Apar-romania.ro



Stiri 13 aprilie 2021, a doua parteMondelez International sus?ine programul ?Gust? cu aten?ie. Bucur?-te de moment”, dedicat adolescen?ilor , La zi , Mar?i, 13 Aprilie 2021 Asocia?ia Sut? la Sut? Rom?nesc a lansat, ?n parteneriat cu 5 licee din Bucure?ti, programul dedicat m?ncatului con?tient, cu inten?ie ?i cu aten?ie, sub numele ?Gust? cu aten?ie. Bucur?-te de moment”. Programul educa?ional este desf??urat ?n colaborare cu Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor - ANPC ?i este sus?inut de compania Mondelēz International, lider pe pia?a global? a gust?rilor.?Obiectivul principal al programului este ?mbun?t??irea modului ?n care tinerii iau gust?rile, ajut?nd la construirea unei rela?ii mai s?n?toase cu m?ncarea.? Con?inutul adresat elevilor este dezvoltat ?n parteneriat cu dr. Laura Davidescu, medic specialist cu competen?e ?n Nutri?ie ?i consilier Metabolic Balance: ?Adolescen?ii adesea ?ncearc? s?-?i controleze frustr?rile prin m?ncare, de cele mai multe ori nefiind aten?i la ce ?i c?t consum?. Cred c? e momentul ca ei s? descopere ce ?nseamn? o gustare nutritiv?, cum s? ia o gustare ?i s? apeleze la ?n cuno?tin?? de cauz?. Mi-ar pl?cea ca ?n urma acestei campanii mul?i dintre ei s? devin? consumatori aviza?i, ba chiar s?-?i descopere o latur? gourmet."??n cadrul programului, elevii al?turi de dirigin?ii ?i directorii celor 5 licee au participat la workshop-uri ?i la ?nt?lniri online sus?inute de dr. Laura Davidescu, de strategistul Florentina Balo?, ambasador al campaniei, ?i de actorul Cosmin Natanticu, care le-au explicat elevilor importan?a gust?rilor, ?i de psihologul Iulia Av?d?nii care a vorbit despre emo?iile care stau la baz? atunci c?nd alegem gust?rile.?Pentru a completa informa?iile cu rol educa?ional, reprezentan?ii ANPC vor sus?ine un workshop cu elevii despre etichetele produselor, rolul acestora ?i cum se pot interpreta principalele informa?ii ?nscrise pe ambalaje. La finalul programului, va avea loc o competi?ie cu 50 de premii (c?te 10 pentru fiecare liceu participant), ?n cadrul c?reia elevii vor fi invita?i s? creeze, individual, un tablou vizual, pornind de la mesajele cheie ale campaniei. De asemenea, 10 dintre participan?ii ?n program vor ?nv??a de la M?d?lina Preda, Consultant ?n organizare ?i planificare, cum s? ??i ?in? un jurnal personal, prin tehnica ?bullet journalling”, care ?i va ajuta ?n dezvoltarea lor personal? ?i vor beneficia de sesiuni de mentorship din partea angaja?ilor companiei Mondelēz International.?Aflat ?n plin? desf??urare, programul se va ?ncheia la sf?r?itul lunii iunie 2021.?Carta Sustenabilit??ii Dr. Oetker - obiective ambi?ioase p?n? ?n anul 2025 , , Mar?i, 13 Aprilie 2021 Dr. Oetker ?i-a asumat ?ntotdeauna responsabilitatea ?i caut? s? men?in? o activitate sustenabil? ca parte integrant? a ADN – ului s?u corporativ. Compania ?i-a unit acum obiectivele ambi?ioase de sustenabilitate ?n Carta Sustenabilit??ii Dr. Oetker. Printre alte lucruri, Dr.Oetker dore?te s? ob?in? neutralitate climatic?, s? reduc? consumul de plastic ?i s? ??i creeze ambalaje complet reciclabile. ?n plus, compania investe?te foarte mult ?n profilurile nutri?ionale ale propriilor produse.“Fiind o afacere de familie ce activeaz? ?n produc?ia de alimente ?i av?nd companii de produc?ie ?i distribu?ie pe fiecare continent ?n jurul lumii, suntem con?tien?i de?responsabilitatea noastr? fa?? de oameni ?i natur?. Odat? cu implementarea Cartei?Sustenabilit??ii Dr. Oetker, promov?m stilul de via?? responsabil al consumatorilor?no?tri, asigur?m condi?ii corecte ?i sustenabile de-a lungul ?ntregului lan? de aprovizionare reduc?nd ?n acela?i timp amprenta noastr? asupra mediului. Dr. Oetker r?m?ne astfel fidel propriilor competen?e esen?iale, produc?nd alimente de o ?nalt? calitate pentru momente de bucurie ?i oferind consumatorilor s?i solu?ii din ce ?n ce mai relevante printr-un portofoliu de produse variat,” declar? Dr. Albert Christmann, Pre?edinte al Consiliului Executiv al Dr. Oetker.Trei dimensiuni ale Cartei Sustenabilit??iiCarta Sustenabilit??ii, care a fost lansat? intern ?n anul 2020, cuprinde un total de 27 de proiecte, sub egida c?reia echipe interdisciplinare lucreaz? pentru a atinge obiective ambi?ioase de sustenabilitate. Obiectivele specifice sunt atribuite celor trei dimensiuni Alimenta?ia Noastr?, Lumea Noastr? ?i Compania Noastr?.Alimenta?ia Noastr? urm?re?te o abordare care s? permit? consumatorilor s? duc? un stil de via?? echilibrat, orientat pe s?n?tate ?i sustenabilitate. Printre alte lucruri, Dr. Oetker ??i propune, ca p?n? ?n anul 2025, s? optimizeze profilurile nutri?ionale ale produselor sale ?i, de exemplu, s? reduc? utilizarea s?rii, zah?rului ?i gr?similor cu p?n? la 20 de procente.Lumea Noastr? reune?te toate activit??ile cu care Dr. Oetker modeleaz? ?n mod pozitiv impactul social ?i de mediu al activit??ilor sale corporative. Compania va ob?ine neutralitatea climatic? ?n toate loca?iile p?n? ?n anul 2022. Cantitatea de de?euri alimentare pe care Dr. Oetker o poate influen?a direct va fi redus? cu 25 de procente p?n? ?n anul 2025. Compania se va asigura c? toate materialele de ambalare pot fi reciclabile p?n? ?n anul 2025, aduc?nd astfel o contribu?ie important? la reducerea de?eurilor din plastic. ?n plus, Dr. Oetker inten?ioneaz? s? fac? lan?urile sale de aprovizionare sustenabile – at?t social c?t ?i pania Noastr? se refer? la angaja?ii Dr. Oetker: Compania r?m?ne un angajator responsabil, asigur? egalitate ?i promoveaz? diversitatea. Cu scopul de a preveni complet accidentele ocupa?ionale, Dr. Oetker va implementa de asemenea un system de management care respect? certificarea standard recunoscut? interna?ional ISO 45001 ?n toate loca?iile de produc?ie p?n? ?n anul 2025.Toate obiectivele ?i informa?iile de baz? pot fi g?site la: oetker.de/nachhaltigkeit (German?) ?i sustainability (Englez?).Accent pe nevoile consumatorilorLa proiectarea obiectivelor, Dr. Oetker ?i-a inclus ?n mod firesc opiniile consumatorilor, astfel cum Dr. Judith Güthoff, ?ef al Departamentului de Sustenabilitate & Conformitate ?n cadrul Dr. Oetker, explic?: “Rezultatele sondajelor ?n r?ndul p?r?ilor interesate ?i ale consumatorilor no?tri sunt, pe lang? propriile noastre convingeri, o baz? important? pentru obiectivele pe care ni le-am propus ?n Carta Sustenabilit??ii. Dr. Oetker s-a concentrat ?ntotdeauna asupra consumatorilor ?i este absolut logic s? le ascultam p?rerea ?i s? integr?m dorin?ele lor ?n planurile noastre. Pe acest fond, Carta Sustenabilit??ii Dr. Oetker este o reflec?ie a evolu?iilor sociale care au ca scop punerea ?n centrul activit??ilor noastre a unor probleme precum protec?ia mediului, tratamentul corect al animalelor ?i diversitatea. ?n acela?i timp, ac?iunile noastre reflect? cre?terea gradului de con?tientizare a s?n?t??ii consumatorului, pentru care alimenta?ia con?tient? ?i sustenabil? devine din ce ?n ce mai important?. Lu?m ?n considerare acest lucru cu obiectivele noastre de sustenabilitate.”Bogdan Stanca, Cocorico : Carnea de pui este singurul segment care va cre?te p?n? ?n 2030, Alina Stanciu - mar, 13 apr. 2021, Grupul de firme Aaylex, care comercializeaz? carne de pui sub brandul Cocorico, mizeaz? anul acesta pe o cre?tere cu 20% a cifrei de afaceri, urmare a extinderii portofoliului de produse ?i a pie?ei. Bogdan Stanca, fondatorul business-ului, anun?? c? grupul se va extinde, inclusiv prin achizi?ii. Grupul de firme Aaylex, controlat de antreprenorul Bogdan Stanca, cu afaceri integrate ?n industria c?rnii de pui, mizeaz? ?n 2021 pe o cre?tere cu 20% a cifrei de afaceri, p?n? spre 781 de milioane de lei. Compania, de?in?toarea brandului Cocorico, a rulat ?n 2020 ?n jur de 651 de milioane de lei ?i profit? de investi?iile f?cute anii anteriori ?n dezvoltarea de produse noi, dar estimeaz? ?i o cre?tere a v?nz?rilor ?n termeni comparabili.“Singurul segment de carne care va continua s? creasc? p?n? ?n 2030 este acesta, al c?rnii de pui”, crede Bogdan Stanca, fondator ?i CEO al Grupului Aaylex, care a sesizat o ?u?oar? revigorare, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, acompaniat? de o cre?tere a preocup?rii publicului pentru alimenta?ie s?n?toas? ?i echilibrat?”.?n ceea ce prive?te tendin?ele de consum, produc?torul apreciaz? c? pe pia?? se contureaz? un poten?ial de cre?tere ponderat?. ?n acest moment, ultimele date arat? un consum local de aproximativ 20 kg/an, aflat ?nc? sub media european?. Cre?terea preocup?rii publicului pentru o alimenta?ie s?n?toas? ?i echilibrat?, interesul din ce ?n ce mai mare, ?n special al noii genera?ii, pentru calitate, naturale?e ?i un stil de via?? s?n?tos este o alt? tendin?? tot mai vizibil? ?n aceast? industrie.Pe de alt? parte se configureaz? ?i c??iva factori care pot avea un impact negativ asupra pie?ei ?n urm?toarele luni lega?i de concuren?a puternic? pe plan na?ional ?i european. “ Exist? pe pia?a local? companii din afara Rom?niei, cu pre?uri mai mici, uneori de dumping ?i cu o calitate ?ndoielnic?.”, mai anun?? compania.158 de milioane de lei, ?n trei luni?Grupul Aaylex a raportat pentru primul trimestru din 2021 o cifr? de afaceri de 158 de milioane de lei ?i ca urmare a lans?rii recent? a c?rna?ilor din pui.? ?n primele 3 luni ale anului au fost livrate peste 18.000 de tone de produse din carne de pas?re pe toate canalele de distribu?ie, iar ?n topul produselor cu cel mai mare volum de v?nzare se se num?r? pulpele ?i pieptul de pui file.?Ies la cump?r?turi?Pentru ?ntreg anul 2021, obiectivul este de cre?tere a cifrei de afaceri consolidat? cu 20%, mai ales pe seama introducerii de produse noi ?i a dezvolt?rii v?nz?rilor pe pia??”, mai anun?? compania ale c?rei metode de cre?tere accelerat? nu exclud achizi?ia unor al?i juc?tori.“Grupul AAylex se va concentra pe aceea?i direc?ie precum cea a ultimilor ani: noi facilit??i de produc?ie inclusiv prin achizi?ii, cooper?ri sau chiar unit??i dezvoltate de la ?nceput, de tip greenfield, tehnologii performante, sus?inerea calit??ii, responsabilitate social?.”, anun?? produc?torul.Grupul a marcat o premier? ?n industria c?rnii prin lansarea ?n luna martie a c?rna?ilor 100% din carne proasp?t? de pui ?i condimente naturale, f?r? nitri?i, f?r? nitra?i, f?r? gluten, f?r? aditivi/conservan?i. AAylex a investit 15 milioane de euro pentru producerea acestui produs. Suma a fost direc?ionat? pentru construc?ia de la zero a unei unit??i specializate, care integreaz? robotizare ?i automatiz?ri de ultima or? ?i condi?ii speciale de biosecuritate. A inclus, de asemenea, pentru o perioad? de 2 ani de zile, etapele de cercetare, testare, stabilizarea re?etei, ambalare special?, construc?ia brand-ului, asigurarea logisticii ?i distribu?iei.De asemenea, ?n ultimii 4 ani, AAylex Group a investit ?n total peste 50 de milioane de euro pentru integrarea ?ntregului lan? de produc?ie. Grupul include fabrici specializate pentru hrana puilor, ferme de reproduc?ie, incuba?ie ?i cre?tere a puilor, un abator cu o capacitate anual? de produc?ie de peste 100.000 tone de carne, fabric? de c?rna?i, unit??i de ambalare, distribu?ie ?i logistic? proprie, laboratoare proprii pentru fiecare ciclu de produc?ie ?n parte, buc?t?rie industrial? unde se efectueaz? teste pentru produsele gata pentru consum.Grupul are un num?r de peste 2.000 angaja?i.Grupul Aaylex vrea afaceri cu 20% mai mari ?n 2021, 13 Apr 2021 Alina DragomirGrupul AAylex a raportat pentru primul trimestru din 2021 o cifr? de afaceri de 158 de milioane de lei, consolid?ndu-?i pozi?ia ?n segmentul de carne de pui proasp?t?. Dup? lansarea recent? a unui produs unic – c?rna?ii din pui – 100% naturali, compania mizeaz? ?n continuare pe inova?ie ?n dezvoltarea unor noi produse, ?inta pentru anul acesta fiind cre?terea cifrei de afaceri cu 20%.?Sesiz?m o u?oar? revigorare, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, acompaniat? de o cre?tere a preocup?rii publicului pentru alimenta?ie s?n?toas? ?i echilibrat?. Puiul este cea mai frecvent? op?iune a consumatorilor pentru mesele din timpul s?pt?m?nii. Astfel c? estim?rile noastre sunt c? ?n 2021 cel mai bine v?ndut produs va fi carnea de pui proasp?t?. De asemenea, singurul segment de carne care va continua s? creasc? p?n? ?n 2030 este acesta, al c?rnii de pui”, a men?ionat Bogdan Stanca, fondator ?i CEO al Grupului AAylex.?n primele 3 luni ale anului au fost livrate peste 18.000 de tone de produse din carne de pas?re pe toate canalele de distribu?ie, iar ?n topul produselor cu cel mai mare volum de v?nzare se num?r? pulpele ?i pieptul de pui file. Produsele Cocorico sunt destinate 70% consumului intern ?i 30% exportului.Pentru ?ntreg anul 2021, obiectivul este de cre?tere a cifrei de afaceri consolidat? cu 20%, mai ales pe seama introducerii de produse noi ?i a dezvolt?rii v?nz?rilor pe pia??. Grupul AAylex se va concentra pe aceea?i direc?ie precum cea a ultimilor ani: noi facilit??i de produc?ie inclusiv prin achizi?ii, cooper?ri sau chiar unit??i dezvoltate de la ?nceput, de tip greenfield, tehnologii performante, sus?inerea calit??ii, responsabilitate social?.?n 2020, Grupul a avut o cifr? de afaceri de 651 milioane lei ?i investi?ii direc?ionate ?n sisteme de produc?ie inovatoare, ?n cercetare ?i dezvoltare, ?n integrarea de noi tehnologii, ?n lansarea unei noi identit??i vizuale pentru brandul Cocorico, ?n noi facilit??i de produc?ie. Doar ?n ultimii patru ani compania a investit ?n total peste 50 de milioane de euro pentru integrarea ?i consolidarea ?ntregului lan?, de la ferm? la furculi??, tot procesul fiind complet natural, ?n condi?ii de biosecuritate maxim?. Produsele sunt destinate 70% consumului intern ?i 30% exportului ?n ??ri din Europa precum Italia, Spania, Bulgaria, Republica Ceh?, Cipru, Fran?a, Germania, Grecia, Marea Britanie, Ungaria ?i Slovacia, precum ?i pie?elor din Orientul Mijlociu.?Alimentele, cu aproape 1,5% mai scumpe fa?? de finalul anului trecut, 13 Apr 2021 | de Simona PopaScumpirea medie trecut? de Institutul Na?ional de Statistic? ?n dreptul m?rfurilor alimentare dup? primele trei luni ale acestui an a ajuns la 1,46% raportat la luna decembrie a anului parat ?ns? cu aceea?i lun? a anului trecut (martie 2021 vs martie 2020), m?rfurile alimentare s-au scumpit cu 1,59%, indic?nd o temperare a scumpirilor fa?? de luna februarie.Pe lista alimentelor cu cele mai mari scumpiri fa?? de finalul anului trecut intr? legumele ?i conservele de legume (+ 5,64%) ?i uleiul (+5,14%) din categoria uleiului, sl?nin? ?i gr?simi.La polul opus s? afl? ou?le, cu o reducere de 1,81% ?i fasolea boabe ?i alte leguminoase (- 0,54%) din categoria legumelor ?i conservelor de legume.Raportat ?ns? la luna martie a anului trecut, dintre toate alimentele analizate de INS legumele ?i fructele au pre?uri mai mici. ?n cazul cartofilor, sc?derea este de 34,26% ?n timp ce citricele ?i alte fructe meridionale costau cu aproape 7% mai pu?in ?n luna martie a acestui an.?Cumulat, pre?urile de consum ?n luna martie 2021 comparativ cu luna martie 2020 au crescut cu 3,05%, un impact major fiind din pre?ul m?rfurilor ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAKaufland: ?n 2020 am lucrat direct cu 2.900 de furnizori dintre care 2.400 sunt rom?ni. Compania are pe plan local 141 de hipermarketuri ?i afaceri de aproape 13 mld. Lei, Cristina Ro?ca 13.04.2021, Marco H?ssl, director general Kaufland Rom?niaLan?ul de hipermarketuri Kaufland, liderul comer?ului local dup? cifra de afaceri din 2019, a lucrat direct anul trecut cu 2.900 de furnizori de bunuri ?i servicii. Dintre ace?tia, 2.400 sunt rom?ni, ceea ce ?nseamn? o pondere de 83% din total, conform calculelor ZF.?De la cei 2.400 de furnizori locali am achizi?ionat bunuri ?i servicii ?n valoare de 1,9 mld. euro. Aceast? sum? reprezint? aproximativ 81% din cheltuielile totale cu furnizorii. Suntem ?n permanen?? ?n c?utare de parteneri ?i furnizori din Rom?nia“, spune Marco H?ssl, director general Kaufland Rom?nia. Achizi?iile interne au crescut cu 6,7% ?n cursul anului calendaristic 2020, conform oficialilor Kaufland.Rom?nia a avut una dintre cele mai bune evolu?ii ale consumului din UE ?n februarie. Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul a crescut cu 3,6% an/an ?n februarie 2020, ?n vreme ce la nivel european a sc?zut cu 2,2%, R?zvan Botea , 13.04.2021, 17:00 41 Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut ?n Rom?nia cu 3,6% an/an ?n februarie, a ?aptea cea mai bun? evolu?ie din Uniunea European? ?i cu 5,8 puncte procentuale peste media european? de -2,2%, potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistic?. Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari sc?deri ale volumului total al comer?ului cu am?nuntul au fost ?nregistrat ?n Portugalia (-15,4%), Slovacia (-14,7%) ?i Malta (-8,9%). Cele mai mari cre?teri au fost ?nregistrate ?n Belgia (+ 11%), Austria (+ 5,2%) ?i Croa?ia (+ 5,1%). Datele INS, ob?inute prin metodologia na?ional?, arat? c? ?n februarie cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul a crescut, chiar dac? u?or, cu 1,3% ?n serie brut?. Cel mai bine au mers v?nz?rile de produse nealimentare, care au urcat cu 7,1% ?n februarie 2021 versus februarie 2020. Comer?ul cu combustibili r?m?ne ?ns? pe minus, cu o sc?dere de 9,1% an/an ?n februarie 2021. Cifra de afaceri din retail este cel mai important indicator pentru consumul privat, care este cea mai important? ramur? a PIB. De asemenea, de v?nz?rile din retail depind ?n bun? m?sur? ?ncas?rile din TVA ale statului, prognozate ?n 2021 la aproape 70 mld. lei, ?n cre?tere cu 16% fa?? de ce a ?ncasat ?n 2020.?Investi?i ?n Rom?nia! Nasul Ro?u se preg?te?te s? deschid? a treia epicerie din Capital? ?i vrea s? extind? capacitatea fermei ecologice, 09.04.2021, Alex Ciutacu ??Businessul a ajuns la afaceri de 4,9 mil. lei ?n 2020, cu o marj? de profit de 9%.?? Ferma ecologic? de 2 ha cuprinde produc?ie de fructe, legume, ou?, miere, dar ?i o activitate limitat? de procesare pentru produse finite.?Compania Nasul Ro?u are ?n plan deschiderea celei de-a treia epicerii (n.red: concept francez de b?c?nie) din Capital?, ?n 2021, ?n contextul ?n care produc?ia fermei ecologice sus?ine un astfel de plan, a explicat Alina Constantinescu, fondatoare, Nasul Ro?u, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.??Am ?ncercat s? fim c?t mai performan?i cu ferma ?i s? folosim fiecare bucat? de teren ?i ne-am dat seama c? putem avea un plus de produc?ie care s? asigure existen?a celui de-al doilea magazin. Ne-am ?inut anul trecut de acest plan ?i l-am deschis. (...) Cred c? ne preg?tim anul acesta s? mai deschidem un magazin tocmai pentru c? noi credem c? produsele cultivate la ferm? ar putea ajunge la mai mul?i consumatori. Tot ?n zona Sectorului 1 vom merge“.?Nasul Ro?u are ?n prezent o epicerie ?n Floreasca, dechis? ?nc? din 2017, ?i una ?n Pipera, pe care compania a inaugurat-o ?n vara anului trecut, ?n plin? pandemie – fiind un plan calculat anterior.??Am fost mai optimi?ti ?n ceea ce prive?te a doua epicerie, a fost ?i un context deosebit pentru c? am deschis ?n august anul trecut, ne-a prins pandemia, iar Pipera este o zon? aparte ?n sensul ?n care nu po?i atrage acolo din tot Bucure?tiul ?i nici nu am promovat intens loca?ia ?i s-a v?zut, dar recuper?m ?i va fi bine. (...) ?n Pipera trebuie s? atragem publicul de acolo, Pipera, Voluntari, Mogo?oaia“.Pe rafturile epiceriilor sunt comercializate at?t fructele, legumele ?i celelalte produse de la Nasul Ro?u, c?t ?i de la alte companii, at?t din pia?a local?, dar ?i din import.??Avem ?i produse rom?ne?ti, a? spune c? jum?tate din produsele din interiorul loca?iei provin din Rom?nia, ?i ne-am bucura dac? acest procent a fi din ce ?n ce mai mare,ne-am bucura s? vedem c? produc?torii rom?ni sunt consecven?i ?i fac o produc?ie de calitate ?i dau dovad? de seriozitate“.??n ceea ce prive?te produsele aduse de la companii din Italia sau Marea Britanie, fondatoarea a vizitat personal mai mul?i produc?tori ecologici de pe plan extern pentru a face selec?ia.???n prim? faz? ne-am uitat la ??rile din Europa ?i am vizitat majoritatea produc?torilor pe care noi ?i avem ?n magazin, vorbesc de cei din Italia, ne-am asigurat c? ceea ce produc ei se potrive?te cu a?tept?rile pe care le aveam noi ?i am descoperit c? lumea este pu?in mai mare dec?t ferma noastr? ?i c? putem aduce pentru clien?i ?i produse precum portocalele“.?Businessul a plecat de la un hobby, de fapt, ?n momentul ?n care Alina Constantinescu s-a mutat al?turi de so?ul ei ?ntr-o cas? din satul Palanca, jude?ul Prahova, care dispunea de un teren generos. ?n primii ani, o parte din teren a servit drept gr?din? pentru familia ei, ?ns? an de an a continuat s? o dezvolte ?i a ?nceput s? v?nd? legume ?i fructe c?tre apropia?i.?Acum, ferma ecologic? se ?ntinde pe o suprafa?? de 2 hectare, iar investi?iile totale derulate pe parcursul a zece ani s-au ridicat la 600-800.000 de euro, ?n contextul ?n care cei doi nu au ?inut cont de investi?ie ?p?n? la un anumit moment“.??Undeva ?n 2015-2016 am ?nceput s? taton?m terenul, ne-am dorit s? vedem dac? legumele sunt la fel de apreciate de un alt public fa?? de cel pe care ?l aveam noi, adic? p?rin?i, prieteni. (...) ?n 2017 aveam un business foarte mic ?n care eu eram cea care lua comenzi, aveam un ajutor la ?mpachetat ?i plecam cu ma?inu?a mea ro?ie ?i livram din u?? ?n u?? ?n diverse cartiere din Bucure?ti, ?ns? am sim?it nevoia unui loc ?n care oamenii s? vin? s? aib? experien?a cu produsele noastre. A ap?rut acest mic loc din Floreasca ?n aten?ia mea ?i am zis de ce nu“Ferma ecologic? a fost dezvoltat? ca un ecosistem sustenabil, cu cicluri de produc?ie care respect? ritmul natural de cre?tere, ceea ce aduce produse diversificate pe parcursul anului.??Spre exemplu, la acest moment producem ceap? verde, salat?, kale, mango, spanac, ridichi, usturoi verde, p?trunjel, m?rar ?i cam tot ce este de sezon“.?Treptat, ?n ferm? au fost ad?ugate noi elemente, majoritatea pornind de la dorin?a de a reduce risipa fermei ?i a epiceriilor ?i din aceea de a completa ecosistemul.??O modalitate de a dezvolta ferma a fost s? ad?ug?m ?i partea de zootehnie, noi fiind de fapt medici veterinari ?i acolo ne-am sim?i tmai aproape de ce am studiat, am ad?ugat ?n aceast? ferm? g?ini ?i g??te. (...) G?inile sunt pentru ou? care ajung la magazin ?i ?n preparatele noastre ?i au devenit foarte apreciate, sunt unele dintre produsele noastre de top“.Un alt element menit pentru a completa cercul este cel de procesare, unde Nasul Ro?u profit? de excedentul de legume din anumite perioade pentru a pune pe rafturi ?i produse finite realizate ?n ferm?.??Am autorizat o mic? sec?ie de produc?ie aici ?n ferm?, unde proces?m ?n mod tradi?ional ?i artizanal legume ?i fructe ?n suc de ro?ii past? de ardei kapia, mur?turi, zacu?te ?i diverse alte modalit??i pentru a le conserva pentru iarn?. Ne ajut? ?n special ?n timpul verii, c?nd avem v?rful de produc?ie, iar cei care ne trec pragul sunt ?n vacan?? ?i ne trezim cu multe legume, ?n special tomate ?i trebuie s? le folosim“.?Totodat?, ecosistemul fermei cuprinde ?i 15 stupi, iar mierea de albine produs? este comercializat tot pe rafturile epiceriilor.?Compania Nasul Ro?u vrea s? extind? capacitatea fermei, ?ns? nu are ?n plan o dezvoltare major? ?n acest sens, ci mai degrab? una organic?.??Vom cre?te capacitatea fermei, dar nu foarte mult. Noi suntem condi?iona?i de suprafe?ele de teren pe care le avem ?n folosin??, avem ferma ?n spatele casei ?i la propriu ?i la figurat. Ne-am ?ntins ?n jurul casei ?i dorim ca ferma s? nu fie mai departe de casa noastr?, ci s? ne dezvolt?m prin terenuri tangen?iale cu ferma pe care o avem deja, ?ns? fiind o ferm? ecologic? este un pas care trebuie studiat pentru c? terenul respectiv trebuie s? nu fi fost stropit sau tratat“.?Canalul online a fost unul important pentru Nasul Ro?u ?nainte de inaugurarea primei loca?ii fizice, ?ns? acum a evoluat ?nspre un canal complementar.??A r?mas un canal de business marginal pentru noi pentru c? experien?a este mai ?mplinitoare ?ntr-un magazin fizic unde te po?i inspira v?z?nd oferta, vezi legume ?i ??i vin idei. Magazinul online este o extensie acum a magazinelor fizice, unde colegii mei preg?tesc comenzi pentru clien?ii care vin ?n magazin de obicei ?i care din diverse motive nu mai pot veni pentru o perioad?“.??n ceea ce prive?te livr?rile, produsele mai pu?in perisabile pot fi trimise de Nasul Ro?u ?n toat? ?ara, ?ns? cele care trebuie s? men?in? o anumit? temperatur? sunt livrate direct ?i pot ajunge cel mult p?n? ?n jude?ul Ilfov.?Nasul Ro?u a ?nregistrat afaceri de 4,9 milioane de lei ?n 2020, ?n cre?tere fa?? de 2019, cu o marj? de profit de 9%. ?n ferm? ?i epicerii lucreaz? ?n total 16 oameni.Investi?i ?n Rom?nia! ?Pofta Focului iese cu produsele ?n 70 de magazine din Luxemburg ?i Germania. Produc?ia a crescut de ?apte ori ?n 2020 fa?? de 2019, 13.04.2021, Alex Ciutacu ??Pofta Focului investe?te ?n utilaje ?i pentru a extinde hala de produc?ie.Produc?torul artizanal Pofta Focului a ie?it pentru prima dat? ?n pia?a extern? cu zacusca ?i sosurile produse la Ia?i, ?n contextul ?n care a listat produsele ?n circa 40 de magazine din Luxemburg, urm?nd s? le duc? ?n alte 30 de magazine din Germania, a explicat Gica Neam?u, fondatoare, Pofta Focului, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia! realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.??Ei au venit spre noi, noi nu mai reu?im s? ne ducem s? c?ut?m noi parteneri, dar vin ei spre noi ?i stabilim parteneriate bune. (…) ?n Bucure?ti suntem ?n vreo 28 de magazine, ?n Ia?i ?n circa 20 de magazine, iar ?n restul ??rii ?n alte 21 de magazine. Putem spune c? avem 2-3 parteneri noi ?n fiecare s?pt?m?n?“.?Pofta Focului este un mic business de familie ?testat“ de Gica Neam?u ?nc? din 2012. Cu toate acestea, businessul a luat o form? concret? ?n 2016, iar anul ?n care a prins av?nt a fost 2020.?Drept dovad?, v?nz?rile au crescut de la 7.000 de lei ?n 2019 la 330.000 de lei ?n 2020, ?n contextul ?n care fiul ei a ?nceput s? o ajute ?n afacere, dar ?i pe fondul investi?iilor ?n branding ?i marketing.??A venit aripa t?n?r?, s-a m?rit echipa numeric, au venit ?i cu idei noi, o logistic? mai bun? ?i o eficien?? mai mare. Cel mai important lucru a fost rebranduirea produsului pentru c? aveam alt? imagine p?n? ?n 2019, un alt aspect“.?Produc?torul are ?n plan investi?ii de circa 50.000 de euro ?n 2021 prin care vizeaz? extinderea halei de produc?ie ?i echipamente.???n cifre am crescut cam de ?apte ori cantitatea produs? fa?? de 2019, dar am scos ?i o gam? nou? de sosuri care a ?mpins aceast? dinamic? ?i ne-a crescut v?nz?rile. (…) ?n ceea ce prive?te utilajele, nu vrem s? le introducem ?n procesul de fabrica?ie, dar vrem s? le utiliz?m pentru etichetare ?i alte activit??i conexe“.?Pe l?ng? aceste echipamente, antreprenoarea pl?nuie?te s? mai aduc? ?nc? patru oameni ?n echipa de produc?ie, ?n contextul ?n care ast?zi produsele sunt realizate de patru persoane.?Planurile produc?torului pentru 2021 vizeaz? lansarea propriei platforme online, dar ?i lansarea unui sortiment de mur?turi.??nv???m mai bine acest antreprenoriat, preg?tim deja urm?torul sortiment, de mur?turi s?rate, iar cererea este mare ?i ne-a determinat s? facem contracte ?n avans, ceea ce ne va ajuta ?n viteza de circula?ie a banilor. (…) ?n primele trei luni am ajuns deja la 100.000 de lei ?i suntem ?nc? pu?in pe stocurile de anul trecut, deci cred c? anul acesta vom ajunge la un rezultat bun“.?Cu toate acestea, Pofta Focului ??i dore?te s? r?m?n? un produc?tor artizanal, iar Gica Neam?u spune c? p?n? la finalul anului 2022 va ajunge la capacitatea maxim? de produc?ie pe care o are ?n plan.??n ceea ce prive?te modul ?n care finan?eaz? dezvoltarea, antreprenoarea pune accent pe reinvestirea profitului, dar scaneaz? pia?a pentru oportunit??i de finan?are.??Ne uit?m la toate. Sursele proprii, tot profitul se reinveste?te, suntem chibzui?i, acces?m o r?m??i?? de IMM Invest, sper s? acces?m m?sura 6.4 de fonduri europene, urm?rim orice oportunitate s? o punem la treab? ?n slujba noastr?