Consideraţii introductive/Introducere
Consideraţii introductive
Gradul de înfăptuire a justiţiei într-o ţară este direct proporţional cu măsura în care, magistraţii, prin aplicarea legii, reuşesc să impună în societate valorile democraţiei sociale.
Statul de drept există doar în măsura în care societatea este acaparată de valorile morale, fundamentate pe justiţie, singurele în măsură să susţină principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
În acest context rolul magistraţilor într-un stat de drept este acela de a garanta supremaţia dreptului, a legii şi a statului de drept, a drepturilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, aşa cum acestea sunt garantate de Constituţie, de Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Orice tip de democrație este fundamentată pe un tip de valori care sunt, inevitabil, promovate și consolidate de Drept.
Ședințele de analiză a activității instanțelor judecătorești se desfășoară în acest început de an sub auspiciul unei stări caracterizate sintetic în Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, recent publicat, și care indică provocările la care este expusă, în continuare, justiția română. Acestea vizează independența sistemului judiciar și statul de drept și se concretizează în:
• maniera în care este asumat rolul Curții Constituționale într-un stat de drept;
• felul în care înțelegem și ne raportăm la principiul supremației constituției, atât în procesul legislativ, cât și în activitatea instanțelor de judecată;
• aplicarea legii în mod unitar de către instanțele de judecată, cu consecința unificării jurisprudenței;
• calitatea procesului legislativ;
• atitudinea autorităților statului față de lege și hotărârile judecătorești ale instanțelor de judecată;
• modul în care cultivăm integritatea în exercițiul funcțiilor judiciare, cât și în societate, în ansamblul său;
• calitatea leadershipului la nivelul organizațiilor judiciare;
• nivelul de profesionalism în exercitarea funcțiilor judiciare;
• transparența și predictibilitatea procesului legislativ și practicii judiciare;
• durata procedurilor judiciare
• atitudinea față de fenomenul corupției;
• nivelul de încredere al societății în justiție.
Din nefericire, o evaluare a standardelor menționate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a permis o concluzie tristă, apreciindu-se că procesele de reformă în justiție nu sunt suficient de consolidate pentru a convinge cetățenii acestei țări și Comisia Europeană cât privește ireversibilitatea reformelor în România.
Evident că, ”vinovățiile” sunt distribuite la nivele diferite, însă surprind aproape toate segmentele chemate să caracterizeze statul de drept și independența justiției în țara noastră.
Analiza de bilanț 2013 – aferentă activității Curții de Apel Timișoara – va furniza date tehnice reale despre activitatea noastră, din perspectiva cărora pot fi trase concluzii referitoare inclusiv la calitatea muncii desfășurate în anul 2013. Ea nu se va mărginii, însă, la acestea, căci spre deosebire de anii precedenți ne vom concentra, în mod deosebit, asupra vulnerabilităților constatate în activitatea proprie, dar și a celor atașate sistemului judiciar, de natură a influența activitatea fiecărei instanțe de judecată, a fiecărui magistrat.
Nu vor lipsi din analiza noastră nici propunerile / măsurile menite a contribui la îmbunătățirea indicatorilor de performanță atribuiți oricăror instanțe de judecată / judecător, dar și la creșterea încrederii în actul de justiție, în general.
*
* *
CAPITOLUL I
STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013
PREZENTAREA GENERALĂ A CURŢII DE APEL TIMIŞOARA
Curtea de Apel Timişoara are potrivit Legii nr. 304/2004, republicată, următoarea structură organizatorică:
A. Curtea de Apel Timişoara
B. Tribunalul Arad în cadrul căruia funcţionează cinci judecătorii: 1. Judecătoria Arad; 2. Judecătoria Ineu; 3. Judecătoria Chişineu Criş; 4. Judecătoria Gurahonţ; 5. Judecătoria Lipova
C. Tribunalul Caraş-Severin în cadrul căruia funcţionează patru judecătorii: 1. Judecătoria Reşiţa; 2. Judecătoria Caransebeş; 3. Judecătoria Oraviţa; 4. Judecătoria Moldova Nouă;
D. Tribunalul Timiş, în cadrul căruia funcţionează cinci judecătorii: 1. Judecătoria Timişoara, 2. Judecătoria Lugoj; 3. Judecătoria Deta; 4. Judecătoria Sânnicolaul Mare; 5. Judecătoria Făget.
A. Curtea de Apel Timişoara, cu sediul în municipiul Timişoara, în cursul anului 2013, a avut următoarea structură organizatorică:
• Secţii
o Secţia mixtă pentru cauze civile, cauze de familie şi minori - redenumită, ca Secţia I civilă.
o Secţia Comercială, reorganizată ca Secţia a II-a civilă
o Secţia pentru litigii de muncă şi asigurări sociale
o Secţia de contencios administrativ şi fiscal
o Secţia Penală
• Departamente:
➢ Departamentul economico-financiar şi administrativ
• Birouri
➢ Biroul de informare şi relaţii publice
➢ Biroul de informatică
• Compartimente
➢ Registratură, arhivă, grefă, bibliotecă
Curtea de Apel Timişoara îşi desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara în Palatul Justiţiei din Timişoara, cunoscut sub denumirea de Palatul Dicasterial.
