De la Big Bang la Dumnezeu, mintea care te minte

[Pages:10]Minta*

*a opri di:*

w ^u,ss,

mig*area ai p&w& va

t*taf&ge,t6t ek' &m de fw$elas"

Cnrsrrnru RAourA

De la Big Bang la Dumnezeu

mintea care te minte@

BUCURE9TT 2Or7

598

CUPRlNS

CUPRINS:

l.Introducere. Frica. Conqtiinfa.

...........7

2. Observareafeedback-ului realitdlii inconjurdtoare....... ......64

3.Focalizare.Defocahzatc........

...........97

4. Piramidaadevdrului. CaleaAdevdrului...

......122

5. Vrei sb transfotmi totul dupd chipul gi asemdnarea ta.

Agresorul vs. agresatul

........147

6. Controlatul devine controlor la rdndul sdu....

7. Apari[ianatural[amarketingului....... 8. Bdnulul. 9. Femeia gi bdrbatul sau zeila qi maimulele

.......209 ........217

.....234

10. De la Big Bang la Dumnezeu. Spirala vibralional5

minJii. Gaura neagrd. Comprimarea vs. condensarea ll. Mind string theory. Gravita{ia. Respiralia minfii. 12. Meditafii. Tehnici spirituale.. 13. Vocabularul corect. inlelepciunea popularb. l4.Legeaevolulie conqtiinjei.

......... .290 ....414

.. ....... 4'79 .........513

.....553

2 ani tn America

Ed. Driada (2000) ISBN: 973-97453-4-2

Mar keting ul, m ar e a p dc dle ald Ed. Miracol (2003)

ISBN: 973-931 5-32-l

trrhlr&F

gt6gpFrt.lw&&qt{&}{

pentf$ t6nt$lai

Vin maimulele low cost & high margin

Ed. Minerva (2007)

ISBN: 978-973-21-0828-4

.*Bfi bddn. ri.i6*ille&he

m

Zodiacal european pentru tdntdldi

Ed. Paralela 45 (2012) ISBN: 978-973-47 -1s07 -7

Noua Ordine Vibralionald

mintea care te minte

Ed. The New Earth (2014) ISBN: 978-606-93648-0-2

2 ani in Amefica

dupd 15 ani

Ed. The New Earth (2014) ISBN: 978-606-93648-2-6

CEErcOLUL L

Intr o ducer e. Fricz. Con;tiin[a.

Mintea nu se aa opri din mi;carea ei pdnd nu oa tnyelege tot ce

eta de tngeles.

Aceasti carte am scris-o pornind de la doud adevdruri: "Facd-se voio Ta, Precum in Cen aga gi pe Pdmdnf'

rugdciunea "Tatdl nostru"

,^";;;z::,::f;l:l:i!,"1:;r;,",,

Albert Einstein

Restul este doar o construclie logicd a Piramidei Luminii* pe care am fost

dus urm0nd meditalia cuvintelor curate izvordte din simlire 5i din

conversafiile cu Sinele meu Superior. "Precum in Cer, aqa gi pe Pdmdnt", cu alte cuvinte

precum tn mintea omului, aqa ;i in societate, a;a ;i tn toate legile ;i regulile emise de mintea acestuia, aga ;i tn holograma perceputd de acesta, asa ;i la nioel atomic, asa ;i Ia niaelul

galaxiilor etc. lmaginolia. Cu mintea pofi ajunge dela"a" la"b", insd cu imaginalia de la"a" larln"z" care nici nu este definit in vocabularul inilial al minfii. Cu alte cuvinte, c6nd r[mdi in minte, maxim ce poli obline este ceva definit de matrixul min{ii tale. Cdnd te laqi invoia imagina/iei, dincolo de minte,

cu mintea deschisd, primegti imagini, gAnduri, conexiuni, informalii de la Sinele tdu Superior, eare sunt realitdli posibile in viafa ta, reale, dincolo

de holograma generatd de matrixul minfii tale, realitdfi pe care ins6

v ezi Cap. 4, " P ir am ida Luminii, C al e a Adev dru lu i "

Capnotul I : INTRoDUCERE. FRrcA. coNgrrrNTA

mintea ta acum nu le poate infelege. Tocmai de aceea le arunc[ la Trash,

considerdndu-le niqte prostii. Imagina{ia se manifestd prin imagini clare,

furnizate de simlirea care se conecteazd la ceea ce existd, nuprin idei

abskacte, inexistente, specifice min{ii.

omul niciodatd nu-qi imagineazd. nu viseazr nici micar o secund[

mult peste ceea ce face sau crede el ci poate face in prezent. Nici mdcar

nu-qi imagineazd teoretic cateva secunde cum ar fr, dacd. ar fi, d-apoi sd se

mai qi ducd cu gdndul qi acfiunea mai serios pe firuI imaginafiei.

