ASPECTE PRIVIND REPARAREA DAUNELOR MORALE ÎN ... - UCv

ASPECTE PRIVIND REPARAREA DAUNELOR MORALE

?N JURISPRUDEN?A INSTAN?ELOR NA?IONALE ?I

JURISPRUDEN?A C.E.D.O.

Judec?tor Mitru Carmina

Tribunalul Dolj

After the adoption of the Civil Code in 1865 the question of the moral damages in

the judicial practice of the courts was variously approached, in regard to the political

context and to the ideological considerations that have justified at that the solutions of the

courts.The current judicial practice adopted a mixed restoring systiem for the moral

damages both by non-patrimonial means and by material means, the Supreme Court

sharing the general criteria mentioned by the European Court of Human Rights, according

to which, the damages must present a reasonable proportionality ratio in regard to the

respected social values that need to be protected.

1. Evolu?ia repar?rii prejudiciilor morale ?n doctrin? ?i jurispruden??.

R?spunderea civil? pentru daunele morale s-a conturat pe t?r?m delictual ?nc? din dreptul

roman, prin a?a-numitele delicte private ce erau sanc?ionate cu amenzi (actio in

injuriarum). Aceast? r?spundere a continuat a fi exclusiv delictual? ?i ?n dreptul medieval,

?n care delictele au fost ?mbinate cu p?catele (delictum et pecatum), fiind sanc?ionate, ca ?n

dreptul roman, tot cu amenzi 1. ?n dreptul modern, r?spunderea civil? pentru daune morale a

fost un timp numai delictual?, pentru ca, mai t?rziu, s? se admit? ?i r?spunderea

contractual? pentru daunele morale. ?n dreptul actual din majoritatea ??rilor europene,

daunele morale sunt preponderent delictuale, domeniul delictual fiind domeniul tradi?ional

al daunelor morale, iar r?spunderea civil? delictual? fiind r?spunderea de drept comun ?n

raport cu r?spunderea contractual? pentru daune morale. Dup? intrarea ?n vigoare a Codului

Civil din anul 1865, ?n perioada 1865-1952, jurispruden?a rom?n? a promovat admiterea

repar?rii b?ne?ti a daunelor morale, fiind sus?inut? de doctrin?. Dispozi?iile legale invocate

pentru admisibilitatea repar?rii b?ne?ti a daunelor morale au fost cele ale art. 998 C.Civ.

care reglementeaz? r?spunderea civil? delictual? pentru fapta proprie, ?n temeiul c?rora

orice fapt? a omului care cauzeaz? altuia un prejudiciu, oblig? pe acela din a c?rui gre?eal?

s-a ocazionat a-l repara, ?ntregite cu cele ale art. 999 C.Civ., conform c?rora omul este

responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar ?i de acela cauzat prin

neglijen?a sau impruden?a sa. Cum aceste texte legale nu fac distinc?ie dup? cum prejudiciul

este patrimonial sau nepatrimonial, ?nseamn? c? ambele sunt susceptibile de a fi reparate pe

cale b?neasc?, ?n aplicarea principiului ?ubi lex non distinguit, nec nos distinguere

debemus¡± (unde legea nu distinge, nici interpretul nu este chemat a o face).

A existat ?i un text de lege expres ?n Codul penal rom?n din anul 1936 (art. 92,

alin. 2) care prevedea c? desp?gubirile acordate p?r?ii v?t?mate trebuie s? constituie

?ntotdeauna o just? ?i integral? repara?ie a daunelor materiale sau morale suferite ?n urma

infrac?iunii ?i pot fi stabilite, dup? principiile dreptului civil, ?ntr-o sum? global?, ele put?nd

consta ?i ?n sume pl?tite periodic, pe timp determinat, c?nd acestea ar satisface mai

1

I. Albu, Considera?ii ?n leg?tur? cu revenirea jurispruden?ei noastre la practica repar?rii b?ne?ti a

daunelor morale, Dreptul nr. 8/1996, p. 37 ?i urm.

Codul civil rom?n ?ntre tradi?ie ?i reform? la 140 de ani de aplicare

echitabil interesele p?r?ilor. Tot astfel, ?n art. 6, alin. 1 din Codul de procedur? penal? de la

1936 se arat? c? obiectul ac?iunii civile este repararea daunelor materiale ?i morale cauzate

prin infrac?iune.

