Latimp.net



Tunelul timpului de Ernst MeckelburgOamenii de ?tiin?? confirm? ?n prezent c? a c?l?tori ?n timp nu este un lucru imposibil, deschiz?ndu-ne astfel oficial poarta spre acceptarea lumilor paralele. Tunelul timpului abordeaz? aproape totul despre c?l?toriile temporale ?i despre anomaliile timpului, despre fenomenele PSI ?i moarte, despre criptogramele din lanurile de porumb din Anglia, ?i multe altele.Ernst MeckelburgTunelul TimpuluiC?l?torii la limita eternit??iiMul?umiriDedic aceast? carte prietenilor mei ?i tuturor celor care, fascina?i de ceea ce este neobi?nuit, au deschis por?i unor noi orizonturi: lt. Col. Thomas E. Bearden, specialist ?n avia?ia militar?; prof. David Bohm, Universitatea din Londra; Gordon Creighton, membru al Societ??ii Regale de Geografie; dr. Reinmar Cunis, conduc?torul grupelor de proiect?ri – ARD (t); Erich von D?niken, autor; prof. David Deutsch, Universitatea din Oxford; dr. Larry Dossey, Asocia?ia Medical? American?; dr. Brenda Dunn, Universitatea din Princeton; dr. Ed Fredkin, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (M.I.T.); Gert Geisler redactor ?ef ?esotera”; Siegmar Gerken, editor; prof. John Hasted, Universitatea din Londra; dr. Andrew A. Hedy exopsiholog (f); Barbara Ivanovna, parapsiholog, Moscova; prof Robert Jahn, Universitatea din Princeton prof. Nicolai A. Koz?rev, astrofizician, Observator Pulkovo din Leningrad; Jürgen Kr?nig, corespondent ZEIT, pentru Anglia; dr. Leslie Le Shan, psiholog, (S.U.A.); fizicianul Illobrand von Ludwiger, analist al sistemelor; dr Bruce Maccabee, analist al imaginii; Micha S. Morris; Kip S. Thorne ?i Ulvi Yurtsever, ambii astrofizicieni la Institutul de Tehnologie din California (CALTECH), Pasadena; prof. F. Moser, Universitatea Tehnic? din Graz; prof. Harold E. Puthoff ?i Russel Tan, Institutul Interna?ional Stanford, Menlo Park (S.U.A prof. Ian H. Redmount, Facultatea de Fizic?, Universitatea din Washington; prof. Dr. P. Andreas Resch, editor docent al Universit??ii Luterane – Innsbruck; prof. Jack Sarfatti (S.U.A.); prof. Dr. E. O. Senkowski ?i dr. V. Delavre, Societatea pentru psiho-biofizic?; prof. Daniel Shechtman (Israel); prof. Matt Visser, Universitatea din Washington, St. Louis (S.U.A.); Ken Webster ?i Debbie, Dodleston, Anglia; dr. H. Wiesendanger, fondator ?i patron al agen?iei de pres? ce are ca obiectiv frontierele ?tiin?ei; dr. Fred Wolf, Universitatea din California, Los Angeles (S.U.A.).To?i cei men?iona?i au contribuit – direct sau indirect – prin informa?iile ?i ini?iativele lor, la clarificarea corela?iilor dintre no?iunile de timp ?i con?tiin??. Str?daniile lor au dus la solu?ionarea unui mare num?r de fenomene incerte/inexplicabile.Gratitudinea mea se ?ndreapt? ?i spre editorul meu, dr. Herbert Fleissner, precum ?i spre lectorul acestei c?r?i, Hermann Hemminger. De asemenea, mul?umesc ?n mod deosebit familiei mele pentru c? m-a ajutat pe toate c?ile la realizarea acestei c?r?i.I. ?n preajma eternit??iiNu pare o ironie a sor?ii c? tocmai savan?i de reputa?ie interna?ional?, precum prof. Leon N. Cooper (S.U.A.) ?i Brian Josephson (Anglia), laurea?i ai premiului Nobel, au pledat deja, cu ani ?n urm?, pentru ?nt?ia oar?, ?n favoarea integr?rii ?n universul ?tiin?ific al lumii a no?iunii de con?tiin?? a fizicii?Dup? opinia lui Cooper, se semnaleaz? o sumedenie de absurdit??i ?n aparent ?blajinul” sistem doctrinar al ?tiin?elor naturii de ast?zi – contradic?ii ?n sine ?i, ?n mod sporadic, varii anomalii – ceea ce presupune c? lumea real?, a?a cum o vedem noi, se compune dintr-o multitudine de lumi ce se ?ntrep?trund reciproc.Josephson sesizeaz? chiar autentice corela?ii ?ntre Vede – e vorba de cunoscutele scrieri religioase indiene, a c?ror vechime e apreciat? la peste 2000 de ani – ?i ?tiin?ele naturii de ast?zi. Acesta e convins de faptul c? ni?te sisteme inteligente sunt capabile s? schimbe echilibrul din natur?. Desigur, vom afla ?i care vor fi consecin?ele.Probabil c? ?tiin?ele naturii capoteaz? acolo, unde ?ncepe ?miracolul”. Pentru a fi mai bine ?n?elese, fenomenele Psi ?i anomaliile temporale, c?t ?i procesele cosmice ?i biologice trebuie incluse ?ntr-un sistem foarte ordonat de coordonate, pentru a fi mai bine ?n?elese.Abia atunci, c?nd vom fi con?tien?i de corela?iile posibile dintre lumea noastr? ?i de ?ntregul ansamblu de universuri paralele existente, iar acest lucru va fi cu putin?? ?n modelele noastre viitoare de g?ndiri, abia atunci cu siguran??, vom constata c? toat? problematica pus? acum ?n discu?ie, aparent cuprins? de anomalii, nu va contrazice ?n niciun fel legile naturii, ci le l?rge?te, le ?mbun?t??e?te.Vedele ne ?nva?? c? universul nu este o unitate autonom?, de sine st?t?toare, ci se compune dintr-o multitudine de corela?ii ce se intercondi?ioneaz?, converg?nd spre existen?a unui ?hipercosmos” multidimensionat. O cercetare sistematic? a acestui hiperspa?iu este mult mai important? dec?t a?a-numita ?cucerire” a spa?iului cosmic. Acesta ar fi ?ncununarea tuturor cercet?rilor ?tiin?ifice.1. N?ruirea unei iluzii?E lipsit? de perspectiv? orice presupunere care, de la prima vedere, nu pare o nebunie.”Freeman Dyson, prof. De fizic? teoretic?, Princeton.Acela?i lucru ?l afirm?, cu toat? seriozitatea, ?i al?i trei astrofizicieni americani experimenta?i de la California Institute of Technology (Caltech), Pasadena, ?n renumita revist? de specialitate ?Physical Review Letters”. Ace?tia se refereau la c?l?toriile ?n timp – escapade ?n epoci trecute sau viitoare – lucru perfect realizabil, spuneau ei, utiliz?nd mijloace tehnice apar?in?nd unei civiliza?ii superioare.Cei trei astrofizicieni ??i sus?ineau afirma?ia pe baza unor evalu?ri exacte, f?c?nd apel la datele ?tiin?ifice existente.Reac?ia lumii ?tiin?ifice, la aflarea senza?ionalei afirma?ii venit? din partea celor trei oameni de ?tiin?? de la Pasadena, a fost de-a dreptul impresionant?. Cine se ocupase p?n? atunci cu acest fel de teorii a trebuit s? recunoasc? faptul c? nu con?ineau nicio gre?eal? de ra?ionament sau de calcul. Fundamentarea teoretic? a viitoarelor c?l?torii ?n timp p?rea de neclintit. Cu toate acestea, cei trei teoreticieni ai timpului n-au acceptat starea de lucruri statornicit?. Ei au prezentat, prima dat?, un model realist al deplas?rii ?n timp, pe baza unor argumente ?tiin?ifice, ?i, poate, ?ntr-o zi. Acesta va fi punctul de plecare al unor autentice experimente ?n materie de c?l?torii ?n timp, ?ntr-o zi? C?nd c?l?toriile ?n spa?iu ?i timp vor fi posibile, ?n principiu, atunci ele vor fi mai degrab? ?n trecut, Aceasta ar ?nsemna ?ns? c? El – c?l?torii ?n timp sau temponau?ii din viitor – ar putea s? ne viziteze deja de mult timp, de la ?nceputurile omenirii. Probabil ?i cunoa?tem deja, dar sub alt nume, ceva de genul ?ufonau?i”. Ace?tia ar fi ni?te veritabili mae?tri ai timpului, oameni ce nu fac o distinc?ie ?ntre trecut ?i viitor, pentru ei exist?nd un singur timp acum, tradus prin no?iunea de simultaneitate. Sunt oameni veni?i din oceanul timpului, ?n adev?ratul sens al cuv?ntului.Se admite c? teoria c?l?toriei ?n timp, cu toate paradoxurile ?i anacronismele pe care le genereaz?, pare c?, pentru ?g?ndirea uman? s?n?toas?”, contrazice ?n mod grosolan continuitatea temporal? obi?nuit? sau cauzalitatea ?i clatin? fundamentele ?tiin?ifice naturale. Totu?i, ast?zi exist? nenum?rate exemple de manipulare a timpului, cu indicii c? aceste c?l?torii ?n timp au fost deja puse ?n practic?ri ?nc? din antichitate…?n mod inevitabil, trebuie s? ne ?ntreb?m: ce este timpul? ?ntrebarea este fireasc? dac? interpret?m corect datele oferite de fizica posteinsteinian?.?n general, exist? o percep?ie a no?iunii de timp, impus? de ni?te parametri foarte banali: de ieri p?n? ast?zi, de azi p?n? m?ine, de m?ine p?n? poim?ine, ad infinitum.Datele oferite de fizica ultimelor decenii precum ?i straniile anomalii ale timpului, de ale c?ror repercusiuni nimeni nu mai este sigur, ne invit? pe t?r?mul ira?ionalului. Toate acestea abat perceperea noastr?, dob?ndit? prin educa?ie, de la conceptul de ?parcurs ordonat al timpului”. De altfel, ?nc?, ?n 1905, Albert Einstein ofer? o nou? definire a no?iunii de timp, ?n lucrarea sa referitoare la teoria special? a relativit??ii. Conform acestei teorii, timpul nu este ceva irepetabil, definitiv, ci trebuie interpretat ca ceva ?flexibil”. Adesea avem impresia c?, uneori, timpul se scurge mai lent sau mai rapid, iar alteori ni se pare c? bate pasul pe loc.Aceste evalu?ri ale timpului ?i aceste decupl?ri subiective ale impresiilor noastre despre no?iunea de timp ne dau senza?ia c? acel ceva, cu caracter particular, influen?at de factori interni ?i externi, ne-a indus ?n eroare, permi??nd o apreciere eronat? a circuitului obi?nuit al timpului. ?n astfel de cazuri, se creeaz? corela?ii ?ntre con?tiin?? ?i evalu?rile obiective ale timpului; acesta devenind flexibil ca o minge, ?ntr-un scenariu pus la cale de propria con?tiin??. De fapt, ce ?nseamn? ?subiectiv” ?ntr-o lume ?n care ?tiin?ele naturii ?i-au pierdut mereu din relevan?? ?i, prin urmare, ele trebuie reformulate, ca o consecin?? fireasc? a faptului c? avem la dispozi?ie cuno?tin?e proaspete, senza?ionale, oferite de o fizic? dependent? de con?tiin??. A?adar, ce este timpul, ce este realitatea? Sunt ele ni?te sofisme ale con?tiin?ei noastre?Este evident faptul c? se impune discutarea tuturor acestor factori, pentru a ne putea ?ntreba ce se ascunde ?n spatele acestui concept spiritual numit ?con?tiin??”, at?ta vreme c?t aceast? no?iune se sustrage, cu at?ta ?nver?unare, din concret, t?inuindu-?i substan?ializarea. Pot eu realiza c? voi supravie?ui mor?ii fizice, trupe?ti?Un lucru este limpede: exist? o corela?ie ?ntre con?tiin?a noastr? ?i ceea ce, ?n mod obi?nuit ?l definim drept ?timp” – adic?, realitatea noastr? de acum. E drept c? aceast? corela?ie cu greu o putem depista.Se ?nmul?esc argumentele ?n sprijinul ideii c?, datorit? con?tiin?ei noastre, suntem capabili de a ne reprezenta la infinit, ?n moduri diferite, realitatea autentic?, a?a cum televizorul are posibilitatea de a ne oferi diverse programe.Putem compara realitatea perceput? de noi. Cu un vis cu patru dimensiuni (mai ales cu un co?mar) sau cu o ?nt?mplare visat? ce nicic?nd nu se sf?r?e?te ?ntr-un univers holografic, multidimensional (David Bohm) ?i se disociaz? de nemuritoarea noastr? con?tiin??. Am ?inut s? facem aceste preciz?ri, deoarece, ?n mod frecvent, ne confrunt?m cu fenomene greu de ?n?eles, precum: telepatic, vizionarism, precogni?ia, ?ndoirea ?i mi?carea f?r? a atinge a unor obiecte, fie ele grele ?i masive (psihokinezie), fenomene ?i voci venite ?din cealalt? lume” – cu alte cuvinte, efecte PSI. Cauza tuturor acestor fenomene trebuie c?utat? ?n alt? realitate sau chiar ?n cadrul unor lumi paralele.Exist? cazuri ?n care oameni au fost deplasa?i instantaneu, ?ntr-un mod inexplicabil, la sute sau mii de kilometri de unde se aflau ini?ial, f?r? s? realizeze ce li s-a ?nt?mplat.S? fi fost oare ?nghi?i?i de o realitate str?in? percep?iei noastre – un vortex spa?io-temporal din care de multe ori nu exist? ?ntoarcere? Cum se poate ?nt?mpla a?a ceva? S? fie vorba despre acele g?uri negre ?i albe pline de mister care, ?n anumite circumstan?e inoportune, produc ni?te leg?turi spontane ?ntre lumea noastr? ?i o alt? realitate? Iat? un alt mister pe care astrofizicienii no?tri se str?duie s?-l solu?ioneze… Mistere ?i mistere…?i totu?i nu suficiente. Ne parvin din ce ?n ce mai des indicii c? ?nc? din cele mai vechi timpuri aparatele de comunicare electrice se f?ceau independent ?i chiar puteau transmite ?n unele situa?ii mesaje celor din ?partea cealalt?”, lumile doritoare s? stabileasc? contacte sau, oric?t de incredibil ar suna, de la oameni din alte epoci.Ce s-ar mai putea ?n?elege prin no?iunea de ?timp”, at?ta vreme c?t ?n Anglia, ?n urm? cu c??iva ani, participan?ii la un experiment credeau c? tr?iesc exclusiv numai ?ntr-un timp numit ACUM. Este vorba despre acel brav timp pe care noi consider?m c?-l putem supune tehnic?Precogni?ia unor ?nt?mpl?ri ce mai t?rziu urmau s? se petreac? ?n realitate ne arat? cu at?t mai mult c? ?n cursul timpului nostru, aparent clar determinat prin cauzalitate, exist? uneori ?i ni?te scurtcircuite spa?io-temporale, canale ascunse ?n micro-cosmos, prin care ?nt?mpl?ri viitoare sunt proiectate ?n prezent.Fizicianul-teoretician Burkhard Heim, cunoscut pentru ideile sale neortodoxe, ?n postulatul s?u despre un univers format din ?ase coordonate a pus fundamentul unei noi paradigme a ?tiin?elor naturii, ce include nu numai forme de existen?? biologice ?i spirituale, ci ?i forme post-mortem ale con?tiin?ei, chiar ?i posibilitatea existen?ei lumilor paralele.Poate c? acele cercuri misterioase ?i complicatele forma?iuni simetrice din lanurile de gr?u din Anglia reprezint? modalitatea prin care ?vecinii” no?tri din Universul multidimensional doresc s? ?ntre ?n leg?tur? cu noi peste spa?iu, timp ?i dimensiuni. Poate ?i aceasta s? ?nsemne c? al?turi de realitatea noastr? se mai g?sesc ?nc? multele altele ce urmeaz? a fi descoperite – ?i ar fi de dorit s? fie pa?nice.II. Mileniul-Enigm? – Pe urmele timpului misteriosB?taia ceasului de perete din fa?a mea m? smulse dintr-un somn profund. ?n camer? se luminase de ziu?. Recuno?team cu claritate pozi?ia limbii mici a ceasului. Era ora 8. Ca de obicei, ?mi f?ceam anumite calcule. Era a doua sau a treia b?taie a orologiului ce m? trimitea din nou ?n lumea viselor. Iar eu visam, visam, visam.De c?nd m? culcasem, parc? trecuser? zile, chiar s?pt?m?ni. Un uria? epos oniric mi se desf??ura prin fa?a ochilor ca o poveste f?r? de sf?r?it. ?i apoi, brusc, m-am trezit. ?nc? dou?, trei b?t?i. Dup? aceea, zgomotul amu?ea. Imediat, privirea ?mi alunec? pe ecranul ceasului. Limba mic? a ceasului se oprise, ar?t?nd ora 8.Imediat am realizat c? ceea ce visasem durase vreo dou? sau trei secunde. Eram fascinat, dar ?i pu?in confuz. De fapt, c?t durase visul? Necesita el un timp oarecare sau se derulase ?ntr-o lume ?de dincolo”, paralel? cu existen?a noastr? tridimensional??Oare con?tiin?a noastr? c?l?uze?te, ?n timpul somnului, o ?alt?” via?? particular?? E limpede c? interesul meu fa?? de misteriosul ?timp”, legat de evenimente pline de anomalii, sporea ne?ncetat. La aceasta contribuiau anumite ?nt?mpl?ri petrecute ?n copil?rie ?i apoi anumite evenimente traumatizante care, solu?ionate pe parcurs, aveau s? se accentueze, f?c?nd ca anumite st?ri de fapt s? sucombe. Totu?i, trecur? mul?i ani p?n? c?nd am devenit con?tient de faptul c? ?lumea”, a?a cum ni se ?nf??i?eaz? drept ?unica realitate adev?rat?” poate nici nu exist? ca atare, ea sem?n?nd mai degrab? cu o idee nedefinit? – un vis, f?r? ?nceput ?i f?r? sf?r?it. Este vorba despre visul utilizat de Pedro Calderon ?i Johann Gottfried Herder ?n operele lor. Poate c? era o anticipare a ceea ce va fi c?ndva o certitudine.1. ?ncercare de analiz?De no?iunea numit? ?timp” s-au preocupat, ?nc? de la ?nceputurile antichit??ii, filosofii, oamenii de ?tiin?? ?i ?ntemeietorii de religii. Budha, Siddhartha Gautama (560–480 ?nainte de Christos) compara timpul cu o roat? de c?ru??. Fiec?rui punct rezultat din atingerea ro?ii cu p?m?ntul ?i corespundea un ?acum”.Consecin?ele ne?ntrerupte ale rela?iei: punct – ?acum” – roata ?n totalitatea sa – simbolizeaz? principiul timpului, o dimensiune c?reia, fizica, p?n? la sf?r?itul secolului al XIX-lea, i-a acordat pu?in? aten?ie. P?n? atunci nu existau dec?t ?tiin?ele naturii ?i tehnica ?nfiin?ate de Euclid pe baza geometriei obiective. Euclid din Alexandria (365–300 ?. Chr.), unul dintre cei mai mari matematicieni ai vremii sale, introdusese ?n opera sa ?Stoicheia” – ?elemente de matematic?”, o extraordinar? sintez? a tuturor cuno?tin?elor matematice de p?n? atunci. Aceast? matematic? fusese creat? exclusiv ?n ?limba” geometriei, no?iunea de ?timp” nefiind utilizat?, ?ntruc?t ea fusese stabilit? ?ntr-un cuprinz?tor domeniu tridimensional.Abia teoriile lui Einstein ?i Minkowski referitoare la relativitate ?i for?a gravita?ional? au eviden?iat faptul c? pentru a se ajunge la o deplin? ?n?elegere a noilor cuno?tin?e oferite de fizic?, e absolut necesar? o abordare a geometriei ?n ansamblul ei. Aceasta include inevitabile salturi ?n timp mi?c?ri ale unor forma?iuni tridimensionale (corpuri materiale) prin timpul omniprezent. A?a cum s-a putut constata deja. No?iunea de ?timp” este polisemantic?. Ea cuprinde dou? categorii ale timpului, complet distincte: timp subiectiv ?i timp obiectiv.Prin no?iunea de timp subiectiv se ?n?elege acea calitate a timpului perceput? exclusiv de c?tre con?tiin?a uman?; exist?nd independent de orice modalitate de evaluare ?i care, ?n func?ie de starea con?tiin?ei, pare a se scurge ?n mod diferit.Timpul obiectiv, fizic, dimpotriv?, este cel ?nregistrat de c?tre instrumentele de m?surat mecanic sau electronic. ?nc? de la ?nceputul secolului nostru se credea c? acest timp ?obiectiv” e independent de perceperea noastr?, atribuindu-i-se o ?curgere” constant?, lucru ce a fost infirmat de teoria relativit??ii speciale a lui A. Einstein. C?ci: un ceas-?lumin?” care se deruleaz? relativ la un observator merge mai ?ncet dec?t un ceas obi?nuit. Primul are un drum mai lung de parcurs. ?tim c? perceperea timpului subiectiv este sortit? unei evalu?ri eronate. M?surarea fizic? a timpului este influen?at?, la nivelul con?tiin?ei ?i al canalelor incon?tiente, de impresiile ?i informa?iile invadatoare ale lumii exterioare. Acest flux informa?ional, brusc ?ntrerupt ?n timpul somnului, de exemplu, poate fi reluat ?n condi?iile unei foarte eronate interpret?ri a percep?iei noastre temporale.Astfel, con?tiin?a noastr? cotidian?, care ?n timpul somnului refuz? invazia informa?iilor exterioare, se g?se?te, pentru cel ce doarme, ?n imposibilitatea obiectiv? a evalu?rii timpului. Sensul timpului este blocat. Pentru cel ce doarme exist? adesea doar un timp zero. Dac? cel care doarme dore?te s? stabileasc? durata lipsei sale din lumea exterioar?, atunci are nevoie de un ceas de?tept?tor.Mul?i oameni, ca de pild? cei care, din motive profesionale, zilnic trebuie s? se scoale la o anumit? or?, ?i-au ?nsu?it ?n decursul anilor una din influen?ele exterioare ale mecanismului de trezire, independent, biologic.Dup? p?rerea medicilor, aceste ?ceasuri interioare” care, ?n mod frecvent, apropie perceperea subiectiv? a timpului de evaluarea obiectiv? a timpului, p?n? la dimensiunea unei secunde, sunt ni?te enzime albuminoide moleculare – ce conduc circuitul proceselor chimice, acceler?nd starea de echilibru.Ast?zi se cunosc o duzin? de astfel de ?cardiostimulatori”. Din punctul de vedere al omului, sensul timpului se afl? ?ntr-o evident? rela?ie de ?ntoarcere la cardiostimulatorii unui timp pretins.Medicii sunt de p?rere c? astfel a ap?rut fenomenul de cronicizare a unor bolnavi de friguri. ?nsu?i bolnavul ajunge s? cread? c? boala evolueaz? mult mai ?ncet ca de obicei, fiind apoi ?nvins de propria inducere ?n eroare. Contactul cu apa rece creeaz? o reac?ie invers?. ?n cazul unei r?coriri la o temperatur? mai joas? dec?t aceea normal? a corpului, tempo-ul de lucru al unui scafandru se reduce. Concomitent, sensul timpului s?u a fost animat, omul av?nd impresia c? ?i activitatea altor persoane a fost accelerat?. Este ?tiut faptul c?, prin consumul de alcool ?i droguri este puternic influen?at? perceperea timpului. Prin ac?iunea alcoolului apar ?cardiostimulatorii” biologici. Facultatea de reac?ie a omului b?ut este mult mai slab? dec?t a celui care nu consum? alcool. ?n cazul lui, timpul trece mult mai repede.Timpul ni se pare deosebit de lung c?nd suntem pu?i ?n situa?ia de a a?tepta ceva ?i surprinz?tor de scurt c?nd, ?n timpul zilei, ne ?ndeletnicim cu un mare num?r de activit??i. Zilele pl?cute ale concediului se scurg pe nesim?ite, ?n schimb, dac? vremea este ur?t?, finalul de s?pt?m?n? acas? este monoton, iar timpul, parc?, abia se mai mi?c?.Toate acestea ?in de domeniul percep?iei subiective a timpului, fiind chestiuni familiare nou?, ?nc? din copil?rie. ?n final, acest lucru duce la o discrepan?? ?ntre evaluarea corect? a timpului ?i realitatea propriu-zis?.Raportarea nemijlocit? a dimensiunii ?timp” la tehnica m?sur?rii acestuia, prin intermediul ceasului ?i a aparatelor electronice, confundarea neconform? cu realitatea a unor no?iuni de timp sunt obstacole serioase pe calea dezvolt?rii unei con?tiin?e calificate a timpului, vizionarismul c?p?t?nd o anumit? tent? metafizic?. Pentru o corect? evaluare a timpului se impun anumite pauze ?ntre dou? evenimente ce nu sunt concomitente. Aceste intervale trebuie s? indice momentul ?acum”, ceea ce ?nseamn? c? timpul ?n plus poate fi fragmentat. Modul tradi?ional de evaluare a timpului a fost transmisibil sau pe circuitul unei dimensiuni cosmice ori pe cel al unor procese subatomice.Teoria relativit??ii speciale a lui Einstein eviden?iaz? marea necunoscut? ?timpul”, ceea ce reiese ?i din urm?toarele constat?ri:-?Spa?iul ?i timpul nu sunt lucruri materiale; ele nu pot fi distruse.-?Nimic nu poate exista ?n spa?iu dac? nu exist? concomitent ?i ?n timp, ?i invers.-?Coordonata timpului (a patra dimensiune) nu este nicio linie dreapt? ?i niciun cerc; ea se aseam?n? mai cur?nd cu o spiral?, simboliz?nd o desf??urare f?r? sf?r?it. Aceast? constatare ridic? problema unui posibil ?nceput ?i sf?r?it al timpului, f?c?nd aluzie la simultaneitatea tuturor evenimentelor.-?Timpul este dependent de pozi?ia observatorului ce se afl? ?ntr-un anumit punct al timpului. Astfel, fiecare sistem de coordonate posed? propriul s?u timp specific, aceasta presupun?nd c? pentru observator un sistem stelar ?ndep?rtat devine inteligibil. Astfel, orice punct din universul nostru spa?iu-timp (de exemplu o alt? planet? din Calea Lactee) posed? aceea?i realitate ca ?i al nostru ?aici ?i acum”.-?La o vitez? pu?in sub cea a luminii (circa 300.000 km pe secund?) apare fenomenul de ?dilatare a timpului”. Ceasurile ?n mi?care (o nav? spa?ial? perceput? ca un ceas uria?) merg mai ?ncet.-?Presupunerea c? ?viteza timpului” ar fi constant? se bazeaz? pe un sofism. Ea a fost, ritmic, m?surat?. Dac? acest ritm este ?ncetinit, atunci ?i timpul ca atare este ?ncetinit.-??Scurgerea timpului” este relativ?, depinz?nd de m?rimea obiectelor participante. ?n cazul unei mase mari a obiectului, durata va fi mai lung?.De pild?, v?rsta unei galaxii se m?soar? ?n miliarde de ani, pe c?t? vreme cea a particulelor nucleului ?n frac?iuni de secund?. Astfel, durata de via?? a mezonilor – particule elementare ce au menirea de a realiza coeziunea protonilor ?i neutronilor ?n cadrul nucleului atomului – este apreciat? ca fiind a 10–15 parte a unei secunde, o frac?ie zecimal? cu 14 zerouri dup? virgul?.Cu privire la aceast? tem? a ?timpului”, cunoscutul fizician englez, David Bohm, remarca faptul c? fiecare moment con?ine ?n sine at?t trecut, c?t ?i viitor. Acesta aduce urm?toarele argumente: ?S? ?ncerc?m s? prevestim viitorul ?n prezentul din trecutul lui; atunci aceste lucruri pe care ?ncerc?m s? le prezicem vor fi trecutul viitorului sau, astfel spus, ?tiin?a ce va exista ?ntr-un moment viitor. Pe baza a ceea ce ?tim actualmente, noi prezicem c? vom fi capabili s? ?tim ?n viitor. Prin urmare, prezentul este indescriptibil, lipsit de specificitate.”Dificultatea de a percepe timpul ?n mod corect, din punct de vedere calitativ ?i cantitativ, const? ?n absen?a unei autentice obiectivit??i, ceea ce-i permite lui Niels Bohr s? conchid?: ?Aidoma spectatorului ?i actorului, ne afl?m ?ntr-o mare dram? existen?ial?.”?n vederea cercet?rii corespunz?toare a ?pozi?iei temporale stabile”, ast?zi se pot face disocieri corecte ?ntre trecut, prezent ?i viitor, cu toate c? noi ?tim exact c? de la un nivel de observare ultradimensionat, ?n universul nostru domne?te simultaneitatea.Prin urmare, ar fi fundamental gre?it s?-i conferim trecutului statutul de fantom?, ?nregistr?nd, ?n fiecare secund?, toate activit??ile lumii fizice ?i spirituale. De pild?, ?n fiecare an, un pom ??i mai adaug? un inel, aceasta dator?ndu-se nu numai ?naint?rii ?n v?rst?, ci ?i gra?ie unor condi?ii climatice favorabile, manifestate prematur.Descoperirile arheologice scot la iveal? vestigiile unor str?vechi culturi a c?ror ascensiune ?i dec?dere este eviden?iat? de operele de art? ale acelor vremuri.Prezentul ?i viitorul se construiesc pe baza trecutului. Trecutul poate a nu fi cel real, ?ntruc?t realitatea – ast?zi – nu apare din irealitate, iar ?ceva” nu se na?te din ?nimic”. Tot astfel, amintirile despre ieri sunt tot at?t de ?palpabile” ca ?i experien?ele de ast?zi. A?adar, trecutul ??i are locul s?u undeva, pe coordonata timpului.Dac? realitatea trecutului este pus? la ?ndoial?, atunci ?i cea a prezentului, care se formeaz? pe baza ?nt?mpl?rilor trecute, este pus? sub semnul ?ntreb?rii.Dac? ?i viitorul este complet ?ndoielnic sau cel pu?in nu a fost ?nc? deformat, exist?, totu?i, dovezi – ?i experien?a pare s? confirme aceasta – c? anumite evenimente, ?ntr-un fel oarecare, au fost ?programate”.Desigur, nu poate fi at?t de simplu de admis faptul c? prezentul se extinde ?ntr-o nonexisten??, dar s? nu omitem ideea c? ?n universul nostru curbat, ?n dimensiunea ?timp”, ?ntotdeauna se ?nt?mpl? ceva, c?ci altminteri principiul entropie ?i-ar fi pierdut valabilitatea.Ultimii metri ai unui videoclip au fost astfel realiza?i ?nc?t trebuie s? exprime evenimente viitoare. Aceast? parte a filmului (viitorul) exist?, numai c? fragmente izolate ale imaginii n-au fost ?nc? proiectate pe ecran (?n lumea noastr?), realitatea lor fiind virtual?, adic? ascuns? nou?.Cine spune ?viitor”, mai ?nt?i de toate se g?nde?te la o multitudine de variante ale pseudoviitorului. ?ns? numai una dintre ele, proiectat? ?n lumea noastr?, are ?ansa de a deveni real?. Legat de acest lucru, nu ?nt?mpl?tor, c?nd se vorbe?te despre c?l?toriile ?n timp, apar a?a-numitele ?anacronisme”, precum ?i ?paradoxul timpului”.Dac? al?tur?m trecutului ?i viitorului fantomaticul prezent, ne apar ca unice ?i solitare momentele trecerii de la trecut la prezent ?i de aici, la viitor. ?n acest caz, este vorba despre infime fragmente ale timpului pe care dorim s? le definim, din punct de vedere fizic.Via?a noastr? cuprinde, reamintindu-ne exemplul acela referitor la roata de la c?ru??, o multitudine de succesiuni de puncte ?acum”; se aseam?n? cu un film format din miliarde de imagini separate, cu o band? ?n continu? rotire, ce chiar ?i ?n clipa mor?ii nu se opre?te, ci comut? existen?a noastr? spiritual?, ca s? spunem a?a, de la ?starea normal?” la o ?super-stare”. Ceea ce definim noi drept ?acum”, ?n clipa urm?toare, el devine ?trecut”, iar ceea ce ?n clipa de fa?? tax?m drept ?viitor”, el e deja prezent. Referindu-ne la ?acum”, el se poate defini ca un punct variabil aflat ?ntre dou? laturi de lungimi nem?surabile, respectiv trecut ?i viitor. A?adar, viitorul ?i trecutul se extind de-a lungul liniei timpului sau a lumii, plec?nd de la acele ?puncte fixe variabile” (ce le definesc pe ?acum”), ?nainte, respectiv ?napoi, ?ndrept?ndu-se spre ?ndep?rtatele ??rmuri ale universului nostru ?i, de acolo, undeva ?n cea?a unei ordini supradimensionate, pe care nu o mai putem percepe.?i vechii indieni s-au preocupat de clipa trec?toare, cea pe care noi o definim prin cuv?ntul ?acum”. Ei subdivizau secunda ?n 300 de milioane de unit??i, care se apropie uimitor de mult de durata de via?? a particulelor atomice, descoperite abia ?n secolul nostru. ?n vremurile mai recente, au mai fost descoperite, cel pu?in teoretic, ?nc? multe mici unit??i temporale, a?a-numitele ?cuante ale timpului” sau crononi. Durata unei astfel de cuante temporale ipotetice a fost calculat? astfel: diametrul celei mai mici particule cunoscute, adic? cea mai mic? distan?? m?surabil? de circa 10–14 cm se ?mparte la cea mai mare vitez? m?surat? ?n universul nostru – cea a luminii, de aproximativ 300.000 km/sec. ?n acest mod, se ob?in cele mai mici unit??i fizice temporale, respectiv a l0–24-a parte dintr-o secund?, o frac?ie zecimal? cu 23 de zero-uri (!) dup? virgul?.Evalu?rile experimentale referitoare la durata medie a rezonan?ei particulelor elementare (mezoni) dovedesc existen?a unei astfel de cuante a timpului, lucru demonstrat ?i datorit? experimentelor cu protoni grei (particule atomice ?nc?rcate pozitiv).F?r? aceste infinitezimale unit??i ale timpului – acele infime puncte ?acum” aflate de-a lungul axei timpului – am fi pierdut orientarea ?n interiorul complicatei structuri temporale. ?n?elegerea ?i diferen?ierea punctelor-acum este posibil? numai dac? acestea sunt ordonate ?naintea sau dup? un Acum. Evenimentele ce se petrec dup? prezent sunt denumite, ?n mod obi?nuit, viitor, a?a cum cele ce intervin ?nainte de prezent sunt denumite trecut. Dac? nu ar exista acest punct comun acum ales aleatoriu, atunci ?ntr-adev?r nu am mai putea face nicio diferen?? ?ntre trecut ?i viitor.Sir Arthur Eddington descria astfel mi?carea obiectelor din universul nostru: ?Definirea timpului drept trecut ?i viitor este str?ns legat? de ideile noastre despre cauzalitate ?i liberul arbitru. ?n interiorul unei astfel de scheme precis conturate, e posibil ca trecutul ?i viitorul s? fi fost deformate. Ambele no?iuni pot fi abordate de cercetare ?n aceea?i m?sur? ca sectoarele extrem de ?ndep?rtate ale universului nostru. Evenimentele nu se nasc, ele exist? deja, iar noi ne mi?c?m ?n interiorul lor.”Un lucru este cert: f?r? anumite activit??i temporale – ?ndeosebi ac?iuni de natur? biologic?, ca de exemplu schimb?rile din natur? – n-am putea percepe ceea ce noi, ?n mod obi?nuit, definim sub numele de timp. Factorul ?timp” cap?t? un sens, gra?ie anumitor rela?ii ?i prin compara?ii permanente cu alte fenomene. Dar acest lucru poate crea ?i ne?n?elegeri.?n mod obi?nuit, sintagma ??n decursul timpului” se confund? cu timpul ?nsu?i. ?ns? timpul, dat? fiind ?natura” sa, este cu totul altceva, ?ntruc?t acesta se poate adapta diverselor sisteme extrem de variate.De aceea este imperios necesar, ca pe baza interpret?rii noilor teorii referitoare la timp, s? se treac? la o reflec?ie riguroas?, iar perimatele interpret?ri tradi?ionale s? fie aruncate peste bord. Putem aminti aici pe cele referitoare la sensul de ?curgere” a timpului. Una dintre cele mai eronate interpret?ri const? ?n a admite c? toate mi?c?rile ?n timp sunt ?ndreptate spre ?nainte. De aici se na?te fireasca ?ntrebare: ce se ?n?elege prin no?iunile de ??nainte” ?i ??napoi” din punct de vedere temporal?Pentru a te putea deplasa ?napoi ?n timp, ar trebui s? fii mai rapid dec?t lumina, iar acest lucru ar presupune s? ?ntreci particulele luminii (fotonii). Superviteza luminii poate fi atins? ?n momentul ?n care str?pungem bariera luminii p?r?sind universul spa?io-temporal descris de Einstein ?i mi?c?ndu-ne printr-un univers – crea?ie liber?, no?iune denumit? de fizica modern? drept ?hiperspa?iu”.Datorit? paradoxurilor determinate de mi?c?rile cu viteze superluminice prin hiperspa?iu, astfel de deplas?ri ?napoi ?n domeniul macro-cosmic au fost considerate excluse, dar aceste p?reri trebuie neap?rat revizuite pe baza noilor cuno?tin?e despre structura timpului.Aceste cuno?tin?e, ce p?reau de neclintit, revigoreaz? idei familiare domeniului science-fiction, idei ce duc la o autentic? manipulare a timpului; ?n cazul de fa?? fiind vorba despre ?c?l?toriile” ?n timp.C?nd Gerald Feinberg, profesor de fizic? la Universitatea Columbia, a postulat, ?n 1967, existen?a unor particule superrapide, a?a-numi?ii tahioni, a avansat ipoteza orient?rii unilaterale a axei timpului. Independent de teoria lui Feinberg cu privire la tahioni, defini?i p?n? acum ca ni?te particule neizolate, care, din momentul form?rii lor, dep??esc ?n vitez? lumina, se pune ?ntrebarea dac? nu cumva se g?sesc deja particule care s? se mi?te ?napoi ?n timp, a?adar, ni?te particule elementare c?l?toare ?n timp ce scot din discu?ie cauzalitatea. E posibil ca efectul s? se afle ?naintea cauzei? Ce se ?nt?mpl? cu imaginea lumii noastre fizice?2. ?C?l?toriile ?n timp”, ?n microcosmosCarl David Anderson, profesor de fizic? la California Institute of Technology (Caltech) din Pasadena, a descoperit, ?n 1932, ?n radia?iile cosmice o particul? ciudat? care, ?n pozi?ie imobil?, are masa ?i particularit??ile unui electron, dar, spre deosebire de acesta, posed? o sarcin? electric? pozitiv?.Pentru aceast? descoperire, patru ani mai t?rziu, savantul a primit Premiul Nobel. Tot atunci, Anderson a descoperit accidental ceva ce nu avea ce c?uta ?n universul nostru: o antiparticul? numit? pozitron datorit? ?nc?rc?turii sale electrice pozitive. Omul de ?tiin?? avea convingerea c? acest anti-electron ar putea deveni vizibil ?ntr-un dispozitiv numit camer? cu cea??, iar mai t?rziu va putea fi ob?inut pe cale artificial?, lucru ce se va adeveri ?n scurt timp. Prin bombardarea nucleului atomic cu fotoni, a c?ror energie total? ?nsumeaz? mai mult de un milion de electron-vol?i, s-au ob?inut at?t electroni c?t ?i pozitroni.Ca antiparticul?, pozitronul, geam?nul electronului, are o durat? de via?? redus?. ?nt?lnirea gemenilor are urm?ri tragice. De ?ndat? ce at?t pozitronul c?t ?i electronul sunt pe punctul de a se stinge, brusc, ??i transform? masele ?n radia?ii. A?adar, ace?tia se iradiaz? ?i, prin contactul cu cel pu?in doi fotoni, dispar. ?n acest puternic ?i cunoscut proces de distrugere, va fi eliberat? de o sut? de ori mai mult? energie dec?t, de exemplu, ?n interiorul soarelui, c?nd are loc fuziunea nuclear?.Aceast? distingere reciproc? a materiei ?i antimateriei con?ine ceva lugubru ?n sine. Procesul nu are nevoie, prin contrast cu fuziunea nucleului, de milioane de grade Celsius. Procesul de distrugere are loc, conform rela?iei lui Einstein, a transform?rii masei ?n energie: E=mc2 (Energia = masa ?nmul?it? cu p?tratul vitezei luminii) ?n stare ?rece”. Un adev?rat infern!Dup? numai c??iva ani de la descoperirea lor, pozitronii ne ofereau o alt? surpriz?. A avut un efect absolut senza?ional o constatare f?cut? de Richard Feynmann, profesor de fizic? la acela?i institut ca ?i C.D. Anderson.Feynman opina c?, ?n anumite condi?ii, pozitronii se mi?c? ?napoi ?n timp. ?n domeniul particulelor subatomice se tinde, prin urmare, spre o inversare a axei de orientare a timpului. Pentru aceast? descoperire uluitoare, Feynmann a primit at?t Medalia Einstein, c?t ?i Premiul Nobel, ?n 1965.Dup? reu?ita confirmare a existen?ei anti-electronilor (pozitronilor), a ?nceput o adev?rat? v?n?toare a altor antiparticule; antiprotoni, antineutroni ?i antineutrini, adic? antimaterie, pur ?i simplu. Cu ajutorul unui spectometru de ultim? or?, apar?in?nd Institutului de fizic? atomic? ?Max Planck”, fizicienii atomi?ti de la Heidelberg au demonstrat la un accelerator de protoni din Genf c?, la o energie de 1940 MeV, protonii ?i antiprotonii r?m?n stabili chiar ?i pentru un timp relativ lung, mai ?nainte ca ei s? se despart? unul de cel?lalt. Prin urmare, materia ?i antimateria nu se consum? imediat; ?n orice caz, ele se anuleaz? reciproc. Se pare c? exist?, totu?i, condi?ii ce nu exclud o coexisten?? efemer? a ambelor ?i at?t de diferitelor ?specii” de particule. Savan?ii sovietici au reu?it, prin intermediul unui accelerator de particule, s? dovedeasc? existen?a atomului de antiheliu. ?ntre timp, s-a descoperit antiparticula-safari.Dac? s-ar adeveri presupunerea prof. Bogdan Povhs (CERN, Geneva), conform c?reia, ?n micro-cosmos s-ar afla mecanisme care ar ?mpiedica o imediat? distrugere a materiei ?i antimateriei, ar trebui s? lu?m ?n considerare faptul c? fizicienilor no?tri atomi?ti le va reu?i ?n cur?nd izolarea unei unit??i mai mari de antimaterie.S-ar putea deduce existen?a unor universuri din prezen?a terestr? a antiparticulelor ?i a antiatomilor, plec?nd de la premiza c? aceste universuri se compun exclusiv din antimaterie?Ast?zi, mai mult ca oric?nd, suntem convin?i c? exist? anti-lumi de acest fel, universuri ce se deosebesc de lumea noastr? nu numai prin sarcina opus?, ci ?i prin reversibila ax? a timpului.Unii consider? c? ele ar exista departe, ?n afara universului nostru, al?ii, dimpotriv?, ar dori ca acestea s? fie colonizate ?n vecin?tatea noastr? ?nemijlocit?”.La grani?ele sistemului nostru solar ?nceteaz? posibilitatea ob?inerii unor informa?ii exacte cu privire la antimaterie. ?n sistemul nostru, steaua cea mai apropiat?, Proxima Centauri, ar putea fi socotit? o anti-stea. Evident, specula?iile care se fac, ?n leg?tur? cu sistemul nostru solar, sunt nenum?rate.Exist?, fire?te, – precum ?n microcosmos – pentru fiecare galaxie un corespondent, respectiv o anti-galaxie, un soi de lume paralel? ?n care domin? alte legit??i fizice. Poate c? jum?tate din universul nostru se compune din materie, iar cealalt? jum?tate apar?ine antimateriei. E posibil ca lumea antimaterie s? se afle de partea cealalt? a g?urilor negre, a acelor deschideri ?n hiperspa?iu, cu statut fizic special, din pricina anomaliilor ce le caracterizeaz?.C??iva astrofizicieni fac o serie de specula?ii, afirm?nd c? ?ntre lumea materiei ?i cea ipotetic? a antimateriei s-ar putea afla un strat izolator ?foarte fierbinte” care ar ?mpiedica distrugerea reciproc? a celor dou? universuri. ?n condi?iile existen?ei unei astfel de bariere energetice, ar fi de presupus c? timpul sau o alt? dimensiune de ordin superior ar ?ndeplini func?ia de izolator ?ntre cele dou? lumi, iar acestea s-ar bloca una pe cealalt?.Filosoful grec, Platon (427–347 ?nainte de Christos), prin ideile sale referitoare la universul pulsatoriu, a c?rui s?geat? a timpului ??i schimb? periodic orientarea, a fost precursorul, acum mai bine de 2400 de ani, al lui Gerald Feinberg, cel ce a formulat ipoteza asupra tahionilor, oferindu-ne informa?ii ?i asupra fenomenului ?timp inversat”.?n opera sa, ?Politica”, filosoful grec avanseaz? ipoteza conform c?reia dezvoltarea lumii noastre s-ar ?ntrerupe la sf?r?itul fiec?rui ciclu, ?i dup? aceea s-ar desf??ura ?n sens invers.?ntr-un astfel de univers ?inversat”, cei care au decedat ar trebui s? revin? la via?? ?i, ?n continuare, ace?tia ar trebui s? ?ntinereasc? mereu. Mai apoi, ar urma ca ei s? se re?ntoarc? la copil?rie, iar existen?a lor s? se curme, disp?r?nd ?n p?ntecul mamei. Pentru ace?ti oameni, na?terea ar fi similar? cu moartea, iar aceasta ar ?nsemna trezirea la o nou? via??.Prin urmare, un atare curs al vie?ii (considerat de noi pervertit), ?ntr-o astfel de anti-lume ar p?rea ceva absolut normal.Prin teoria sa referitoare la tahioni, Feinberg putea s? nuan?eze ?i s? modifice ideea lui Platon, unde acesta f?cea referiri la universul-inversat. De asemenea, putea s? includ? ?n teoria sa ?i imaginea lumii relative prezentat? de Einstein. Prin incitantul s?u articol ?Possibility of Faster-than-Light-Particles” (?Posibilitatea existen?ei unor particule mai rapide ca lumina”), Feinberg a provocat o discu?ie animat? ?n lumea speciali?tilor. Acesta, ?n articolul s?u, trata problema particulelor care, dup? toate aparen?ele, apar?ineau unui alt univers ?i unui alt sistem de timp, evident orientat ?napoi. Un anti-univers?E cu putin?? s? existe astfel de particule care, venind din viitor, c?l?toresc ?n trecut iar acestea, spre deosebire de pozitroni, s? aib? o existen?? mai ?ndelungat???n cele din urm?, geniala teorie a tahionilor trebuia s? e?ueze pe t?r?mul teoriei relativit??ii? Aceasta ar presupune c? o particul? obi?nuit?, av?nd viteza luminii, prime?te o mas? infinit?, astfel ?nc?t, niciodat? s? nu treac? dincolo de ?zidul luminii”.C?t prive?te problema viol?rii ordinii timpului (a cauzalit??ii), lucrurile se pot prezenta ?i astfel: s? urm?rim, de pild?, un observator care, aflat la punctul A, a desc?rcat un tahion din arma sa ?nc?rcat? cu tahioni, scopul acestuia fiind acela de a distruge un obiectiv aflat ?n punctul B. Acest observator l-ar putea percepe pe un alt observator aflat ?ntr-un loc diferit, ?ntr-o succesiune ?ntoars? pe dos. De la acesta din urm? ar putea p?r?si punctul B un proiectil cu tahioni care, la punctul A, s-ar strecura ?n ?eava pu?tii. Fizicienii no?tri se ?ntreab? cum e cu putin?? ca un al doilea observator s? ia parte la un lan? de evenimente at?t de absurde??n virtutea celor discutate, vom ?ncerca o clasificare a particulelor elementare, ?n func?ie de viteza lor:Tardionii (clasa I) sunt acele particule care se deplaseaz? mult mai ?ncet dec?t lumina (anumite particule mici ?i electronii); cu c?t se apropie mai mult de viteza luminii, cu at?t mai intens primesc energia acesteia.Luxonii (clasa a II-a) se deplaseaz? cu viteza luminii ?i pot primi diferite valori de energie. ?n aceast? categorie pot fi inclu?i, printre altele, fotonii, gravitonii (purt?tori ai c?mpului gravita?ional), neutrinii (neutri din punct de vedere electric).Tahionii (clasa a III-a) sunt particule ipotetice a c?ror vitez?, pentru un observator din sistemul nostru de coordonate, este mai mare dec?t cea a luminii.S? presupunem c? avem de-a face cu un sistem ?r?sfr?nt ?n oglind?”. ?n cadrul acestuia, se ?nt?lnesc legit??ile dominante reversibile ce nu numai c? sunt compatibile cu teoria relativit??ii, ci chiar o completeaz?. Masa, respectiv energia tahionilor, este real?, ceea ce ?nseamn? c?, realmente, nu se pune problema existen?ei acestora. Privite din universul nostru ele posed? o energie negativ? ?i nicio mas? real?. Teoretic, ei se comport? invers fa?? de particulele ce apar?in clasei I; ceea ce ?nseamn? c? tahionii ??i pierd energia, ?n cazul unei viteze progresive.La o vitez? superioar?, ei nu mai primesc niciun fel de energie. La ?zidul luminii”, viteza tahionilor coboar? la zero, ori, ?n acest caz, energia atinge o valoare nelimitat?. Se pare c? tahionii n-au nicio ?ans? de a str?punge ?zidul luminii”, ?ns? presupun?nd c? ei ar veni de ?nic?ieri” ?i s-ar materializa ?n lumea noastr?, noi ar trebui s? ?i percepem c?ci, ?n pofida vitezei ?napoi, ei provin din viitor. ?ns? viitorul nu poate fi ?nic?ieri”, iar ceva real trebuie s? se fi produs ?n trecut sau poate c? se realizeaz? ?n prezent, iar realul se apropie de no?iunea de viitor. Astfel spus: viitorul nu este un vacuum, ci el reprezint? un produs al unor manifest?ri trecute ori ulterioare.Astfel, con?tiin?a noastr?, independent? de factorul timp, datorit? caracterului ei imaterial, poate str?punge f?r? efort ?zidul luminii”, av?nd posibilitatea de a opera de partea cealalt? a lumii noastre (?n hiperspa?iu), iar acolo poate ?nt?lni tahioni ??nc?rca?i” cu informa?ii despre evenimentele viitoare.Aceste informa?ii referitoare la viitorul unor oameni puteau – ca eveniment visat cifrat – s? treac? prin incon?tient ?i de acolo s? p?trund? ?n con?tiin?a cotidian?. ?n acest mod se pot explica uimitoarele cuno?tin?e referitoare la evenimentele viitoare – profe?iile ?i precogni?ia – f?c?nd abstrac?ie de legit??ile fizice ?i f?r? a se fi ?nc?lcat principiul cauzalit??ii. Toate acestea nu fac dec?t s? confirme existen?a tahionilor.Scepticii se ?ntreab? dac?, ?ntr-adev?r, exist? o modalitate de a se demonstra existen?a tahionilor pe c?i fizice verificate, din moment ce ci nu se pot manifesta ?n lumea noastr?. Cu c??iva ani ?n urm?, ?i oamenii de ?tiin?? australieni au ?ncercat s? demonstreze prezen?a tahionilor ?n radia?iile cosmice. ?ntotdeauna, c?nd ?nt?lnim particule superenergetice din cosmos, pe cele mai ?nalte straturi ale atmosferei, se produc numeroase particule secundare care se ?ndreapt? spre P?m?nt cu viteze apropiate de cea a luminii, precum un du? de particule.Era necesar ca, ?n cazul acestui fenomen, s? lu?m ?n considerare tahionii, ?ntruc?t ei dep??esc ?roiurile” de particule ?i ??i fac apari?ia pe p?m?nt, cu c?teva frac?iuni de secund? mai devreme.Pentru interceptarea acestor particule secundare ?i a tahionilor, oamenii de ?tiin?? utilizeaz? a?a-numitele contoare de particule (scintilatori); scopul fiind fortificarea electronilor slabi.Conexiuni speciale ar da posibilitatea capt?rii at?t a ?du?ului” de particule, c?t ?i a ?evenimentului unic” premerg?tor. ?ntr-adev?r, oamenii de ?tiin?? au reu?it de mai multe ori s? prind? aceste ??nt?mpl?ri ne-accidentale” ce se petrec chiar ?nainte de aversa de particule. Dup? toate aparen?ele, este vorba de tahioni ce se apropie de P?m?nt cu o vitez? mai mare dec?t cea a luminii – ??n cadrul” universului lor, care pentru noi nu este real. Totu?i, ultimele dovezi pentru corectitudinea acestor supozi?ii lipsesc deocamdat?.?ns? dovada referitoare la existen?a acestor particule superrapide vine ?i din alt? parte.K. Scharnhorst, fizician la Universitatea Humboldt din Berlin, a reu?it s? demonstreze matematic c? fotonii, ?n anumite condi?ii fizico-cuantice, pot dep??i viteza luminii. Acesta a constatat c? viteza fotonilor ce se deplaseaz? ?ntre dou? s?rme plate, la o distan?? de numai o miime de milimetru (efectul Casimir) poate fi superioar? vitezei luminii cu 10–36 km/s. Aceasta este corespondentul unei frac?ii zecimale cu 35 de zero-uri dup? virgul?.Totu?i, dup? p?rerea lui Paul Davies, de la University of Newcastle, Anglia, aceast? dep??ire a vitezei luminii ar putea avea urm?ri greu de imaginat pentru fizica de ast?zi, pun?nd ?n discu?ie principiul cauzalit??ii. Davies afirm? c? ?n universul nostru totul este astfel conceput, ?nc?t efectul Scharnhorst devine inobservabil.?ntre timp, Ahoron Davidson, fizician la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a ?ncercat s? eludeze problemele cauzalit??ii, dar a mutat scenariul cu tahionii ?ntr-o dimensiune superioar?. El este de p?rere c? toate particulele elementare din universul nostru tridimensional se pot transforma ?n tahioni, av?nd o condi?ie superioar? cvasi-dimensional?. Chiar ?i cele mai lente vor traversa cu vitez? superioar? luminii aceast? ?pl?smuire” supra-dimensional? – hiperspa?iul. Prin ecua?iile sale, care ar fi trebuit s? descrie formarea tahionilor supra-dimensionali, Davidson intr? ?n contradic?ie direct? cu teoria general? a relativit??ii lui Einstein. ?n plus, Davidson este convins c? teoria lui cu privire la ordinea superioar? a tahionilor poate conduce la o mai bun? ?n?elegere a celei de-a ?aptea dimensiuni, timpul. ?ntrebarea cu privire la paradoxul ?i anacronismele determinate de particulele cu viteze mai mari ca lumina, este ocolit? de urm?toarea remarc?: nimeni nu ?tie exact ce ?nseamn? ?cauzalitate” ?ntr-o lume supra-dimensional?. Poate c? noi continu?m s? interpret?m eronat consecin?ele ce izvor?sc din problematica timpului sau, pur ?i simplu, o alt? interpretare nu e cu putin??.III. Paradoxala realitate – Fenomene temporale neobi?nuitePe data de 4 decembrie 1970, Bruce Gemon, un experimentat pilot de avia?ie, a decolat cu un ?Beecheraft Bonanza A 36” de la Andros Island (Bahamas) ?ndrept?ndu-se spre Palm Beach (Florida), distan?a dintre cele dou? localit??i fiind de 400 km. Peste Bahamas Banks plutea un nor ciudat, av?nd o form? eliptic?, iar cerul era albastru. Norul se m?rea cu o vitez? ?nfrico??toare, iar dup? c?teva minute, c?p?tase ni?te dimensiuni gigantice. Gernon vru s?-l ocoleasc?, dar observ? c? acesta ?nconjurase deja avionul. Norul formase un cerc ?n jurul aparatului de zburat. Numai ?n fa?a lui mai r?m?sese o deschidere cilindric?, de forma unui tunel. Pilotul zbur? cu cea mai mare vitez? ?n interiorul ?tunelului”, cu speran?a de a ie?i c?t mai repede cu putin?? din situa?ia ?n care se afla. Pere?ii tunelului se str?mtau tot mai mult. Aveau o str?lucire ireal?. Erau de un alb sclipitor. Gernon avea impresia c? materialul din care era alc?tuit norul se ?nv?rte ?n sensul acelor de ceasornic. ?n timpul ultimelor 20 de secunde, pilotului i se p?ru c? totul ?n jurul lui plute?te. ?n interiorul aparatului de zburat domnea o adev?rat? imponderabilitate.C?nd, ?n cele din urm?. B. Gernon realiz? c? sc?pase teaf?r, se sperie pentru a doua oar? Nu mai vedea nici cerul albastru, nici apa albastr?, ci un abur verzui opac care anula orice posibilitate de a mai z?ri ceva ?n jur Instrumentele de bord nu mai func?ionau, iar contactul prin radio era ?ntrerupt. Nu se mai putea face nimic. Gernon era disperat. Apoi. Deodat?, cea?a ?ncepu s? se risipeasc?, form?nd ni?te benzi prin care se putea z?ri c?te ceva. Se vedea P?m?ntul. Sub avion se afla Miami Beach. Conform duratei zborului, trebuia s? se afle abia deasupra localit??ii Bimini. Dup? aterizarea f?cut? la Palm Beach, pilotul observ? c? durata zborului nu a fost cea obi?nuit? de 75 de minute, ci de numai 45 de minute, cu toate c? distan?a parcurs? a fost cu 80 de km mai mare dec?t cea normal?.?i mai remarcase ceva ciudat. ?n loc de 40 de galoane necesare zborului, el consumase numai 28. M? rog, s? admitem c?-i ?suspect?” povestea cu norul ce avea o form? eliptic?, dar nu exist? nicio explica?ie ra?ional? pentru economia de timp ?i benzin?.Ar putea fi adev?rat c? Gernon, ?n drumul s?u spre Palm Beach, s? fi efectuat o ?scurtare” prin timp ?i spa?iu ?i s? fi parcurs o parte din zborul s?u printr-un univers invizibil. ?n care timpul era neutralizat, deci, reduc?nd durata zborului cu 30 de minute; dar pentru restul lumii ceasurile func?ionau corect?Economia de carburant ar putea fi un indiciu ?n favoarea acestei ipoteze teribil de incitante, ce lua ?n calcul ?i problematica timpului, cu toate implica?iile sale.1. Flexibil ca un elasticTeoria relativit??ii speciale a lui Einstein, printre altele, ne face cunoscut faptul c? ceasurile instalate ?ntr-un avion sau ?ntr-o nav? spa?ial? sunt comparabile cu cele de pe p?m?nt. Acestea, de?i se afl? ?ntr-o pozi?ie stabil?, merg mai lent.Acest lucru a fost deja demonstrat, cu ani ?n urm?, ?i la nivelul nano secundelor, prin m?sur?tori efectuate ?n paralel cu cele indicate de ceasurile de la bordul avioanelor rapide ce ?nconjurau p?m?ntul, ?n direc?ii diferite.?n cazul unui zbor spa?ial relativ, a?adar, fiind vorba de o vitez? de deplasare de circa 90 din viteza luminii (270.000 km/s), se produce a?a-numita dilatare a timpului. Acest fenomen ofer?, m?car teoretic, modalit??i certe pentru dep??irea indirect? a timpului. Dac? am ajuns, prin ac?iunea sistemului de propulsie neconven?ional, la o accelerare semnificativ? a vitezei – valori ce se apropie de viteza luminii – atunci deja ne mi?c?m ?n universul relativist al lui Einstein ?i al discipolului acestuia, Hermann Minkowski. ?n acest univers relativist, spa?iul este curbat, iar timpul, ?n func?ie de pozi?ia stabil? a observatorului, ?curge” mai ?ncet sau mai repede.Astronautul plecat la mari distan?e ?n cosmos ?mb?tr?ne?te – ?n func?ie de accelerarea aleas? pentru nava spa?ial? – vizibil mai ?ncet dec?t personalul de la sol; acesta este un fenomen cunoscut sub numele de ?paradoxul gemenilor” (sau paradoxul ceasurilor).Cine crede c? acest fenomen poate fi m?nuit ?n chip de izvor al tinere?ii, se ?n?al?. La o vitez? relativist?, astronautul, deplas?ndu-se, ?mb?tr?ne?te, ?n aceea?i m?sur?, ca ?i cel care st? pe loc, pe p?m?nt.?ntre aceste dou? persoane sunt distan?e inimaginabile; scurgerea timpului pe p?m?nt se accelereaz? ?i, prin urmare, timpul trece mai repede. Pentru cel ce zboar? ?n spa?iu, timpul de pe p?m?nt a fost comprimat.?n timpul zborului relativ prin spa?iu, astronau?ii au la dispozi?ie modalit??ile necesare de transbordare a timpului, prin dilatarea acestuia. Prin faptul c? astronau?ii ?consum?” ani ?ndelunga?i la bordul navei spa?iale, se limiteaz? posibilitatea realiz?rii c?l?toriilor ?n viitorul terestru. Aceste c?l?torii ?n viitorul terestru nu ?nlesnesc nici ?n?elegerea statutului timpului anterior al astronautului, nici efectuarea c?l?toriilor ?n trecut ?i, prin urmare, nu ?ndeplinesc nici criteriile unei autentice c?l?torii ?n timp. Pentru reu?ita acestei c?l?torii autentice, ar fi necesar?, pe c?t de paradoxal ar putea p?rea, o vitez? mult superioar? celei a luminii, a?adar, ar fi nevoie de noi ?tehnici de transport”. Numai ?n acest mod ar putea fi captate ?imaginile” evenimentelor din trecut ?i observarea unor fenomene de mult petrecute.Continu?nd cercetarea posibilit??ilor limitate de realizare a zborului spa?ial relativist, ?n mod inevitabil, apar ?i ?ntreb?rile: cum se explic? fenomenul de dilatare a timpului, la bordul unui vehicul spa?ial, ?i cum se explic? ?paradoxul gemenilor” (sau paradoxul ceasurilor)?Ultimul paradox se explic? prin existen?a unor particule elementare instabile, de exemplu μ-mezoni. Aceste particule posed? mase cu greutate medic ?i provin din radia?iile din cosmos. Ele se pot produce ?i ?n mod artificial. Mezonii μ proveni?i din radia?ii – v?zu?i de pe P?m?nt – au totu?i o durat? mult mai lung? de existen?? dec?t speciile de mezoni ob?inu?i artificial. Prin m?sur?tori, s-a constat c? mezonii cosmici se apropie de viteza luminii, iar cei produ?i ?n mod artificial se deplaseaz? mai lent. Ei parcurg o anumit? distan??, f?r? a se dezagrega, iar durata vie?ii lor, prin dilatarea timpului, a fost m?rit?. Observa?ia apar?ine fizicianului olandez, Hendrik Lorentz. Aceast? distrugere ?nt?rziat? a mezonilor confirm? perfect paradoxul gemenilor men?ionat de Einstein.Un astronaut p?r?se?te p?m?ntul, cu o vitez? superioar?, iar dup? un anumit timp se ?ntoarce; ?n acel moment un observator de pe p?m?nt va constata – conform teoriei relativit??ii c? ceasul zbur?torului ?n cosmos merge ?nainte. Conform m?sur?torilor efectuate cu ceasurile terestre, omul a ?ntinerit.Acum s? privim fenomenul din punctul de vedere al astronautului: observatorul de pe p?m?nt se mi?c? ?n direc?ia navei spa?iale. Ar trebui astronautul s? constate, din punctul lui de vedere, c? observatorul de pe p?m?nt a devenit pu?in mai b?tr?n ?i relativ mai t?n?r? Cum se poate interpreta aceast? contradic?ie?Einstein afirma c? acest paradox se bazeaz? pe falsa presupunere c? navei spa?iale i se aplic? acela?i tratament de care a avut parte observatorul de pe p?m?nt. Problema nu se pune ?n niciun caz a?a: nava spa?ial? trebuie s?