Vorbeau azi noapte două ape



Buletinul Clubului Rom?n din ChattanoogaNum?rul 74(?aptezeci ?i patru) - Decembrie 2017__________________Tema lunii:Marea Unire aRom?niei1 Decembrie 1918 – Cum s-a f?cut Marea Unire. Ziua Na?ional? a Rom?nieiScris de : ziarul Ziua Veche (ziuaveche.ro) 2016-12-01 00:30La 1 decembrie 2018 se ?mplinesc 100 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Cri?anei ?i Maramure?ului cu Rom?nia.Rom?nia ?ntregit? s-a realizat ?ntr-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratic?, prin adun?ri cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei ?i a Transilvaniei cu ?ara-mam?.4/17 ianuarie?1918?— Apare, la Paris, primul num?r din publica?ia s?pt?m?nal? “La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, ?n emigra?ie, ?n plan publicistic ?i diplomatic a revendic?rilor rom?ne?ti.3/ 16 martie?1918?—B?l?i. Adunarea general? a zemstvei din districtul B?l?i adopt?, ?n unanimitate, o mo?iune ?n care se spune “Proclam?m ast?zi ?n mod solemn (…) ?n fa?a lui Dumnezeu ?i a ?ntregii lumi, c? cerem unirea Basarabiei cu Regatul Rom?niei sub al c?rei regim constitu?ional ?i sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguran?a existen?ei noastre na?ionale ?i a prop??irii economice”.27 martie/9 aprilie 1918?—La Chi?in?u, Sfatul ??rii ?ntrunit ?n ?edin?? solemn? voteaz? unirea Basarabiei cu ?ara — Mam?, Rom?nia (86 voturi pentru, 3 ?mpotriv?, 36 ab?ineri ?i 13 absen?i). Dup? anun?area rezultatului votului de c?tre Ion Incule?, pre?edintele Sfatului ??rii, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chi?in?u, ?mpreun? cu al?i reprezentan?i ai guvernului rom?n, este invitat la tribuna de la care declar?: ?n numele poporului rom?n ?i al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu Rom?nia de aici ?nainte ?i ?n veci! Tr?iasc? Rom?nia Mare!9/22 aprilie?1918?—Decret regal de ratificare a Hot?r?rii de unire a Basarabiei cu Rom?nia, semnat de Ferdinand I, regele Rom?niei, ?i contrasemnat de Alexandru Marghiloman, pre?edintele Consiliului de Mini?tri.17/30 aprilie?1918?—?nfiin?area, la Paris, a “Comitetului na?ional al rom?nilor din Transilvania ?i Bucovina”, sub pre?edin?ia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dob?ndirea independen?ei Transilvaniei ?i unirea acesteia cu Rom?nia.22 iunie/5 iulie?1918?—Se ?nfiin?eaz?, la Washington, din ini?iativa lui Vasile Stoica, Liga na?ional? rom?n?, cu scopul de a face propagand? ?n jurul problemei rom?ne?ti; la 13 septembrie, fuzioneaz? cu Comitetul na?ional rom?n.24 august/6 septembrie?1918?—Se creeaz?, la Paris, Consiliul Na?ional Rom?n Provizoriu, care, ?n 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Na?ional al Unit??ii Rom?ne, organ reprezentativ, av?nd ?n conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu ?i Ioan Th. Florescu (vicepre?edin?i). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului rom?n.29 septembrie/12 octombrie?1918?—Comitetul Executiv al Partidului Na?ional Rom?n din Transilvania, ?ntrunit la Oradea, adopt? ?n unanimitate o declara?ie, redactat? de Vasile Goldi?, privind hot?r?rea na?iunii rom?ne din Transilvania de a se a?eza “printre na?iunile libere”, ?n temeiul dreptului ca fiecare na?iune s? dispun? liber de soarta sa. Se revendic? recunoa?terea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un “Comitet de ac?iune”, cu sediul la Arad, av?ndu-l ?n frunte pe Vasile Goldi?.5/18 octombrie?1918?—Declara?ia de independen?? a Transilvaniei, adoptat? ?n ?edin?a de la Oradea, este citit? ?n Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.14/27 octombrie?1918?—Deputa?ii rom?ni bucovineni din Parlamentul vienez, fo?tii deputa?i din Dieta Bucovinei, primarii rom?ni din localit??ile ??rii de Sus a Moldovei, ?mpreun? cu al?i reprezentan?i ai provinciei istorice s-au ?ntrunit ?n Sala Mare a Palatului Na?ional din Cern?u?i ?i au hot?r?t constituirea Adun?rii Constituante. Adunarea alege un Consiliu Na?ional condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici ?i Sextil Pu?cariu — vicepre?edin?i, Vasile Bodn?rescu, Radu Sbierea ?i Laurent Tomoioag? — secretari.18/31 octombrie?1918?—Proclamarea C?tre Na?iunea Rom?n?, ?n care se aduce la cuno?tin?? opiniei publice constituirea Consiliului Na?ional Rom?n Central ca unicul for de conducere al rom?nilor transilv?neni, precum ?i principiile sale de ac?iune.25 octombrie/7 noiembrie?1918?—Consiliul Na?ional Rom?n Central hot?r??te ?nfiin?area de g?rzi na?ionale ?i de g?rzi civile s?te?ti pe ?ntreg teritoriul locuit de rom?ni ?n Transilvania ?i Ungaria, pentru “p?strarea lini?tii ?i averii fiec?ruia”.31 octombrie/13 noiembrie?1918?—Consiliul Na?ional din Basarabia adopt? o “lege fundamental? asupra puterilor ??rii Bucovinei”, prin care ??i asum? ?ntreaga putere de stat.5/18 noiembrie?1918?—Manifest c?tre popoarele lumii, prin care Consiliul Na?ional Rom?n Central afirm? ?n fa?a opiniei publice mondiale dorin?a rom?nilor transilv?neni de a se uni cu Rom?nia.7/20 noiembrie?1918?—Manifest al Marelui Sfat Na?ional din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adun?ri Na?ionale la Alba Iulia.9/22 noiembrie?1918?—Consiliul Na?ional Rom?n Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar s?-i recunoasc? puterea deplin? asupra teritoriului Transilvaniei.15/28 noiembrie 1918?—Congresul Bucovinei hot?r??te ?n unanimitate “Unirea necondi?ionat? ?i pentru vecie a Bucovinei, ?n vechiile ei hotare p?n? la Ceremu?, Colacin ?i Nistru, cu Regatul Rom?niei”.1 decembrie 1918–?Are loc, ?n sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Na?ional?, cu participarea a 1.228 de delega?i (deputa?i) ale?i. Gheorghe Pop de B?se?ti, pre?edintele Partidului Na?ional Rom?n, declar? Adunarea Na?ional? de la Alba Iulia “constituit? ?i deschis?”. Vasile Goldi? roste?te cuv?ntarea solemn?, ?ncheiat? cu un proiect de rezolu?ie, care ?ncepe cu cuvintele:?“Adunarea Na?ional? a tuturor rom?nilor din Transilvania, Banat ?i ?ara Ungureasc?, aduna?i prin reprezentan?ii lor ?ndrept??i?i la Alba Iulia ?n ziua de 1 decembrie 1918, decreteaz? unirea acelor rom?ni ?i a tuturor teritoriilor locuite de d?n?ii cu Rom?nia”.?Proiectul de rezolu?ie este adoptat cu ova?ii prelungite. Pentru c?rmuirea Transilvaniei, Adunarea Na?ional? procedeaz? la alegerea unei adun?ri legislative numit? Marele Sfat Na?ional, compus din 250 de membrii; acesta, la r?ndu-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. Dup? adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participan?i la Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia, aduna?i pe C?mpul lui Horea, aprob? cu aclama?ii entuziaste hot?r?rea de unire necondi?ionat? ?i pentru totdeauna a Transilvaniei cu Rom?nia. Unirea Transilvaniei cu Rom?nia ?ncheie procesul de f?urire a statului na?ional unitar rom?n, proces ?nceput ?n 1859, prin unirea Moldovei cu ?ara Rom?neasc?, continuat prin unirea Dobrogei ?n 1878, a Basarabiei ?n martie 1918 ?i a Bucovinei ?n noiembrie 1918.Suprafa?a Rom?niei Mari: 295.049 km p?tra?i, cu o popula?ie de 16.500.000 de locuitori.2 decembrie?1918?—?ntrunirea Marelui Sfat Na?ional ?n sala Tribunalului din Alba Iulia care hot?r??te constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii ?i av?nd pre?edinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Na?ional ?i Consiliul Dirigent ??i stabilesc sediul la Sibiu.11/24 decembrie?1918?—Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Rom?nie.18/31 decembrie?1918?—Decret-lege privind unirea Bucovinei cu Rom?nia.29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919?— Decret-lege prin care se stabile?te c? locuitorii Rom?niei, majori, f?r? deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cet??ene?ti ?i vor putea s? le exercite dac? vor face dovad? c? sunt n?scu?i ?n ?ar? ?i sunt sau n-au fost supu?i unui stat str?in.28 iunie 1919?— Se semneaz?, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate ?i Germania. Privitor la Rom?nia, Tratatul prevedea ?ncetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natur? asupra cablului Constan?a — Istanbul, ce intr? ?n posesia Rom?niei. Germania era obligat? s? renun?e la Tratatul de la Bucure?ti din 24 aprilie / 7 mai 1918. ?n problema Dun?rii, Tratatul prevedea men?inerea Comisiei Europene a Dun?rii ?i ?nfiin?area pentru traseul Br?ila — Delta Dun?rii p?n? la Marea Neagr? a unei Comisii Interna?ionale a Dun?rii. Tratatul a fost ratificat de Rom?nia la 14 septembrie 1920.10 septembrie 1919?— Se semneaz?, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace ?ntre Puterile Aliate ?i Austria, prin care Austria cap?t? configura?ia teritorial? de azi. Se recuno?tea pe plan interna?ional unirea Bucovinei cu Rom?nia ?i a cre?rii statelor cehoslovac ?i iugoslav.10 decembrie 1919?— Rom?nia semneaz? Tratatele de pace cu Austria ?i Bulgaria, precum ?i Tratatul minorit??ilor, care pentru Rom?nia prevede obliga?ia de a acorda “tuturor locuitorilor, f?r? deosebire de na?tere, de na?ionalitate, de limb?, de ras? sau de religie deplina ?i ?ntreaga ocrotire a vie?ii ?i libert??ii lor”.29 decembrie 1919 — Parlamentul Rom?niei voteaz? legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Cri?anei, Maramure?ului, Banatului, Bucovinei ?i Basarabiei cu Rom?nia.4 iunie 1920?— Se ?ncheie, la Trianon, Tratatul de pace ?ntre Puterile Aliate ?i Asociate ?i Ungaria. Recunoa?terea pe plan interna?ional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Cri?anei ?i Maramure?ului cu Rom?nia, a Slovaciei ?i Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croa?iei, Sloveniei ?i p?r?ii de vest a Banatului cu Serbia etc. (intr? ?n vigoare la 25 iulie 1921).Interviu LUCIAN BOIA: Unirea. Marea UnireLaPunkt/ octombrie 2017Lucian Boia este unul dintre cei mai influen?i istorici rom?ni ai ultimelor decenii. Opera sa – care acoper? o tematic? variat? – num?r? peste 30 de titluri, iar tirajele ?nsumate ale c?r?ilor sale ?l fac s? fie unul dintre incontestabilii autori de best-seller de la noi.?n prezent, lucreaz? la o carte despre Marea Unire; aceasta va ap?rea, cel mai probabil, la sf?r?itul acestui an.Dialog Cristian P?tr??coniu – Lucian Boia.Marea Unire nu a fost f?cut? de Mihai Viteazul? Nici m?car Burebista?