La vremea respectiv? a fost adoptat un sistem mixt de reparare a daunelor morale,

prin mijloace nepatrimoniale ¨C publicarea hot?r?rii judec?tore?ti de condamnare a autorului

daunei, obligarea celui care a proferat calomnia sau insulta ?ntr-un ziar, de a o retracta ?n

acela?i ziar ¨C ori prin intermediul desp?gubirilor b?ne?ti. Cazurile reprezentative de daune

morale susceptibile de reparare b?neasc? erau atingerile aduse onoarei, cinstei ?i demnit??ii,

actele vexatorii, ca intentarea de procese ?n scopuri ?icanatorii, suprimarea vie?ii celor

apropia?i, leziunile psihice cauzate prin atingerile aduse integrit??ii corporale etc. ?n

perioada 1952-1989 repararea b?neasc? a daunelor morale a fost interzis? de c?tre instan?a

suprem? pe cale de ?ndrumare2, ceea ce a obligat instan?ele judec?tore?ti de toate gradele la

neacordarea unor asemenea desp?gubiri. Motivarea interdic?iei era dictat? de conjuctura

politic?, sus?in?ndu-se c? repararea daunelor morale are la baz? ideea burghez? a

transform?rii ?n bani a suferin?elor morale, ceea ce ar constitui o abatere de la principiile

fundamentale ale dreptului socialist, potrivit c?rora, munca trebuie s? stea la baza oric?rei

?navu?iri. Dup? adoptarea de c?tre Tribunalul Suprem a tezei inadmisibilit??ii repar?rii

b?ne?ti a daunelor morale, legiuitorul a instituit prin Decretul nr. 31/1954 privitor la

persoanele fizice ?i juridice, un sistem de reparare a prejudiciilor nepatrimoniale prin

mijloace nepatrimoniale3.

?ncep?nd cu anul 1990, ?ncet?nd considerentele ideologice care au motivat

interzicerea repar?rii b?ne?ti a daunelor morale, s-a revenit la practica repar?rii b?ne?ti a

acestora. Legisla?ia actual? ?ng?duie un sistem mixt de reparare a daunelor morale, at?t prin

mijloace nepatrimoniale, c?t ?i prin mijloace b?ne?ti4. ?n privin?a criteriilor de stabilire a

desp?gubirilor, instan?a suprem? a fost constant? ?n a decide c? acestea se stabilesc prin

apreciere, ?n raport cu consecin?ele negative suferite de victim? pe plan fizic ?i psihic,

importan?a valorilor lezate, m?sura ?n care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care

au fost percepute consecin?ele v?t?m?rii, m?sura ?n care i-a fost afectat? situa?ia familial?,

profesional? ?i social?. ?n cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate

condi?iei aprecierii rezonabile, pe o baz? echitabil?, corespunz?toare prejudiciului real ?i

efectiv produs victimei5.

2. Practica judiciar? actuala a instan?elor rom?ne ?n domeniul repararii daunelor

morale raportat? la jurisprudenta Cur?ii Europene a Drepturilor Omului. Revenirea la

practica admiterii repar?rii b?ne?ti a prejudiciilor nepatrimoniale, ratificarea Conven?iei

Europene a Drepturilor Omului ?n anul 1994 ?i ?ncorporarea sa ?n dreptul intern au

ocazionat ?n practic? solu?ii diverse, justificate de multitudinea situa?iilor de fapt cu care

instan?ele judec?tore?ti au fost sesizate. ?n spe?a G.A. ?i I.C., reclamanta l-a chemat ?n

judecat? pe p?r?t, solicit?nd instan?ei ca, prin hot?r?rea ce se va pronun?a, acesta s? fie

obligat la plata unor daune morale de 500.000.000 lei ?i la suportarea de c?tre acesta a

costului public?rii ?n trei cotidiene na?ionale a hot?r?rii. ?n motivarea cererii, reclamanta a

ar?tat c?, urmare a public?rii de c?tre p?r?t ?n cotidianul N. a editorialului ?O doamn?

c?reia i-am putea spune: F?!¡±, i-au fost prejudiciate grav demnitatea, onoarea ?i reputa?ia.