-?i schimbe orientarea pentru a se re?ntoarce pe p?m?nt. ?ns? acest lucru presupune o accelerare pe care astronautul s-o poat? supune ca for?? centrifug?. Astfel, observatorul ?i nava spa?ial?, ?n niciun caz, nu sunt ?n aceea?i situa?ie, deoarece p?m?ntul nu-?i modific? sensul de rota?ie.C?l?toriile interstelare pot fi posibile prin utilizarea fotonilor ?n cazul vehiculelor spa?iale.Pe baza schimb?rii relativiste a timpului, o expedi?ie spre Alpha Centauri, aflat? la 4,27 ani lumin?, ar dura cam 600 de ani folosind obiecte de zbor propulsate nuclear; ?ns? aceast? durat? ar putea fi scurtat? cu aproximativ 7 ani. Plec?nd de la premisa c? acceler?rii, la ducere, respectiv fr?n?rii, la ?ntoarcere le corespund c?te 1 g (unitatea de m?sur? pentru accelerare, respectiv fr?nare), atunci drumul spre centrul C?ii Lactee ?i ?napoi ar dura 38 de ani, ?i cea spre Norul Andromeda, aflat la o distan?? de 2,2 milioane de ani-lumin?, ar dura 52 de ani. ?ntrebarea ce se pune este urm?toarea: cu ce mijloace putem ajunge la ob?inerea fenomenului de dilatare a timpului care s? faciliteze viteza necesar? c?l?toriilor? Solu?ia ne-o ofer?, conform celor afirmate de prof. Eugen S?nger, agregatele cu propulsie chimic? ce pot produce o vitez? maxim? de 50.000 km/h (14 km/sec), dar ?i agregatele cu propulsie nuclear-electric? (acestea produc?nd o vitez? maxim? de 100.000 km/h) ori sistemele de propulsie cu ioni electrici (500.000 km/h) dar ?i acestea ar fi mult prea ?ncete. Referitor la a?a-numitele ?nave spa?iale cu fotoni”, prof. S?nger, teoretic, le ofer? ?i acestora o ?ans?, ?ntruc?t domeniul rachetelor cu fotoni se ?ntinde, pe de-o parte, p?n? ?n preajma stelelor fixe, iar pe de alt? parte, p?n? ?n minunata lume a mecanicii relativiste.Totu?i, e nevoie de pruden??!Dac? utiliz?m o rachet? cu fotoni, cu o accelera?ie rentabil? de 1 g, cu numai 10 tone ?nc?rc?tur? util?, 10 tone fiind sistemul de propulsie ?i cu o greutate de start de 200 tone, ne sunt necesari 600 x 166 MW, pentru ca ?n doi-trei ani s? atingem 98 din viteza luminii. Aceasta reprezint? cam de o mie de ori ?ntreaga produc?ie a tuturor electro-centralelor de pe p?m?nt ?n c??iva ani.Trebuie s? mai ad?ug?m c?, ?n cazul navelor spa?iale cu fotoni, ar putea ap?rea ?i dificult??i ?n leg?tur? cu luarea m?surilor de protec?ie ?mpotriva radia?iilor cosmice. Vehiculele spa?iale ultrarapide sunt mult mai expuse unui intens bombardament cu radia?ii ?i diverse particule dec?t vehiculele conven?ionale. Cu o ?duz? interstelar?” conceput? de R.W. Bussard, o c?l?torie spre Alpha Centauri ?i ?napoi ar dura 38 de ani. O astfel de duz? ar func?iona pe principiul unui generator de fuziune. Activitatea acestuia ar urma calea termonuclear?, aceasta presupun?nd prezen?a unui ecran ce ar colecta gazul interstelar (unde predominan?i ar fi protonii), fiind exclus produsul de combustie cu vitez? ridicat? din spate.E posibil? ?i realizarea unei propulsii prin intermediul unui generator de fuziune prin laser.Fantastic pare principiul proiectului de nav? spa?ial? ?Orion” de propulsare cu bombe; bombele atomice care explodeaz? la pupa imprim? impulsuri puternice amortizorului de ?oc ?i implicit ?nc?rc?turii utile. Conform aprecierii exper?ilor, peste c??iva ani, se pot realiza expedi?ii spa?iale ?n viitor, lu?ndu-se ?n considerare principiul ?Hauruck” ce are ?n vedere realizarea unei viteze uria?e de 30.000 km/sec., respectiv 10 din viteza luminii; altfel s-ar ocoli o expedi?ie spa?ial? ani de zile ?n propriul viitor.?n urma cercet?rii tuturor sistemelor de propulsie realizabile sau chiar teoretice din acest moment, ajungem la concluzia decep?ionant? c? aceste propulsii, care func?ioneaz? dup? principiul impuls-reac?ie, trateaz? particulele materiale sau fotonii, ca fiind improprii pentru reu?ita c?l?toriilor ?n timp. Principalul handicap const? ?n faptul c? masa unui obiect – ?n cazul de fa?? al vehiculului spa?ial – cu o vitez? cresc?nd? va fi ?ntotdeauna mai mare, iar la atingerea vitezei luminii va primi o valoare ?infinit?”.?n continuare, trebuie s? c?ut?m noi posibilit??i mai eficiente pentru ocolirea barierei timpului, pentru a fi se oferi astrotemponau?ilor ?ansa revenirii lor ?n timpul real, ?n propriul prezent.?n cele ce urmeaz?, s? analiz?m ?ntrebarea urm?toare: cum se manifest? adev?ratele transferuri ?i anomalii temporale – indiferent dac? este vorba de ceva natural sau artificial. S? cercet?m dac? exist? indicii cu privire la cazuri clare, demonstrate de dilat?ri sau comprim?ri ale timpului, de unde se pot trage concluzii asupra ac?iunii mecanismelor ce pot modifica timpul.2. Manipularea timpuluiC?nd oamenii doresc s? se edifice, ?ntr-un mod direct sau indirect, asupra sferei unei alte realit??i, abia mai t?rziu ies ?n eviden?? straniile anomalii ale timpului. Vorbim despre fenomene precum dilatarea ?i contrac?ia timpului, ca f?c?nd se parte dintr-un scenariu ozenistic. Dac? pentru a str?bate o anumit? distan?? este necesar mai pu?in timp dec?t alte d??i, f?r? s? fi folosit scurt?turi sau s? fi m?rit viteza, atunci ?nseamn? c? s-a petrecut o varia?ie a timpului; acela?i fenomen s-a petrecut ?i ?n cazul pilotului Bruce Gernon. Privit ca un caz izolat, i s-ar putea g?si acestuia o explica?ie uimitor de ?natural?”. Ceea ce pu?in? lume ?tie este ?ns? faptul c? anomaliile temporale – de orice sau oricine ar i provocate – nu mai sunt chiar a?a de rare.?n noaptea de 15 spre 16 iulie 1972, pe la ora 02:30, A. Brunelli, profesor de muzic?, ?i prietenul acestuia, un industria? pe nume S. Porchietto, se ?ntorceau cu automobilul de la un banchet prelungit, din localitatea Balnearia (Argentina), ?ndrept?ndu-se spre Cordoba, ora? aflat la o distan?? de 180 km. La ora 03:10, uimi?i din cale-afar?, cei doi prieteni au remarcat faptul c? se aflau ?ntr-un loc, iar distan?a p?n? la Cordoba era doar de 30 km. Ulterior, ?i-au dat seama c? nu observaser? niciuna dintre micile a?ez?ri aflate ?ntre Arroyito ?i Montecristo, iar ei cuno?teau drumul ca pe propriile buzunare. Drumul parcurs nu durase dec?t o or?, ori, de obicei, ei parcurgeau aceea?i distan?? ?n dou? ore.Ajun?i acas?, ei controlar? rezervorul cu benzin?. Din nou o surpriz?! Consumaser? doar o jum?tate din cantitatea de carburant necesar? parcurgerii distan?ei respective.Cei doi oameni r?maser? cu impresia c?, ?n timpul c?l?toriei, vehiculul lor se comportase ca o pern? de aer ce se deplasa de-a lungul unei str?zi.De fapt, ce se ?nt?mplase? Oare, ambii oameni c?l?toriser? ?n timp, f?cur? ci, ?n mod incon?tient, o scurtare a drumului sau au fost victimele propriilor halucina?ii?Cu totul altfel se prezint? lucrurile c?nd cineva dore?te s? parcurg? o distan?? oarecare, cunoscut? acestuia, ?i observ?, f?r? a realiza un ocol sau f?r? a mic?ora viteza, c? are nevoie de mai mult timp dec?t de obicei. S-ar p?rea c?, ?ntr-un mod inexplicabil, timpul s-a dilatat.Oare s? fie vorba despre o lacun? ?n amintiri, – o neobi?nuit? blocare a memoriei – sau este vorba despre influen?a unui ?c?mp” hiperdimensional, ?n asupra dilat?rii timpului??n continuare, s? v? relat?m un alt caz petrecut, pe data de 6 ianuarie 1976, ?n districtul Hustonville, statul Kentucky (S.U.A.). Era ora 23:15 ?i trei femei, Luise Smith, Mona Stafford ?i Elaine Thomas, dup? ce au cinat ?mpreun? ?ntr-un restaurant din Stanford, hot?r?ndu-se s? se ?ntoarc? acas?, au v?zut c? sunt urm?rite de un obiect zbur?tor necunoscut, lucru ce le-a pricinuit o sumedenie de nepl?ceri, la scurt timp.De?i d-na Smith ?i-a luat piciorul de pe accelera?ie, pentru a fr?na astfel ma?ina ce, din motive inexplicabile, rula tot mai repede, viteza cre?tea permanent. Au constatat ?ngrozite c? nu mai aveau fr?ne. C?nd cele trei femei au sim?it ?i o foarte dureroas? arsur? ?n globii oculari, ?i-au ie?it complet din fire. Becul ro?u de control de pe bord era aprins. Motorul s-a oprit. Totu?i, ma?ina alerga cu vitez? constant cresc?toare pe strad?. Dar cu toate acestea, ?nc? ceva p?rea s? nu fie ?n ordine. Ceva era ?complet str?in”.Dar, ?nainte de Hustonville, sim?ul de orientare al celor trei femei ?ncepu din nou s? func?ioneze, iar d-na Smith a rec?p?tat controlul ma?inii. Ajunse acas?, femeile f?cur? o constatare uimitoare: drumul de la Stanford la Liberty durase 135 de minute. ?n mod normal, ele parcurgeau aceast? distan?? ?n numai 45 de minute. Femeile nu au g?sit nicio explica?ie plauzibil? pentru cele 90 de minute ?consumate” ?n plus, pe aniza?ia american? APRO ce se ocupa cu fenomenele O.Z.N. A aflat de acest incident. Reputatul om de ?tiin??, dr. Leo Sprinkle, profesor de psihologie al Universit??ii din Wyoming, a preluat acest caz ?i a ?ncercat s? elucideze misterioasa ?nt?mplare la care participaser? cele trei femei. Dr. Sprinkle a folosit tehnica hipnozei regresive – o re?ntoarcere hipnotic? la timpul ?n care s-a petrecut evenimentul respectiv – precum ?i detectorul de minciuni. El reu?i s? str?pung? blocada memoriei pacientelor sale, iar rezultatul a fost impresionant. Din h?rtiile sale, extragem: cele trei femei au fost transportate ?ntr-un mod necunoscut pe un OZN, ?i acolo au fost cercetate minu?ios. D-na Thomas, ?n timpul ?edin?ei de hipnoz?, ??i aminti cum ar?ta ?str?inul”: cu ?n?l?imea 1,20–1,40 m, ochii ?nchi?i la culoare, iar culoarea pielii – gri.Dr. Sprinkle era ferm convins de sinceritatea persoanelor investigate ?i de veridicitatea celor ?nt?mplate. ?Leziunile” de pe g?t, spate ?i m?ini ?i arsura resim?it? ?n zona orbitelor ochilor erau simptome certe pentru un psiholog ?i care se manifest? abia dup? dou? zile. Era evident c? acestea erau consecin?a unei investiga?ii ?medicale” la bordul unei ?ma?ini” str?ine.Din p?cate, oficialit??ile au acordat pu?in? aten?ie acestui fel de eveniment. Scepticii avansau o sumedenie de argumente ?mpotriva tehnicii psiho-regresive, ba chiar aveau ?ndoieli ?n privin?a st?rii psihice a persoanelor investigate. Aveau halucina?ii? Erau persoane schizofrenice sau u?or hipnotice??n 1984, a avut loc un experiment, confirm?ndu-se fenomenul r?pirilor de persoane de c?tre ?personalul” O.Z.N.-urilor. Trei cercet?tori ai fenomenului O.Z.N., Ted Bloecher, Budd Hopkins ?i dr. Aphrodite Clamar, care deja cercetaser? 22 de cazuri de r?piri, au testat temeinic, din punct de vedere psihologic, zece persoane, utiliz?nd metoda de regresie hipnotic?. Scopul acestor metode era, printre altele, de a se descoperi dac? persoanele respective sufereau de vreo dereglare mental?, care s? fie cauza evenimentelor ce credeau c? le-au traversat. Iat? ?i profesiile persoanelor testate: profesor de colegiu, actor, profesor de tenis, electronist, judec?tor, ?ef de firm?, artist, tehnician-radio, directorul unui laborator de chimie ?i o secretar?.A primit permisiunea de realiza investiga?iile un psiholog profesionist care nu avea cuno?tin?? de faptul c? la test participau persoane r?pite de O.Z.N.-uri.Acestuia i-a fost comunicat faptul c? toate persoanele aveau ceva ?n comun ?i c? trebuiau consultate din punct de vedere al stabilit??ii lor emo?ionale ?i psihice.?n cadrul acestui experiment au fost utilizate teste psihologice standard: Roscharch, TAT, scala de inteligen?? a adultului, Minnesota Multiphasic Personality Inventory, precum ?i ?desene proiective”. Rezultatul experimentului, verificat ?i de al?i psihologi, dovedea c? toate persoanele testate aveau o personalitate normal? ?i nicidecum psihotic?. Cu to?ii au fost caracteriza?i drept ni?te persoane foarte corecte, interesante ?i plementar, psihologul dr. Slater opina: ?Dac? r?pirile, despre care am fost informa?i, ar fi doar produsul unei imagina?ii febrile, ?n ton cu maladiile spiritului, atunci ele provin de la ni?te mincino?i patologici, schizofrenici paranoici ?i, caractere foarte distorsionate ?i at?t de isterice cum rar s-a mai ?nt?lnit.Medicul american McCall, specialist ?n hipnoz?, confirm? seriozitatea tehnicii de regresiune, remarc?nd c? r?pirile regizate nu puteau imita niciodat? dimensiunea stresului ?i a terorii unor r?piri reale; fapt retr?it de cei investiga?i, ?n timpul ?edin?elor de hipnoz?. Experimentele adunate de el vorbesc clar ?mpotriv?.Budd Hopkins, ?mpreun? cu trei psihiatri ?i doi psihologi, au investigat 180 de martori ai r?pirilor O.Z.N. Printre ace?tia se aflau trei oameni de ?tiin??, proaspe?i laurea?i ai titlului de doctor ?n ?tiin??, un judec?tor federal, un ofi?er al armatei, un alt ofi?er de poli?ie ?i un psihoterapeut. Niciunul dintre ace?tia nu puteau ob?ine vreun profit personal de pe urma investiga?iilor. ?ns? to?i trebuia s? ?in? cont de faptul c? se puteau face de r?s ?i astfel s-ar fi compromis profesional.?n final, Hopkins ?i colaboratorii s?i au ajuns la urm?toarele concluzii:-?Cei r?pi?i percep o profund? sfial?; ei sufer? de pe urma consecin?elor unei ?nstr?in?ri sociale, ?ntruc?t experien?a lor nu a fost ?n?eleas? ?i nici acceptat?.Oamenii pot fi r?pi?i, f?r? ca ei, ?n mod con?tient, s?-?i aminteasc? de acest lucru.-?Mul?i dintre cei r?pi?i au cicatrici asem?n?toare, consecin?e ale extragerilor de ?esut celular.-?Aceste persoane sunt susceptibile de a mai fi fost r?pite.Argumentele aduse ?n favoarea teoriei cu privire la halucina?ii au fost contracarate de apari?ia raportului ?Special Blue Book Report”, apar?in?nd avia?iei militare americane, ?n care se arat? c? mai pu?in de 2 dintre observa?iile referitoare la r?piri se bazau pe halucina?ii. Alte argumente contra teoriei halucina?iilor sunt: multitudinea aspectelor secundare fizice ?i psihice, prezen?a unor martori suplimentari ?i relativa identitate a relat?rilor provenite de la persoane ce apar?in unor medii culturale diferite.La sf?r?itul anilor ’60, avocatul Raymond Shearer, din Wisconsin, se ?ntorcea, noaptea t?rziu, acas?, venind de la o ?edin?? mult prelungit? din Madison. El relateaz? c? a avut o ?nt?lnire, cu efecte traumatizante, cu o ?identitate str?in?”. De la acea ?nt?lnire, pe l?ng? tipicele pierderi de memorie ?i salt ?n timp, caracterul ?i comportamentul s?u fa?? de semenii s?i se schimb? radical, ?n numai c?teva s?pt?m?ni. ?n sens negativ. A devenit irascibil, st?p?nit de o ur? inexplicabil?, ?i a ?nceput s? se certe tot mai des cu so?ia. ?i-a pierdut clien?ii, pierz?nd orice interes pentru profesia sa de-o via??. F?r? niciun motiv temeinic, s-a aventurat ?n via?a politic? local?. ?ntr-un final, tat?l s?u a reu?it s?-l conving? s? apeleze la serviciile unui terapeut-psiholog de la o clinic? din apropiere. Dup? s?pt?m?ni de eforturi chinuitoare de clarificare a motivelor ce se ascund ?n spatele unui astfel de comportament, medicii s-au hot?r?t s? foloseasc? tehnicile de regresie hipnotic?. ?n decursul mai multor ?edin?e de hipnoz?, au putut s? str?pung? blocajul mental ?i s? constate cauzele uimitorului comportament al lui Shearer. Rezultatul ?edin?elor de hipnoz? era clar: pacientul avusese, ?ntr-adev?r o ?nt?lnire cu o ?identitate str?in?”; o ?nt?lnire de gradul III, cum ar spune ufologii.De la diversele ?edin?e de hipnoz?, avem ?nregistr?ri pe band?, care duc la concluzia c? Shearer, la fel ca multe alte persoane r?pite ?naintea lui, a fost testat medical ?i ?ndoctrinat s? g?ndeasc? precum ?str?inii”. Numai o parte a convorbirii cu comandantul obiectului zbur?tor, care se refer? al ciudata no?iune de timp a str?inilor, ar putea da ?n sf?r?it c?teva indicii cu privire la tehnica lor de deplasare:Medicul: ?Dumneavoastr? spune?i c? a?i fost ?ntrebat de comandantul O.Z.N.-ului despre timp. Ce i-a?i spus?”Shearer: ??nt?i, m-am uitat la ceas, ?n lumina ce venea de la OZN. Era ora 01:47. El m-a ?ntrebat ?ce fel de timp? utiliz?m noi. Am considerat ?ntrebarea ca fiind foarte comic?, dar m-am g?ndit c? el vroia s? ?tie cum m?sur?m noi timpul. De aceea l-am informat asupra semnifica?iei evalu?rii timpului, a?a cum proced?m noi, cei de pe p?m?nt. I-am vorbit despre durata zilei, a lunii ?i a anului. El mi-a r?spuns c? e necesar s? ?nv???m, s? apreciem timpul ?ntr-un mod mult mai precis.”Medicul: ?Ce a vrut s? spun? cu asta?”Shearer: ?El spunea c? reprezentarea noastr? despre timp nu este corect?. Oamenii s?i posed? capacitatea ?de a deforma timpul”, adic? de a-l accelera, ?ncetini sau de a-l opri. Pentru a putea reu?i acest lucru, trebuie s? ?nv???m c? timpul exist? numai ?n percep?ia noastr?. Un copil nu are no?iunea timpului. Un minut i s-ar p?rea o or?, iar o zi o eternitate. Abia de-a lungul anilor ajunge s? se instaleze ?n noi o concep?ie gre?it? asupra timpului.”Ahmed Jamaludin ne face cunoscut un alt caz de ?dilatare a timpului” care, ce-i drept, nu a avut loc ?n prezen?a unui O Z N, ci de fa?? cu un reprezentant al armatei chiliene. Pe data de 25 aprilie 1977, caporalul Armando Valdes a disp?rut, pur ?i simplu, ?n aer, sub ochii consterna?i ai celor ?ase solda?i ce se aflau de fa??. Imediat s-a dat alarma. Cincisprezece minute mai t?rziu, ?n timp ce c?utarea lui era ?n plin? desf??urare, acesta a reap?rut brusc, dar ar?t?nd de parc? nu s-ar fi ras de-o s?pt?m?n?. Ceasul caporalului ar?ta c? trecuser? cinci zile. ?ns? el nu-?i putea aduce aminte nimic despre locul popasului s?u de cinci zile.S? fie vorba despre halucina?iile unui mincinos sau ale unui ?arlatan? Un lucru este cert: barba n-avea cum s? creasc? at?t de repede ?ntr-un sfert de or?.Amintirile dau buzna. Retr?iesc un fenomen visat: ?n numai c?teva secunde am participat la un spectacol fantastic, o telenovel? dintr-o alt? lume.3. Universul timpului zeroC?nd O.Z.N.-urile ?n loc s? se ?ndep?rteze zbur?nd dispar ?n neant (aparent) chiar ?n fa?a ochilor no?tri, adic? se dematerializeaz?, sau c?nd oameni, obiecte oarecare, chiar vapoare ?i avioane ?ntregi dispar brusc, adic? f?r? niciun fel de urm? detectabil?, ne ?ntreb?m, f?r? s? ?n?elegem nimic, pe ce drum au luat-o, unde au ajuns??Dizolvarea” instantanee, silen?ioas? a materiei las? s? se ?n?eleag? c? obiectele cu pricina, ?n niciun caz n-au fost distruse, ci ele au disp?rut din lumea noastr? tridimensional?, ap?r?nd ?ntr-o alt? realitate (din punctul nostru de vedere) invizibil?.De o astfel de schimbare a realit??ii ?se ?ngrije?te” universul de tranzi?ie, ?n care timpul, a?a cum ?l ?n?elegem noi, ?are somnul frumoasei din p?durea adormit?”. Acest univers a fost definit ?n fizica modern? drept ?hiperspa?iu”. Acestei no?iuni ?i vom acorda toat? aten?ia noastr?, pentru a putea ?n?elege mai bine anumite anomalii ale timpului, dar ?i fenomenele Psi. Toate structurile care cuprind mai mult de trei dimensiuni (lungimea, l??imea ?i ?n?l?imea), deci e vorba ?i de a patra dimensiune – timpul, trec drept ?hiperspa?iu”; vocabula ?spa?iu” av?nd numai un sens figurat. Este vorba despre ceva (?n limba greac?: hyper) care se afl? peste ?via?a” noastr? tridimensional?. Altfel spus, hiperspa?iul este, pentru sim?urile noastre, un produs inimaginabil, ?n care ?i noi, volens nolens, am fost integra?i. Am afirmat ?inimaginabil”, ?ntruc?t, deja cea mai simpl? structur? a hiperspa?iului este alc?tuit? din mai multe dimensiuni, iar c?t prive?te a patra dimensiune ?spa?iu ?n timp” ea nu are un corespondent ?n mintea noastr?.Structura teoretic? ?hiperspa?iu” este, de fapt matematic? ?i, similar? modelelor primitive de atomi, este simplificat?, i se poate face chiar ?i un model, dar nu poate fi demonstrat? fizic, ci numai prin deduc?ii logice, ?n urma anomaliilor.Este mai dificil c?nd trebuie s? ne reprezent?m interac?iunea dintre lumea noastr? ?i hiperspa?iul cu patru dimensiuni sau unul multidimensional. De pild?, fizicianul Burkhard Heim a conceput o trans-lume cu ?ase dimensiuni.S? ne ?ndep?rt?m un moment de mult prea complicatul concept al hiperspa?iului ?i s? ne dedic?m necunoscu?ilor unei ?lumi” pe care suntem ?n stare s-o cuprindem mental, ?ntr-un univers fantomatic, ai c?rui ?locuitori” se compun numai din dou? dimensiuni (lungime ?i l??ime).S? presupunem c? aceste fiin?e bi-dimensionale (fiin?e-suprafe?e) ?i-ar fi dezvoltat totu?i o fizic? potrivit? situa?iei la 2D, chiar o teorie a relativit??ii. Oare n-ar considera ?i ei ?o vizit?” dintr-o alt? dimensiune la fel de uimitoare precum noi, c?nd asist?m la apari?ii oarecare, brusc? ?i neobi?nuit??Locuitorii unei astfel de ??ri cu arii nu ar putea s?-?i imagineze anumite obiecte ale lumii tridimensionale, precum cubul, sfera ?i piramida. ?n aceast? ?ar? sunt curbe ?nchise ?n sine, ca de exemplu – un cerc, ?n care lumea lor (cu ariile ?nconjurate) au fost barate ermetic de lumea exterioar? (ariile ?n afara cercului). Pentru a ajunge ?n aceast? lume – 2D, un locuitor din ?ara ariilor, aflat, ?n afara cercului, trebuie s? se deplaseze ?n a treia dimensiune, ?n?l?imea, inimaginabil? pentru el. Dup? dep??irea, s?-i spunem ?zidului liniei cercului”, ?n fa?a ochilor locuitorului consternat al ??rii ariilor, va ap?rea din Nimic, ?n interiorul cercului, un intrus.Cu alte cuvinte, se produce un fenomen de materializare. ?ntr-un mod asem?n?tor li se ?nt?mpl?, uneori, martorilor s? tr?iasc? dezv?luirile ?n leg?tur? cu cele ?nt?mplate ?n timpul unor r?piri ?i tocmai astfel de procese de materializare petrecute fulger?tor, las? loc diverselor interpret?ri referitoare la originea ?i comportamentul acelor stranii obiecte cere?ti.Pentru aceste fiin?e plate, lucrurile pe care noi le-am trece sau proiecta n lumea lor li s-ar p?rea ni?te suprafe?e.Ele ar trebui s? recunoasc? brusc liniile care apar ?i, cu ajutorul geometriei lor, s? calculeze curburile obiectelor introduse. Pornind de aici, ele ar ajunge la concluzia probabil? c? uimitoarele apari?ii ar fi plate. Oamenii de ?tiin?? ai acestei lumi 2D, care au postulat o teorie a relativit??ii conform lumii-suprafa??, pe baza apari?iei bru?te ?i inexplicabile a unui obiect, s? presupun? c? exist? o alt? dimensiune numit? ?n?l?ime care, pus? ?n leg?tur? cu suprafe?ele lor, s? dea obiecte foarte deosebite (de exemplu un cub). Acest obiect ar fi, ?n concep?ia fiin?elor plate, ceva absolut ciudat un fel de hiperspa?iu. Conform legilor matematicii lumii-suprafa??, obiectul brusc ap?rut ar fi ceva total real, dac? se consider? ca, fiind v?zut din punctul lor de vedere, are numai o anumit? direc?ie de dezvoltare (care este aceasta, fiin?ele 2D nu ?tiu, fire?te).Dac? am trece degetul printr-o coal? de h?rtie lumea fiin?elor plate atunci intrusul ar fi pentru ei detectabil fizic, s-ar materializa complet. ?ns?, dac? am proiecta degetul, cu ajutorul unei surse de lumin? drept umbr?, atunci ei ar putea s? vad? aceast? proiec?ie, dar cu siguran?? nu o s? detecteze. O astfel de manifestare ar fi pentru ei semi-material? vizibil?, dar nu tangibil?. Le-ar p?rea material?, dar totu?i imaterial? ca ?i structur?. Leg?turi similare ar putea exista ?i ?ntre fenomenul O.Z.N. ?i noi.Revenind asupra ??rii cu arii, vom consemna faptul c? fiin?ele bidimensionale, deosebit de de?tepte, av?nd cuno?tin?e de teoria relativit??ii, cu referire la lumea suprafe?elor, ar trebui s? recunoasc? faptul c? structurile asimetrice, ca de pild?, triunghiurile cu unghiurile oblice, numai prin r?sturnare, a?adar, prin solicitarea cele de-a treia dimensiuni neincluse ?n lumea lor, ?n?l?imea, ar putea fi camuflate.Neputincio?i, noi ne afl?m ?n fa?a situa?iei de a camufla corpurile care se potrivesc ?n privin?a laturilor ?i unghiurilor, cu toate c?, prin r?sfr?ngerea ?n oglind?, ele au fost construite simetric.Acum s? ?ncerc?m s? camufl?m m?nu?a din dreapta ?i apoi pe cea din st?nga, astfel ?nc?t s? a?ez?m degetele groase unele peste altele, pentru ca ambele suprafe?e interioare s? fie orientate cu fa?a spre exterior. Acest lucru nu este posibil de realizat, dat? fiind proprietatea de r?sfr?ngere ?n oglind? a perechii de m?nu?i, ?n ciuda camufl?rii ambelor p?r?i separate. Prin urmare, aceast? problem? nu poate fi solu?ionat? ?n interiorul lumii noastre tridimensionale. Nou? ne lipse?te a patra dimensiune, ?n care s? putem ocoli unul dintre cele dou? obiecte, pentru ca de acolo, prin ?r?sturnare”, obiectul r?mas ?n urm? s? fie camuflat ?n lumea noastr?. Dac? cineva ar fi ?n m?sur? s? rezolve o astfel de problem?, ar aduce un argument indirect ?n sprijinul ideii existen?ei unei dimensiuni supraordonate ?i, implicit, a existen?ei hiperspa?iului.?ntr-adev?r, acest lucru i-a reu?it fizicianului german Johann Karl Friedrich Z?llner (1834–1882), ?ntemeietorul astrofizicii care, beneficiind de sprijinul binecunoscutului medium psihokinetic englez Henry Slade, a adus argumentele necesare ?n sprijinul ideii afirmate anterior. Una dintre cele mai interesante ?i, totodat?, cele mai simple experien?e efectuate de Z?llner pentru a dovedi existen?a ?i a unei alte dimensiuni a fost cea legat? de celebrul s?u ?experiment al nodurilor”, cu buc??i de piele, fiind vorba despre ?o ?nnodare a patru dimensiuni, f?r? separarea moleculelor materiale”, dup? cum men?iona ?nsu?i Z?llner. Acest experiment a avut loc la 8 mai 1878. Benzile de piele, lungi de 44 centimetri ?i late de 5–10 centimetri au fost fixate cu cear? de sigiliu, pe o plac? de lemn. Deasupra m?inilor desf?cute ale lui Z?llner, buc??ile de piele s-au ?mpletit imediat; acest lucru, inexplicabil din punct de vedere fizic, petrec?ndu-se ?n prezen?a mediumului Slade.?n cazul unei astfel de ?nnod?ri, buc??ile de piele ar fi trebuit s? se r?suceasc? de-a lungul axei, ceea ce ar fi fost normal, ?n cazul acestui experiment.Existen?a cel pu?in a unei dimensiuni supraordonate s-a putut demonstra cu ajutorul ?benzii lui M?bius”, numit? astfel dup? numele descoperitorului acesteia, August Ferdinand M?bius, matematician german. Prin intermediul acestei benzi, cele dou? capete ale unei buc??i de h?rtie, dup? o jum?tate de r?sucire, s-au lipit una de alta, ?n jurul axei. Prin aceasta, s-a ob?inut o suprafa?? care, a?a cum ??i poate ?nchipui oricine, poseda numai o unic? parte. Se ia aceast? bucat? f?r? cap?t de h?rtie ?ntre degetul mare ?i cel ar?t?tor, apoi se ia un creion, se trage o linie de la degetul gros spre cel ar?t?tor, acestea fiind a?ezate ?fa?? ?n fa??”. Dac? am fi noi fiin?ele-suprafe?e, atunci drumul de la degetul mare spre cel ar?t?tor ar fi departe, c?ci noi ne-am putea deplasa numai ?n planul buc??ii de h?rtie. ?ns? ne-ar fi interzis cel mai scurt drum care ar face leg?tura dintre degetul gros ?i cel ar?t?tor. A treia dimensiune – grosimea h?rtiei – devine un obstacol. Totu?i, ?n acest loc, distan?a dintre cele dou? degete este extrem de redus?: poate c? ?n loc de 1000 de milimetri, ?n situa?ia de fa?? avem de-a face cu o frac?iune dintr-un milimetru.Dac? locuitorul ??rii cu arii ar perfora o gaur? printr-o coal? de h?rtie, asta ?nsemn?nd dep??irea celei de-a treia dimensiuni – ?n cazul de fa??, grosimea – el s-ar afla imediat pe partea cealalt? a h?rtiei. Gaura din coala de h?rtie, grosimea h?rtiei ?n sine, ar fi hiperspa?iul lor, ?i ?n acest caz, ar face posibil? trecerea timpului zero spre universul plat ?nvecinat. Plec?nd de la aceasta, se poate face o analogie pe de o parte cu teoria prof. John A. Wheeler ?n leg?tur? cu g?urile de vierme, conform c?reia acestea ?mi?un?” numai ?n univers, iar pe de alt? parte, cu g?urile negre ?i albe care, m?car teoretic, faciliteaz? deplas?rile ?n alte universuri, degenerate din punct de vedere fizic. Hiperspa?iul lipsit de timp este omniprezent. Prin urmare, el se afl? ?n ?ndep?rt?rile de nep?truns ale macro-cosmosului, ca ?i ?n extremit??ile subatomice ale micro-cosmosului. Cine va reu?i s?-l exploreze, acela va tr?i ?ntr-o lume plin? de surprize.4. Deportat ?ntr-o alt? realitatePlin de ner?bdare, marele bancher belgian, Alfred Loewenstein, se gr?bea spre peluza aeroportului londonez Croydon, ?nso?it de secretarul s?u ?i de cele dou? stenografe. Afar?, pe o pist? de decolare, sclipea, ?ntr-o dup? amiaz? canicular? de iulie, silueta avionului personal, un ?Fokker VII” argintiu, cu trei motoare. Motoarele au fost puse ?n mi?care, urm?nd ca aparatul s? decoleze.C?pitanul Alfred Loewenstein finan?ist genial, sportiv ?i om de petreceri – era decis s? se ?ntoarc? la Bruxelles. Donald Drew de la Imperial Airways, pilot al societ??ii aeronautice a lui Loewenstein, deschide clapeta de accelera?ie, ia startul ?i se av?nt? ?n direc?ia v?ntului. Era 24 iulie 1928. Se termina o frumoas? ?i lini?tit? zi de var?. O briz? u?oar? ?ntregea imaginea unei vremi ideale pentru zbor.Drew s-a av?ntat cu aparatul p?n? la o ?n?l?ime de 1000 de metri ?i se a?ez? ?ntr-o confortabil? pozi?ie de zbor. Dup? aceea anun?? pozi?ia sa celor de Lympne Airfield. Din cabina principal? se auzea zgomotul monoton al ma?inii de scris. A?adar, era o zi obi?nuit?.C?nd a ajuns pe la jum?tatea drumului, afl?ndu-se deasupra Canalului M?necii, Loewenstein s-a ridicat ?i s-a dus la toaleta sa privat?, pentru a se sp?la ?i a se b?rbieri. Pu?in mai t?rziu, angaja?ii puteau auzi zgomotul aparatului de ras ?i al apei curg?nd. Deodat?, a ?ncetat orice zgomot. Se mai auzea doar murmurul uniform al motoarelor avionului.Au mai trecut ?nc? zece minute. Secretarul lui Loewenstein a devenit nelini?tit. ?ngrijorat, b?tu ?n u?a toaletei ?i ?ntreb? dac? s-a ?nt?mplat ceva. N-a primit niciun r?spuns. Dup? repetate b?t?i ?n u??, ?n cele din urm?, folosind o cheie de rezerv?, a p?truns ?n cabin?, ?ns? aceasta era goal?, iar Loewenstein disp?ruse.Se g?seau ?n fa?a unei enigme, c?ci ?n acea c?m?ru?? exista doar o ie?ire de urgen?? minuscul? ?i un ?i mai mic hublou. Ambele sunt ?nchise ermetic ?i nu puteau fi deschise ?n niciun caz de cel disp?rut. Ce se ?nt?mplase?Dup? misterioasa dispari?ie a bancherului, la bordul aparatului zbor s-a instalat o panic? de nedescris. La ?nceput, cei prezen?i au crezut c? Loewenstein a vrut s? le joace o fars?, ?i cercetau celelalte cabine dup? posibile locuri de ascundere, dar, cu timpul, ?i-au pierdut orice speran?? de a-l mai g?si pe magnat. Secretarul i-a recomandat pilotului ca, pentru un timp, s? se ?nv?rt? deasupra m?rii, pentru a-l c?uta cu privirea pe cel disp?rut. Totul proba contrariul faptului c? Loewenstein p?r?sise avionul, pe c?i naturale, ?ns? secretarul nu voia s? lase nimic necercetat. C?utarea se dovedi lipsit? de succes. Se p?rea c? Loewenstein se pulverizase ?n aer.C?nd au ajuns pe coasta francez?. Drew a aterizat imediat pe ??rm. C?teva minute mai t?rziu, lumea a aflat despre inexplicabila dispari?ie a lui Alfred Loewenstein. S? fie vorba despre o sinucidere? Prietenii care ?tiau totul despre ascensiunea carierei celui disp?rut, fire?te c? nu au agreat aceast? ipotez?. Succesul s?u ?n via?? anula definitiv ideea unei sinucideri.S?-l fi scos totu?i cineva din cabin? pentru ca, mai apoi, s? re?nchid? ie?irea de urgen??? Pu?in probabil. Mai t?rziu, to?i angaja?ii au declarat sub jur?m?nt c? la momentul ?n cauz? nimeni nu p?r?sise cabina principal?.C?nd, peste o lun?, cadavrul lui Loewenstein a fost pescuit de un trauler francez, medicul legist a consemnat ?n protocolul s?u doar at?t: mort prin ?necare. Nimic nu tr?da folosirea for?ei. Cadavrul lui Loewenstein nu oferea niciun indiciu pentru clarificarea misterioasei sale dispari?ii.-182880-190500-182880-182880-182880-190500Exist? ?i cazuri ?n care despre pierderi sau disp?ru?i nu se mai ?tie niciodat? nimic. Nimeni nu poate s? spun? dac? cineva a e?uat, aflat ?ntr-o stare de ?amor?eal? temporal?” undeva, ?ntre dimensiunile eternit??ii sau a fost prins ?n alte lumi, ?n alte timpuri, ca un c?l?tor spiritual de-a lungul unei str?zi paralele cu istoria noastr?.?ntre anii 1940–1950, ?n apropierea or??elului american Mt. Glastonbury, statul Vermont, au disp?rut mul?i oameni, ?n condi?ii neclarificate nici p?n? ast?zi. Unul dintre ace?tia era un b?rbat de 75 de ani, Middie Rivers; acesta cuno?tea zona respectiv? ca-n palm? ?i uneori mai c??tiga c??iva dolari f?c?nd pe ghidul.La 12 noiembrie 1945, Rivers ?nso?ea un grup de turi?ti ce trebuia s? str?bat? o zon? montan?, greu accesibil?. Nimeni nu putea b?nui c? va fi ?i ultima sa ac?iune de acest fel. Deodat?, omul a disp?rut din fa?a oamenilor din grup care r?m?seser? consterna?i. ?n momentul incredibilei ?nt?mpl?ri, se aflau la numai c??iva metri ?n spatele lui. Imediat au ?nceput c?ut?rile. Poli?i?ti ?i binevoitori scotocir? toat? zona, ?ns? totul a fost ?n zadar. Rivers disp?ruse pentru totdeauna, nel?s?nd nicio urm?.Cinci ani mai t?rziu, tot ?n Mt. Glastonbury, s-a mai ?nt?mplat un incident de acest fel, r?mas neelucidat p?n? ast?zi. Franz Jepson, ??i l?sase fiul, Paul, ?n v?rst? de 8 ani, ?n ma?in? ?i plecase s? fac? rapid c?teva cump?r?turi. C?nd s-a ?ntors, fiul lui disp?ruse. Nimeni nu-l v?zuse cobor?nd din ma?in?. Poli?ia a organizat imediat o ac?iune de c?utare. C?inii de urm?rire au venit la locul incidentului. Rezultatul a fost ?ns? negativ. Paul Jepson era ?i a r?mas de neg?sit.Un caz similar ca cel petrecut cu b?tr?nul Rivers a avut loc ?n cunoscutul Parc Na?ional, din Tennesee. ?n vara anului 1969, Dennis Martin, un b?iat de 7 ani, a f?cut o plimbare, ?mpreun? cu p?rin?ii s?i ?n Parcul Na?ional Great Mountain. El s-a ?ndep?rtat doar cu c??iva pa?i de p?rin?ii s?i, c?nd, brusc, disp?ru de l?ng? ace?tia. Se afla ?n raza lor vizual?, ?n imediata apropiere, iar ?n clipa urm?toare nu mai exista. ?i de data aceasta, o mare mul?ime de oameni binevoitori l-au c?utat pe micu?, prin ?ntreaga zon?. S-au r?scolit ?i cele mai ?ndep?rtate col?uri, de?i tragedia se petrecuse chiar sub privirile neferici?ilor p?rin?i. Dar, ?i de data aceasta, rezultatul a fost negativ. Dennis disp?ruse definitiv. Evident, b?iatul a fost ?nghi?it de o alt? realitate. ?n?elegerea noastr? refuz? o astfel de ?escapad?” a naturii ?i ?ncerc?m s? ne ?mpotrivim unor astfel de ?nt?mpl?ri nefericite. ?i cu toate acestea…?n februarie 1975, ?n ciuda vremii neprielnice, Jackson ?i Martha Wright s-au ?ncumetat s? plece cu automobilul spre New York. Parbrizul din fa?? ?i cel din spate erau pline de z?pad? ?n scurt timp, a?a c? a trebuit s? opreasc? pu?in ?n tunelul Lincoln, ca s? o ?ndep?rteze. ?n timp ce Martha ?ncerca s? ajung? ?n spate, Jackson elibera parbrizul din fa??. A fost atent pu?in la ce f?cea, iar so?ia lui a disp?rut de parc? nici n-ar fi existat. Se pierduser? din ochi numai c?teva secunde. S-ar putea spune c? prea multe. Martha Wright nu a mai fost v?zut? niciodat?.Tot f?r? urm?, a disp?rut ?i Carl Robert Dish, un bun tehnician ?n domeniul frecven?elor ?nalte. Omul avea 26 de ani. Acesta se afl? ?n Antarctica ?i, ?mpreun? cu colegii s?i, trebuia s? verifice o sta?ie special? de emisie, din ?ns?rcinarea Biroului Na?ional de Standardiz?ri.Pe data de 7 mai 1965, Dish a p?r?sit cabina sa de telegrafie pentru a cerceta sta?ia de baz?, aflat? la c??iva metri dep?rtare.Cu c?tva timp mai ?nainte el ??i anun?ase sosirea prin telefon. ?ntre cele dou? bar?ci era ?ntins chiar ?i un cordon ce trebuia s? ofere mai mult? siguran?? deplas?rii prin z?pada dens?. Trecuser? 45 de minute de c?nd Dish nu mai d?duse niciun semn de via?? ?i atunci, cei de la sta?iile de emisie, ?ngrijora?i, ?ncepur? s?-l caute, echipa?i cu vehicule cu lan?uri ?i cu s?nii trase de c?ini. O c?utare febril?, care a durat trei zile ?ntregi ?i s-a extins pe o raz? de 60 de kilometri. Din p?cate, totul a fost ?n zadar. ?i numele lui Dish a completat o list? teribil de lung? cu cei disp?ru?i, ?n condi?ii inexplicabile.Unul dintre cele mai uimitoare cazuri din istoria criminalisticii canadiene se refer? la inexplicabila dispari?ie ?n miezul zilei a lui Michael Norton, fiul de 12 ani al unui fermier. De?i ac?iunile care precedeaz? tragicul eveniment au fost reconstruite f?r? nicio greutate, logicii criminalistice i-a fost imposibil s? deduc? ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat.Michael avea obiceiul ca, ?n fiecare diminea??, dup? ce-?i lua micul dejun, ?i ?nainte s?-?i duc? sora la ?coal?, s? mulg? vaca, ?ndeletnicire ce-i f?cea mult? pl?cere, c?ci vroia s? devin? fermier ca ?i tat?l s?u.?ntr-o diminea?? r?coroas? de noiembrie a anului 1928, Michael s-a ?ndreptat spre grajdul vitelor, sub privirile admirative ale p?rin?ilor. Mai erau de fa?? o m?tu?? ?i doi oameni care lucrau la ferm?, ce mai luat ?nc? micul dejun.A trecut o or?. Ruth Norton s-a mirat c? fiul ei z?bovea at?t de mult, apoi l-a strigat, c?ci trebuia s? se preg?teasc?, pentru a nu ?nt?rzia prea mult la ?coal?. B?iatul n-a r?spuns la chemarea mamei, astfel ?nc?t tat?l se duse ?n grajd pentru a-?i dojeni odrasla.Ceea ce a v?zut el ?n grajd, era de necrezut. Sc?unelul pentru muls era r?sturnat pe p?m?nt, g?leata era doar pe jum?tate plin? cu lapte. Nu a?a ??i f?cea Michael treburile. A?a cum se prezentau lucrurile, l?sa impresia c? b?iatul a disp?rut ?n timpul mulsului. Dar unde? Norton ?ncepu s? verifice toate col?i?oarele grajdului, f?r? a da de vreo urm?. Imediat i s-a al?turat ?ntreaga familie, apoi au venit ?i ce doi lucr?tori de la ferm? ?i cu to?ii au ?nceput s? cerceteze peste tot, prin ferm? ?i prin ?mprejurimi. Totul era ?n zadar. Michael era de neg?sit. Disperat, tat?l s-a deplasat la Burton Falls, o localitate ?nvecinat?, pentru a-l ?n?tiin?a pe ?erif de cele ?nt?mplate. La scurt timp, acesta a ajuns la ferm?, ca s? ?nceap? c?utarea. C?inele de urm?rire, pe care unul dintre ajutoarele ?erifului ?l adusese, trebuia s?-l g?seasc? rapid. Urma adulmecat? de el ducea de la u?a buc?t?riei la grajd ?i de acolo iar??i afar?.C?nd grupul de c?ut?tori a ajuns undeva pe la mijlocul p??unii, c?inele, care p?n? atunci tr?sese ner?bd?tor ?nainte, brusc se opri. Cel care-l ?inea ?n les? l-a ?ndemnat s? continue, ?ns? c?inele sc?ncea ?i se uita ?ncurcat la el. P?n? s? nu mai fie sigur pe ce f?cea ?i a ?nceput s? se roteasc? ?n cercuri din ce ?n ce mai largi, ?n jurul unui punct imaginar de pe sol, pentru a reg?si urma lui Michael. Mirosul c?inelui capitul? ?n fa?a unui lucru pe care conduc?torul lui nu ?i-l putea explica. Era ceva ce c?utau oamenii: urma b?iatului p?rea c? se termin? ?ntr-un anumit loc. Era ca ?i cum cineva (sau ceva) l-ar fi r?pit ??n sus”. Faptele erau acestea: Michael Norton, dup? ce a p?r?sit grajdul, a mers cam p?n? ?n mijlocul paji?tii ?i a ajuns acolo unde, cel pu?in fizic, a ?ncetat s? mai existe. Dup? toate aparen?ele, a fost b?gat ?n ceva din care nu a mai avut cale de ie?ire.Printre ipotezele cele mai des exprimate, ce ?ncercau s? explice dispari?ia lui Michael, era aceea c? probabil c?zuse ?ntr-un r?u subteran r?mas nedescoperit p?n? atunci, o f?nt?n? veche nefolosit? sau pur ?i simplu ni?? ?n p?m?nt. Acestea au fost repede abandonate dup? ce ingineri ?n m?sur?tori ?i geologi au verificat terenul ?i nu au descoperit nicio anomalie a solului. Por?iunii de p?m?nt i s-a f?cut ?i o poz? din elicopter. Nu a reie?it nicio falie de p?m?nt sau vreo cr?p?tur?.La c?teva zile dup? aceast? nefericit? ?nt?mplare, s-a petrecut ceva deosebit de ciudat, ce ar fi dus la concluzia c? Michael s-ar afla undeva ?n imediata apropiere a p?rin?ilor ?i ar fi ?invizibil”. C?nd familia Norton ?i-a pierdut orice speran?? de a-?i mai revedea fiul, pentru o clip?, bie?ii oameni au avut impresia c? aud vocea lui. Ca un strig?t disperat de chemare ?n ajutor, r?suna cuv?ntul ?Mum” (?m?mico”) de undeva din afar?. Oamenii ?ncepur? s?-?i cheme fiul, n?d?jduind c? le va r?spunde. Nu se vedea nimeni ?n jur. Din nou deslu?ir? o voce, rostind acel duios ?mum”. So?ia lui Norton era convins? c? era vocea lui Michael ?i a ?nceput din nou s?-l strige. Ca s? fie siguri c? nu le-a jucat cineva o fars? sinistr?, au cercetat cl?dirile ?nvecinate, f?r? s? g?seasc? pe cineva.Dup? o jum?tate de or? de c?ut?ri chinuitoare, oamenii, retr?g?ndu-se dispera?i ?n curte, au auzit din nou acel ?mum”, urmat, de data aceasta, de o ?ntrebare care se auzea foarte clar: ?Unde sunte?i?”.?n s?pt?m?nile urm?toare, mul?i oameni au vizitat ferma familiei Norton, c?ci vroiau s? aud? ?i ei vocea dematerializat? a lui Michael, care mereu cerea ajutor. Cu timpul, vocea a devenit tot mai slab?, ca, ?ntr-o zi, s? dispar? cu totul.Dup? acest tragic eveniment, p?rin?ii lui Michael ?i-au v?ndut ferma, c?ut?ndu-?i un alt loc unde s?-?i duc? mai departe restul zilelor. Treptat, interesul pentru straniul destin a lui Michael Norton a sc?zut. Cazul s?u a fost clasat.Un asemenea eveniment, ca cel prezentat p?n? acum, ne oblig? la alt? interpretare mult mai flexibil?, ?n lumina teoriei lui Albert Einstein, a problematicii spa?iului ?i timpului. Prin urmare, Michael ar fi putut disp?rea, printr-un capriciu al naturii, ?n torentul timpului, adic? ?ntr-o alt? realitate, pentru noi imperceptibil?. Reprezentan?ii noii fizici nu exclud, ?n plan teoretic, posibilitatea unui astfel de transfer al persoanelor ?i lucrurilor ?ntr-o alt? realitate. Poate c? unul din pa?ii t?cu?i de b?iat ?n acea diminea?? s-a deplasat ?ntr-un alt timp, trecut sau viitor, ori ?ntr-o lume paralel?.Strig?tele sale disperate, manifest?rile sale incoerente ?i alte semnale, ne face s? conchidem c? el s-ar fi deplasat ?ntr-un ?mediu” ce?os, incert perceperii noastre. Aparen?ele ne indic? faptul c? Michael se putea mi?ca liber. ?n ciuda faptului c?, fizic, el a disp?rut din cercul familiei sale, se pare c? el a poposit, pentru mult timp, ?n apropierea fermei p?rin?ilor s?i. Apropiat spa?ial, temporal disp?rut, b?iatul nu a dat dovada unor apari?ii corporale (materiale).Dac? Michael, ?ntr-adev?r, a fost victima unui transfer involuntar ?n timp, atunci el a ajuns poate ?ntr-o perioad? ?n care sau ferma familiei Norton nu exist?, sau ea s-a ruinat de mult timp ?i a disp?rut. Acest lucru ar putea explica lipsa de orientare ?i imposibilitatea de a acorda ajutor b?iatului. O simpl? analogie cu acest fenomen contradictoriu poate limpezi enigma.Doi vecini stau de vorb?. Unul se afl? jos, pe trepte, iar cel?lalt la etajul al treilea. Ambii pot conversa foarte u?or, cu toate c? nu se pot vedea, deoarece se afl? pe dou? ?planuri” diferite care, ?n cazul Norton, corespund perioadelor de timp.Michael, care era mai apropiat de timpul lui de p?n? atunci dec?t de situa?ia anormal? pentru el, a putut ?nvinge zidul timpului – ?n mod normal de nep?truns – ?i a transmis strig?te de ajutor ce au fost sporadic percepute ?n realitatea temporal? a p?rin?ilor lui.Probabil c? o anomalie Fizic? extrem de rar ?nt?lnit? a cauzat o ?deschiz?tur?” ?n structura spa?iu-timp prin care b?iatul a p?truns absolut accidental, ca ?i cum ar fi putut fi ?mpins de v?nt.O astfel de anomalie ar putea fi remarcat drept o ?cea??” neobi?nuit? sau apari?ii luminoase. Poate c? Michael s-a apropiat f?r? s? ?tie de o astfel de structur? instabil? ?i dintr-un anumit loc a fost transportat ?n centrul unui ?v?rtej temporal”, iar de acolo transpus ?ntr-o alt? perioad? de timp.5. Adus din cerCazurile dispari?iilor inexplicabile pe p?m?nt, precum ?n cazul lui Michael Norton, dar ?i cele de pe mare – iar acestea nu numai ?n cazul faimosului Triunghi al Bermudelor – se petrec mai des dec?t ne ?nchipuim noi.Rareori primim informa?ii utile despre dispari?iile unor avioane militare, ?n ciuda faptului c? acestea au fost ?nzestrate cu aparatur? foarte performant?: la nivel de comunicare, radar la bord etc.?n martie 1962, solda?ii unei unit??i de lupt? sta?iona?i ?n Coreea au observat cum un avion american de v?n?toare a zburat ?ntr-o structur? ciudat? de ?forma unui nor”, disp?r?nd f?r? urm?.Charles Berlitz, ?n cartea sa ?F?r? urm?”, descrie un caz asem?n?tor ce s-a petrecut ?n ianuarie 1960. Atunci, ?ntr-o zi ?nsorit?, cu un cer senin ca lacrima, de la baza militar? Kindley, din Bermude, la ora 13, au decolat cinci avioane de lupt?, tip ?Super Sabre”, pentru a efectua obi?nuitele exerci?ii de zbor. La un moment dat, dep?rt?ndu-se cam la o mil? de ??rm, avioanele au disp?rut ?ntr-un nor uria?.Martorul ocular, Victor Haywood, un om de ?ncredere de-al lui Berlitz, comenta mai t?rziu: ?Cinci avioane au zburat ?ntr-un nor, ?i numai patru dintre acestea au reap?rut. Pe ecranul radarului n-a fost observat? nicio perturba?ie, nicio pr?bu?ire, cu toate c? ?n?l?imea de zbor atinsese c?teva sute de metri. Nici noi, oamenii, n-am observat vreo pr?bu?ire. Dup? c?teva minute, s-a anun?at dispari?ia unui ?Super Sabre? ?i a ?nceput imediat opera?iunea de c?utare. Zona unde a fost c?utat aparatul se afla la o jum?tate de mil? dep?rtare de coast? unde apa era foarte pu?in ad?nc?. Nu s-a g?sit nimic ce ne-ar fi putut indica c? ?n acel loc s-ar fi pr?bu?it vreun avion.”?Norul” sau orice altceva de genul acesta a jucat un rol macabru ?n dispari?ia avionului. Acest caz este similar celui ?n care a fost implicat pilotul unui bombardier american, locotenentul Reynard. Acesta, ?n timpul celui de-al doilea r?zboi mondial, pe c?nd se preg?tea pentru o ac?iune de lupt? la grani?a indian?, a disp?rut ?ntr-un misterios ?nor”, spre stupefac?ia camarazilor s?i.Cel mai important martor al acestui incident minu?ios documentat a fost c?pitanul Stuart C. Burdick, care, ?n aceea vreme, avea gradul de locotenent, fiind copilot al unui aparat ce zbura ?n apropierea avionului ?n care se afla Reynard ?i observase cel mai de aproape dispari?ia misterioas? a acestuia. ?n lunga istorie a dispari?iilor de avioane militare, acesta a fost un caz singular ?n care martorii se aflau la 70 metri dep?rtare ?i prezint? caracteristicile tipice ale unei ?r?piri” de avion neobi?nuite – fenomen ce pare s? nu se opreasc? nici c?nd e vorba de obiecte foarte mari ?i ?n mi?care.Ex-c?pitanul Burdick, care a p?strat t?cerea asupra acestui incident de prost augur timp de 47 de ani, deoarece ?nc? nu a g?sit o explica?ie plauzibil?, ?i-a ?ntrerupt t?cerea ?i a descris autorului c?r?ii, pentru prima dat?, decursul tragicei ?nt?mpl?ri: ?Baza noastr? se afla la Moran, ?n apropierea localit??ii Moranhat. Noi operam separat de escadrila de bombardiere 490 sta?ionat? ?n China, ?n special de-a lungul colinei N?g?, ce desparte Assam-ul indian de Myanmar? Incidentul a avut loc ?ntr-o zon? situat? ?n nord, la latitudinea de 20°50’ ?i ?n est, av?nd longitudinea de 95°25’ deasupra trec?torii colinei N?g?, departe de zona de opera?iuni a avioanelor japoneze de v?n?toare. Dup? c?te-mi amintesc, era sf?r?itul lui august sau ?nceputul lui septembrie 1943, pe la orele 9 diminea?a. Tocmai c?nd treceam pe deasupra colinei, au ap?rut, brusc, c??iva nori, a c?ror form? era greu de definit. ?mi amintesc c? erau suficient de mari ca, ?ntr-o frac?iune de secund?, s? acopere un B-25.?n acel moment, aparatul nostru se afla la 8300 picioare (2500 m) ?n?l?ime, iar viteza atinsese 390 km/or?. Reynard, aflat ?n dreapta pozi?iei noastre de zbor, p?n? ?n momentul intr?rii lui ?n nor, se afla tot timpul ?n c?mpul meu vizual. El se g?sea la o distan?? de mine de numai 65 de metri. Deodat?, aparatul lui Reynard a disp?rut. El n-a mai reu?it s? ias? din nor. Cu siguran?? a? fi observat imediat dac? ar fi trebuit s? fac? vreo manevr? de ocolire.?ngrozit, le-am comunicat, imediat, colegilor despre dispari?ia lui Reynard, ace?tia ?i-au modificat imediat traiectoria ?i am plecat ?n c?utarea lui. Folosind sistemul de radio-comunica?ii ordonat de comandoul de interven?ie, i-am informat ?i pe cei din echipa st?ng? despre incident. Ace?tia observaser? deja dispari?ia lui Reynard ?i luau parte la c?ut?ri. Timp de 10–15 minute am f?cut ?nconjurul presupusului loc al dispari?iei colegului nostru. To?i pilo?ii erau echipa?i cu microfoane. Pentru a putea comunica cu pilo?ii din celelalte aparate, trebuia ap?sat numai un buton de la man??, aflat chiar l?ng? declan?atorul armei avionului. Chiar dac? lui Reynard i s-ar fi ?nt?mplat ceva ?n timpul cufund?rii ?n fatalul nor, ar fi avut destul timp s? strige Mayday (SOS) ?n radio. Dar nu a fost a?a.Fire?te, dup? ?napoierea noastr? la baz?, prompt, am comunicat ?i celor de la serviciul de salvare, din jungl?, coordonatele zonei ?n care disp?ruse camaradul nostru. Din p?cate, toate ?ncerc?rile de a-l g?si pe Reynard s-au dovedit zadarnice. Elicopterele nu au descoperit absolut nimic, niciun supravie?uitor, niciun rest de avion – niciun lucru de la care s? deducem c? a fost o pr?bu?ire.”C?nd se ?nt?mpl? astfel de lucruri at?t de ciudate ?i de inexplicabile, se ?ncearc? stabilirea unor corela?ii cu problematica con?tiin?ei. Pentru astfel de fenomene nu exist? o ?disciplin?” care s? ne ajute s? le clarific?m enigmele. Abia mai recent am aflat de incidente similare, respectiv de dispari?ii ?n nori.Convingerea mea este c? trebuie s? reflect?m mai profund asupra acestor fenomene care se petrec ?i nu se potrivesc ?schemei noastre fizice de g?ndire obi?nuite”.Burdick, care avea la activ 41 de misiuni de lupt? ?i fusese ?i r?nit, de la terminarea r?zboiului ?i p?n? la pensionare, a lucrat la serviciul de date tehnice al N.A.S.A.?nt?lnirile dintre O.Z.N.-uri ?i avioanele de v?n?toare interceptate pot decurge chiar dramatic ?i, ?n cazul cel mai r?u, se poate sf?r?i cu o dematerializare, dispari?ia total? a avioanelor din sfera noastr? de timp.Similitudinile existente ?ntre cazurile descrise p?n? acum sunt evidente, de?i motivele ce au declan?at astfel de incidente pot fi total diferite.?n seara zilei de 23 noiembrie 1953, radarul bazei americane de avia?ie Soo Looks, din apropierea Marilor Lacuri, indic? prezen?a unui obiect zbur?tor neidentificat care plutea deasupra spa?iului ei aerian. De pe Kinross Field decol? un avion de v?n?toare, pentru a surprinde intrusul. Ac?iunea avionului era urm?rit? pe ecranul radarului. Locotenentul Felix Moncla se ?inu ca scaiul pe urmele obiectului str?in. Chiar c?nd se afla deasupra, O.Z.N.-ul s-a pus ?n mi?care. Timp de 9 minute, oamenii urm?rir? pe ecranul radarului de la sol, cu mult? aten?ie, ?jocul pisicii ?i al ?oarecelui”. Avionul se apropia tot mai tare. ?Disputa” aerian? dintre avion ?i obiectul urm?rit se derul? p?n? la o distan?? de 120 de km de ??rm. Locotenentul R.R. Wilson, ofi?erul radarului de la bordul lui F-89, trebuia s? fi localizat deja obiectul str?in, prin radarul s?u. Distan?a dintre avionul de v?n?toare ?i obiectul zbur?tor necunoscut se mic?ora mereu. C?nd Felix Moncla ajunsese foarte aproape de ?intrus”, se ?nt?mpl? ceva nea?teptat. Tehnicienii radarului aflat la sta?ia de pe sol au putut observa c?, brusc, cele dou? ecouri ale radarului se contopir? ?ntr-un singur ?blip”. Apoi, pe ecranul radarului se mai putea vedea doar un impuls. Obiectul disp?ru cu o vitez? neobi?nuit?. D?nd dovad? de mult? prezen?? de spirit, oamenii afla?i la sta?ia de control, de pe sol, au marcat ultima pozi?ie a avionului de v?n?toare, pentru a se putea ?ncepe, de urgen??, o ac?iune de c?utare ?i salvare. La aceast? ac?iune au participat o sumedenie de avioane ?i vapoare americane ?i canadiene. Cu toate c? locul unde trebuia c?utat avionul disp?rut era bine cunoscut, nu s-a putut depista niciun rest din avionul ce nu era de g?sit, niciun rest din avion, niciun cadavru, nici m?car o pat? de ulei. Avionul, pilotul ?i ofi?erul de la radar, dup? toate aparen?ele, nu se pr?bu?iser?, ci s-au mutat ?ntr-o alt? realitate. De la o secund?, la alta…?n general, astfel de pierderi totale, ?i din lipsa unor explica?ii plauzibile, au fost ascunse opiniei publice, pentru a nu se crea panic? ?n r?ndul popula?iei.Din lips? de explica?ii plauzibile pentru ceea ce se ?nt?mplase, astfel de dispari?ii totale au fost ?inute strict-secrete. Totu?i, de-a lungul timpului, s-au strecurat ?n pres? anumite detalii ?i atunci s-au f?cut tot felul de specula?ii. Astfel, pe la sf?r?itul anilor 70, un specialist american ?n aeronautic? a f?cut dezv?luiri presei despre un incident, ?n care a fost implicat un avion de v?n?toare, cu reac?ie, tip MIG-21, ?n spa?iul aerian cubanez.?n 1967, la baza avia?iei militare americane de la Homestead, la sud de Miami, a sta?ionat o escadril? a Air Force Security Service (AFSS) – Serviciul de Securitate al Avia?iei Militare. Printre altele, se avea ?n vedere supravegherea activit??ii sistemului de comunica?ii ?i al radarului cubanez. O sut? de speciali?ti operau ?n cadrul departamentului pe mica insul?, Boca Chica Key, aflat? la 97 de mile de ??rmul cubanez.?ntr-o zi, aceasta se ?nt?mpla ?n martie 1967, un func?ionar al serviciului de contrainforma?ii, care vorbea limba spaniol?, a aflat c? radarul cubanez a detectat un obiect zbur?tor neidentificat care se apropia de coast?, venind din nord. La p?trunderea ?n spa?iul aerian cubanez, obiectul se afla la o ?n?l?ime de 1000 m ?i se mi?ca aproape cu viteza sunetului.Imediat, Serviciul de ap?rare aerian? cubanez a trimis dou? aparate MIG-21 ?n urm?rirea obiectul neidentificat. Cele dou? avioane s-au apropiat la 5 km de obiectul str?in. Acesta sem?na cu o sfer? metalic? str?lucitoare, dar nu prezenta nici-un semn de identificare, dup? cum a afirmat unul din pilo?ii bazei terestre. C?nd obiectul zbur?tor str?in ignor? soma?ia de oprire. Serviciul cubanez de ap?rare aerian? lu? hot?r?rea de a deschide focul ?i de a neutraliza intrusul. Comandantul unuia dintre avioane remarc? faptul c? obiectul str?in a fost interceptat pe radarul de la bord ?i, ?n consecin??, a fost preg?tit? o rachet?, pentru a intra ?n ac?iune.Dup? numai c?teva secunde, americanii percepur? prin radio un ?ip?t. Unul dintre pilo?i comunic? celor de la sol c? aparatul de ghidaj a explodat, dar f?r? a l?sa ceva ?n urma sa: sf?r?m?turi, fl?c?ri sau fum. ?n fa?a ochilor s?i, un MIG, pur ?i simplu s-a pulverizat ?n aer.La scurt timp dup? aceea, operatorii radarului cubanez comunicau c? un O.Z.N., aflat la o ?n?l?ime de 30 km, se ?ndreapt? spre America de Sud.Imediat dup? incident, comandantul AFSS a transmis Cartierului General al Agen?iei Na?ionale de Securitate (NSA) un raport cifrat ?n care se men?iona, printre altele, ?i comportamentul belicos al obiectului zbur?tor str?in. Speciali?tii care operau pe mica insul?, Boca Chica Key, se dovediser? neinforma?i. ?n c?teva ore, s-a primit ordinul de a preda toate benzile ?i ?nregistr?rile f?cute NSA-ului ?i incidentul s? fie clasificat drept ?eroare tehnic?”. Aparatul de mu?amalizare a faptelor a func?ionat iar??i foarte bine.Numeroasele cazuri de incidente, de acest fel, prezentate ?n paginile de fa??, pun, ?n mod inevitabil, problema ?mecanismului” care a generat aceste ?nt?mpl?ri incomprehensibile.F?r? ?ndoial? c? astfel de incidente nu se pot aprecia, dup? o schem? a fizicii conven?ional?; astfel de fenomene nu pot fi incluse ?ntr-o categorie a celor obi?nuite. ?n aceast? inten?ie de limpezire a lucrurilor, intervin teoriile neortodoxe, ?n virtutea c?rora, la baza fenomenelor ?nc? neclare se afl? ideile fixe oculte, al?turi de legile mecanicii cuantice ?i procesele fizice integrate ?n cele ale con?tiin?ei.6. Minituneluri spre hiperspa?iu?ntr-o dup?