Titlu Proiect: tre S.C. ARTECOM SRL. Perioada de ... - INMA

Titlu Proiect: ,,Testarea modelului experimental inovativ de cultivator ?n benzi ?n vederea introducerii in fabricaie de ctre S.C. ARTECOM SRL. ,, Perioada de desfurare: 25.07.2017-30.12.2017 Program PNCDI III: Programul 2 - Creterea competitivitii economiei rom?neti prin cercetare, dezvoltare i inovare Denumire Subprogram: Subprogram 2.1 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare i inovare Beneficiar: S.C. ARTECOM SRL Furnizor de Servicii: INMA Bucureti Cod proiect: PN-III-P2-2.1-CI-2017-0151 Contract nr.: 91CI / 2017

Obiective: ?n cadrul proiectului se va testa un model experimental inovativ de cultivator ?n benzi ?n vederea introducerii ?n fabricaie. Elaborarea prin cercetarea industrial ?n cadrul SC ARTECOM SRL a unei metodologii/metode inovative validat prin msurtori/teste/simulare virtual pentru optimizarea echipamentului de cultivare ?n benzi. Prin optimizarea echipamentului se vor dob?ndi cunotiine i competene noi ?n vederea executrii prototipului i execuiei ?n serie la un pre inferior de ctre beneficiar (SC ARTECOM SRL) de calitate superioar i eficient.

Descrierea serviciului: Metodologia de cercetare-dezvoltare ?n cadrul proiectul va ine seam de standardele europene/internaionale ?n vigoare, respectiv de cerinele impuse de productorul echipamentului.

Echipamentul va fi supus la ?ncercri de performan: - Determinarea indicilor calitativi de lucru: ad?ncimea de lucru, limea de lucru, gradul de distrugere a resturilor vegetale, gradul de mrunire a solului, gradul de af?nare a solului; - Determinarea indicilor energetici: determinarea vitezei de lucru, determinarea patinrii roilor motrice, determinarea forei de traciune, calculul puterii de traciune, calculul capacitii teoretice de lucru, calculul consumului de combustibil; - Determinarea maselor i uzura organelor de lucru. ?n cadrul cercetrii pentru optimizare, echipamentul va fi supus i analizei cu element finit cu ajutorul metodei de mecanic a structurilor, incluz?nd teoria elasticitii, rezistena materialelor, teoria plasticitii, dinamica structurilor.

Cap. 1. RAPORT DE EXPERIMENTARE CULTIVATOR IN BENZI TIGER-4 1. 1. Identificarea indicilor raportai ?n urma experimentrilor ?n c?mp

Identificarea indicilor calitativi de lucru Principalii indici calitativi de lucru identificai care determin calitatea lucrrilor solului

sunt: a) ad?ncimea de lucru; b) limea de lucru; c) gradul de distrugere a resturilor vegetale; d) gradul de mrunire a solului ; e) grad de af?nare a solului.

Identificarea indicilor energetici Principalii indici energetici identificai care determin calitatea echipamentului sunt: a) viteza de lucru; b) patinarea; c) fora de traciune; d) puterea de traciune ; e) capacitatea de lucru ; f) consumul de combustibil.

1. 2. Locul ?ncercrilor Experimentrile ?n c?mp - laborator ale Echipamentului de prelucrare a solului ?n benzi

TIGER 4S realizat i folosit pentru pregtirea solului ?n vederea semnarii culturilor de porumb i soia ?n diferite variante de lucrare a solului ?n sistem conservativ s-au efectuat ?n perioada augustnoiembrie 2017 pe terenuri experimentale.

1. 3. Caracteristicile terenului: compactitatea, umiditatea i ph-ul solului

Adancime

Penetrare (KPa)

Umiditate (%)

Ph solului

(cm)

0

351

2.5

351

5

737

20.5 % (la suprafata)

7.5

1439

10

1580

12.5

1615

15

1680

7.26

17.5

1931

20

2141

22.5

2247

24 % (la 30 cm)

25

2387

27.5

2633

30

3054

?ncercrile s-au efectuat ?n conformitate cu Procedura de ?ncercri echipament tehnic pentru pregtirea patului geminativ ?n benzi-TIGER 4S (anexa 1).

1. 4. Condiiile de ?ncercare ?n vederea determinrii indicilor calitativi de lucru s-au efectuat urmtoarele operaiuni

necesare pregtirii utilajelor agricole pentru ?ncercri: - expertiza tehnic a principalelor organe i a tuturor ?mbinrilor demontabile i nedemontabile

?n scopul verificrii realizrii modelului experimental ?n conformitate cu documentaia tehnic de execuie;

- verificarea modului de cuplare i asigurare la tiranii tractorului; - verificarea modului de funcionare a dispozitivelor i mecanismelor, reglarea acestora, pe platform betonat, cu reproducerea efectiv a condiiilor de lucru.

1. 5. Rezultatele obtinute la ?ncercarile ?n conditii de c?mp-laborator

Incercrile ?n condiii de c?mp-laborator s-au realizate ?n loturi experimentale.