2

Plenul Tribunalului Suprem, Decizia nr. VII din 29 decembrie 1952.

Art. 54, 55 din Decretul nr. 31/1954.

4

E. Lupan ?i D.A. Popescu ¨C Drept civil. Persoan? fizic?, Ed. Lumina Lex, Bucure?ti, 1993, pag. 96.

5

CSJ, Completul de 9 judec?tori, Decizia nr. 89 din 9 iunie 2003; ICCJ, Sec?ia civil?, Decizia nr. 4790

din 18 noiembrie 2003.

132

3

Revista de }tiin\e Juridice

Sec?ia a III-a civil? a Tribunalului Bucure?ti a admis ac?iunea ?i l-a obligat pe p?r?t la plata

c?tre reclamant? a sumei de 50 milioane lei daune morale, precum ?i la suportarea de c?tre

acesta a costului public?rii ?n trei cotidiene na?ionale a hot?r?rii irevocabile 6. Pentru a

pronun?a aceast? solu?ie, instan?a de fond a re?inut c? p?r?tul, prin articolul semnat ?i

publicat, i-a adus reclamantei un prejudiciu moral, expresiile folosite fiind de natur? a-i

afecta acesteia demnitatea, onoarea ?i reputa?ia, fiind astfel ?ndeplinite condi?iile prev?zute

de art. 998 C.Civ.

Curtea de Apel Bucure?ti a men?inut solu?ia instan?ei de fond7, ?mpotriva deciziei

pronun?ate declar?nd recurs ambele p?r?i, reclamanta acuz?nd cuntumul sc?zut al

desp?gubirilor ?n raport de valoarea prejudiciului, iar p?r?tul sus?in?nd c? ?n cauz? nu sunt

?ndeplinite cumulativ condi?iile r?spunderii civile delictuale, deoarece ?n articolul s?u a

prezentat ?n stil pamfletar p?reri cu privire la talentul ?i activitatea publicistic? a

reclamantei, exercit?ndu-?i dreptul constitu?ional la liber? exprimare. Curtea Suprem? de

Justi?ie a respins recursul p?r?tului ?i a admis recursul reclamantei, major?nd cuantumul

daunelor morale la 400.000.000 lei8. Motiv?ndu-?i solu?ia, C.S.J. a re?inut c? stabilirea

cuantumului desp?gubirilor pentru prejudicii aduse onoarei ?i demnit??ii unei persoane

presupune o apreciere subiectiv? din partea judec?torului, care, ?ns?, trebuie s? aib? ?n

vedere anumite criterii obiective rezult?nd din cazul concret dedus judec??ii, gradul de

lezare a valorilor sociale ocrotite, s? aprecieze intensitatea ?i gravitatea atingerii aduse

acestora. Instan?a suprem? a re?inut at?t gravitatea afirma?iilor f?cute de p?r?t

printr-un

mijloc de comunicare ?n mas?, calitatea p?r?tului de jurnalist, de formator de opinie, care

presupune o respectare riguroas? a principiilor de etic? ?i deontologie profesional?, c?t ?i

acoperirea ?n mod just, echitabil ?i echilibrat a prejudiciului.

?n privin?a recursului declarat de p?r?t, Curtea a re?inut c? articolul ?n discu?ie nu

este un pamflet cu caracter satiric, ci un articol prin care p?r?tul ?i-a exprimat ?n mod public

opinia despre ?nf??i?area reclamantei ca femeie, despre calitatea sa de publicist ?i om de

cultur?, neg?ndu-i aceste calit??i, folosind expresii jignitoare, calomnioase ?i vexatorii, f?r?

ca ele s? fie argumentate prin idei, informa?ii ori comentarii critice. S-a argumentat c?

libertatea de exprimare nu este ?i nu trebuie s? fie absolut?, iar dreptul la liber? opinie ?i

exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat ?n limitele sale fire?ti, neput?nd prejudicia

drepturile ?i interesele legitime ale altor persoane, invoc?ndu-se ?i hot?r?rea Cur?ii

Europene a Drepturilor Omului ?n cauza Lingens vs. Austria.