-amiaz? de var? a anului 1953, biologul Alexandru Sift, a v?zut, ?n apropierea ora?ului rom?nesc Cluj, o sfer? str?lucind orbitor, pr?bu?indu-se din cer ?i nimerind ?ntr-un tufi?. Biologul se g?ndi c?-i vorba despre un meteorit. C?nd se apropie de locul c?derii obiectului, constat?, cu stupoare c?, ?n preajm?, nu era nimic de v?zut. Cu ajutorul unui baston. Sift ?ncerc? s? dea crengile tufi?ului la o parte, dar acesta ?i o parte a m?inii sale devenir? invizibile. Imediat, sim?i o puternic? ?nc?lzire a t?lpilor picioarelor, iar mai apoi, o r?ceal? care-i presa ?ntregul organism, ceea ce-l determin? s? bat? ?n retragere.Se pare ca Al. Sift a avut noroc. Poate c? de-ar mai fi f?cut un pas, ar fi avut aceea?i soart? precum Rivers, Jepson, Martin, Norton ?i mul?i al?ii care au nimerit ?n ?ara nim?nui, ?ntre dimensiunile celor disp?ru?i, oameni ce au pierit, Iar? vreun prealabil avertisment.Sift pretinde c? a v?zut cum bastonul ?i o parte a m?inii sale devin invizibile, ceea ce se poate interpreta prin aceea c? ceea ce ini?ial era vizibil, s-a mutat ?ntr-o alt? dimensiune superioar?, ?ntr-un hiperspa?iu. Orice alt? explica?ie a acestui fenomen pare exclus?.Pentru a putea ?n?elege fenomenele de dematerializare a obiectelor disp?rute din universul nostru ?natal” spa?iu-timp, este imperios necesar s? analiz?m clementele de intersectare dintre lumea noastr? ?i hiperspa?iu. Ne referim aici la acele ?g?uri de vierme” pline de mister, pe care profesorul de fizic? teoretic?, de la Princeton. John A. Wheeler, le-a definit ca fiind tuneluri de tranzit ?ntre universuri diferite dimensional.Deschiderile – intr?rile ?i ie?irile – acelei ?g?uri de vierme” pline de mister, dup? opinia lui John A. Wheeler, au semnifica?ia unui sprijin acordat acelor g?uri cosmice monstruoase ?i devoratoare, respectiv g?urile negre ?i albe, care se divid, la r?ndul lor, ?n mini-g?uri negre ?i mini-g?uri albe, Conform calculelor, aceste minuscule forma?iuni, ?n microcosmos, au un diametru de 10–33 cm, ceea ce corespunde unei frac?ii zecimale cu 32 de zero-uri, dup? virgul?, prea mici pentru a fi reprezentate vizual. ?n geometria spa?iului, mini-g?urile negre ce, ?n permanen??, apar ?i dispar brusc, sunt tratate drept virtuale particule existente trec?tor, ?n schimb, mini-g?urile albe sunt taxate drept antiparticule virtuale.Ambele ?mini”-particule sunt ??n permanen??” produse ?i imediat dup? aceea, distruse. Fiecare dintre aceste mini-forma?iuni posed? o minuscul? ?singularitate”, adic? o singur? sfer? de activitate, ce a fost puternic curbat?, fapt ce a generat o schimbare drastic? a fizicii valabile aici. Din afar?, o astfel de ?singularitate”, care leag? diversele puncte din hiperspa?iu, nu este vizibil?.?n locul acestora, prin ele, ia na?tere ceva ce seam?n? cu o ?gaur?” ?n spa?iu, ?n care cad diverse obiecte, f?r? s? mai ias? ?ns? vreodat?, ceea ce se ?nt?mpl? ?i cu semnalele emise ?ntr-acolo.Prof. John A. Wheeler e de p?rere c? ?spa?iul dinamicii geometrice a cuantelor” se poate compara cu un covor de spum? ce a fost ?ntins peste un ?inut mi?c?tor, sub form? de unde. Permanentele modific?ri microscopice, din covorul de spum? – undele ce apar ?i dispar din nou – simbolizeaz? fluctua?ia cuantelor ?n geometrie.”Rotitoarele mini-g?uri negre ?i albe – s? le numim pe scurt, lipsit de respect, ?mini”-uri – formeaz? spa?iul gol curbat. ?n spa?iul tridimensional ele sunt reprezentate prin cercuri care sunt ?nconjurate de numeroase suprafe?e bidimensionale ?nchise, Aceste suprafe?e – ele sunt definite drept orizonturi de ?nt?mpl?ri (precum corespondentul lor cosmic) – se comport? aidoma unor diafragme unilateral active. Ele permit doar intrarea din exteriorul suprafe?ei spre interiorul acesteia. G?urile albe, prin anti-orizonturi de ?nt?mpl?ri, ac?ioneaz? exact invers: permit doar o intrare din interior spre exterior. Prin urmare, mini-g?urile negre ar fi ni?te structuri de implozie, iar mini-g?urile albe ar fi cele de explozie. ?n mod normal, ambele structuri se anuleaz? reciproc.Abdus Salam ?i colaboratorii s?i sunt de p?rere c? mini-g?urile negre ?i albe se afl? ?n diverse stadii de organizare, printre altele, ele reg?sindu-se ?ntr-un ipotetic ?c?mp biogravita?ional”, un c?mp gravita?ional delimitat de o sfer? de ac?iune populat? de ?gravitoni” grei ?i auto-organiza?i. Fiecare din ace?ti biogravitoni trebuie s? produc? un univers caracterizat prin continuitate, el fiind curbat, variat ?i multilateral ??mpletit”. ?n plus, ace?ti biogravitoni trebuie s? ?ndrepte fenomenele spre domeniul tipic al organiz?m biologice. Salam face o serie de specula?ii, afirm?nd c? ?b??icile” (se refer? aici la mini-g?urile albe ?i negre) sunt mult mai mari ?n c?mpul gravita?ional dec?t ?n condi?ii normale. Cu un diametru de 0,001 milimetri. Acestea puteau s? influen?eze, ?n mod nemijlocit, percep?ia noastr? senzorial?. Abdus Salam presupune c? multe dintre fenomenele Psi se pot explica datorit? existen?ei g?urilor de vierme biogravita?ionale care, ?n mod direct, faciliteaz? leg?turi directe, multidimensionale cu sistemele vii, cum se ?nt?mpl? ?n cazul telepatiei, vizionarismului ?i ale prezicerilor.Dac?, ?ntr-adev?r, producerea artificial? a g?urilor cosmice negre ?i albe, necesare manipul?rii duratei marilor c?l?torii ?n timp, se las? ?nc? mult timp a?teptat?, sunt ?nc? demult posibile anumite activit??i corespunz?toare ?n domeniul biogravita?ional.Bob Toben este omul de ?tiin?? american care, precum cei doi profesori de fizic?, Jack Sarfati ?i Fred Wolf, cercet?nd fenomenul de includere a componentelor biologice ?i spirituale ?n procesele fizico-cuantice ale g?ndirii, are convingerea c? persoanele care dispun de un ridicat poten?ial al con?tiin?ei pot produce ?n c?mpurile lor locale biogravita?ionale, pe c?i artificiale, mini-g?uri negre ?i albe. Sunt provocate puternice sinuozit??i gravita?ionale ce conduc la distorsiuni considerabile ?n mediul lor spa?iu-timp. ?n acest mod s-ar produce devieri ?n structura timpului persoanelor respective fa?? de cel real ce s-ar concretiza prin manifest?ri paranormale sau parafizice. Conform acestui model, s-ar putea cel pu?in explica acele cazuri de dispari?ie izolat? numai a unei persoane.Iat? ?i un aspect speculativ al problematicii referitoare la g?urile de vierme: mini-locurile de intrare ?i de ie?ire al acestor g?uri de vierme se fac r?spunz?toare de dispari?iile persoanelor ?i obiectelor. Este un aspect ce nu trebuie contestat, de vreme ce majoritatea fizicienilor ??i exprim? opinia c? procesele cuantice au loc ?ntr-o ordine discret?, ?n domeniile ce nu au nicio influen?? asupra obiectelor ?i nici nu pot fi nocive pentru oameni.Ace?ti fizicieni argumenteaz? c? aceste g?uri de vierme ar fi mult prea mici ?i instabile pentru a permite trecerea unor obiecte mai mari, respectiv pentru a realiza un transfer prin hiperspa?iu, ?n alte timpuri sau universuri paralele.?ns?, pruden??!Matt Visser, de la Washington University, din St. Louis, Missouri, este omul de ?tiin?? care vreme ?ndelungat? s-a ocupat de aspectul g?urilor de vierme ?i de repercusiunile acestora. Visser vede ?n minusculele g?uri formate prin fluctua?ia cuantelor din marea de energie a ?spa?iului gol” (a vacuumului) posibilitatea form?rii unor tunele ?macroscopice” (mari). Ele s-ar putea produce ??ntr-o ordine discret?”, facilit?ndu-se realizarea c?l?toriilor spa?iale.G?urile de vierme-cuantice, la r?ndul lor, ar fi ?n m?sur? s? pl?smuiasc? ?mini”-universuri complete ce s-ar izola de lumea noastr?, aidoma unor mici b??ici ce iau na?tere atunci c?nd un anumit segment de pe suprafa?a unui balon se str?nge pe corpul acestuia.Astfel de ?mini”-universuri ar trebui, printr-o minuscul? gaur? de vierme – ?n chip de cordon ombilical – s? fie ?n permanen?? ?n leg?tur? cu universul nostru.Poate c? va fi posibil ca, ?n anumite condi?ii neobi?nuite din punct de vedere fizic, s? asist?m la o coeren?? a manifest?rilor mini-g?urilor, la o puternic? regrupare a g?urilor de vierme, ?ns? ?ngr?dite din punct de vedere spa?ial ?i temporal pentru a se evita ni?te st?ri de fapt aberante ?i periculoase.At?ta timp c?t ?ns??i fizica teoretic? e capabil? de specula?ii, ca de pild? interpretarea mecanismului de func?ionare a g?urilor de vierme ?i ale posibilelor efecte ale acestora asupra spa?iului nostru de via??, e clar c? cele prezentate de noi anterior pot fi apreciate ca un obstacol pentru ra?iune.De astfel, trebuie s? ne folosim de transpunerea ?n spa?iu ?i timp a persoanelor ?i obiectelor pe cale medial? – teleport?ri ?i aport?ri – materializ?ri ?i dematerializ?ri, precum ?i multe alte fenomene para-fizice.7. Drumuri spre Nimic?ntr-o frumoas? sear? de var?, un om trecea pe o strad? pustie, ca s? mai fac? ni?te mici cump?r?turi la chio?cul din apropiere. Brusc, omul fu cuprins de ?ngrijorare, c?ci, ?n fa?a sa se ivi o cea?? foarte dens?, a c?rei provenien?? nu ?i-o putea explica. Era con?tient c? din treaba asta nu putea ie?i nimic bun. De?i vroia s? ocoleasc? acea mas? de cea??, omul fu ?nv?luit de ea. El fu cuprins de un sentiment ciudat, iar ?ntregul corp ?ncepu s? vibreze.Cea?a se ?ngro?a. Iar ?n jur nu se mai vedea nimic, ca ?i cum disp?ruse tot. Lipsit de ajutor, f?r? a se mai putea orienta, cuprins de spaim?, omul sim?ea c? se ?n?bu??. Dup? c?teva momente, ?ncet? acea stare amenin??toare, iar cea?a at?t de dens? se risipi. Omul putea vedea, iar??i, totul normal. ?ns? mediul ?nconjur?tor se schimbase cu totul.Totul i se p?rea de necrezut. Nu mai era nimic din ceea ce vedea ?nainte strada, casele ?i magazinele – dintr-o dat?, toate acestea nu mai existau.Acum, ?n fa?a lui se desf??ur? un decor desprins parc? dintr-o p?dure virgin?, destinat unui grup de Tarzani de prost gust. Realitatea ?l p?c?lise. Dar care? Cu siguran?? nu aceea din care fusese brusc desprins.Visase el cumva, avusese halucina?ii, suferise de amnezie? ?n nici-un caz, c?ci fusese atent ?i ?tia exact ?n ce loc se aflase. El realiza c? se ?nt?mplase ceva foarte ciudat, dar nu putea g?si nici-o explica?ie pentru moment. Era altceva mai important de f?cut. El se str?dui s? se orienteze ?i s? g?seasc?, c?t mai repede cu putin??, drumul ?napoi spre cas?.Abia, mai t?rziu, a aflat omul c?, ?ntr-o anumit? sear?, printr-un fenomen natural foarte ciudat, ?a fost r?pit” din realitatea sa obi?nuit? ?i c?, ?n c?teva frac?iuni de secund?, a fost transpus, prin spa?iu ?i timp, pe un alt continent, la mii de kilometri dep?rtare de cas?.F?r? ?ndoial? c? este vorba despre un fenomen de teleportare spontan?: o persoan? dispare, f?r? s? ?tie, printr-un punct slab aleatoriu din structura noastr? spa?iu-timp iar pentru cei prezen?i acesta nu exist?. Schema de func?ionare ar fi urm?toarea:-?Dematerializarea; materia obiectului se afl? ?ntr-o stare de vibra?ie ?hiperfrecven??”, adic? este ?scuturat?” afar? din realitatea noastr?, prin vibra?ii mai ?nalte dec?t cele din spectrul frecven?elor electromagnetice.-?Teleportarea realizat? prin tunelele mini-g?urilor negre ?i albe (g?urile de vierme).-?Rematerializarea aflat ?n punctul X.?n mod diferit fa?? de dispari?ia total? a unei persoane sau a unui obiect din universul nostru 4D – transpunerea acestora ?ntr-un alt timp sau ?ntr-o lume paralel? – cei teleporta?i involuntar ?ntr-un loc ?ndep?rtat, tot de pe planeta noastr? reapar de cele mai multe ori dup? pu?in timp ?i se fac remarca?i atunci c?nd ?ocul transferului anuleaz? amnezia suferit?.Un astfel de transfer spa?ial a fost prezentat cititorilor s?i de c?tre publica?ia argentinian? Diario de Cordoba, ?n anul 1959. ?n plin? zi, un negustor autohton a fost teleportat din Bajia Blanca ?n Salta, ora? aflat la peste 1500 km dep?rtare, tocmai c?nd voia s? plece de acas?. Pleca din fa?a hotelului s?u ?i motorul era deja pornit c?nd ?i ap?ru un ?nor” neobi?nuit care se deplasa de-a lungul str?zii spre el ?i l-a ?nv?luit chiar ?nainte s? accelereze. Atunci ?i-a pierdut cuno?tin?a, iar c?nd ?i-a revenit st?tea – f?r? ma?in? – pe un drum pu?in circulat, nu departe de Salta. Un ?ofer ce se ?nt?mplase s? treac? pe acolo ?l lu? pe negustor ?i ?l duse la cel mai apropiat post de poli?ie. Printr-un telefon rapid, dat direc?iei hotelului din Bajia Blanca, s-a putut stabili identitatea ?celui r?pit”. Automobilul s?u se aflase tot timpul, cu motorul ?n stare de func?ionare, la locul parc?rii, din fa?a hotelului. Din momentul r?pirii sale, nu trecuser? dec?t c?teva minute, ce corespundeau cu timpul f?cut de amabilul ?ofer de camion p?n? la poli?ie. Uria?a distan?? dintre Bajia Blanca ?i Salta a fost acoperit? ?n timpul zero. Undeva ?n lumea noastr? se pare c? mai este ?nc? un ?loc mai pu?in dens”, prin care cineva nu se a?tepta a fost teleportat la peste 1500 kilometri dep?rtare.Un caz similar de teleportare, ?n care au fost implica?i doi so?i, ?mpreun? cu automobilul lor, s-a petrecut, nou? ani mai t?rziu, ?n apropiere de Buenos Aires (Argentina).Dr. Vidal ?i so?ia sa se hot?r?ser? s? participe la o reuniune de familie ce trebuia s? aib? loc ?n localitatea Chascomus, situat? la o distan?? de 120 de km dep?rtare de Buenos Aires, ?n sudul acesteia. ?ns?, dup? miezul nop?ii, ei se hot?r?sc s?i fac? o vizit? unei alte rude, aflat? ?n localitatea Maipú, la 150 km dep?rtare.Cei doi so?i ?i-au anun?at vizita pe care doreau s-o efectueze la o or? at?t de t?rzie.Mergeau pe Drumul Na?ional nr. 2; ?n fa?a lor se afla o alt? pereche – prieteni de-ai lor – pe care vroiau s?-i ?nso?easc? la acea rud? ?i care, dup? pu?in timp, au ajuns acolo cu bine. Dup? o a?teptare ?ndelungat? de c?teva ore, cei doi prieteni constatar? c? so?ii Vidal nu apar ?i au ?nceput s? dea semne v?dite de ?ngrijorare. ?mpreun? cu rudele lui Vidal, cei doi prieteni au ?nceput s? scotoceasc? por?iunea de drum dintre Maipú ?i Chascomús, f?r? a g?si nici cea mai mic? urm? a celor disp?ru?i.Dup? 48 de ore, rudele au fost anun?ate c? Vidal se afl? ?n Mexic, ?n capital?. Era o distan?? enorm? ?ntre acest ora? ?i locul unde a avut loc dispari?ia. Cu ajutorul unei sume de bani, dr. Vidal a c?utat consulatul argentinian, ca s? dea un semn de via?? cuno?tin?elor stupefiate.La ?napoierea sa, pe aeroportul interna?ional din Buenos Aires, dr. Vidal a fost asaltat de o mare mul?ime de prieteni ?i reporteri, curio?i s? afle c?t mai multe informa?ii despre incredibila ?nt?mplare. Ceea ce le-a relatat dr. Vidal celor veni?i s?-i ?nt?mpine, p?rea o autentic? poveste de science-fiction, dar existau suficiente dovezi.?n acea noapte, c?nd so?ii Vidal tocmai ie?eau din suburbiile Chascomús-ului, au intrat cu ma?ina ?ntr-o ?cea?? deas?”. Nu-?i aminteau ce a urmat. Trezi?i la realitatea noastr?, ei dep??ir? momentele ciudate prin care trecuser?. Ei m?rturiseau c? automobilul lor era parcat undeva, pe o strad? complet necunoscut?. Vopseaua prezenta ?n c?teva locuri pete mari de arsuri, ca ?i cum ar fi venit ?n contact cu un aparat de sudur?. Dar motorul era complet intact ?i, neprezent?nd niciun deranjament ?i-au a?ezat vehiculul ?ntr-o zon? total necunoscut?. Imediat ?i ?ncerc? o senza?ie ciudat?. ?n apropierea unei foarte mari localit??i ?i ?ntrebar? pe localnici care este numele urbei respective. Dup? ce se asigurar? de mai multe ori c? se afl? ?n ora?ul Mexico, nu le venir? s? cread? acest lucru. Cum era cu putin?? s? nimereasc? ?ntr-un ora? aflat la o dep?rtare de 60.00 km, f?r? s? aib? m?car habar de modul ?n care a fost efectuat? c?l?toria?Ca s? str?bat? o asemenea distan??, ?n numai dou? zile, so?ii Vidal ar fi trebuit s? se deplaseze cu o vitez? de 130 km/or?, ?i asta, nef?c?nd nicio ?ntrerupere. So?ii Vidal au afirmat c?, p?n? ?n momentul sosirii lor ?n apropierea capitalei mexicane, nu au fost convin?i c?, de fapt, c?l?toria lor nu durase 48 de ore.Toate acestea ne ofer? convingerea c?, ?n cazul so?ilor Vidal, a avut loc un transfer peste o mare distan??, ?n timpul zero. Ambele ceasuri au r?mas pe loc. Ar?tau ora plec?rii lor din Chascomús. Prin urmare, ?itinerarul lor de c?l?torie” trebuie s? se fi desf??urat peste tot ceea ce se reune?te ?n hiperspa?iu, f?r? s? treac? grani?e sau formalit??i vamale. Evenimentul, la care au luat parte cei doi so?i, Vidal, a produs o puternic? impresie ?i ?n S.U.A. Automobilul a fost ?nlocuit mai t?rziu cu altul, nou, de c?tre un grup american de studiu. Oamenii de ?tiin?? doreau s? afle c?t mai multe lucruri despre ciudata teleportare a celor doi argentinieni.Ceea ce face astfel de cazuri s? fie credibile, ?n ciuda aspectului lor fantastic, este fenomenul de ?cea??”. S-au mai ?nt?lnit ?nc? numeroase cazuri de teleportare spontan? ?n care era ?i ?cea?a” prezent?. Cunoscutul autor american, John Keel, ??i permite o specula?ie, ?n sensul c?, toate transferurile bru?te, efectuate ?ntr-un mod inexplicabil, sunt ?n str?ns? leg?tur? cu activitatea c?mpului magnetic terestru. El afirm? c? misterioasa cea?? este un produs adiacent la procesul de dematerializare a ?for?elor” participante. Ar putea fi un indiciu c? la locul teleport?rii se produce o sc?dere brusc? de temperatur?, iar condensarea rezultat? face vizibil? umiditatea atmosferic?, produs? de energii electrice ?i magnetice masive, ce cauzeaz? indirect apari?ia g?urilor ?n structura noastr? spa?iu-timp.Cazurile cunoscute de teleportare con?tient? a unei singure persoane, a?a-numita auto-teleportare, ?ntr-un mediu din apropierea individului, ?n care ?efectul-cea??” s? nu fie prezent, nu sunt rare.Pe la ?nceputul secolului nostru, din ?ns?rcinarea Vaticanului, un italian, dr. Lapponi s-a ocupat de activitatea de teleportare a fra?ilor Pansini. Alfredo ?i Paolo Pansini – pe atunci, ?n v?rst? de 8 ?i respectiv de 10 ani – au disp?rut dintr-o ?nc?pere ?ncuiat? ?i, la scurt timp dup? aceea, au reap?rut ?ntr-un loc ?ndep?rtat. Astfel, ei au disp?rut din casa p?rinteasc?, din Ruvo, ca peste o jum?tate de or?, s? fie g?si?i la vreo 30 de km distan??, ?ntr-o barc? ce plutea pe mare. Acela?i lucru s-a ?nt?mplat ?i cu cei doi fra?i, de fa?? fiind ?i martori. Ei au fost teleporta?i dintr-o pia??, deci dintr-un loc deschis, din Ruvo, ca dup? 10 minute, s? fie descoperi?i ?n Trani, localitate aflat? la 20 de kilometri dep?rtare de Ruvo.Au f?cut v?lv? ?i teleport?rile voluntare ale t?n?rului Philippino Cornelio Closa care era sus?inut de p?rin?ii acestuia, ferm convin?i de talentul neobi?nuit al odraslei lor. P?rin?ii ?i doreau fiului o publicitate ie?it? din comun. Povestea a ajuns la urechile corespondentului UPI, Vincente Maliwan. Ea a fost publicat? ?i ?n 1965 a f?cut mare senza?ie ?n ziarele na?ionale ?i interna?ionale. Cornelio poseda neobi?nuitul talent de a se putea teleporta unde dorea. Putin?a de a fi teleportat i-a fost descoperit?, ?nc? din perioada pubert??ii. Ca mul?i al?i copii de aceea?i v?rst?, avea o prieten? fictiv?, o fat? plin? de mister, ?mbr?cat? ?n alb, dar care exista numai ?n imagina?ia sa. Cu aceast? prieten? fantomatic? hoin?rea el vis?tor, prin lumi ciudate. Ceea ce la al?i copii, nu avea niciun fel ce consecin?e, la Cornelio evolu?, ?ntr-un mod neobi?nuit. La ?nt?lnirea cu ?tovar??a sa de joac?” i se ?nt?mpla, ?i f?r? a fi con?tient de aceasta, s? dispar? ?i apoi s? reapar?, ?n curte sau pe strad?. Aceasta era realitatea ?n care tr?ia el. Ceva absolut natural. Aceste manifest?ri aveau loc ?n s?lile de clas?, pe strad? ?i, ?n primul r?nd, acas?, sub privirile stupefiate ale celor din jur. Din pricina acestor manifest?ri, p?rin?ii se hot?r?r? s?-l ?in? des ?ncuiat ?n camera sa. Nu au avut prea mult succes, c?ci reu?ea mereu s? ias?. Cornelio reu?ea s? se dematerializeze ?i s? apar?, uimitor de repede, ?ntr-un alt loc ??i propunea s? ias? afar? din camer? ?i asta ?i reu?ea imediat.Dup? un consult psihiatric, cei din jur aflar? c? b?iatul era perfect s?n?tos. ?n consecin??, un preot de-al locului, a luat hot?r?rea, cu aprobarea p?rin?ilor, de a-l trimite pe Cornelio la pastorul american, Lester Sumrall, pentru a fi ocrotit de acesta. Pastorul ?l exorciz? pe t?n?rul venit din Italia. Ulterior, teleport?rile spontane au continuat.Un alt caz, similar cu cel relatat anterior, s-a ?nt?mplat, tot ?n Italia, ?n ora?ul Fermo. Acolo, ?n ultimii ani, un fizician extrem de dotat a studiat fenomenul de teleportare ?n care era implicat un pu?ti de cinci ani ?i pe care ?l considera credibil. Martorii au remarcat faptul c?, ?n nenum?rate r?nduri, b?iatul, brusc – practic instantaneu – ap?rea afar?, de?i p?rin?ii ?l ?nchideau ?n camera lui.E de ?n?eles c? astfel de informa?ii – unele de m?na a treia – trebuie acceptate cu discern?m?nt. Cele mai multe dintre deplas?rile efectuate p?n? acum s-au petrecut ?n mod spontan, astfel ?nc?t cercet?rile ulterioare s-au bazat exclusiv pe m?rturiile martorilor. Aprecierile eronate, exager?rile ?i chiar escrocheriile nu pot fi excluse.Prin folosirea testelor ?i a aparatelor de supraveghere electronic?, c?t ?i prin utilizarea nou ap?rutelor ?i at?t de utilelor sisteme de siguran?? s-au m?rit enorm modalit??ile de demascare a escrocilor notorii. Totu?i, ?nc? o mare parte a teleport?rilor, ?n ciuda riguroaselor m?suri de siguran??, ce se desf??oar? ?n condi?ii de laborator, tot trec testele. Ast?zi nu mai avem nicio ?ndoial? cu privire la autenticitatea acestor fantastice fenomene ce se dovedesc a fi poduri peste timp.Teleport?rile obiectelor ies ?n eviden?? mult mai frecvent dec?t transferurile spa?iale ale persoanelor. Un astfel de caz, petrecut din nou ?n Italia, a oferit informa?ii suplimentare oamenilor de ?tiin?? interesa?i de acest fenomen, mai ales ?n ceea ce prive?te mecanismul fenomenului de teleportare. Cunoscutul parapsiholog italian, Ernesto Bozzano (1862–1943), ?n timpul unei ?edin?e de spiritism – asta se ?nt?mpla ?n anul 1904 – ?mpreun? fiind cu un medium de-al s?u, respectiv cu prietenul s?u Peretti, a ordonat unei buc??i de pirit? ce se afla pe masa de scris, dintr-o locuin??, la o distan?? de 2 km, s? se supun? teleport?rii. Dup? cum se proceda atunci, ?edin?a a avut loc pe ?ntuneric. Totu?i, pentru a se evita alte manipul?ri, au fost luate numeroase m?suri de siguran??. ?Controlul spiritual” al mediumului – psihologii vorbesc despre personalitatea par?ial? a incon?tientului – au ar?tat, dup? mai multe ?ncerc?ri, c? energia sa a fost epuizat? de rematerializarea obiectului. C?nd s-a f?cut lumin?, s-a putut vedea c? mobila ?i podeaua erau acoperite de un strat foarte gros de praf de pirit?. ?ntors acas?, Bozzano a controlat imediat bucata de pirit? teleportat? ?i a constatat c? dou? treimi din ea disp?ruser?.Poate c?, la revenirea mineralului ?n spa?iul nostru, s-a produs ?o gre?eal? de transfer” ori s-a petrecut un fenomen de condensare hiperdimensionat?, ?n urma c?ruia, un virtual obiect din realitatea noastr? tridimensional? a fost avariat, suferind influen?e exterioare necontrolate. O astfel de pan? ?i oblig? pe oamenii de ?tiin?? s? studieze mult mai temeinic cauzele fire?ti ale manifest?rilor parafizice, dec?t au f?cut-o p?n? acum, prin experimentele cunoscute. ?n fond, rematerializarea par?ial? este cel mai bun argument al autenticit??ii unor astfel de fenomene.Teleport?rile ?i aport?rile – ?ntru totul identice – dac? este vorba despre deplas?rile efectuate pe ?t?r?muri” spa?iale ?i temporale sunt condi?ionate de faptul c?, ?n procesul de teleportare a obiectelor, oscila?iile acestora concord? cu cele ale hiperspa?iului, de vreme ce ?n interiorul universului nostru se afl? acela?i spectru de frecven?e electromagnetice ca ?n lumea de dincolo.Arunci c?nd obiectul se va afla ?n rezonan?? cu structura ?hiperspa?iului”, se va reu?i intrarea sa ?n deschiderea g?urii de vierme, respectiv ?i mini-gaura neagr?.Obiectele astfel dematerializate exist? ?nc?, dar ?n stare ?virtual?”; prin urmare, ele nu pot fi percepute de sim?urile noastre normale.Fizicianul american Thomas E. Bearden, un remarcabil tactician ?i specialist ?n avia?ia militar?, percepe obiectele dematerializate ce se rotesc ?n afara universului nostru material, prin dou? ?torsiuni” spa?iale ?i apoi mi?c?ndu-se ?n interiorul acestuia, printr-un ?bioc?mp” – pe care-l define?te ca pe un ?c?mp al con?tiin?ei” unde obiectele primesc un ?statut al con?tiin?ei”, fiind numite ?i ?obiecte ale g?ndirii”. Prin procesele de stimulare ?n?elese mental, obiectele virtuale trec peste al doilea ?i primul ?bioc?mp” direct ?n ?bioc?mpul” zero, ceea ce ar fi corespondentul lumii noastre materiale. Aceast? rematerializare s-ar petrece, la ie?irea din gaura de vierme, ?n mini-gaura alb?, dac? obiectul virtual se afl? din nou ?ntr-o stare normal? electromagnetic?.?n acest mod se explic? ?i aporturile, chiar ?i acelea care se bazeaz? exclusiv pe existen?a obiectelor g?ndite (virtuale), lucruri care nu exist? de fapt – imagini ale con?tiin?ei noastre, proiectate ?n lumea noastr? tridimensional? pe c?i pur psihice.Profesorii fizicieni americani, Jack Sarfatti ?i Fred Wolf, presupun c? desf??ur?rile complete din universul nostru – fenomene ?i mi?c?ri de-a lungul liniei timpului acestui univers – practic, se realizeaz? printr-o succesiune nelimitat? de dematerializ?ri ?i rematerializ?ri, la nivelul cuantelor. Aceste forme de manifestare continu? a particulelor materiale, din care se compun structurile ?nsufle?ite ?i ne?nsufle?ite, ?n ciuda iner?iei percep?iei noastre, trebuie luate ?n considerare drept fenomene curente. Prin urmare, teleport?rile trebuie interpretate ca ni?te puternice ?salturi cuantice” ce nou? ne par at?t de neobi?nuite, ?ntruc?t desf??ur?rile obi?nuite, aparent continue, au parte de o ?ntrerupere, iar trecerea prin hiperspa?iu face abstrac?ie de factorul timp. ?n acest hiperspa?iu, un obiect virtual existent, dup? dispari?ia sa, reapare ?ntr-un spa?iu normal, ?ntr-un alt loc sau ?ntr-un alt timp.?n cazul teleport?rilor experimentale, al celor efectuate ?n mod con?tient, s-a constatat c? obiectele teleportate pot r?m?ne timp ?ndelungat ?n hiperspa?iu, iar apoi, dup? toate aparen?ele, au fost readuse ?napoi, la un anumit model comportamental al mediumului teleport?rii. Un O.Z.N. Nu ?zboar?”, ci se deplaseaz? conform principiilor teleport?rii, prin urmare, cunosc la perfec?ie tehnicile dematerializ?rii ?i rematerializ?ri; fapt ce a fost consemnat, printre al?ii, ?i de grupul de cercet?tori de la MUFON (Mutual UFO Network).Pe data de 22 noiembrie 1966, ?n apropierea ?oselei Na?ionale 58, ?n trec?toarea Willamette, din Oregon, aflat? la o altitudine de 1700 m, un american, pe atunci ?n v?rst? de 50 de ani, a sesizat un obiect zbur?tor necunoscut, ap?r?nd brusc. Acest obiect zbur?tor l-a surprins pe american, ?n primul r?nd, prin stranietatea deplas?rii sale. Cel ce a observat acest lucru – un biochimist, proasp?t ales academician – ?n acel moment se afla pe o colin? acoperit? cu z?pad?, dorind s? realizeze c?teva fotografii ale lan?ului montan, aflat ?n fa?a sa. Deodat?, un v?l dens se ab?tu peste st?ncosul lan? de mun?i. Tocmai c?nd biochimistul realiza a treia fotografie, ?i ap?ru ?n fa?a ochilor un obiect luminos, iar fotograful puse ?n func?iune – aproape automat – declan?atorul aparatului de fotografiat. ?n acela?i moment, obiectul zbur?tor disp?ru. ?n fotografie, obiectul zbur?tor apare de trei ori, acest lucru explic?ndu-se prin procesul continuu de dematerializare ?i rematerializare.Un al doilea caz de acest gen, ce confirm? ipoteza referitoare la fenomenul teleport?rii, a avut loc, pe data de 5 iulie 1965, ?n Suedia. Barty Andersson, din Stockholm, se ?ndrepta, ?n acea zi, spre peninsula Kenai, ?n apropiere de Anchorage (Alaska), cu scopul de a pescui. Mai ?nt?i, el dorea s? ?nregistreze c?te ceva din frumuse?ea peisajului, pe pelicula camerei sale de luat vederi, tip Cannon, afl?ndu-se ?ntr-o barca de pescuit, ?i dorind s? apar? ?i el ?nsu?i ?n poz?, suedezul instal? un stativ ?i un autodeclan?ator. Exact c?nd alerga s? se a?eze ?n barc?, v?zu un obiect zbur?tor ce avea forma unui disc. Acesta se ?n?l?ase deasupra ??rmului, apoi r?mase pe loc, de parc? se pietrificase. ?n fotografie apar b?rbatul luat din spate ?i ?ase profiluri luminoase, aproape transparente, ale unui obiect zbur?tor, ce prezenta ni?te t?ieturi transversale de parc? ar fi fost ni?te zg?rieturi de pisic? pe film. Obiectul zbur?tor ?ncepu s? zboare tot mai dezechilibrat, la un moment dat, deasupra unei coline, disp?ru brusc. E de presupus c? obiectul s-a dematerializat, sub privirile lui Andersson, ca apoi s? se rematerializeze. Dac? obiectul zbur?tor doar s-ar fi apropiat foarte rapid, f?r? ca el s? dispar? ?i s? reapar? ?n lumea noastr?, pe parcursul a c?torva frac?iuni de secund?, s-ar fi v?zut ?n poz? numai ca un ?terg?tor.Adrian Vance, autor ?i analist de imagini filmate, specializat ?n astfel de imagini O.Z.N., ?n urma unor cercet?ri temeinice a tuturor factorilor tehnici, a ajuns la concluzia c? obiectul zbur?tor – despre care am relatat anterior – cu o provenien?? necunoscut?, pe parcursul a numai c?teva frac?iuni de secund?, a disp?rut ?i a reap?rut de c?teva ori.Cunoscutul fizician, Illobrand von Ludwiger (MUFON CES) consider? posibil? ideea c? O.Z.N.-urile ar fi obiecte materiale sau cvasi-materiale, proiectate ?n lumea noastr? pentru pu?in timp. ?n teoria sa referitoare la aceste proiec?ii ?i merg?nd pe urmele lui Burkhard Heim cu a sa ?A ?asea dimensiune unitar? a dinamicii geometrice a cuantelor”, I. Von Ludwiger presupune c? mecanismele, cu care se efectueaz? teleport?rile membrilor echipajelor O.Z.N., opereaz? peste o dimensionalitate superioar?, ?n hiperspa?iu.Neav?nd nicio leg?tur? cu problema originii lor, se poate presupune c? O.Z.N.-urile st?p?nesc total ?timpul” subordonat lor din punct de vedere dimensional ?i ?l pot utiliza la ?c?l?torii ?n timp” – chiar peste secole ?ntregi. Aceast? teorie arat? c? ar trebuit s? ne ocup?m de experien?ele de laborator pentru a confirma existen?a fenomenului de teleportare.8. Teleportarea experimental??O teleportare avansat? abia se mai distinge de magie”?Third Law” – A. C. Clarke Experimentele de laborator, referitoare la fenomenul teleport?rii, efectuate ?n condi?ii speciale, impuse de natura cercet?rii, ofer? interesante posibilit??i, spre deosebire de cazurile de dispari?ii spontane ale persoanelor, de a demonstra autenticitatea fenomenului, corelat cu fenomenele Psi ?i de a evalua calitatea dimensiunii ?timp”.Larissa Wilenskaia, redactor al revistei ?tiin?ifice Psi Research ?i James McClenon, de la Universitatea din Maryland, au f?cut cunoscut lumii ?tiin?ifice succesele senza?ionale ale unor tineri psihokineti?ti chinezi, ?n domeniul teleport?rilor. Obiectele teleportate au fost microreceptoarele ?i h?rtia fotografic? foarte sensibil? la lumin?. ?n China, aceast? reu?it? a fost apreciat? ca ?Excep?ional Human Functions (EHF)” – func?ii umane excep?ionale.La aceste experimente, efectuate sub auspiciile armatei chineze, au participat ?i colaboratori ai ?Beijing Normal Institute”, speciali?ti ai Universit??ii din Beijing ?i ai institutului de fizic? din acela?i ora?.Cu alt prilej, experimentatorii chinezi au invitat o persoan?, din anturajul lor, s? teleporteze un minuscul radio-far ?nzestrat cu baterii, aflat ?ntr-unul din buzunarele unei perechi de pantaloni. Persoanei respective i s-a atras aten?ia s? nu ating? obiectul ce urma a fi teleportat. Pentru ca obiectul s? dispar?, au fost necesare mai multe experimente a c?ror durat? a variat de la 24 de secunde la 61 de minute. Experimentele s-au desf??urat sub control ?tiin?ific. Pentru reapari?ia obiectului au fost necesare ?ntre 0 secunde ?i 56 de minute Acest interval a fost denumit ?timp de readucere”.Oamenii de ?tiin?? participan?i la aceast? opera?iune – Lin Shu-Lung, Chen Shou-Liang ?i Hsu Hung Chang – care, ?n timpul ?ntregului fenomen de teleportare, au putut urm?ri, de la un mini-emi??tor TV, un semnal luminos pe unul dintre monitoare, au f?cut precizarea c? ei au sesizat ?o s?lbatic? oscila?ie a semnalului”.E posibil ca semnalul s? fi disp?rut cu totul. Poate ca, ?n acest timp, obiectul s? se fi aflat ?n hiperspa?iu.Dup? opinia oamenilor de ?tiin?? chinezi, obiectul supus fenomenului de teleportare a urmat un proces al ?existen?ei spre non-existen??” ?i ?napoi. Ace?tia afirm?: ?Noi credem c? aceast? ?non-existen??” nu este sinonim? cu no?iunea de total? dizolvare a unui obiect material. E limpede c? existen?a unui obiect dematerializat nu poate fi dovedit? cu detectoarele conven?ionale.”Dr. Lin Shu-Lung ?i colegii s?i sunt convin?i c? teleport?rile, ?n mod normal, se desf??oar? imediat, factorul timp fund inexistent. Dac? un obiect teleportat, totu?i, vreme de c?teva minute, z?bove?te c?teva momente ?n hiperspa?iu, asta ar trebui s? ?nsemne c? ?i cel care teleporteaz? ar trebui s? se afle ?n starea de timp zero ??ine” obiectul ?n mod voit, sau chiar mai bine, nu-l las? ?s? dispar?” ?i, prin urmare, poate reveni ?n spa?iul normal.Pe parcursul unui experiment de teleportare, la care, concomitent, au luat parte dou? persoane, a fost teleportat? o h?rtie de fotografiat neexpus?, dintr-o pung? sigilat? prin care nu trecea lumina, ?n alta similar?. Apoi, punga ce con?inea h?rtia s-a prins de o geac?. Una dintre persoane a primit ?ns?rcinarea de a teleporta h?rtia fotografic? ?n punga goal?.La scurt timp dup? aceea, mediumul a confirmat c? h?rtia disp?ruse din punga ?n care fusese sigilat?, afl?ndu-se acum ?ntre cele dou? pungi, adic? ?ntre dou? dimensiuni (?n hiperspa?iu), ca mai apoi ea s? apar? ?n punga ce fusese p?n? atunci goal?. Sigiliul pus pe cele dou? pungi era neatins. C?nd punga-receptoare a fost, cu pruden??, deschis? ?ntr-o camer? obscur?, s-a constatat c? h?rtia fotografic? era ca mai ?nainte, neexpus?.Av?nd ?n vedere faptul c? s-au luat toate m?surile de siguran??, orice escrocherie era exclus?. Prin urmare, era necesar ca h?rtia s? parcurg? o rut? pe partea ?cealalt?” a universului nostru, c?ci altminteri, ea ar fi fost expus?.?n anul 1983, i-am f?cut o vizit? lui John Hasted, profesor de fizic? experimental? la Colegiul Birkbeck din cadrul Universit??ii din Londra, o autoritate ?tiin?ific? ?n domeniul fenomenelor parafizice. Pe parcursul unei lungi ?i deosebit de interesante conversa?ii, ?n care mi-a explicat ?i ideea ?ncerc?rilor sale, omul de ?tiin?? mi-a vorbit, printre altele, ?i despre dou? talente ?n ale teleport?rii, Nicholas Williams ?i Stephen North.North, cel care ob?inuse cele mai bune rezultate ?n acest domeniu, a primit, ?ntr-o zi, de la Hasted un mic recipient, de forma unui ou, ?n care se g?seau trei cristale de metal. Acest ou din plastic, alc?tuit din dou? jum?t??i ce se cuplau perfect, dup? umplerea lui cu cristale, a fost complet izolat ?i sigilat, La 11:30, Stephen a ?nceput s? agite recipientul. Se putea auzi, clar, zgomotul produs de cristalele aflate ?n interiorul oului. Dup? c?teva minute de agitare a cristalelor, zorn?itul acestora ?ncet?, ceea ce putea ?nsemna c? aceste cristale p?r?siser? oul, de?i acesta era ?nchis ermetic.Hasted i-a cerut lui Stephen s? agite ?n continuare recipientul ?i s? ?ncerce s? le readuc? ?napoi, adic? s? aporteze cristalele ce, ?n mod evident, fuseser? teleportate.Dup? c?tva timp, Hasted desf?cu oul ?i r?mase foarte surprins c?nd, al?turi de cristale, g?si o bancnot? emis? de Banca Angliei. Stephen m?rturisi c? el avusese o astfel de bancnot? ?n buzunar. ?ntr-adev?r, ea ?i disp?ruse. Unul dintre cristale – un bastona? de vanadium – se g?sea ?nc? ?n ou, dar ?nf??urat ?n bancnot?. Celelalte cristale de zinc, respectiv de germaniu se aflau ?n buzunarul din spate al pantalonilor lui Stephen. Dup? aceea, Hasted plas? din nou cele trei cristale ?n recipient, relu?nd procedeul anterior. La ora 14:15, el deschise oul ?i observ? c? cele trei cristale se aflau ?n interiorul acestuia. Stephen agit? din nou oul, p?n? la 14:20, c?nd zgomotul amu?i. Hasted deschise recipientul, dar acesta era gol. De data aceasta, bancnota r?m?sese ?n buzunarul lui Stephen.Fire?te, profesorul Hasted, ?mpreun? cu doi colegi de-ai s?i de la Colegiul Birkbeck din cadrul Universit??ii londoneze, respectiv prof. John Taylor ?i prof. David Bohm – ambii remarcabili teoreticieni ai fizicii, recunoscu?i pe plan interna?ional – s-au str?duit s? g?seasc? explica?iile plauzibile ale acestui fenomen. Pe baza anumitor ciud??enii observate mereu la teleportarea ?i aportarea obiectelor, ciud??enii pe care prof. Hasted chiar le-a catalogat ?n foarte populara lui carte ?The Metal Benders” (Cei care pot ?ndoi metalele), se crede c? ?efectul tunetului” – explicabil prin teoria cuantelor – este responsabil pentru cauzele parafizice, Hasted este convins c? o scurt? violare, ?n timp, a principiului conserv?rii energiei este posibil?. Efectul de tunel, cu care se explic? ?n fizica atomic? ?i dezagregarea particulelor radioactive alfa, arat? c? particulele atomice pot p?trunde printr-un ?zid de energie” existent ?n atom chiar ?i atunci c?nd energia lor de mi?care nu ar fi suficient? – conform mecanicii clasice – s? ?nving? for?ele ce apar ?n drumul lui spre acest, munte poten?ial. Dac? acest munte nu este prea impozant, exist? certitudinea ca m?car una dintre particule s? poat? p?trunde de la un cap?t la cel?lalt. A?adar, ea iese din munte ?i apoi se mi?c? precum o particul? liber?. O particul? cuantic?, din punct de vedere teoretic, str?punge muntele poten?ial, ceea ce, conform legilor fizicii clasice, este de domeniul imposibilului. Dup? opinia oamenilor de ?tiin?? de la Colegiul Birkbeck, procese similare se produc ?i ?n cazul teleport?rilor ?i a altor fenomene parafizice. A?a cum am precizat deja, c?nd am discutat despre teoria referitoare la g?urile de vierme, s-ar putea presupune c?, prin analogie cu ?efectul de tunel”, ca urmare a fenomenelor de natur? psihic? ?i biofizic?, are loc o str?pungere a structurilor lumii noastre, f?r? ca prin aceasta s? se anuleze valabilitatea legilor fundamentale ale fizicii. Macrocosmosul nostru pare a fi penetrat de ?valuri de energie” din alte realit??i. E posibil ca aceste ?valuri”, printr-un minim consum de energie, s? realizeze str?pungerea, anun??nd preludiul unor transferuri imediate ?n timp ?i spa?iu, pe c?i tehnice.Profesorul Bohm este ?i mai tran?ant, afirm?nd c? obiectele teleportate ?i aportate nu se deplaseaz? fizic, de ta un loc ?n altul, ci, ?n acel loc, unde ?i-au f?cut apari?ia, ele se rematerializeaz?. El accentueaz? aceast? idee, afirm?nd c? astfel de obiecte ce dispar, se dematerializeaz? de la sine, f?c?ndu-se invizibile ?ntr-un univers paralel ?i redevin vizibile ?n noile pozi?ii, prin reapari?ie.Dac? nou-ap?rutele obiecte sunt identice p?n? ?n cele mai mici detalii cu cele din pozi?iile anterioare, exist? totu?i o diferen?? important?: ?n fiecare alt loc avem un obiect nou.Cine consider? c? oamenii de ?tiin??, de o asemenea valoare, emit ipoteze valabile pentru Science-fiction, se ?n?al?. Omul de ?tiin?? american, Ivan Sanderson – prieten apropiat al lui Albert Einstein – acum c??iva ani a fost invitat la Ministerul Ap?r?rii al S.U.A., la o discu?ie a c?rei tem? a fost ?grani?ele dintre ?tiin?e”. ?n timpul acestei discu?ii deosebit de animate, punctate cu p?reri ale unor func?ionari superiori ai Pentagonului, Ivan Sanderson dorea s? ?tie dac? i s-ar facilita un schimb de idei cu speciali?tii care se ocupau de experimentele ?n materie de teleport?ri.Reac?ia partenerului de discu?ii al lui Sanderson a fost aceea a unui om uluit. Unul dintre func?ionari i-a dat omului de ?tiin?? de ?n?eles c? nu dorea s? discute o astfel de tem?. Un alt func?ionar i-a replicat, cu calm: ?Noi nu vorbim de teleportare, ci spunem mult mai simplu ?ITF”. Asta ?nseamn? acela?i lucru cu ?transfer instantaneu”.?Trebuie s? remarc?m faptul c? ?n S.U.A. ?i, poate, ?i ?n alte ??ri, se fac eforturi pentru tehnicizarea fenomenului de teleportare, cu inten?ia de a le utiliza ?n domeniul civil sau militar. Despre o astfel de tehnicizare a teleport?rilor comenteaz? ?i G.A. Welk ?n lucrarea sa ?Proposed Use of the Apport Technique as a Means to Strengthen the U.S. Intelligence System” – Posibile utiliz?ri ale tehnicilor de aport pentru ?nt?rirea sistemului american de spionaj, Welk afirm? c? armata american? ??i dore?te utilizarea ?i a altor fenomene Psi.Pe baza numeroaselor informa?ii secrete primite din fosta Uniune Sovietic? avem certitudinea c? ?i acolo exist? preocup?ri ?n aceast? direc?ie. Lucrarea lui Welk dateaz? din 1970. ?ntre timp, c?t de mult s-a realizat ?n acest domeniu al tehniciz?rii fenomenului de teleportare?IV. Viitorul este acum - C?l?toriile ?n timp ale con?tiin?eiPrintre cei care au afirmat c? la baza universului se afl? con?tiin?a, ?nt?lnim nume prestigioase ale ?tiin?ei, precum: Parmenides, George Berkeley, matematicianul Alfred North Whitehead ?i reputatul astronom Sir James Jeans (1877–1946).Jeans, care ?i-a asigurat deja un renume prin contribu?iile sale la elaborarea teoriei cinetice ?i a mecanicii statistice, s-a ar?tat a fi foarte ata?at de aspectele fizice ?i filosofice ale Noii Fizici. ?n permanen?? el a militat pentru trecerea de la particulele clasice la realitatea undelor ?spirituale”, dorind o integrarea a componentelor mentale ale con?tiin?ei ?n procesele fizice. ?n studiul s?u, Jeans a?az? con?tiin?a, insesizabil? din punct de vedere fizic, ?naintea ?ntregii materii. El ?i recuno?tea con?tiin?ei rolul de matrice a cosmosului material, ea fiind la ob?r?ia tuturor manifest?rilor existen?iale. ?n opera sa ?Physics and Philosophy” – Fizica ?i filosofia – James Jeans afirm?: ?Teoria relativit??ii a ar?tat foarte clar c? for?ele electrice ?i magnetice nu au preten?ia de a-?i revendica locul de realitate, ele nefiind altceva dec?t propriile noastre construc?ii mentale. Pentru eforturile noastre lipsite de finalitate, totul s-a redus la a ?n?elege mi?carea particulelor. Tot astfel stau lucrurile ?i ?n privin?a for?ei de atrac?ie newtoniene, a energiei, a c?torva tipuri de for?e reciproce ?i a altor concepte care au avut menirea, exclusiv, de a u?ura ?n?elegerea fenomenelor petrecute ?n lumea noastr?. C?nd materiali?tii se ?ntreab? care parte a lumii poate fi materie, li se poate oferi un singur r?spuns posibil: ?materia ?n sine ?ntreaga lor filosofie s-a atrofiat ?ntr-o afirma?ie tautologic?, ?ntruc?t materia trebuie s? fie (per definitionem)…material?! ?ns?, realitatea, at?t c?t poate fi ea perceput?, posed?nd o existen?? fizic? obiectiv?, p?n? la urm?, se dovede?te a fi o construc?ie mental? subiectiv? ce trebuie apreciat? ca un pas important spre conceptul de mentalitate.”1 Con?tiin?a ?n chip de organizator?Fiecare din noi ?tie c? aceast? con?tiin?? exist?; noi posed?m a?a ceva. Prin urmare, con?tiin?a trebuie s? fie o parte a naturii, altfel spus, a realit??ii. Asta ?nseamn? c?, independent de legile fizicii ?i ale chimiei, a?a cum ne-o dovede?te teoria cuantelor, trebuie s? lu?m ?n considerare legitimitatea unui alt mod de abordare a realit??ii.”W. Heisenberg, ?Physics and Beyond”Americanul Keith Floyd care, pe parcursul multor ani, s-a preocupat, ?n activitatea sa, de cercetarea ?tiin?elor ?de grani??” ?i, ?n mod deosebit, de cel mai important element al existen?ei noastre – con?tiin?a uman? – afirm?, ?n mod ironic, c? neurochirurgii nu au g?sit niciodat? locul unde se afl? con?tiin?a, iar existen?a ei nu se datoreaz? func?iilor unui organ sau organe, ci interac?iunii c?mpurilor energetice mentale. Dac? acest model de energie ar fi fost ?ntrerupt printr-o ?interven?ie chirurgical?” (sic), con?tiin?a ar fi disp?rut din corpul uman.Floyd conchide c? neurofiziologii nu ar fi putut g?si niciodat? ceea ce se g?sea ?n afara con?tiin?ei lor, c?ci ceea ce ei caut? este exact mecanismul cu care caut?.Se pare c? avem de-a face cu o situa?ie din care nu mai putem ie?i: cum s? ne reprezent?m ceva ce nu putem realiza mental, av?nd ?n vedere structura imaterial? a con?tiin?ei, ?i s? posed?m capacitatea de a ob?ine informa?ii despre formarea, structura, func?iile ?i ?amplasamentul” acesteia??n ciuda acestor insuficien?e, de care nu duc lips? teoriile ?tiin?ifice de ast?zi, au fost ?ntreprinse o serie de ?ncerc?ri l?udabile de c?tre diver?i teoreticieni ai fizicii, oameni cu autoritate ?n domeniu, pentru ca aceast? misterioas? ?con?tiin??” s? fie perceput?. M?car din punct de vedere fizic, acestui lucru, teoria cuantelor ?i modelelor quasi-holografice ?i acord? o mare importan??.C? aceast? con?tiin?? exist?, nu mai ?ncape nicio ?ndoial?. Lumea noastr? ar fi de neconceput, f?r? con?tiin?a sinelui ?i a mediului ?nconjur?tor. Aceast? construc?ie spiritual?, ?ns? nicidecum ireal?, numit? ?con?tiin??”, posed? substan??, pe care noi o percepem nu numai prin organele noastre de sim?, ci ?i prin voin?a ?i faptele noastre – prin ac?iunea g?ndurilor noastre.Psihologii profunzi v?d ?n aceast? con?tiin?? – totalitatea tr?irilor interioare, integrate ?ntr-un tot unitar, suma tuturor reprezent?rilor importante sau prezente, concomitent. Ea se comport? aidoma unui releu ce transmite, la ?suprafa?a aparatului sufletesc”, percep?iile, sentimentele, amintirile. Evident, este vorba despre o definire vag? a no?iunii de con?tiin??, pe care practica psihologic? ?i-a ?nsu?it-o din g?ndirea materialist-?tiin?ific? a trecutului. Date fiind corela?iile dovedite ?tiin?ific ?ntre con?tiin?? ?i elementul concret (psihosomatica, automatisme le, ?ns?n?to?irea spiritual? etc.), respectiv interac?iunea dintre con?tiin?? ?i materie (de pild? – psihokinezia), o nou? definire a no?iunii de con?tiin?? devine o necesitate stringent?.Leg?turile existente ?ntre ?software” – principiul spiritual – ?i ?hardware” – creierul ?i lumea material?, scot ?n eviden?? diversitatea interac?iunilor dintre con?tiin?? ?i complexul ?creier-lume”. F?c?nd aluzie la analogia software/hardware, Raymond Ruyer, profesor la Universitatea din Nancy (Fran?a), e de p?rere c? ??n cazul oamenilor memoria biologic? se al?tur? celei culturale, ?i bog??ia – software cerebral – au fost astfel alc?tuite ?nc?t cele dou? aspecte ale memoriei se pot separa u?or, fa?? de celelalte fiin?e la care cele dou? fa?ete ale memoriei nu se pot deta?a una de cealalt?. Spiritul pare a fi un soi de inginerie, spiritul uman integrat ?n corpul omenesc, ?narm?ndu-se cu milioane de date pentru a sluji trupul”. Con?tiin?a ?i perceperea se afl? ?ntr-o str?ns? corela?ie.Con?tiin?? f?r? con?inut, e ceva de neconceput. Aceast? con?tiin?? trebuie s? provin? de undeva, ca noi, oamenii, s? putem fi con?tien?i de existen?a noastr? ?i de mediul nostru ambiant. Percep?iile sunt ale lumii ?n care, ?n mod dependent, ele s-au pl?smuit, iar f?r? contraste ?n interiorul acestei lumi, ele nu se pot realiza. Altfel spus: con?tiin?a noastr? e at?t de str?ns legat? de lumea noastr?, ?nc?t o disociere na?ional? a celor dou? componente nu este cu putin??.Acest univers al nostru este alc?tuit din forme con?tiente de sine ?i din interac?iunile acestor forme – elemente ce se compun din informa?ii reciproce. ?n ultim? instan??, el se compune nu din materia ?i energia pe care ne baz?m noi a?a de mult, ci din con?tiin?? pur?!Cunoscutul fizician ?i astronom englez, Sir James Jeans, pare a se fi apropiat mai mult dec?t oricine altcineva de modelul unui univers abstract, absolut spiritual. ?n cartea sa ?Spa?iul ?i enigmele sale”, afirm?: ??n ziua de ast?zi, oamenii din lumea fizicii sunt ?ntru totul de acord c? un puhoi de cuno?tin?e se scurge ?ntr-o realitate nemecanic?, iar cosmosul cap?t?, tot mai mult, aspectul unei mari idei dec?t al unei mari ma?in?rii. Dac? lumea noastr? ar deveni ?ntr-adev?r un singur g?nd imens, cine nu s-ar g?ndi, ?n mod involuntar, la acel ?suflet al lumii” (?anima mundi”) al lui Paracelsus sau la ?con?tiin?a lumii” – n-ar mai fi nimic care s?-l deosebeasc? de con?tiin?a noastr? trupeasc?. A?adar, lumea ar fi con?tiin??, iar con?tiin?a ar fi lumea, ?n sensul unei totalit??i nelimitate. De aici rezult? c? un observator poate remarca ?ntr-o realitate unde exist? o con?tiin?? imaterial? (subiectiv?), obiecte materiale – construc?ii ale con?tiin?ei noastre. ?n acest caz, con?tiin?a nu este perceput? de observator. El poate doar s-o presupun? sau s?-i fie cop?rta?. Jeans face o compara?ie alegoric? ?ntre con?tiin?? ?i sentimentul pe care-l simte un pictor ?n degetele sale, ?n momentul ?n care trece cu pensula peste un tablou ?nc? nefinisat. ??n acest caz, exist? impresia c? partea nefinalizat? a tabloului ar putea fi influen?at?, ceea ce nu-i dec?t o iluzie de?art?. Sau pentru a m? exprima ?n termeni actuali: noi am putea, de pild?, s? ne reprezent?m electronii ca pe ni?te obiecte ale g?ndirii, iar timpul ca pe un proces al g?ndirii.”Bob Toben, cel care, ?ntr-una dintre c?r?ile sale foarte apreciate, a ?ncercat s? demonstreze c? ?ntre con?tiin?? ?i fenomenele Psi exist? un acord armonios, merg?nd pe urmele celor doi profesori-fizicieni, aminti?i anterior de noi, Jack Sarfatti ?i Fred Wolf, d? o tent? speculativ? afirma?iilor sale, ?n spiritul fizicii moderne: ?Con?tiin?a este totalitatea de dincolo” a spa?iului ?i timpului, care se concretizeaz? ?n interiorul fiin?ei drept adev?ratul ?eu”. ?Noi ?tim acum c? energia ?i con?tiin?a sunt o singur? no?iune, c? toate structurile spa?iu timp iau na?tere din con?tiin??, c? percep?iile noastre normale ?ntruchipeaz? o mixtur? din cele mai multe universuri infinite cu care noi coexist?m ?i ceea ce ne reprezent?m a fi ?existen?a” noastr?, poate c? este o proiec?ie limitat?, spa?ial, a ?existen?ei” noastre reale.”Profesorul David Bohm, de la Colegiul Birkbeck din cadrul Universit??ii din Londra, face o net? delimitare ?ntre o ordine implicit? ?i una explicit?, ?n imaginea lui holistic?, ?ntregit? asupra lumii – la el, realit??ile sunt puternic simplificate, diferen?iale din punct de vedere dimensional. Conform teoriei sale, percep?ia noastr? nemijlocit? este o parte a ordinii simplificate, iar impresia referitoare la lumea noastr? material? este parte a ordinii dezvoltate.Conform interpret?rii oferite de David Bohm, con?tiin?a apar?ine ordinii implicite. Tot el sus?ine c? aceast? ?con?tiin?? nu ar fi ceva, iar materia altceva”, Bohm ?i atribuie materiei ?un proces material” care, aidoma ?ntregii materii, se g?se?te ini?ial ?ntr-o ordine implicit? (ezotericii vorbeau despre o ?fin?” stare a materiei), ca apoi, s? se manifeste ?ntr-o alt? ordine, ?n cea explicit?.Prin urmare, con?tiin?a s-ar putea reprezenta ca o ?subtil? form? a materiei ?i a mi?c?rii” – un aspect mai subtil a holomi?c?rii. Conform teoriei lui Bohm, mi?c?rii ?i apar?in diverse manifest?ri fenomenologice precum: lumina, electronii, sunetul, neutronii ?i neutrinii, dar ?i procesele mentale: g?ndirea, sensibilitatea, dorin?a etc.?n ton cu teoria lui Bohm, referitoare la ordinea implicit? ?i explicit?, profesorul Wheeler ??i fundamenteaz? teoria cu privire la ?gaura de vierme”. Din domeniul ?dintre” gaura neagr? ?i cea alb?, respectiv din hiperspa?iul care ar fi simultan ordinii implicite a lui Bohm, un ?ceva” se materializeaz? ?i se dezvolt? ?ntr-o gaur? alb? ce apar?ine ordinii implicite, isc?ndu-se, de fapt, un obiect material tridimensional.Astfel de asem?n?ri, pe c?t de incomplete ar p?rea, arat? ne?ndoielnic cu ideile fundamentale din Noua Fizic? se completeaz? una pe cealalt?, se sus?in ?i conduc treptat la schimbul de paradigme.Robert G. Jahn, profesor la catedra de zboruri spa?iale, apoi, p?n? la pensionarea sa, decan al ?colii de Inginerie ?i ?tiin?e Aplicate, din cadrul Universit??ii Princeton (S.U.A.), pe parcursul unei lungi activit??i de cercetare, a reu?it s? demonstreze, experimental, existen?a fenomenelor Psi, ?n?eleg?nd, ?ntr-un mod mult mai comprehensibil, no?iunea de ?con?tiin??”, dec?t al?i oameni de ?tiin??. El e de p?rere c? ??n contextul reprezent?rilor noastre despre con?tiin??, orice lucru func?ional, care este ?n m?sur? s? produc?, s? interpreteze ?i s? utilizeze informa?ii, poate fi considerat con?tiin??”.Franz Moser, profesor la catedra de tehnologie a Universit??ii tehnice din Graz – el ?nsu?i absolvent al Universit??ii Princeton – a elaborat o nou? ipotez? asupra reprezent?rii no?iunii de con?tiin??. ?n continuare, v? vom oferi c?teva elemente ale criteriilor noii fizici, legate de con?tiin??:-?Exist? numai ?o materie primar?” care ofer? posibilitatea explic?rii no?iunii de ?existen??”, aceasta fiind energia.-??n toate formele de manifestare a existen?ei apare un model sau un principiu al ordinii, pentru ca no?iunea de ?informa?ie” s? devin? func?ional?.-??n toate formele de manifestare ale existen?ei, se ?nt?lnesc dou? principii: energia ?i informa?ia. Mult mai simplu, am putea spune c? ?ntreaga existen?? ?nseamn? energie ?i informa?ie. Aceast? unitate a fost numit? ?con?tiin??”.Simbolic, putem defini rela?ia astfel:Energie (E) + informa?ie (I) = con?tiin?? (C)-?Dezvoltarea con?tiin?ei se realizeaz? pe principiul auto-organiz?rii.-?Evolu?ia con?tiin?ei este ?n ton cu nivelurile existen?iale ale mineralelor, plantelor, animalelor, oamenilor etc, aceste niveluri corespund, a?adar, nivelelor con?tiin?ei. Deci con?tiin?a este ierarhic divizat?.-?Realitatea con?tiin?ei este multidimensional?, dep??ind cu mult cele patru dimensiuni ale spa?iului ?i timpului. Ea con?ine dou? domenii ale con?tiin?ei care se ?ntrep?trund reciproc: o realitate a con?tiin?ei, real? biologic, aceasta fiind valabil? ?ntr-o reprezentare ?normal?” a spa?iului, timpului ?i a cauzalit??ii ?i o realitate a energiei ?i a con?tiin?ei, unde nu avem de-a face cu o reprezentare ?normal?” a celor trei no?iuni men?ionate anterior.