(r?de) Da…Poate c? a f?cut-o Mihai Viteazul, dar nu imediat, ?n vremea ?n care acesta a tr?it efectiv, ci dou? – trei secole mai t?rziu. Anume: ?n secolul al XIX-lea. Atunci c?nd acesta devine un simbol esen?ial al unit??ii rom?nillor ?i al unirii teritoriilor locuite de rom?ni. Dar aceasta, la 2-3 secole dup? moartea lui. F?r? s? o ?tie, rolul lui Mihai Viteazul a fost un simbol foarte mare ?n crearea Rom?niei mari de ast?zi; unul dintre cele mai mari. Are acest rol ?n mintea noastr?, ?n m?sura ?n care pune lucruri ?n mi?care, ?n m?sura ?n care face ca lucrurile s? se ?nt?mple – ?i aceasta nu e de depreciat. ?n fond, ?i ?n proiectele mici ?i, cu at?t mai mult ?n cele mari – precum e aceasta, al Marii Uniri – conteaz? foarte mult miturile, simbolurile. ?n leg?tur? cu aceste simboluri care au func?ionat ca agregatori de identitate, ?n secolul al 19-lea s?nt mai multe, nu doar Mihai Viteazul. E vorba at?t de figuri istorice, c?t ?i se simboluri – bun?oar?, Dacia, foarte foarte puternic ?n aceast? linie. ?i, a propos de mari figuri istorice care au acest rol unificator – da, Mihai Viteazul este marele unificator, dar, ?ntreba?i ?i dumneavoastr? ceva de acest gen, s-a ajuns la un moment dat ?i la Burebista – ca la o ”con?tiin?a na?ional?” cu rol similar. Dincolo de personajele istorice care au fost convocate pentru acest proiect, al?turi de acestea de fapt, ?mpreun? cu ele mai? bine spus: ”Dacia” a fost un simbol extrem de puternic – sunt de reg?sit numeroase referin?e la el ?i ?n secolul al 19-lea, ?i ?n interbelic. Uneori, chiar ?i ast?zi…Nu se putea f?r? acest simbol, ca s? zic a?a?Normal c?, teoretic, logic posibil, se poate ?i f?r? a?a ceva. Dar e un fapt incontestabil c? rolul s?u a fost deja, ?n sensul tematicii discu?iei noastre, unul primordial. Pe de alt? parte, ?n secolul al 19-lea, c?nd se constituie na?iunile, istoria a fost disciplina suveran?. Se face apel insistent la istorie. Nu numai la noi. Noi ?l avem pe Mihai Viteazul, francezii o au – cu func?ie simbolic?, mitologic? similare – pe Ioana d’Arc. Ce vreau s? spun este c? nu noi am inventat acest mod de raportare a prezentului la trecutul mai mult sau mai pu?in ?ndep?rtat, uneori chiar foarte ?ndep?rtat. Trebuie s? avem o ancor? – ?i felul acesta de a alege, de a selecta e echivalentul unei ancor?ri. ?n fond, nu putem face abstrac?ie de istorie; problema este c?, odat? ce am intrat ?n acest domeniu, ajungem s? ?l tot amplific?m ?i, probabil, s? ?i d?m o importan?? uneori mai mare dec?t cea pe care o are ?n realitate. ?nc? o dat?: ?n privin?a tematicii unirii, ce spun eu e c? se ?nt?mpl? peste tot. Nu doar rom?nii fac apel la figuri istorie ?i la simboluri care ?i ancoreaz?, care le furnizeaz? un rezervor substan?ial de idei ?n direc?ia proiectului dorit. ?n aceast? privin??, Rom?nia nu este altfel! Poate c? la noi, totu?i, vedem o oarecare defazare; ceea ce mergea foarte bine ?n secolul 19 e reluat la noi ?i ?n secolul 20. C?nd, de altfel, ?i are loc Marea Unire. ?i, de fapt, aceste referin?e despre care vorbesc vin p?n? acum – ?i m? g?ndesc dac? nu cumva are fi mai util s? punem o surdin? acestor referin?e. ?n fond, treaba s-a f?cut; Marea Unire a ie?it foarte bine, s? mergem mai departe. Rom?nia este, a propos de Marea Unire, este una dintre marile beneficiare dintre ??rile Primului R?zboi Mondial. Celelalte ??ri care s-au desprins din Imperiul Austro-Ungar nu o duc prea bine: Cehoslovacia nu mai exist?, Iugoslavia nu mai exist? (?i nu mai exist? ?n urma unor evenimente cu multe tragedii), Polonia exist?, dar altfel – a fost deplasat? pe harta Europei. Sigur, ?i Rom?nia a pierdut Basarabia, Bucovina de Nord; nu mai zic ?i Cadrilaterul – c? Rom?nia, din unghi de vedere istoric, aproape nu avea nimic de-a face cu acesta. Dar, ?n linii mari, conturul Rom?nia de ast?zi este foarte apropiat de conturul Rom?niei Mari imediat de dup? Marea Unire ?i din perioada interbelic?. S? nu uit?m c?, dup? Unire, Rom?nia aproape c? ?i-a dublat teritoriul. Dintr-un stat destul de mic, dup? acel moment, Rom?nia devine un stat relativ mare ?i r?m?ne p?n? ast?zi a?a, ?n interiorul Uniunii Europene, m?car ?n privin?a ponderii teritoriale, dac? nu ?n altele, ?n cele care privesc diferitele performan?e economice ?i nu numai.A?adar, dac? ?ntreb?m: Marea Unire a fost sau n-a fost? – ce r?spuns e adecvat?P?i cum a?a? Sigur c? a fost! ?i mai mult: au fost de fapt cele trei uniri succesive. Basarabia mai ?nt?i, apoi Bucovina ?i, la 1 decembrie, Transilvania – ?i de aici, Marea Unire. Cele trei s?nt unirile f?cute de rom?ni – ulterior, ele fiind confirmate de tratatele interna?ionale.HYPERLINK ""0000?ntrebarea mea, care e inten?ional aparent naiv?, include o alta, ascuns?: ce e, de fapt, incontestabil ?n leg?tur? cu Marea Unire?Incontestabil este c? rom?nii ?i-au dorit aceast? unire. Dar trebuie s? spunem asta, f?r? s? exager?m. Adic?, s? ?inem seama ?i de conjuctura istoric? ?n care s-au ?nt?mplat toate acestea. Fiindc?, dac? istoria nu ne-ar fi venit ?n ?nt?mpinare (s? ne g?ndim numai ce ar fi putut fi dac? Germania ar fi c??tigat r?zboiul…), Marea Unire era mult mai dificil de f?cut, dac? nu chiar imposibil. Dar, vorba lui Carp: rom?nii au at?t de mult noroc, ?nc?t nici nu mai au nevoie de oameni politici. ?m 1918, toate lucrurile s-au brodit foarte bine, cum se spune. Nu ?nseamn? c? nu se putea ?i altfel; adic?, s? nu spunem c? rom?nii erau obseda?i de diminea?a ?i p?n? seara, ?i to?i ?n aceea?i m?sur?, de realizarea unirii complete. Chiar ?i intrarea ?n r?zboi, ?n 1916, a presupus o alegere: ?ntre Transilvania ?i Basarabia. Merg?nd pe varianta cu Transilvania, guvernul de? atunci a renun?at de fapt la Basarabia. Dup? cum germanofilii insistau pe latura cealalt?, spun?nd c? Transilvania poate s? m? a?tepte – c? nenorocirea pentru rom?ni nu e chiar at?t de mare acolo – ?i c?, de fapt, problema real?, imediat?, urgent? era, pentru rom?ni, ?n Basarabia.A propos de Marea Unire: c?nd intr?m ?n mitologie? Atunci, la 1 decembrie 1918 sau e ?i ?nainte, ?i dup???i, ?i, f?r? nici o discu?ie. Numai dac? invoc insisten?a cu care a fost folosit termenul de ”Dacia” – ?i ?n secolul al 20-lea, dar mai ales ?n secolul precedent ?i avem deja un rezervor mitologic impresionant. De altfel, termenul ca atare era des folosit c?nd termenul de ”Rom?nia” abia prindea contur. Pe la 1830, 1840, 1850 abia ?ncepea s? se vorbeasc? de ”Rom?nia”, folosindu-se ?i al?i termeni – de genul ”moldovalahi” pentru ”rom?nia”, Principatele Dun?rene ?.a.m.d. Ei bine, ”Dacia” era deja – ?i avea s? mai fie mult timp de atunci ?nainte – un cuv?nt magic. Un cuv?nt care ?nseamna foarte mult(e); ulterior, dup? realizarea unirilor, teritoriul Daciei este aproape identic cu cel al Rom?niei Mari. Iar ideea permenen?ei acestui teritoriu – de 2.000 de ani, ?nc? de la Decebal ?i Burebista – exist? ?nc? din secolul al 19-lea. ?i, de fapt, lucrurile sunt c?t se poate de logice: unirea s-a f?cut la 1918 ?i a ie?it a?a de bine fiindc? exista, mai ?nainte, ?n mintea oamenilor. Ea era o preocupare care dura de mai mult timp; pentru al?ii, chiar mai mult dec?t at?t, era un fel de credin??.Ce a?i vrea s? face?i la 100 de ani de la Marea Unire?Nimic special. Nimic impus. Chiar dac? unii ?mi contest? acest statut, ?ndr?znesc s? spun c? eu s?nt un istoric profesionist – a?a c? nu vreau s? mi se cear? s? cad ?n mitologia de rigoare. Precizez neap?rat c? aceasta mitologie este, p?n? la un punct, binevenit?. Toate na?iunile o au, ?n fond. Iar eu, de fapt, nu m? r?zboiesc cu miturile – aceasta este o alt? percep?ie fundamental gre?it? despre ceea ce fac eu. Eu caut s? le ?n?eleg ?i s? le explic. ?n plus, ca istoric profesionist, simt nevoia, personal, s? ?mi iau o anumit? distan??.Reformulez, de fapt, ?ntrebarea precedent?: de ce anume crede?i c? ar fi nevoie pentru ca, la nivelul discursului public, s? avem o s?r?b?toare, un centenar al decen?ei?De pild?, un lucru care cred c? ar trebui s? fie f?cut ?i pe care francezii ?i germanii l-au f?cut foarte bine; ne amintim de scena aceea c?nd, pe c?mpul de b?t?lie de la Verdun s-au aflat al?turi ?i ?in?ndu-se de m?n? Francoise Mitterand ?i Helmuth Kohl. Ei bine, asta ar putea fi foarte interesant dac? s-ar putea face ?ntre Rom?nia ?i Ungaria.Pe de alt? parte, am privit de cur?nd ceremoniile care au marcat ?mplinirea a 100 de ani de la b?t?lia de la M?r??e?ti ?i m-a frapat faptul, ?tiind cum s-au petrecut lucrurile ?ntre francezi ?i germani, c? se vorbea aproape numai ?n termeni de ”adversari”, ?n termeni de ”du?mani”. Pentru momentul 1916/1917/1918, bine?n?eles c? lucrurile a?a au stat; dar acum e totu?i altceva. Sincer, m-a deranjat pu?in lipsa unei actualiz?ri care mi s-ar fi p?rut c? ar fi dus lucrurile ?n direc?ia cea bun?. La 100 de ani dup? acele momente f?r? ?ndoial? tragice, nu po?i s? ?i tratezi pe germani doar ca pe du?mani. Sincer, a propos de acel moment, m-a? fi a?teptat la o actualizare ?n spiritul p?cii ?i al prieteniei ?i al apropierii ?ntre ??rile europene. Dintre reprezentan?ii ambasadelor, au fost la fa?a locului, pentru momentul comemorativ, reprezentan?ii Fran?ei, Marii Britanii ?i ai…Rusiei. A?adar, acum, la 100 de ani dup?, Rusia era acolo, ?n vreme ce Germani era ”?n tab?ra cealalt?”. E pu?in ironic, nu? S? spunem, totu?i, c? lucrurile nu stau azi a?a: Germania e, fundamental, o ?ar? prieten? a Rom?niei, nu e un ”du?man” de-al nostru!Corect! Dumneavoastr? spune?i, ?ntre altele, c? ”istoria este privirea prezentului asupra trecutului”. ?n acest? logic?, ce prezent se proiecteaz? asupra trecutului care a fost momentul Marii Uniri?A fost un mare succes pentru Rom?nia. Asta este clar – ?i aceast? percep?ie, care e fundamental?, s-a men?inut ?i ast?zi. ?i mai e ceva: au avut, am avut de fapt un noroc enorm. ?i la 1859, ?i la 1918. ?n ambele situa?ii au fost conjuncturi extrem de favorabile pentru realizarea acelor momente. Legat de aceast? chestiune a ?ntemeierii de state noi – ceea ce s-a petrecut la finele Primului R?zboi Mondial -, a? spune c? Rom?nia este exemplul cel mai bun de succes durabil. Istoria a confirmat Rom?nia – nu, desigur, prin referirile repetate despre daci, despre Mihai Viteazul, ci prin faptul c? au trecut, iat?, aproape o sut? de ani ?i ceea ce s-a construit atunci, ?n linii mari, este ?i ast?zi ?n picioare. A? insista pu?in asupra ideii ”marelui noroc”. Marea Unire a fost, cu adev?rat, un mare noroc, dar s-a dovedit c?, pe fond, era ceva foarte puternic acolo, ?n materie de sentiment al unirii. ?i, mai apoi, a fost posibil? cimentarea ei semnificativ?. De pild?, azi, ?n ceea ce m? prive?te sunt revoltat c?nd se trezesc unii care vorbesc despre ”unitatea dacic?” ?amd ?i pun sub semnul ?ntreb?rii viitorul Rom?niei de ast?zi. A?i auzit pesemne – sunt tot felul de scenarii conspira?ioniste potrivit c?rora nu se ?tie ceea ce se va ?nt?mpla cu Rom?nia ?i c? ar trebui s? ne temem pentru viitor. Or, ceea ce sigur s-a ?nt?mplat este c? rom?nii ?i-au confirmat, ?n repetate r?nduri, dorin?a de unitate. Asta nu e mitologie; sunt fapt, numeroase, adunate de-a lungul acestor decenii de dup? momentul 1 decembrie 1918.?ntreb ?n acela?i orizont tematic, dar din alt unghi: crede?i c? arhitec?ii Marii Uniri ar recunoa?te predicatele majore ale discursului de azi, din 2018, cu privire la acel moment? Am pus mult de la noi – dintre prezent spre acel trecut – a?a ?nc?t oamenii care au f?cut Marea Unire s? nu mai ?n?eleag? ceea ce g?ndim ?i vorbim azi despre Marea Uniri?Nu cred deloc a?a ceva. Cred c? ar fi de acord cu ceea ce se spune azi, ?n mod fundamental. Am fi, despre Marea Uniri, pe aceea?i pagin?. E o interpretare destul de na?ionalist? a istoriei rom?ne?ti ?i atunci, ?i ?nainte de Primul R?zboi Mondial, ?i ?n perioada interbelic? – cred c? ceva mai nuan?at? ?i mai subtil? fa?? de ceea ce este ast?zi, dac? m? refer la ce fac istoricii. Din nefericire, am trecut ?ntre timp prin na?ional-comunist; ?i, c?nd m? uit la interpret?rile de ast?zi, ele seam?n? mai bine cu cele na?ional-comuniste din vremea lui Ceau?escu dec?t cu acelea na?ionaliste, mai mult sau mai pu?in, ale perioadei interbelice. ?n interbelic, treaba era deja l?murit? ?i cu Dacia ?i cu Mihai Viteazul; mai recent ?ns?, ea e din nou confuz?, prin referirile la ”unitatea dintotdeauna” a rom?nilor, ?nc? de pe vremea dacilor…?i Giur?scu, ?i Iorga – care scrie o istorie un pic mai na?ionalist? – s?nt de acord, bun?aor?, c? Mihai Viteazul nu a f?cut unirea, de?i a f?cut el ceva, dar ?n nici un caz ?ntr-un sens na?ional, care e exclusiv un sens modern, de secol 19 ?i 20. Ei, al c?teva decenii dup? asta, lucrurile nu mai sunt deloc clare – ?i revin referirile serioase la Decebal ?i la Mihai Viteazul ca arhitec?i ai unor mari moment de unire na?ionale. Patina ideologic? este, a?adar, mult mai puternic? la istoria scris? din perspectiva na?ional-comunismului dec?t cea de dinainte de Primul R?zboi sau din interbelic ?i, din p?cate, preluarea de azi este, ?n mod semnificativ, f?cut? din