Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 20 iulie 2020, partea a douaDIVERSETrei tineri au fost re?inu?i de poli?i?ti dup? ce au furat 86 de oi! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 19 iulie 2020 Tineri re?inu?i dup? ce au furat 86 de oi! Trei tineri, cu v?rste cuprinse ?ntre 23 ?i 26 de ani, din localitatea Iernut, jude?ul Mure?, au fost re?inu?i de poli?ie dup? au furat din ferma unui b?rbat din Alba 86 de oi.?n perioada 6-12 iulie, cei trei ar fi p?truns pe timpul nop?ii ?ntr-un ad?post de animale situat ?n comuna Cuci, jude?ul Mure?, de unde ar fi sustras 86 de ovine, ce apar?ineau unui b?rbat din jude?ul Alba. Vineri, 17 iulie, fa?? de dou? dintre persoanele b?nuite de comiterea faptei s-a luat m?sura re?inerii pentru 24 de ore, cercet?rile fiind continuate sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de furt califica, scrie punctul.ro.Prejudiciul cauzat prin activitatea infrac?ional? este de 26.000 de lei, p?n? la acest moment al anchetei acesta fiind recuperat par?ial.56 de angaja?i, pozitivi cu covid la un abator din jude?ul Timi? A.P. Miscellanea / 18 iulie Activitatea unei unit??i de procesare carne din jude?ul Timi? a fost suspendat? dup? ce 56 de persoane au fost confirmate cu COVID-19 ?n ultimele 24 de ore, num?rul total de infect?ri din aceast? unitate ajung?nd la 93 de persoane, conform Newsweek. "?n urma test?rilor COVID-19 efectuate angaja?ilor unei unit??i de procesare carne de pe raza jude?ului Timi?, dupa apari?ia primelor cazuri pozitive ?n r?ndul acestora, s-au depistat pozitiv, ?n ultimele 24 ore, un num?r de 56 persoane. P?n? la aceast? dat?, la nivelul ?ntregii unit??i, sunt confirmate 93 de persoane pozitive. Pe acest considerent s-a decis suspendarea activit??ii ?ntregului obiectiv, pentru o perioad? de 7 zile, cu posibilitate de prelungire ?n caz de nevoie", informeaz? DSP Timi?.Unitatea ??i va relua activitatea dup? efectuarea unei igieniz?ri ?i dezinfec?ii riguroase, precum ?i dup? testarea personalului cu maxim 48 de ore ?nainte, cu rezultat negativ.Anchetele epidemiologice sunt ?n desf??urare, personalul de specialitate din cadrul DSP Timi? fiind ?n teren pentru a lua toate m?surile limit?rii focarului. Deoarece persoanele depistate pozitiv nu prezint? simptome care s? pun? probleme medicale deosebite, acestea se afl? ?n izolare, precizeaz? sursa citat?.GLOBALAu fost anun?a?i c??tig?torii premiilor The Good Farm Welfare Animal Awards meatmilk 20 iulie 2020 Potrivit Global Meat News, Good Welfare Animal Welfare, ?n parteneriat cu Compassion ?n World Farming, au anun?at Premiile ?i premian?ii anului 2020 din sectorul mondial al c?rnii.?n acest an, 34 de premii au fost acordate unor companii din Marea Britanie, UE, China ?i SUA, menite s? amelioreze via?a a 28 de milioane de animale ?n fiecare an. Acest lucru are impact general asupra programului ?Business Business” al Compassion, prin premii, proiecte de parteneriat ?i gajuri corporative, la peste 2 miliarde de animale. Totodat?, au fost accordate ?i premiile pentru produse alimentare.Vremuri incerte, premian?i celebri??n ciuda acestor perioade provocatoare, a fost cu adev?rat dezolant s? vedem companiile ?ncerc?nd s? se deplaseze ?nainte cu angajamentele lor ?n ceea ce prive?te bun?starea animalelor”, a spus dr. Tracey Jones, directorul Food Business, Compassion in World Farming.?De?i multe ?ntreprinderi au fost ?nchise, iar pentru unii acestea sunt perioade incredibil de incerte, este ?ncurajator s? vedem c? bun?starea animalelor din ferm? este ?nc? central? ?n planurile de afaceri pentru alimentele noastre viitoare.”Anul acesta au fost 12 premii Good Egg, trei premii Good Chicken, un premiu Good Turkey, 4 premii Good Calf, cinci men?iuni Good, o men?iune Good Sow, o men?iune pentru iepuri, ?ase premii pentru produc?ia de porci ?n China. Un premiu special a fost acordat Coop UK.Nou? retaileri au fost recunoscu?i pentru munca lor, precum ?i cinci companii de servicii alimentare ?i 20 de produc?tori (inclusiv cei ?ase c??tig?tori ai premiului bun pentru produc?ia de porci chinezi).Un premiu Good Calf a fost primit Morrisons, ?n semn de recunoa?tere a muncii pe care a f?cut-o ?n parteneriat cu Arla Foods ?i Buitelaar, prin activitatea sa de contractare ?i prelucrare a c?rnii.Premii pentru Ready Meal ?n 2020, COOK, produc?tor de Ready Meal-preparate congelate de lux, a c??tigat premiul Good Turkey, ?i o men?iune pentru produsele sale lactate. COOK consider? c? este un lucru responsabil ?i corect de f?cut pentru a se angaja mai str?ns cu furnizorii s?i ?i fermierii s?i, pe care ?i cunosc ?i cu ?ncredere, pentru a spori ?i ?ncuraja bunele practici ?n ferme.COOK ofer? un exemplu excelent de gam? de ready meal de lux, care are ambi?ia de a ar?ta c? bun?starea mai mare poate avea un succes comercial egal cu al celorlalte produse ”de serie”.Mondelez International a primit un premiu pentru produsele sale lactate private label, care beneficiaz? de lapte provenit de la animale cu o bun?stare extins?. Aceast? realizare a fost urm?rit? ?n parteneriat cu furnizorul s?u ?i prin colaborarea cu Standardul german al produselor lactate, QM-Milk.Din aceast? categorie, Philadelphia este un brand care nu numai c? are grij? de bun?starea animalelor, dar profit? de oportunitatea de a aduce consumatorii ?n c?l?torie cu ei, demonstr?nd valoarea unei bun?st?ri mai mari ?n ?mbun?t??irea impulsului m?rcii pentru loialitatea consumatorilor. Corteva Agriscience ?i PepsiCo fac public? prima secven?iere integral? a genomului ov?zului Duminic?, 19 Iulie 2020 ?n contextul ac?iunilor menite s? contribuie la combaterea schimb?rilor climatice care preocup? ?ntreaga comunitate interna?ional?, acum, c?nd economia european? se aliniaz? la obiectivele Green Deal, a fost f?cut? public? o realizare important? generat? prin eforturile conjugate ale companiilor Corteva Agriscience ?i PepsiCo.Este vorba de finalizarea, ?n doar patru luni, a secven?ierii integrale a genomului plantei de ov?z, gra?ie unei sus?inute colabor?ri ?ntre cadrele universitare, guvern ?i sectorul privat, cu scopul de a contribui la cre?terea rezilien?ei sistemelor alimentare, dar ?i pentru a produce variet??i de ov?z mai viguroase, mai stabile, cu gust ?i calit??i nutritive ?mbun?t??ite. Proiectul este circumscris demersului Corteva de a-?i folosi capacitatea avansat? de cercetare-dezvoltare ?n a construi un sistem alimentar mai durabil ?i a ?mbun?t??i vie?ile oamenilor ?i planeta pentru genera?iile ce vin. Angajamentul Corteva de a crea un viitor mai durabil pentru agricultur? este descris ?n detaliu ?n cadrul obiectivelor noastre de sustenabilitate, lansate recent.Corteva ?i PepsiCo pun la dispozi?ia publicului genomul pentru a ?ncuraja cercetarea asupra culturii ov?zului. ?n plus, publicarea genomului ov?zului se dore?te un stimul al inova?iei agronomice la nivel interna?ional, care ar putea spori rezilien?a sistemului alimentar pe mai multe paliere:Sustenabilitate – Ameliorarea care vizeaz? cre?terea productivit??ii poate produce variet??i mai puternice, cu rezisten?? sporit? ?mpotriva bolilor ?i capabile s? mic?oreze pierderile ?n cultur?; creeaz? sisteme de r?d?cini mai lungi ?i soluri mai s?n?toase, care re?in carbonul ?i reduc pierderile de ap?; ?n sf?r?it, fac posibil? economisirea resurselor necesare cultiv?rii ov?zului, inclusiv a suprafe?elor de teren.Nutri?ie – Boabele de ov?z sunt cunoscute pentru cantitatea de fibre ?i de nutrien?i esen?iali pe care le con?in. ?n?elegerea ?ntregului genom al plantei ne d? posibilitatea de a ne concentra pe calit??ile dorite, fiind, ?n cele din urm?, ?n beneficiul consumatorilor, care caut? profiluri nutri?ionale superioare la aceast? plant?.Gust – Valoarea nutritiv? a ov?zului este bine documentat? ?i, prin ?ncurajarea consumului pe baza posibilit??ii de a crea variet??i mai aromate, ?i cre?te atractivitatea.Cooperare universitar?Printre cei care au contribuit esen?ial la proiect se num?r? Corteva, prin tehnologia sa avansat? de secven?iere ?i capacit??ile analitice; Universitatea Charlotte din Carolina de Nord, care a furnizat date ?i studii privind secven?ierea; ?i Centrul de Dezvoltare a Culturilor de C?mp al Universit??ii canadiene Saskatchewan, care a pus la dispozi?ie soiul de ov?z.??Prin colaborarea noastr? cu Corteva ?i cu al?i parteneri cheie, am putut debloca solu?ii la problema dificil? a secven?ierii ?ntregului genom al ov?zului ?n doar c?teva luni, un proiect de care vor beneficia at?t marca noastr? Quaker Oats, c?t ?i comunitatea mai larg? de pe lan?ul de valoare al acestui produs“, a spus dr. René Lammers, PepsiCo Chief Science Officer. ?Prin abordarea de a acorda acces gratuit la informa?ii, sper?m s? promov?m ?tiin?a amelior?rii ov?zului ?i, ?n final, s? ?mbun?t??im securitatea alimentar? ?i nutri?ional?, dar ?i traiul fermierilor din toat? lumea.“?Genomica agricol? superioar? a companiei Corteva ?i capacit??ile sale legate de datele ?tiin?ifice pe care le de?ine ?i-au unit for?ele pentru a permite ?tiin?ei avansate s? descifreze acest genom complex, ?ntr-o provocare de anvergur?“ a declarat Neal Gutterson, Chief Technology Officer la Corteva Agriscience. ?Aceast? colaborare ?i publicarea genomului de referin?? sunt dovezi ale angajamentului Corteva de a participa la eforturile pentru solu?ionarea provoc?rilor din domeniul agricol.“?Tr?im vremuri interesante legate de genomica ov?zului deoarece progresele tehnologice au adus comunitatea reunit? ?n jurul acestei plante ?n prim-plan ?n ceea ce prive?te ?n?elegerea modului complex ?n care func?ioneaz? genomurile poliploide. Acest parteneriat public-privat cu PepsiCo va continua s? fie benefic pentru operatorii de pe ?ntregul lan? de valoare al ov?zului“, a spus dr. Jessica Schlueter, profesor asociat, Universitatea Charlotte din Carolina de Nord.?Suntem foarte ?nc?nta?i de faptul c? linia noastr? de ameliorare a f?cut parte din acest efort,“ a declarat dr. Aaron Beattie, profesor asociat la Centrul de Dezvoltare a Culturilor de C?mp de la Universitatea din Saskatchewan. ?Aceast? linie este o combina?ie puternic? de caracteristici calitative, incluz?nd un randament ridicat de beta-glucan, de proteine ?i de mor?rit, rezisten?? la boli cum ar fi rugina ?i t?ciunele, ?i un poten?ial ridicat de produc?ie la o plant? de statur? mic?. Caracteristicile sale de baz? pot fi acum studiate ?i ?n?elese ?i vor ajuta, ?n final, cultivatorii ?n eforturile lor de a ?mbun?t??i calitatea ov?zului.“ (I.B)UNIUNEA EUROPEANAConsiliu AgriFish. OROS: ?Strategia F2F benefica, dar va afecta competitivitatea fermierilor europeni” 20 iulie 2020Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a participat luni, 20 iulie 2020, la Bruxelles, la prima reuniune ?n cadrul Consiliului AgriFish desf??urat? ?n timpul pre?edin?iei germane. Aceasta este totodat? prima reuniune cu prezen?? fizic? de la ?nceputul pandemiei de COVID-19. Mini?trii agriculturii ?i pescuitului din UE vor desf??ura un schimb de opinii cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discu?ia va viza, ?n special, regulamentul privind planurile strategice PAC ?i arhitectura verde. Una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish vizeaz? Strategia ?De la ferm? la consumator”, care a fost prezentat? de Comisia European? anul acesta ?n data de 20 mai. Obiectivul strategiei este cre?terea durabilit??ii sistemelor alimentare din Europa. Reamintim ca la 8 iunie, mini?trii au desf??urat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, ?n combina?ie cu propunerea privind o strategie a UE ?n domeniul biodiversit??ii. Ambele fac parte din ini?iativa Comisiei intitulat? ?Pactul verde european”.Referindu-se la abordarea propus? de Comisie pentru punerea ?n aplicare a Strategiei ?De la ferm? la consumator” (?F2F”), ministrul Adrian Oros a afirmat ?n cadrul interven?iei sale c? solu?iile trebuie s? fie pe m?sura ambi?iilor, at?t din perspectiva bugetului, c?t ?i a cerin?elor pentru transformarea durabil? a modului de produc?ie agro-alimentar? a UE.”Strategia ?F2F” propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului ?i climei, prin stimularea aplic?rii unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni. Apreciem ini?iativa Comisiei de a sprijini statele membre cu recomand?ri care s? faciliteze transpunerea obiectivelor celor 2 Strategii, dar acestea trebuie s? r?m?n? doar recomand?ri, s? nu condi?ioneze aprobarea Planului Strategic? ?i s? ?in? cont de specificitatea fiec?rui stat membru”, a subliniat ministrul Oros.?n opinia ministrului Agriculuturii, atingerea obiectivelor F2F constituie o mare provocare ?i ar putea conduce la ineficien?a acestei strategii deoarece:? cerin?ele sunt foarte ambi?ioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, exist? riscul ca fermierii s? nu fie interesa?i de accesarea m?surilor.? reducerea utiliz?rii inputurilor chimice va conduce la reducerea productivit??ii ?i, implicit, a veniturilor fermierilor, deci trebuie identificate solu?ii care s? evite punerea ?n pericol a siguran?ei alimentare ?i falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse care nu respect? standardele UE.?n discursul s?u, Adrian Oros a declarat c? Rom?nia consider? c? priorit??ile ?i m?surile sunt adecvate pentru a atinge obiectivele strategiei. Asigurarea unui sistem alimentar durabil?reprezint? o oportunitate ?ntruc?t ?ncurajeaz? lan?urile de aprovizionare mai scurte, ofer? posibilitatea consumatorilor de a alege diete mai s?n?toase ?i sustenabile. Realizarea obiectivelor strategiei nu trebuie s? compromit? ?n nici un fel securitatea ?i siguran?a alimentar?.”PAC are ca obiectiv ?i garantarea unui venit decent care va permite fermierilor s? reziste la crize de orice natur?. Dar fermierii europeni se confrunt? deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respect? standardele UE, lipsa for?ei de munc?, diferen?e de sprijin comunitar ?ntre statele membre, diferen?e de capitalizare a fermelor etc. ?n acest sens trebuie continuat? convergen?a extern? a pl??ilor directe.Pl??ile c?tre fermieri trebuie s? acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepan?elor de venit fa?? de alte sectoare ?i mai ales pentru livrarea de produse la pre?uri accesibile tuturor consumatorilor. Nu ?n ultimul r?nd, trebuie stimulat? consolidarea cooper?rii dintre produc?torii primari pentru a-?i sus?ine pozi?ia ?n cadrul lan?ului alimentar”, a afirmat ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii isia a sus?inut ?n cadrul Consiliului AgriFish o prezentare cu privire la situa?ia actual? a pie?ei agricole, ce a fost urmat? de un schimb de opinii. ?n plus, pre?edin?ia german? ?i-a prezentat programul de lucru ?n domeniul