, se juca cu dumneavoastră, sau ..

Se juca... mă jucam în curte, cu cainele, cu sora-mea, cu gaienile..

Pisica nu aveati?

Şi pisici.

Va amintiti ce materii favorite aveaţi în şcoala, ce va placea cel mai mult la cheder?

La cheder? Ce ne preda.

n-aţi fpst niciodata la şcoala...adica în afară de liceu, aţi mai fost, în afară de cheder?

Eu am avut aşa...am facut două clase, şi când eram într-a treia, ne-a luat în lagăr.

Doua clase de cheder?

Nu cheder, cheder am facut mi multe, la şcoala primara.

A, numai un pic, să înţeleg, aţi fost şi la cheder, şi la şcoala normala?

Pai da e normal, era obligatoriu deja, la sapte ani să te dea.

Deci aţi fost şi la şcoala normala?

Da cum să nu, da, sora-mea era în clasa mai avansata, că facea religie deja cu gica Petrescu, şi la şcoala ştiu că am luat o data cu linia pe palma de a invatatoare.

De ce?

Nu ştiu de ce. Ceva a fost, că nu mi-a dat degeaba, şi dincolo la şcoala, unde erau verii mei, ştiu că o data povestea unchiul că vroia să merga la şcoala să vorbeasca cu directorul, că invatatoarea l-a tras de perciuni pe varu-meu şi a zis: mă jidane, îţi trag o bataie de nu te vezi! şi s-adus şi unchiu-meu a vorbit cu...unchiu-meu avea relatii cu toată lumea, cu oameni mari, era om din asta, el n-avea prăvălie, avea restaurant, el, şi s-a dus, a vorbit cu dorectorul şi a mutat-o pe aia de la şcoala. Da erau nişte...la noi acolo, nu am auzit să zica jidan, sau ceva.

Va înţelegeati bine cu tot colegi, nu?

Nu toţi colegii, cei din directia noastra mergeam impreuna, dimineaţă ne intalneam mai multi, că acolo, la o curte, aveau gaste, şi la dedea drumul pe strada, şi ne era frica de gansac, că tot...

Ciupeste!

Şi eram mai multi, si...

Şi în şcoala asta normala, cat aţi facut din ea, până au venit rusii?

Doi ani jumate.

Erati cam în clasa a doua.

A doua, şi a treia, jumatate din ea am facut-o deja în limba rusa; au introdus-o imediat, am facut-o în limba rusa, şi pit să zic că oarecum mi-a prins bine când am mers în lagăr, ştiam deja un pic să citesc. şi pe urmă, când am venit în 44 inapoi, am facut iar doi ani rusa. şi când am ajuns la Brasov, aveam 14 ani, şi nu fusesem Bar Mitzvah, şi eram vreo trei-patru baieti parca asa; şi atunci cu aprobarea rabinului Deutsch, care a locuit acolo sus, la comunitatea, dat aprobarea să fim Bar Mitzvah la 14 ani. Unii erau la 15 ani. şi atuncea ştiu că au fost mai mulţi deodata Bar Mitzvah acolo la sinagoga..

Veche?

Nu, la neologi, acolo. Noi acolo, că aici, la ortodocsi, nu eram...cred că nici nu ne-ar fi primit, că se uitau..Mai mult ne-au ajutat când am venit..

Imi cer scuze. Geanta unei femei, niciodata nu gasesc..A, Paul era...

Da?

Interviu Manin Rudich partea a doua

[] aşa, să se auda şi vocea mea şi vocea dumneavoastră. Pai am rămasca aţi facut dumneavoastră cam jumatre din clasa a treia când a trebuit as plecati în lagăr, aşa mi-aţi povestit parca.

Da.

Cam aşa. Am o întrebare, numai aşa, de culoare, numai de culoare, aveaţi materii favorite în clasele alea, unu, doi...va placea matematica?

Nu mi-a placut nici canderam mare, la liceu.

Deci mai mult spre romana?

Mai mult literatura imi placea.

Şi aţi avut probleme cu profesorii pentru că eraţi evreu?

NU, niciodata.

V-a displacu unul în mod deosebit?

Nu, nu. A venit o data regele Mihai la Cernauti, eram în clasa intaia mi se pare, si...v-am spus?

Da, da, ştiu.

Da noi, cantand Traiasca regele, eu m-am orpit, şi m-a tras de aicea invatatoarea: Canta, mai!

Şi n-aţi avut...parca mi-aţi spus că n-aţi luat lectii în afra scoli, muzica sau ?

Nu, nu.

Mai povestiti-mi, că am văzut că va faceati, şi va faceti, foarte usor prieteni, ce prieteni va mai aduceti aminte din perioada aia, cam înainten să plecati?

In lagăr?

Da.

Eram copiii, copiii de şcoala, de grădinita n-am fost, n-am mers..

Ce faceati impreuna?

Ne jucam.

Ce?

Orice. Fotbal, un ciorap umplut cu carpe si-l bateam până se rupea de tot şi nuedxita...dupa lagăr, aici, cu mai mlti baieti, adunam de la cutii de la Nivea, nu cutiile propriu-zise, cheia aia, era oi hieie, şi la crema de ghete, care îţi deschidea cutia.

A, da, ştiu.

Şi pentru nu ştiu câte mii de chei din alea primeai o minge de fotbal, şi pentru zeci de mii de chei din alea primeai o bicicleta. Nu cred că a a ajuns cineva să adune..sa aibe pentru..

Ati luat minge de fotbal?

Am luat, eram mai mulţi care adunam, daca gaseam o cutie la gunoi ne bateam pe ea.

Ati mers vreodata în tabara, cu prietenii, sau singur?

Am fost, în statiune, balneare.

Erati mai mic?

Da, am foist la uimul an de liceu, ne-m dus la Costinesti, inca nu era tabara, era aşa, sat şi inchiriate camere la cetateni, am dormit sase într-o camera, că nu am vrut să ne desparitm, şi era o camera mica, pus paie pe jos, şi cearceafuri, sidormeam aşa, alineati, şi era placut, am stat vreo zece sau douasprezece zile, n-aveam cantina să mancam, se gătea în curte, şi fiecare mergea cu farfuria şi lua mâncare la cazan. A fost placut, aşa, asta a fost...Şi a mă fost într-o tabara prin clasa a zecea, parca, la Slanic Moldova, tot aşa, c şcoala ne-a dus, aşa , prea multe, nu ţin minte...

Dar când eraţi mic, mic, aţi fost de exemplu undeva cu părinţi în vacanta?

Nu, nu. ştiu că prima data când m-am dus cu părinţii, nu ştiu cand, cred că nu mergeam inca la şcoala, la Cernauti în oras, şi am mers la un film şi a fost o groaza, până s-a terminat filmul eu tot am plans.

A fost film de groaza?

Nu, a fost un film din asta cu carute, cu cai, dar tot imi facea impresia că vine spre sala, stăteam mai fata şi tipam, ştii, a fost primul film.

Şi tot aşa, cat aţi fost tanar, chiar până în liceu, aţi fost în vreo...cum se numeasc, organizatii din astea sportive, ceva de performanta...

Nu, pai era era obligatoriu să dam probe pentru ..cum naiba îi zicea, idadea un carnet cu problele luatela atletism, la..

La şcoala?

Da.

Da, da în afară de şcoala, faceati ceva, semi-profesionist?

Nu vai, la sport nu. Am jucay fotbal, aşa, amator, şi în cadrul comunitatii evreiesti Brasov, a avut echipa de fotbal ,Hacuai îi zicea, ..

Hacuai?

Hacua.

Hacua. şi eu şi cu astialalti, cu Gut, cu care mai sunt pe aicea, jucam la juniori, nu eram la echipa mare.

Ce varsta aveati, eraţi cam în liceu?

Da, eram în ...vreo 17 ani, cam aşa ceva.

Ihm.Şi cu părinţii dumneavoasdtra, când era de Sabat, sau de sărbătorile mari, faceati ceva anume când stăteaţi acasă, sau stăteaţi acasă?

Sedeam, facea tata kidushul, rugaciunea, si...adica aşa, în stil mai..nu,cu kipa în cap semanca..asa, că la oameni simpi, care cred că sunt foarte mulţi din ăştia chiar în Israel, care fac chestiile astea aşa, simplu, nu..au fost odata unii, nişte israeileni, au stat la cineva pe poarta schei, s au venit sâmbătă la rugaciune, şi au venit cu talesul, ştii ce-i ala?

DA, ştiu.

Şi după rugaciune, au iesti şi au dansat pe strada, cu barbi, cu perciuni, se adunase lumea că la urs. Ei, chesiile astea le vezi în Israel în fiecare sâmbătă.

Imi imaginez, chiar asa?

DA, danseaza, canta, striga..

Spuneţi-mi, daca va aduceti aminte sau daca a fost o experienta memorabila, când aţi fost prima oara cu masina sau cu trenul?

Cu masina prima oara am mers când ne-am intors în lagăr, ne-au luat rusii în nişte camioane, armata rusa şi am venit cu ei, am venit cu frontul, atuncea am mers prima...cu căruţa, aşa, am mers, dar cu masina a fost cred prima data. Pe urmă am mers o data, tot cu nişte ruŞi militari, cautau pe cineva şi i-am dus eu şi aşa mi s-a parut foarte curios cum se deplaseaza botul masinii.

Înainte...

Ca eram în fata, stăteam lângăşofer. La telefon am vorbit prima data când aveam 16 ani, şi atunci mi-a fpst frica.

De ce?

Eu ştiu, nu vorbisem niciodata.

Spuneţi-mi un pic de sora dumneavoastră.

Sora mea e mai mare cu doi ani jumate că mine.

Inseamna că nu era diferenta...

Nu, ne-am inteles foarte bine.

Va jucatiimpreuna?

Da sigur, mă ajuta la lectii.

Deci va ajuta?

Da, dar aşa, perioada scurta, că a intervenit pe urmă razboiul şi după razboi am facut două clase într-un an, am dat examene şi atuncea m-a pregătit ..era un profesor care , sincer să fiu, nu maistiu cum...tot în lagăr cu noi, şi am venit aici la Brasov şi aici mă pregatea el. Nu numai pe mine, pe mai mulţi copii.

Era examen pentru liceu?

Nu, pentru sapte clase. şi după aia...

Era sapte clase şi după aia liceul.

Era examenul de final cum ar veni?

NU chiar, am facut vreo doi-trei, cam doi ani şi ceva am facut cu el, cu profesorul ăla, şi pe urmă am obtinut certificat de sapte clase si...

Asta am vut să zic, după sapte clase se dadea la liceu?

La liceu, da. şi ...cam astea au fost problemele mai grele. Pe urmă, intrand în liceu, am ners deja, am prins firul.

Şi sora dumneavoastră a fost la liceu aicea?

Sora mea, da, ea, şi ea a facut nişte pregătiri dînainte, ea a intrat mai târziu..

De ce?

Adica că varsta, a intrat mai târziu că era aceeaŞi perioada de întrerupere side aceeaŞi perioada de pregătire când am venit aicea, situncea ea fiind mai în varsta cu aproape trei ani a intrat mai târziu. Da a terminat şi ea.

Şi la facultate mi-aţi spus parca că nu a mers?

Ce anume?

A mers la facultate?parca nu...

Nu, nu, a lucratŞi ea la o inteprindere de tricotaje şi eu la textile, industrie usoara.

Şi când a plecat în Israel?

In Israel a plecat în ‚90, imediat după revoluţie.

Şi se casatorise înainte?

Pai da a avut copii, baiatul, pentru băiat a plecat

Dca dumneavoastră v-aţi căsătorit sas de târziu m-am gandit ca...Şi dânsa când s-a căsătorit?

Prin 50, ştiu că am primit o permisie din armata, prin 54. Sau 53-54, eram în armata. Sau 55.

Sotul dansei era Adler?

Adler, da, el..

Era tot evreu?

Da, pai a fost în Auschwiz el...

Asa, da.

A supravietuit numai el din toată familia. El lucra la cooperativa, la muca colectiva, era croitor de meserie. şi ...

S-au căsătorit religios banuiesc, în sinagoga aicea/

Cateegoric.

A fost rabin?

A fost.

Cine era?

Era Deutsch.

Deutdsch, aşa..

Dincolo, la neologi. şi eu, de exemplu, la noi la 13 ani se face confirmarea, Bar Mitzvah, eu şi mă mulţi baieti, unii, chiar eu aveam 14 ani deja,

Ati faciut mai târziu, da...

Da, şi pe unii erau şi la 15 ani, rabinul a dat dezlegarea pentru că am fost în lagăr.

Şi sora dumneaovastra a avut doi copii mi-aţi zis?

Nu, unul, un băiat numai..da.

[]

Baitul are doi copii...

ASA, băiatul are doi copii, sarisem o generatie.

DA.

Baiatul cum se numeste?

Adler iosif.