na?ional-comunism.Crede?i c?, a propos de cum e perceput? ?i simtit? Marea Unire, e ceva fundamental diferit acum fa?? de cum era la 50 de ani? Dumneavoastr? a?i prins ?i semicentenarul, ?n 1968, ?ntr-un an cu multe sensuri ?i cu mare impact simbolic…?mi amintesc oarecum…Cred c? atunci am ?inut ?i o comunicare la simpozionul care s-a ?inut la Facultatea de Istorie, eram foarte t?n?r preparator la Universitate. Nu a? avea nimic special de zis despre cum a fost atunci. Lectura momentului se subsuma faptului c? ?n 1968 se petrescuse recuparera na?ional?, odat? cu desprinderea marcat? de 1964, prin declara?ia din aprilie. Era o cheie na?ional? ?n lectura f?cut? Marii Unirii, dar mult mai modera?i dec?t avea s? devin? peste numai c??iva ani (10-15), c?nd na?ional-comunismul rom?nesc cre?te exponen?ial.HYPERLINK ""Cum e de apreciat proiec?ia maghiar? asupra Marii Uniri ?n raport cu cea rom?neasc?, pe aceea?i chestiune?Bine?n?eles c? maghiari pl?ng pe ruinele coroanei ?i Sf?ntului ?tefan ?i denun?a Tratatul de la Trianon. ?i noi ce vrem? S? fim a?a de sadici ?i s? ?i oblig?m s? spun? c? le-a f?cut o mare pl?cere? A?a ceva nu se poate. Discu?ia dus? ?n aceast? direc?ie – c? trebuie s? se bucure de un moment ?n care au pierdut foarte mult – aduce a ipocrizie. Bine?n?eles c? nu o s? se bucure odat? cu noi ?i bine?n?eles c? nu le pare bine c? s-a destr?mat Ungaria.Pe de alt? parte, inclusiv ?n leg?tur? cu aceste chestiuni punctuale, cred c? ar trebui s? ne r?zboim mai pu?in pe istorie ?i s? privim mai mult ?i mai atent la lumea de ast?zi.Pe ce model s-a produs aceast? agregare, aceasta Mare Unire? Era singurul, realist vorbind, fezabil? Administrativ, pe ce filozofie s-a mers?A fost un proces istoric ?n urma c?ruia rezult? un stat puternic, centralizat, pe modl francez. Aici este de fapt o discu?ie – c?t e de centralizat, dac? nu cumva este prea centralizat? Modelul alternativ ar fi putut s? fie cel federal – de altfel, chiar dorit de unii, mai ales la 1859, din r?ndul mai ales al moldovenilor. Dac? era fezabil sau nu – eu cred c? era fezabil -, odat? ce nu s-a f?cut, iese din discu?ie, vorbim despre el doar ca despre o posibilitate, ca despre ceva virtual. Pe de alt? parte, s-a dorit de fapt un stat centralizat, puternic centralizat tocmai din motivul c? Rom?nia Mare s-a f?cut din tot felul de buc??i care nu avuseser? neap?rat aceea?i istorie ?i care aveau, aici nu m? refer la Moldova ?i la ?ara Rom?neasc? ?n primul r?nd, ?i o ?nc?rc?tur? minoritar? foarte puternic?. ?i atunci, op?iunea aceasta, pentru un centralism accentuat a p?rut logic?. Exist?, a?adar, argumente puternice pentru ideea unui stat centralizat, mai degrab? dec?t pentru unul federal – despre acesta din urma, nu se ?tie dac? ar fi existat a?a mult timp, ?n contextele istorice ?i geografice ?n care st? Rom?nia. Altminteri, ?i acum vorbim ?n interiorul unei istorii contrafactuale, compozi?ia provinciilor rom?ne?ti, inclusiv structura minorit??ilor acestora, ar fi putut s? ?ndemne ?i la o op?iune de tip federal. Formula federal? ?ns? nu s-a f?cut ?i, mai mult dec?t at?t, are ?n continuare o pres? foarte proast?. Fapt e c? p?n? acum acest? viziune nu a prins deloc la noi – ?i uneori, s?nt amuzat de aceasta, ??ri federale sunt Statele Unite ?i Germania ?i parc? acestea dou? nu s-au descurcat chiar foarte r?u ?n istoria lor modern?…Ei…Dar niciuna nu e ?n imediata vecin?tate a Rusiei…Sigur, sigur. Ceea ce spune?i este perfect valabil. ?i centralismul are justificarea lui. Dar asta nu ?nseamn? c? e unicul model posibil. Nemaivorbind de faptul c? ?ntre un sistem foarte centralizat ?i o op?iune strict federal? sunt posibile multe modele intermediare, care s? rezulte din combina?iile celor dou? repere invocate.De acord. S? ?ntreb altceva: c?nd crede?i c? e periculoas? joaca aceasta de-a ideologia na?ional??E periculos s? ?i ?nfierb?n?i prea tare pe oameni. Totu?i, ideologia na?ional? a dus la at?tea r?zboaie. ?i, a propos de momentul invocat, cel de la Verdun, tot atunci Francoise Mitternad spunea c? ”na?ionalismul ?nseamn? r?zboi”. E o reduc?ie, desigur – dar e ?i un fapt ?n aceast? formul? tran?ant?, c?ci na?ionalismul e ?I r?zboi. Mai e, obligatoriu dup? p?rerea mea, de f?cut, ?n aceast? privin??, ?i demarcarea ?ntre patriotism ?i na?ionalism, patriotismul fiind dragostea pentru ?ara ta, ?n vreme ce na?ionalismul poate include ?i o component? de adversitate, chiar de du?m?nie fa?? de cei care nu sunt ca tine. Dar frontierea dintre cele dou? se trece destul de u?or…Not?: acest interviu a fost publicat ?n num?rul din luna septembrie al revistei RAMURI.Poeziile Unirii Rom?ne?tiF?r? ?ar? de Octavian GogaEu sunt un om f?r? de ?ar?,?Un strop de foc purtat de v?nt,?Un rob r?zle? sc?pat din fiar?,?Cel mai s?rac de pe p?m?nt.Eu sunt un mag de legea nou?,?Un biet nebun, orbit de-o stea,?Ce-am r?t?cit s? v-aduc vou?Pove?tile din ?ara mea.Eu sunt o lacrim? t?rzieDin pl?nsul unei mii de ani,?Sunt visul care re?nvieLa vetrele celor orfani.Sunt o mustrare c?l?toareDe pe t?r?muri f?r? glas,??i dintr-o lume care moareSunt strig?tul ce-a mai r?mas.Eu sunt orfanul care pl?ngeAcolo-n satul meu din deal,?Sunt ?ip?tul muiat ?n s?ngeAl v?duvelor din Ardeal.Sunt solul dragostei ?i-al urii,?Un vis?tor de biruin?i,?Ce port blesteme-n cerul gurii,?Drept mo?tenire din p?rin?i.Eu m-am desprins dintre morminte,?Din cripte umede ?i reci,?De unde-aducerile-aminte?in straj? unui g?nd de veci.?i cu fiorul care poart?Pe cei ?ncrez?tori ?n fra?i,?V-am pl?ns la fiecare poart?Durerea mor?ilor uita?i.Azi simt cum noaptea se coboar?Pe diminea?a mea de ieri,?Cum c?ntul meu se ?nf??oar??n giulgiul ve?nicei t?ceri...?i printre voi ?mi duc povaraStropit de r?s ?i de noroi,?C?ci vai de cine-?i pierde ?araCa s? ?i-o cear? de la voi...Rug?ciune de Octavian GogaR?t?citor, cu ochii tulburi,?Cu trupul istovit de cale,?Eu cad neputincios, st?p?ne,??n fa?a str?lucirii tale.?n drum mi se desfac pr?p?stii,??i-n negur? se-mbrac? zarea,?Eu ?n genunchi spre tine caut:P?rinte, -or?nduie-mi c?rarea!?n pieptul zbuciumat de doruriEu simt ispitele cum sap?,?Cum vor s?-mi tulbure izvorulDin care sufletul s-adap?.Din valul lumii lor m? smulge?i cu pova?a ta-n?eleapt?,??n veci spre cei r?ma?i ?n urm?,?Tu, Doamne, v?zul meu ?ndreapt?.Dezleag? min?ii mele taina?i legea farmecelor firii,?S?de?te-n bra?ul meu de-a pururiT?ria urii ?i-a iubirii.D?-mi c?ntecul ?i d?-mi lumina?i zvonul firii-ndr?gostite,?D?-i raza soarelui de var?Pleoapei mele ostenite.Alung? patimile mele,?Pe veci strigarea lor o fr?nge,??i de durerea altor inimi?nva??-m? pe mine-a pl?nge.Nu rostul meu, de-a pururi prad?Ursitei ma?tere ?i rele,?Ci jalea unei lumi, p?rinte,?S? pl?ng?-n lacrimile mele.D?-mi tot amarul, toat? trudaAt?tor doruri f?r? leacuri,?D?-mi viforul ?n care url??i gem robiile de veacuri.De mult gem umili?ii-n umbr?,?Cu umeri g?rbovi de povar?...Durerea lor ?nfrico?at??n inim? tu mi-o coboar?.?n suflet seam?n?-mi furtun?,?S?-l simt ?n matca-i cum se zbate,?Cum tot amarul se revars?Pe strunele ?nfiorate;?i cum sub bolta lui aprins?,??n smal? de fulgere albastre,??ncheag?-?i glasul de aram?:C?ntarea p?timirii noastre.?Vorbeau azi noapte dou? ape?- de Octavian GogaVenea un vifor s? ne-ngroape?i grindina-mi b?tea ?n geam,Vorbeau azi noapte dou? ape?i vorba lor o-n?elegeam,??i lumina necunoscutulCu fulgere din deal ?n deal?i chicotind prin neguri PrutulVorbea cu Mure?u-n Ardeal:??n taina apelor afundeUn ?intirim de veacuri port,Mi-e albul ?nspumatei spumeMai trist ca giulgiul unui mort…Din vreme-n vreme mai str?bateUn lung ?ndep?rtat fior,?i-ncheieturile trunchiateAt?ta de cumplit m? dor…N-auzi cum strig? BasarabiiBlestemul zilelor ce vin,Cum sun?-n bucium p?rc?labiiDe la Soroca la Hotin?Eu simt cum matca mea tresareDe-al amintirilor ?uvoi,Arca?ii lui ?tefan cel Mare?mi cer azi moa?tele-napoi”…A?a tulbur?tor de ?ar?Vuia ne-nduplecatul glasP?n' fulgerele se curmar??i-o ploaie bl?nd? a r?mas.Atunci o-ntunecat? noaptePe creasta codrilor c?dea,?i-n pl?nset lin urzit de ?oapteB?tr?nul Mure? r?spundea:??n valul meu de veacuri pl?ngeAcela?i vaier stins ?i mut,Mai multe lacrimi dec?t s?ngeNisipul meu a cunoscut.Tu-?i pl?ngi m?rirea ?ngropat?,Eu jalea veche an de an,Tu ai avut p?rin?i odat?,Eu veci de veci am fost orfan”…A?a vorbea?i ?ndurerate,Sub cerul ?nnorat ?i crud,Bolnave r?uri tulburate?i-acum durerea v-o aud…Nedumerirea m? supuneC?nd rostul patimii v-ascult,C?ci inima nu-mi poate spune,Pe care v? iubesc mai mult!P?rin?ii Fondatori ai Marii Uniri a Poporului Rom?n Ziarul La Roumanie: editat la Paris ?i Bucure?ti, cu ?ntreruperi 1898-1921Liga pentru Unitatea Cultural? a tuturorRom?nilor: ?nfiin?at? la 1890 ?n Bucure?tiConsiliul Na?ional pentru Unitatea Rom?nilorLiga Na?ional? Rom?n?:Infiin?at? la Washington de Vasile Stoica la 22 iunie 1918Sfatul ??rii de la Chi?in?u: a declarat unirea Basarabie cu ?ara la 24 martie 1918; pre?edinte Ion Iancule?Partidul Na?ional ??r?nescPartidul T?r?nesc din Basarabia: pre?edin?i Pantelimon Halippa ?i Ion Iancule?Consiliul Na?ional al Bucovinei: Comitetul Na?ional al rom?nilor din Transilvania ?i Bucovina: ?nfiin?at la Paris la 17 aprilie 1918; primul al doilea Dr. I. CantacuzinoConsiliul Na?ional Rom?n Central din Transilvania: constituit la Budapesta la 17 0ctombrie 1918; a proclamat Declara?ia de Independen?? a TransilvanieiAdunarea Na?ional? de la Alba Iulia: 1 decembrie 1918, ?n sala Casinei, cu 1.228 de delega?i.Consiliul Dirigent al TransilvanieiParlamentul Rom?nieiTake (Dimitrie) IonescuDr.Thoma IonescuIonel (Ion I.) Br?tianuGen. Alexandru AverescuAlexandru MarghilomanRegele Ferdinand IRegina MariaIon Iancule?Traian VuiaDr. Ion CantacuzinoNicolae IorgaVasile StoicaPantelimon HalippaDaniel Ciugureanu?tefan HolbanIon Gh. PelivanIancu FlondorGh. Grigorovici Sextil Pu?cariuDoru PopoviciVasile Bodn?rescuLadu SbiereaLaurent Tomoioag?Alexandru Filipu?anSever BocuVasile LucaciOctavian Goga: arestat ?n 1912 de autorit??ile maghiare pentru militantism unionist; membru al Ligii Dulturale; membru al Consiliului Na?ional pentru Unitatea Rom?nilorDr. Constantin AngelescuDr. Alexandru Vaida-Voievod: a citit Declara?ia de Independen?? a Transilvaniei ?n Parlamentul din Budapesta la 5 octombrie 1918Ioan T. FlorescuAurel laz?r?tefan Cicio-PopSilviu DragomirAlexandru LepedatuIon LepedatuIoan SuciuConstantin StereEpiscop Iuliu HossuGheorghe Pop de B?se?tiMiron CristeaPartenie CosmaCtin MilleCaius BrediceanuRomul Boil?Episcop Traian Fren?iuEpiscop Alexandru RusuAurel BaciuIon Fluiera?Iosif JumancaLaz?r M?gla?uTeodor RoxinAurel VladNicolae Titulescu?nceputul procesului Marii Uniri: Sfatul ??rii din Republica Democratic? Moldoveneasc? (Basarabia) voteaz? unirea cu Rom?nia la 27 martie 1918.Declara?ia de unire a Bucovinei cu Rom?nia la Cern?u?i, 28 noiembrie 1918 (data din textul fotografiei este gre?it?)Marea adunare de la Alba Iulia 1 decembrie 1918 care a proclamat unirea Transilvaniei cu Rom?nia14 iunie 1920, Palatul Trianon de la Versailles, semnarea Tratatului de Pace care confirm? unirea Transilvaniei, Banatului, Cri?anei, Maramure?ului, Bucovinei ?i Basarabiei cu Rom?niaRom?nia MarePrincipalii factori care au permis Marea Unire a Rom?nieiParticiparea Rom?niei la I RM al?turi de ??rile ?nving?toare;Destr?marea imperiilor multina?ionale (Austro-Ungaria, Rusia);Afirmarea ?n Europa a principiului autodetermin?rii na?iunilor;Patriotismul ?i dorin?a de unire a rom?nilor;P?rin?ii Fondatori ai Unirii lumina?i, dedica?i ?i de un ?nalt patriotismSprijinul oamenilor de cultur?, al politicienilor ?i al bisericii greco-catoliceSuportul marilor