A venit momentul si explic[m pe inlelesul tuturor misterul din

spatele poveqtii viefii. cei care nu sunt incr preg[ti1i sd afle care au fost,

de fapt, regulile ;i scopul jocului oricum nu vor lua in seam6, nu vor

rezona cu aceastS carte. InsS foarte mul1i, care sunt aproape acolo,\a,,2

mm"

doua

de deslugirea misterului qcolii din seria inceputd prin NOV*,

din dar

3D, vor gi de ,,2

indrdgi aceastd creafie

ani ii America... dupd

- a

I5

ani", acestea fiind primele scrieri care dau cdrlile pe fa[d,, pe inlelesul

fiecrruia, nu legat de manipuldrile intunecafilor, ci de intreg. jocul

congtiinEei.

Ce sens are sb vorbim de maqinufe, politicb, economie, istoria falsi, rescris[ de invingitori, qi alte prostii mincinoase care sd viruseze oamenii mai mult, sd-i indeprrreze gi mai mult de drumul corect?? Este foarte simplu, odatd ce vezi "elefontuf'2*, dacd l-ai vdzut cu adevrrat, el

va rlmdne in continuare din acel moment lang[ tine, iar viitoarea ta gAndire qi vorbire il va integra gi pe acesta.

Este

fie

foarte important de reyinut cd iocul deslugit de absolut toyi studenlii

con;tiinyei este fdcut sd

din aceastd ;coald a

con;tiinlei 3D: qi de cergetori, ;i de muncitori, ;i de intelectuali,

cel mai adesea cu mintea intunecatd de prea multe informalii

netnlelese, ;i de cei bolnaoi, ;i de cei relatia sdndtosi. Absorut de

toyi oamenii de pe Pdmfrnt.

Deci haide si incercdm sE dezleg[m acest mister, sd deschidem

powta spre a 5-a dimensiune.

"Noua Ordine Vibralionald, mintea care te minte,, (NOV), C. Rddufa, Editura The New Earth (2014). 2- cuvani/expresie folositd pentru prima oar6 de David lcke, referindu-se la un adevdr

important pentru tine, pe care, in slbrgit, il vezi, degi acesta s-a aflat mereu l6ngi tine, sub ochii tii.

CRrsneNRAoulA

9

intrebare: Oare ce este real qi ce este iluzie? Cum poli distinge iluzia

de realitate, de ceea ce existd cu adevdrat?

Mulli cititori cu care m-am vdzut ulterior, probabil c6, inainte de a md cunoagte live, se gAndeau c[ se vor intdlni cu altcineva, qi au fost un pic uimifi cdnd au observat cd stilul meu de via!6 qi de a vorbi este cu totul altfel dec6t ceea ce iqi imaginaserb ei dupd ce mi-au citit cdr{ile... probabil o masc[ fals[ de Mr. Light, frumos poleitd cu minciuni, precum

a multor gerpiqori ascunqi, mereu atenfi s5 facb impresie bund in fala

majoritdlii.

Cineva imi spunea c[ imi place sd emit lucruri qocante cAnd

vorbesc despre subiectele mele preferate, singurele, de fapt, importante de

la un anumit nivel de infelegere in sus; dar gi despre orice in general. Da, intr-adevir, cred cd lumina este foarte qocantd pentru infunericul din om... Oare cum crezi cd au fost, de-a lungul timpului, oamenii extra-ordinari?

- de exemplu, Einstein, Tesla, muzicienii, cei cate au creat cu adev[rat

ceva important etc. Crezi cd au vorbit gi au aclionat ca cei ordinari,

conformdndu-se regulilor qi vorbelor/limbajului din Lagdr? in general,

dacd vezi pe unul c[ vorbegte mereu calculat, cu opinii ponderate,

nespundnd practic nimic, atent sd fac[ impresie bun[, de fapt, superprefbcut qi nesincer, este clar c[ acesta este un dubios, un fel de necurat

ascuns, doar un alt exponent din furm6, amprentat cu mintea

Controlorului acesteia.

in afara minYii totul este simyire.