Iosif, aşa...Şi Iosif când a plecat în Israel/

El a plecat mai demult. El a plecat în 86.

De ce?

In...Adica el a terminat facultatea şi a fost sef de promotie.

Ce a terminat?

Engleaz-fraceza.Şi soţia lui, tot, au fost colegi de facultate.

Evreica era?

Ea nu A terminat şi el fiind sef de promotie, i-a spus: Alege! , exact cum i-a spus lui Adam: Uite-o pe Eva, alege-ti-o nevasta, stii..asa i-o spus, că trebuia să aleaga. Era la Hateg lângăCluj în oras un loc da a zis că ăla e ocupat pentru că era cu ei colrga fiica primului secretar de partid de la Cluj, şi era Hatelgul e lângăCluj, şi mai era oras la Beius...Farcas din Beius era ..i-a spus baiatului, e un oras mic, o să locuiesti la părinţii mei ..au aranjat, a tinut mult la el profesorul ăla, şi s-a dus la Beius.

Era deja căsătorit?

Nu. şi pe ea o repartizat-o, ea nefiind sef de promotie, a repartizat-o undeva în Dambiita, în judetul Dambovita, nu ştiu...Şi el a stat doi ani la beius şi părinţii profesorului au plecat în Israel.

Şi profesorul era evreu?

Evreu, sigur.

Nu, că după nume nu mi-am dat seama...

Farcas, da, aici în Ardeal mulţi au nume maghiare. şi plecand părinţii în Israel, el n-a mai vrut să ramana acolo, şi a venit acasă, aicea, şi i-am aranjat o angajare...el a facut liceul la arte plastice, la Pictra, în Brasov, şi i-am aranjat la o în trprindere de incaltaminte, de la Timpuri Noi, un post că pictor-decorator, scria lozinci, şi adrese facea, sabloane pentru adrese, pentru export incaltaminte, şi chestii din astea. şi aşa aadus-o şi pe ea aicea, la Brasov...

Sa lucreze to acolo?

Nu, în alta parte a lucrat, tot la o cooperativa. şi pe urmă în anul...sa acelaŞi an, în anul urmator s-au căsătorit ...

Cam în ce an a fost asta?

Prin 84, aşa ceva, s-au căsătorit şi au plecat în Israel. Au dus-o bine, s-au aranjat bine, lcuinta frumoasa...Şi după aia în 90 o plecat şi sora-mea şi cumnatu-meu...

Au plecat casa fie impreuna?

Da, că era singurul copil, şi aprause şi baietelul, copilul, şi bunicii puteai sa-i mai tii...si...

Şi acuma banuiesc că ţineţi legătura []...

Aseara m-a sunat sora-mea la telefon, mă suna mai des, că e mai ieftin de la ei telefonul, eu scriu o data la nu ştiu cat timpo scrisoare, când am noutati, altfel acnd discut la telefon,nu mai am ce sa-i spun. şi când sunt poze, imi trimete.

Cand a plecat iosif, au avut probleme cu scrisorile, cu comunicarea, ştiu că existau probleme cu Ceausescu, că se mai citeau scrisorile..

N-au avut probleme, că nu scriau politica, nu...

Stiu, dar ...

NU, de exemplu, eu, o venit un var de-al meu, ăla care am arata, care a murit în Israel, şi n-avea voie să locuiasca la mine, eu locuiam pe Lunga, la mama avea voie să locuiasca, că era ruda de gradul unu, că mama mea şi cu mama lui au fost surori; dar la mine n-avea...nu ştiu de ce era aşa treaba.

Mama dansului cum se numea?

Mama dansului era Laubach, familia. Da re sora cu mama mea, si...

Varul acesta cum se numea?

Glaubach Izu.

Izu...

Şi m-am dus cu el la militie, l-am anuntat, că aşa era regula, că a venit, şi că locuieste la matusa-sa, la mama mea. Dar el a rămas că va locu la mine, şi seara, prima seara a venit la mine, şi a locuit acolo. şi a două zi dimineaţă m-a chemat securistul care raspundea de întreprinderea noastra, si: Ma,de ce-mi faci mie greutati...Zic: Ce greutati? Eram bun amic cu el, zic: Ce greutati? A venit varu-tau. Da. L-ai anuntat la militie. Da. Pai ai spus că doarme la mica-ta, de ce-a dormit la tine?

Şi de ce era aşa mare problema?

Problema ...ce, nu erau probleme pe vremea lui Ceausescu. şi amzis: Domne, de unde ai aflat deja? Noi stim tot, el. şi am zis: Acolo la mine am stat, am discutat, s-a facut târziu, şi n-a mai plecat şi la mica-mea, locuia lângăBisrica neagra, şi a rămas la mine.Sa nu mai ramana! şi sa-mi dai în scris cam ce-aţi discutat! şi am spus: Numai politica am discutat, am pus tara la cale...daca îţi vine un var după nu ştiu cati ani...Nu se venea mai greu, se mergea mai greu.

DA...

Dar veneau, aveau posibilitati, din Israel. şi am zis: Ce-as fi putut /...zic, tu ce-ai fi discutat cu un de-al tau cu care nu t-ai văzut ani de zile? aşa era problma atunci.

Revin un pic la iudaismul..[] mi-aţi spus că nu eraţi habotnici, dar ...

Nu eram ,dar tineam, []

De exemplu, aveaţi o sarbatore favorita?

Ca copil fiind, toate sărbătorile erau favorite, că nu mergeam la şcoala în /iua respectivă şi mergeam la sinagoga cu părinţii şi ne jucam în curte că copil fiind nu te tinea acolo la rugaciune, mai iesea câte unul din părinţi că să vada daca...

De Purim va mascati?

De Purim, aşa, când ...atunci ininte de lagăr se tinea, că erau mulţi evrei, dar ne trimetea de exemplu...de Purim se duc prajituri, unii la alţii, homentaschen, şi toate prajiturile astea traditionale de Purim, se duc la rude, la rieteni, şi slechamones, se zice în idis...i ne trimetea, erau acolo trei surori a lui mama, asta a varului meu, şi inc-o sora pe care au mpuscat-o nemtii, şi unchi, si...mama o fost mulţi copii...

11.

Da, şi ne trimetea cu caodurile pe la ăştia, şi aunci ne mascam...

Cum va mascati?

Ei, ne mascam! Ne faceam ceva, ne îmbracam taran, mai ciudat, mai..nu ştiu cum, nu era o chestie, dar când veneam ne recunostea, ca..o data ştiu că ne-am dus la o matusa şi ne-a văzut cainele, a venit la noi,a arit pe noi, ne cunostea, la cum mergeam cu sora mea. şi aşa de nacaz ne-a fost că ne-a recuoscut cainele. după aia ne-am dat seama că ne-a recunoscut şi matusaŞi unchiul, ca: Vai, că nu v-am recunoscut! Vai...

Sabatul il tineati tot, adică nu se facea treaba, nu se facea focul, nu se gătea?

Da, asta nu se facea, era o femeie acolo în vecini care iarna venea şi facea focul.

Dar nu găteati sâmbătă?

Nu, nu.

Şi vinerea se facea challa şi se spuneau rugaciunile...

Da, totdeuna mama,asa se respecta, era o chestie...Şi mai ales se respecta, aveam separat vesela de lapte, vesela de carne. Nu se amesteca.

Şi de Hanuka la fel, primeaţi Hannuka gelt,si?

De Hannuka da, primeam Hannuka gelt, mergeam la templu, tata acasă aprindea lumanarile în fieacre seara, şi eu arpindeam când eram mai mare şi tata spunea rugaciunea. Chestiile astea da, şi de sărbători intotdeauna se respecta....

Ati studiat cu tatal dumneavoastrăceva sâmbătă, ştiu că se obisnuia, cred...

Adica ne explica tata, ne dadea, dar mergeam la cheder, rea un cheder unde invatam ebraica.

Şi aşa tata ne explica multe, mai ales mama ne povestea multe..

De sărbători, de...

De sărbători, toata...cu Esther, cu toată povestea asta,

Deci va zicea povesti din...

Da, de la mama, cu izgonirea din Egipt şi toate chestiile astea, şi chiar ne miram cum a facut cu toiagul Mose şi s-a facut o carare în mare...ştii, nişte chesii, pentru copii era foarte interesant. Stăteam şi ascultam foarte atenti.

Acum de Holocaust v-am întrebat o gramada[] data trecuta, n-o să mai insist. eraţi în lagăr în perioada în care au venit legile anit-evreiesti, asa-i?

Da.

Deci nu v-au afectat în mod direct pentru că eraţi deja în lagăr. Sau nu, aţi plecat în 41..

In 40.

...Şi legile au veint prin 39.

Prin 39, da.

Şi cum v-au afectat?

Pe dumneaovastrea, eraţi prea mic, dar pe atatl dumneavoastră?

Eram prea mic, eu nu ştiu, dar părinţii siu că vorbeau cu Polonia, o intrat nemtii, că au aprins templul din germania, ştii, nişte chestii aşa, care reau pentru un copil că o...

Au avut probleme cu prăvălia, că ştiu că evreii nu mai aveau voie să vanda ...

Nu, la noi nu...

Chibrituri, sau[]

Nu, la noi nu erau chestii din astea. La noi, până când s-au tretras, şi cred că nici nu ...poate nici nu ajungeam i lagăr daca nu eram ocupati de rusi, că rusiiin 40 au ocupat.

Da.

O parte din BucovinaŞi din Basarabia. şi erau mlti tineri, că şi varu-meu ăla care a murit la Chisinau, care au iestit în iintampinarea rusilor şi eu ţin minte că varu-meu si-a pus şi nasturi rosii la haina, ştii, erau nişte fantezii din astea, că a zis că rusii-s minuni,Şi când s-au retras rusii, ăştia mai mari,varu-meu era mai mare cu 10 ani că miine, au plecat cu ei, cu rusii, n-au rămas.

Acesta era Leonea, parca?

Da, şi ei au pleat cu armata rusa, pe urmă au facut razboi, el a fost ranit de vreo două sau trei ori,nu ştiu, şi aicia a fost toată chestia asta, că noi i-am fi adus pe rusi, evreii, ştii, şi ..

Ciudat!

Foarte ciudat.Asa a fost! S pe chestia asta ne-a dus în lagăr. că din Romania, de-aici, n-a dus pe nimeni, decat din Ardeal, din transilvania, a dus la Auschwitz, dar ungurii au facut treaba asta.

Dar eu ştiu ca...

Dar romanii nu, numai din Bcovina şi Basarabia.

Din nordul Moldovei s-au dus multi, Botosain, Iasi...

Nimeni din Btosani n-afst. Nici...la IaŞi a fost i periaoda legionarilor cu trenul ăla al mortii, dar în lagăr nu au fost. în lagăr au fost zona Bucovinei, din Cerauti...

Da, aşa,Cernauti.

Radauti, Suceava a mai fost o parte, da puţini.

Şi s-a intamplat aiciea, în satul dumneavoastră, numai pentru că li –a nazarit că i-aţiajutata pe ruŞi sau..?

Mai, pe toată lumea, toţi evreii adunati în curte la primarie, şi a spus cine vrea să treaca la religia creştină se duce acasă. şi a fost unul cu soţia şi copilul şi după nu ştiu cat timp au aparatu în lagăr, stii.

Familia dumneavoastră a plecat. Vreun unchi sau o atusa a mai rămas?

Nimeni n-a rămas, toată lumea ne-am adunat acolo, în curtea primariei, şi am plecat cu totii, şi de acolo am mers pe ojs până în Transnistria, vreo trei luni sau cat...

Aveam numai câteva întrebari scurte[] Mi-aţi povestit de un comandant, când eraţi prima oara în Saigorod, cred..

Da.

A care tatal dumneavoastră era translator.

Da, era neamtul ăla, lange, colonelul Lange, eu atata ţin minte.

Lange, aşa...

Asta ne-a salvat din fata ropii comune unde eu eram deja ales la copii şi la varstnici

Mai ţineţi minte cum se numea locul ăla unde era groapa comuna?

Nu.

Şi când aţi fost aduŞi prima oara acolo, în Saigorod, cum aţi ajuns să lucrati penru comandant?

Ei au întrebat că cine site germana şi ucraineana. şi tat a stiut, că se vorbeau ucraineana, am aflat si...tata era din Sadagura, de anga Cernauti, v-am zi de Sadagura?

Da, da.

CA a sunat un var dinIsrael sa-i fac rost de nişte acte de pe aicea, şi a zis, mi-a dat actele lui din Sadagura, şi ştia ca...var...noi ne zicem veri, tatal meu şi cu mama lui au fost veri.

Deci sunteti veri de departe...

Da,da.

Şi mama dumneavoastră mi-aţi spus parca că lucra şi ea ceva acolo?

Ea nu.

Sau numai tatal dumneavoastră?