puteri Fran?a, Anglia, Statele Unite ale AmericiiTalentul ?i abilitatea diploma?ilor rom?ni ?i a Reginei Maria.Citate despre UnireRom?nia nu-?i poate prelungi neutralitatea peste limitele trebuin?elor sale ?i mai ales peste limitele demnit??ii sale... Ardealul nu e numai inima Rom?niei politice, privi?i harta: Ardealul e inima Rom?niei Geografice!... Nu, nu va pieri rom?nismul pe urma acestui r?zboi: vor pieri numai aceia care nu s-au ar?tat vrednici de d?nsul!Rom?nia nu poate fi ?ntreag? f?r??Ardeal…Ardealul e leag?nul care i-a ocrotit copil?ria, e ?coala care i-a f?urit neamul, e farmecul care i-a sus?inut via?a…Nicolae TitulescuMarea Unire din 1918?a?fost??i?r?m?ne pagina?cea mai?sublim??a?istoriei rom?ne?ti. M?re?ia ei st? ?n faptul c? des?v?r?irea?unit??ii na?ionale?nu este opera nici unui om politic,?a?nici unui guvern,?a?nici unui partid; este fapta istoric??a?ntregii na?iuni rom?ne, realizat? ?ntr-un elan ???nit cu putere din str?fundurile con?tiin?ei?unit??ii?neamului, un elan controlat?de?frunta?ii politici, pentru?a-l c?l?uzi cu inteligen?? politic? remarcabil? spre ?elul dorit.Simion B?rnu?iu…] Na?iunile trebuiesc liberate. Intre aceste na?iuni se afl? ?i na?iunea rom?n? din Ungaria, Banat ?i Transilvania. Dreptul na?iunii rom?ne de a fi liber? il recunoa?te lumea ?ntreag?, ?l recunosc acum ?i du?manii no?tri de veacuri...Libertatea acestei na?iuni ?nseamn? unirea cu ?ara-Rom?neasc?...Dupa drept ?i dreptate Rom?nii din Ungaria ?i Transilvania dimpreun? cu toate teritoriile locuite de d?n?ii trebuie sa fie uni?i cu Regatul Rom?n.Vasile Goldi??Este ast?zi ?n Rom?nia o singur? chestiune, toate celelalte sunt numai ajut?toare pentru d?nsa: chestiunea liber?rii teritoriului na?ional, chestiunea revan?ei noastre biruitoare […]. Singura chestiune care trebuie imediat rezolvat?, prin bra?ele unite ale noastre ?i ale fra?ilor de peste hotare, e a dreptului rom?nimii de a se impune ca st?p?ni ?n orice col? al p?m?ntului pe care l-a locuit”.Nicolae Iorga - discurs ?n Parlamentul Rom?n ?n 1917Cu ad?nc? emo?ie ?i inima plin? de bucurie am primit ?tirea despre importantul act ce s-a s?v?r?it la Chi?in?u. Sentimentul na?ional ce se de?teapt? at?t de puternic ?n timpurile din urm? ?n inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul ?n?l??tor al Sfatului ??rii, o solemn? afirmare. Un vis frumos s-a ?nf?ptuit. Din suflet mul?umesc bunului Dumnezeu c? Mi-a dat ?n zile de restri?te, ca o dulce m?ng?iere, s? v?d dup? o sut? de ani pe fra?ii basarabeni revenind iar??i la Patria mum?. Aduc prinosul Meu de c?lduroase mul?umiri Domniilor Voastre ?i Sfatului ??rii ale c?rui patriotice sfor??ri au fost ?ncoronate de succes.Regele Ferdinand I ?ntregitorul?n ?nf?ptuirea Rom?niei Mari, se poate spune, cu drept cuv?nt, c? mare a fost partea sa (Take Ionescu "politicianul cu gur? de aur" 1858-1922).Nicolae IorgaMoldova, Transilvania ?i Muntenia nu exist? pe fa?? p?m?ntului. Exist? o singur? Rom?nie: exist? un singur corp ?i un singur suflet, ?n care to?i nervii ?i toate suspinele vibreaz? unul c?tre altul.”Bogdan Petriceicu Ha?deuIstoria rom?nilor ne arat? c? unirea a fost ?ntotodeauna ?elul cel mai dorit al lor...Ori de c?te ori viitorul a sur?s Rom?niei, fiii ei nu au lipsit de a aspira c?tre unire.Ion GhicaUnirea tuturor rom?nilor ?ntr-un singur stat este cea mai fireasc? preten?ie de civiliza?ie.Vasile Goldi?Noi care am fost pu?i de lumea noastr? ?n fruntea afacerilor, am aflat momentul psihologic sosit pentru a anun?a du?manilor no?tri de secole cum c? noi prelu?m imperiul (administra?ia) peste toate ?inuturile locuite de rom?nii din Transilvania ?i Banat… Venim ?naintea voastr? ?in?nd cont de mandatul vostru ?i declar?m c? poporul rom?n este matur, ??i cunoa?te chemarea sublim? ?n lumea civilizat?… Consiliul Na?ional Rom?n ??i depune mandatul ?n m?inile na?iunii rom?ne. Acum voi reprezentan?i ai poporului sunte?i chema?i s? spune?i cuv?ntul.?tefan Cicio Pop (din discursul de la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918)Istoria ne-a ?nv??at c? nu trebuie s? a?tept?m nimic de la ?mp?ra?ii str?ini ?i de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adev?rul ce ne c?l?uze?te acum e c? singura noastr? for?? care ne poate ?inea ?n viitor, e aceea provenit? din unirea tuturor rom?nilor, ?ndeosebi noi, rom?nii din Ardeal ?i Ungaria suntem ?n drept s? cerem aceast? unire fiindc? aci la noi este leag?nul rom?nismului… Cine poate s? conteste fiin?ei noastre na?ionale dreptul de a-si croi singur? soarta, de a se conduce ea ?ns??i ?i de a-?i constitui un singur trup c?nd sufletul ?i este unul singur ?i ?ntreg?Iuliu Maniu ( din discursul de la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918)?Fra?ilor,Ceasul ?mplinirii vremii este acesta, c?nd Dumnezeu Atotputernicul roste?te prin poporul s?ucredincios, dreptatea Sa, ?nsetat? de veacuri… Ast?zi prin hot?r?rea noastr? se ?nf?ptuie?te Rom?nia Mare,una ?i nedesp?r?it?, rostind ferici?i, to?i rom?nii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu ?ara-Mam?, Rom?nia! V? aminti?i c?nd prin sutele de spitale, ?n zilele de ?ntuneric v? vesteam – va ?nvinge dreptatea! - Rezolu?ia Marii Adun?ri Na?ionale de la Alba Iulia citit? de Vasile Goldi??ntrebarea mea, care e inten?ional aparent naiv?, include o alta, ascuns?: ce e, de fapt, incontestabil ?n leg?tur? cu Marea Unire?Incontestabil este c? rom?nii ?i-au dorit aceast? unire. Dar trebuie s? spunem asta, f?r? s? exager?m. Adic?, s? ?inem seama ?i de conjuctura istoric? ?n care s-au ?nt?mplat toate acestea. Fiindc?, dac? istoria nu ne-ar fi venit ?n ?nt?mpinare (s? ne g?ndim numai ce ar fi putut fi dac? Germania ar fi c??tigat r?zboiul…), Marea Unire era mult mai dificil de f?cut, dac? nu chiar imposibil. Dar, vorba lui Carp:?rom?nii au at?t de mult noroc, ?nc?t nici nu mai au nevoie de oameni politici.??n 1918, toate lucrurile s-au brodit foarte bine, cum se spune. Nu ?nseamn? c? nu se putea ?i altfel; adic?, s? nu spunem c? rom?nii erau obseda?i de diminea?a ?i p?n? seara, ?i to?i ?n aceea?i m?sur?, de realizarea unirii complete. Chiar ?i intrarea ?n r?zboi, ?n 1916, a presupus o alegere: ?ntre Transilvania ?i Basarabia. Merg?nd pe varianta cu Transilvania, guvernul de? atunci a renun?at de fapt la Basarabia. Dup? cum germanofilii insistau pe latura cealalt?, spun?nd c? Transilvania poate s? m? a?tepte – c? nenorocirea pentru rom?ni nu e chiar at?t de mare acolo – ?i c?, de fapt, problema real?, imediat?, urgent? era, pentru rom?ni, ?n Basarabia. ?n acest? logic?, ce?prezent?se proiecteaz? asupra?trecutului?care a fost momentul Marii Uniri??A fost un mare succes pentru Rom?nia. Asta este clar – ?i aceast? percep?ie, care e fundamental?, s-a men?inut ?i ast?zi. ?i mai e ceva: au avut, am avut de fapt un noroc enorm. ?i la 1859, ?i la 1918. ?n ambele situa?ii au fost conjuncturi extrem de favorabile pentru realizarea acelor momente. Legat de aceast? chestiune a ?ntemeierii de state noi – ceea ce s-a petrecut la finele Primului R?zboi Mondial -, a? spune c? Rom?nia este exemplul cel mai bun de succes durabil. Istoria a confirmat Rom?nia – nu, desigur, prin referirile repetate despre daci, despre Mihai Viteazul, ci prin faptul c? au trecut, iat?, aproape o sut? de ani ?i ceea ce s-a construit atunci, ?n linii mari, este ?i ast?zi ?n picioare. A? insista pu?in asupra ideii ”marelui noroc”. Marea Unire a fost, cu adev?rat, un mare noroc, dar s-a dovedit c?, pe fond, era ceva foarte puternic acolo, ?n materie de sentiment al unirii. ?i, mai apoi, a fost posibil? cimentarea ei semnificativ?.?Lucian Boia (r?spunz?nd ?ntr-un interviu luat de Cristian P?tr??coniu ?i publicat ?n LaPunkt)Evolu?ia economic? a Rom?niei dup? Marea Unire din 1918 (fragmente) - de Carolina Novachistoria.roRealizarea Marii Uniri din 1918 s-a constituit ca rezultat al luptei acerbe ?i ?ndelungate a poporului rom?n de pretutindeni. Toate acestea au inaugurat o nou? epoc? care trebuia s? restabileasc? un nou curs politicii ?i economiei. ?n perioada imediat urm?toare Unirii, economia rom?neasc? se confrunta cu dou? probleme esen?iale. Prima: toate ramurile economiei erau afectate de Marele R?zboi. A doua: integrarea la scar? na?ional? a tuturor teritoriilor incluse ?i valorificarea noului cadru politico-administrativ realizat ?n 1918.Modelul economic occidentalOglindind situa?ia economic? general?, finan?ele ??rii erau dezorganizate, agricultura se afla ?ntr-o stare deplorabil? dat fiind faptul c? ?ntreaga produc?ie de cereale a fost sec?tuit?, iar popula?iei ?i lipsea sursa principal? de hran?, ?n industrie nu mai func?ionau dec?t un sfert din totalul de ?ntreprinderi, nemaivorbind de pierderile materiale recunoscute ?n mod oficial prin tratatele de pace. Propunerea unui plan economic post-unire care urmarea proiec?ia economiilor occidentale este prezentat de A. Corteanu, ?n articolul ?Problema industrial?”, ziarul?Curentul Nou, 3 februarie 1920. Integrarea provinciilor rom?ne?ti ?ntr-o structur? economic? unic?Noile probleme au sl?bit mult economia ??rii, trebuiau realizate reforme c?t mai urgent, iar ?n mod contrar, statul se supunea eroziunii interioare. Teritoriul Rom?niei a c?p?tat alte contururi, fiind mult mai vast-295.049 km2, ap?r?nd necesitatea unui control mult mai mare ?i asimilarea tuturor structurilor economice ?ntr-un sistem ecomic unitar. Dificultatile ?nt?mpinate au fost dep??ite, fapt vizibil odat? cu ?ncadrarea organic? ?n economia na?ional? a provinciilor rom?ne?ti. Puternica lor dezvoltare ulterioar? este confirmat? de Transilvania care ??i rec?p?ta, astfel, rolul ei istoric ?n cuprinsul neamului rom?nesc.Reforma agrar?O reform? care a fost a?teptat? ?ndelung de c?tre ??r?nime este reforma agrar? din 1921. Aceasta a presupus exproprierea cu 66% a terenurilor care apar?ineau mo?ierilor ?i ?mpropriet?rirea a circa 1, 4 milioane de ??rani, beneficiind mai ?nt?i: mobiliza?ii, v?duvele de r?zboi, ??ranii cu o suprafa?? mai mic? de 5 ha ?i cei lipsi?i de p?m?nturi.Alte reformeCu toate acestea, liberalii care se aflau la guvernare, au adoptat cele patru legi economice organice de exploatare a bunurilor statului ?i a bog??iilor naturale. Evolu?ia economic? a Rom?niei este o etap? caracterizat? prin cre?terea mai rapid? a for?elor de produc?ie, ?ndeosebi a celor din industrie prin l?rgirea limitelor pie?ei na?ionale ?i sporirea puterii ei de absorb?ie. Unirea a dus la ?nt?rirea poten?ialului economic al ??rii, a creat condi?iile necesare fructific?rii la scara na?ional? a bog??iilor solului ?i subsolului, a accentuat rolul industriei ?n ansamblul economiei, poten?ialul industrial cresc?nd mai mult dec?t dublu. A. Corteanu consider?, ?n ceea ce prive?te sistemul industriilor na?ionale:?Mijloacele de produc?iune nu trebuiesc nici distruse nici limitate, ca sistemul bol?evist, nici ?nmul?ite f?r? regul? ca ?n sistemul industriilor na?ionale, ci organizate pe o produc?iune c?t mai viguroas?, ?n vederea unei lumi din ce ?n ce mai doritoare de confort ?i de trai mai bun”.Astfel, se dore?te un echilibru al industriei ??rii, se refuza concentrarea ?ntregii economii ?n domeniul industrial, dar se precizeaz? c? produ?ia acestora ar impulsiona economia ??rii.Industria ??rii ?i nivelul s?u de dezvoltare?n peisajul industrial al ??rii au ap?rut ramuri ?i subramuri industriale nedezvoltate ?n trecut sau inexistente (industria siderurgic? sau industria metalelor pre?ioase etc.). Pe ansamblul industriei, for?a motrice a crescut cu 235%, cele mai importante progrese ?nregistr?ndu-se ?n industria electric? (429, 4%), chimic? (320, 9%) ?i