“.??DIVERSEBuz?u: Autorit??ile de mediu, ?n alert?. Un r?u s-a f?cut alb ca laptele, ANA FELEA , Miscellanea / 13 aprilie Firul de ap? din satul Albe?ti, jude?ul Buz?u, a devenit alb ca laptele peste noapte. Ciud??enia a alertat ?ntreaga comunitate, mai ales c? apa era folosit? pentru ad?patul animalelor ?i alte treburi gospod?re?ti, iar acum oamenii se tem c? ar fi vorba despre o poluare. Totul s-a ?nt?mplat ?n cursul zilelor de 12 ?i 13 aprilie, pe cursul de ap? pe care oamenii ?l numesc Negreasca ?i care se vars? ?n r?ul C?lm??ui.Cursul de ap? care trece prin zona industrial? a municipiului Buz?u ?i se vars? ?n r?ul C?lm??ui se afl? ?n administrarea Apelor Rom?neLocalnicii din Albe?ti se tem s? nu fie vorba despre o poluare, iar sursa ar putea fi deversarea unor substan?e toxice. Alarma dat? de localnici l-a adus la fa?a locului ?i pe primarul comunei, Andrei Ion care imediat a ?nceput propriile verific?ri. A mers pe cursul de ap? ?n amonte pentru a vedea pe ce distan?? se ?ntinde aceast? "ciud??enie". Edilul comunei Smeeni a cerut imediat ?i ajutorul autorit??ilor de mediu care pe 13 aprilie au declan?at o anchet? ampl?. S-au f?cut verific?ri ?i s-au luat probe de la ap? astfel ?nc?t s? se decid? care ar fi cauza ?i mai ales dac? este vorba despre o poluare. Garda de Mediu a transmis: "O echip? format? din comisari ai G?rzii Na?ionale de Mediu - Comisariatul Jude?ean Buz?u, c?t ?i reprezentan?i ai Administra?iei Bazinale de Ap? Buz?u-Ialomi?a, Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Buz?u, UAT Smeeni ?i Inspectoratul de Poli?ie Jude?ean au verificat o sesizare cu privire la apari?ia pe cursul de ap? C?lm??ui, c?t ?i Negreasca ?i al canalului ANIF a unei pelicule albe ?n zilele de 12-13 aprilie 2021". Au fost prelevate probe de c?tre reprezentan?ii ABA Buz?u-Ialomi?a ?n vederea stabilirii valorilor indicatorilor de calitate a apei, c?t ?i ce substan?e ar putea con?ine acea pelicul?, rezultatele ?ns? vor fi gata peste c?teva zile.Verific?ri sunt efectuate si de Garda de Mediu, inclusiv la o firm? de reciclare din zona cursului de ap?, pentru a vedea dac? aceasta are vreo responsabilitate ?n cazul de la Albe?ti. Comisariatul G?rzii de Mediu Buz?u informeaz?: "Comisarii din cadrul G?rzii Na?ionale de Mediul - Comisariatul Jude?ean Buz?u au verificat ?i agentul economic care evacueaz? ?n canalul ANIF apele epurate, c?t ?i apele pluviale de pe platform?. S-a constatat faptul c? ?ncep?nd de s?mb?t?, 10 aprilie se efectuau lucr?ri de decolmatare a cursului de ap? Negreasca, c?t ?i a canalului ANIF de c?tre reprezentan?ii societ??ii comerciale ?i de reprezentan?ii ABA Buz?u-Ialomi?a. Se vor continua verific?rile ?n vederea identific?rii sursei care a condus la aspectul albicios al apei pe cele dou? cursuri de ap?, C?lm??ui ?i Negreasca. Dup? primirea rezultatelor probelor de ap? prelevate, se va stabili cu certitudine cauza ?i se vor impune m?suri conform legisla?iei de mediu ?n vigoare. ?n timpul controlului pe cursurile de ap? men?ionate anterior nu au fost identificate cadavre de specii de pe?ti sau alte vie?uitoare".GLOBALFAO: Produc?ia de gr?u ar putea atinge un nou record ?n 2021, Diana Vasilescu , 13 aprilie 2021 FAO preconizeaz? ca produc?ia mondial? de cereale ?n 2021 s? creasc? pentru al treilea an consecutiv datorit? condi?iilor meteo favorabile din unele ??ri, motiv pentru care ?i-a modificat, respectiv, estim?rile privind produc?ia global? de gr?u.Astfel, ?n acest an, se preconizeaz? ca produc?ia mondial? de gr?u s? ating? un nou record – de 785 de milioane de tone, ?n cre?tere cu 1,4% fa?? de anul trecut, determinat de o revenire accelerat? ?n cea mai mare parte a Europei ?i pe fonul estim?rii unei recolte record ?n India.Un volum de recolt? peste medie, de asemenea, este preconizat ?i pentru porumb, ?i anume road? record ?n Brazilia ?i o cre?tere mutianual? ?n Africa de Sud, se arat? ?n Rezumatul FAO privind cererea ?i oferta cerealelor, publicat la 8 aprilie, curent.?n sezonul agricol 2020 – 2021, consumul global de cereale se a?teapt? s? ajung? la 2.777 milioane de tone ?i va ?nregistra o cre?tere cu 2,4% fa?? de anul precedent. Acest fapt va fi determinat, ?n mare parte, de cre?terea consumului de gr?u ?i orz pentru hrana animalelor ?n China, unde sectorul zootehnic ??i revine dup? ce a fost afectat de pesta porcin? african?.Se estimeaz? ca, la sf?r?itul anului 2021, stocurile mondiale de cereale s? scad? cu 1,7% ?n compara?ie cu nivelul lor la deschiderea sezonului, ajung?nd la 808 milioane de tone. ?n situa?ia c?nd prognozele arat? cre?terea nivelului de consum, raportul dintre stocurile de cereale ?i consumul acestora se va diminua la 28,4%, ajung?nd, ?n sezonul 2020 – 2021, la cel mai sc?zut nivel din ultimii ?apte ani.De asemenea, FAO ?i-a ridicat prognoza pentru comer?ul mondial cu cereale ?n perioada 2020 – 2021 la 466 milioane de tone, o cre?tere de 5,8% fa?? de anul precedent. Cre?terea ar fi impulsionat? de comer?ul cu cereale furajere, datorit? achizi?iilor de porumb, ?n cantit??i f?r? precedent, de c?tre China. La fel, se preconizeaz? o cre?tere de 6 la sut? a comer?ului interna?ional cu orez, fa?? de anul trecut.Previziunile FAO pentru produc?ia mondial? de cereale ?n 2020 au crescut marginal ?n aceast? lun? ?i se ridic? acum la 2 765 milioane de tone, cu 2% peste rezultatul anului precedent. Cea mai recent? cre?tere reflect? ?n mare parte revizuiri ascendente ale estim?rilor produc?iei de porumb ?n India, cu date oficiale care indic? randamente mai mari dec?t cele anticipate anterior ?i, ?ntr-o m?sur? mai mic?, ?n Federa?ia Rus?.Estimarea pentru produc?ia mondial? de orez a fost, de asemenea, u?or crescut?, reflect?nd ?n primul r?nd a?tept?rile mai pu?in cobor?te pentru recolta ?n afara sezonului din Thailanda, combinat? cu mici ajust?ri ascendente ale produc?iei ?n diferite alte ??ri.Prognoza pentru utilizarea cerealelor la nivel mondial ?n 2020/21 a crescut cu 11,0 milioane de tone fa?? de raportul anterior ?i se ridic? acum la 2 777 de milioane de tone, cu 2,4% peste nivelul 2019/20. Cea mai mare parte a revizuirii din aceast? lun? provine dintr-o cre?tere de 8,4 milioane de tone a prognozei de utilizare a gr?ului mondial ?n 2020/21 la 763 de milioane de tone, cu 1,7 la sut? peste nivelul din 2019/20.Cre?terea lunar? reflect? estim?ri mai ridicate ale consumului de gr?u ?n hrana animalelor ?n China, pe fondul unei cereri puternice, ?ntruc?t sectorul s?u zootehnic se recupereaz? de la pesta porcin? african? (ASF) ?i de pre?urile domestice ridicate de porumb.De asemenea, datorit? ?n principal unei revizuiri ascendente pentru utilizarea furajelor de orz ?n China, prognoza de utilizare a cerealelor la nivel mondial 2020/21 a crescut cu 2,9 milioane tone ?n aceast? lun? la 1 500 milioane tone, ?n cre?tere cu 2,9% fa?? de 2019/20.Utilizarea global? a orezului ?n 2020/21 se pare c? va atinge un maxim istoric de 514 milioane de tone, pu?in modificate fa?? de a?tept?rile din martie ?i cu 1,9 la sut? peste estim?rile din sezonul precedent.Se estimeaz? c? stocurile globale de cereale care se ?ncheie ?n 2021 vor sc?dea cu 1,7% sub nivelul de deschidere, p?n? la 808 milioane de tone, dup? o reducere de 3,3 milioane de tone fa?? de prognoza de luna trecut?. Aceast? revizuire descendent? a stocurilor, ?n plus fa?? de utilizarea crescut?, scade raportul global stoc-cereale de la 29,6 la sut? ?n 2019/20 la 28,4 la sut? ?n 2020/21, un nivel minim de ?apte ani.Odat? cu cre?terea estim?rilor privind utilizarea furajelor, reduc?nd acumularea anticipat? a stocurilor de gr?u ?n China, prognoza pentru stocurile globale de gr?u a fost redus? cu 8,0 milioane tone de luna trecut? la 284 milioane tone; ?nc? cu 2,8% peste nivelul de deschidere. ?n schimb, la 341 de milioane de tone, prognoza pentru stocurile globale de cereale grosiere a crescut cu 4,5 milioane de tone de la o lun? la alta, ?n special ?n cazul revizuirilor ascendente ale stocurilor de porumb din India ?i SUA.Cu toate acestea, se estimeaz? c? stocurile globale de cereale brute se vor contracta cu 5,9 la sut? fa?? de nivelurile de deschidere, ?n mare parte datorit? retragerii de 23 de milioane de tone a stocurilor de porumb, cea mai mare parte fiind concentrat? ?n China ?i SUA. ?n ceea ce prive?te orezul, revizuirile ascendente ale stocurilor de?inute de Nepal, Thailanda ?i Arabia Saudit? ar trebui s? dep??easc? reducerea stocurilor din Bangladesh.Ca urmare, stocurile mondiale de orez la sf?r?itul anului 2020/21 sunt fixate la 183 milioane de tone, modificate marginal fa?? de prognozele din luna precedent? ?i nivelurile de deschidere ale acestora.Previziunile FAO pentru comer?ul mondial cu cereale ?n 2020/21 au crescut marginal ?ncep?nd de luna trecut? la 466 de milioane de tone, reprezent?nd o cre?tere de 5,8% fa?? de 2019/20. Stimulat de o cerere mai mare dec?t cea anticipat? din China ?i Nigeria, comer?ul mondial cu gr?u ?n 2020/21 (iulie / iunie) a fost ridicat din martie cu 1,4 milioane tone la 188 milioane tone, dep??ind nivelul sezonului trecut cu 2,0 procente.La 230 de milioane de tone, aproape neschimbate fa?? de martie, comer?ul total cu cereale grosiere ?n 2020/21 (iulie / iunie) este v?zut ?n direc?ia unei cre?teri de 9,0% din 2019/20, determinat ?n primul r?nd de un nivel f?r? precedent al achizi?iilor de porumb de c?tre China. ?n ciuda perspectivelor de import oarecum mai pu?in dinamice pentru o serie de ??ri din Asia de Orientul Apropiat comparativ cu a?tept?rile din martie, comer?ul mondial cu orez ?n 2021 (ianuarie-decembrie) este ?nc? v?zut ?n ordinea a 48 de milioane de tone.Acest nivel ar presupune o expansiune comercial? anual? de 6,0%, reflect?nd perspectivele unor achizi?ii mai mari de c?tre toate regiunile, cu excep?ia Europei ?i a Americii.OMS cere interzicerea v?nz?rii de animale s?lbatice vii in pie?ele alimentare, Lidia Neagu in Eat Smart, 13 April 2021 Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) a cerut mar?i interzicerea la nivel mondial a v?nz?rii de animale s?lbatice vii pe pie?ele alimentare, din cauza riscului ridicat de transmitere la om a unor noi boli infec?ioase, potrivit DW. OMS a concluzionat anterior, ?ntr-un studiu comun cu China, c? noul coronavirus a fost probabil transmis de la lilieci la oameni printr-un al treilea animal.“Animalele, ?n special animalele s?lbatice, sunt sursa a peste 70% dintre toate bolile infec?ioase emergente la om, iar multe dintre aceste boli sunt cauzate de viru?i noi”, a precizat OMS, ?ntr-un comunicat comun cu Organiza?ia Mondial? pentru S?n?tatea Animalelor ?i Programul ONU pentru Mediu.?n timp ce agen?ia de s?n?tate a recunoscut modul ?n care pie?ele tradi?ionale ofer? hran? ?i mijloace de trai pentru popula?iile mari, a recomandat c? ?interzicerea v?nz?rii animalelor poate proteja s?n?tatea oamenilor – at?t a celor care lucreaz? acolo, c?t ?i a celor care fac cump?r?turi”.Transmiterea la om pe aceast? cale a virusului COVID-19 este una dintre teoriile favorizate de exper?ii OMS. ?n raportul lor recent despre originile bolii, ei au subliniat c? o pia?? din Wuhan, metropola chinez? unde au fost raportate primele cazuri de coronavirus, pare s? fi fost unul dintre cele mai importante puncte de r?sp?ndire a pandemiei, la sf?r?itul anului 2019.De atunci, boala s-a r?sp?ndit ?n ?ntreaga lume ?i a provocat peste 2,93 milioane de decese, potrivit unui bilan? AFP publicat luni.Pe l?ng? suspendarea v?nz?rilor, organiza?iile interna?ionale solicit? o ?mbun?t??ire a regulilor de igien? ?i dezinfectare ?n aceste pie?e tradi?ionale pentru a reduce at?t transmiterea bolilor de la animale la oameni, c?t ?i riscul de contagiune dintre comercian?i ?i clien?i.Acestea cer, de asemenea, o reglementare pentru a controla cre?terea ?i v?nzarea de animale s?lbatice destinate comercializ?rii ?n pie?ele pentru consum aniza?iile solicit? totodat? instruirea inspectorilor veterinari pentru aplicarea acestor noi reguli ?i consolidarea sistemelor de supraveghere pentru a detecta rapid noi agen?i patogeni ?i a lansa campanii de informare ?i con?tientizare destinate comercian?ilor ?i clien?ilor.UNIUNEA EUROPEANA R MOLDOVARom?nia – principala pia?? de desfacere a vinului din Republica Moldova, SuperVinuri.ro, 10 aprilie 2021Rom?nia este principala pia?? de desfacere a vinului ?mbuteliat ?n Republica Moldova, conform celor mai recente date privind destina?iile c?tre care pleac? vinul moldovenesc.?n anul 2020, ca urmare a secetei, recolta de struguri a sc?zut cu circa 39%, ating?nd cea mai mic? valoare din anul 2010. Acest lucru a influen?at toat? ramura, ?nregistr?ndu-se ?i o sc?dere de 42,2% a produc?iei de vinuri. Totodat?, exporturile de vinuri, divinuri ?i distilate au ?nregistrat o sc?dere mai mic?: cu circa 12 la sut?.Principala pia?? de desfacere a vinului ?mbuteliat ?n Republica Moldova este Rom?nia, exporturile cresc?nd ?n 2020 cu 20,2%. Pe locul doi se men?ine Rusia, urmat? de Polonia, Cehia ?i Belarus.Oficiul Na?ional al Viei ?i Vinului din Republica Moldova a organizat pe 2 aprilie Conferin?a na?ional? cu genericul ?Anul Vitivinicol 2020. Priorit??i ?n dezvoltarea sectorului”. ?n cadrul evenimentului au fost prezentate activit??ile din domeniu, politicile ?i conjunctura vitivinicol?, particularit??ile recoltei, calitatea vinurilor, indicii comer?ului ?i ai exportului, provoc?rile ?i impedimentele din sector, dar ?i solu?iile pentru eliminarea acestora, potrivit unui comunicat de pres? al institu?iei.Conform informa?iilor prezentate ?n cadrul Conferin?ei, declan?area pandemiei la nivel interna?ional, precum ?i seceta ?nregistrat? ?n vara anului 2020, au afectat unul dintre cele mai importante sectoare pentru dezvoltarea economic? a Republicii Moldova. Astfel, fiind ?nregistrat? cea mai mic? recolt? de struguri ?i cel mai sc?zut randament din ultimii 10 ani. Prin urmare, recolta de struguri a sc?zut cu 39,2 %, iar cantinatea vinului produs cu 42,2 % ?n raport cu anul 2019. ?n acela?i timp, datorit? politicilor promovate, implic?rii active a participan?ilor s?i ?i a unei strategii consecvente ?n acest domeniu, industria ??i p?streaz? poten?ialul competitiv pentru dezvoltarea ulterioar?.Vinurile produse din recolta 2020 sunt ”excep?ionale, cu un poten?ial bogat de maturare”?n pofida prognozelor pesimiste, conform datelor statistice, ?n anul 2020 exporturile de produc?ie vitivinicol? au sc?zut doar cu 12% ?n volum ?i 7% ?n valoare. ?n schimb, exporturile vinurilor ?mbuteliate a crescut cu 9% ?n total, cre?terea fiind ?nregistrat? ?n majoritatea ??rilor de export.”