-?Din aceast? apreciere rezult? c? orice fiin?? sau form? a con?tiin?ei exist? ?concomitent” ?n cele ?dou? lumi”: pe de-o parte ?ntr-o realitate biologic?, de vreme ce ele ?tr?iesc”, iar pe de alt? parte ?ntr-o realitate a energiei ?i a con?tiin?ei, lipsit? de timp sau etern?.Pe scurt: con?tiin?a supravie?uie?te mor?ii corpului. Moser are o filosofie unitar?, trans-dimensional? a con?tiin?ei, ce c??tig? ?n ?nsemn?tate prin ideile ?i teoriile asem?n?toare ale altor oameni de ?tiin?? renumi?i; aceast? filosofie are valori transcedentale, cuprinz?nd permanent alte cuno?tin?e noi ?i importante ce, ?n final, trebuie s? conduc? la o integritate a organizatorului ?con?tiin??” ?n realitatea noastr? fizic? (invers ar fi cu siguran?? mai bine spus).2 Con?tiin?a ?i timpulNu cu mult? vreme ?n urm?, ?n SUA, a rulat pelicula din domeniul science-fiction, ?Somewhere ?n Time” (?Undeva ?n timp”) dup? o nuvel? ce purta titlul de ?Bid Time Return” – ?Spune-i timpului s? se ?ntoarc?” – a lui Richard Mathieson. Filmul era axat pe ideea conform c?reia prezentul, printr-un proces de concentrare mental? ?i prin interven?ia con?tiin?ei, poate fi influen?at.Eroul pove?tii era convins c? timpul nu este nimic altceva dec?t o stare a con?tiin?ei, iar, prin intermediul unor tehnici mentale, a putut s? se deplaseze cu 60 de ani ?napoi, ?n trecut, ca s? o revad? pe iubita vie?ii sale. T?n?rul ?i d?ruie?te iubitei un ceas modern (?n trecut) pe care ea i-l ?napoiaz?, ?nainte s? moar? (?n prezent) ?i mai ?nainte ca el s? poat? ?ncepe c?l?toria ?n trecut.Eroul se confrunt? cu un incredibil paradox, a c?rui problematic? iscusitul autor ?ncearc? s-o evite.Mai pu?in problematic? este influen?area exercitat? de incon?tientul nostru asupra timpului ?subiectiv”, despre care ?tim c? din punct de vedere transcedental (supradimensional) este real, cu at?t mai mult cu c?t ?timpul absolut” nu exist?.Fiecare dintre noi a sesizat deja c?, ?n cazul unei totale ad?nciri ?ntr-o captivant? problem?, timpul ?ncepe ?s? se mic?oreze”. La o examinare mai dificil?, subiectul ar putea aprecia subiectiv o durat? de 30 de minute, de exemplu, care, ?n realitate, m?surat? cu ceasul normal, ar fi fost de 3 sau 3 ore.Noi percepem timpul, ?n mod obi?nuit, ca pe un proces curg?tor, cu o manifestare liniar?, ce se compune din trecut, prezent ?i viitor. ?n momentele unei imagina?ii febrile, aceast? percep?ie pare a se anula. Imaginile spirituale se schimb? ?n func?ie de mersul evenimentelor, f?r? ca sentimentul scurgerii timpului s? se fi modificat. ?n timp ce tablourile imaginare se desf??oar? ?n fa?a ochilor spirituali, nicidecum nu avem impresia c? timpul se mic?oreaz?.?n asemenea momente, ni se pare c? n-ar mai exista niciun fel de timp, cu toate c? ?n tablourile con?tiin?ei se desf??oar? ac?iuni cu totul reale, precum ?n vise.Altfel, cum s-ar putea ?nt?mpla ceva, ?n afara timpului??n timpul procesului de elaborare a unei imagina?ii active, facem o experien?? ce se dovede?te a fi foarte apropiat? punctului de vedere exprimat de matematicianul ?i fizicianul P. C.W. Davies. Acesta constata c?, prin experimente fizice, nu se poate demonstra faptul c? scurgerea timpului este un fenomen pur natural. Referindu-se la ?timp”, din perspectiva teoriei relativit??ii ?i a fizicii cuantice, Davies afirm? c? toate experimentele fizice ce-?i propun s? demonstreze aceast? ?scurgere” a timpului sunt sortite e?ecului. Cit?ndu-l pe matematicianul german, Hermann Weyl (1885–1955), care afirma c? ?… ?n aceast? lume nu se ?nt?mpl? nimic, ea este foarte simpl?…”, Davies opineaz? c? ?scurgerea timpului nu este o ?nsu?ire, ?n sine, a lumii, ci o iluzie, condi?ionat? psihologic, de?i misterioas? ?i perseverent?”.Prin urmare, prin contrast cu energia, n-ar exista un timp absolut. Acesta ar apare abia, prin dispersarea energiei ?n diversele niveluri existen?iale. ?ntruc?t dispersia energiei nu este uniform?, nici timpul nu este uniform ?n univers. C?nd cineva afirm? c? pentru parcurgerea unei anumite distan?e ?i sunt necesare 5 secunde, asta ?nseamn?, comparativ cu activitatea sa obi?nuit? de distribuire a energiei, c? un pendul de ceas, a ajuns de cinci ori la maximum de distribuire a acestei energii, A?adar, timpul n-ar fi nimic altceva dec?t un evaluator al raporturilor schimb?rilor petrecute ?n densitatea energiei.?Timpul” ar trebui s? se scurg? mai repede, pentru procesele atomice, dec?t pentru fenomenele terestre. Dac? ?s-ar pompa” energie atomic? de rezonan?? ?n corpul unei persoane, aceasta ar ?mb?tr?ni c?teva zile sau chiar mai mult ?n numai c?teva minute relative. ?n schimb, a-i refuza acestei persoane o astfel de energie, ?nseamn? a-i diminua densitatea de energie ce trebuie asimilat?. Altfel spus: unui observator str?in i-ar trebui multe zile s? ?mb?tr?neasc?, ?n timp ce unei persoane implicate ?n acest proces i-ar fi necesare numai c?teva minute. De dragul celor ce opereaz? cu imagina?ia, adic? pentru ?muncitorii” con?tiin?ei sau incon?tientului nostru, p?r?sim, ?n mod involuntar ?torentul timpului” unde, plini de ?ng?mfare, am z?bovit adesea. Ne vom ocupa de fenomene asimetrice pe care le-am produs chiar noi. Este un procedeu precis, ce ne face s? ne reamintim de acea ciudat? afirma?ie a lui Weyl: ?Procesele naturale (lumea) nu se ??nt?mpl??, ele pur ?i simplu ?sunt?”Pentru Davies, ?n?elegerea proceselor fizice simetrice, spre deosebire de a celor asimetrice, eviden?iaz?, ?ntr-un mod mult mai pregnant, modelul realistic: timp-con?tiin??. ?n cazul procesului simetric, un observator nu poate face distinc?ie ?ntre mi?carea ?nainte ?i ?napoi, a?a cum stau lucrurile, ?n cazul pendulului. ?ntr-adev?r, apar fluctua?ii minime, ?n monotonia cu care se balanseaz? pendulul. ?ns? aceste fluctua?ii nu sunt perceptibile de c?tre ochiul omenesc. Lucrurile se petrec cu totul altfel c?nd este vorba de fenomene naturale. ?n cazul acestora se poate preciza f?r? efort dac? ele decurg ?nainte sau ?napoi. Fenomenul de cre?tere este valabil la toate vie?uitoarele ?i nu numai – plante, animale, oameni dar ele se pot diferen?ia, din momentul na?terii lor ?i p?n? la dispari?ia acestora. Aici n-a fost observat? ?nc?, niciodat?, o metamorfoz? ?napoi, ?n ?n starea de ?nceput, ?ntruc?t acest lucru ar fi ?n contradic?ie cu ?cea de-a doua teorem? fundamental? a termodinamicii”, cu principiul entropiei. Procesele naturale ce se deruleaz? numai ?ntr-o direc?ie au fost definite ca fiind asimetrice, din punct de vedere temporal. Pentru o mai bun? ?n?elegere a acestui lucru, v? vom oferi un exemplu.Timp de mul?i ani, la scurte intervale de timp, un om a fost filmat pentru a se ?nregistra pe pelicul? procesul ?mb?tr?nirii acestuia. Dup? terminarea ?ntregului proces de turnare a peliculei, s-a t?iat ?ntregul film ?n imagini izolate ce mai apoi au fost a?ezate ?ntr-o succesiune fireasc?. Cu toate c? filmul a fost decupat ?n buc??i separate, ?irul de imagini era dominat de asimetrii temporale.Totul se derula ?ntr-o singur? direc?ie. Imaginile statice decupate aveau tot at?t de pu?in? unitate ca ?i ?ntregul film care, ?n ansamblul s?u, ar fi corespuns cu timpul ?curg?tor”. Sentimentul scurgerii timpului se na?te abia atunci, c?nd derularea proceselor asimetrice poate fi observat? ?n natur?, precum ?n cazul filmului destinat a prezenta procesul de ?mb?tr?nire al unui om. Prin urmare, asimetria timpului ar fi un fenomen natural, condi?ionat din punct de vedere evolutiv, ?ns? scurgerea timpului, nu.Internistul american dr. Larry Dossey, cunoscut pentru terapiile sale alternative, membru al ?American Medical Association” ?i al ?Biofeedback Society of America” este de p?rere c? perceperea timpului care ?curge” este o proprietate a con?tiin?ei ?i nicidecum a naturii.Ca medic, Dossey eviden?iaz? influen?a timpului asupra s?n?t??ii omului. Anumite maladii – ?i ?n mod special cele de natur? psihic? ?i neurologic? – sunt ?ntr-o str?ns? corela?ie cu o percep?ie ?deranjant?” a timpului. Dr. Dossey afirm?: ?Cronica apreciere eronat? a naturii timpului, ea ?ns??i este o boal? cronic?”.Stimula?i de ideile lui Dossey, mul?i medici ?ncurajeaz? ast?zi pacien?ii s? ?prind?” timpul prin una din nenum?ratele tehnici de vizualizare a timpului ?i s? se relaxeze cu ajutorul imaginilor ?nchipuite. Indiferent de con?inutul imaginilor mentale, procesul imaginativ este aproape acela?i. Pacientul p?r?se?te timpul care ?se scurge” pentru a se deplasa ?ntr-un sistem temporal sta?ie sau ?ntr-un sistem al timpului zero, unde se va confrunta cu fenomene temporale asimetrice. Pacien?ii ??i schimb? obi?nuitele lor percep?ii asupra timpului, utiliz?ndu-le ?mpotriva unui sens temporal. ?n care timpul a ?ncetat ?s? se scurg?”. Ei v?d evenimentele, ca ?i cum ei ?n?i?i ar participa la acestea, prin reprezent?rile lor despre evenimentele respective, ?ncerc?nd, nu pentru mult timp, s? le clarifice ?n timpul ce ?se scurge”. Tehnicile de imagina?ie ?i ajut? pe pacien?i pentru a ?n?elege un nou mod de a exista, ?n care timpul, chiar ?i ?n momentul de veghe al con?tiin?ei, e perceput ca fiind mai pu?in cronic, mai pu?in ?ngrijor?tor.Prin imaginarea sinelui ?n spa?iul ?i timpul static – ceea ce, de astfel, este posibil prin concentrarea total? la un anumit lucru – Dossey ?nsu?i ?ncearc? s? anihileze fenomenul durerii. Consider? a fi descoperit c? ??ngustarea” sim?ului timpului poate duce la accentuarea durerii. Astfel, el propune alinarea suferin?ei timpului de c?tre pacient.Medita?ia, bio-feedback-ul, antrenamentul autogen ?i hipnoza sunt numai c?teva din numeroasele metode de a reu?i o dilatare a timpului atunci c?nd apare vreo durere; astfel, sim?ul timpului – ?n?eles ?n sens mai larg – poate ?nlocui un calmant.Ceea ce nu ia ?n considerare Dossey ?n opera sa, cu privire la corela?iile dintre complexul con?tiin?? – timp ?i func?iile eronate ale corpului, este modalitatea ?vindec?rii din viitor”, un fenomen interesant ce ar trebui s? slujeasc? acceler?rii procesului de vindecare. ?n cazul unei maladii corporale, fiecare dintre noi poate utiliza metoda autogen? a contempla?iei.Conform cuno?tin?elor noastre acumulate p?n? acum ?i baz?ndu-ne pe legile emanate de teoria cuantic?, trebuie s? plec?m de la premiza c? aceast? con?tiin?? uman?, adic? propria noastr? personalitate spiritual? (indestructibil?), (dup? Moser; energie – con?tiin?? – om) nu este o parte a creierului, ea sediment?ndu-se ?n ?ntregul nostru corp material, ?n totalitatea sa. ?n cazul acesta, con?tiin?a ?nsumeaz? mai mult dec?t cele patru dimensiuni ale universului, ceea ce ne face s? consider?m c? ea se g?se?te ?n ?apropierea nemijlocit?” a corpului nostru fizic, dar cu toate acestea, situ?ndu-se ?ntr-o dimensionalitate superioar?. Cu alte cuvinte: apropiat? ?spa?ial”, dar ?ndep?rtat? ?temporal”.Prin urmare, con?tiin?a se afl? peste universul cu patru dimensiuni, c?ci ?n hiperspa?iul hiperdimensionat timpul ?nostru” este lipsit de semnifica?ie. ?n consecin??, ne-am putea deplasa peste hiperspa?iu, chiar ?n viitor, prin intermediul con?tiin?ei noastre lipsite de timp – cu dorin?ele ?i n?zuin?ele noastre iar ?n cazul unei ?mboln?viri, am putea construi ?n planul g?ndirii o matrice a t?m?duirii, care, a?az? ?napoi procesul de ?ns?n?to?ire ?de cealalt? parte” a desf??ur?rii sale. ?n permanen??, bolnavul ?i-ar putea reprezenta imaginea corespondentului s?n?tos al organului sau par?ii de organ v?t?mate, care, ?ntr-o realitate viitoare, va exista realmente ca un obiect al g?ndirii.?n final, terapia folosit? actualmente va concorda c?ndva (poate la ?jum?tatea drumului”) cu vindecarea ac?ion?nd invers din viitor – contemplarea permanent? a unui organ sau p?r?i a corpului total ?ns?n?to?it? – iar aceast? metod? s? duc? la o recuperare mai rapid?. Aici ar interveni ?i un fel de efect bio-feedback. Dup? ce a vizualizat suficient geneza, pacientul ar trebui s? simt? o ?mbun?t??ire (chiar dac? este ?nchipuit?) a st?rii sale. Con?tiin?a ar trebui s? pun? acest succes pe seama matricei de vindecare din viitor, prin care procesul de vindecare prime?te un impuls de energie. ?n principiu, acest soi de ?ns?n?to?ire este de mult practic?; medicii nu lucreaz? exclusiv cu medicamente, ci permit ?i o reprezentare pozitiv? a unui proces de vindecare rapid.Dac? con?tiin?a, ca organizatoare a tuturor manifest?rilor materiale ale existen?ei, este ?n m?sur? s? fac? abstrac?ie de no?iunea de ?timp”, ?i chiar s? se ?ntoarc? din viitor pentru a face corecturi, nu ar fi normal ca ea, con?tiin?a, acel ?ceva” imaterial, s?-i supravie?uiasc? mor?ii fizice? Exist? suficiente dovezi indirecte. Cele mai interesante ?i puternice provin din domeniul a?a-numitelor ?transcomunica?ii” (TK), al contactelor cu ?lumea de dincolo”.?n c?utarea exper?ilor care, pe baza calific?rilor lor ?n ?tiin?ele naturii sunt ?n stare s? mijloceasc? informa?ii sigure despre transcomunica?ii, drumul m-a dus la Mainz, mai exact spus la prof. Dr. Docent Ernst-Otto Senkowski, ast?zi pensionat.3 Eterna con?tiin?? – Contacte cu ?lumea cealalt?”???i mul?umim la un experiment cu banda de magnetofon” Exact acestea au fost cuvintele cu care ?i-a luat r?mas bun prietenul nostru, Peter, dintr-o ?trans-lume”, dup? efectuarea unor serii de impresionante experimente cu vocile de pe banda de magnetofon, ?n casa de la Mainz a fizicianului prof. Dr. Ernst-Otto Senkowski. Din punct de vedere gramatical, fire?te, nu este o exprimare corect?, dar totu?i…?n special formularea ?experiment cu banda de magnetofon” se putea auzi clar prin difuzor, ea fiind limpede ?nc? din timpul ?antrenamentului”, lucru ce putea crea ?ndoieli cu privire la ob?r?ia paranormal? a prietenului nostru comun.Contactele realizate de Senkowski cu acele con?tiin?e ale unor persoane, dintr-o lume de ?dincolo”, respectiv, maniera de a contacta, st?ruin?a ?n a ?nregistra data ?i ora contactului ?n jurnal, repetatele conversa?ii cu ?interlocutorul”, acestea ?i aminteau savantului, ?n mod surprinz?tor, de deprinderile unui radiotelegrafist amator, ?n timpul desf??ur?rii comunica?iilor telegrafice. Prof. Senkowski ??i definea activitatea sa ca fiind ?un vechi obicei”, care ?nainte ?i ocupa cea mai mare parte din timpul liber.Senkowski, care, p?n? ?n momentul ?n care s-a pensionat, era prof. Docent de fizic? ?i electronic? a Universit??ii din Rheinland – Pfalz, s-a preocupat ?i de anagrame! Astfel, pe el l-a interesat semnifica?ia literelor de ?nceput ale numelui s?u (Ernst-Otto Senkowski; ?EOS”, ?n limba greac? ?nsemn?nd ?aurora”, iar ?n latin? tot aurora). Partenerul s?u de conversa?ii din cealalt? realitate se numea ?Peter”, o entitate ce se presupune a fi luat leg?tura ?i cu prizonierul vocilor ?nregistrate pe band?, dr. Konstantin Raudive. (Vezi tabelul ?Evolu?ia cronologic? a transcomunica?iilor instrumentale”, de la pag. 121).Prof. Senkowski nu cerceteaz? ?n niciun caz ?ntr-un spa?iu ?vid”. De 20 de ani se afl? ?n leg?tur? cu numero?i colegi de specialitate din ?ar? ?i str?in?tate, ?ntre?ine contacte ?n toat? lumea cu al?i cercet?tori ai ?vocilor” ?i mediumuri. L-am vizitat pe prof. Senkowski ?n studioul s?u experimental din Mainz, afl?nd, cu acest prilej, o sumedenie de date noi cu privire la principiul de func?ionare al aparatelor sale destinate ?exers?rii”, noilor cuno?tin?e astfel dob?ndite, dar cel mai important, lucru pentru mine a fost conversa?ia pe care am purtat-o cu d?nsul despre factorul ?timp” ?n transcomunica?ii. ?n continuare, vom reda o parte a acestei discu?ii:?ntrebare: ?Pute?i s? numi?i cele mai importante domenii ale comunica?iilor, dup? ce dumneavoastr?, pentru prima oar? ?n istoria plin? de evenimente a transcomunica?iilor instrumentale (ITK), a?i scris o lucrare etalon despre aspectele complete ale contactelor cu entit??i ale con?tiin?ei ale celor ?de dincolo” ?i dup? ce a?i formulat defini?iile cele mai potrivite, referitoare la aceste fenomene?”Senkowski: ?Mai ?nt?i de toate, trebuie f?cut? o delimitare ?ntre contactele mediale pure ?i transcomunica?iile instrumentale, de care m? ocup aici. Ultimele cuprind trei domenii principale: 1) Transaudio; (TA) Sesizarea vocilor ?de dincolo”, prin intermediul benzii de magnetofon sau recorderului, respectiv ascultarea ?vocilor electroacustice” directe la telefon, radio sau televizor. 2) Transtext: (TX) ?nregistrarea textelor ?de dincolo” pe computer. 3) Transvideo: (TV) ?nregistrarea de imagini din transdomenii fie pe benzi-video ca imagini individualizate sau direct pe ecranul de proiec?ie”.?ntrebare: ?Cum aprecia?i metodele de instruire, ce v? apar?in, fa?a de cele pe care le-au practicat pionerii din domeniul transvocilor, Jurgenson ?i Raudive?”Senkowski: ?Am ?nceput-o ?i eu tot at?t de conven?ional, ca ?i ?nainta?ul meu care, de altfel, mi-a oferit ?i primele indica?ii. El mi-a recomandat s? preiau de pe unde scurte un amestec de voci, pe c?t posibil, ale unor posturi de emisie ?n limbi str?ine, ca mai apoi, s? notez ?i s? verific totul (cuvintele ?i con?inutul propozi?iilor) ?n limba german?. Ulterior, am aliat rapid c? amestecul respectiv prezenta un singur ton unic ?n frecven?a joas?”.?ntrebare: ?S-au schimbat, ?ntre timp, tehnicile dumneavoastr? de antrenament?”Senkowski: ?Dup? ce am construit un generator de tonuri variabile, am putut s? amestec aceste tonuri care nu trebuiau s? fie neap?rat constante, ci, par?ial, erau modelate ?n func?ie de frecven?? sau de amplitudine. P?n? la urm?, am ajuns la concluzia c? aceast? metod? de lucru ducea la ?mbun?t??irea ?ntregului ansamblu de tehnici de cercetare a fenomenului vocilor”.?ntrebare: ?Crede?i sau ave?i indicii c? aceste voci sunt ?autentice”, adic? apar?in ele, cu adev?rat, unor persoane ?de dincolo”?Senkowski: ??n acest caz, trebuie s? avem ?n vedere dou? aspecte. ?n principiu, obiectivitatea vocilor se poate confirma. ?n ceea ce prive?te provenien?a acestora, trebuie s-o spun, baz?ndu-ne numai pe metodele conven?ionale de cercetare, din punct de vedere ?tiin?ific, nu avem posibilitatea real? de a demonstra autenticitatea acestor voci. Noi ?tim c?, ?n rare cazuri, g?ndurile con?tiente ale experimentatorului au fost ?nregistrate ?i mai ?tim c?, ?n alte cazuri, chiar ?i g?ndurile persoanelor vii absente au fost ?nregistrate – oarecum ?n mod telepatic – pe band?. Pe de alt? parte se aud mereu m?rturisiri de genul: ?Noi suntem mor?ii; v? strig?m; noi tr?im” etc. Dac? interpret?m aceste m?rturisiri, oarecum din punct de vedere transcendental, atunci trebuie s? afirm c? aceast? posibilitate este destul de probabil?”.?ntrebare: ?Atunci cum ar trebui s? ne fi ?nchipuit aceast? ?lume de dincolo” ?n care exist? entit??i ale con?tiin?ei sub form? de energie (conform lui Mose)?” Senkowski: ?Referitor la aceast? problem?, reprezent?rile noastre sunt foarte limitate. Cei ?de pe partea cealalt?”, cu greu, ar putea s? transpun? conceptele lor ?n lumea no?iunilor noastre – evident, este o problem? de natur? semantic?, care, sper, s?-i preocupe ?i pe speciali?tii din domeniul respectiv. Oricum, noi nu trebuie s? ne ?nchipuim aceast? lume ?de dincolo” drept una ?p?m?ntean?”. Mi se pare c? ?materia” de acolo – o substan?? mai fin? – prinde form? sau e creat? prin g?nduri.”?ntrebare: ?Ar putea aceste fiin?e din lumea ?de dincolo”, dat fiind structura lor hiperdimensionat?, s? z?boveasc? ?printre noi ?i s? ne perceap?”.Senkowski: ?De vreme ce aici e vorba de un t?r?m al hiperspa?iului, pe care noi nu-l putem aprecia, ?n metri sau spa?ii, locul acestui dincolo nu poate fi clarificat. Sinonimul aceste lumi ?de dincolo” este ?nic?ieri”. S? ne g?ndim la acest ?dincolo” ?n sensul de ?nic?ieri” = ?peste tot”. Admite?i o compara?ie: un vizionar se poate deplasa, prin intermediul g?ndurilor sale, ?n orice loc de pe planet?, pentru a face rost de informa?ii.”?ntrebare: ?Cum s? ne explic?m faptul c? numai anumite persoane pot realiza astfel de transcontacte, iar altele nu? Oare are leg?tur? cu un misterios ?c?mp de contact”?Senkowski: ?V?zut din punct de vedere spiritual, acesta nu prea are leg?tur? cu gradul de medialitate, ci mai degrab? cu nivelul de dezvoltare spiritual? a celui care experimenteaz?. Prin ?c?mp de contact” se ?n?elege un c?mp ce d? na?tere unor forme sau, dup? cum formuleaz? Rupert Sheldrake, un ?c?mp morfic”. Iau na?tere voci acolo unde ar trebui s? nu existe niciuna ?i pe l?ng? ele apar brusc ?i texte ?i imagini inexplicabile. Acest c?mp mi se pare a fi unul ?holomorf”, asta ?nsemn?nd c? noi nu putem disocia p?r?ile componente ale acestuia unele cu altele. Prin urmare, el poate fi definit ca un c?mp intermediar ?ntre lumea noastr? ?i o dimensionalitate superioar?”.?ntrebate: ?Referitor la aceast? corela?ie, a? dori s? aflu ?n ce mod ajung informa?iile referitoare la lumea ?de dincolo? ?n c?mpul de contact?”Senkowski: ?Fire?te, aceasta n-o ?tim foarte exact, dar, ?n orice caz, nu pe c?i electromagnetice. Fenomenul de penetrare a informa?iilor ?n c?mpul de contact nu depinde de distan?e ?i nu este limitat de viteza luminii. Este vorba despre acele informa?ii, pe care Burkhard Heim, ?n teoria sa referitoare la c?mpurile cu 6–12 dimensiuni – imaginea unei ?hiper-lumi”, le-a definit drept ??uvoaie de activit??i”. Ele se mi?c? ?n domeniul psihic, deci, unul superdimensionat. Abia atunci, c?nd aceste ?uvoaie p?trund ?n universul nostru, ele prezint? ni?te manifest?ri, a c?ror provenien?? n-o putem ?n?elege ?nc?. (Vezi ?Imersiunea unui obiect tridimensional ?ntr-o lume bidimensional?”, capitolul III/3). A?adar, c?mpul ideilor este superdimensional, iar acolo no?iuni ca spa?iu, timp, vitez? nu au niciun sens.”?ntrebare: ?Prin urmare, timpul ?nostru” ?ntr-o astfel de ?translume” este lipsit de importan??. Atunci ar trebui s? apar? o serie de impedimente, ?n cazul unui contact cu persoanele aflate ?n lumea ?de dincolo”, av?nd ?n vedere lipsa total? a ?punctelor de sta?ionare temporale” Cum vor putea fi ele semnalate?”Senkowski: ?De cealalt? parte e posibil s? existe un alt mod de a percepe scurgerea timpului, oricum, un mod diferit de al nostru. ?n ceea ce ne prive?te, noi trebuie s? desemn?m aceste puncte de contact temporale, ?nchipuindu-ne c? am participa la o curs? atletic?, cu ?tafet?. Predarea ?tafetei devine posibil?, numai ?n situa?ia ?n care ambii alerg?tori se afl? pe acela?i nivel ?i am?ndoi posed? aceea?i vitez?. Dificult??ile ap?rute, ?n cazul respect?rii situa?iilor sincrone ?ntre realitatea noastr? ?i cea ?de dincolo”, ar putea explica durata scurt? a celor mai multe transinforma?ii ?i redactarea unor mesaje, ?ntr-o manier? telegrafic?, uneori. ?n ?ncheiere, a? vrea s? men?ionez faptul c? transcomunica?iile, ?n pofida anumitor insuficien?e, vor juca un rol primordial ?n evolu?ia istoriei umanit??ii, ?i e bine s-o spun, vor contribui la ?ndep?rtarea spaimei ce ne cuprinde ?n fa?a dispari?iei noastre fizice ?i la l?rgirea imaginii noastre asupra lumii.”Chiar ?i ast?zi mai sunt ?nc? oameni de ?tiin?? care au o reprezentare ortodox? a creierului ca fiind originea ?i p?str?torul con?tiin?ei. Acest fapt duce la presupunerea eronat? c?, odat? cu moartea creierului, totul s-a terminat ?i c?, prin ?ntreruperea activit??ii acestuia, con?tiin?a piere. Cuno?tin?ele oferite de teoria cuantelor, modelele de via?? holistice ?i fizico-con?tiente ale unor renumi?i oameni de ?tiin?? precum Karl Pribram, Ken Wilber, David Bohm, Fritj of Capra, Rupert Sheldrake, John Battista ?i ?nc? mul?i al?ii, precum ?i valorificarea numeroaselor ?i bine documentatelor tr?iri postume sunt dovezi certe c? cercet?rile se vor derula ?i pe un alt f?ga?, dec?t pe cel tradi?ional.Referitor la rela?ia dintre creier ?i spirit (con?tiin?a), Ken Wilber este de p?rere c? acest creier ar fi un soi de hologram?, adic? un substrat biofizic al fenomenelor mentale. Oricine ??i poate ?nchipui c?, ?n acest substrat, procesele spirituale las? urme, fie direct, fie indirect asupra spiritului. Tot el afirm? c? spiritul nu se reduce doar la creier sau la psihologia creierului. Intuitiv. Wilber face o analogie cu a?a-numitul test Rorschach, o prob? de inteligen?? ?i fantezie care consta ?n interpretarea unor pete de cerneal? strivite, Wilber afirm? ?Este vorba despre un substrat psihologic, ?n cazul de fa?? pata de cerneal? permi??nd numeroase ?i diferite interpret?ri mentale ?i nu se poate spune c? interpret?rile sunt doar cerneal?. Cred c? acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i ?n cazul creierului ?i al spiritului.”Prof. Franz Moser se dovede?te mult mai tran?ant ?n opinii, iar formularea lui devine mult mai limpede, fiind convins c?, ?n cazul mor?ii fizice, con?tiin?a ?se declar?” autonom?. A?adar, ?n urma decesului, con?tiin?a noastr? se va rena?te ?ntr-o alt? structur? superdimensionat? ?i indestructibil?. Ar fi o form? de manifestare a con?tiin?ei (o via?? a acesteia) ce ar d?inui mereu, conform reprezent?rii noastre temporale. ?i ?n aceast? situa?ie, cei deceda?i nu ?se ?ndep?rteaz?” spa?ial, ci exclusiv ?n timp, departe de cei r?ma?i pe p?m?nt, fenomen dependent, conform opiniei lui Burkhard Heim, de ?frecven?a maxim? a procesului de adaptabilitate a transexisten?ei.”Referitor la ?conduita” postmortem a energiei con?tiin?ei, Moser remarc? dou? posibilit??i: ?Dup? moarte, ea se poate disipa, risipindu-se ?n energia mediului ambiant, integr?ndu-se ?n acesta, sau trec?nd ?ntr-o structur? energetic? ?i informa?ional? superioar?, s? existe ?n continuare ca o structur? energetico-informa?ional? de sine st?t?toare.”Moser este de p?rere c? prima dintre modalit??ile mai sus men?ionate se ?nt?lne?te la fiin?ele mai pu?in evoluate, ca de pild? la animale, iar a doua este potrivit? f?pturilor umane.El g?se?te o confirmare a ipotezei sale referitoare la ?supravie?uirea” energiei con?tiin?ei, ?n principal, ?n declara?iile ?i experimentele unor ilu?tri fizicieni de pild? a?a-numitul paradox Einstein-Podolsky-Rosen ?i experimentul lui Alain Aspect – f?c?ndu-l s? conchid?: ?Pentru prima oar? ?n istoria omenirii, ?ntreb?rii referitoare la ?via?a de dup? moarte” – nemurirea omului – i s-a putut da un r?spuns ?tiin?ific.Argumenta?ia sa este suficient de limpede:-?Energia nu se poate pierde;-?Con?tiin?a uman? con?ine o structur? energetico-informa?ional?;-?Din punct de vedere temporal, aceast? structur? se modific?, de vreme ce dimensiunea ?timp” lipse?te din rela?ia energie-con?tiin??-realitate.Faptul c? aceast? con?tiin?? uman? are o proprietate supradimensional?, prin urmare, fiind indestructibil?, i-a prilejuit psihologului ?i autorului american, Lawrence Leshan, o analogie cu lanterna. Cineva, spune Leshan, ?ndreapt? o lantern? – ?n acest caz ea simboliz?nd corpul uman, ?i ?n special creierul omului spre cer. Lumina emis? de lantern?, pe care noi o asemuim cu acel complex: spirit-con?tiint?, se deplaseaz? cu o vitez? incredibil? ?n univers, ?ntr-o alt? ?realitate superioar?”. Dup? o vreme, stingem lanterna ?i apoi o distrugem – anul?nd nu numai ?nveli?ul acesteia, ba chiar ?i componentele ei – proces ce corespunde cu ceea ce se ?nt?mpl? corpului omenesc. Chiar ?i ?n situa?ia ?n care ?ngrop?m lanterna ?n p?m?nt, raza de lumin? continu? drumul. Cu alte cuvinte, spiritul ?i con?tiin?a supravie?uiesc mor?ii fizice, ?ntr-o realitate superioar? spiritual.Lawrence Leshan e de p?rere c? ambele entit??i – lanterna ?i raza ei de lumin? – se raporteaz? unor domenii total diferite ?i, prin urmare, fiecare dintre ele ??i are destinul s?u propriu. El prive?te acest fenomen ca pe un sofism, ?n virtutea c?ruia, odat? cu moartea creierului, ar pieri ?i con?tiin?a, ?i dac? s-ar pleca de la acest principiu, totul ?n univers ar func?iona ?n acela?i mod. Astfel, noi n-am mai putea face o diferen?iere ?ntre ideea c? ma?inile ?nceteaz? de a mai func?iona, dup? ce au fost complet avariate, ?i aceea c? un corp uman s-a ?mboln?vit ?i, ?n mod iremediabil, s-a n?ruit. Dar noi nu mai lu?m ?n considerare faptul c? este vorba despre o simpl? ipotez? ?i, nicidecum, nu intr? ?n calcul rezultatul vreunei experien?e.Personalitatea energetic? a con?tiin?ei ?nmagazinat? ?n corpul nostru biologic, material nu cunoa?te no?iunea de timp ?i, prin urmare, este nemuritoare. Dup? decesul biologic, con?tiin?a se desprinde de corpul material, pentru a apar?ine unei lumi ?de dincolo” a unui hiperspa?iu autonom ?i neutral, din punct de vedere temporal.C?t de puternic marcate sunt anumite p?r?i ale popula?iei de ideea d?inuirii, ?n timp, a celor ce decedeaz?, reiese ?i din ceea ce se petrece frecvent ?n sud-estul Suediei, ?n cazul mor?ii unei rude sau a unui prieten apropiat. Acolo, oamenii spun c? decedatul ?ur tiden”, adic? a ie?it ?din timp”. Este o exprimare deosebit de plastic? referitoare la aceast? stare de fapt.Fire?te, s-au f?cut o sumedenie de specula?ii, ?n aceast? privin??, oamenii de ?tiin?? ?ntreb?ndu-se dac? integrarea energiei con?tiin?ei ?n lumea ?de dincolo” nu reprezint? cumva sf?r?itul unei faze din evolu?ia spiritual?, o stare static? sau ?nceputul unei noi activit??i a con?tiin?ei.S-a vorbit mult despre procesul de re?ncarnare ?n ni?te sfere superioare existen?iale – filosofii religio?i din India vorbeau despre ?ase niveluri fundamentale ale con?tiin?ei – ca ?i ?n noi forme de existen?? terestr?.?n curentele culturale estice, ?n hinduismul ?i budismul dominate de filosofia Karma, se impunea ca prin nenum?rate rena?teri – asta ?nsemn?nd trecerea personalit??ii con?tiin?ei a unui decedat ?n corpul unui nou-n?scut – s? apar? purificarea spiritual? a celui ce ?ntr-o via?? anterioar? a avut de suportat o vin? ap?s?toare. Filosofia Karma se bazeaz? pe principiul cauzalit??ii universale, a unei determin?ri atotcuprinz?toare, din care accidentul este exclus.Oamenii de ?tiin?? din Occident, preocupa?i de acest fenomen al st?rii postmortem, f?r? a se baza pe componentele filosofiei Karma, se str?duie?te s? creeze ?i s? dezvolte modele, precum fizicianul Burkhard Heim, prin care fenomenul re?nvierii s? se manifeste ?n ni?te parametri transfizici, pentru a fi c?t mai conving?tori ?i pentru cei sceptici. Cunoscutul fizician Burkhard Heim, despre care am mai avut prilejul s? vorbim, ?n teoria sa cu privire la c?mpurile cu ?ase dimensiuni, face precizarea c?, pe l?ng? patru dimensiuni ?terestre” (trei spa?iale ?i timpul), mai exist? ?i o a cincea dimensiune (?entelehal?”), precum ?i a ?asea dimensiune (?conic?”) – transcoordonate imaginare ale sistemului de organizare al entit??ilor con?tiin?ei ?n lumea ?de dincolo”.?n cazul fenomenului de re?ncarnare, trebuie, prin urmare, ca nucleele cu ?ase dimensiuni ale personalit??ii deceda?ilor, a c?rei scal? dimensional? se mi?c? ?napoi, s? se sedimenteze ?n corpurile tridimensionale ale noilor n?scu?i, pentru a se na?te, pe acest temei biologic, fiin?e vii p?m?ntene, deci oameni, care ?n general nu-?i pot aminti niciodat? de via?a lor anterioar?. Na?terea biologic? ?i spiritual? se desf??oar? ?n mod sincronic. Forma terestr? de re?ncarnare ar fi, a?adar, o c?l?torie ?n timp a con?tiin?ei, or aceasta ar presupune ca aceast? con?tiin?? a deceda?ilor s? se instaleze ?n corpul unui nou n?scut. ?ntre moarte ?i re?nviere exist? intervale de timp diferite. ?n continuare, v? vom oferi un exemplu, un caz din mii de alte cazuri similare, pentru a fi mai bine ?n?ele?i. Dolores Jay, o obi?nuit? casnic? american?, s-a c?s?torit cu un preot, av?nd cu acesta patru copii. La un moment dat, s-a aflat sub o hipnoz? profund?, permi??ndu-i con?tiin?ei sale s? se ?ntoarc? ?napoi, ?n timp. Con?tiin?a a p?truns prin perioada copil?riei ?i a aceleia ?n care femeia era doar un sugar, a penetrat apoi tot mai ad?nc ?i din ce ?n ce mai profund, ?n trecut, p?n? c?nd nu a mai ?tiut dec?t limba german?.Ne afl?m, cu firul povestirii, ?n anul 1870. Dolores Jay se nume?te acum Gretchen Gottlieb, are 16 ani, este de confesiune catolic?, se teme de fanatismul anticatolic ?i de aceea se ascunde ?n p?dure. ?B?rba?ii mi-au ucis mama”, spune ea. Se pl?nge c? o doare capul ?i apoi spune despre un cu?it ?ndreptat spre pieptul ei. ?ntreb?rile hipnotizatorului nu mai primesc nici-o replic?. ?Gretchen nu poate”, geme ea ?i ?ncepe s? pl?ng? ?n hohote. Sunt amintiri profunde despre evenimente traumatizante. Nici dup? o sut? de ani, Jay nu putea s?-?i uite propria moarte. Se presupune c? Gretchen a fost omor?t? de unul dintre prigonitorii ei. ?ns? Dolores Jay nu g?se?te nicio explica?ie amintirilor ei ?ngrozitoare, c?ci ea ?ns??i nu crede ?n re?nviere. A ascultat ?nregistr?rile pe band? f?cute ?n timpul ?edin?elor de hipnoz?, totu?i nu ?n?elege nimic ?ntruc?t ea -173355-180975-182880-228600-173355-173355-180975-180975nu a fost niciodat? ?n Germania (fapt confirmat). N-a auzit nicic?nd de micul ora? Eberswalde, apar?in?nd pe atunci Prusiei, unde se presupune c? ar fi locuit o lung? perioad? de timp. Se pare c? prin aceast? con?tiin?? uman? face uneori, drumuri tare bizare!?n anul 1966, renumitul profesor Ian Stevenson, conduc?torul sec?iei de psihiatrie a Universit??ii din Virginia, a editat prima sa carte, baz?ndu-se pe numeroase studii ale unor cazuri din domeniul pe care-l abord?m acum, cazuri petrecute ?n Burma, India, Sri Lanka, Thailanda, Liban ?i Turcia. Cartea se nume?te ?Twenty Cases Suggestive of Reincarnation”, fiind socotit un bestseller ?i trezind interesul oamenilor de ?tiin?? preocupa?i de acest fenomen ce p?n? atunci fusese abordat cu precau?ie chiar ?i de parapsihologi.Printre ei se num?r? ?i psihologul american Helen Wambach, decedat? cu ?ase ani ?nainte, care a ?ncercat sa ajung? la o obiectivizare a fenomenului de re?ncarnare, printr-o regresiune hipnotic? ?n mas?. Conform concep?iilor doamnei psiholog, mari grupe de persoane vor fi, mai ?nt?i, hipnotizate, urm?nd ca ?n faza imediat urm?toare, acestea s? efectueze un transfer ?napoi la faze de dinaintea na?terii. Participan?ii la aceast? opera?iune se ?ntindeau relaxa?i pe p?m?nt. Ei se sim?eau, urm?nd recomand?rile foarte sugestive ale Helenei Wambach, tot mai mult ?ntr-o stare de relaxare profund?. To?i participan?ii au fost invita?i s? se prezinte ?n chip de adolescen?i, apoi copii ?i, ?n final, bebelu?i. Pentru separarea con?tiin?ei de corp, la sugestia Helenei Wambach, ?pacien?ii” se deplasau ?ntr-un anumit ?punct” al con?tiin?ei care plutea liber ?n camera unde se desf??ura ?edin?a de hipnoz?. ?n acest timp curen?ii emi?i de creier se reduceau cu cinci vibra?ii pe secund?, pentru a se ajunge, printr-o medita?ie mai profund?, la o stare a undelor Theta.Helen Wambach le-a recomandat participan?ilor la experimentul de regresiune s?-?i ?ntip?reasc? bine experien?ele, iar dup? terminarea ?edin?ei de hipnoz?, s? le treac? ?ntr-un chestionar. Ca urmare a acestei metode, 90 dintre cele peste 1000 de persoane participante la acest experiment ?i-au amintit de existen?a lor anterioar?, iar 50 dintre ace?tia ?i-au adus aminte de acel interval de timp, dintre sf?r?itul vie?ii lor de dinainte ?i momentul rena?terii acestora. ?n medie, persoane testate ?i-au amintit de cinci vie?i anterioare, ce se ?ntindeau pe intervalul temporal dintre al doilea mileniu de dinainte de Christos ?i prezent. Con?inutul amintirilor unora dintre participan?ii la experiment oferea prilejul unor descoperiri uluitoare. De pild? o femeie pretindea c? ?n sec. Al XVI-lea, la Vene?ia ar fi fost o burghez? respectabil?, ?n sec, al XVIII-lea – servitoare ?n Normandia, mai t?rziu un b?iat care a murit la v?rsta de 8 ani de variol?, iar ?n 1916 ar fi decedat ?n chip de marinar norvegian!Printre altele, Helen Wambach a descoperit c? procentajul popula?iei ??n via??”, indiferent de perioada de timp evocat? de cei supu?i fenomenului de hipnoz?, era de 51 b?rba?i ?i 49 – femei, un procentaj destul de apropiat de ceea ce ne ofer? statisticile de acum. (Interesant? este constatarea ei c? din perioada din jurul anului 400 d. Hr. Se raporteaz? jum?tate din num?rul celor din perioada 1600. Num?rul vie?ilor s-a dublat pe la 1850. Aceast? rela?ie corespunde destul de exact cu cre?terea general? a popula?iei din perioadele mai sus men?ionate – pentru Wambach aceasta este o dovad? c? participan?ii au tr?it ?ntr-adev?r atunci. Analiza riguroas? a m?rturiilor denot? o pauz? de timp, ?n medie, de 52 de ani ?ntre via?a anterioar? ?i momentul na?terii persoanei investigate. Faptul c? exist? o propor?ionalitate ?normal?” ?ntre sexe, ?n ceea ce prive?te existen?a unor vie?i anterioare, pentru Helen Wambach este o dovad? elocvent? a autenticit??ii m?rturiilor celor chestiona?i.Obsesiile ?i anumite forme de manifestare a ?mboln?virilor psihice – ca de pild?, depresia, scindarea con?tiin?ei personalit??ilor multiple ar putea fi definite (cu rezerva de rigoare!) drept manifest?ri ale fenomenului de re?ncarnare.Dr. Edith Fiore, psiholog clinic al Universit??ii din Miami, se ocup?, de c?teva decenii, de aceste fenomene degenerative, reu?ind, prin metode specifice, s? amelioreze starea psihic? a sute de pacien?i. Dr. E. Fiore a dorit s? demonstreze c? obsesiile, prin interven?ia unor ?false program?ri” pot duce la dezechilibru, respectiv la o con?tiin?? labil? ?i, ?n ultim? instan??, la ?mboln?virea oamenilor. Altfel spus, se ajunge la ?nebunie”. Metaforic vorbind, con?tiin?a acestora a fost ??mpins?”, pentru ca ?musafirul” insistent s?-?i fac? loc. Din punctul de vedere al dr. Edith Fiore, declan?area obsesiei este determinat? de fiin?e spirituale care, av?nd anumite ?insuficien?e” ?n via?a lor anterioar?, pur ?i simplu nu au mai reu?it transferul ?n realitatea ?de dincolo”. A?adar, elementele distructive ale con?tiin?ei ??i caut? o jertf? u?or accesibil? ?i u?or de manipulat, cu inten?ia v?dit? ca, ?n final, con?tiin?a ?jertfei” s? poat? penetra total sau, m?car, par?ial. Conform opiniei exprimate de dr. Fiore, de aici provin anumite forme de manifestare ale con?tiin?ei, respectiv ?mboln?viri psihice, ale c?ror cauze nu sunt ?nc? cunoscute de cei mai mul?i dintre psihiatri.Pe parcursul a mai mult de o mie de ?edin?e hipno-terapeutice, dr. Edith Fiore a constatat faptul c? mul?i pacien?i fuseser? b?ntui?i chiar de mai multe entit??i r?u inten?ionate; aceasta reprezint? o situa?ie care la ?deposedare” – eliberarea respectivului de c?tre entitatea str?in? necesita mult? r?bdare.Edith Fiore ?vorbe?te” cu neferici?ii ?ocupan?i” ai pacien?ilor ei, ?ncerc?nd s?-i conving? c? exist? ?i o alt? realitate mai bun?, ?n lumea ?de dincolo” – ?n popasul lor de dup? moarte – unde pot fi g?zdui?i, dac? ??i doresc, cu bun? credin??, acest lucru”. Succesele terapeutice ale dr. E. Fiore merit? toat? considera?ia din partea speciali?tilor ?i din partea noastr?, a tuturor. ?n principiu, biserica catolic? utilizeaz? metode asem?n?toare. Mai demult, cu c?teva decenii ?n urm?, ?n Fran?a, pastorul Henri Gesland ?tia s? fac? foarte bine diferen?ierea ?ntre maladiile pur spirituale ?i obsesie. Pe c?nd era misionar catolic ?n Ceylon, ?i asta a durat timp de 30 de ani, a efectuat o sumedenie de ac?iuni de exorcizare. ?n calitatea sa oficial? de exorcist ?a cur??at” de obsesii peste 3000 de persoane, dup? ?Rituale Romanum” – ?linia directoare a bisericii catolice ?n dorin?a ei de a exorciza spiritele bolnave”.Gerhard Rotii, directorul Institutului pentru cercetarea creierului, al Universit??ii din Bremen, polemiz?nd odat? cu un colaborator de-al s?u, Lutz Berger, afirma c? ?n fiecare video-joc se poate depista fenomenul de ?dizolvare”. Lumea de pe monitor, spune Rotii, este tot at?t de real? ca ?i lumea din afar?, poate, ?nc? ?i ?mai real?” ?i atunci ea vine ?n ?nt?mpinarea vitezei de prelucrare a sistemului nostru nervos. Oare ne-am putea reprezenta aceast? stare a con?tiin?ei, p?n? acum complet abstract?, ?ntr-o total? scufundare, ?n condi?ii-tehnice, iar con?tiin?a integr?ndu-se holografic ?ntr-un sistem cibernetic? Exist? o leg?tur? at?t de intim? ?ntre om ?i ma?in?? Trebuie stimulat? activitatea de cercetare pentru a intensifica o evolu?ie autonom? a unui computer multifunc?ional, apt de a crea o autentic? inteligen?? artificial? pentru a se reu?i ?capturarea” con?tiin?ei celor deceda?i, ca mai apoi aceast? con?tiin?? ?s? fie ?ncuibat?” ?ntr-un. Sistem sta?ionar sau mobil (hibrid-robot), astfel ?nc?t s? fie ?n stare de func?ionare ?i peste secole sau chiar peste milenii? Oare este acest lucru de ne?nchipuit ?i de nerealizat? ?n ultim? instan??, oare nu suntem noi, oamenii – s?-mi fie iertat? aceast? compara?ie eretic? ca ni?te bio-robo?i autoreproduc?tori ?i condu?i de con?tiin??? ?ntreb?ri, ?ntreb?ri ?i iar ?ntreb?ri…Spiritul uman, care reprezint? mai mult dec?t o monoton? colec?ie de ?nv???minte ?i experimente, ?nc? poate p?c?li un computer ?de ultim? or?”.Ca un exemplu hilar, matematicianul german, Kurt G?del, a postulat ?principiul incertitudinii”, ?n virtutea c?ruia, principiile matematice nu sunt demonstrabile, ?i ?n situa?ia de acum, nici computerizate. ?n schimb, matematicienii pot rezolva aceast? problem?, cu mult? iscusin??, lipsindu-se de aportul computerului!Roger Penrose, fizician al Universit??ii din Oxford (Anglia) este de p?rere c? ?undeva, ?n afar?” s-ar afla un rezervor de ?adev?ruri”, la care ar avea acces matematicianul, dar nu ?i computerul. David Deutsch, apar?in?nd aceleia?i echipe de la Oxford, crede c? un computer al viitorului, ce va func?iona pe nivele cuantice – a?a-numitul: computer-cuant? – va solu?iona o serie de probleme foarte dificile pe care un computer obi?nuit nu este ?n m?sur? s? le rezolve. Opinii asem?n?toare ?mp?rt??esc ?i colegii s?i de ?tiin??, Charles Bennett, de la centrul de cercet?ri IBM al Yorktown Heights, New York, ?i Ed Fredkin de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). ?n timp ce Bennett lucreaz? ?nc? la o metod? de programare a computerului-cuantic, Ed Fredkin viseaz? deja la o ?ma?in? cereasc?”, gra?ioas? din punct de vedere metafizic, un super-computer care ar avea menirea de a-i facilita omului s?-?i fixeze el ?nsu?i legit??ile, pentru a stimula g?ndirea individual? ?i chiar procesele de g?ndire ale ?ntregului sistem social. ?Ma?ina cereasc?” a lui Fredkin ar fi corespondentul a ceea ce se ?n?elege prin integrarea con?tiin?ei ?ntr-un sistem tehnic. Acest lucru ar fi salutat de ?Big Brother” al lui George Orwell. S? sper?m c? vom fi scuti?i de astfel de mon?tri pentru a nu se accelera procesul de degenerare.Cronologia evolu?iei transcomunica?iilor instrumentaleVocile pe banda de magnetofon.1952. P?rintele Gemelli ?nregistreaz?, ?n prezen?a p?rintelui Ernetti, vocea tat?lui s?u decedat; ace?tia ?l informeaz? despre asta pe Papa Pius al XII-lea.1959. Friedrich Jürgenson ?nregistreaz? vocile p?s?rilor, descoperind, cu acel prilej, a?a-numitele voci paranormale. Dup? patru ani de experien?e ?n domeniu, ?n 1963, ?n cadrul unei conferin?e de pres?, comunic? descoperirile sale.1965. Psihologul ?i filosoful leton, Konstantin Raudive este convins de Jürgenson de autenticitatea fenomenului TK ?i ?ncepe propriile sale experimente ?n Baad Krotzingen (Germania).1967. Thomas A. Edison vorbe?te prin transmediul s?u, Seutemann, despre str?daniile sale, care, deja ?n 1928, au dus la realizarea unui aparat, conceput de el, pentru recep?ionarea ?vorbelor de dincolo”. ?n Viena, Seill creeaz? ?psihofonul” ?i Rudolph construie?te pentru Raudive un ?goniometru”.1970-1971. Bacci ?i colaboratorii s?i, s?pt?m?nal, ?ncep s? contacteze pe cei ?de dincolo” (Dialoguri cu a?a-numitele voci, direct prin radio). Mari asocia?ii, ai celor interesa?i de fenomenul TK, iau na?tere ?n Germania, Italia, Austria ?i ?n S.U.A.1987. Produc?torul de film, R. Olsen, ?i F. Jürgenson realizeaz? video-filmul ?Pod spre nemurire”.Voci electroacustice1970-1990. Un grup de experimentatori italieni din Grositto, condus de Marcello Bacci a ob?inut, dup? vocile imprimate pe banda de magnetofon, ?i voci electroacustice, pe parcursul unor lungi dialoguri. Aceste transmisiuni prin radio au precedat ?edin?ele de spiritism (cu ajutorul mesei), din ultimii ani.1971. Americanii Jones, Meek ?i Heckmann au inaugurat un laborator destinat dezvolt?rii unui sistem de comunica?ii, pe dou? direc?ii, pentru stabilirea unui contact cu cei r?posa?i.1978. Mediumul O’Neil, utiliz?nd un receptor al benzii, are contacte scurte, dar conving?toare, cu un medic american, mort de cinci ani.1982. Meek a f?cut cunoscute ?nregistr?rile pe band? ce cuprindeau 16 rezumate ale comunica?iilor lui O’Neil cu omul de ?tiin?? american, dr. George J. Mueller, decedat ?n 1968, precum ?i 100 de pagini, ?nsum?nd rapoarte ?i date tehnice legate de acest caz.1982–1989. K?ning (Germania) dezvolt? mai multe sisteme TK, prin utilizarea unor oscilatoare de interferen?? cu frecven?? joas? ?i prin folosirea radia?iilor cu infraro?ii ?i ultraviolete. Dialoguri cu un grup de studen?i deceda?i.1985–1989. Harsch-Fischback, Luxemburg, confec?ioneaz?, cu sprijin spiritual, dou? instala?ii complexe de recep?ie. Au loc dialoguri ?ndelungate.1987. H?rting (Germania) perfec?ioneaz? complexele sale TK, existente deja ?i recep?ioneaz?, pe parcursul a mai multor luni de zile, convorbirile directe electroacustice ale unei fiin?e apar?in?nd lumii ?de dincolo” – ABX – JUNO.1987. Homes ?i Malkhoff (Germania) recep?ioneaz? voci prin radio ?i televiziune.Transcomunica?ii prin telefon1978. Americanii Rogo ?i Bayless, dup? chestionarea martorilor ?n ?Phone calls from the Dead” – Telefoane de la mor?i – relateaz? despre cazuri credibile ?n care cei trecu?i de ?partea cealalt?” comunic?, prin telefon, cu cei r?ma?i ?n via??.1981–1983 M. Boden, dup? o serie de deranjamente telefonice inexplicabile, are contacte spontane cu cei deceda?i ?i cu fiin?e ce nu apar?ineau unei linii evolutive umane.1986. Voci la telefonul lui Harsch-Fischbach.1988. Voci la telefonul lui Homes.1990. Voci la telefonul lui Malkhoff.Transcomunica?ii prin computer1980–1981. Boden (Germania) Documentare privind deranjamentele spontane, pline de sens, pe computer. Cauzele acestor deranjamente au fost puse pe seama deceda?ilor cunoscu?i.1984–1986. Ken Webster (Marea Britanie) recep?ioneaz?, prin computer, mesajele unei entit??i ce pretinde c? a tr?it ?n sec. XVI. Majoritatea m?rturiilor sunt scrise ?n engleza veche, specific? acelui secol. Detaliile istorice au fost sus?inute de literatura de specialitate. Manifesta?ii ale unor fantome ?n casa lui Webster. Tot prin computer au luat leg?tura cu noi ?i un grup de experimentatori ai timpului din 2109.1987–1989. Experimentatorii TK din Luxemburg, Harsch-Fischback, ob?in contracte, prin computer, cu nenum?rate trans-fiin?e, inclusiv cu K. Raudive.1988. Contacte prin computer, ob?inute de Homes.Imagini video ?i TV din transdomenii1978. Dup? ani ?ndelunga?i de experimente TK, Della Bella a ob?inut, ?n prezen?a numero?ilor martori, primele imagini subiectiv observabile, ale unor deceda?i cunoscu?i, pe ecranul unui televizor. Vocile celor deceda?i fuseser? deja ?nregistrate pe benzi de magnetofon. ?i al?i experimentatori din numeroase ??ri au sus?inut c? ar fi observat apari?ii ale mor?ilor pe ecran, dar nu au documentat acest fapt.1985. Klaus Schreiber (Germania) – sprijinit din punct de vedere tehnic de ing. M. Wenzel – sub ?ndrumarea, prin benzi de magnetofon, a fiicei sale decedate, Karin, a utilizat un videosistem electronico-optic, ?n vederea realiz?rii de imagini paranormale. ?n multe cazuri este posibil? identificarea, prin contact-transaudio ?i compararea imaginilor.1987–1991. Imagini – transvideo au fost anun?ate ?i de al?i experimentatori din Germania, Fran?a, Luxemburg, Elve?ia ?i S.U.A.1991. Au loc transcontacte efectuate de experimentatorii Adolf Homes ?i Friedrich Malkhoff ?n Rivenich, l?ng? Trier. Homes realizeaz? documentarea pentru multe noi cazuri de recep?ie concomitent? a imaginii ?i a sunetului, reu?ind ob?inerea celei mai lungi recep?ii TV cunoscut? p?n? acum – 180 de secunde.(Fragment din cartea cu tematic? TK ?Transcomunica?iile instrumentale – dialog cu cei necunoscu?i” apar?in?nd prof. Dr. E.O. Senkowski).4 Atac ?n lumea viselor?Structura de baz? a cercet?rii se compune din vise ce se ?mpletesc ?n beteala g?ndurilor, a sacrului ?i a calculului”Albert Szent-Gy?rgyi (1893–1986);?n 1937 a primit Premiul Nobelpentru fiziologie ?i medicin?.Influen?a con?tiin?ei asupra timpului, autonomia ei fa?? de fenomenele universului nostru, cu patru dimensiuni, iese ?n eviden?? din tr?irile onirice pline de ?nsufle?ire. Multe dintre escapadele con?tiin?ei ?n acea stare de vis, neutral? din punct de vedere temporal, creeaz? impresia c? mi?carea noastr? ?n timp, uneori, ar fi mai intens?, iar, alteori, ?ar amor?i”. Adesea ne g?ndim c-am putea s? plutim, s? s?rim ?n timp, spre a ne elibera de c?tu?ele timpului. Prin urmare, visul ?nseamn? desprinderea con?tiin?ei de trupul material, dependent de factorul ?timp” ?i deplasarea acestei con?tiin?e ?ntr-o lume, ?n care cauzalitatea – principiul efect-cauz? – pare a se anula. ?n aceast? stare, noi ne mi?c?m prin ?ntreg universul, prin trecut ?i viitor. Fiecare vis ?nseamn? perceperea unei alte realit??i, concomitent? cu cea existent?, material?. ?n timpul visului, fantezia – jocul liber al con?tiin?ei – nu cunoa?te grani?e.?n starea de veghe, timpul pare a fi inflexibil. Noi vedem ?n no?iunea de ?timp” o barier? insurmontabil?, un factor de ordine ?i stabilitate. ?Acum” se separ? de ??nainte” ?i ??napoi”, ?mpiedic?nd o mi?care arbitrar? spre ?nainte ?i ?napoi ?i se str?duie, ca ?n lumea noastr?, cauzalitatea s? r?m?n? ne?tirbit?.Av?nd ?n vedere implicarea insolubil? a spa?iului ?i a timpului care se intensific? ?n universul nostru cu patru dimensiuni, ne r?m?n pu?ine speran?e c?, ?ntr-un viitor apropiat, am putea corecta unicele noastre reprezent?ri stabilite ?n momentul de fa??.Fire?te, acest lucru nu mai este valabil pentru starea con?tiin?ei mereu schimb?toare, a?a cum se petrec lucrurile ?n timpul somnului, a transei, a influen?ei exercitate de narcotice sau ?n cazul unor anumite deranjamente psihice. ?n astfel de condi?ii, se tinde spre o accelerare sau o reducere subiectiv? a ritmului desf??ur?rii evenimentelor, intervenind o apreciere eronat? a fenomenului, ceea ce duce, ?n mod indirect, la str?pungerea barierei timpului.Cu c??iva ani ?n urm?, ?n Uniunea Sovietic?, A. A. Leonov ?i V.I. Lebedev au studiat semnifica?ia timpului, din via?a celor degaja?i psihic. O pacient? f?cea urm?toarea remarc? ?n leg?tur? cu dilatarea timpului: ?Totul pare mort. ?ntreaga lume e lini?tit?. Eu ?tiu c? limba ceasului vostru se mi?c?. ?ns?, exist? doar aparen?a c? totul s-ar mi?ca. ?n ceea ce m? prive?te, voi veni?i din alt? lume”.Aceast? percepere a expir?rii scurgerii timpului ce se manifest?, ?n mod diferit, ?n con?tiin?a pacientei, – chiar dac?, dup? p?rerea noastr?, sunt de ordin subiectiv – trebuie s? ?ntre ?n coliziune cu aparent normalele, ?s?n?toasele” percep?ii ale timpului ?i, ?n consecin??, toate acestea conduc, ?n mod inevitabil, la un dezechilibru al personalit??ii persoanei ?n cauz?. Con?tiin?a uman? ajunge s? fie puternic stresat? de aprecierile controversate asupra scurgerii timpului.Altfel se petrec lucrurile ?n timpul visului, c?nd con?tiin?a noastr? cotidian? se reduce la nivelul de ?flac?r? de veghe”, iar incon?tientul este activ complet. ?n aceast? situa?ie de manifestare liber? a con?tiin?ei noastre, nu se mai repet? confruntarea cu realitatea noastr? temporal?, pe care o percepeam noi ?n starea de veghe. ?n cazul de fa?? – av?nd ?n vedere conceptele noastre de ast?zi despre timp ?i cauzalitate – intervine o tendin?? de ?nc?lcare a legit??ilor recunoscute. Pentru cel ce viseaz? nu intervine o restr?ngere a sferei spa?iale sau a celei temporale. El ??i dirijeaz? con?tientul, f?r? a t?r?g?na timpul, ?n orice loc din universul nostru, deplas?ndu-se, f?r? efort, ?n varii epoci din trecut ori din viitor.Faptul c? noi, pe baza libert??ilor pe care ?i le permite con?tiin?a noastr?, putem vizita nu numai universul nostru, ci ?i alte lumi existente, precum ?i c? exist? posibilitatea s? avem anumite tr?iri ce se desf??oar? ?ntr-o realitate ce nu a avut trecut ?i nu va avea nici viitor pentru noi, par a fi lucruri demne de luat ?n seam?.Multe dintre visele noastre, din cauza intensit??ii ?i plasticit??ii lor, au efecte mult mai puternice dec?t cele oferite de realitatea noastr? obi?nuit? cotidian?.De aceea trebuie s? nu subestim?m variile posibilit??i ale con?tiin?ei noastre ?i s? evit?m confuziile ce apar, prin disocieri eronate ?ntre ?real” ?i ?ireal” (virtual).?n timpul excursiei sale nocturne, adesea, incon?tientul nostru se umple de o sumedenie de ?fapte” suplimentare, de natur? paranormal?. ?n drumul s?u prin timp, incon?tientul nostru percepe multe evenimente, pe care mai t?rziu ?i le ??nsu?e?te” ?n mod real.Formele sub care se manifest? vizionarismul (perceperea aceea ce ar putea fi) ?i precognitivitatea (putin?a de a ?ti dinainte) celui ce viseaz? – chiar dac? totul este codat ?n simboluri sau corespunde ?n cele mai mici detalii cu ceea ce se va ?nt?mpla ?ntr-adev?r – s-ar putea s? nu cunoasc? o scar? de evaluare. Ceea ce conteaz? ?i este important, cu adev?rat, este faptul c?, prin existen?a precognitivit??ii, a fost posibil? demonstrarea autonomiei temporale a con?tiin?ei noastre, ca ?i comportamentul ei acauzal. ?i nu numai at?t. ?n momentul ?n care ob?inem cuno?tin?e despre fenomenele care se petrec abia mai t?rziu, e necesar s? eviden?iem ?i acele puncte ale timpului, ?n care se manifest? fenomenele respective, c?ci undeva ?i cumva ele sunt deja reale. De aici rezult? c? fenomenele trecute sau viitoare se ?ntrep?trund, ele petrec?ndu-se concomitent. Compara?ia cu modul ?n care se ordoneaz? foile de ceap? ?ntr-o singur? ceap? (o superceap?!) ni se pare deosebit de sugestiv?. Fiecare foaie ar fi, ?n felul ei, o lume paralel?, independent?, o realitate. A?adar, totul este de dinainte programat, aidoma dischetei unui computer care se umple cu via??.Numai noi, oamenii, ne putem ?nchipui, ?n fiecare clip?, o nou? lume, o nou? realitate. ?Filmul” cu patru dimensiuni, despre viitorul ?i trecutul universului nostru, ?n care nou? ne-a fost oferit un roli?or modest, cu siguran?? c? a fost turnat ?n afara cosmosului nostru. Este vorba, ?n acest film, despre ceea ce vedem, cum tr?im ?i ceea ce facem noi, iar minusculele secven?e dintr-un gigantic film, cu sonor ?i imagine, nu pot fi ?ntrerupte din derularea lor, nici prin decesul nostru, nici m?car prin distrugerea ?ntregii galaxii.Multe din visele noastre pe care noi le consider?m ni?te nonsensuri, din pricina con?inutului ?imposibil” al acestora, ar putea, ca pe o alt? linie a timpului, s?-?i g?seasc? corespondentul ?ntr-o alt? lume, dar pentru noi, aceast? lume nu este una real?. E posibil ca acest fenomen s? nu par? ?real”, din moment ce se manifest? variate influen?e exterioare, iar noi, oamenii, ?n consecin??, suntem nevoi?i s? juc?m un alt ?rol”, ?ntr-o alt? realitate.Senzorii fini ai con?tiin?ei, dat? fiind structura lor superdimensional? ?i independent? de factorul ?timp”, p?trund p?n? ?n domeniile pseudorealului, percep?nd ?nt?mpl?ri din viitor, incomprehensibile ?i acauzale.Despre un astfel de eveniment tr?it ?n vis, ne-a relatat salariatul de la c?ile ferate engleze, Victor Cleave. Acesta, ?ntr-o sear?, a adormit ?n timpul cinei, trezindu-se abia peste patru ani. ?n timpul visurilor sale, Cleave a v?zut flori, copaci, cl?diri etc. Ce ar?tau ciudat.?n lumea viselor, totul p?rea real, dar, totu?i, ?n anumite privin?e, totul p?rea a fi imaterial. Pentru fiin?ele umanoide nu existau nici obstacole materiale, nici no?iunea de timp, a?a cum o cunoa?tem noi. Ei, nu numai c? se mi?c? nestingheri?i prin obiecte, ba mai mult chiar, posed? darul de a modela materia.De altfel, Cleave n-a reu?it niciodat? s?