?n cadrul ?ncercrilor au fost determinai sau calculai conform procedurilor ?n vigoare,

urmtorii indici:

a) Indicii calitativi de lucru:

- Ad?ncimea de lucru ? s-a determinat msur?nd cu ajutorul brazdometrului distana dintre

suprafaa c?mpului i fundul de brazd lsat de grap ?n minim 20 de puncte, la interval de 2 m ?ntre

punctele de msurare. Pe baza msurtorilor efectuate se calculeaz :

ad?ncimea medie de lucru, am [cm]:

n

ai

am

1

n

unde:

ai = ad?ncimea de lucru [cm];

n - numrul msurtorilor efectuate.

- Limea de lucru - se determin ?n cel puin 20 de locuri (aceleai ca la ad?ncimea de lucru). La fiecare msurtoare, la distana de 1m de peretele brazdei ?n direcia zonei prelucrate se fixeaz rui la intervale de 2m unul de altul, pe direcia de ?naintare. Dup trecerea utilajului se msoar distana de la fiecare ru la peretele brazdei, iar limea de lucru se determin prin diferena ?ntre rezultatele obinute ?nainte i dup trecerea utilajului. Pe baza msurtorilor limii de lucru efective fcute ?n diferitele puncte ale brazdei se calculeaz ca i ?n cazul ad?ncimii de lucru, urmtorii indici:

2

 limea medie de lucru, Bm [cm]:

n

Bi

Bm

1

n

unde:

Bi = limea de lucru [cm];

n - numrul msurtorilor efectuate.

- Gradul de distrugere a resturilor vegetale, Gv [%] - reprezint raportul dintre

cantitatea de mas vegetal rmas (nedistrus) pe suprafaa solului i masa vegetal existent pe

suprafaa c?mpului ?nainte de trecerea utilajului (se exprim ?n procente). Determinrile se execut

la cel puin 20 cm de capetele poligonului.

Pentru determinarea gradului de distrugere a resturilor vegetale, colectivul de lucru sub

?ndrumarea responsabilului de ?ncercare efectueaz urmtoarele operaii: ?nainte i dup efectuarea

probelor de discuit se recolteaz pe diagonalele poligonului experimental un numr de 5 repetiii

prin adunarea ?n pungi de plastic a tuturor resturilor vegetale ce se gsesc pe suprafaa solului (dac

sunt prinse parial ?n sol se taie la nivelul solului). Cele 5x2 probe se usuc la aer, se c?ntresc i

apoi se calculeaz valorile medii ale masei vegetale existente pe un metru ptrat al parcelei, ?n cele

dou situaii: ?nainte i dup trecerea agregatului.

Prin raportarea acestor valori medii la valoarea masei vegetale existente pe un metru ptrat

?nainte de trecerea grapei, se obine gradul de acoperire a resturilor vegetale Gv, cu ajutorul relaiei:

Gv

n Gti GSi

1

Gti

100

n

,

unde:

GSi - greutatea msurat a masei vegetale, rmas pe suprafaa solului, pe proba luat, dup

trecerea agregatului [g];

Gti - greutatea total msurat a masei vegetale de la suprafaa solului, pe proba luat ?nainte

de trecerea agregatului [g].

- Gradul de mrunire a solului, Gm [%] - pentru determinare se delimiteaz o prob de

sol cu dimensiunile de 1m x 1m (folosind rama metric i ad?ncimea egal cu ad?ncimea de lucru a

grapei. Din proba respectiv se separ fraciunile de pm?nt cu dimensiuni mai mici de 50 mm de

bugrii cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

Acest indice reprezint proporia ?n greutate a fraciunilor de sol cu mrunire satisfctoare,

respectiv cu dimensiunile bulgrilor de maxim 50 mm, raportat la masa total a probei de pm?nt,

calculat cu ajutorul relaiei:

Gms

n M ci

1 M ti 100

n

,

unde:

Mci - greutatea msurat a bulgrilor de sol cu dimensiunea maxim convenional mai

mici de 50 mm din proba de sol luat, [kg];

Mti - greutatea msurat a ?ntregii probe de sol luat, [kg].

C?ntririle se vor executa cu un c?ntar portabil, cu o eroare relativ admisibil de 1%.

Pentru separarea fraciilor de sol se va folosi un set de site cu orificii rotunde, av?nd diametrul

orificiilor 50, 20 i eventual 10 mm. Rezultatele acestor determinri se introduc ?n fia de

msurtori FM - 29.04 de ctre asistentul de ?ncercri i vor fi prezentate responsabililului de

?ncercri.

?n caz de necessitate se vor executa determinri ale componentelor fracionale de sol pe

intervale de dimensiuni, dup cum urmeaz:

1) 50 mm < < 100 mm;

3

2) 20 mm < < 50 mm;

3) 10 mm < < 20 mm;

4)

< 10 mm;

b) Indicii energetici: - viteza de lucru efectiv (Ve), ?n km/h; - patinare (), in % - consumul de combustibil la hectar (Q), ?n l/ha; - capacitatea de lucru orar la timpul efectiv (Wef), ?n ha/h.