agriculturii ?i pescuitului pe durata mandatului s?u.UE a eliminat tariful de 10 euro/t la importurile de porumb Liviu GORDEA 20 iulie 2020 Din cauza cre?terii puternice a pre?urilor porumbului pe pia?a mondial?, Uniunea European? a renun?at pentru moment la tarifele de import pentru porumb, sorg ?i secar?.Tariful revizuit, publicat pe 3 iulie 2020 ?n Jurnalul Oficial, este calculat conform Regulamentului UE 642/2010, care explic? faptul c? taxa de import pentru cele trei cereale se bazeaz? pe diferen?a dintre pre?ul de referin?? european ?i valoarea de referin?? mondial? pentru porumb - calculat? ca pre? CIF (care include costul, asigurarea ?i transportul m?rfii ?n portul Rotterdam). Tariful pentru porumb, sorg ?i secar? a fost actualizat de trei ori ?n ultimele trei luni. ?n aprilie, Comisia European? a impus o tax? de import ?n valoare de 5,27 euro/ton?, pe fondul sc?derii pre?ului CIF pentru porumbul american, ?n principal ca urmare a pr?bu?irii cererii de bioetanol ?n SUA. Aceast? decizie a fost luat? pentru a se asigura c? produc?torii europeni nu sunt dezavantaja?i ?n condi?iile actuale ale pie?ei.Ulterior, ?n luna mai, ?ntruc?t tendin?ele au r?mas acelea?i, at?t ?n ceea ce prive?te evolu?ia pre?urilor (?n sc?dere) c?t ?i oferta generoas?, s-a operat o nou? modificare tarifar?, astfel ?nc?t taxele de import au ajuns la 10,40 euro tona. Dar acum, ?n condi?iile ?n care pre?ul porumbului pe pia?a global? a crescut semnificativ, tarifele la import percepute de Uniunea European? sunt din nou pe zero.Anchet?: Lucr?tori ?n UE trata?i ca sclavi. "Bar?ci ?i pedepse. Bine a?i venit ?n iad” Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, Lucreaz? ore ?ntregi sub soarele arz?tor, sau ?n ploaia toren?ial?, pentru a cultiva ?i a recolta fructele ?i legumele pe care le g?sim at?t de u?or ?n supermarketuri. Odat? cu r?sp?ndirea pandemiei coronavirusului ?n Europa, i-am descoperit brusc pe cei care au fost numi?i ?lucr?tori esen?iali”, ?i care ne permit s? avem zilnic m?ncare ?n farfuriile noastre. M247 lanseaz? noua platform? cloud pentru a sus?ine planurile ambi?ioase de cre?tere a afacerilor clien?ilor Persoane ale c?ror drepturi ?i condi?ii de via?? sunt de mai multe decenii de-a dreptul scandaloase, arat? o anchet? Euronews, citat? de Hotnews. ?ntr-o anchet? comun? ?n colaborare cu Lighthouse Reports, Des Spiegel ?i Mediapart, Euronews a intervievat zeci de lucr?tori agricoli de pe continent. Ace?ti muncitori se pl?ng de ore nepl?tite, de presiuni psihologice enorme, de faptul c? au foarte pu?in? ap? sau material de protec?ie la dispozi?ie. Unii au m?rturisit c? au le?inat, sau au vomitat din cauza epuiz?rii. Ne-au ar?tat condi?iile teribile ?n care locuiesc ?i au vorbit despre cazuri de abuzuri verbale, fizice ?i chiar sexuale. Spania: bar?ci ?i pedepse Spania este principalul produc?tor european de fructe ?i legume. ?n sudul provinciei Huelva, c?p?unile sunt numite ?aurul ro?u”. Dar nu toat? lumea profit? de asta. Mul?i muncitori din regiune sunt migran?i neregula?i, care tr?iesc ?n ?chabolas”, bar?ci construite din lemn, placaj ?i plastic provenit din sere. Nu au acces la electricitate, canalizare sau ap? potabil?. Euronews ?i ceilal?i parteneri din aceast? anchet? au intervievat mai mult de dou?zeci de culeg?tori ?i fo?ti culeg?tori de fructe din Huelva. Mul?i au spus c? nu au primit m??ti sau m?nu?i ?n timpul pandemiei Covid-19. Toat? lumea se pl?nge de orele nepl?tite, de condi?iile de munc? epuizante ?i de presiunea enorm? pentru a recolta c?t mai multe fructe. José Antonio Brazo, un reprezentant al sindicatului Sat din Huelva, spune c? cei care nu sunt suficient de productivi sunt pedepsi?i: "Pe stil medieval. Dac? nu culegi kilogramele pe care ?i le cer, r?m?i acas? una, dou? sau trei zile f?r? salariu. Deci, ?n acele zile nu aduci bani acas?". Fran?a: ?Bine a?i venit ?n iad” Fran?a este o putere agricol? care se m?ndre?te cu unele dintre cele mai bune soluri ?i clime din lume, fiind de departe cel mai mare produc?tor de semin?e oleaginoase ?i cereale din Uniunea European? ?i care prime?te mai multe subven?ii agricole dec?t oricare alt stat membru: peste 7 miliarde euro pe an, conform datelor Uniunii. Juan, un t?n?r columbian, a ajuns aici cu o viz? de vacan?? de munc?. A auzit despre Fattoriè Larrère pe o pagin? de Facebook care anun?a posibilitatea de a lucra ca muncitor sezonier ?n sud-vestul Fran?ei. ?ns? nu a fost angajat de compania ?n sine, ci de un subcontractant care furnizeaz? ?n mod regulat lucr?tori sezonieri pentru Larrère ?i pentru alte ferme din regiune. FOTO Incendiu la mai multe vagoane de tren, ?n zona Calea Giule?ti din Bucure?ti; arderea este generalizat? ?i se degaj? foarte mult fum La sf?r?itul lunii mai, Juan a fost repatriat ?n Columbia cu ajutorul autorit??ilor consulare, dup? ce a acumulat o serie ?ntreag? de dezam?giri ?n cele dou? luni ?n care a lucrat ca muncitor agricol ?n Fran?a blocat? de pandemie. Pornind de la cazare: o cas? de oaspe?i ?n care tr?iau ?nghesui?i peste 40 de lucr?tori sezonieri. "Bine ai venit ?n iad, ?mi amintesc c? mi-a spus. Am crezut c? este o glum?. Dar c?nd au deschis u?a ?i am v?zut casa... A fost un dezastru. Podeaua era murdar?, erau mu?te pe tavan, ?n baie erau fecale pe pere?i", spune Juan la telefon, care a cerut s? nu-i fie publicat numele complet. ?n Germania: costul uman al c?rnii ?n abatoarele din ?ntreaga lume, focarele de Covid-19 au contribuit la aprinderea luminii reflectoarelor asupra condi?iilor de munc? ale celor care sacrific? carnea ce ajunge pe rafturile supermarketurilor noastre. Compania german? de ambalare a c?rnii T?nnies a ajuns ?n centrul unor controverse pentru c? nu a putut ajuta suficient de mult autorit??ile pentru a depista sutele de lucr?tori infecta?i. O mare parte din for?a de munc? a companiei este angajat? ?n Europa de Est, prin subcontractan?i acuza?i de sindicate c? nu au pl?tit ore suplimentare ?i c? i-au pus pe lucr?torii migran?i s? pl?teasc? sute de euro chirie pentru un pat ?ntr-o camer? comun?.GERMANIAFirma Toennies, afectat? de un puternic scandal din cauza coronavirusului, va oferi contracte de munc? full-time muncitorilor est-europeni. 20 iul, 2020 | AgerpresCompania Toennies, care de?ine abatorul din Guetersloh, aflat ?n centrul unui focar de coronavirus din nord-vestul Germaniei, a anun?at luni o serie de modific?ri de amploare ?n practicile sale de angajare la principalul s?u abator, transmite DPA, citat? de Agerpres. Toennies Holding a informat c?, ?ncep?nd cu data de 1 septembrie, va oferi contracte de munc? full-time muncitorilor est-europeni, care formeaz? cea mai mare parte a for?ei sale de munc?. P?n? acum, ace?ti muncitori erau angaja?i de c?tre subcontractorii Toennies. Obiectivul este ca p?n? la finele anului "to?i angaja?ii din zonele cheie s? fie angaja?i direct de companie", a informat Toennies ?ntr-un comunicat de pres?. De asemenea, Toennies a anun?at c? inten?ioneaz? s? ?nchirieze spa?ii de cazare pentru viitorii s?i angaja?i permanen?i ?n zona din apropierea principalului s?u abator. Compania german? a fost criticat? pentru condi?iile nesatisf?c?toare ?n care tr?iesc muncitorii s?i emigran?i, pentru c? se crede c? aceste condi?ii au contribuit la r?sp?ndirea virusului. Peste 1.500 de lucr?tori ai abatorului companiei Toennies din districtul Guetersloh au fost infecta?i cu noul coronavirus, mul?i dintre ei fiind rom?ni. Acest focar a for?at izolarea a circa 670.000 de persoane ?n respectiva zon?. Descoperirea focarului de coronavirus la acest abator a declan?at o dezbatere cu privire la standardele din industria alimentar? din Germania precum ?i cu privire la dependen?a de m?n? de lucru a muncitorilor emigran?i, ?n special din Rom?nia. Ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, a criticat ceea ce el a numit sistemul de "sub-sub-subcontractare" din abatoare ?i a introdus noi legi care le oblig? s? angajeze personal ?n mod direct. ?n Germania unele abatoare lucreaz? cu firme subcontractoare care le furnizeaz? muncitori emigran?i. De asemenea, chiar ?i unele firme subcontractoare se bazeaz? la r?ndul lor pe alte firme subcontractoare care le aduc muncitori. ?n mod normal, abatorul firmei Toennies din districtul Guetersloh, landul Renania de Nord-Westfalia, proceseaz? ?ntre 12% ?i 14% din efectivele de porci din Germania, fiind doar unul din cele 19 abatoare de?inute de grupul Toennies ?n Germania. OLANDAFerma plutitoare cu 35 de vaci la bord! Leonard Constantin Stafie 20 iulie 2020 - ?n timp ce la noi, Ordinul 119 ?nchide ferm? dup? ferm?, pe alte meleaguri, strategii agriculturii lanseaz? noi concepte de exploata?ii zootehnice plasate c?t mai aproape de ora?.?n Rom?nia exist? acum peste 700 de procese pe rolul instan?elor de judecat? legat de Ordinul Ministrului S?n?t??ii nr. 119/2014. ?n spe??, articolul 11 cu privire la distan?a fermei fa?? de ultima cas?. F?r? s? mai ad?ug?m faptul c? o multitudine de proiecte euopene, mai mici sau mai mari, sunt blocate de acest ordin. Revista Ferma, ?mpreun? cu asocia?iile de profil, a semnalat de nenum?rate ori autorit??ilor competente abera?ia legislativ?, dar se pare c? Ministerul S?n?t??ii protejeaz? cu acest ordin anumite interese pe care ?nc? nu am reu?it s? le deslu?im. Trebuie s? men?ion?m c? la nivel comunitar nu exist? legisla?ie care s? impun? aceste abera?ii legislative. Olanda versus Rom?nia?n anul 2016, ?n Olanda, mai precis ?n Portul Rotterdam, demara un proiect inovativ, adic? o ferm? plutitoare cu vaci de lapte. Aten?ie! popula?ia acestui ora? este de peste 650.000 de locuitori. Dar olandezii nu sunt a?a de sensibili precum rom?nii cu privire la distan?a fa?? de ferme. Le vor c?t mai aproape. Ei merg pe principiul: ”Unde miroase a balig?, miroase a bani!”. Asta la ei. Pe c?nd ?n Rom?nia se merge pe un alt proverb: ”calic, dar fudul”. Dar s? l?s?m deocamdat? comentariile ”acide” ?i s? trecem la g?inile noastre.G?ini ou?toare lansate la… ap?!Ferma de vaci de lapte din Portul Rotterdam func?ioneaz? la o capacitate de peste 35 de vaci. Dar cum mintea olandezului este inventiv? iar ideea aceasta a prins destul de bine la consumator, au demarat un alt proiect. Vorbim despre o ferm? de g?ini ou?toare cu o capacitate de 7000 de p?s?ri. Da, vorbim de o ferm? cu g?ini ou?toare plutitoare ?ntr-unul dintre cele mai mari porturi din lume. ?ntr-un ora? cu peste 650.000 de locuitori. La noi, Ordinul 119 mut? o ferm? cu 7000 de g?ini ou?toare la minimum 500 m distan?? de ultima cas?. ?i aten?ie, nu vorbim de distan?a dintre ad?post ?i cas?, ci dintre perimetrul fermei ?i cea mai apropiat? zon? de locuit. Ce-om avea noi at?t de special ?i olandezii nu au, de nou? ne miroase at?t de r?u agricultura?! Un concept prietenos cu mediulIni?iatorii proiectului din Olanda au avut ?n vedere normele de poluare ?i ?i-au luat toate precau?iile. ?Deoarece ferma este situat? ?ntr-o zon? reziden?ial?, ne propunem un concept cu emisii zero. Praful ?i amoniacul vor fi filtrate ?n aerul de ie?ire ?i performan?ele filtrului vor fi monitorizate ?n zona de evacuare. Ferma vrea s? fie 100% transparent? ?n ceea ce prive?te emisiile", declara Janssen, unul dintre ini?iatori. Click AICI ?i vezi ?n materialul video cum cresc vacile de lapte ?ntr-unul dintre cele mai mari porturi ale lumii!TU CE FACI, STATULE ROM?N?L?sa?i fermierii s? produc? ?i s? se dezvolte! Statul trebuie s? creeze cadrul legal ?i facilit??ie pentru ca fermierii s? adopte tehnologii prietenoase cu mediul ?n ferme! Dar nu face asta. El pune condi?ii legate de distan??, care oricum sunt neconcludente ?i incorecte, fapt demonstrat ?tiin?ific, prezentat pe larg ?n Revista FERMA ?i transmis ?i pe cale oficial? autorit??ilor. Dar ?n zadar! ?i-atunci s? nu b?nuim c?, ?ntr-adev?r, ?n spatele acestui ordin se ascund alte interese?!un articol de LEONARD CONSTANTIN STAFIEUSACarnea viitorului la KFC: Carne creat? ?n laborator cu imprimante 3D, din celule de pui ?i plante Financial Intelligence 20 iulie 2020, Primele produse vor fi lansate ?n aceast? toamn?, ?n MoscovaKFC face urm?torul pas ?n conceptul s?u inovator de creare a ?restaurantului viitorului”, lans?nd dezvoltarea tehnologiei inovatoare de bioprinting 3D pentru a crea carne de pui, ?n cooperare cu laboratorul de cercetare 3D Bioprinting Solutions, potrivit unui comunicat de pres? al companiei.Ideea cre?rii ?c?rnii viitorului” a ap?rut ?n r?ndul partenerilor ca r?spuns la popularitatea cresc?nd? a unui stil de via?? ?i a unei nutri?ii s?n?toase, la cre?terea anual? a cererii de alternative la carne tradi?ional? ?i la necesitatea dezvolt?rii unor metode alimentare mai ecologice.Proiectul ??i propune s? creeze primele aripioare de pui produse ?n laborator. Acestea vor fi c?t mai apropiate at?t de gust, c?t ?i ca aspect de produsul original KFC. Un produs final pentru testare este deja planificat pentru toamna anului 2020 la Moscova.3D Bioprinting Solutions dezvolt? o tehnologie de bioprintare aditiv? folosind celule de pui ?i material vegetal, ceea ce ?i permite s? reproduc? gustul ?i textura c?rnii de pui aproape f?r? a implica animale ?n proces. KFC va oferi partenerului s?u toate ingredientele necesare, cum ar fi p?inea ?i condimentele, pentru a atinge gustul KFC. ?n prezent, nu exist? alte metode disponibile pe pia?? care s? permit? crearea unor astfel de produse complexe din celulele animale. Metoda de bioprinting are mai multe avantaje, conform KFC. Biomeat are exact acelea?i microelemente ca produsul ini?ial, excluz?nd de asemenea diferi?i aditivi care sunt folosi?i ?n agricultura tradi?ional? ?i ?n zootehnie, cre?nd un produs final mai curat. Produsele din carne pe baz? de celule sunt, de asemenea, mai etice – procesul de produc?ie nu produce niciun r?u animalelor. Al?turi de asta, KFC r?m?ne angajat s? ?mbun?t??easc? continuu bun?starea animalelor din ferm? prin toate aspectele lan?ului de aprovizionare.Potrivit unui studiu realizat de American Environmental Science & Technology Journal, tehnologia “producerii” c?rnii din celule are un impact negativ minim asupra mediului, permi??nd reducerea consumului de energie cu mai mult de jum?tate, emisiile de gaze cu efect de ser? sunt reduse de 25 de ori ?i este nevoie de 100 de ori mai pu?in p?m?nt dec?t ?n produc?ia tradi?ional? de carne de la ferm?.?La KFC, monitoriz?m ?ndeaproape ultimele tendin?e ?i inova?ii ?i facem tot posibilul pentru a ?ine pasul cu vremurile, introduc?nd tehnologii avansate ?n re?elele noastre de restaurante. Produsele din carne artizanal? sunt urm?torul pas ?n dezvoltarea conceptului nostru de ?restaurant al viitorului?. Experimentul nostru ?n testarea tehnologiei de bioprinting 3D pentru a crea produse de pui poate ajuta, de asemenea, la abordarea mai multor probleme globale”, a spus Raisa Polyakova, directorul general al KFC Russia & CSI.