Ea a lucrat că femei de serviciu la ei la birouri, facea curat pentru că tata fiind translator ea prezenta incredere.

Şi asta era aşa, în ghilimele, o situatie mai buna decat ce aveau ceilalti?

Era mai buna, că mă primea o pâine, mai ceva, stii...

Asta era ghetou, nu lagăr?

Ghetoiu, nu, nu, ghetou.

Şi trebuia să lucrati sau nu?

Pai îi ducea pe oameni la ...erau multe case bombardate, şi făceau curat, adunau...

mi-aţi povestit mie de ucraineanca aia care v-a ajutat mult şi care v-a dus cu vaca la pascut.

Da, da.

Si-mi povesteati că mergeaţi cum mai mulţi baieti. Va mai aduceti aminte cine erau, sau ce faceati?

Nu...

Nu va mai aduceti amiinte...

Şi la ei cam toţi îi vanea, Leosa, Nichita, nume din astea.

Astea sunt numai câteva detalii pe care le itreb la sfarsit...

Soţia: Vii în piaţă la sase?

Vin.

[cooncert]

In paita sfatului?[]

Dupa ce aţi terminat liceul aici în Brasov aţi inceput direct să lucrati?

Da, m-am angajat în 51 la fabrica de stofe Carpatex.

Şi acolo aţi lucrat până v-aţi pensionat...

Da.

Cand a fost asta?

In 90. Din 51 până în 90, 40 de ani.

Da, da.

Şi aţi avut probleme din cauza că eraţi evreu?

Nu vai, de nici un fel.Singurele chestii era, am avut un director tehnic evre, şi la sedintele astea mari când era comisia de cenzor, facea prezenta, şi spunea: E statutara sedinta...dar nu erau cum spuneau ei, şi spunea: din care 80% romani, 10% maghiari, 8% saŞi sin 2 alţii. Doi alţii eram eu şi cu el...

Erati prieten cu dansul?

Da, foarte bun, stăteam unul lângăaltul şi imi dadea cu cotul, când spuneau „doi alţii”!

Cum se numea dansul, mai stiti?

Weinberg, el.

Weinberg? De căsătorit mi-aţispus că v-aţi căsătorit acum ...

Acu trei ani.

Dar am convietuit vreo 25 impreuna, de-aia-s alb, asa!

I cum v-aţi[]?

Soţia:Eu l-am luat alb.

Cum alb m-ai luat?

Alb te-am luat!

A, cu acte? Am stat 25 de ani impreuna.

Soţia: imrpeuna, bine, da impreuna dar nu asa

Deci nu legal 0el

El stătea în chirie, eu veneam în vizita.

Da, în vizita şi ramaneai acolo! Si, era...noi ne-am căsătorit în fbruarie, în 2000 în februarie, era urat timul afară, şi stăteam lângăsoba amndoi, şi zice ea: Nu crezi că ar trebui a ne casatorim? şi eu am întrebat-o: Crezi că ne mai ia cineva?

Dumnavoastra v-aţi intalnit...lucrati în acelaŞi loc parca?

Ea:Eu lucram la sotfe, şi el era sef, acolo.

Eram seful ei.

Şi nu ştiu, erau două sute s iceva de femei, şi tocma iea a picat preferata!

De ce v-aţi casatorti aşa de târziu?

Amzis, hai să ne şi unim, că ...

Ati facut cununia numai la primarie?

La primarie, da.

Şi ce sărbători tienti acum acsa, şi evreiesti şi ..

Şi alea, şi alea, nu aveam probleme

N-avet probleme, când se tine..

Nu vai, pai şi ea vine acolo la Seder, vine la..

Şi participati la Craciun, faceti brad?

DA, intotdeauna.

Da, am văzut nişte poze, aici erau?

Aici, acolo e locul bradului. şi mergem la tara la părinţii ei, la ...nu e, chestii din astea n-a existat niciodata.

Deci tot timpul faceti laolalta?

Da, da, fara probleme.

Cred că v-am întrebat ce s-a intamplat când v-aţi intors prima oara din Transnistria, aţi fost prima oara la Ciucuru Mare, v-aţi intors...

Da, acolo, şi acolo am stat până în 46, martie 46, şi atuncea a anuntat că cei care au fost în lagăr şi au fost, sau sunt cetateni romani, şi vor să emigreze în Romania, puteau, şi atunci cam toţi au plecat. Care au fst în lagăra au văzut traiul sovieti cum era, şi Ucraina, şi ne-am dat seama că acelaŞi lucruva fi şi acolo.

Nu v-aţi gandit să emigrati dincolo?

Nu se putea emigra atunci, sau se pitea, nu ştiu...

N-aţi avut prieteni care au plecat?

Au plecat, multi, da de aciea, deja, au plecat, când am venit din Cernauti aiciea, după un timp, au plecat multi, au plecat greu, prin Cipru,

Trebuia sa-ti faci dosar parca...

Nu, da de aic nu, se iesea destul de bine, dar nu plecai direct în Israel, în Cipru. şi în Cirput trebuia să faci un stagiu nu ştiu cat şi aşa, clandestin, treceai în Israel a fost o perioada. Nu, pe noi nici după aceea nu am...adica am facut un fel de consiliu de familie şi am discutat sicu alţii, cu prieteni, şi cu asta, şi tata a zis: Domne, am inceput o data după lagărul asta de la lingura şi de la u ştiu ce,Şi cred că nu am putere să mai incep o data. şi atunci am rămas acea, ce va fi va fi, copiii erau la şcoala, adică eu şi sora-mea, apoi la servici, tata avea servici, lucra la alimentara, mama era casnica

[]

NU.Ati avut prieteni apropiati sau alte rude care au plecat atuci în Israel?

Nu, nu.

Ce pareri politice aveaţi când v-aţi intors; nu cred că eraţi într-un partidm dar aşa..

Nu aveam nici o preocupare politica, tata nici atat[]niviodata. Eu când am intrat în partid, că am fost în partid,

Ati fost membtru?

Da, n-aveamicotro. M-a chemat directorul, şi a zis: Staicu pleca-n pensie! Si:DA, ştiu, că lucram cuel în sectie.Şi zice: Seful sectiei tu trei să fii acolo. Si:Multumesc. şi zice: Fugi la Deliu să te primeasca în partid! Deliu era secretarul de partid.

Şi nu v-aţi suparat că –a conditinoat asa?

E, că te suparai atunci...Şi castigam la salariu, şi era...sef de sectie.

[stiu ,ca şi mama...]

M-am dus la Deliu şi am zis: Florine, m-a trimis directorul Ionescu l tine, că eram prieteni. Hai, ma, cam am deja două recomandari! El era deja pregătit!

Ce vroaiam să va mai ntreb, când v-aţi intros atunci în Ciucurul mare, aţi mă igasit cas, prăvălia, banuiesc că era totul...

Era...unde a fost casa, era daramata, era loc viran, şi n-am gasit decat aşa...aavut tata un caiet cu creditori de la prăvălie, şi un invatator de acolo, sau era directorul scolii, nu mai ştiu, zice: uite, asta ti l-am salvat. şi au venit oamenii, si...tata nu s-a dus, dar s-a dus invataorul ăla, : ma, vezi că esti în caiet, oameniii sunt necajiti...Şi au venit oemniii. Noi am fost foarte bine văzuti în Cuciuru Mare, n uexista deosebirea asta, că evreii...toata chestia sata după razboi a pornit. A pornit legionarii puţin, atuncea, înainte de razboi, dar aşa, în general ,mpana la legionari, nu exista.

Mi-aţi dpus acum că aţi intrat în [artid pentru că a trebuit atuncea....

Bineînţeles. Era interesul. Am fost şi decorat de Ceausescu.

Da/

Cu ordinul muncii.

Pesonal?

personal, da, am dat ...

Ati da mana cuel?

Pai sigur, pai da nu numai eu, că fabrica sarbatorea 150 de ani, da, 150 de ani, în 1973, exact 30 de an vor fi în septembrie, nu ,in octombrie

[]

Pai vezi? şi atuncea în 1973, pentru că fabrica a primit ordinul republicii nu ştiu ce, au fost mai muti decorati, fruntaŞi în productie.

A venit aici?

A venit aici, la casa armatei, acolo,eu am dat de trei ori mana cu el.

Nu aveţi o poza de atunci?

Nu.

Pacat, ar fifost frumos!

Şi detrei ori am dat mana cuel.

[]

nu, laea securitatea....

Ce impresie v-a facut?

Ce impreise...unul striga numele, striga numele, m-am dus,Şi asta trebuia să zicem toti: Servesc republica Socialista Romania, noroc, Tovarase!

Ce era, o medalie?

Da, o medalie, şi cu asta...stai un pic să vad pe unde e...am mai multe decoratii...Şi asta era în decembrie, şi nu mi-au dat voie sa-mi pun cravata neagra, partidul, trebuia sa-mi pun alta cravata.

Părinţii au foat înmormântai în cimitir evreiesc?

Da sigur.

Cu rabin, cu chazan?

Cu rabin...o fost în 73, cine a facut înmormântarile pe aici? Nu ştiu, nu mai ştiu, dar oricum...

Şi aţi spus dumneavoastră kaddish?

Da, eu.

Mai spue ti-mi un pic, tot aşa, de perioada asta comunista, în afară de faptul că trebuia, şi banuiesc că aţi mers la marsuri din astea, de 23 August..

1 Mai, sigur...

..ati facut munca din asta voluntara?

DA cum să nu, Calea bcurestilor.

Şi ce faceati?

Strada. Pai nu era bulevard, era cu linie ferata, cu...mergea un trenulet mic care mergea la Sacele.

Şi ce se facea?

S-a lucrat, s-a sapat, s-a facut. La Teatrul Dramatic s-a facut prin munca voluntara, drumul Poienii asta, nou, inite se urca pe aicea pe la Solomon, drumul poienii, prin munca voluntara. şi era impratit pe întreprinderi drumul, după ce era gata. şi fiecare întreprindere trimitea tineri la curata santurile, ars frunzele toamnă, era foarte bine..frumos întretiunt drumul poienii, nu, acuma,...acum e facuta soseaua bine, da.

[]

Ce vroiam să va interb...dar convingeri aşa, comunişte nu aţi avut, adică nu credeati în ideologie?

Nu, dar cine credea,nu credea nici cei mai convinŞi membri.

Am mai intalnit oameni care credeau.

Eh, nu...A venit o data, era unul aicea, un activist, nu mai ştiu cum il chem, şi noi pregatream pentru vizita lui Ceausescu în fabrica...Şi a zis: ma, tabloul lui tovarasa unde e? Era un tablou mare al lui Ceausescu şi de pavazarile astea eu raspundeam. şi am spus: N-aveam. Cum, ma, n-aveti voi, tovarase, că a fost tesatoare...ca ea a fost de toate, ...pana atunci nu am auzit că a fsot şi tesatoare! Imediat, în 24 de ore, s-a comandat, nu ştiu de unde, a venit un tablou din ăla mare al ei.

[]

Nu, şi asta vreau eu să spun, că ...Şi după revoluţie, imediat, la câteva zile, m-am intalnit cu...e ziarist, nu ştiu la ceziar din Bucuresti scrie, m-am intalnit cuel, şi am spus: Ce facem, domnule, cu tabloul ăla al lui tovarasa? Da-o dracului, zice. Eu mi-am dat seama, n-a fost nici o testoare, n-a fsot nimica, dar eu pe asta luam bani, din asta traiam, şi trebuia sa...Rujan, parca, il cheama.

A fost greu în perioada aia, ştiu că erau restrictii destule, la căldura, la...

Ei, gtreu, la mine n-a fost greu, că eu n-am locuit la bloc, am vaut gaze, erau perioade când nu era presiunea a gaze, dar locuinta aia nu era inalta, era joasa, era calduta, ne descurcam...

Şi cu electricitatea tot aşa era?

Cu electricitaea, când se stingea, aprindeam o lumanre. Am avut s o lampa cu gaz, pe urmă am dus- o în pivnita parca.

Va mai aduceti aminte cum era să stai la cozile alea, ştiu că şi eu am prins...

Soita:era groaznic.

Era nenorocire.

Era cu cartele pentru pâine, pentru lapte?

Da, da; aicea am maiavut puţin noroc că stofele, nu gaseai orice stofa ai vrut, şi trebuia pentru un mire, petnru un nas, pentru si...

Soţia:[]o...lucra la Universal, şi i-am facut legătura lui Rudi cu ea, şi tot Universalul ..

I-am îmbrăcat eu, cu stofe...Şi când mă duceam, un salam, totdeauna, n-am dus-o, congelatorul l-am avut plin mereu, cu carne, cu..da tot aşa era, altfel nu..

Soţia: mergrea bisnita la negru de...castigai inca un salariu, mai era un sapun, o cafea..nu foloseam noi..

Sigur..