Denumirea lucrrii de

baz

Denumire utilaj

agricole

Lucrare anterioar

Pregtirea

Afanare ad.

patului TIGER-4

germinativ

Nearat

Tabelul 1 Indicii obinui pe terenul experimental

Indici energetici

Indici calitativi de lucru

Vitez (Km/h)

Patinare (%)

Consum de combustibil

(l/ha)

Capacitate de lucru (ha/h)

Grad de mruntire

(%)

Grad de distrugere

a resturilor vegetale

(%)

5,64 15,18

6,68 1,580 80.35 90.68

5,16 16,84

5.23 1,445 78.13 91.22

1.6 Concluzii -Experimentrile ?n c?mp - laborator ale Echipamentului de prelucrare a solului ?n benzi

TIGER 4S realizat i folosit pentru pregtirea solului ?n vederea semnarii culturilor de porumb i soia ?n diferite variante de lucrare a solului ?n sistem conservativ s-au efectuat ?n perioada augustnoiembrie 2017 pe terenuri experimentale.

-Experimentrile s-au efectuat perpendicular pe lucrarea de af?nare ad?nc, lucrare realizat ?ntr-o perioad anterioar. F?iile cu af?nare ad?nc sunt separate de altele cu teren nearat, de aceeai lime.

Raportul de experimentari mai cuprinde: metodica, echipamentele i aparatura de msur i control utilizate ?n timpul ?ncercrilor, precum i formulele i metoda de calcul a indicilor calitativi de lucru i energetici.

Din analiza datelor obinute rezult c: Maina pentru pregtirea solului ?n benzi ?nguste, TIGER4 a realizat la ad?ncimea de lucru maxim urmtorii indicatori: o vitez de lucru de 5,64...6,02 km/h pe teren af?nat i 5,16...5,88 km/h pe teren nearat; o consum de combustibil de 5,80...6,55 l/ha pe teren af?nat i 6,37...31,68 l/ha pe teren nearat; o capacitate de lucru de 1,620...1,686 ha/h pe teren af?nat i 1,445...1,647 ha/h pe teren nearat.

Cap. 2 RAPORT DE ANALIZ STRUCTURAL 2.1 Introducere

Proiectarea optimala sau imbunatatirea unei structuri mecanice complexe, sunt activitati care se desfasoara in mod curent in activitatea firmelor avansate care lucreaza in domeniul structurilor mecanice si de alte tipuri. Proiectarea unui produs optimal (macar din cateva puncte de vedere) sau imbunatatirea in sens optimal a unor produse deja existente, necesita instrunente complexe de lucru, care sunt integrate astazi in programe complexe CAD-CAE.

Fluxul de lucru in complexul CAD ? CAE este, deseori, fragmentat, datorita volumului deosebit de mare de munca si cunostintelor complexe pe care le solicita. Pentru aceste motive, in general, modelul CAD poate proven de la furnizori care nu au calificarea sa faca analiza structural si reciproc, modelele CAE sunt folosite de structuralisti, care nu au toate cunostintele ingineresti

4

necesare crearii desenelor de fabricatie. Mai mult decat atat, se cunoaste faptul ca, in scopul realizarii desenelor de fabricatie, in modelele CAD sunt lasate anumite goluri care trebuie umplute cu cordoane de sudura sau prin alte tehnici.

Un astfel de model CAD nu este functional din punctul de vedere al analizei structurale. Inca o problema care genereaza dificultati in obtinerea modelelor CAD, este aceea ca furnizorii modelului CAD pot sa lucreze intr-un program de desenare (de multe ori mai vechi si mai putin performant), iar echipa care efectueaza analiza structural are nevoie de modelul CAD corespunzator unui alt program. 2.2 Transformarea modelului CAD de la furnizor in model CAD SolidWorks

Firma care a proiectat si realizat produsul, a realizat un model CAD in programul Inventor Professional 3D CAD. Acest model este reprezentat in figura 1.

Figura 1: Modelul CAD al proiectantului si producatorului structurii originale Dupa transformarile descrise, am obtinut un model CAD usual in cadrul programului SolidWorks. Acest model (figura 2) este un ansamblu format dintr-un numar de 47 componente. Masa ansamblului este de 927 kg.

Figura 2: Modelul CAD al structurii in forma uzuala pentru programul SolidWorks 2.3 Transformarea modelului CAD SolidWorks in model CAE SolidWorks

Datorita modelui initial obtinut cu ajutorul programului Inventor, la convertirea CAD in CAE a rezultat un ansamblu care nu putea fi folosit pentru efctuarea analizei structurale. Pentru rezolvarea acestui impediment am izolat fiecare reper, am relevat fiecare piesa si am ansamblat pana s-a ajuns la forma finala. Dupa efectuarea ansamblui final cu toate reperele este necesara verificarea existentei interferentelor in structura, figura 3, deoarece, prezenta unei interferente (suprapunere sau goluri) poate face ca programul de analiza sa nu ruleze, sau, mai rau, sa ruleze cu rezultate eronate.

5

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download