?n condi?iile de competitivitate interna?ional? ?i pandemie continu?, activit??ile de promovare a vinului moldovenesc pe pie?ele externe r?m?n a fi esen?iale. Remarcabile sunt rezultatele ob?inute de c?tre companiile vinicole la concursurile interna?ionale de profil sus?inute de ONVV ?i finan?ate din FVV, ?i anume ?nregistrarea unui num?r record de peste 950 medalii, dep??ind reu?itele anului 2019”, se arat? ?n comunicatul sursei citate.Conform Oficiului Na?ional al Viei ?i Vinului din Republica Moldova, ?n anul 2021 se ?nregistreaz? o insuficien?? a vinurilor din materie prim? de calitate pentru programul de ?mbuteliere. Cu toate acestea, analiza soldului produc?iei, arat? c? nivelul stocurilor ?i calitatea superioar? a materialului vinicol din recolta anului 2020, permite men?inerea poten?ialului ridicat de export.”Pentru a men?ine progresul exportatorilor de produse vitivinicole moldovene?ti, dar ?i pentru a facilita accesul la noi pie?e de desfacere, sunt necesare investi?ii majore ?n promovarea sectorului vitivinicol. Conform planului strategic aprobat de Consiliul de Coordonare ONVV, ?n anul 2021 au fost ini?iate activit??i de consolidare a pozi?iilor pe pie?ele de proximitate, dar ?i ac?iuni de accedere c?tre noi pie?e de desfacere”, arat? institu?ia.“Sectorul vitivinicol reprezint? o ramur? prioritar?, strategic? a economiei na?ionale, iar importan?a acestuia este v?dit?, reie?ind din ponderea sectorului ?n PIB, dar ?i valoarea mai multor indicatori macroeconomici ?i rezultatele pertinente pentru acest segment valoros – devenit o carte de vizit? a Moldovei. Reie?ind din importan?a sectorului ?n dezvoltarea economico-social? a ??rii, Guvernul l-a pozi?ionat prioritar pe agend?, focus?ndu-se pe politici consolidate ce vor contribui la dezvoltarea dinamic?, echilibrat? ?i sustenabil? a tuturor componentelor: pepinieritul viticol, viticultura ?i vinifica?ia. Dezideratele ambi?ioase propuse de Guvern, pot fi realizate doar printr-o conlucrare eficient? cu to?i actorii antrena?i ?n acest segment: sectorul privat, asocia?iile de profil, comunitatea donatorilor, sprijinul ONVV, dar ?i o finan?are sigur?, temeinic? ?i constant?. ?n acest sens, MADRM va r?m?ne un partener de ?ncredere ?n promovarea eficient? a unor politici echilibrate ?i complexe, menite s? consolideze segmentul vitivinicol ?i s? promoveze imaginea Republicii Moldova ca ?ar? vitivinicol?”, a declarat ?n cadrul evenimentului Ion Perju, Ministrul Agriculturii, Dezvolt?rii Regionale ?i Mediului.Dup? cum a remarcat Cristina Frolov, Director, Oficiul Na?ional al Viei ?i Vinului, “2020 a ar?tat c? vectorul de dezvoltare ales de sectorul vitivinicol, ?i anume diversitatea pie?elor de export ?i produselor vinicole, a asigurat sustenabilitatea sectorului ?n condi?ii de secet? ?i pandemie”. Cristina Frolov ”Provoc?rile anului vitinicol 2021 ne fac s? fim mai eficien?i ?i mai transparen?i fa?? de toate p?r?ile interesate. Astfel, activit??ile ONVV se vor concentra pe identificarea noilor oportunit??i de export, dezvoltarea durabil? a sectorului ?i cre?terea notoriet??ii brandului de ?ar? “Wine of Moldova”. Miz?m pe continuarea ?i extinderea parteneriatelor strategice ?i vom prelua activ bunele practici globale at?t pentru activitatea opera?ional? a ONVV c?t ?i la nivel de industrie vitivinicol? ?i turism vitivinicol”, a precizat Frolov.Scott Hocklander, ?eful Agen?iei SUA pentru Dezvoltare Interna?ional? USAID Moldova a fost prezent la eveniment unde a reafirmat sprijinul partenerilor strategi pentru industria vitivinicol? ?n ultimii 15 ani. “ USAID, al?turi de Guvernul Suediei, sus?ine dezvoltarea unei industrii vitivinicole prospere ?i rezistente, orientat? spre calitatea ?i competitivitatea interna?ional? a vinurilor moldovene?ti. Succesul industriei vinicole se datoreaz? leadershipului ?i ingeniozit??ii sectorului privat. Cu c?t mai mult oferim oportunitatea sectorului privat de a conduce, cu at?t mai mult sectorul vinicol va cunoa?te cre?tere ?i dezvoltare”, a spus Scott Hocklander.Ce este ?i cum func?ioneaz? Oficiul Na?ional al Viei ?i Vinului din Republica MoldovaOficiul Na?ional al Viei ?i Vinului – ONVV se prezint? ca ”expertul Nr.1 ?n sectorul vitivinicol din Republica Moldova”, care contribuie la reglementarea ?i dezvoltarea domeniului, servind drept platform? pentru ac?iunea comun? a tuturor celor implica?i ?n cre?terea competitivit??ii produselor vinicole, valorificarea autenticit??ii ?i orientarea spre consumator, ?ncuraj?nd consumul responsabil al vinului de calitate. Printre obiectivele sale de baz? se num?r? diversificarea pie?elor de desfacere ?i promovarea vinurilor moldovene?ti prin intermediul programului na?ional ?i brandului na?ional vinicol ?Vinul Moldovei. O legend? vie”.UNGARIA Num?r ?n sc?dere de ferme de animale, Catalina Apostoiu 13.04.2021, Cre?terea animalelor reprezint? businessul principal a 25% din fermele ungare, ?n sc?dere de la 46% cu 10 ani ?n urm?, relev? datele Biroului Central de Statistic?, potrivit Budapest Business Journal. Num?rul fermelor din Ungaria a sc?zut de la 351.000 la 234.000 ?n ultimul deceniu.CIPRUDelicioasa Halloumi, ?nregistrat? ca denumire de origine protejat? (DOP), 13 aprilie 2021, Diana Vasilescu Comisia European? a adoptat un pachet de dou? m?suri referitoare la un important patrimoniu cipriot: Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim. ?n primul r?nd, Comisia a ?nregistrat Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim ca denumire de origine protejat? (DOP), protej?nd denumirea valoroas? ?mpotriva imita?iei ?i utiliz?rii necorespunz?toare ?n UE. Doar Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim produs? ?n Cipru conform specifica?iilor produsului este acum permis? utilizarea denumirii ?nregistrate, aduc?nd beneficii economice clare insulei. ?nregistrarea permite produc?torilor acestei br?nzeturi cipriote iconice, renumit? ?n ?ntreaga lume pentru textura sa caracteristic?, aspectul pliat ?i aptitudinea pentru servirea la gr?tar sau pr?jit?, bazat? oriunde pe insula Cipru s? beneficieze de statutul DOP.?n al doilea r?nd, pentru a facilita produc?torilor din comunitatea cipriot? turc? s? beneficieze pe deplin de protec?ie, Comisia a adoptat o m?sur? care permite produsului DOP s? treac? Linia Verde, cu condi?ia ca br?nza ?i laptele din care a fost fabricat s? ?ndeplineasc? toate animalele din UE. ?i standardele de s?n?tate public?.Acest pachet istoric care pune ?n aplicare ?n?elegerea comun? pentru Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim ajuns la 2015, care urmeaz? s? fie pus ?n aplicare p?n? la reunificarea Ciprului.M?sura care ?nso?e?te ?nregistrarea Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim ca DOP vizeaz? asigurarea faptului c? situa?ia s?n?t??ii animale ?i publice din UE, precum ?i siguran?a alimentelor nu sunt compromise. De asemenea, stabile?te condi?iile pentru desf??urarea schimburilor comerciale, inclusiv dispozi?ii privind controalele. ?n plus, unit??ile de prelucrare a laptelui vor trebui s? respecte normele relevante de s?n?tate public?.Principalele caracteristici ale pachetului sunt:Numele ?Χαλλο?μι (Halloumi) / Hellim” se afl? acum ?n registrul denumirilor de origine protejate ?i al indica?iilor geografice protejate. Numai Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim produs pe insula Cipru ?i conform re?etei tradi?ionale poate fi acum comercializat ?n Uniunea European? sub acest nume.Un organism de inspec?ie acreditat la nivel interna?ional va fi desemnat s? efectueze inspec?ii DOP ?n ?ntregul Cipru. Organismul de inspec?ie va fi responsabil de asigurarea respect?rii re?etei tradi?ionale de c?tre produc?tori.Se va stabili un aranjament func?ional pentru a asigura controale eficiente ale DOP pe ?ntregul Cipru, care va fi monitorizat ?ndeaproape de c?tre Comisie.O m?sur? de ridicare a interdic?iilor de circula?ie a anumitor produse de origine animal? pe insula Cipru, ?n a?teptarea reunific?rii sale ?i de stabilire a anumitor condi?ii pentru deplasarea produselor respective pentru a permite producerea ?Χαλλο?μι” (Halloumi) / ?Hellim” (DOP) peste tot Cipru.Un organism privat de inspec?ie va fi desemnat s? efectueze inspec?ii la fermele ?i lactatele din comunitatea cipriot? turc? pentru a se asigura c? acestea respect? toate normele de s?n?tate ?i igien? ale UE. Doar Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim care ?ndepline?te toate standardele de s?n?tate ale UE poate fi tranzac?ionat peste Linia Verde.Observa?ii ale membrilor ColegiuluiComisarul pentru coeziune ?i reforme, Elisa Ferreira, care este, de asemenea, responsabil? pentru sprijinul pentru solu?ionarea Ciprului, a declarat: ?Aceasta este o realizare major? cu semnifica?ie politic? ?i economic? pentru ?ntreaga insul? Cipru. Acesta arat? c? sunt posibile solu?ii reciproc avantajoase, precum ?i rolul important al Comisiei ?n realizarea acestora. Punerea ?n aplicare a acestor aranjamente, ?ntr-un spirit de cooperare, ar trebui s? contribuie la consolidarea ?ncrederii ?ntre cele dou? comunit??i cipriote. Comisia va continua s? joace un rol activ ?n vederea realiz?rii unei solu?ii cuprinz?toare ?i durabile la problema Ciprului ”.Comisarul pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a declarat: ?Sunt ?nc?ntat c? Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim a intrat ?n registrul DOP ?i IGP, al?tur?ndu-se celor mai bune produse ale agriculturii ?i alimentelor de ?nalt? calitate din Europa. Cererea pentru to?i produc?torii din Cipru care doresc s? adere la schem? este rodul a mul?i ani de munc? pacient? ?i atent? din toate p?r?ile. Acest acord de ?nregistrare a DOP asigur? un tratament egal ?i echitabil pentru to?i produc?torii de pe fiecare parte a Liniei Verzi ?i va garanta ?n cele din urm? c? consumatorii din ?ntreaga Uniune European? pot identifica acest produs autentic cipriot ”.Comisarul pentru s?n?tate ?i siguran?? alimentar?, Stella Kyriakides, a declarat: “Ast?zi, Comisia a adoptat o decizie istoric? dup? ani de munc? dedicat?. Cu sprijinul unanim al tuturor statelor membre, ast?zi protej?m nu numai un produs na?ional unic al Ciprului, ci ?i protec?iile sanitare stricte ale Uniunii noastre, care sunt esen?iale pentru siguran?a alimentelor. Comisia a dezvoltat acest cadru ?n acord cu autorit??ile competente din Cipru ?i se angajeaz? pe deplin s? sprijine punerea ?n aplicare ?i supravegherea cu succes a acesteia. aceast? decizie, ?n a?teptarea reunific?rii ??rii, asigur?ndu-ne totodat? respectarea standardelor stricte de siguran?? alimentar? ”.?****Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim este cel mai proeminent produs animal din Cipru. Pe l?ng? valoarea sa cultural?, este ?i un produs de o importan?? economic? semnificativ? pentru insul?.?nregistrarea lui Halloumi / Hellim ca DOP – disponibil? ?n egal? m?sur? produc?torilor din ambele comunit??i cipriote – este, de asemenea, un pas extrem de simbolic pentru a apropia cele dou? comunit??i ?i a lucra ?mpreun? pentru a construi ?ncredere.Pentru a proteja s?n?tatea animal? ?i public? ?n ?ntregul Cipru, Comisia va sprijini sectorul lactatelor cipriote turce?ti pentru a se conforma c?t mai cur?nd posibil cu standardele UE de s?n?tate animal? ?i public?. Comisia inten?ioneaz? s? ??i intensifice sprijinul pentru sectorul lactatelor cipriote turce ?n cadrul programului de ajutor pentru comunitatea cipriot? turc?.Ca parte a pachetului, decizia prevede posibilitatea ?nfiin??rii unui grup de lucru pe Χαλλο?μι / Halloumi / Hellim. Acest grup va fi prezidat de Comisie ?i compus din reprezentan?i din cele dou? comunit??i cipriote. Grupul de lucru va revizui punerea ?n aplicare a regulamentului ?i a deciziei.SANATATE si GASTRONOMIE Musulmanii au ?nceput Luna Sf?nt? a Ramazanului. Bairamul va fi celebrat la 13 mai 13 aprilie 2021, 10:00 de Sinziana Ionescu Musulmanii au ?nceput Luna Sf?nt? a Ramazanului. Bairamul va fi celebrat la 13 mai Sursa Facebook Muftiatul Cultului Musulman din Rom?nia Musulmanii intr? mar?i, 13 aprilie 2021, ?n Luna Sf?nt? Ramazan. Aceasta precede marea s?rb?toare islamic? de Ramazan Bayram, ce va fi celebrat?, timp de 3 zile, ?ncep?nd din 13 mai. ?Membrii comunit??ii musulmane din Rom?nia vor celebra mar?i, 13 aprilie 2021, ?nceputul Lunii Sfinte Ramazan“, a anun?at Muftiatul Cultului Musulman din Rom?nia. ?Timp de 30 de zile, credincio?ii musulmani vor posti de la r?s?ritul p?n? la apusul soarelui ?i se vor dedica vie?ii spirituale mai mult dec?t ?n restul anului, ei urm?nd s? petreac? aceast? perioad? ?n reculegere ?i rug?ciune, pentru primenirea fizic? ?i spiritual?. Conform religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate ?i recuno?tin?? fa?? de Allah, Cel care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sf?nt? Coranul, iar tradi?ia spune c? ?n aceast? perioad? sunt deschise por?ile Paradisului, cele ale iadului sunt ferecate, iar diavolii sunt ?nc?tu?a?i“, arat? muftiatul. Specific? acestei perioade este cina tradi?ional? de iftar, care are loc dup? asfin?itul soarelui ?i este servit? al?turi de familie ?i prieteni. Postul specific Lunii Ramazan reprezint? unul dintre cei cinci st?lpi ai Islamului, al?turi de M?rturisirea credin?ei (Shahada), Cele cinci rug?ciuni obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) ?i Contribu?ia anual? de solidaritate cu nevoia?ii (Zakat). Luna Ramazan semnific? ?nceputul revel?rii Coranului Cel Sf?nt Profetului Muhammed (PbuH) de c?tre ?ngerul Gavriil, eveniment ce a avut loc ?n Noaptea Sf?nt? de Kadir, a 27-a noapte din Luna Sf?nt? Ramazan, ?n pe?tera Hira din muntele Nur, de l?ng? ora?ul Mecca, ?n anul 610, revela?ie ce a durat 23 de ani. ADVERTISING Muftiatul Cultului Musulman specific? faptul c? un moment important pentru credincio?ii musulmani ?n perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kad?r celebrat? anul acesta ?n noaptea de 8/9 mai, c?nd se consider? c? Allah Atotputernicul a ?nceput revelarea C?r?ii Sfinte, Coranul, c?tre Profetul Muhammed (PbuH). ?Postul din Luna Sf?nt? Ramazan ?nseamn? ?n egal? m?sur? at?t abstinen?? fizic?, c?t ?i spiritual?. ?n aceast? lun?, a iert?rii ?i a milei, musulmanii trebuie s? aib?, cu prec?dere, un comportament specific preceptelor islamului, postul fiind considerat un mijloc de purificare, un exerci?iu de autocontrol ?i o dovad? de credin??“, este precizat ?n comunicatul muftiatului. ?n aceast? perioad?, geamiile vor fi deschise pentru rug?ciune, r?m?n?nd valabile totodat? ?i m?surile impuse, de c?tre autorit??i, pentru prevenirea infec?iei cu virusul SARS-CoV2. ?Fie ca omenirea s? ?nt?mpine Luna Sf?nt? Ramazan f?r? greutatea suferin?elor fizice ?i spirituale, iar la finalul Lunii Ramazan s? celebr?m Ramazan Bayram-ul f?r? de greutatea spiritual? a p?catelor! Fie ca Luna Sf?nt? Ramazan s? fie binecuv?ntat?! Ramazan Ay?m?z qay?rl? bols?n! Ramazan Ay?m?z hay?rl? olsun! Ramadan Kareem!