....da o cunosteam, şi i-am zis o data că stofa de o fusta, cadou, şi primeam benzina în plus, adică n mai înregistra acolo şi mă duceam de două ori pe acelaŞi boon. Te invarteai cu toate, numai aşa puteai să ...

Totusi, în perioada asta a comunismului mergeaţi la sinagoga? aveaţi [], trebuia să va ascundeţi?

NU, nu, nu, mă duceam de sărbători...

U în fiecare sâmbătă?

Nu, sambasta se lucra. Dar mă duceam de sărbători, nu la toate toată perioada, când era istor pentru părinţi, aşa altfel nu...daca pica dumninica o sarbatoare mergeam , nu era interzis.

Acol, în casa, banuiesc că nu...era posibil să ţineţi separat oale de lapte şi de carne?

Ei, na!Eu mănânc orice, după lagăr nu, după razboi...

Şi acuma cu ce rude mai ţineţi legătura? în afară de sora dumneavoastră şi famila dansei.

Ei, ami am ,nişte veri, prieteni în Israel.

Spuneţi-ne, deci prietenul acesta dinAustralia, cum aţi spus că il chema?

Walter Beno.

Beno?

Da.

Şi ţineţi legătura cu el?

Cum să nu, totdeauna, el suna..

Soţia?[]

Dansul când a plecat?

A plecat de mult, pe vremea lui Ceausescu, prin 50..nu, prin 60 şi ceva.

Şi fuseserati prieteni de mult?

Ei, după lagăr...

Ati fost în lagăr impreuna?

Şi ei u venit...nu, aicea ne-am...am venit în aceeaŞi perioada. şi el a plecat prin mostenire, a mostenit ceva, o matusa, nu ştiu ce. Nu, direct în Australia, da era ceva, o ruda, nu ştiu, a lui taica-sau, o sora sau nu ştiu ce, şi i-a chemat la mostenire, nu ştiu ce, că nu i s-au facut greutati la plecare, ştii, toată familia a plecat, probabil se platea ceva de acolo.

Am inteles...mi-a spus cineva că guvernul Israelian plaea câteva mii de dolari pentru fiecare evreu care pleca...

Da, aşa se spunea...era...merge să înregistrati ce va spun eu, era şi un banc, circula pe vremea aceea, zicea ca: o sedinta cu Ceauescu, ce să facem să aducem valuta, că trebuia valuta. şi a zis, zic: tractorul Brasov aduce nu ştiu cat la [], camioanele nu ştiu cat valuta, şi zice, ne mai aduce valuta şi Israelul, pentru fiecare emigrant, pentru fiecare evreu plateste nu ştiu cati dolari, atunci stiam. şi atunci Ceausescu a zis: Crestem evrei! că aduceau valuta, asta era banu timpului atuncea...

Vreau sa-mi spuneţi şi de veri, cu care mai ţineţi legătura acuma.Cine sunt?

Din Israel, e Beraru Puiu asta cu fotografiile...el era căsătorit cu verisoara mea buna...

Care cum se numeste?

Ea a murit. Ea ...a fost o chestie aşa, cu toţi ne-am mirat şi am zis că e numai un blestem. Arul ăla al meu, Izu, care a murit, sora lui, Clara, care a fost, a murit, şi soţia lui Izu a murit, stii...deci a murit soţia lui izu, a fost bolnava, a avut cancer, Izu a murit electrocutat la lucru, şi sora lui tot cancer a avut, tot bolnava. Dar a fost aşa, int-un an jumate au murit toţi trei.

Şi acest var...

Şi a rămas fiica lui, e în Israel ,e căsătorită, are trei copii..

Fiica lui ..

Izu,

Asa, izu.

E căsătorită, are trei copii, si...Clara asta a lui puiu are doi copii, băiat şi fata, căsătoriti deja, au nepotei, si...

Şi deci cu vărul acesta mai ţineţi legătura?

Şi cu el, cu toti, cu Albi, e unul care e var de-al doilea sau al treilea, care e la Askelon, tinem legătura, şi cu fratele vitreg al lui Albi...tienem cu mai multi, cu prieteni, Horia Alexandru, care a fost dirijor aici la teatrul muzical, chiar alaltaieri m- sunat. şi a zis că poate vine în iunie sau în iulie. El a fost, la Sfantul Gheorghe are nişte rude, a sta vreo două luni.CA l-a trimis nevasta, să nu-l prida razboiul în Israel. O figura...

Spuneţi-mi un pic de Israel, ce aţi simtit când s-a nascut statul?

Eram aicea, cands-a anuntat, că toată lumea s-a dus la sinagoga, ortodocsii aicea, şi neologii acolo, şi noi fiind neologi ne-am dus acolo, bucurie mare, se dansa, se canta în curte, lume, şi am zis cu baietii aşa, că prîntre baieti erau unii care părinţii erau la ortodocsi, şi am venit aici la ortodocsi, şi aici se dansa, dar era o hora numai de bărbaţi şi o hora numai de femei, ortodocsii, stii!

Acolo era...

Dincolo perech se dansa, comun, tot.

Deci s-a sărbătorit?

Da, şi aici s-a sărbătorit. Si...n-am inteles, şi du[pa aia am comentat şi am discutat de ce.

Aiciea au servit nuci şi bere.

Aici la ortodocsi?

Da. şi nuci şi bere. De ce nuci, nu ştiu, nimeni nu stie,. O i avut cienva un stoc mare şi l-a dat, nu se stie. Dincolo nu, dincolo au adus femeile parajituri, au adus, as, nu ştiu, au stiut dînainte, asta nu mai ţin minte, sau erau pregătite, era veselie mare, până după miezul noptii.

Şi ce aţi simtit când au izbucnit, în 67 şi 73 parca au fost ,razboiaele în Israel/

Ne-am nacajit şi acuma, o aratat ieri, a nunatat atentatul ăla din ierusalim, a fost inca un atentat...

Da?

DA, şi se presupune că o femeie. Au gasit-o moarta într-o toaleta la un restaruant, o femeie, se presupune că ea a fost ea care a detonat ..

Bomba.

Bomba, da. Probabil că a mai avut putere să fuga până în veceu, şi acolo au gasit-o. şi după ...chiar când o spus cstirile, o sunat sora-mea.Şi a spus, de unde ştii as repede?Şi zic, uite acum o spus la televizor.

Aveati rude ..atuncea nu aveaţi rude în srael/

Nu.

Mi-aţi spus că aţi fost în Israel?

Am fost, de două ori.

In ce ani?

Am fost o data acum 30 de ani, prin 73..in 72, că trăia tata.

Cu ce ocazie aţi fost atuncea?

Invitatie, de la vărul asta al meu, mi-a trimes invitatie, că altfel nu puteai să mergi.

Varul, are dintre ei?

I\zu, ăla care a murit, da.

Şi mi-a platit şi biletul de avion.

Şi unde aţi fost/

In tot Israelul m-au dus atunci; atunci nu era cu razboi, cu chestii din astea...

Ati văzut Ierusalimul?

Am văzut, şi până la Marea Rosie am fost, am dormit pe plaja acolo, că era foarte scump hotelul. Ei au vrut, nişte prieteni, care...au vrut sa-mi plateasca mie camera şi ei să doarma pe plaja...Şi am avut saltele, şi când am pus cearceafuri pe noi, pentru musculite, o căldura...

Stiu că e foarte cald.

Dar tota plaja dormea lumea. Erau scumpe hotelurile. A fost forte frumos, am văzut toată tara atuncea. Varu-meu asta, Iz, avea un camion, era şofer pe un camion, şi ducea la construcţii, se construia mult, enorm de mult atunci, materiale de construcţii de la depozite şi leducea pe santiere, şi umblam cu el, aşa am văzut tot.

Cat aţi stat auncea?

O luna, da, o luna fix, că nu mi-a dat mai mult. şi a fot aşa o luna din asta de forting, ne sculam la patru dimineaţă, şi la 11 veneam acasă. Căldura...am mai mares la plaja...

Şi a două oara când aţi fost/

A două oara am fost în ...acum patru ani sau cinci, ani, am fost cu soţia.

Cu o ocazie speciala?

Nu, tot cu invitatie, nepotii mei, sora-mea, nepotiiau trimis. Numai ei, că eu nu mi-a mai trebuit invitatie.

De ce?

Pai fiind ruda..

A, da.

Sigutr. Da ei i-a trebuit. Daca eram căsătoriti nnu-i trebuia nici ei.DA.

Aveti rude în Staelel Unite? Parca aveţi, mi-aţi zis.Nu ştiu.

Sau aveţi rude de care stiti?

Nu.

mi-aţi spus că aveaţi ceva veri...

veri ,da , [probabil că sunt în viata...

Dar nu ştiţi de ei?

Nu.

In vremea comunismului ascultati Eurpoa liberă sau..

Oho! Da.

Asa, constatnt?

Da, aveam rodio acolo în birou, care era fixat pe asta, numai îi dadeam drumul.

DA er ilegal?

Sigur că da. Il scoteam din priza.

Dar n-aveati probleme că v-a prins cineva?

Nu. []nu dadeam, o data, asta, horia Alexandru, dirijorul asta de care va spun, a fost un spectacol la Zarnesti, şi mi-a dat telefon, ma, vezi că am spectacol la Zarnesti, când mă intorc mă opresc la tine – calocuiam aprope în Bartolomeu, acolo, lângăstrand, zice, mă opresc la tine, că vreau să ascult e cu un concert simfonic dirijat de nu ştiu cine, el era bunicul şi nepotul sau era solistul , o chestie din adta, zice trebuie sa-l vad neaparat, şi noi terminam concertul, spectacolul pe la 9 parca, şi concertul e la 10, nu ştiu, oricum, când a intrat în casa, a şi inceput concertul. Si:Da drumul mai tare, mai, aicea în curte n-a mers niciodta aşa tare nimic, Nu, că eu trebuie să aud, să savurez! No, i-am dat drumul, şi au venit vecinii, s-o intamplat ceeva?

Dar n-aţi avut probleme că erau[]

Ei, n-ascultam tare, aia..

A, asta era altceva?

Asta era un concert la televizor.

A, am crezut că era pe radio?

Nu, nu , la televizor.

Spuneţi-mi un pic cum v-aţi simitit după 89, când s-a tremiinat cu comunismul?

Foarte bine, n-am...

S-a schimbat în bine?

Sigur că s-a schimbat...o data că pe baza decretului în 90 m-am pensionat la 56 de ani, că daca era comunismul nu ştiu daca scapam la 62, că te tinea, şi m-am pensionat mai mulţi colegi, că au zis: hai ma, să ne pensionam, că legile astea nu ţin mult. M-am pensionat, pe urmă fiind pensioanr imediat în ..m-au chemat la comunitatate, nu vreau să fiu [], şi decat sa-mi pierd timpul, şi eram atuncrea angajat casier.

La comunitatea/

Da. şi mă duceam pe la 11, până la trei, că se servea masa. şi atunci...Şi veneam acasă. Mi-a placut . Pe urmă m-a chemat domnul Roth, a zis, să trec administratorul cantieni. şi atunci deja s-a complicat treaba, că trebuia să mă duc de dimineaţă, dar m-am obisnuit.

Şi va place?

Da, imi place în sensul că am unde merge.

DA.

Am un ban în plus, nu? Tot am is, a ,cand ies la pensie, în fiecare dimineaţă mă scol la sase că de obicei si-mi fac plimbarea şi nu-i adevarat, că nu poti să te tii, că te scoli, te uiti pe geam, e innorat, nu mă duc, c vine ploaia, mai dorm, ştii, şi e o chestiune extrordinara asta. Salariul groazei, 1.500.000 şi au i mana 1.200.000, nu e...bine, e mâncarea asigurată, nu e în pierdere în nici un caz, ...mănânci mămăliga?

Daca vreti să facem pauza..

Da de ce nu manaci mămăliga?

Mănânc, da n-am venit să mana mămăliga!

Mămăliga infrumuseteaza! Pune acolo trei tacâmuri! Cu sarmale, sau e şi cu smantana?

Megeam acum?

Pai daca e gata mămăliga? La cat e concertul ala?[] Pai nu trebuia să faci inca mămăliga! Da hai să mancam un pic, şi pe urmă vedem....

Nu mai avem mult, maximum o jmatate de ora v mai tin...

Nu avem muta nici mămăliga!

O secunda să mă uit la ceva...

Rămasesem la munca dumneavoastră la comunitatea azi.

DA.

Asta faceti şi acum, nu? Sunteti administrator..

Administratorul cantinei.

De gatit se ocpua altcineva?

Bineînţeles. E bucatoreasa, personal. Aprovizionez, conduc, coordonez totat treaba.

Va da satisfactii treaba asta?

DA, am o ocupatie. Dimineaţă de la opt până pe la doua, cateodaa stam până seara când ne vine carne de la bucuresti, o pregătim ritual.

Carnea este special taiata la bucuresti de catre haham, parca?

