Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 17 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 17.12.20191 EUR4.77691 USD4.2831Vreme deosebit de calda! Prognoza agrometeo – 17-23 decembrie In?dec. 17, 2019?Caracteristici meteorologice ?n aceast? perioad? va predomina un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod obi?nuit, pe ?ntreg teritoriul agricol.Temperatura medie diurn? a aerului se va situa ?ntre 1…15°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…12°C, la nivelul ?ntregii ??ri.Temperatura maxim? a aerului se va ?ncadra ?ntre 6…20°C, ?n majoritatea zonelor de cultur?.Temperatura minim? a aerului va oscila ?ntre -5…10°C ?n aproape toat? ?ara, posibil mai sc?zut? ?n zonele depresionare.Se ?ntrev?d precipita?ii sub form? de ploi locale pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii, fiind ?nso?ite de intensific?ri temporare ale v?ntului. De asemenea, ?n zonele joase ?i de lunc? vor fi condi?ii de producere a ce?ii.Caracteristici agrometeorologice Con?inutul de umiditate ?n stratul de sol 0-100 cm, ?n cultura gr?ului de toamn?, va prezenta valori sc?zute ?i deosebit de sc?zute, seceta pedologic? fiind moderat?, puternic? ?i local extrem?, ?n Transilvania, Banat, pe suprafe?e agricole extinse din Dobrogea, Cri?ana, Muntenia, nordul, centrul, estul ?i sud-estul Moldovei, izolat ?n sudul Olteniei. Rezerva de ap? din sol se va ?ncadra ?n limite satisf?c?toare, apropiate de optim ?i optime, ?n cea mai mare parte a Olteniei, local vestul, centrul, estul ?i sudul Moldovei, nordul ?i centrul Munteniei, izolat ?n estul ?i sud-estul Dobrogei, vestul Cri?anei, nordul Maramure?ului.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole Pe fondul regimului termic favorabil din aer ?i sol, procesele de cre?tere ?i dezvoltare ale speciilor de toamn? vor evolua ?n general normal, ?ndeosebi ?n zonele de c?mpie, iar ?n depresiuni, ritmurile de vegeta?ie vor fi mai lente, local fiind posibil? stagnarea temporar? a acestora.?n func?ie de data sem?natului ?i precocitatea hibrizilor, la culturile de toamn? (orz ?i gr?u) se vor semnala r?s?rirea, apari?ia frunzei a treia ?i ?nfr??irea (10-100%), la nivelul ?ntregii ??ri. Pe ansamblu, starea de vegeta?ie a plantelor va fi medie ?i bun? ?n sem?n?turile efectuate ?n epoca optim?, respectiv medie ?i slab? ?n culturile ?nfiin?ate tardiv ?i pe terenurile unde se vor men?ine deficite de umiditate ?n sol.Sub aspect fenologic, rapi?a va parcurge predominant faza de ?nfrunzire (6-16 frunze), cu o uniformitate ?i vigurozitate a plantelor ?n general bun? ?i medie. Pomii fructiferi ?i vi?a de vie ??i vor continua repausul biologic, speciile av?nd ?n general o bun? rezisten?? la condi?iile de iernare. Pe ansamblu, lucr?rile agricole specifice (ar?turi, fertiliz?ri, etc.) se vor desf??ura cu dificultate datorit? precipita?iilor prognozate.Recomand?ri de specialitateVerificarea sistematic? a viabilit??ii plantelor la cerealierele de toamn?;Efectuarea ar?turilor ad?nci, ?ndeosebi pe terenurile agricole unde umiditatea solului permite intrarea utilajelor ?n c?mp;Aplicarea ?ngr???mintelor minerale complexe (fosfor ?i potasiu) la culturile cerealiere de toamn?;Lucrǎri de ?ntre?inere (administrarea ?ngr???mintelor organice, ar?turi, ?ngropatul viilor) ?n planta?iile pomi-viticole.Ministrul Oros continua intalnirile cu grupurile de fermieri. Care este scopul acestora HYPERLINK "" Decembrie 17, 2019Ministrul Nechita Adrian Oros si secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au continuat seria intalnirilor de lucru cu membrii celor mai reprezentative asociatii si federatii.Astfel, miercuri, 11 decembrie 2019, s-au desfasurat reuniuni cu reprezentanti din sectorul apicol, avicol, de crestere a suinelor si ovinelor pentru discutii asupra principalelor probleme cu care se confrunta fermierii. La discutii au participat, de asemenea, directorii directiilor tehnice de specialitate, alaturi de experti din cadrul MADR si ai institutiilor din subordine.La toate cele patru intalniri, conducerea MADR a subliniat faptul ca expertiza mediului asociativ va sprijini Ministerul in conturarea unor politici agricole in beneficiul fermierilor si, totodata, i-a asigurat pe cei prezenti de intreaga colaborare si deschidere din partea MADR pentru identificarea unor solutii viabile pentru dezvoltarea agriculturii romanesti.In deschiderea discutiilor cu reprezentantii sectorului apicol secretarul de stat Emil Dumitru a evidentiat utilitatea organizarii acestei intalniri pentru cunoasterea problemelor din domeniu care necesita solutionare si discutarea acestora impreuna cu directiile de specialitate, instiintarea membrilor formelor asociative cu privire la demersurile intreprinse de MADR referitoare la autorizarea temporara pentru utilizarea neonicotinoidelor in tratamentul semintelor de floarea soarelui si porumb si a subliniat importanta de a identifica puncte comune de interes si de a conlucra la definitivarea actului normativ referitor la Programul National Apicol (PNA).Secretarul de stat a afirmat ca propunerile si sugestiile transmise de catre membrii mediului asociativ in sectorul apicol au reprezentat o contributie la elaborarea Legii apiculturii si si-a exprimat aprecierea cu privire la rezultatul si forma acesteia in satisfacerea exigentelor sectorului. Totodata, secretarul de stat i-a indemnat pe membrii asociatiilor sa propuna un mod de lucru pentru stabilirea unui grafic de masuri si actiuni concrete.Directorul Directiei pentru Politici in Sectorul Zootehnie din cadrul MADR a informat ca valoarea sprijinului dedicat apiculturii din Romania va creste la 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului, potrivit deciziei din partea Comisiei Europene, urmand ca in cel mai scurt timp proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea PNA-ului sa fie pus in dezbatere publica. In incheierea discutiilor s-a agreat organizarea unor grupuri de lucru tehnice in vederea elaborarii legislatiei pentru sectorul apicol din Planul National Strategic si transmiterea in scris a propunerilor de catre asociatiile de profil, pentru crearea unui parteneriat constructiv si fructuos.In cadrul celei de-a doua intalniri, cu reprezentantii sectorului avicol, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat ca acest sector a inregistrat un progres semnificativ, specificand totodata ca este necesara prioritizarea reproductiei. Referitor la combaterea practicilor comerciale neloiale, asociatiile au propus o colaborare inter-institutionala mai stransa, in vederea asigurarii unui mediu concurential corect. In acest context, secretarul de stat a afirmat necesitatea de a construi un mecanism de verificare si control credibil.In vederea cresterii gradului de informare a populatiei, secretarul de stat a mentionat ca este necesar sa se realizeze ?noi campanii pentru constientizarea si responsabilizarea cetatenilor in privinta PPA. Totodata, oficialul a relevat necesitatea unei mai bune cooperari interinstitutionale pentru a eficientiza masurile de preventie si combatere a PPA. De asemenea, Emil Dumitru a evidentiat necesitatea de a identifica o solutie viabila astfel incat fermele sa-si poata comercializa produsii sanatosi proveniti din ferme.Printre problemele si prioritatile sectorului ovin amintim: infiintarea camerelor agricole, elaborarea unui program pentru atragerea tinerilor in zootehnie, revitalizarea liceelor agricole, modificarea legii pajistilor, concesionarea pasunilor, sprijinul cuplat zootehnic, accesul pe piata – crearea de facilitati pentru comercializarea produselor, sprijin pentru tinerii fermieri, solutii pentru atragerea tinerilor in zonele montane si combaterea depopularii satelor, sustinerea exporturilor si deschiderea de noi piete.Ministrul Nechita-Adrian Oros si-a exprimat dorinta ca MADR cu sprijinul tuturor actorilor implicati sa creeze un Plan National Strategic fundamental care sa cuprinda toate aspectele esentiale, astfel incat in viitoarea programare financiara, 2021-2027, Romania sa sustina crearea de cooperative pentru fermierii mici si mijlocii, prioritar fiind sectorul zootehnic, astfel incat sa reusim sa trimitem peste hotare produse cu valoare adaugata si sa reducem exportul de materie prima. Totodata, ministrul a afirmat ca trebuie sa facem impreuna efortul de a consolida pietele de export, in acest sens fiind utila prezenta unor atasati agricoli in zonele de interes care sa cunoasca specificul pietei si noile oportunitati si sa le comunice celor interesati. In acest context, ministrul Oros a subliniat ca este necesar ca fermierii sa realizeze productii livrabile si de calitate, pentru a satisface cerintele partenerilor comerciali. De asemenea, este important ca fermierii crescatori de animale sa fie uniti pentru a putea negocia un pret cat mai bun pe pietele externe.Ministrul Oros a declarat ca solutia cea mai buna pentru invatamantul agricol este crearea unui cadru legislativ pentru sustinerea invatamantului dual. Astfel, a evidentiat necesitatea ca agentii economici sa fie sustinuti prin facilitati fiscale pentru a oferi formare practica celor interesati si si-a exprimat speranta ca prin parteneriatul public-privat tinerii sa fie incurajati sa lucreze in agricultura imediat dupa terminarea studiilor din domeniul agricol.In incheiere, ministrul a transmis ca MADR acorda o atentie deosebita zootehnizarii agriculturii si procesarii produselor agricole si incurajeaza asocierea fermierilor, pentru ca acestia sa beneficieze de facilitati si sa inregistreze progres si competitivitate.APIA si SUBVENTIIStadiul pl??ilor APIA aferente anului de cerere 2019 Mar?i, 17 Decembrie 2019 Subventii APIA Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, ?ncep?nd cu data de data de 2 decembrie ?i p?n? ?n prezent, au fost autoriza?i pentru efectuarea pl??ilor regulare aferente anului de cerere 2019, un num?r de 719.895 fermieri (ceea ce reprezint? 85,25 % din num?rul fermierilor eligibili la plata regular?) cu suma total? de 597,2 milioane euro, astfel: - 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA); - 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR); - 12,72 milioane euro cofinan?are de la Bugetul Na?ional.Pl??ile se vor derula ?n acela?i ritm sus?inut, astfel ?nc?t to?i beneficiarii s? primeasc? ?n timp util banii cuveni?i. Reamintim faptul c?, ?n perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate pl??i ?n avans aferente Campaniei 2019 ?n suma de 1,319 miliarde euro, reprezent?nd cea mai mare sum? autorizat? la plata ?n avans ?ncep?nd cu Campania 2009, anul ?n care a fost acordat? pentru prima dat? plata ?n avans. Pl??ile se efectueaz? la cursurile de schimb valutar stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel: - 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru pl??ile finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?); - 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru pl??ile finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?). Sursa: .roPLAFONAREA SUBVEN?IILOR LA 150.000 DE EURO pentru FERMELE MARI CU CAPITAL STR?IN! Agroinfo ?17 decembrie 2019 - SUBVEN?IILE FERMIERILOR. Ministrul rom?n al agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a discutat ast?zi, 17 decembrie 2019, la Bruxelles, ?n cadrul unei bilaterale, cu ministrul polonez al agriculturii, Krzysztof Ardanowski. Polonia aplic?, ?n prezent, plafonarea subven?iilor agricole la 150.000 de euro doar pentru fermele mari cu capital str?in care se pot sus?ine singure pe pia??. ?n schimb,?ajutorul financiar este mai mare pentru?fermele mici, de familie, ?i tinerii fermieri.Ministrul Adrian Oros a discutat cu omologul s?u despre acest model polonez pentru plafonarea subven?iilor agricole, model care s-ar putea aplica ?i ?n Rom?nia.?Ministrul polonez al agriculturii i-a spus omologului s?u rom?n ?i despre modul ?n care aplic? plata redistributiv?, dar ?i despre cre?terea ajutorului pentru fermele de familie ?i tinerii fermieri. Ministerul Agriculturii a transmis un comunicat pentru?AGROINFO:"?n marja Consiliului AGRIFISH desf??urat ?ntre 16-17 decembrie a.c. la Bruxelles, Polonia a solicitat Rom?niei o ?nt?lnire bilateral? ?n cadrul c?reia s-au abordat teme de interes comun precum alocarea financiar? pentru agricultur? din cadrul CFM ?n perioada 2021-2027, plafonarea pl??ilor directe, plata redistributiv?, sus?inerea fermelor de familie ?i a tinerilor fermieri, precum ?i elaborarea Planurilor Na?ionale Strategice.Din partea Poloniei au participat Krzysztof Ardanowski, ministru (?n foto al?turi de ministrul Adrian Oros), Zofia Krzyzanowska, consilier general ?n cadrul Ministerului agriculturii, Waldemar Guba, Director Departament Strategie si Analiz?, Adam Kraina, consilier cabinet ministru, Joanna Horyza, CSA.Delega?ia Rom?niei a fost condus? de minstrul Agriculturii, Adrian Oros. La reuniunea bilateral? au participat Robert Chioveanu,pre?edinte ANSVSA, Achim Irimescu, Comitetul Special Agricol, Ana Maria Popa ?i Emilia Mohan, ata?a?i pentru agricultur?.Discu?iile au vizat continuarea ?i accelerarea procesului de convergen?a extern? a pl??ilor directe din perspectiva raport?rii tuturor statelor membre la acela?i nivel de ambi?ie de mediu ?i clim? propus de Comisie. Cei doi mini?tri au agreat continuarea eforturilor comune ?n identificarea celei mai bune abord?ri pentru ca fermierii din Rom?nia ?i Polonia s? beneficieze de subven?ii c?t mai echitabile ?n raport cu noile cerin?e ale PAC. Un asemenea demers este sus?inut at?t de Statele Visegrád precum ?i de ??rile Baltice.Discu?iile au vizat, de asemenea, plafonarea pl??ilor directe ?i plata redistributiv?.?Polonia aplic? ?n prezent o plafonare la 150.000 euro impus? fermelor mari cu capital str?in care se pot sus?ine singure pe pia??. Plata redistributiv? de 8% a fost conceput? pentru a consolida segmentul de ferme ?ntre 3-30 ha, identificate ca fiind exploata?iile care de?in cel mai important poten?ial ?n men?inerea viabilit??ii ?i vitalit??ii zonelor rurale.Sus?inerea fermelor de familie ?i a tinerilor fermieri reprezint? o prioritate pentru ambele state membre. Dezvoltarea real? a zonelor rurale r?m?ne o prioritate primordial?, a reiterat Ministrul rom?n al Agriculturii, fapt care impune men?inerea unui buget consistent pentru Pilonul 2.La ini?iativa ministrului rom?n al Agriculturii, cei doi mini?tri au convenit intensificarea colabor?rii privind elaborarea Planurilor Na?ionale Strategice.?n cadrul bilateralei, partea rom?n? a adus ?n discutie ?i problematica pestei porcine africane. Rom?nia ?i Polonia au agreat realizarea unui schimb de experien?e privind accesarea fondurilor europene precum ?i continuarea colabor?rii la nivel tehnic prin intermediul ?efilor serviciilor veterinare", precizeaz? comunicatul transmis de Ministerul Agriculturii pentru?AGROINFO.PL??I pentru FERMIERII P?GUBI?I ?n urma ATACURILOR S?LB?TICIUNILOR! Agroinfo?17 decembrie 2019 - ATAC S?LB?TICIUNI! Este lege! Parlamentul Rom?niei a adoptat Legea pentru modificarea ?i completarea Legii v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006. Potrivit noilor prevederi, fermierii care au culturile agricole distruse de animale s?lbatice sau cresc?torii de animale care au suferit pagube ca urmare a atacurilor s?lb?ticiunilor sunt desp?gubi?i ?n termen de maxim 40 de zile de la constatarea pagubelor. Cine pl?te?te desp?gubirile?AGROINFO?v? pune la dispozi?ie modific?rile care s-au f?cut ?n Legea v?n?torii legate de acordarea desp?gubirilor ?n urma atacurilor animalelor s?lbatice:?Art. 13. – (1) Pentru pagubele ?i/sau daunele produse de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic, cuprinse ?n anexele nr. 1 ?i 2, se acord? desp?gubiri.Desp?gubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice ?i animalelor domestice de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic cuprinse ?n anexa nr. 1 (mistre?i, c?prioare, iepuri, dihori, ?acal, vulpe, ciori, li?i?e, ra?e s?lbatice etc.)?se suport? dup? cum urmeaz?:a) pentru pagubele produse ?n fondurile cinegetice ?i ?n intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice ?n cauz?, dac? acesta nu ?i-a ?ndeplinit obliga?iile pentru prevenirea pagubelor;b) pentru pagubele produse ?n ariile naturale protejate, neincluse ?n fonduri cinegetice sau ?n care v?n?toarea nu este admis? – de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie.(3)?Pentru situa?iile ?n care gestionarul ?i-a realizat cota de recolt? pe sezonul ?ncheiat, a asigurat hrana complementar?, apa dup? caz, ?i a efectuat 3 ac?iuni de ?ndep?rtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricol? p?n? pe 15 decembrie a anului ?n curs, cu excep?ia pachetelor de agro-mediu, desp?gubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faun? cinegetic? cuprinse ?n anexa nr. 1, se suport? de c?tre autoritatea public? central? care r?spunde de v?n?toare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie.(4) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obliga?i s? asigure paza culturile agricole/silvice ?i s? amplaseze mijloace de ?ndep?rtat exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic.(5) Desp?gubirile pentru pagubele ?i/sau daunele produse de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic cuprinse ?n anexa nr. 2 (ur?i, lupi, r?s, hamster etc.) se suport? de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie. Dac? exist? un protocol interinstitu?ional cu autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, plata se poate face ?i prin intermediul consiliului jude?ean.(6) Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin ?n baza derog?rii acordate de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului ?n vederea reloc?rii unui exemplar din speciile de faun? cuprinse ?n anexa nr. 2 vor primi desp?gubiri ce vor fi suportate de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului. Dac? exist? un protocol interinstitu?ional cu autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, plata se poate face ?i prin intermediul consiliului jude?ean. Modalitatea de calcul a desp?gubirilor se va stabili prin hot?r?re a Guvernului.(7) Desp?gubirile pentru pagubele produse ?n urma accidentelor de circula?ie ?n care sunt implicate exemplare din speciile de faun? de interes cinegetic cuprinse ?n anexele nr. 1 ?i 2 se suport? de c?tre administratorul drumului, dac? nu sunt montate indicatoare ?aten?ie animale? sau de c?tre conduc?torul autovehiculului ?n cazul existen?ei acestui indicator.(8) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora ?i stabilirea r?spunderii civile se realizeaz? de c?tre comisia de constatare ?n termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de c?tre persoana p?gubit?, la unitatea administrativ-teritorial? pe teritoriul c?reia s-a produs paguba ?i/sau dauna.(9) Pl??ile desp?gubirilor c?tre beneficiari se fac ?n termen de maximum 30 de zile de la data comunic?rii deciziei de plat? de c?tre conduc?torul structurilor teritoriale de specialitate ale autorit??ii publice centrale care r?spunde de v?n?toare sau ale autorit??ii publice centrale pentru protec?ia mediului, ?n func?ie de domeniul de competen??. Decizia de plat? se emite ?n termen de 10 zile lucr?toare de la constatarea pagubelor ?i/sau daunelor.”Dup? articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu urm?torul cuprins:?Art. 131. – (1) ?n cazul atacurilor exemplarelor din speciile prev?zute ?n anexele nr. 1 ?i 2, soldate cu r?nirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei desp?gubiri de c?tre autoritatea public? central? care r?spunde de v?n?toare ?i/sau de c?tre autoritatea public? central? care r?spunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de ?nmorm?ntare, veniturile nete nerealizate ?n perioada ?n care victima a fost ?n incapacitate temporar? de munc?, de la momentul producerii incidentului, precum ?i daune morale.(2) Daunele morale prev?zute la alin. (1) vor fi propor?ionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul ?n plat? avut. ?n cazul ?n care victima nu este salariat? se va acorda o sum? propor?ional? cu echivalentul salariului minim pe economie ob?inut de o persoan? ?n activitate.(3) ?n cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezent?nd echivalentul unui salariu minim pe economie p?n? la v?rsta pension?rii.”Legea v?n?torii a fost adoptat? de Camera Deputa?ilor, for decizional, pe data de 11 decembrie 2019. Legea intr? ?n vigoare dup? ce este promulgat? de pre?edintele Klaus Iohannis ?i publicat? ?n Monitorul Oficial.ANUN? APIA DE AST?ZI! SUMA TRANSFERAT? ?N CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 17 decembrie 2019 - COMUNICAT. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, ?ncep?nd cu data de data de 2 decembrie ?i p?n? ?n prezent, au fost autoriza?i pentru efectuarea pl??ilor regulare aferente anului de cerere 2019, un num?r de 719.895 fermieri (ceea ce reprezint? 85,25 % din num?rul fermierilor eligibili la plata regular?) cu suma total? de 597,2 milioane euro.Suma transferat? ?n conturile fermierilor provine din urm?toarele fonduri:- 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA);- 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR);- 12,72 milioane euro cofinan?are de la Bugetul Na?ional.Pl??ile se vor derula ?n acela?i ritm sus?inut, astfel ?nc?t to?i beneficiarii s? primeasc? ?n timp util banii cuveni?i.Reamintim faptul c?,??n perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate pl??i ?n avans aferente Campaniei 2019 ?n suma de 1,319 miliarde euro, reprezent?nd cea mai mare sum? autorizat? la plata ?n avans ?ncep?nd cu Campania 2009, anul ?n care a fost acordat? pentru prima dat? plata ?n avans.Pl??ile se efectueaz? la cursurile de schimb valutar stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru pl??ile finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru pl??ile finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?).?Plati finale APIA: Peste 700.000 fermieri au banii in conturi In?dec. 17, 2019? Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?informeaz??c?, ?ncep?nd cu data de data de 2 decembrie ?i p?n? ?n prezent,?au fost autoriza?i pentru efectuarea pl??ilor regulare?aferente?anului de cerere?2019,?un num?r de?719.895?fermieri?(ceea ce reprezint??85,25 %?din num?rul fermierilor eligibili la plata regular?) cu suma total? de?597,2 milioane euro,?astfel:–?520,5?milioane?euro?din Fondul European de Garantare Agricol??(FEGA);–?63,98?milioane?euro?din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural??(FEADR);–?12,72?milioane?euro?cofinan?are?de la?Bugetul Na?ional.Pl??ile se vor derula ?n acela?i ritm sus?inut, astfel ?nc?t to?i beneficiarii s? primeasc? ?n timp util banii cuveni?i.Reamintim faptul c?,??n perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate?pl??i ?n avans aferente Campaniei 2019 ?n?suma de 1,319 miliarde euro, reprezent?nd cea mai mare sum? autorizat? la plata ?n avans ?ncep?nd cu Campania 2009, anul ?n care a fost acordat? pentru prima dat? plata ?n avans.Pl??ile se efectueaz? la?cursurile de schimb valutar?stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel:–?4,7496?lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de?30.09.2019??i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3,?pentru pl??ile finan?ate din FEGA?(Fondul European de Garantare Agricol?);–?4,6635?lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de?31.12.2018??i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06,?pentru pl??ile finan?ate din FEADR?(Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?).MADR: MADR organizeaz? T?rg de Cr?ciun ?ntre 19-23 decembrie Mar?i, 17 Decembrie 2019 12:52?n pragul S?rb?torilor de iarn?, ?n perioada 19 - 23 decembrie 2019, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ??i deschide por?ile pentru a g?zdui un T?rg de Cr?ciun, o expozi?ie cu v?nzare de produse agroalimentare rom?ne?ti, la care sunt invita?i to?i cei care vor s? redescopere tradi?ia bucatelor specifice Cr?ciunului.Consumatorii vor putea reg?si preparate tradi?ionale, produse ob?inute conform unor re?ete consacrate atestate de MADR, sau ale c?ror denumiri sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, din arealul zonei montane, ori produse specifice care p?streaz? autenticitatea, transmis? din genera?ie ?n genera?ie, preg?tite pentru masa de Cr?ciun. Expozi?ia va oferi ?i alte produse alimentare din areale geografice ale Rom?niei: Maramure?, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Dobrogea etc.?i invit?m pe to?i cei care cunosc gustul inconfundabil al preparatelor tradi?ionale rom?ne?ti de Cr?ciun s? g?seasc? la acest t?rg o gam? variat? de produse din carne de porc, dar ?i cozonaci, br?nzeturi sau vinuri preg?tite ?i expuse de peste 30 produc?tori de produse alimentare pentru masa de s?rb?tori de iarn?, din jude?ele: Alba, Arge?, Arad, Bra?ov, Bihor, Boto?ani, D?mbovi?a, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ia?i, Ilfov, Maramure?, Mure?, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, V?lcea, Vrancea ?i municipiul Bucure?ti.Vom redescoperi gustul bucatelor tradi?ionale din diferite regiuni ale Rom?niei, al produselor din carne (caltabo?, tob? de cas?, leb?r, c?rna?i de porc proaspe?i ?i afuma?i, sl?nin? afumat?, jum?ri, jambon afumat, mu?chi afumat, pastram? de porc, sloi/tocan de oaie ?i mititei), al produselor din lapte (br?nz?, sm?nt?n?, ca?caval, telemea, urd?, br?nz? de burduf ?n coaj? de brad ?i ?n membran? natural?, ca?, ca?caval Ruc?r ?i ca?caval Dalia etc.), al produselor din pe?te (batog de crap argintiu ?i de somn, pastram? de crap argintiu ?i de somn, sardelu?e, scrumbie marinat?, zacusc? cu pe?te etc.), al produselor de panifica?ie ?i patiserie (cozonaci, pl?cint? cu dovleac, pl?cint? cu br?nz? etc.), al siropurilor, gemurilor sau dulce?urilor de fructe, al diferitelor sortimente de zacusc?, uleiuri aromate, cosmetice naturale ?i altele.Produsele rom?ne?ti renumite, precum C?rna?ii de Ple?coi, Telemeaua de Sibiu, Scrumbia de Dun?re afumat?, produse care beneficiaz? de sistemul de calitate european? ?Indica?ie Geografic? Protejat? - I.G.P ?i Telemeaua de Ib?ne?ti “Denumire de Origine Protejat?” -? D.O.P vor ?nc?nta vizitatorii la acest eveniment. De asemenea, se vor reg?si ?i alte produse aflate ?n curs de dob?ndire a protec?iei la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Pl?cinta dobrogean?, Salata cu icre de ?tiuc? Tulcea (?n curs de dob?ndire IGP) ?i Salat? tradi?ional? cu icre de crap (?n curs de dob?ndire STG). La eveniment vor fi prezen?i ?i produc?tori de fructe, de miere (polen, faguri, propolis) precum ?i produc?tori de palinc? ?i de diferite sortimente de vin de origine controlat?.Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 19 decembrie, la ora 11.00. Programul de vizitare al t?rgului este ?ntre orele 8.00 – 18.00, iar ?n ultima zi, 23 decembrie, produc?torii v? a?teapt? p?n? la ora 16.00.ALTELEReduceri de personal la MADR! ”Vom functiona cu trei secretari de stat”In?dec. 17, 2019? Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, sus?ine c? institu?ia va func?iona cu trei secretari de stat, fa?? de cinci anterior, ?n prezent fiind ocupate dou? posturi, un secretar de stat numit recent de premierul Ludovic Orban, ?n persoana lui Emil Dumitru, ?i unul p?strat din fosta structur? a ministerului, respectiv Claudiu Sorin Mare?, informeaz??AGERPRES.Acesta a precizat c? persoana care va ocupa viitorul post de secretar de stat va fi ?n mod sigur un agricultor.?Un secretar de stat a fost ?ntr-adev?r p?strat. Guvernul acesta este foarte minoritar ?n Parlament. El se ocup? ?n continuare de Rela?ia cu Parlamentul. Eu a? vrea s? am patru secretari de stat, nu ?tiu c??i o s? primesc, pentru c? suntem un guvern destul de auster. Anterior, aici au fost cinci secretari de stat ?i un subsecretar de stat ?i am zis s? mergem la jum?tate, s? avem m?car trei. (…) Am mai multe propuneri pentru acest post vacant, dar nu pot s? v? spun nume deocamdat?. V? pot spune c? ?n mod sigur este agricultor. Este suficient c? sunt eu veterinar, restul trebuie s? fie agricultori”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.Recent, pe func?ia de secretar general ?n Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a fost numit Ionu? C?t?lin Nica.Oros a mai spus c? a g?sit ?n Ministerul Agriculturii multe dintre func?iile importante din direc?ii neocupate sau oamenii veni?i prin delegare, iar aceast? tactic? s-a perpetuat luni sau chiar ani de zile.??n Ministerul Agriculturii sunt destul de multe func?ii de ?ef, dar foarte multe dintre func?iile mari nu au fost ocupate. Cred c? a fost o tactic? s? nu fie ocupate, pentru c? toate sunt vacante ?i to?i sunt delega?i. Ori a fost o tactic? s? ?i ?ii acolo doar pe ?ase luni ?i s? le spui tot timpul, dac? nu faci te schimb?m, ori este cealalt? variant?, dar nu vreau s? fiu prea dur: erau at?t de slabi ?nc?t nu puteau s? ia niciun un examen aranjat. De ce s? ?ii un om pe o func?ie a?a important?, luni de zile sau ani de zile? V? dau c?teva exemple: director general adjunct la Inspec?ii, dou? posturi vacante, Direc?ia ?mbun?t??iri funciare ?i fond funciar – vacant, Direc?ia General? de Buget-Finan?e – vacant”, a subliniat oficialul MADR.Ministrul a anun?at c? p?n? la ?nceputul lunii ianuarie va finaliza evaluarea capacit??ii administrative a MADR ?i ?n institu?iile subordonate, pentru a vedea exact unde sunt minusuri de personal ?i care sunt zonele ?n care oamenii ?se cam calc? pe picioare”.?ntrebat c??i angaja?i sunt la ora actual? ?n structurile MADR, Oros a precizat c?, ?n total, pe toate structura agricol? sunt 14.239 de angaja?i, din care 707 sunt ?n aparatul central.Bugetul 2020 ?n Strategia fiscal?: 4 ministere importante ar putea primi mai pu?in dec?t ?n 2019 (cursdeguvernare.ro)Strategia fiscal-bugetar? a Guvernului pe urm?torii 3 ani d? indicii relevante despre cum vor cheltui banii ?n 2020 ministerele care sunt cei mai mari 10 ordonatori de credite bugetare: 4 dintre cele 10 ministere vor primi ?i cheltui cu 7,92 de miliarde de lei mai pu?in dec?t ?n execu?ia preliminat? pe 2019.Pentru toate cele 10 mari ministere sunt estimate aloc?ri mai mici ca propor?ii dintr-un produs intern brut (PIB) ?n cre?tere cu 4,1%, p?n? la mai mult de 1.129 de miliarde de lei, potrivit Strategiei fiscal-bugetare publicat? recent de Ministerul Finan?elor Publice (MFP).Ministerul Lucr?rilor Publice ?i Dezvolt?rii ar putea pierde de departe cei mai mul?i bani, 4,18 miliarde de lei (-45,5% fa?? de 2019 ?i 0,44% din PIB pe 2020), urmat de:Ministerul Agriculturii (2,97 mld. lei, -13,9% ?i 1,63% din PIB)Ministerele S?n?t??ii ?i Finan?elor Publice, care ar putea primi cu 764 milioane de lei mai pu?in (-3,2% ?i respectiv -8,3% fa?? de 2019).BUGETUL DE STAT 2020. MINISTERUL AGRICULTURII PIERDE BANI:?Agroromania.ro 17 Dec. 2019 Bugetul de stat pentru anul 2020 a fost publicat in faza de proiect, dar Ludovic Orban deja a anuntat ca isi va angaja raspunderea in Parlament pentru acest act. Ministerul Agriculturii va avea mai putini bani in 2020.Bugetul pentru anul 2019 al Agriculturii a fost de 21,3 miliarde de lei, iar in 2020 acesta va scadea pana la 18,3 miliarde de lei.?Chiar si asa, Executivul ofera asigurari ca toate programele de sustinere a fermierilor vor continua.?Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o crestere economica de 4,1% prevazuta pentru anul 2020 si un ritm mediu anual de 4,1% pe intreg orizontul 2021-2023, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimata a fi inregistrata la nivelul tarilor UE (1,2% la nivelul zonei euro si 1,4% pe total UE, estimata pentru anul 2020, conform prognozei de toamna a UE).??In conditiile unui cadru international dificil, Romania are o viziune de politici fiscale si bugetare care sa potenteze si sa mentina cresterea economica, fiind constienta ca trebuie sa utilizeze toate parghiile pentru a consolida rezilienta economica" se arata in proiectul de buget.Cu toate astea, Ludovic Orban spune ca nu va fi nevoie de un acord cu FMI.??Nu suntem inca intr-o astfel de situatie. In general ai nevoie de un acord cu FMI atunci cand nu ai capacitatea de a gasi resursele financiare pentru sustinerea deficitelor, pentru finantarea golurilor de casa pe piata libera, ca sa spun asa. Nu suntem intr-o situatie atat de disperata. Aici chiar vreau sa dau incredere si investitorilor si oamenilor”, a declarat Ludovic Orban, luni, la TVR 1, intrebat ce diagnostic ar pune finantelor Romaniei in prezent si daca, in perspectiva, e necesar un acord cu FMI.ANSVSA despre PERICOLUL ANTRAXULUI LA OVINE!Agroinfo ?17 decembrie 2019 - PRECIZ?RI. Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) face preciz?ri ?n leg?tur? cu pericolul bolii antrax la ovinele moarte ?n urm? e?u?rii navei din Portul Midia, Constan?a. Antrax este o boal? care se transmite ?i la om. ANSVSA a transmis un comunicat pentru AGROINFO cu preciz?ri ?n leg?tur? cu posibilitatea apari?iei acestei boli la cadavrele de ovine din Portul Midia.Ca urmare a informa?iilor eronate ap?rute ?n spa?iul public referitoare la posibilitatea ca pe cadavrele oilor din nava e?uat? s? dezvolte antrax* care s? prezinte o amenin?are pentru s?n?tatea public?, pentru o corect? informare a opiniei publice, ANSVSA face urm?toarele preciz?ri:Aceste cadavre nu pot reprezenta o surs? de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei m?rii sau a mediului din zona respectiv?.Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certficate clinic san?toase, ?n exploata?ia de origine, de c?tre un medic veterinar, starea de s?n?tate fiind confirmat? la ?mbarcare ?i de c?tre medicii veterinari oficiali, din Punctul de Ie?ire pentru export, din portul Midia.Mai mult, av?nd ?n vedere c? originea animalelor este Rom?nia, acestea sunt vaccinate anual ?mpotriva antraxului (ac?iune prev?zut? ?n Programul ac?iunilor de supraveghere, prevenire, control ?i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec?ia animalelor ?i protec?ia mediului, de identificare ?i ?nregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor ?i ecvideelor, a ac?iunilor prev?zute ?n Programul de supraveghere ?i control ?n domeniul siguran?ei alimentelor, precum ?i a tarifelor aferente acestora).Se exclude riscul apari?iei antraxului at?ta timp c?t ?n efectivul respectiv nu s-au ?nregistrat animale cu forme clinice de antrax ?i animale moarte de antrax.?n cazul ipotetic ?n care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax ?i care au murit din cauza antraxului, ?n cadavrele nedeschise, forma vegetativ? a bacteriei Bacillus anthracis rezist? c?teva zile, dup? care este distrus? de flora de putrefac?ie.Condi?ia ca forma vegetativ? a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) s? se transforme ?n spori, care reprezint? forma de rezisten?? a bacteriei ?n natur? ?i respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca, acele cadavre s? se deschid? ?n interval de 2- 3 zile pe sol, ?n condi?ii de usc?ciune astfel ?nc?t forma vegetativ? s? vin? ?n contact cu oxigenul atmosferic ?i s? sporuleze.Chiar dac? r?m?n cadavre (presupuse ale unor animale bolnave de antr ?n apa m?rii, acestea nu prezint? un pericol de contaminare, deoarece ?n mediul respectiv nu exist? oxigenul atmosferic necesar sporul?rii, iar forma vegetativ? este eliminat? de flora de putrefac?ie ?i de mediul salin.*Antraxul sau c?rbunele sau dalac este o boal? infec?ioas? produs? de Bacillus anthracis, boala este o zoonoz? (boal? comun? omului ?i animalelor, fiind ?nt?lnit? mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Ni?a ecologic? a acestei bacterii este reprezentat? de sol, motiv pentru care infec?ia cu antrax este considerat? ,,boal? teluric?’’.?Precizeaz? ANSVSA ?n comunicat.Vlad Macovei: "Va fi un buget mai mic dup? Brexit pentru PAC" HYPERLINK ""Daniel Nazare Tema emisiunii din 16 decembrie a fost noua Politic? Agricol? Comun? ?i proiec?iile bugetare.Invitatul emisiunii a fost Vlad Macovei, jurnalist la agrointeligenta.ro."?n acest moment tot ce ?tim?e c? nu ?tim nimic. Toate op?iunile sunt pe mas?, se negociaz?. Va fi o reform? a agriculturii europene, asta este foarte clar. Va fi o nou? filozofie a pl??ilor directe, un accent pus pe zona de mediu. Dar, decoamdat?, sunt doar discu?ii. Cert e c? bugetul va fi mai mic, dup? Brexit?",?a declarat acesta.?n cadrul emisiunii a fost difuzat ?i un interviu cu Dacian Ciolo?, fost comisar pe agricultur?, realizat de Mihaela Gherghi?an, corespondentul RFI la Bruxelles.Presedintia finlandeza a UE a prezentat luni ministrilor europeni ai agriculturii un bilant al discutiilor de p?na acum referitoare la reforma Politicii Agricole Comune. Multe puncte de vedere diverg ?nsa si o discutie reala nu poate avea loc inainte ca cifrele finale ale bugetului UE 2021-2027 sa fie cunoscute, anul viitor. Intre timp, Dacian Ciolos, artizanul reformei PAC din 2014 si actual membru al comisiei agricultura din Parlamentul European, explica la ce servesc aceste "reforme" sau "ajustari" repetate a celei mai mari si mai vechi politici comunitare.Emisiunea Rural - 16 decembrie 2019:? ANSVSA, verificari in teritoriu asupra incidentelor cu animale salbatice In?dec. 17, 2019??21 HYPERLINK "" \l "respond" \o "Las? un comentariu la: \“Seful ANSVSA, verificari in teritoriu asupra incidentelor cu animale salbatice\”" ?0 Av?nd ?n vedere popula?ia semnificativ? de animale s?lbatice, precum ?i num?rul de incidente ?n care aceste animale au fost implicate, ?n perioada 29-30 noiembrie,?pre?edintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu,?s-a deplasat ?n jude?ele Harghita ?i Covasna, unde, al?turi de reprezenta?i ai institu?ilor locale, a analizat modul ?n care institu?iile responsabile intervin ?n astfel de situa?ii. Cu acest prilej, a purtat discu?ii ?i cu primarul localit??ii Tu?nad, iar primele concluzii au fost acelea c? siguran?a oamenilor este pe primul plan, iar ac?iunile care se ?ntreprind ?n cazul apari?iei animalelor s?lbatice ?n zonele locuite sau pe ?osele trebuie s? fie axate pe acest principiu, ?n condi?iile respect?rii normelor de protec?ie ?i bun?stare a animalelor.De asemenea, a reie?it importan?a stabilirii unei componen?e adecvate a echipelor de interven?ii, care s? fie formate din medici veterinari de liber? practic?, medici veterinari oficiali, din cadrul DSVSA jude?ene, reprezentan?i ai Jandarmeriei, ai ISU ?i altor institu?ii relevante, dup? caz, c?t ?i a unei comunic?ri ?i coordon?ri eficiente, toate necesit?nd transpunere ?ntr-o procedur? clar? ?i coerent?. Aceast? transpunere face ?n prezent obiectul activit??ii unui grup de lucru, organizat la Ministerul Mediului.La sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, pre?edintele ANSVSA a vizitat jude?ele Buz?u ?i Vrancea, pentru a verifica modul ?n care se realizeaz? examinarea trichineloscopic? a probelor aduse de cet??eni. Astfel, a verificat mai multe Circumscrip?ii Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor din aceste zone, pentru a se asigura c? personalul de specialitate ofer? servicii corecte cet??enilor, inclusiv s?mb?ta ?i duminica, programul de lucru fiind prelungit ?n aceast? perioad?.Tot cu aceast? ocazie, a fost verificat, pe traseul drumului na?ional DN2, modul ?n care echipele mixte de medici veterinari ?i reprezentan?i ai Poli?iei realizeaz? controale ?n trafic care au ca tematic? respectarea condi?iile legale pentru transportul animalelor, c?rnii ?i produselor din carne.Sectorul privat a adus la sate agen?ii de pariuri ?i farmacii. Statul este a?teptat cu gaze ?i dispensare medicale Constantin Rudni?chi 9 DECEMBRIE 2019Sectorul privat a adus la sate agen?ii de pariuri ?i farmacii. Statul este a?teptat cu gaze ?i dispensare medicale.?ntr-o interesant? analiz? publicat? ?n ?Ziarul?financiar”, profesorul universitar dr. Tudorel Andrei, pre?edintele Institutului Na?ional de Statistic?, prezint? o serie de date inedite. Analiza se refer? la perioada 2015-2018 ?i vizeaz? evolu?ia num?rului de farmacii ?i a spa?iilor destinate jocurilor de noroc, ?n mediul urban ?i ?n cel rural.?n urm? cu c??iva ani, era r?sp?ndit? o vorb? care spunea c? ?n Bucure?ti, pe fiecare strad? vezi un sediu de banc?, o farmacie ?i o cas? de pariuri. ?n ultimul deceniu, ?ns?, de c?nd a ?nceput restructurarea ?i digitalizarea sistemului bancar, filialele b?ncilor s-au r?rit. Analiza profesorului Tudorel Andrei arat? ?n sintez? faptul c? ?n perioada 2015-2018, ?n mediul rural, num?rul de agen?ii de pariuri ?i jocuri de noroc a crescut cu 2.000, la 15.000 de unit??i, ?n timp ce num?rul de farmacii a sc?zut cu 200, p?n? la 4.500.Analiza pleac? de la popula?ia rezident? ?n perioada respectiv?. Astfel, ?n anii 2015-2018, popula?ia rezident? a sc?zut cu 2%, de la 19,8 milioane la 19,4 milioane de persoane.Raportat la sc?derea popula?iei, la sate ?i ?n comune, num?rul farmaciilor s-a redus mai mult dec?t popula?ia, iar ?n mediul urban, sc?derea farmaciilor a fost mai mic? dec?t sc?derea popula?iei.?n ceea ce prive?te unit??ile de jocuri de noroc lucrurile stau diferit. Adic?, au sc?zut ?n mediul urban, mai mult dec?t popula?ia rezident?, ?n timp ce ?n spa?iul rural, agen?iile de pariuri ?i jocuri de noroc au crescut ?n pofida sc?derii popula?iei rezidente.Deci, tendin?a este destul de clar?. Industria jocurilor de noroc a decis ?n ultimii trei ani s? se extind? ?n mediul rural. Autorul analizei aduce ?n discu?ie ?i dou? teme fundamentale. Prima este dac? aceast? aceast? expansiune a agen?iilor de jocuri de noroc s-a f?cut ca urmare a cre?terii cererii sau tocmai pentru a amplifica nivelul cererii. Probabil c? adev?rul se afl? undeva la mijloc, dar este clar c? nicio industrie nu ??i p?streaz? cre?terea dac? ea nu se transform? ?n business. Deci, proababil c? afacerea jocurilor de noroc ?i pariurilor a prins ?n mediul rural rom?nesc.A doua tem? adus? ?n discu?ie de profesorul Tudorel Andrei, prin analiza sa, este ?c?t de mult industria jocurilor de noroc va afecta valorile persoanelor din mediul rural, deci din colectivit??i mici ?i specifice mediului rural?”. Complicat de r?spuns. Este o tem? extrem de serioas?,?care ?ine de sociologie, dar care?ar?putea fi dezb?tut? de speciali?ti ?n mai multe domenii.?n context general, dincolo de analiza agen?iilor de jocuri de noroc sau a farmaciilor, este interesant? evolu?ia mediului rural ?n compara?ie cu cel urban. Studiile arat? c? ?n multe gospod?rii exist? toalete ?n curte, dar ?i gospod?rii care au un nivel apropiat de cele din zona urban? ?n ceea ce prive?te dotarea cu echipamente electrocasnice.Spa?iul rural sufer? din cauza infrastructurii energetice precare, ?nc? multe gospod?rii nu sunt conectate la gaze naturale, dar unii locuitori nu ??i doresc acest lucru, din cauza costurilor pe care le presupune. Num?rul ?colilor sau a unit??ilor medicale sunt, de asemenea, zone nevralgice ale spa?iului rural rom?nesc. Nu mai vorbim de infrastructura rutier?.Este o tem? special?, care merit? o abordare de-a dreptul strategic?. Modelul occidental const? ?ntr-un nivel de via?? egal ?ntre spa?iul rural cu cel urban. Rom?nia are mult de recuperat ?n ceea ce prive?te diferen?a de dezvoltare dintre sate ?i ora?e.Indicele productivit??ii muncii ?n agricultur? ?n UE a crescut cu 2% anul acesta, ?n timp ce ?n Rom?nia acesta scade Teona Tomoiaga,?Mediafax 17.12.2019, ?n Uniunea European?, indicele productivit??ii muncii ?n agricultur? a ?nregistrat, ?n 2019, o cre?tere u?oar? de 2%, dup? un declin de anul trecut. ?n Rom?nia, indicele a sc?zut cu 1,8% anul acesta, potrivit datelor Oficiului European pentru Statistic? (Eurostat) publicate luni.Dup? o sc?dere ?n 2018, majoritatea statelor membre au ?nregistrat, ?n anul curent, aprecieri ale indicelui care se refer? la productivitatea muncii agricole.Cele mai mari rate de cre?teri au fost raportate ?n Danemarca (+ 68%), urmat? de Estonia (+ 38%), Germania (+32) %), Suedia (+ 28%) ?i Lituania (+ 27%).Pe de alt? parte, cele mai mari sc?deri s-au ?nreigstrat ?n Spania (-10%), Fran?a (-8%) ?i Italia (-3%).?n Romania, indicele a cobor?t cu 1,8%, anul acesta.MARCEL BOLO?:"Minimum grad de absorb?ie trebuie s? fie 2,193 miliarde euro pentru a evita riscul de decomitere". A.I.G. Politic??/?17 decembrieRom?nia va trebui s? absoarb? anul viitor minimum 2,19 miliarde de euro pentru a evita riscul de dezangajare, a declarat, mar?i, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolo?, la o ?nt?lnire cu presa.Bolo? a declarat: "Am avut discu?ii cu ?efii autorit??ilor de management ?i targeturile le definitiv?m ?n cursul lunii ianuarie, la care se adaug? pachetul de m?suri pe care ?l g?ndim pentru ca s? asigur?m implementarea proiectelor".El a admis c? vor fi proiecte ?n ?nt?rziere sau blocate din diverse motive, ?ns? regulile generale de implementare ale proiectelor trebuie stabilite de la ?nceput.''Nu spun c? nu vor fi proiecte care vor fi ?n ?nt?rziere sau blocate din diverse motive, dar regulile generale ale bunei implement?ri s? le avem stabilite de la ?nceputul anului ?i s? ne preocup?m de implementarea proiectelor ?n cursul anului. S? nu fim tot timpul reactivi, s? fim proactivi", a ad?ugat Bolo?.Potrivit datelor MFE, alocarea Rom?niei pentru actuala perioad? de programare (2014-2020) a fost de aproximativ 31 de miliarde euro Fonduri Structurale ?i de Investi?ii Europene (FESI), din care aproape 23 de miliarde de euro prin Politica de Coeziune a UE.Stadiul absorb?iei de fonduri nerambursabile, valabil la data de 1 noiembrie 2019, este de 9,99 miliarde de euro, echivalentul unui procent de 32,34% din alocarea total?."Reamintim c? rata medie de absorb?ie a banilor europeni, la nivelul UE, este de 35%", se arat? pe site-ul MFE.ANALIZ? FRAMES:Febra cump?r?turilor de Cr?ciun, boost semnificativ pentru pia?a bunurilor de larg consum D.B. Miscellanea?/?17 decembrie Pia?a bunurilor de larg consum va ?nregistra, ?n acest an, un avans de peste 12%, evolu?ie stimulat? de cre?terea cererii, urmare a major?rii salariilor ?i pensiilor, ?i, nu ?n ultimul r?nd, de avansul pre?urilor, arat? o analiz? a companiei de consultan?? Frames. Sezonul de shopping de Cr?ciun va impulsiona semnificativ rezultatele din ?ntreg comer?ul rom?nesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosin?? ?ndelungat, se arat? ?ntr-un comunicat remis Redac?iei noastre.Dup? avansul de 8% din 2018, pia?a bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achizi?ionate (m?ncare, b?uturile r?coritoare ?i produsele de ?ngrijire etc.), va cre?te ?n acest an cu peste 12%, estimeaz? anali?tii, pe baza datelor preliminare ob?inute din pia??.Potrivit analizei, sectorul alimentar se afl? ?i ?n acest an ?n prim-plan, cu o cre?tere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionat? pe de o parte de cre?terea cererii, urmare a major?rii veniturilor popula?iei, iar pe de alta de avansul semnificativ al pre?urilor, mai precizeaz? sursa.?n 2018, business-ul din sectorul alimentar a dep??it grani?a de 100 de miliarde de lei, ?n cre?tere cu aproape 6 miliarde de lei fa?? de rezultatul din 2017.Potrivit datelor Frames, dinamica pie?ei este influen?at?, ?n acest an, mai mult ca ?n anii trecu?i, de efectele infla?iei.Datele de la Institutul Na?ional de Statistic? arat? c? pre?urile de consum ?n luna noiembrie 2019 (ultima pentru care exist? date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anual? calculat? de INS pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%.Fa?? de decembrie 2018, cre?teri importante au fost ?nregistrate de pre?ul cartofilor, cu 20,6%, fructe ?i conserve din fructe, cu 15,9%, tutun ?i ?ig?ri, cu 7,65%, carne ?i preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%.Pe fondul cre?terii veniturilor ?i, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate ?n trecutul plin de priva?iuni, rom?nii au ajuns s? cheltuie pe m?ncare cel mai mult din Uniunea European?, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. ?n clasamentul Eurostat, Rom?nia este urmat? de Lituania (20,9%) ?i Estonia (19,6%), ?n timp ce media european? este de 12,1%.Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compar? dinamica global? a pie?ei (cre?terea ?n valoare ?i unit??i) ?n sectorul bunurilor de larg consum ?n toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, ?ara noastr? printre pietele cu cre?terea cea mai mare din cele 28 de ??ri europene (10.4% dup? primele 6 luni).……………………….LEGISLATIVESTE LEGE! PERIOADA ?N CARE ESTE INTERZIS P??UNATUL ANIMALELOR! Agroinfo?17 decembrie 2019 - ADOPTAT? DE PARLAMENTUL ROM?NIEI. Cresc?torii de animale din Rom?nia trebuie s? ?tie c? este lege care le interzice p??unarea animalelor ?ntr-o anumit? perioad? de timp din an. Legea pentru modificarea ?i completarea Legii v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptat? de Camera Deputa?ilor pe data de 11 decembrie 2019 ?i este deja elaborat? forma ?n care urmeaz? s? fie promulgat? de c?tre pre?edintele Rom?niei.Articolul 23 alineatul (1), litera c) din noua Lege a v?n?torii?interzice??c) p??unatul animalelor domestice ?n terenul agricol ?ntre 6 decembrie ?i 24 aprilie, cu excep?ia cazurilor ?n care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau de?ine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al de?in?torului de teren agricol pe care se p??uneaz? ?i care este ?nregistrat la unitatea administrativ-teritorial?.”Aten?ie!?Dac? terenul agricol, p??une, apar?ine cresc?torului de animale, acesta poate s?-?i p??uneze animalele pe terenul lui sau dac? proprietarul terenului agricol ?i d? ?n scris acordul pentru p??unarea animalelor.Interzicerea p??unatului animalelor?a scos ?n decembrie 2015 oierii ?n strad?. Mii de cresc?tori de ovine au protestat atunci ?n fa?a Parlamentului Rom?niei. Dup? protestul ciobanilor, parlamentarii au dat o derogare de la acest articol din Legea v?n?torii. Acum, ?n cea mai recent? form? a legii, transmis? deja pre?edintelui Rom?niei, Klaus Iohannis, pentru promulgare, s-a revenit la interzicerea p??unatului animalelor pe terenurile agricole ?n perioada 6 decembrie - 24 aprilie. Oierii sunt astfel obliga?i s?-?i ?in? oile pe stabula?ie ?n cazul ?n care nu de?in un teren agricol sau nu au acordul scris al unui proprietar de teren agricol pentru p??unare.INS: unitatile de procesare colecteaza tot mai putin lapte de vaca de la producatori Decembrie 17, 2019Potrivit INS, unitatile de procesare au colectat in luna septembrie 2019 o cantitate de lapte de 87.975 tone, in scadere cu 0,9% (827 tone) fata de aceeasi perioada a anului 2018, noteaza Agerpres.In aceasta perioada, productia la unt a scazut cu 43 de tone, de la 889 tone in septembrie 2018 la 846 tone in septembrie 2019 (-4,8%), iar productia de lapte de consum s-a redus cu 328 tone (-1,3%), de la 25.936 tone in septembrie 2018 la 25.608 tone in septembrie parativ cu septembrie 2018, in septembrie 2019 s-au inregistrat cresteri ale productiei la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1.962 tone (+11,2%), smantana de consum cu 319 tone (+5,9%) si branzeturi cu 339 tone (+4,7%).Cantitatea de lapte importata in septembrie, cu 12,8% mai scazuta fata de aceeasi perioada din 2018Cantitatea de lapte brut importat de unitatile procesatoare a scazut in luna septembrie 2019 pana la 8.687 tone, cu 1.276 tone (-12,8%) mai putin fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cand s-au inregistrat 9.963 tone, potrivit datelor parativ cu luna august 2019, in septembrie 2019 cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.978 tone (-7,3%).Productia a crescut la urmatoarele produse lactate: unt cu 75 tone (+9,7%), smantana de consum cu 356 tone (+6,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 837 tone (+4,5%), lapte de consum cu 208 tone (+0,8%). Productia a scazut la branzeturi, cu 985 tone (-11,5%).In primele noua luni ale anului 2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a ajuns la 869.079 tone, in crestere cu 16.116 tone (+1,9%) fata de perioada similara a anului 2018.Expertii FDA SUA: Firmele romanesti trebuie sa fie mai agresive pe piata americana a produselor agroalimentare 16 Decembrie 2019Aceasta a fost una din concluziile seminarului ?Exporta cu ajutorul expertilor FDA” (Food and Drug Administration), organizat in data de 12 decembrie 2019, de USH Pro Business impreuna cu Inter-Bio si Registrar Corp USA, organizatie americana pregatita sa sustina prin transfer de cunostiinte modul in care poti fi exportator de success pe piata. Doar 150 de firme romanesti au certificate FDA fata de Grecia, unde numarul lor este peste 1000 si Bulgaria peste 300.La eveniment au participat producatori si procesatori de produse agroalimentare din Romania, care manifesta un interes deosebit pentru piata alimentara din SUA. John Moysoglou, reprezentant al Registrar Corp, a adus informatii referitoare la conditiile particulare in procesul de export catre Statele Unite.?Participantii au aflat detalii despre modul de etichetare, verificare a ingredientelor, inregistrare FCE (Food Canning Establishment), elaborare a notificarii prealabile de export cat si despre modul in care acestia pot gasi distribuitori pe piata sau pregati un plan de afaceri. Expertul Registrar Corp a explicat cu exemple concrete modul de respectare regulilor federale, de stat sau locale din America, pentru a putea exporta materii prime sau bunuri de consum alimentare (reglementarile FDA). La finalul workshop-ului, reprezentantii firmelor au folosit sesiunea de intrebari si raspunsuri pentru a primi sfaturi pe probleme punctuale cu care s-au confruntat in trecut.“Procedurile FDA de inregistrare sunt putin cunoscute, iar noi vom continua sa organizam seminarii de transfer de cunostiinte specifice unui centru de afaceri de export la nivel regional. Lipsa de performanta a firmelor romanesti in ceea ce priveste exportul, poate fi explicata prin faptul ca participarea la actiuni de promovare in exterior, la targuri, expozitii, misiuni economice, se realizeaza fara ca firmele sa beneficieze de un training prealabil si fara sa fie certificate pe piata. Majoritatea nu au un plan de afaceri robust inainte de a cheltui bani in misiuni economice externe. Participarea la targuri si expozitii internationale ar trebui sa fie corelata cu participarea mai intai la astfel de evenimente care pregatesc firmele pentru export”?a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, prorector Relatii Internationale Universitatea ”Spiru Haret”. ??………………….INTERNE ?n Prahova, focarele de PPA au fost stinse oficial Mar?i, 17 Decembrie 2019 HYPERLINK "" Zootehnie-Medicina veterinara R?m?n deschise 8 cazuri de PPA depistate la porcii mistre?i; acestea, potrivit legisla?iei, pot fi ?nchise la doi ani de la confirmare.Pericolul ?ns? nu a trecut Luna trecut?, ?n cadrul ?edin?ei Centrului Local de Combatere a Bolilor Prahova, directorul Direc?iei Sanitar-Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, Mihai Terecoas?, a anun?at c? au fost stinse oficial cele 43 de focare de pest? porcin? african? confirmate ?n gospod?riile popula?iilor din comunele Olari, Gherghi?a, Balta Doamnei, Puchenii Mari, Brazi, T?rg?oru Vechi, Gorgota, Poienarii Burchii, ?irna ?i Cocor??tii Col?, toate situate ?n sudul jude?ului. Concomitent au fost ridicate restric?iile sanitar-veterinare privind circula?ia suinelor vii impuse uneia dintre cele mai mari exploata?ii comerciale din comuna Gherghi?a. DSVSA Prahova a precizat c?, dup? stingerea focarelor, ?n fiecare gospod?rie unde a fost depistat? temuta PPA se vor introduce doi porci santinel? pentru a testa eficien?a ac?iunilor de dezinfec?ie efectuate, iar dup? 45 de zile se vor recolta probe de s?nge pentru examenul serologic, care s? confirme absen?a (sau prezen?a) virusului.Fermierii nu scap? ?ns? cu totul de consecin?ele provocate de apari?ia bolii ?n jude?: autorit??ile au aprobat planul de m?suri pentru prevenirea apari?iei de noi focare de PPA, valabile ?n luna decembrie, fix atunci c?nd exist? o foarte mare cerere de carne de porc pe pia??.Primul set de m?suri vizeaz? circula?ia suinelor ?i presupune: controale permanente efectuate la intrarea ?n jude? dinspre zonele unde a fost confirmat? pesta, pentru a descuraja comer?ul ilegal de porcine vii sau carne; obliga?ia comercializ?rii numai ?n baza certificatului sanitar-veterinar de s?n?tate, a formularului de mi?care eliberat de medicul veterinar din localitatea de domiciliu a v?nz?torului; ?n plus, dac? animalele provin din alte jude?e, pe l?ng? cele dou? documente este necesar un aviz sanitar-veterinar interjude?ean (va fi ob?inut de v?nz?tor de la DSVSA-ul jude?ean).Al doilea set de m?suri ?i pune ?n ?ncurc?tur? pe cei care sacrific? suinele ?n mod tradi?ional. Adic?, ei trebuie s? cheme medicul veterinar ?mputernicit dac? eventual constat? modific?ri ?n starea de s?n?tate a porcului: inapeten??, febr?, arcuire a spatelui, mers greoi, vom?, diaree, semne de piele ?nro?it?. Dup? sacrificare, apelarea medicului devine obligatorie dac? se observ? anumite modific?ri ale organelor interne: splina mult m?rit?, de culoare ro?ie sau neagr?, ficat mult m?rit, numeroase hemoragii, acumul?ri de lichid ?n cavit??i. Cum pu?ini gospodari se pricep la aceste detalii, v? imagina?i c? sacrificarea chiar devine o mare problem?. Pe de alt? parte, dac? exist? persoane care cump?r? carne din alte jude?e pentru folosin?? ?n cadrul familiei, acestea trebuie s? completeze o declara?ie pe proprie r?spundere pe care s-o prezinte mai apoi poli?iei sau jandarmeriei, dac? se ?nt?mpl? s? fie oprite ?n trafic. Maria BOGDANHolde Agri Invest ?ncepe plasamentul privat pentru 29 mil. lei prin BRK: listarea ac?iunilor, ?n T2/2020 Tibi Oprea 17.12.2019, ? Tichet minim: 120.000 de lei ??Aproximativ jum?tate din companie este oferit? investitorilor ?n acest plasament privat.Holde Agri Invest, companie rom?neasc? care opereaz? terenuri agricole, a ?nceput ?n aceast? s?pt?m?n? plasamentul privat ?n urma c?ruia vrea s? str?ng? de la investitori maximum 29 mil. lei, finan?are care are ca destina?ie achizi?ionarea a dou? ferme, precum ?i silozuri ?i utilaje agricole. Oferta poate fi ?nchis? anticipat chiar dac? va fi atras? o sum? mai mic? de la investitori, potrivit unor informa?ii ale ZF.G??ti criminale chineze r?sp?ndesc inten?ionat pesta porcin? pentru a face bani 16 decembrie 2019, 14:39 de Elena Deacu Pre?urile la carnea de porc au crescut din cauza pestei porcine africane, iar unele g??ti criminale din China r?sp?ndesc inten?ionat boala, ca s? profite de pe urma ei, scrie South China Morning Post. Infractorii chinezi au exploatat criza pestei porcine africane din ?ar? prin r?sp?ndirea inten?ionat? a bolii, pentru a-i obliga pe fermieri s? ??i v?nd? porcii la un pre? sc?zut. Carnea este apoi v?ndut? prin contraband? drept carne s?n?toas?. Uneori, bandele r?sp?ndesc zvonuri despre virus, care este fatal pentru porci, dar ?n cazuri mai extreme folosesc drone pentru a arunca obiecte infectate ?n ferme, potrivit unei anchete a revistei China Comment, care este afiliat? agen?iei de ?tiri de stat Xinhua. Boala a redus efectivele de porci din ?ar? cu peste 40 la sut? din cauza sacrificiilor ?n mas? destinate s? opreasc? r?sp?ndirea ei ?n continuare. Drept urmare, pre?ul c?rnii de porc este mai mult dec?t dublu. Acest lucru ofer? oportunit??i infractorilor. Ancheta arat? c? g??tile au ?ncercat s? r?sp?ndeasc? panica ?n r?ndul fermierilor pentru a-i for?a s?-?i v?nd? animalele la un pre? mai mic. Uneori, ei r?sp?ndesc zvonuri despre r?sp?ndirea bolii ?ntr-o localitate ?i chiar las? porci mor?i pe marginea unui drum pentru a face fermierii s? cread? c? infec?ia se r?sp?nde?te. ?n unele cazuri extreme, g??tile au plasat chiar ?i furaje infectate ?n interiorul fermelor locale de porci. ?Una dintre filialele noastre a z?rit odat? drone care arunc? obiecte necunoscute ?n ferma de porci, iar ulterior o inspec?ie a descoperit virusul pestei porcine africane ?n aceste obiecte”, a spus un manager al fermierilor. Dup? ce cump?r? porcii, g??tile v?nd apoi pe pia?a de contraband? animalele sau carnea lor, ?n zone unde pre?urile sunt mai mari. Acest lucru are loc ?n ciuda interdic?iei de a transporta carne de porc sau animale ?ntre provincii pentru a controla r?sp?ndirea bolii. Marja de profit poate fi de p?n? la 1.000 de yuani (143 dolari) pe porc, astfel c? dealerii au acumulat profituri substan?iale. Numai ?n sud-vestul provinciei Yunnan autorit??ile au interceptat deja 10.000 de porci vii, unii infecta?i cu virusul pestei porcine africane, care erau destina?i altor provincii. Poli?ia estima c? o ga?c? a v?ndut prin contraband? 4.000 de porci din provincie ?ntr-o singur? zi. Contrabandi?tii dau mit? inspectorilor ?i falsific? certificate de carantin? pentru a vinde animalele dincolo de grani?ele provinciilor.? ”Consum? rom?ne?te!” - o campanie pe model Trump, propus? guvernului Orban Mircea Oprea Image source:? RFI/Mircea OpreaDeficitul balan?ei comerciale (diferen?a dintre importuri ?i exporturi) ?n perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019 a fost de aproximativ 14 miliarde euro ?n favoarea importurilor, mai mare cu peste 2 miliarde euro dec?t cel ?nregistrat ?n 2018, informeaz? INS. ”Datele sunt ?ngrijor?toare mai ales pentru cursul leu-euro”, explic? la RFI analistul economic Mircea Co?ea, care subliniaz? c? Guvernul PSD-ALDE a gre?it nelu?nd m?suri de contracarare a cre?terii consumului ?i, implicit, a importurilor. ?n aceste condi?ii, Mircea Co?ea propune Guvernului Orban o campanie de promovare a produselor rom?ne?ti de tipul celei din SUA.Economia Rom?niei ?ncheie anul cu un deficit comercial uria? care dep??e?te valoarea record de anul trecut ?i care pune o presiune uria?? asupra leului. Datele INS arat? c?, ?n primele 10 luni ale anului,?importurile au dep??it exporturile cu peste 14 miliarde de euro. Vorbim astfel despre un deficit comercial cu aproape 2,2 miliarde euro mai mare dec?t cel ?nregistrat ?n 2018.”Vina este ?n mod special a fostului guvern?PSD-ALDE, care a m?rit foarte mult salariile bugetarilor gener?nd o cerere ?i un consum foarte mari, tendin?e fa?? de care Executivul trebuia s? ia m?suri rapide prin?stimularea produc?iei interne pentru export”, declar? la RFI analistul economic Mircea Co?ea.?Ascult?:Mircea Co?ea mai spune c? importurile mult mai mari dec?t exporturile genereaz? o?presiune foarte mare asupra leului, care se devalorizeaz? ?n raport cu euro. ?n aceste condi?ii, ”statul ar trebui s? se implice ?n ajutarea ?i promovarea firmelor ?i a produselor rom?ne?ti”, pe modelul aplicat recent ?n SUA. O campanie ”Consum? rom?ne?te!”, de tipul celei promovate de Donald Trump ?n SUA nu ar fi deloc rea, e de p?rere analistul economic.Ascult?:Mircea Co?ea mai afirm? c? am ajuns ?n situa?ia paradoxal? ”de a?exporta porumb ?i a importa carne de porc?la costuri de 20 de ori mai mari, de a?exporta gr?u boabe ?i a importa coc? congelat?, de a?exporta floarea soarelui ?i a importa ulei”. La toate acestea se adaug? ?i importurile masive din timpul campaniilor de reduceri de tipul Black Friday. Analistul economic subliniaz? c? Rom?nia trebuie s? evolueze la capitolul competitivitate ?i s? fie capabil? s? genereze?produse finite, gata de export.Ascult? interviul integral: Analistul economic Mircea Co?ea, despre deficitul commercial.Num?rul de microber?rii artizanale a crescut ?n numai ?apte ani de la 2 la 50 de unit??i. ?Segmentul de bere artizanal? poate cre?te doar printr-un efort comun al produc?torilor.“ ?M?d?lina Panaete 17.12.2019, Aproximativ 50 de microber?rii func?ionau anul trecut ?n Rom?nia, ?n cre?tere cu aproape 20 fa?? de anul anterior, arat? datele de la Asocia?ia Berarii Europei. Astfel, efervescen?a berilor artizanale cre?te, ?ns? ponderea acestui tip de bere este ?n continuare mic ?n consum.De?i reprezint? o categorie mic? comparativ cu berea industrial?, micii berari sunt mult mai uni?i ?i se promoveaz? ?mpreun?.?Segmentul de bere artizanal? poate cre?te doar printr-un efort comun al produc?torilor. Noi avem o ofert? variat? de produse, ?ns? trebuie s? cre?m o cerere, iar pentru asta sunt necesare dezvoltarea segmentului ?i eforturi comune de promovare a conceptului de bere artizanal?“, a spus Fran?ois-Xavier D’Hollander, cofondator al One Beer Later, o microber?rie din Buz?u. ?n 2012 erau doar dou? microber?rii ?n Rom?nia, mai arat? datele Asocia?iei Berarii Europei. Consumul de ulei de m?sline va cre?te ?n ??rile UE care nu producLiviu GORDEA ?17 decembrie 2019 - Produc?ia de ulei de m?sline ar urma s? creasc? ?n timp ce consumul de vin ar putea sc?dea ?n perioada 2020-2030, potrivit estim?rilor Comisiei Europene exprimate ?n cel mai recent raport referitor la sectorul agroalimentar.P?n? spre sf?r?itul perioadei analizate, se a?teapt? o cre?tere a capacit??ii de produc?ie a uleiului de m?sline cu o medie anual? de 1,1%, ajung?nd la 2,4 milioane de tone ?n 2030 (fa?? de 2 milioane de tone ?n 2019). Consumul intern ar putea cre?te ?n ??rile care nu produc acest aliment. ?n plus, cererea puternic? at?t pe pie?ele tradi?ionale, c?t ?i pe cele noi va favoriza cre?terea exporturilor.?n ceea ce prive?te produc?ia de vin, prognozele Comisiei Europene vorbesc de o sc?dere, de la 156 milioane hl ?n 2019, la 155 milioane hl ?n 2030. Consumul este preconizat s? se diminueze, de la 25,3 litri pe cap de locuitor ?n 2019 la 24,5 litri pe cap de locuitor ?n 2030. Cu toate acestea, ?n ciuda concuren?ei globale puternice, exporturile UE ar putea continua s? creasc?, ?n principal datorit? indica?iilor geografice ?i a vinurilor spumante.Scad suprafe?ele cu meriReferitor la sectorul fructelor ?i legumelor, se a?teapt? o sc?dere a suprafe?elor cultivate cu meri, dar aceasta ar putea fi compensat? prin cre?terea produc?iei. Potrivit prognozelor actuale, produc?ia de mere a Uniunii Europene ar urma s? ajung? la 12 milioane de tone ?n 2030 (fa?? de 11,3 milioane de tone ?n 2019). Produc?ia de piersici ?i nectarine va fi supus? unor presiuni concuren?iale tot mai mari fa?? de alte fructe de var?, cu o sc?dere suplimentar? a consumului. ?n acest caz, estim?rile vorbesc de o produc?ie de aproximativ 4 milioane de tone ?n 2030 (fa?? de 4,1 milioane de tone ?n 2019).Pe de alt? parte, se a?teapt? ca produc?ia UE de portocale ?i tomate s? r?m?n? la un nivel stabil ?n perioada de perspectiv?, respectiv 6,2 milioane tone de portocale (fa?? de 6,1 milioane tone ?n 2019) ?i 7 milioane tone de tomate ?n 2030 (fa?? de 6,9 milioane tone ?n 2019). Consumatorii se vor orienta tot mai mult spre sucul de portocale proaspete ?n detrimentul b?uturilor concentrate. ?n ceea ce prive?te ro?iile, se a?teapt? ca cererea intern? ?i global? de tomate procesate s? creasc?.Responsabilitate social? la Agricost. Sponsoriz?ri de peste 200.000 de euro pentru comunitatea local? HYPERLINK "" \o "Redac?ia FiR" REDAC?IA FIR 17 DECEMBRIE 2019Agricost Br?ila investe?te ?n proiecte de responsabilitate social?, recompens?nd comunitatea local? pentru succesul s?u ?n agricultur?. P?n? ?n prezent,?valoarea total??a?sponsoriz?rilor?a?dep??it?260.000?de?euro, a?declarat?Gianina Ioni??, director executiv Agricost?–?Al Dahra,?iar reprezentan?ii companiei inten?ioneaz? s? creeze un fond de investi?ii pentru jude?ul Br?ila ?n sum? de 500.000 de euro. Banii ar urma s? fie investi?i ?n domeniile Cultur?, Educa?ie, Sport ?i S?n?tate.?n Insula Mare a Br?ilei, mai multe ?coli ?i gr?dini?e au fost dotate cu mobilier ?i echipamente IT din sumele alocate de Agricost. ?colile ?i gr?dini?ele din comunele M?ra?u ?i Frec??ei ?i-au re?nnoit integral mobilierul ?i au achizi?ionat echipamente electronice din dona?iile?companiei. De asemenea, au fost alocate sume pentru sus?inerea financiar? a echipei locale de handbal feminin, c?tre Crucea Ro?ie ?i asocia?ii pania se implic? ?i ?n programele de instruire a viitorilor speciali?ti ?n agricultur?. Anual, organizeaz? stagii de practic? pentru studen?i ?i elevi, ?n baza parteneriatelor ?ncheiate cu institu?ii de ?nv???m?nt, conferindu-le tinerilor care urmeaz? cursuri cu profil agricol posibilitatea de a intra ?n contact cu noile tehnologii ?i cu tehnicile de lucru din fermele Agricost.?n fiecare an, ?n Insula Mare a Br?ilei, fermierii din Rom?nia se reunesc ?ntr-un schimb de experien?? util pentru agricultura rom?neasc?. Cu aceast? ocazie, solu?iile inovatoare ale speciali?tilor?Agricost,?de la tehnici agricole folosite pentru cre?terea randamentelor culturilor simultan cu m?suri de protec?ie a solului, p?n? la prezentarea noilor tehnologii utilizate ?n fermele administrate de companie ?i a avantajelor acestora,?sunt comunicate transparent miilor de participan?i la acest eveniment. La edi?ia din acest an, au participat peste 2.000 de persoane, fermieri, studen?i, produc?tori de utilaje agricole, reprezentan?i ai organiza?iilor de profil etc.Anul trecut, Agricost a fost unul dintre cei mai mari produc?tori de porumb din Rom?nia ?i?principalul?angajator din domeniul produc?iei vegetale, ob?in?nd cel mai bun rezultat din punctul de vedere al profitului/angajat ?n r?ndul companiilor care activeaz? ?n sectorul vegetal ?i al produc?iei de carne local.INDUSTRIE ALIMENTARAAvem produse gustoase, dar unde le vindem? Desfacerea, problema nationala In?dec. 17, 2019??150 HYPERLINK "" \l "respond" \o "Las? un comentariu la: \“Avem produse gustoase, dar unde le vindem? Desfacerea, problema nationala\”" ?0Ne l?ud?m cu produse gustoase, cu materie prim? de calitate, dar to?i, absolut to?i fermierii se pl?ng de aceea?i problem?: nu au desfacere. Or??enii vor s? cumpere carnea, laptele, legumele sau fructele rom?ne?ti, dar nu le g?sesc mereu ?n oboare ?i magazine. Autorit??ile cunosc bine aceast? veche problem?, dar toate m?surile de p?n? acum nu au dat roade. Noi continu?m s? prezent?m acest mare necaz al produc?torilor. Ast?zi i-a venit r?ndul unui cresc?tor de animale din jude?ul Arad. Branzeturi artizanale garantate de Fratia Bacilor Ardeleni, la Cluj In?dec. 17, 2019?? Fr??ia Bacilor Ardeleni, parteneriatul de tip lan? scurt, lansat recent la Cluj, care reune?te produc?tori locali din Transilvania, pune la dispozi?ia consumatorului atent la calitatea produselor br?nzeturi artizanale ?i produsele lactate, f?cute dup? re?ete tradi?ionale ?n primul spa?iu de v?nzare de tip ?store in store” ?n cartierul Grigorescu. Parteneriatul presupune colectarea laptelui de la membri asocia?iei ?i procesarea lui ?ntr-o fabric? din Mociu. Astfel, produsele ajung de la fermier la consumator f?r? intermediari, Fr??ia garant?nd pentru prospe?imea ?i calitatea br?nzeturilor artizanale. Punctul de v?nzare din care consumatorii pot cump?ra br?nzeturile garantate de Fr??ia Bacilor Ardeleni se afl? ?n cartierul Grigorescu, pe strada Mir?sl?u nr. 4, ?n magazinul ?MOLDOVAN – Carmangeria S?nnicoara”. ?n magazin se reg?sesc produse naturale din lapte, f?cute dup? re?ete variate, pentru toate gusturile precum: br?nzeturi proaspete (telemeaua de vac?) ?i br?nzeturi premium, artizanale, maturate ?n grota de la ?aga (Produs de ?aga, Bob?lna, Moeciu, Montana). Produsele create ?n fabrica de la Mociu din laptele provenit de la fermierii ce fac parte din Fr??ia Bacilor Ardeleni poart? eticheta Atelierului de Lapte. ?n viitor, brandul ??i va l?rgi gama de produse prin introducerea de produse lactate proaspete, iaurturi, lapte b?tut sau sm?nt?n?. Pe l?ng? magazinul de prezentare din cartierul Grigorescu, produsele Atelierului de Lapte se pot g?si ?i ?n alte magazine ?Moldovan” ?i ?Cosm-Fan” din Cluj Napoca. ?Fr??ia Bacilor Ardeleni este o familie de fermieri care ?i-a unit for?ele din dorin?a de a p?stra tradi?iile ardelene?ti ?i de a le transmite genera?iilor viitoare. Producem br?nzeturi din lapte de oaie ?i de vac? ?i avem puterea s? garant?m pentru calitatea lor. Nu putem dec?t s? ne m?ndrim c? acum exist? ?i un magazin de prezentare al produselor noastre, iar oamenii pot sta fa?? ?n fa?? cu cei care care au pus bazele acestei asocia?ii de tip lan? scurt”, a declarat ?tefan Moldovan, unul dintre fermierii implica?i ?n proiect. Orarul de func?ionare al magazinului este de luni p?n? vineri ?ntre 7.00-21.00, s?mb?t? ?ntre 7.00-18.00 ?i duminic? ?ntre 8.00-14.00.Despre Fr??ia Bacilor ArdeleniFr??ia Bacilor Ardeleni este un parteneriat de tip lan? scurt, creat cu fonduri europene, care reune?te mai mul?i produc?tori locali din Transilvania. Acest parteneriat a fost creat cu scopul de a oferi consumatorului produse locale de calitate, f?cute dup? re?ete tradi?ionale ardelene?ti, o interac?iune direct? cu produc?torul ?i posibilitatea de a cunoa?te metodele ?i tehnologiile de produc?ie. De asemenea, Fr??ia le ofer? membrilor posibilitatea de a valorifica mai bine laptele ?i le asigur? pia?? de desfacere f?r? intermediari. Fermierii implica?i ?n parteneriat sunt ?tefan ?i Cosmin Moldovan (tat? ?i fiu), Drago? Iuliu Colceru, Ion Dorin Rus, Viorel Delean ?i Paul Feren?.Produc?torul brandului FruFru a r?scump?rat anticipat obliga?iunile de 4,5 milioane lei pe care le avea la Burs?. Unilever a preluat 75% din compania Good People, care comercializeaz? brandul FruFru 17 DECEMBRIE 2019 ?Tibi Oprea 17.12.2019 Good People, care comercializeaz? alimente ?i sucuri bio sub brandul FruFru, a anun?at la burs? c? a r?scump?rat anticipat ?i integral emisiunea de obliga?iuni FRU21, conform memorandumului de listare prin care a fost exercitat? op?iunea call, ?n contextul ?n care gigantul anglo-olandez Unilever, unul dintre cei mai mari juc?tori din pia?a local? de FMGG, a achizi?ionat 75% din compania fondat? acum 13 ani de Mihai Simiuc.Pre?ul de r?scump?rare al emisiunii este de 100% din valoarea nominal?, iar data de ?nregistrare pentru identificarea obligatarilor ce beneficiaz? de r?scump?rarea anticipat? este 19 decembrie 2019. Data pl??ii a fost stabilit? 