-?i a?tearn? pe h?rtie impresiile sale din lumea viselor. ?ncerc?nd s? fac? acest lucru, e?uase de-a binelea, ?ntruc?t niciun fel de metode de-ale noastre de reproducere a ceea ce se petrece ?n vis, nu se potrivea cu transimaginile ?i culorile acestora.Multe dintre descrierile lui Cleave sugerau faptul c? propria-i con?tiin?? z?bovea ?ntr-o ??ar? real? a viselor”, ?ntr-o lume paralel? sau ?ntr-un univers superdimensional. Ar fi posibil ca aceast? con?tiin?? a lui Cleave s? observe fenomene ce, nicic?nd, nu se vor petrece ?ntr-un viitor ?ndep?rtat, sau ?ntr-un viitor ce nu apar?ine, ?n nici-un caz, realit??ii noastre? Acest lucru nu-l vom ?ti nicic?nd. Un interesant fenomen, pe care oricine ?l poate observa, asupra propriei persoane, ?n momentul trezirii – descris adesea ca o ?revenire la sine” – sus?ine ideea autonomiei ?i a mi?c?rii con?tiin?ei noastre: dac? suntem trezi?i prea brusc din vis, ?pr?bu?irea” ?n realitatea noastr? cu patru dimensiuni se poate face printr-un ?oc. Con?tiin?a dezorientat? nu ?tie spre care dintre cele dou? realit??i s? se decid?. Pentru c?teva clipe, ea se penduleaz? ?ntre dimensiuni, f?c?nd ?confidentul” din mediul nostru ambiant s? par? str?in ?i ireal.Imaginea, pe care cel trezit o percepe prima dat?, rareori corespunde ?n totalitate cu realitatea vizual? din starea de veghe. Lucrurile par deformate. Locul anormal dintre realit??i a con?tiin?ei noastre creeaz? nou? personal, c?t ?i persoanelor prezente o stare de z?p?ceal?. Dureaz? ceva timp p?n? ne reg?sim ?n realitatea noastr? spa?ial?, p?n? c?nd se ?ntoarce ?n corp con?tiin?a din excursia ei prin universul dimensiunilor superioare ?i p?n? c?nd lumea ??i recap?t? ordinea.Presupunerea conform c?reia con?tiin?a noastr? – ?ntruchip?nd dorin?e, inten?ii, manifest?ri ale voin?ei, reprezent?ri animate – are ?n permanen?? o existen?? unic?, chiar ?i ?n perioada ei de veghe, a fost confirmat? de cazul americanului Charles W. Ingersoll, proprietarul unui post de radio, din Ely, Minnesota.?n anul 1948, ingersoll ?i-a planificat, ca ?mpreun? cu p?rin?ii s?i, s? fac? o excursie pentru a vizita Grand Canyon, ?ns? a fost nevoit, din motive legate de afaceri, s?-?i am?ne punerea ?n practic? a proiectului s?u, p?n? ?n anul 1955.Scopul c?l?toriei era acela de a realiza cu aparatul s?u de fotografiat, tip ?Bosley” c?teva poze, pentru a imortaliza pe pelicul? imagini ale celebrului canion. ingersoll achizi?iona de la un fotograf, din Ely, o camer? de filmat ?i un film comercial unde erau ?nregistrate imagini ale Marelui Canion. Pe pelicul? se putea citi ?Copyright by Castle Films 1948”, semn c? aceast? pelicul? a fost realizat? ?n anul respectiv.?n aceea?i sear?, ingersoll, prezent?nd filmul p?rin?ilor s?i, avu parte de-o imens? surpriz?: s-a descoperit pe sine acolo. ?n film, se apropia – a?a cum f?cuse abia ?n 1955 – de marginea canionului, ca s? fac? poze cu aparatul s?u ?Bosley”. ?n fundal se vedeau foarte clar modele de automobile ale anului 1948 ?i lesne se puteau recunoa?te oamenii ?mbr?ca?i dup? moda de-atunci. ?n film ap?rea ?i el, ingersoll. Ce se ?nt?mplase, ?n fond? Participase cumva ?spiritul s?u” sau se confundase cu alt? persoan?? Ca s? fie sigur, ingersoll arat? filmul prietenilor s?i, c?rora nu le spuse nimic despre ?apari?ia” misterioas? Reac?ia prietenilor a fost prompt?: ?Tat?l t?u a ?nregistrat asta? Acesta e?ti tu!” Prietenii ?l identificaser? foarte clar pe ingersoll. Ceva mai t?rziu, exper?ii au analizat filmul, l-au cercetat cu de-am?nuntul, folosind ?i o lup? ?i, ?n mod special, partea din film ?n care ap?rea ingersoll. Ace?tia n-au descoperit nimic care s? sugereze o manipulare. Materialul filmului prezenta o structur? omogen? ?i nu se observa niciun punct de lipire.Oare echipa de cameramani care realizase filmul ?n 1948 a ?nregistrat, cu totul ?nt?mpl?tor, o proiec?ie materializat? a con?tiin?ei lui Charles ingersoll, a ?dublului” acestuia, care, pe baza dorin?elor sale, a c?l?torit mai devreme spre Grand Canion? Acest lucru s-a petrecut pe un alt plan al timpului, ?ntr-o lume paralel? cu a noastr?? Oare, ?n timpul mi?c?rii sale prin ?c?mpul timpului, pentru c?teva momente, ?personalitatea sa de-o clip?” s-a desprins de eroul nostru din viitor pentru a fi prezent ?n 1948, la Grand Canion?”De fapt, ce s-a petrecut cu al s?u alter ego? S-a retras el cumva, ?n ?irul imaginilor ap?rute anterior sau s-a cuplat cu eul s?u, cel din anul 1955?5 Precogni?ia – Informa?ii din viitor?Acum noi ne ?ndeletnicim cu o problem? care se bazeaz? pe necesitatea imperioas? de a sesiza o consecin?? aparent?, drept una real?…Trecutul ?i viitorul sunt dou? concepte pur arbitrare care, ?n realitate, nici nu exist?”Keith Floyd, ?Of Time and Mind”?ntr-un studiu cuprinz?tor, hipno-terapeuta american? P.M.H. Atwater, a atras aten?ia asupra faptului c? exist? oameni care pot s?-?i prevad? propria moarte. Aceasta consemneaz? cazul unei eleve care comunicase ?ntr-o zi p?rin?ilor ei c? fusese cuprins? de un ciudat presentiment c? va muri ?ntr-un accident de ma?in?. Aceast? m?rturisire a fetei a fost f?cut? cu un an ?nainte ?i a provocat o profund? stare de ?ngrijorare p?rin?ilor. Ace?tia i-au explicat fiicei c? ea se afl?, probabil, ?ntr-o criz? de natur? psihic? ?i au trimis-o la diver?i psihoterapeu?i, care nu au putut s?-i alunge temerile nefaste. La o zi de la absolvire, ea mergea, ?mpreun? cu o prieten? cu automobilul, c?nd un vehicul, venit din sensul opus, a sc?pat de sub control, izbind cu toat? puterea automobilul ?n care se aflau cele dou? prietene. Ambele au murit pe loc, ?n schimb, ?oferul vehiculului ce a provocat tragedia a sc?pat teaf?r, asum?ndu-?i vina pentru cele ?nt?mplate.Cercet?rile efectuate ?n casa prietenei elevei au avut rezultate surprinz?toare. ?i aceasta, cu c?teva luni ?nainte de producerea tragicului accident, avea convingerea c? va muri, dar nu spusese nim?nui despre acest fapt. O pur? coinciden??? De fapt, ce se ?nt?mplase cu-adev?rat?Niciunul din variatele fenomene psi nu pune la ?ndoial? chiar a?a de mult reprezentarea cauzal? a timpului ?i nu ridic? at?tea probleme oamenilor de ?tiin?? precum previziunea – afirma?ia aproape schizofrenic? conform c?reia s-ar cunoa?te ceea ce ?nc? nu s-a ?nt?mplat.Noi credem c? este vorba de ?prevedere” sau precogni?ie.Termenul de ?precogni?ie” provine din limba latin?: ?prac” = ?nainte, ?i ?cognoscere” ?nseamn? ?a cunoa?te”. Pentru ?n?elegerea acestei no?iuni, trebuie s? ne raport?m la principiul, dovedit deja de anumi?i fizicieni ?n teste practice ?i de laborator, al simultaneit??ii ce guverneaz? universul nostru. Plec?m de la premisa c? trecutul ?i viitorul nu ar exista. Totul se deruleaz? ca pe o scen? a unui teatru, totul este ?acum” ?i totul se petrece ?n acest moment ?i chiar ?i acest fapt pare pus sub semnul ?ntreb?rii. Mergem mai departe pe f?ga?ul deduc?iei, afirm?nd c? aceast? con?tiin?? a noastr? are ?n componen?a ei mai mult dec?t cele patru dimensiuni cunoscute de noi, exist?nd, a?adar, posibilitatea de a p?trunde ?n multe domenii ale existen?ei, ?n domenii ?n care viitorul nostru e stabilit cel pu?in ?n ni?te contururi grobiene. Prin urmare, ?n momentele ?n care vis?m sau ne ad?ncim ?n rezolvarea unor profunde dileme de natur? spiritual?, c?nd con?tiin?a noastr? este distras? de problemele cotidiene ?i de procesele g?ndirii, evenimentele viitoare pot fi percepute, ?ntr-un mod mai mult sau mai pu?in precis.Nu este ?nc? limpede dac? anticiparea viitorului se realizeaz? prin intermediul unor ?bre?e” din structura universului – ?n leg?tur? fiind cu ?gaura de vierme” – sau prin transmiterea de informa?ii, ca urmare a utiliz?rii unor particule mai rapide dec?t lumina, respectiv a tahionilor (despre care am avut prilejul s? discut?m, ?ntr-un capitol anterior). Un lucru este cert: evenimentele rev?zute corect datorit? precogni?iei nu pot fi modificate nici dac? ?ntreprindem ceva contra lor. S-ar putea spune c? sunt ni?te vremuri grele pentru vizionari. Apare ?i o alt? ?ntrebare: cum am ?ti noi dac? vizionarul a anticipat ceva, ?n mod real, sau el nu-i dec?t un ?arlatan. Nu este chiar at?t de simplu de dat un r?spuns corect. Ce se ?nt?mpl? ?n cazul ?n care vizionarul nu poate prevedea ni?te evenimente care, totu?i, au avut loc? Poate c? aceast? ?prognosticare” are loc ?ntr-una dintre multele lumi paralele, prin intermediul unei alte ?imagini” ale persoanei noastre? Cazul ingersoll ar trebui s? ne dea de g?ndit.Un mare num?r de informa?ii ?i imagini precognitive a fost perceput ?n timpul viselor. De cele mai multe ori visele p?trund ocazional ?i ?n mod ?cifrat” ?n con?tiin?a noastr?, dar nefiind distorsionate. Trainic onirice se compun, ?n general, at?t din ?produsul” fanteziei c?t ?i din percep?iile autentice extrasenzoriale ?i ?se dau ?n vileag” prin presentimente ?i anticip?ri. Gre?elile de interpretare apar atunci, c?nd cel ce viseaz? ??i interpreteaz? ?n mod eronat propriile tr?iri onirice ?i nu este ?n m?sur? s? fac? distinc?ia ?ntre evenimentele visate ?i ?soliile” precognitive, ap?rute ?n mod real. Fire?te, este deosebit de greu s? ne evalu?m impresiile, despre visele noastre, s? ne clarific?m eventualele ?percep?ii”, de vreme ce utilizarea aptitudinilor noastre paranormale este mult mai pu?in exersat?, dec?t folosirea celor cinci sim?uri ?normale”. Astfel se pot clar deosebi adev?ratele preziceri de visele care nu spun nimic. Caracterul imaterial al scenariului oniric face imposibil? o interpretare precis? de c?tre un neini?iat. ?i totu?i, exist? multe cazuri ce arat? o concordan?? uimitoare ?ntre informa?iile precognitiv receptate (adesea con?inut tragic) ?i inform?rile reale.Pe data de 15 mai 1978, David Booth, din Cincinnati, a ?nceput s? viseze ni?te lucruri ?ngrozitoare. Noapte de noapte, David visa un avion ce p?rea s? aib? o serie de dificult??i. ?n primul r?nd, el auzea foarte clar un zgomot anormal. Apoi ?z?ri” o pist? de aterizare, aceasta fiind liber?, iar deasupra ei se rotea un aparat cu trei motoare al American Airlines. Dup? aceea, avionul lu? o curb?, spre dreapta, se pr?bu?i la p?m?nt, transform?ndu-se ?ntr-un glob de foc. David Booth se ar?t? foarte contrariat de acest vis care se tot repeta, ?n aceia?i parametri ?i se hot?r? s? ia leg?tura cu oficialit??ile aeroportului din Cincinnati care, la r?ndul lor, au luat leg?tura cu cei r?spunz?tori de naviga?ia aerian? federal? – F.A.A., din Atlanta. Ray Pinkerton, manager la F.A.A. Declara: ?Am avut impresia c? el (Booth) spune adev?rul. C?nd m-a sunat. ?i tremura vocea. Fire?te, eram ?ngrijorat. Dar ce se poate face c?nd cineva te sun? la telefon, ?ntr-o problem? at?t de delicat??”Pe 25 mai, al aceluia?i an, s-a ?nt?mplat o catastrofa. Un aparat DC-10, apar?in?nd American Airlines, efectu?nd zborul cu num?rul 191, ?nainte de a ateriza, se pr?bu?i ?n apropierea aeroportului din Chicago. 274 de persoane au decedat. Previziunile lui D. Booth s-au dovedit a fi inutile. Soarta ?i-a spus cuv?ntul. Jack Barker, purt?torul de cuv?nt al F.A.A., a f?cut urm?toarea declara?ie: ?E de necrezut. Poate c? ?ntre scenariul visului lui Booth ?i tragedia care a avut loc s? apar? anumite neconcordan?e, dar exist? mult mai multe coinciden?e”. Din p?cate, ?i ?n domeniul transportului maritim exist? destule exemple de previziuni ale unor catastrofe ?i imposibilitatea schimb?rii destinului. Cutremur?tor de-a dreptul este cazul celebrului de-acum Titanic care ?n noaptea de 15 aprilie 1912, ?n timp ce se deplasa prin nordul Atlanticului, s-a izbit de un aisberg, scufund?ndu-se ?n ad?ncurile oceanului. Din cei 2 200 de pasageri afla?i la bordul navei, doar 705 dintre ace?tia au putut fi salva?i. Tragedia prin care a trecut acel vapor de lux a zguduit pe toat? lumea. Dac? cineva ar fi prev?zut soarta vaporului ?naintea producerii catastrofei, nimeni nu l-ar fi luat ?n serios. Tehnica p?rea perfect?, nimeni nu cuno?tea motive ra?ionale ca acesta s? nu func?ioneze. Cu toate acestea, au existat numero?i oameni care ?au tr?it”, ?n visurile lor, cumplita nenorocire ce s-a ab?tut asupra Titanicului ?i a pasagerilor acestuia, zile, s?pt?m?ni ?i chiar luni de zile, mai ?nainte de-a se fi produs tragedia. Con?tiin?a acestor oameni s-a scufundat, de?i numai pentru un timp scurt, ?n viitor. ?ntr-un viitor ce a fost din vreme programat ?i care, ?n cele din urm?, s-a dovedit a fi irevocabil.Prof. Lan Stevenson – cunoscut prin cercet?rile sale din domeniul re?ncarn?rii ?n leg?tur? cu tragedia prin care a trecut Titanicul, a analizat 19 cazuri de precogni?ie, ajung?nd la ni?te concluzii surprinz?toare.Previziunile au fost receptate sub form? de voci, vise ?i viziuni ale groazei victimelor ce ?notau ?n apele ?nghe?ate.Omul de afaceri londonez, J. Connon Middleton, care dorea s? fac? o c?l?torie cu faimosul transatlantic, cu pu?in ?nainte de a se petrece nefericitul incident, a sim?it, ?n vis, ?n dou? r?nduri, c? plute?te peste epava vasului.El a v?zut oameni neajutora?i, ?not?nd pe suprafa?a apei, ba chiar le auzea ?i urletele. Middleton n-a crezut nici-o clip? c? visele sale se pot adeveri, dar a avut o senza?ie nepl?cut? ?n leg?tur? cu afacerile sale ?i a plecat la New York. De altfel, c?nd a trimis telegrama prin care ??i anun?a anularea cursei cu vaporul, s-a sim?it foarte u?urat.?n perioada cuprins? ?ntre 3 ?i 10 aprilie, multe alte persoane ?i-au contramandat c?l?toria cu transatlanticul, invoc?nd tot felul de motive printre care ?i acela c? ar aduce ghinion s? participe la prima curs? de lung? durat? a unui vapor. E posibil ca aceste persoane, de?i ?n mod incon?tient, s? fi avut un presentiment al iminentei catastrofe. Publicistul britanic, W.T. Stead, care fusese invitat la o conferin?? de pre?edintele de atunci american Wiliam Howard Taft (1857–1930), publicase cu ani ?nainte un articol, ?n care prezenta naufragiul fictiv al unui vapor, consecin?? a intr?rii ?n coliziune cu un aisberg, ?n nordul Atlanticului.Contele Louis Hamonc care era cunoscut, sub pseudonimul de ?Cheiro”, ca un practician al vizionarismului, ?l ?n?tiin?? pe publicistul britanic despre o viitoare c?l?torie a acestuia cu vaporul. Stead n-avea ?n inten?ie, ?n acel moment, niciun plan de c?l?torie, dar dup? ce reflect? pu?in, se hot?r? s? se consulte ?i cu un alt medium, W. De Kerlor. Acesta ??i anun?? clientul c? ?n cur?nd va face o c?l?torie ?n America. ?n modul s?u specific, de Kerlor a m?rturisit c? a depistat numai jum?tate din carcasa vaporului. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Pu?in mai t?rziu, vis? c? se va produce o catastrofa maritim? la care lua parte ?i el. Mai mult de 1000 de oameni se luptau pentru propria lor via??.Stead a primit mai multe ?semnale” vizionare, printre acestea afl?ndu-se ?i o scrisoare primit? de la o ?nalt? fa?? bisericeasc? din Anglia, care prevedea naufragiul Titanicului. ?n acest timp, publicistul habar n-avea c? se afla printre pasagerii acelui vapor.Dup? aceea urm? invita?ia adresat? de pre?edintele american pe care, ce ironie a sor?ii, nu putea s? o refuze. Stead ?i-a rezervat o cabin? a vaporului cu pricina, iar soarta ?i-a urmat cursul. Ultima sa scrisoare, trimis? la Queenstown, l?sa clar s? se ?n?eleag? c? el ?nsu?i, pe c?nd se afla ?nc? la bordul vaporului a avut ni?te previziuni foarte sumbre. El ?i-a pierdut via?a, o dat? cu naufragiul Titanicului.lan Stevenson a publicat numai cazurile cele mai clare de precognitivitate. ?i, ca o curiozitate, numai pe acelea ce s-au anun?at, cu dou? s?pt?m?ni ?nainte de dezastru. Multe dintre m?rturiile de-atunci se g?sesc ?nc? ?n arhivele societ??ilor parapsihologice. Nimeni nu va ?ti niciodat? num?rul real al prevestirilor legate de catastrofa maritim? ce a f?cut ?nconjurul lumii W. E. Cox s-a ocupat, ?ntr-un studiu ?tiin?ific, de percep?iile precognitive ale catastrofelor feroviare. El a investigat 28 de astfel de incidente, ?n care cel pu?in zece persoane au suferit leziuni grave. Cox a dovedit o statistic?, pe o perioad? de timp – de p?n? la patru s?pt?m?ni – de dinainte de catastrof?, num?rul c?l?torilor era mult mai redus dec?t ?n mod normal. O simpl? ?nt?mplare sau e, totu?i, ceva mai mult de-at?t? Cox a explicat acest fenomen ca fiind unul ?subliminal”, adic? este vorba despre o precognitivitate de nivel interior, pe care orice om ?i-o prelucreaz? ?n mod diferen?iat. ?n astfel de momente c?nd percep?ia precognitiv? p?trunde ?n con?tiin??, aceasta afl?ndu-se ?n stare de veghe, mul?i oameni ?i-au anulat planurile de c?l?torie, evit?nd astfel iminente catastrofe.C?nd ?n 1966, ?n localitatea Aberfan, din ?ara Galilor, o uria?? hald? de zgur? a alunecat peste o ?coal? ?i mai apoi peste o parte a acelei localit??i, ?ngrop?nd, pur ?i simplu, 144 de persoane, numero?i cet??eni din ?ntreaga Anglie au perceput ?n vis, cu c?teva s?pt?m?ni mai ?nainte, aceast? catastrofa.Psihiatrul englez, J. C. Barker, a str?ns 35 de rapoarte ?n care erau consemnate o serie de presim?iri, ?n leg?tur? cu tragedia de la Aberfan. ?n 24 de cazuri, vizionarii au comunicat membrilor familiei lor, vecinilor ?i prietenilor sumbrele lor experien?e precognitive. Din astfel de constat?ri se poate deduce c? exist? o corela?ie ?ntre probabilitatea producerii unei catastrofe ?i num?rul perceperilor precognitive referitoare la acea catastrofa – un fenomen absolut inteligibil, din punct de vedere statistic.Dr. James C. Carpenter, de la catedra de psihologie a Universit??ii din North Carolina, a ?ncercat s? explice misterul unui astfel de fenomen, efectu?nd experimente ?n laborator, pe baza unor solu?ii tehnice sigure, pentru a g?si procedee de stimulare artificial? a aptitudinilor de percep?ie precognitiv?, de rang inferior. Nici dr. Carpenter, nici studen?ii acestuia, care ?i st?teau la dispozi?ie ca subiec?i psihiatrici, nu posedau vreo aptitudine paranormal? neobi?nuit?. Prin utilizarea unui sistem binar (R?spunsuri prin ?da” ?i ?nu”) dr. Carpenter a reu?it s? stimuleze ?talentul” precognitiv al colaboratorilor s?i. Rezultatul acestui demers s-a dovedit a fi foarte fructuos.Fiecare dintre aceste persoane – subiec?ii psihiatrici – la momentul oportun, trebuia s? fac? fa?? aceluia?i gen de probleme. Conform statisticilor, cele mai multe dintre m?rturii au fost declarate ca fiind preziceri ?afabile”. Echipa a avut cota de 76, adic? 26 peste posibilitatea coinciden?ei.Rezultatele extraordinare ob?inute ?n urma experimentelor de grup ?nt?reau convingerea c?, -180975-173355-1294130922655-1286510932180-180975-180975la un nivel inferior, informa?iile recep?ionate precognitiv corespund, ?ntr-adev?r, foarte bine evenimentelor reale.Un anumit eveniment spectaculos a fost supus percep?iei precognitive, ob?in?ndu-se un astfel de gen de ?pictogram?” a evenimentelor viitoare ce s-a dovedit a fi mai mult sau mai pu?in exact?, dar interpretabil? din punct de vedere al particip?rii ?i al apropierii ?n timp.?nt?mpl?tor, s-a acreditat ideea c?, datorit? percep?iei precognitive, accidentele, ba chiar ?i cele mai cumplite catastrofe, pot fi evitate.?ns?, prin interven?iile inten?ionate, ce aveau menirea de a ?mpiedica producerea catastrofelor, s-a ajuns la un paradox bizar, ?n sensul c?, pe baza precognitivit??ii, fusese deja ?construit?” o astfel de strategie, ?n curgerea destinului. O astfel de aparent? precognitivitate ar fi aidoma unei avertiz?ri ?i ar avea doar o func?ie moralizatoare.?i totu?i, ?n literatura de specialitate, se g?sesc numeroase cazuri, ?n care se fac referiri la astfel de avertiz?ri precognitive, ?i dac? acestea ar fi fost luate ?n serios, s-ar fi putut ?mpiedica producerea accidentelor.Uneori, se realiza prevenirea unui dezastru iminent, chiar ?n ultimele secunde, ?nt?rind convingerea celor surprin?i de acest lucru c? ei ?n?i?i, urm?nd indica?iile precognitive, au adus o corectur? destinului. Numai c? lucrurile nu stau chiar a?a…Stanley Krippner, parapsiholog american, ne prezint? un interesant caz de precognitivitate oniric?. ??ntr-o noapte, o femeie ??i trezi b?rbatul din somn ?i ?i povesti c? a visat ceva ?ngrozitor. Ea a visat c? un candelabru uria? s-a pr?bu?it peste patul unde doarme copilul lor. Ea a mai visat c? ?n urma acestui accident, copilul a decedat pe loc. Ceasul din camera copiilor ar?ta ora 435. Auzind acestea, b?rbatul se amuz? pe seama fricii so?iei sale, pe c?nd aceasta ??i lu? copilul ?n patul lor. Dou? ore mai t?rziu se auzi din camera copilului zgomote ?i pocnituri puternice. ?ntr-adev?r, candelabrul se pr?bu?ise. Limba ceasului indica 435.Dac?, ?ntr-adev?r, visele se dovedesc a fi ?reale”, atunci, ?n mod firesc, se pune ?ntrebarea: de ce nu pot fi evitate catastrofele, prin presupuse ?interven?ii”? ?i dac? pot fi evitate, unde are loc acest lucru? ?ntr-una din multele lumi paralele?La Stanford Research Institute Interna?ional (SRI!) din Menlo Park, California, ??i desf??oar? activitatea fizicienii Harold E. Puthoff ?i Russel Targ, care afirm? c?, la vitez? superioar? luminii, prin p?trunderea tahionilor ?n lumea noastr?, printr-un tunel interior, s-ar ajunge la un soi de echilibru ?ntre prezentul nostru ?i viitor (respectiv mai multe forme de viitor care se deosebesc unele de celelalte). Este vorba despre un proces ?n care precognitivitatea ar putea fi ?n?eleas? ?i din punct de vedere fizic. Ambii oameni de ?tiin?? pleac? de la ideea c? undele informa?ionale ce p?trund din viitor ?n prezent sunt foarte rapid ?ncetinite. Ar fi un motiv pentru care evenimentele ce se vor derula ?n viitor ar putea fi mai bine anticipate. Este o ipotez? ce a fost de mai multe ori confirmat? ?n activitatea practic?. Cei doi fizicieni, Puthoff ?i Targ, au constatat c?, folosind aparate de m?surare electrice, se pot ob?ine previziuni foarte precise, ?n interiorul unui interval de 0,2 zecimi de secund?, conform sistemului ?Callcard”. Un interesant caz de precognitivitate realizat? ?ntr-un timp scurt, mi s-a ?nt?mplat mie, ?n urm? cu c??iva ani, ?n timp ce m? aflam ?n sudul Italiei, cu inten?ia de a m? ?ntoarce acas?.Autobuzul nostru tocmai trecea printr-un mic tunel, ?n apropiere de Modena, c?nd a accelerat brusc, din cauza unei ocoliri. ?oferul trebuia s? evite un Alfa Romeo care, ?ntr-o curb?, s-a izbit de un panou aflat ?n spatele tunelului. ?oferul se afla ?n fa?a unei probleme foarte dificile, ?n ?ncercarea sa de a evita ciocnirea cu un autobuz cu dou? etaje ce venea din sens opus. Totu?i, d?nd dovad? de o prezen?? de spirit nemaipomenit?, el a reu?it, ?n ultima secund?, s? salveze autobuzul, printr-o fr?n? de maestru.Totul s-a desf??urat cu o vitez? uluitoare, ?nc?t mul?i dintre c?l?tori nici m?car n-au realizat ce ar fi putut s? se ?nt?mple. Totu?i, o femeie ?i-a dat seama c? am fost la un pas de o catastrofa. Aceasta, galben? ca ceara, mi-a m?rturisit c?, ?nc? ?nainte de a p?trunde ?n tunel, cu c?teva secunde mai devreme de declan?area posibilului accident, a avut o ?prevestire”. Acest lucru m-a ?ocat mai mult dec?t eventualul accident, c?ci, din fericire, nu a fost nicio victim?. Femeii nu i-au trecut niciodat? ?nainte astfel de g?nduri prin cap, dar de ce tocmai atunci? Fire?te c? nu vom ?ncerca s? demonstr?m existen?a precognitivit??ii prin nara?iuni cu caracter anecdotic, de?i, uneori au ?i ele un miez de adev?r. Pentru a elimina toate ?ndoielile cu privire la acest fenomen, prof. Fizician de la Princeton, Robert Jahn, ?i colaboratoarea acestuia, Brenda J. Dunne, au efectuat numeroase experimente de natur? precognitiv?, ob?in?nd rezultate surprinz?toare. ?n cazul unei ?Precognitive Remote Perception” (PRP) – Percep?ie precognitiv? de la Distan?? este vorba despre o combina?ie ?ntre vizionarismul plastic (percep?ia la distan??) ?i previziune – o form? deosebit de complicat? a percep?iei precognitive. F?r? ?ndoial? c? succesul repetat ob?inut de cei doi oameni de ?tiin?? a dus la clarificarea multor aspecte legate de acest ciudat fenomen Psi.Conform protocolului PRP, perceptor, respectiv cel ce percepe, ar fi ?n m?sur? s? ne redea o descriere cuprinz?toare, ba chiar ?i o schi??, a unor localit??i ?i obiecte necunoscute acestuia unde se afl? agentul – un observator – din viitorul apropiat. El ar trebui s?-?i completeze un chestionar, ceea ce ar facilita mai t?rziu evaluarea analitic?. Perceptorul ar putea apela la agentul, aflat ?n acel moment al viitorului, dezvolt?nd strategiile necesare ?ndeplinirii sarcinii. Multe dintre descrierile realizate erau alegorice, altele foarte analitice sau prea narative, oferind prea multe detalii.Agen?ii, la r?ndul lor, au r?mas timp de 10–15 minute la locul obiectivului, pentru a permite perceptorului s?-?i decanteze impresiile. ?n continuare, ?n zona obiectivului, s-au realizat fotografii pentru a fi verificate, la evaluarea experimentului. Fixarea obiectivului a fost hot?r?t? la Princeton, ?in?ndu-se cont de anumi?i factori:?n cele mai severe condi?ii de siguran??, conduc?torul proiectului trebuia s? aleag? printr-o persoan? neparticipant? la experiment unul din posibilele locuri-obiective stabilite anterior, de care nici perceptorul, nici agentul nu ?tiau nimic.-?Obiectivul fusese ales, descris ?i fotografiat, la momentul oportun, ?n mod spontan, la ?fa?a locului”, de c?tre agen?ii ?n?i?i.Aceast? metod? a fost aplicat? chiar ?i atunci c?nd agen?ii au optat, dup? bunul lor plac, pentru itinerarul de c?l?torie, cu mult ?nainte de fixarea obiectivului. Pentru a se exclude orice suspiciune provocat? de ?n?elegeri verbale, vizionarism ?i telepatie, ?nainte de str?ngerea ?i evaluarea descrierilor ?i a fotografiilor, s-a avut ?n vedere interzicerea oric?rui contact ?ntre observator ?i agent.La experimentele bogat demonstrate prin imagini ?i ?tiin?ific analizate de cei de la Princeton, p?n? ?n 1987, au participat, selec?iona?i pe baza unor criterii ?tiin?ifice, 40 de oameni dota?i cu aptitudinea de a percepe, complet?nd un num?r de 334 de teste. Au fost urm?rite obiective nu numai ?n S.U.A., ci ?i ?n str?in?tate: ?n Italia, Sco?ia, Cehia, Rusia, pentru a se demonstra c?, ?n cazul percep?iilor precognitive, distan?ele nu constituie un impediment ?n realizarea obiectivului propus.?n timpul discu?iilor purtate cu cei ce participau la experimentele PRP, prof. Jahn a descoperit, pe baza concluziilor trase de pe urma tehnicilor de percep?ie utilizate, indicii care ?fac aluzie” la influen?ele exercitate de presupusele efecte ale tunelului, de natur? cuantico-mecanic?, asupra precognitivit??ii. Unul dintre cei destina?i s? perceap? a descris maniera ?n care s-a comportat ?n acel moment, fiind, realmente, cuprins ?ntr-un scenariu despre viitor, printr-o percepere contemplativ?. Acesta m?rturisea: ?Mai ?nt?i ?ncerc s? dau la o parte tot ceea ce m? preocup? sau la ce m? g?ndeam. Apoi am f?cut eforturi pentru a-mi reprezenta un ecran de film acesta fiind gol, apoi un agent, pe care nu-l mai v?zusem niciodat?, alerg?nd pe ecran. Dup? aceea am a?teptat ca s?-mi dau seama ce se poate vedea pe ecran. De obicei nu apare nicio imagine coerent?, ci mai degrab? se ivea ceva ce aduce a consecin?? a unor impresii onirice.” Un altul f?cea urm?toarea declara?ie: ?Cele mai multe impresii mi se creeaz? imediat dup? ce m? trezesc, mai ?nainte ca eu s? ?ncep s? g?ndesc logic. Dup? ce ?mi clarific scopul c?ut?rii, stau ?ntins lini?tit ?i a?tept imaginile ce curg ?n con?tiin?a mea.” Previziunile referitoare la atentatele puse la cale ?mpotriva unor personalit??i de prim rang, previziuni care s-au dovedit a fi ?sarea ?i piperul” pentru cei talenta?i ?n acest domeniu, aduc?ndu-le acestora o nesperat? publicitate ?i recunoa?tere unanim?.Oare e necesar ca, pe baza unor senza?ii efemere, s? se m?guleasc? orgoliul celor avizi de publicitate?La 10 martie 1981 ap?rea ?n ?National Examiner” urm?toarea relatare a americancei Noreen Renier: ?S-a tras asupra lui Reagan, pre?edintele n-a fost omor?t, ci r?nit ?n partea st?ng? superioar? a pieptului”. Dou?zeci de zile mai t?rziu, respectiv la 30 martie, la ora 1430, din p?cate, profe?ia lui Renier s-a adeverit: pre?edintele Ronald Reagan, dup? o alocu?iune rostit? ?n fa?a func?ionarilor Uniunii Sindicatelor AFL/CIO, a p?r?sit Hotelul Hilton din Washington, fiind ?mpu?cat ?i grav r?nit de t?n?rul ?n v?rst? de 25 de ani, John Warnock Hinckley, din Evergreen, Colorado. Glon?ul atentatorului a p?truns pe sub bra?, ?n corpul lui Reagan, apoi a rico?at ?n a ?aptea coast?, perfor?nd pl?m?nul ?n profunzime, pe o por?iune de 7 cm.Dup? prezentarea unor astfel de previziuni ?n mod inevitabil, se nasc ?i ?ntreb?rile: care este partea exact? a previziunilor ?i care este cea estompat?? Unde se termin? specula?ia ?i unde ?ncepe veritabila precognitivitate??n acest moment, g?ndurile mi se ?ndreapt? ?i spre nefericitul caz, ?n care a fost implicat pre?edintele de-atunci al S.U.A., John F. Kennedy. De ce spectaculoasele previziuni f?cute la vremea respectiv? n-au putut ?mpiedica tragica ?nt?mplare, ?n urma c?reia t?n?rul pre?edinte ?i-a pierdut via?a?Pentru a l?muri c?t mai limpede aceast? problematic? at?t de complex? a previziunilor, nu trebuie s? uit?m un alt element: exist? o sumedenie de elemente subversive – frustra?ii, criminalii, cei care se consider? a fi ?delega?i ai destinului” sau obseda?ii de eroisme, cu orice pre?, care se simt motiva?i, ?n ac?iunile lor, de ?soliile din viitor”. Ce-ar fi s? ?nvinov??im ?i societatea, pe care am putea-o considera complice la ?nf?ptuirea unui tragic accident (incident), din moment ce publicul a fost deja informat despre un iminent eveniment cu urm?ri majore, chit c? informarea a fost f?cut? ?n mod pripit ?i nechibzuit? ?ncerc?nd s? g?sim motiva?ii speculative, risc?m s? acord?m circumstan?e atentatorilor de tot soiul. Atunci care mai este deosebirea dintre no?iunile de ?vinovat” ?i ?nevinovat”.Este cu totul ?ndrept??it? ?ntrebarea dac? oricare dintre noi poate s? se antreneze ?n vizualizarea viitorului ?i astfel s? ?listeze” timpul?Fizicianul ?i chimistul irlandez dr. Sean O’Donnell nu se arat? deloc mul?umit de presupunerile ?i specula?iile lipsite de con?inut care se fac ?n leg?tur? cu ?pre-existen?a” viitorului. Afirma?ia conform c?reia cei mai mici copii tr?iesc ??n afara timpului” ?i c? numai prin educa?ie ei sunt obi?nui?i cu idea c? numai trecutul este clar ?i ireversibil, i-a prilejuit dr. Sean O’Donnell s? remarce faptul c?, ?n aceast? situa?ie omul ar fi fost ?nzestrat de la natur? cu un sistem al memoriei ?n care predomin? simetria. ?n ?mijlocul” unei con?tiin?e a timpului s-ar fi aflat ?acum”, iar la st?nga ?i la dreapta acestei con?tiin?e s-ar fi g?sit trecutul ?i viitorul.?n continuare, opinia lui O’Donnell este aceea c?, ?n sistemul nostru de g?ndire, ra?iunile sunt asimetrice, iar trecutul este singura no?iune temporal? acceptat?, de?i nedemonstrabil?. A ?nceput s? dea aten?ie propriilor sale previziuni ale ?nt?mpl?rilor cotidiene. O’Donnell este convins c? ?n spatele intui?iei ?i al precognitivit??ii se ascunde o veritabil? ?memorie” a viitorului. Tot ceea ce afl?m ?n mod precognitiv, n-ar fi altceva dec?t numai ni?te ?amintiri din viitor” (?Future Memory”).Prin educarea neobosit? a ?memoriei din viitor”, O’Donnell raporteaz? c? a reu?it o rat? de 80, fa?? de media de 50. Alte persoane testate au ajuns la un nivel de 65.Dup? 5 000 de ore consacrate experimentelor, dr. Sean O’Donnell a formulat teoria sa referitoare la ?Future Memory”, afirm?nd c? memoria uman? lucreaz? ?n realitate simetric. Printre altele, el define?te sesizarea fenomenelor viitoare nu prin no?iunea de precognitivitate, ci prin ?amintiri de dinainte”.Experimentatorii ru?i – o eviden?iem aici pe cunoscuta doamn? parapsiholog Barbara Ivanova – au ajuns la concluzia c? vizionarismul, ca orice alt talent, se ?nva??. Barbara Ivanova mi-a f?cut cunoscut? tehnica ei special?: ??nainte de a ?ncepe antrenamentul de precogni?ie, exers?m percep?iile spontane, ?n cadrul grupei. Participan?ii la aceste ?edin?e trebuie s? intuiasc? erorile referitoare la cuvinte, imagini, reprezent?ri, forme geometrice, simboluri etc. Noi ?ncepem prima ?edin?? cu exersarea vizualit??ii, ce const? ?n realizarea unei pseudo-percep?ii ce are menirea de a-i pune pe participan?ii acestor ?edin?e ?n situa?ia de a-?i aminti evenimente reale, apoi ele trebuie definite ?n asemenea manier?, ?nc?t s? fie c?t mai animate cu putin??, iar aten?ia s? fie fixat? asupra tuturor detaliilor, fie ele c?t de infime. Apoi ?trecem prin sit?” percep?iile. Imediat dup? aceea, ?ncerc?m, s? surprindem o impresie pseudo-auditiv?, urm?nd a ne aminti de un zgomot real sau imagistic.Dup? ce s-au sedimentat impresiile, drumul spre perceperea informa?iilor precognitive este deschis. Ele se pot infiltra ?n vacuumul creat ?n ?golul” reprezent?rii. Ceea ce se petrece se poate defini prin formula ?a-?i aminti – ?nainte?, nu foarte diferit de atunci c?nd ??i aminte?ti ceva din trecut. La fel se petrec lucrurile ?i ?n cazul imaginilor, apropiindu-ne, ?n anumite privin?e, de domeniul fanteziei, numai c? imaginile autentice nu se schimb? ?n mod voit. ?n acest mod se pot face diferen?ieri corecte ?ntre informa?iile Psi ?i anumite descoperiri.V. Din alte timpuri – din alte lumi??n domeniul holografic – ?n cel al frecven?elor – este un moment c?nd ?cu patru mii de ani ?n urm?? poate fi egal cu ?m?ine?”Karl H. Pribram, ?Holographic Memory”?n ?ntreaga lume exist? locuri, ba chiar ?inuturi ?ntregi unde, ca urmare a bru?telor anomalii ce se petrec ?n microcosmos – ?n sistemul unitar al g?urilor de vierme al lui Wheeler – exist? tendin?a de a se realiza un ?scurtcircuit” ?ntre un ?acum” al nostru cu patru dimensiuni ?i alte universuri inexistente, paralele cu realitatea noastr?.Acest fenomen are urm?toarele caracteristici:-?Ofer? posibilitatea oamenilor ?nzestra?i cu harul previziunii s? arunce o privire uneori ?n epocile trecute, ba chiar ?i ?n cele viitoare;-?Nu rareori se confrunt? cu fiin?e-fantom? din trecut, ce seam?n? cu persoane demult decedate;-?Faciliteaz?, ?n mod sporadic, contacte prin computer cu fiin?e din trecut sau viitor. To?i participan?ii trebuie s? fie convin?i de faptul c? tr?iesc acum, adic? ?ntr-un fel de atemporalitate.-?Ar putea fi r?spunz?toare pentru numeroasele pictograme observate ?n lanurile de gr?u din Anglia, neexplicate p?n? acu, – manifest?ri ce iau tot mereu forme mai complicate ?i mai misterioase.Dac? se recunoa?te existen?a universurilor supraordonate – sau paralele, atunci fenomenele descrise ?n ceea ce urmeaz? nu mai par at?t de neobi?nuite. Super-con?tiin?a din spatele tuturor fenomenelor virtuale ?i materiale ne face s? credem c? noi contribuim la aceast? stare interac?ion?nd ?n vis. Totul se ?ntrep?trunde. Tr?im ?ntr-o lume plin? de cupl?ri cu trecutul. Sun? ca o blasfemie: singura realitate este visul, absolutul este visul – un vis ?n alt vis, la r?ndu-i ?n altul… ad infinitum.1 Ferestre spre ieriMiss Annette, redactor, de ani de zile, al televiziunii britanice, observ? pentru prima dat? ?un sat tipic-Sussex”. Era ?n vara anului 1959, ?ntr-o vineri seara, c?nd dup? o s?pt?m?n? plin? de ?ncordare, se afla cu automobilul ei ?ntre Midhurst ?i Liphook. Deodat?, ea v?zu un c?tun dr?gu?, cu o biseric?, ni?te colibe acoperite cu paie, un iaz plin cu ra?e ?i o paji?te. Aici totul p?rea s? fie ?nc? la locul lui; aici trebuia s? vad? totul mai de aproape. Annette se mir? de faptul c? nu reu?ise s? descopere p?n? atunci aceast? bijuterie a naturii. De asemenea, ?i prietena ei care o ?nso?ea pe Annette ?n aceast? mic? excursie, de sf?r?it de s?pt?m?n?, era uimit? de atmosfera romantic? ce-o degaja satul. Era ceva arhaic, stil Tudor.La ?ntoarcere, dup? ce vizitaser? ni?te prieteni ?n Midhurst, au vrut s? revad? enigmatica localitate. Dar satul, ia-l de unde nu-i! Parc?-l ?nghi?ise p?m?ntul.?n vinerea urm?toare, c?nd Annette se ducea spre casa ei de sf?r?it de s?pt?m?n?, de data asta fiind singur?, l-a v?zut din nou. Se concentr? la maximum pentru a nota urm?torul indicator… Midhurst. F?r? urm? de ?ndoial?, satul ?vr?jit” se afla undeva ?ntre Liphook ?i Midhurst. Duminic? s-a ?ntors la Londra mai devreme dec?t de obicei, ca s? admire satul viselor ei la lumina zilei. S-a tot ?nv?rtit ?ntre Midhurst ?i Liphook, ?ns?… satul disp?ruse. Annette nu ?tia ce s? mai cread? oare ea ?i prietena ei avuseser? halucina?ii ori avuseser? de-a face cu o apari?ie neobi?nuit de real??Abia ?n toamna anului urm?tor, miss Annette a g?sit explica?ia bizarei ?nt?mpl?ri. ?ntr-un mic anticariat londonez, ea g?si o hart? veche, ?n care era indicat? o mic? localitate care nici m?car nu purta un nume, situat? la jum?tatea distan?ei dintre Midhurst ?i Liphook. Mica localitatea avea opt gospod?rii ??r?ne?ti, o biseric?, un iaz ?i o p??une. Anticarul ?ine s-o informeze pe clienta sa c? ?ntreaga a?ezare arsese p?n? ?n temelii cu mult timp ?n urm?… vreo 300 de ani.Percep?iile unor scenarii din trecut sau viitor, indiferent c? ele se produc ?n ?nc?peri sau spa?ii libere, se explic? prin deranjamente psihice ale observatorului, dar chiar ?i prin anumite anomalii de natur? fizic?. Nu se cunosc cauzele precise ale unor asemenea fenomene. Astfel de anomalii ar putea fi declan?ate prin existen?a unor zone de bruiaje ?n c?mpul magnetic al P?m?ntului prin respingeri ?n structura spa?iu-timp condi?ionate gravitativ sau al?i factori nedescoperi?i p?n? acum. Poate c? este vorba despre proiec?ii ale unor domenii superdimensionate conectate invizibil la lumea noastr? sau despre ?imagini” din alte realit??i, din alte timpuri. De?i de cele mai multe on se bazeaz? pe impresiile plastice, reale, aceste manifest?ri nu trebuie s? fie neap?rat acolo, ?n termeni tridimensionali.?n august 1941, Leonard Hall, ?mpreun? fiind cu prietenii s?i, se ?ndrepta spre muntele Ozark, situat undeva, ?n partea central? a Americii de Nord. Una din nop?i ?i-a petrecut-o pe malul lui Upper Current River. ?nainte de r?s?ritul soarelui, Leonard Hall auzi ni?te voci str?ine, necunoscute lui. Omul deschise ochii ?i constat? uimit c? ?n timpul nop?ii ap?ruser? ni?te musafiri. La lumina unui foc de tab?r?, aflat la o distan?? de 30 de metri de cortul s?u, Hall a putut distinge foarte clar oameni odihnindu-se. De-a lungul malului fluviului mai ardeau ?i alte numeroase focuri de tab?r?, iar ?n jurul acestora se afla un mare num?r de persoane. Grupul se compunea ?n cea mai mare parte din indieni, ?mbr?ca?i numai cu un fel de ?or?uri de piele. Oamenii vorbeau ?ntr-un dialect str?in. Apoi ?ncepu s? disting? c?teva cuvinte rostite ?n spaniol? ?i avu impresia c? se afl? ?ntr-o tab?r? a conchistadorilor – spanioli ce cuceriser? America de Sud ?i Central?, ?n sec. Al XVI-lea. Dar aceast? imagine nu dur? mult timp, dup? care se estomp? treptat.Hall n-a dorit s?-?i trezeasc? prietenii din somn, tem?ndu-se c? ace?tia – ?n cazul ?n care nu v?zuser? ?i ei – ?l vor considera, pur ?i simplu, nebun.Din curiozitate, Leonard Hall ?ncerc? s? l?mureasc? tainele acestei incredibile ?nt?mpl?ri. Se duse pe la diverse biblioteci, consult?nd o sumedenie de documente vechi ?i afl? adev?rul: ?ntr-adev?r, ?n august 1541, un grup de conchistadori, condus de Soto ?i Coronado s-au oprit, pentru o perioad?, ?n apropiere de Upper Current River.Cum se poate explica aceast? ??nt?lnire” dintre dou? realit??i? S? fi fost vorba despre un vis? Sau ?n timp ce dormeau, Hall a tr?it o proiec?ie tridimensional? a unei epoci de care ?l despart 400 de ani?Este exclus s? punem pe seama halucina?iilor descrierea at?t de plastic? a unei epoci ?n care spaniolii cucereau America, din moment ce Hall a aflat mult mai t?rziu despre prezen?a conchistadorilor pe acele meleaguri.Sunt relativ rare cazurile, ?n care anumite persoane, p?trund pe nea?teptate ?n mijlocul unor ?nt?mpl?ri din trecut, chiar dac?, numai pentru c?teva clipe, au fost martorii derul?rii acelor evenimente. Unele dintre aceste persoane reu?esc mai t?rziu reconstituirea unor scene fantomatice, cu ajutorul unor vechi jurnale ?i, uneori, prin utilizarea fotografiilor.Amintirile devin treze, trecutul arunc? umbre largi.Era 3 octombrie 1963. La Universitatea Wesley, din Lincoln (Nebraska), Coleen Buterbaugh, secretara decanului de atunci, Sam Dahl, trebuia s?-i ofere personal o ?tire important? unui docent. Nu era ?nc? ora 9, c?nd secretara intr? ?n camera de lucru a docentului ?i fu surprins? de un miros tare nepl?cut. Profesorul nu era de g?sit. Ea se uit? cu aten?ie prin camer?. Imediat z?ri o femeie masiv?, cu p?rul negru. ?mbr?cat? dup? moda veche ?i care nu p?rea a remarca intrarea secretarei ?n camer? Necunoscuta ?ntinse m?na dreapt? spre raftul de sus al unui dulap vechi, plin cu partituri. Probabil, vroia s? ia ceva de acolo. Apoi privirile lor s-au ?nt?lnit. Imediat secretara p?li, dar cu totul altceva o nelini?ti ?i mai mult. C?nd se uit? pe fereastr?, nu-i venea s? cread? c?, ?n c?teva secunde, s-au putut petrece asemenea transform?ri. Cea mai mare partea a campusului p?rea a fi un teren viran. ?n zadar c?uta cu privirea cl?dirile moderne ale facult??ilor, sediul administrativ ori str?zile ?i drumurile ce duceau spre terenurile universit??ii. Totul l?sa impresia c? niciodat? n-ar fi existat ceva ?n acele locuri. Coleen Buterbaugh, pentru o clip?, a avut senza?ia c? s-a deplasat ?n trecut. Cuprins? de panic?, ea a p?r?sit imediat acea camer?, ?n care se petrecuser? lucruri at?t de ciudate. Afar? o ?nt?mpin? realitatea obi?nuit?, momentul ?acum” cunoscut de ea.?nt?mplarea a pricinuit ceva v?lv?. Dup? ce a f?cut descrierea persoanei feminine ?nt?lnite ?n camera de lucru a docentului, s-a trecut la identificarea acesteia, r?sfoindu-se o ?ntreag? arhiv? de fotografii. ?ntr-adev?r, cu ajutorul unor poze din 1915 a fost identificat? o fost? profesoar? de muzic?, domni?oara Clara Mills. Aceasta murise ?n aceea?i camer?, cu 27 de ani ?n urm?, ?n jurul orei 9. Sertarul spre care se ?ndreptase fantoma domni?oarei Mills con?inea, a?a cum s-a putut stabili mai t?rziu, aranjamentele corale.Coleen Buterbaugh avusese halucina?ii sau v?zuse doar o proiec?ie a unor ?nt?mpl?ri trecute, sau se transferase din punct de vedere fizic ?n trecut? Dac? schimbarea realit??ii s-ar fi r?sfr?nt numai asupra mediului din imediata apropiere – biroul – s-ar fi putut conchide c? a fost un fenomen psihic. ?ns?, ?n imaginea femeii, tot terenul Universit??ii a fost schimbat, ceea ce ?nseamn? c? ?ntr-adev?r a fost o transpunere ?lin?” ?n trecutul de acum 50 de ani, ?n Primul R?zboi Mondial.Cu c??iva ani ?n urm?, aten?ia mi-a fost atras? de cazul americancei Gladys Galvin care, ?n perioada ?n care a fost sor? medical?, a avut o tr?ire asem?n?toare. Spre deosebire de cazul ?n care a fost implicat? Coleen Buterbaugh, de data aceasta v? voi relata o situa?ie, ?n care dou? femei tr?iesc o schimbare a realit??ii.?n diminea?a zilei de 16 iunie 1959, Gladys Galvin ?i colega sa Rosemary – pe atunci ambele lucrau, ca surori medicale, la un spital din Seattle – au vrut s? coboare cu ascensorul ?n beci. De acolo trebuiau s? aduc? apa distilat? ce se afla depozitat? ?n recipiente mari. Femeile au intrat ?n lift, pun?ndu-l ?n mi?care, evident, cu inten?ia, de a cobori. Ambele femei credeau c? cineva care voia s? coboare ap?sase pe buton. C?teva secunde mai t?rziu, liftul se deplas? ?n direc?ia opus?, oprindu-se la ultimul etaj. U?a se deschise automat, iar privirea celor dou? femei se opri asupra coridorului. Totu?i, acolo nu era nimeni care s? vrea s? coboare. Acesta, a?a cum se ?nf??i?a celor dou? surori medicale, nu ar?ta a fi holul unui spital modern, din punctul lor de vedere. Gladys ?i Rosemary, f?r? voia lor, se sim?ir? transferate ?n trecut. ?n holul ?n care domina albul, se aflau pe jos covoare orientale. ?n locul unde, ?n mod normal, trebuia s? se afle persoana ce ?nso?ea liftul, se g?seau scaune vechi, cu sp?tare ?nalte, ?i tot ?n acel loc se mai aflau o vaz? decorativ? din alam? ?i ni?te ?ezlonguri de la sf?r?itul secolului.Ambele femei se holbau uimite la acele obiecte neobi?nuite. Oare visau cu ochii deschi?i? Voia cineva s? le joace vreo fars?? Cheltuielile pentru ce era acolo ar fi fost pu?in cam prea mult.Cele dou? femei ?nc? tr?iau cu impresia c? se afl? ?ntr-un vechi hotel de lux. ?n st?nga lor, acolo, unde ?n mod normal trebuia s? fie sec?ia de chirurgie pentru b?rba?i, se g?sea un gang plin de covoare. Gladys Galvin se deplas?, ca hipnotizat?, pe hol. ?n porticul aripii destinate b?rba?ilor erau ag??ate candelabre ?i tot felul de ornamente de pe vremuri. Toate u?ile p?reau a fi ?nchise. Dar ce fel de u?i erau acestea? Numai a u?i de spital nu ar?tau.D?nd dovad? de o formidabil? prezen?? de spirit, Rosemary ??i apuc? repede prietena de bra? ?i o conduse cu toat? puterea ?napoi, spre lift. Poate ?n mod instinctiv, ea a sim?it pericolul c? au fost smulse dintr-o realitate ?n alt? realitate care nu le apar?inea. De parc? s-ar fi aflat ?n trans?, Gladys, ap?s? pe butonul liftului pentru a se deplasa la parter. Revenir? la realitate. Cu toate c? ambele femei foloseau ?n permanen?? liftul, ?n pofida celor ?nt?mplate, nu li s-a mai ?nt?mplat niciodat? s? aib? parte de un eveniment at?t de ciudat. ?n mod inevitabil, se pune o ?ntrebare fireasc?: ce s-ar fi ?nt?mplat, dac? ambele femei ar fi p?r?sit liftul ?i s-ar fi ?cufundat” ?n realitatea fantomatic? pentru mai mult timp? Ar fi devenit prizoniere, ar fi primit ele o nou? identitate? Ocazional, oamenii s-au confruntat cu scene, ?n care ar fi putut fi proiecta?i ?ntr-una din multele desf??ur?ri ale evenimentelor viitoare. Fizicianul John Gribbin, ?n cartea sa ?Time Warps” eviden?iaz? o astfel de ?orientare al?turi de timp”, opinie ce apar?ine unui celebru comandant englez de escadron, Sir Victor Goddard. Fenomenul s-a petrecut ?n anul 1935. ?n timpul unui zbor, Goddard a nimerit cu aparatul s?u ?ntr-un nor dens. Ca urmare a proastei vizibilit??i, el ?i-a pierdut orientarea. ?n c?teva secunde, el s-a izbit cu aparatul s?u de un alt avion ce apar?inea forma?iei a c?rei comandant era. Aparatul s?u se pr?bu?ea. Totu?i, cu chiu cu vai, pilotul a reu?it s? redreseze aparatul la c??iva metri deasupra p?m?ntului, ca apoi s? ating? o ?n?l?ime care s?-i permit? s? aib? din nou o pozi?ie normal? de zbor. Dup? aceea, pilotul se ?ndrept? spre aeroportul din Prem, ?n apropiere de Edinburg – care mai era doar o ruin? jalnic? a ceea ce fusese el ?n timpul primului r?zboi mondial. Soarele str?lucea cu putere. Pentru a se orienta, privi ?n jos, remarc?nd, spre uimirea sa, un aeroport aflat ?n plin? activitate, cu multe aparate de zbor a?ezate impecabil ?n hangarele ce str?luceau a cur??enie. Apoi, aceast? viziune disp?ru brusc ?i Sir Goddard se av?nt? din nou printre nori ?i prin ploaie.Au trecut pu?ini ani de la aceast? ?nt?mplare ?i Prem a redevenit baz? de antrenament al For?elor Aeriene Regale. Interesant de remarcat este faptul c? acum, pe acel aeroport, sta?ioneaz? tipuri moderne de avioane, a?a cum le-a ?v?zut” Goddard. ?n timpul unei vizite efectuate la Prem, Goddard a constatat c? acoperi?urile hangarelor nu erau acoperite cu bitum a?a cum se obi?nuia ?nainte, ci cu tabl? ondulat?, modern.Dr. John Gribbin remarc? faptul c? acel ?contact” al lui Goddard cu viitorul nu este nicidecum o viziune perfect? a unei realit??i de mai t?rziu, ci mai degrab? este vorba despre o viziune a unei realit??i temporale ?de dinainte”. Gribbin este de p?rere c? reconstruirea aeroportului s-a f?cut ?n func?ie de concep?ia arhitectului, anul?ndu-se astfel versiunea asupra acoperi?urilor hangarelor, a?a cum ap?reau acestea ?n scena fantomatic? sesizat? de Goddard. Dar aceast? variant? ar putea fi anulat?, av?nd de-a face cu o p?trundere a pilotului ?ntr-un viitor paralel. Cred c? aceast? ultim? variant? nu are nici-o ?ans? de-a deveni real?.?Observ?rile” scenariilor din trecut sau din viitor se realizeaz? ?n mod spontan, adic? iau pe nepreg?tite pe cel ce le parcurge, iar durata lor este foarte scurt?, de numai c?teva secunde. Nimeni nu se mai mir? de faptul c? psihiatrii ?ncearc? s? ?ntre ?n contact cu anumite deranjamente ale con?tiin?ei, fie ele trec?toare sau permanente: halucina?iile optice ?i acustice, iluziile, refugiul din realitate, psihozele, reprezent?rile obsesive, maniile etc. Este regretabil c?nd, prin diagnoze lipsite de con?inut, sunt reprimate interpret?rile moderne ale acestor fenomene deosebit de interesante, cum ar fi de pild? teoriile teoretico-cuantice cu privire la rela?ia dintre con?tiin?? ?i fizic?. Marea schimbare a modului de g?ndire relativ la evaluarea viziunilor retro ?i precognitive ar putea fi determinat? de un aparat numit ?cronovizor”, prin care s-ar observa scene din cel mai ?ndep?rtat trecut – un fel de ?televizor” al timpului. Ideea c? toate evenimentele de pe lumea aceasta au fost definite ?i ?nmagazinate ?n ceva ca o ?Carte a vie?ii”, filosoful Rudolf Steiner (1861–1925) vorbe?te despre o ?Cronic? akashik?” (?n lb. Sanscrit? ?akasha” – ?eterul-spa?iului”) se g?se?te ?n cele mai multe scrieri ale popoarelor antice. Profesorul Senkowski define?te aceste ?rezervoare” fictive ale ?eterului spa?ial” drept ni?te ?spa?ii metaforico-cosmice ale informa?iilor”, iar printr-un ?cronovizor” ele pot fi evaluate.Preotul-c?lug?r benedictin italian Alfredo Pellegrino Emetti – ?eful unicei catedre de muzic? arhaic? a conservatorului Benedetto Marcello din Vene?ia, doctor ?n limbi vechi orientale, filosofie ?i teologie – a dorit, cu c??iva ani ?n urm?, ca ?mpreun? cu 12 oameni de ?tiin?? italieni ?i str?ini, s? pun? la punct acel misterios ?cronovizor” ce avea menirea de a reda nu numai mi?c?ri, ci ?i convorbiri ?i sunete din trecut.La 18 octombrie 1986, p?rintele Emetti a informat opinia public?, ?n cadrul unui congres desf??urat la Riva del Garda, despre existen?a unui astfel de aparat, oferind celor prezen?i o serie de detalii ?n leg?tura cu acesta. Se presupune c? acest neobi?nuit aparat s-ar afla la Vatican, ?ntr-un loc secret, pentru a evita folosirea lui ?ntr-un sens negativ. Participan?ilor la acest congres – oameni de ?tiin?? ?i ziari?ti le-au fost oferite de p?rintele Emetti ?nsu?i pentru prima oar? detalii despre principiul de func?ionare a ?cronovizorului”. Ernetti afirma c? tot ceea ce exist? ?i se petrece ?n universul nostru las? ?n hiperspa?iu o urm? energetic? care poate fi sesizat? ?i auzit?, asemeni unei benzi video. Conform explica?iilor oferite de p?rintele Ernetti, ?spa?iile superioare ale energiei depozitate se metamorfozeaz? ?n forme primare de imagini ?i sunete, devenind astfel vizibile ?i put?nd fi ?i auzite. ?Cronovizorul” se compune din trei module: un sistem de antene pentru recep?ionarea undelor diferite de cele hertziene (electromagnetice), un mecanism de reconstituire a imaginilor ?i vocilor ?i un convertizor de imagini ?i sunete. Acest uluitor aparat permite reconstituirea evenimentelor culturale ?i istorice ?i ofer? posibilitatea de a avea o nou? optic? asupra diverselor epoci din trecut.Ernetti afirm? c?, prin intermediul ?cronovizorului” s?u, a fost ?n m?sur? s? recep?ioneze o tragedie pus? ?n scena, cu prilejul jocurilor apolinice, lucrul acesta petrec?ndu-se ?n anul 169, ?nainte de Christos. Discursul ?n limba latin? al lui Ennius trebuia s? fie recep?ionat tot at?t de clar de ?televiziunea” timpului, ca ?i ?partea c?ntat?” ?n dialectul doric, ceea ce era foarte simplu pentru un om ca p?rintele Ernetti, un bun cunosc?tor al limbilor vechi ?i al muzicii arhaice.Este greu de presupus c? un om ca p?rintele Ernetti, ?mputernicit de Vatican cu dezvoltarea muzicii religioase ?i care, printre altele, a publicat 72 de volume ce tratau problematica muzicii liturgice, a mai editat ?i 50 de discuri cu muzic? arhaic?, a ?ncercat s? induc? ?n eroare ?n mod deliberat anumi?i oameni de ?tiin??. Ca s? nu mai vorbim de faptul c? pentru str?lucita sa inven?ie nu a pretins nimic de ordin material, el f?c?nd parte din ordinul Benedictin.?ntrebarea care se pune este doar aceasta: Ernetti, prin ?cronovizorul” s?u, a ob?inut oare ?nregistr?ri din timpuri trecute ?i care nu mai pot fi aduse ?napoi sau din realit??i alternative (paralele), existente simultan cu a noastr??La aceast? ultim? realitate fac referiri interesante H. Everett, John A. Wheeler ?i N. Graham ?n teoria lor cu privire la ?Interpret?ri ale lumilor paralele, prin prisma mecanicii cuantice”.2 Imagini din umbr? – lumea fenomenelor atemporale?n compendiul s?u ?Psihiatrie ?i psihoterapie” – un manual destinat studen?ilor ?i medicilor – prof. Harald Feldmann define?te ?halucina?iile” ca fiind erori ale sim?urilor, f?r? excitare senzorial?. Mai departe el arat? c?: ?Halucina?iei nu-i corespunde un obiect perceput real. El devine (adic? obiectiv) ?i apare – ca percep?ie real? – ?n spa?iul extern”. P?n? aici, toate bune ?i frumoase, numai c? ce se va ?nt?mpla dac? un grup numeros de persoane, ?ntr-o zi luminoas?, se va confrunta cu acela?i fenomen??n continuare, v? voi relata despre o ?nt?mplare petrecut? ?n Algeria. Persoanele aflate ?ntr-un autobuz ?plin ochi” au cobor?t ca s? se ?nt?lneasc? cu ghidul, pentru a vizita ruinele ora?ului algerian Blida, din secolul al III-lea, ?n acel moment, ?i-a f?cut apari?ia o ceat? de oameni ?mbr?ca?i foarte mar?ial. Ace?tia purtau uniformele legiunilor romane, fiind condu?i de un ofi?er ce c?l?rea un cal. Dup? ?aisprezece solda?i obosi?i ce abia se mai t?rau, urma un car ce asigura aprovizionarea trupei. La acest car era ?nh?mat un m?g?ru?.Heide Kr?ger, o profesoar? austriac? care a fost martora acestei ?nt?mpl?ri at?t de ciudate, peste ani, f?cea urm?toarea m?rturisire: ?Solda?ii p?reau a fi vl?gui?i din cale-afar?