Astfel, instan?a suprem? stabile?te, cu valoare de principiu, c? aprecierea

judec?torului privind evaluarea daunelor morale este subiectiv?, dar criteriile care au stat la

baza cuantumului desp?gubirilor sunt obiective ?i pot forma obiectul controlului instan?ei

de recurs. Concluzion?nd astfel, Curtea ?mp?rt??e?te criteriul general evocat de instan?a

european?, potrivit c?ruia desp?gubirile trebuie s? prezinte un raport rezonabil de

propor?ionalitate cu atingerea adus? reputa?iei, av?nd ?n vedere, totodat?, gradul de lezare a

valorilor sociale ocrotite, intensitatea ?i gravitatea atingerii adus? acestora 9.

Se impune a eviden?ia faptul c? toate instan?ele civile care au analizat cauza au

stabilit c? modalitatea de reparare a prejudiciului este una mixt?, concretizat? at?t ?n

desp?gubiri b?ne?ti, c?t ?i sub forma public?rii hot?r?rii judec?tore?ti de sanc?ionare a

p?r?tului, ca modalitate de repara?ie nepatrimonial? a daunei suferite. Totodat?, Curtea a

f?cut o serie de aprecieri notabile ?n ceea ce prive?te proba prejudiciului moral, consider?nd

6

Tribunalul Bucure?ti, Sentin?a Civil? nr. 1325 din 16 noiembrie 1999.

Curtea de Apel Bucure?ti, Sec?ia a IV-a Civil?, Decizia civ. nr. 120 din 14 martie 2000.

8

Curtea Suprem? de Justi?ie, Sec?ia Civil?, Decizia nr. 62 din 10 ianuarie 2001, P.R. nr. 4/2001.

9

C.E.D.O., 13 iulie 1995, cauza Tolstoy Miloslovsky vs. Regatul Unit

133

7

Codul civil rom?n ?ntre tradi?ie ?i reform? la 140 de ani de aplicare

c? proba faptei ilicite este suficient?, urm?nd ca prejudiciul ?i raportul de cauzalitate s? fie

prezumate, instan?ele rom?ne deduc?nd ?n mod frecvent producerea prejudiciului moral din

simpla existen?? a faptei ilicite de natur? s? determine un asemenea prejudiciu, solu?ia fiind

determinat? de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa direct? fiind

practic imposibil?. Reprezentativ? pentru tema abordat? este o alt? cauz? ?nregistrat? pe

rolul Tribunalului Bucure?ti, reclamantul V.B. chem?nd ?n judecat? p?r??ii Partidul R.M. ?i

C.V.T., solicit?nd obligarea acestora, ?n solidar, la plata sumei de 200.000.000 lei

desp?gubiri pentru prejudiciile morale cauzate ?i publicarea ?n pres? a hot?r?rii, pe

cheltuiala p?r??ilor. Motiv?ndu-?i cererea, reclamantul a ar?tat c? p?r?tul C.V.T. a publicat

un num?r de materiale denigratoare referitoare la via?a sa privat? ?i la exerci?iul atribu?iilor

sale, ?n calitate de ministru al ap?r?rii na?ionale, fiind calificat ca ?infractor, pu?lama

mioap?, venetic, ?obolan¡±, ?fiind acuzat c? a luat mit? pentru a determina ?ncheierea unui

contract¡±, ?c? a tr?dat na?iunea rom?n?¡±, fapte care ?i aduc grave atingeri onoarei, reputa?iei

?i imaginii sale, afect?nd ?i credibilitatea institu?iei pe care o conduce.

Tribunalul Bucure?ti a admis ?n parte cererea, oblig?nd p?r??ii ?n solidar la plata

sumei de 100.000.000 lei daune morale ?i resping?nd cererea de a publica ?n pres?

hot?r?rea10. ?n motivarea solu?iei sale, Tribunalul a sus?inut c? sunt ?ndeplinite condi?iile

r?spunderii civile delictuale, Partidul R.M., editor al revistelor ?n care au ap?rut materialele

denigratoare urm?nd a r?spunde ?n calitate de comitent care a permis publicarea acestora,

iar p?r?tul C.V.T. urm?nd a r?spunde pentru fapta proprie, ce a constat ?n publicarea

insultelor ?i calomniilor la adresa reclamantului, ?n calitate de autor ?i pentru nerespectarea

obliga?iilor profesionale, const?nd ?n neverificarea articolelor ce se public? ?n revist?, ?n

calitate de redactor-?ef, prejudiciul cauzat const?nd ?n atingerea onoarei, demnit??ii,

reputa?iei ?i prestigiului reclamantului. La aprecierea prejudiciului moral, tribunalul a avut