30 decembrie 2019.PPD Rom?nia, importatorul Johnnie Walker, a investit 5 milioane de euro ?ntr-un depozit ?n vestul Capitalei. ?Rata mare de cre?tere din Rom?nia din ultimii 5 ani a f?cut ca aceast? investi?ie ?n depozitare ?i depozitare s? fie necesar?“Autor:?M?d?lina Panaete 17.12.2019, 19:50?1 Centrul PPD Rom?nia are o capacitate de depozitare de 9.500 de pale?i ?i dispune ?i de birouri, spa?ii de socializare ?i s?li de conferin?e.PPD Rom?nia, unul dintre cei mai mari importatori de b?uturi spirtoase de pe plan local, a investit peste 5 milioane de euro ?ntr-un centru de distribu?ie de 7.750 mp ?n apropiere de autostrada A1 Bucure?ti-Pite?ti, ?n vestul Capitalei.Centrul are o capacitate de depozitare de 9.500 de pale?i ?i dispune ?i de birouri, spa?ii de socializare ?i s?li de conferin?e. ?Rata mare de cre?tere anual? a cifrei de afaceri din Rom?nia din ultimii cinci ani a f?cut ca aceast? investi?ie ?n depozitare ?i depozitare s? fie necesar?”, a spus Alexis Photiades, managing director al PPD Group, compania-mam? a PPD Rom?nia.Punctajele Vinul.ro: cum se desf??oar? evalu?rile, cine le face ?i ce semnifica?ii au punctele decembrie 17, 2019Vinul.roPunctele Vinul.ro (singura revist? rom?neasc? de profil cu apari?ie continu? ?n ultimii 12 ani) au ajuns,??ncep?nd din vara 2019, s? fie utilizate ca argument de v?nzare (bazat pe calitate) ?n marele retail. Asta, dup? ce ele fuseser? utilizate de la apari?ia publica?iei tip?rite ca metod? intern? de ierarhizare necesar? pentru acordarea Premiilor de excelen?? anuale ale revistei. Din 2019,?punctajele Vinul.ro pot fi folosite – la cerere – ?i de c?tre cramele care doresc s? ob?in? evalu?ri independente ale produselor lor, ?nainte sau dup? lansarea pe pia??.Pentru c? nu toat? lumea ?tie care este metodologia de punctaj ?i care ?i sunt semnifica?iile, le prezent?m aici.Cine sunt evaluatorii care acord? punctajele Vinul.roIdentitatea evaluatorilor este transparent?, dar componen?a comisiilor pentru fiecare sesiune de evaluare este variabil? – ob?inut? prin selectarea individual? dintr-un “bazin” mai larg de posibili participan?i. ?ntotdeauna, o comisie include cel pu?in 5 membri: cel pu?in un membru al Asocia?iei Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia (ADAR); cel pu?in un somelier certificat de o ?coal? ?i un organism autorizat care func?ioneaz? ?n Rom?nia; cel pu?in un absolvent (?ncep?nd cu nivelul 2) de cursuri ?n sistemul interna?ional Wine and Spirits Education Trust (WSET); cel pu?in un manager ?i/sau proprietar de magazin specializat ?n v?nzarea de vin ori de restaurant; cel pu?in un blogger de vin cu activitate constant? ?i recunoscut?.Adesea, particip? la evalu?ri ?i c?te un membru al echipei Vinul.ro, dar care nu a participat la ordonarea ?i secretizarea probelor. ?ncerc?m s? oferim, astfel, un punctaj final care s? reflecte diverse puncte de vedere ale unor profesioni?ti, ?n condi?ii de transparen?? a procesului.Ce se evalueaz? pentru punctajele Vinul.roFolosim o scal? de la 50 la 100 de puncte (?n care 50 este minimum acordat unui produs care prezint? ??n mod cert caracteristicile unui vin, dar care este afectat de anumite defecte sau ?mboln?viri ?i a devenit impropriu consumului, iar 100 este maximum de calitate posibil). ?n marja de la 80 la 100 de puncte vorbim de vinuri corecte din punct de vedere tehnologic ?i ?nzestrate cu calit??i peste medie, calit??i care le recomand?.?n imaginea de mai sus, un?model de fi?? OIV?pentru evaluarea vinurilor. Sistemul Vinul.ro folose?te aceast? baz?, dar punctajele pentru aspect au fost redistribuite c?tre celelalte caracteristici. ?n momentul de fa??, la nivel interna?ional exist? numeroase dezbateri cu privire la cel mai eficient sistem de punctare, fiecare av?nd plusurile ?i minusurile luiCu c?teva mici modific?ri agreate cu organiza?iile profesionale ale somelierilor din experien?a ultimilor ani, totul porne?te de la principiile fundamentale ?nscrise ?i ?n fi?a de evaluare consacrat? global de c?tre Organiza?ia Interna?ional? a Viei ?i Vinului (OIV – organism interguvernamental al ??rilor produc?toare): se iau ?n considerare?aspectul, mirosul, gustul ?i armonia general? ?ntre componente?(calitate, intensitate ?i complexitate aromatic?, nivel perceptibil de aciditate, structura ?i textura taninurilor, complexitate ?i intensitate gustativ?, lungime ?i calitate a gustului remanent ?i altele). Doar c? – spre deosebire de fi?a OIV, la Vinul.ro aspectul vinurilor (limpiditate, str?lucire, tent?) sunt evaluate doar ca un criteriu de tip admis/respins. Aceast? modificare provine din experien?a ultimilor 11 ani de evalu?ri (at?t ?n degust?rile organizate de revist?, c?t ?i ?n cadrul particip?rilor la alte proiecte similare organizate de alte entit??i) – experien?? care a ar?tat c? ?n condi?iile tehnologiilor moderne de vinifica?ie aspectul vinurilor este aproape ?ntotdeauna unul corect, ceea ce ne-a dus la redistribuirea punctelor respective c?tre celelalte criterii de evaluare. Aceast? redistribuire conduce la o mai mare precizie ?n evaluarea vinurilor ?n conformitate at?t cu practica oenologic?, c?t ?i cu a?tept?rile consumatorilor.Cum se asigur? obiectivitatea evalu?rilor ?n urma c?rora se acord? punctajele Vinul.roDup? cum este acceptat ?n domeniu, evaluarea prin degustare nu este o metod? infailibil? – este foarte posibil ca evaluarea aceluia?i vin ?n momente diferite sau de c?tre comisii diferite s? ofere rezultate diferite. Dar, prin aplicarea unor ac?iuni preventive, ?ncerc?m cu bun? credin?? s? limit?m marjele de diferen?? ?i s? oferim o imagine c?t mai obiectiv? asupra vinurilor: secretiz?m probele evaluate, select?m componen?a comisiilor de jurizare astfel ?nc?t s? fie format? din profesioni?ti sau cunosc?tori pasiona?i ?i cu larg? recunoa?tere, acord?m punctajele ca medie aritmetic? a notelor fiec?rui evaluator.?n func?ie de num?rul de probe degustate (?n general 40-48 per sesiune), sunt formate (sub)serii logice (albe cu albe, ro?ii cu ro?ii etc). Probele (sticlele) sunt secretizate prin ?nvelirea lor ?n diverse ambalaje care nu permit evaluatorilor s? cunoasc? identitatea vinurilor pe care le degust?. Acestea nu sunt desecretizate dec?t dup? acordarea notelor ?i calcularea mediei finale – care nu mai poate fi schimbat?, odat? ce a fost calculat?.?Persoanele care au efectuat ordonarea pe serii ?i secretizarea nu particip? la evalu?ri. Sesiunile de evaluare se desf??oar? de regul? ?n localuri publice, dar ?ntr-un mediu favorabil concentr?rii mentale ?i senzoriale, ferit de mirosuri str?ine, dotat cu iluminare corespunz?toare.Prin “amestecarea” probelor de la mai mul?i produc?tori ?i prin secretizare, prin faptul c? evaluatorii nu cunosc nici numele cramelor ?i nici zonele de provenien?? – dar ?i prin num?rul participan?ilor ?i componen?a comisiilor de jurizare – se elimin? pe c?t posibil riscul subiectivismului. Punctajele finale acordate fiec?rui vin reprezint? media aritmetic? a punctajelor acordate de c?tre evaluatori. Fire?te c?,?av?nd ?n vedere subiectivismul personal inerent oric?rei activit??i de evaluare organoleptic? este, punctarea ca medie aritmetic? este un alt instrument prin care asigur?m, pe c?t posibil, obiectivitatea punctajelor acordate.Care este grila de interpretare a punctajelor Vinul.ro?n urma acord?rii punctajelor, Vinul.ro recomand? doar acele vinuri care au dep??it nivelul de 80 puncte:–?80-84 puncte desemneaz? vinuri de calitate peste medie;– 85-89 puncte semnific? faptul c? vinurile respective sunt excelente, cu o personalitate aparte;– vinurile de peste 90 de puncte indic? o calitate excep?ional?, pentru care merit? chiar s? faci eforturi financiare, dac? e?ti ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAINFOGRAFIC Retailerii str?ini vs micile afaceri de cartier. Din 100 de lei cheltui?i pe alimente, b?utur?, ?ig?ri, 62 de lei intr? ?n buzunarul str?inilor RETAIL Profit.ro scris ast?zi, Profitul ob?inut de comercian?ii cu am?nuntul de alimente, tutun ?i b?uturi este ?n cre?tere, cea mai mare pondere, de aproximativ dou? treimi, fiind ?ns? generat? de un num?r limitat de companii, majoritatea cu capital majoritar str?in, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro. Astfel, profitul raportat de companiile care activeaz? ?n domeniul analizat a crescut continuu ?i a ajuns ?n ultimul exerci?iu financiar ?ncheiat (anul 2018) la aproximativ 2 miliarde de lei, o cre?tere cu 2,8% raportat? la anul 2017 ?i de peste 65% comparativ cu anul 2015. Cu toate acestea, aproape dou? treimi din valoarea profitului raportat la nivel na?ional este generat de cele c?teva companii de top cu capital majoritar str?in, situa?ia fiind relativ similar? ?i ?n cazul veniturilor ?nregistrate, unde 62% sunt generate de aceste companii, ?i doar 38% de restul, majoritatea cu capital rom?nesc. Astfel, din 100 de lei cheltui?i pentru produsele alimentare, tutun sau b?uturi, 62 de lei sunt cheltui?i ?n magazine cu capital majoritar str?in, iar 38 de lei ?n magazine cu capital majoritar rom?nesc. “Investi?iile str?ine sunt o surs? s?n?toas? pe care se poate baza o economie, inclusiv la nivelul antreprenorilor locali. Un astfel de echilibru, ?ntre firme autohtone ?i companii str?ine, este dezirabil ?n toate sectoarele de activitate, inclusiv ?n retail.? Rom?nia are un apetit de consum ridicat ?n perioada de final de an, iar antreprenorii pot avea de c??tigat pe lan?ul de valoare atunci c?nd marile lan?uri de retail ??i sporesc cifra de afaceri. Ca antreprenor, am ?n?eles c?t de important este s? creezi parteneriate cu marile companii str?ine, ?n care rela?ia inter-uman? este esen?ial? pentru a dezvolta proiecte de business”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro Companiile cu capital majoritar str?in, de dou? ori mai performante dec?t cele cu capital majoritar rom?nesc Analiza companiilor din retail relev? c? indicatorii de performan?? sunt net superiori ?n favoarea firmelor cu capital majoritar str?in? Astfel, o companie cu capital str?in are o marj? de profit de 2,8%, fiind? mai profitabil? cu 0,3% peste una cu capital rom?nesc, a c?rei profitabilitate este de doar 2,5%. ?n valori procentuale, diferen?a este mic?, dar procentul trebuie aplicat la valoarea pe care un cump?r?tor o las? ?n medie la o companie cu capital str?in comparativ cu una cu capital rom?nesc. Astfel, din 100 de lei cheltui?i pentru produse alimentare, b?utur? sau tutun, la primul sunt l?sa?i ?n medie 62 de lei, pe c?nd la cel de-al doilea doar 38 de lei. Astfel, din 100 de lei cheltui?i pe produsele alimentare, b?uturi si ?ig?ri, prima companie r?m?ne cu 1,7 lei, pe c?nd cea de-a doua cu doar 90 de bani. Performan?a companiilor cu capital str?in este vizibil? ?i prin compara?ia altor doi indicatori relevan?i din acest punct de vedere ?i anume, viteza de rota?ie a stocurilor, respectiv cea de recuperare a crean?elor. ?n cazul vitezei de rota?ie a stocurilor (timpul mediu ?n care marfa este integral re?nnoit?), o companie cu capital str?in realizeaz? o rota?ie complet? ?n aproximativ 30 de zile pe c?nd una cu capital rom?nesc are nevoie de o durat? de timp dubl?, aproximativ 60 de zile. Astfel, o companie rom?neasc? are dificult??i mai mari ?n a g?si balan?a perfect? ?ntre cantitatea dintr-un produs pe care o achizi?ioneaz? ?i timpul ?n care acesta expir? ?i devine pierdere. ?i ?n cazul ?ncas?rii propriu-zise a banilor de la clien?i situa?ia este similar?, companiile cu capital str?in ?ncas?nd ?n medie in 13 zile pe c?nd una cu capital rom?nesc, ?n 24 de zile. “?n cazul companiilor rom?ne?ti, majoritatea restr?nse la mici afaceri de cartier, se observ? o reac?ie ?n lan? – nu am putere de negociere cu furnizorii, risc ca marfa s? se ?nvecheasc? la raft ?i uneori accept ?i plata cu ?nt?rziere ”pe caiet”. Plec?nd de aici, apar dificult??i ?n a-mi pl?ti furnizorii, iar afacerea ?ncet ?i sigur scade p?n? c?nd decid s? pun lac?tul sau s? practic un business de subzisten??,” a declarat Adrian Dragomir. Toate companiile de top au capital majoritar str?in Comer?ul cu am?nuntul al produselor alimentare, tutunului ?i b?uturilor este afacerea cel mai des ?nt?lnit? ?n Rom?nia, la nivelul anului 2018 ?n Rom?nia func?ion?nd peste 80.000 de astfel de businessuri. Dintre acestea, mai pu?in de 1% au capital majoritar str?in, iar dintre acestea, alte 1% reprezint? companiile de top ale domeniului, cu venituri anuale ce dep??esc 1 miliard de lei. Cea mai important? companie cu capital majoritar rom?nesc se afl? pe locul 10 ?n clasamentul veniturilor anuale ?nregistrate, cu venituri de 5 ori mai mici comparativ cu societatea situat? pe locul 9 ?i de 20 de ori mai mici dec?t cea aflat? ?n pozi?ia de lider, situa?ie ce ad?nce?te ?i mai mult falia care separ? companiile de top de restul companiilor din domeniu. ?n ceea ce prive?te riscul de intrare ?n insolven??, la nivel na?ional 5 din 10 companii au un comportament de plat? corect, av?nd un risc sc?zut de intrare ?n insolven??, iar alte 4 au un risc ridicat de intrare in insolven??. O companie aflat? ?n insolven?? este o companie care oficial, nu ??i mai are capacitatea de-a?i pl?ti colaboratorii ?i de cele mai multe ori reprezint? pasul anterior falimentului. ? ? Analiz?: Dou? treimi din profitul din sectorul de retail sunt generate de lan?urile str?ine de magazine HYPERLINK "" \o "Roxana Rosu"Roxana Rosu 17.12.2019, 10:20?509Companiile din zona de retail au ?ncheiat anul 2018 cu un profit de aproximativ 2 miliarde lei, ?n cre?tere cu 2,8% fa?? de 2017 ?i cu 65% fa?? de 2015, cea mai mare parte din c??tig, aproximativ dou? treimi, fiind generat de retailerii str?ini, arat? un studiu realizat de platforma termene.roSitua?ia este relativ similar? ?i ?n cazul veniturilor ?nregistrate, 62% fiind generate de companii cu capital majoritar strain ?i doar 38% de restul, majoritatea cu capital rom?er?ul cu am?nuntul al produselor alimentare, tutunului ?i b?uturilor este afacerea cel mai des ?nt?lnit? ?n Rom?nia, la nivelul anului 2018 func?ion?nd peste 80.000 de astfel de businessuri. Dintre acestea, mai pu?in de 1% au capital majoritar str?in, iar dintre acestea, alte 1% reprezint? companiile de top ale domeniului, cu venituri anuale ce dep??esc 1 miliard de lei.“Investi?iile str?ine sunt o surs? s?n?toas? pe care se poate baza o economie, inclusiv la nivelul antreprenorilor locali. Un astfel de echilibru, ?ntre firme autohtone ?i companii str?ine, este dezirabil ?n toate sectoarele de activitate, inclusiv ?n retail. ?Rom?nia are un apetit de consum ridicat ?n perioada de final de an, iar antreprenorii pot avea de c??tigat pe lan?ul de valoare atunci c?nd marile lan?uri de retail ??i sporesc cifra de afaceri. Ca antreprenor, am ?n?eles c?t de important este s? creezi parteneriate cu marile companii str?ine, ?n care rela?ia inter-uman? este esen?ial? pentru a dezvolta proiecte de business”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.roEchipa de rom?ni care a g?sit o solu?ie prin care magazinele METRO din toat? lumea s? fie mai eficiente ?HYPERLINK "" \o "Ioana Matei"Ioana Matei Postat la?17 decembrie 2019 O echip? format? din cinci rom?ni a g?sit o solu?ie de eficientizare a modului ?n care func?ioneaz? magazinele ?i depozitele METRO din toat? lumea. GLASSes folose?te tehnologia de realitate augmentat? prin care scurteaz? semnificativ timpul alocat activit??ii de colectare ?i c?nt?rire a produselor de c?tre angaja?i. Echipa de rom?ni care a g?sit o solu?ie prin care magazinele METRO...?Descrierea?inova?iei:?n prezent, ?n grupul Metro sunt utilizate dou? abord?ri ?n procesele de tip picking (colectarea ?i c?nt?rirea produselor de c?tre un angajat, ?n urma realiz?rii comenzilor online de c?tre clien?i – n.r.): prin imprimarea pe h?rtie a comenzilor online primite de la client sau prin utilizarea unui dispozitiv mobil. ?n cazul primei abord?ri, pick-by-paper, angajatul bifeaz? ?i colecteaz? direct pe h?rtie produsele puse ?n co? ?i cantitatea acestora, apoi le depoziteaz? ?n co?ul fizic. Ulterior, un alt angajat actualizeaz? corespunz?tor comanda online ?n sistemul informatic. Acesta este un proces ?n trei pa?i care necesit? timp suplimentar alocat activit??ii de verificare a comenzii. ?n a doua abordare, numit? mobile picking, angajatul folose?te un dispozitiv mobil pentru a scana fiecare produs din comand?, iar apoi colecteaz? produsele ?n co?ul fizic de cump?r?turi. Acesta este un proces de picking ?n doi pa?i. Cu toate c? aceast? abordare s-a dovedit a fi eficient? ?n grupul Metro, o echip? de ingineri software ai Metro Systems a venit cu propunerea de a eficientiza ?i mai mult acest proces prin introducerea abord?rii cu denumirea pick-by-vision. Aceast? abordare nou? presupune utilizarea ochelarilor de realitate augmentat? pentru a scana produsele prin simpla vizualizare a acestora atunci c?nd sunt colectate ?n co?ul fizic. Astfel se ajunge la un proces de picking ?ntr-un singur pas – practic se scurteaz? semnificativ timpul alocat activit??ii, angajatul are m?inile libere (f?r? h?rtie sau dispozitiv mobil), iar informa?ia preluat? de ochelari se transmite automat ?n sistemul informatic.Metro Systems Rom?nia (parte din Metronom Germania) este axat? pe furnizarea unei game largi de produse IT complete ?n domeniul wholesale, at?t la nivel global, c?t ?i adaptate nevoilor locale pentru toate punctele de lucru Metro Cash & Carry din cele 26 de ??ri din Europa ?i Asia. Este centrul de servicii IT interne pentru Metro Group ?i furnizeaz? consultan?? specializat? tuturor companiilor din grup. Persoanele implicate ?n dezvoltarea proiectului sunt Vlad Cojocaru, inginer software, full stack developer; Mihai Diac, inginer software, full stack developer; Aura Virgolici, engineering domain owner, doctor ?n informatic? economic?; Octavia Popescu, analist software, expert ?n analiza proceselor de business; Alexandra Burca, service owner first level support Metro C&C France.Elementul?de noutate:Utilizarea ochelarilor de realitate augmentat? ?i adaptarea acestora prin conectarea unui mic dispozitiv de scanare a codurilor de bare ?n magazinele ?i depozitele Metro. Construirea expertizei tehnice pentru dezvoltarea de solu?ii de software cu realitate augmentat? ?n Metro Systems.Efectele inova?iei:Eficientizarea procesului de picking ?n magazinele ?i depozitele METRO din toat? lumea.Vrei s? deschizi o afacere profitabil?? Cum po?i ?ncepe un business de renume interna?ional ?n Rom?nia ?Ioana Matei 16 decembrie 2019 Vrei s? deschizi o afacere profitabil?? Cum po?i ?ncepe un business...Potrivit lui Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucuresti-Ilfov al Subway Rom?nia, un restaurant Subway func?ioneaz? destul de simplu, ?n contextul ?n care procesul de preg?tire pentru un meniu sau produs Subway nu implic? g?tirea sau pr?jirea vreunui ingredient.??n general, investi?iile ?ntr-un restaurant se plaseaz? ?n jurul sumei de 120.000 euro, sum? care include echipamentul ?i tot ceea ce trebuie s? pl?teasc? proprietarul afacerii francizate tuturor p?r?ilor implicate ?nainte de deschidere. Desigur, exist? ?i situa?ii ?n care investi?ia poate cre?te. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau a celor care au Drive-thru”, spune Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucure?ti-Ilfov al Subway Rom?pania Subway a fost fondat? ?n urm? cu aproximativ 55 de ani, de c?tre Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani ?i prietenul s?u de familie, Dr.Peter Buck. Compania este ?i acum o afacere de familie, dar care lucreaz? cu aproximativ 21.000 de franciza?i, care creeaz? locuri de munc? pentru sute de mii de oameni din ?ntreaga lume. Pe pia?a din Rom?nia, brandul a intrat ?n 2011 ?i a deschis primul restaurant ?n aprilie 2012.Dup? deschiderea restaurantului, opera?iunile ?i func?ionarea optim? a acestuia depind, ?n cea mai mare m?sur?, de proprietarul afacerii francizate. Timpul necesar pentru recuperarea investi?iei variaz? de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, ?n contextul ?n care ?opera?iunile ?i func?ionarea optim? a acestuia depind, ?n cea mai mare m?sur?, de proprietarul afacerii francizate”.?Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat ?i am?nun?it. Acest plan cuprinde estim?ri ale momentelor ?n care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, ??i va recupera investi?ia sau va genera profit”, explic? reprezentantul Subway. ?n func?ie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway accept? sau nu intrarea respectivei afaceri ?n cadrul francizei. ??n acest mod minimiz?m poten?ialele riscuri”, spune el.Potrivit ZF, doar 10% dintre cele mai puternice 100 de francize din lume sunt prezente pe pia?a local?, iar majoritatea acestora sunt ?n domeniul HoReCa. ?Credem c? ?n general oamenii tind s? aleag? lucrurile care le sunt familiare ?i despre care au cele mai multe informa?ii ?i cuno?tin?e. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochet?m cu to?ii ?n diferite momente ?i despre care reu?im s? avem cele mai multe cuno?tin?e. ?tim cum ne dorim s? arate o loca?ie, cum ne dorim s? fim ?nt?mpina?i, ?tim cum vrem s? arate m?ncarea pe care o primim ?i ?tim c? vrem s? fim l?sa?i s? decidem ce manc?m conform preferintelor noastre. Deci ne putem imagina cu u?urin?? cum ar fi s? de?inem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi s? de?inem o sucursal? a unei b?nci, de exemplu”, descrie Radev motivul pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intr? pe noi pie?e.Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intr? pe noi pie?e. ??i sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ?tim c? exist? ?n jur de 10.000 de concepte active de franciz? ?n Europa. ?n final totul se rezum? la disponibilitatea companiilor de a se extinde ?n afara pie?ei interne. ?i nu toate companiile sunt preg?tite sau au drept scop extinderea pe pie?e externe. Dar Rom?nia este o pia?? cu poten?ial ridicat, rom?nii sunt activi ?i au antreprenoriatul ?n suflet, astfel ?nc?t tot mai multe concepte de franciz? aleg s? intre pe aceast? pia??”