alimentar? (204%). Re?eaua c?ilor ferate s-a m?rit de la 4.300 km la circa 11.000 km. HYPERLINK "" \l "_ftn4" \o "" [4]?n intervalul 1923-1938, industria rom?neasc? se dezvolt? cu o rat? de 5, 4 % pe an, una dintre cele mai ridicate din ?ntreaga lume. ?n perioada interbelic?, Rom?nia ocupa primul loc ?n Europa ?i locul ?ase din lume la produc?ia de petrol (nivelul maxim de extrac?ie fiind de 8, 7 milioane tone ?n 1936); tot Rom?nia era pe locul al doilea ?n Europa la extrac?ia de aur (5.355 kg ?n 1937), dup? Suedia; acela?i loc. dup? Uniunea Sovietic?, la extrac?ia de gaze (256 491 042 m3?n 1937). HYPERLINK "" \l "_ftn5" \o "" [5]Economia de tip agrar? sau industrializat???n aceast? perioad? se realizeaz? c? statele agrare sunt ?i ast?zi state condamnate la s?r?cie ?i la crize interne. Astfel, aportul industriei era pronun?at ?i avea puterea s? mi?te o economie obosit? ?i r?v??it?, ?i conferea dinamismul necesar pentru o dezvoltare ?nfloritoare. Este de remarcat aceast? trecere a Rom?niei de la stadiul de ?ar? eminamente agrar? la cel de ?ar? agrar-industrial?. Raport?ndu-se la economia Rom?niei de dup? Primul R?zboi Mondial, se poate constata c? saltul a fost uria?, demn de apreciere. Mobilizarea rapid? ?n sprijinul dezvolt?rii ?i continu?rii progresului dup? Unire a fost remarcabil?. Corina Negrea: Preo?ii rom?ni ?n timpul R?zboiului de Re?ntregirePreo?i rom?ni militari ajut?nd orfanii de r?zboiNovember 23 at 10:21am ·Despre jertfa zecilor de mii de soldati romani cazuti in Primul Razboi Mondial pentru realizarea Marii Uniri se cunoaste mult prea putin. Exista documente in arhive, dar nu sunt cercetate. Exista memorii, dar nu sunt citite. Exista o istorie necunoscuta. Este istoria noastra, a acestui popor salvat acum 100 de ani de catre cei care au luptat pentru pastrarea identitatii, limbii si credintei. Putini sunt cei care stiu ca inaintea dezastruoasei batalii de la Turtucaia, in care au pierit peste 25.000 de soldati romani, preotii romani au reusit sa salveze din zona toate fetele cu varste cuprinse intre 0 si 18 ani si sa le adaposteasca la manastirea Pasarea. Au anticipat esecul militar si au incercat sa salveze viitorul neamului. Acelasi lucru s-a intamplat mai apoi pe toate liniile frontului: toti orfanii au fost preluati de biserica, adapostiti, educati la manastiri. “ Problema copiilor orfani trebuie sa ne preocupe pe toti. La rezolvarea acestei probleme urmeaza sa contribuiasca, in primul rand preotul ca intrupator si propovaduitor al dragostei si milei crestine si ca unul ce este obligat, special, prin legea noastre, sa poarte grija de vaduve si de orfani.”, declara pe 17 septembrie 1917 protoiereul Constantin Nazarie, seful Serviciului Religios al Armatei. ( 23 noiembrie 2017Dosare: De ce a fost Ioan Slavici anti-unionist?Fragmente din conferin?a Ioan Slavici (1848-1925), ?ntre loialismul pro-habsburgic ?i loialismul na?ional ?inut? de Prof. Dr. Ioan Bolovan, prorector al Universit??ii Babe? Bolyai Februarie 20170127000"Pe cei tari ?i ?nc?nt? sarcina grea" Este binecunoscut rolul lui Ioan Slavici ?n crearea, ap?rarea ?i promovarea culturii na?ionale rom?ne?ti din Transilvania ?n timpul dualismului austro-ungar. Formula ?soarele pentru to?i rom?nii la Bucure?ti r?sare” pe care a impus-o scriitorul pe frontispiciul ziarului Tribuna de la Sibiu ?ncep?nd cu 1884 a fost una dintre mostrele crezului s?u cultural-na?ional. Cum se face atunci c? lui Slavici i se atribuie adeseori, de cei neini?a?i ?n epoca ?i biografia scriitorului ar?dean epitete de ?tr?d?tor de neam”, ?antirom?n”, ?antiunionist” etc.Orientarea prohabsburgic? a lui Ioan slavici se ?nscrie ?ntr-o onorant? tradi?ie a?loialismului la rom?nii transilv?neni ?n epoca modern?, despre care loialism dinastic a publicat cu un deceniu ?n urm? istoricul Liviu Maior o carte fundamental?, relev?nd resorturile unui atare comportament pentru elitele rom?ne?ti dar ?i pentru oamenii simpli. Slavici ?nsu?i m?rturisea ?n acest sens:?Sunt n?scut la ?iria, unde Rom?nii din ?mpregiurimi s-au adunat la 1848, ca s? se ridice ?mpreun? asupra celor r?zvr?ti?i ?mpotriva ?mp?ratului ?i eram trecut de un an ?i jum?tate, la 13 august 1849, c?nd o?tirile maghiare au capitulat ?n fa?a generalului rusesc Paschievici. Pot dar s? zic, c? am supt oarecum cu laptele mamei sim??m?ntul de devotament fa?? cu ?mp?ratul”. Studiile universitare de la Viena au contribuit la admira?ia sa pentru o capital?, cultur?, ?i administra?ie eficient? ?i corect?.De-a lungul ?ntregii vie?i a fost un promotor al bunei convie?uiri cu maghiarii ?i germanii, ceea ce i-a atras uneori ironiile bunului lui prieten Mihai Eminescu. Slavici a publicat zeci de articole ?n care elogia Casa de Habsburg, cultura german? ?i for?a germanit??ii pentru stoparea panslavismului ?i agresivit??ii Rusiei ?ariste care, mai ales dup? R?zboiul de Independen?? din 1877-1878 reprezenta pentru Rom?nia principala amenin?are de securitate.Din septembrie 1910, Slavici a fost ?nv???tor principal la ?coala evanghelic? ?i la ?coala superioar? de fete din Bucure?ti, pred?nd limba germane ?i ?ntre?in?nd rela?ii de colaborare cu mul?i germani ?i austrieci. Apoi, la ?nfiin?area ?n Bucure?ti a ziarului Ziua ?n vara anului 1914, cu fonduri germane ?i austro-ungare, Ioan Slavici a ?ndeplinit func?ia de director ?i a publicat mai multe articole ?n care pleda pentru neutralitatea Rom?niei ?i pentru orientarea politicii externe c?tre Germania ?i Austro-Ungaria.De aceea, autorit??ile de la Bucure?ti l-au inclus la pozi?ia 20 dintr-o list? de 94 de suspec?i posibili spioni ?n slujba Austro-Ungariei, cu men?iunea c? ?sunt cunoscute sentimentele publicistului Slavici, care, ?nc? de la ?nceputul r?zboiului European, prin scris ?i ?n cercul cunoscu?ilor s?i, a c?utat s? fac? o asidu? propagand? ?i politic? maghiarofil?. Acum scrie la ziarul Ziua cunoscut c? serve?te interesele austro-germane, ?i e v?zut ?n continuu contact cu persoane cunoscute ca du?mani ai aspira?iunilor noastre”.?n consecin??, ?n noaptea de 14/27 – 15/28 august 2016, la domiciliul lui Ioan Slavici s-au prezentat un inspector ?i doi jandarmi care l-au arestat, confisc?ndu-i mai multe manuscrise ?i scrisori. La 28 septembrie 1916 a fost pus ?n libertate ?ntruc?t nu a putut fi ?ncadrat ?n prevederile legii spionajului, iar din actele de urm?rire penal? nu rezult? nimic compromi??tor.A r?mas la Bucure?ti dup? retragerea autorit??ilor rom?ne la Ia?i ?n noiembrie 1916, iar ?n timpul ocupa?iei germane a fost redactor al Gazetei Bucure?tilor. ?n 19 martie 1917 a publicat un articol unde scria ?c? sunt vrednici de cea mai aspr? os?nd? oamenii politici care au ?nc?lcat tradi?ia de secole de alian?? cu Curtea de la Viena”, articol care, al?turi de altele, a c?nt?rit greu la soarta scriitorului dup? Marea Unire. A fost arestat ?n ianuarie 1919, judecat ?i condamnat la cinci ani de ?nchisoare, dar a fost eliberat la 19 decembrie 1919.Dimitrie Vatamaniuc, primul specialist care i-a dedicat lui Slavici o monografie consistent?, se ocup? ?n capitolul 6 al acestei lucr?ri (sugestiv intitulat ?Tr?d?rile”) cu descifrarea op?iunilor autorului Marei ?i a at?tor alte capodopere literare: ?Exist? ?n via?a ?i activitatea lui Slavici o epoc?? – 1914-1918 – peste care istoricii literari trec repede, desi ?n ace?ti ani au loc evenimente de mare ?nsemn?tate ?n istoria poporului roman. St?, ?n prim plan, cum se ?tie, des?v?r?irea unit??ii statului rom?n.Mult? lume mai este ?ns? ?ncredin?at? c? Slavici a tr?dat interesele poporului rom?n ?i judec? din perspectiva unor opinii ?ncet??enite, adev?rat, de mult, dar nu ?ndeajuns sus?inute de cercetarea documentelor. Slavici se relev? ?n cursul a multe decenii un lupt?tor cu o structur? rectilinie ?i, dac? vederile sale politice s?nt contrazise de desf??urarea vertiginoas? a evenimentelor, nu ?nseamn? neap?rat c? a ?tr?dat”. Al?turi de Slavici stau, pe de alt? parte, ?i al?i scriitori ai no?tri, ?i r?m?ne de ne?n?eles de ce numai el ?tr?deaz?” ”[1].Academicianul Eugen Simion s-a aplecat recent cu mult? empatie de scriitorul ar?dean ?i a reu?it s?-i ?ncadreze convingerile ?i ac?iunile ?ntr-un cadru mai larg, nuan??nd lucruri enun?ate doar de c?tre Vatamaniuc care ?n anii regimului trecut a trebuit s? fie extrem de atent la ochii cenzurii comuniste.Astfel, Eugen Simion reevalueaz? ?credin?ele acestui ?nc?p???nat ardelean care, va spune ?ntr-un r?nd chiar el, refuz? s? fie <copil de cor>, adic? s?-?i adapteze ideile ?n func?ie de opinia majorit??ii. Obstinat, el vrea s? g?ndeasc? ?i s? judece cu capul lui. Ceea ce face, gre?ind deseori. Caz atipic de statornicie ?n lumea publicisticii rom?ne?ti unde actorii ??i schimb? deseori opiniile de la un sezon la altul.Aceste aprecieri sunt relevante pentru avatarurile prin care a trecut scriitorul ar?dean ?n anii Marelui R?zboi, ?ns? r?m?n numeroase aspecte controversate care merit? s? fie cunoscute ?n lumina unor documente ?i informa?ii mai pu?in exploatate de critica istoriografic? ?n ultimele decenii, pentru a ?ncadra mai bine atitudinea politic? ?i comportamentul rectiliniu al marelui scriitor. Memorie: Rom?nia comunist? a ucis eroii Marii Uniri Rom?ne?ti038100011 noiembrie 1947: procesul grupului Iuliu Maniu 0000De?inutul Iuliu Maniu ucis ?n ?nchisoare prin ?nfometare, torturi, privare de tratament medical ?i ?ngrijire. A murit ?n ?nchisoarea din Sighet la 5 februarie 1953.Iuliu Maniu (1873-1953) a fost deputat rom?n de?Transilvania??n?Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al?Rom?niei?(noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), pre?edinte al?Partidului Na?ional-??r?nesc?(1926-1933, 1937-1947).A fost numit pre?edintele Consiliului Dirigent pentru administrarea Transilvaniei, dup? declararea independen?ie la Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A fost membru de onoare (din?1919) al?Academiei Rom?ne.Acum ?aptezeci de ani, execu?ia judiciar? preg?tit? de regimul democrat- popular ?mpotriva Partidului Na?ional-??r?nesc ajungea la cap?tul ei. Pentru Iuliu Maniu ?i Ion Mihalache, era ?nceputul drumului care se ?ncheia, prin martiriu, ?n ?nchisorile de la Sighet ?i R?mnicu-S?rat. Pentru Rom?nia, acea zi ?ndep?rtat? de toamn? era semnul intr?rii, definitive, ?n era republicii populare. Peste o lun? ?i jum?tate, detronarea Regelui Mihai I ?ncununa procesul, agresiv ?i premeditat, de lichidare al ordinii “burgheze”. Construc?ia socialist? putea debuta, prin s?nge ?i entuziasm ideologic. (Ioan Stanomir contributors.ro 14 noiembrie 2017)Mi?carea antiunionist? rom?n?: Trei momente istorice; 1859, 1918, 1991?n anul 1859 a existat o puternic? mi?care antiunionist? ?n Moldova, adversar? a contopirii celor dou? principate rom?ne. Motivul principal a fost frica de domina?ia Munteniei ?i a Bucure?tiului, care ar fi putut rezulta ?ntr-o marginalizare a Moldovei ?i Ia?ului.Printre cei mai importan?i oameni politici care s-au opus Unirii Principatelor au fost Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Nicolae ?u?u, Nicolae Vogoride ?i Teodor Bal?.?n anul 1918, a existat opozi?ie pentru unirea cu Rom?nia ?n Basarabia ?i ?n Transilvania.C?nd, la 24 martie 1918, Sfatul ??rii din Basarabia a votat pentru unire, din cei 156 de membri 13 au lipsit, 36 s-au ab?inut ?i 3 au votat contra: ?tefan Balmer (bulgar), Arcadie Osmolovki ?i Mihail Starenski (ucrainieni).?mpotriva unirii Transivaniei cu Rom?nia au fost scriitorul Ioan Slavici ?i numero?i frunta?i ai bisericii ortodoxe din Ardeal. Primul a fost motivat de loialitatea pentru Imperiul Austro-Ungar, clericii ortodoc?i de ostilitatea lor