… erau neb?rbieri?i, iar buzele lor erau pline de b??ici. Ei alergau pe l?ng? autobuzul nostru, ignor?ndu-ne. Se comportau, de parc? noi nici nu existam pentru ei. Pe coiful ofi?erului str?luceau, ?n toat? splendoarea lor, egretele ro?ii ?i negre. El ??i conduse trupa ?n interiorul cet??ii, pentru ca apoi, ei s? dispar? cu totul din fa?a ochilor no?tri”.?n aceast? ?nt?mplare uluitoare, oare avem de-a face cu halucina?iile a 40 de oameni, care au sesizat ceva ce nu exist? ?n realitatea noastr? material?? Nimeni, cu siguran??, nu va lua ?n considerare o asemenea ipotez?. Nimeni nu va putea contesta c? participan?ii la excursie – europeni, americani ?i japonezi – nu au fost martorii unei asemenea ?nt?mpl?ri ce pare, ?ntr-adev?r, neverosimil?. Nici nu se pune problema vreunei ??mecherii”, ea ar fi fost dat? ?n vileag, f?r? doar ?i poate. 25 de persoane participante la aceast? excursie au fotografiat ni?te scene incredibile. Dar, dup? developarea filmelor, pe copiile fotografice, ?n afar? de ruine, nu se mai vedea nimic altceva. Cum ar fi putut s? prezinte materialul filmului ceva ce nu apar?ine realit??ii noastre ?i care a ap?rut, exclusiv, doar ?n con?tiin?a participan?ilor la excursie, r?m?n?nd ?n amintirile lor? Dr. Howard Moser, ocup?ndu-se ?ndeaproape de aceast? stranie ?nt?mplare, pe care a ?i comentat-o ?n diverse reviste de specialitate de pe continentul nostru, este ferm convins c?, ?n cazul solda?ilor-fantome, observa?i de at?ta lume, este vorba despre ni?te ?fiin?e vii care respir?”, numai c? ei apar?in unei epoci ce, conform numerot?rii noastre, a fost acum circa 1700 de ani. Ca ?i ?n cazul multor altor apari?ii din trecut, se poate spune: ele sunt apropiate din punct de vedere spa?ial, dar foarte ?ndep?rtate temporal. ?n acest caz, prin no?iunea de ?apari?ii” se ?n?elege percep?ia cvasi-vizual? a unor manifest?ri inexplicabile din punct de vedere ortodox-fizic, din alte realit??i, prin urmare, ar fi vorba despre percep?ia unor manifest?ri chiar dac? ar fi lumi paralele, epoci trecute (sau viitoare) ?i, poate, chiar combina?iile acestora.Aceste fenomene, av?nd ?n vedere legile fizicii tradi?ionale, au un caracter contradictoriu, nu ?n sensul propriu al cuv?ntului, ci ?n sensul, exclusiv, fenomenologic, corespunz?nd gradului de receptare a acestora. Dat? fiind plurivalen?a acestor fenomene ?i aprecierea lor din punct de vedere calitativ este foarte neunitar?. Cei din tab?ra contra vor include aceste fenomene ?n categoria patologic?, dup? p?rerea lor, explicabil? a erorilor senzoriale. Cu siguran?? c? nimeni nu va pretinde c? a fost solu?ionat? problematica halucina?iilor, iluziilor ?i a altor st?ri ale con?tiin?ei, aflat? ?ntr-un permanent proces de transformare, de vreme ce, ?nc?, cercet?rile din domeniul neurologiei ?i patologiei creierului nu ofer? ni?te rezultate concludente. Ca urmare a unor analize temeinice a acestor fenomene, se poate afirma c? ?n spatele acestora nu se ascunde o mistificare a sim?urilor, o p?c?lire a unei st?ri de fapt, ci intr? ?n discu?ie o lume plin? de enigme – o alt? realitate ce trebuie explorat? ?n mod ?tiin?ific, obiectiv.?n comitatul Yorkshire, din nordul Angliei, se afl? ora?ul York, cel ?nconjurat de ziduri medievale fortificate, fiind socotit un mare centru cultural ?i al doilea ca importan?? istoric? din regatul britanic. Cronica sa coboar? p?n? la anul 71, dup? Christos, c?nd guvernatorul Quintus Pettilius Cerialis a pus bazele celei mai nordice fort?re?e a imperiului. ?n vechiul ora? York se g?sesc str?du?e ?ntortocheate, c?su?e idilice prev?zute cu structuri din grinzi ?i z?brele ori f?cute din c?r?mid?. De?i s-au scurs at?ta secole, ora?ul vechi ?i-a p?strat atmosfera sa arhaic?. Fiecare dintre acele cl?diri at?t de vechi ??i are propria istorie, iar umbrele trecutului – apari?ii de legionari, c?lug?ri dominicani, c?l?i ?i domni?e care ?i-au g?sit sf?r?itul ?n mod tragic – ??i dau ?nt?lnire aici mai des dec?t oriunde altundeva, Mark Graham, cu al s?u ?Ghost Walks” – o romantic? incursiune prin ora?ul vechi al Yorkului – ne face s? retr?im trecutul metafizic al metropolei fantomelor din Europa.?n anul 1953, ajutorul de instalator de 17 ani, Harry Martindale, aflat ?n beciul Treasurer’s House, de pe Chapter House, pentru a se ocupa de repararea ?evilor de ?nc?lzire de la subsol, v?zu, ?ntr-o zi, cum o forma?ie de solda?i romani – condu?i de un ofi?er c?lare – a p?truns ?n beci, str?pung?nd zidurile acestuia.Dup? descrierea lui Harry, solda?ii erau s?r?c?cios ?mbr?ca?i ?i, f?r? a-l b?ga ?n seam?, trecur? prin din fa?a sa f?r? a-l b?ga de seam?, cu capetele plecate, au disp?rut prin peretele opus. A?adar, o imagine fantomatic? ?ntr-un beci, iar solda?ii se vedeau numai de la genunchi ?n sus, ca ?i cum ar fi p??it pe o strad? aflat? pu?in mai jos ca nivel. Abia ?n anii 60, acestui caz, care se mai repetase de dou? ori ?n acela?i beci, i se g?si o explica?ie satisf?c?toare. ?n apropierea casei, despre care v-am relatat povestea cu beciul, efectu?ndu-se ni?te s?p?turi, muncitorii au avut surpriza s? constate c?, pe l?ng? alte descoperiri remarcabile din jurul casei, exact ?n acel loc, unde ajutorul de instalator a v?zut fantomele solda?ilor legionari, se afla o ??osea” strategic? roman? Via Decumana. Aceasta se afla exact cu o diferen?? de la p?m?nt la genunchi mai jos de nivelul casei.Acest caz devine ?i mai interesant, ?ntruc?t, prin semnifica?iile sale, constituie un reper important al activit??ii de cercetare a fenomenelor legate de fantome.Fire?te, se poate obiecta c? ?n vechile ?i ?ntunecoasele beciuri, lucrurile se prezint?, oricum, altfel dec?t la lumina zilei. Neobi?nuitele scene ?din umbr?”, reflexia luminii ?i o foarte pronun?at? aptitudine imaginativ? activizeaz?, cel mai adesea, ideea c? am ?nt?lnit ?fantome”, c? am v?zut lucruri, ce mai t?rziu ??i g?sesc o explica?ie foarte simpl?.Dar ce ar trebui s? credem despre fantomele plastic-reale, pline de via??, ce se manifest? ?n atmosfera steril? a avioanelor de c?l?tori? Acest lucru a durat mai multe luni de zile, chiar ?i ?n prezen?a a numero?i martori oculari. ?n astfel de cazuri, filosofia arhetipurilor dezvoltat? de C. G. Jung ?i alte teorii despre halucina?ii sunt dep??ite. ?ntrebarea este doar: c?rui statut al realit??ii ar trebui s?-i subordon?m aceste artefacte ce ac?ioneaz? tridimensional.La 29 decembrie 1972, un Lockheed ?Tri Star – Jet L 1011, apar?in?nd Eastern Airlines, s-a pr?bu?it ?n timpul unui zbor de noapte, ?n timp ce se ?ndrepta spre Miami, venind de la New York, cu pu?in timp ?nainte de a ateriza. Cauza accidentului, a?a cum s-a stabilit mai t?rziu, provenea de la un banal defect tehnic ?n sistemul automat de conducere care, ?n schimb, a generat o grav? eroare de pilotaj. Pilo?ii erau de p?rere c? avionul avea ?nc? altitudine ?i era greu de ?n?eles cum doar, ?n urma unei manevre, suprafa?a portant? a aparatului a atins p?m?ntul. ?n urma impactului botul avionului s-a ?ngropat ?n p?m?ntul ml??tinos din Everglades.Din cele 178 persoane aflate la bord, 99 ?i-au pierdut via?a, printre ace?tia num?r?ndu-se c?pitanul aparatului. Bob Loft, primul ofi?er Albert Stockstill, inginerul Don Repro, precum ?i cele dou? stewardese.La scurt timp dup? tragicul eveniment, ?n alte aparate 310, mai ales ?n cel cu nr. 318, au fost observate apari?ii de fantome care, din cauza faptului c? erau dese, au trezit o agita?ie ?n toat? lumea. Aparatele au fost dotate cu p?r?i ?nc? ?n stare de func?ionare ale jetului pr?bu?it, mai des cu partea ce ?inea de buc?t?rie din avion. Aceasta trebuie s? fi dus la ?germenul cristaliz?rii” apari?iilor fantomatice; acestea au durat p?n? ?n prim?vara anului 1974. ?n tot acest timp, ?n zeci de cazuri, cele mai uimitoare au fost manifest?rile a doi dintre membrii echipajului de zbor: c?pitanul Bob Loft ?i inginerul de zbor Don Repro.Blonda Ginny Packard lucra ca stewardez?, de cinci ani, ?n cadrul Eastern Airlines. Cel mai mult ?i pl?cea s? z?boveasc? ?n mica buc?t?rie de la bordul avionului cu num?rul 318, unde la o sob? electric? ultramodern? se puteau ?nc?lzi, concomitent, 200 de preparate culinare. ?ntr-o zi, c?nd Ginny ??i arunc? privirea asupra u?ii prin care se trecea de la buc?t?rie spre spa?iul destinat control?rii electronicii de la bordul avionului, z?ri ceva neobi?nuit. ?n fa?a u?ii plutea un nori?or alb, nu mai mare dec?t o minge de tenis. Pulsa, se umfla, c?p?t?nd m?rimea unei mingi de fotbal. Apoi, se ?nt?mpl? ceva ce-o l?s? pe Ginny cu gura c?scat?: contururile structurii respective primir? forma unui cap. Era capul unui om cu p?rul negru ?i t?mplele gri. Nu a apucat s? treac? prin ie?irea ?ngust? s? fug? sus, c?nd capul acesta suferi ?i alte modific?ri. El purta ochelari ?i privea prin lentilele groase la figura ?ngrozit? a bietei stewardese ce-?i pierduse complet cump?tul. Imediat recunoscu aceast? figur?. Era a inginerului decedat, Don Repro.O alt? stewardes? sus?ine c? ar fi v?zut la bordul aceluia?i aparat, prin geamul cuptorului, clar ?i inconfundabil, figura lui Repro.O a treia stewardes?, Denise Woodroof, ?n timpul unui zbor de noapte, a constatat ?n buc?t?ria de la bordul avionului o r?coare neobi?nuit?, cu toate c? termometrul din ?nc?pere indica 90° grade Fahrenheit (33° Celsius). Inginerul de zbor a constatat ?i el c? este vorba despre ?un frig siberian”.Senza?iile subiective de frig, sunt, dup? opiniile parapsihologilor simultane cu ?nceputul manifest?rilor fantomelor. Din motive neelucidate, ?n cazul Denisei Woodroof, nu s-a ajuns p?n? acolo.Seria de astfel de fenomene de la bordul aparatului cu num?rul 318 a atins punctul culminant c?nd unul dintre vicepre?edin?ii de la Eastern Airlines s-a confruntat personal cu un astfel de fenomen cu fantome. Acesta se ?ndrepta spre cabina de clasa I, ?nainte ca pasagerii s? fi ajuns acolo, c?nd ?l z?ri un c?pitan de zbor, ?n uniforma societ??ii ce o conducea. ?nveselit, s-a ?ndreptat c?tre el, s?-l salute. Apoi el f?cu o constatare ?ngrozitoare. M?na pe care o str?nsese, ?n semn de salut, apar?inea lui Bob Loft, pilotul disp?rut ?n urma tragediei aviatice.?n aceea?i clip? pseudo-Loft disp?ru.Un g?nd a fost suficient pentru a trimite dedublarea nefericitului pilot ?napoi ?n realitatea celor disp?ru?i. Vicepre?edintele a dispus cercetarea am?nun?it? a avionului. Fire?te, nu s-a g?sit nimic.Dar asta n-a fost ?ndeajuns. Alt? dat?, Bob Loft a fost v?zut simultan – c?pitanul de zbor ?i dou? stewardese. El a disp?rut brusc din fa?a ochilor celor prezen?i. Imediat, zborul a fost anulat. Teama amenin??toare de care au fost cuprin?i membrii echipajului era mult prea mare pentru a mai risca o alt? pr?bu?ire. Cine ?tie de ce au fost cru?a?i pasagerii ?i membrii acelui echipaj? Martorii acelor fenomene au declarat, la unison, c? figurile acelor fantome puteau fi identificate, f?r? niciun efort. Loft ?i Repro au ap?rut numai la bordul aparatelor Eastern Airlines, fiind v?zu?i nu numai de fo?tii colegi ?i de cuno?tin?ele lor anterioare, dar ?i de mul?i dintre pasagerii avionului respectiv, ceea ce constituie un argument hot?r?tor ?mpotriva ipotezei halucina?iilor.Pu?ini ?tiu faptul c?, ?n a doua jum?tate a secolului trecut, o serie de psihologi ?i parapsihologi au studiat ?i s-au documentat ?n leg?tur? cu fenomenul apari?iei unor persoane aflate ?nc? ?n via??, a?a-numitele ?sosii” (sau alter ego). Englezii F. W. H. Myers, E. Gurney ?i F. Podmore au str?ns ?ntr-un volum (?Phantasms of the Living”) descrierile cazurilor celor mai conving?toare apari?ii ale celor vii pentru a aduce pu?in? lumin? asupra acestui interesant fenomen. Eviden?a acestuia a dat de g?ndit ?i criticilor scenelor de apari?ii, mai ales ?n leg?tur? cu problematica lumii ?de dincolo”. C?nd ?unul viu” se proiecteaz? ?n con?tiin?a altuia ?i dac? el a fost perceput pseudo-vizual, ?n acela?i moment, de mai mul?i oameni, ?n astfel de cazuri se vorbe?te despre ?biloca?ie” care s-ar traduce prin acea rar? aptitudine de a fi prezent, ?n acela?i timp, ?n dou? locuri diferite. Se pare c? p?rintele franciscan Francesco Forgione -?numit Padre Pio (1887–1968) ar fi st?p?nit ?n totalitate acest talent. ?i al?ii au reu?it deja s? se proiecteze incon?tient ?n ?afar?”, cre?nd o dublur? a propriei persoane.Pe la mijlocul secolului trecut, ?n apropiere de Riga, capitala Letoniei, se afla un pension de fete, condus de fran?uzoaica Emilie Sagée. ?ntr-o zi, profesoara explica elevelor sale o teorem?. Pentru a fi mai bine ?n?eleas?, evident, E. Sagée folosea ?i tabla fixat? pe un perete. Deodat?, stupefiate, domni?oarele v?zur? dou? profesoare Sagée, st?nd ?n fa?a tablei. Ele sem?nau leit una cu alta, av?nd acelea?i gesturi, numai c? autentica Sagée ?inea o cret? ?n m?n?, ceea ce nu se observa la dublura ei, ?n schimb, aceasta din urm? imita toate gesturile ?i mi?c?rile celei autentice. Aceast? ?nt?mplare stranie a produs o vie agita?ie ?n r?ndul fetelor de la pension. Toate cele 13 ?col?ri?e au v?zut cele dou? prezen?e ale profesoarei lor.Dar nu ?ntotdeauna activitatea Emiliei Sagée era sincron? cu cea a dublurii sale. Alt?dat?, de pild?, mademoiselle Sagée se afla ?n curtea pensionului, culeg?nd flori, ?n timp ce elevele aveau o activitate specific? clasei. Elevele au ie?it afar? pentru un scurt timp, au revenit ?i pe un fotoliu au z?rit fantoma profesoarei lor. Imediat fetele s-au uitat ?i ?n gr?din?, unde fran?uzoaica culegea ?nc? flori. Dar ea se mi?ca mult mai ?ncet ?i ar?ta de parc? era vl?guit? sau adormit?. Apoi fetele privir? din nou spre fotoliu. Acolo se afla pseudo-Sagée, t?cut? ?i nemi?cat?. Asem?narea cu originalul era uimitoare. Cu un curaj nemaipomenit, c?teva dintre fete s-au apropiat de fantom? pentru a o atinge. Fantoma nu reac?ion? ?n nici-un fel. Ea r?mase ?n aceea?i pozi?ie ?nc? pu?in timp, dup? care, ?ncet, se estomp?. C?nd fetele ??i ?ntrebar? mai t?rziu profesoara dac?-?i aminte?te ceva deosebit din ?orele” petrecute ?n gr?din?, aceasta a afirmat c? ?n timpul unei pauze f?cute ar fi ?v?zut” fotoliul gol. Atunci i-a venit ?n minte g?ndul: ?Dac? nu a? fi plecat?, fetele n-ar pierde timpul f?c?nd prostii”. Restul l-a aranjat incon?tientul ei. E de la sine ?n?eles. Fenomenul apari?iilor celor vii sau al celor deceda?i a atras aten?ia ?n mod deosebit lui Wheeler ?i Everett care, ?n teoria lor referitoare la lumile paralele derivate din mecanica cuantic?, ar?tau c? fiecare dintre noi, concomitent, poate exista nu numai ?n multele universuri paralele ci ?i ?n trecut sau viitor. Nou? ni se ofer? o gigantic? ?i durabil? panoram? a lumii, un sistem, ?n care coexist? realit??i independente. Fizicianul ?i laureatul premiului Nobel, prof. Englez Brian D. Josephson este de p?rere c? noi nu percepem aceste lumi paralele, ?ntruc?t, ?n mod permanent se produc infiltra?ii ?n starea de veghe a con?tiin?ei noastre.Totu?i, exist? varii schimb?ri ale st?rii con?tiin?ei, prin care ele ne devin accesibile. Aceste schimb?ri pot fi:-??halucinante” – numai ?n reprezentarea noastr?;-?Vizibil-plastice, ca ?ntr-un film;-??l?ptoase” sau/?i transparente, ?ntr-un stadiu de tranzi?ie ?pe jum?tate material”;-?Evident ?i pe deplin materializate, ?n chip de fantome cu o via?? specific?; acestea, aproximativ mai des.Lumile paralele trebuie s? fie ordonate, unele fa?? de celelalte, nu numai spa?ial, ci din punct de vedere holografic.Literatura de specialitate ne ofer? numeroase cazuri ?n care apar manifest?ri de genul celor enumerate anterior. Apari?iile, dac? sunt rapid urm?rite de cineva, se retrag ?ncet. ??i ocolesc urm?ritorii f?r? efort – nu spa?ial, ci conform principiului holografic al existen?ei ?ntrep?trunse, ?n domeniul superior ordonat al fiin?elor, c?ruia, la urma urmei, ?i apar?ine. De aceea ne ?i las? impresia c? ne pot percepe. ?ntr-o dup? amiaz? de iunie a anului 1973, Martha Tanguay din Livonia (Michigan) s-a dus ?n gr?din? pentru a lua rufele uscate de pe fr?nghie. Deodat?, ?n fa?a ochilor ?i ap?ru o figur? care se apropie de ea venind din spate. Mai ?nt?i, doamna Tanguay se g?ndi c?-i vorba despre fiica ei, care o mai speriase ?i ?nainte, lu?nd-o prin surprindere.De data aceasta a vrut s? i-o ia ?nainte. Se ?ntoarse rapid ?i… Ceea ce v?zu ?i inspir? o team? accentuat?. ?n fa?a ei se afla un fl?c?u blond de vreo 18 ani, care purta o p?l?rie de p?sl? cu borurile late, o vest? ?nchis? la culoare, o c?ma?? f?r? guler, pantaloni maro p?n? la genunchi, o hain? alb? de l?n? ?i pantofi, negri. Ar?ta ca un t?n?r fermier din lumea lui Mark Twain, oricum o figur? care reamintea de vremurile pionieratului american. ?n timp ce Martha ?i t?n?rul se priveau unul pe cel?lalt, cu mult? curiozitate, f?ptura t?n?rului ?ncepu treptat s? se estompeze.Din privirea uimit? a b?iatului, d-na Tanguay a tras concluzia c?, pentru el, ?i ea ?ncepea s? se estompeze.Oare, la ce se g?ndea t?n?rul ?n momentele acelea? Cum o s? le povesteasc? el p?rin?ilor ?i prietenilor despre strania ?nt?mplare la care participase??n fond, s-au ?nt?lnit dou? realit??i, dou? epoci diferite, ?ntr-un ?acum” al anului 1973.?n continuare, v? prezent?m trei scenarii esen?iale ale fenomenelor spre care se ?ndreapt? aten?ia noastr?:-?Fenomene fixate spa?ial sau temporal. Acestea sunt imagini ale fenomenelor, imagini monotone care au o desf??urare ca ?n filme ?i care prezint? ?n anumite locuri ?i momente ?nt?mpl?ri tragice. Acestora le lipse?te acea ?via?? proprie”, ele fiind, de fapt, o proiec?ie a evenimentelor petrecute ?n trecut.-?Apari?ii ale personalit??ilor energetice-con?tiente a celor vii sau a celor deceda?i cu ?via?? proprie”. Acestea sunt fantomele pe care numai noi le-am sesizat, ca ?n cazul legionarilor romani ca ?n cazul lui Harry Martindale, ?n beciul de la Treasure’s House.-?Fenomene de acela?i gen pe care noi le percepem ca ?i ?ei”. ?n aceste cazuri, poate fi posibil? ?i o comunicare telepatic?.P?n? acum nu a fost creat? o teorie unitar? pentru ?n?elegerea apari?iilor. Singura care pare realist? este teoria g?urilor de vierme a lui Wheeler, conform c?reia prin sistemul legat al g?urilor albe ?i negre e posibil? o proiec?ie mental? ?i un contact-fulger ?ntre personalit??ile con?tiente ale lumilor paralele.3 Conect?ri la computer – Solii din secolul al XVI-leaMult uzitata vocabul? ?transcontact” pentru mul?i nu ?nseamn? nimic altceva dec?t ceva ?nc?lcit, confuz. Mul?i interpreteaz? acest termen ca o comunicare cu cei deceda?i, personalitatea lor spiritual?. Prefixul latinesc ?trans” ?nseamn? mai mult dec?t ?de partea cealalt?” cu sensul de ?postmortem”. Aceast? interpretare unilateral? nu ia ?n considerare faptul c? no?iunea ?de partea cealalt?” ?i-a g?sit confirmarea ?i ?n tabloul lumii, ?nchipuit de teoreticienii fizicii. Ace?tia admit c? pe l?ng? existen?a noastr? obi?nuit? (realitatea noastr?) mai sunt ?i alte universuri. Lumile paralele anti sau ?n oglind?, ca ?i scenariile lumii trecute ?i viitoare care, temporal, (a?adar, ?n prezent) coexist? ?mpreun? cu noi.Contactele cu fiin?ele ipotetice ale acestor lumi ar fi, conform prof. E. Senkowski ?i dr. V. Delavre, organizatorii ?Societ??ii pentru psiho-biofizic?” ni?te transcontacte ce provin din domenii ale realit??ii noastre ?de partea cealalt?”.Totu?i, exist? diferen?e fundamentale ?ntre cei din ?lumea de dincolo” care, dup? ie?irea din lumea noastr? sunt pe deplin con?tien?i de noua lor form? de existen?? spiritual? ?i fiin?ele care, conform ideilor noastre ortodoxe, sunt departe temporal de noi. Cea din urm? dispune de acela?i statut al realit??ii, cu toate c? ?cei de dincolo”, temporar, sunt separa?i de noi, prin transfer ?i, cu toate acestea, ei ???i duc existen?a” ?n prezentul nostru. Evident, aceast? aser?iune contradictorie ar putea p?rea multora dintre noi de-a dreptul fantasmagoric?, de?i ea ??i g?se?te confirmarea ?n teoria celor doi profesori de la Princeton, Wheeler ?i Everett III, cu privire la ?lumile paralele” – universuri ?n care imposibilul cap?t? form?.Ne afl?m, pe firul nara?iei, ?n anul 1984. ?n casa profesorului englez Ken Webster, din Dodleston, la doar c??iva kilometri dep?rtare de ora?ul bogat ?n tradi?ii Chester, ?n timpul activit??ii de renovare a imobilului, s-au petrecut o sumedenie de apari?ii de fantome. Romanticul Meadow Cottage a fost ridicat pe o veche funda?ie, a c?rei ob?r?ie se pierde ?n negura vremii. Ken Webster locuie?te ?mpreun? cu prietena sa, Debbie Oakes, ambii dispun?nd vizibil de puternice capacit??i mediale. Mobila se mi?c? de parc? ar fi condus? de m?na unui spirit, dispar obiectele, apar stranii comunicate pe pere?i ?i pe du?umea.S? fie vorba de o fars?, psihokinezie ori manifest?ri din alte domenii ale sinelui??ntr-o zi, Ken Webster citi pe discheta unui computer, sub ini?ialele ?KDN” (Ken, Debbie ?i Nic, o vizitatoare) o stranie ?i dezl?nat? ?poezie” al c?rui con?inut era cam f?r? noim?. La c?teva zile dup? aceasta, c?nd pe monitorul unui PC a reap?rut textul ?n engleza veche. Webster a fost ferm convins c? cineva, realmente, ?i joac? o fest?. Iat? textul cu pricina:?I WRYTE ON BEHALF OF MANYE – WOT STRANGE WORDES THOU SPEKE… THOU ART GOODLY MAN WHO HATH FANCIFUL WOMAN WHO DWEL ?N MYNE HOME… WITH LYTES WHICHE DEVYL MAKETH… TWAS A GREATE CRYME TO HATH BRIBED MYNE HOUSE – L.W.”Ken citi textul ?i se minun?.?Eu scriu ?n numele multora. Ce cuvinte ciudate spui tu. Tu e?ti un om bun care are o femeie plin? de fantezie. Voi locui?i ?n casa mea, cu lumin?, care ?l face pe diavol. A fost o crim? faptul c? mi-a?i furat casa, L.W,”Pe parcursul a mai multor luni, ?ntre Webster ?i o personalitate, care se nume?te Lukas Wainman, au avut loc 300 de ?comunica?ii” cuprinz?nd 2000 de cuvinte; a fost o transcomunicare ?n dou? sensuri, unic? p?n? atunci (Senkowski).Cele mai multe dintre texte erau concepute ?n engleza veche din secolele XIV-XVI. Un coleg de-al lui Webster, Peter Trinder, un filolog priceput ?n limba veche, precum ?i de al?i speciali?ti ?n lingvistic? le-a verificat autenticitatea ?i apartenen?a lor la o perioad? de timp precis?.Dup? cum mi-a spus Ken Webster mai t?rziu, el are o anumit? afinitate cu engleza medieval? t?rzie: ??n lume nu se g?sesc mai mult de 10 persoane care s? st?p?neasc? aceast? englez?, cu toate fine?urile ei. Iar ace?tia sunt de g?sit ?n numai dou? institu?ii. Pare de necrezut, pe parcursul a doi ani, ca unul dintre ace?ti speciali?ti, din pur amuzament s? fi redactat 300 de ?solii? pentru a scoate din s?rite ?i pentru a discredita un profesor ce se bucura de o bun? reputa?ie ?i care nici m?car nu se ar?ta interesat de fenomenele paranormale”.Lukas Wainman – el sus?ine c? a tr?it, ?n 1546, ?n ?aceea?i cas?” ca ?i Webster – a putut fi cunoscut ?n persoana lui Tomas Harden – lucru dovedit din punct de vedere istoric – care a tr?it ?ntr-adev?r ?n perioada domniei lui Henric al VIII-lea. Un ?mesaj sinistru” i s-a materializat ?n fa??: era ?nv?luit ?n lumin? verde, a ie?it din horn ?i i-a dat un ?lums boyster” (un fel de ?cutie de lumin?” sau monitor). Cu acest aparat pe care numai el ?l putea vedea, a putut stabili contacte cu prezentul lui Webster. Din lectura c?r?ii lui Webster ?The Vertical Plane”, at?t ?n versiunea din engleza veche c?t ?i ?n cea tradus? ?n engleza modern?, reiese c? Harden avuse posibilitatea de a str?punge mental bariera timpului, ?ndrept?ndu-se ?n direc?ia viitor.Tomas Harden, sim?indu-se tr?dat de ordinul emis de ?eriful din Chester, ca s? fie arestat pentru scurt timp ?i sub permanent? observa?ie, a sperat ?n ajutorul lui Webster, cer?ndu-i-l pe aceast? cale indirect?. O m?n? de ajutor din viitor? ?i ?nc? de la un om care, pentru Harden, nici nu exist?. C?t de verosimile pot fi contactele lui Webster cu o fiin?? care nu tr?ie?te ??n acela?i timp cu el”? E posibil ca Webster s? se fi ?n?elat de trei ori, s? fi avut halucina?ii ?i el, ?i prietena lui, ?i al?ii prezen?i la un loc ?i concomitent? S? fie el victima unei conspira?ii, inteligent pus? la cale, sau a fost pur ?i simplu ?tras pe sfoar?”?Cunoscuta ?Society for Psychical Research” (SPR) din Anglia a ?ncercat, din mai p?n? ?n octombrie 1985, solu?ionarea acestui caz, din p?cate cu metode mult dep??ite. ?ns?, reprezentan?ii acestei onorabile societ??i, av?nd pu?in? experien?? ?n domeniu, au neglijat verificarea corectitudinii, din punct de vedere lingvistic ?i istoric, a datelor de pe computer. Con?inutul textelor, limba, modul de exprimare ?i fundalul paranormal al ?nt?mpl?rilor au r?mas complet neglijate. Cercet?rile efectuate de ace?ti speciali?ti au r?mas f?r? rezultate; neglijen?a ?i prejudec??ile au ?mpiedicat o luare clar? de pozi?ie ?n acest caz. Mai t?rziu, s-a constatat c? fenomenul fantomelor pe computer este des ?nt?lnit.?n 1980, trans-comunicatorul Manfred Boden a primit un mesaj prin calculator ?n care se men?iona data mor?ii unui anume Klaus G. Reuter, precum ?i momentul propriei sale mor?i; ultima informa?ie a fost gre?it?, c?ci Boden a tr?it mult mai mult.Janet Bord, ?n lucrarea sa ?Strange News from Britain” ne relateaz? despre un caz neobi?nuit ?n Stockport, Cheshire (Anglia), ?n vara anului 1988. ?n biroul firmei constructoare de computere, de tipul ?Armstrad PC 1512”, pe fundalul unor zgomote neobi?nuite, s-au tip?rit ni?te scrisori absolut stranii. Acesta func?iona chiar ?i atunci c?nd a fost scos din priz?. Ului?i, exper?ii au izolat computerul ?nebun”, f?r? ?ns? a descoperi vreo eroare de conectare. Dup? aceea, timp de trei luni, exper?ii l-au supravegheat cu maxim? aten?ie.Redactorul publica?iei engleze ?Personal Computer” – Ken Hughes, fascinat de acest caz at?t de bizar, particip?nd ?i el la supravegherea computerului, a f?cut urm?toarele afirma?ii: ??ntr-o noapte, calculatorul a pornit, ecranul s-a luminat ?i au ap?rut ni?te texte ce nu aveau niciun sens. Dac? n-a? fi fost prezent la aceast? ciud??enie, n-a? fi crezut niciodat? c? se poate ?nt?mpla a?a ceva. Personal, nu g?sesc nicio explica?ie ?n leg?tur? cu acest fenomen”.?Prezen?a” pe computer a lui Webster a fost ?n mai multe r?nduri temeinic cercetat?. Dar, cum nu exista nicio leg?tur? telefonic? spre computer, iar sub cas? nu se afla niciun cablu telefonic al po?tei, este exclus? orice influen?? din exterior.?n cele din urm?, autenticitatea ?fenomenului Webster” a fost confirmat? mai t?rziu, prin dovedirea faptului c? Tomas Harden a existat, ?ntr-adev?r; acest lucru reie?ind din consultarea documentelor acelor vremuri. Numele lui Harden apare ?n documentele de la Oxford Brasenose College, c?nd ?n 1534, acesta a primit titlul de ?Master of Arts”. El ajunsese la un moment dat, decanul capelei colegiului, dar a fost ?ndep?rtat de c?tre conducerea ?colii, ?ntruc?t, contrar edictului dat de Henric al VIII-lea, Harden a ?ters din mesa numele papei din acea vreme.?n soliile recep?ionate de PC lui Webster erau numeroase fragmente de text ?i detalii cu privire la con?inutul istoric, pe care nici el ?i nici prietenii s?i nu le cuno?teau, ca de pild?, denumirea unui foarte vechi ora?, al c?rui nume fusese, de mult? vreme, uitat: Bristol.Conform propriilor informa?ii, Harden a perceput fictivul computer l?ng? hornul s?u ca ?o lad? plin? cu lumini”. El se f?cu remarcat de c?tre Webster nu numai prin tip?riturile PC, ci, a?a cum men?ionase deja, ?i prin a?a-numita ?scriere direct?”. El ??i m?zg?lise solia pe o h?rtie aflat? ?n preajma sa cu o cret?, direct pe podea.Aceste m?zg?leli au fost p?strate ca ni?te veritabile documente. Dup? afirma?iile lui Harden, el putea s?-i vad? pe Webster, pe prietena sa, precum ?i pe oaspe?ii acestora. El pretinde c? ?semnele” pe care le-a transmis au fost transpuse dorin?elor ?i reprezent?rilor sale ?n ?lada de lumini” – un fenomen psihokinetic care, abia peste c?teva secole, ??i va dovedi utilitatea.Astfel, se demonstreaz? din nou influen?a con?tiin?ei atemporale asupra sistemului material, a?a cum a fost el definit ?n fizica cuantic? prin no?iunea de ?efectul observatorului”.La 27 aprilie 1985, comunicarea pe dou? c?i dintre Webster ?i Harden, care p?n? atunci avusese o desf??urare ordonat?, lu? o ?ntors?tur? spectaculoas?. ?n acea zi, mesajul, de?i pu?in st?ngaci, era conceput ?n engleza modern?. ?n Meadow Cotage, el pic? ca o bomb?: ?YOU SAID YOUR TIME IS 1985. I THOUGHT YOU WERE ALSO FROM 2109 LIKE YOUR FRIEND WHO BROUGHT THE BOX OF LIGHTS, PRAY” (?Ai spus c? e?ti ?n 1985. Credeam c? e?ti tot ?n 2109, ca ?i prietenul care a adus cutia de lumini, da?” Pentru prima oar? se anun?ase formarea unui grup experimental al timpului ?2109? care pretindea a fi organizatorul unui experiment de manipulare a timpului asupra c?ruia nu avea totu?i control total. Cel care comunica din anul 2109 descria lumea sa, ca fiind un univers al tahionilor. El s-ar mi?ca cu o vitez? incredibil? ??n orice punci al timpului ?i universului nostru”. (Aceast? afirma?ie este deosebit de interesant?, ?n ton cu principiul unei ?ma?ini a timpului cuantic?” a?a cum ea a fost prezentat? de o echip? de fizicieni ?n Physical Review Letters – 1990, capitolul VI).Omul din viitor se referea la responsabilitatea ce-i revenea lui Webster fa?? de o mai bun? ?n?elegere a timpului ?i a for?elor acestuia. Timpul lui Harden, dup? cum spune str?inul, ar fi relativ lini?tit comparativ cu al lui, dar nu lipsit de pericole:?Noi nu putem descrie distrugerea (sic) ce ar ap?rea ?n interiorul continuit??ii timpului dac?, de pild?, doi ?Lukas? (Tom Harden) ar trebui s? se ?nt?lneasc?.”La 18 ianuarie 1986, cu pu?in timp ?nainte de terminarea transcontactelor, Webster a primit de la grupul ?2109” informa?ii deosebit de interesante despre realizarea de comunica?ii peste timp, despre manipularea timpului, despre mi?carea prin timp – informa?ii ce erau ??n ton” cu cele afirmate de cunoscu?ii teoreticieni ai fizicii de la Princeton ?i Pasadena: ?Timpul, O.Z.N.-urile ?i aproape tot ce ?ine de sfera paranormalului, ?ntr-un mod oarecare, depind unele de celelalte. ?n anumite zone geografice se g?se?te ceva, ?n genul ??inuturilor cu magnetism convex?. ?n acest caz, este vorba despre linii magnetice ce cuprind P?m?ntul, linii de for?? ce se rotesc ?n sensul acelor de ceasornic. Acestea sunt liniile de for?? magnetice pozitive. Cele, care se ?nv?rtesc ?n sensul invers acelor de ceasornic, sunt liniile de for?? negative. Acolo, unde cele dou? tipuri de linii se intersecteaz? (ceea ce se ?nt?mpl? mai degrab? permanent dec?t sporadic) s-a distorsionat considerabil continuumul ?lumin?-timp?. Deformarea este at?t de puternic? ?nc?t se produce ?o curbur? a timpului? permi??nd persoanelor ?senzitive? s? arunce o privire ?n trecut sau ?n viitor…V? auzim adesea afirm?nd c? materia nu se poate mi?ca ?n timp. E-adev?rat. Dac? materia ar fi fost accelerat?, pe c?i fizice (se refer? la viteza luminii), ar fi trebuit ca obiectul agitat s? ajung? la o densitate at?t de mare, ?nc?t p?m?ntul ?i cele mai multe dintre corpurile cere?ti s-ar mistui sau s-ar destabiliza ?n sistemul nostru solar ?i imediat s-ar dezagrega. Cum se poate evita un lucru at?t de grav?S? ne ?nchipuim c? cineva din viitor (un c?l?tor prin timp) p?trunde cu vehiculul s?u spa?ial ?n zona ?magnetismului convex?. Brusc, instrumentele de la bord ?o iau razna”. ?Temponau?ii” devin buimaci. Prin distrugerea timpului, se declan?eaz? o cea?? verde care ?nconjoar? vehiculul. C?l?torul cade ?ntr-o trans? foarte profund?, ?n care sufletul s?u (con?tiin?a sa) a fost ??mpins cu for?a? prin poarta lumin?/timp, iar c?l?torul prin timp a fost constr?ns la o imagine simetric?, ?n oglind? a propriului eu, din realitatea sa original?, ca apoi s? proiecteze ?n trecut mediul s?u ambiant cel mai apropiat. Aceasta dureaz? doar c?teva secunde, f?c?ndu-se remarcat?, exclusiv, ?n con?tiin?a persoanei respective.Persoanele care tr?iesc ?n prezentul ?n care p?trunde ?c?l?torul prin timp?, remarc?, z?p?ci?i, existen?a fizic? a ma?inii timpului ?i ac?iunea ?str?inilor din timp?. Noi nu afirm?m c? n-ar mai exista via??, ?n afara planetei voastre. Ba, dimpotriv?: via?? exist? ?i ?n alt? parte. Aceste fenomene descrise de mine se ?nt?mpl? cel mai frecvent ?n aparen??. Pentru cei deceda?i spa?iul este nespus de mare, ?i n-au nici-o ?ans? de-a se ?nt?lni cu vreo alt? ras?…Cel care comunic? este de p?rere c? aceast? c?l?torie ?n timp este modalitatea cea mai des ?nt?lnit? de a lua contact cu o alte forme de via??. Ar putea fi acesta un indiciu important ?n sprijinul teoriei, conform c?reia, ?n ultimele decenii, obiectele zbur?toare neidentificate: au fost considerate mai pu?in ca un extraterestru, ?i mai mult ca un c?l?tor ?n timp, venit din viitorul nostru sau ca un extraterestru, la r?ndu-i c?l?tor prin timp, dar de provenien?? humanoid??Senza?ionala descriere transmis? de ?managerul timpului” din anul 2109 (?n sistemul cronologic terestru) ne ofer? o serie de explica?ii asupra manifest?rilor sporadice a multor fenomene Psi, precum: vizionarismul, pre- ?i retrocognitivitatea, proiec?ia astral? etc. De asemenea, prin ?n?elegerea conceptului de ?magnetism convex” se poate ajunge la performan?a de a se elucida problematica ?consumului gravita?ional”. Profesorul Jack Sarfatti e de p?rere c? ?… se poate pleca de la ideea c? aceast? con?tiin?? individual? modific? c?mpul gravita?ional al organismelor vii, ?i c?, pe de alt? parte, aceste c?mpuri deformeaz? realitatea subiectiv? spa?ial? a observatorului con?tient. Presupun c? astfel de distorsion?ri sunt manipulate, de vreme ce rata de scurgere a timpului, ?n pozi?ia stabilit?, din punctul de vedere al observatorului, nu corespunde mult? vreme cu cea a obiectului observat ?i influen?at…” Cu tehnici asem?n?toare de manipulare a timpului se ocup? renumi?ii oameni de ?tiin?? de la California Institute of Technology, Pasadena, cercet?torii de la Facultatea de fizic? a Universit??ii din Carolina de Sud, precum ?i cei de la School of Physics and Astronomy din cadrul Universit??ii Columbia, de la Universitatea din Tel Aviv, Israel.Repet?m ?nc? o dat?: oamenii prezentului comunic? cu fiin?ele din trecut, ba chiar ?i cu acelea din viitor, utiliz?nd inimaginabila tehnic? a secolului al XXII-lea. Fiecare dintre persoanele participante la procesul de transcomunicare crede c? tr?ie?te ?ntr-un unic ?acum”, ea nici n-a murit sau, cum e cazul celor din grupul 2109, nu pare s? se fi n?scut. Cum poate fi ?n?eleas? aceast? simultaneitate, ?nc?t s? se realizeze o armonizare cu datele oferite de noua fizic?? Wheeler ?i Everett, dou? autorit??i din domeniul fizicii teoretice, consider? c? universul nostru, ?nc? de la apari?ia sa, se scindeaz?, ?ntr-o succesiune ne?ntrerupt?, printr-o ramificare constant? a noului ?altor”, adic?, produc?ndu-se o modificare a realit??ii. Pentru o mai bun? ?n?elegere a acestui fenomen, din nou vom invoca interpretarea oferit? de mecanica cuantic? cu privire la lumile multiple ?i ?Branching Universe Theory” (?Teoria universului ramificat”). Aceasta din urm? aduce ?n c?mpul lumilor teoria cuantelor conceput? ini?ial pentru domeniul microfizic ?i prin definirea ?saltului cuantic”, ne ofer? modalitatea de a ?n?elege c?, gra?ie acestui ?salt”, momentan, apar miliarde ?i miliarde de noi realit??i ?i de aici – o infinitate de variante fantastice, nepercepute de noi, lumi de vis, ar fi termenul de utiliza?i. Prin exploziva extindere a ?vl?starului” universului ce dureaz? de mai bine de 12 miliarde de ani, ?ntre timp, apar infinit de multe realit??i care ?exerseaz?” nu numai situa?iile imaginabile (?i inimaginabile) ?nt?lnite pe parcursul duratei de via?? a oric?rei fiin?e, ci ?i soarta unor ?ntregi comunit??i de popoare precum ?i destinul planetelor, sistemului solar ?i universului.Av?nd ?n vedere posibila existen?? a acestui sistem incredibil de ramifica?ii ale pseudo-universului, s-ar putea admite, de pild?, c? Napoleon Bonaparte a ie?it ?nving?tor, ?n urma campaniei dus? ?mpotriva Rusiei, din 1812/1813, c? Moscova nu a fost incendiat? de sabotorii ru?i, c? pe Alexandru I nu l-au pus ?n gard? sfetnicii s?i c?… ?ntr-o alt? realitate, niciodat? n-am fi avut de-a face cu un Hitler, cu un al doilea r?zboi mondial ?i nici cu divizarea Germaniei postbelice, ci am fi ?nt?lnit o alt? situa?ie politic?, ?n care ar fi fost implica?i doar Konrad Adenauer, Willy Brandt, Ludwig Erhard ?i al?ii.Posibilitatea combina?iilor ?i ramific?rilor este practic f?r? limite. O eternitate se anun??.?n aceste realit??i ce coexist?, din punct de vedere temporal, sau ?n aceste lumi paralele se poate admite ?i existen?a unor variante ale noastre ?i ale celorlalte persoane. Pare de neconceput?F?r? niciun efort, elimin?nd anumite prejudec??i, fiecare dintre noi se poate debarasa de o ?n?elegere primitiv? a principiului infinitelor lumi paralele.S? ne ?nchipuim c? ne afl?m ?n fa?a oglinzii ?ifonierului. ?n fa?? avem o alt? oglind? mai mic?, ce se ?nv?rte cu 10–15 grade la st?nga sau la dreapta. ?ntr-o asemenea situa?ie, ?n oglinda cea mare apare o ?forma?ie infinit?” a propriei persoane ?i a mediului ?nconjur?tor. Dar, pruden??! Prin acest experiment se poate explica doar principiul infinit??ii lumilor paralele. ?n realitate, ?n fiecare dintre aceste lumi, luate separat, au loc devieri mai mari sau mai mici. Aceste devieri pot apare ?i ?n durata de via??, ?n comportamentul nostru, ?n contactul cu mediul nostru ambiant, ?n ?nf??i?are, ?n situa?ia lumii etc. - alte lumi, alte destine.Trebuie s? ne reprezent?m aceste lumi paralele sau, ?ntr-un mod astrofizic sau, precum ?n experimentul cu oglinda, ?ntr-o succesiune geometric? infinit?.Fred Alan Wolf, profesor de fizic? teoretic? la Universitatea din Los Angeles, vede ?n aceste lumi paralele ni?te ?oglindiri” infinite ale acestor lumi sau realit??i izolate. Prin urmare, ?i lumea noastr? ?material?” s-ar compune din mixturi de realit??i, din suprapuneri holografice ?n straturi succesive a tuturor lumilor posibile.Numai dac? am reu?i s? ie?im din aceste suprapuneri ?n straturi succesive – a?adar s? intr?m ?n st?rile de schimbare a con?tiin?ei sau ?n cele ini?iale de aparatur?, ca ?n cazul ?cromovizului abia atunci am putea percepe scenariul unor altor lumi paralele, ba chiar s? ?i colabor?m la acest scenariu.Transferul temporal al unei studente americane ?ntr-o existen?? ?anterioar?” a avut loc, ?n mod spontan, f?r? un motiv extern, ?n timpul desf??ur?rii cursurilor. Fata ??i amintea c? ?brusc, interiorul ?nc?perii se umplu de o lumin? foarte str?lucitoare. Era deosebit de cald, aproape ?nn?bu?itor, iar eu m-am ?ntors pentru a vedea de unde vine lumina. Atunci am avut surpriza s? constatat c? pomul (sic) era plin de flori, soarele str?lucea, iar ferestrele erau deschise. Privirea mi se ?ndrept? spre studen?ii care st?teau ?n fa?a ferestrei. Ei erau ?mbr?ca?i bizar. Fetele purtau rochii lungi ?i funde. Cele mai multe rochii erau ?ncheiate p?n? sus… iar b?ie?ii purtau pantaloni dintr-o ?es?tur? multicolor?, pantofi cu tocuri ?nalte, c?m??i f?r? guler. Ei aveau o piept?n?tur? foarte ciudat?. Rochia mea era asem?n?toare cu a celorlalte fete. Dar ce m-a mirat cel mai mult, era faptul c? eu, p?n? atunci, purtam blugi. Cred c? mi se oprise respira?ia. ?mi mai amintesc c? docentul spunea c? eu trebuie s? fiu mai atent? ?i s? r?spund la ?ntreb?ri dac? sunt ?n stare de acest lucru. Cel mai mult m-a surprins faptul c? eu nu lipsisem mult de la curs, c?ci am putut s? r?spund corect. Dar, nu-mi mai amintesc ce fel de ?ntreb?ri erau…”Transformarea lui ?acum” ?ntr-o realitate anterioar? paralel? ?i invers, trebuie s? se fi desf??urat ?n frac?iuni de secund?, precum ?n vis.Astfel de tr?iri fulger?toare ?n universuri paralele ne pun ?n situa?ia de a ne ?ntreba dac? cel aflat ?ntr-o lume paralel? ar putea fi sesizat ?n lumea noastr? cu patru dimensiuni, nu numai ?ntr-un mod transcomunicativ, pentru ca fiecare dintre noi s?-l perceap?, ci ?ntr-un mod foarte clar. Poate c? acest lucru se ?nt?mpl? de mult? vreme. Ceva ?n form? de pictograme, a?a cum de mul?i ani, se prezint? ?n Anglia forma?iunile din lanurile de gr?u, a c?ror importan??, p?n? acum, nu a fost stabilit?, ?n mod cert, de niciun om de ?tiin??.4 Cercurile din lanurile de gr?u: Comunic?ri din lumile paralele??Exist? o teorie, conform c?reia, dac? noi, vreodat?, am p?trunde sensul ?i finalitatea universului, acesta, ?ntr-o clip?, ar disp?rea ?i ar trebui substituit prin ceva ?i mai bizar ?i mai inexplicabil. Asta ?nseamn? c?, ?ntr-un viitor oarecare, se va ?nt?mpla ?i acest lucru.”Douglas Adams, ?The Restaurant at the End of the Universe”.?n lanurile de gr?u ale Angliei ?umbl? stafiile”. An de an apar acolo, ?n timpul lunilor de var?, de-o regularitate uimitoare, sute de pictograme diferite: cercuri, inele, linii drepte ?i curbate, arcuri exacte, figuri oscilante, triunghiuri ?i dreptunghiuri ?i chiar semne multiple interdependente, ce ating lungimi de p?n? la 200 metri. An de an, se ?nmul?esc cercurile devin mai mari, forma?iunile mereu mai complexe, mereu mai fantastice. Aceste forma?iuni se ?nt?lnesc predominant ?n estul Angliei, ?n Cornwall, ?n sudul Sco?iei, dar ?i ?n Midland. ?ns?, forma?iunile cele mai mari ?i mai complexe se g?sesc ?n sud-vestul Angliei, ?n Wiltshire. Dar nimeni nu poate s? ne spun?, cum au ap?rut aceste forma?iuni simetrice, cine este creatorul lor ?i care este semnifica?ia lor. Poate c? la ?nceput au ap?rut ni?te structuri, ?n form? de cerc, ca un v?rtej proiectat ?n lanurile de gr?u cu o precizie de centimetri.Exper?ii englezi ?n pictograme, Pat Delgado ?i Colin Andrews ambii ingineri electroni?ti – au ajuns la ni?te concluzii foarte interesante, referitoare la apari?ia acestor forma?iuni simetrice ale lanurilor de gr?u; aceste concluzii au pus imediat ?n mi?care caruselul specula?iilor:Puternice for?e de rota?ie ac?ioneaz? numai ?n timpul nop?ii, ?n spatele (dar ?i, ?nt?mpl?tor, ?n fa?a ochilor) observatorului curios.-?O astfel de ac?iune dureaz? mai pu?in de o jum?tate de or?, dar mai mult de cinci secunde.-?De regul?, manifest?rile energetice au loc ?ntr-o lini?te deplin?, dar, uneori, sunt ?nso?ite ?i de ni?te zgomote ciudate, cum ar fi, de pild?, sunetele stridente ale unui fluier.-?Rota?iile s-au efectuat ?i ?n sensul acelor de ceasornic, ?i invers, uneori, chiar ?n unul ?i acela?i cerc.-?Paiele de gr?u sunt ?ndesate u?or pe p?m?nt, dar asta nu le ?mpiedic? s? creasc? ?n continuare.-?Structura molecular? a acestor paie de gr?u se deosebe?te fundamental de aceea a paielor neafectate de acest fenomen.Exist? numeroase teorii cu privire la explicarea pictogramelor. At?ta timp c?t s-au produc numai forma?iuni ?n form? de cerc, oamenii de ?tiin?? n-au ezitat ?n a formula rapid explica?ii ?naturale”.Profesorul Terrace G. Meaden, un fost fizician al temperaturilor sc?zute, ce ulterior a aprofundat ?i problemele legate de meteorologie, a formulat o teorie conform c?reia acest fenomen poate fi pricinuit de un mini-ciclon, aceasta nu a mai fost valabil? c?nd au ap?rut semnele complexe, necirculare.Explica?iile puerile, de genul, boal? provocat? de o ciuperc?, ?activitatea” aricilor, bursucilor sau a vulpilor, ca ?i farsele de prost gust – provocarea lor artificial? de lan?uri sau elicoptere (ce ar fi trebuit s? stea vertical ca s? realizeze aceste forme) – au fost u?or infirmate.Jürken Kr?nig, corespondentul revistei ?Zeit” la Londra, ocup?ndu-se intens de acest fenomen ?i cercet?ndu-l ?a fa?a locului, a afirmat c? deosebirea dintre cercurile imitate ?i cele autentice este mult prea evident?, pentru a se mai isca interpret?ri anapoda. De asemenea, corespondentul lui ?Zeit” mai afirm? c? ?liniile ?i marginile structurilor falsificate erau f?r?mi?ate ?i str?mbe. Le lipsea simetria ?i precizia configura?iilor ?autentice”. Se v?d ?i paiele rupte ?i ?mpr??tiate…Delgado ?i Andrews s-au str?duit ei ?n?i?i ani de-a r?ndul s? ofere explica?iile conven?ionale ?n leg?tur? cu acest straniu fenomen, lu?nd ?n considerare, printre altele, ac?iunea for?elor gravita?ionale, ?i electrice. Totu?i, ?n urma unor cercet?ri mai aprofundate, reflec?iile celor doi exper?i ?n pictograme s-au dovedit a fi ni?te specula?ii eronate. For?ele gravita?ionale sunt mult prea slabe pentru a culca la p?m?nt paiele de gr?u. De asemenea, se exclud ?i for?ele electrice sub a c?ror presiune iau na?tere cristalele din ad?ncul P?m?ntului, gazele ?i metalele subterane, presiunea mecanic? determinat? de mi?c?rile rocilor, for?a centrifugal? ecuatorial? etc.Nu trebuie neglijat urm?torul aspect: for?ele ce creeaz? aceste forme par a fi ghidate de un principiu inteligent aflat ?n corela?ie cu activitatea desf??urat? de O.Z.N.-uri. De pild?, ?n lanurile de gr?u, aflate ?n vecin?tatea unui morm?nt preistoric din Silbury Hill, pe parcursul a doar c?teva zile, au ap?rut 15 cercuri, dup? ce acolo, cu pu?in timp ?nainte, a fost observat un O.Z.N. Apari?iile obiectelor zbur?toare, ?n form? de disc, au fost remarcate ?i ?n alte zone ale Angliei, ap?r?nd acolo ?i o sumedenie de pictograme. Poate c? sunt posibile anumite corela?ii ?ntre apari?iile O.Z.N.-urilor ?i realizarea fantomatic? a forma?iunilor simetrice ale lanurilor de gr?u, mijlocite de acele misterioase ?es?turi de linii de for??, care a?a cum ne ?nva?? geoman?ia, stabilesc leg?turi ?ntre l?ca?ele de cult, de dinainte de Christos, ?i construc?iile sacre de mai t?rziu. Dac? teoria liniilor de for?? ?i-ar dovedi viabilitatea, ar trebui ca, ?n vecin?tatea relicvelor ce provin din vremurile str?vechi, s? apar? ?n mod frecvent pictograme. ?n acest caz, aceast? presupunere ar fi confirmat? de cercet?rile efectuate de c?tre Delgado ?i Andrews. Platoul ?nalt din sudul Angliei – un uria? muzeu natural – este pres?rat din bel?ug cu monumente preistorice. Fenomenele ce se manifest? ?n imediata apropiere a cercurilor de piatr? vechi de 4 000 de ani de la Avebury ?i Stonehenge, a lui Silbury Hill – cea mai mare colin? construit? de m?na omului, din Europa – a s?p?turilor ?n care s-au descoperit numeroase farfurii ?i castroane, a uria?elor fortifica?ii cu ?ngr?dituri de p?m?nt de la Wansdyke ?i a Calului Alb de la Westbury, contrazic cu ?nc?p???nare toate teoriile tradi?ionale cu privire la modul ?n care au luat ele na?tere.Fenomenul cercurilor din lanurile de gr?u nu este, ?n niciun caz, unul nou. Conform afirma?iilor lui Delgado ?i Andrews, deja ?n anii 40–50, au ap?rut aceste fenomene ?n lanurile de gr?u din Anglia. Simon Brown avea o ferm? ?n apropiere de Headburne Worthy, ?ntre Winchester ?i Andavor ?i afirma c?, pe la ?nceputul anilor 60, a observat ?n lanurile sale de gr?u pictograme, ?n form? de cerc. El le-a considerat un fenomen natural neobi?nuit, neacord?ndu-le vreo semnifica?ie aparte.Acest fenomen, de care ne ocup?m acum, nu este specific numai Marii Britanii. ?n cartea lor, care s-a bucurat de mult succes, ?Circular Evidence” Delgado ?i Andrews identific? o sumedenie de fenomene, de aceea?i natur?, care s-au petrecut ?n Australia, Noua Zeeland?, Brazilia, Canada, Fran?a, Elve?ia ?i S.U.A. Mai exist? m?rturii, din ultima vreme, c? asemenea fenomene s-au petrecut ?i ?n Rusia, China ?i Japonia. ?n aceast? ultim? ?ar?, ?n localitatea Kanzaki, la 900 km vest de Tokyo, un ??ran a descoperit, ?n lanurile de orez. Ni?te forma?iuni, ?n form? de cerc, cu o structur? de v?rtej, similare cu cele ?nt?lnite ?n lanurile de gr?u, din Anglia.?i ?n alte p?r?i ale lumii, poate mai mult dec?t ?n Anglia, s-au stabilit leg?turi ?ntre ateriz?rile ?i zborurile O.Z.N.-urilor ?i v?rtejurile care ??i-au pus amprenta” asupra lanurilor de gr?u, asupra ierbii, stufului ?i, uneori, a tufi?urilor.A. Schneider se refer?, ?n cartea sa ?Vizitator din univers”, la consecin?ele unei astfel de ateriz?ri asupra unui teren ml??tinos din Tully, Queensland (Australia). Aici au fost descoperite, ?n trei locuri, la 26 ianuarie 1966, de c?tre profesorii unei ?coli superioare, forma?iuni simetrice ce sem?nau izbitor cu cele din Anglia. Autorul mai descrie ?i un alt caz care s-a petrecut la 29 martie 1971, ?n Fran?a, pe o paji?te, ?n apropierea localit??ii Nourrandon. Acolo, doi tineri din Draguignan au observat un mare disc ro?u, la o ?n?l?ime de 150 de metri, dup? care acesta a efectuat mai multe mi?c?ri ?n zig-zag, apropiindu-se cam la vreo 10 metri de sol. Obiectul ?ncepu apoi s? oscileze, iar dup? c?teva minute se ?ndep?rt? ?n direc?ia Flayose. La scurt timp dup? aceasta, locul unde a sta?ionat O.Z.N.-ul a fost cercetat. Acolo, iarba era culcat?, form?nd un cerc cu un diametru de 5,6 m. Iarba ??i pierduse culoarea.Dac? deducem c? de la astfel de activit??i O.Z.N. ?i altele, iau na?tere cercurile din gr?u ?i forma?iunile de amploare, pare o concluzie pripit?. Este c?t se poate de clar c?, ?n cazul unor astfel de manifest?ri, este vorba despre un fenomen deosebit de complex care, prin semnifica?iile sale, dep??e?te grani?ele teoriilor ?tiin?ifice din zilele noastre, impulsion?nd cercet?rile viitoare. Nu numai formarea pictogramelor este plin? de mister. ?nt?mpl?ri misterioase, petrecute ?n interiorul ?i ?n apropierea acestor structuri, reclam? cercet?ri minu?ioase, ele constituind puncte de plecare pentru formarea unei noi teorii ce, poate, ??i are ob?r?ia ?n alte lumi ?i ?n alte realit??i. Absurdit??ile nu lipsesc. ?n acest sens, putem consemna faptul c? anumite persoane, afl?ndu-se la pictograme sau ?n apropierea lor, sus?in c? au v?zut lumini negre ?i chiar albastre, care pulsau. ?n acela?i timp auzeau tot felul de zgomote, pocnituri, b?t?i, a c?ror provenien?? le era la fel de neclar? ca ?i cea a luminilor.Pat Delgado ?i Colin Andrews se refer?, ?ntr-un supliment ata?at edi?iei originale a c?r?ii lor, ?C?teva semne”, la un reportaj TV realizat de Societatea de radio ?i televiziune B.B.C. ?n timpul prezent?rii unor forma?iuni circulare, acestea erau ?nso?ite de o serie de deranjamente sonore. Zgomote bizare acopereau cuvintele rostite ?i nu explicau deranjamentele de la camera video. Pat Delgado fiind cel intervievat, afirm? c? ?ntotdeauna c?nd se apropie de anumite locuri ale forma?iunilor simetrice, are impresia c? ?simte” un ?c?mp energetic”.La intrarea ?i ie?irea din aceast? ?coloan? de energie”, aparatul de percep?ie audio al camerei ?nregistra mereu zgomote pe care inginerul de sunet nu le-a putut explica. ?n alte d??i, ?n interiorul cercurilor au fost ?nregistrate sporadic pocnete al c?ror volum se mic?ora ?ncet c?tre sf?r?itul ?nregistr?rii.Lista incidentelor inexplicabile nu este complet?, ?ntruc?t apar mereu altele. De pild?, o busol?, pe care Delgado ?i Andrews o foloseau ?n activitatea lor de m?surare din centrul unui cerc, a ?nceput brusc ?s-o ia razna”. O bun? bucat? de timp, busola, f?r? vreun motiv plauzibil, se ?nv?rtea ?n sensul invers al acelor de ceasornic. Presupun?nd c? ?n spatele acestei bizare mi?c?ri de rota?ie se afl? influen?a ruletei de m?surat metalice, cei doi cercet?tori au urcat busola la o ?n?l?ime de o jum?tate de metru ?i au rotit acul acesteia. Totul a fost ?n zadar, acul nu a reac?ionat. ?i pe parcursul altor experien?e, reac?ia acului busolei a fost aceea?i. Oare, busola a fost contactat? de un curier al unei realit??i a unui c?mp contorsionat?Illobrand von Ludwiger, referitor la apari?ia pictogramelor, ajunge la concluzia c? exist? certe interdependen?e ?ntre declan?area acestui fenomen ?i con?tiin?a uman?. Delgado ?i Andrews s-au ar?tat entuziasma?i de opinia ?mp?rt??it? de ilustrul fizician german. 31 de ore dup? ce au traversat cu o ma?in? mic? Charter o anumit? regiune de pe l?ng? Cheesefoot Head (Hampshire) ?i din pur amuzament le-au exprimat pasagerilor dorin?a ca ei s?-?i ?nchipuie toate modele de cercuri adunate ?ntr-o ?cruce celtic?”, au avut marea surpriz? s? descopere ?n locul respectiv o astfel de forma?iune. S? fie vorba despre o pur? ?nt?mplare sau s? fie acesta rezultatul bizar al unei comunic?ri mentale cu fiin?e din alte lumi invizibile pentru noi? Cei doi cercet?tori admit existen?a unui ?principiu inteligent” ce se afl? ?n spatele combina?iei de cercuri, explic?ndu-se, poate, crearea forma?iunilor simetrice. Cei doi aduc ?n discu?ie hieroglifele unor vechi popoare, care, conform teoriei lui Wheeler cu privire la modelul lumilor multiple, exist? ?n acela?i timp cu noi, ?ntr-un univers paralel cu al nostru.Patru istorici englezi sus?in c? au recunoscut ?n liniile ?i cercurile trasate cu mare precizie ?scrierea de m?n?” a sumerienilor care au tr?it acum circa 5 000 de ani, ?n apropierea grani?ei irakiano-iranian?. Charles d’Orban, profesor la ?coala de studii orientale ?i africane, a Universit??ii din Londra, e de p?rere c?: ?Aceste figuri de pe c?mpuri se aseam?n? cu lucr?rile sumerienilor din secolul al IV-lea ?i al III-lea ?. Hr. S-au utilizat hieroglife care, surprinz?tor, seam?n? cu pictogramele descoperite ?n Wiltshire, Anglia. Pare nefiresc, dar nu am nicio alt? explica?ie…”?n limba sumerian?, cea mai veche limb? scris? din lume, dou? cercuri concentrice semnific? ?f?nt?n?” sau cistern?, iar dou? linii paralele ?nseamn? ?dublu” sau ?multiplu”. Conform interpret?rii oferite de d’Orban, una dintre hieroglife are semnifica?ia ?dublul f?nt?nii voastre”.D’Orban prime?te ajutor de la cel mai cunoscut expert englez ?n meteorologie, care observ? apari?ia secetei ?nainte de venirea vreunui astfel de mesaj.Philip Eden vede ?n aceste mari forma?iuni simetrice ceva ce aduce cu o hart? meteorologic?, ?n care apar indica?ii referitoare la intensitatea v?ntului, precum ?i la direc?ia acestuia.Meteorologul Meaden a c?utat cu ?nfrigurare noi indici, ?n forma?iunile simetrice tot mai complexe de pe c?mpul, de la Wiltshire, pentru a-?i putea valorifica teoria sa referitoare la v?rtejul v?ntului. El, ?mpreun? cu colaboratorii s?i, a analizat nu numai structura molecular? a gr?ului ce a suferit influen?ele respective, dar a ?ncercat s? depisteze eventualele manifest?ri ale c?mpului magnetic, ca ?i liniile de for?? ale acestuia, prin intermediul baghetei magice ?i a instrumentelor de m?surat, de mare performan??. Ini?iativa s-a dovedit a fi profitabil?. Activitatea energetic? a fost consemnat?, dup? apari?ia cercului. A?a cum afirma ?i corespondentul lui ?Zeit” de la Londra, Jürgen Kr?nig, c?nd s-au f?cut m?sur?tori cu aparate cu ultrasunete ?i Geiger s-au observat anomalii energetice care se modific? ?n ritmul zilelor ?i anilor. ?n aceast? corela?ie, trebuie amintite experien?ele efectuate de reputatul astrofizician ?i teoretician al timpului, prof. Sovietic Nikolai Koz?rev, care, acum 30 de ani, a f?cut o m?surare calitativ? timpului ?i a ajuns la concluzia c? densitatea timpului (sau intensitatea acestuia) anual, oscileaz? ?n fiecare anotimp. La sf?r?itul toamnelor ?i ?n prima jum?tate a iernilor, s-au efectuat cercet?ri la Observatorul din Pulkovo, din Leningrad, ne?nt?mpin?ndu-se niciun fel de dificult??i. ?n schimb, cercet?rile efectuate ?n timpul verii au decurs a?a de greu ?nc?t multe nu au fost duse p?n? la final. Dup? toate probabilit??ile, vara, densitatea timpului se schimb?, datorit? unor procese naturale. De aici reiese posibilitatea posibilitatea ca materia, dar ?i procesele se influen?eaz? ?n timp. Acest lucru explic? ?i motivele pentru care un fenomen cauzal se petrece prin ?uzura” timpului. Prin experimentele efectuate de N. Koz?rev s-a putut demonstra c?, ?n cazul fiec?rui fenomen din materie, se produce o dilatare a timpului sau o reconstruire a lui.?n urma rezultatelor cercet?rilor sale, Koz?rev opineaz? c? timpul ?n univers nu este ceva care ?se ?ntinde”, ci el se eviden?iaz?, raport?ndu-se la no?iunile de ?imediat” ?i ?pretutindeni”, asigur?ndu-se astfel ?simultaneitatea” fenomenelor. Prin urmare ?ntregul univers ar fi fost concentrat ?ntr-un singur punct pe axa timpului.S-ar putea ca av?nd ?n vedere teoria lui Burkhard Heim cu privire la super-universul cu cele ?ase dimensiuni ale sale, interven?ia nemijlocit? a lumilor paralele ?n realitatea noastr? s? nu fac? altceva dec?t s? atrag? aten?ia asupra existen?ei lor sau s? ne avertizeze despre ceva? Tot ?n cadrul acestei teorii, B. Heim utilizeaz? no?iunea de ?trompa sintropodului”. Aceasta se cufund? ?n universul nostru, manifest?ndu-se ca O.Z.N.