“Tehnologiile de bioprinting 3D, recunoscute ini?ial pe scar? larg? ?n medicin?, c??tig? ast?zi popularitate ?n producerea de alimente precum carnea. ?n viitor, dezvoltarea rapid? a unor astfel de tehnologii ne va permite s? facem produsele din carne tip?rit? 3D mai accesibile ?i sper?m ca tehnologia creat? ca urmare a cooper?rii noastre cu KFC va contribui la accelerarea lans?rii pe pia?? a produselor din carne pe baz? de celule “, a declarat Yusef Khesuani, co-fondator ?i partener de management al solu?iilor 3D Bioprinting.Oamenii de ?tiin?? din ?ntreaga lume lucreaz? din greu la solu?ii care ar permite furnizarea de alimente pentru popula?ia global? ?n cre?tere, reduc?nd totodat? impactul negativ asupra mediului. Utilizarea tehnologiilor bazate pe bioprinting 3D poate deveni un domeniu promi??tor ?n acest domeniu.DOSARSatul, ?ara ?i guvernele 17 iulie 2020, Cornel Nistorescu Un prieten venit ?n vizit? la mine ?n sat s-a apucat s? cerceteze pictura din biseric? ?i numele oamenilor de pe crucile din cimitir. A observat repede ceea ce noi ?tiam bine dar, lua?i cu alerg?turile zilnice, am ?nceput s? uit?m. C? ?n fa??, ?n st?nga ?i ?n dreapta intr?rii ?n cimitirul din satul meu mic, pl?titor de impozite ?i pe la 1750, se afl? monumentele funerare ale celor c?zu?i pe front ?n Primul ?i ?n cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. L-am dus pe oaspetele meu s? vad? ?i M?rtine?ti, centrul de comun? unde, la intersec?ia a dou? uli?e principale, se afl? momnumentul principal al eroilor c?zu?i pe front. ?n Primul ?i al Doilea R?zboi Mondial. Am mers apoi la Geoagiu ?i Boze?. ?n Boze?, un sat care ?ine de Geoagiu, la cea mai frumoas? intersec?ie din sat, se afl? aceala?i monument omagial dedicat eroilor din cele dou? r?zboaie mondiale. Acela?i monument simplu, cu toate numele celor ?c?zu?i” ?nscrise pe o plac? de marmur? sau de bronz se afl? la Turda?, la Pricaz, la Bo?orod, la Romos ?i ?n mai toate centrele de comun? din jude?ul Hunedoara. Chiar orb s? fii ?i ?mpiediecat la minte s? nu te colinde g?ndul (?i s? nu-?i dai seama!) c? ?n mare parte, ambele conflagra?ii mondiale, ?n cazul Rom?niei, au fost duse de tinerii ??rani. ?n prima jum?tate a secolului XX, Rom?nia urban? nu ?nsemna acela?i lucru cu cea de ast?zi. Se baza pe ??rani. Punct. ?i pe sacrificiul lor s-a cl?dit Rom?nia Mare ?i, mai apoi, Rom?nia pornit? ?n r?zboiul ?mpotriva Rusiei Sovietice ?i, dup? ?ntoarcerea armelor, a Germaniei naziste. Adic? Rom?nia anilor no?tri.Ce vreau s? spun? C? istoria Rom?niei din ultima sut? de ani este cl?dit? pe sacrificiul ??ranilor ?i al satului rom?nesc. Cu ce s-au ales? Dup? Primul R?zboi Mondial, cu Marea Unire ?i cu ?mp?r?irea de p?m?nturi celor ?ntor?i de pe front, cu reforma agrar?, cu a?a zisa ?comisa?ie”. Iar, dup? al doilea, cu confiscarea tuturor p?m?nturilor mo?tenite de la p?rin?i sau primite de la Rom?nia ?ntregit? dup? ”Marea B?taie”. A?a numea str?bunicul meu dinspre mam?, mo? din Apuseni, din comuna Ceru-B?c?in?i, Primul R?zboi Mondial!Buuun! ?i de ce toat? aceast? rememorare a sacrificiilor f?cute de neamul ??ranilor din toat? Rom?nia? Pentru c? satul rom?nesc, ?n ciuda programelor de asfaltare a uli?elor ?i de alimentare cu ap?, decade v?z?nd cu ochii. Programele guvernelor rom?ne?ti, indiferent de ce coloratur? au fost, cu inten?ii de salvare sau de relansare a zonei rurale, s-au schimbat de la un mandat poltitic la cel?lalt ?i nici un plan nu a ajuns p?n? la cap?t. Adic? nu s-a ?ncheiat dec?t cu ni?te beneficii pentru cei mai ?mecheri. ?i satele Rom?niei, ca ?i ora?ele, au avut clanurile lor de profitori. Unii au murit pe front, ceilal?i au tras foloasele de acas?.Ce vreau s? spun? C? monumentele din centrul satelor pe care le-am v?zut ?n aceste zile prin Transilvania afirm? o nedreptate strig?toare la cer. ?Leaturi” ?ntregi de tineri ??rani ?i-au sacrificat via?a pentru existen?a Rom?niei, iar ?ara n-a fost ?n stare s? pun? la cale un singur plan de b?taie pentru acest spa?iu social, economic, etnografic ?i spiritual din care se trage identitatea poporului rom?n. Un program adev?rat care s? se vad? ?n fiecare sat!Asta este tot ce voiam s? spun! * * *Doliu la Rodbun! S-a stins din via?? fermierul br?ilean Vasile Guzu! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 17 iulie 2020 Doliu la Rodbun! Compania a anun?at pe pagina sa de Facebook c? unul dintre cei mai exeperimenta?i fermieri din zona Br?ilei, care lucra cu grupul Rodbun de ani buni de zile, a murit ieri, joi – 16 iulie.”Ieri, nea Vasile Guzu s-a gr?bit pu?in. Avea, pesemne, de lucru pe c?mpul ?luminat, cu verdea??, unde nu este durere, nici ?ntristare, nici suspin, ci via?? f?r? de sf?r?it”. Noi ?i spuneam ?i ?i vom spune, mereu, a?a cum ne cerea el – ?Tovar??u”. Tovar??ul nostru drag de la Br?ila, fermierul care a stat l?ng? noi vreme de aproape 20 de ani. Tovar??ul nostru, de la care am ?nv??at multe. Am ?nv??at ce ?nseamn? s? iube?ti p?m?ntul. ?i via?a. ?i g?ndurile bune. Tovar??ul nostru, care ne zicea c? nu are mult? ?coal?, ca orice ??ran care se respect?, dar care ni-l cita ?i comenta pe Nietzsche. Ieri, ?Tovar??u” s-a gr?bit pu?in. ?i ne-a l?sat pu?in mai s?raci ?i mai tri?ti. Drum bun ?i lin, Tovar??e… ?i te rug?m s? pui o vorb? bun?, a?a cum numai matale ?tii, ?i pentru noi, la Cel Care face s? rodeasc? p?m?ntul pe care at?t de mult l-ai iubit…Dumnezeu s?-l odihneasc? pe Nea Vasile Guzu ?i condolean?e familiei!”, este mesajul transims pe pagina de Facebook a Rodbun. Vasile Guzu, de meserie inginer agronom, cultiva an de an o suprafa?? de 600 de hectare la Tichile?ti, ?n jude?ul Br?ila ?i lucra cu Rodbun Grup de mult timp. * * *TERRASIGNA:"Unele zone din ?ar? se scufund? treptat" A.P. Miscellanea / 18 iulie Mai multe localit??i din Rom?nia se scufund? de la un an la altul. Un studiu care a analizat cum s-a comportat solul de sub ora?e ?n ultimii 10 ani arat? c? sunt zone din ?ar? care se pot scufunda cu p?n? la 15 milimetri pe an. ?n Capital?, de exemplu, au ?nceput s? apar? surp?ri ?n zonele ?n care sunt construite cartiere noi, scrie Digi24.Mai multe zone din Rom?nia, printre care unele din Bucure?ti ?i Cluj-Napoca, se scufund? cu c??iva centimetri pe an. M?sur?torile au fost f?cute din satelit ?n ultimii cinci ani.O companie rom?neasc? a realizat o hart? pe baza datelor satelitare culese pe o perioad? de cinci ani cu zonele din Rom?nia care se scufund?.Harta arat?, cu acurate?e milimetric?, zonele stabile ?i instabile, fiind rezultatul prelucr?rii a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 ?n perioada 2015-2019.M?sur?torile de precizie ale stabilit??ii terenului au fost ?nregistrate din spa?iu, de la o ?n?l?ime de peste 600 km, detaliaz? Digi24.Potrivit h?r?ii, c?teva zone bine delimitate din zona central? a Bucure?tiului se scufund? cu p?n? la 1 cm pe an.Este vorba de cl?diri din apropierea r?ului D?mbovi?a, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice ?nc? din anii "70-'80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului."Din cauza pozi?iei sale pe r?ul D?mbovi?a ?i a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului ?n capital? este ridicat. ?n plus, apropierea sa de zona seismic? Vrancea spore?te riscul unor deform?ri cauzate de cutremure", a declarat Florin ?erban, directorul general al companiei Terrasigna.De asemenea, conform datelor satelitare, ?i municipiul Cluj-Napoca are c?teva zone problematice printre care ?i cartierul Bun? Ziua ?n care s-au construit rapid foarte multe cl?diri reziden?iale ?i care se deplaseaz? cu p?n? la 12 mm/an.Speciali?tii companiei sus?in c? instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, ?n func?ie de aria geografic? studiat?, dar monitorizarea acestor deplas?ri, chiar ?i de ordin milimetric, este esen?ial? ?n mai multe domenii, conform Digi24.Astfel, lucr?rile de construc?ie de amploare au nevoie de studii ale mi?c?rilor de teren, pentru a evita gre?eli majore de planificare, iar orice lucr?ri subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu m?suri de remediere."Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructur? importante - autostr?zi, drumuri ?i poduri, printre altele. ?n cazul acestora, instabilit??ile, fie ele tas?ri sau alunec?ri de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecin?e foarte serioase", a precizat ?i Delia Teleag?, coordonatorul departamentului Tehnic ?n cadrul companiei.M?sur?torile au fost realizate pe o suprafa?? de aproximativ 250.000 km p?tra?i, ce acoper? toat? suprafa?a Rom?niei, p?r?i din Bulgaria, Moldova ?i Ucraina.Pentru realizarea h?r?ilor de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de m?sur?tori.H?r?ile au o rezolu?ie de 10 m x 10 m, ceea ce ?nseamn? c? fiecare punct colorat din ilustra?ie reprezint? o suprafa?? de 100 de metri p?tra?i.Terrasigna este unul dintre pu?inii furnizori valida?i de Agen?ia Spa?ial? Europeana pentru oferirea serviciilor de PSI, acreditarea fiind primit? ?n anul 2014, conchide sursa citat?. * * *Vizita premierului Ludovic Orban la sta?iile de pompare Sultana ?i F?urei, jude?ul C?l?ra?i , continuare . S?mb?t?, 18 Iulie .... ....Reporter: Dac? ?mi permite?i o ?ntrebare, tot ?n contextul coronavirusului, ieri, secretarul de stat Raed Arafat anun?a faptul c? nu mai sunt locuri la Terapie Intensiv? ?n Capital?. Ce m?suri ar putea fi luate ?n viitorul apropiat?Ludovic Orban: Deja am discutat ?i cu domnul ministru T?taru, ?i cu domnul secretarul de stat Raed Arafat, chiar am vorbit personal ieri cu doamna Gheorghiu, care a fost implicat? ?ntr-un proiect umanitar. Pe sistem modular exist?, practic, s?-i spunem, o sec?ie care poate fi folosit? pentru Terapie Intensiv? de 38 de paturi, care este ?n cadrul Spitalului Elias. Am vorbit cu domnul ministru T?tarul, cu domnul secretar de stat Arafat, pentru a asigura ?nzestrarea – c?ci acolo nu au ventilatoare, nu au monitoare ?i trebuie mobilizate din rezerva strategic? care se afl? ?n administrarea DSU toate echipamentele necesare. De asemenea, trebuie asigurat? asisten?a medical?. Adic?, este necesar s? identific?m, fie ?n cadrul Spitalului Elias, fie ?n cadrul altor spitale, s? lu?m pin deta?are medicii, asistentele care s? poate s? asigure asisten?a medical? pentru pacien?ii care vor fi interna?i. Din informa?iile pe care le am, este vorba de 38 de locuri, care, evident, nu cred c? pot fi folosite toate pentru Terapie Intensiv?, pentru c?, ?n spitalul Elias este necesar un num?r de paturi, s? spun, aproximativ jum?tate din paturi ?i pentru pacien?ii care ies, s? spun, din intubare ?i care au nevoie de tratament acolo. De asemenea, exist? posibilitatea unei cre?teri a capacit??ii de tratare ?n Sec?ie ATI la "Matei Bal?", dar acolo este nevoie de suplimentarea cu personal medical ?i de c?teva dot?ri. C?ut?m s? identific?m solu?ii suplimentare. M? g?ndesc c? totu?i decizia privitoare la Spitalul Colentina ar putea fi reanalizat?, pentru c? Spitalul Colentina ne-a fost de mare folos ?i, acum, l?s?nd practic numai un num?r de 30 ?i ceva de patru pentru pacien?ii suferinzi de COVID, ?n condi?iile unei cre?teri a num?rului de infect?ri, oarecum ne-a l?sat descoperi?i ?i vom c?uta o solu?ie potrivit? pentru a cre?te capacitatea de tratare. De asemenea, ?ncerc?m s? identific?m solu?ii peste tot. A?i v?zut, cum e spitalul mobil de la "Ana Aslan", Spitalul de la Constan?a, de asemenea spital mobil. Au fost achizi?ionate tir-urile care permit tratarea a 12 pacien?i ?n sec?ii ATI ?i care sunt tir-uri mobile, care se deplaseaz? c?tre loca?iile unde ne confrunt?m cu num?rul mai mare de pacien?i. Deja un tir este la Prahova, unde este folosit. De?i a existat reticen?? mare, ?n prim? faz?, la utilizarea lor, p?n? la urm? se vede c? sunt foarte utile; inclusiv cadrele medicale s-au obi?nuit cu tratarea ?n cadrul acestor spitale mobile improvizate. De asemenea, vom c?uta s? g?sim orice solu?ie posibil? pentru a putea asigura tratamentul persoanelor bolnave.Reporter: Secretarul de stat Arafat spunea c? ar trebui s? ne a?tept?m din nou la un num?r record de ?mboln?viri. Ar putea fi impuse noi restric?ii ?n urm?toarea perioad??Ludovic Orban: Nu ne dorim s? mai impunem nicio restric?ie, nu ne dorim s? mai lu?m nicio m?sur? care s? aib? vreun efect negativ asupra economiei. Economia reporne?te, economia are nevoie de sus?inere, oamenii au nevoie de locuri de munc?, companiile trebuie s? func?ioneze, economia trebuie s? se dezvolte ?i nu ne dorim niciun fel de m?sur? care s? aib? un impact negativ asupra economiei sau s? mai introducem vreo restric?ie care s? limiteze drepturi. Sigur c? acest lucru depinde de respectarea regulilor ?i de oprirea r?sp?ndirii.Reporter: Dac? nu ve?i reu?i stabilizarea num?rului de cazuri ?n luna august sub 1.000, se impune am?narea alegerilor locale, dac? luna septembrie ?ncepe cu un num?r de 1.000 de cazuri sau care ar fi scenariul? Ce num?r de cazuri...?Ludovic Orban: Am dat r?spunsul: nu exist? un num?r de cazuri anume. Problema este dac? derularea campaniei electorale ?i organizarea alegerilor creeaz? un risc epidemiologic suplimentar sau nu. Dac? exist? un consens, aici fac apel c?tre toate forma?iunile politice ?i c?tre to?i liderii s? nu mai fac? campania electoral? pe tema epidemiei; avem nevoie de solidaritate, de mesaje coerente ?i de o mobilizare a tuturor liderilor politici ?i a tuturor forma?iunilor politice, a tuturor primarilor, a tuturor reprezentan?ilor din institu?ii publice pentru a putea lupta contra acestei epidemii. ?n m?sura ?n care se constat? c? nu exist? riscuri suplimentare din punct de vedere epidemiologic, se pot derula alegerile. Oricum, decizia referitoare la alegeri nu este o decizie care apar?ine numai Guvernului ?i Partidului Na?ional Liberal, data alegerilor este stabilit? de Parlament, este stabilit? prin vot, aproape unanim, ?i este stabilit? ?n urma unei consult?ri pe care am f?cut-o cu to?i liderii politici privitoare la data alegerilor. S? nu uit?m c? am mai am?nat o dat? alegerile ?i c? am prelungit mandatele ale?ilor locali. Aici e vorba, la un moment dat, ?i de legitimitate ?i de democra?ie. Sigur c? nu ne dorim s? ajungem ?n situa?ia ?n care s? discut?m despre am?narea alegerilor, dar, dac? va fi necesar, suntem preg?ti?i pentru orice m?sur? pentru a ap?ra s?n?tatea popula?iei.Reporter: Pre?edintele Rom?niei, ?n urm? cu c?teva momente, a promulgat Legea privind carantina ?i izolarea, dup? ce va intra ?n vigoare aceast? lege, ne a?tept?m ?n zilele urm?toare s? vedem impactul legii ?i un num?r mai sc?zut de infect?ri?Ludovic Orban: Am s? fiu foarte sincer cu dumneavoastr?. ?nc? nu am