pentru biserica greco-catolic?. Iat? ce mesaj au semnat ?n 1916 Mitropolitul Vasile Manga (Sibiu) ?i episcopii Miron Cristea (Caransebe?) ?i Ioan Papp (Arad):Romania in mod perfid a ridicat arma asupra patriei noastre……Unde va este si in ce se arata patriotismul vostru, romani ucigatori de frati……Voi intindeti granitele voastre in hotarele noastre, voi cresteti puterea voastra, venitele voastre dezbracand pe alte natiuni……Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine in hota-rele noastre, nu-i frate, ci cel mai pagan dusman. Si mai departe: “Fata de noul dusman care ravneste in chip atat de pacatos la stirbirea si la stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie si credinta...”Iar ?n 1917, Nicolae B?lan, viitor mitropolit al Sibiului, a semnat o declara?ie publicat? la Budapesta care ?ndemna pe credincio?ii ortodoc?i din Transilvania s? se opun? r?zboiului Rom?niei cu Germania.Mitroplitul Ardealului Nicolae Ivan a publicat ?n ziarul Telegraful Rom?n, ?n anul 1916, un articol injurios despre Octavian Goga ?i Vasile Lucaciu, pe care ?i acuza de tr?dare fa?? de guvernul maghiar.?n primele luni ale anului 1991, guvernul Iliescu- Roman a trimis un emisar la Moscova pentru a preg?ti semnarea unui nou acord politic ?ntre Rom?nia ?i URSS. Acesta a fost semnat de Adrian N?stase la 22 martie 1991 ?i a confirmat c? Rom?nia nu are nici un fel de inten?ii pentru revizuirea grani?elor, consfin?ind astfel men?inerea de c?tre sovietici a teritoriilor ocupate ?n 1944: Basarabia, ?inutul Her?a ?i Bucovina de nord.?n a doua zi de Cr?ciun a aceluia?i an, URSS s-a dizolvat ?i Basarabia a devenit Republica Moldova, ?n timp ce Bucovina de nord a trecut la proasp?tul stat Ucraina.Dup? constituirea Republicii Moldova, au existat ini?iative pentru unire din partea rom?nilor basarabeni, dar guvernul Iliescu nu a ?ncurajat contactele.?n prezent, sondajele arat? c? circa 25-30% dintre cet??enii Republicii Moldova ar fi ?n favoarea unirii cu Rom?nia, dar majoritatea se opune ideii. Printre oponen?i sunt ru?ii, ucrainienii, fo?tii comuni?ti ?i rom?nii proru?i.Exist? un grup parlamentar "Prietenii Unirii" ?i exist? mai multe asocia?ii unioniste ?n Republica Moldova, in Rom?nia, Fran?a, Italia, Elve?ia ?i USA.Trei culori - de Grigore VieruStr?ine pofte ne-au r?pitC?nd via dulce, c?nd ogorul,?Dar nimeni nu a izbutitDin piept s? smulg? Tricolorul.Fusese vremea mult prea crunt?,?Si-at?t ne-a ars de d?nsul dorul,?C? azi ne strangem ?i la nunt?Si la botez cu Tricolorul.Trei culori ?i-o singura iubireRom?neasca,?Trei culori si-o singur? vorbireRom?neasc?!Trei culori ?i-o singur? credin??Rom?neasc?,?Trei culori ?i-o singur? fiin??Rom?neasc?!At?t de minunat sc?nteie,?De crezi c? de pe bol?i albastreL-a rupt Hristos din curcubeieSi l-a dat rom?nimii noastre.E cald sub el ca sub o ran?Ce-a chinuit M?ntuitorul,?E cald ?n ?ara cea ?tefan?,?Ne ?nc?lze?te Tricolorul.Trei culori ?i-o singur? iubireRom?neasc?,?Trei culori ?i-o singur? vorbireRom?neasc?!Trei culori ?i-o singur? credin??Rom?neasc?.?Trei culori ?i-o singur? fiin??Rom?neasc?!?Rolul Masoneriei ?n formarea statului rom?n modernAt?t la momentul Micii Uniri dintre Principatele Rom?ne, ?n anul 1859, c?t ?i ?n preg?tirea ?i ?nf?ptuirea Marii Uniri din 1918, masonii rom?ni au jucat un rol important, mai ales prin faptul c? au fost capabili s? influen?eze deciziile oamenilor politici din ??rile de care a depins istoria lumii.La ?nceputul secolului XIX, tinerii rom?ni care au plecat la studii ?n Occident au aderat ?n num?r mare la Ordinul Masonilor. Genera?ia care a f?cut Revolu?ia de la 1848 ?i Unirea Principatelor a avut ?ntre cei mai influen?i membri ai ei pe Nicolae B?lcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Heliade R?dulescu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ghica, fra?ii Golescu, C.A.Rosetti, Mihail Kog?lniceanu, to?i masoni ?i cu leg?turi str?nse cu membrii ordinului din Fran?a.Intrarea Rom?niei ?n Primul R?zboi Mondial ?mpotriva Puterilor Centrale a fost rezultatuul puternicilor presiuni f?cute de masonii francezi asupra politicienilor ?i regelui Rom?niei. Tot a?a, dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar a fost rezultatul efortului comun al masonilor din Fran?a, Rusia ?i USA. Ambele evenimente istorice au creat condi?ii favorabile pentru marea unire din 1918.Dintre autorii Marii Uniri, au fost membri ai lojilor masonice Alexandru Vaida Voievod, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Traian Vuia, Ion Pillat, Mihai ?erbu, Voicu Ni?escu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Pantelimon Halippa ?i al?ii. Ei au avut acces la conduc?torii marilor puteri: primul ministru francez Georges Clemenceau, primul ministru al Marii Britanii David George Lloyd ?i pre?edintele american Woodrow Wilson. Factori de influen?? pentru unirea rom?nilor din 1918.La sf?r?itul primului r?zboi mondial, soarta ?nvin?ilor (Austro-Ungaria ?i Germania) ?i noua ?mp?r?ire a Europei au fost decise de Conferin?a de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919-21 ianuarie 1920), la care au participat 27 de ??ri ?i ale c?rei decizii au fost confirmate prin Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920).Cei trei care au luat cele mai importante hot?r?ri au fost pre?edintele francez Georges Clemenceau, primul ministru englez David George Lloyd ?i pre?edintele american Woodrow Wilson. La ?edin?ele comitetul a participat ?i premierul italian Vittorio Orlando, cu rol mai mult decorativ.Cum Rusia se retr?sese din r?zboi mai ?nainte ?i semnase armisti?iul cu puterile centrale de la Brest Litovsk (3 martie 1918), ea nu a participat la Conferin?a de la Paris.Scopurile Conferin?ei de la Parisau fost: suprimarea puterii militare a Germaniei ?i ?mpiedicarea apari?iei unei noi Germanii militariste, pedepsirea ?nvin?ilor ?i recompensarea ?nving?torilor ?i alia?ilor lor.Atitudinea celor trei mari lideri nu a fost foarte favorabil? Rom?niei ?i ideii pentru marea unire, din cauza Tratatului de la Bucure?ti (Pacea de la Buftea) semnat de Rom?nia cu puterile centrale la 7 mai 1918. Prin aceasta, conduc?torii Fran?ei, USA ?i Marii Britanii au considerat c? Rom?nia pierduse pozi?ia de aliat pe care o avea ?n 1916.Pe durata conferin?ei, au avut loc mai multe ?nt?lniri confiden?iale ?ntre Regina Maria ?i pre?edintele Wilson. ?ntre argumentele cu care regina a pledat pentru unirea rom?nilor a fost ?i acela c? o Rom?nie mare ?i independent? putea deveni o stavil? ?n calea progresului bol?evismului rus c?tre Europa Central?. Aceste temeri s-au dovedit ?ntemeiate prin revolu?iile socialiste din Germania ?i Ungaria ?i proclamarea Republicii Ungariei Sovietice (mrtie-august 1919). Delega?ia rom?n? la conferin??, condus? de primul ministru Ion I. C Br?tianu, a f?cut mari eforturi pentru a sprijini interesele ??rii, dar nu a avut mare succes. ?n septembrie 1919, Br?tianu a demisionat ?i noul guvern a fost format ?i condus de Alexandru Vaida -Voievod. Ultimul s-a dovedit un diplomat mai subtil, a asigurat ob?inerea unirii cu Transilvania ?i recunoa?terea declara?iilor de unire cu ?ara a Basarabiei ?i Bucovinei.Influen?e neoficiale au lucrat pe canale confiden?iale, inclusiv pe cele ale ordinului masonic. Wilson nu era mason, dar vicepre?edintele Thomas R Marshall era.?n cele 14 puncte prezentate conferin?ei de c?tre delega?ia american?, trei au avut o influen?? pozitiv? direct? asupra Rom?niei: dezmembrarea Imperiului Austro Ungar ?i creerea statelor na?ionale;eliminarea trupelor str?ine din Balcani;Creerea Ligii Na?iunilor.Pe l?ng? Germania ?i Austria, regatul Ungariei a fost marele pierz?tor de la Versailles. La sf?r?itul r?zboiului, Ungaria a pierdut 72% din popula?ie ?i peste 60% din teritoriu: Transilvania a fost cedat? Rom?niei, Slovacia ?i Rutenia Republicii Cehoslovace, Burgland Austriei ?i Croa?ia ?i Slovenia regatului s?rb. ?n timpul conflictului, armata ungar? a pierdut 1 milion de militari, ?nregistr?nd cele mai mari pierderi din toate celelalte na?iuni incluse ?n imperiul austro-ungar.Pre?ul pe care l-a pl?tit Rom?nia pentru recompensele teritoriale cu care a ie?it dup? r?zboi a fost mare: 500.000 de civili mor?i ?i peste 400.000 de militari uci?i. dar nu at?t de mare ca cel al Rusiei 1,8 milioane de militari mor?i ?i 4,9 milioane militari r?ni?i, al Fran?ei 1,4 mor?i ?i 4,3 milioane r?ni?i sau al Germaniei 2 milioane de mor?i ?i 5,7 milioane de r?ni?i.Martori ai Marii Adun?ri Na?ionale de la Alba Iulia din 1 ianuarie 1918Un moment important ?n care tricolorul a flututurat ?n m?inile a mii de rom?ni, ?n acela?i loc, la Alba Iulia, ?a fost ziua de 1 Decembrie 1918. A fost locul ?n care s-a hot?r?t Unirea Transilvaniei cu Rom?nia. Fiecare localitate a fost reprezentat? de c?te un grup, ?n fruntea c?ruia era stegarul comunei, ?cel mai chipe? om din sat”, care purta drapelul tricolor. Academicianul Emil Pop, la acea vreme student, ne descrie atmosfera din ora?ul Alba Iulia, ?n zilele premerg?toare evenimentului la care au participat peste 100.000 de rom?ni. ?Toat? suflarea ora?ului preg?tea Marea Adunare, se lucra zi ?i noapte. M-am convins la fa?a locului c? principalul organizator a fost avocatul Ioan Pop din Bucerdea Vinoas?, un b?rbat ?nzestrat cu o neobi?nuit? putere de munc? ?i cu un remarcabil spirit patriotic ?i practic“, poveste?te Emil Pop, ?n lucrarea lui Constantin Dumitrescu, ?Din lunga timpului b?taie“. Academicianul ne spune c? problemele militare de ordine ?i securitate erau st?p?nite de energicul comandant al g?rzii na?ionale, c?pitanul Florean Medrea, calm ?i chibzuit ?n luarea m?surilor ?i operativ ?n aplicarea lor. Tot?academicianul ne introduce ?i ?n atmosfera satului s?u natal, Bucerdea Vinoas?, tot din jude?ul Alba. ?i aici, rom?nii se preg?teau cu zel pentru venirea la Alba Iulia. ??n fiecare sear? se str?ngeau feciorii ?i fetele care ?nv??au c?ntece patriotice. Se alegeau cele mai frumoase costume na?ionale, iar fiecare comun? urma s? apar? cu tricolorul dus de un stegar ales. Stegarul comunei Bucerdea Vinoas? a fost ?tefan Muncu?, cel mai harnic om din sat“. Dac? alegerea stegarului era rezolvat?, mai r?m?nea de rezolvat tocmai confec?ionarea steagului. ?Culoarea ro?ie ?i albastr? r?m?sese ?n sat de la vopsitul ou?lor de la pa?ti, dar nu se g?sea culoare galben?. Stegarul comunei a spart 150 de ou? ?i a ales g?lbenu?urile. Cu ele a colorat p?nza din mijlocul drapelului, astfel Bucerdea Vinoas? s-a prezentat cu un steag falnic la adunare. Tot ?n ziua ?n care s-a hot?r?t la Alba Iulia Unirea Transilvaniei cu Rom?nia, drapelul na?ional a fluturat, pe Cetatea ora?ului, aflat? p?n? atunci sub controlul autorit??ilor austro-ungare. Responsabil cu arborarea tricolorului a fost t?n?rul de 15 ani, Viorel Stoica. Din lucrarea citat? mai afl?m c?, ?printre cei 1228 de deputa?i, au intrat ?n Sala??Unirii ?i 29 de studen?i cu tricolorul rom?nesc. Cu un falnic tricolor a ie?it ?n eviden?? ?i un grup de rom?ni ce venea la Alba Iulia, ?n ziua de 30 noiembrie 1918, din satul Agri?, din jude?ul Cluj. Numai c?, a avut ?i de p?timit din cauza drapelului. Stegarul grupului, Ion Arion, a fost ?mpu?cat mi?ele?te ?n gara Teiu? de garda maghiar?.? ??n urma ?mpu?c?turilor, un c?l?tor rom?n, gardist na?ional, care c?l?torea ?n ultimul vagon al trenului special, fiind r?nit, a decedat. De partea maghiar?, mor?i, r?ni?i n-au fost. (Articol scris de NICU NEAG, ziarul Adev?rul; 13 decembrie 2015)?STIL?CR?CIUN?BLACK FRIDAY?FRUMUSETE ?SANATATE ?RELATII ?HOROSCOP ?TEO ?HOROSCOP 2018?INEDIT ??Rubrica gastronomic?: Ce m?ncau rom?nii acum 100 de ani. ?n