Conducerea Curţii de Apel Timişoara este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 5 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 6 membrii aleşi de adunarea generală a judecătorilor, la care se adaugă preşedintele instanţei, membru de drept al colegiului.
Adunarea generală a judecătorilor curţii, este compusă din 54 de judecători, conform statului de funcţii.
B. Tribunalul Arad, cu sediul în municipiul Arad, Bld. Vasile Milea, nr.2-4, în cursul anului 2013, a avut următoarea structură organizatorică:
• Secţii
o Secţia civilă care, conform art. 5 din Hotărârea nr. 654 din 31 august 2011 a fost reorganizată prin unificarea cu secţia comercială.
o Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
o Secţia Penală
• Servicii
➢ Serviciul de probaţiune;
• Departamente:
➢ Departamentul economico-financiar şi administrativ
• Birouri
➢ Biroul de informare şi relaţii publice
➢ Biroul de informatică
• Compartimente
➢ Registratură, arhivă, grefă, bibliotecă
Tribunalul Arad îşi desfăşoară activitatea, alături de Judecătoria Arad în clădirea Palatului de Justiţie din Arad.
Conducerea Tribunalului Arad este asigurată de un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 7 membrii.
C. Tribunalul Caraş-Severin
• Secţii
o secţia civilă, redenumită, Secţia I civilă.
o secţia comercială şi de contencios administrativ-fiscal reorganizată ca Secţia a II-a civilă
o secţia penală
• Servicii
➢ Serviciul de probaţiune;
• Birouri :
➢ Biroul local pentru expertize tehnice judiciare;
➢ Biroul de informatică;
➢ Biroul de Informare şi Relaţii Publice;
➢ Biroul pentru apostilă.
• Departamente:
➢ Departamentul economico-financiar şi administrativ;
➢ Registratură, arhivă, arhivă de conservare, grefă;
➢ Bibliotecă.
Conducerea Tribunalului Caraş-Severin este asigurată de : un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii celor trei secţii şi Colegiul de conducere constituit din 7 membri.
D. Tribunalul Timiş
• Secţii
o Secţia mixtă pentru cauze civile, cauze de familie şi minori, litigii de muncă şi asigurări sociale, redenumită, ca Secţia I civilă.
o Secţia a II-a civilă rezultată prin reorganizarea secţiei comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal,
o Secţia de contencios administrativ şi fiscal
o Secţia penală
• Servicii
➢ Serviciul de probaţiune
➢ Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului
• Birouri
➢ Biroul local pentru expertize tehnico-judiciare
➢ Biroul de informatică
➢ Biroul de informare şi relaţii publice
➢ Biroul pentru apostilă
• Departamente
➢ Compartimentul Economico-financiar şi administrativ
➢ Registratură, arhivă, arhivă de conservare, grefă;
Conducerea Tribunalului Timiş este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi, 4 şefi de secţie, un colegiu de conducere format din 7 membrii.
E. Perspective
1. Programul de raţionalizare a activităţii instanţelor judecătoreşti / parchetelor, iniţiat încă din anul 2010, continuă în România.
Prin adresa nr. 32454/1154/20.12.2012 a Consiliului Superior al Magistraturii se readuc în discuţie criteriile stabilite de Grupul de lucru instituit (Consiliul Superior al Magistraturii – Ministerul Justiţiei – instanţe – parchete) cu privire la desfiinţarea unor instanţe, precum: Judecătoria Moldova Nouă, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Făget, Judecătoria Deta, Judecătoria Gurahonţ, Judecătoria Ineu şi Judecătoria Chişineu – Criş. Conducerile tribunalelor din raza noastră de activitate au formulat propuneri de desfiinţare a Judecătoriilor Moldova Nouă, Ineu, Făget, la nivelul anului 2012.
Curtea de Apel Timişoara, cu adresa nr. 3 din 03.01.2013, a sugerat continuarea evaluării instanţelor mici, inclusiv prin luarea în consideraţie, ca şi criteriu distinct de evaluare, perspectiva de dezvoltare economico-socială a zonei în care funcţionează instanţele judecătoreşti actuale, propuse spre desfiinţare, context în care s-a militat pentru menţinerea Judecătoriei Chişineu-Criş, care, în prezent, are un sediu nou, perfect adaptat specificului activităţii unei instanţe de judecată, recent inaugurat, la care se adaugă împrejurări, precum:
- Oraşul Chişineu – Criş este situat pe drumul european E 79, fiind o zonă de tranzit, la cca. 25 km de graniţa cu Ungaria;
- Este al doilea oraş din judeţ, după Arad, ca dezvoltare economică, având două zone industriale bine conturate, în care funcţionează mai multe firme multinaţionale care oferă peste 4000 de locuri de muncă;
- Oraşul găzduieşte sediul a 6 filiale de bănci, cabinete de avocaţi, notari, carte funciară, două licee cu profil teoretic şi profesional ( 2000 de elevi), trei şcoli generale şi multe ateliere private pe diferite meserii, peste 500 de agenţi economici, în jurul său gravitând peste 55000 de locuitori.