“, a transmis liderul Cultului Musulman din Rom?nia, Muftiul Muurat Iusuf. DOSAR77 de idei despre arhitectura ?i tehnologia vizibilit??ii , Actualitatea , ? Cristi Badescu , Mar?i, 13 Aprilie 2021 A zecea edi?ie a Congresului de Trade Marketing a fost prima desf??urat? exclusiv online, organizat? pe platforma zoom ?i transmis? livestreaming pe pagina de facebook Pia?a. Tematica edi?iei 2021 - Arhitectura ?i Tehnologia Vizibilit??ii – renumele partenerilor ?i al speakerilor, dar ?i accesul ne?ngr?dit la con?inutul conferin?ei au determinat o bun? audien?? ?n timp real, precum ?i un nivel ridicat al acces?rii ?nregistr?rii – peste 1.100 de vizualiz?ri ?n primele zile.??Fiecare speaker a reprezentat un segment diferit al pie?ei FMCG & Food Retail ?i, ?n acela?i timp, a reprezentat o companie ?i branduri respectate, cu pozi?ii solide pe pia?? ?i apreciate inclusiv pentru realiz?rile din sfera trade marketingului, de aici rezult?nd relevan?a opiniilor exprimate ?n cursul celor peste patru ore de discu?ii. A?a cum era de a?teptat, speechurile ?i prezent?rile au reliefat o diversitate a stilurilor ?i tehnicilor, a op?iunilor ?i a solu?iilor pentru construirea vizibilit??ii brandurilor ?i produselor de folosin?? zilnic?.?Arhitectura vizibilit??ii variaz? de la stilul pragmatic - ra?ional la cel creativ – emo?ional, trec?nd prin numeroase variante intermediare, ?n func?ie de personalitatea companiei sau a brandului subiect. ?n acela?i timp, tehnologia vizibilit??ii include exprim?ri de la clasice – simple (optimizarea num?rului de fe?e la raft ?n magazinele fizice sau pozi?ionarea privilegiat? ?n magazinele online, de exemplu), p?n? la moderne – sofisticate, de genul promoterilor digitali sau al cre?rii propriului magazin ?ntr-un marketplace.??n paginile care urmeaz? am transcris succint principalele declara?ii ale celor opt speakeri, valorific?nd con?inutul ?n mod optimizat pentru spa?iul editorial disponibil. Evident ?ns?, aceste declara?ii sunt poten?ate de contextul ?n care au fost spuse, de aceea cel mai bine este s? urm?ri?i ?ntreaga conferin??, ?nregistrarea fiind disponibil? at?t ?n pagina de facebook Pia?a, c?t ?i pe canalul nostru de youtube.? ALEXANDRA RUSU, Marketing Manager, TCHIBO Rom?nia?2020 a fost unul dintre cei mai frumo?i ani din punct de vedere profesional, dar ?i foarte obositor. Ne-a cerut adaptare urgent?, f?r? s? ne lase timp de g?ndire ?i de planificare.?Pentru 2021 avem, deja, Planul A ?i Planul B.Ce este sigur: nu vom face sampling (?n stil clasic) ?n primele ?ase luni ale anului acesta. Ne planific?m ?i ne dorim s? ne ?nt?lnim cu clien?ii ?n ac?iuni de sampling ?n a doua jum?tate a anului – aceasta este parte a planului B. Nu este o certitudine ?ns?, pentru c? nu ?tim sigur dac? ne vom putea ?nt?lni cu consumatorii fa?? ?n fa??.?Tchibo Exclusive, versiunea principal? a brandului Tchibo, are culoarea albastru intens ca o tr?s?tur? identitar?: aceast? culoare specific? ne ghideaz? ?i ne ajut? ?n construirea vizibilit??ii in-store.?Tchibo Exclusive ?nseamn? bucuria tr?it? ?mpreun? – cafeaua este un liant al rela?iilor interumane – a?adar, folosim dou? c?ni ?n crearea materialelor pentru comunicare in-store.Pentru Tchibo cafea boabe construim vizibilitatea la locul de v?nzare ?n jurul beneficiilor oferite de acest tip de cafea ?i de ambalaj, anume mirosul de cafea proasp?t r??nit? ?i ambalajul cu ?nchidere cu dop care p?streaz? calitatea boabelor timp mai ?ndelungat.??n cazul Davidoff, construim POSM-urile ?ntr-un stil mai elegant, pe m?sura personalit??ii brandului. De exemplu, am folosit displayuri moderne care ne-au permis ?i expunerea premiilor din respectiva campanie, ?ntre care ?i un ceas elve?ian Davidoff, evident aspira?ional.?Promo?iile de pre? sunt un ?name of the game” al categoriei cafea – produs cu o foarte mare vitez? de mi?care la raft ?i cu o cot? foarte ridicat? ?n co?ul de cump?r?turi, motiv pentru care retailerii doresc promo?ii foarte des, pentru a atrage clien?ii ?n magazinele lor.?A?adar, promo?iile de pre? sunt dese ?n categoria noastr?, ?tim c? sunt un ?must”, dar nu ne dorim s? compromitem un brand trasform?ndu-l ?ntr-un brand de promo?ii de pre?. ?tim c? exist? o sc?dere a puterii de cump?rare la unii consumatori, deci ?tim c? exist? o nevoie pentru promo?ii de pre?, dar acestea trebuie f?cute cu mult? grij?.??mi plac foarte tare multi pack-urile ?i gift pack-urile, chiar dac? implic? o serie de costuri logistice suplimentare, ?mi place s? oferim consumatorilor un cadou legat de cafea ?i de nevoile lor. De exemplu, o can? ?n nuan?a de albastru specific? Tchibo Exclusive oferit? ca suvenir la un pachet de cafea.?De asemenea, practic?m promo?iile taylor-made, personalizate pentru partenerii din retail, promo?ii la care premiile sunt alese dup? profilul clien?ilor fiec?ruoll lan? de retail ?i sunt diferen?iate ?n func?ie de brandul pe care ?l promov?m.? FLORIN ?CHIOPU, Director Opera?ional, PROFI Rom Food?Profi Rom Food opereaz? aproape 1.500 de magazine cu o configura?ie extrem de divers? a spa?iului de v?nzare, ceea ce constituie o provocare ?n procesul de implementare a unei campanii la nivel na?ional.Obliga?ia noastr? ?i interesul nostru sunt acelea de a asigura circula?ia liber? a clien?ilor ?n magazin, printre rafturi, de aceea prefer?m s? avem mai pu?ine wobblere, self stoppere ?i alte materiale de trade marketing care stingheresc deplasarea cump?r?torilor.Propunerea Profi pentru construirea vizibilit??ii este: simplitate prin diversitate. Adic?, solu?ii mai pu?in ?agresive”, dar mai productive, cum sunt, de exemplu, ready-to-sell displays sau expunerea la raft din baxuri care preiau identitatea vizual? a brandului sau/?i a furnizorului.Noul concept comercial Profi, denumit Monaco, ofer? spa?iu special – cap?t de raft - pentru produsele aflate ?n promo?ie (de pre?, multi pack etc.). Capetele de raft PROMO sunt semnalizate cromatic ?i luminos ?i sunt observate din orice unghi, ?nc? de la intrarea ?n magazin, ceea ce confer? o vizibilitate foarte bun? respectivelor produse.De asemenea, cre?m vizibilitate produselor prin asocierea lor cu anumite ocazii de consum, semnalizate cromatic distinct la raft (de exemplu, semnaliz?ri diferite pentru vinuri recomandate pentru o cin? romantic? sau pentru o vizit? etc.).Suntem deschi?i pentru execu?ii ingenioase, de mare impact, ale partenerilor furnizori, inclusiv ?n afara magazinului, pentru a atrage aten?ia cump?r?torilor (o astfel de execu?ie am realizat ?mpreun? cu Coca-Cola HBC pentru Monster Energy, plas?nd o motociclet? la intrarea ?ntr-un magazin Profi pe durata mai multor zile).Oferim furnizorilor posibilitatea de a construi vizibilitate pentru produsele proprii ?n cadrul revistei Profi, care ajunge ?n casele a peste dou? milioane de familii, deci ?n m?inile mai multor milioane de consumatori.?Vedetele” revistelor Profi sunt cupoanele de reducere: produsele asociate cu discounturile de pre? agresive sunt extrem de vizibile ?i, reamintesc, revistele sunt tip?rite ?n peste 2 milioane de exemplare, iar ?n magazinele Profi intr?, zilnic, peste 1 milion de cump?r?tori. Construim vizibilitate pentru brandurile furnizorilor ?i pentru brandul nostru de retail, iar rezultatele sunt senza?ionale ?n termeni de cre?tere a v?nz?rilor: de trei cifre!Cupoanele de reducere sunt o variant? foarte potrivit? pentru a face foarte vizibile produsele noi, ?ntruc?t acestora le aloc?m un spa?iu mare ?i foarte vizibil ?n cadrul capetelor de raft.Ne dorim din partea furnizorilor produse exclusive, ?mpachet?ri exclusive ?i argument?m aceast? cerere de diferen?iere prin num?rul foarte mare de clien?i ?n fiecare zi ?i prin num?rul de localit??i ?n care oper?m – peste 650, suntem lan?ul de retail cu cea mai extins? re?ea.? ANDREEA PREDA, Trade Marketing Manager, ALBALACT, Groupe Lactalis??n 2020 am observat c?teva schimb?ri ?n comportamentul ?i preferin?ele consumatorilor care ne-au ghidat inclusiv ?n ac?iunile de trade marketing.Am observat reorientarea consumatorilor c?tre segmentele de baz? din grupa produselor lactate ?i, astfel, 50% din ac?iunile de trade marketing au fost direc?ionate c?tre acestea: lapte, iaurt, unt, sm?nt?n?.Am observat ?i interesul crescut pentru produse cu beneficii pentru s?n?tate, ceea ce s-a concretizat ?n construirea comunic?rii in-store pe mesajul beneficiului pentru s?n?tate ?i stimularea imunit??ii oferit de produse – a?a cum a fost cazul noului produs Zuzu Kefir.Studii recente arat? c? 53% din deciziile de cump?rare de produse FMCG se iau ?n afara magazinului, deci trebuie s? capitaliz?m mai bine aten?ia shopperului ?n magazin.Din punct de vedere ?arhitectonic” construim vizibilitatea at?t pe pilonul beneficiilor pentru s?n?tate, dar ?i pe cel al educa?iei pentru mediu (cu accent pe reciclare), ?i pe cel al autenticit??ii produselor lactate - re?etele tradi?ionale. Din punct de vedere ?tehnologic” opt?m pentru POSM-uri estetice, construite ?n jurul unei vitrine frigorifice branduit?, luminoas?, cu extensii atr?g?toare fie ?n forma produsului (exemplu, un pahar de iaurt supradimensionat, desigur, pentru vizibilitate), fie amintind de beneficiile produsului, fie cu imagini aspira?ionale.La lansarea Zuzu Kefir am implementat ?n magazine butaforii cu hologram? pentru a atrage aten?ia asupra beneficiilor oferite de noul produs.?n materie de tehnologie a vizibilit??ii, ?n 2020 am introdus ?n premier? wobblerele 3D aplicate pe laterala produselor a?ezate la raft, ob?in?nd vizibilitate din ambele sensuri de deplasare a shopperilor ?i f?r? s? obtur?m produsele. Pentru optimizarea spa?iului in-store opt?m pentru plas?ri suplimentare tip cross, de exemplu asociind dou? produse din gama Zuzu Fit (unul fresh ?i unul dry) pe acela?i punct de v?nzare. De asemenea, prefer?m solu?ia gift on pack – mici cadouri asociate produselor, disponibile la raft.Nu lu?m ?n calcul revenirea ?n acest an la samplingurile clasice ?n magazine, dar folosim alternative, precum automatele Samplia, parteneriatele cu serviciile food delivery prin asocierea produselor mostr? cu anumite produse comandate de consumatori.Albalact nu a intrat ?i nu dore?te s? intre ?n ?r?zboaie de pre?”. Dar sus?inem strategiile retailerilor ?n direc?ia noului comportament de consum.Promo?iile preferate de Albalact sunt cele de tip cross ?i multibuying. Am constatat cu to?ii nevoia de multibuying a shopperilor.?? DOINA MIH?IE?, Trade Marketing Manager, MACROMEX?Categoriile ?n care oper?m noi au un specific aparte dat de temperatura controlat?: sub 8 grade pentru lactate ?i ?ntre -23 ?i -18 grade pentru congelate. De aici vine ?i marea provocare: spa?iul restr?ns oferit de frigidere ?i congelatoare ?n magazine. ?n conexiune cu aceasta ?i ?n particular pentru Macromex este ?i provocarea adus? de faptul c? cele dou? mari categorii de congelate ?n care oper?m – ?nghe?ata ?i legume – fructe – practic ??i ?mpart anul ?n dou? p?r?i, din punct de vedere al prezen?ei ?n magazine.?nghe?ata ?i legumele & fructele congelate sunt dou? categorii independente ?i trebuie l?sate s? se dezvolte independent una de alta ?i nu una ?n locul celeilalte. ?mpreun? cu retailerii putem crea spa?ii de sine st?t?toare pentru ambele categorii, astfel ?nc?t s? permitem dezvoltarea independent? a ambelor.Dac? planogramele ar fi similare pe timp de var? ?i iarn?, atunci ?i obiceiul de consum s-ar schimba, iar ?nghe?ata ar fi v?zut? ca un desert, ?i nu ca un refreshment de var?. Idem, legumele ?i fructele congelate sunt bune pe tot parcursul anului, nu doar ?n sezonul rece, ?ntruc?t sunt culese la momentul optim, cur??ate, sp?late tran?ate ?i congelate rapid, procedeu care le conserv? prospe?imea.Ca stil de construire a vizibilit??ii, prefer?m s? cre?m leg?turi emo?ionale cu shopperii, mai degrab? dec?t tranzac?ionale. Comunic?m in-store beneficiile consumului de produse congelate prin POSM-uri clasice, dar ne-am ?ndreptat ?i c?tre registrul distractiv – educativ, integr?nd ?n magazine personalitatea lui Eduard – Fermier urban ?i Pre?edinte de bloc –creat? ?n cele dou? mini seriale difuzate pe TV ?i ?n mediul online.Revistele retailerilor sunt un mijloc foarte bun de promovare a brandului. Este nevoie de promo?ii de pre?, dar am dori s? folosim revistele ?i pentru comunicarea pove?tilor brandurilor.?n 2020, absen?a promoterilor care s? transmit? mesajul de brand shopperilor la locul alegerii produsului a f?cut ca brandurile s? alunece, u?or-u?or, pe panta tranzac?ionalului. S-a ajuns la o competi?ie a campaniilor ?i a pre?urilor ?n revistele retailerilor ?i ?n magazine. Comunic?m to?i cam acelea?i tipuri de premii. Doar ?mpreun? cu retailerii putem ie?i din aceast? zon?.Nu cred c? vor fi reluate samplingurile ?n magazine. Cump?r?torii nu mai vin la shopping cu familia, ci vine un singur reprezentant al familiei, cu lista preg?tit?, adeseori ?tiu dinainte ce vor cump?ra. A?adar, cred c? prezen?a unui promoter ?n magazin nu mai este exact ceea ce trebuie ast?zi.?? DANA NAE POPA, Owner & Managing Director, pastel?Anul 2021 a resetat trendurile, care nu mai sunt despre viitor, nu mai anticipeaz? viitorul; trendurile sunt chiar despre prezent.Contextul special pe care ?l travers?m de aproape un an a for?at inova?ia ?n materie de comunicare cu shopperii.Retailerii ?i-au creat o imagine foarte bun? prin afi?area vizibil? a mesajelor referitoare la siguran?a propriilor angaja?i (personalul magazinului) ?i a cump?r?torilor ?n interiorul magazinelor.Ce am remarcat ?n aceast? privin??: semaforizarea intr?rii ?n magazin ?n scopul evit?rii aglomer?rii; instalarea ?n interiorul magazinului a unui dispozitiv pentru sp?larea m?inilor (gratuit) semnalizat din exterior, ?ncuraj?nd clien?ii s? intre ?n magazin.Ca solu?ii de cre?tere a vizibilit??ii de brand ?n interiorul magazinelor am re?inut ideea oferirii de m??ti de protec?ie branduite ?i pe cea a instal?rii unui dispozitiv, branduit desigur, pentru igienizarea m?nerului c?rucioarelor de cump?r?turi.Ca alternative la metoda clasic? de sampling re?inem automatele Samplia, dar ?i metoda decont?rii unui produs cump?rat, aceasta oferind ?i avantajul colect?rii de informa?ii despre punctul de la care s-a f?cut achizi?ia, pre?ul produsului ?n respectivul punct de v?nzare etc.Exist? alternative la promoteri umani. Am