prima parte a secolului XX, 90% din popula?ia ??rilor rom?ne tr?ia ?n mediul rural. C?teva date despre felul de a m?nca al rom?nilor acum 100 de ani am ob?inut din monografiile Igiena ??ranului Rom?n de Gh. Cr?inicieanu (1895) ?i Din buc?t?ria ??ranului rom?n de Mihai Lupescu (1916), ca ?i din notele ?i articolele publicate de observatori ?i c?l?tori din epoc?.Ca o observa?ie general?: dieta popula?iei s?te?ti era s?rac?, monoton? ?i sub nivelul caloric minim, cu foarte pu?ine produse animale. Baza era m?m?liga, adeseori ?nso?it? doar de ceap?, usturoi sau de fierturi de ierburi, fructe ?i plante ca ?tirul podalba, frunzele de sfecl?, ?tevia, urzicile, chiseli?ele de zarz?re, corcodu?e, cire?e, vi?ine sau prune. Se mai m?nca m?m?lig? cu po?irc?, restul fructelor fermentate pentru fabricarea ?uicii. ?n lipsa m?laiului, se folosea meiul, hri?ca sau bobul. Fasolea, lintea, cartofii, ardeii ?i ro?iile nu erau accesibile dec?t celor care aveau gr?din?.P?inea din f?in? de gr?u era o raritate. La fel laptele, br?nza, ou?le sau carnea, p?strate pentru a fi v?ndute la t?rg. Cei din satele de l?ng? r?uri ?i b?l?i mai ad?ugau hranei lor pe?te, raci, scoici ?i melci, iar cei de la munte culegeau ciuperci ?i fructe de p?dure.Uleiul folosit era cel din c?nep?; culturile de floarea soarelui au p?truns t?rziu. Iarna se m?ncau mai multe produse animale, dar ?n timpul verii, c?nd munca era cea mai grea, ele lipseau aproape total.?n familiile foarte s?race de ??rani, se inventau stranii m?nc?ruri de supravie?uire ca hrinca (felii de m?m?lig? rece zdrobite ?n strachin? cu ap?, sare ?i ardei iute - saramur? de m?m?lig?), ?u?oiul (p?ine uscat? amestecat? cu ap? ?i sare +/- br?nz?) sau ?itirim (terci de m?lai cu ap? rece).Se ?n?elege c? erau ?i gospod?rii avute, cu vaci cu lapte, p?s?ret ?i porci, ?n care familiile m?ncau bine. Acelea erau gospod?riile proprietarilor de terenuri agricole mari, care foloseau munca salariat?. La fel, oierii ?i ciobanii lor se bucurau de m?ncare bun? ?i abundent?, la care ??ranii s?raci, f?r? pam?nt, nici nu puteau visa.T?rgove?ii cump?rau din pia?? produsele agricole ?i ?n casele lor se g?teau felurile tradi?ionale, multe de origine greceasc?, turceasc?, rus? sau polonez?. Birturile, cu m?ncare g?tit? ca acas?, dar unde nu se serveau b?uturi, aveau clien?i constan?i dintre func?ionarii nec?s?tori?i ?i studen?i. Multe ofereau abonamente lunare.C?rciumile ?i gr?dinile, de var? ofereau ?n special produse f?cute la gr?tar (fleici, mici, pastram?, c?rna?i) ?i m?nc?ruri tradi?ionale: chiftele, ghiveci, varz? g?tit?, pui la pro?ap, pe?te saramur?, ciorb?, scordalea sau plachie, ciorb? de burt?, etc.Detalii despre bucatele din restaurante ?i c?rciumi apar ?n literatura epocii, mai ales a celor doi Caragiale, Mateiu ?i Ion Luca. ?n casele boire?ti se preg?teau zilnic mese abundente, pentru care lucrau mai mul?i buc?tari sau buc?t?rese, cu m?nc?ruri sofisticate. Este ilustrativ cuprinsul c?r?ii scrise de Mihail Kog?lniceanu ?i Costache Negruzzi ?n 1841 200 de re?ete cercate de bucate, pr?jituri ?i alte treburi gospod?re?ti. din care spicuim: sup? de gugo?ele de toc?tur? de curcan, hulubi ?n papiloturi, limb? cu sosu de sardele, friganele de crieri, curcan umplut cu carne de vi?el, ficat de g?sc?, trufe, ciuperci, unt, ou, ceap?, sare, piper, zeam? de vac?, vin alb, sl?nin? ?i p?trunjel verde. Drinkology: Ce se bea ?n ??rile rom?ne?ti la 1918?n toat? ?ara se bea ?uica, ?n principal f?cut? din prune, dar ?i din corcodu?e, resturile de la strugurii strivi?i pentru vin (tescovina, spuma de drojdie), mere, pere, caise, zarz?re, struguri, cire?e, sau din cereale (sec?rica).?n Transilvania, o ?uic? de prune mai tare, distilat? de dou? ori, se numea palinc? (de la verbul slav paliti - a arde, a distila), iar ?n Maramure? numele era de horinc? (de la cuv?ntul ucrainian horika).O ?uic? de proats? calitate era cea f?cut? din p?ine sau cartofi (basamac).L?ca?urile folosite pentru distilarea alcoolurilor tari se numeau poverne. Prima relatare istoric? despre un astfel de stabiliment este de la 1517 ?i men?ioneaz? poverna de la m?n?stirea Curtea de Arge?.Distilarea se face prin instala?ia numit? cazan sau alambic (de la cuv?ntul arab al-imbiq). ?ntr-un vas mare ?nchis etan? se fierb amestecurile de fructe fermentate cu ap?, iar vaporii sunt trecu?i printr-un tub spiralat, care trece printr-un butoi cu ap? unde se r?ce?te ?i alcoolul se condenseaz?.?n Maramure? mai este o veche tradi?ie de a face rachiu de mere, sau vin de zmeur?.Rachiurile (de la cuv?ntul turcesc raki) au ap?rut mai ales c?nd b?uturile alcoolice erau fabricate de produc?tori industriali, care le vindeau c?rciumarilor. Multe din ele erau f?cute din amestecuri de alcool.si substan?e aromate (ment?, portocal?, anason, etc) ?i coloran?i.?n produc?ia alcoolurilor tari a jucat un rol mare evreimea din spa?iul polono-ucrainian, refugiat? ?n ??rile rom?ne ?n secolul XVIII.Falsificarea alcoolurilor (cu acid sulfuric,le?ie, ardei iute) de c?tre c?rciumarii din sate ?i ora?e a devenit la un moment dat larg r?sp?ndit? ?i a dus la intoxica?ii ?i ?mboln?viri. Multe gospod?rii rurale ??i f?ceau propriul vin, obicei care a r?mas ?i ast?zi. Vinurile de c?rcium? erau de calitate proast?, ?ndoite cu ap? ?i cu gust dubios.La t?rguri ?i iarmaroace se vindea braga ?i ?uica, c?teodat? berea la butoi.B?uturile din casele boiere?ti erau vinurile, cafelele ?i vudcile (lichioruri de cas? ca vi?inata, afinata, zmeurata, caisata, lichiorul de cafea). Se mai f?ceau b?turile r?coritoare limonada, portocalada, compoturile de fructe. Aristocra?ii mai foloseau vermutul, care este un vin ?nvechit, ?n care se pun - din faza de must - florile de pelin (Artemisia Absinthum). Varianta ne?nvechit? popular? este vinul pelin.O carier? special? a avut-o sifonul, folosit pentru ?pri?ul de vin, sau pentru diluarea siropurilor de fructe. P?trunderea sifonului ?n Moldova ?i Muntenia s-a f?cut prin Transilvania, unde fusese adoptat de cei care vizitau Viena. Dar sifonul nu este o inven?ie austriac?, ci una italian?. El a ap?rut ?n regiunea Vene?iei ?i ?i-a f?cut drum ?n Europa Central? prin partea Italiei ocupat? de austrieci (cu numele de spritz).Succesul apei amestecate cu bioxid de carbon sub presiune a avut dou? explica?ii: a dat ?pri?ul rece r?coritor din lunile calde ?i a f?cut mai pl?cut gustul vinurilor de calitate slab?.Moldova a fost regiunea cu vinuri mai bune, pre?uite de moldovenii care dispre?uiau ?pri?ul reg??ean. Coniacul de vin bun, a fost numit ?n Moldova vinars. ?n istoria vinurilor rom?ne?ti, un rol important l-au jucat familiile boiere?ti, care angajau viticultori francezi ?i italieni ?i m?n?stirile, dintre care multe aveau vii foarte ?ntinse ?i aveau tehnici avansate de prelucrarea ?i p?strarea vinurilor.Berea s-a bucurat de mare succes ?n ora?ele mari din Muntenia ?i Transilvania ?i istoria ber?riilor ?i cafenelelor bucure?tene se ?mplete?te cu biografia gloriilor culturii na?ionale.________________________Moment de criz?In iarna 2017, guvernul rom?n, folosind o OUG (Ordonan?? Guvernamental? de Urgen??) a ?ncercat s? modifice legile ?i structura sistemului juridic, cu scopul de a anihila urm?rirea ?i pedepsirea politicienilor corup?i, de a anihila eforturile DNA (Direc?ia Na?ional? Anti-Corup?ie) ?i de a sc?pa de rigorile legii pe pre?edintele PSD Liviu Dragnea, pe pre?edintele senatului C?lin Popescu T?riceanu ?i pe al?i politicieni cu condamn?ri penale. Faimoasa OUG 13/2017 a fost anulat?, prin manifest?rile de protest a sute de mii de cet??eni.Acum, coali?ia PSD (Partidul Social Democrat)-ALDE (Alian?a Liberalilor ?i Democra?ilor) ?ncearc? s? ob?in? acelea?i efecte prin legi votate de parlamentul ?n care are majoritatea. ?n cazul ?n care reu?esc, politicienii care controleaz? guvernul vor controla ?i justi?ia, anul?nd principiul separ?rii puterilor dintr-un stat de drept. Departamentul de Stat al USA se adreseaz? Parlamentului Rom?nieiStatele Unite ale Americii au aflat cu ?ngrijorare c? Parlamentul de la Bucure?ti ia ?n considerare s? modifice legile Justi?iei –?lucru care ar putea submina lupta ?mpotriva corup?iei ?i ar putea sl?bi independen?a sistemului judiciar din Rom?nia, se arat? ?ntr-un comunicat al Departamentului de Stat.Pachetul de legi propus ini?ial de ministrul Justi?iei pune ?n pericol progresul pe care Rom?nia l-a f?cut ?n ultimii ani pentru a ?nt?ri institu?iile din domeniul justi?iei ?n raport cu interven?iile politice.”Cerem de urgen?? Parlamentului s? resping? propunerile de modificare a legilor Justi?iei care sl?besc statul de drept ?i pun ?n pericol lupta ?mpotriva corup?iei”, arat??Departamentul de Stat.HYPERLINK ""Share2KArticolul lunii: ?Ce facem noi ca cet??eni cinsti?i?...” Cum se traduce comunicatul Departamentului de Stat pe ?n?elesul PSD - de Florin Negru?iu0127000Curaj, g?in?, c? te tai! De asear?, de c?nd a primit bolovanul Departamentului de Stat ?n figur?, Partidul se face c? nu pricepe care e problema.Primele reac?ii au fost de stupefac?ie. Doamna Olgu?a Vasilescu a prins cutremurul ?n direct. A b?iguit ceva cu suveranitatea na?ional? ?i s-a ?ntrebat care este articolul ?bucluca?” care a produs seismul. Florin Iordache spune c? el unul nu l-a sim?it. Ceea ce la Florin Iordache este perfect natural.De 12 ore, o armat? de anali?ti ai Partidului ?ncearc? la televizor s? explice inexplicabilul ?i s? fac? negrul alb. De la lu?ri de pozi?ie inflamate ?i patriotice (nimeni s? nu se bage ?n treburili noastre interne), la ?ncerc?ri de alba-neagra de Gara de Nord (americanii nu sunt informa?i, sunt manipula?i, o s? le explic?m noi mai bine), la explica?ii inept-comice (comunicatul este pozitiv, el ?ncurajeaz? PSD-ul s? continue reforma Justi?iei ?i s? lupte cu abuzurile), to?i cei care ?ntr-un fel sau altul ?sponsorizeaz?” legile Justi?iei caut? argumente pentru a-l convinge pe Liviu Dragnea s? nu cedeze, acum c? victoria lor este at?t de aproape. ?n fond, dac? n-au ?inut cont de magistra?i, de opozi?ie, de strad?, de ce ar ?ine cont de americani?Partidul nu ?n?elege, din p?cate, nici rom?ne?te, nici bruxelle?te, nici americ?ne?te. S?-i traduc? atunci Ion Iliescu pe ruse?te care e problema, poate o vor pricepe ?i doamna Olgu?a, ?i dl. Iordache: NU poate face reforma Justi?iei un condamnat penal. NU e vorba de un articol sau altul, ?ntregul proces este lovit de nulitate. Este ca ?i c?nd l-ai pune pe un pu?c?ria? s?-?i construiasc? singur pu?c?ria. Americanii au mai v?zut asta undeva: ?n Columbia lui Pablo Escobar, o alt? ?ar? demn? ?i suveran? care nu a reu?it s? ajung? la cartelurile de crim? organizat? dec?t ?n momentul ?n care a intervenit brutal DEA ?n treburili ei interne.Statele Unite sunt aliatul strategic al Rom?niei, adic? al cet??enilor acestei ??ri. Nu sunt aliatul Parlamentului, Guvernului, Pre?edin?iei sau al vreunui ONG, sunt aliatul tuturor cet??enilor Rom?niei. SUA au intervenit ?ntotdeauna c?nd puterea de la Bucure?ti a devenit abuziv? ?i arogant?. ?n timpul regimului Adrian N?stase, singura form? de opozi?ie din ?ara asta era ambasadorul Michael Guest. Pe Adrian N?stase ?l ustura teribil fiecare luare de pozi?ie a diplomatului american. ?n cel mai bun stil rom?nesc, a ?ncercat s?-i cumpere ?ara cu contractul Bechtel. Pragmatici, americanii i-au luat miliardele ?i l-au l?sat pe Michael Guest s?-?i fac? liber job-ul pentru care fusese trimis la Bucure?ti. Liviu Dragnea a ?ncercat s?