v?zut impactul tergivers?rii adopt?rii unei legi ?n urma deciziei Cur?ii Constitu?ionale. S? nu uit?m c? nu am avut nicio posibilitate de a ?mpiedica persoanele bolnave s? ias? din spital, nu am avut nici o posibilitate de a dispune izolarea la domiciliu a persoanelor bolnave sau a persoanelor care au intrat ?n contact cu persoane bolnave, c? nu am avut nicio posibilitate legal? de a dispune carantinarea sau o serie de alte m?suri. Eu, ?nc? o dat? repet, nu am ?n?eles, ?n Camera Deputa?ilor s-a adoptat legea f?r? probleme, dup? care ?n Senat legea adoptat? inclusiv de PSD nu a mai fost bun? pentru senatorii tot PSD. Nu conteaz?! Important este c? s-a adoptat legea ?i aceast? lege ne permite s? dispunem m?surile. Luni, voi fi prezent la Ministerul S?n?t??ii, pentru o ?edin?? cu Colegiul Ministerului ?i cu Direc?iile de S?n?tate Public?, pentru a stabili tot planul de m?suri. Tot luni vom avea o reuniune a tuturor institu?iilor centrale care au atribu?ii ?n baza legii ?i care trebuie s? ia m?suri, astfel ?nc?t s? fim preg?ti?i, odat? cu intrarea ?n vigoare; c?ci legea nu intr? ?n vigoare ast?zi, legea intr? ?n vigoare dup? trei zile de la promulgare de c?tre pre?edinte ?i publicarea ?n Monitorul Oficial. Vom fi preg?ti?i s? lu?m toate m?surile, s? d?m toate deciziile ?n cel mai scurt timp posibil. V? mul?umim.Reporter: Voiam s? v? ?ntreb ?i de aloca?ii.Ludovic Orban: Ultima ?ntrebare.Reporter: Este credibil? varianta ?n care aloca?iile vor cre?te cu 15%?Ludovic Orban: ?n dou? s?pt?m?ni, vom solu?iona aceast? problem?. Este clar, v? mai spun ?nc? o dat?, tot sincer, a?a cum m? cunoa?te?i, c? nu avem posibilitatea s? dubl?m aloca?iile. Aloca?iile au fost dublate ?n 2019, la Legea bugetului. ?n momentul ?n care s-a adoptat legea nu au fost prev?zute sursele de bani; legea a fost adoptat? c?nd era Legea bugetului de stat ?n vigoare. Dar ne dorim cre?terea aloca?iilor, vom asigura o cre?tere a aloca?iilor constant?, a?a cum am f?cut-o din 2008 ?ncoace, c?nd Partidul Na?ional Liberal a fost singurul partid care a reu?it cre?terea aloca?iilor, ?i ?n 2008, ?i ?n 2015, ?i ?n 2019. Probabil nu o s? o putem face deodat?, o s? g?ndim un mijloc de cre?tere a aloca?iilor, un mecanism de cre?tere a aloca?iilor, care s? permit? o cre?tere? la un nivel a?teptat, ?ntr-o perioad? de timp.Reporter: Se va mai reveni cumva asupra ideii de acordare a stimulentului celor care au stat izola?i, practic, la locul de munc?? Este vorba de cei care au stat ?n asisten?? social?, proiect care a fost respins de c?tre Parlament? Pentru c?, practic, ei a?teptau ace?ti bani s? ?i primeasc? dup? cele 14 zile...Ludovic Orban: Nu am ?n?eles aceast? atitudine. Noi am luat decizia, prin ordonan?? de urgen??. Dup? p?rerea mea, tot personalul c?minelor de v?rstnici, c?minelor pentru persoane cu dizabilit??i, c?minelor de copii institu?ionaliza?i merita aceast? form? de apreciere, pentru c? ei au lucrat ?ntr-un sistem de ture ?n care 14 zile au stat izola?i ?i 14 zile acas?. Plus c? au fost condi?ii de lucru care i-au ?inut departe de familie ?i i-au ?inut ?n activitate 14 zile. S? vedem dac? g?sim o solu?ie. Noi am dori s? acord?m aceste stimulente, a?a cum am dori s? acord?m ?i medicilor, asistentelor, ambulan?ierilor, ?ntregului personal implicat ?n prima linie, care s-a expus riscului de ?mboln?vire, cum acord?m ?i vom acorda. V? mul?umesc! * * *HORIA CARDO?, Agroland: “Criza ??i ofer? cele mai bune solu?ii pentru o cre?tere economic? solid?” Marius Ghilezan 16.07.2020 Proprietarul Agroland, Horia Cardo?, este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Rom?nia. ?n plin? criz?, ?tiind nu numai din c?r?i c? pentru cei puternici aceasta poate fi o oportunitate, antreprenorul rom?n Horia Cardo? a v?ndut obliga?iuni corporative ?n valoare de 8 milioane de lei. A m?rit salariile angaja?ilor. A ?nregistrat cele mai mari venituri din istoria firmei. Toate acestea ?n plin? pandemie, c?nd competitorii s?i st?teau cu obloanele trase.-???????? Cum v-a prins criza coronavirus?-???????? Pe un trend ascendent. Am m?rit salariile. Am atras 8 milioane de lei de la investitori pentru a ne finan?a dezvoltarea. ? ?-???????? A?i emis prin intermediul firmei de brokeraj Tradeville obliga?iuni cu scaden?? ?n 2025 ?i o rat? fix? a cuponului de 9%, pl?tibil? semestrial. Nu v? e fric? de ce urmeaz??-???????? Criza ??i ofer? cele mai bune solu?ii pentru o cre?tere economic?. ?intim o cifr? de afaceri de 220 de milioane de lei, ?n anul scaden?ei, aproape dubl? dec?t ?n prezent.-???????? C?r?ile de business vorbesc despre “criza ca o oportunitate,” dar dumneavoastr? de unde v-a?i inspirat?-???????? Criza precedent? din 2007-2009. P?n? la declan?area ei, ??ranii se aprovizionau de la supermarket-uri, crez?nd c? supra-binele coboar? din cer. Dup? ce a trecut ?ocul, s-au re?ntors la cre?terea hranei ?n gospod?rii.-???????? Nu a?i cerut bani de la stat pentru ?omajul tehnic?-???????? Nu am avut nevoie. Chiar am m?rit salariile.-???????? A?i aplicat la IMM-Invest?-???????? Avem o anumit? dimensiune a business-ului ?i ne-am permis s? nu fim arogan?i.-???????? Ce face?i cu banii atra?i de la cei 88 de investitori?-???????? Investim ?n dezvoltare. Vom aduce inova?ie pe segmentul de pia?? ferma, pet-care ?i gardening. Vom deschide mai multe Mall-uri rurale, pentru a deservi acest segment de public.-???????? Competitorii dvs au tras obloanele. Cum a?i parcurs pandemia?-???????? Cu u?ile deschise (r?de n.a.). Magazinele noastre au avut o afluen?? mai mare de clien?i.Modelul Cardo? pentru o cre?tere economic? s?n?toas? Marius Ghilezan 17.07. Criza este o oportunitate. Scrie ?n toate manualele de gestionare a situa?iei de criz?. ?n toat? lumea, pompierii, medicii, salvatorii devin brusc - dup? o catastrof? - persoane de maxim? ?ncredere. ?n alt? paradigm? social?, antreprenorii cu viziune ?tiu s? scoat? profit. “Rom?nia liber?” a prezentat ieri cazul antreprenorului timi?orean Horia Cardo?, care ?n plin? pandemie de coronavirus a m?rit salariile, a atras 8 milioane de lei de pe pia?a de capital ?i ?i-a m?rit cifra de afaceri cu 20%.?n plin? pandemie, "New York Times" recomanda cre?terea puilor ?n gospod?rii?Investitorul b?n??ean a ?nv??at din gre?elile trecutului. A trecut criza din 2007-2009 cu succes ?i a citit, probabil, ?n aprilie 2020, the “New York Times,” care recomanda celor 5,4 milioane de ?omeri americani s? creasc? pui pe timpul izol?rii. Reporterii prestigioasei publica?ii americane au constatat dublarea v?nz?rilor puilor de o zi. ?n loc de Netflix ?i de stat pe calculator, NYT a constatat c? mul?i americani s-au g?ndit s? creasc? ni?te ?naripate, dac? tot stau acas?. A ?ncurajat ?i pe al?ii s? o fac?.Un barosan a ?nc?rcat Jeep-ul cu pui de o zi de la magazinul Agroland din Mogo?oaiaF?r? s? citeasc? presa de la New York, mul?i rom?ni au ales s?-?i umple timpul ?n carantin? cu ceva pl?cut. Magazinele Agroland au fost luate cu asalt. M-am mirat, ?ntr-o zi, c? unul cobor?t din Jeep a spus c? nu ?tie nimic despre cre?terea p?s?rilor, dar c? vrea s? ?nceap? ?i e dispus s? ?nve?e. Fiind ?ntrebat de ce? “Am timp ?i m-am g?ndit s? le ofer copiilor o m?ncare mai s?n?toas?.”Horia Cardo? nu e singurul care a scos profit din criz?. Nu m? refer la companiile “b?ie?ilor cu ochi alba?tri,” camufla?i ?n umbra unui manechin ?n business ca Botezatu.Rechinii ?l scot pe generalul Jepcaru. Nu ei sunt modelulSigur, c? rechinii financiari dau tunuri cu achizi?iile statului. Asta e u?or. Sco?i firma unei sp?l?torese ?i o bagi ?m SICAP. ?nainte de a face oferta, pui pe generalul Jepcaru s? sune unde trebuie. ?i curg banii. Tot ceva legat de “pui.”Nu la astfel de oportunit??i se refer? c?r?ile de gestionare a situa?iilor de criz?.Banii din bani se fac. Dar trebuie plasa?i cu r?nduial?, aici, b?n??ean fiind, Cardo? ?tie bine lec?ie ?i o pred? ?i altora.Ascun?i ?n spatele ajutoarelor de stat, to?i ?tiu s? fac? business. Mai greu e s? g?se?ti ni?a. ?i c?nd te g?nde?ti, Agroland are un platou restr?ns de clien?i. Nu mai mult de 100.000. Asta se cheam? ?n englez?: targeting.Francezul care a pornit un nou business ?n pandemiePe 6 aprilie 2020, c?nd multe firme din Rom?nia ?ncepeau s? depun? cereri la stat pentru certificatele de situa?ii de urgen?? (CSU), care s? le permit? am?n?ri de rate bancare, chirii sau facturi la utilit??i, omul de afaceri francez Gregoire Vigroux, ?n v?rst? de 39 de ani, cu MBA la Paris, stabilit ?n Rom?nia de ani buni, a lansat un business cu 200.000 de euro investi?ie: un magazin online de telefoane second hand. Care era oportunitatea?Oamenii st?teau acas?. Toate ziarele scriau c? v?nz?rile de pe eMAG cre?teau. ?i a prospectat pia?a. ?i-a dat seama c? ?n Rom?nia lipsesc telefoanele second-hand cu garan?ie. A adus din ??rile nordice un stoc consistent ?i a v?ndut mai bine dec?t OLX. Foto: Virgil Simionescu ?Vocile lumii:“Criza ??i ofer? cele mai bune solu?ii pentru o cre?tere economic? solid?,” e de p?rere patronul Agroland, ?ntr-un interviu acordat “Rom?niei libere.”?C?nd faci un plan nu ai nevoie dec?t de g?nduri a?ezate, de un pix ?i de o h?rtie. Pentru planuri trebuie singur?tate ?i perspicacitate?Un accelerator de afaceri. Asta e ideea?Noi suntem antreprenori, este un nivel de risc, c?nd e?ti antreprenor”, spune Gregoire Vigroux, ?ntr-un interviu #deladistanta la StartupCafe.ro.Expertul rom?n ?n cre?terea accelerat? a firmelor, Lorand Soares Szasz, previziona ?nc? de la ?nceputul lunii aprilie c? o criz? mare aduce oportunit??i mari. Banii trebuie plasa?i inteligent sau atra?i cei volatili.Sigur c? cine nu risc? nu c??tig?. Dar timpul, parc? a?a se spune, cost? bani.Fiind ?ntrebat de unul dintre cursan?ii mei, mai t?n?r, ce fac ?n timpul izol?rii, i-am spus c? fac planuri. A r?s. El credea c? aproape de Apocalips? nu te mai g?nde?ti dec?t la locul din rai sau cum s? fugi de iad. I-am explicat cum ?mi ?mpart timpul. ?ase ore scriu, patru ore gr?din?resc ?i patru, citesc. “Mai pute?i citi. Nu obosi?i?” I-am r?spuns c? la mine e o chestiune de via?? ?i de moarte. Mi-a dat o replic? de m-a l?sat masc?: adoarme ?n timp ce cite?te. Cartea ?l obose?te.Visele se ?mplinesc la cei care ?tiu s? ri?te?i adormi?ii au dreptul la vise. Doar ca visele s? devin? realitate, mai trebuie ?mbinate ini?iativele, cu fondurile din conturi ?i cu un pic de risc.Te plictise?ti? ?ntrebare obsesiv?. Nu. Joc la burs?. Al?ii joac? remmy, al?i consum? Netflix, ?n timp ce majoritatea se ?ngra??. Asta spuneam ?n plin? izolare.Por?i masc?? Te protejezi pe tine ?i pe ai t?i? Dar c?nd faci un plan nu ai nevoie dec?t de g?nduri a?ezate, de un pix ?i de o h?rtie. Computerul nu e utilizabil ?n acest caz. Disturb?, mai sare o pagin?, mai coboar? un Pop-up. Pentru planuri trebuie singur?tate ?i perspicacitate.Cum ?ncepi s?-?i construie?ti o cas??C?nd ??i construie?t o cas?? ?ntrebam mereu la cursurile mele de managment. 9 din 10 r?spundeau “c?nd ai bani.” Gre?it. C?nd ai timp s?-?i faci un plan. Pentru c? banii nu se arunc? dec?t la Cazinouri, locuri cu dou? ie?iri, spre moarte sau spre faliment. Nu exist? alte op?iuni.Se zice ?n business c? atunci c?nd nu ai idei le cumperi. ?i criza e un excelent moment pentru achizi?ii. Un accelerator de afaceri e tot ce-?i trebuie. Dac? nu ?tii ce e acela un accelerator, prive?te cerul, mai ?nt?i, apoi caut? povestea lui Daniel Denes, considerat boss-ul mondial al robo?ilor, de c?tre Forbes. ?n cinci ani a construit o afacere, pe o strad? din Bucure?ti, estimat? la 10 miliarde de dolari, ?n numai cinci ani.Acceleratorul de business nu e must?riePeste alt? jum?tate de deceniu, v? ve?i minuna c?, probabil, acest one?tean, lene?, cum se descria, va avea o valoare de burs? de peste PIB-ul Rom?niei. Nu-i c?uta?i rude prin Securitate. Omul acesta tr?ia cu 30 de dolari pe lun?, ?n tinere?e. ?i azi are o avere apropiat?, ca valoare, de cea a lui Ion ?iriac.?nc? un mic ?i ultim am?nunt, acceleratorii nu se v?nd ca semin?ele pe strad?.P?n? la g?sirea omului cu solu?ii, g?ndi?i-v? la vorbele lui Horia Cardo?: “Criza ??i ofer? cele mai bune solu?ii pentru o cre?tere economic? solid?.”?-???????? Am v?zut la Mogo?oaia. Unul, cobor?t din Jeep, a spus c? el nu ?tie nimic, dar vrea s? creasc? pui. ?i-a umplut portbagajul. Se schimb? lumea?-???????? Profilul clien?ilor no?tri s-a modificat ?n ultimii ani. Apar tot mai mul?i cu venituri mari, retra?i la ?ar?, care vor s?-?i dezvolte o mic? gospod?rie. Noi le d?m tot suportul necesar.-???????? ?i eu stau la ?ar?. Puii de la rotisor din supermarketuri se v?nd mai bine ca la ora?. Mi-a spus o v?nz?toare de la Mega Image.-???????? Ne adres?m unui public de maximul 5% care ?tie ce ?nseamn? o hran? s?n?toas?. Poate c? cititorii dvs au aflat de hobby-farming-ul din Marea Britanie. Acolo, orice nobil are 4-5 g?ini ?n curte ?i ofer? oaspe?ilor produse naturale.-???????? Reconectarea la tradi?ii. O altfel de lume. Izolarea a l?sat urme?-???????? La ?nceputul pandemiei oamenii au luat cu asalt magazinele. Acum, v?nz?rile la produse de carne din supermarket-uri au sc?zut se pare. La noi, v?nz?rile la pui de o zi au crescut, fa?? de anii preceden?i.-???????? Era?i recunoscut ?nc? de acum 20 de ani pentru aducerea unor astfel de pui. De atunci, au ap?rut 250 de magazine. Ce perspective ave?i?-???????? ?nc? de la ?nceput, puii de o zi au fost un vehicul pentru comercializarea nutre?urilor de cre?tere. Diversific?m gama de produse ?i pentru animalele de companie ?i pentru gr?din?rit.-???????? Ce leg?turi exist? ?ntre nutre?uri ?i m?ncarea de c?ine?-???????? Poate nu ?ti?i, dar ?n urm? cu optzeci de ani, m?ncarea procesat? pentru c?ini ?i pisici s-a produs pentru prima oar? ?ntr-o fabric? de nutre?uri.??-???????? V-a?i segmentat pia?a?-???????? Ne cunoa?tem clien?ii. Ne adres?m unui grup nu mai mare de 100.000 de familii, cu venituri peste medie, care-?i doresc un stil de via?? s?n?tos, ?n mijlocul naturii, consum?nd produse naturale.? Conceptul ?safe homemade” e vechi de mii de ani.-???????? De ce a disp?rut produsul “Puiul rustic” din supermarket-uri??-???????? Am identificat mai demult ni?a de consumatori de carne de pui, crescu?i ?i hr?ni?i natural. P?s?rile din produc?ia de tip “Label Rouge” reprezint? o treime din achizi?iile f?cute ?n gospod?riile din Fran?a. Ne-am g?ndit c? va cre?te ?i la noi cererea de pui crescu?i ?n curte.-???????? ?i ce a?i p??it?-???????? Am f?cut o serie de parteneriate cu fermieri rom?ni, dup? ce retailerii ne-au prezentat o serie de studii, potrivit c?rora o treime dintre rom?nii ar dori produse a?a-zis bio. Le-am dat puii pentru cre?tere ?n spa?ii deschise (free range), nutre?urile necesare, iar ?n final le-am pl?tit munca. Produc?ia a fost de c?teva zeci de mii de capete. Abatoarele din Romania sunt de capacitate mare. Vor milioane de p?spri. ?i aici ne-am blocat, la procesare.