Altfel spus, odatd ieqit din minte, egti automat in inim5. Nu pofi fi dec6t

intr-unul din aceste dou[ locuri.

Cilnil ai ajuns fu gilnd, oricare ar fi el, bun sau rdu, ai ratat tot ce

existd.

La prima vedere parc cd de la naqterea lui Iisus a trecut foarte mult

timp, cI nici nu mai qtim detaliile istoriei ascunse in negura timpului sau

de cbtre invingdtorii intunecafi... Dar ce inseamnd practic 2000 de ani, timp in care s-a trecut de la arcul cu sdgefi qi cdrufe trase de cai,la rocket science, nanotehnologie qi analiza gdurilor negre dela zecr de mii de ani

luminS "distanfd" de PimAnt? Inseamn[, la o primd anahz6, doar-25-30 de

vie{i mai lungi, de 70-80 de ani, una dupi alta, puse cap la cap. inseamnd maximum 25-30 de reincamdri ale unui suflet. intr-un interval de timp destul de scurt conqtiinla umanit[fii a crescut enonn. Totu;i, la aceastd

t0

Capnorul I : TNTRoDUCERE. FRrcA. coN$TrrNTA

creqtere enormd qi-au adus contribu{ia miliarde de suflete care au dus gtacheta conqtiinlei mai departe fajd de nivelul la care au ldsat-o inaintaqii lor.

insd viteza de transformare a con$tiin{ei a crescut puternic in ultimul timp. Acum este super-acceleratd (scara Fibonacci; mult peste nivelul din 1900, qi cu at6t mai mult peste cel de pani in anii 1700-fg00) ?n toate domeniile: qtiin{r, medicini, spiritualitate etc. Suntem intr-o pqei rdioeadsdtiul ndice5,viinat{r5-oavlaoriaamliee.nlialonr,ivenlemdeaiinvafozrumtbaldiiedcisaptoenvaibimle,iidedereignuil,i exponenlialI putem spune. Practic, acum, orice informalie este la o distanfi de un click de tine. Totul e s[ qtii ce caufi, ce sd intreb i,ogoogle,,-

ul.

H.-B _

n

,:>

lli$F

De exemplu, pdnd in anii 1600-1900 vafialia in timp a vibra[iei

era foarte micd. Nu se intampla mai nimic notabil de-a lungul vielii unui

om la nivel de informalii acumulate, de perceplie a viefii

rdzboaie, violen{i, suferinld qi Iadul evident din

.t1.., in

acele

afafi, de

timpuri:

nobili/stdpdni vs. iobagi/sclavi. rdeea

era foarte vizlbild, in acea perioadr,

Agresorul vs. Agresatul (vezi ra acel nivel scdzut de conqtii

cap. 5)

nli al

umanitdlii. in perioada 1s50-1900 deja au inceput s[ apard transformdri

mai semnificative la toate nivelurile - social; era indlstriali; curentul

electric, trenurile, autoturismele, primere avioane; informa{iile sunt mai

ugor de accesat. intre 1950 qi 1980 schimbbrile societdlii, aleinforma{iilor

accesibile qi ale modului de viafi au devenit qi mai mari, mairapide; intre

1980 qi 2000 sunt deja foarte mari; intre 2000 qi 2017, exponen{iale.

Gdndeqte-te cum va fi in 2020-2025, dacd viala pe pimant va mai fi in

formatul 3D pe care-l qtim, av6nd in vedere u"""l..ur.u ?n continuare a

nivelului de congtiinld al oamenilor?? fi oare considerate SF-uri?