-i cumpere pe americani cu contractele militare. ?n cel mai bun stil de c?pitan de jude?, a ?ncercat s? negocieze Romanian - unicatul Departamentului de Stat este probabil doar v?rful aisbergului. Ce nu vedem sunt multele mesaje poate mieroase, poate sfid?toare, poate amenin??toare, poate chiar ?antajiste, pe axa Bucure?ti - Washington. Ca fapt divers, acum 10 zile, descinderea intempestiv? a lui Rex Tillerson la Bucure?ti a venit ?ntr-un moment ?n care parlamentarii PSD ?i ALDE ?uitaser?” s? se mai prezinte la comisia de Ap?rare unde se decidea achizi?ia rachetelor Patriot.Tonul dur, ultimativ, categoric, neobi?nuit pentru Departamentul de Stat este rezultatul diploma?iei Teleorman, care probabil i-a adus pe diploma?ii Departamentului de Stat la exasperare. Liviu Dragnea este pur ?i simplu prea mic, prea provincial ?i prea condamnat penal pentru jocul acesta.Deci, care e problema, domnilor ?i doamnelor de la PSD? Problema este Liviu Dragnea. Problema este c? v-a?i ?ncolonat cu fric? ?n spatele unui om care ?reformeaz?” Justi?ia ca s? scape de pu?c?rie, vot?nd ?n unanimitate o fantezie periculoas? pentru Rom?nia, ?n care v? lupta?i cu himerele ?statului paralel”. Problema este c? ?n numele PSD vorbesc azi condamna?ii, inculpa?ii ?i fanaticii. Problema e c? marele PSD a ajuns s? reformeze Justi?ia ca ?n imaginea de mai jos:Recunoa?te?i personajele: Un boss ?i trimite pe Gogu, Patraulea ?i Trandafir s? mai reformeze o tur? Justi?ia.Problema este c? ?n ultimele 10 luni de zile un grup de oameni cu dosare penale schimb? traiectoria geostrategic? a Rom?niei ca s?-?i salveze libertatea ?i averile. (republica.ro 28 noiembrie 2017)Opinii: Regimul Dragnea ?i limitele sfid?rii - de Ioan Stanomircontributors.ro ?noiembrie 28, 2017?Rareori un regim din Rom?nia ultimilor ani a fost ?nt?mpinat cu mai mult? severitate dec?t regimul Dragnea ?n comunicatul Departamentului de Stat american de ieri. Tonul ferm nu mai are nimic din elegan?a ?n?el?toare a diploma?iei, ci traduce nelini?tea fa?? de deriva Rom?niei. Miza acestei interven?ii f?r? precedent este ap?rarea direc?iei euro- atlantice ce a oferit Rom?niei siguran??, predictibilitate ?i apartenen?a la o comunitate de valori. Toate acestea sunt puse ?n pericol mortal de agresivitatea cu care Liviu Dragnea orchestreaz?, prin acoli?ii s?i, puciul parlamentar de la Bucure?ti. Ceea ce se na?te este o ordine oligarhic? ?i izola?ionist?, cu nimic mai pu?in toxic? dec?t aceea a Pre?edintelui Erdogan. Regimul Dragnea a trecut Rubiconul ?i se afl? ?n conflict deschis cu Statele Unite.Reac?ia de ieri este consecin?a unei serii de gesturi f?r? precedent. PSD este, sub Liviu Dragnea, un partid a c?rui ambi?ie este nu doar ruinarea economic? a Rom?niei , ci ?i izolarea interna?ional?, ca prim pas poten?ial ?n reorientarea alian?elor statului nostru. Pentru Liviu Dragnea, solu?ionarea problemelor sale penale este inseparabil? de eliminarea unei ?ntregi arhitecturi juridice ?i politice. Lupta cu “statul paralel” este lupta cu statul de drept ?i cu cei care ?i contest? hegemonia. Semn?turile a mii de magistra?i a?ezate pe protestul ?mpotriva legilor ini?iate de Tudorel Toader sunt privite ca parte a unui complot destinat s? ?nl?ture guvernarea legitim? din Rom?nia. Teoria conspira?iei devine, ?n acest context, cheia de lectur? favorit? la Bucure?ti.Dramatismul momentului de acum nu poate fi ignorat. Tensiunea ce define?te rela?iile Rom?niei cu Occidentul ?i cu Statele Unite ?n particular poate fi fundalul pe care s? se produc? o reg?ndire a identit??ii noastre interne ?i externe. Politica PSD ?i a lui Liviu Dragnea are poten?ialul de a submina, fatal, eforturi de decenii, f?c?nd din Rom?nia un satelit putinist sau o clon? erdoganist?.Dispre?ul autocratic cu care este tratat? opinia public? face parte din logica aceleia?i sfid?ri.Bilan?ul regimului Dragnea,la un an de la alegerile parlamentare, poate fi rezumat ?n c?teva linii simple: dezastru fiscal, dezordine economic?, restaura?ie institu?ional? ?i ?nghe? ?n rela?iile cu partenerii occidentali. Rom?nia se preg?te?te de Centenarul Marii Uniri dominat? fiind de acest regim ce paraziteaz?, sfideaz? ?i consolideaz? subdezvoltarea. Arogan?a regimului Dragnea este dublat? doar de toxicitatea sa politic?.Afirmarea libert??ilor euro- atlantice este, ?n Rom?nia de acum, o linie de ap?rare pe care nu o putem abandona. Suveranitatea ?nseamn?, pentru regimul Dragnea, dreptul de a dispune, ?n impunitate, de o ?ntreag? na?iune. De aici p?n? la autocra?ie este un drum care poate fi parcurs f?r? dificultate. Sfidarea a atins o limit? a suportabilit??ii. Interven?ia american? nu face dec?t s? confirme gravitatea pericolului cu care ne confrunt?m.?O idee simpl? - de Andrei Cornea (fragmente) Lucrurile nu vor r?m?ne a?a. Nu se poate. Simplu. O ?ar? din?Uniunea European??nu-?i poate permite s? fie condus? de un condamnat penal cu ?nc? dou? dosare penale ?n desf??urare, dintre care unul prive?te delapidarea a peste 20 de milioane de euro din fonduri europene. ?i nu poate admite ca anumi?i politicieni, ?nconjura?i de o clic? de ling?i ?i slugi plecate, s? schimbe legile ??rii (ba chiar ?i geografia ei, vezi cazul Belina), numai pentru ca dosarele lor s? devin? maculatur?.Intr?m ?n anotimpul revolu?iilor ?i al revoltelor la rom?ni. Iar tensiunea general? cre?te cu fiecare zi. ?ntrebarea, dup? p?rerea mea, nu mai este dac? d-l Dragnea va demisiona din pozi?ia de pre?edinte al Camerei ?i din cea de lider PSD, ci numai c?nd o va face: ?nainte de explozie sau ca efect imediat al ei, cu costurile corespunz?toare pentru toat? lumea. Dar ?i el, ?i PSD, ?i ALDE, ?i to?i cei care ocup? vremelnic fotoliile puterii ar face bine s? se uite ?n trecut, dar ?i ?n jurul lor; s? nu-?i fac? iluzii ?i s? nu asculte de sfaturile celor care le spun numai ceea ce le face pl?cere: Rom?nia, ce-i drept, a putut fi mituit? ?i ?mbrobodit? pentru un timp, dar scaden?a se apropie cu repeziciune: sose?te momentul c?nd ea nu va mai accepta ca f?r?delegea s? fac? legea, momind-o cu un iluzoriu corn al abunden?ei.(revista22.ro 28 noiembrie 2017)Drago? Paul Aligic?: In acest moment legitimitatea actualei puteri devine chestionabil? 28 noiembrie 2017Este adevarat PSD si aliatul ALDE au primit constitutional un mandat de guvernare prin alegeri libere de la electoratul roman care s-a prezentat la urne. Au facut-o insa pe baza unui program de guvernare care reprezinta un contract implicit nu doar cu electoratul ce i-a sustinut ci cu intregul sistem politic romanesc.Nimic din ceea ce au anuntat in acel contract implicit NU?a sugerat insa ceva despre punerea in contrapozitie a politicii si regimului de la Bucuresti cu principalii aliati ai tarii. Adica:(a) cu partenerii ce sunt garantii stabilitatii politice,(b) cu partenerii ce sunt garantii securitatii nationale – adica ai sistemului ce face ca Romania sa opereze intr-o structura militara de $921 miliarde in 2017 in conditiile in care capacitatea sa individuala separata reduce la o fractie infima si insignifianta strategic in afara ORICAROR sisteme de aliante.(c) cu partenerii ce sunt garantii sistemului economic al tarii – a 16 economie a UE si a 41 in sistemul global multilateral construit si garantat de SUA.Sunt lucruri cu care NU se glumeste. Ceea ce se intampla in Parlamentul Romaniei este extrem de grav. In acest moment legitimitatea actualei puteri devine chestionabila. Ceea ce se intampla nu mai e un act politic orarcare eludand programul de guvernare sau contractul implicit cu societatea romaneasca, ci incepe sa sune a cu totul altceva….. In acest moment interesul national insusi a fost pus in joc si este sub asediu, de la cel mai inalt nivel al institutiilor politice ale regimului de la Bucuresti…Thousands in Romania Protest Changes to Tax, Justice LawsVoice of America November 26, 2017 Protesters rallying against changes in tax and justice laws fill a main boulevard in Bucharest, Romania, Nov. 26, 2017.Thousands have protested in Romania's capital and other major cities Sunday against planned changes to the justice system they say will allow high-level corruption to go unpunished and a tax overhaul that could lead to lower wages.Protesters briefly scuffled with mounted police in Bucharest, and they blew whistles and called the ruling Social Democratic Party "the red plague," in reference to its Communist Party roots and one of the party's colors.Thousands took to the streets in the cities of Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov, Sibiu and Constanta to vent their anger at the left-wing government. In Bucharest, thousands marched to Romania's Parliament.Prosecutors recently froze party leader Liviu Dragnea's assets amid a probe into the misuse of 21 million euros (about $25 million) in European Union funds.The European Anti-Fraud Office, OLAF, says the money was fraudulently paid to officials and others from the European Regional Development Fund for road construction in Romania. It asked Romania to recover the funds.Dragnea denies wrongdoing and has appealed the ruling to freeze his assets. He is unable to be prime minister because of a 2016 conviction for vote-rigging.Grigore Cartianu; 29 noiembrie 2017Dragnea ?i T?riceanu au comis o impostur? scandaloas?: au angajat Parlamentul Rom?niei ?ntr-o r?fuial? cu America, de?i ?n Parlament nu s-a discutat a?a ceva!?ntr-un comunicat, cele dou? canalii au scris: "Parlamentul Rom?niei a luat act cu nepl?cut? surprindere de comunicatul emis ?n data de 27 noiembrie 2017 de c?tre Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justi?iei".E o minciun? ordinar?! Parlamentul n-a luat niciun act! Cei doi escroci cred c? ei sunt ?ntregul Parlament. Din punct de vedere penal, comunicatul lor poate fi ?ncadrat la abuz ?n serviciu.Reac?iile unor parlamentari au fost vehemente:RALUCA TURCAN (PNL): "NU! Acesta NU este r?spunsul Parlamentului! Este doar r?spunsul domnilor Dragnea ?i T?riceanu, care se simt cu musca pe c?ciul? ?i nu suport? s? le fie scoase ?n eviden?? m?r??viile tocmai de c?tre Statele Unite ale Americii. Pre?edin?ii celor dou? Camere NU sunt Parlamentul. Avem 465 de parlamentari care s-au trezit ast?zi cu un comunicat dat ?n numele lor, f?r? s? fie consulta?i sau m?car anun?a?i ?n prealabil. Nu domnilor, NU a?a se procedeaz?, NU tr?im ?n dictatur?! Nu pute?i decide dumneavoastr? ?n locul nostru! Pute?i doar s? v? da?i demisia ?nainte s? murd?ri?i ?i mai tare numele institu?iei pe care o conduce?i!"ROBERT TURCESCU (PMP): "P?i, mah, nemernicilor, ?i eu, ?i al?i colegi facem parte din Parlamentul Rom?niei ?i n-am luat act, mah, nemernicilor, cu ?nepl?cut? surprindere? de acest comunicat! Dar am luat act cu furie ?i cu grea?? de toate mizeriile pe care le pune?i la cale de at?ta amar de timp. Du-te, Dragnea, du-te ?nv?rtindu-te!"COMUNICAT USR: "Uniunea Salva?i Rom?nia refuz? s? accepte ca numele Parlamentului Rom?niei s? fie t?r?t ?ntr-o lupt? pentru ap?rarea intereselor personale ale domnilor Dragnea ?i T?riceanu. Este inadmisibil ca Liviu Dragnea ?i C?lin Popescu T?riceanu s? publice comunicate oficiale ?n numele Parlamentului Rom?niei. Domnii Dragnea ?i T?riceanu dau dovada suprem? c? au capturat institu?iile statului ?i le folosesc ?n scopuri personale".FLORIN C??U (PNL): "Nu recunosc mesajul de r?spuns al Parlamentului Rom?niei prezentat de pre?edintii celor dou? camere la comunicatul Departamentului de Stat al SUA. ?i rog pe to?i colegii mei senatori ?i deputa?i, care nu sunt de acord cu r?spunsul Parlamentului Rom?niei, s?-mi urmeze exemplul ?i s? trimit? un mesaj Ambasadei SUA ?n acest sens. Dragnea ?i T?riceanu NU vorbesc ?n numele tuturor parlamentarilor!" ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download