În egală măsură, conducerea Curţii de Apel Timişoara a transmis, experţilor din grupul de lucru că, Judecătoria Moldova Nouă nu poate fi desfiinţată, dintr-un motiv de ordin legal, care derivă din aceea că, oraşul Moldova Nouă este cuprins într-o zonă defavorizată, respectiv zona minieră Moldova Nouă – Anina, judeţul Caraş-Severin, conform HG nr. 199 din 25.03.1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 134/01.04.1999, în vigoare.
Mai mult, în anul 2013, Curtea de Apel Timișoara și-a reevaluat poziția față eforturile Primăriei Ineu, soldate cu punerea la dispoziția Judecătoriei Ineu a unui nou sediu, în curs de renovare, alocația financiară necesară fiind asigurată de Primăria Ineu.
În egală măsură, Curtea de Apel Timișoara împreună cu tribunalele care au în aria lor de competență instanțele mici, în dificultate, a demarat un proces de analiză a problemei rearondării unor localități din jurisdicția instanțelor mari în jurisdicția instanțelor mici, în scopul distribuirii riguroase a volumului de activitate (număr de dosare) între instanțele noastre și pentru asigurarea funcționării la parametrii normali / standard a instanțelor mici (ex. Judecătoria Chișineu-Criș), în scopul justificării existenței acestor instanțe pe harta judiciară a țării.
Acest proces trebuie finalizat în cursul anului 2014, cu atât mai mult, cu cât reechilibrarea resurselor disponibile prin refacerea hărții judiciare întâmpină rezistențe din partea Parlamentului României, astfel cum se subliniază și în ultimul Raport al Comisiei Europene, elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care, deopotrivă atrage atenția asupra necesității finalizării acestui proces de raționalizare a instanțelor, în raport cu nevoia de a face funcționale noile coduri, cu referire specială la Codurile penale, recent intrate în vigoare.
Se răspunde, în acest fel, și concluziilor studiilor de impact, din 2010, efectuate în vederea unei bune implementări a tuturor codurilor, fapt ce implică o schemă de personal de minim 7 judecători atașată instanțelor mici din harta juridică existentă în prezent.
2. La data de 23.01.2013 Curtea de Apel Timişoara a fost informată că cererea sa, de alocare a unui post de manager public în cadrul Curţii de Apel Timişoara a fost aprobată, procedurile de ocupare a postului fiind în curs.
Importanţa acestui anunţ este justificată de obiectivul pe care ni-l propunem, acela de a accesa fonduri europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor noastre, subiect cu incidenţă directă asupra temei ce captează prezentul capitol, astfel epuizat.
*
* *
CAPITOLUL II
ANALIZA ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL TIMIŞOARA – ASPECTE CANTITATIVE
II.1. Indicatorii statistici relevanţi pentru activitatea instanţei
II.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii, pe judecător
Curtea de Apel Timişoara şi tribunalele din raza sa de competenţă, au avut pe rol, în cursul anului 2013, un număr total de 95.252 dosare, după cum urmează:
Tribunalul Timiş 31.897 dosare (mai mult cu 3.023 dosare)
Tribunalul Arad 18.327 dosare (mai puțin cu 227 dosare)
Tribunalul Caraş-Severin 17.689 dosare (mai mult cu 1.074 dosare)
Curtea de Apel Timişoara 27.339 dosare (mai mult cu 5.514 dosare)
Precizăm că, volumul de activitate de mai sus cuprinde cauzele nou intrate, precum şi stocul de dosare din anii precedenţi, după cum urmează:
|Denumire instanţă |Cauze noi înregistrate |Stoc |
|Tribunalul Timiş |19.849 dosare |12.048 dosare |
|Tribunalul Arad |14.591 dosare | 3.736 dosare |
|Tribunalul Caraş-Severin | 9.561 dosare | 8.128 dosare |
|Curtea de apel Timişoara |22.962 dosare | 4.377 dosare |
Comparativ cu anul 2012, se constată că, la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiș și Tribunalul Caraș-Severin s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate, iar la Tribunalul Arad s-a înregistrat o ușoară scădere a volumului de activitate. Astfel, la Curtea de Apel Timişoara numărul de dosare a crescut cu 5.614 dosare ( 25,84%), la Tribunalul Timiş numărul de dosare a crescut cu 3.023 dosare ( 10,47%), la Tribunalul Caraș/Severin s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 1.074 dosare (6,46%), pe când, la Tribunalul Arad s-a înregistrat ușoară o scădere a volumului de activitate, cu 227 dosare (1,22 %).