SF-urile

din

zilele

noastre

vor

mai

Este incredibil cat de mult s-a trezit umanitatea in doar trei, patru ani in urma creqterii vibra{iei gi a "tdv6lelilor,, repet ate la care au fost supugi oamenii... cine vorbea despre frici, zon6 de confort, ascensiune,

CrusrmN RAnulA

11

vibrafie, NWO, programe mentale, NLP, de posibilitatea ci "democrafia" nu este decdt o mare gmecherie sau de conectarea minlii cu inima pdn[ acum l0 ani? Foarte, foarte pufini, qi probabil nici aceia nu in{elegeau prea bine despre ce vorbeau, pentru c[ incd nu era vtbrafia inconjurdtoare

adecvatd pentru in{elegerea corectd a acestor lucruri. Acum asistdm la o explozie incredibil[ de informalii in acest sens care se impriqtie rapid in capetele tuturor. Chiar dacd mul{i incb nu pricep prea bine aceste lucruri, ei sunt deja in contact cu informafiile, sunt deschiqi spre ele qi le inva{[ corect, ca nimeni altcineva inainte. Le inva[d, direct pe pielea lor. Acestea nu mai sunt povegti SF din ci4ile altora.

De c6te ori n-ai murit qi nu ai reniscut in ultimii 3-4 ani, de

fiecare datd mai infelept, mai pregdtit pentru urmdtoarele confntntdn... ale con-ului. Deja qocul cregterii continue vibra{ionale a trecut. Nu mai sperie pe nimeni ce va urma. Suntem deja ca in runda a 8-a din filmele cu

Rocky... S-a trecut de pragul critic la care se putea claca. Multe persoane mi-au spus cd s-au schimbat mult in ultimii ani, cd

sunt mult mai deschise spre astfel de lucruri pe care inainte le considerau nigte prostii pe care nu le bigau in seam[. Insd, mulfi cred cd numai ei au

fbcut acest salt in conqtiinfd, qi inc[ nu reahzeazd cd toatd lumea trece prin aceleaqi etape, de la cele mai primare forme de congtiinld de pe

Pdmdnt pdndla cele mai evoluate.

Mul1i din aqa-zisul domeniu al spiritualit[fii se bucurd gi spun cu mdndrie cd ei au invdlat (oare au ?nvdfat?) la qcoala maestrului X sau Y,

incercAnd s[ stoarcd niqte bani gi influen![ in rdndul naivilor. insd, in matea lor majoritate, acegtia sunt doar niqte followers, fdrd" nicio idee (conexiune) proprie, fbrb curajul s5 emitb mdcar wa izvordt[ din gindirea

qi simlirea lor; niqte "transfotmali" incongtienfi, ce incearcd sb se asocieze

in mintea oamenilor cu aceste nume sonore, precum fac "nemanca[it", agresalii bbnufului care-qi iau Mercedes, prin aceasta marketdndu-se, de

fapt.

Eu sunt dintre cei care atinvl[atla $coala Sinelui meu Superior,

direct de la Surs6, de la Dumnezeu, din disculiile cu mine ?nsumi -

vezi"Legea evoluliei con;tiinlei", cap. 14. Sunt dintre cei care au urcat treapti cu treaptd de lumini prin propria mea simfire qi infelegere. Pur qi

simplu, cdnd sunt cu mintea mai relaxatS, pun intrebarea care md

frdmdntdin acel moment (evident cdmd qi gAndesc la ea), qi in cdteva zile,

uneori s[ptdmAni sau chiar luni, imi vine qi r[spunsul: fac dintr-odatb

conexiunea "punctelot", rezolv ar ea puzz I e -ullui.

I2

CaprroLur 1: INTRoDUCERE. FRrcA. coNgrrINTA

$tiu cd odatd ce am identificat corect acea intre-bare,

sunt "acolo", foarte aproape de a trece dincolo de poarta ce a

apdrut tn calea mea. +ln-sd pdnd aici a fbst ceva de muncd... cel pufin cdteva zeci de mii de ani in spate.

Cei mai mari psihologi sunt cei care s-au confruntat ei inqigi, firl

mod con;tient, cu problemele pe care le-au explicat. Dac6 nu ai fost "acolo", in acea zond", oare cum pofi s-o descrii? N-ai cum sd vorbegti de lumind qi intuneric atata timp cdt n-ai fost in mod conqtient ?n ambele zone, incercdnd si infelegi mecanismele prin care este generati aceastd

tabld de s,ah a conqtiinlei.