?n vedere consecin?ele negative ?i implica?iile pe care materialele def?im?toare le-au avut

pe planul social al reclamantului, valoarea nepatrimonial? lezat? ?i ?nsemn?tatea pe care

aceasta o are pentru persoana v?t?mat?, func?ia de?inut? de aceasta, consider?nd c? suma de

100.000.000 lei va permite atenuarea suferin?elor morale cauzate ?i implica?iile ?n circuitul

vie?ii particulare. Resping?nd al doilea cap?t de cerere, respectiv publicarea hot?r?rii de

condamnare, tribunalul a motivat c? finalitatea acoperirii daunelor morale a fost ?ndeplinit?

prin pronun?area hot?r?rii ?nse?i.

Curtea de Apel Bucure?ti a respins apelul declarat de p?r??i, re?in?nd c?, nu

con?inutul ideilor exprimate ?n cauz? atrage natura delictual? a faptelor, ci modul de

prezentare, folosirea abuziv? a dreptului de exprimare prin pres?, limbajul jignitor, de

natur? s? aduc? atingerea onoarei, demnit??ii ?i reputa?iei reclamantului. ?n ceea ce prive?te

cuantumul prejudiciului, Curtea a formulat o apreciere de ordin general, ?n sensul c? acesta

este pe deplin justificat ?i sus?inut de probele dosarului 11. ?n recurs, reclamantul a renun?at

la judecarea cauzei. Din considerentele deciziei Cur?ii se constat? c? aceasta nu s-a raportat

la criteriile acceptate de instan?a european? privind determinarea desp?gubirilor, respectiv

satisfac?ia echitabil? acordat? victimei, ?mpiedicarea realiz?rii, continu?rii sau repet?rii

faptelor d?un?toare. Totodat?, instan?a de fond nu a acceptat sistemul mixt de repara?ie a

daunelor, pecuniar ?i nepecuniar ¨C publicarea hot?r?rii de condamnare. De asemenea, este

de subliniat c?, ?n spe??, dovedindu-se fapta ilicit? ?i prejudiciul moral suferit, vinov??ia

p?r??ilor nu a mai presupus o dovad? suplimentar?. Cum obliga?ia general? de a nu aduce

atingere drepturilor ?i intereselor legitime ale celorlal?i este o obliga?ie de rezultat, este

evident c? atunci c?nd se s?v?r?e?te o astfel de fapt?, vinov??ia exist?, ?n lipsa unor cauze

10

Tribunalul Bucure?ti, Sec?ia a III-a civil?, Decizia civil? nr. 618 din 04 iunie 2001.

Curtea de Apel Bucure?ti, Sec?ia a IV-a Civil?, Decizia civil? nr. 355 din 30 septembrie 2002.

134

11

Revista de }tiin\e Juridice

exoneratoare, leg?tura de cauzalitate dintre fapta ilicit? ?i prejudiciul moral rezult?nd

expres din ?ns??i s?v?r?irea faptei.

?ntr-o alt? cauz?, B.G., avocat, a chemat ?n judecat? Ministerul Public ?n calitate

de comitent, solicit?nd obligarea acestuia la plata desp?gubirilor pentru daune morale aduse

reputa?iei sale profesionale prin fapta prepusului G.T., Procuror General, care, prin

informa?iile lansate ?n mass-media, a creat ?n r?ndul opiniei publice impresia c? cererea

avocatei de a debloca conturile inculpatului pe care ?l ap?r?, ?n scopul de a-?i ?ncasa

onorariul, este ilegal? ?i imoral?, referindu-se la ?tentaculele afacerii Sun Oil¡±. Tribunalul

Bucure?ti a respins ca nefondat? cererea reclamantei 12, motiv?nd ca din interpretarea

articolului rezult? cu certitudine c? autorii acestuia au ob?inut informa?ii generale despre

mersul anchetei, informa?ii date de numitul G.T., Procuror General al Parchetului de pe

l?ng? Curtea de Apel Ploie?ti, dar c? articolul cuprinde ?i interpret?ri personale ale

ziari?tilor. Totodat?, s-a apreciat c?, lansarea ?n mass-media a informa?iei c? reclamanta ar

fi solicitat deblocarea conturilor inculpatului pentru a-i fi achitat onorariul de 100.000 USD

nu este o afirma?ie care s? fi prejudiciat reputa?ia profesional? a acesteia ?i s? o fi expus

dispre?ului public.