VOLUMUL DE ACTIVITATE AL CURŢII DE APEL
[pic]
a) Secţia I civilă.
În cursul anului 2013, la secţia I civilă, s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.524 dosare, din care 1.857 dosare noi, stocul din anul precedent fiind de 667 dosare, dintre care 11 fiind în primă instanţă, 119 în apel și 537 în recurs.
Precizăm că dintre dosarele noi, un număr de 1.794 de dosare au fost înregistrate pe vechiul cod de procedură civilă, iar diferența de 63 de dosare au fost înregistrate pe noul cod de procedură civilă.
Comparativ cu anul 2012, când au fost înregistrate 2.316 dosare noi, anul 2013 prezintă o scădere cu 459 a numărului de dosare nou înregistrate.
În anul 2013 au fost soluţionate 2.060 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia fiind următoarea: 56 dosare în primă instanţă; 201 dosare în apel, 1.803 dosare în recurs.
La finele anului 2013, secţia I civilă avea un stoc de dosare rămase nesoluţionate de 464 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia prezentându-se astfel: 19 dosare în primă instanţă; 91 dosare în apel; 354 dosare în recurs.
Judecătorii Secţiei I Civile s-au confruntat cu o scădere a volumului de activitate exprimat în dosarele nou intrate, stocul de dosare de la începutul perioadei şi numărul total de dosare de soluţionat, de aproximativ 28,88%, faţă de volumul de activitate la 31.12.2012.
b) Secţia a II- civilă
Activitatea de judecată la 1 ianuarie 2013 a început cu un stoc rămas din anul 2012 de 508 dosare care în urma amânării au primit termen de soluţionare după 31.12.2012, la care s-au adăugat cauze noi intrate pe parcursul anului 2013 de 1.999 dosare, fiind astfel sesizaţi spre judecată cu un număr total de 2.507 litigii cu profesionişti şi insolvenţa. Din acestea, la finele anului (31.12.2013), se reţine ca fiind soluţionate 2.198 dosare şi suspendate în număr de 75 de dosare, rămânând un stoc de 309 de dosare pentru anul 2014. Dintre dosarele intrate în cursul anului 2013, un număr de 283 dosare sunt înregistrate pe noul cod de procedură civilă și 1716 dosare sunt înregistrate pe vechiul cod de procedură civilă.
Distribuţia hotărârilor pronunţate, în funcţie de natura cauzelor şi de gradul de jurisdicţie este următoarea: 1.875 de decizii în recurs; 263 de decizii în apel; 60 de sentinţe în fond.
Din stocul de dosare în număr de 309 identificat la finalul anului 2013, un număr de 208 dosare se află la prim termen de judecată în anul 2014, iar un număr de 101 dosare au fost amânate din anul 2013 având termene de soluţionare în 2014.
Precizăm că, nu există în cadrul secţiei complete specializate care să soluţioneze numai un anumit tip de cauze şi, de asemenea, nu există o specializare pe materii. Fiecare complet de judecată constituit din trei judecători soluţionează, în principal, recursuri şi apeluri, în materie civilă (litigii cu profesionişti şi insolvenţă), şi un număr relativ mic de cauze de primă instanţă.
Prin urmare, la nivelul secţiei se constată că magistraţii au avut spre soluţionare în anul 2013 cu 522 de dosare mai puţin decât în anul 2012, reprezentând o scădere de 17,23 % a volumului de activitate.
c) Secţia penală
În anul 2013 la secţia penală au fost înregistrate 2.272 dosare noi, situaţia acestora pe grade de jurisdicţie prezentându-se după cum urmează: primă instanţă – 373 dosare; apel - 264 dosare, recurs – 1635 dosare.
Comparativ cu anul 2012, când au fost înregistrate 2.186 dosare noi, anul 2013 prezintă o creștere cu 86 de dosare nou înregistrate, ceea ce reprezintă un procent de 3,93%. Această creștere a numărului de dosare s-a resimţit la toate gradele de jurisdicție în cadrul secției penale.
La cele 2.272 dosare înregistrate în anul 2013, se adaugă stocul de 276 dosare rămase nesoluţionate din anul 2012, rezultând un total de 2.548 dosare aflate pe rolul secţiei penale în anul de referinţă.
În anul 2013 au fost soluţionate 2.209 dosare, pe grade de jurisdicţie situaţia fiind următoarea: 343 dosare în primă instanţă; 252 dosare în apel, 1.614 dosare în recurs. Comparativ cu anul 2012 când s-au soluţionat la secţia penală un număr de 2.360 dosare, se constată o scădere cu 151 a numărului de dosare soluţionate, un procent de 6,39%.