Da, şi ne trimete cu o masina sigilata, tot.

Sochet mai exista în Brasov?

Nu.

Nici haham?

Nu.

Şi de asta e circuitul asta?

Da, nu exista...exista la Bucuresti, şi la Bucuresti rabinul asta care e şi haham, el a fost haham, şi a dat, s-a pregătit şi a obtinut şi titlul de ...tilul sau nu ştiu cum îi zice, de rabin.

Cum il cheama?

Glanz.

A, Eliezer glanz?

Da. şi este unul care taie în Moldova, Bruckmeier. I Moldova maisunt două cantine, la Bacau şi la Iasi. şi mai e unul pe aici pe la Cluj, care taie Cluj, baia-Mare, Arad, Timisoara, unde sunt cantine, Oradea.

Dar aici la brasov tine de bucuresti?

Da, că sutem mai aproape de Bucuresti decat de |Vcluj.

Şi dumneavoastră va ocpuati de meniuri?

Pai eu fac zilnic meniuri, cu bucatareasa.

Povestti-mi un pic ce specialitati se fac la cantina, eu chiar de bucatoaria evreiasca nu ştiu prea multe.

Pai specialitati, nu potisa faci prea multe specialitati numai din carne de vita, că alta nu avem voie. Am avea voie de pasare, daca ar fi taiata de haham, dar...

Decicarne de pasare nu e deloc?

Nu, numai vita. şi fripturir, snitele, tocanite, ce se poate fac dîntr-un singur fel de carne.

Exista ceva traditional că dulcirui, în afar de astea...

Tradintional la duciuri e de Purim homentaschen si...celelalte.

Parca de Pesach se face...

De Pesach nu se manaca pâine, nu se ace nimic, se manacanumai pasca, azima, şi din azima se fac...

Pasca se numeste matzah?

Matzah, da, pasca. I zice şi pasca. şi se fac un fel de tort din faina de pasca care e traditional de pasti, asta e singurul...compoturi se mai fac din mere, fructe e voie, sasa că la ...

Sapte zile pe saptamana? în fiecare zi?

Da. Nu în fiecare zi...cantina sâmbătă şi duminica nu functioneaza, se da acasă mâncarea de vienrei pentru dambata şi duminnica.

Va ajuta comunitatea cu ceva? Medicamente sau aşa ceva...

Da, eu fiind că am după zece de ani, daca lucrezi la ei, automat ai dreptul la ajutor în medicamente, că angajat primesc pachete de alimente, sunt opt pe an, şi medicamente am dreptul la 350.000 pe luna, dar medicamentle e care le iau sunt peste 1 milion DA norocul e că le am gratuite, fiind deprotat, în baza legii 118, am gratuite medicamentele. Dar numai trei medicamente, iar al patrulea il cumpar cu ale 350.000.

Ma întreaba aicea ceva, deŞi nu ştiu daca e cazul, daca primit fonduri de la germani, austrieci..

DA, eu primesc.

DA?

pensie de la nemţi, 125 de euro pe luna.

Cum e chestia asta cu pensia?

Pentru că am fost deportat în lagăr. |Toti care au fost deportati în lagăr primesc...

Şi aici i comunitate?

Astea sunt actele alea doveditoare.

Uite că nu ştiam asta!

Şi la noi la couniatte toţi care au fost primesc?

Care au fost sigur...nu-s prea mulţi aciea...sunt eu, sunt surorile Zeiler, e doctorul Friedel, e katz, bercovici, Edelstreim..

Şi numai de la germani?

DA, mai primesc prin banca, si-i primesc trimestrial, eu chiar ieri am ridicat 380 de marci...de euro.

Cu Elvetia nu aveţi treba?

Cu Elvetia nu, Elvetia ne-a cerut daca am avut bani depuŞi în bancile elvetiene ininte de razboi, şi vor să restituie. şi pe urmă am primit o scrisoare că daca părinţii au fost asigurati, adică asigurare. Eu eram copil, părinţii au avut o prăvălie, şi daca în perioada aia era o lege că să fii asigurati, precis au fost asigurati că ...Şi n-am primit nici un raspuns.

Ce vreau să va mai ntreb, va mai aduceti aminte ceva evenimente, flashuri, de când a nceput revoluţia? Ce faceati, cum v-aţi simtit atunci? Atunci, în 89, da.

Tin minte că eu m primit locuinta asta...aici a locuit unul Schemweter, care a murit. şi und am locut pe strada lunga, a venit unul de la []

A revedere.

Incuie. A venit acolo femeie, pe Lunga, unde am locuit, că daca ramanea comunismul strada Lunga era disparuta, toata.

[] exact înainte de revoluţie, vizavi de BCr.Din cAlea Bcuresti, cum mergi pe maniiu.

A, Iuliu Maniu.

Vzavi, a fost ceva berarie...

Acolo, da?

DA, buniciide fapt.

Şi urma?

Ultima a fost.Daca o saptamana mai inmtarzia, o mai aveam şi acum.

Urma strada Lunga. că acolo, pe langacasele alea, fiecare are grădina în spate.

DA.

Şi ieseau o gramada de blocuri. şi o venit şi a zis că fiind singur vi s-au repartizat o garsoniera în Triaj.

Deci au venit ăştia, oficialii, să va spuna...

Cu militian, cu o doamna de la Icral, nu ştiu de unde era, că intra în demolare simi s-a repartizat, mi-a spus şi blocul, adresa, scara.

Acolo pe Lunga stăteaţi la bloc sau lacasă?

La casa.Dar unde mi s-a repartizat, în Triaj. şi după ce a plecat m-am urcat în masinaŞi m-am dus în Traj. şi locul erain lucru, se lucra. şi am vorbit cu nişte cpnstructori., dumne, mi s-a repartizat ...pai zice, nic casa scarii nu-i turnata inca, asta se da în folosinta, zice, blocul asta în cinstea lui 30 decembrie. Ata era prin septembire. DA, la inceputul lui septembrie. Eu planificasem să mă duc în excursie la Chisinau la vărul ăla al meu sa-l vad, şi am plecat la Chisinau.

Atunci în 89?

In septembrie, da, în 89. Am plecat la Chsinau şi aia zice, cat concediu ai, am spus o luna, apoi stai, şi m-au tinut până în noiembrie.Am venit inapoi în noimenrie şi m-am dus la sora-mea...eu m-am dus cu masina mea, atunci, la Chisinau, şi mi-a dat vărul ăla al meu, aici era criza mare, două painai aşa la cuptor, şi o taiat curcanul, când am ajuns la vama şi am deschis portbagajul, vamesul a zis, zice: Inchide, să nu vada medicul nostru,ca va confiscam tot. Era tare de treaba. şi am venit şi m-am dus la sora-mea, că i-am dus şi ei jumatate, ştii, treaba asta, şi zice cumnatu-meu, cica a murit Schemweter, zice Vii mâine la înmormântare? Zic: Vin ,ca l-am cunoscut binepe Schemweter. Avea două camere, asta şi inca una, unde aveam bucătărie nu era, era zidit acolo. şi la cimitir acolo, zice: uite-l pe Roth, ia du-te, nu –ti da camera louinta lui Schemweter, să nu te mai duci în Triaj,acolo[]. şi m-am dus acolo la cimitir, am dat mana cu Roth, şi am spus: Domunul Roth..Sunt de acord!, acolo mi-a zis. Zice: Vino mâine cu o cerere să ti- aprob.

Deci locuinta asta tine de comunitate?

Da, eu platesc chirie la comunitate.

A, deci/...

Sigur. şi m-am dus a două zi cu cerere, Roth a zis dat, s-a suparat ăla, gotherer, că care a fost vicepresedinte, că o promisese altcuiva, locinta, da nu mai avea incotro,. şi am inceput..aicea era o dusumea din aia strâmba, aşa, am pus parchet, erau peretii strâmbi, şi dincolo , din camera aia, tot aşa mare, am facut bucătăria asta mica, holul, bucătăria şi baia. şi am băgat bani multi, am băgat vreo 36.000 de lei, s o Dacie era 60.000. deci juma de maina am băgat, dar aveam masina. şi m-am mutat aci. N-au mai demolat.

V-aţi mutat înainte de revoluţie?

Nu, pai da aveam înainte de revoluţie lucra Icralul aicea, facea reparaţie că era un inginer care în cadrul comunitatii, unul, Farcas, se ocpua de investitii, era inginer-constructor. şi el a facut reparaţii acolo, a amenajat cantina, şi toate treburile astea, şi mi-a zis, mai, hai ca-ti aranjez eu prin Icral să faci reparaţia, dar nu pe numele tau, pe numele comunitatii. şi costa mai puţin şi se face mai reprede...Şi am facut acte din partea comunitatii, tot , şi ..Eram la ..aici se lucra, şi stăteam aşa în dubii, mai , bag atatia bani, nu se mai demoleaza, a inceput revoluţia, eram în prima zi, în 20 decembrie sau nu ştiu cat, am venit acasă pe strada Lunga şi o data am auzit galalgie pe strada. şi am iesti lastrada, că eram în curte, venea în sus foarte mult de la ICA Ghimbav, cu lozinci, Ojs Ceauscscu, veniţi cu noi, aramta e cu noi, că era cazarma viazvi ,acolo, şi am zis: Ceva nu e in..La timisoara era deja inceput din 16, şi la fabrica ne-a prelucrat unul de la partid, casa nu ne luam după vorbe, că la Timisoara nişte derbedei au spart vitrine, au jefuit magazine, []da o sa-i prinda miltia şi o să fie vai de ei ...aflasem de a Europa liberă, ştiam tot. şi zgomotul ăla tot, să mă îmbrac, să mă duc cu ăştia până ..Şi suna telefonul: o colega de serviciu cu care lucram în birou, era ofiter de serviciu la parc, şi plângea la telefon: ce să mă fac, că uite vin de la Tractorul, de la Steagu, şi s-au oprit în fata portii fabricii, şi striga veniţi cu noi, şi femeile vor să iasă, că erau majoritatea femei la textile, vor să iasă , ce să fac?Zic: Suna pe unul din directori, că aveam trei directori. Zice: nici unul nu raspounde! Margareta, decat sa-ti faci de lucru, deschide poarta! Zice: A fugit în curte doi militieni, şi s-au ascuns undeva în [].Zic: Lasa-i şi suna-ma mai târziu. şi după ce am vorbit cu ea, am sunat şi eu mai târziu e la directorii aceştia, şi am dat peste unul. şi am spus, că plânge acolo, singura, şi el zice, Am dat telefon, imi spunea directorul asta evreu, zice...era director tehnic el, zice am dat telefon la caţiva din baieti de la atelierul mecanic, şi sau dus acolo să stea peste noapte. Dar zic: A sunat Margareta..Zice Mi-a fost ffrica să rasund!fiind director, ştii cum e...Şi a inceput revoluţia.

[] Pe Lunga stăteaţi tot cu chirie?

Da, n-am avut propirtete niciodata, tot cu chirie am stat.

Va mai aduceti aminte când a picat zidul berlinului, s-a auzit pe aicea?/

Cand a picat zidul Berlinului inca nici nu incepuse revoluţia, era înainte, era ..deja la ruŞi intrase gorbaciov, eu când am fost atunci în octombrie la rusi, octombrie – noimnrie, da, am prins 7 noimnrie acolo, şi am văzut demonstratia la televizor de la Moscova, şi era Gorbaciov în tribuna, şi ..dar defilau foarte mulţi cu tsbloul lui Stalin., lui Lenin, era as, zici că era libertate, că poate să faca fiecare ce vrea. şi în Chisinau nu s-a defilat, că au spus că ei nu sunt de acord să defieze armata rusa, că ei sunt republica moldoveneasca, şi rusii nu au ce cauta acolo, a fost aşa o chiestie, m-a ingrozit tota treaba asta.

De ce, că erau aşa de nationalisti?

Nu, că toată miscarea asta, îţi dai seama, s-au asezat pe sosea copii, bărbaţi, femei, batrani şi tineri, şi n-au dat voie să defileze armata rusa.

Şi armata rusa n-a facut nimic?