M[ intreba cineva de unde cunosc eu toate lucrurile despre care vorbesc, pe care le tot scriu prin cdrlile mele, aparent fantezii ale

imaginafiei pentru mulli; probabil, din ce surs[ am eu informafiile.,,Cine m-a ini/iat?", m-a intrebat de curdnd o lingvist[. Cine o fi specialistul de la care am aflat informafiile?? Eu le-am r[spuns cd in niciun caz nu le am de la CNN, guru X sau Y. Repet, informafiile mele vin de la Sinele meu

Superior, sunt izvordte din sim{irea qi gandirea proprie. Dacd, ai avea un

pic de incredere in ceea ce simfi gi ceea ce g6ndeqti, sd vezi c6te

informalii ar veni gi la tine.

Tu eqti un singur tip de specialist, ai niaelul de specializare pe

care ,ti-l dd nioelul tdu ile congtiingd actual. punct.

Dacd e;ti tncd la niztelul de aibrayie la care, Ia a S-a tntrebare, de genul, "Cum te cheamdT", rdspunzi, nesigur pe tine, ,,Vasile??,,, atunci cam dla li-e "niaelul de specializare,, in orice domeniu,

Am explicat in Nov cum ideea specializirilor a fost introdus[ tocmai in

scopul deconectdrii oamenilor unii de alqii, al zonelor lor de g6ndire qi acfiune, pentru crearea unor indivizi cu ADN-uri/minfi diferite (deci specii diferite), pentru a nu-i 15sa si vadd big picture-t\, ideea fractalului,

a crealiei unitare, interconectarea tuturor specializdrilor, pentru a-i menline la un nivel jos vibrafional, controlabili. o anumitd specializare

implicd un anumit tip de g6ndire, ce creeazd, un anumit tip de minte, de pugcdrie mentali a congtiinfei (matrix), deci un anumit tip de ADN, deci un anumit tip de specie. De remarcat ci nici micar in "specializarea" lor

matea majoritate a oamenilor nu au curajul s[ aibd, sb emitb idei

inovatoare, convinqi fiind cd numai star-utile, vArfurile, "oamenii mari,,

din acele domenii pot face acest lucru.

CRISTIAN RADUTA

13

Allii mi intrebau despre modul in care scriu. Cum fac, md aqezla

birou qi-mi vine inspira{ia pe loc? Le-am explicat cd procesul de creafie nu se intampla la masa de scris, ci de-a lungul intregii zile. Pot sd fiu in

metrou, in maqin[, cu iubita incercdnd sd m[ las absorbit de gaura neagrd,

ins[ cum imi picb o fisl, cum se face un mic connecting the dots in

mintea mea, imediatnotez ideea in mobil sau pe o hdrtie. Practic la birou

doar dezvolt ideile ce mi-au venit de-a lungul zilei. Evident cd se mai fac

noi conexiuni qi la masa de scris, odatd ce rumeg mai mult mica revelafie.

in ultimul timp au apdrut tot felul de "scriitori" pe band[ rulantd,

care fac aceastd "meserie" ca niqte speculanfi ai unor noi posibilit6ti de a

lace bani, incercdnd apoi sd atragd oamenii la work-shop-urrle lor costisitoare. A se vedea cei care vor s[ speculeze in ptezent ideea de

spiritualitate, de iubire sau de Dumnezeu, care, in marea 1or majoritate, nu

infeleg nici cum ii cheam[ sau, cum spunea un prieten, c6t fac 7 x 8, insd duc vorbele gi ideile altora mai departe prin copy-paste-urlle lor, incercdnd sd piclleascb oamenii care resimt din ce in ce mai puternic

cregterea vibrafionali din ultimul timp gi nu infeleg inc5 ce se petrece cu

ei. Evident, corbii specifici finalului de ciclu, aceqti mici qarlatani, simlind mirosul in atmosferd de agitalie qi dezorientare, au schimbat

instantaneu meseria din engrosist sau vdnzdtot de asigurdri in aducdtorii

de lumind in sufletele naivilor.

Scriitorii veritabili fac aceast[ meserie din suflet, sunt atraqi pe aceast[ cale ca pe o modalitate de regdsire de sine. Pentru ei scrisul nu

este o meserie, este calea suflefului lor, este menirea lor. Scrisul este parte

din ei, o bucat[ din sufletul lor pusd in cuvinte pe hdrtie. Iar cuvintele curate, veritabile, care vin cu adev[rat din suflet, din simfirea real6 a

scriitorului, vor fi mereu simlite de cititori, indiferent de nivelul de

inlelegere al minlilor lor, pentru c6 aceste cuvinte se adreseaz[ in

principal sufletelor lor.