.?n prezent, re?eaua Subway Rom?nia num?r? 39 de restaurante. ?Rezultatele financiare ?nregistrate de Subway Rom?nia p?n? ?n acest moment ne fac s? privim ?ncrez?tori c?tre viitor., Din octombrie 2018 p?n? ?n prezent, v?nz?rile au crescut, ?n medie, cu 19% iar profitul brut cu 28%”, spune reprezentantul Subway, f?r? s? ofere detalii referitoare la cifra exact?. Compania are ?n prezent 500 de angaja?i.???nc? de la lansarea Subway ?n Rom?nia, ?n 2011, am ?tiut c? pia?a local? are un poten?ial mare. Exist? o baz? puternic? ?i vast? de proprietari de afaceri care se pot afilia re?elelor de francize, ?n toat? ?ara. Ast?zi, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway ?n Rom?nia, ne bucur?m c? avem o densitate mare de restaurante ?n ?ar?, ?n compara?ie cu alte pie?e din Europa Central? ?i de Est ?n care Subway activeaz?. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din Rom?nia se plaseaz? peste media regiunii.”Concuren?a aprob? tranzac?ia prin care Profi preia 18 magazine aflate sub controlul companiei Pram Maya SRL ? HYPERLINK "" \o "" InCont.ro, 16 decembrie 2019 Tranzac?ia prin care Profi Rom Food SRL inten?ioneaz? s? preia 18 spa?ii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL a fost autorizat? de Consiliul Concuren?ei."Consiliul Concuren?ei a autorizat tranzac?ia prin care Profi Rom Food SRL inten?ioneaz? s? preia optsprezece spa?ii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL. ?n urma analizei acestei concentr?ri economice, Consiliul Concuren?ei a constatat c? opera?iunea propus? nu ridic? obstacole semnificative ?n calea concuren?ei efective pe pia?a rom??neasc? sau pe o parte substan?ial? a acesteia ?i nu exist? ?ndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concuren?ial normal", se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al Concuren?ei.Profi este de?inut? de compania luxemburghez? MEP Retail Luxco Sarl, care face parte din grupul de investi?ii de tip private equity Mid Europa. Principalul obiect de activitate al Profi ?l reprezint? comer?ul cu am?nuntul ?n magazine nespecializate, cu v?nzare predominant? de produse alimentare, b?uturi ?i tutun.?n Rom?nia, Profi ??i desf??oar? ?n prezent activitatea prin magazine nespecializate de tip super/hipermarket ?i magazine de proximitate.Pram Maya SRL are ca obiect principal de activitate comer?ul cu am?nuntul ?n magazine nespecializate, cu v?nzare predominant? de produse alimentare, b?uturi ?i tutun. Spa?iile comerciale Maya se ?ncadreaz? ?n categoria magazinelor de proximitate.ANALIZA FRAMES:Pia?a bunurilor de larg consum va cre?te cu peste 12% ?n acest an A.I.G. Miscellanea?/?17 decembrie Pia?a bunurilor de larg consum va ?nregistra, ?n acest an, un avans de peste 12%, evolu?ie stimulat? de cre?terea cererii, urmare a major?rii salariilor ?i pensiilor, ?i, nu ?n ultimul r?nd, de avansul pre?urilor, arat? o analiz? a companiei de consultan?? Frames, potrivit c?reia sezonul de shopping de Cr?ciun va impulsiona semnificativ rezultatele din ?ntreg comer?ul rom?nesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosin?? ?ndelungat?, informeaz? News.ro.?ntr-un comunicat al firmei de consultan?? se arat?: "Dup? avansul de 8% din 2018, pia?a bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achizi?ionate (m?ncare, b?uturile r?coritoare ?i produsele de ?ngrijire etc.), va cre?te ?n acest an cu peste 12%, estimeaz? anali?tii, pe baza datelor preliminare ob?inute din pia??".Potrivit analizei, sectorul alimentar se afl? ?i ?n acest an ?n prim-plan, cu o cre?tere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionat? pe de o parte de cre?terea cererii, urmare a major?rii veniturilor popula?iei, iar pe de alta de avansul semnificativ al pre?urilor.Anali?tii mai precizeaz?: "?n perioada Cr?ciunului ?i a Anului Nou, produsele alimentare ?i b?uturile ?nregistreaz? v?rful de v?nz?ri, peste nivelul din perioada Pa?telui. Principalii juc?tori din pia?? mizeaz? pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri ?n acest sezon".?n 2018, business-ul din sectorul alimentar a dep??it grani?a de 100 de miliarde de lei, ?n cre?tere cu aproape 6 miliarde de lei fa?? de rezultatul din 2017.Potrivit datelor Frames, dinamica pie?ei este influen?at?, ?n acest an, mai mult ca ?n anii trecu?i, de efectele infla?iei.Datele statistice oficiale arat? c? pre?urile de consum ?n luna noiembrie 2019 (ultima pentru care exist? date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anual? calculat? pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%, spun anali?tii Frames.Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete ?i cele ambalate, care genereaz? majoritatea v?nz?rilor, 2019 a adus o cre?tere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona ?ngrijirii personale ?i a locuin?ei (detergen?i, produse universale etc.), arat? analiza.Al?turi de produsele din zona bunurilor de larg consum, ?i cheltuielile din segmentul de IT&C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, ?n acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat v?nz?ri record, de peste 300 milioane de euro.2019 a generat v?nz?ri ?n cre?tere cu peste 15% ?i ?n zona produselor destinate amenaj?rii locuin?elor, de la materiale de construc?ii la mobil? ?i accesorii.De altfel, ?n primele trei trimestre din 2019, au fost date ?n folosin?? 46437 locuin?e, ?n cre?tere cu 6059 locuin?e, fa?? de perioada corespunz?toare a anului precedent, iar perspectivele indic? un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unit??i locative.2019 a adus, ?n economia rom?neasc?, o cre?tere a interesului consumatorilor pentru produsele de firm?, cu pre?uri mai ridicate. Aceast? tendin?? de migra?ie de la produsele no-name c?tre zona de produse ?i servicii premium s-a remarcat ?n ?ntregul spectru de produse, de la cele alimentare, la electrocasnice.Potrivit anali?tilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provoc?ri pentru pia?a bunurilor de larg consum. Infla?ia, deprecierea leului ?i restr?ngerea credit?rii se vor afla ?n prim-plan, iar aceste probleme vor influen?a evolu?ia consumului, vor st?vili apetitul rom?nilor pentru cump?r?turi.Shopping-ul online va continua s? se extind? ?n 2020. Pe de alt? parte, este de a?teptat ca anul 2020 s? marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternic? a start-up-urilor inovative, cu servicii ?i produse variate. ?n dinamica pie?ei bunurilor de larg consum ?n 2020 un cuv?nt semnificativ ?l va avea ?i evolu?ia extern?.Starbucks deschide o nou? cafenea, ?n gar? RETAIL Profit.ro scris ast?zi, 19:42 Lan?ul de cafenele Starbucks se extinde ?i deschide o nou? cafenea, la Gara de Nord din Bucure?ti. Starbucks Rom?nia opereaz? prin dezvoltatorul interna?ional de restaurante AmRest, cu sediul ?n Polonia. Starbucks a intrat pe pia?a rom?neasc? ?n 2007, c?nd a deschis prima cafenea ?n Bucure?ti, ?n Plaza Rom?nia. ? Informa?iile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Glovo ??i extinde serviciile ?ntr-un nou ora? din Rom?nia COMPANII Profit.ro scris ast?zi, 20:00 Startup-ul spaniol Glovo, operatorul platformei omonime de livr?ri rapide la domiciliu, care a intrat ?n Rom?nia prim?vara trecut?, opera?iune anun?at? ?n premier? de Profit.ro, intr? ?i pe pia?a din Ploie?ti. Dup? Bucure?ti, Cluj-Napoca, Timi?oara, Ia?i, Bra?ov, Craiova, Constan?a, Sibiu ?i Arad, Ploie?ti este cel mai nou ora? din ?ar? ?n care Glovo ??i extinde opera?iunile. Decizia de extindere ?n Ploie?ti este argumentat? prin poten?ialul economic ?i comercial al ora?ului, ?n care sunt concentrate companii ce genereaz? peste jum?tate din veniturile ?ntregului jude?.? P?n? la acest moment, ?n Rom?nia, circa 5,2 milioane de produse au fost comandate prin intermediul aplica?iei. Restaurante, Supermarket ?i Curier Rapid sunt categoriile din care s-au plasat cele mai multe comenzi. Aplica?ia a fost lansat? pe pia?a din Rom?nia ?n luna mai 2018. Glovo opereaz? ?n toate marile capitale din Europa ?i EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Kiev, Nairobi, ca ?i ?n 9 ??ri din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador ?i Panama, fiind prezent ?n peste 257 de ora?e din 33 de state.Febra cump?r?turilor de Cr?ciun, boost semnificativ pentru pia?a bunurilor de larg consum RETAIL Profit.ro scris ast?zi, 17:48 Pia?a bunurilor de larg consum va ?nregistra, ?n acest an, un avans de peste 12%, evolu?ie stimulat? de cre?terea cererii, urmare a major?rii salariilor ?i pensiilor, ?i, nu ?n ultimul r?nd, de avansul pre?urilor. Sezonul de shopping de Cr?ciun va impulsiona semnificativ rezultatele din ?ntreg comer?ul rom?nesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosin?? ?ndelungat?,?arat? o analiz? a companiei de consultan?? Frames. Dup? avansul de 8% din 2018, pia?a bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achizi?ionate (m?ncare, b?uturile r?coritoare ?i produsele de ?ngrijire etc.), va cre?te ?n acest an cu peste 12%, estimeaz? anali?tii, pe baza datelor preliminare ob?inute din pia??. Potrivit analizei, sectorul alimentar se afl? ?i ?n acest an ?n prim-plan, cu o cre?tere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionat? pe de o parte de cre?terea cererii, urmare a major?rii veniturilor popula?iei, iar pe de alta de avansul semnificativ al pre?urilor. ,,?n perioada Cr?ciunului ?i a Anului Nou, produsele alimentare ?i b?uturile ?nregistreaz? v?rful de v?nz?ri, peste nivelul din perioada Pa?telui. Principalii juc?tori din pia?? mizeaz? pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri ?n acest sezon’’, spun anali?tii. ?n 2018, business-ul din sectorul alimentar a dep??it grani?a de 100 de miliarde de lei, ?n cre?tere cu aproape 6 miliarde de lei fa?? de rezultatul din 2017. Potrivit datelor, dinamica pie?ei este influen?at?, ?n acest an, mai mult ca ?n anii trecu?i, de efectele infla?iei. Datele de la Institutul Na?ional de Statistic? arat? c? pre?urile de consum ?n luna noiembrie 2019 (ultima pentru care exist? date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anual? calculat? de INS pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%. Fa?? de decembrie 2018, cre?teri importante au fost ?nregistrate de pre?ul cartofilor, cu 20,6%, fructe ?i conserve din fructe, cu 15,9%, tutun ?i ?ig?ri, cu 7,65%, carne ?i preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%. ,,Toate aceste cre?teri de pre?uri s-au reliefat ?n avansul cifrei de afaceri a majorit??ii companiilor implicate ?n retailul alimentar. Marile lan?uri de hipermarketuri s-au aflat ?n prim-plan, datele preliminare indic?nd un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% fa?? de 2018’’, afirm? anali?tii de la Frames. Pe fondul cre?terii veniturilor ?i, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate ?n trecutul plin de priva?iuni, rom?nii au ajuns s? cheltuie pe m?ncare cel mai mult din Uniunea European?, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. ?n clasamentul Eurostat, Rom?nia este urmat? de Lituania (20,9%) ?i Estonia (19,6%), ?n timp ce media european? este de 12,1%. Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compar? dinamica global? a pie?ei (cre?terea ?n valoare ?i unit??i) ?n sectorul bunurilor de larg consum ?n toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, ?ara noastr? printre pietele cu cre?terea cea mai mare din cele 28 de ??ri europene (10.4% dup? primele 6 luni). C?T ?I PE CE CHELTUIE ROM?NII Potrivit celor mai recente date de la Institutul Na?ional de Statistic?, rom?nii au avut, ?n medie, ?n acest an, venituri totale de ?4764 lei pe gospod?rie ?i 1838 lei pe persoan?, iar cheltuielile, estimate la 4049 lei lunar pe gospod?rie (1562 lei pe persoan?), au reprezentat 85,0%. ??n octombrie, ultima lun? pentru care exist? date statistice, c??tigul salarial mediu nominal net a fost 3116 lei, ?n cre?tere fa?? de luna precedent? cu 34 lei (+1,1%). Datele statistice arat? c? aproape 60% dintre venituri au mers c?tre consum, 32% c?tre impozite, taxe ?i nevoi legate de gospod?rie ?i numai 0,8% pentru investi?ii (cump?rarea sau construc?ia de locuin?e, cump?rarea de terenuri ?i echipament necesar produc?iei gospod?riei, cump?rarea de ac?iuni etc. ,,Rom?nii au cheltuit, ?n 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare ?i b?uturi nealcoolice, 14% pe cheltuileile dedicate locuin?ei (ap?, electricitate, gaze etc.) peste 8 procente pe alcool ?i ?ig?ri, 8% pe ?mbr?c?minte ?i ?nc?l??minte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier ?i amenajarea locuin?ei, pu?in peste 5% pentru s?n?tate, aproape 5% pe servicii de comunica?ii (tv, internet, telefonie),. 3% pe produse culturale ?i numai 2% pe hoteluri, restaurante ?i baruri’’, arat? analiza. Anali?tii sus?in c?, din perspectiva comportamentului de cump?rare, familiile din Rom?nia au mers la fel de des la cump?r?turi ?n compara?ie cu anul precedent, ?ns? suma medie pl?tit? a crescut cu peste 8%, influen?at? ?n principal de cre?terea pre?urilor dar ?i de extinderea obiceiurilor de consum pe fondul unor oferte de produse ?i servicii de larg consum tot mai variate. ,,S-au ?nregistrat cre?teri at?t ?n ceea ce prive?te volumul produselor c?t ?i a valorii acestora. Avansul pre?urilor a schimbat doar ?n mic? m?sur? obiceiurile de consum, apetitul pentru cump?r?turi fiind stimulat ?ntr-un mod semnificativ de segmentul promo?iilor, de sezonalitate (Pa?te, Cr?ciun, Black Friday etc) ?i de sistemele de plat? ?n rate, mai ales ?n cazul produselor de folosin?? ?ndelungat? din zona gospod?riilor (frigidere, ma?ini de sp?lat, televizoare etc.)’’, arat? analiza. HIPERMARKETURILE, ?N PRIM-PLAN Hipermarketurile ?i supermarketurile au fost cel mai des vizitate de cump?r?tori ?n 2019. Totodat?, magazinele de tip discount au generat o frecven?? de consum mai ridicat, egalat?, ?n unele zone, de prezen?a tot mai puternic? a supermarketurilor, care au reu?it, ?n 2019, s? p?trund? semnificativ ?n zonele populate, deschiz?nd sute de noi magazine. Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete ?i cele ambalate, care genereaz? majoritatea v?nz?rilor, 2019 a adus o cre?tere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona ?ngrijirii personale ?i a locuin?ei (detergen?i, produse universale etc.), arat? analiza. Al?turi de produsele din zona bunurilor de larg consum, ?i cheltuielile din segmentul de IT & C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, ?n acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat v?nz?ri record, de peste 300 milioane de euro. ,,?n perioada evenimentelor de shopping precum Black Friday ?i Cr?ciun, televizoarele cu diagonale mari, telefoanele, laptopurile, ma?inile de sp?lat ?i frigiderele s-au aflat ?n prim-plan, ?n condi?iile ?n care retailerii au venit cu oferte atractive, inclusiv ?n segmentul de plat? ?n rate. Un plus semnificativ l-a ?nregistrat, ?n 2019, ?i segmentul de v?nz?ri de ?nc?l??minte ?i ?mbr?c?minte, stimulat de intrarea ?n pia?? a unor noi juc?tori ?i de extinderea shopping-ului online’’, afirm? anali?tii. 2019 a generat v?nz?ri ?n cre?tere cu peste 15% ?i ?n zona produselor destinate amenaj?rii locuin?elor, de la materiale de construc?ii la mobil? ?i accesorii. De altfel, ?n primele trei trimestre din 2019, conform datelor INS, au fost date ?n folosin?? 46437 locuin?e, ?n cre?tere cu 6059 locuin?e, fa?? de perioada corespunz?toare a anului precedent, iar perspectivele indic? un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unit??i locative. ,,Cheltuielilor de amenajare a noilor locuin?e s-au ad?ugat ?i cele pentru renovarea ?i refacerea celor deja existente. Av?nd mai mul?i bani la dispozi?ie, rom?nii au investit semnificativ, dincolo de electronice ?i electrocasnice, ?n achizi?ia de mobile, accesorii ?i servicii de amenajare’’, spun anali?tii. BRANDUL ?I CALITATEA ?NCEP S? CONTEZE TOT MAI MULT 2019 a adus, ?n economia rom?neasc?, o cre?tere a interesului consumatorilor pentru produsele de firm?, cu pre?uri mai ridicate. ,,Calitatea a ?nceput, ?n unele segmente, s? devin? mai relevant? dec?t pre?ul, semn al maturiz?rii consumatorilor’’, arat? analiza. ,,Aceast? tendin?? de migra?ie de la produsele no-name c?tre zona de produse ?i servicii premium s-a remarcat ?n ?ntregul spectru de produse, de la cele alimentare, acolo unde se caut? tot mai des produse s?n?toase, alimente proaspete, cu origine controlat?, la b?uturi ?i bunurile de folosin?? ?ndelungat?, precum televizoarele, frigiderele, ma?inile de sp?lat etc. unde brandul, calitatea produsului ?i garan?ia au ?nceput s? conteze ceva mai mult dec?t pre?ul ?n comportamentul de achizi?ie’’, spun speciali?tii. Cu toate acestea,? ponderea ?n consum a m?rcilor private ale retailerilor a r?mas ?n continuare ridicat?, pre?ul sc?zut ?i promo?iile influen??nd ?n special comportamentul de consum al rom?nilor f?r? posibilit??i financiare. 2020. SE TEMPEREAZ? CONSUMUL? Potrivit anali?tilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provoc?ri pentru pia?a bunurilor de larg consum. Infla?ia, deprecierea leului ?i restr?ngerea credit?rii se vor afla ?n prim-plan, iar aceste probleme vor influen?a evolu?ia consumului, vor st?vili apetitul rom?nilor pentru cump?r?turi. ,, Perspectivele din punct de vedere macroeconomic nu sunt deloc pozitive, infla?ia se anun?? la un nivel ridicat, iar cursul euro/leu va tinde spre noi maxime. ?n aceste condi?ii, nu este exclus ca avansul consumului se se tempereze ?i s? asist?m, cel mai probabil, la o reorientare a consumatorilor, ?n primul r?nd, c?tre bunurile de strict? necesitate’’, afirm? Adrian Negrescu, managerul Frames. St?vilirea elanului consumatorist ar urma s? fie influen?at? ?i de deciziile guvernamentale ?n privin?a salariilor ?i pensiilor. ,,?ntr-un an electoral, r?m?ne de v?zut ?n ce m?sur? statul va influen?a, prin politicile publice, ?ncrederea consumatorilor ?n economie’’, a mai spus acesta. Potrivit analizei Frames, companiile din sectorul bunurilor de larg consum vor ?ncerca s? stimuleze consumul prin dezvoltarea unor game de produse cu pre?uri variate, miz?nd pe calitate, pe promo?ii, pe campanii de marketing tot mai puternice, mai ales ?n zona online. ,,Shopping-ul online va continua s? se extind? ?n 2020, ?n condi?iile ?n care, ?n ultimii ani, ?n zona de curierat s-au f?cut investi?ii masive, iar site-urile de shopping au dezvoltat oferte tot mai atractive. ?n plus, temerile rom?nilor legate de securitatea tranzac?iilor pe internet s-au temperat semnificativ, dovad? rezultatele spectaculoase ale campaniei de shopping de Black Friday 2019’’, spun anali?tii. Pe de alt? parte, este de a?teptat ca anul 2020 s? marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternic? a start-up-urilor inovative, cu servicii ?i produse variate. Tehnologiile digitale, serviciile inovative prezente deja ?n economia rom?neasc? la un nivel incipient, ??i vor g?si o rat? de penetrare tot mai ridicat?, cu efecte directe ?n comportamentul de consum al rom?nilor. Principalul motor al schimb?rii va fi, astfel, comportamentul consumatorilor, care sunt din ce ?n ce mai sofistica?i, dar ?i mai puternici ?n raport cu juc?torii din pia??. Potrivit exper?ilor, este de a?teptat ca ?n 2020, firmele, mai ales din zona retailului alimentar, s? continu? investi?iile ?n automatizare (case de tip self-service)? ?i ?n dezvoltarea unor oferte online ?i offline personalizate pentru consumatori, prin programe tot mai agresive de fidelizare. ?n dinamica pie?ei bunurilor de larg consum ?n 2020 un cuv?nt semnificativ ?l va avea ?i evolu?ia extern?. ?,,Pentru Rom?nia, o economie care tr?ie?te din consum, o eventual? criz?, o recesiune economic? la nivel european ar avea consecin?e negative directe ?n dinamica pie?ei. R?m?ne de v?zut ?n ce m?sur? semnalele de alarm? trase de exper?ii str?ini se vor confirma ?n realitate’’, spun speciali?tii. UNIUNEA EUROPEANA MADR: Consiliul D? Und? Verde Posibilit??ilor De Pescuit Pentru 2020 Aplicabile ?n Marea Mediteran? ?i ?n Marea Neagr? De?Redactia Financiarul?Data?dec. 16, 2019?? Regulamentul care stabile?te limitele de captur? aplicabile ?n 2020 pentru anumite stocuri de pe?te din Marea Mediteran? ?i din Marea Neagr? a fost adoptat luni ?n Consiliul AgriFish, desf??urat la Bruxelles, unde s-a aflat ?i ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, informeaz? un comunicat al ministerului de resort.?Este pentru prima dat? c?nd se adopt? un regulament de sine st?t?tor privind posibilit??ile de pescuit at?t pentru Marea Mediteran?, c?t ?i pentru Marea Neagr?, ca urmare a intr?rii ?n vigoare ?n 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul M?rii Mediterane (WMMAP). Normele adoptate, de interes pentru Rom?nia, vizeaz? o cot? autonom? pentru ?prot ?n Marea Neagr? aplicabil? Bulgariei ?i Rom?niei; aceasta a fost stabilit? la un nivel care s? permit? men?inerea nivelului actual al durabilit??ii prin pescuit. Posibilit??ile de pescuit pentru calcan ?n Marea Neagr? au fost stabilite ?n cadrul CGPM”, se precizeaz? ?n comunicat.Normele adoptate mai vizeaz?, printre altele, eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate ?n num?r de zile, pentru anumite stocuri de pe?te din vestul M?rii Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai sc?zut dec?t nivelul de referin?? prev?zut ?n WMMAP ?i se aplic? Spaniei, Fran?ei ?i Italiei.De asemenea, normele mai fac referire ?i la posibilit??ile de pescuit ?i alte m?suri stabilite ?n cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit ?n Marea Mediteran? (CGPM). Astfel, M?surile respective includ, de exemplu, o perioad? de interzicere a activit??ilor de pescuit pentru anghila european? ?n ?ntreaga Mare Mediteran? ?i limite ale capturilor ?i ale efortului de pescuit pentru stocurile de pe?ti pelagici mici din Marea Adriatic?.?Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize ?tiin?ifice disponibile, furnizate de Comitetul ?tiin?ific, tehnic ?i economic pentru pescuit, de Comitetul ?tiin?ific consultativ al CGPM pentru pescuit ?i de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagr?, ?i respect? principiile politicii comune reformate ?n domeniul pescuitului (PCP)”, se subliniaz? ?n documentul citat.CGPM este o organiza?ie regional? de gestionare a pescuitului competent? pentru conservarea ?i gestionarea resurselor marine vii din Marea Mediteran? ?i din Marea Neagr?. Uniunea European? este membr? a CGPM, ?mpreun? cu Bulgaria, Croa?ia, Cipru, Fran?a, Grecia, Italia, Malta, Rom?nia, Slovenia ?i Spania. M?surile adoptate ?n cadrul CGPM sunt obligatorii pentru membrii s?i.Regulamentul va intra ?n vigoare ?n ziua urm?toare datei public?rii ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ?i se va aplica de la 1 ianuarie 2020.MADR reaminte?te c? Uniunii Europene i s-a atribuit o cot? anual? de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 ?i 2022, din care 75 tone/an revin Rom?niei ?i 75 tone/an Bulgariei. ?n anul 2017, cota de calcan a Rom?niei era de doar 43 de tone/an, a crescut apoi ?n anii 2018 ?i 2019 la 57 de tone/an, iar acum, pentru urm?torii trei ani, cota este majorat? la 75 de tone/an.Decizii importante pentru sectorul pescaresc, adoptate in Consiliul AgriFish In?dec. 17, 2019?? Regulamentul care stabile?te limitele de captur? aplicabile ?n 2020 pentru anumite stocuri de pe?te din Marea Mediteran? ?i din Marea Neagr? a fost adoptat luni ?n Consiliul AgriFish, desf??urat la Bruxelles. La discu?ii a participat ?i ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros.”Este pentru?prima dat??c?nd se adopt??un regulament de sine st?t?tor privind posibilit??ile de pescuit at?t pentru Marea Mediteran?, c?t??i pentru Marea Neagr?, ca urmare a intr?rii??n vigoare??n 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul M?rii Mediterane (WMMAP).Normele adoptate,?de interes pentru Rom?nia, vizeaz??o cot? autonom??pentru??prot??n?Marea Neagr??aplicabil? Bulgariei ?i Rom?niei; aceasta a fost stabilit? la un nivel care s? permit? men?inerea nivelului actual al durabilit??ii prin pescuit. Posibilit??ile de pescuit pentru calcan ?n Marea Neagr? au fost stabilite ?n cadrul?CGPM”, se arat? ?ntr-un comunicat al ministerului de resort.”Normele adoptate mai vizeaz?, printre altele:eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate ?n num?r de zile, pentru anumite stocuri de pe?te din vestul M?rii Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai sc?zut dec?t nivelul de referin?? prev?zut ?n WMMAP ?i se aplic? Spaniei, Fran?ei ?i Italiei.posibilit??ile de pescuit ?i alte m?suri stabilite ?n cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit ?n Marea Mediteran? (CGPM). M?surile respective includ, de exemplu, o perioad? de interzicere a activit??ilor de pescuit pentru anghila european? ?n ?ntreaga Mare Mediteran? ?i limite ale capturilor ?i ale efortului de pescuit pentru stocurile de pe?ti pelagici mici din Marea Adriatic?.Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize ?tiin?ifice disponibile, furnizate de Comitetul ?tiin?ific, tehnic ?i economic pentru pescuit, de Comitetul ?tiin?ific consultativ al CGPM pentru pescuit ?i de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagr?, ?i respect? principiile politicii comune reformate ?n domeniul pescuitului (PCP)”, a mai transmis MADR.?n interven?ia avut? ?n cadrul consiliului, ministrul Adrian Oros a pus accentul pe strategia Uniunii Europene care s? vin? ?n sprijinul statelor membre care ?nc? nu ?i-au definitivat o strategie pe bioeconomie astfel ?nc?t s? se poat? reduce decalajul la nivel european.”?n interven?ia mea, am pus accent pe strategia Uniunii Europene, care va permite punerea ?n valoare a cercet?rii, va finan?a proiecte de noi modele de afaceri care s? valorifice biomasa rezultat? din activit??ile agricole. Solicit?m Comisiei acordarea unui sprijin mai mare acelor state membre care ?nc? nu ?i-au definitivat o strategie pe bioeconomie astfel ?nc?t s? se poat? reduce decalajul la nivel european.Consider?m de asemenea util? stabilirea unei platforme europene care s? permit? o bun? colaborare ?i schimb de experien?e ?ntre toate statele membre ?i sectorul de cercetare la nivel european”, a transmis Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.UE propune astazi interzicerea productiei, vanzarii si utilizarii tuturor neonicotinoidelor In?dec. 17, 2019??45 HYPERLINK "" \l "respond" \o "Las? un comentariu la: \“UE propune astazi interzicerea productiei, vanzarii si utilizarii tuturor neonicotinoidelor\”" ?0 Sectorul apicol este vital pentru UE ?i contribuie ?n mod semnificativ la dezvoltarea societ??ii, at?t ecologic, prin men?inerea echilibrului ecologic ?i a biodiversit??ii, c?t ?i economic, cu aproximativ 14,2 miliarde EUR pe an. ?n ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, ?n special ?n ??rile din vestul UE, cum ar fi Fran?a, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania ?i Olanda.Albinele, dar ?i al?i polenizatori, sunt esentiali pentru ecosisteme ?i biodiversitate. Reducerea num?rului polenizatorilor face ca multe specii de plante s? intre ?n declin sau chiar s? dispar?. ?n plus, sc?derea num?rului ?i a diversit??ii popula?iilor de polenizatori afecteaz? siguran?a alimentar?. ?n UE, 78% dintre speciile de flori s?lbatice ?i 84% dintre speciile de plante de cultur? depind, cel putin par?ial, de insecte pentru a produce semin?e. Conform estim?rilor, aproximativ 5 p?n? la 8% din produc?ia mondial? a culturilor este direct legat? de polenizare.?n contextul reducerii popula?iei polenizatorilor ?n Europa ?i ?n alte p?r?i ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei s? propun? mai multe ac?iuni pentru a proteja mai bine albinele ?i alte insecte polenizatoare din Europa. Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare s?lbatice, Parlamentul European a solicitat o reducere suplimentar? a utiliz?rii pesticidelor ?i cerut Comisiei s? adopte legi care interzic produc?ia, v?nzarea ?i utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide ?n UE. Dupa cum ne informeaza in continuare europarlamentarul Daniel Buda, ini?iativa UE privind polenizatorii va fi dezb?tut? ?n plen ast?zi, iar votul asupra rezolu?iei va avea loc miercuri. V? vom ?ine la curent cu deciziile luate.Parlamentul European cere Comisiei interzicerea produc?iei, a v?nz?rii ?i utiliz?rii tuturor pesticidelor neonicotinoide ?n UE REDAC?IA FIR 17 DECEMBRIE 2019??n contextul reducerii popula?iei polenizatorilor ?n Europa ?i ?n alte p?r?i ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei s? propun? mai multe ac?iuni pentru a proteja mai bine albinele ?i alte insecte polenizatoare din?Europa”, scrie europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa de socializare.?n acest sens, deputa?ii europeni au?solicitat o reducere suplimentar? a?utiliz?rii pesticidelor??i?au?cerut Comisiei s? adopte legi care interzic produc?ia, v?nzarea ?i utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide ?n UE,?informeaz? europarlamentarul rom?n.?n plenul Parlamentului European se discut?, ast?zi, ?Ini?iativa UE privind polenizatorii”, urm?nd ca miercuri s? aib? loc?votul asupra rezolu?iei.Produc?ia de miere a crescut ?n UE A.I.G. Miscellanea?/?17 decembrie Num?rul stupilor ?i cel al apicultorilor din UE au crescut de-a lungul anilor, ajung?ndu-se la un avans de 16% al produc?iei de miere din UE ?n perioada 2014-2018, conform raportului privind punerea ?n aplicare a programelor apicole din UE, publicat mar?i de Comisia European?, informeaz? Agerpres.ro.Janusz Wojciechowski a declarat: "Sectorul apicol este crucial pentru agricultur? ?i pentru biodiversitate ?n general. Trebuie s? ?ncuraj?m apicultorii din ?ntreaga UE, motiv pentru care sus?in ferm sporirea de la 120 de milioane euro la 180 de milioane euro a finan??rii din partea UE pentru programele apicole pentru urm?torii trei ani, ca parte a propunerii Comisiei privind urm?torul buget alocat agriculturii".Gra?ie celor 17,5 milioane de stupi din UE gestiona?i de 650.000 de apicultori, UE a produs 280.000 de tone de miere ?n 2018. Apicultura este practicat? ?n toate statele membre ale UE, iar Uniunea European? este pe locul al doilea ?n clasamentul celor mai mari produc?tori de miere din lume.UE cofinan?eaz? programe apicole elaborate la nivel na?ional ?n cooperare cu sectorul apicol, ?n scopul ?mbun?t??irii condi?iilor pentru sectorul respectiv ?i al comercializ?rii produselor acestuia. Programele se desf??oar? pe parcursul unor perioade de c?te trei ani, ?n intervalul 2017-2019, fiind pus? la dispozi?ie o contribu?ie anual? din partea UE de 36 de milioane euro, dublat? de fonduri na?ionale.?n 2018, printre cele opt m?suri eligibile ?n cadrul programelor apicole, m?surile care au primit cea mai mare parte a finan??rii disponibile, cu o pondere cumulat? de aproape 60%, au fost cele de asisten?? tehnic? (de exemplu, cursuri de formare profesional?, sprijin pentru achizi?ionarea de echipamente tehnice, sprijin pentru tinerii apicultori) ?i combaterea agresorilor.?n ceea ce prive?te propunerile referitoare la politica agricol? comun? (PAC) pentru perioada de dup? 2020, Comisia a propus includerea programelor pentru apicultur? ?n planurile strategice PAC. Aceste planuri, elaborate la nivel na?ional, stabilesc modalit??ile prin care fiecare stat membru inten?ioneaz? s? ?ndeplineasc? obiectivele PAC. Astfel, sectorul apicol se va bucura de o vizibilitate sporit? ?i va contribui, totodat?, la ?ndeplinirea obiectivelor generale ale PAC, inclusiv ?n ceea ce prive?te ac?iunile climatice, potrivit sursei citate.Obiective ambitioase pentru combaterea declinului albinelor si pentru biodiversitate 16 Decembrie 2019 Deputatii europeni doresc sa opreasca declinul albinelor si al altor polenizatori insecte in UE. Acestia vor vota noi masuri pentru protejarea diversitatii speciilor de polenizatori. In contextul reducerii populatiei polenizatorilor in Europa si in alte parti ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei sa propuna mai multe actiuni pentru a proteja mai bine albinele si alte insecte polenizatoare din Europa.In iunie 2018, Comisia Europeana a prezentat Initiativa UE privind polenizatorii. Strategia Comisiei propune masuri pentru a face fata declinului, care ameninta ecosistemele si economiile noastre, identificand drept principale domenii de actiune protectia diversitatii si ameliorarea cercetarii.O rezolutie aprobata de comisia pentru mediu pe 3 decembrie critica masurile propuse ca fiind insuficiente pentru a aborda cauzele principale ale declinului polenizatorilor: schimbarile climatice, agricultura intensiva si pierderea habitatelor. Rezolutia solicita Comisiei sa evalueze impactul masurilor politice existente pentru a asigura o actiune mai eficienta si coordonata a UE, ca reactie la declinul polenizatorilor salbatici.Descoperiti cine sunt polenizatorii, care este impactul lor economic si de ce sunt in declin.?Reducerea pesticidelor este esentiala pentru protejarea polenizatorilorImpactul pesticidelor asupra polenizatorilor depinde de toxicitatea substantei active si nivelul de expunere. Pentru a promova biodiversitatea plantelor si a contribui la securitatea alimentara, reducerea pesticidelor ar trebui sa devina o prioritate in dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), spun eurodeputatii.In aprilie 2018, UE a restrictionat utilizarea in exterior a trei pesticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidina si tiametoxam), dupa ce s-a demonstrat ca acestea prezinta riscuri ridicate pentru albine. Cu toate acestea, mai multe state membre au cerut derogari de urgenta cu privire la utilizarea acestora pe teritoriul lor.Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare salbatice, eurodeputatii cer o reducere suplimentara a utilizarii pesticidelor si solicita Comisiei sa adopte legi care interzic productia, vanzarea si utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide in UE.?"Trebuie sa discutam in special procedura de autorizare a pesticidelor. Aici exista probleme uriase. Este momentul ca aceasta Comisie sa demonstreze ce poate."Martin H?usling (Verzi/ALE, Germania), coraportor?Intensificarea cercetarii si o mai buna monitorizare a declinului polenizatorilorDesi exista dovezi substantiale care arata un declin alarmant al polenizatorilor si principalele amenintari au fost identificate, exista inca lacune considerabile. Deputatii europeni solicita mai multe fonduri pentru cercetarea cauzelor declinului albinelor si monitorizarea speciilor si populatiilor polenizatoare din UE. Deputatii pledeaza, de asemenea, pentru dezvoltarea pesticidelor cu risc scazut, inofensive pentru polenizatori.?Ce urmeazaInitiativa UE privind polenizatorii va fi dezbatuta in plen marti, iar votul asupra rezolutiei va avea loc miercuri.??FERMIERII COLABOREAZA CU APICULTORIIAgricultura si Apicultura sunt doua domenii ce au trait dintotdeauna in simbioza, cu beneficii pentru ambele parti, simbioza care poate continua in tara noastra daca intelegem ca nu poate exista o agricultura performanta fara ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultura performanta fara sprijinul furnizat de agricultura (mai ales la rapita si floarea soarelui).Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.?sustine initiativa U.E. privind polenizatorii si considera foarte important sa fie imbunatatite cunostintele referitoare la declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane si periurbane, cauzele si consecintele acestuia asupra productiei apicole, agricole, biodiversitatii si impactul economic prin studii de caz specifice, in Romania.?U.E. trebuie sa dezvolte modalitati inovatoare pentru a proteja recoltele impotriva daunatorilor si a bolilor si sa ia in considerare rolul potential al noilor tehnici inovatoare de a imbunatati durabilitatea sistemului alimentar, garantand in acelasi timp siguranta acestora.Consideram ca este necesar ca in fiecare tara din U.E. sa existe laboratoare acreditate care sa poata verifica un numar de probe relevant si atesta procentual prezenta reziduurilor tinand cont de legislatia europeana si mondiala in domeniu, care sa certifice ca substantele utilizate nu au efect asupra populatiei.Inainte de a interzice anumite substante pentru care au fost deja facute verificari?privind evaluarea riscurilor si s-a asigurat ca nu exista efecte nedorite asupra albinelor melifere, sa fie cel putin asigurata existenta altor optiuni, chiar organice, cu eficienta similara si costuri rezonabile. Fermierii nu au preferinte de a folosi anumite produse. Trebuie sa fim constienti ca includerea in programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va intampla peste noapte si este nevoie de o perioada de cativa ani de tranzitie.Majoritatea fermierilor si apicultorilor aplica produse pentru protectia plantelor si albinelor astfel incat sa asigure o productie minima garantata care sa permita rentabilitatea si sa asigure hrana de calitate necesara populatiei. Agricultorii fac asolament, straduindu-se sa mentina biodiversitatea si sa colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat si de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt fortati de imprejurari sa foloseasca anumite substante de protectie a plantelor pentru a-si salva culturile. Nu exista studii stiintifice concludente care sa ateste cu certitudine ca insectofungicidele pe baza de neonicotinoide au efecte letale prin doza optima aplicata, sau ca reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viata afecteaza polenizatorii. Sunt state?unde se folosesc pe scara larga neonicotinoidele, atat ca tratament in vegetatie cat si ca tratament la samanta si care nu se confrunta cu Sindromul Depopularii Coloniilor. Ba mai mult, apicultorii de acolo exporta albine vii in alte state, pentru a-i ajuta pe confratii lor de peste ocean sa isi refaca populatiile de albine, devastate de acest sindrom.Desi nu exista studii stiintifice din care sa reiasa cu certitudine ca neonicotinoidele utilizate in tratamentul semintelor au impact negativ asupra albinelor si produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emotionale. Romania este tara cea mai afectata din Europa de atacul care poate deveni catastrofal, al unor daunatori precum viermii sarma (Agriotes spp) si ratisoara (Tanymecus spp) pentru care nu exista alte solutii eficiente de control la acest moment.Neefectuarea tratamentelor?la seminte?cu substante neonicotinoide va conduce la reducerea/disparitia culturilor insamantate cu floarea soarelui, porumb si rapita care afecteaza ? din suprafata cultivata cu acestea in Romania. Ca alternativa fermierii vor fi obligati sa efectueze?mai multe tratamente?in vegetatie, care afecteaza mult mai mult albinele si care au o eficienta scazuta asupra daunatorilor, actionand doar curativ si nu preventiv.Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decat in prezent, lucru care va determina scaderea eficientei economice a fermierilor romani fata de ceilalti fermieri din U.E., in acest fel impunandu-se o practica comerciala neloiala. Efectele diminuarii suprafetelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine si a produselor apicole. La acestea se adauga poluarea suplimentara a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor si daunatorilor si utilizarea unei cantitati mai mari de pesticide aplicate in perioada de zbor a polenizatorilor.Inainte de a pune pe seama substantelor pentru protectia plantelor diminuarea efectivelor de albine ar trebui sa efectuat un studiu stiintific serios, pe un numar relevant de probe, care sa confirme sau infirme in mod oficial prezenta Sindromului Depopularii Coloniilor (SDC) pe teritoriul Romaniei. Totodata sunt necesare centralizari clare, in ultimii 10 ani, cu mortalitatile albinelor de pe intreg teritoriu al Romaniei, la nivel de judet, determinate conform metodologiilor stiintifice in vigoare.Stim cu totii ca tratamentul la samanta este mai prietenos cu mediul si mai eficient pe o perioada de 4-6 saptamani de la rasarirea plantei, perioada in care albinele, in general nu zboara, atacand in schimb daunatorul, spre deosebire de tratamentele in vegetatie, perioada in care sigur albinele zboara.Din pacate, in multe zone din tara noastra climatul favorizeaza invazia anumitor daunatori, care in majoritatea statelor membre U.E. nu se regasesc. E important de precizat si faptul ca doza medie de pesticide utilizata pe ha in Romania este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeana de 2,3 kg. In tarile unde s-au depistat anumite reziduuri pe un numar insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere stiintific, se utilizeaza cantitati apropiate de media europeana, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decat in Romania.Din pacate unii apicultori nu au inteles ca daca nu se vor da aceste derogari si nu vor fi alte solutii eficiente, va scadea considerabil suprafata arabila din Romania cu plante melifere (floarea soarelui, rapita) si nu numai (porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce sa se hraneasca si va scadea atat efectivul cat si cantitatea de produse apicole.?Apicultorii inainte de a solicita ca Agricultorii sa nu mai faca nici un tratament la culturi ar trebui sa se puna in aceeasi situatie, sa nu actioneze in nici un fel asupra albinelor in privinta?Nosemoza si Varroa, sa vada daca isi pot continua activitatea si in ce conditii.Nu este echitabil sa soliciti/impui unei filiere condamnarea la faliment si diminuarea majora a productiei de cereale si plante oleaginoase a unei tari fara dovezi concrete, pertinente, tinand cont de toti factorii implicati si efectele socio-economice ale acestora.IMPREUNA PENTRU VIITOR,Presedinte U.N.C.S.V.Mircea BALUTA?Schemele de utilizare frauduloas? a banilor europeni, teme de dezbatere ?n Parlamentul European HYPERLINK "" \o "Redac?ia FiR" REDAC?IA FIR 17 DECEMBRIE 2019Parlamentul European (PE) a luat act de sesiz?rile presei ?n leg?tur? cu unele practici privind utilizarea frauduloas? a banilor europeni, aduc?nd ?n dezbaterea de mar?i, 17 decembrie a.c, cazurile raportate de media interna?ional?.Parlamentul cere Comisiei planurile acesteia de a investiga ?i m?suri ?mpotriva schemelor frauduloase cu bani publici europeni.Sunt men?ionate?cazuri?din Ungaria, Cehia ?i Slovacia ?n dezbaterea de ast?zi din PE, ?n prezen?a comisarului pentru buget ?i administra?ie, Johannes Hahn. Exemplele sunt legate de rapoarte recente ale presei care sugereaz? implicarea unor oficiali de rang ?nalt ?n dob?ndirea de sume mari din fondurile agricole ?i de coeziune ale UE, prin acaparare de terenuri ?i alte forme de abuz de putere, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al Parlamentului European.O Europ? mai ?n?eleapt?, mai verde, mai digital? pe bani mai pu?ini 17/12/2019 in?Bani Europeni,?Proiecte editorialeCu pu?in timp ?nainte de a se decide bugetul UE pentru 2021-2027 ?nal?i responsabili ai Comisiei Europene fac tururi prin regiuni a c?ror dezvoltare depinde cert de fondurile europene pe care vor fi capabile s? le atrag?. La Timi?oara a venit pentru dou? zile, la invita?ia Agen?iei de Dezvoltare Vest, directoarea DG Regio, Vittoria Alliata di Villafranca, pentru a se ?nt?lni cu cet??enii, cu oamenii de afaceri, cu primarii zonei vestice ?i pentru a participa la cel mai important eveniment de inovare-cercetare, INNOMATCH, la care au luat parte peste 200 de exper?i ?n inovare, consultan?i, speciali?ti, antreprenori. ?nt?lnirea organizat? de ADR Vest ?n colaborare cu Universitatea de Vest a fost un dialog consistent cu profesioni?ti ?i studen?i despre nevoi ?i ?anse. Cu toate c? regiunea este considerat? printre cele mai dezvoltate, totu?i domana Alliata din Villafranca a colectat multe solicit?ri locale, dar ?i idei. Cele 1279 miliarde de Euro proiectate ca buget al UE pentru perioada urm?toare ar trebui s? acopere priorit??i ca infrastructura pentru inovare ?i digitizare pentru toate ??rile UE, investi?iile ?n energia regenerabil? ?i ?n conectivitate – c?i ferate, c?i navigabile, autostr?zi etc.-, asisten?a pentru o Europ? social? ?i pentru zonele r?mase ?n urm?. Brexit oblig? fiecare stat membru s? creasc? contribu?iile la bugetul comun cu o treime, ceea ce nu e pu?in.??n Rom?nia ?n general se simte o nevoie imens? pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor UE. Avem un program care ?ncepe ?n sf?r?it la nivel central, plec?nd de la Bucure?ti, ?i eu vreau s? v?d simplific?ri majore, pa?i concre?i ?n acest proces, pentru c? altfel nu va fi posibil s? fie folosite bine aceste fonduri care sunt disponibile, cu toat? aceast? birocra?ie ?i procedurile care exist?”, a subliniat doamna Alliata di Villafranca, la observa?iile interlocutorilor care au spus c? adeseori e prea complicat s? accezi la banii europeni. La discu?ii a luat parte ?i Gabriel Friptu, director adjunct ?n Ministerul Fondurilor Europene, care a asigurat c? rolul ADR-urilor va cre?te ?n urm?torul exerci?iu bugetar, fondurile fiind alocate ?ntr-o formul? simplificat?, mai accesibil? pentru cet??eni.?Decizia e ?n faza final? de aprobare ?i de rafinare. Sper?m c? cel t?rziu p?n? la sf?r?itul anului va fi aprobat? ?n Guvern noua formul?, noua arhitectur? de alocare a fondurilor ?i noile programe pe care Rom?nia ?i le va asuma ?ncep?nd cu 2021-2027. Propunerea la care se lucreaz? este cu Autorit??i de Management regionale pe Programul Opera?ional Regional. Dup? calculele mele, eu cred ca se va putea ob?ine o cre?terea a productivit??ii prin acest transfer la nivel regional de cel pu?in 40% fa?? de ce exist? acum. Ca timing, cred c? se va reduce cel pu?in la un sfert timpul de procesare. Eu cred ca asta ar simplifica o mare parte din proceduri, ?n cazul ?n care noi vom deveni Autoritate de Management. Evident, mai sunt probleme de legisla?ie na?ional? care trebuie corectate ?i cred c? actualul proces de simplificare, care se va ?ncheia la finalul acestui an cu un raport consistent ?i cu m?suri foarte clare de simplificare, va fi folosit ca baz? de pornire pentru urm?torul ciclu”, a precizat Sorin Maxim, directorul ADR Vest.Pentru c? nu doar conectarea, ci ?i comunicarea este important? ?n ?n?elegerea mecanismelor de atragere a fondurilor europene, DG Regio va continua s? aloce bani pentru proiecte media, fiindc? jurnali?tii pot s? scrie acele pove?ti care fac atr?g?toare procedurile ?i mecanismele adesea tehnice ?i aride. ?i banii aloca?i ministerului de resort pentru comunicare pot fi mai adcvat investi?i pentru popularizarea apelurilor ?i condi?iilor de reu?it? a proiectelor.PressHub este o platform? dedicat? sprijinirii jurnalismului ?n serviciu public. Articolele ?i fotografiile publicate pe PressHub sunt proprietatea Freedom House Romania, funda?ia care administreaza?presshub.ro, sau ale publica?iilor partenere. Suntem onora?i s? prelua?i articole de pe platforma noastr?. O pute?i face prelu?nd textul ?n limita a 500 de caractere si introduc?nd link c?tre articolul publicat pe?presshub.ro. V? mul?umim!UE accelereaz? exporturile de carne de porc spre ChinaLiviu GORDEA ?17 decembrie 2019 - Exporturile europene de carne de porc din primele nou? luni ale acestui an au crescut cu peste 16%, iar China a fost una dintre cele mai solicitate destina?ii, ?n condi?iile ?n care cererea a fost cu 55% mai mare. ?n intervalul ianuarie-septembrie 2019, Uniunea European? a exportat pe pie?ele externe o cantitate de 3.363.897 tone de carne de porc, ceea ce reprezint? o cre?tere cu 16,2% fa?? de perioada similar? a anului precedent.China continu? s? fie principala destina?ie, reprezent?nd 46% din totalul exporturilor, ?nregistr?nd o cre?tere de 55% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. Alte ??ri ?n care se pot observa cre?teri importante pe acest segment sunt Vietnam, unde cre?terea este de 28% (reprezent?nd 2,2% din total) ?i Australia, cu o cre?tere de 24% (2,6% din total). Primele trei destina?ii de export pentru carnea de porc european? au r?mas China (46% din total), Japonia (10,9%) ?i Coreea de Sud (6,2%).UE a ?nregistrat un excedent al balan?ei comerciale de 2,2 miliarde de euro F.B. Interna?ional?