Nu, n-a defilat nimic, er aşa ochestie, şi era prim-secretar acolo unul Grosu, il chema, şi striga să plece Grosu, Grosu nici n-a mai aparut pe tribuna, şi era aşa, tot facea impresia că te impinge în fata, şi a zis varu-meu, hai să mergem acasă. şi varu-meu iindca a luptat şi a fost ranit, schiopata de un picior, dar avea o haina care o îmbraca numai de srabatore. şi era decoratii de sus până jos, era cu haina aia, şi am spus: lEonea il chema, ar noi îi spuneam Poldi, şi amzis:Poldi, hai acasă. Nu, de ce..hai acasă să vedem la televizor să vedem defilarea de la Moscova.Şi a zis: Ai dreptate. aşa l-am dus..erau mulţi din asit cu decoratii, foarte multi, şi aveau un magazin în Chisinau pentru veterani de razboi, pentru invalizi de razboi..ruii, acolo, la Chsinau, foarte ieftin era, tot ce vroiai, gaseai acolo. Tot ce vroiai gaseai, erau foarte bine aprovizionati. Ăm intrat cu el la o cofetarie, o cafenea, a bem o cafea, şi era aşa cu mesele în picioare, şi cafeaua automatera, si-ti luai zahar cat vrioai, şi stăteam şi vorbeam cu varu-meu, şi alaturi o fata stergea masa, dar tot o freca masa aia, eu mi-amdat seama că trage cu urechea, da nu mi-am inchipuit pentru ce, noi nu vorbeam ce să nu se-auda, ca...sa nu se stie, m-a întrebat de nişte lucruri de acasă de care el nu ştia, cum a fost impuscata mama lui, fratele lui, stii...Şi tot...s-a dus fata cealalta care servea cafeaua la automat, i-a spus ceva, şi aia i-a raspuns, şi s-a dus acolo, unde era cutia cu zahar cubic, şi a impachetat câteva bucati de zahar într-un servetel ,Şi a zis; Sunteti din Romania? şi zic: Da, dar aşa, incet.Şi zice: luaţi asta!

Dar era problema cu zaharul

Aici nu gaseai nimi,c nu tii minte?

Eu ţin minte puţin, ştiu că erau cartele la pâine,

La toate, la zahar, şi nu se gasea..mi-a dat câteva bucatele de zahar. Ea o chestie din asta, solidaritate, din asta. şi atuncea schimba în Chisinau tablele rusesti, şi puna romanesti, şi pe urmă ia- oprit, şi ramanea şi rusesti, şi punea şi romanesti. Dpua aia nu ştiu,ca am plecat acasă, incoace. Dar erau aşa de solidari, când vorbeai romaeste pe strada, se tinea după tine în spate, mă multi, în grup, toti..foarte draguta treba asta. şi când am venit aici să vad, am fost la fabrica, nu se mai lucra în 21, 22, 23,24,25 şi dela fabrica, zic, ia să vad, că aicea lucrau aia dela Icral, să vad ce-i e-acolo, şi venind în sus, am văzut aicea la Universal armata cu mitraliere catre Tampa, erau şi ...cand am ajuns aicea, era un parchetar, unul [], lucra aicea, şi s-a auzit impuscaturi, şi zice []Dormim aici pe jos. El era din Sacele. şi pe urmă s-a linistit mai târziu, sora mea locuia la 81, mai jos, pe castlului, şi nu puteam, mi-a fost frica să mă intorc, se auzeau impuscaturi de sub tampa, ştii, şi –am stat până mai pe seara, şi nu s-a mă ipuscat. şi am pornit acas, pe jos, spre Lunga, vizavi de mine era unitatea aia militara, comisariatul, siviazvi, e în parte aia mare...Şi acolo daca mergeai cu un buletin şi aveai 18 ani, parca, sau 20, nu ştiu cat, îţi dadea o arma şi 10 cartuse. ăştia tot intraba, cine-a tras în noi! Pai ni am tras în noi1 erau beti, puscau, eu am mers, erau trei baieti în spatele meu, şi a tras unul în aer de am crezut că acolo raman.

Ati tras şi dumneavpastra cu [pusca?

Nu, dar de frica. şi masina nu aumblam, am băgat-o în curtea fabricii masina, că erau filetre unde de oprea patrula, unul nu a vrut să opreasca şi l-au impuscat. şi te opreau si-ti cautau, îţi scoteau [pernele, îţi facea în masina de toată minunea.

De ce?

Dupa armament, să vada cine este, nu se ştia inca. şi am mers pe jos mă duceam, pe Lunga. şi pe urmă aicea se lucra, după aia când s-au linistit spiritele , după ce l-au impuscat pe Ceasuescu nu s-a mai ras, am mai auzit câte o impuscaura, dar ...eu veneam zilnic aicea. şi reau nişte cheştii, mi-a zidit aclo bucătăria şi la metru şi ceva, zice că nu mai avem caramida. Pi aicea a zisca n-are parchet, că trebuie să primesca. Da zice, să te duc tu la depozit să vorbesti. La depoziul din Bartolomeu, incolo de linii.M-am dus acolo, era legătura de constructor şi depozit, şi ăla de la depozit zice: Apai este ceva, mai gasimnişte parchet, mai gasim caramida, mai..ciubucuri. Am dat 36.000 m-a costat lucrarea, dar cat am dat ciubucuri, şi la meseriasi. Feher asta, parchetarul, a zis: mie nu-mi dai mâncare- nici n-aveam de unde sa-i dau mâncare - , zice: Imi aduc în fiecare zi slanina de la Sacele, era omul, zice: Mie imi dai o jumate de votca pe zi. Am zis; Bine. şi o data dimineaţă , el venea şi gasea votca aicea, şi eu am venit într- o zi pe la trei de la fabrica, am batut pe la usa, n-am avut decat un rand de chei care era la el, nimica. Am plecat, am iesit, vecinii din curte zic că er pe aicea parchetarul, şi am mai batut la uşa o data, şi a deschis ăla adormit, aşa, beat mort, şi am spus: ştii ce..nu facuse nimic...Şi am zis;l nea Feher, eu nu-ti tai ratia, priesti juma de votca pe zi, dar o primesti când pleci acasă..A, că nu pot să lucrez, că n-am pofta de macare.. .Domne, o as vorbesc cu inginerul Maniu, era un inginer acolo la Icral, să trimeta alt parchtar..lasa, nu vorbi, că fac eu! şi la trei, îi dadeau sticla.Votca. Pe urmă m-am mutat, în 90 în mă m-am mutat aici, până atunci au treminat lucrarea, am facut ranscrierea gazulu, curentului, şi i 90 în mai...Şi în mai 90 am inceput să lucrez şi la omunitate. M-a chemt Roth. Poate că nu m-as fi băgat, dar n-am rut sa-l refuz, că era cumsecade cu mine, mi-a dat locuinta. şi acii, unde era bucătărie şi dormitor, a fost dispensarul. şi noi aveam un prietn de familie, un avocat, Mihalcea, şi el imi spune: bai, primiti cladirea aia inapoi, unde are Roth biroul, zice, o pirmit inapoi, că am văzut actele. şi acolo era casa de ajutor reciproc al invatamantului şi a sanatatii. Zice: Au ordin să se mute curand. Si-i spun, domunl Roth, va rog, daca ştii când sa-l prinzi, când nu e suparat, sau ceva, poti sa...ca o mana dumnezeiasca, exceional, şi aşa nu e rau, si-i spun, domul Roth, ce spuneţi daca am muta aicea dispensarul acol, şi dati-mi mie acolo sa-mi fac bucătărie şi dormitor, vine sora-mea, cumnatu-meu în fiecare vara cu copii şi am inchiriat o camera, că n-aveam unde într-o camera şi o bucătărie sa-i culc. şi zice, Roth: Sunt de acord, dar cladirea nu e a noastra. Zic:Daca eu aranjez să fie a noastra, primesc? Da!, dar comunitatea nu are bain, amenjezi tu dispensarul? Zic:DA! Stii? şi m-am us, m vobit cu avocatul, ăla –a dus la comuniate...el era atunci avocatul comunitatii. şi Roth i-a spus, aşa, aşa, aşa, şi zice: Domnul roth, eu obtin, în 24 de ore aveţi hartia, el avea toate hartiile la el, cu cladirea, da dati-i lui Rudi acolo. şi de colo... şi atunci eu cu baietii din fabrica, fosti colegi, că m-am avut foarte bine, oriunde am lasat loc de buna-ziua, ştii, şi acuma...nea Rudi, ce-ti trebuie? Din aia care u mai fost, mulţi s-au pensionat, mă servesc. şi zic: Mai baieti, uite, aicea trebuie băgata apa, facem dispenar aicea zugravit, dar eu platesc. Gata, nea Rudi! M-a costat puţin, baietii de baut de macat, şi mi-am amenajat acolo, şi m-am extins aici. E drept, nu ...domnul Roth e un om exceptional, nu pot să zic nimica, că nu m-a ajutat. Dar şi eu imi vad de treaba acolo.

Cu interviul am cam...doua întrebari vreau să va mai pun...mi-am adus aminte că am sairt data trecuta.Spuneţi-mi un pic ce fel de eprsoane erau mama şi tatal dumneavaostra?

Părinţii intotdeauna sunt oameni excetionali.

Asa se spune...

Nu, nu pot, Doamne fereste, nu macau ei şi ne dadeau noua în lagăr, şi o suferit mult, mai ales eu imi amintesc în 42 când am fost bolnav de tifos, tot timpul o vedeam pe mama plangandsi...eu cat am ptut să realizez la varsta aia, de 10 ani aveam, mi-am dat seama totuŞi că eu sunt pe duca, şi vazand ataea cazuri când nea dus în lagăr, oameni, te trezeai de dimineaţă şi erau morti pe camp, că dormeampe camp, şi erau atatia morti, şi o chiestie, aşa, pe mine nu mă mai impresiona moartea, sau ceva...domne, asta e, am văzut că se moare şi nu doare şi nu suferi, asta era. Dar am avut noroc, am avut zile...aia de la Crucea Rosie a raspuns că pe teritoriul Uniunii Sovietice nu exista nici un cetatean cu numele de Weiselberg Leonea. Fiind şi copil, fiind şi var de-al meu, nici nu cred că ar fi dat drumul să mergem...[].

Tata că personlitate cum era, era deschis, comunica?

Da, da.

Se juca?

DA, cu noi.

Ne pedepsea?

Pe mine o singura data m-a batut tata, că aveam vreo 14 ani, după lagăr, cu nişte baiteti, că as te strici, sau te apuci de proştii, fumau din parul ăla de la porumb făceau tigari cu ziar şi am tras şi eu de vreo două ori, mi s-a facut rau şi a aparut tata, nu ştiu, eram în curte, pe acsa...m-a văzut, mi-a dat câteva la fund, şi era şi normal că meritam. şi eu niciodta cat am trait şi am fumat vreo 36 de ani în fata lui nu amfumat niciodata. şi culmea ei stiau a fumez, că imi trimeteau pachet în armata şi puneau şi tigari. Deci...dar eu în fata lor nu am aprins..O data eu eram pe Republicii cu baietii şi nu tiu daca m-a văzut cu tigara, că am pitit-o că a aparut el dejos cu nişte prieteni, se plimba, şi am tinut-o aşa în mana, mă ardea, ce faci, buna ziua, buna ziua, am spus la aia, si...am dat mana cu domnii aia cu care eram, noroc că am luat-o i mana stanga, tgara, şi m plecat, nu mi-a spus, m-a văzut, nu m-a văzut...de atunci chestia aceia...Şi stiau că fumez, şi mama, ...in fata lor nu am fumat niciodata. şi erau foarte buni, şi mama, şi tata..nu pot...nu mâncau ei şi ne dadeau noua, şi totdeauna când mergeau după aprvizionare pentru prăvălie în Cernauti ne ducea intotdeauna ciocolata, bomboane, ceva primeam, duciruri, iintodeauna.

Sa ne uitam un pic pe fotografii..

Cu care incepem?

Cu asta...

Incepem cu ..

Asta este o adeverinta din 48, o elgitimatie a lui mama, pe legitimatia asta sunt şi eu, că fiind sub 16 ani..

Sunteti trecut aicea?

Da, manin, uite...

Copii sub 16 ani.

Şi asta a fost data ai cea în brasov?

Aici în Brasov când nu ni s-au facut în că actele, buletinele, şi cheştii, că toate s-au pierdut înainte de lagăr. şi s-au facut legitimatii din astea.

Şi astea se foloseau la ..

Asta avea mama cu mine, s sora-mea separat, că ea avea 16 ani. Asta e o adeverinta de la comandantul rus, ofiterul rus care era...care a eliberat lagărul, şi el ne-a dat din asta scria, cine a cerut, că nu ti au cerut,cine a cerut adevereinta..tata a cerut. şi –a dat seama că vreodata...Şi ni s-a dat că dovada că am fost în lagăr,asta şi scrie aici.

Poza numarul 1?

Eu cu soţia la cununie.

Civila, banuiesc că n-aţi facut de nici o parte?

Nu, nu.

Ii cunoasteti p părinţii dansei?

Da cum să nu, da ermgeam,ca e aropae aici de brasov, am fost şi dumninica.

Deci va înţelegeti bine?

Da cum să nu, foarte bine.

N-aveti probleme cu dansii că sunteti evreu?

Vai de mine, ţin mai mult la mine că la ea.

Aicea sunteti dumneavastr?

Aci sunt eu...ce numar e?

Poaza 16?

Sunt eu, aveam ..dupa armata, vreo 24-25 de ani.

Na fost o ocazie speciala cred?