-???????? Dar a?i mers mai departe...-???????? O pas?re de calitate e greu de produs.-???????? Cum de a?i reu?it s? m?ri?i veniturile companiei ?ntr-un timp at?t de scurt?-???????? Am diversificat gama de produse. Ca element de noutate, vindem input-uri pentru produc?torii agricoli (semin?e, fertilizante etc), containere pentru compost, venim cu solu?ii pentru problemele de s?n?tate ale ?naripatelor.??-???????? Criza e o oportunitate. A?i f?cut calcule pe timpul pandemiei? Cum au fost cre?terile Agroland?-???????? P?n? ?n iunie, am crescut fa?? de anul trecut cu 20 %, cu recorduri pe gamele de produse pentru gr?din? (+80%); produse de pet care (+ 50%),? produse pentru ferme (+ 15%).?Am crescut num?rul de v?nz?ri ?i de clien?i ?n mediul online cu 400%, iar ?n offline cu +5% num?rul de clien?i ?i cu 17% num?rul de v?nz?ri.?-???????? Obligat s? stea ?n izolare, rom?nul s-a re?ntors la ?ndeletnicirile bunicilor, nu?-???????? A existat ?i o anumit? temere de foame, de criza alimentar?, de neprev?zut.-???????? Era ?i timpul s? ne reinterpret?m via?a. Nu-mi ies din minte figurile ??ranilor c?nd stau la coad? la supermarket cu o pulp? de pui la rotisor, ?nvelit? ?n celofan. Pe unul l-am ?i ?ntrebat: nu e mai bun ?i mai ieftin un pui de carne crescut ?n b?t?tur?? ?la se cre?te greu, mi-a replicat...-???????? Cum v-am spus, clien?ii no?tri sunt oameni cu venituri peste medie, care ?n?eleg ce ?nseamn? un consum de carne, f?r? antibiotice, crescu?i ?n aer liber-???????? ?Proiec?iile dvs de business sunt pe domeniul agricol, acolo, de unde, ciudat paradox, toat? lume fuge.-???????? Nu v? ?nchipui?i c??i investitori noi apar ?n domeniu. Sunt mul?i cu experien?e ?n multina?ionale sau chiar antreprenori, cu un drive, cum se spune, care au ?nv??at s? construiasc? un plan de afaceri, ?tiu s? fac? un managment eficient, accept? noi provoc?ri de via?? ?i care s-au orientat spre business-ul agricol.-???????? Chiar a?a. Asta e ?tire de Breaking News.-???????? Din 10 kg de fructe, consumate de rom?ni, 9 sunt din import. A?a nu se mai poate continua.??-???????? ?i ce livezi aveam odat?….-???????? ?Rom?nii se re?ntorc la natur?. Sim?im asta ?n fiecare zi.-???????? Dumneavoastr? ?n cash-flow, noi tot c?ut?m pepenii de D?buleni.-???????? Lumea se schimb?. ?n urm? cu vreo 40-50 de ani, prim?riile din ??rile europene au interzis cre?terea p?s?rilor ?n ora?. Acum, se revine. Multe entit??i administrative ?i-au revizuit restric?iile. Sunt ora?e unde deja se discut? acest aspect.-???????? A?i str?ns ?ntr-un timp extrem de scurt 8 milioane de lei, prin emisia de obliga?iuni corporative. Merge?i mai departe?-???????? ??Suntem transparen?i, suntem deci?i, ?ndeplinim toate condi?iile. Ne vom lista la burs?, astfel ne vom sus?ine dezvoltarea business-ului.-???????? C?nd unii se bucur? dac? nu ies ?n pierdere, dvs v? g?ndi?i cum s? dubla?i veniturile ?ntr-o perioad? extrem de scurt?.-???????? ??Suntem conecta?i la realitate. Mul?i vor fi concedia?i, foarte mul?i vor lucra de acas?. C?nd ?i e greu rom?nului se re?ntoarce la origini. ?i noi ?i suntem partneri de ?ncredere. * * *30 de ani de educa?ie rural?, analiza?i de WVR ?ntr-o ampl? dezbatere online cu 30 de mini?tri meatmilk 20 iulie 2020 Bilan?ul la 30 de educa?ie ?n Rom?nia arat? astfel: avem aproape 30 de mini?tri ?n 30 de ani de educa?ie, peste 330.000 de elevi care ?nva?? ?n ?coli dotate inadecvat, 32% dintre copiii??nscri?i??n??nv???m?ntul preuniversitar care nu au acces individual la un?dispozitiv?dedicat func?ional pentru a putea ?nv??a online. Acestea sunt doar o parte dintre concluziile unui amplu studiu realizat de World Vision Rom?nia ?Cursa celor 30 de ani de educa?ie ?n Rom?nia”, lansat ?ntr-o ampl? conferin?? online despre educa?ie. La conferin?a pentru lansarea studiului realizat de World Vision Rom?nia au participat actori-cheie din mediul politic ?i academic, printre care vicepremierul Raluca Turcan, Monica Anisie, ministrul Educa?iei ?i Cercet?rii, Ligia Deca, consilier preziden?ial pe probleme de educa?ie ?i cercetare, senatorul USR Vlad Alexandrescu, deputatul PSD Florin Manole, ?erban Iosifescu, cercet?tor ?n ?tiin?ele educa?iei, pre?edintele Agen?iei Rom?ne de Asigurare a Calit??ii ?n ?nv???m?ntul Preuniversitar, Gelu Duminic?, director executiv Agen?ia ??mpreun?”, Antonia Pup, pre?edinte al Consiliului Na?ional al Elevilor, Roxana Asavei, reprezentant? a Consiliului Consultativ al Copiilor, World Vision Rom?nia, Mihaela Nab?r, director executiv, World Vision Rom?nia, Gabriela Paleru, director advocacy, World Vision Rom?nia. ?nregistrarea ?ntregului eveniment poate fi vizionat? aici: Principalele concluzii ale dezbaterii:Primul pas spre digitalizarea de mas? a ?nv???m?ntului din Rom?nia va ?ncepe din 10 septembrie, termenul-limit? pentru ca 250.000 de tablete inteligente s? ajung? ?n ?coli, pentru elevi, conform declara?iilor ministrului Educa?iei ?i Cercet?rii, Monica Anisie.Anul ?colar ar putea ?ncepe pe 14 septembrie, ?n func?ie de condi?iile epidemiologice, a mai declarat ministrul.Anul ?colar ar putea ?ncepe pe 14 septembrie, ?n func?ie de condi?iile epidemiologice, a mai declarat ministrul.?Se ia ?n calcul ?i varianta s? descentraliz?m decizia, chiar p?n? la nivelul institu?iilor de ?nv???m?nt”,? a declarat ministrul Educa?iei ?i Cercet?rii Monic?i Anisie. Primul ?i cel mai important proiect legislativ anun?at de ministrul Educa?iei ?n cadrul dezbaterii este o Hot?r?re de Guvern referitoare la ?nfiin?area din septembrie 2020 a unor ?coli-pilot pentru testarea de noi metode de predare ?i noi arhitecturi curriculare. Proiectul ar putea fi supus aprob?rii ?n ?edin?a Guvernului chiar ?n aceast? s?pt?m?n?. A doua noutate legislativ? anun?at? de ministrul Educa?iei este un proiect de Ordonan?? de Urgen?? pentru a reglementa situa?iile semnalate de pres?, elevi ?i p?rin?i, ?n care unii profesori nu au ?inut deloc ore pe durata suspend?rii cursurilor de la clas?. Cu privire la formarea profesorilor pentru a preda ?n sistem online, ?obiectivul e ca toate cadrele didactice s? fie formate pentru a preda ?n sistem online”, a explicat ministrul.Vicepremierul Raluca Turcan a anun?at, la r?ndul s?u,? constituirea unui grup de lucru interministerial care pe l?ng? Administra?ia Preziden?ial?, ministerele Educa?iei, S?n?t??ii, Finan?elor, Fondurilor Europene ?i Justi?iei include reprezentan?i ai Ministerului Dezvolt?rii ?i Administra?iei Publice ?i ai autorit??ilor locale ?i asociative, pentru a contribui cu to?ii la deschiderea ?colii ?n condi?ii de siguran?? ?i calitate. La r?ndul s?u, Consiliul Na?ional al Elevilor a anun?at, prin pre?edintele organiza?iei, Antonia Pup, lansarea unui model de cerere pentru laptop sau tablet? pe care elevii ?l pot completa ?i trimite Ministerului Educa?iei. Legea nr. 109/2020, intrat? ?n vigoare s?pt?m?na trecut?, prevede c? Ministerul Educa?iei este obligat s? asigure la cerere, fiec?rui elev sau profesor, un laptop sau o tablet? pentru educa?ia online. Modelul de cerere poate fi desc?rcat? de aici ?i poate fi trimis? la adresa cabinet@.ro.Georgiana Roxana Asavei, reprezentanta Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision Rom?nia, a vorbit despre problemele copiilor din mediul rural:?“Ne l?s?m p?c?li?i de mirajul notelor mari ?n timpul ?colii, dar 38% din elevii din rural nu au luat 5 la Evaluarea Na?ional?. Ce facem cu egalitatea de ?anse?”, a zis Georgiana. ?coala rom?neasc? la bilan?ul a 30 de ani: Principalele rezultate ale studiului realizat de World Vision Rom?niaStudiul ?Cursa celor 30 de ani de educa?ie ?n Rom?nia” este o analiz? global?, la nivel de sistem, a ?nv???m?ntului preuniversitar din ?ara noastr?, cu prec?dere din mediul rural.? ?colile de la ?ar?, ?n cifre330.000 de elevi ?nva?? ?n ?coli dotate inadecvat pentru asigurarea unui mediu de ?nv??are propice20% dintre ?coli nu aveau autoriza?ie sanitar? de func?ionare sau erau ?n curs de autorizare ?n 2018Peste 4.000 de cl?diri ?n care se desf??oar? activit??i didactice func?ioneaz? f?r? autoriza?ie de securitate la incendii (2019)25% din ?colile din Rom?nia, mai ales ?n rural, utilizeaz? sobele ca principal? surs? de ?nc?lzire?n Moldova 72% dintre ?coli se ?nc?lzesc cu sobe1.176 de ?coli aveau, ?n 2019, toaleta afar?, majoritatea fiind ?n mediul rural 1 din 6 ?coli din Rom?nia nu aveau acces la o surs? autorizat? de alimentare cu ap?47% din ?coli nu au ramp? de acces pentru copii cu dizabilit??iCum digitaliz?m o ?ar? rural??Peste 30% dintre to?i copiii din ?nv???m?ntul preuniversitar din Rom?nia nu au acces individual la un echipament de tip laptop, tablet? sau desktop pentru ?coal?; un sfert dintre aceste familii declar? c? nu ??i permit s? cumpere un astfel de echipament, chiar dac? le este necesar copiilor. La ?ar?, aproape dou? gospod?rii din trei nu au conexiune la internet, iar ?n ?coli exist? circa 7,5 computere la 100 de copii. Doar 52 % dintre tinerii cu v?rsta cuprins? ?ntre 16 ?i 19 ani au competen?e digitale de baz? sau peste acest nivel, conform datelor centralizate de Comisia European?.Infrastructura educa?ional? este precar?, ?n special ?n mediul rural, unde se ?nregistreaz? mari decalaje fa?? de ?colile din ora?e. “?n acest moment, avem un sistem de ?nv???m?nt care este, din punct de vedere practic, segregat ?ntre urban ?i rural: cu ?coli ?bune?, practic toate de la ora?, ?i ?coli ?slabe?, aproape toate aflate la ?ar?. Primele beneficiaz? de infrastructur? ?i dot?ri adecvate, atrag profesori buni ?i bine preg?ti?i,? iar lipsa acestor elemente ?n mediul rural ad?nce?te? diferen?ele de la an la an. Este ?i motivul pentru care educa?ia ?n mediul rural este principalul nostru domeniu de activitate ?i r?m?ne o prioritate ?i pe termen lung. Milioane de copii, ?n ace?ti 30 de ani, au fost uita?i ?i priva?i de dreptul la o educa?ie de calitate, ca efect al neglij?rii ?nv???m?ntului rural.”, afirm? Mihaela Nab?r, directorul executiv al World Vision Rom?nia.Studiul integral poate fi g?sit aici: directorului executiv al World Vision Rom?nia, Mihaela Nab?r: aniversarea a 30 de ani de existen??, World Vision Rom?nia face un apel la sprijinirea ?nv???m?ntului rural. Funda?ia a demarat o campanie de str?ngere de fonduri pentru a preg?ti ?colile, elevii ?i profesorii din mediul rural pentru redeschiderea ?colilor ?n toamn?. Aproximativ 6.000 de copiii ?i 100 de profesori din 80 de comunit??i nevoia?e de la sate ar putea primi infrastructur? digital? ?i 27 de ?coli ?i gr?dini?e ar putea fi modernizate. Dona?iile se pot face fie prin SMS la num?rul 8864, cu mesajul SPERAN?? (cost 4 euro), fie direct pe site-ul campaniei, , unde se poate dona orice sum?. * * *5 lucruri pe care fermierul le poate face pentru a combate stresul termic la vacile de lapte meatmilk 20 iulie 2020 ?n lunile de var?, temperaturile pot trece cu mult peste 30 C, ?n unele p?r?i ale Europei. De aceea, fermierii produc?tori lapte sunt avertiza?i cu privire la riscul ridicat de stres termic la bovine, cu poten?ial de impact semnificativ asupra performan?ei ?i fertilit??ii.”De?i am v?zut extremele ?n ultima vreme, vitele pot fi afectate de stresul termic la temperaturi mult mai mici dec?t cele experimentate recent”, explic? managerul tehnic al rumeg?torilor KW, Charlotte Ward, citat? de DairyGlobal.??n mod crucial, fertilitatea poate fi afectat? mult, ?nainte ca vacile s? arate orice comportament de stres termic sau ?nainte de producerea impactului”, adaug? ea.?Pentru a combate stresul termic la vaci, aportul de materie uscat? este redus ?n perioadele de stres, prin urmare, pentru a men?ine aportul de nutrien?i al vacilor, trebuie s? creasc? densitatea de nutrien?i a dietei. Ca urmare, Ward recomand? s? ia m?suri de precau?ie pentru a reduce la minimum riscurile, preg?tind cinci ”sfaturi de top”, pentru a ajuta ghidarea fermierului :1. Furniza?i ap? potabil? adecvat?Cel pu?in 15% din efectiv ar trebui s? poat? bea ?n acela?i timp, astfel ?nc?t s? permit? un spa?iu adecvat prin jgheab. De asemenea, verifica?i ratele de re?mprosp?tare ?i urm?ri?i vacile dup?-amiaza, c?nd punctele de ap? sunt sub presiune. Vacile beau ?ntre 60-120 litri pe vac?/pe zi, asigur?nd astfel ap? proasp?t? ?i curat? pentru a ?ncuraja aporturile.2. Aplica?i o gestionare atent? a efectivelorReduce?i densitatea de stocare, acolo unde este posibil, ?i asigura?i-v? c? umbrirea este disponibil? pentru animalele care pasc. Lua?i ?n considerare p??unatul noaptea.3. Adoptarea procedurilor de gestionare a cl?dirilorDeschiderea orificiilor de ventilare sau a p?r?ilor ad?postului poate ?mbun?t??i ventila?ia, fiind siguri c? elimina?i orice element care blocheaz? fluxul de aer. 4. Regla?i gestionarea furajelorAmesteca?i ra?iile chiar ?nainte de a furniza hrana, astfel ?nc?t furajul s? fie ?ntotdeauna proasp?t. Regla?i volumele, dac? este necesar ?i elimina?i refuzurile. Pentru vacile ad?postite, furniza?i 60% din ra?ie ?ntre orele20:00 ?i 8:00.5. Modifica?i formul?rile din ra?iiAportul de substan?? uscat? este redus ?n perioadele de stres termic, astfel ?nc?t, pentru a men?ine aportul de nutrien?i al vacilor, trebuie s? creasc? densitatea de nutrien?i a dietei, iar ra?ia s? fie c?t mai pl?cut?.Furaje de ?nalt? calitateKW sf?tuie?te s? ofere furaje de ?nalt? calitate sau ?nlocuitorii de furaje cu energie mare ?i s? alimenteze un raport mai mare de concentrate cu furaje, ca parte a unei formul?ri ra?ionale, planificate cu aten?ie.”Furajul produce de ?apte ori mai mult? c?ldur? dec?t concentratele”, explic? Ward, ”dar asigur? o surs? de fibre digerabile de bun? calitate, cum ar fi sfecla de zah?r sau cojile de soia, pentru a men?ine s?n?tatea rumenului.?Nutri?ionistul v? poate sf?tui cu privire la cele mai bune modalit??i de realizare a formul?rii ra?ionale dorite ?i de a ob?ine cele mai bune rezultate. De exemplu, introducerea de furaje lichide sau umede, ca un ?nlocuitor de furaje, va ?mbun?t??i, de asemenea, palatabilitatea, aportul de ac?ionare ?i va reduce sortarea. ? * * *EVO Cleaner este unicul robot de pe pia?? complet programabil, complet autonom, destinat sp?l?rii ad?posturilor de suine. meatmilk 20 iulie 2020 Dezvoltat ?i produs ?n Suedia de c?tre compania Envirologic AB, robotul EVO Cleaner este cel mai avansat robot destinat sp?l?rii boxelor de porci. Echipat cu o interfa?? prietenoas?, robotul func?ioneaz? ?n mod complet independent, dup? ce a fost instalat ?i programat. De ce UN ROBOT pentru sp?larea ad?posturilor?Sp?la?i ad?posturile ori-de-c?te-ori dori?i acest lucru: ziua, noaptea sau chiar ?n ajunul Cr?ciunului;Men?ine?i un mediu curat pentru animale;Nu expune?i personalul uman la