-uri ?i forma?iuni simetrice din lanurile de gr?u. Prin aceast? no?iune de ?sintro-pod”, Burkhard Heim ?n?elege un canal informa?ional supradimensionai din lumile paralele – un model care poate oferi explica?ii asupra analogiei cu ?lumea suprafe?elor”, comentat? de noi anterior, unde ?fiin?ele din h?rtie” se confrunt? cu obiectele 3D, adic? cu O.Z.N.-uri din a treia dimensiune.Toate acestea par nu numai ireale, ci ?i ?trase de p?r”.?n momentul de fa??, g?ndul ne poart? spre ?Cyberspace” a lui Timothy Leary, unde se punea problema simul?rii totale a unei realit??i computerizate, la care fiecare putea lua parte prin interac?iune.Fizicianul Fred Alan Wolf, ?mbog??e?te ideea ?ciber-spa?iului” cu ?nc? o component? supra-dimensional?: ?Teoria lumilor paralele creeaz? premisele producerii unei genera?ii de computere cuantice. Crearea lor nu ar fi justificat? dac? universurile paralele nu ar fi reale. Noul super-computer ar trebui s? dispun? de ?un ?nalt grad de inteligen???, oricum superior celor pe care ?l au computerele momentului. Un astfel de poten?ial de inteligen?? ar permite luarea unor decizii care ?s? corespund? dorin?elor noastre?. Luarea acestei decizii s-ar baza pe informa?iile primite at?t din trecut c?t ?i din viitor”. Un computer capabil s? ia decizii ?i s? se programeze singur? Binecuv?ntare sau blestem?Poate c? ?ntr-un viitor nu prea ?ndep?rtat vom reu?i cu ajutorul un astfel de calculatoare cuantice s? spargem bariera comunic?rii cu lumile paralele transpuse temporal ?i s? schimb?m monologul de ast?zi ?ntr-un contact reciproc ce ar putea fi reprodus.VI. Vizitatorul – Ne-a ?nt?mpinat viitorulC?nd ne g?ndim la c?l?toriile ?n timp – la excursii ?n epoci din trecut sau ?n viitor – inevitabil, reflec?iile noastre se ?ndreapt? spre versiunea filmului S.F, ajuns deja clasic: ?Ma?ina timpului” realizat dup? celebra carte, cu acela?i titlu, a lui H. G. Wells. Probabil c? ne amintim de ?c?l?torul prin timp”, care, ?n ajunul Anului Nou – ac?iunea se petrece ?n 1899 – se a?az? ?n ma?ina timpului, care ar?ta cam hodorogit?, ?i c?l?tore?te ?n viitor.Ne mai amintim ?i de faptul c? acest c?l?tor prin timp ?nt?lne?te o societate complet degenerat?, oameni din lumea de la suprafa??, bine inten?iona?i, dar cam pro?ti – Eloi ?i cei din lumea subteran? r?i ?i m?nc?tori de oameni – Morlocks. Ne mai amintim fire?te ?i cum eroul ?l salveaz? pe piticul r?u din ad?ncurile Csaraus-ului. De asemenea, nu putem uita scenariul apocaliptic al sf?r?itului temporal al planetei noastre, c?nd soarele ?i luna nu mai r?sar, ci apun, c?nd nu mai exista flux ?i reflux. Sf?r?itul lumii este pe aproape, protagonistul filmului se re?ntoarce de unde a plecat, ?n ajunul Anului Nou. De aici reiese c? acest c?l?tor prin timp ?i-a p?r?sit oaspe?ii doar pentru un timp foarte scurt, ?ns? ?n lumea g?ndurilor sale, s-au scurs milenii. La urma urmelor, totul a fost numai un vis? E ?ntrebarea pe care ?i-o pune chiar c?l?torul prin timp.O palpitant? poveste science-fiction, ?nv?luit? ?ntr-o cea?? de romantism tehnic.Dar putem crede c?, odat?, acest vis va deveni ?ntr-adev?r realitate? Oare, aveau dreptate, matematic, cei trei reputa?i astrofizicieni de la California Institute of Technology ?n abordarea teoriei lor matematice cu privire la c?l?toriile ?n timp? Cum am putea noi s? ne imagin?m c?, efectu?nd c?l?toria ?napoi ?n timp, am r?m?ne aceia?i, neschimba?i? Este obositor un astfel de efort de imagina?ie; asta ?nseamn? s? vedem mai ?nt?i efectul, apoi cauza – c?ci nu depinde felul cum ?n?elegem noi cauzalitatea?Tema ni se pare interesant?, dar ?i ?suspect?”. Ca s? d?m de urma unor fiin?e prin timp, trebuie s? reflect?m asupra unor no?iuni. Prin urmare, suntem nevoi?i, aidoma reputa?ilor oameni de ?tiin?? ai zilelor noastre, s? cuget?m ?n parametrii unor categorii universale, unde nu exist? no?iuni ca prezent, trecut ?i viitor, ci numai simultaneitate. Se pare c? e greu de conceput a?a ceva, dar, ?tiin?ific, este posibil. Prin formidabila contribu?ie ?tiin?ific? a celor trei fizicieni americani ?i prin ecoul pozitiv trezit ?n literatura de specialitate, abia acum, pentru prima dat?, tema ?c?l?toriilor ?n timp” a putut fi abordat? din punct de vedere ?tiin?ific. Teoretic vorbind, c?l?toriile ?n timp sunt posibile. ?ntruc?t pasul de la teorie la realizare practic? a devenit tot mai mic ?n acest secol, se pare c? nu va mai dura prea mult p?n? c?nd ?tiin?a va dep??i fantezia lui H. G. Wells.Totu?i, exist? posibilitatea de realizare a c?l?toriilor ?n timp. Poate c? exist? acele ?nedorite descoperiri ?n spa?iul cosmic” cum le numea, u?or ironic, Illobrand von Ludwiger, la care vor face trimitere urma?ii urma?ilor no?tri, ?n activitatea lor dedicat? c?l?toriilor ?n timp. Ei vor fi acei ?temponau?i” care, prin manevre incredibile, vor dirija percep?ia noastr? ?n leg?tur? cu spa?iul, timpul ?i realitatea.1 Raportul PasadenaCompara?iile care se fac ?ntre precizia ceasurilor de la bordul avioanelor supersonice ?i precizia ceasurilor instalate la sol confirm? faptul c?, prin teoria relativit??ii speciale, s-a putut demonstra c? ceasurile de la bordul avioanelor au un parcurs mai lent. ?nc? ?i mai clar se prezint? acest efect de ?ncetinire a activit??ii ceasului la bordul navelor spa?iale. ?n acest caz, scurgerea timpului este mult mai lent? dec?t cea ?nregistrat? pe p?m?nt. Conform legilor accelera?iei ?i gravita?iei se poate ajunge la o reducere a ritmului timpului tot a?a de bine ?i ?ntr-un puternic c?mp gravita?ional. Acesta se manifest? la fel ?i ?n spa?iul cosmic, printr-o curb? extrem? a universului ajung?ndu-se la apari?ia unei g?uri negre ce prezint? o singularitate ?n punctul central – un loc, ?n care densitatea masei unui astru, av?nd un colaps, este infinit mai mare, iar volumul este mai mic. Pentru atingerea unei astfel de singularit??i, intervalul de timp a fost a?a de puternic dilatat ?nc?t viteza luminii (300.000 kilometri pe secund?) a fost anulat?; ceea ce ?nseamn? c?, ?n punctul central al g?urii negre, lumina a fost re?inut?. Prin urmare, ?n imediata apropiere a singularit??ii exist? ?por?i” ce duc spre alte universuri, spre lumile paralele.Toate acestea las? impresia c? tunelul de tranzit, respectiv gaura de vierme, din teoria lui Wheeler, se putea forma la fel ca ?n ?spuma” cuantic? din cosmos, ?n lumea noastr?, ?n domeniul for?elor puternice ale acelei g?uri negre ce apare ca urmare a unui colaps gravita?ional al stelelor formate din meteori.Astrofizicienii presupun c? aceste g?uri negre devoratoare de materie, ?n jurul c?rora spa?iul total izolat se transform? ?ntr-un univers ?nchis, autonom, sunt ?n leg?tur? cu g?urile albe – cele ce eludeaz? materia – acestea fiind, ?n cazul de fa??, un gen de supape.Cu mai bine de 50 de ani ?n urm?, Albert Einstein ?i Nathan Rosen admiteau posibilitatea existen?ei rela?iei: spa?iu cosmic-superpun?i. Aceste ecluze ale hiperspa?iului, numite ast?zi pun?ile Einstein-Rosen, au fost mai detaliat descrise de numero?i al?i cercet?tori.?n ramificatul sistem de tranzit-hiperspa?iu, dintre g?urile negre ?i albe, unde spa?iul ?i timpul au ?ncetat s? mai existe ?n c?mpul gravita?ional degenerat, oamenii de ?tiin?? v?d c?i rapide pentru efectuarea de c?l?torii fie ?n trecut fie ?n viitor, ?n cele mai ?ndep?rtate locuri ale universului nostru sau ?n cu totul alte lumi, ?n lumile paralele.Aceste ecluze de tranzit formate prin g?urile cosmice albe ?i negre nu sunt ?n niciun caz fic?iuni ?tiin?ifice.Renumi?ii astrofizicieni prof. John Taylor (Universitatea din Londra) ?i Sir Fred Hoyle (Cambridge) ca ?i matematicianul Stephen Hawking (Cambridge), sus?in teoretic existen?a g?urilor negre ?i albe. Teoretic, deoarece cele dou? tipuri de g?uri au fost localizate numai ?n mod indirect. Av?nd ?n vedere concentra?ia masei acestora, gravita?ia lor este at?t de puternic? ?nc?t chiar ?i cuantele de lumin? se opresc, drept care se anuleaz? orice modalitate de m?surare direct? a obiectului.?n ciuda monstruozit??ii ?i imposibilit??ii de imaginare a lor, teoretic se poate deduce modul de formare al acestor ??nghi?itori de gunoi”.Numero?ii a?tri, c?rora le sunt specifice temperaturi ?i densit??i extreme, sunt ?n m?sur? s? degaje enorme cantit??i de energie. Dep??indu-?i gravita?ia, ei se pot pr?bu?i ?i, prin aceasta, ajung la o densitate incredibil?. Acest fenomen se petrece ?n cazul a?trilor cu dou? mase solare. Gravita?ia lor extrem? se comprim? ?ntr-un asemenea mod ?nc?t electronii sunt presa?i ?n nucleul atomului, iar consecin?a va fi aceea c?, la sf?r?itul acestui proces, r?m?ne numai masa neutronilor. Dac?, de pild?, p?m?ntul s-ar condensa astfel ?nc?t el n-ar fi mai mare dec?t o portocal?, ar avea o mas? de 6000 trilioane (!) de tone. Pulsarii – a?a cum au numit astrofizicienii stelele neutronice – sunt stele aflate ?n colaps, formate din mase de neutroni ce se rotesc. Astfel, apare posibilitatea radierii unei cantit??i de energie care, prin astrul nostru central, elibereaz? o cantitate de energie de milioane de ori mai mare.Dar, ?nc? nu e suficient. A?trii neutronici existen?i, ce con?in mai mult de trei mase solare, evolueaz? ?ntr-un mod neobi?nuit. ?n cazul colapsului gravita?ional prelungit, e de presupus c? astrul degenerat va ajunge la dimensiunea unei g?m?lii de ac, apoi a unui atom ?i, ?n cele din urm?, a unei particule subatomice. Aici, sunt atinse grani?ele procesului de mic?orare. ?n aceast? faz?, incredibilele for?e gravita?ionale ale minusculului astru se r?sfr?ng ?n interior, duc?nd la apari?ia unei structuri unice, autonome – este vorba despre gaura neagr? ?n care ?conservatoarele” noastre legi ale fizicii ?i-au pierdut valabilitatea. Acest ?lucru” neobi?nuit seam?n? cu un uria? canal care asimileaz? totul ?n componen?a sa, inclusiv fotonii (lumina). Altfel spus, ?n cazul unei cre?teri rapide a gravita?iei, se ajunge la m?rimea critic? atins? de astrul aflat ?n colaps – iar spa?iul se ?ncapsuleaz? (se izoleaz?) pentru aceast? structur?, ap?r?nd ?ntr-un univers ?nchis, mai precis ?n punctul central al acestuia, o gaur? neagr?, ?n care s-a stabilit ?singularitatea” despre care vorbeam anterior.Astrofizicienii nu s-au ar?tat mul?umi?i numai cu considera?iunile teoretice. Ei doreau dovezi concrete ?n sprijinul ideii ce sus?ine existen?a real? a g?urilor negre ?i a celor albe. Materialul rezultat din experien?ele efectuate de cei de la NASA, prin intermediul unui satelit-UV, ofereau suficiente dovezi ?n sprijinul ideii c? ?n centrul unei nebuloase ?n form? de sfer?, din galaxia noastr?, trebuie s? se formeze masive g?uri negre. ?ns?, m?sur?torile indirecte au ar?tat c?, de pild?, ?n centrul nebuloasei NGC 5752 exist? ceva foarte luminos ?i torid, care, ?n mod normal, dup? p?rerea speciali?tilor, nu avea ce c?uta acolo. ?ntruc?t vechimea unei nebuloase ?n form? de sfer? a fost apreciat? la 10–15 miliarde de ani, iar a astrului torid de ?numai” c?teva milioane, ar trebui ca centrul lui NGC 5752 s? fi fost r?cit de mult? vreme. ?ns? analizele spectrografice au demonstrat tocmai contrariul. Poate c? vor fi descoperite chiar c?teva superastre, ale c?ror activitate s-ar putea baza pe influen?a unei uria?e g?uri negre din centrul nebuloasei. Se presupune c? un astfel de exemplar uria? de gaur? neagr? ar exista ?n interiorul unei galaxii, ?n form? de spiral?, M81 (NGC 3031). Dup? aprecieri pline de pruden??, este vorba despre o mas? de cinci miliarde de ori mai mare dec?t masa soarelui.Dup? ce Einstein ?i Rosen, ?n 1935, prin cunoscutele lor ?pun?i” au fundamentat bazele matematico-concep?ionale pentru dezvoltarea pe mai departe a teoriilor cu privire la utilizarea rela?iei: gaur? neagr? – gaur? alb?, ?n 1961, un t?n?r fizician de la Princeton, Martin Kruskal, a demonstrat, pentru prima dat?, printr-o diagram? corela?iile existente ?ntre universul nostru ?i alte lumi, respectiv cu alte t?r?muri ale universului nostru natal. El a avut ca ?surs? de inspira?ie” ?i ?modelul lumilor” al prof. Wheeler.?ntregul nostru univers se prezint? ca o gigantic? coroan? din?at? a unei ro?i, pe ale c?rei masive suprafe?e curbate ?peretele spa?ial de geoni” – se g?sesc planetele, sorii ?i galaxiile. Gaura axului din mijlocul acestei coroane din?ate a unei ro?i simbolizeaz? hiperspa?iul lipsit de timp, ?n care totul se petrece concomitent. Deci leg?turile dintre toate aceste galaxii ?i corpuri cere?ti s-ar crea ?n g?urile exceselor din hiperspa?iu, prin acea singularitate descris? anterior. Ar fi ceva de genul unor puncte de intrare ?i ie?ire, ce trimit spre un ?altundeva” cosmic. Prin urmare, existen?a sa ar confirma ?i existen?a lumilor paralele.Era firesc ca, dup? ce Martin Kruskal a f?cut primul pas ?n direc?ia utiliz?rii teoriei lui Einstein ?i Rosen, ?n 1963, un fizician teoretician din Australia, Roy P. Kerr, care ??i desf??ura activitatea la Universitatea din Texas, s? dea via?? diagramei Kousal ce nu prevedea adev?rate c?l?torii ?n timp. El e de p?rere c? g?urile negre ?i albe, la fel ca celelalte structuri cere?ti, pur ?i simplu, se rotesc. Prin aceasta, ele posed? dou? orizonturi ale fenomenelor – unul intern ?i cel?lalt extern – care trebuie s? fie ?calificate” pentru o deplasare ?ntr-un alt spa?iu ?i timp.Ne amintim c? prin no?iunea de ?orizont al fenomenului” este definit domeniul unei g?uri negre, prin care se ?ntrerupe momentan comunicarea cu lumea din afar?, c?ci ?n cazul de fa??, viteza deplas?rii ?ntr-o alt? lume ar fi superioar? vitezei luminii, ceea ce ar contrazice flagrant teoria relativit??ii. Orizontul interior al fenomenului este, de fapt, inversul orizontului exterior. S? presupunem c? ai traversat orizontul interior al unui fenomen, atunci te afli ?ntr-un domeniu, unde spa?iul ?i timpul se manifest?, iar??i normal, fenomen similar cu ceea ce se petrece ?n ?ochiul” unui uragan sau ?n interiorul unui v?rtej, cu o mare deschidere. ?n aceast? zon? nu exist? niciun pericol s? fii expus la periculoasa singularitate ?i, astfel, distrus.?n sistemul gaur? neagr? – gaur? alb? se g?sesc laolalt? patru orizonturi ale fenomenelor pentru o deplasare ?n alte lumi ?i spre alte timpuri, exist?nd ?i posibilitatea re?ntoarcerii la locul deplas?rii ?i ?n prezent. Conform modelului creat de R. P. Kerr, ?n care viteza luminii nu dep??e?te, prin rota?ia g?urilor negre ?i albe se realizeaz? o leg?tur? ?ntre lumile paralele.Apare o excep?ie la nivelul urm?toarei lumi paralele a c?rei vizitare s-ar putea realiza prin dep??irea vitezei luminii dar, conform teoriei relativit??ii, aceasta este de domeniul imposibilului.?n timp ce la Kruskal ?i Kerr este vorba despre un calcul preliminar ?i o diagram? a c?l?toriilor ?n timp, necunoscut, al?i oameni de ?tiin??, de data aceasta americani, pentru prima oar?, au demonstrat, matematic, posibilitatea realiz?rii zborurilor ?n timp, prezent?nd ?i modelele necesare realiz?rii tehnice.La 26 septembrie 1988, renumi?ii astrofizicieni Michael S. Morris, Kip S. Thorne ?i Ulvi Yurtsever, de la California Institute of Technology (pe scurt: Caltech), din Pasadena, California, au publicat ?n reputata revist? de specialitate ?Physical Review Letters” un articol, al c?rui titlu este ?Wormholes, Time Machines, and the Weak Energy Condi?ion” (?G?urile de vierme, ma?inile timpului ?i condi?ia energetic? slab?”). ?n senza?ionalul articol, autorii au ar?tat c?, unei civiliza?ii tehnice superioare i-ar fi fost posibil s? realizeze artificial ?g?uri de vierme” – deschiz?turi ?n spa?iu ?i timp, pe care s? le transforme ?n ?ma?ini ale timpului” prin stabilizarea g?urilor; acestea au ignorat chiar ?i factorul cauzalit??ii. ?n cercurile ?tiin?ifice, raportul Pasadena, cum a fost numit faimosul articol publicat de cei trei reputa?i astroficizieni, a produs o impresie deosebit?. Aceast? tem? a fost viu discutat? ?i ?n alte reviste ?tiin?ifice, iar calculele respective au fost apreciate drept corecte.Prof. John L. Friedman, de la Wisconsin University, din Milwaukee, a ?ncercat ?n revista ?tiin?ific? englez? ?Nature” s? reprezinte ?n mod simplificat aceast? complicat? teorie a celor trei astrofizicieni, f?c?nd ?i o analogie simpatic?. El compar? drumul prin spa?iu cu un dulap cu dou? u?i – o u?? ?n fa??, iar cealalt? se afl? ?n partea din spate a dulapului – care, precum ?n romanul de science-fiction ?Leul, vr?jitoarea ?i dulapul cu haine” al lui C. S. Lewis, separ? una de alta dou? lumi diferite. Friedman afirm? ?n continuare: ?Pere?ii dulapului simbolizeaz? dou? lumi care cuprind un mic spa?iu, ?n jurul c?ruia se ?ntinde un univers diferit… Prin urmare, dulapul este ?o gaur? de vierme? – un tunel topologic – care face leg?tura ?ntre dou? universuri sau ?ntre dou? regiuni dep?rtate ale unuia ?i aceluia?i univers. Mai departe, John L. Friedman spune c?: ?De?i aceste ?g?uri de vierme” reprezint? posibile interpret?ri ale ?ecua?iei c?mpurilor” a lui Einstein, ele ar suferi un colaps – dac? ar consta din materie normal? – prea rapid pentru a permite trecerea unui c?l?tor ?n timp. L-ar zdrobi pe cel care ar fi destul de ?ndr?zne? s? ?ncerce totu?i.?Friedman ?i cei trei astrofizicieni din Pasadena, men?iona?i de noi anterior, sunt convin?i c? legile fizicii vor permite genera?iilor viitoare s? ?in? aceste g?uri de vierme destul de mult timp deschise ca s? poat? ob?ine o ma?in? a timpului. Friedman face urm?toarea precizare: ?Dac? fiecare parte terminal? a unei ?g?uri de vierme? ar fi ?nconjurat? de ni?te buc??i metalice, ?n form? de sfer?, ar apare, ?ntre aceste plate, suficient? energie negativ? (opus?), prin care s-ar evita formarea unui orizont al fenomenului precum ?i un colaps al ?g?urii de vierme?”.Pentru a fi mai bine ?n?ele?i, ?n continuare, vom ?ncerca s? nuan??m datele problemei. ?n mod normal, fiecare dintre nou formatele g?uri de vierme n?v?lesc, pe c?i naturale, ?n universul nostru, chiar ?n clipa form?rii lor. Fotonii ar fi suficient de rapizi pentru a p?trunde ?n g?urile de vierme care nu sunt altceva dec?t expresia raportului dintre gaura neagr? ?i cea alb?, ?mpiedic?nd influen?a for?elor gravita?ionale asupra intr?rii ?n gaura neagr?. Pentru a se pre?nt?mpina o rapid? n?ruire a g?urilor de vierme ?i pentru ca ie?irile ?i intr?rile acestora s? r?m?n? deschise mai mult timp, se impune crearea unei st?ri antigravita?ionale.Este vorba despre acea stare care se opune gravita?iei ?n interiorul g?urii de vierme, ob?in?ndu-se o stabilizare a deschiderilor oferite de aceast? gaur? de vierme. ?n acest caz, presiunea joac? un rol deosebit de important. C?mpul gravita?ional al planetei noastre nu se explic? doar prin masa p?m?ntului, ci, conform teoriei relativit??ii universale, ?i prin efectul presiunii sale, ?ntruc?t ?i energia produs? de presiune corespunde unei mase. Presiunea (?n contrast cu masa statistic?) ce poate fi pozitiv? sau negativ?, iar prin efectul presiunii corespunz?toare, at?t pozitiv? c?t ?i negativ?, produce gravita?ie ori antigravita?ie. Gravita?ia negativ? necesar? stabiliz?rii intr?rilor ?n gaura de vierme ?i ie?irilor din aceasta se poate ob?ine, conform opiniilor exprimate de exper?ii de la Caltech, printre altele, ?i prin consecin?ele efectului ?Casimir”.Fizicianul olandez Hendrik Casimir a ?inut s? precizeze ?nc?, din 1948, c? ?ntre dou? pl?ci metalice paralele, apropiate una de cealalt?, ?i pe baza unor deranjamente din vacuumul cuantelor, poate exista o minim? for?? de atrac?ie exterioar?. Ea apare prin virtualii fotoni care nu sunt direct observabili, dar totu?i exist?. Prin imobilizarea acestor fotoni virtuali, ?ntre reflec?ia suprafe?elor ambelor pl?ci, se poate realiza o infim? presiune negativ?, asta ?nsemn?nd un minim efect antigravita?ional. Prin realizarea unui sistem de pl?ci de o m?rime corespunz?toare la deschiderile g?urilor de vierme, s-ar ob?ine efectul antigravita?ional necesar anul?rii fenomenului de colaps. Atunci, ie?irile ?i intr?rile din ?i ?n g?urile de vierme n-ar mai fi ni?te g?uri negre ?i albe, ?n sensul clasic, ci por?i create artificial pentru deplas?rile din spa?iul cosmic.Conform opiniilor exprimate de oamenii de ?tiin?? de la Caltech, gaura de vierme stabilizat? ?i l?rgit? pentru trecerea prin ea ar fi ??ntins?” ?n timp. Un cap?t al g?urii r?m?ne fixat? ?n punctul de start, iar cel?lalt a fost trimis ?ntr-o fulger?toare ?c?l?torie circular?”, adic? aproape cu viteza luminii, oprindu-se undeva, ?n hiperspa?iul – g?urii de vierme ?i apoi revenind la punctul de ie?ire. Din acest motiv – a?a cum am precizat ?n capitolul III/l, ca fiind vorba despre ?paradoxul gemenilor” ?ntre capetele g?urii negre exist? o relativ? diferen?? de timp. Pentru cel care se deplaseaz?, timpul se scurge mai lent dec?t pentru cel fixat la punctul de ie?ire al g?urii de vierme. ?ntr-un fel, gaura de vierme mi?c?toare a ?recuperat” din timp. Altfel spus: c?nd un c?l?tor prin timp p?trunde ?n gaura de vierme fixat? ?i, dup? o scurt? c?l?torie circular? (pe care el o remarc?) prin hiperspa?iul g?urii de vierme, p?r?se?te gaura alb?, cap?tul mi?c?tor, el, de fapt, se reg?se?te ?n trecutul terestru. Poate c? pe p?m?nt, ?n func?ie de dilatarea g?urii de vierme din momentul startului, au trecut luni de zile, ani, decenii, secole sau milenii. C?l?torul ?n timp traverseaz? gaura de vierme, ?n direc?ie invers?; el se poate re?ntoarce ?n timpul s?u ini?ial ceea ce nu este posibil ?n cazul unui zbor spa?ial relativist (cu viteze apropiate de cea a luminii).Conform aceluia?i principiu, c?l?toriile ?n viitor ?i ?napoi sunt realizabile.Din punct de vedere teoretic, preg?tirea deplas?rii prin g?urile de vierme nu ridic? probleme deosebite. ?n practic?, ?ns?, lucrurile se prezint? cu totul altfel. ?ntruc?t gaura de vierme este o no?iune complet abstract?, ea nefiind un lucru palpabil, nici capetele ei nu pot fi tratate ca materia obi?nuit?. Probabil c?, odat?, o civiliza?ie foarte evoluat? tehnologic va reu?i s? uneasc? -173355-201930-180975-173355-200025-173355-180975-180975nou ap?rutele superminuscule ?i virtuale g?uri de vierme, cu via?a scurt?, – din punct de vedere poten?ial, ele sunt de zece ori mai mici dec?t nucleul atomului (!) – ?n ?spuma” cuantic? subnuclear?. Aceast? unire s-ar fi realizat prin intermediul for?elor electrice ?i gravita?ionale ?i ar fi putut fi ?exacerbat?” o structur? practicabil? pentru viitoarele c?l?torii ?n timp.Dup? stabilizarea lor – a?a cum am mai precizat deja – astfel de macro-g?uri de vierme ar fi idealele ma?ini ale timpului, cu posibilitatea de a se efectua c?l?torii ?i ?napoi.Omul de ?tiin?? ?i jurnalistul englez, Adrian Berry, a emis ipoteza conform c?reia, e posibil de a se construi g?uri negre ?i albe ?n spa?iul cosmic, utiliz?ndu-se ?n acest scop, excavatoare spa?iale automate ?i foarte performante.A. Berry descrie un tip de tehnologie foarte avansat? ?i complicat?, datorit? c?reia s-ar putea mobiliza uria?e c?mpuri magnetice, lu?ndu-se ?n considerare interfa?a sistemului nostru solar, cu o regiune cu o mare densitate de praf cosmic (?n constela?ia Orion). Prin aceasta, consider? Berry, s-ar putea concentra ?ntr-un loc anume cantitatea necesar? de un astfel de praf cosmic, indispensabil form?rii g?urilor negre ?i albe ce se rotesc.Ideea ce st? la baza producerii ?n mod artificial a unei g?uri negre, av?nd forma unui ?cilindru” cosmic cu un diametru de 40 de kilometri, vine din 1936, de la fizicianul W. J. Von Stockum, acesta av?nd ca punct de plecare ?i de inspira?ie cunoscuta ecua?ie a c?mpurilor a lui A. Einstein. O propunere asem?n?toare, dar mult mai detaliat?, a avansat ?i fizicianul american Frank J. Tipler, ?n edi?ia din aprilie 1974, a revistei de specialitate ?Physical Review D” (men?ion?m faptul c? revista respectiv? trateaz? problematica cercet?rii domeniilor ?periferice”).Acest ?cilindru” cosmic, afirm? Frank J. Tipler, imaginat ca o ?conlucrare” a stelelor de neutroni, s-ar compune din trei zone: una ar fi apt? pentru realizarea c?l?toriilor ?n trecut ?i alta pentru excursiile ce se vor efectua ?n viitor. ?i ar mai exista ?ntre ele ?i o a treia, ?ngusta ?zon? zero” – un domeniu de traversare, ?n care c?l?torul ?n timp ar poposi c?t ar considera el c? este necesar s-o fac?, pe c?t? vreme restul lumii ?ar fi ?nghe?at?” ?n timp.Obiectele ca acesta sunt condamnate de la ?nceput din cauza costurilor gigantice previzibile ?i a pericolului ingineriei cosmice.Totul ar fi posibil dac?, ?n viitor, s-ar putea g?si o elegant? rezolvare ?terestr?” a problemei ?domesticirii” poten?ialului g?urii de vierme, a?a cum l?sa s? se ?n?eleag? formidabilul film de televiziune, ?n dou? episoade, ?The Time Tunell”, produs de Irvin Allen.Mai ?nainte de a continua expunerea noastr?, trebuie s? ne concentr?m aten?ia asupra unui fenomen ce, ?n mod nemijlocit, are leg?tur? cu realizarea c?l?toriilor ?n timp.?n fond, este vorba despre paradoxul, ?n virtutea c?ruia, spun scepticii, se poate realiza un transfer ?napoi ?n timp, dar e imposibil de realizat astfel de c?l?torii de acolo.2 C?l?toriile ?n timp, f?r? obstacole – Rezolvarea problemei lumilor paraleleAnacronismele – violarea legilor scurgerii timpului (acauzalitatea) – ?i paradoxul care reprezint?, de fapt, o grav? lezare a legilor naturii, contravin spiritului fizicii clasice. ?Lege” a cazurilor neverosimile, paradoxul, ?n principiu, exist? totu?i, astfel c?l?toriile ?n timp chiar nu s-ar putea face. Ar putea exista c?l?torii ?n timp c?rora destinul (neinten?ionat) s? le curme via?a ?ntr-un oarecare mod, ceea ce ar avea drept consecin?? faptul c? astfel au fost ?ter?i, respectiv nici nu s-ar fi n?scut vreodat?. ?ntruc?t ei efectiv nu ar mai exista, aceast? anulare ar fi similar? cu uciderea. Str?mo?ii ar fi ?re?nvia?i” (adic? ei nu ar fi fost niciodat? omor??i), ar fi martori la propria lor moarte, de aceasta ar fi uci?i din nou ?.a.m.d. Poate c? un c?l?tor ?n timp ar reu?i chiar s? omoare inventatorul ma?inii timpului ?i astfel ciclul creat s? duc? la absurd.Pentru cei surprin?i, ie?irea dintr-un astfel de ?nod cauzal” n-ar fi sinonim? cu evadarea, iar destinul unui ?olandez zbur?tor” ar fi o certitudine. Prin rela?ia: nu – totu?i – crim?, ca o consecin?? a paradoxului declan?at, legile naturii au fost ?nc?lcate ca ?ntr-o ?bucl?” a lui M?bius p?n? ?n prima zi a omenirii – un g?nd groaznic. Dac? totu?i, v?zut din punctul de vedere al prezentului, ?ntr-o zi, ma?ina timpului, ca ?i tunelele timpului nu vor mai fi doar produsul unei fic?iuni – O.Z.N.-urile ar putea fi un indiciu al realiz?rii acestor deziderate – urma?ii no?tri ar trebui s? g?seasc? mijloacele ?i c?ile pentru neutralizarea fenomenului de violare a cauzalit??ii. Mai mult chiar, anumite fenomene fizico-cuantice ne invit? s? tragem concluzia c?, ?n cazul ?nc?lc?rii cauzalit??ii, ?n interiorul timpului, nu mai este vorba despre niciun paradox, ci despre o contradic?ie ?n sine.Schimb?rile survenite de-a lungul axei timpului au produs efecte cumulative, ceea ce presupune c?, ?n mod continuu, evenimentele precedente s-au concentrat ?ntr-un tot unitar.Aceasta ar putea ?nsemna c? trecutul, poate fi schimbat de c?te ori se vrea. Numai un lucru nu e cu putin??: s? se extermine pe sine.A?adar, s-ar putea c?l?tori ?napoi, ?n propriul trecut ?i sugruma propriul eu la scurt timp dup? na?tere, f?r? ca efemera existen?? a c?l?torului prin timp s? fie, ?n vreun fel sau altul, periclitat?. Este o afirma?ie cu greutate! ?ns? se observ? – a?a cum se ?nt?mpl? aici, de cele mai multe ori – c? realitatea, ca sum? a unor ?iruri infinite de lumi paralele trecute ori viitoare, pare, pur ?i simplu, o abera?ie.Prin urmare, noi am putea ie?i din dilema ap?rut? ca o consecin?? a acauzalit??ii numai prin evadarea ?n unul dintre numeroasele universuri paralele. Bob Toben e de p?rere c? un c?l?tor prin timp, dup? realizarea unui act de autodistrugere ce influen?eaz? viitorul, poate efectua un alt act dac? un univers viitor asem?n?tor a fost parcurs ?napoi ?i pe care l-a p?r?sit la ?nceputul c?l?toriei, iar transform?rile nefire?ti (ale timpului) au fost anulate de la sine.?i aceasta ar z?d?rnici alte puncte de vedere, de corectare.Astfel de universuri paralele ar fi fost diferen?iate, ?ntr-un mod extrem de subtil, de ie?irea din univers, ?ns? numai un foarte atent c?l?tor ?n timp ar fi putut constata deosebirea. Posibile ar fi ?i c?l?toriile ?n timp – ?napoi, pe care temponau?ii le-ar efectua ?ntr-o lume paralel? a trecutului, ?n care el (?i str?mo?ul s?u) poate c? nici n-a existat (sau nu ?nc?).Fizicianul teoretician Fred A. Wolf, aseam?n? c?l?toriile f?r? paradoxuri ?n trecut cu c?l?toriile cu trenul. Persoana respectiv? – c?l?torul – se urc? ?n tren ?n prezent, c?l?tore?te ?napoi ?n trecut, schimb? acolo cursul unui anume eveniment ce are leg?tur? direct?, sau cel pu?in cauzal? cu propria sa existen?? ?i se ?ntoarce pe o alt? linie la punctul de ie?ire din timp, ?n viitor. Totu?i, viitorul la care revine nu mai este acela?i cu cel pe care l-a p?r?sit. Presupunerea este exclusiv?, ?n sensul c? toate aceste fenomene, de?i c? au ?nc?lcat succesiunea fireasc? temporal?, efectele lor nu se contrazic, adic? ele sunt consecvente.Prin urmare, aidoma unei mi?c?ri pe o band? M?bius, s? ne imagin?m c? aceste c?l?torii ?n timp se vor efectua ?n rela?ia ?prezent-trecut-prezent” sau ?i ?prezent-viitor-prezent”.Numai ?ntr-o astfel de rela?ie cauzal? ne afl?m noi cu noi ?n?ine, cu alte persoane ?i cu mediul nostru ?nconjur?tor ?n rezonan??, ?n alte timpuri. Ie?irea din aceast? rela?ie a fost curmat? prin interven?ia unui posibil mecanism apt de a realiza acest lucru.Deosebirile existente ?ntre ?nt?mpl?rile din viitor ?i cele din trecut sunt datorate deosebirilor existente ?n sistemele de referin??. Decisiv este punctul de la care sunt observate fenomenele. Am putea s? c?l?torim ?n trecut pentru a ne ?mpiedica pe noi ?n?ine – adic? eul de ?nainte -?s? trag? Marele Loz.Lumea rezultat? din aceast? manipulare ar fi una ?n care nu s-a tras Marele Loz, ci ne-am ?mpiedicat noi ?n?ine (cu bun? ?tiin??) de la tragerea lozului norocos.La prima vedere, aceast? nuan?? pare trivial?, demn? de o pedanterie banal?.Tragerea unui loz nec??tig?tor ar fi un adev?rat accident (?ghinion”), o ?mpiedicare voit? a c??tig?ri, un act con?tient ?nscenat – un act de voin??. ?n ultim? instan??, aceast? ?nuan??” duce la concluzia c?, la c?l?toriile ?n timp, paradoxurile sunt evitate ?i c?, ?n situa?iile critice, se ajunge la neutralizarea ?nt?mpl?rilor contradictorii. Un exemplu din via?a de zi cu zi ar clarifica subtila diferen?? dintre ambele fenomene.S? presupunem c? un grafician a terminat un desen care, dup? cum se constat? mai t?rziu, con?ine detalii gre?ite. Deoarece tu?ul folosi nu poate fi ?ters f?r? stricarea fundalului, el acoper? locul respectiv, foarte atent, cu culoare alb?, ?nainte de a face corecturile. ?ns? detaliile gre?ite r?m?n sub culoarea de retu?. Ele au fost doar acoperite, adic? ascunse.Privind ?n mod superficial dou? desene: unul bine lucrat, f?r? gre?eal? ?i cel?lalt ref?cut, cu greu se pot sesiza deosebirile dintre ele. Desenul finit ?i cel ref?cut, din perspectiva unui observator necunosc?tor, par la fel. De?i s-a folosit o gum? de ?ters, past? corectoare sau o culoare de acoperire. Trebuie doar corectat? cu foarte mult? aten?ie. ?ns?, pentru graficianul ?cunosc?tor”, cele dou? desene ofer? imaginea a dou? lucruri distincte. Cele dou? desene poart? pecetea unor tehnici diferite de lucru ?i a unui coeficient diferit ?n ceea ce prive?te fine?ea execu?iei. Acestea sunt dou? elemente ce vor influen?a con?tiin?a omului, afect?nd, ?ntr-un fel sau altul, poten?ialul creator al acestuia. El e con?tient de toate detaliile desenului care, ?n cazul ?n care s-au f?cut mai multe corecturi, se afl? sub pelicula acoperitoare, dar ?i toate schi?ele ideilor r?mase revalorificate ?i care, imprevizibil, exist? totu?i.?n continuare, pentru a fi mai explici?i, s? ?ncerc?m s? facem o recapitulare a datelor temei noastre.Cineva tr?ie?te pe o anumit? linie a timpului, c?l?tore?te ?n trecut pe care-l modific? prin anumite interven?ii, se re?ntoarce, efectueaz? corecturile ce se impun, ?mpiedic?nd desf??urarea unor evenimente. Prin urmare, timpul nu ar mai fi dec?t un produs cumulativ al manipul?rilor noastre, care reprezint? suma tuturor transform?rilor petrecute. Cel mai mult ne-am putea apropia de propriul nostru eu dac? am c?l?tori ?napoi ?n timp ?i ne-am opune personal schimb?rilor.De?i atunci ?n fa?a noastr? nu s-ar mai desf??ura aceea?i lume, diferen?a dintre cele dou? ?situa?ii” ar fi de nerecunoscut. Ea ar fi exclusiv ?n noi. Numai noi – la fel ca graficianul – am fi con?tien?i de celelalte alternative: cea care a existat odat?, cea care exist? la momentul acela ?i cea care ar putea (re) exista, dac? ne-am ?ntoarce ?n trecut cu acelea?i inten?ii. Lumea ?n care noi nu am trage lozul norocos poate s? nu fie aceea?i cu cea ?n care noi ?n?ine ?mpiedic?m c??tigul. Consecin?ele manipul?rilor noastre le-am suporta doar noi. Numai noi am fi cei care am ?ncorpora ?diferen?a”.Ne reamintim c? realitatea se compune din numeroase alte realit??i individuale (sau lumi) pe care, pe parcursul actului de crea?ie, ni le proiect?m ?n universul realit??ii noastre imateriale. Proiec?iile de acest gen ce pentru noi sunt realizabile numai pe c?i psihice se vor putea realiza, c?ndva, poate chiar ?n c?teva decenii ?i pe c?i tehnice. Important nu este ?a c?l?tori ?n trecut”, ci ?a crea noi lumi” – realit??i alternative.Fiecare dintre aceste realit??i ar fi identic? cu cea pe care tocmai am p?r?sit-o, p?n? ?n clipa ?n care apare noul. Din acel moment, existen?a ?n aceast? realitate alternativ? duce la un nou ?personaj” pe care trebuie, pur ?i simplu, s? ?l alegem.Deoarece numai prin prezen?a noastr? ?ntr-o realitate alternativ?, se poate modifica cursul evenimentelor, dar se impune a nu se neglija un factor esen?ial: ele (evenimentele) trebuie ?inute sub control.Prin urmare, se impune foarte mult? pruden?? ?n ac?iunea noastr?, ?ntruc?t exist? riscul ca acea consecven??, cu care am urm?rit anumite evenimente, s? se reverse ?ntr-o consecven?? imprevizibil?. Oare acesta s? fie lucrul pe care vrea s? ni-l semnaleze apari?ia masiv? de obiecte zbur?toare neidentificate ?i de misterioasele forma?iuni din lanurile de gr?u.Oare c?l?torul ?n timp, venind din viitorul nostru paralel ne-a transmis indica?ii ?duioase” relativ la consecin?ele grave ce-?i au ob?r?ia ?n comportamentul nostru gre?it, din punct de vedere ecologic? Indica?iile erau ?duioase”, ?ntruc?t ele n-ar fi fost transmise, ?n condi?iile ?n care ne-am fi sim?it mereu amenin?a?i de anumite rela?ii cauzale. Or, menirea noastr? era aceea de a reinstaura ordinea, ?n direc?ia corect?.Cei trei oameni de ?tiin?? de la Caltech, preocupa?i de aceste fenomene, au ?ncercat solu?ionarea problematicii legate de c?l?toriile ?n timp, nu cu argumente din domeniul matematicii ?i nici aduc?nd ?n discu?ie vagi modele func?ionale. ?mpreun? cu colegul lor rus, Igor Novikov, de la Institutul pentru Cercetarea Spa?iului Cosmic din Moscova, cerceteaz? acum posibilele efecte ale c?l?toriilor ?n timp prin g?urile de vierme asupra desf??ur?rii evenimentelor ?n cadrul buclei cauzalit??ii.?i ei sunt de p?rere c? ?n cazul c?l?toriilor ?n timp, trebuie ap?rat principiul consecven?ei. Altfel spus, dac? s-ar efectua c?l?toriile din viitor ?napoi (?n trecut) ?i ar trebui s? se opereze ?corecturi”, acestea ar trebui incluse ?n conceptul de ?destin” (?i n-ar fi nimic anacronic ori ira?ional), anul?ndu-se no?iunea de paradox.La urma urmelor, aceasta ar ?nsemna c? destinului i-ar fi anulat? voca?ia sa ?de a se amesteca” ?n treburile universului. Acest lucru s-ar fi putut ?nt?mpla, conform teoriei lumilor paralele, elaborat? de Fred A. Wolf, ?nc? de la ?nceputul form?rii universului nostru. Mai mult chiar, conform teoriei lumilor paralele, viitorul ?i trecutul ar fi trebuit s? influen?eze reciproc ?n interiorul unui gigantic nod cosmic al cauzalit??ii, iar modul ?n care a luat na?tere universul nostru ar trebui s? se explice de la sine. ?ntr-un astfel de model, nu exist? nici ?nceput (un Big Bang) nici sf?r?it, ci numai o desf??urare infinit? a unui univers ce se formeaz?, se autodistruge ?i din nou se formeaz?. Din eternitate spre eternitate… A g?ndi mai departe ?nseamn? cutezan??.Tan H. Redmount, de la Facultatea de fizic? a Universit??ii Washington, din St. Louis, cel care a promovat la Pasadena ?n clasa teoreticianului specializat ?n problematica timpului, Kip Thorne, admite eventualitatea unor corecturi aduse c?l?toriilor ?napoi ?n timp, pe care le vede ferm ancorate ?n desf??urarea natural? a evenimentelor petrecute ?n trecut. Spre deosebire de al?i oameni de ?tiin??, nu cu mult timp ?n urm?, el mi-a m?rturisit c? nu vede realizabil? o c?l?torie ?n timp dac? aceasta este pl?smuit? dup? principiul g?urii de vierme.Totu?i, spre meritul s?u, I. H. Redmount accept? ideea c? Kip Thorne ?i colegii s?i pot avea cu totul alte opinii, diferite de ale sale.?i acum s? ?ncerc?m ?s? ne lans?m” ?n c?teva mici specula?ii. S? ne ?ndrept?m aten?ia cu mult? pruden?? spre o concep?ie referitoare la c?l?toriile ?n timp, care a fost subiect de discu?ii animate, cu mul?i ani ?n urm?, ?i ?n virtutea c?reia, temponau?ilor le sunt accesibile c?l?toriile ?n trecutul cel mai ?ndep?rtat.Principiul ?proiec?iei”, discutat ?n cele ce urmeaz?, pare foarte cutez?tor, ba chiar de domeniul fantasticului, pentru a fi realizat vreodat?.Cu toate acestea, se vehiculeaz? ast?zi o sumedenie de teorii ce nu exclud tehnicile de proiec?ie – ?teleportarea” ?n epoci trecute ?i viitoare.3 Proiec?ii ?n timpTeoriile care se refer? la posibilitatea realiz?rii unor transtunele cosmice, foarte ?ndep?rtate de noi, destinate c?l?toriilor ?n spa?iul cosmic, al universului cosmic, respectiv a excursiilor ?n alte lumi, se afl? ?n impas, av?nd ?n vedere costul uria? al acestora ?i ritmul extrem de ridicat pe care-l presupun. Par mult mai verosimile, deocamdat?, tehnicile de realizare a c?l?toriilor ?n timp, ?n spa?iul apropiat planetei noastre sau chiar pe terra noastr?.Fizicianul evocat de noi anterior (?n capitolul III/6), Matt Visser, de la Universitatea Washington din St. Louis, a formulat un concept cu privire la c?l?toriile ?n timp, nepericuloase, de-a lungul suprafe?ei g?urilor de vierme, iar ?n timpul derul?rii acestor c?l?torii, temponau?ii nu vin ?n contact cu niciun fel de materie.Prin utilizarea unei tehnici de tip special, c?l?torii ?n timp nu vor mai sim?i efectele for?elor de accelera?ie ?i a celor gravita?ionale.Pentru ?ob?inerea” unui tunel stabil al c?l?toriilor ?n timp, Matt Visser are ?n vedere faptul c? din dou? structuri infinite ?i goale ale unui univers lipsit de materie ?i de c?mpuri gravita?ionale (numit universul Minkowski) la momentul stabilit, se vor releva regiuni identice.La grani?ele acestor regiuni, cele dou? structuri trebuie s? fie legate una de cealalt?. Densitatea ?i presiunea energiei la grani?a dintre cele dou? regiuni, vor forma ?g?tlejul” unei g?uri de vierme ??mbl?nzite”.S? ne imagin?m c? suprafa?a de leg?tur? seam?n? cu un cub; atunci materia degenerat?, adic? periculoas? s-a concentrat ?n ?rezisten?a” muchiilor super-cubului. ?ntr-o astfel de structur? goal?, c?l?torul ?n timp ar putea ajunge ?ntr-o alt? perioad? de timp – ?n vreme ce el se mi?c? de-a lungul suprafe?ei cubului – neinfluen?at, ?n niciun fel, de materie sau de anumite for?e.Visser este de p?rere c? astfel de g?uri de vierme pot fi u?or stabilizate. Dat fiind construc?ia acestora, ele nici nu vor avea un colaps, nici nu vor exploda. Dac? una din civiliza?iile superioare ar ajunge s? ?n?eleag? ?ntreaga complexitate a fenomenului g?urilor de Vienne (prin aceasta ?n?eleg?nd inclusiv extinderea ?i stabilizarea lor), atunci s-ar putea efectua c?l?torii ?n timp ?i ?n spa?iul nostru terestru.Astfel de macro-g?uri de vierme, la urma urmelor, nu sunt nimic altceva dec?t ni?te ?tunele ale timpului” prin care viitoarele genera?ii de ?observatori” vor vedea ?n trecutul terestru.Aici ei se pot manifesta ?n felurite moduri: ca sonde, ori ?n chip de vehicule transparente sau materiale, acestea din urm? destinate c?l?toriilor prin timp (O.Z.N.-uri), echipate cu fiin?e umanoide, sau chiar ca apari?ii.Era 24 ianuarie 1970, ora 19:45, c?nd pe o strad? de la periferia ora?ului Charleroi, la 12 km distan?? de Bruxelles, Leon Herbosch observ? o pat? oval?, de un verde-str?lucitor, cu un diametru de 7–8 metri.?Pata” devenea tot mai luminoas?, se ?n?l?a cu vreo cinci metri deasupra solului ?i c?p?ta forma unui clopot.Verdele str?lucitor al petei respective se transformase ?ntr-un alb sp?l?cit. Interiorul ciudatei structuri se compunea din nenum?rate particule str?lucitoare care se mi?cau ?n toate direc?iile. Lui Herbosch, aceste particule i se p?reau a fi lipsite de miros. Ele erau ?i silen?ioase.Dup? c?teva secunde, ?clopotul” se regrup? ?i din nou lu? forma ini?ial?, cea a unei pete care se ?ndep?rt? ?ncet de Herbosch, disp?r?nd apoi ?n spatele unei cl?diri.Oare ceea ce ?ncerca s? se materializeze ?n fa?a lui Herbosch s? fi fost o gaur? de vierme macroscopic?, invizibil? pentru noi? Oare s? fi fost o sond? temporal? venit? din viitor??n numeroase alte cazuri, materializarea obiectivelor a fost at?t de fin? ?nc?t obiectele – evident, par?ial materializate – le ap?reau martorilor oculari ca fiind transparente.?ntr-o zi de septembrie, a anului 1956, pe la orele 15, un cet??ean aflat ?n apropiere de Berkshire (Anglia) a v?zut, la o distan?? de 10 metri de el, un obiect av?nd forma unui ou, cu ?n?l?imea de 1,5 m, ca o pic?tur? de ploaie uria?? – plutind deasupra p?m?ntului, la doi metri distan?? de sol. Imaginea era formidabil?, nu era nicio eroare la mijloc. Omul a avut impresia c? se afl? sub observa?ia ?oului” transparent. Dup? c?teva secunde, ?obiectul” a disp?rut cu vitez? mare.S? v? relat?m despre un alt caz. ?n anul 1968, ?ntr-un parc din Bristol (Anglia), dou? persoane au z?rit, la o distan?? de 100 de metri de ele, o ?cupol?” de circa 5 metri ?n?l?ime, av?nd forma unei jum?t??i de sfer?. ?Cupola” plutea pe deasupra p?m?ntului, era transparent? ?i str?lucea ?n galben. ?n interiorul obiectului se putea recunoa?te o mic? coloan? luminoas?. Dup? vreo 20 de secunde, lumina se stinse. Oare ?cupola” a realizat un schimb de dimensiuni? Un fenomen asem?n?tor a fost fotografiat, ?n 1944, de c?tre ni?te pilo?i germani, undeva deasupra Carintiei (Austria). O ?nt?mplare sau… s? fie vorba despre acela?i ?obiect”?Despre un alt caz deosebit de interesant, petrecut la 19 noiembrie 1974, la Uzes (?n sudul Fran?ei) face anumite preciz?ri I. Von Ludwiger, ?n volumul ?Mufon” nr. 6/1979.?Pe data de 19 noiembrie, s-a apropiat de o cas? ??r?neasc? o sfer?, av?nd culoarea opalului ?i diametrul de 2 metri. Cu toate c? ciudatul obiect de form? sferic? p?rea s? ating? p?m?ntul, ?n ciuda luminozit??ii sale, ?mprejurimile acestuia nu erau luminate. Era ora 18 c?nd, pentru prima oar?, acest obiect a fost observat de t?n?rul de 16 ani, Christophe Fernandez. Obiectul s-a men?inut complet nemi?cat, timp de vreo 15 minute, la o distan?? de 35 de metri de cas?.?n acele momente, martorul ocular l-a putut fotografia de dou? ori, odat? pe c?nd se afla la o dep?rtare de 35 de metri ?i a doua oar?, c?nd obiectul se g?sea la o distan?? de 25 de metri.Referitor la acest obiect, v? mai pot preciza c?, ?n cele din urm?, el s-a deplasat ?n sus, de parc? ar fi c?utat ceva. C?nd a atins ?n?l?imea de cinci metri, obiectul zbur?tor s-a oprit din nou ?i se putea vedea, cu toat? claritatea, un obiect lung de 80 cm, av?nd forma unui cilindru cu un diametru de 40 de centimetri ?i extraordinar de luminos.Martorul a sim?it o anumit? dogoare emanat? de obiectul respectiv. Deodat?, acesta s-a av?ntat ?n sus ?i, ?n c?teva frac?iuni de secund?, a disp?rut. Mai t?rziu, al?i cinci martori oculari au relatat observarea obiectului de la o distan?? mai mare. ?n timpul derul?rii acestei ?nt?mpl?ri, timp de c?teva momente, obiectul zbur?tor a fost transparent, astfel ?nc?t ?n spatele lui se putea recunoa?te un zid de piatr?.Se remarc? faptul c? fenomenul transparen?ei obiectelor, ?n mod frecvent, este ?nso?it de un proces de materializare ?i dematerializare, ceea ce ?n cadrul manipul?rilor spa?iale, corespunde teoriilor cu privire la proiec?ie, emise de renumi?i oameni de ?tiin??. ?n astfel de cazuri – ?n literatura de specialitate le ?nt?lnim cu duiumul – avem de a face cu obiecte quasi-materiale care, venind din viitor sau dintr-o realitate paralel?, ?se teleporteaz?” ?n lumea con?tiin?ei noastre.Celebrul psiholog ?i psihiatru elve?ian, C. G. Jung (1875–1961) ?n cunoscuta sa carte ?Un mit modern”, unde ia ?n discu?ie ?i problematica O.Z.N.-urilor, are opinii asem?n?toare cu cele abordate de noi. Conceptele sale ce au drept fundament teoria arhetipurilor, se refer? mai mult la aspectul psihic al fenomenului O.Z.N. (savantul numea O.Z.N.-urile ?obiecte pl?smuite de g?ndirea noastr?”) ?i mai pu?in la c?l?toriile ?n timp; lucru pe deplin explicabil, dac? ne g?ndim c?, ?n timpul elabor?rii teoriilor sale, lipseau datele esen?iale fizico-teoretice cu privire la posibilitatea realiz?rii unor deplas?ri ?n alte realit??i.Von Ludwiger ?ine s? precizeze c? O.Z.N.-urile ?nu pot fi fenomene de natur? psihic?, de vreme ce ele cu greu se supun legilor ce corespund ?n psihanaliz? imaginilor pl?smuite de incon?tient”. Reputatul fizician e de p?rere c? aceste imagini au o valoare mai mult simbolic?. ?n acest sens, el afirm? c? ?Fenomenul O.Z.N. Prezint? multe ?nsu?iri pur fizice cu valoare simbolic? redus?: mi?carea ?n timpul zborului – aidoma unei frunze care cade, luminile ce pulseaz?, emana?iile monocromatice ale luminii, varii tipuri de zgomote etc.”A?adar, discut?nd despre obiectele zbur?toare ?necunoscute” care ??i fac apari?ia ?n lumea noastr?, ele pot fi catalogate ca fiind ni?te vizitatori din viitor, ?i care s-ar manifesta, doar aparent, ?n mod material. ?n limitele rela?iei de cauzalitate, despre care am f?cut preciz?ri mai ?nainte, aceste obiecte s-ar manifesta chiar ?n realitatea noastr? cotidian?, dar ?i ?n realitatea unor epoci din trecut, ele fiind, pentru noi, obiecte ??n afara timpului” – ?fantome” tridimensionale din alte timpuri sau chiar din alte universuri. Este o situa?ie aparte, care totu?i, poate fi ?n?eleas?, din perspectiva unor puncte de vedere admise ale fizicii cuantice.Fizicianul I. Von Ludwiger, prelu?nd dinamica geometriei cuantice cu ?ase dimensiuni a lui Burkhard Heim, a formulat propria teorie asupra proiec?iilor care, prin utilizarea propulsiei c?mpurilor gravita?ionale, prevede un transfer spa?ial peste un hiperspa?iu cu ?ase dimensiuni. El se al?tur? teoriei lui B. Heim, cea care preciza c? viteza de extindere a deranjamentelor de c?mp gravitative – cele folosite ?n acest caz – este mai mare dec?t viteza luminii, ceea ce-i ofer? prilejul lui I. Von Ludwiger s? afirme: ?O serie ?ntreag? de fenomene fizice esen?iale au urm?ri asupra modului nostru de a privi lumea…”El nu vede ?n O.Z.N.-uri ni?te vehicule spa?iale, ?n sens tehnic, c?ci, printre altele, ele ??i modific? forma, adic?, se dedubleaz?, se contopesc, devin transparente, ele se pot materializa sau dematerializa.Astrofizicianul francez, dr. P. Guérin, dup? cercet?ri ?ndelungate a fenomenelor legate de O.Z.N.-uri a ajuns la un rezultat asem?n?tor. Ideea lui este c? trebuie s? se fac? o departajare ?ntre teoria c?l?toriilor spa?iale – O.Z.N.-urile sunt nave cosmice cu fiin?e neumanoide – ?i explica?iile psihice – psihoze, halucina?ii, isterii ?n mas? etc.Dr. P. Guérin consider? c? O.Z.N.-urile sunt ma?ini ale timpului, respectiv vehicule interdimensionale ale ?extratere?trilor” care ar avea la ?ndem?n? un soi de hiper-fizic? ?i ar utiliza un ?cifru” al spa?iului cosmic. E limpede c? majoritatea opiniilor converg spre ideea c? ace?ti extratere?tri sunt ?humanoizi”, ceea ce nu exclude posibilitatea unei ob?r?ii p?m?ntene a acestora.?n acest context, termenul de ?extratemporali” ??i are locul s?u bine definit.?n pofida tuturor legilor aerodinamicii, manevrele efectuate de O.Z.N.-uri, ?n timpul rotirii lor, apari?iile ?i dispari?iile lor bru?te ca ?i ?nsu?irile neobi?nuite fa?? de alte corpuri zbur?toare ?i nave spa?iale, toate acestea ne fac s? presupunem c?, pentru realizarea unor astfel de opera?iuni, au fost practicate anumite tehnici de proiectare peste un hiperspa?iu neutru, din punct de vedere temporal. Conform teoriei c?mpurilor, apar?in?nd lui Burkhard Heim, aceste obiecte zbur?toare ar putea fi proiectate ?n realitatea noastr?, dar ?i ?n lumile paralele, prin utilizarea unor manevre de rota?ie de peste a 6-a sau a 5-a ?stare” dimensional?. ?n astfel de cazuri, am avea de-a face mai pu?in cu ma?inile timpului gen g?urile de vierme, ci mai mult cu vehicule spa?iale interdimensionale care ?conciliaz?” nu numai spa?iul ?i timpul, ci ?i ?st?rile” cu alte dimensiuni.At?t B. Heim, c?t ?i I. Von Ludwiger definesc astfel de aparate, drept ?contrabatoare”, adic? sunt ni?te ma?ini care, ?n mod normal, transform? radia?ia electromagnetic? ?n unde gravita?ionale, pentru ca proiec?iile, la care ne-am referit deja, s? se poat? realiza.Conform opiniei exprimate de I. Von Ludwiger, vehiculele interdimensionale ar continua s? existe, sub forma unei idei (sic), dar nu ?n cele patru dimensiuni, ale fizicii cunoscute de noi, ar fi un concept ce se refer? la o fizic? a con?tiin?ei.?n aceast? situa?ie, este imperios necesar s? ne amintim una dintre ultimele ?i, ?n acela?i timp, cea mai interesant? solie ob?inut? pe computer, de c?tre Ken Webster de la grupul experimental 2109 (vezi capitolul V/3). Aici se precizeaz? c?, dac? temponau?ii s-ar afla ?ntr-o extrem de profund? trans?, con?tiin?a acestora s-ar strecura prin poarta lumin?