Nu, a fost...facuta, am avut şi mici ,de legitimatie. Probabil , nu ştiu.

Aicea...

Aici sunt eu acuma, pemsior, 70 de ani.

La 14 ..

Este sora mea, cu sotul ei, prin anii 55, când s-au căsătorit.

E în Brasov facuta?

Da, e în brasov, în parc, aiciea.

Aici erau deja căsătorităi?

Da, erau deja căsătoriti.

Era o ocazie speciala sau pur şi simplu, asa?

Nu, era în parc aicea, erau fotografi unul lângăaltul înainte în parc, te poza fara să rei.

Asta...13...era în 47, la CDE, Comunitatea Democrata Evreiasca, organiza carnavaluri, organiza diferite petreceri.

Asta era de Purim?

Asta era de un carnaval de Purim.

Dumneavoastră sunteti iaici?

Eu sunt acolo al doilea din stanga, în Rica Venturiano. şi ăştia sunt baietii brasoveni, sunt plecati toţi în Israel.

Mai ştiţi cum i icheam?

Nu, vai.

Deci erau doar proeteni aicea...

Prieteni de aici. Tiu că la unul din ăştia, tatal, asta de lângămine, tatal era croitor, avea crotitorie, atata ştiu.

Nu mai ştiţi cum il cheama?

Nu, vai,cdin 47..

Poza nr. 12?

12 cu un var de-al meu..

Care este...

Asta din margine, din dreapta, lângăel est prietenul Walter beno din Australia cu care am legătura, ăla sunt eu, şi al patrulea, un fost coleg, prieten, carea murit.

Mai ştiţi cum il chema?

Brasovean, Vasiliu.

Şi vărul acesta ...

Izu, Izu Glaubach, care a murit în Israel.

Era o ocazie speciala sau doar aşa în arc?

In parc, ne-am plimbat şi toţi fotografii, erau unul lângăaltul fotografii în parc. şi am zis:hai să ne pozam. Asta este...

11.

11 este tata. Deja după agar, aiciea, candera în Brsov.

Nu era o ocazi3 specala...

Nu, nu, e pentru legtmatie , pentru ceva facut. Asta e..la ce numar?

10.

Zece este sora-mea...

La fel, după algar?

Dupa lagăr, sigur că da.

Şi aici în Brasov banuiesc?

Da, toate, nu toate sunt aicea în Brsov.

In poza 9 avem...

Asta este la nunta lui sora-mea, în 54 sau 55, erammilitar, şi am fost invoit, am venit acasă şi ...

Asa este...

Mireasa, da.

E o rochie traditionala la evrei sau aşa era.?

Nu, aşa era atuncea, sigur.

Nu, că sunt difereite modele..

DA, da, nu, era prin anii aia...

S-a cantat hava Naghila, s-a baut?

Da, da, sigur, a fost aşa o petrecere frumoasa. Asta sunt eu la 18 ani am avut aici.

Erati în Brasov, terminaserati probabil liceul...

Nu, din liceu am terminat mai taarziu, pe la 20 de ani caam...

Da, da, decalajul..

Decalajul ăla..

Liceul era patru ani şi atunci?

Da, da.

7...

7 este mama mea, era deja după lagăr, mai ncoace, că vedeti, si-a mai revenit, si...

Era tot casnica []?

Casnica, da.

6..

Aici este ...

Tot mama, asta era mai după lagăr...

Mai recent?

Mai...da. prin 46, când am venit în Brasov.

Şi poza astaera oare la mult dupa?

Care?

Aceasta.

Da, asta era mai incoace, cu doi-trei ani.

Adica mai în spre 50?

A, când ni s-au refacut actele, că au fost procese, cu martori, cu cerificatele de nastere, de casatorie a lor, toate astea s-au facut pe baza de martori, de procese.

Întreb pentru ca[] şi anul pentru fotografii. Deci era aproape de anii 50, sfarsitul anilor 40?

Da, da.

Aici avem poza numarul 5...

La poza numarul 5, e facuta aici la noi în casa, cu eu, soţia, nepotii în Israel cu copiii.

Cum îi cheama? Deci dansul este nepotul..

Dansul iosfi, ea e Mihaela, băiatul e Iani,

Iani?

Iani, da, şi fetita Karin.

Iani vine de la Jonathan?

Da, chiar în acte e jonathan, dar noi îi zicem Iani.

Copiii vorbesc şi romaneste sau?

Baiatul vorbeste binisor romaneste, da...fetita vorbeste, te poti înţelege cu ea, dar...mai scalceste cuvintele.

In ce an e facuta?

Asta e facuta acum un an, doi, nu scire?nu.

Uite, 99, scrie pe aparat.

Sora-mea vorbeste cu copiii romeaneste în Israel, şi ei vorbesc ebraica cu ea. că ea nu stie bine ebraica...vorbeste, înţelege...

Şi sora dumneavoastră a venit i ea în vizita sau...

DA sigur, e s ea acolo...ea probabil a fauct poza, că nu e în poza.

Era vreo ocazie specialas au au venit doar asa?

Nu, aşa.

Poza numarul 4..

Numarul 4 sunt nepoteii din Israel, la nu ştiu caum în zice la campul asta...

In ce oras era?

Cand vii de la marea Moarta, în drum apare asta, dar nu ştiu cum, cum îi zice. Cunosc yoti care vad...

Numarul 3...

Numarul 3, aici e şi sora-mea...tot aicea e..

A, e aceeaŞi formatie.

Dar cine lipseste din poza, care a facut poza. Probabil că altcineva a venitcineva strain...tot aicea ei, cu sora-mea şi cu copiii. şi asta e nepotu meu când a fost Bar Mitzvah, anul trecut ...

Asta a fost în Israel?

Anul trecut, uite dedesupt e anul? Uite, aicea scrie!

2001.

DA, aşa, în 2001 a implinit 13 ani şi a fost bar Mitzvah.

In Israel?

Da.

Şi aicea se stie cine e ?

E ăla care l-a pregătit, care...cu unul care il pregatrste, ăla sta lângăel cand...

Se numeste cumva, că funcţionar, asa?

Nu ştiu. Malamed, parca, în idis,.

Dada,da.

Aici cam ştiu ce e, nu mă mai ntereseaza...e brevetul de decorare eptrnu, eu am fost foarte bine văzut, adică mi-am văzut de treaba intotdeauna, am fost fruntas în productie mereu la panouri, n-amavut probleme în fabrica.

Asta l-aţi primit din mana lui Ceausescu?

Din mana lui Ceausescu, am dat mana cu el si[] Servesc republica Socialsita Romania!Trebuia să fi spus: Pentru asta servesc ...

Partea a doua

Cred că v-am mai întrebat chestia asta, ar o să repetam că să fim siguri, mai ţineţi minte în ce an s-au căsătorit părinţii dumneaoastra/

Nu.

Fdar în Cernauti sau..

In Cernauti, da.

Şi tatal dumneavoastră mi-aţi spus că a fost în armata; presupun că era armata romana?

Era armata romana în primul razboi mondial.

Da, normal. Mi-aţi spus că şi sora dumneavoastră a fost la cheder.

La cheder? La cheder au fost toţi copiii, înainte mergeau.

Am inteles că de obicei merg numai baietii...

Nu, merg şi fetele. şi fetele, toată lumea.

Paul: E grădinita.

Da. Mai spuneţi-mi un pic de Sabat, cum il petreceati? O zi obisnuita...

Sabatul era...se respecta, nu se lucra, de Sabat era inchisa prăvălia.

Facea mama focul?

Nu facea, era o fata care venea, facea focul pe la toti, si...orice zi, când nu lucrezi, la şcoala mergeai că trebuia, nu puteai să fii scutit de şcoala...

Studiati cu tatal dumneavoastră?

Nu, mai rar.

Imi spuneati că primeaţi cadouri de Hannuka, Hannuka gelt.

Hannuka gelt, de la părinţi primeam.

Mai primeaţi şi cu alte ocazii, sau s dadeau numai de sărbători?

Ei, mai primeam caoduri, o ciocolata, o hestie, bomboana..

Cand mergeau la depozit, ji-ti povesiti.

Despre Pesach, m-au întrebat dansii, sarbatoreati şi ajunul, de Seder?

Sederul se faceaŞi eu întrebam cele patrukashe, Halla ...nu, stati, inchideti un ic, mă nishtana alai elohazei, eu întrebamkashe şi eu cautam ascunsa, şi pentru asta primeam..

Paul: Deci eraţi personajul principal de Pesach!

Eu, că baietii fac, de fapt nude sunt baietii, unde sunt fete, fac şi fete.

La cheder, cine va preda, că mi-aţi spus parca că în Cuciuru Mre nu era rabin..

Dar nu predau rabinii..Şi aici poate să predea katz, Bercovici, cine, unul care cunoaste.

Şi acolo cine era?

Era un batran, imi amintesc aşa vag de el, ştiu că avea un baston cu care ne mai atingea cateodata.

Mi-aţi spus că mergeaţi cateodata cu arintii la mikve în Cernauti.

Eu am fost o data sau de două ori, am intrat cu tata la mikve, că era separata femei, separat bărbaţi, şi api era...eu n-am ineles mikva asta, că stăteai pe nişte baci a la ...

Paul:Sauna.

Şi cu nişte maturici din frunze se dadea pe spate şi se turna apa pe tine,nu ştiu, asta n-am inteles-o.nic eu nu stiu1

Mi-aţi povestit că au venit într- perioada, chiar înainte să inceapa razboiul, evrei din Transilvania...

Da, au fost aduŞi pentru munca,m sapau tranşee..

Cine i-a adus? Erau la munca fortata cum ar veni?

Pai sigur că da, că era munca fortata.

Şi cine i-a adus acolo?

Pa cred că erau autoritatile romane, că nu erau alţii, era înaintea cedarii Ardealului, deci tinea de Romania.

Stiti cum traiau, erau în ast, sau erau concentrati într-un loc?

Erau concentrti în nişte baraci unde erau dormitoare, şi le dadea voie, că unii mâncau la noi, care erau kasher.

Deci nu era sever?

Nu era sever, unii plăteau şi erau plecati.

NU-i nici o problema daca se mai aude şi altceva.

Deci nu erau ocnditii atata de rele?

NU, făceau rugacine dimineaţă, erau cu thales şi tphilin, şi sâmbătă nu lucrau că plăteau..chestii evreiesti.

Deci îi lasa să respecte?

Ii lasa pe bani.

Paul: Plăteauca să nu lucreze.

Sâmbătă da, că să nu lucreze plăteau.

Erau la munca fortata, dar totuŞi plăteau că să nu lucreze.

Sigur că da.

Părinţii vorbeau ceva despre dansii, comentau, va mai aduceti aminte?

Vorbeau, adica...astia, părinţii mei, vorbeau idis, şi unii din ei stiau idis, evreii din Transilvania mai mult ungureste discuta, vorbeasc în fmilie, când discutau între ei, icepai nu înţeleg nimica ce limba vorbesc!

MI-aţi povstit dumneavoastră când au venit prima oara rusii în Cuciuru mare şi a campat în curte, va aduceti aminte, mă întreaba dansii, ce luna sau ce anotimp era?

Era vara, oricum, era vara, era sigur vara, şi în ‚40 era, şi noi auzeam ca...vreo câteva zile, nu era nimeni, era linişte,Şi se spunea că vin rusii şi au un corn în cap, şi m-am speriat, şi era caciula aia ruseasca. şi mama de dimineaţă când ne-am trezit, zicea, să nu va speriati, uitati-va pe geam, că sunt în curte, şi n-au corn, sunt oameni normali. Era o curte mare, şi acolo au...carute.

Cand mi-aţi povestit episodul acela tragic, când au impuscat-o pe matusa dumneavoastră şi pe...

Da, a iestit la poarta, era matusa, unchiul şi ...

Fiulk dansei.

Fiul dansei. şi or stat la poarta siau venit trupe germane..

[converastie cu un alt domn]

Asta vroiam să va întreb, deci netii au impuscat-o pe matsa dumneavoastră sau erau autoritatie romane?

Erau...eu nu ştiu, că nu am fost acol, dar zice că au venit nemtii, şi când au venit nemtii a tras în ei, că a zic cineva că uite, sunt evrei, i...

Şi cine v-a deporat, şi v-a chemat atunci la primarie, tot nemţi să înţeleg că erau?

Nu, nu, erau romanii, da.

Asa. Mai ţineţi minte ce luna era sau ce anotimp, când aţi inceput marsul spre Transnistria.

A fost în iulie.

Iulie era?

Sfrasitul lui iunie, aşa ceva. Dpua...daca razboiu a inceput în 21 iulie, acolo, stii? Iunie, iunie, da.

[fond de conversatie]

Spuneţi-mi un pic, când aţi fost...care a fost ordinea, mai intati în Sntokov?

Asta exact ordinea nu pot să ti-o spun. Mi se pare că a fost Sniytkov...