M[ intreba cineva ce cdrli interesante am mai citit in ultimul timp?

De ceva timp incoace qi anume holograma

nu mai citesc decdt o singur[ carte,"cartea vielii", qeatd de mine, 'crea[ia mea, care pe mdsuri ce-mi

cade o noud fisd, md trece intr-o nou[ carte de citit 9i mai interesant[.

Sincer, nu am citit niciodatd, cel pufin in via{a asta, o carte de

spiritualitate de la "a" la"z".De fapt, o singurd datd, acum vreo 22 de ani,

am citit pe jumbtate o carte de Osho, din care, pe vremea aia, nu am inleles mai nimic. Tot ce scriu, in general, sunt revelalii proprii, rzvordte

din mine. Normal cd md mai qi documentez , fac research-tl meu, cd d.aia

14

CAPIToLUL 1:INTRoDUCERE. FRICA. CoNSTIINTA

am invifat sd citim.

Este bine de precizat cd eu nu reinventez aici roata, chiar daci foarte multe din lucrurile pe care le zic poate nu le-a zis qi nu le-a gAndit

nimeni pdnd in acest moment. Toate revelafiile qi noile adeviruri

descoperite sunt cunoscute la nivelul de congtiinf[ corespunzdtor. cei

care au nivelul vibra{ional necesar, deja au aceste adevdruri integrate in

nivelul lor de conqtiinfd, chiar daci nu le-au identificat punctual pe fiecare ?n parte. un adevlr foarte inalt pentru cei din 3D, este o banalitale pentru cei deja in 5D, cel pulin ca posibilitate de in{elegere. Dacd nu ar fi fost inglobat deja in nivelul lor de conqtiinfi, in ADN-ul lor, nu ar fi

trecut in 5D. Cel pufin aqa credeam pdnd de curAnd. .. (vezi cap. l4).

Sd ai timp sd ghnde;ti ;i sd-yi ilai fr6u liber imaginaliei in

societatea prezentd, care te line ca pe un sclau ordinar fugdrit la maxim tn Lagdr, e un lux pe cdre numai minyile de peste un anumit niael ;i-l pot permite.

Ceea ce nume;te lumea "imaginayie,, nu este o combinalie aleatorie de lucruri ;i eztenimente ndscocite de minte, ci este

chiar descrierea realitdyii in care trdie;ti de Ia un art niael de

con;tiinld.

cdnd imaginafia s-a pomit, mintea a stat. Iar imaginile furnizate de

imagina{ie, de fapt, de inimd, de Dumnezeu, sunt imagini ale unei lumi

care chiar existd qi agteaptd sd fie descoperiti.

in mod incongtient, majoritatea oamenilor, chiar atei fiind, cred in

reincamare qi ?n fapful cd, via\a asta nu este totul, c6 va fi ceva dupd,

pentru cd altfel nu s-ar zbate sd, fac[ lucruri,le bine, s[ se perfecfioneze, sd ?nfeleagd mai bine rcalitatea, ca gi cum ar trebui sd evolueze destul de

mult in via[a asta. Dacd nu va mai fi nimic dupd, atunci care-i scopul s6 evoluezi? Ar putea sd facd totul aiurea, ca qi cum viafa asta e totul, iar

dupd moarte "se trage apala 'W.C." gi nu va mai fi nimic dupd, nu?

"La inceput era Cuvintul, si CuvAntut era la Dumnezeu, gi Dumnezeu era Cuvdntul."

Sf6nta Evanghelie dupd loan

Mai intdi a fost cuvdntul, adicd,vibralia inimii, adicd Dumnezeu.