La finele anului 2013, secţia penală avea în stoc un număr de 339 dosare, pe grade de jurisdicţie situaţia prezentându-se astfel: 94 dosare în primă instanţă; 37 dosare în apel, 208 dosare în recurs. Comparativ cu anul anterior când stocul de dosare la finele lui 2012 a fost de 276 de cauze, în anul 2013 stocul de dosare nesoluţionate a crescut.
În procedura reglementată de dispoziţiile art. 911 şi următoarele din Codul de procedură penală, a autorizării interceptării şi înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuare prin telefon sau prin orice mijloace electronice de comunicare şi a autorizării înregistrării de imagini s-au înregistrat 42 dosare, fiind eliberate 160 autorizaţii.
În ce priveşte acţiunile legate de cooperarea judiciară internaţională în materie penală au fost soluţionate 65 dosare având ca obiect sesizări legate de executarea unor mandate europene de arestare, în conformitate cu prevederile legii 302/2004.
d) Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale
În cursul anului 2013, la secţia de litigii de muncă și asigurări sociale, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.384 dosare, din care 3.039 dosare noi, stocul din anul precedent fiind de 345 dosare.
Precizăm că dintre dosarele noi, un număr de 2.741 de dosare au fost înregistrate pe vechiul cod de procedură civilă, iar diferența de 298 de dosare au fost înregistrate pe noul cod de procedură civilă.
Comparativ cu anul 2012, când au fost înregistrate 2.379 dosare noi, anul 2013 prezintă o creștere cu 660 a numărului de dosare nou înregistrate, reprezentând un procent de 27,74% mai mare ca în anul precedent.
In perioada 01.01.2013 – 31.12.2013 pe rolul secţiei s-au înregistrat un număr de 3.039 dosare la care s-a adăugat un stoc de 345 dosare fiind soluţionate un număr de 2.979 dosare dintr-un total de 3.384 dosare.
În anul 2013 au fost soluţionate 2.979 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia fiind următoarea: 31 de dosare în primă instanţă, 140 dosare în apel şi 2.808 dosare în recurs.
La finele anului 2013, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale avea un stoc de dosare rămase nesoluţionate de 405 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia prezentându-se astfel: un dosar în primă instanţă, 144 dosare în apel și 260 dosare în recurs.
e) Secţia de contencios administrativ şi fiscal
În cursul anului 2012, volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a fost de 9.355 dosare, dintre care 7.535 cauze noi şi 1.820 stocul din anul anterior.
În cursul anului 2013, volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a fost de 16.376 dosare, dintre care 13.795 cauze noi şi 2.581 stocul din anul anterior.
Comparativ cu anul 2012, când au fost înregistrate 7.535 dosare noi, anul 2013 prezintă o creştere cu 6.260 a numărului de dosare nou înregistrate, reprezentând 45,37%.
În anul 2013 au fost soluţionate 13.621 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia fiind următoarea: 541 de dosare în primă instanţă, 6 dosare în apel şi 13.074 dosare în recurs.
La finele anului 2013, secţia de contencios administrativ şi fiscal avea un stoc de dosare rămase nesoluţionate de 2.755 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia prezentându-se astfel: 125 dosare în primă instanţă, 4 dosare în apel şi 1.876 dosare în recurs.
În ceea ce priveşte volumul de activitate, este de observat că acesta a crescut semnificativ, de la 9.355 de dosare (în 2012), la 16.376 dosare.
În concret, în perioada 1.01.2013-31.12.2013, au fost înregistrate 13.795 de dosare noi la Secţia de contencios administrativ şi fiscal (13.397 în recurs, 10 în apel şi 388 – la primă instanţă și 10 apel), (la care se adaugă şi cele 2.581 dosare – stocul din anul anterior)[1].
Din acestea, au fost repartizate spre soluţionare la alte secţii un număr de 3.058 dosare cu taxa de poluare, respectiv 1053 dosare la Secţia I civilă, 1025 dosare la Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi 980 dosare la Secţia II-a civilă, rezultând că la Secţia de contencios administrativ şi fiscal au rămas spre soluţionare un număr de 10737 dosare (13795-3058=10737).
Comparativ cu anii anteriori, învederăm că volumul de activitate în perioada 2005-2013 a fost următorul:
2005 – 1791 dosare;
2006 – 1525 dosare;
2007 – 1856 dosare;
2008 – 2322 dosare;
2009 – 2728 dosare;
2010 – 2755 dosare;
2011 – 4278 dosare;
2012 – 7535 + 1820 (stoc) = 9.355 dosare.
2013 + 13.795 + 2581 (stoc)= 16.376 dosare
Este de observat creşterea importantă a volumului de activitate şi a stocului începând din anul 2010, (de la 2755 dosare – în anul 2010, la 4278 dosare – în anul 2011, la 9355 dosare în 2012 şi la 13.795 dosare în 2013).