un mediu periculos (microorganisme, spori, bacterii existente) ?i la bolile specifice utiliz?rii aparatelor sub presiune;Ave?i mai mult timp pentru a supraveghea animalele.De ce ROBOTUL EVO CLEANERpentru sp?larea ad?posturilor?Este unicul robot complet programabil, complet autonom:nu necesit? prezen?a unui operator/supraveghetor dup? instalare ?i programare.Programare usoar?: se utilizeaz? un joystick ?i meniul ?n limba rom?n? de pe ecranul cu touch screen, care are multiple pictograme ?i imagini intuitive.Posibilitatea de a programa robotul ?l face potrivit pentru cele mai diferite tipuri de ad?posturi, deoarece poate fi ?nv??at s? evite obstacolele (de exemplu ?evi). Este singurul robot care spal? imit?nd mi?c?rile bra?ului uman. Are6 grade de mobilitate asigurate de bra?ul telescopic al macarelei, func?ii de rotire ?i mi?care ?n toate planurile precum ?i o duz? special? cu rotire 360 grade.Este echipat cu 6 ro?i: 4 ro?i motoare ac?ionate electric, 2 ro?i pentru ghidaj lateral ?i 2 ro?i speciale retractabile (electrice) pentru deplasarea ?ntre ad?posturi.Robotul are o anten? puternic?, care poate fi conectat? at?t la Wi-fi, c?t ?i la re?eaua mobila3G/4G. Acest lucru face posibil backup-ul datelor de programare a robo?ilor, primirea notific?rilor pe telefonul mobil (SMS), precum ?i desc?rcarea actualiz?rilor software pentru a ?mbun?t??i caracteristicile acestuia. Memoreaza ?n Cloud p?n? la 500 de programe diferite de sp?lare.Poate fi diagnosticat de la distan??, salveaz? alarme ?n Cloud.Autonomie de p?n? la 30 de ore asigurat? de baterii re?nc?rcabile.Este echipat cu baterii re?nc?rcabile, nu apare riscul de electrocutare specific aliment?rii la? re?eaua 230V (risc mare ?n mediu cu grad ridicat de umiditate ?n care lucreaz? robotul).Robotul se orienteaz? cu ajutorul markerilor electromagnetici, care-i permit maparea ad?postului.Protec?ie IP 67 ?mpotriva apei, prafului.Protec?ie ?mpotrivacoroziunii: este realizat din o?el inoxidabil, plastic ?i aluminiu.Consum redus de ap?: 15-18 litri/minut.EVO Cleaner direc?ioneaz? apa murdar? c?tre canalizare: robotul poate fi programat s? direc?ioneze apa murdar? astfel ?nc?t s? nu murd?reasc? suprafe?ele deja sp?late.Insist? pe zone murdare ?i nu consum? timp ?i ap? pe suprafe?e mai curate. ?n acest mod se fac economii importante de ap?.DATE TEHNICE ROBOT EVO CLEANERDistan?? de operare: 6 metriAlimentare electric?: 24V (baterii re?nc?rcabile)Greutate: 270 kgRo?i de ghidare: deta?abile, reversibileRo?i transport: retractabile, electrice4 ro?i motoare ac?ionate electricDebit ap? recomandat? pentru aparatul de ?nalt? presiune: 15-18 litri/minutPresiune recomandat? pentru aparatul de ?nalt? presiune: 180-220 bariFurtun ?nalt? presiune: p?n? la 80 metri, pe troliu, controlatRacord furtun din o?el inoxidabilDisplay touch screen, meniu in limba rom?n?Alarme la defec?iuni: DA (via Internet)Envirologic AB este o companie listat?, cu o experien?? de peste 20 de ani ?n dezvoltarea de solu?ii automate de sp?lare pentru ad?posturile de porci. De la introducerea pe pia?? a primului robot, ?n 2001, Envirologic a v?ndut peste 800 de unit??i ?n 25 de ??ri diferite din ?ntreaga lume.?n Rom?nia, Envirologic AB este reprezentat? exclusiv de c?tre Flextim Industry SRL din Timi?oara, companie 100% rom?neasc? ce asigur? servicii complete v?nzare si post-v?nzare:Consultan?? pentru a identifica compatibilitatea robotului cu ad?postul existentFinan?are ?n vederea achizi?ieiProgramarea ini?ial? a robotuluiTrainingService ?i piese de schimbGaran?ie si postgaran?iePentru oferte, detalii, consultan?? privind posibilitatea de a utiliza robotul EVO Cleaner ?n ferma dumneavostr?, pute?i s? ne contacta?i la:FLEXTIM INDUSTRY SRL P-ta N. B?lcescunr. 4, Ap. 1, Timi?oara 300229, Timi?, Rom?nia, Telefon: 0256 210946, Fax: 0256 223349, Mobil: 0754 904 026 ,e-mail: info@ ,robotiferme.ro ,,inciner.ro * * *Comuna Moroeni (jud. Dambovita) se alatura localitatilor cu platforme pentru gunoiul de grajd Dezvoltare rurala 19 Iulie 2020 In data de 14 iulie 2020, a fost semnata receptia de terminare a lucrarilor pentru noua capacitate de stocare a gunoiului de grajd, de care vor beneficia crescatorii de animale din zona comunei Moroeni. Investitia a fost facuta in cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti".Dificultatile pe care le au micii crescatori de animale, in a asigura stocarea corespunzatoare a gunoiului de grajd in gospodariile proprii, sunt deja bine cunoscute. In cazul in care balegarul este depozitat direct pe pamant si nu pe o suprafata impermeabila, toate scurgerile din acesta ajung in panza freatica, generand poluarea apei cu nitrati. Nitratii in exces din apa de fantana reprezinta o amenintare continua la adresa sanatatii populatiei care foloseste aceasta apa pentru consum, fie pentru baut, fie pentru gatit.Facilitatile comunale de depozitare a balegarului sunt, in aceste conditii, solutia optima si civilizata pentru fermieri si gospodari, aducand beneficii intregii comunitati. Platformele sunt construite in conformitate cu toate normele de protectie a mediului si, in plus, sunt la o distanta de minim 500 de metri de zonele locuite, ceea ce reduce presiunea mirosului din localitate.Platforma de la Moroeni are o capacitate de 1.776 mc/an, fiind corelata cu numarul de animale existent in zona comunei. Odata cu platforma, beneficiarul investitiei, respectiv primaria comunei, a primit si un set complet de utilaje, pentru buna exploatare a acesteia, constand in: tractor, doua remorci, incarcator frontal, masina de imprastiat compostul si cisterna vidanja. Astfel fermierii pot opta pentru a li se prelua gunoiul de grajd de la poarta sau pot alege sa transporte singuri balegarul la platforma. "Gunoiul de grajd este o resursa valoroasa pentru agricultura, dar asta doar daca este bine gestionat. Platformele comunale sunt construite in asa fel incat sa reduca la minim pierderile de azot in mediul inconjurator, ceea ce inseamna ca mranita rezultata este un ingrasamant de calitate. Acest lucru nu se intampla in cazul gunoiului de grajd compostat pe suprafete ne impermeabilizate, unde o mare parte din azot se scurge in sol, saracind astfel mranita rezultata. Iata cum, prin gestionarea corecta a gunoiului de grajd, obtinem doua beneficii importante: diminuam poluarea cu nitrati si obtinem un ingrasamant organic superior" - a declarat Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.UAT-urile decid singure asupra modului in care costurile de exploatare ale platformei urmeaza a fi acoperite, printr-o hotarare a Consiliului Local. Compostul rezultat (mranita) va putea fi valorificat prin vanzare, imprastiere pe terenurile agricole sau, in functie de contractul incheiat cu fermierii, va putea fi returnat acestora pentru uz propriu.Eforturile investitionale, in valoare de 1.862.412 lei, au fost suportate in proportie de 96,3% de catre MMAP, contributia locala a comunei Moroeni fiind de 3,7 % si constand in contravaloarea serviciilor de proiectare. Investitia urmeaza sa fie exploatata de catre UAT si monitorizata de catre MMAP, pe toata durata de viata a acesteia.In judetul Dambovita, comuna Moroeni este a doua care beneficiaza de o platforma comunala finantata prin proiectul "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti", dupa Matasaru. Pana in martie 2022, urmeaza sa fie construita inca o platforma comunala, in comunele Sotanga. Harta platformelor pentru gunoiul de grajd, finantate de MMAP, poate fi consultata pe portalul investitiilor facute in cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti" sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate in cadrul unui program competitiv de finantare. Proiectul "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti" este parte a demersurilor Guvernului Romaniei de asigurare a implementarii Directivei Nitrati, prin care se urmareste reducerea poluarii cu nutrienti din surse agricole. Proiectul este in a doua faza, cea de finantare aditionala. Proiectul initial a demarat in 2008 si s-a incheiat in 2017 si a finantat un numar de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finantarea aditionala a proiectului a fost alocata pentru cinci ani, pana in martie 2022. In aceasta faza a proiectului vor fi finantate peste 80 de comunitati locale. * * * Noul magazin Agrarul si-a deschis portile in Braila. Fermierii vor gasi piese de tractoare, combine si utilaje agricole : 16 Iulie 2020 Agrarul este magazinul online pentru orice fermier care detine un tractor, o combina si utilaje agricole. Pe agrarul.ro e disponibila o gama variata de piese de schimb si consumabile, dar si echipamente de gradinarit, pentru atelier sau produse de zootehnie. Agrarul a deschis recent noul magazin fizic in Braila, pe Sos. Ramnicu Sarat nr 29-33 (vezi locatia pe harta), cu o suprafata de aproximativ 350 mp si cu o oferta de piese de schimb de peste 23.000 de articole potrivite pentru majoritatea marcilor de tractoare, utilaje agricole sau combine.Recent Agrarul a lansat primul spot video, care pe cat e de emotionant, pe atat e de interesant, in care orice fermier isi va aduce aminte de copilarie si de motivul pentru care acesta a decis sa devina FERMIER: ?Compania care detine marca inregistrata Agrarul se numeste House Parts Agrarul SRL si tinde sa devina unul dintre cei mai mari jucatori pe piata de ecommerce pe zona de agricultura. Daca esti fermier si alegi sa comanzi online de pe agrarul.ro , ? ai urmatoarele beneficii:Cauti piese dorita direct online, fiecare piesa are caracteristici tehnice complete si cel putin o fotografie pentru a o identifica cat mai usor;In contul personal sau de companie vei avea un intreg istoric al comenzilor, datele de livrare si datele de facturare;Consultanta gratuita inainte de comanda la telefon sau pe WhatsApp 0749 27 11 99, sau pe email la contact@agrarul.roPlata cu cardul online, transfer bancar sau ramburs direct la curier;Transportul rapid oriunde in tara. Poti sa urmaresti livrarea in timp real pe baza AWBului;Daca te-ai razgandit sau piesa nu se potriveste, poti returna articolul in maxim 14 zile de la primire si iti retunam intreaga suma de bani inapoi in cont. Se accepta retururi inclusiv de la persoanele juridice;Agrarul este dealer autorizat a mai multor marci si furnizori principali din domeniul agriculturii, inclusiv Granit Parts, AgriParts, Q8 Oils, Maschio-Gaspardo, GB Ricambi, Groupe Steren si Hifi Filter.Oferta diversificata pentru majoritatea tipurilor de tractoare, combine si utilaje agricole, dar si echipamente pentru gradinarit sau pentru atelier.Au ?nceput ?nchiderile pe litoral - Un fast-food ?i un restaurant, oprite temporar Profit.ro scris ast?zi, Amenzi de 366.000 de lei au fost aplicate ?n ultima s?pt?m?n? de inspectorii sanitar veterinari la unit??i de pe litoral, fiind descoperite mai multe nereguli, prin care depozitarea necorespunz?toarea a produselor alimentare sau v?nzarea ?n spa?ii neaprobate. Un fast-food ?i un restaurant au fost ?nchise temporar p?n? la remedierea deficien?elor constatate. Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor Constan?a (DSVSA) a transmis c? medicii veterinari care activeaz? ?n cadrul Comandamentului Sezon Estival 2020, au verificat ?n perioada 13- 19 iulie, 221 de unit??i amplasate ?n N?vodari, Mamaia, Eforie, Costine?ti ?i Mangalia, arat? news.ro. M247 lanseaz? noua platform? cloud pentru a sus?ine planurile ambi?ioase de cre?tere a afacerilor clien?ilor Controalele au vizat: 76 de restaurante, cinci pizzerii, 28 de unit??i tip fast – food, cinci braserii, 15 unit??i de tip bufet, trei unit??i tip bistro, 18 baruri, dou? snack baruri, 37 de magazine alimentare, 19 laboratoare de cofet?rie/patiserie, 3 cofet?rii/patiserii, 6 rulote, o pensiune, o unitate produse congelate ?i dou? tonete. “?n urma acestor controale s-au constatat deficien?e cu privire la: manipularea necorespunz?toare a produselor alimentare; comercializarea direct? c?tre consumatorul final a produselor alimentare ?n spa?ii neaprobate sanitar veterinar; ambalarea ?i etichetarea necorespunz?toare a produselor alimentare, ?n vederea depozit?rii ?i valorific?rii, precum ?i comercializarea acestora neetichetate potrivit legisla?iei ?n vigoare; condi?ii necorespunz?toare de igien? ?n spa?iile de produc?ie; depozitarea necorespunz?toare a produselor alimentare; neanun?area de c?tre persoanele juridice a ?nceperii activit??ii supuse controlului sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor”, se arat? ?n comunicat. Dispozitivul ideal pentru activit??ile tale din fiecare zi Sursa citat? men?ioneaz? c? pentru abaterile constatate 44 de unit??i au fost amendate cu 366.000 de lei. De asemenea, ?n ultima s?pt?m?n?, au fost emise dou? ordonan?e de suspendare temporar? a activit??ii pentru o unitate de tip fast food ?i un restaurant. ANSVSA, prin intermediul DSVSA Constan?a, pune la dispozi?ia celor interesa?i num?rul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesiz?ri, sau se pot ob?ine informa?ii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguran?ei alimentelor. Acest num?r va func?iona ?n paralel cu num?rul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice re?ea de telefonie. * * *Vinul de azi: La Croix Belle Caringole Rose 2019 Profit.ro scris ast?zi, La Croix Belle este o binecunoscut? afacere de familie din regiunea viticola Languedoc, Fran?a. Pasiunea ?i dedica?ia celor implica?i, dar ?i aplicarea metodelor de vinifica?ie moderne au ajutat acest brand s? se men?in? ?n top ?i s? ofere vinuri de cea mai ?nalt? calitate. Recomandarea zilei, La Croix Belle Caringole Rose 2019, este un rose cu tente violete, realizat din Shiraz ?i Grenache, ?n propor?ii egale. Vinul farmec? ?nc? de la primele note olfactive de trandafiri ?i bomboane engleze?ti. Gustul se dezv?luie proasp?t ?i dulceag, cu arome de citrice, c?p?uni ?i fr?gu?e. Se recomand? degustarea lui la 9-11 grade, al?turi de preparate u?oare, pe?te, fructe de mare sau deserturi r?coritoare. * * *Domeniul agrar poate deveni locomotiva cercet?rii ?i dezvolt?rii Duminic?, 19 Iulie 2020 Cercetarea ?i dezvoltarea din agricultur? vor putea constitui ?n urm?torii ani locomotiva ?ntregului domeniu, dup? cum spune Csaba ?ber, directorul economic al companiei Malagrow. El consider? c?, ?n timp ce diferitele ramuri economice se confrunt? cu dificult??i ?n perioada asta incert? ?i nu de pu?ine ori recurg la t?ierea fondurilor de dezvoltare, agricultura relativ stabil? r?m?ne pe mai departe un domeniu de perspectiv? ?n acest sens. A?adar, inovarea ?n domeniu nu d? semne de ?ncetinire. Elanul inovator probabil nu va fi fr?nt nici de criza curent? care p?n? la urm? ?i-a f?cut resim?it? prezen?a ?i ?n acest domeniu.?Ne a?tept?m la repetarea scenariului crizei globale din 2008. Agricultura pare s? fie ?i de aceast? dat?, pe toat? durata crizei actuale, ramura economic? care va r?m?ne pe baricade ?i chiar mai mult dec?t at?t. Va constitui locomotiva inova?iei pentru c? are capacitatea de a se finan?a ?n continuare“, explic? Csaba ?ber. ?n opinia managerului economic al firmei Malagrow preocupat de g?sirea celor mai noi solu?ii pentru suplimentarea substan?elor nutritive, sectoarele economice aflate ?n dificultate sunt nevoite s? reduc? fondurile alocate pentru dezvoltare, ?ns? agricultura r?m?ne stabil?, de aceea se a?teapt? ca studiile, cercet?rile ?tiin?ifice ?i inov?rile tehnologice s? ias? chiar mai mult ?n eviden?? ?n urm?torii ani. ?Inovarea ?n domeniul agrar a dat rezultate incredibile chiar ?i ?n anii, deceniile trecute. Acum rezultatele pot fi mai evidente pentru c? ?n aceast? perioad? de criz? foarte multe sectoare nu-?i permit s? finan?eze programe de cercetare de anvergur?