Asa am inteles şi eu.

.. şi de acolo...Snitkovul era de partea nemtilor, şi părinţii mei au lucrat la ei, tata era că translator, mama că femeie de serviciu.

Povestea o ştiu, dar mi-aţi pus de Snitkov, Sargord, sau SaigorodŞi Copaigorod.

Şi ultimul de unde ne-am intors a fost Copiagorodul, dar Saigorodul astanu-mi mai amintesc cum am fost.

Deci nu va mai aduceti aminte cum aţi plecat din Snitkov în Saigorod?

Nu ştiu, daca nu cumva acolo la Saigorod nu ne-a dus cumva la groapa aia comuna unde trebuia să ne omoare, sti, eu aşa ceva mi aduc aminte..

Deci va aduceti aminte siur că tatal dumneavoastră lucra că translotr în Snitkov?

Da, sigur, sigur.

Ce vroiam să va mai întreb: tatal dumneavoastră im-aţi spus că a devenit translator, traducator.

Da.

Rusa-germana?

Ucraineana-germana.

Craineana-germana, asta vroiam să ştiu, deci dansul ştia germana-germana.

El a fost în şcoala austro-ungara.

Stia germana foarte bine.

Stii..?>

Da, credeam că poatedin idis.

..ca pe atunci majoritatea se vorbea germana înainte.

Da, aşa era.

Mi-aţi povestit atunea când colonelul Lange v-a salvat de la...erati de fata- de fata acolo când va negocia, deci atiauzit ce spunea...

Dsigur că da. Eu eram dat deja la ...ce a spus direct eu nu am auzit, vorbea cu comandantul...dar eu eram...asta nu pot fi...eu mă gandesc de multe ori la asta că eu am fost dat la copii, unde trebuia şi batranii, unde trebuiasa ne execute. Da nu-mi pasa, nu ştiu, aşa eram...

NU realizati..

Nu realizam, ştii, ce era, şi sora-mea fiiind mai mare era data la....

Adulti?>

La adulti,Şi părinţii mei, ştii, şi eu mă uitam, eram vizavi unii de alţii. Pe urmăq când venit lange şi a vorbit, mi-a facut tata semn cu mana şi am fugit la ei. Nbu ştiu, nu pot sa-mi dau seama, nu eram...

Paul:Cand v-a despartit, când v-au trimis cu copiii acolo, v-au zis de ce va trimit acolo?

Nu[neinteligibl] Adultii, părinţii stiau, copii nu stiau. şi nici pe urmă, când eram deja pe drum, deja plecam inapoi, s-a auzit...erau nişte tractoare acolo, cu plugul aşa, care curata iarna zapada, s s-a dar drumul la tractoare. după aia am auzit de la alţii când s-a tras,

Ca să nu se auda...

Ca să nu se auda, au mers tractoarele, şi aceleaŞi tractoare pe urmă au astupat pamantul, stii?

Da. când v-au eliberat rusii din Copiuagorod, mai ţineţi minte anul? Era in...

Era în ‚44. Mai 44.

Şi mi-aţi povestit dumneavoastră când aţi luat bataie cu un var de-al dumneavoastră?

A, ce bataie am luat atuncea!

Aia a fost în Snitkov, tot în Sntikov s-a intamplat?

NU, Copaigorod, aia nu ştia ce şi cum, ne-am dus să furam...erau case bombardate, şi casele alea erau mai mult din lemn, barne, şi aşa, şi ne-am dus după lemne, şi ne-au prins, şi neu dus şi aşa ne-au batut cu centura...

Cine v-a batut exact? Erau nemţi, ucrainieni?

Nu, erau soldat romani.

Asta presupun că era prin 44 sau 43?

Era înainte de elberare, da. Bataia eu o luam, că varu-meu se rascucea, eu eram dedepupt, şi catarama de la centura tot la mine ajungea, da!

Dar aţi scapat până la urma, aţi putut să v intoarceti?

Da, ne-a dat drumul pe urmă, dar o perioada nu puteam să stau pe fund.

Nue comic, da...Mi-aţi povesitit că aţi facut bar Mitzvah mai târziu..

Da, aicea, că aicea rabinul Deutsch care locuia sus, adat aprobarea, mai mulţi baieti erau..

Asta voriam să va întreb, erau din Cuciuru mare sau d peste tot?

Nu, de peste tot, sigur. şi ...[fond de conversatie neînţelegibil]

Nu, pentru mine nu , multumesc.

Daca vreti să ne oprim să mancam...

Dar mai avem mult?

Nu, chiar puţine, as...

Hai să terminam, că e fierbinte.

Cu un profesotr evreu mi-aţi spus că aţi studiat examenul acela de spate clase, aicea, în rasov...

Da, era un profesor, că eu nu mai ştiu cum il chema, a fost şi el în lagăr.

Cu dumneavoastră?

Nu, în Transnistria, dar nu impreuna. adică noi când a venit în 46 în brasov, au veint multi, multe familii, care au fost în lagăr, că rusii şi banuiesc, eu, dar banuies eu aşa de la mine, au dat un ordin în 46 că cei care au fost în lagăra şi sunt cetateni romani pot să plece în Romania. NU ştiu de ce au facut ei asta...Şi atuncea au plecat multi, toţi care mai sunt aicea, e katz, e ganz, şi alţii care mai sunt au fost concenytrati în transnistria, dar nu am fost impreuna. Am venit aicea impreuna,

Dansul era tot din Cuciuru mare?

Nu.

Nu se ştia de unde era/

Nu, aici ne-am cunoscut.

Şi examenul acela de sapte clase se dadea aici la brasov sau la bucuresti, cum era atunci?

Nu, aici am dat, aici am dat în 46, că din 44 până în 46 am facut două clase la ruŞi în rusa.

Da, mi-aţi spus.

Şi pe urmă când am venit aicea, trebuia sa...

Recuperati,.

Era greu; ne-am pregătit cu profesorul acesta, nu ştiu cum il cheama.

Povesteati de concursurile acelea cu cheitele de la Nivea.

Da.

Cu mingile, şi cu...

Atunci era cutiile de la nivea aveau chieta aşa, şi la crema de ghete era tot o cheita.

Şi se desfăceau aşa, că o cutie de sardine..

Şi ştiu...

Paul: Se dadea jos o banda?

Nu,nu, roteai de cheita şi de ridica capacul. şi era şi de ghete şi Nivea.Şi nivea şi buri de pasta de dinti Clorodont mai era, îi zicea la pasta de dinti.Şi la nu ştiu câte mii, mii de cheite din alea si-ti dadea o minge de fotbal. Noi jucam fotbal în ciorap cu carpe!

De unde luaţi premile acelea de la magazine din Brasov?

Ce anume?

Premiile pe care le luati, cu cheitele alea?

Pai la fabrica te duceai, cu ele .

Aici în baasov?

Da, acolo pe Tomanei era fabrica Schmolpasta, de ghete. şi pe Lunga era o fabrica de crema de ghete, era patron un evreu. şi la Nivea mergeai la poarta, câte ai, atatea şi atatea; daca aveai puţine îţi dadea un sapun sau o pasta de dinti, şi la nu ştiu cate, multe, sute, îţi dadea o bicicleta.Hai să mancam!

Dupa transarea carnii se pune în apa o juma de ora, după o juma de ora se scoate, se sareaza cu multa sare şi sta o ora cu sarea. şi upa sare se spala în trei-patru ape, se face aşa frumoasa şi alba carnea...

Cred că e şi mult mai sanatoasa decat ce mancam noi..

Sigur ca-i mai sanatos.

Aici la cantina manaca multa lume de obicei sau cati suntem azi?

NU, sunt în total cu cei care iau acasă şi care manaca aicea în jur de 30 de insi, de persoane. în plus avem vila la Cristian, dusa mâncarea cu masina.

Ce e la Cristian acolo?

E o casa de odihna a Federatei, şi vin/...acuma e de exemplu o serie de familisti, că a fost prima serie cei de la caminul de batrani din bucuresti, a două serie a fost tineret, şi a treia serie a fost copii, şi acum e a patra serie, de astăzi s-a schimbat, de familisti. Vin din bucuresti, din Arad

Şi le trimiteti dumneavoastră macarea caolo?

Şi noi trimitem macarea de pranz de aicea.

MI-aţi spus că lucati în echipa de juniori, hacua parca se numea...

Hacua, a avut echipa de fotbasl, şi guth a jucat, si...eram mai multi.

M-au întrebat, inea de o organizatie evreiasca aceasta echipa, sau avea legaturi cu sionismul?

Cred că da, că era a comuntatii, şi acolo în spate erau nişte incaperi unde era echipamentul, dusuri, la echipa mare care juca în campionat.

Tinea cumva de Baritzia, m-au întrebat ei, o organizatie sionista?

Nu.

Imi spuseserati de moartea tatalui,ca aţi pus kaddish. aţi spus şi în sinagoga, sau doar la cimitir?

Se spune în sinagoga un an de zile, se spune în fiecare zi daca ai posibilitatea; daca nu a posibilitatea, poate să spuna şi ltcineva.

Dar aţi spus dumneavoasra?

Asta la evrei e ceva cursiv, deci platesti nu ştiu ce suma era, şi ăla spunea kaddish când puteam să vin sâmbătă, dumninica, spuneam eu.

Imi povesteati că ascultati Europa liberă la serviciu.

Da. Nu la serviciu, acasă seara!

Da, seara acasă, daca te descoperea că asculti...

Aia stiu! Mai ţineţi minte ce vesti v-au socat, as, din ceea ce aţi auzit la Europa Libera?

Adica ce vesti a socat? Tot ce spuneau ei că se intampla în Romania nu stiai, că nu spuneau. Noutati, sigur că da.

Dummneavoastra aţi parasit Partidul Comunist, sau...

M-au parasit ei în 1989. Pai nu?

[cponversatie cu alt domn]

Acum sunt chiar nişte întrebari mititele-mititele. Mi-aţi povestit că aţi ost în tabara, în liceu, în utimii ani.

Am fost, la Slanic Moldova. şi o data la Costinesti.

Cum era, mergeaţi cu şcoala, cu profesorii, sau cupărinţii?

[] se organiza, dar în cazurile noastre o fst o profesoara era, ea organiza tabara asta, noi când am fost la Costniesti, nici nu isam vreodata că o să fie o statiune atât de luxoasa şi frumoasa, inchiria camere la cetateni, şi noi am stat acasă la o familie de turci, am ichiriata o camera, şi noi am vrut să stam impreuna sase baietia pus paie, a pus cearceafuri, şi am ormit aşa. Dar era placut, vreo 10 zile, şi fiecare iŞi anunta părinţii., plateai o taxa.

Dar eraţi insostiti de profesori?

Bineînţeles, nu , erau mai mulţi profesori, şi mergeai...aveau cazane, stăteau acolo în curte,Şi fiecare mergea cu blidul sa-Şi ia masa, era interesant, era placut. La Slanic Moldova era cu totul altcva, era sala de mese, stii. şi aşa mancai afar, mancai pe pietre, pe butuci..

Cand aţi fost prima oara în Israel, mai ţineţi minte ce v-a impresionat cel mai mult atuncea?

M-a impresionat fata de aicea viata, a fost acumexact 32 de ani. Viata de acolo, libertatea, magazinele; aicea era totul standard.

Normal, era totul standard. Sunt curioasa de o chestie, atunci când imi povesteati episodul acela cu tabloul lui Ceausescu care lipsea şi trebuia să fie adus, al Elenei Ceausescu, atunci era fotografii sau picturi pe vremea aia?

Picturi, tablouri mari pictate.

[fond neînţelegibil] Era o cooperativa în Bucuresti, i zicea Decoartiva Bucuresti, am fost eu data pentru aşa ceva, prin obor, pe acolo era.

Mai am două întrebari şi am terminat şi cu asta. Imi povesteati de acel ziarist cucare a fost incidentul ,Rujan. Mai ştiţi la ce ziar lucra?

La Drum Nou, era ziarul lucra, romanesc. Era Karpatenrundschau al nemtilor, şi era Brassoi??/ al ungurilor, şi asta era tota presa.

Şi candati fost în Chisinau, mi-aţi spus că va urmareau oamenii pe stradacand va auzeau vorbind romaneste.Intrru în vorba cudomneavoatra, sau doar asa?

Da, unii intrau. Eram într-o parcare, şi au venit 10-12 tigani, că am neamuri în romania, nu cunosti pe Vasilica, n ştiu cum,de unde să cunosc.

In ziua de astăzi, aşa, a fi evreu ce inseamna?

N-am nici o reţinere, eu niciodata n-am ascuns că sunt evreu, se ştia intotdeauna. Eu n-am simtit pe pielea mea, în afară de lagăr, anitsemintism deloc. Am avut colegi buni, şi acuma fosti colegi ne intalnim, ne vizitam, ne..

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download