În ceea ce priveşte stocul de dosare menţionăm că la începutul anului 2013 am înregistrat un stoc de 2.581 dosare, iar la începutul anului 2012 am înregistrat un stoc de 1.820 dosare, în creştere cu peste 700 dosare faţă de anul anterior (totodată, se observă aceeaşi creştere constantă în o perioadă anterioară anului 2010: la începutul anului 2009 stocul de dosare era de 484 dosare, iar la începutul anului 2010 stocul a fost de 641 de dosare).
În privinţa numărului de hotărâri pronunţate, precizăm că, la nivelul Secţiei contencios administrativ şi fiscal, în anul 2013 au fost pronunţate un număr total de 13621 de hotărâri judecătoreşti, cu sprijinul judecătorilor celorlalte secţii ale Curţii de Apel Timişoara.
Astfel, din cele 13621 de hotărâri judecătoreşti, 3014 au fost pronunţate de judecătorii celorlalte secţii, iar judecătorii Secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un total de 10.607 hotărâri în anul 2013 (dintre care 541 hotărâri de primă instanţă, 6 apel şi 10607 de hotărâri în recurs).
Această creştere este, de asemenea, semnificativă în comparaţie cu anul 2012, când judecătorii Secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un total de 6774 hotărâri (deci în 2013 au fost pronunţate cu 3833 de hotărâri mai multe decât în anul 2012) (faţă de 1949 de hotărâri în anul 2010, 2087 în anul 2009 şi 1844 de dosare în 2008).
ponderea cauzelor înregistrate pe materii la curtea de apel Timișoara
[pic]
[pic]
Analiza volumului de activitate al secţiilor Curţii de Apel Timişoara, pe grade de jurisdicţie (primă instanţă, apel, recurs), urmează a fi observată în Anexa nr. 1.
II.1.2. Încărcătura pe judecător
În cursul anului 2013, Curtea de Apel Timişoara a funcţionat constant cu un număr mediu de 48 de judecători.
La nivelul întregii instanţe, prin raportarea numărului dosarelor aflate pe rol la numărul efectiv de judecători (48), rezultă încărcătura pe judecător de 569 dosare. În raport cu situaţia dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, media pe judecător este 478 dosare soluţionate, mai mare față de anul precedent cu 109 dosare soluționate / judecător.
Raportat la secţiile instanţei, situaţia se prezintă astfel:
Secţia I civilă
Varianta I - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
MEDIA PE SECŢIE (civil I + contencios) – 1370 dosare / judecător
MEDIA PE SECŢIE (civil I) – 700 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Civil I |CAF |Total |
|Barac Lidia |24 |4038 |4062 |
|Calai Daniela |769 |249 |1018 |
|Giurgincă Marinela |727 |275 |1002 |
|Lăpădat Lucian |421 |496 |917 |
|Lăpădat Maria |778 |249 |1027 |
|Nica Ana-Maria |654 |294 |948 |
|Oberşterescu Gheorghe |810 |387 |1197 |
|Pup Cristian |435 |551 |986 |
|Rambu Rujiţa |809 |235 |1044 |
|Rohnean Claudia |762 |249 |1011 |
|Şuiu Florin |804 |386 |1190 |
|Barac Lidia |24 |4038 |4062 |
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
MEDIA PE SECŢIE (civil I + contencios) – 1344 dosare / judecător
MEDIA PE SECŢIE (civil I) – 670 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Civil I |CAF |Total |
|Barac Lidia |24 |4038 |4062 |
|Calai Daniela |735 |249 |987 |
|Giurgincă Marinela |696 |275 |968 |
|Lăpădat Lucian |408 |496 |907 |
|Lăpădat Maria |745 |249 |995 |
|Nica Ana-Maria |623 |294 |914 |
|Oberşterescu Gheorghe |776 |387 |1164 |
|Pup Cristian |416 |551 |964 |
|Rambu Rujiţa |775 |235 |1010 |
|Rohnean Claudia |730 |249 |980 |
|Şuiu Florin |770 |386 |1156 |
|Barac Lidia |24 |4038 |4062 |
Secţia a II-a civilă
Varianta I - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
MEDIA PE SECŢIE – (civil II + contencios) 1418,22 dosare/judecător
MEDIA PE SECŢIE – (civil II) 813 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Civil II |CAF |Total |
|Dorin Ilie Ţiroga |796 |329 |1125 |
|Marian Bratiş |871 |371 |1242 |
|Raluca Suciu |854 |455 |1309 |
|1 ianuarie – 30.11.2013 | | | |
|Anca Buta |848 |276 |1124 |
|Petruţa Micu |920 |362 |1282 |