Toat[ viala omul este intr-o continud fugb de el ?nsuqi... De ce? Pentru cd, toatd via{a fugi din fala liniilor roqii, din ce in ce mai multe, iar adev[ru] despre tine, despre cine eqti tu cu adevdrat, se afld exact dupd

CRrsilANRAoulA

15

Tot ce se schimbd de-a lungul expediliei tale tnapoi acasd, din Iad tn Rai Ia Dumnezeu, este mintea ta. Tot ce se tntilmpld este ,m proces de transfer de tnyelegere, de tnlelepciune, de con;tiinyd

de la inimd la minte, care se face foarte lent, pentru cd

informayia subtild diztind delinutd de inimd trebuie decodificatd

de minte prin sistemul ei de legi ;i reguli pe care sd le inYeleagd.

liste ca qi cum ai avea un filtru peste ochi, care pe mdsuri ce infelegi mai rnulte lasd mai mult[ lumind s[ intre spre tine.

intrebore: Care este oare scopul acestui lucru?

Cerul, norii, linia orizontului reprezintl practic limitele matrixului

rnental. Au fost pdni de curdnd ca nigte redline-uri foarte indepdrtate pentru infelegerea minfii omului, foarte greu accesibile. Odati ce s-a

- inventat avionul (17 decembrie, 1903 primul zbor cu avionul reuqit - lialii Wright), navele spafiale (4 octombrie, 1957 s-a lansat satelitul

Sputnik), deci odati depdgitl aceast[ linie ro;ie, chiat dacd mintea nu a ?nleles prea bine ce a vdzlt, a inceput procesul mental rapid al infelegerii

necunoscutului de dincolo de acest[ frontierd. Deci, in doar c6teva zeci de ani de la atingerea gi dep[qirea m[car

tizicd a liniei ro;ii perceputd de minlile umane, a inceput qi ?nlelegerea

corect[ a acelei zone. Odatd cu infelegerea completd, umanitatea va intra in 5D unde vor fi alte linii rogii, altcer, alli nori inaccesibili,pdnd cdnd se va trece mdcar "fizie" dincolo de acele noi linii rogii, dupd care iar[qi va

urma in foarte scurt timp inlelegerea corectd a acelei noi zone de dupl

redline - vezi tabla de qah a con;tiinlei.

ryti.w2 ct?ttLlwitgi M trra*ti i<t

oqt^aeii l&./{larqao

Fig. 1.1. Zonamatrixului omului din 3D pe Pdm6nt.

l6

CaptroLur 1: TNTRoDUCERE. FRICA. coNSTTTNTA

Aproximativ 100 de ani cdt a durat pentru umanitate inte corectb a lumii de dupd orizontul cerului sunt aproape zeto, sunt nimic fala vie\ii sufletului uman. Cerul, norii reprezjnti, prqctic, poarta trecere spre 5D, marginea lumii in care amtrdit.

Depdgireo unei frici (neinlelegeri) - tehnica abandondrii

dupd linia rogie

(o primd perspectivd)

Avdnd in vedere aceste considera{ii legate de linia roqie a cerului, grani

vizibild' a matrixului omului pe Pim6nt, putem acum infel"g. ,rq,

mecanismul prin care se poate depiqi o fricd, o neinfelegere.

ca sd depd;eqti bariera impusd de o fricd, ile o netnleregere de-a ta, primul pas este sd treci de linia ro;ie identificatd.

Dar infelegerea zonei necunoscute poate sb nu se petreacd imediat.

Trebuie rdmas acolo un timp, Jdrd a tncerca sd controlezi situalia, adicd

si treci inainte de redline, inapoi in zona ta de confort. Foarte cur6nd,

dacd'reziqti presiunii fricii, vei inlelege ce era de in{eles. inlelegerea a ce se intampld dupi linia rogie poate si nu se producd instantaneu, indati ce

- ai trecut-o. Poate sd dureze ceva timp, degi uneori se petrece instantaneu

vezi timpul de 100 de ani din momentul prirnei cdl[torii ?n spa]iu pdndla

depdqirea 3D-ului.

chiar dacl" dup[ linia roqie presiunea fricii n-a scdzut instantaneu

cu totul, totugi s-a intAmpld. $i dacd

mai

inci

micqorat cdnd aj vdzut ci nu e nimic capital eqti destul de mult in fricd, rltmlti acolo, nu

ce {i se incerca

s[ controlezi situafia cdutand s6 revii in zona ta de confort. Rdm6i acolo qi,

pe cdt pofi, relaxezd-te, analizez6-te, percepe cdt mai bine decorul, inilial

foarte bluny pentru tine etc. Rdmdndnd dupd, redline-ul legat de acea

fricd de-a ta, neincercdnd sd controlezi situa{ia, foarte curdnd va veni qi

in{elegerea corectd a ce ascundea acea linie ro;ie care, prin frica asociat[,

?!i obtura o mare zond de cunoagtere. De ce? pentru cd odatd mintea

relaxat5,, se va deschide destul de mult centrul coroand gi vei primi

informafia

intilial in

de la DumnezetJ, connecting the dots-ulnecesar

ddcor pentru tine, care-fi va llmuri, in

al elementelor,

sfargit, marea

nein{elegere legatd. de acea fricr. Insd despre asta vom vorbi mai pe larg

in capitolul 10.