“ – a ?inut s? precizeze. Poate cel mai concludent exemplu pentru ilustrarea tenacit??ii cu care se lucreaz? ?n cercetarea agricol? ?n pofida crizei cauzate de coronavirus este dat de complexul de laboratoare al firmei Valagro din Italia care se afl? ?n curs de construc?ie. Complexul va fi unul dintre centrele de excelen?? ?n cercetare ?i dezvoltare agricol? ?i, ?n ciuda limit?rilor impuse de epidemie, va fi finalizat ?n acest an. ?n calitate de partener al Valagro putem vedea cu claritate c? efectele negative ale evenimentelor din Italia nu au ?mpiedicat continuarea cercet?rilor din regiune.O perspectiv? pe termen lungCsaba ?ber este de p?rere c? domeniul cercet?rii ?i dezvolt?rii este extrem de important ?n agricultur?, mai ales pe termen lung. Actorii de v?rf din agricultur? ?i centrele de cercetare, companiile partenere ?i-au asumat aceast? perspectiv? ?i ??i desf??oar? activitatea ca atare deja de decenii bune. ?ns? se pare c? domeniul devine chiar mai dinamic ?n ace?ti ani ?i nici actuala criz? economic? nu o va putea opri sau ?ncetini.De?i economia ?n general trece printr-o perioad? dificil? ?n care activit??ile se desf??oar? tot mai greu, domeniul C+D lucreaz? ?n continuare. ?Este ?i va fi nevoie de aceste activit??i ?i exist? ?n continuare oportunit??i de finan?are ?i fonduri dedicate“ – precizeaz? Csaba ?ber.Nevoi globaleCre?terea rapid? a popula?iei ?n diferite p?r?i ale globului ?i nevoile tot mai speciale ale unei clase de mijloc tot mai numeroas? sunt doi dintre factorii importan?i care motiveaz? cercet?rile din domeniu. Nevoia de alimente s?n?toase ?i variate ne oblig? s? g?sim solu?ii pentru cre?terea capacit??ii ?i eficientizarea produc?iei. R?spunz?nd acestor nevoi, structura agriculturii, profesionalizarea metodelor utilizate ?i ?mbun?t??irea randamentului s-au schimbat extrem de rapid ?n ultimii ani ?i au acumulat un rezervor imens de posibilit??i accesibil ?i ?n anii ce vin. De aceea exper?ii vorbesc de o nou? revolu?ie agrar? care se desf??oar? chiar sub ochii no?tri. Ne a?tept?m ca elanul inovator ?i de dezvoltare agricol? s? nu fie fr?nt nici ?n anii urm?tori.Ion BOGDAN * * *Legisla?ia anti-risip? nu ??i produce efectele y: Cosmin Zaharia in Eat Smart, Slider homepage 20 July 2020 Eforturile Rom?niei de a reduce risipa alimentar? s-au concretizat prin adoptarea Legii 217/2016, ulterior modificat? ?i completat? de Legea 200/2018. Din p?cate, nici ?n prezent mecanismele reglementate nu pot genera efectele a?teptate. Plec?nd de la aceast? situa?ie, Green Report, ?n parteneriat cu Kaufland, Lidl ?i ZUZU, organizeaz? pe 23 iulie, ?ncep?nd cu ora 10:00, conferinta online Restart ?n preven?ia risipei alimentare.?Principalele cauze pentru disfunc?inalit??ile existente constau ?n faptul c? legea nu mai are un caracter obligatoriu, ci unul optional, iar deductibilitatea de TVA pentru produsele donate este inexistent?. ?n momentul de fa??, exist? o nou? ini?iativ? legislative de modificare a Legii pentru reducerea risipei alimentare ?i care, ?n momentul de fa??, se afl? ?n Comisia economic? din Senat.Ini?iativa urm?re?te ad?ugarea ?n legisla?ie a deductibilit??ii de TVA pentru produsele donate ?n baza Legii pentru reducerea risipei alimentare, includerea structurilor de tip banc? alimentar? ?ntre Beneficiari receptori ai dona?iilor f?cute ?n baza legii, precum ?i renun?area la actul autentic (notarial) pentru dona?ia de bunuri ?n valoare de peste 25.000 de lei.Consumatorii ?i industria alimentar?, principalii generatori in risipa alimentar? din Rom?niaPotrivit statisticilor, arunc?m anual 2,55 milioane tone de m?ncare, ?n condi?iile ?n care aproximativ 4,5 milioane de cet??eni au dificult??i ?n procurarea alimentelor.Statistica este detaliat? cu cifre dramatice oferite de studiul realizat de organiza?ia Salva?i Copiii. Peste 150.000 de copii merg seara la culcare fl?m?nzi, iar statistica include doar copiii care tr?iesc ?n mediul rural. Nu exist? studii similare privind copiii din mediul urban.Potrivit datelor prezentate de Departametul pentru Dezvoltare Durabil?, risipa alimentar? ?n Rom?nia este generat?, ?n principal, de consumatorii, cu o propor?ie de 49%, urm?nd industria alimentar? – 37%.Speakerii invita?i sunt Aurel Simion, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii, Valer Hanca?, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Mihai Vi?an, Director executiv patronatul Romalimenta ?i Gabriel Sescu, Pre?edinte Banca pentru Alimente.Evenimentul se va transmite LIVE pe site-ul?green-report.ro?si pe pagina de FB?Green Report. * * *Automate pentru colectarea ambalajelor, amplasate de L?pt?ria cu Caimac ?n supermarketuri ?i cartiere Oana Racheleanu in Business, CSR, EcoLIFESTYLE 20 July 2020 L?pt?ria cu Caimac pl?nuie?te o investi?ie, ?ncep?nd cu aceast? toamn?, ?ntr-un sistem de recuperare ?i refolosire a ambalajelor. Automatele vor fi amplasate ?n supermarketuri ?i cartiere ?i vor oferi bonuri ?n valoare de 32 ?i 35 de bani pe sticl?. Investi?ia ?n sistemul de recuperare ?i refolosire a ambalajelor ar putea ?ncepe ?n aceast? toamn?, printr-o emisiune de obliga?iuni ?n valoare de 3 milioane de euro. Aceast? emisiune de obliga?iuni era programat? pentru luna mai a acestui an, dar criza COVID-19 a am?nat toate planurile ?i compania care se ocup? de listare obliga?iunilor la Burs? a recomandat am?narea.L?pt?ria cu Caimac preg?te?te un sistem similar celor folosite ?n Germania, urm?nd s? amplaseze ?n ora?ele unde distribuie produse, automate care vor oferi un bon valoric ?n schimbul ambalajelor. Acest bon va putea fi valorificat la magazinele partenere. Valoarea bonurilor emise de automate va fi calculat? exact dup? definitivarea investi?iei.?ntrebat de retail.ro ce valoare vor avea bonurile emise de automate, Adrian Cocan, general manager la L?pt?ria cu Caimac, estimeaz? o sum? ?ntre 32 ?i 35 de bani pe sticl?.?n prezent, ambalajele reprezint? aproximativ 15% din pre?ul total al produselor ?i ajung la 17% dac? este socotit ?i costul extra al transportului.Brandul de lactate nu poate folosi ambalaje de plastic, pentru c? felul ?n care proceseaz? produsele depinde 100% de ambalajul de sticl?. Dac? nu ar avea ambalajele de sticl?, produsele ar avea 6-7 zile termen de valabilitate ?i nu ar fi acceptate de supermarket.?Sticla ajut? s? putem procesa foarte bl?nd. Sticla este inert? ?i nu permite schimburi de oxigen, sticla are iner?ie termic? substan?ial? ?i produsul r?m?ne rece ?i la 2 ore de la plecarea din magazin. Sticla poate fi refolosit? de zeci sau chiar sute de ori ?i ?n final ne va ajuta s? reducem impactul asupra mediului”, explic? Adrian Cocan.L?pt?ria cu Caimac are propria ferm? de produc?ia a lactatelor. Fabrica de procesare de ultim? genera?ie, ?n care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnic? de procesare de aproximativ 75 de tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatur? mai joas? dec?t media obi?nuit?, pentru a p?stra gustul laptelui de la vac? ?i o parte c?t mai mare din substan?ele nutritive. * * *Cea mai simpla schema echologica de tratament pentru pomii fructiferi Cultiva Profitabil ? HYPERLINK "" 18 iulie 2020 Pentru a obtine fructe sanatoasa si chiar aspectuoase este important sa tinem cont de tratamentele necesare pentru fiecare specie. In cazul plantatiilor industriale se cunoaste faptul ca fara niste tratamente chimice bine puse la punct productiile pot scadea drastic. Insa, daca avem o livada de familie putem sa avem grija de pomii fructiferi si cu ajutorul unor tratamente ecologice. Iar acestea nu trebuie sa fie intodeauna deosebit de scumpe. Firese, in cazul tratamentelor ecologice nu vom avea productii mari si nici fructe in totalitate sanatoase.In schimb, vom obtine fructe naturale, pe care le putem manca fara grija. Iata ce tratamente sunt recomandate de site-ul ParadisVerde.ro:Tratamentele ecologice pe care le putem face iarnaIn acesta perioada putem interveni la plante cu tratamente pe baza de cupru, care sa aiba o concentratie dubla sau chiar tripla. Vom ajuta in acest fel planta sa fie mult mai putin susceptibila la infectii.La dezmugurire putem interveni si cu un tratament pe baza de ulei. Acesta are rolul de a reduce numarul de insecte daunatoare care se afla in procesul de hibernare.Scuturarea petalelor, momentul optim pentru un alt tratamentSpecialistii in pomicultura recomanda sa aplicam tratamente atunci cand scuturarea petalelor florilor este la circa 30%, deoarece in acest moment riscul de infectie (boli, daunatori) este cel mai mare.De exemplu, viespea prunului poate fi un dauantor frecvent intalnit in acea perioada, care poate produce pagube insemnate livezii.Tratamentul dupa caderea fiziologicaInca un moment important in care ar trebui sa intrvenim cu tratamente este dupa caderea fiziologica. Acesta perioada este in general in luna iunie, cand exista o explozie a insectelor si daunatorii.Putem interveni cu un fungicid, pe care sa-l amestecam eventual cu un insecticid.Tratamante recomandate varaCele mai frecvente probleme pe care le putem intalni vara sunt omizile defoliatoare. In acest caz un tratament ar trebui sa fie suficient, daca este facut relativ repede de la aparitia atacului.Daca vorbim de afide, specialistii recomanda ca tratamentul sa fie repetat si la 4-5 zile pentru a ne asigura si ca generatia in stadiu de ou este distrusa.Tratamente la caderea frunzelor (toamna)In toamna, in perioada caderii frunzelor, este din nou important sa realizam tratamente, pentru ca vom ajutam in acest fel pomii sa fie mai rezistenti anul urmator.Vom utiliza aici tratamente asemanatoare precum cele folosite iarna.Important:Utilizati un amestec dintre un fungicid si insecticid, cu actiune sistemica.In afara de tratamentul cu cupru, pe care il putem da la toate speciile, nu exista un tratament care sa il putem da la orice specie. Putem imparti cel mult pomii in specii, samburoase (piersic, cires, visin) sau samburoase, precum marul, parul, pentru a stabili tratamente diferite. * * *O nou? dalt? pentru solul greu, Marathon 15/25 - V?derstad Revista Fermierului Luni, 20 Iulie 2020 A?a cum i-a obi?nuit pe fermieri, produc?torul scandinav de utilaje agricole premium din localitatea V?derstad - Suedia a lansat pe pia?? ?nc? o pies? valoroas? pentru agricultura de ast?zi, confirm?ndu-?i ?nc? o dat? suprema?ia tehnologic? at?t ?n agricultura mondial?, c?t mai ales ?n agricultura rom?neasc?. Noua dalt? Marathon 15/25 garanteaz? o ad?ncime de lucru constant? ?n solurile grele, compactate, afectate de secet?.??mpreun? cu dalta mai mare Marathon 25/35, aceast? familie de d?l?i este acum complet?. Dalta Marathon 15/25 este disponibil? ?ncep?nd cu 1 iunie 2020 pentru cultivatoarele NZ Mounted ?i NZ Aggressive.??n plus, este disponibil? ?i pentru Concorde.Cu o experien?? de aproape 60 de ani de dezvoltare continu?, avansul tehnologic considerabil al V?derstad reprezint? ast?zi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricol? mondial?, iar acest lucru nu poate dec?t s?-i fac? m?ndri?pe suedezi ?i pe fermierii rom?ni care exploateaz? aceste ma?ini de calibru superior. Dalta Marathon 15/25 vine s? completeze linia de piese de uzur? ?i dalta Marathon 25/35 introdus? ?n 2018.?Chiar dac? are dimensiuni mai mici dec?t sora sa 25/35, aceasta este o dalt? extrem de dur?.?Are un v?rf ?ngust de doar 15 milimetri, cu o form? ascu?it?, ceea ce ?nseamn? c? poate men?ine ad?ncimea de lucru chiar ?i ?n condi?ii dure de sol cu ??argil? grea.?Are o capacitate de penetrare a solului ?i mai mare dec?t Marathon 25/35”, precizeaz? Magnus Samuelsson, dezvoltatorul conceptului de la V?derstad.Dalta 15/25 este reglabil? ?n ?n?l?ime, fiecare pies? poate fi setat? ?n cinci pozi?ii diferite. Ca toate celelalte piese Marathon din aceast? familie, Marathon 15/25 are un v?rf din carbur? de wolfram, un material extrem de dur ?i de durabil.?Este produs prin amestecarea carburii de wolfram cu cobalt sau nichel la temperaturi foarte ridicate, pentru a crea unul dintre cele mai dure materiale de pe pia??.?De aceea, o dalt? Marathon dureaz? de zece ori mai mult dec?t o dalt? obi?nuit?.?O ma?in? V?derstad echipat? cu d?l?i Marathon garanteaz? men?inerea ad?ncimii de lucru timp ?ndelungat.?Acest beneficiu este extrem de important, datorit? faptului c? ad?ncimile diferite de lucru au un impact direct asupra rezultatelor sem?natului, influen??nd r?s?rirea plantelor.?Cu o ad?ncime de lucru de patru centimetri, fiecare abatere de centimetru are un impact direct asupra randamentului plantelor.?Prin urmare, importan?a acestora? nu trebuie subestimat?”, puncteaz? Magnus Samuelsson.Produc?torul suedez din ora?ul V?derstad este cunoscut pentru calitatea ?nalt? a utilajelor ?i a pieselor din care sunt f?cute. ?Produc?ia noastr? proprie de piese de uzur? este unic? pe pia?? ?i ?i confer? companiei constructoare V?derstad controlul deplin asupra procesului. Suntem ?ncrez?tori ?n calitatea produselor noastre ?i, desigur, dorim ca ?i clien?ii no?tri s? se simt? ?n siguran?? ?n alegerea V?derstad ca partener”, spune Mattias Hovnert, director de v?nz?ri ?i marketing la V?derstad.Marcajul V-55 de pe piesele originale V?derstad este o marc? a o?elului suedez de ?nalt? calitate V?derstad. Num?rul 55 reprezint? duritatea m?surat? ?n unitatea Rockwell C HRC. Aceast? structur? unic? de material face posibil? ?mpingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47-48 la HRC 55, p?str?nd ?n acela?i timp o rezisten?? la ?oc foarte intens?. BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROM?NIA * * *Lucrarile solului: Cum ajut?m solul afectat de secet? ?i ploi? Ioan Borcean 19 iulie 2020 Terenurile sunt grav afectate de secet? ?i de ploile toren?iale. Care sunt lucr?rile solului cele mai potrivite ?n vara acestui an agricol atipic? ?n acest an cu condi?ii climatice care s-au ab?tut mult de la valorile normale, agricultura se g?se?te ?ntr-o situa?ie delicat? ?i sub aspect economic. Seceta ?i apoi ploile toren?iale, ?nso?ite pe mari zone ale ??rii de furtuni ?i grindin?, au calamitat total circa jum?tate din suprafe?ele cultivate cu cereale de toamn?, iar pe cele r?mase, recoltele sunt, valoric, la nivelul cheltuielilor sau chiar mai mici.?Lucr?rile solului: AD?NCIMEA DE LUCRU ?Solurile au fost grav afectate de condi?iile climatice vitrege, astfel c? ?nsu?irile fizice, chimice ?i biologice ale acestora impun a fi ref?cute, pentru a nu suferi ?i recolta din anul viitor.Lucr?rile solului au ca obiectiv principal s? creeze condi?ii optime pentru cre?terea ?i dezvoltarea plantelor, c?t ?i a microorganismelor din sol, pe ad?ncimea de lucru de la 0-60 cm.?n acest an, pentru ca fermierii s? poat? s? creeze condi?ii bune pentru recolta anului viitor, este necesar s? aleag? cele mai potrivite metode de lucrare a solului, pentru situa?ia dat? din fiecare ferm?, folosind chibzuit dotarea tehnic? existent?. CELE MAI BUNE METODE DE PRELUCRAREA SOLULUI?Din studiile existente, rezult? c? 5 milioane de hectare de terenuri arabile sunt afectate de compactare, av?nd influen?? direct? ?i asupra altor indicatori (conservarea apei ?n ad?ncime, optimizarea raportului ap?