|Maria Ofelia Gavrilescu |953 |370 |1323 |
|Csaba Bela Nasz |554 |184 |738 |
|1 ianuarie – 17.06.2013 | | | |
|Adrian Romulus Stoian |902 |315 |1217 |
|Ștefan Lucaciuc |619 |2785 |3404 |
|15 aprilie – 31.12.2013 | | | |
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
MEDIA PE SECŢIE – (civil II + contencios) 1395,11 dosare/judecător
MEDIA PE SECŢIE – (civil II) 789,88 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Civil II |CAF |Total |
|Dorin Ilie Ţiroga |771 |329 |1100 |
|Marian Bratiş |848 |371 |1219 |
|Raluca Suciu |854 |455 |1309 |
|1 ianuarie – 30.11.2013 | | | |
|Anca Buta |823 |276 |1099 |
|Petruţa Micu |894 |362 |1256 |
|Maria Ofelia Gavrilescu |913 |370 |1283 |
|Csaba Bela Nasz |554 |184 |738 |
|1 ianuarie – 17.06.2013 | | | |
|Adrian Romulus Stoian |866 |315 |1181 |
|Ștefan Lucaciuc |586 |2785 |3371 |
|15 aprilie – 31.12.2013 | | | |
Secţia penală
Varianta I - noi intrate în 2013şi termen de soluţionare 2014
MEDIA PE SECŢIE – 680,33 dosare pe judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
|Constantin Costea |621 |
|Laura Bogdan |827 |
|Anca Nacu |795 |
|Gheorghe Bugarsky |674 |
|Florin Grigore Popescu |354 |
|(până la 31.08.2013) | |
|Codrina Iosana Martin |745 |
|Vasilica Sandovici |684 |
|Flavius Ionescu |662 |
|Florentina Pârvu |732 |
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
MEDIA PE SECŢIE – 659,11 dosare/ judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
|Constantin Costea |602 |
|Laura Bogdan |808 |
|Anca Nacu |773 |
|Gheorghe Bugarsky |653 |
|Florin Grigore Popescu |339 |
|(până la 31.08.2013) | |
|Codrina Iosana Martin |727 |
|Vasilica Sandovici |671 |
|Flavius Ionescu |649 |
|Florentina Pârvu |710 |
Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale
Varianta I - noi intrate în 2013şi termen de soluţionare 2014
MEDIA PE SECŢIE – (litigii)1017,55 dosare / judecător
MEDIA PE SECŢIE – (litigii+contencios) 1581 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Lit. M |CAF |Total |
|Maria Ana Biberea |1068 |365 |1433 |
|Florin Dogaru |536 |187 |723 |
|Ioan Jivan |851 |453 |1304 |
|Mircea Creţu |1033 |344 |1377 |
|Carmen Puşa Pârvulescu |1108 |386 |1494 |
|Camelia Lucaciuc |947 |2105 |3052 |
|Cristina Dica |1160 |386 |1546 |
|Aurelia Schnepf |1090 |365 |1455 |
|Raluca Panaitescu |259 |75 |334 |
|Dumitru Popescu |1106 |405 |1511 |
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
MEDIA PE SECŢIE – (litigii) 1001 dosare / judecător
MEDIA PE SECŢIE – (litigii+contencios) 1567 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc + intrate) |
| |Lit. M |CAF |Total |
|Maria Ana Biberea |1053 |365 |1418 |
|Florin Dogaru |526 |187 |713 |
|Ioan Jivan |836 |453 |1289 |
|Mircea Creţu |1018 |344 |1362 |
|Carmen Puşa Pârvulescu |1093 |386 |1479 |
|Camelia Lucaciuc |932 |2105 |3037 |
|Cristina Dica |1145 |386 |1531 |
|Aurelia Schnepf |1077 |365 |1442 |
|Raluca Panaitescu |349 |75 |424 |
|Dumitru Popescu |1091 |405 |1496 |
Secţia Contencios Administrativ şi fiscal
Varianta I – noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
MEDIA PE SECŢIE – 2214,75 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc+nou intrate) |
|Olaru Rodica |2208 |
|Pătru Răzvan |2299 |
|Pokker Adina |1476 |
|Duma Diana |1832 |
|Dascălu Maria Cornelia |1723 |
|Codrea Ruxandra |1836 |
|Istrate Monica |1226 |
|Popescu Ştefania |1716 |
|Oana Cristian |1718 |
|Bacău Maria |2068 |
|Barac Lidia |3813 |
|Nistor Erica |4662 |
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
MEDIA PE SECŢIE – 2171,91 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc+nou intrate) |
|Olaru Rodica |2158 |
|Pătru Răzvan |2249 |
|Pokker Adina |1401 |
|Duma Diana |1732 |
|Dascălu Maria Cornelia |1623 |
|Codrea Ruxandra |1786 |
|Istrate Monica |1176 |
|Popescu Ştefania |1686 |
|Oana Cristian |1643 |
|Bacău Maria |1918 |
|Barac Lidia |4038 |
|Nistor Erica |4662 |
Secţia Contencios Administrativ şi fiscal