cerul, norii par din ce in ce mai aproape in ultimul timp. vibrafia crescand, limitel6 matrixului, care pdreau inainte de neatins, extrem de greu accesibile, acum s-au apropiat. Distanfele p6nd la ele par mult mai

CnrsruNRAnulA

t7

Irgol de parcurs, de ajuns la ele. Acestea parcl s-au micAorat chiar gi vizrral, pentru cd ochii vdd exact cdt in{elege mintea. Dupd cum am mai

rlrrrs qi in NOV, timpul gi distan{ele reprezintd dqar o mdsurd a

Ittttrnericului minfii. Cu cAt timpul qi distanfa percepute pdndla un anumit t'vcniment sunt mai mari, cu atdtmintea infelege mai pulin acel punct din

rilrirfiul vibrafional -vezi NOV, Cap. 1l: "Timpul qi distanlele sunt doar o lltric a min1ii".

Sistemul... intunericul in care eqti angrenat de dimineala pdnd scirra ca un cdine heituit, nemaiput6ndu-te gAndi la absolut nimic in afard

rlc cele doud operaliuni repetitive 1a infinit de la muncd gi, in clipele de

rcpaus, lamarea neinlelegere a sexului, din care chiar gi dacd iegi, ddndu-

(i demisia de la slujb6, nu mai ai curajul sd te gdndeqti la nimic, la niciun

lrroiect de-al tdu, gi o iei chiar razna, intri in depresie qi ai nevoie de

psiholog, fiind convins cd tu nu ai cum s[ ai o idee bund intr-un domeniu sau altul, acelea nefiind din specializarea ta. Ca si-l vezi maibine trebuie

sd stai o perioadd destul de lungd de timp fn afara lui - exact ca in

tchnica depSgirii unei frici (neinlelegeri), de care am vorbit mai devreme, in care trebuie s[ rezigti un timp dincolo de redline, insi fbrd sb incerci s[

controlezi situafia in scopul de a te readuce inapoi in z.c. (zond, de

confort). Acesta este exact ca matrixul minfii pe care nu-l vezi, nu-l rniroqi gi nu-l sim{i. Odat[ ce incepi sd te detaqezi de Sistem gi s[-l vezi

rnai bine din exterior, te vei ingrozi cdnd vei infelege, in sfArqit, modul de

via\d, al oamenilor, dar qi al t[u pdnd in acel moment, exact ca cel al

vitelor de muls, cretinizarea incredibil[ a populafiei fbcutd pas cu pas,

tiptil, in mod controlat de cdtre acesta.

De la un nivel de congtiinfd ?n sus pare sinucidere curat[ ideea de

a te reintegra ?n Sistem. Mai simplu spus, gAndeqte-te cAt de ugor ar fi sd te integrezi intre niqte gdini reale dintr-o ograd[, c6t de uqor !i-ar fi sd fii pe placul uneia dintre ele pentru a te imperechea cu ea. Deqi un pic exageratd compara\ia, asta nu este o glumi pentru cd, odatd iegit din Lagdr, egti deja o alt[ specie decAt cea creatd qi menfinut5 de Sistem.

Exact asta ar trebui licut, de exemplu, intr-o relalie de c[tre un

partener gelos care, mereu, cum partenera trece de o linie roqie de-a sa (de exemplu, se uitd mai lung la unul de la altd masd, nu rdspunde cdteva

ore la telefon dup[job etc.), incearc[ instantaneu sd controleze situalia, s-

o readucd pe fatd inapoi in zona sa de confort. Dacd acesta at avea

puterea, ca indiferent ce face prietena sa, sd o lase sd se manifeste exact

cum vrea ea, fatd sd incerce in niciun fel sd o controleze, ci doar sd-qi

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download