/aer, refacerea structurii solului ?.a.).Pe circa 60% din suprafa?a agricol? a ??rii, stabilitatea agregatelor structurale este mic? ?i foarte mic?. Materia organic? din sol ?n Rom?nia a sc?zut mult ?n ultimele decenii, acum fiind mic? ?i foarte mic?.Prezent?m succint principalele sisteme de lucr?ri posibil a fi aplicate.1. Varianta de lucr?ri conven?ionale cu folosirea plugului:dezmiri?tit cu gruberul sau cu grapa cu discuri;efectuarea ar?turii de var? la ad?ncimi variabile, ?n func?ie de condi?iile de sol, de la 20-24 cm;preg?tirea pentru sem?nat se va efectua cu gruberul sau cu grape ori cu un cultivator.2. Variante de lucru f?r? ar?tur? (lucr?ri de conservare a solului), ?n func?ie de tipologia solurilor.C?te terenuri, at?tea variante de lucru?1. Pe solurile tasate:scarificare direct pe miri?te la 60 cm;lucrare cu gruber (tiger) la 10 cm ad?ncime;lucr?ri cu gruber la 20 cm.SAUgruber la 10 cm;scarificare la 60 cm;gruber la 10-30 cm (tiger).2. Pe soluri f?r? hardpanVarianta f?r? ar?tur?, f?r? scarificare, pe soluri scarificate anterior: dezmiri?tit iar preg?tirea patului germinativ se va efectua cu grapa cu discuri elicoidale, f?r? alte lucr?ri cu gruberul.Varianta de lucr?ri pe teren mulcit: dezmiri?tit ?i lucrare cu grapa elicoidal?. ?n aceast? variant?, sem?natul se face cu o ma?in? adaptat? pentru a nu ?nl?tura mulciul ?i a sem?na sub el.3. La prelucrarea solurilor nisipoase se practic? un sistem f?r? lucr?ri, ?nso?it de interven?ii de consolidare a solului folosindu-se mulciul ?i culturile dese de acoperire.4. Pe solurile supuse eroziunii, cu pante mai mici de 6%, lucr?rile obi?nuite ale solului reduc efectele eroziunii. Specificul lucr?rilor solului ?n aceste condi?ii ?l reprezint? obliga?ia efectu?rii tuturor lucr?rilor pe curbele de nivel, respectiv de-a curmezi?ului pantei. Miri?tea trebuie p?strat?, ?n timpul iernii ea va re?ine mai mult? z?pad?, m?rind provizia de ap? a solului ?i prevenind eroziunea. Eficacitatea tuturor lucr?rilor pe curbe de nivel ?i-a demonstrat valabilitatea ?i ?n efectuarea lucr?rilor pe terenurile cu pante mai mari, de 10-15%.UN SOL PROST LUCRAT ?NSEAMN? PIERDERI DE RECOLT??Sistemele de lucr?ri sunt eficiente dac? se execut? corelat cu textura solurilor, condi?iile climatice, asolamentul ?i rota?ia, sistema de ma?ini.Eficien?a economic? a fiec?rei lucr?ri a solului se ob?ine numai dac? se execut? atunci c?nd solul o accept? ?i nu c?nd fermierul are timp s? o fac?.Lipsa de corectitudine ?n respectatea tuturor regulilor de executare a lucr?rilor solului poate s? se soldeze cu pierderi de recolt? de p?n? la 70%. Aceasta este valabil? ?n efectuarea lucr?rilor pe orice tip de sol. Nu uita?i c? ?n Rom?nia sunt prezente 70% dintre tipurile de sol ale lumii. Aceasta reliefeaz? necesitatea unei preg?tiri profesionale c?t mai bune a fermierilor. Situa?ia este mai complicat? ?i din cauza modific?rilor climatice.Solul maxim productiv - r?d?cina recoltelor bogate! Click AICI ?i vezi cum trebuie s? lucrezi terenul pentru a ob?ine produc?ii bune ?n fiecare an!?4 PRINCIPII DE BAZ? PENTRU LUCR?RILE SOLULUI?Conservabilitate: fiecare lucrare se execut? numai ?n interesul refacerii ?i conserv?rii solului ?i a rela?iilor cu plantele cultivate;Principiul interven?iilor minime: c?t mai pu?ine interven?ii;Permanent verde sau acoperit: ?n urma lucr?rilor solul s? fie mereu ?nverzit sau acoperit cu materie organic?;Durabilitate: tehnologiile s? urm?reasc? revenirea permanent? ?i durabil? la formele naturale specifice fiec?rui tip de sol.?Solurile din ?ara noastr? sunt mult mai diverse fa?? de cele din vestul Europei ?i au un con?inut de argil? mai mare. ?n solurile Europei, con?inutul de argil? cre?te de la vest spre est, de la 5-10% ?n Germania, la 12-13% ?n Austria de Est, la 20-24% ?n C?mpia Panonic? a Austriei de Est, iar ?n ?ara noastr?, pe multe soluri din sud, centru ?i vest, dep??esc 35%.Arderea miri?tilor este interzis? ?i pedepsit? prin lege. Aceast? practic? d?uneaz? p?m?ntului ?i mediului ?nconjur?tor, extinderea focului poate s? pun? ?n pericol zonele ?nconjur?toare, iar perdeaua de fum ?ngreuneaz? traficul rutier! * * *Sf?ntul Ilie, cel care aduce ploaia ?i umbl? pe cer ?ntr-un car de foc, celebrat la 20 iulie 20.07.2020 Sf?ntul proroc Ilie Tesviteanul, celebrat drept f?c?tor de minuni ?i aduc?tor de ploi ?n perioad? de secet?, este s?rb?torit de cre?tinii ortodoc?i luni, 20 iulie.?S?rb?toarea proorocului Ilie Tesviteanul este ?i ziua Avia?iei Rom?ne, acest sf?nt fiind considerat, ?ncep?nd din 1913, ocrotitorul ?i patronul aviatorilor.?n tradi?ia popular?, Sf?ntul Ilie este prezentat ca merg?nd pe cer ?ntr-un car cu ro?i de fl?c?ri, tun?nd ?i lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune c? este aduc?tor de ploaie ?i c? poate provoca furtuni puternice.Ilie s-a n?scut ?n Galaad, de cealalt? parte a Iordanului, care se ?nvecineaz? cu Arabia ?i cu cetatea Tesvi. De la numele acestei localit??i se trage ?i numele s?u, Ilie Tesviteanul. A tr?it pe vremea lui Ahab, regele al Regatului Israel, ce avea re?edin?a ?n ?inutul Samariei.Sf?ntul Ilie a?venit pe lume cu peste 800 de ani ?. Hr.,??n ?inutul Tesvi din Galaad, ?ntr-o familie de preo?i, ?ntr-o perioad? ?n care iudeii se ?nchinau idolilor ?i zeilor str?ini, pe vremea ?mp?ratului Ahab.?Se spune c? la na?terea sa tat?l s?u a v?zut oameni ?mbr?ca?i ?n alb ?nvelindu-l ?n scutece de foc ?i, d?ndu-i numele, i-au dat s? m?n?nce o flac?r?, simbol al r?vnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul ?ntregii sale vie?i.Sf?ntul Ilie era fiul lui Sovac, din semin?ia lui Aaron. Este considerat ?cel mai mare ?ntre proroci, mustr?tor al ?mp?ra?ilor celor f?r?delege ?i pedepsitor al prorocilor mincino?i, f?c?tor de minuni ?i r?vnitor c?tre Dumnezeu, cel c?ruia stihiile s-au supus ?i cerul i-a dat ascultare”.Sf?ntul Ilie ?i carul de foc de pe cerLegendele spun c? Sf?ntul Ilie a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El ?i-ar fi ucis p?rin?ii veni?i ?n vizit? ?i a mers apoi la Dumnezeu ?i ?i-a cerut iertare, primind un car ?i un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care ?l st?p?neau.Multe legende spun s? Sf?ntul Ilie nu ?i-a ?ncheiat misiunea pe p?m?nt, el ridic?ndu-se la cer ?i a?tept?nd acolo sf?r?itul lumii, pentru a se lupta cu c?petenia diavolilor.Regele Ahab, ?n vremea c?ruia ar fi tr?it Ilie, s-a c?s?torit cu Isabela, o prin?es? fenician? din Sidon, care se ?nchina zeului Baal. Ahab, pre?uind frumuse?ea femeii mai mult dec?t credin?a ?n Dumnezeul p?rin?ilor s?i, ?i-a obligat poporul s? se ?nchine zeului Baal, ?ncuraj?nd ?n acest fel idolatria. Toate aceste fapte au atras m?nia lui Dumnezeu, iar Sf?ntul Proroc Ilie a primit misiunea de a-l mustra pe rege ?i de a ?ntoarce de la ?nchinarea la zei poporul care se t?v?lea ?n necur??ie ?i aducea pe fiii s?i jertf? diavolilor (zeului Moloh, zeul fericirii, ?i erau aduse drept jertfe copii sacrifica?i prin ardere).Seceta ?i ploaia, simboluri ale puterii Sf?ntului IlieCert?ndu-l pe Ahab, Sf?ntul Ilie ?i spune: ?Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, ?naintea C?ruia slujesc eu; ?n ace?ti ani nu va fi nici rou?, nici ploaie dec?t numai c?nd voi zice eu!” (3 Rg 17;1). Sf?ntul Ilie s-a retras pe malul r?ului Cherit. Iar ?n urma lui, seceta ?i foametea a cuprins toat? ?ara. Atunci s-a ?mplinit cuv?ntul lui Moise c?tre iudei: ?Cerurile tale, care sunt deasupra capului t?u, s? se fac? aram? ?i p?m?ntul de sub tine fier” (Deuteronomul, 28 - 23). C?ci Dumnezeul l-a ascultat pe Sf?ntul Ilie.Dup? trei ani ?i jum?tate, dovedindu-se c? numai credin?a ?n Dumnezeul lui Ilie este cea adev?rat?, poporul israelit ?i-a recunoscut gre?eala de a se fi ?nchinat zeului Baal, strig?nd: ?Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adev?rat”.?P?n? c?nd ve?i ?chiop?ta voi de am?ndou? gleznele voastre?”, ?ntreba Sf?ntul Ilie mul?imile adunate pe Muntele Carmelului: ?Dac? Dumnezeu, Care v-a scos pe voi din p?m?ntul Egiptului, este Dumnezeu, apoi pentru ce nu merge?i ?n urma Lui? Iar dac? Baal este zeul vostru, apoi merge?i dup? el”, le spune israeli?ilor, mustra?i de con?tiin?? pentru r?t?cirea lor.Rug?ndu-se atunci Ilie, o ploaie a r?corit p?m?ntul ?i foametea a ?ncetat.Sf?ntului Proroc Ilie nu i-a fost dat? moartea, fiind ridicat la cer ?ntr-un car de foc. ?i potrivit Tradi?iei Bisericii, el este viu ?n trup, aflat ?n grija lui Dumnezeu ?n loca?urile cere?ti.Sf?ntul Ilie a fost v?zut de cei trei Sfin?i Apostoli, Petru, Ioan ?i Iacob, pe Muntele Taborului, ?n vreme Schimb?rii la Fa?? a M?ntuitorului Hristos, ?i va fi v?zut din nou de oameni ?naintea celei de a doua veniri a lui Iisus Hristos. Atunci cel ce mai ?nainte a sc?pat de sabia Izabelei, va p?timi de sabia lui Antihrist, ?mpreun? cu Enoh ?i cu Ioan. (surs?: vol. "Vie?ile Sfin?ilor")Obiceiuri, tradi?ii, supersti?ii. De ce nu se m?n?nc? mereDe ziua Sf?ntului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu c?dea grindina, ?i nu m?ncau mere, pentru ca grindina s? nu fie de m?rimea acestora.Tot ?n aceast? zi, femeile mergeau la biseric? ?i d?deau poman? pentru mor?i din roadele gospod?riei.??n diminea?a acestei zile se culeg plante de leac, ?n special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biseric? pentru a fi sfin?it dup? care, ?ntoarse acas?, ?l pun pe foc, iar cenu?a rezultat? o folosesc ?n scopuri terapeutice.De Sf?ntul Ilie, rom?nii ??i amintesc ?i de sufletele mor?ilor, ?n special de sufletele copiilor mor?i. Femeile chemau copiii str?ini sub un m?r, pe care ?l scuturau ?i d?deau de poman? merele c?zute.?Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mor?ilor?(Mo?ii de S?nt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.?n ziua de dup? Sf?ntul Ilie, pe 21 iulie, oamenii ?l s?rb?toresc pe Ilie-P?lie, vizitiul care conduce carul Sf?ntului.Mierea albinelor, recoltat? de Sf?ntul IlieDe Sf?ntul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se f?cea numai de c?tre b?rba?i ?mbr?ca?i ?n haine?de s?rb?toare, ajuta?i de c?tre un copil, femeile neav?nd voie s? intre ?n stupin?. Dup? recoltarea mierii, cei din cas?, ?mpreun? cu rudele ?i vecinii invita?i la acest moment festiv, gustau din mierea nou? ?i se cinsteau cu ?uica ?ndulcit? cu miere. Masa festiv? avea menirea de a asigura bel?ugul apicultorilor.S?nt-Ilie marcheaz? ?i miezul verii pastorale, dat? la care le era permis ciobanilor s? coboare ?n sate, pentru prima dat? dup? urcarea oilor la st?n?. Cu aceast? ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau ?n dar iubitelor sau so?iilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu mult? migal?.Pe cine felicit?m de Sf?ntul IliePeste 140.000 de rom?ni au onomastica luni de s?rb?toarea Sf?ntului Ilie. Conform situa?iei statistice existente la Direc?ia pentru Eviden?a Persoanelor ?i Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 106.266 b?rba?i ?i 35.790 femei care poart? numele Sf?ntului Ilie sau derivate ale acestuia.La prenume masculine cel mai ?nt?lnit este Ilie - 95.391. ?ntre derivate se ?nt?lnesc: Eliade - 251, Elias - 3.809, Elie - 33, Elis - 794, Ilia - 347, Iliev - 3, Ilie? - 85, Iliu? - 15, Iliu?? - 3.451, Lic? - 2.087.Un num?r de 22.228 de rom?nce poart? numele Ilinca. Al?turi de acest prenume se mai ?nt?lnesc: Eliana - 1.124, Elis - 540, Ilia - 135, Iliana - 3.618, Ilincu?a/Ilincuta - 88, Iliu?a - 389, Lia - 6.023 ?i Lica - 1.645. * * *EUROSTAT:Peste jum?tate dintre rom?ni nu ??i permit o s?pt?m?n? de vacan?? pe an A.B. Miscellanea / 20 iulieAproape o treime (29%) dintre reziden?ii cu v?rsta de 16 ani sau mai mult din Uniunea European? nu-?i puteau permite anul trecut s? ??i cumpere m?car o s?pt?m?n? de vacan?? o dat? pe an departe de cas?, cel mai ridicat procentaj de persoane ?n aceast? situa?ie fiind ?nregistrat ?n Rom?nia, cu 54%, arat? datele publicate luni de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), conform Agerpres.Procentajul a sc?zut gradual din 2010, c?nd 39% dintre europeni nu-?i permiteau s? pl?teasc? pentru o s?pt?m?n? de vacan?? anual? departe de cas?. Totu?i, ?n urma restric?iilor introduse anul acesta pe plan global pentru a stopa extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19) ?i a ?nchiderii frontierelor, aceast? tendin?? de sc?dere se va opri probabil ?n acest an.?n r?ndul statelor membre UE, majoritatea rom?nilor (54%) nu ??i putea permite anul trecut s? ??i cumpere o s?pt?m?n? de vacan?? pe an departe de cas?, ei fiind urma?i de greci (49%), croa?i (48%), ciprio?i (45%) ?i italieni (44%).?n contrast, numai 10% dintre suedezi nu ??i puteau permite acest lucru anul trecut, ei fiind urma?i de danezi ?i luxemburghezi (ambii cu 11%), finlandezi (12%), nem?i ?i austrieci (ambii cu 13%).Comparativ cu 2010, procentajul persoanelor care nu ??i permiteau anul trecut s? plece o s?pt?m?n?/an ?n vacan?? departe de cas? a sc?zut ?n toate statele membre UE, cu excep?ia Italiei ?i Greciei, unde a crescut cu patru puncte procentuale, ?i, respectiv, cu trei puncte procentuale.Cea mai semnificativ? sc?dere s-a ?nregistrat ?n Letonia (minus 35 puncte procentuale), Malta (minus 30 puncte procentuale), Bulgaria ?i Polonia (ambele cu minus 27 puncte procentuale) ?i Estonia (minus 26 puncte procentuale). * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download