remarcat dispozitive care ofer? mostre de produs cu autoservire – nu, nu au fost abuzate ?i nici vandalizate !De asemenea, am remarcat solu?ia Tappy – un promoter electronic, asem?n?tor unui automat vending, dar mult mai sofisticat: permite introducerea unor mecanici diverse: N + 1 gratuit, cadou instant pentru cump?r?ri de o anumit? valoare, roata norocului etc.. Desigur, participarea shopperului se face ?n baza bonului fiscal care atest? achizi?ia.Solu?iile alternative la promoterii umani nu vor disp?rea odat? cu pandemia, ci vor convie?ui cu ace?tia.? STEJARA PIRCAN, Vicepre?edinte eMAG?Pandemia a accelerat adop?ia e-commerce peste tot ?n lume, inclusiv ?n Rom?nia. Conform Kantar, ?n 2019 aproximativ 8,3 milioane de clien?i au facut achizi?ii online din eMAG cel pu?in o dat?. Anul acesta ne a?tept?m ca num?rul clien?ilor s? fie mult mai mare. Sunt 4,2 milioane de telefoane ce au instalat? aplica?ia online eMAG, 1,3 milioane de clien?i ce pot primi newslettere personalizate cu ofertele noastre ?i 1,6 milioane de clien?i care ne urm?resc pe social media.Cum arat? o zi la retailerul eMAG? Dou? milioane de vizitatori unici care vizualizeaz? ?n medie nou? milioane de pagini de produs, dintr-o ofert? de ?apte milioane de produse disponibile. Zilnic sunt ?nregistrate ?n jur de 110.000 comenzi.Ce ?nseamn? advertising ?n eMAG? Sunt patru tipuri de servicii: display advertising, magazine de brand, sampling ?i, ultimul serviciu lansat, – eMAG Ads. Display advertising ?nseamn? posibilitatea de a merge targetat c?tre audien?e de clien?i cu oferte ?i promov?ri de brand specifice obiectivului de campanie stabilit cu fiecare produc?tor, brand sau categorie de produse ?n parte. Toate modalit??ile de display advertising se pot ?mbina Magazinul de brand este un magazin digital de tip shop in shop, ?n care este foarte bine impregnat? amprenta brandului. Magazinul prezint? elemente clare de branding din partea produc?torului. Interfa?a, ?n primul strat, este despre povestea brandului ?i apoi, ?n profunzime, acesta poate fi configurat ?n func?ie de specificul fiec?rui brand.Prin newsletter putem merge c?tre 1,3 milioane de abona?i cu content personalizat, cu campanii dedicate. ?n func?ie de obiectivele de campanie, printr-un push notification clientul poate ajunge direct la produsul respectiv. Mesajele targetate sunt foarte eficiente ?n atingerea acestor obiective.Samplingul este un subiect hot; am ?nceput activ s? facem sampling anul trecut. La un num?r de 110.000 de comenzi zilnice avem o mas? foarte mare de clien?i cu care interac?ion?m, fie prin home delivery, fie prin lockere Easy Box ?i este un mod foarte u?or ?i dinamic prin care putem s? ducem acas? clien?ilor produsele nou lansate de c?tre partenerii no?tri furnizori. Am observat c? samplingul se transform? foarte rapid ?n comenzi dac? produsul e disponibil ?n platform?. Lucr?m pentru a oferi mai multe metode de personalizare pe zona de sampling.eMAG Ads este un tool de performan??, ?n care se pl?te?te pe baz? de click-uri ob?inute de produsul promovat, iar brandul promovat are control 100% asupra bugetului cheltuit. O campanie de 15 zile pentru 9 produse pentru copii a condus la o dublare a num?rului de vizite per produs ?i o dublare a num?rului de v?nz?ri ?n acea perioad?.? OANA MIRIL?, Senior Partner, Mind the Gap Consultancy?e-commerce a c??tigat mult teren ?n ultimii ani datorit? unor beneficii, at?t ra?ionale c?t ?i emo?ionale, oferite shopperilor: economie de timp ?i confort, varietate de produse, expunere redus?, oferte promo?ionale, respectiv, sentimentele de libertate, siguran?? ?i control, reducerea presiunii pentru o decizie rapid? de achizi?ie, feelingul trendy, aspira?ional.Cum se orienteaz? cump?r?torii ?n e-comm? Depinde de categoria de produs, desigur, dar exist? factori relevan?i pentru majoritatea categoriilor. Cei mai importan?i sunt: folosirea filtrelor de c?utare a produsului (num?rul ?i vizibilitatea lor sunt importante); opiniile altor cump?r?tori (review-urile sau ratingul de produs) – sunt considerate sincere ?i sunt folosite ca repere; eviden?ierea (bun?) a discounturilor ?i ofertelor de pre?.A doua (ca importan??) baterie de factori relevan?i ?n alegerea shopperilor ?n online: modul de prezentare a produsului ?i a caracteristicilor sale prin imagine ?i text (descrierea trebuie s? fie concis? ?i u?or de ?n?eles); costul transportului; termenul de livrare; condi?iile de retur – cu c?t acestea sunt mai u?or de reperat ?i mai clar exprimate, cu at?t mai bun? e imaginea produsului.A treia grup? de factori care ghideaz? preferin?ele shopperilor: sistemul de bonusare a cump?r?torului (voucher, cod de discount); modalitatea de plat?; existen?a unui comparator de produse; linia de chat cu reprezentantul magazinului.Cum capt?m aten?ia shopperilor ?n magazinul virtual? Cu o interfa?? prietenoas?, intuitiv? la intrarea ?n magazin / aplica?ie, cu organizarea categoriilor de produse de o manier? care s? permit? identificarea u?oar?, cu eviden?ierea nout??ilor de brand/produs ?i cu afi?area vizibil? a ofertei de pre? (similar cu organizarea zonei promo la intrarea ?n magazinele fizice).La intrarea ?n categoria de produs, aten?ia shopperului e captat? de existen?a unui mesaj care adreseaz? nevoia la care r?spunde produsul, apoi de vizibilitatea ofertei de pre?, de imaginile produsului, de semnalizarea nout??ilor ?i de vizibilitatea review-urilor.?n perspectiva dezvolt?rii comer?ului digital, investi?iile ?n latura emo?ional? a rela?iei cu clien?ii devin de maxim? importan??. Steven van Belleghem scrie, ?n cartea sa The Future of Customer Relationship, c? 73% dintre clien?ii online doresc, ?n continuare, contact uman. Asta poate ?nsemna dezvoltarea unei linii de chat ?n magazinul online, desigur cu contact vocal, nu doar scris. De asemenea, furnizorii se pot diferen?ia prin dezvoltarea sentimentului de apartenen?? al shopperului la o comunitate deosebit?.Tot van Belleghem spune: ?c?nd toate companiile vor fi ?ncheiat digitalizarea rela?iei cu clien?ii, caracteristica digital? nu va mai fi diferen?iator, ci element comun”.?? CLAUDIA BADEA, Director Opera?ional e-commerce cora.ro & Director CORA Lujerului?Aplica?ia Cora permite digitalizarea cardului de fidelitate. Clientul vede ?n aplica?ie toate ofertele ?i, ?n plus, beneficiaz? de mai multe avantaje de fidelitate ?i promo?ii utiliz?nd aplica?ia. ??i poate face lista de cump?r?turi acas? sau la birou, poate scana produsele dorite, iar c?nd ajunge ?n magazin aplica?ia ?l ?nso?e?te, spun?ndu-i unde g?se?te produsele respective.Cump?r?turi online se pot face pe cora.ro, site-ul pe care l-am lansat ?n 2013, sau pe site-urile partenere: Glovo ?i Food Panda, cu livrare ?ntr-o or?. Dar comenzi se pot face ?i prin serviciul Drive, cu ridicarea cump?r?turilor dintr-o anumit? loca?ie.Categoriile sunt ordonate ?n magazinul online ?n func?ie de tipologia de cump?rare. Exist? categorii precum Produse bio, Produse pentru bebelu?i sau Pet Shop pentru care este evident un apetit mai mare de cump?rare ?n online. Aceste categorii sunt marcate corespunz?tor pentru o bun? vizibilitate.Clien?ii stabilesc pozi?ionarea produselor, prin volumele achizi?ionate ?i review-uri. Categoriile sunt dinamice, nu exist? un produs care s? fie pozi?ionat pe primele pozi?ii de fiecare dat?.Sunt mai multe modalit??i prin care un produs poate fi promovat ?n categorie, indiferent de istoricul de v?nz?ri. Dac? vorbim despre produse noi, ele sunt eviden?iate cu atributul de ?Produs nou”, apoi sunt listate ?i ?n categoria de ?Nout??i”, simultan cu men?inerea produsului ?n categoria lui. Eviden?ierea produselor noi se face simultan ?n magazinul fizic, ?n aplicatie ?i ?n magazinul online.Mai mult, sunt zone ?n site unde un produs sau o campanie pot fi promovate prin bannere statice sau dinamice.Noua formul? a magazinului online va fi lansat?, cel mai probabil, ?n prima parte a semestrului doi din acest an. Printre func?ionalit??i este partea de arbore de categorii, sunt noi categorii pe care le vom prezenta ?n site, vom avea un alt nivel de prezentare a produselor, a categoriilor, a dinamicii cu care magazinul online va lucra.Vor fi mult mai multe bannere pentru prezentarea nout??ilor ?i categoriilor strategice. Magazinul online va avea un sistem de retur adaptat, va fi mult mai usor de folosit de c?tre clien?i ?i va avea o func?ie search mult mai performant?. Vor exista mult mai multe mecanisme promo, mecanisme ce ofer? avantaje atat persoanei care recomand? c?t ?i clientului nou, dar si func?ionalit??i surpriz? pe care le veti descoperi ?n momentul lans?rii.Pe noul site vom avea categorie de produse congelate, mai este de lucru la aceast? categorie pentru asigurarea lan?ului de frig, iar pe termen scurt vom avea produse congelate ?n aplica?iile partenere, care asigur? livrarea rapid? a produselor. * * *Carlsberg - “p?rintele berii lager de calitate” – are o nou? identitate vizual? , La zi , Mar?i, 13 Aprilie 2021 Identitatea vizual? emblematic? a brandului Carlsberg a fost reg?ndit? pentru a atinge echilibrul perfect ?ntre form? ?i func?ionalitate. Elementele principale precum logo-ul, fontul, paleta de culori ?i faimosul simbol al frunzei de hamei au fost redefinite, ?mbin?nd ?ntr-un mod armonios tradi?ia brandului cu design-ul autentic danez. ?n mod semnificativ, semn?tura fondatorului J.C. Jacobsen apare pe noua sticl? de Carlsberg ca simbol al aprob?rii sale. Identitatea paharului Carlsberg a fost, de asemenea, ?mbun?t??it? pentru o experien?? superioar? de degustare. Noua form? elegant? a paharului Carlsberg bifeaz? si un atribut func?ional important. Pentru o experien?? mai bun? de consum, forma nou? de pocal, ?nso?it? de o crest?tur? la baza interioar? a paharului, ?mbun?t??e?te dinamica CO2 ?n lichid, p?str?nd ?n acelasi timp ?i spuma fin? pentru mai mult timp.??Carlsberg este p?rintele berii lager de calitate ?i una dintre cele mai apreciate beri din lume. Acest titlu nu putea fi atins dec?t de un brand progresist. Suntem m?ndri s? avem ?n portofoliu un astfel de brand, aflat ?n continu? evolu?ie. Ast?zi anun??m o nou? identitate vizual? pentru “Probabil cea mai bun? bere din lume”, cu ?mbun?t??iri at?t la nivel estetic, c?t ?i func?ional. Carlsberg are o istorie unic?, izvor?t? din pasiunea pentru perfec?iune a fondatorului, J.C. Jacobsen, pe care o ducem mai departe reinvent?ndu-ne perpetuu” – Paul Markovits, Vice-Pre?edinte Marketing URBB.?J.C Jacobsen, fondatorul Carlsberg, cunoscut pentru atitudinea sa progresist?, a pledat ?ntotdeauna pentru inovare, sus?in?nd cu t?rie c? absolut orice poate fi ?ntotdeauna ?mbun?t??it. Din acel moment ?i p?n? ?n prezent, pasiunea pentru perfec?iune se afl? ?n ADN-ul brand-ului Carlsberg.De-a lungul celor 174 de ani de existen??, Carlsberg a urm?rit perfec?iunea pe toate palierele, nu doar ?n privin?a calit??ii berii. J.C Jacobsen a contribuit la descoperiri ?tiin?ifice de renume mondial ?nc? din 1876, an ?n care acesta a ?nfiin?at Laboratorul de Cercetare Carlsberg pentru a reuni unele dintre cele mai renumite min?i din domeniul ?tiin?ific ale vremii.?n 1883 industria berii a fost revolu?ionat? de descoperirea unei tulpini pure de drojdie de bere ‘Saccharomyces Carlsbergensis’, fapt ce a permis pentru prima dat? produc?ia de bere cu o calitate constant?, ast?zi consacrat? sub denumirea de bere lager. Mai mult dec?t at?t, scara pH-ului inventat? ?n 1909 ?n laboratoarele Carlsberg a devenit un standard ?tiin?ific la nivel global, folosit pentru a m?sura aciditatea ?i alcalinitatea oric?rei substan?e. Laboratorul de Cercetare Carlsberg continu? s? perfec?ioneze arta fabric?rii berii p?n? ?n prezent, folosind expertiza oamenilor de ?tiin?? ?n domenii precum chimie, biochimie, fiziologie, genetic?, bioinformatic? ?i biologie molecular?. * * *Ciugud, prima comun? din Rom?nia cu debarcader pe un r?u. Cum arat? investi?ia din fonduri UE 13 aprilie 2021, 10:34 de Dorin ?imonea Ciugud, prima comun? din Rom?nia cu debarcader pe un r?u. Cum arat? investi?ia din fonduri UE FOTO Debarcaderul a fost instalat pe r?ul Mure?, la Ciugud Comuna Ciugud din Alba, cunoscut? la nivel an?ional pentru investi?iiel publice din fonduri europene, va fi prima din Rom?nia care va avea un ponton pentru b?rci pe malul unui r?u. S?pt?m?na tracut? a ?nceput montarea platformei flotante de agrement, a pontonului pentru acostarea b?rcilor ?i a podul mobil din aluminiu pentru accesul pietonal, la debarcaderul aflat pe malul r?ului Mure?, ?n localitatea Dr?mbar din comuna Ciugud. Investi?ia de aproximativ 82.000 de euro face parte dintr-un amplu proiect pentru amenajarea unei zone de agrement, ce va include terenuri de fotbal, tenis, zone de promenad?, pescuit, campare (pentru rulote ?i corturi) ?i de picnic. ”Lucr?m cu spor la pontonul pentru ambarca?iuni u?oare, o investi?ie realizat? cu fonduri europene. Urmeaz? parcul pentru rulote, tot un proiect cu finan?are european?, ?i alte investi?ii, care sper?m s? transforme Mure?ul ?ntr-o atrac?ie turistic?. Scopul final este s? valorific?m poten?ialul turistic al bazinului R?ului Mure? ?i s? educ?m, totodat?, cet??enii zonei s? tr?iasc? protej?nd apele ?i natura”, au transmis reprezentan?ii Prim?riei Ciugud. Debarcaderul are o parte fix?, o parte mobil? ?i o structur? flotant?, astfel: partea fix? a debarcaderului este reprezentat? de platformele pentru accesul pietonal la ponton; partea mobil? este reprezentat? de un pod mobil din aluminiu, care face leg?tura ?ntre platforma fix? ?i cea flotant?; partea flotant? este reprezentat? de platforma flotant? de agrement ?i pontonul flotant pentru acostarea b?rcilor. Platforma fix? de acces pietonal la ponton ?i podul mobil au prev?zute balustrade metalice cu o ?n?l?ime de 90 cm. Debarcaderul face parte dintr-un proiect mai amplu ?n care sunt implicate ?i alte autorit??i locale din Alba ?i Hunedoara, pe teritoriul c?rora trece r?ul Mure?. ?n cadrul proiectului, opt localit??i vor beneficia de debarcadere cu ambarca?iuni ce vor putea fi folosite ?n scop turistic ?i nu numai. Distan?a acoperit? este de peste 60 de kilometri, ?ntre S?ntimbru - Alba ?i Geoagiu - Hunedoara. Pe l?ng? acestea, debarcadere similare vor fi instalate la Alba Iulia, Vin?u, Blandiana, ?ibot, Rapold ?i Geoagiu Proiectul cuprinde ?i realizarea unei h?r?i a pescajului, a ad?ncimii r?ului Mure? prin care s? se ?ncurajeze