-timp, dup? care imaginile fizice simetrice ?n oglind? ale eului acestora s-ar putea proiecta ?n alte realit??i. Ar fi ?n concordan?? cu opiniile formulate de von Ludwiger, ?n privin?a acestei ?tehnici”. Totu?i, noi ne vom ?ndrepta aten?ia, mai ?nt?i, asupra aspectului energetic al c?l?toriilor ?n timp, care este indispensabil reu?itei unor astfel de opera?iuni.Conform teoriei cuantelor, spa?iul gol dintre particulele de materie, dar ?i spa?iul cosmic – denumit vacuum de c?tre fizicieni – ar con?ine o cantitate neobi?nuit? (practic inepuizabil?) de energie liber? sau fluctuant? ce ar putea s? fie util?, chiar ?i ?n mod direct, ?tehnicilor” descrise de noi. Ele ??i datoreaz? existen?a, printre altele, complexului fenomen fizic de ?producere ?i distrugere de perechi”.Aceasta ?nseamn? c? luminoasele cuante, posed?nd o puternic? energie (cuantele gamma), se ?nt?lnesc pe nucleul atomului, descompun?ndu-l ?n electroni ?i pozitroni (antielectroni). Acest fenomen a fost definit ca ?produc?tor de perechi”. Totu?i, imediat, electronii ?i pozitronii produ?i fuzioneaz?. Ei radiaz? c?ldur?, disp?r?nd apoi, prin p?r?sirea lumii noastre de c?tre fotoni – proces ce a fost denumit prin formula ?distrugere de perechi”. ?n timp ce electronii, dar ?i alte particule elementare ?zburd?” nestingherite prin universul nostru, se ajunge la o imediat? ?i ne?ntrerupt? desf??urare a procesului de producere ?i apoi de distrugere de perechi ce, la r?ndul lui, provoac?, ?n mod spontan, numeroase interac?iuni sub-interac?iuni ?i a?a mai departe.Dac? se va ordona vreodat? acest proces haotic ?i rezultatele din interac?iuni se vor uni, atunci s-ar putea ob?ine ?n ?spa?iul gol” (vacuum) cantitatea dorit? de energie a punctului zero.Robert Forward de la Hughes Research Laboratories, din Malibu, California ?i laureatul Premiului Nobel, Tsung-Dao Lee, sus?in c? au ajuns la identificarea posibilit??ilor de ob?inere a ?energiei libere”, ?n parametrii unei inginerii avansate a vacuumului. Acest izvor de energie, care nu se epuizeaz? niciodat?, ar putea fi folosit, nu numai la dep??irea distan?elor spa?iale, ci ?i prin eliminarea dificult??ilor deosebite cu care se confrunt? problematica energiei, ?n lumea noastr?.Poate c? e necesar?, ?n primul r?nd, g?sirea unor tehnici de procurare a acestei energii at?t de necesare realiz?rii viitoarelor c?l?torii ?n timp. ?nt?mplarea ar putea s? ne dea solu?ii mai u?oare de rezolvare.?n anul 1984, specialistul israelian ?n microscopia electronilor dr. Daniel Shechtman, ?n cadrul unei reuniuni de lucru ce a avut loc la Na?ional Bureau of Standards de la Gaithersburg, Madison (SUA), cercet?nd aliajele: aluminiu – mangan ?i aluminiu – cobalt – aram?, a descoperit o forma?iune cristalin?, necunoscut? p?n? atunci, av?nd o proprietate neobi?nuit?. Atomii acestui cristal ?incomplet”-?Speciali?tii l-au definit folosind termenul de quasi-cristal printr-un proces de concentrare, alc?tuiesc un model complex, pentagonal. Oamenii de ?tiin?? de la laboratoarele Bell, care s-au ocupat de producerea unor astfel de cristale, le consider?, pe l?ng? substan?ele amorfe (f?r? form?) ?i pur cristaline, ca fiind o form? cu totul nou? de materie. Quasi-cristalele sunt a?a-numitele ?icosaedre”; acestea au 20 de suprafe?e, adic? sunt corespondentul multidimensional al cristalelor cu 5 col?uri.Malcom W. Browne comenta ?n ?New York Times” c?, ??n aceste quasi-cristale cercet?torii au recunoscut ?i o structur? cu ?ase dimensiuni ?n loc de una cu trei.” Anomalia acestui super-cristal ar consta din faptul c? acesta, spre deosebire de toate celelalte cristale, ?n cazul ?bascul?rii” suprafe?elor acestora, niciun fel de suprafe?e plane nu se pot astupa, ?nc?t s? nu mai existe goluri. Un indiciu important. Ceva ?n structura lui pare a se fi f?r?mi?at, evident, ?ntr-o alt? dimensionalitate (superioar?) – ?i aceasta ?ntr-un mod natural.Fizicianul David R. Nelson, de la Harvard, afirma c?, prin aceast? descoperire extraordinar?, ?mult timp de-acum ?ncolo, lumea fizicii va fi descump?nit?.”Nu trebuie s? ai prea mult? fantezie ca s? vezi, integr?ndu-se astfel de quasi-cristale active ?n domenii supradimensionale, care deja au fost utilizate ?n industrie, ?n construc?ia unor proiectoare ?n univers. Un lucru este cert: oglindirea ?n spa?iu-timp se poate realiza numai peste un hiperspa?iu neutru, din punct de vedere temporal. Poate c? aceste cristale ?hibride” ale lui Shechtman, cu 3 ?i 6 dimensiuni, s-ar putea dovedi ni?te deschideri ?bl?nde” spre hiperspa?iu.Rezolvarea acestei probleme ar c?dea ?n sarcina unei ma?ini cuantice de transla?ie a timpului, lucru precizat de Yakir Aharanov ?i colaboratorii acestuia, ?n ?Physical Review Letters”, nr. 64, din 1990. Aici a fost discutat? teoria cu privire la transferul ?n timp care se bazeaz? pe cunoscutele principii (superpozi?ie) ale mecanicii cuantice. Aceasta const? ?n combinarea diverselor situa?ii fizice, ?n care se pot manifesta (din cauza incertitudinii din mecanica cuantic?) fiecare din situa?iile primordiale. Exprim?ndu-ne mai simplu, putem afirma: dac?, cumva, s-ar putea suprapune un num?r de situa?ii ?n care ar fi ?nregistrate diversele durate ale timpului, prin aceast? suprapunere s-ar ob?ine efectele unui interval de timp care ar fi mai lung dec?t al oric?reia dintre situa?iile primordiale.?n consecin??, ar fi posibil transferul unui sistem ?nchis ?n viitor sau chiar ?n trecut (timpul negativ).Presupunem c? autorii acestei idei s-au ?ntrebat cum putem ob?ine ?situa?ii” care exist? numai ?ntr-un singur timp. Ei v?d rezolvarea acestei probleme printr-un control al poten?ialului gravita?ional, la punctul de ie?ire al c?l?toriei ?n timp. Altfel spus: Aharanov ?i colaboratorii acestuia propun realizarea unui sistem care s? fie cuprins ?ntr-un masiv acoperi?, ?n form? de sfer?, iar raza acestuia s? fie modificat?, astfel ?nc?t, prin manipularea poten?ialului gravita?ional, s? se poat? efectua transferul ?n timp. Este de ?n?eles faptul c? un astfel de sistem va fi realizat, ?n timp scurt, pe planeta noastr?. Mai precis, acest lucru a fost posibil ?n SUA, prin punerea la punct a ?atotputernicului” computer cuantic (vezi capitolul IV/3).A?adar, computerul cuantic ?i ma?ina cuantic? a timpului nu sunt ?nc? neproblematice. Utilizarea ma?inii ar putea avea efecte catastrofale pentru noi to?i ?i pentru ?ntreaga lume, ?n ansamblul ei. Prof. Senkovski avea dreptate c?nd afirma: ?O astfel de ma?in? n-ar fi altceva dec?t ?un instrument al diavolului?, ?ntruc?t, prin intermediul ei, s-ar realiza nu numai saltul ?n timp, dar s-ar putea manipula chiar ?i realitatea ?ns??i”. Frumoase perspective, s-ar putea spune.4 C?l?toriile ?n timp – Pove?ti f?r? de sf?r?itPe parcursul ultimilor 50 de ani, au fost ?nregistrate zeci de mii de ?zboruri” efectuate de O.Z.N.-uri, precum ?i ?decol?ri” ale acestora. La aceste fenomene au asistat at?t civili, c?t ?i personal din armat?, printre ace?tia num?r?ndu-se ?i observatori, cu ?nalt? calificare tehnic?.Dac? elimin?m toate observ?rile unor astfel de fenomene, bazate pe interpret?ri gre?ite, sau pe erori inten?ionate, totu?i, r?m?ne un rest din miile de cazuri verificate care eviden?iaz? faptul c?, ?n cazul O.Z.N.-uri lor, avem de-a face cu un fenomen neobi?nuit, fizic – conven?ional ?i neinterpretabil din punct de vedere fizic conven?ional. Dup? c?t se pare, ele sunt produsul activit??ii desf??urate de o civiliza?ie superioar?, ?nzestrat? cu o tehnic? cu sute de ani mai avansat? dec?t a noastr?.Uria?ul progres tehnic ?nceput la sf?r?itul celui de-al doilea r?zboi mondial a condus mul?imea celor ce se ocupau serios de manifest?rile O.Z.N. La o presupunere eronat?, cum c? ar fi vorba de o continuare a dezvolt?rii simplei tehnologii a astronauticii din zilele noastre, de orare cosmice extraterestre ale unei civiliza?ii absolut necunoscute, ?n oarecare m?sur? de un ?hardware” din cosmos. Abia mult mai t?rziu s-a constatat c? ipoteza O.Z.N. (ETN) extraterestr? devenit? clasic? ?i sus?inut? ?nc? ?i ast?zi de cei pasiona?i de O.Z.N. Nu mai este valabil? deoarece:-?Cazurile de observ?ri ale O.Z.N.-urilor sporesc ?n mod ?ngrijor?tor;-?Apari?iile O.Z.N. Au o anumit? leg?tur? cu anomaliile temporale ?i fenomenele Psi;-?Fizica cuantic? a stimulat interesul pentru c?l?toriile ?n timp.?mpotriva ideii de nave spa?iale extraterestre apare, ?n primul r?nd, faptul c? O.Z.N.-urile apar masiv ?n aria P?m?ntului ?i mai ales aceste aglomer?ri sunt catalogate ca fiind ?n leg?tur? cu ?ntreg universul. Dac? ar fi s? compar?m num?rul sorilor ?i planetelor numai din galaxia noastr? cu sutele de observ?ri de O.Z.N.-uri, detaliat verificate, pe an, ne-am putea ?nchipui ?i uria?ele distan?e din cadrul sistemului nostru galactic, ?n care P?m?ntul devine infim ca un microb ?i corespunz?tor de neimportant ?i am con?tientiza c? ipoteza zborurilor ?n spa?iu, chiar ?i cu vitez? apropiat? de cea a luminii, nu este viabil?, oricare ar fi sistemul de propulsare al O.Z.N.-urilor. C?l?torii-cercet?tori ?n domeniul ?P?m?nt” ar e?ua ?n c?l?toria lor ce func?ioneaz? conform ?paradoxului gemenilor” pur ?i simplu din cauza macroordinii din galaxia noastr? ?i a realit??ii sutelor de miliarde (!) de stele fizice ?i a celor aproximativ 18 milioane (conform prof. Dr. Willy Ley) de sisteme planetare. S? ne g?ndim totu?i c? ni?te superciviliza?ii ar dezvolta ?n cadrul galaxiei noastre a?a-numitele sisteme de propulsie ?exotice”, precum acceleratori gravita?ionali, radiatori de energie etc. - vehicule pentru hiper-salturi; atunci, perspectivele noastre ar fi accidental descoperite, nu neap?rat ?i ?mbun?t??ite, de ni?te identit??i str?ine. F?r? ?ndoial?, toat? aceast? chestiune este un exemplu de calcul statistic. Probabilitatea existen?ei unui num?r mare de superciviliza?ii, care s? dispun? de sisteme de propulsie eficiente, este mai degrab? sc?zut?. Exobiologul american Carl Sagan consider? c? ar fi cam un milion de civiliza?ii superior-dezvoltate numai ?n Calea Lactee. Acestea, statistic privind problema – presupun?nd ?i existen?a ?anselor necesare de dezvoltare – s-ar ?ntinde prin ?ntreaga noastr? galaxie. Desf??urarea lor de-a lungul unui spa?iu at?t de mare – aproximativ la masa a circa 200 de miliarde de sori – ar ?nsemna c? noi ar trebui s? r?m?nem pur ?i simplu nedescoperi?i din cauza distribuirii limitate a inteligen?ei tehnice, fiind considera?i planeta nesemnificativ? a unui soare relativ mic. Conform lui Sagan, dac? P?m?ntul ar fi vizitat de un singur O.Z.N. Pe an, ar ?nsemna c? ipoteticele civiliza?ii ce c?l?toresc prin spa?iu ar lansa anual zeci de mii de nave spa?iale. ?n galaxia noastr?, ar corespunde cu circa 10 miliarde de plec?ri pe an. Chiar ?i o superciviliza?ie ar fi dep??it? de astfel de experimente costisitoare ?i care nu promit cine ?tie ce succes. Oricum, semnalele radio emise de pe P?m?nt, precum ?i cele c?teva teste de explozii atomice abia i-ar determina pe ?prietenii” no?tri din cosmos s? pun? planeta noastr? sub permanent? supraveghere.P?n? acum ne-am ocupat mai mult de aspectele teoretice ale c?l?toriilor ?n spa?iu ?i timp, iar realizarea lor, ?n continuare, cade ?n sarcina astrofizicienilor.Cu siguran?? c? va veni o vreme c?nd c?l?toriile ?n timp vor deveni o chestiune de rutin?, iar urma?ii no?tri vor coloniza alte planete; atunci ei vor efectua deplas?ri ?n trecutul lor p?m?ntean – adic?, al nostru.?n mod cert, ei se vor deplasa ?n varii perioade de timp, vor culege informa?iile care le vor fi utile, re?ntorc?ndu-se mai apoi, ?n prezentul lor. Prin intermediul unor rafinate tehnici de transfer ?n timp, urma?ii no?tri, probabil, vor c?l?tori ?n preistoria umanit??ii, poate pentru a face excursii cu tematic? istoric? sau s? se simplifice f?r? pericole ?n evenimentele de mai ?nainte.Av?nd ?n fa?a ochilor scenariul O.Z.N. Cu toate aspectele lui fizice incredibile, trebuie s? ne ?ntreb?m cu toat? seriozitatea dac? nu cumva rezolvarea st? tocmai ?n mister ?n sine, dac? ?obiectele zbur?toare necunoscute” v?zute de-a lungul secolelor nu sunt ceea ce va fi (adic? deja este) realitatea din viitorul imediat: ma?ini ale timpului perfecte, ghidate de urma?ii no?tri.?n continuare, pe scurt, vom trece ?n revist? argumentele teoriilor cu privire la c?l?toriile ?n timp, prin care se demonstreaz? c? membrii echipajelor O.Z.N.-urilor sunt vizitatori din viitor.-?Argumentul logic. Ne atrag, ?n mod deosebit aten?ia acele teorii ce au un fundament matematic ?i fizico-cuantic, apar?in?nd unor oameni de ?tiin?? serio?i. ?n virtutea acestor teorii, c?l?toriile ?n timp sunt realizabile, f?r? a neglija paradoxul (acest lucru a fost definit de noi ?ntr-un capitol anterior). ?n permanen??, teoreticienii fizicii concep noi modele func?ionale tehnic ale ma?inii timpului.Perpetua dezvoltare a tehnicii. ?n ultima vreme asist?m la o evolu?ie f?r? precedent a progresului tehnic. ?n viitoarele decenii, prin utilizarea, de pild?, a computerului cuantic, se vor putea realiza primele leg?turi func?ionale cu alte realit??i – existen?e ?n trecut ?i viitor, lumi paralele, dimensionalit??i superioare (prin contacte verbale ?i vizuale, prin sonde ale timpului).Frecven?a manifest?rilor ?obiectelor zbur?toare neidentificate”. Prof. Sagan (vezi ?nceputul capitolului), r?posatul prof. Astronom J. Allen Hynek, astrofizicianul dr. P. Guérin, ?i numero?i al?i oameni de ?tiin??, au reu?it sa infirme, ?n mod conving?tor, teoriile clasice cu privire la originea extraterestr? a O.Z.N.-urilor – rasele str?ine ce ne viziteaz? cu vehiculele lor spa?iale. ?n schimb, absolut verosimil? pare teoria lui I. Von Ludwiger, referitoare la teoria proiect?rii.-?Apari?iile, independente de factorul timp, ale O Z N.-urilor, ?n trecutul terestru. Presupunerile devin certitudini, temponau?ii din O.Z.N.-uri – descenden?ii no?tri venind din viitor stau printre noi de la ?nceputurile omenirii. Privirii lor atente nu i-a sc?pat nimic din ceea ce s-a petrecut pe p?m?nt ?n decursul secolelor ?i mileniilor. Raza lor de ac?iune temporal? ajunge departe – de la o eternitate, spre altele.Miturile inca?e ne relateaz? despre zeii care, ?n vremurile str?vechi, s-au n?scut ?n ou?, de culoarea aurului, argintului ?i bronzului care ?au cobor?t din cer”. ?n legendele din Tahiti ?i din insulele Fidji, se vorbe?te despre o ?pas?re uria??” care a depus pe ap? un ?ou de metal”. E limpede c? erau preferate apele, lagunele, golfurile ?i lacurile. ?n miturile indienilor americani, g?sim foarte multe relat?ri despre vizitatorii str?ini, cu pielea alb?. Interesul ?vizitatorilor” fa?? de concep?ia noastr? asupra timpului ?i la modul nostru de m?surare a acestuia este deosebit de ridicat ?n fa?a contactan?ilor, ei ?i-au manifestat convingerea c? noi avem o concep?ie absolut fals? asupra timpului ?i c? acesta poate fi, ca atare, manipulat (nu exist? timp, ci numai simultaneitate); toate acestea ?nt?resc impresia c? avem de-a face cu c?l?tori ?n timp.Dr. George H. Williamson a aflat o sumedenie de lucruri foarte interesante despre indienii din Canada ?i din celelalte ??ri ale Americii de Nord, pentru c? acolo, pe lacurile de acolo, chiar p?n? s?-?i fac? apari?ia ?omul alb”, foarte des aterizau, ?n lini?te, ?vehicule rotunde”. Membrii echipajelor O.Z.N.-urilor le-au dat asigur?ri indienilor c?, ?ntr-o zi. Vor reveni.?n textul sanscrit ?Samarangana Sutradhara” sunt 200 de strofe, ?n care sunt descrise a?a-numitele ?vimanas” – ?aparate care se mi?c? printr-o for?? interioar? precum p?s?rile, pe p?m?nt, ?n ap? sau ?n aer… vin din cer ?i se mi?c? pe cer, din loc ?n loc… dintr-o ?ar? ?n alta, dintr-o lume ?n alta.”?ntr-un alt text vechi indian – numit ?Samar” – sunt pomenite ni?te vehicule din fier care foloseau mercur drept combustibil, ceea ce, din punct de vedere realist-tehnic, pare destul de plauzibil.Mai t?rziu, pe vremea lui Alexandru Macedon ?i a epocii Imperiului Roman, au fost v?zute ?i consemnate, printre altele, ?scuturi zbur?toare”, semnale luminoase, ro?i ?i sfere de ?foc”, luni ciudate ?i sori nenaturali ce se deplasau pe tot cerul; acestea au ?ngrijorat at?t poporul, dar ?i unii despo?i. ?n cartea 21, capitolul 62 ?i ?n cartea 22, capitolul I, autorul Livius descrie un astfel de eveniment, petrecut ?n anul 218, ?nainte de Christos: ??n ?inutul Amitemo, ?n mai multe locuri, au fost v?zu?i oameni cu ve?minte albe care veneau de departe. Aura soarelui se f?cu mai mic?. La Praeneste, veneau l?mpi str?lucitoare din cer, la Arpi un scut cobora din cer… ?i ?n timpul nop?ii au fost v?zute dou? luni. Nave fantomatice ap?reau pe cer.”Julius Obsequens face relat?ri despre mai mult de 60 de fenomene cere?ti, Livius consemneaz? 30, Plinius 26, iar istoricul Lycosthenes (1552) descrie 59 de ?apari?ii” ciudate, despre care nu se ?tia nimic, ?n acea vreme.Conform relat?rilor lui Lycosthenes, ?n anul 1105, ?nainte de distrugerea ?i de cucerirea ora?ului Nürnberg de c?tre trupele lui Henric al IV-lea, dou? ?mingi de foc” ?i-au f?cut apari?ia pe cer. ?n 1557, Viena ?i mai multe voievodate ale Poloniei au fost str?b?tute, ?n zbor, de obiecte zbur?toare misterioase, str?lucitoare. La 14 aprilie 1561, deasupra Nürnbergului ?i-au f?cut apari?ia iar??i ?discuri negre, albe, albastre ?i ro?ii” precum ?i dou? obiecte, av?nd forma unui fus.La 7 aprilie 1566, ora?ul Basel a fost str?b?tut, ?n zbor, de ni?te obiecte negre ?i rotunde care se deplasau cu o vitez? foarte mare.Cu aproape 200 de ani mai t?rziu, respectiv la 9 august 1762, astronomii de Rostan ?i Croste au v?zut un uria? obiect, av?nd forma unui fus, mi?c?ndu-se pe l?ng? discul solar Exteriorul acestui obiect str?lucea puternic, de parc? reflecta lumina soarelui.S? fi fost oare apari?ii cere?ti care ?i-ar g?si explica?ii foarte naturale precum: produsul unor halucina?ii, consecin?e ale defectelor aparatelor de observat exager?ri sau efectul unor interpret?ri eronate?Pe data de 18 aprilie 1808, un oarecare Simondi, secretar al judec?torului de pace din Torre Pellice, Piemont (Italia) a fost trezit, ?n timpul somnului, de un zgomot ascu?it. C?nd Simondi privi pe fereastr?, v?zu pe paji?tea din apropiere un disc str?lucitor ce se ?ndrept? imediat spre ?naltul cerului cu o mare vitez?. ?Farfurii zbur?toare” la ?nceputul secolului al XIX-lea?La 1 august 1871, un O.Z.N. A f?cut senza?ie ?n Marseille. La ora 22:45, plutea deasupra ora?ului ?un disc” care avea ni?te dimensiuni impresionante. Dup? ce s-a men?inut ?ntr-un anumit loc, c?teva minute, straniul obiect s-a ?ndep?rtat spre nordul ora?ului.La 25 mai 1983, echipajul vasului comercial ?Caroline” care se afla ?ntre China ?i Japonia a observat o forma?ie de ?discuri zbur?toare” ?ndrept?ndu-se spre nord. Cu ajutorul unui telescop, s-a putut stabili c? aceast? forma?ie str?lucea ?n ro?u ?i nu l?sa ?n urm? nicio d?r? de fum.Spectacolul a durat vreo dou? ore.Lista fenomenelor cere?ti misterioase ar putea constitui materia prim? pentru numeroase c?r?i. Ea n-are ?nceput ?i nici sf?r?it, fiind o excelent? surs? de documentare despre strategia atemporal? a temponau?ilor, afla?i ?n pragul eternit??ii.Se pot observa asem?n?ri cu apari?iile din timpurile moderne. Acestea apar nu numai ?n mii de cazuri bine documentate ?n care martorii oculari erau oameni simpli, ci ?i ?n protocoalele ?ntocmite de pilo?i, ofi?eri de nave, func?ionari ai poli?iei ?i astronomi care nu pot fi suspecta?i de a fi fost victimele halucina?iilor sau c? ar fi ni?te oameni de rea credin??. Fenomenologia O.Z.N.-urilor pare a fi aceea?i pentru toate timpurile, f?c?nd, fire?te, abstrac?ie de accesoriile ornamentale ale comentariilor privind observ?rile de O.Z.N.-uri, din vremurile mai ?ndep?rtate. Plec?m de la ideea c?, pe atunci, nu existau modalit??i tehnice apte pentru o descriere exact? a tehnicii care st?tea la baza manifest?rilor O.Z.N.-urilor ?i e de ?n?eles de ce oamenii, p?n? ?n secolul al XIX-lea, nu posedau un vocabular tehnic adecvat explic?rii fenomenelor neobi?nuite cu care se confruntau. Prin urmare este imperios necesar? o interpretare a comentariilor pe marginea observ?rilor anterioare ale O.Z.N.-urilor, prin luarea ?n considerare a uria?ului tezaur de cuno?tin?e ?tiin?ifico-tehnice, ale contemporaneit??ii noastre, pentru o evaluare c?t mai aprofundat? a ?fenomenelor cere?ti”; foarte repede a fost recunoscut ?numitorul comun” al acestor fenomene ce se ?ntind pe durata a secole ?ntregi.Toate aceste fenomene se ?ncadreaz?, f?r? ?ndoial?, ?ntr-un scenariu O.Z.N.-istic al vremurilor noastre, fiind un indiciu elocvent favorabil juste?ei teoriilor cu privire la temponau?i.-?Interesul pentru punctele fierbin?i ale istoriei.Frecventele apari?ii ale ma?inilor timpului (?n cazul de fa?? al O.Z.N.-uri lor) ?n apropierea unor state cu tradi?ii istorice, vin s? confirme ipoteza, conform c?reia, temponau?ii erau ?n c?utarea unor posibilit??i favorabile de deplasare ?n anumite epoci. ?n mod evident, temponau?ii se apropiau de un anumit moment al desf??ur?rii unor evenimente – ??n pa?i temporali” – pentru a putea studia c?t mai temeinic ce efecte poate avea un anumit gen de descoperiri, manifest?ndu-?i interesul, deopotriv?, ?i pentru evolu?ia cultural?, izbucnirea conflictelor ori pentru conflictele de ordin militar, dintr-o zon? ?i o epoc?, aflate ?n vizorul aten?iei acestora.?mi pun ?ntrebarea: dac? toate aceste fenomene au vreo leg?tur? cu faimoasele forma?iuni simetrice ale lanurilor de gr?u din Anglia?-?Ufonau?ii humanoizi. ?Contactan?ii” – persoanele care se presupune c? au fost contactate de temponau?ii O.Z.N. ?n timpul a?a-numitelor ??nt?lniri de gradul 3” – descriu aceste fiin?e ca av?nd aspect umanoid. De?i ?n ilustr?rile acestora exist? varia?ii ?n m?rimea corpului, culoarea pielii, a?ezarea ochilor – adic? ?n fizionomia lor – to?i contactan?ii au avut aceea?i impresie: era vorba de forme de via?? asem?n?toare cu cea uman?; nu erau ?n niciun caz ?omule?i verzi” sau mon?tri.Cercet?torul Jader U, Pereira, din ora?ul brazilian Porto Alegre, pe baza multor publica?ii, a ajuns de mul?i ani la o tipizare ?i catalogare a acestor ?vizitatori”. El a ajuns la surprinz?toarea concluzie c? ?n 95,8 din cazurile de contacte prezentate era vorba despre humanoizi. Pe ace?tia, cercet?torul brazilian i-a ?mp?r?it ?n dou? categorii: ?n prima intr?nd cei cu ?n?l?imea cuprins? ?ntre 0,9–1,2 m, iar ?n a doua, cei cu ?n?l?imea variind ?ntre 1,6–2 metri.?n octombrie 1989, ?n ora?ul rus Voronej, ca ?i ?n alte regiuni din Uniunea Sovietic?, au fost observate ateriz?ri ale O.Z.N.-urilor, iar membrii echipajelor unor astfel de obiecte zbur?toare aveau, dup? cum au afirmat martorii oculari, ?n?l?imea de 3 p?n? la 4 metri. Fire?te, ?n asemenea cazuri, nu poate fi vorba dec?t despre ni?te robo?i, c?l?torind prin timp, ce au avut de ?ndeplinit anumite misiuni. Cei mai mul?i dintre humanoizi au fost descri?i, ca fiind ni?te f?pturi mici de statur?, cu membrele lungi ?i sub?iri ?i av?nd un cap dispropor?ionat de mare. ?n raport cu m?rimea trupului acestora. Ochii, asem?n?tori cu ai pisicilor ?i a?eza?i oblic. Se pare c? ei se deosebesc unii de al?ii prin culoarea pielii. Uneori, ei au fost descri?i ca av?nd culoarea pielii ce varia de la alb la gri, alteori, culoarea alterna ?ntre maro ?i negru. Nu mai curiozit??i.Toate aceste elemente – ?n m?sura ?n care sunt ?i corecte – ne spun pu?ine despre ob?r?ia acestor f?pturi.E posibil s? se fi produs ni?te muta?ii, la nivelul structurilor raselor umane, consecin?e ale unor cataclisme terestre ?i/sau chiar ale unor catastrofe cosmice. Pe de alt? parte, e posibil ca noi s? fim vizita?i de ni?te descenden?i ai unor emigran?i planetari, oameni care, c?ndva, ?n viitor, vor fi p?r?sit planeta noastr? pentru a coloniza alte zone ale universului, d?nd na?tere unei noi culturi.Prea bine se putea ?nt?mpla ca, din pricina unor profunde schimb?ri meteorologice, ei s?-?i fi modificat aspectul fizic, dar f?r? s?-?i fi pierdut forma de baz? humanoid?. M?rimea ?i aspectul fiin?ei umane se poate modifica oricum, pe parcursul secolelor.Cele mai edificatoare exemple ni le ofer? muzeele ?i deshum?rile ce au avut loc ?n anumite l?ca?e, apar?in?nd preistoriei.-?Interesul manifestat pentru ?n?elegerea timpului nostru.Interesul ?vizitatorilor” fa?? de concep?ia noastr? asupra timpului ?i la modul nostru de m?surare al acestuia este deosebit de ridicat. ?n fa?a contactan?ilor, ei ?i-au manifestat convingerea c? noi avem o concep?ie absolut fals? asupra timpului ?i c? acesta poate fi, ca atare, manipulat (nu exist? timp, ci numai simultaneitate); toate acestea ?nt?resc impresia c? avem de-a face cu c?l?tori ?n timp. Convingerea contactan?ilor c? noi avem o percep?ie complet ideal? asupra timpului ?i c? acesta poate fi manipulat (?nu exist? niciun fel de timp, ci numai simultaneitate”) ?nt?re?te impresia c? noi avem de-a face aici cu ni?te autentici c?l?tori ?n timp.-?St?p?nirea tehnicii hiperspa?iului.O.Z.N.-urile se pot materializa ?i dematerializa. Uneori, aceste obiecte zbur?toare se divid pentru o scurt? vreme, ca mai apoi, s? se reuneasc? ?ntr-un tot unitar. De asemenea ele efectueaz? manevre nebune?ti ?n timpul deplas?rii sau al sta?ion?rii, precum ?i alte mi?c?ri inexplicabile din punct de vedere fizic, consecin?e ale faptului c? ?tiu s? domine for?ele antigravita?ionale precum ?i tehnicile de proiec?ie.De vreme ce O.Z.N.-urile apar ?n succesiuni variate, ca obiecte str?lucitoare, av?nd forma discului sau a sferei, cu un spot luminos ori lipsit de culoare ori cu diverse culori, c?p?t?nd un aspect transparent, ca mai apoi, s? apar? ??n postura” de discuri metalice, toate acestea nasc impresia c? la materializare ?i dematerializare exist? ?i stadii intermediare ale substan?ei (navelor). Aceasta ?nseamn? c? O.Z.N.-urile ??i pot permite opera?iuni spa?iale deasupra hiperspa?iului. Astfel, obiectele sunt prezente pur vizual. ?i prin aceast? materializare par?ial? a apari?iilor noi putem face tot felul de presupuneri – o stare fantomatic? de agregat.-?Anomaliile timpului. ?n urma ac?iunii c?mpurilor gravita?ionale, care modific? parcursul trecerii timpului, ?n apropierea acestora se produc anumite anomalii ale timpului. ?n asemenea zone, timpul se scurge mai lent dec?t ?n restul lumii.Cu alte cuvinte, ?n zona respectiv? timpul se scurge mai ?ncet dec?t pentru restul lumii. Ceasurile r?m?n ?n urm?, chiar se opresc.V? vom relata o ?nt?mplare care s-a petrecut pe data de 9 septembrie 1969, ?n Potten End, o suburbie a ora?ului Warminster (Anglia). ?ntors acas?, ziaristul Arthur Shuttlewood a remarcat ceva cu totul surprinz?tor: ceasurile din locuin?a sa se aflau de o or? ?ntr-un repaus total. Ceasurile de la buc?t?rie, de pe noptier?, ca ?i ceasul de la m?n?, din motive inexplicabile, se opriser? exact la ora 20.John Booth din Dunbar Cottage a observat ?i el oprirea celor dou? ceasuri ce le avea la dispozi?ie. El ?i so?ia sa s-au chinuit s? le fac? din nou s? mearg?. Dar, ?n zadar. Limbile ceasurilor nu doreau s? se mi?te. ?n diminea?a urm?toare, cei doi so?i au remarcat c? ceasurile func?ionau, dar aveau o or? ?nt?rziere.?Cineva” ?n timpul acesta avusese grij? s? ?opreasc?” timpul. Prin urmare, timpul din afara c?mpului neutral, din punct de vedere temporal, se scurgea normal, or, din aceast? pricin?, multe persoane au ajuns mai t?rziu la serviciu. ?n acele momente, Potten End se g?sea ?n situa?ia ?faimoasei din p?durea adormit?”. Interesat de faptul c?, ?n timpul acelui incident, locuitorii din acea zon? a ora?ului au auzit ni?te zgomote ciudate ?i au observat pe cer ni?te ?forme” ciudate, identificate mai t?rziu ca fiind O.Z.N.-uri.Fiind speria?i, imediat locuitorii din Potten End au informat autorit??ile despre inexplicabilele fenomen; ale timpului, la care au fost martori direc?i. Un purt?tor de cuv?nt al Consiliului Cercet?rii ?tiin?ifice al Observatorului Royal Navy din Herstmonceux, din apropierea ora?ului Eastbourne, subordonat Ministerului Ap?r?rii, a declarat c? niciodat? p?n? atunci nu s-au mai confruntat cu astfel de fenomene, pe care nu ?i le puteau explica.La pu?in? vreme dup? aceast? ?nt?mplare, corespondentul Agen?iei TASS, Serghei Bulan?ev, comunica colegilor s?i din Vest c?, ?n vara anului 1989, ?n timpul ateriz?rii unui O.Z.N., ?n apropierea Moscovei, au fost remarcate anumite anomalii ale timpului. Corespondentul declara textual: ?Sunt sigur c? dumneavoastr? nu ?ti?i nimic despre ciudatele efecte ale timpului ?nregistrate de noi, la locul unde a aterizat un OZN. ?n acel loc, ceasurile mergeau mai ?ncet. Acest lucru era valabil ?i pentru ceasurile electronice, ceea ce nu exclude existen?a unui fenomen magnetic. Cred c? este vorba despre un soi de ?deplasare? a timpului. Probabil c? O.Z.N.-ul a creat un c?mp (temporal)”.Un grup de cercet?tori sovietici care se ocupa de studierea fenomenului O.Z.N., din Iaroslav, ora? aflat la nord-estul Moscovei, a f?cut o interesant? descoperire ?n leg?tur? cu manipularea de c?tre ufonau?i.Faptele s-au petrecut ?n iunie 1984, ?ntr-un loc, ?n apropiere de satul ?cedrino, unde decolase un obiect zbur?tor cu c?teva zile ?nainte de ?aterizarea” unui obiect zbur?tor necunoscut.Iat? relatarea lui Iuri A. Smirnov, conduc?torul grupului de cercet?tori: ??n interiorul zonei unde aterizase O.Z.N.-ul, ceasul electronic de m?n? al lui A. Piatkin (unul dintre martorii afla?i la fa?a locului) mergea mai ?ncet cu dou? secunde dec?t celelalte ceasuri aflate ?n afara zonei respective.?n mai multe r?nduri, ceasul lui A. Piatkin a fost transportat ?n afara acelei zone ?i dup? aceea, readus ?napoi, constat?ndu-se o ?nt?rziere de 27 (!) de secunde, adic? ceasul lui, comparativ cu cele din afara zonei de influen?? a O.Z.N. R?m?sese ?n urm? cu 27 de secunde.M? ?ntreb ce s-ar fi ?nt?mplat dac?, ?n astfel de zone, s-ar fi experimentat c?mpurile electromagnetice puternice, prin intermediul unor generatoare gravita?ionale sau chiar a unor aparate de ?nregistrat electrice? Probabil c? acolo s-ar fi descoperit deschideri c?tre alte epoci sau chiar lumi paralele. Despre efecte asem?n?toare de modificare a timpului relateaz? ?i contactan?ii care s-au aflat ?n imediata apropiere a ma?inilor timpului – O.Z.N.-urile.Avem la dispozi?ie multe astfel de m?rturii ale diver?ilor martori oculari care s-au aflat ?n vecin?tatea unor manifest?ri ale O.Z.N.-urilor.-?Antigravita?ia – indiciu al manipul?rii timpului.?n permanen??, ?n apropierea locurilor unde avem de a face cu manifest?ri ale O.Z.N.-urilor, ?nt?lnim reac?ii antigravita?ionale unice din partea acestor obiecte zbur?toare.Ma?inile pluteau pentru c?teva secunde, avioane-sport amenin?ate s? se pr?bu?easc? au fost aduse u?or pe sol ?i obiecte grele se mi?cau f?r? dificultate – toate sunt apari?ii gravitative ce pot apare ?ntr-un scenariu al c?l?toriilor ?n timp.?ntr-o zi ?nsorit? de decembrie, a anului 1970, cresc?torul de vite spaniol, Juanito, atunci ?n v?rst? de 43 de ani, din El Casta?uelo, mergea cu c?inele lui ?i c?teva capre. Era vremea pr?nzului, Juanito ?i ?suita” sa se aflau aproape de strada principal?, la 1,5 km de satul Huelva c?nd, brusc, se auzi un zgomot puternic ca acela pe care le produc fier?straiele circulare. Imediat, animalele din ?mprejurimi o luar? la goan?, ?n direc?ia str?zii. V?dit ?ngrijorat, Juanito se ?ndrept? ?i el ?ntr-acolo. Pe marginea drumului, la o distan?? de 60 metri, el v?zu ceva ce sem?na cu un frigider, fixat pe patru picioare metalice.Curios din fire, Juanito se apropie de obiect ?i, brusc, se sim?i ca paralizat. ?i animalele r?maser? pe loc. Sacul destul de greu pe care-l purta pe umeri, i se p?rea u?or ca un fulg. Dup? vreo c?teva minute, ciudatul obiect care f?cea un zgomot asurzitor, se pierdu ?ntr-un nor gri de fum. Imediat, omului ?i disp?ru starea de paralizie, iar sacul deveni tot a?a de greu ca ?i ?nainte.?tim c? puternicele c?mpuri gravita?ionale, analoage acceler?rilor relativ ?nalte, provoac? fenomenul de ??ncetinire” a timpului. Anumite circumstan?e care au fost evidente, ?n cazurile ?n care ?i-au f?cut apari?ia ma?inile timpului (O.Z.N.-urile) ne fac s? presupunem c? s-a lucrat cu generatoare de unde gravita?ionale pentru ca, ?n momentul desf??ur?rii c?l?toriilor ?n trecut, s? se poat? declan?a efecte de ?nt?rziere sau de neutralizare a timpului.I. Von Ludwiger este de p?rere c? mediul din jurul unor astfel de generatoare ar putea s? se manifeste ca un ?c?mp-medium”, ?n care s? apar? fenomene psihice (de fapt, paranormale) ?i parafizice, ba chiar ?i manifest?ri ale fantomelor. Acela?i fizician presupune c? ?e posibil ca un astfel de generator s? nu se mi?te pe c?i obi?nuite, ?ntr-un spa?iu tridimensional, ci ?ntr-un spa?iu paralel, cu cinci dimensiuni. Astfel, ?n spiritul ?podurilor sintropode” ale lui B. Heim, s-ar realiza materializarea prin proiectare, respectiv teleportarea”.F?r? ?ndoial? c? aceste opinii referitoare la c?l?toriile ?n timp nu au un coeficient prea ridicat de senza?ional. E limpede c?, ?n scurt? vreme, c?l?toriile ?n timp vor fi iminente, pentru a se realiza o deplasare ?dincolo”, mai ales ?n situa?iile foarte dramatice cu care se confrunt? p?m?ntenii. C?ndva, aceste c?l?torii ?n timp – oricare ar fi scopul lor – vor deveni ni?te lucruri tot at?t de obi?nuite ca ?i alte realiz?ri tehnice ale vremii noastre.E cert c? cine st?p?ne?te manipularea timpului, acela va vedea lumea cu al?i ochi. Genera?ia temponau?ilor se va desprinde de realitatea noastr? material? ?i vor avea alte sarcini, printre care ?i aceea de a crea o alt? ordine ?n lume, mai bun?, mai plin? de spiritual.5 AmintiriMarea oglind? parabolic? a radarului, ?ochiul electronic” al artileriei antiaeriene din apropierea mult bombardatului aeroport estic al Frankfurtului, f?cuse o pauz? de emisie. De departe se auzea bubuitul ne?ntrerupt al tunurilor de calibru mare.Pe cerul albastru nu se z?rea niciun nori?or. Departamentul fi al tunurilor antiaeriene 255 se bucura de un sf?r?it de s?pt?m?n? f?r? alarme.Era s?mb?t?, 28 august 1943. Germania se afla ?n al cincilea an de r?zboi, iar perspectivele se ar?tau sumbre. Cu c?teva s?pt?m?ni mai ?nainte, conducerea circumscrip?iei militare a hot?r?t ca noi, b?ie?ii de 16 ani, s? p?r?sim b?ncile ?colii pentru a fi ?nrola?i ?n cadrul armatei. ?i iat?-ne ?n uniform? militar?. Carne de tun pentru frontul patriei. Entuziasmul nostru disp?ruse de-a binelea.Apoi a urmat acea zi ?n care s-a ?nt?mplat ceva incredibil, lucru consemnat ?n jurnalul meu. S-a ?nt?mplat ceva ce s-a implantat ad?nc ?n con?tiin?a mea, de parc? totul s-ar fi ?nt?mplat ieri.Era sf?r?itul dup?-amiezii acelei zile de neuitat, c?nd eu, ?mpreun? cu doi dintre camarazii mei, am primit ordinul s? supraveghem, cu mult? aten?ie, spa?iul aerian; era o treab? de tr?nd?veal? de la care nimeni nu se eschiva, pentru c? tot ceea ce f?ceai era s? scrutezi spa?iul aerian cu un binoclu modern, dup? ?musafiri” nepofti?i – avioane inamice cu misiuni speciale.C?nd am ajuns la postul de observa?ie, ce se g?sea ?n centrul unit??ii noastre, am aflat cu stupoare c? la o ?n?l?ime de 10 000 de metri au fost identificate cinci obiecte necunoscute care r?m?seser? imobile timp ?ndelungat.Am ?ncercat s? g?sim explica?ii, s? ne clarific?m, ?ntr-un fel sau altul, dar ceea ce v?zusem ne t?iase respira?ia. Acolo, ?n ?naltul cerului, se aflau, apropiate unul de cel?lalt, cinci discuri, eman?nd un alb str?lucitor; acestea nu sem?nau cu niciun avion despre care ni se vorbise la cursurile de preg?tire.Ofi?erul de serviciu, privind prin aparatul s?u optic, de mare precizie – noi ?l numeam aparat de comand? – remarc? ?i el obiectele str?ine care, parc?, ne sfidau.Expresia fe?ei sale tr?da perplexitatea. Ini?ial, complet confuz, ofi?erul admise c-ar fi vorba despre ni?te baloane de protec?ie sau meteorologice. Dar cinci astfel de baloane – foarte apropiate, s? nu se mi?te niciun pic? ?i asta c?teva ore. Nu avea niciun sens. Deoarece ?n timpul sf?r?itului de s?pt?m?n? nu deschideam focul dec?t ?n cazuri excep?ionale, ofi?erul de serviciu a trimis acolo un avion de v?n?toare. Misiunea era de a face fantoma s? dispar?.Totu?i, nu am putut ?n?elege nimic din tot spectacolul. C?teva minute mai t?rziu, c?nd m-am uitat din nou – din acela?i unghi de ?n?l?ime, cele cinci obiecte disp?ruser? f?r? urm?. Am c?utat febril prin tot sectorul dup? cele cinci ?lucruri”, dar nimic. Unde erau? Ne-am pus mereu aceast? ?ntrebare. Parc? se dizolvaser? ?n aer. A?a s? fi fost?Datorit? ?nt?mpl?rilor din r?zboi, a nop?ilor de bombardamente care ne-au distrus nervii, acest incident a ?nceput s? se uite treptat, dar este descris ?n jurnalul meu. Ast?zi sunt convins c? ceea ce am v?zut ?n acea dup?-amiaz? de august, chiar ?i ast?zi reprezint? un mister. Dar cine ?tia atunci de O.Z.N.-uri?S? l?s?m fantezia s? zburde liber? ?i s? d?m fr?u liber specula?iilor. Poate c? lucrurile nu s-au petrecut tocmai a?a, dar presupunem c? o echip? de istorici, c?l?tori ?n timp, venind din viitor, au dorit s? se documenteze ?la fa?a locului” despre ororile conflagra?iilor umane.Poate c?, ?n inten?ia acestor vizitatori se afla tocmai dorin?a expres? de a ?n?elege modul ?n care str?mo?ii lor au ?nceput procesul de distrugere a planetei albastre.Dac? cuiva aceste opinii i se vor p?rea prea fanteziste, prea abstracte, atunci s?-?i aminteasc? tot ce s-a petrecut ?n ultimii 50 de ani pe aceast? planet?, ?ntruc?t am fost martorii unor descoperiri ?tiin?ifice uluitoare: fisiunea nuclear?, dezvoltarea zborurilor spa?iale (oamenii au realizat performan?a unei ?aseleniz?ri”) uluitoarele progrese ?nregistrate ?n domeniul electronicii, ?n tehnica computerelor ?i mii de alte lucruri, de o importan?? capital?.Oare ar mai putea afirma cineva c? manipularea timpului ar fi un fenomen irealizabil, mai ales c? deja se lucreaz? la bazele teoretice ale acestui fenomen?S? ne amintim cuvintele lui Freeman Dyson, cu care se deschide aceast? carte: ?Orice presupunere care, la prima vedere, nu pare a con?ine un strop de nebunie, este lipsit? de perspectiv?”.Explicarea unor no?iuniA doua lege fundamental? a termodinamicii (vezi principiul conserv?rii energiei).Aportarea. Este acel fenomen psiho-fizic prin care se realizeaz? un transfer al obiectelor animate sau inanimate, f?r? a se avea un contact perceptibil cu acestea. Aducerea lor ?ntr-o camer? ?nchis? prin materie (ex. prin pere?i = penetrare), f?r? a le distruge ?n vreun fel. Obiectele pot proveni din alte locuri (posibil ?i din alte timpuri), dar ?i din lumile paralele.Arhetipurile. Sunt imaginile primare ce pot ap?rea, ?n cazul sc?derii nivelului con?tiin?ei (st?rile de buim?ceal?, visurile). Arhetipurile ies ?n eviden?? din incon?tientul colectiv, ?n care au fost depozitate experien?ele str?vechi ale umanit??ii. C. G. Jung a ?ncercat s? explice manifest?rile O.Z.N.-urilor ?n mod arhetipal.A?trii neutronici (pulsarii). Este vorba despre a?trii ?scleroza?i”, la care se perpetueaz? colapsul for?ei de gravita?ie, p?n? c?nd atomii se distrug reciproc, r?m?n?nd numai neutronii, cu un ridicat coeficient de densitate. Ace?ti a?tri au un diametru (calculat) de 15 km ?i o ridicat? densitate masic?.Autoteleportarea. Presupune teleportarea propriei persoane, f?r? interven?ia unei con?tiin?e str?ine. (v. ?Teleportare”)Biloca?ia (dubla loca?ie). Aptitudinea unei persoane de a fi ?n acela?i timp, ?n dou? locuri diferite. Numai una dintre persoanele care apar este real?, adic? exist? ?n tri-dimensionalitate.Blip. Tehnica radarului; semnalul de recunoa?tere a ?intei.Branching Universe Theory. Este vorba despre o teorie ce se refer? la universul ramificat. Ea a fost conceput? de Wheeler, Everett ?i Graham, fiind parte component? a cunoscutei teorii ?Interpretarea lumilor multiple prin mecanica cuantic?”. Aceasta ilustreaz? teoria cuantelor ?n planul lumilor, conceput? ini?ial pentru microfizic. Conform acestei teorii, ?n fiecare frac?iune de secund? apar nenum?rate realit??i noi.Camera cu cea??. Este acel aparat destinat eviden?ierii orbitelor unor particule aflate ?ntr-un gaz, f?r? praf, care a fost suprasaturat cu vapori de ap?.C?mpul morfic (sau c?mpul morfogenetic). O ipotetic? for?? a c?mpului prin care se face formarea ?i regenerarea formei organismelor.C?mpul biogravita?ional. Ipotetic, este vorba despre c?mpul ce se creeaz? pe baza existen?ei a?a-numi?ilor biogravitoni. ?n 1960, pentru prima dat?, fizicianul sovietic V. Bunin a definit biogravita?ia ca fiind capacitatea organismelor vii de a produce ?i de a recep?iona unde gravita?ionale. Un alt fizician sovietic, V. Pu?kin, explica prin no?iunea de c?mpuri biogravita?ionale ?i fenomenele Psi (teleportarea, aportarea, levita?ia ?i efectul Biegee etc.)C?mpul hioplasmatic (sau corpul plasmatic biologic; anterior, ectoplasma). Este corespondentul corpului fizic, cu celule, molecule, atomi ?i particule ale nucleului care, prin ionizarea particulelor, se caracterizeaz? printr-un c?mp energetic (corp energetic). So?ii S. ?i N. Kirlian, ambii cercet?tori sovietici, precum ?i colegul acestora, biofizicianul V. Adamenko, de la Universitatea de Stat din Kazahstan, au demonstrat existen?a corpului plasmatic biologic, prin realizarea unor fotografii de ?nalt? frecven??. Autorul remarc? faptul c?, prin fotografii de aceast? calitate ce au t?cut vizibil? ?aura” obiectelor organice, a fost eviden?iat un principiu al ordinii hiperdimensionale, lucru ce nu putea fi demonstrat prin fotografiile obi?nuite ori prin peliculele de film. Este vorba despre ?efectul de frecare” dintre c?mpurile ce corespund diferitelor dimensionalit??puterul cuantic. O genera?ie de computere superperformante care, pentru noi, pentru reprezenta un deznod?m?nt inacceptabil. Aceste computere se bazeaz? pe datele din trecut, c?t ?i la cele din viitor (existente deja ?n lumile paralele). Prof. David Deutsch, de la Universitatea Oxford (Anglia), crede c? ?n viitorul apropiat vom fi ?n posesia acestor computere. El crede c?, ?n chip de unit??i logice esen?iale, computerele de acest gen con?in cuante ale fluxului magnetic, apte de a culege date din viitor (?n sensul fizico-cuantic al no?iunii). Cu astfel de computere, s-ar putea face interven?ii ?n destin, ceea ce ar crea ni?te situa?ii ce ar ridica probleme de natur? etic?.Contrabatoarele. Sunt acele aparate care transform? radia?ia electromagnetic? ?n unde gravita?ionale (c?mpuri gravitative) pentru a ?ndeplini opera?iuni interdimensionale. Conform opiniei exprimate de I. Von Ludwiger, prin schimbarea st?rii lor de organizare pentadimensional?, ?n anumite condi?ii, contrabatoarele pot p?r?si spa?iul fizic ?i, dup? anumite intervale spa?iale, pot reveni ?n spa?iul-3D.Cuante. Cele mai mici unit??i energetice care, ?n cadrul proceselor microfizice, au fost percepute ca ?pachete” complete.Ciberspa?iu. Simularea total? a unei realit??i de pe computer. Integrarea con?tiin?ei omului ?ntr-un scenariu pe computer creat artificial ?i care parc real.Dinamica geometriei cuantelor. Vizeaz? geometria universului curbat, ?n plan cuantic. Modelul conceput de B. Heim, pentru o astfel de dinamic? a geometriei cuantelor, con?ine ?ase dimensiuni (patru spa?iale ?i dou? sunt a?a-numitele ?transcoordonate”).Efectul biofeedback. Este un efect de legare, tehnic utilizat ?n cazul tratamentelor medicale efectuate cu aparatura gen biofeedback. Conform acestui efect, prin antrenarea func?iunilor corpului, acesta poate fi influen?at p?n? la nivelul dorit.Efectul Casimir. Fizicianul olandez, Hendrik Casimir, a reu?it s? demonstreze mai ?nt?i, prin calcul ?i, mai t?rziu, ?n mod experimental c?, ?ntre dou? pl?ci metalice paralele, prin perturb?ri ?n vacuumul cuantic (aceasta ?nsemn?nd ??nchiderea” fotonilor virtuali ?ntre ambele suprafe?e ale pl?cilor) se produce o minuscul? presiune negativ?.Efectul observatorului. Este o no?iune din fizica cuantic?. De acest efect al observatorului depinde c?nd o particul? subatomic? este un obiect stabil sau o und?. Actul observ?rii, modul ?n care se efectueaz? observarea schimb? natura obiectului observat. C?nd se observ?, se ajunge la un colaps al ?undei probabilistice” ?i apare o particul?.Efectul de tunel. Este efectul teoretico-cuantic, ?n virtutea c?ruia este posibil? o ?nc?lcare, de scurt? durat?, a principiului conserv?rii energiei. Conform acestui efect, particulele atomice pot penetra printr-un munte poten?ial (val energetic), c?nd energia necesar? mi?c?rii (dup? mecanica clasic?) nu a fost suficient? pentru a dep??i for?ele ce se opun str?pungerii ipoteticului munte.Energia punctului zero. Poart? aceast? denumire, ?ntruc?t mi?carea de vibra?ie a electronilor se realizeaz? ?n apropierea punctului zero absolut (-273°C), unde ?nceteaz? orice fel de activitate termic?. Datorit? acestui fenomen, a fost degajat? a?a-numita ?energie liber?”.Entropia negativ?. Fenomenul invers al entropiei (vezi explicarea no?iunii de entropie). Autorul consider? posibil c? se restabile?te starea ini?ial? printr-o dimensionalitate superioar? ce decurge ?n sens invers; ar fi un fel de cerc ?entropie-entropie negativ?-entropie-etc.”Entropie. Este acea dimensiune fizic? care determin? direc?ia desf??ur?rii proceselor (desf??urarea invers?: entropie negativ?).Experien?e de moarte aparent? (Near Death Experiences – NDE). Oamenii reanima?i, respectiv cei care, clinic, erau deceda?i, dar ?n ultimul moment au fost readu?i la via??, fac adesea m?rturisiri despre evenimente (tr?iri) fascinante, petrecute pe ?t?r?mul intermediar”, un fel de ie?iri ale corpului astral. Iat? c?teva caracteristici tipice: muribundul este cuprins de sentimentul unei lini?ti profunde; percepe ni?te ?pocnituri”; are sentimentul c? ??i p?r?se?te corpul; crede c? printr-o forma?iune de forma unui tunel (tranzitul prin hiperspa?iu?) se mi?c? pe o surs? de lumin?, str?lucind ?n alb; o retrospectiv? fulger?toare a vie?ii sale; ocazional: contacte cu cei deceda?i (p?rin?i, rude, prieteni); o re?ntoarcere sim?it? ca dureroas? ?n corpul material (reanimarea).Experimentul-Aspect. Fizicianul francez Alain Aspect, de la Universitatea din Paris, ?n 1982, a efectuat o serie de experimente. Printre altele a ?ncercat s? explice paradoxul lui Einstein-Podolsky-Rosen (EPR). Acesta se refer? la ?o lume” a sincronicit??ii, a non-localiz?rii ?i a acauzalit??ii. (vezi paradoxul EPR).Fenomenul Psi. Este vorba despre toate fenomenele paranormale ?i parafizice ce nu au putut fi, ?nc?, explicate satisf?c?tor din punct de vedere ?tiin?ific. Se mai folose?te sintagma: ?percep?ie extrasenzorial?”.Fluctua?ia cuantelor. Prin aceasta se ?n?eleg permanentele transform?ri microscopice ?n ?covorul de spum? cuantic?”, mini-baloanele ce apar ?i dispar, deschiderile minig?urilor de vierme.Gaura de vierme. Unitatea de baz? a fenomenului de coagulare prin care, ?n spa?iul nostru tridimensional (din care lipse?te dimensiunea ?timp”) totul se leag? ?i se ?ntrep?trunde. Ea nu are o reprezentare tridimensional?. Dac? am proiecta-o, ar avea aproximativ forma unei toarte de cea?c?. Prin permanentele (virtualele) leg?turi dintre g?urile de vierme (care apar ?i dispar) apar semnalele care permit o imediat? comunicare ?ntre toate componentele spa?iului (lipsit de timp).G?urile negre. Sunt manifest?ri gravita?ionale invizibile din univers care, printr-un colaps gravita?ional, duc la formarea unor a?tri degenera?i – a?trii neutronic? cu mai mult de trei mase solare. E de presupus c? aceste g?uri negre, fiind devoratoare de materie, se izoleaz? de spa?iul din jur, transform?ndu-ne ?ntr-un univers ?nchis, aflat ?n leg?tur? cu ?g?urile albe” (un fel de ventil).Geoman?ia (sau geomantica). Cercet?rile efectuate ?n leg?tur? cu suprafa?a p?m?ntului ?i cele referitoare la obiectele reprezentative ale planetei noastre duc, ?n mod inevitabil, la apari?ia ?ntreb?rilor ?i a r?spunsurilor. Arta de a prooroci (e cazul chinezilor ?i arabilor, ?n mod special), pe baza unor linii ?i figuri ?n nisip.Gravitonii (sau cuantele gravita?ionale). Ipoteticii ?purt?tori” ai c?mpului gravita?ional.Halucina?iile. Am?girea sim?urilor, f?r? o stimulare extern? a acestora.Holismul. (din limba greac?: ?holos” = ?ntreg). Prin aceasta se ?n?elege o ?ntreag? teorie ce porne?te de la ideea c? toate procesele psihice, biologice ?i fizice pot fi incluse ?ntr-un sistem ierarhic (conform prof. F. Moser).Holograma. Principiul hologramei const? ?n faptul c? din produsul unei diviz?ri se poate reproduce ?ntregul. Aici: structuri spa?iale (3D); proiec?ii ce apar ce par materiale. Dup? Marilyn Ferguson, creierul reprezint? o hologram?, interpret?nd un model holografic.Holo-mi?carea. Conform prof. D. Bohm, toate substan?ele ?i mi?c?rile vizibile sunt iluzii. Ele ies din ordinea primar? a universului. Acest fenomen a fost definit de prof. Bohm, prin no?iunea de ?holo-mi?care”.Iluzia. Perceperea falsificat? a unei situa?ii reale (de cele mai multe ori din cuza presiunii afective).Ipoteza extraterestr? (ETH). Clasica ipotez? ETH se refer? la faptul c?, cu o vitez? relativist?, O.Z.N.-urile sunt nave spa?iale conduse de extratere?tri (rase str?ine, f?r? origine p?m?ntean?).Legea energiei (sau legea entropiei sau a doua lege fundamental? a termodinamicii). Conform acesteia, la toate transform?rile de energie, suma ?ntregii energii se p?streaz?. Astfel spus: ?n natur?, starea neverosimil? a ordinii se transform?, de la sine, ?ntr-o stare verosimil? de dezordine.Ma?ina cuantic? a transla?iei timpului. O ipotetic? ma?in? de transfer ?n timp, conform concep?iei lui Yakir Aharanov ?i a colaboratorilor acestuia, a fost prezentat? ?n revista de fizic? ?Physical Review Letters” – nr. 64, din 1990. Prin suprapunerea diverselor perioade temporale ?ntr-un singur timp, se pot realiza deplas?ri ?napoi sau ?nainte, ?n perioade de timp din trecut ori din viitor.Mentali?tii. Este acea modalitate de ordin psihologic, prin care fenomenelor mentale li se acord? o aten?ie deosebit?.Mini-g?urile negre ?i mini-g?urile albe.Coresponden?ele microscopice ale g?urilor negre ?i albe. Diametrul acestora a fost calculat ca fiind de numai 10–33 cm. ?n c?mpul biogravita?ional, diametrul acestor mini-g?uri ar trebui, totu?i, s? fie de 10–4 cm.Ne-humanoizii. Ipotetice fiin?e extraterestre, a c?ror conforma?ie a corpului ca ?i organele acestora nu corespund, ?n niciun fel, cu acele caracteristici tipice ale omului (de pild?, entit??ile de genul insectelor).Ordinea explicit?. Percep?ia lumii materiale, ?n ansamblul ei (prof. D. Bohm).Ordinea implicit?. Tot ce ?ine de sfera imaterialului, tot ceea ce pentru noi nu este o percep?ie nemijlocit? (prof. D. Bohm).Orizontul evenimentelor. ?n macrocosmos: mediul ambiant al unei g?uri negre cosmice este acel domeniu, din care nu este posibil? niciun fel de comunicare cu lumea exterioar?, ?ntruc?t viteza ?de evadare” ar trebui s? fie superioar? vitezei luminii. G?urile negre ce se rotesc, se compun din dou? orizonturi: exterior ?i interior. Sistemul de leg?turi al g?urii negre ?i albe – numit ?i pun?ile Einstein-Rosen – prin urmare, se compune din patru orizonturi ale evenimentului. ?n microcosmos: domeniile periferice ale mini-g?urilor negre ?i albe sunt analoage cu variantele macrocosmosului.Paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (Paradoxul EPR). Este un experiment conceptual, formulat de cei trei fizicieni. Conform acestui paradox, particulele dintr-o surs? de emisie, ele fiind deja la o oarecare dep?rtare una de alta, s-ar comporta, ca ?i cum, simultan, ar putea deveni perceptibile, ?n mod independent de viteza semnalului.Paradoxul gemenilor. Fenomen ?nt?lnit ?n cazul realiz?rii unui zbor spa?ial relativist (c?nd viteza acestuia reprezint? 90 din viteza luminii). ?n atari condi?ii, astronautul aflat departe, ?n univers, ?mb?tr?ne?te ?ntr-un ritm relativ, iar dup? cre?terea vitezei, acesta ?mb?tr?ne?te mai lent dec?t o persoan? aflat? pe p?m?nt. Zborul spa?ial relativist nu este identic cu adev?rata c?l?torie ?n timp.Parafizic?. No?iune folosit? ?n mai multe domenii ale ?tiin?ei. Sunt cercetate efectele paranormale ale naturii ?fizice”. ?n domeniul parafizicii este vorba despre influen?a con?tiin?ei asupra sistemului material; de aceea se folose?te ?i no?iunea de ?fizic? a con?tiin?ei”. Efectele parafizice sunt: aportarea, teleportarea, levita?ia, fenomenul Biegee, materializarea ?i dematerializarea, transformarea materiei, fotografierea g?ndurilor etc.Peretele spa?ial geonic. Prof. J. A. Wheeler compar? universul nostru cu o coroan?, pe a c?rei suprafa?? (aceasta semnific?nd peretele spa?iului geonic) au fost colonizate astrele ?i galaxiile. Gaura coroanei simbolizeaz? hiperspa?iul, independent de factorul timp.Prin aceast? no?iune se define?te faptul c? toate fenomenele psihice, biologice ?i fizice, aflate ?ntr-un tot unitar, s-ar putea abate ?ntr-un sistem al ierarhiilor (dup? prof. F. Moser).Principiul proiectorului. Conform acestui principiu ipotetic, prin intermediul ?contrabatoarelor”, sunt proiectate ?n universul nostru tridimensional obiectele zbur?toare, peste anumite transdomenii (vezi ?forma?iunile simetrice din lanurile de gr?u”) ar fi cea mai elegant? metod? de transpunere ?n timp ?i spa?iu. Fizicianul I. Von Ludwiger e de p?rere c? ?… acele obiecte fizice proiectate ar putea fi ni?te vehicule care ar opera, ?n chip de contrabatoare, ?n c?mpurile gravita?ionale generate de acestea”.Proiec?ii astrale (?i c?l?toriile astrale sau experien?ele extracorporale, AKE). Au ?n vedere deta?area de corpul material ?i de radia?iile acestuia a ipoteticelor corpuri psihice ?i a trupului astral a unei viet??i. Corpul astral, prin a?a-numitul ??nur de argint” (?cordonul ombilical” din materie fin?) se leag? de trupul fizic. St?rile AKE nu se pot confunda cu tr?irile onirice. Uneori se pot induce ?i voluntar.Psihokinezia. Prin acest termen se ?n?elege mi?carea sau transformarea corpurilor, f?r? ca motivul s? poat? fi explicat prin datele oferite de ?tiin??. Mai nou, se tinde spre a se c?uta o explica?ie de natur? fizico-cuantic?.Psihozele. Deranjamente psihice; boli ale spiritului sau ale nervilor.Pun?ile Einstein-Rosen. Fac posibile sistemul de leg?turi al hiperspa?iului ?ntre g?urile negre ?i albe, salturile ?n univers, ?ntre locurile diferite din acela?i univers, respectiv ?ntre diferitele lumi (lumi paralele), respectiv realit??i diferite.Raza lui Schwarzschild. Dimensiunea critic? a unui astru ce are un colaps, orizontul ei evenimen?ial. Ea a fost calculat? ?ntr-un mod grosier, ?nc? din 1916, de c?tre astronomul german, Karl Schwarzschild, prin intermediul teoriei relativit??ii a lui A. Einstein.Regresiune. ?n psihanaliz?, re?ntoarcerea la o treapt? anterioar? a dezvolt?rii psihice. ?n cazul re?ncarn?rilor, se produce un transfer ?ntr-o via?? anterioar?.Retrocognitivitatea. Vizionarism ?n trecut. Prin no?iunea de retrocognitivitate psihometric? se ?n?elege fenomenul de reconstruc?ie a unei st?ri de fapt din trecut, prin intermediul a?a-numi?ilor ?inductori”, adic?, obiecte ce se afl? ?n leg?tur? cu evenimente anterioare, permi??nd persoanelor foarte sensibile o retrospectiv?.Saltul cuantic. Conform datelor oferite de fizica cuantic?, electronii se deplaseaz? spontan de la starea ini?ial? la cea final?, f?r? a mai trece printr-o stare intermediar?. Ei ?sar” de la un anumit nivel al energiei, la altul (a se ?n?elege doar ?n sens figurat).Singularitatea. Este acel loc din centrul unei g?uri negre, unde densitatea este nesf?r?it de mare, iar volumul este nesf?r?it de mic. Aici, tot ceea ce a fost ?capturat” de g?urile negre este complet distrus.Spa?iul gol (sau vacuum). Spa?iul dintre particulele materiale, dar ?i golul din cosmos. Acest vacuum con?ine un nesecat rezervor de a?a-numit? ?energie liber?”.Spuma cuantic?. Prof. Wheeler compar? spa?iul dinamicii geometriei cuantice, ?n mod alegoric, cu un covor de spum?, care a fost desf??urat peste un peisaj ce se mi?c?, ?n form? de unde.Syntropodele. Ipoteticele canale informa?ionale, supradimensionale, din transdomenii sau lumi paralele, facilit?nd contacte cu lumea noastr? (structura spa?iu timp) – s-a creat un nou cuv?nt pornind de la dinamica geometro-cuantic? cu ?ase dimensiuni a lui Heim.Tahionii. Particule ipotetice care ?n lumea ?de dincolo” str?pung ?zidul luminii” (viteza luminii = 300.000 km/sec) pentru a se deplasa ?napoi ?n timp. Fizicianul Gerald Feinberg le-a men?ionat, pentru prima dat?, ?n 1967. Conform opiniilor exprimate de mul?i oameni de ?tiin??, tahionii sunt o completare, absolut necesar?, a teoriei relativit??ii.Teleportarea. Presupune transferul unui om sau al unui obiect ?ntr-un alt loc sau ?ntr-un alt timp, acest fenomen petrec?ndu-se pe c?i psihice ori parafizice. (vezi ?i ?Autoteleportarea”).Transcoordonatele. Sunt dimensiuni care trec dincolo de (peste) universul nostru, cu patru dimensiuni (trei spa?iale ?i una temporal?). B. Heims este de p?rere c? avem de-a face cu ni?te coordonate universale imaginare (x5 ?i x6), prin care se pot explica fenomenele Psi ?i cefe legate de O.Z.N.-uri, apari?iile, anomaliile timpului, st?rile con?tiin?ei post-mortem ?i efectele fizice nel?murite p?n? acum.Transvideo. Imagini TV/video din t?r?mul lumii ?de dincolo”. S-a admis faptul c? acel con?inut al con?tiin?ei celor deceda?i s-a manifestat pe ecranul de proiec?ie, prin intermediul unor tehnici ce ?in de raportul dintre fizic? ?i con?tiin??. Conform pionierului ?n domeniul transvideo Klaus Schreiber (decedat), entit??ile con?tiin?ei se pot prezenta chiar av?nd v?rste diferite. (vezi cartea lui Rainer Holbe ?Imagini din imperiul mor?ilor”).Vidul cuantic. Spa?iul gol dintre particulele materiale. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download