Curtea de Apel Bucure?ti a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant? 13,

consider?nd c? exercitarea unei activit??i permise de lege, ?n cadrul limitelor dreptului

obiectiv, respectiv fapta de a informa corect mass-media cu privire la un subiect considerat

de interes public, nu poate avea ?n mod abstract ?i nu a avut nici ?n cazul concret analizat,

un caracter ilicit. Instan?a suprem? a respins recursul declarat ca nefondat 14, re?in?nd nu

numai c? fapta la care se face referire ?n ac?iune nu are caracter ilicit, dar ?i c? aceasta nu

este de natur? a-i produce reclamantei un prejudiciu. Totodat?, s-a apreciat c? este lipsit de

relevan?? faptul c? informa?iile prezentate de presupusul p?r?t sunt sau nu de interes public,

?ntruc?t aceasta nu constituie o condi?ie pentru angajarea sau exonerarea de r?spundere

civil? delictual?. Acest ultim ra?ionament este discutabil ?n contextul art. 10, paragraf 1 din

Conven?ie, care, conform jurispruden?ei Cur?ii, garanteaz? at?t libertatea de exprimare, c?t

?i dreptul publicului de a fi informat ?n mod corect despre subiectele de interes public. ?n

spe?a prezentat?, fiind ?ndeplinit? condi?ia ca informa?iile prezentate s? fie de interes public,

este ?nl?turat caracterul ilicit al faptei, ca urmare a dovedirii veridicit??ii acestora, antren?nd

inexisten?a uneia dintre condi?iile r?spunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicit?.

?ntr-o alt? cauz? aflat? pe rolul Tribunalului Bucure?ti, reclamantul R.S. i-a

chemat ?n judecat? pe p?r??ii I.B.T. ?i Editura Trustul de Pres? M., solicit?nd instan?ei

obligarea acestora, ?n solidar, la plata de 200.000.000 lei, reprezent?nd desp?gubiri civile

pentru daunele morale produse prin publicarea unui articol cu titlul ?Clasa politic? ?n fa?a

unui nou scandal ¨C a fost R.S. informator al securit??ii?¡±, ?n care era preluat? o informa?ie

din s?pt?m?nalul A.C., publica?ie de satir? ?i umor, f?r? a fi verificat? veridicitatea acesteia.

Instan?a de fond a respins cererea ca ne?ntemeiat? 15, apreciind c? premisa analizei o

reprezint? libertatea de exprimare ce asigur? libertatea opiniei care, ?n orice form? s-ar

reg?si este inviolabil?, iar dreptul de acces la informa?ia de interes public nu poate fi

?ngr?dit. Astfel, informa?ia privind persoana reclamantului are un asemenea caracter,

?ntruc?t acesta ocupa la acea dat? func?ia de pre?edinte al F.P.S., informa?ia viz?nd o

personalitate a zilei, ?n plan economic ?i politic. Totodat?, s-a re?inut c? veridicitatea

informa?iei nu putea fi verificat? pe cale oficial?, ?n condi?iile ?n care, abia dup? intrarea ?n

12

Tribunalul Bucure?ti, Sec?ia a III-a civil?, Sentin?a Civil? nr. 346 din 21 martie 2000.

Curtea de Apel Bucure?ti, Sec?ia a IV-a civil?, Decizia civil? nr. 505 din 06 octombrie 2000.

14

Curtea Suprem? de Justi?ie, Sec?ia Civil?, Decizia nr. 3757 din 18 septembrie 2001.

15

Tribunalul Bucure?ti, Sec?ia a III-a Civil?, Sentin?a Civil? nr. 818 din 29 iunie 2000.

135

13

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download