circula?ia ambarca?iunilor mici, dar nemotorizate. Asocia?ia care implementeaz? investi?ia cuprinde 10 unit??i administrative din cele dou? jude?e ?i 11 operatori priva?i. GAL-ul a c??tigat o finan?are de 1,7 milioane euro, bani ce vor fi folosi?i pentru a dezvolta zona din punct de vedere economic, prin investi?ii ?n produc?ia piscicol? ?i de acvacultur?, respectiv prin dezvoltarea infrastructurii de comercializare a pe?telui. * * *Culegerea de flori sau urzici ?n p?durile de la marginea municipiului Boto?ani, interzis? din cauza pestei porcine , 13 Aprilie 2021 Autorit??ile au interzis popula?iei s? mearg? la cules de flori sau urzici ?n p?durile de la periferia municipiului Boto?ani, dup? ce mai mul?i mistre?i au fost confirma?i cu pest? porcin? african?, potrivit unei hot?r?ri adoptate de Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB), citat de Agerpres.M?sura a fost adoptat? dup? ce, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, dou? scroafe ?i ?apte purcei au fost g?si?i mor?i ?n zona p?durii Leb?da. Testele prelevate de la cele dou? scroafe, dar ?i de la doi dintre purcei au fost confirmate ca fiind pozitive. Ulterior, al?i doi mistre?i infecta?i au fost g?si?i mor?i la mic? distan?? de locul ?n care au fost g?site scroafele ?i purceii.?Vizita oamenilor ?n p?duri ?n zona respectiv? pentru a culege urzici, floricele, sau pur ?i simplu ca mod de relaxare, ar trebui s? fie oprit?, pentru c? este foarte dificil ca to?i cei care vin acolo s? ?tie despre toate aceste m?suri”, a declarat directorul Direc?iei Sanitar-Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA), Mihai ?urcanu.De asemenea, autorit??ile au cerut proprietarilor fondurilor de v?n?toare s? intensifice, ?n aceast? perioad?, v?n?toarea la mistre?i.?n acela?i timp, sacrificarea porcilor ?n gospod?rii ?i comercializarea acestora a fost interzis? pentru o perioad? de ?apte zile, timp ?n care va fi f?cut? recenzarea tuturor porcinelor. * * *Afacerea casa din copil?rie. Un nou tip de turism se dezvolt? ?n Romania, vacan?a la sat se extinde tot mai mult ?i lumea fuge din ce ?n ce mai des de aglomera?ie, Alina-Elena Vasiliu , 13 aprilie 2021 O cas? de vacan?? folosit? prea rar a fost punctul de plecare pentru Casa din Plai, agropensiunea turistic? pe care economistul Andrei Blidar din Bucure?ti, ?n v?rst? de 37 de ani, a deschis-o publicului ?n 2019. Proiectul, aflat ?n Provi?a de Sus, jude?ul Prahova, se ?ndreapt? acum c?tre o nou? etap? ?n dezvoltarea sa, urm?nd s? se extind? cu unit??i de cazare individuale, de tip tiny house.Rela?ia lui Andrei Blidar cu Provi?a de Sus a ?nceput ?n 1990, c?nd avea ?apte ani, iar p?rin?ii lui au cump?rat, imediat dup? Revolu?ie, o c?su?? b?tr?neasc? ?n comuna aflat? la 100 de kilometri de Bucure?ti. Acolo avea s?-?i petreac? mare parte din vacan?ele de var?. Zece ani mai t?rziu, tat?l s?u, de profesie inginer constructor, a ?nceput dezvoltarea unei case noi – cea care avea s? devin? Casa din Plai, mai aproape de centrul comunei ?i mai potrivit? pentru nevoile familiei.Astfel, arhitectura, structura ?i compartimentarea Casei din Plai sunt, ?n mare m?sur?, rezultatul muncii p?rin?ilor lui Andrei Blidar. ?Prin 2013, deoarece casa noastr? de vacan?? era folosit? din ce ?n ce mai rar, adic? doar de c?teva ori pe an, am luat hot?r?rea de a o transforma ?n pensiune turistic?, cu ajutorul fondurilor europene. Proiectul p?rea simplu la acel moment: cump?r c?teva dot?ri specifice pensiunilor, refac parte din finisajele interioare, cump?r ni?te echipamente mai bune pentru instala?iile necesare ?i gata. Prima estimare a fost de 30.000 - 35.000 de euro. Proiectul depus pe fonduri europene a fost ?n valoare de aproximativ 90.000 de euro. Iar p?n? la momentul deschiderii cheltuisem aproximativ 150.000 de euro”, sintetizeaz? Andrei Blidar.A?adar, ?n toamna lui 2013 a ?nceput o aventur? care a durat aproape ?ase ani, p?n? la deschiderea oficial?, din august 2019. Au fost necesare sute de drumuri ?ntre Bucure?ti ?i Provi?a de Sus sau Ploie?ti, C?mpina ori T?rgovi?te, pentru accesarea fondurilor europene sau contactarea furnizorilor. Peste?30 de firme de construc?ii a contactat Andrei Blidar ?n decurs de un an p?n? a g?sit una care ?i-a asumat proiectul ?n suma de bani anun?at?.Construc?ia efectiv?, care, de fapt, era o recompartimentare a celei existente, trebuia s? dureze ini?ial trei luni, dar a ajuns la peste doi ani. Dotarea pensiunii ?i ultimele detalii dinaintea deschiderii au mai consumat ?i ele ?nc? un an. ?De?i pare simplu, atunci c?nd faci achizi?ia pe fonduri europene nu e a?a simplu: socoteala f?cut? cu c??iva ani ?n urm? trebuia ref?cut?, fie nu se mai g?seau bunurile ini?iale, fie deja erau dep??ite moral ori era nevoie de altele.”Andrei Blidar spune c? s-a pus chiar ?n postura de turist atunci c?nd a g?ndit conceptul Casei din Plai ?i a identificat nevoile pe care oaspe?ii pe care urma s?-i primeasc? le-ar fi putut avea ?n timpul vacan?elor. ?Am evitat pe c?t posibil integrarea obiectelor tradi?ionale rom?ne?ti, pentru c? nu sunt fan. ?n schimb, am vrut s? aduc un pic ideea de conac din perioada interbelic?, asta ?i pentru c? arhitectura casei aduce un pic a conac.” Amenajarea spa?iului a fost g?ndit? inclusiv pentru oaspe?ii de lung? durat?, care nu au lipsit.Numele Casa din Plai este inspirat de satul Plaiu, din comuna Provi?a de Sus, ?n care se afl? pensiunea. Provi?a de Sus este o comun? de deal, cu dou? avantaje majore: apropierea de Bucure?ti ?i peisajele splendide, pu?in atinse de m?na omului. Iar asta ?i atrage pe turi?ti. Pensiunea este una boutique, de dimensiuni mici, cu patru camere ?i multe spa?ii comune.Exist? acolo o camer? dedicat? jocurilor, o bibliotec? cu un loc de citit, dar ?i alte facilit??i, astfel c? unii oaspe?i ajung s?-?i doreasc? s? stea mai mult ?n?untru, ?n foi?or sau pe teras?, dec?t s? exploreze ?mprejurimile. ?Fiind o pensiune mic?, ?n general, ?n weekend noi o rezerv?m integral unui grup de maximum 12 persoane, adic? dou? camere duble, dou? triple, plus, la nevoie, o canapea extensibil? ?n living. Dar am avut oaspe?i care au rezervat ?ntreaga pensiune pentru o familie format? din trei-patru persoane, mai ales ?n perioada pandemiei.”Amenajarea spa?iului a fost g?ndit? inclusiv pentru oaspe?ii de lung? durat?, care nu au lipsit – ?Am avut rezervare inclusiv pentru dou? luni”. Pre?urile pornesc de la 165 de lei pe noapte pentru singura camer? cu baie proprie ?i ajung la 1.500 de lei pe noapte ?n weekend, pentru ?ntreaga pensiune, cu mic-dejun inclus. ?Mul?i ne ?ntreab? ce pot face ?n zon? - o ?ntrebare natural?, av?nd ?n vedere c? suntem ?n afara zonelor turistice consacrate, dar se l?muresc c?nd ajung ?n fa?a h?r?ii din recep?ie, cu 40 de variante de petrecere a timpului la maximum o or? de mers cu ma?ina.” Sinaia se afl? la mai pu?in de jum?tate de or?, ?n C?mpina se pot vizita muzee, Salina Sl?nic este la o or? distan??, iar Barajul Paltinul – la 30 de minute.Sinaia se afl? la mai pu?in de jum?tate de or?, ?n C?mpina se pot vizita muzee, Salina Sl?nic este la o or? distan??, iar Barajul Paltinul – la 30 de minute. ?Dar majoritatea alege s?-?i petreac? ?ederea fie ?n curtea noastr?, fie cercet?nd ?mprejurimile satului.” Casa din Plai are circa 50% grad de ocupare, dar poten?ialul s?u, cu o promovare mai intens?, ar fi mai mare, spune Andrei Blidar. Cum el este ?ns? ?i angajat, spune c? nu a alocat foarte mult timp ?i resurse p?n? acum pentru a se promova. ?Turi?tii sunt, ?n cea mai mare parte, din Rom?nia, mai precis din Bucure?ti ?i ?mprejurimi, dar am avut ?i oaspe?i din Israel, Belgia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie.” ?n 2020, ?n perioada st?rii de urgen??, antreprenorul spune c?, profit?nd c? pensiunea este una mic?, a reu?it s-o ?nchirieze ?n ?ntregime pe o perioad? lung?. T?ind drastic din cheltuieli, a reu?it s? treac? de acea perioad? cu bine, iar de la sf?r?itul lunii mai a ?nceput din nou s? primeasc? turi?tii ca de obicei. ?Suntem profitabili ?n fiecare lun? de la deschidere, de?i nu sunt sume mari. P?n? la urm?, suntem o pensiune cu doar patru camere”, spune Andrei Blidar.El vrea acum s? duc? mai departe un proiect pornit chiar ?nainte de pandemie, care a fost accelerat de nevoia de distan?are. Antreprenorul vrea s? fac? unit??i de cazare individuale, pentru un cuplu sau o familie, ?ntr-un cadru natural, izolate de agita?ie. ?Similar conceptului de tiny house, dar adaptate nevoilor consumatorilor high-end, de la design ce profit? la maximum de priveli?tea cadrului natural, la aplica?ii smarthome ?i p?n? la aplica?ie pe smartphone pentru rezervare, deschiderea unit??ii sau controlul temperaturii anterior sosirii.” La fel ca ?n cazul Casei din Plai, nu va fi urmat? linia tradi?ional rom?neasc?, ci mai degrab? una modern?. P?n? la finalul acestui an, Andrei Blidar spune c? va avea cel pu?in c?teva astfel de unit??i ?n func?iune, cel mai probabil, tot ?n zona ?n care se afl? Casa din Plai. Pensiunea este una boutique, de dimensiuni mici, cu patru camere ?i multe spa?ii comune. Exist? acolo o camer? dedicat? jocurilor, o bibliotec? cu un loc de citit, dar ?i alte facilit??i. * * *Drago? Anastasiu a cump?rat un camping ?n Delta Dun?rii de la Tudor Liviu Seichea Marin, fondatorul festivalului de film Anonimul, Alina-Elena Vasiliu 13.04.2021, Campingul Green Dolphin se deschide ?n luna mai ?i se ?nchide la final de septembrie, iar ?n 2020 a adunat circa 3.000 de clien?i.Grupul Eurolines, de?inut de omul de afaceri Drago? Anastasiu, a cump?rat proiectul Green Dolphin Camping din satul Sf?ntu Gheorghe, ?n Delta Dun?rii.Eurolines cump?rase ?n 2015 resortul de patru stele Green Village ?i a luat ?n administrare comercial? ?i campingul vecin, Green Dolphin, pe care l-a achizi?ionat acum.Proiectul a fost fondat de primul proprietar pentru festivalul de film independent Anonimul. Astfel, ?ntregul concept al resortului Green Village ?i al campingului Green Dolphin a fost g?ndit ?i construit ?n jurul acestui eveniment cinematografic, care are loc anual ?n luna august.?Preluarea ?n proprietate a campingului aflat vis-à-vis de complexul Green Village era pasul firesc dup? cei ?ase ani ?n care ne-am ocupat de managementul hotelier al Green Dolphin. Practic, nu facem altceva dec?t s? ne continu?m planurile de dezvoltare ?i de investi?ii. Vom moderniza campingul cu scopul de a le oferi tuturor oaspe?ilor care aleg cazarea la cort sau ?n bungalouri condi?ii ?i servicii de calitate, precum ?i facilit??i diverse”, spnune Drago? Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines Rom?nia.? * * *Dopuri, stridii ?i homari , Loredana Fratila-Cristescu, Ioana Matei ,12 aprilie 2021 Pu?in? lume ?i-ar ?nchipui c? dopurile de plut? ale sticlelor de ?ampanie ar mai putea fi folosite ?i la altceva ?i totu?i o firm? britanic? de arhitectur?, BakerBrown Studio, inten?ioneaz? s? demonstreze c? da. Acesta a proiectat la un pavilion de crochet, care va fi construit l?ng? Opera Glynderbourne din East Sussex, Anglia, folosind de?euri pentru a reduce amprenta de carbon. Printre de?eurile folosite la construc?ie, scrie Dezeen, se num?r? dopuri de sticle de ?ampanie, cochilii de stridii ?i carapace de homari provenite de la evenimentele institu?iei, precum ?i lemn recuperat de la frasini bolnavi t?ia?i. Pavilionul a fost astfel g?ndit ?nc?t s? poat? fi dezasamblat u?or ?n viitor, dac? se dore?te. * * *VIDEO Darius, cel mai mare iepure din lume, a fost furat / Poli?i?tii din Marea Britanie ?l caut?, proprietara ofer? o recompens? , Analize ? 13 Aprilie 2021 ? Poli?ia britanic? a lansat un apel adresat martorilor ?n urma furtului, ?n Anglia, a de?in?torului recordului pentru ”cel mai mare iepure din lume”, ?nscris ?n Guinness World Records, pentru recuperarea c?ruia proprietara ofer? o recompens?, relateaz? mar?i AFP, citat? de Agerpres.Potrivit for?elor de ordine, Darius, un iepure continental de 1,29 metri lungime, a fost furat ?n noaptea de s?mb?t? spre duminic? din incinta sa din gr?dina proprietarilor, situat? ?n Stoulton, Worcestershire.Proprietara iepurelui, Annette Edwards, a promis ?ntr-un mesaj publicat pe Twitter o recompens? de 1.000 de lire sterline pentru returnarea animalului, preciz?nd c? Darius – ?n v?rst? de 11 ani, conform presei britanice – este prea b?tr?n pentru reproducere.”Fiecare animal este un individ care nu poate fi ?nlocuit”, a declarat pentru Daily Telegraph Annette Edwards, ?n v?rst? de 68 de ani, fost model Playboy.Potrivit proprietarei, din cauza v?rstei ?naintate, Darius are o diet? special? ?n lipsa c?reia risc? s? moar?.Darius a fost declarat ”cel mai mare iepure ?n via??” ?n 2010, potrivit site-ului Guinness World Records. Sursa foto: Annette Edwards / Twitter * * *Impactul calit??ii apei asupra efectului produselor de protec?ia plantelor ?i a fertilizan?ilor foliari, Adrian Radu - 13 aprilie 2021 Calitatea apei folosite ?n tratmentele fitosanitare reprezint? un aspect important ?n asigurarea eficien?ei, at?t a produselor destinate protec?iei plantelor, c?t ?i a fertilizan?ilor foliari.De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoi?i s? utilizeze surse neadecvate de ap?, cum ar fi lacuri, r?uri ?i pu?uri, fapt care nu poate asigura calitatea apei folosite. ?n astfel de situa?ii, se recomand? utilizarea unor produse de corectare a proprieta?ilor apei.PROAQUA TRIO – produs exclusiv al Agricover este destinat trat?rii apei utilizate la preg?tirea solu?iilor de lucru ?n cazul aplic?rii produselor de protec?ia plantelor ?i a ?ngr???mintelor foliare.PROAQUA TRIO corecteaz? duritatea apei, scade pH-ul solu?iei ?i asigur? o mai bun? absorb?ie a produselor fitosanitare ?n plant?.Prin ac?iunea sa, PROAQUA TRIO neutralizeaz? propriet??ile negative ale apei dure ?i previne precipitarea solu?iei produselor, cresc?nd ?n acela?i timp eficacitatea produselor de protec?ia plantelor ?i a ?ngr???mintelor foliare aplicate.Investi?ia ?n corectarea calit??ii apei se va traduce pentru fermieri printr-un randament mai bun al tratamentelor de fertilizare ?i de protec?ie a plantelor.Contacta?i echipa Agricover pentru oferta personalizat?! * * * * * *Vinuri rom?ne?ti impresionante: Balla Geza Feteasca Neagr? Stonewine Hill Selection 2011, Ciprian Haret, 10 aprilie 2021 Pentru mul?i dintre cei care m? cunosc, nu cred c? mai este nici un secret c? sunt un mare admirator al vinurilor produse de Balla Geza. Un num?r impresionant dintre acestea prezint? o combina?ie interesant? de ?ncredere debordant? ?n sine, precizie ?i o filosofie ?n abordare ceva mai old school. Stonewine se dore?te a fi gama de v?rf a producatorului ?i, ?ntr-adev?r, cam toate exemplarele ?ncercate p?n? acum reflect? o astfel de preten?ie.Chiar dac? Furmint-ul ?i Cabernet Franc-ul sunt vinurile care s-au instalat extrem de rapid ?i de confortabil ?n v?rful preferin?elor personale, nu ar trebui s? trecem cu vederea ?i Feteasca Neagr? din gama respectiv?. ?i asta ?n principal pentru c? declin?rile soiului din aceast? parte a ??rii nu sunt at?t de cunoscute consumatorilor, precum cele din Dealu Mare, de exemplu.La nivel olfactiv, suspectul nostru s-a prezentat regulamentar, cu note de prun?, vi?ine ?i fructe de p?dure, completate de aluzii condimentate ?i lemnoase bine integrate ?n peisaj. Gustativ, vinul a afi?at o corpolen?? medie (la fel de regulamentar, a? putea spune), fructul a fost bine reprezentat ?n mijlocul suculent, aciditate dozat? cum se cuvine, plus ?n?ep?turi taninoase care confer? vinului un strop de seriozitate. Nivelul mare de alcool – 15%, dac? nu m? ?n?el – este ascuns cu mare m?iestrie ?i nu devine intruziv nici o clip?. Final scurt-mediu, suculent ?i destul de expresiv.Una dintre Fete?tile Negre aflate de partea luminoas? a vie?ii. Un vin bine g?ndit ?i executat, echilibrat ?i f?r? preten?ii inutile de m?re?ie “artificial?”