/?17 decembrie Bruxelles, 17 dec /Agerpres/ - Uniunea European? a ?nregistrat ?n octombrie un excedent al balan?ei comerciale de 2,2 miliarde de euro, fa?? de un deficit de opt miliarde de euro ?n perioada similar? din 2018, potrivit datelor publicate mar?i de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), potrivit Agerpres.?n octombrie, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 190,1 miliarde de euro, ?n cre?tere cu 5,6% fa?? de 180 miliarde euro ?n perioada similar? din 2018, ?n timp ce importurile UE au sc?zut cu 0,1%, p?n? la 187,8 miliarde de euro.Zona euro a ?nregistrat ?n octombrie un excedent al balan?ei comerciale de 28 miliarde de euro, fa?? de un plus de 13,2 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2018.?n primele zece luni din acest an, UE a ?nregistrat un deficit al balan?ei comerciale de 28 miliarde de euro, fa?? de un deficit de 18,6 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2018, ?n timp ce zona euro a raportat un excedent de 183,2 miliarde de euro, de la un plus de 160,5 miliarde de euro.UE ?i-a extins leg?turile comerciale cu to?i partenerii s?i comerciali principali ?n primele zece luni din acest an, exporturile spre SUA ?i China ?nregistr?nd un avans de 11,4% ?i, respectiv, 5,7%, ?n timp ce importurile au urcat cu 11,1% ?i, respectiv, cu 7,5%.?n ceea ce prive?te Rom?nia, datele Eurostat arat? c? ?n primele zece luni din acest an exporturile au crescut cu 2%, p?n? la 57,9 miliarde de euro, ?n timp ce importurile au urcat cu 5%, la 72,2 miliarde de euro. ?n aceste condi?ii, deficitul balan?ei comerciale a Rom?niei s-a situat la 14,3 miliarde de euro, comparativ cu 12,1 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2018.Excedent comercial record ?n comer?ul cu produse agroalimentare al Uniunii Europene HYPERLINK "" \o "Redac?ia FiR" REDAC?IA FIR 17 DECEMBRIE 2019,? ?n?luna?septembrie 2019,?Uniunea European??a ?nregistrat cel mai mare excedent lunar ?n comer?ul agroalimentar, ajung?nd la o valoare total? de 3,7 miliarde de euro. Exporturile?de produse?agroalimentare ale UE au crescut la 13,06 miliarde?euro??n septembrie 2019?(cu 18% mai mult dec?t ?n aceea?i lun? a anului trecut),?iar?valoarea importurilor p?n? la 9,32 miliarde?euro (cu 6% peste cea din luna septembrie 2018), potrivit?raportului comercial lunar pentru septembrie 2019, publicat ast?zi de Comisia European?.Cele mai mari cre?teri ale exporturilor??n septembrie 2019, fa?? de septembrie 2018,?au fost ?nregistrate pentru China (o cre?tere?cu?509 milioane?euro), SUA (o cre?tere?cu?305 milioane?euro) ?i Japonia (cu 162 milioane EUR).?Au sc?zut, ?n schimb,?exporturile UE c?tre Hong Kong (cu 37 de milioane?euro), Algeria (o reducere de 19 milioane?euro) ?i Egipt (cu 14 milioane EUR)??n perioada raportat?.?n acela?i timp, ?n Uniunea European? a crescut valoarea?importurilor?de produse?agroalimentare din Ucraina (cu 108 milioane?euro), Africa de Sud (cu 72 milioane?euro) ?i Chile (cu?48 de milioane?euro)??i s-a ?nregistrat o sc?dere a celor?din SUA (?n sc?dere cu 106 milioane?euro), Rusia (o sc?dere?cu?17 milioane?euro) ?i Ghana (o sc?dere?cu?15 milioane?euro).Carnea de porc?a ?nregistrat cea mai mare cre?tere a v?nz?rilor din Uniunea European?, ?n septembrie 2019, comparativ cu septembrie 2018?(p?n? la 269 milioane?euro), b?uturile spirtoase ?i lichiorurile (un salt de 260 milioane?euro), gr?ul (cre?tere?cu 149 milioane?euro, aproape 51%) ?i vinul (?n cre?tere cu 149 milioane?euro).??n schimb,?a sc?zut?valoarea?exporturilor pentru produse necomestibile (cu 43 de milioane?euro), zah?r (cu 30 de milioane de euro), acizi gra?i ?i cear? (cu18 milioane de euro) ?i uleiuri vegetale (exclusiv ulei de palmier ?i de m?sline, sc?dere cu 16 milioane?euro).Au fost ?nregistrate cre?teri ale importurilor pentru fructe tropicale (p?n? la 128 milioane?euro), semin?e oleaginoase (altele dec?t soia, o cre?tere de 109 milioane?euro) ?i legume (o cre?tere?cu?54 milioane euro) ?i a?sc?zut?valoarea importurilor?pentru o serie de alte produse, precum cereale (altele dec?t gr?u ?i orez, cu 55 de milioane?euro), gr?u (o sc?dere de 46 de milioane de euro), tutun brut (o sc?dere de 30 de milioane de euro).Rom?nia a importat produse agroalimentare ?n valoare de 5,5 miliarde euro ?i a exportat ?n sum? de 3,9 miliarde euro ?n primele 10 luni din acest an?n primele 10 luni din 2019, exporturile Rom?niei de alimente ?i animale vii au crescut cu 10,6%, comparativ cu perioada similar? de anul trecut, p?n? la aproximativ 3,9 miliarde euro, pe seama avansului livr?rilor ?n spa?iul extracomunitar. V?nz?rile de alimente ?i animale vii ?n ??rile membre UE au sc?zut cu 2,9% ?n perioada raportat?, ajung?nd la aproximativ 2 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic?.Importurile Rom?niei de produse din categoria alimente ?i animale vii au ajuns la 5,5 miliarde euro (cre?tere cu 10,7% fa?? de primele zece luni din 2018), din care 4,8 miliarde euro a reprezentat contravaloarea importurilor din ??rile membre UE (cre?tere cu 11,4% ?n perioada ianuarie – octombrie 2019, comparativ cu aceea?i perioad? din anul precedent).POLONIAPolonia suspend? taxa pe retail ?nc? ?ase luni Catalina Apostoiu 17.12.2019, Camera inferioar? a Parlamentului polonez a adoptat s?pt?m?na trecut? un amendament la legea privitoare la taxa pe v?nz?rile din retail ce prelunge?te suspendarea acesteia p?n? pe 1 iulie 2020, noteaz? The First News. Taxa va afecta retailerii cu venituri lunare ce dep??esc pragul de 17 mil. zlo?i (3,96 mil. euro). Taxa nu va afecta v?nz?rile online.SANATATE si GASTRONOMIEEfectul SURPRIZ? al m?nc?rii tradi?ionale de Cr?ciun: Produsele din carne de porc ?nt?resc imunitatea Cristina PopescuM?nc?rurile tradi?ionale de Cr?ciun, cum sunt leb?rul ?i toba con?in vitamine care stimuleaz? imunitatea ?i ?in departe r?celile.?n sezonul rece, ne confrun?m cu deficit de vitamina D, care se sintetizeaz? c?nd ne expunem la soare, dar ?i de vitamina C, din cauz? c? m?nc?m mai pu?ine fructe ?i legume. Aceste vitamine au ?ns? un rol esen?ial pentru imunitate, iar caren?ele ne expun infec?iilor. M?nc?rurile tradi?ionale de Cr?ciun pot avea efecte neb?nuiteVitamina D sau ?vitamina soarelui” nu este bun? doar pentru fixarea calciului ?n oase, ci ?i ?n combaterea infec?iilor respiratorii. O dovede?te un experiment condus de profesorul Carlos Camargo de la ?coala de Medicin? Harvard, care a testat efectele vitaminei D pe circa 250 de copii. Dup? o cur? de c?teva s?pt?m?ni, micu?ii ?i-au redus cu 50% riscurile de ?mboln?vire.Medicii spun ?ns? c? iarna, mai mult ca ?n oricare alt anotimp, nu asimil?m o cantitate suficient? de vitamina D. ?Vitamina D se fabric? ?n piele sub ac?iunea soarelui, a?a c? este foarte indicat s? v? expune?i cel pu?in fa?a ?i m?inile razelor ?n zilele de iarn? mai ?nsorite.M?nc?rurile tradi?ionale de Cr?ciun pot avea efecte neb?nuite. Dac? facem asta de 2-3 ori pe s?pt?m?n?, e perfect. Surse alimentare sunt lactatele, untul, pe?tele, dar ?i produsele tradi?ionale cu viscere caltabo?, leb?r, tob?”, spune nutri?ionistul Corina Zugravu, potrivit?doctorulzilei.ro.40 de miligrame este doza zilnic? recomandat? de vitamina D pentru adul?i, iar 25 de miligrame – pentru copii. Ave?i grij? s? nu le dep??i?iCarnea de porc ?i fasolea ?nt?resc imunitateaFierul este un alt nutrient de care organismul are nevoie atunci c?nd temperaturile scad, pentru a-?i men?ine energia ?i vitalitatea. ?n caz contrar, exist? riscul anemiei, o afec?iune care d? st?ri de ame?eal?, scade puterea de concentrare ?i rezisten?a la efort fizic.?De?i fierul nu este direct implicat ?n protec?ia ?mpotriva r?celilor, caren?ele pot sc?dea rezisten?a la infec?ii de tot felul”, aten?ioneaz? medicul Corina Zgravu. Surse naturale de fier sunt carnea ro?ie (de vit?, porc, organe), fasolea, ou?le, legumele verzi (spanacul) sau fructele uscate.Aten?ie, s? nu uit?m de m?sur? ?i sub nicio form? persoanele care se afl? sub tratamente medicale s? nu consume alimente de Cr?ciun f?r? a discuta ?n prealabil cu medicul curant.Consumul excesiv de alimente ultraprocesate, risc crescut de diabet Alexandru Ichim?/ 16 dec 2019 Un studiu recent arat? c? riscul crescut de a dezvolta diabet este asociat cu consumul excesiv de produse ultraprocesate.?Se ?tie c? abuzul de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc crescut de obezitate ?i de boli cardiovasculare, ?ns? un nou studiu arat? c? este cazul ?i ?n ce prive?te diabetul, relateaz? Agerpres dup? AFP.??ns?, de?i a fost eviden?iat? o asociere ?ntre alimentele ultraprocesate ?i aceste boli cronice, ?n acest stadiu nu s-a demonstrat nicio leg?tur? cauz?-efect, au afirmat autorii acestui studiu francez publicat luni ?n revista american? JAMA Internal Medicine.Cu toate acestea, "colectarea acestor informa?ii a determinat mai multe ??ri, precum Fran?a ?i Brazilia, s? recomande favorizarea alimentelor neprocesate, sau c?t mai pu?in procesate, ?i limitarea consumului de alimente ultraprocesate, ?n numele principiului precau?iei", au mai spus ei.Care sunt alimentele ultraprocesate?Alimentele sunt considerate ultraprocesate atunci c?nd au fost produse prin procese industriale multiple (ulei hidrogenat, amidon modificat etc) ?i con?in numeroase ingrediente, ?n special aditivi. Cele mai multe semipreparate, sucurile cu zah?r sau ?ndulcitori, burgerii vegetali cu aditivi, c?rna?ii, supele la plic ?i snack-urile fac ?n general parte din categoria alimentelor ultraprocesate.Acestea au ?n general o cantitate mai mare de sare, gr?simi saturate, zah?r ?i sunt s?race ?n vitamine ?i fibre, potrivit cercet?torilor. La acestea se adaug? particule contaminante din ambalaje ?i din recipientele din plastic.Lucrarea publicat? luni se refer? la diabetul de tip 2 (aproape 90% din cazuri), adesea asociat cu obezitatea ?i cu stilul de via??, spre deosebire de diabetul de tip 1, care este o boal? autoimun?.Studiu cu peste 100.000 de persoane?Studiul francez NutriNet-Santé, la care au participat 104.000 de persoane, a ?nceput ?n 2009 ?i a avut drept scop s? analizeze leg?tura dintre nutri?ie ?i s?n?tate.Conform acestui studiu, "cu c?t este mai mare propor?ia de alimente ultraprocesate ?n diet?, cu at?t este mai mare riscul de diabet de tip 2".Autorii subliniaz? ?ns? c?, "aceste rezultate trebuie confirmate pe alte popula?ii ?i cu alte metode", av?nd ?n vedere c? nu se poate spune cu certitudine c? riscul crescut de diabet provine doar de la alimentele ultraprocesate - acesta put?nd fi legat ?i de al?i parametri, precum lipsa de activitatea fizic?, de?i cercet?torii au f?cut corec?ii statistice pentru a limita acest tip de leg?tur?.APC: 9 din 10 cofetarii vand prajituri cu chimicale 16 Decembrie 2019 12:14,?Social Felia de tort cu antigel, cu glicerina, margarina lichida, reziduri de aluminiu, caragenan, carmin sau albastru briliant. Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie certificata de Guvernul Romaniei in anul 2005 ca fiind de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat oferta de dulciuri din 20 de cofetarii, precum si compozitia mixurilor pentru prajituri comercializate in structurile comerciale de tip hipermarchet.Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordona?i de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.Intr-o lista a bunurilor folosite de omul modern, tortul si prajiturile ar fi in frunte in privinta reprezentativitatii ca articole de larga si rapida raspandire in consumul tuturor categoriilor sociale. Daca tortul continua sa fie respectat ca produs de ocazie speciala, prajiturile au ajuns sa intre in categoria alimentelor consumate in exces, indeosebi de catre femei si copii, cu tot cortegiul de efecte nedorite pentru sanatatea consumatorilor. Pentru consumatorul modern, a avea un tort cu lumanari pe masa la orice eveniment de familie este un lucru intrat in deplina normalitate, iar a avea prajituri la aproape orice masa tinde sa devina la fel de normal. Tradi?ia dulciurilor speciale de sarbatoare este considerata ca venind de la vechii greci, care preparau la sarbatori coptúri cu drojdie, umplute cu nuci si indulcite cu miere.Puneau si lumanari aprinse, stralucitoare ca Luna, spre a spori valoarea ofrandelor aduse slavi?ilor zei ai lor. Europenii din Evul Mediu au cunoscut la mesele nobililor bunata?i destul de apropiate de ceea ce numim acum tort; mai ales la aniversarile zilelor de nastere se aduceau la masa aceste preparate compuse din straturi de blat si creme dulci si aromate, pe care se plantau lumanari ca?i ani avea persoana sarbatorita, tradi?ie atat de comuna in zilele noastre. Producerea tot mai facila a zaharului in ultimele 2-3 secole a fost neindoios factorul cel mai favorabil al coborarii tortului pe mesele oamenilor de rand. Ritualul casatoriei, cel mai fastuos eveniment din via?a omului, s-a incarcat cu momentul final al ospa?ului care presupune aducerea spectaculoasa a tortului miresei, care se imparte cu to?i oaspe?ii, intr-un mare? simbol al deplinei comuniuni a noii familii cu to?i cei de fa?a. Consumatorii contemporani, beneficiari ai posibilita?ii nelimitate de calatorie, au ocazia sa cunoasca numeroase aspecte legate de hrana si alimenta?ie in general, inclusiv curiozita?i referitoare la consumul de alimente dulci. Unele dintre aceste curiozita?i s-au raspandit repede in intreaga lume, cum este cazul torturilor si prajiturilor pentru vegetarieni, vegani si alte categorii de practican?i ai unor rigori si cosmopolitisme alimentare.In conformitate cu defini?iile dic?ionarelor, tortul este o prajitura (de obicei de forma cilindrica) facuta din mai multe straturi de aluat, avand intre ele straturi de crema, de dulcea?a etc., acoperita cu o glazura sau crema, ornamentata etc.; termenul este de origine germana (Torte), radacinile fiind in cuvantul latinesctorta. Dic?ionarele romanesti din perioada interbelica il defineau ca prajitura in forma de turta cu migdale sau ciocolata (Saineanu – 1929) sau un fel de pandispan facut din oua, zahar cu nuci, alune, migdale, castane sau ciocolata (Scriban - 1939).Dic?ionarele generale definesc prajiturile ca produse dulci de patiserie-cofetarie preparate din faina, zahar, unt, oua si alte ingrediente, vandute in cofetarii sau preparate in casa, consumate, de obicei, la sfarsitul mesei. Sursele din perioada interbelica eviden?iaza ca modul de ob?inere este prajirea in unt sau coacerea in cuptor. In categoria larga a prajiturilor intra numeroase produse de patiserie-cofetarie, de la bezele, briose, pandispan etc. pana la savarine si turta dulce.Tot mai larg a patruns in domeniul acestor dulciuri?moda?acoperirii cu straturi/cuverturi de culori si cu aspecte atragatoare, dar si cu gust foarte placut. Este vorba de asa-numitul fondant, termen adus din limba franceza (fondue = care se inmoaie). Fondantul este preparat din zahar (10 par?i), glucoza concentrata (1…3 par?i ) si apa (circa 3 par?i), la care se mai adauga diverse componente pentru culoare, aroma, stabilitate etc. Amestecul se aduce la temperatura de circa 115 grade Celsius, apoi se raceste pana la 60 grade Celsius si se toarna pe o masa (table, fr.) din marmura ori granit unde se tableaza (amesteca) cu o spatula pana devine o pasta vascoasa de culoare alba (cand nu con?ine coloran?i), care poate fi turnata peste corpul prajiturilor/tortului ori, dupa caz, se poate modela in folii sau figurine comestibile.Torturile si prajiturile nu presupun mari diferen?e din punct de vedere tehnologic; prajiturile sunt torturi mici, asa cum torturile sunt prajituri mari.Principalele etape ale producerii lor se refera la:pregatirea ingredientelor: por?ionare foi/blaturi, dozare, preparare siropuri si creme, marun?ire fructe, incalzire fondant, pregatire elemente de decor;trampare (imbibare cu lichid) si umplere cu creme (si fructe);glasare (acoperire cu fondant) si barotare (adaugare de fructe oleaginoase, intregi/ fragmentate, crude/prajite peste fondantul moale);asezarea pe suport;decorarea, finisarea;opera?iile comerciale (asamblare, ambalare, prezentare).In timpul prepararii si dupa preparare au loc transformari in masa tortului si prajiturilor, unele nedorite, cum ar fi: decor nepotrivit, matisarea fondantului sau chiar craparea si desprinderea glazurii, solidificarea cremei, straturi de foi si de crema inegale, crema taiata si/sau neaderenta, gust si miros strain ori de fermentare.Nevoia perpetua de noutate prezenta in randul cererii si specificul domeniului, foarte potrivit pentru manifestarea creativita?ii, genereaza un sortiment mereu in miscare. Principalele criterii de considerat in clasificarea specifica se refera la:semipreparatul dominant (produse din blat/din foi/din frisca);modul de finisare (produse glasate/barotate /in crema);modul de prezentare (piese/fantezii/speciale: aniversare, de nunta etc.).Din punct de vedere comercial, torturile se vand individual, la kilogram, prin re?eaua de cofetarii; in general, producerea lor are loc urmare a comenzilor cumparatorilor, avand in vedere caracterul limitat al consumului curent. Prajiturile, in schimb, se produc obisnuit in patiserii-cofetarii, intr-un sortiment cotidian, specific unita?ii respective, comercializandu-se la bucata; exista un trend al vanzarii de articole mici (miniprajituri) la kilogram.Ca produs alimentar, torturile si prajiturile au valoare energetica ridicata (350-650 kcal/100g produs, dar si peste acest palier valoric) si valoare nutritiva complexa. Predominan?a glucidelor asigura o eliberare facila si rapida a energiei in urma consumului. Alte trasaturi particulare sunt specifice acestor produse:valoare estetica deosebita, gra?ie ingredientelor folosite, aten?iei decorarii ca etapa finala deosebit de importanta;valoare simbolica de excep?ie (torturile sunt, in aproape toate situa?iile, cumparate si consummate la evenimente speciale);ingredientele folosite si calificarea personalului implicat sunt de nivel superior.Exista o tot mai sus?inuta disputa in legatura cu poten?ialele riscuri pe care le presupune consumul de prajituri si torturi cumparate, disputa in care se eviden?iaza o clara avantajare a dulciurilor pregatite in casa.In dezbatere sunt aduse felurite argumente, intre care se detaseaza doua categorii clare:aspecte centrate pe sanatatea consumatorilor;aspecte economice (unele din perspectiva afaceristilor din domeniu, altele din perspectiva consumatorilor).In prima categorie se regasesc frecvent avertizari asupra excesului de dulce in consumul tuturor categoriilor de varsta si trebuie sa observam ca atata dulce cat se consuma in ultimele decenii nu a mancat fiin?a umana nicicand. La aceasta situa?ie au contribuit deopotriva predilec?ia naturala a omului pentru dulce si incurajarea peste limitele ra?ionalului a consumului de dulce din partea mediului de afaceri. Este un adevar bine cunoscut ca omul se dovedeste a fi slab in judecarea echilibrului dintre placere si sanatate, acordand lejer prioritate celei dintai. Este rolul educa?iei venita din partea familei si mai tarziu a scolii sa creeze comportamente alimentare corecte viitorilor adul?i: mai intai tematori pentru daunele asupra propriei sanata?i si mai apoi deplin responsabili pentru gestionarea corecta a consumului de dulciuri in raport cu cerin?ele corporale individuale.In categoria a doua trebuie sa in?elegem ca mediul de afaceri are tot interesul men?inerii unui volum mare de vanzari de produse dulci, folosindu-se, fara prea multe probleme de constiin?a (deseori, mai corect ar fi: fara niciun scrupul) de tot felul de sloganuri care au mare priza la copii, iar in destul de multe cazuri chiar de exagerarea unor opinii venite din partea specialistilor (nutri?ionisti si lumea medicala, in general) conform carora trebuie consumate multe dulciuri.O pia?a mare si vie trebuie intre?inuta cu o oferta ampla, mereu schimbatoare, iar oferta de dulciuri (in particular prajituri si torturi) are cuprisosin?a aceste trasaturi. Dar aceste produse pot cunoaste frecvent reculuri ale cererii, situa?ii generatoare de pierderi foarte mari, indeosebi ca urmare a conservabilita?ii limitate a acestor produse. Pentru reducerea perisabilita?ilor s-au pus la punct aditivii de conservare (amelioratori, stabilizatori, conservan?i) care prelungesc duratele de pastrare. Dar mul?i aditivi inseamna temeri si spaime, mai ales la consumatorii informa?i. De asemenea, mediul de afaceri nu este animat in primul rand de grija pentru consumatori, ci de aceea a profitului, ceea ce inseamna ca producatorii vor fi mereu interesa?i sa caute variante mai economice (materii prime/ ingrediente si tehnnologii de preparare mai ieftine), mai operative, mai avantajoase, grija pentru sanatatea consumatorilor ramanand mai mereu la nivelul evitarii incalcarii limitelor stabilite de cadrul normativ specific.Interesele economice ale consumatorilor sunt simplu de intuit in zona aceluiasi concept care ii anima si pe cei din mediul de afaceri: satisfa?ie maxima cu cost minim, de unde predilec?ia aproape morbida pentru cele mai ieftine produse din oferta. Evident, o mare parte a consumatorilor procedeaza astfel din cauze obiective: venituri mici, nevoi multe...Acest tablou explica voga ?tortului si prajiturilor de casa“, sus?inuta cu argumente de bun sim? (?stiu din ce am facut, cum si cand am preparat, cum am pastrat“ etc.), care sus?in increderea ca dulcele facut in casa este net superior celui cumparat. Si totusi, la o cercetare mai atenta a acestei ?afaceri“, rezulta motive de indoiala, daca nu chiar mai mult...Daca in privin?a tehnologilor aplicate situa?iile particulare sunt de o varietate chiar infinita (provenita firesc din incomensurabila varietate de experien?e si echipamente folosite de cei ce isi prepara in casa dulciurile), cu totul altfel stau lucrurile in privin?a ingredientelor folosite.?Daca prepararea vizeaza re?ete simple, indelung repetate, pastrate ?de la bunica“, rezultatele chiar dau maxima satisfac?ie, pentru ca mai intotdeauna corespund asteptarilor. Problemele apar atunci cand gospodina se lasa tentata de ?nouta?i“ apeland la ingrediente minune, capabile sa aiba ca rezultat ceea ce nu se ob?ine decat cu mare efort in varianta cunoscuta. Asa au ajuns in camarile gospodinelor numeroase mixuri din care se pot prepara rapid toate componentele unui tort sau prajituri cu totul speciale: foi, blaturi, creme, fondante etc. Dar aceste mixuri con?in, adesea explicit men?iona?i pe etichetele ambalajelor, numerosi aditivi responsabili de: structura, aroma, culoare, stabilitate si celelate trasaturi asteptate si chiar peste asteptari. In cazuri foarte rare sunt oferite indica?ii privind ponderile cantitative ale acestor componente, dar la o lectura atenta devine evidenta prevalen?a aditivilor si a substan?elor-suport (?de umplutura“) in raport cu ingredientele valoroase. De men?ionat ca aceste mixuri minune nu sunt niciodata ieftine!In aceste condi?ii, considerentele economice ale variantei ?tortului de casa“ nu mai au sus?inere. Daca adaugam si grijile referitoare la lista lunga a aditivilor si la eventualele lor efecte (griji deplin intemeiate), tortul de casa nu mai pare atat de ...dulce!”?prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucuresti?Ei bine, am intrat cu pa?i rapizi in luna cadourilor ?i ce poate fi mai dulce in aceasta perioada decat un tort apetisant, vopsit in zeci de culori? Banuiam eu, de aceea consider ca a venit timpul sa demontam mitul blaturilor clasice pe care le gasim in comert, in a?a fel incat sa facem cele mai corecte alegeri, atunci cand suntem pu?i in situatia de a aduce un dulce sanatos in casele noastre. Iar atat timp cat suntem dispu?i sa invatam din experienta celor mai informati parinti, am convingerea ca toate aceste semnale de alarma va vor duce in directia potrivita, pentru a gasi in final cele mai sanatoase blaturi de tort de pe piata. Ei bine, trebuie sa te informez ca majoritatea blaturilor de tort care se comercializeaza pe piata romaneasca contin urmatoarele ingrediente: faina de grau, oua, zahar, sirop de glucoza-fructoza, lapte praf, emulgatori, conservanti, agenti de umezire, amidon de grau, agenti de afanare, emulsifianti, corectori de aciditate sau alte arome. Iar daca ne uitam cu atentie pe aceasta lista, vom remarca in primul rand ca majoritatea ingredientelor regasite in blaturile de tort au o componenta inflamatoare pentru intestinele noastre, perturband pe termen mediu ?i lung componenta bacteriana a florei intestinale. Nu trebuie sa uitam ca aceasta zona a organismului detine secretul pastrarii longevitatii noastre, majoritatea celulelor imunitare activand in zona sistemului digestiv. In zilele noastre, afectiunile cronice au explodat la propriu, cel putin jumatate dintre acestea putand fi prevenite prin adoptarea unui regim de viata sanatos, bazat in primul rand pe o alimentatie curata. Astazi, ne este tot mai greu sa ne ferim de factorii directi care contribuie la imbolnavirea noastra, iar industria alimentara nu pune pret pe aspectele calitative ale vietii, intrucat ne aduc pe rafturi o multime de produse ieftine, voluminoase ?i gustoase, dar cu un impact major asupra calitatii vietii noastre, mai ales daca ne raportam la concluziile unui studiu publicat recent in ?The Lancet”, cel mai prestigios jurnal medical din lume. Potrivit acestor cercetatori, prima cauza a decesului la nivel mondial in randul celor mai bogate state din lume o reprezinta cancerul, detronand afectiunile cardiovasculare care au ocupat pozitia frunta?a cateva decenii la rand. Este foarte adevarat ca omenirea a inceput sa piarda batalia impotriva cancerului, afectiune care i?i are originea intr-un stil de viata dezordonat pe care omul modern a inceput sa il adopte in ultimii ani. Concluzia este ca ne mi?cam din ce in ce mai putin ?i ca mancam din ce in ce mai mult ?i mai prost, facand niste alegeri gre?ite in marea majoritate a situatiilor, atunci cand mergem la cumparaturi. Este adevarat ca omul modern alege aproape de fiecare data produsele gustoase ?i voluminoase, in detrimentul alimentelor sanatoase ?i bogate in micronutrienti, doar ca acest lucru il va costa mult pe termen lung, actionand vital asupra reducerii sperantei de viata. Potrivit datelor statistice publicate de The Centers for Disease Control and Prevention in urma cu un an, speranta de viata in SUA a inceput sa scada in ultimii 5 ani, dupa zeci de ani in care a crescut in mod sustinut, insa aceste cifre trebuie sa le dea de gandit ?i romanilor, fiindca au adoptat cu succes modelul capitalist promovat de SUA in toate colturile lumii. Totu?i, consumerismul excesiv vine la pachet cu multe probleme de sanatate, iar daca vrem sa traim mai mult ?i mai bine, atunci suntem obligati de imprejurari sa ne schimbam obiceiurile alimentare ?i sa reflectam mai mult cand ne aflam in fata magazinelor pline de ?bunatati dulci”. In locul blaturilor de tort gata pregatite care stau cu lunile pe rafturile viu colorate ale centrelor comerciale, am putea sa ne gandim mai intai ca avem optiunea de a le prepara in casele noastre, plecand de la o lista simpla de ingrediente naturale care ar putea fi integrate foarte u?or in reteta unui blat de casa. In locul fainii albe care este intens procesata, este de preferat sa alegem o faina integrala care contine toate fibrele cerealelor, iar daca dorim sa ridicam ?i mai mult ?tacheta, atunci am putea sa alegem faina de migdale sau faina de nuca de cocos, folosite cu precadere la torturile vegane. Din punctul meu de vedere, torturile vegane sunt ?i cele mai sanatoase, oferindu-ne multi nutrienti de calitate care reu?esc sa tinteasca in primul rand deficientele ortomoleculare. Aceste fainuri reprezinta varianta ideala, intrucat contin grasimi ketogenice care alimenteaza organismul cu un combustibil superior celui obtinut din carbohidratii rafinati ai fainii de grau, in plus nu sunt asociate cu cre?terea rapida a glicemiei imediat dupa consum. Mergand mai departe, este important de subliniat ca blaturile de tort din comert nu contin ouale provenite de la gainile hranite cu cereale bio ce pasc in mod liber pe pamant, ci ouale conventionale de la gainile crescute in bateriile clasice. Vorbim in primul rand de ni?te gaini stresate ?i bolnave, indopate cu antibiotice care in cele din urma nu pot furniza ni?te oua sanatoase, bogate in nutrienti. Spre deosebire de producatorii din industria alimentara care pun pret deosebit pe profituri in sensul minimizarii costurilor, noi trebuie sa intelegem ca sanatatea este cea mai mare avutie a noastra ?i plecand de la aceasta concluzie ar fi de preferat sa integram ouale ecologice in reteta blatului nostru. Spre exemplu, in casele noastre ne-ar fi mult mai u?or sa inlocuim uleiurile rafinate ?i grasimile trans inflamatoare care se regasesc in reteta clasica a unui blat de tort din comert cu grasimile sanatoase continute in uleiul de nuca de cocos. La fel s-ar intampla ?i in cazul zaharului alb, intelegand ca acest ingredient este unul nociv, asociat cel mai frecvent cu diabetul ?i cu afectiunile cardiovasculare. Iar zaharul alb regasit in blaturile ieftine de pe piata s-ar putea substitui foarte u?or cu zaharul din nuca de cocos, un zahar mai scump, dar mult mai sanatos, insa un producator obsedat de profiturile imediate obtinute din vanzarea multor tone de blaturi ieftine nu va fi niciodata preocupat de sanatatea celui care consuma acel blat, ci mai degraba de gaura lasata in portofelul consumatorului. Trebuie sa recunoa?tem ca nu traim intr-o lume perfecta, insa ne revine obligatia morala de a cultiva o filosofie de consum sanatoasa in mintea copiilor no?tri, in a?a fel incat sa ingro?am randurile celor care militeaza pentru o cre?tere sustenabila a nivelului de trai, reu?ind in cele din urma sa schimbam mentalitatile invechite prin puterea exemplului. Iata de ce nu a? alege niciodata sa cumpar blatul de tort de 15 lei din comert, alegand in schimb sa il preparam in casa noastra, fiindca noi ?tim cel mai bine ca sanatatea vine intotdeauna din zona alimentatiei sanatoase. Iar cu un blat de tort ieftin ?i de o calitate inferioara nu ai nicio ?ansa sa faci diferenta pe termen lung.In final, e bine sa nu uiti ca in viata e?ti liber sa alegi, insa nimeni nu te absolvi de consecintele actiunilor tale.”?Dumitru Balan, Nutritionist“Cand vine vorba de prajituri, mucegaiul este factorul care decide termenul de valabilitate. Nimic nu este mai bun decat o prajitura proaspata. Numai ca astazi, totul trebuie sa aiba un termen de valabilitate foarte lung. Un blat de tort produs industrial sau foile de rulada, rezista intre 6 si 12 luni. Pentru asta, este necesar sa creasca dramatic con?inutul de zahar si cand zic zahar, pe langa zaharoza, se adauga sirop de glucoza, zahar invertit sau fructoza. Zaharul prinde apa din produs, este un parametru numit activitatea apei, care arata cata apa libera con?ine produsul. Apa libera, care nu este prinsa cu legaturi chimice de alte ingrediente, este disponibila pentru microorganisme, in cazul nostru, mucegaiuri. Apoi se inlocuieste apa din re?eta cu alte lichide, sorbitol, glicerol si propilen glycol. Ultimul a fost interzis de mul?i ani dat fiind dovedit periculos, numai ca este inca acceptat in arome. O cale de a ajunge totusi in prajituri, este ca aromele sa fie foarte diluate in propilen glycol si astfel dozajul foarte mare face sa ajunga in prajituri o cantitate insemnata de propilen glycol. Apoi vin si conservan?ii antimucegai, sorbatul de potasiu. Si o ultima lovitura data mucegaiului este acidul citric pentru a scade pH-ul. Nici restul prajiturii nu este mai sanatos, pe langa faina se adauga amidon, nativ sau modificat, oul care este praf, caci pentru ou proaspat legisla?ia impune reguli mai greu de respectat. Si asa, blatul de tort sau foaia de rulada devine un produs mai mult chimic, decat alimentar, dar care este foarte practic si usor de folosit. Pentru aerare se foloseste un amestec de emulgatori, care dau volum mare si o structura uniforma. Mai este si praful de copt, care pe langa bicarbonatul de sodiu, mai are un SAPP, sodiu acid pirofosfat. Uneori se foloseste un SALP, sodiu aluminiu fosfat, care aluminiu in cantita?i foarte mici, este toxic.In anii '80 se faceau blaturile din oua proaspete, ?in minte ca trebuia sa le luam cu ambele maini si spargeam cite doua oua, se folosea doar zahar si faina, iar grasimea era unt. Un blat de prajitura era proaspat cand iesea din cuptor si inca o zi sau doua. Asta inseamna proaspat. Un blat de 6 luni, este orice, dar nu proaspat. Este cum ziceam, sigur din punct de vedere microbiologic, nu mucegaieste, toxinele produse de mucegai sunt foarte periculoase, dar in rest nimic pozitiv de spus. Peste blaturile respective se folosesc creme instant si frisca vegetala. Cremele instant facute din amidon pregelatinizat si gume hidrocoloide, care prind apa la rece, frisca vegetala este un fel de margarina lichida cu emulgatori de aerare, deci prajiturile din ziua de astazi sunt chimicale cu gust dulce, fara nutrien?i, care duc spre boli grave, fara ca macar sa fie o experien?a culinara deosebita.”?Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentara?Prajiturile comercializate in unita?ile de alimenta?ie publica con?in chimicale din belsug. Afacerea cu dulciuri este profitabila pentru acei comercian?i care folosesc mixuri de ingrediente achizi?ionate din hipermarket, care prin compozi?ia lor fac ca dulciurile respective sa reziste in vitrina frigorifica cateva saptamani. Le recomand consumatorilor sa cumpere prajituri numai din acele cofetarii care afiseaza urmatoarele informa?ii despre prajituri: data fabrica?iei, o declara?ie pe proprie raspundere prin care isi asuma raspunderea ca produsele comercializate corespund specifica?iilor tehnice de produs, denumirea prajiturilor, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele cu efect alergogen (gluten, oua si derivate, arahide si produse derivate, soia si produse derivate, lapte si produse derivate, fructe nucifere, semin?e de susan si produse derivate) si temperatura de pastrare. Prajiturile fiind produse dorite de copii, cofetariile sunt obligate sa atraga aten?ia parin?ilor prin afise amplasate in zone vizibile pentru acestia, in situa?ia in care folosesc coloran?i alimentari (E 102, E 110, E 104, E 122, E 124 si E129), care pot afecta negativ aten?ia copiilor. Toate aceste informa?ii coroborate cu termenul scurt de valabilitate (2-5 zile) ne pot da indicii despre cat de naturale sunt aceste produse.”DOSARRom?nii caut? rafinamentul ?n str?in?tate: 85% dintre cadourile corporate comandate ?n 2019 con?in produse interna?ionale, nu rom?ne?ti ?HYPERLINK "" \o "Andra Stroe"Andra Stroe ?17 decembrie Rom?nii caut? rafinamentul ?n str?in?tate: 85% dintre cadourile...?C?l?toriile ?i expunerea la buc?t?riile de peste hotare au deschis apetitul rom?nilor pentru produse premium interna?ionale. Acest lucru este vizibil ?i ?n cadourile pe care le ofer? tinerii antreprenori ?i oamenii de afaceri cu experien?? din Rom?nia angaja?ilor ?i partenerilor de business. ?n 2019, produc?torul de co?uri cadou corporate Debonaire anun?? o cre?tere de 25% a v?nz?rilor fa?? de sezonul cadourilor de Cr?ciun din 2018. Cre?terile se v?d nu doar ?n volumele de comenzi, ci ?i ?n num?rul de clien?i interesa?i de astfel de pachete cadou.?n 2019, cu 35% mai mul?i clien?i au ales s? ofere co?uri cadou cu produse selectate de la produc?tori locali ?i interna?ionali de la Debonaire. ?Primim comenzi majoritar din Bucure?ti, ?ns? cadourile noastre a ajuns ?i ?n companii din Timi?oara, Bra?ov sau Cluj, spre exemplu. Rom?nii apreciaz? tot mai mult produsele gourmet interna?ionale atunci c?nd e vorba despre cadourile pe care le ofer? ?i mesajul pe care acestea le transmit despre ei. Iar experien?a pe care o d?ruiesc prin aceste cadouri corporate se diferen?iaz? tot mai mult de cea de acas?, tradi?ional?”, observ? Codru?a Miron, proprietar Debonaire.Cadourile cu preparate tradi?ionale rom?ne?ti au reprezentat doar 15% dintre alegerile corporateCele mai multe co?uri cadou ajung la partenerii de business ai clien?ilor Debonaire, urma?i de echipele acestora, dar ?i cadourile pentru copii r?m?n de interes ?n acest sezon. Partenerii sunt cei care primesc cadourile cele mai consistente, media costurilor fiind de 85 lei/cadou ?n cazul co?urilor corporate prin care rom?nii mul?umesc celor care le-au fost al?turi ?n 2019. Cadourile pentru copii, ?n partea oarecum opus? din punct de vedere al bugetului investit, ajung la o medie de 35 lei/cadou.Un aspect foarte interesant este faptul c? decizia de cump?rare a cadourilor corporate apar?ine majoritar femeilor, acestea plas?nd num?rul cel mai mare de comenzi online.Peste 70% din co?urile corporate au fost personalizate ?n 2019Cadourile personalizate, de pild? felicit?ri gravate, decora?iuni personalizate cu logo-ul companiei, sunt o op?iune de top pentru clien?ii Debonaire. ?n acest sezon de s?rb?tori, 70% dintre comenzi au inclus produse personalizate prin gravur? sau print UV.? ?Exist? clien?i care ?i doresc doar decora?iuni personalizate ?i consider? drept foarte important? comunicarea brandului sau a companiei ?n general c?tre parteneri pentru a se eviden?ia printre to?i cei care trimit cadouri de Cr?ciun ?n aceast? perioad?. ?n comunicarea Business-to-Business, co?urile corporate joac? un rol foarte important, motiv pentru care personalizarea ?i produsele gourmet sunt op?iunile preferate ale rom?nilor”, adaug? Codru?a Miron.Produc?torul de co?uri corporate preg?te?te deja cadourile pentru sezonul de prim?var?, c?nd oferta va con?ine dedica?ii speciale pentru 1-8 Martie ?i s?rb?torile de Pa?te.BY?LANTULALIMENTAR??2019-12-17?? 246.571 de locuitori din Uniunea European? s-au ?mboln?vit anul trecut de campylobacterioz?, o afec?iune gastrointestinal? provocat? de bacteria Campylobacter, sursa bacteriei fiind, de cele mai multe ori, laptele ?i carnea de pui. Statistic, au fost ?nregistrate 64,1 cazuri la 100.000 de locuitori, o u?oar? sc?dere fa?? de 2017, c?nd au fost ?nregistrate 64,9 cazuri la 100.000 de locuitori.Cea mai mare rat? de ?mboln?viri a fost ?n Cehia, 215,8 cazuri la 100.000 de locuitori. Pe locul 2 s-a situat Slovacia, cu 153,2/100.000, apoi Luxemburg ( 103,8 ) ?i Marea Britanie ( 98,4 ). Cele mai mici rate de ?mboln?viri au fost ?n Bulgaria, Cipru, Grecia, Letonia, Polonia, Portugalia ?i Rom?nia (≤ 5.9 per 100.000). ?n ?ara noastr? au fost ?nregistrate 582 de cazuri, majoritate dintre acestea av?nd ca surs? a bolii bacteria prezent? ?n gospod?rie, ?n timp ce pacien?ii din ??rile nordice s-au ?mboln?vit mai cu seam? ?n timpul c?l?toriilor.Cele mai numeroase cazuri de ?mboln?vire au fost individuale, dar Campylobacter a cauzat ?i apari?ia a 524 de focare, cu 2335 de pacien?i. Un focar este un incident ?n care cel pu?in dou? persoane contract? aceea?i boal?, din acela?i aliment sau b?utur? contaminat?.Bacteria a fost identificat? ?n pielea de pe g?tul puilor tran?a?i ?n abator, ?n carnea proasp?t? de pui ?i de curcan, ?n lapte ?i br?nzeturi.Salmonella, sursa EFSASalmonella a provocat ?n 2018, 91.857 de ?mboln?viri, dar num?rul de focare a fost mai mare dec?t cel provocat de Campylobacter, 1580 de focare, cu 11.581 de pacien?i, cre?etera fa?? de 2017 fiind de 20,6%. Cele mai mari rate de ?mboln?viri au fost ?n Slovacia ( 124.8 cazuri/100.000 de locuitori ) ?i ?n Cehia ( 102,7 cazuri/100.000 de locuitori ). ?n Rom?nia au fost ?nregistrate 1443 de cazuri. Ou?le ?i produsele din ou? r?m?n principala surs? a salmoneriozei, potrivit raportului anual privind tendin?ele ?i sursele zoonozelor publicat recent de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA) ?i Centrul European pentru Prevenirea ?i Controlul Bolilor (ECDC).?Constat?rile din ultimul nostru Eurobarometru arat? c? mai pu?in de o treime dintre cet??enii europeni claseaz? toxiinfec?ia alimentar? cauzat? de bacterii printre primele cinci preocup?ri ale acestora, ?n ceea ce prive?te siguran?a alimentelor. Num?rul de focare semnalate sugereaz? faptul c? exist? loc pentru con?tientizarea consumatorilor, deoarece multe boli transmise de alimente pot fi prevenite prin ?mbun?t??irea m?surilor de igien?, la manipularea ?i preg?tirea alimentelor ”, a spus Marta Hugas, expert EFSA. * * *Simptomele pestei porcine africane. Cum identificam boala la animalele din gospodaria noastra Decembrie 17, 2019Prezenta virusului PPA in tara noastra a fost semnalata pentru prima oara pe 31 iulie 2017, in judetul Satu-Mare. Evolutia bolii este in permanenta monitorizata, prin examene clinice si de laborator, iar zilnic se analizeaza situatia existenta, se aplica masuri si se intreprind actiuni in functie de circumstante.Simptomele unui porc bolnav de pesta porcina africanaIdentificarea cu acuratete a bolii se poate face doar in urma unui examen de laborator, insa exista anumite simptome care ar putea anunta prezenta virusului la efectivele noastre de porcine.Spre deosebire de alte boli animale, PPA nu se manifesta prin simptome vizibile in faza incipienta, si de aceea este foarte greu de detectat. Totusi, in fazele preacute si acute ale bolii, porcii incep sa prezinte anumite simptome, care pot semnala prezenta pestei.Unul din cele mai evidente simptome ale unui porc bolnav de pesta porcina africana este febra ridicata, care poate ajunge uneori si la 40 – 42 de grade Celsius. In faza acuta a bolii, porcul va manifesta tulburari digestive, somnolenta, leziuni cutanate. In cazul scroafelor gestante, unul din primele simptome semnalate este avortul. Porcii infestati au un grad de mortalitate de 90 – 100%, si nu exista vreun tratament care sa vindece sau sa incetineasca evolutia acestei boli.Ce se intampla cu oamenii care consuma carne infestata cu PPAChiar daca specialistii sunt de acord ca virusul pestei porcine africane nu se transmite la om, acestia nu recomanda consumul de carne de porc infestata cu pesta porcina africana.Potrivit expertilor, carnea unui porc infectat cu PPA este improprie consumului, deoarece aceasta este infiltrata hemoragic puternic, iar tesuturile sunt compromise. ?Totusi, persoanele care consuma carnea in mod accidental nu trebuie sa-si faca griji, deoarece riscul de imbolnavire este zero. * * * Patru afaceri agricole pe care le poti incepe cu fonduri europene Decembrie 17, 2019Fondurile europene reprezinta cea mai accesibila cale de a ne deschide o afacere in domeniul agricol. Chiar daca procesul de accesare a fondurilor europene este unul complicat, fermierii pot cere oricand ajutorul unei entitati specializate, care se va ocupa atat de dosarul de finantare cat si de implementarea proiectului.Totusi, chiar daca am reusi sa indeplinim toate conditiile pentru accesarea fondurilor europene si sa implementam proiectul, aceste lucruri nu sunt suficiente pentru a avea o afacere de succes. Pentru a ne asigura ca vom avea o afacere agricola profitabila pe termen lung, pe care o vom putea extinde odata cu trecerea anilor, va trebui sa alegem un domeniu pe masura.Iata patru idei de afaceri agricole profitabile pe care le poti demara cu fonduri europene:1) Cultura de lavandaIn momentul de fata, lavanda este una din cele mai profitabile culturii, datorita cererii foarte mare pentru uleiuri esentiale dar si pentru pretul ridicat al acestora. La nivelul tarii noastre, nu foarte multe persoane detin o exploatatie de lavanda, iar acest lucru o face o cultura de nisa.Pentru inceperea unei astfel de culturi cu fonduri europene, putem accesa Submasura 4.1 ?Investitii in exploatatii agricole”, prin care putem obtine un sprijin nerambursabil in valoare de 50% din investitia totala. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet de?accesare fonduri europene, dar si mai multe?idei de afaceri la tara?pe care le-ai putea demara.2) Cultura de sofranSofranul este cel mai scump condiment din lume, iar preturile pentru aceasta mirodenie pleaca de la 8.000 de euro, ajungand chiar si la 13.000 de euro pe kilogram. O astfel de afacere nu necesita pregatire de specialitate si poate fi realizata de orice fermier care detine un teren agricol.Si pentru aceasta afacere putem solicita finantare prin Submasura 4.1 ?Investitii in exploatatii agricole”, iar pentru o suprafata de 500 metri patrati, aportul nostru financiar va fi de circa 10.000 de euro.3) Cultura de murMurul este o cultura ideala pentru fermierii care nu detin o suprafata foarte mare de teren. Acestea sunt printre cele mai cautate fructe de padure, iar pretul unui kilogram de mure ajunge chiar si la 20 de lei.In cazul in care ne dorim sa dezvoltam o astfel de cultura prin fonduri europene, putem opta pentru finantarea oferita prin Submasura 4.1 ?Investitii in exploatatii agricole” sau Submasura 4.2 ?Procesare produse agricole”, in cazul in care dorim sa dezvoltam atat o cultura cat si o unitate de procesare a murelor.4) Livada de ciresChiar daca nu ne va aduce un profit pe termen scurt, o livada de cires reprezinta o idee de afacere extrem de profitabila si foarte usor de administrat. In mod normal, infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de 1 hectar poate costa pana la 20.000 de euro, insa si pentru aceasta cultura se pot accesa fonduri europene.Prin Submasura 4.1 ?Investitii in exploatatii pomicole”, ?putem accesa un sprijin nerambursabil in valoare maxima de 100.000 de euro, iar daca dorim sa infiintam si o unitate de procesare a cireselor, ne putem orienta spre Submasura 4.2 ?Investitii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”, prin care putem obtine pana la 2,5 milioane de euro (pentru investitii care conduc la un lant alimentar organizat). * * *Baroncini v? ureaz? Cr?ciun Fericit ?i un Nou An prosper!meatmil kmar?i, 17 decembrie, 2019 Dragi clienti si prieteni,?S-au implinit 16 ani de cand “Baroncini” a deschis societatea din Romania.?Saisprezece ani de colaborare, implicand tehnologia noastra in sprijinul viitorului afacerilor si societatilor Dvs.?Si, pentru ca noi credem in viitor, si anul aceasta am sustinut asociatia italiana Associazione Bubulina, care se ocupa cu sprijinirea copiilor romani cu patologii onco-hematologice, pentru a obtine tratamentele necesare.?Sunt circa saptezeci de copii romani care au avut posibilitatea de a merge in Italia pentru tratamente si multi dintre ei s-au intors vindecati.?Si impreuna cu ei, va transmitem cele mai calde urari si va dorim un?Craciun Fericit si un Nou An prosper !?DONATII : IBAN IT03L0312723800000000001742 Contacte +4 0722195284?info@?Vinul de azi: Negroamaro F San Marzano 2016 - 98 puncte Luca Maroni POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:06 Negroamaro este un vin ro?u cu tradi?ie ?n sudul Italiei, un vin care va surprinde pl?cut prin aromele, dar ?i caracteristicile specifice terroir-ului din regiunea Puglia.? Recomandarea noastr? de ast?zi, San Marzano Negroamaro 2016, nu face excep?ie de la regul?, ba chiar cucere?te ?nc? de la primele adieri de condimente, fructe de p?dure ?i gem de cire?e, buchetul complet al acestui vin. Gustul se dezv?luie bogat, catifelat, cu taninuri bine echilibra?i. Acest vin se poate degusta la 18-20 de grade Celsius, ?n special cu preparate pe baz? de carne: paste cu carne ?i diverse sosuri, v?nat, risotto cu carne, carne la gr?tar, dar ?i cu br?nzeturi m?turate.? Premii: 98 puncte Luca Maroni Medalie de Aur - Mundus Vini 2019 Summer Tasting Medalie de Aur - Berliner Wien Trophy 2019 Winter Tasting Medalie de Aur - Asia Wine Trophy 2019 Medalie de Aur - International Wine Contest Bucharest 2019 Medalie de Aur - Monde Selection 2019 Medalie de Aur - Singapore International Competition Medalie de Argint - Selections Mondiales Des Vins Canada 2019 . * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download