. ?n concluzie, pot decreta c? am fost pl?cut impresionat de performan?a “vesticului”. Bravos! * * *Altopack ?i Halodi Robotics au format un parteneriat pentru a dezvolta un robot pentru ambalare, Gabi Nitulescu, April 13, 2021Compania italian? de ambalare Altopack s-a al?turat echipei Halodi Robotics pentru a dezvolta un robot care poate alimenta cu consumabile precum plastic ?i carton ma?inile de ambalat.Ca parte a parteneriatului, Altopack va deveni ac?ionar minoritar al dezvoltatorului norvegian de robo?i. Halodi Robotics a dezvoltat un robot umanoid care efectueaz? sarcini pre-programate folosind inteligen?a artificial? (AI). Se deplaseaz? folosind un set de dou? ro?i ?i are bra?e mobile pentru a efectua sarcini de lucru.Conform termenilor acordului, companiile vor colabora str?ns pentru a dezvolta ?i adapta software-ul robotului pentru ambalare. O parte a noii colabor?ri va avea loc la centrul de dezvoltare al Altopack din Bologna.Potrivit companiilor, robotul de ambalare Altopack va fi gata de livrare ?n 2023.?Clien?ii no?tri au v?zut ?ntotdeauna Altopack ca un lider ?n utilizarea tehnologiei de ultim? genera?ie ?n solu?iile noastre. Intr?nd ?ntr-o colaborare cu Halodi Robotics, facem un salt uria? ?nainte ?n asigurarea avantajului nostru competitiv ”, a declarat Giuseppe Vezzani, director general al Altopack.Altopack proiecteaz?, dezvolt? ?i furnizeaz? sisteme automate pentru ambalarea alimentelor precum paste, orez ?i produse congelate. Firma italian? subliniaz? faptul c? robo?ii pot fi controla?i de la distan??. Recent, Halodi Robotics a ?ncheiat un acord cu compania de tehnologie Strongpoint pentru a dezvolta o solu?ie de robotic? pentru v?nzarea cu am?nuntul ?n magazin, fapt care ?i va ajuta pe angaja?ii din retail cu sarcini repetitive, permi??ndu-le s? se concentreze asupra petrecerii unui timp mai ?ndelungat cu clien?ii.?La Halodi, credem cu adev?rat c? robo?ii no?tri pot ?mbun?t??i locurile de munc? prin ?ndeplinirea unor sarcini murdare, periculoase ?i plictisitoare, astfel ?nc?t angaja?ii s? poat? acorda prioritate func?iilor ?n care pot crea o valoare mai mare. Colaborarea cu Altopack este un exemplu excelent ?n acest sens ”, a declarat Bernt B?rnich, CEO Halodi RoboticsProductii mari se obtin cu o fertilizare optima, Agroromania.ro , 13 Apr. 2021 Asigurarea elementelor nutritive in cantitati optime prin lucrarea de fertilizare este esentiala pentru cresterea tolerantei plantelor la conditiile de stres si pentru obtinerea unor productii rentabile. Plantele cultivate pe soluri bine aprovizionate cu elemente nutritive pot tolera mult mai bine stresul cauzat de lipsa de precipitatii.De aceea mai ales in cazul porumbului a carui perioada de vegetatie in mare parte acopera lunile de vara, o fertilizare de baza cu ingrasaminte tip NPK este esentiala.?Asigurati culturii de porumb elementele nutritive de baza?Porumbul in primele faze de vegetatie are un sistem radicular slab dezvoltat. Pentru a asigura germinarea semintelor si o rasarire rapida este important ca lucrarea de semanat sa inceapa atunci cand temperatura solului a ajuns la 8-100C si are tendinta de crestere.Pentru a asigura o cantitate suficienta de elemente nutritive pentru plantele tinere de porumb, o mare parte din cantitatea totala de ingrasaminte sau in unele cazuri chiar toata cantitatea de ingrasaminte este aplicata inainte de semanat. Elementele nutritive de baza in special fosforul si potasiul au o eficienta mai mare administrate in acest fel .Obtine profit de 3 000 de euro pe luna cu propria ta covrigarie Cate covrigarii intalnesti in drumul tau spre serviciu Numai in zona centrului vechi din capitala sunt vreo 10 Si numarul lor este in crestere Daca esti un pic atent aproape fiecare covrigarie are clienti care stau la coada asteptand sa cumpere covrigi calzi Te-ai intrebat de...Fosforul este un element nutritiv cu o mobilitate scazuta in sol si de aceea este foarte important ca el sa se regaseasca in cantitati suficiente in solutia solului din apropierea radacinilor pentru a putea fi adsorbite.Daca fosforul nu se gaseste in cantitati suficiente porumbul va prezenta simptome de deficienta in special in primele faze de vegetatie (vezi poza). Aplicarea si incorporarea in sol a ingrasamintelor de tip NPK si NP inainte de semanat asigura cantitatea de fosfor necesara in apropierea radacinilor.Poza deficienta fosfor la porumb: culoare violacee a frunzelor si tulpini Sursa: iPNi fotograf: M.K sharma si P.KumaPlantele adsorb mare parte din azot, fosfor, potasiu, calciu, sulf si oligoelemente din sol, daca exista suficienta umiditate. Capacitatea sa de a furniza elementele nutritive necesare pentru plante variaza in functie de nivelul de fertilitate. toate elementele nutritive sunt importante dar datorita rolului sau fiziologic, potasiul(K) este cel mai valoros element din punct de vedere al tolerantei plantelor la stresului hidric.Concentratia de K este esentiala in celule pentru a mentine presiunea osmotica, astfel are un rol extrem de important in deschiderea si inchiderea stomatelor. Daca plantele au un aport redus de potasiu(K), functionarea stomatelor este perturbata; prin urmare pierderea de apa datorata transpiratiei va fi mult mai mare. Potasiul creste eficienta utilizarii apei din plante, ceea ce inseamna ca plantele vor avea nevoie de mai putina apa pentru producerea unei unitati de substanta uscata.Prin urmare, mai ales in cazul porumbului - a carui perioada de vegetatie in mare parte este in lunile de vara cu temperaturi ridicate si precipitatii putine - este esentiala o fertilizare de baza cu ingrasaminte tip NPK.Un alt subiect important - este alegerea formei corecte de azot. In conditiile unor temperaturi ridicate din primavara conteaza, cat de mult din azotul aplicat va fi folosit de plante si cat de mult se va pierde sub forma de amoniac in aer. O eficienta mai buna a utilizarii azotului are ca rezultat productii mai mari cu costuri mai mici.Aplicarea azotului sub forma nitrica este mult mai eficienta, deoarece pierderile prin volatilizare - care pot fi de pana la 13% in cazul ureei - sunt aproape de zero.?Recomandarile noastre?Fertilizarea de baza cu ingrasaminte tip NPK si mentinerea nivelului bun de K in sol este o necesitate. Recomandarea noastra este sa folositi ingrasaminte tip NPK de inalta calitate, cum ar fi COMPLEX 15/15/15 + 7sO3 + Zn si COMPLEX 14/10/20 + 10sO3. Pentru a evita deficienta temporara de fosfor(P), va recomandam COMPLEX 20/20 + 7sO3 + Zn ca ingrasamant starter. Ingrasamintele azotoase care contin azot sub forma nitrica precum nitrocalcarul - NaC 27 N -sunt mai eficiente si mai prietenoase cu mediul.Pentru determinarea cantitatilor de ingrasaminte necesare culturilor in functie de productia scontata si conditiile specifice locatiei utilizati gratuit programul de planificare a fertilizarii Nutriguide? de la Borealis L.A.T. * * *Vinul de azi: Cuvee Sissi 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Cuvee Sissi, produs ?i ?mbuteliat ?n cantitate limitat? de Crama SERVE, fiecare sticl? fiind numerotata individual, este un roze elegant din Pinot Noir, cu un buchet delicat de flori albe, vi?ine ?i cire?e. Pe palat este r?coritor, echilibrat, cu gust de citrice, iar finish-ul este prelung. Este un vin discret, ideal de servit la o temperatur? de 11-12°C, ca atare sau al?turi de platouri cu gust?ri u?oare. PREMIER? MONDIAL?: Tractorul pe metan e gata de lansare, Liviu GORDEA, 13 aprilie 2021 - New Holland T6 Methane Power este primul tractor din lume alimentat 100% cu metan care intr? ?n produc?ia de serie, o solu?ie ecologic? pentru toate categoriile de fermieri, disponibil? ?nc? din acest an.New Holland Agriculture, prin angajamentele sale asumate ?n cadrul strategiei Clean Energy Leader, anun?? disponibilitatea comercial? a tractorului alimentat cu metan, p?n? la sf?r?itul anului.Prima versiune comercial? a tractorului T6 Methane Power, o piatr? de temelie a conceptului New Holland’s Energy Independent Farm, despre care s-a tot vorbit ?n ultimii ani, a fost prezentat? la Agritechnica ?n 2019, iar acum este pe cale de a fi pus? oficial ?n v?nzare, undeva spre sf?r?itul acestui an. A?a cum au anun?at deja reprezentan?ii companiei, testele de teren se afl? ?n etapele finale ?i, foarte probabil ?n cea de a doua jum?tate a anului, primele unit??i vor fi livrate clien?ilor selecta?i din Germania, Fran?a, Italia, Marea Britanie ?i Benelux - pie?ele ?int? pentru tractorul T6, unde produc?ia de biogaz este mult mai avansat?.?Independen?? energetic???Am dezvoltat modelul de ferm? independent? de energie, ar?t?nd cum o bucl? ?nchis? ?ntre produc?ia agricol? ?i generarea de energie poate face agricultura neutr? din punct de vedere al emisiilor de CO2 sau chiar negativ? la carbon - cu beneficii semnificative pentru clien?ii no?tri. Anul acesta facem un pas ?n continuare pentru a transforma acest lucru ?ntr-o realitate, pe m?sur? ce tractorul nostru cu metan intr? ?n gama New Holland”, a declarat Carlo Lambro, pre?edintele m?rcii New Holland, care a anun?at ?ntre timp ?i alte proiecte asociate strategiei Clean Energy Leader, cu scopul de a explora ?noi domenii de inovare prin parteneriate”.?Teste ?n podgoriile din Piemont?Un astfel de parteneriat a fost ?ncheiat cu produc?torul italian de vinuri Barolo Fontanafredda, printr-un proiect care ??i propune s? realizeze opera?iuni ?n vie f?r? amprent? de carbon. Astfel, New Holland ?i FPT Industrial testeaz? ?n podgoriile din Piemont un nou tractor care func?ioneaz? pe bio-metan derivat dintr-un model standard New Holland TK.? Costuri reduse de func?ionare?New Holland T6 Methane Power este primul tractor din lume cu produc?ie de serie alimentat 100% cu metan, av?nd ca obiectiv asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?, f?r? a compromite performan?ele. Conceptul New Holland este c? fermierii pot folosi de?eurile agricole sau animale (precum ?i culturile energetice cultivate ?n mod specific), pentru a genera biometan, care alimenteaz? tractorul, care, la r?ndul s?u, ajut? la produc?ia culturilor agricole. Alternativ, alimentarea poate fi efectuat? direct de la re?eaua de gaz sau la anumite sta?ii de producere a biometanului. Este la fel de performant ?i fiabil ca echivalentul s?u diesel, dar cu un cost de func?ionare redus cu 30%! New Holland promite astfel s? ofere o solu?ie ecologic? pentru toate categoriile de fermieri.De?i nu s-a specificat ?nc? pre?ul de comercializare al unui astfel de tractor, la un moment dat New Holland preciza c? ?n mod normal acesta ar trebui s? fie mai scump cu cel mult 10% fa?? de modelele echivalente pe motorin? - ROBOTUL FERMY, specialist Agri 4.0. un articol de LIVIU GORDEA * * *Cai islandezi la Oarba de Mure? | TVR.RO | Mar?i, 13 Aprilie 2021 Pasiunea pentru animale une?te uneori destine. Povestea de dragoste dintre Ad ?i Janneke de Groot Vos a ?nceput la un club de c?l?rie din Islanda. Ei au venit ?n Transilvania la Oarba de Mure? cu nou? cai islandezi. Acum au o herghelie cu peste 20 de cai. * * *Un caz de t?iere ilegal? a p?durii a fost descoperit de jandarmi cu ajutorul unui elicopter ,13.04.2021 Opera?iune de depistare a t?ierilor ilegale de p?dure. Foto: IJJ Hunedoara Un caz de t?iere ilegal? a p?durii a fost descoperit mar?i de jandarmii din jude?ul Hunedoara cu prilejul unei misiuni de patrulare aerian? executat? cu un elicopter ?mpreun? cu speciali?tii Inspectoratului General de Avia?ie - Unitatea Special? de Avia?ie Caransebe?, pe raza unui ocol silvic din comuna Dobra.Potrivit Inspectoratului de Jandarmi Jude?ean (IJJ) Hunedoara, citat de Agerpres, ac?iunile de patrulare aerian? se desf??oar? ?ncep?nd cu luna aprilie ?i au fost planificate de cele dou? institu?ii av?nd ?n vedere suprafa?a ?mp?durit? foarte mare, de peste 300.000 de hectare, de pe raza jude?ului.Astfel, pe timpul misiunii de zbor ce avut loc mar?i pe raza comunei Dobra a fost observat un ansamblu de vehicule pe care era ?nc?rcat material lemnos, ?n interiorul fondului forestier. "Dup? ce aparatul de zbor a aterizat pe sol, efectivele de jandarmi au procedat la verificarea documentelor cu privire la materialul lemnos transportat. Conduc?torul ansamblului de vehicule nu a putut prezenta documente cu privire la t?ierea sau transportul materialului lemnos, la fa?a locului solicit?ndu-se sprijinul personalului de specialitate din cadrul G?rzii Forestiere Timi?oara. ?n cauz? au fost ?ntocmite acte de sesizare cu privire la comiterea infrac?iunii de t?iere f?r? drept de arbori din fondul forestier", a precizat IJJ Hunedoara.Ac?iunile de patrulare aerian? deasupra zonelor ?mp?durite vor continua ?i ?n perioada urm?toare, av?nd drept scop at?t prevenirea ?i combaterea t?ierilor nelegale de material lemnos, c?t ?i recunoa?teri specifice ale reliefului caracteristic jude?ului Hunedoara, precizeaz? sursa citat?. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download