Varianta II - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013 de toţi judecătorii curţii (mai puţin secţia penală) – taxa de mediu
MEDIA PE SECŢIE – 976,82 dosare / judecător
|Numele şi prenumele |Total dosare |
| |(stoc+nou intrate) |
|Olaru Rodica |2158 |
|Pătru Răzvan |2249 |
|Pokker Adina |1401 |
|Duma Diana |1732 |
|Dascălu Maria Cornelia |1623 |
|Codrea Ruxandra |1786 |
|Oana Cristian |1176 |
|Istrate Monica |1686 |
|Popescu Ştefania |1643 |
|Bacău Maria |1918 |
|Buta Anca |455 |
|Ţiroga Ilie |331 |
|Micu Petruţa |362 |
|Gavrilescu Ofelia |370 |
|Bratiş Marian |371 |
|Lucaciuc Ștefan |2785 |
|Csaba Bela Nasz |184 |
|Stoian Adrian |315 |
|Suciu Raluca |455 |
|Barac Lidia |4038 |
|Nistor Erica |4662 |
|Nica Ana Maria |294 |
|Lăpădat Lucian |496 |
|Şuiu Florin |386 |
|Oberşterescu Gheorghe |387 |
|Rambu Rujiţa |235 |
|Rohnean Claudia |249 |
|Lăpădat Maria |249 |
|Calai Daniela |249 |
|Pup Cristian |551 |
|Giurgincă Marinela |275 |
|Dogaru Florin |187 |
|Jivan Ioan |453 |
|Creţu Mircea |344 |
|Biberea Maria |365 |
|Pârvulescu Carmen |386 |
|Dica Cristina |386 |
|Lucaciuc Camelia |2015 |
|Panaitescu Raluca |75 |
|Popescu Dumitru |405 |
|Schnepf Aurelia |363 |
În privinţa numărului de judecători, precizăm că la Secţia contencios administrativ şi fiscal au activat:
- 9 judecători în perioada ianuarie 2013 (Erica Nistor, Duma Diana, Dascălu Maria, Codrea Ruxandra, Ştefania Popescu, Istrate Monica, Oana Cristian, Olaru Rodica, Pătru Răzvan);
- 10 judecători în perioada februarie – iunie 2013, prin revenirea doamnei judecător Bacău Maria din concediul pentru creşterea copilului începând cu data de 1.02.2013;
- 11 judecători în luna iulie-octombrie 2013, prin revenirea doamnei judecător Adina Pokker din concediul pentru creşterea copilului începând cu data de 1.07.2013;
- 10 judecători în perioada noiembrie-decembrie 2013, intrarea doamnei judecător Monica Istrate în concediu fără plată.
În ceea ce priveşte încărcătura medie pe judecător, aceasta a fost de 2214,75 (în cazul în care nu se iau în considerare dosarele înregistrate în 2013 cu prim termen de judecată în 2014 şi de 2171,91 (în cazul luării în considerare a tuturor dosarelor înregistrate în 2013)
Astfel, încărcătura medie a crescut semnificativ în anul 2013 faţă de anul 2013 de la 1668,12 la o medie pe secţie de 2214,75 (mai mult decât dublu), spre comparare, încărcătura medie a fost de:
- 975,33 – în 2011;
- 836,55 – în 2010;
- 849,73 – în 2009;
- 789,55 – în 2008.
II.1.3. Operativitatea la nivelul Curţii de Apel Timişoara,
pe secţii, pe judecător
La Curtea de Apel Timişoara s-a înregistrat un procent de operativitate de 87,29%, determinat de soluţionarea unui număr de 23.067 dosare din totalul cauzelor aflate pe rolul curţii în cursul anului 2013 (27.339 dosare).
Se constată că operativitatea a crescut cu 3,84% faţă de anul 2013, când s-a înregistrat o operativitate de 83,45%.
[pic]
Operativitatea pe secţii – materii
La fel ca şi încărcătura / judecător, şi operativitatea / judecător s-a calculat în două variante, respectiv, cu includerea dosarelor înregistrate în 2013, dar care au primul termen de judecată în 2014, iar în a doua variantă luând în calcul numai dosarele înregistrate în 2013 care au primul termen de judecată în 2013.
Situaţia pe secţii se prezintă astfel:
Secţia I Civilă – OPERATIVITATE SCRIPTICĂ 92,54%
Varianta I – nou intrate în 2013, inclusiv cele cu prim termen în 2014
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Suspendate la sf. |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |per. |2013 |% |
|Barac Lidia |5 |19 |- |24 |100 |
|(01.01.2013- 01.03.2013) | | | | | |
|Calai Daniela |153 |616 |73 |643 |92,38 |
|Giurgincă Marinela |155 |572 |71 |610 |92,98 |
|Lăpădat Lucian |114 |307 |59 |342 |94,47 |
|Lăpădat Maria |153 |625 |77 |649 |92,58 |
|Nica Ana-Maria |80 |574 |35 |574 |92,73 |
|Oberşterescu Gheorghe |214 |596 |70 |685 |92,56 |
|Pup Cristian |134 |301 |75 |333 |92,50 |
|Rambu Rujiţa |216 |593 |75 |680 |92,64 |
|Rohnean Claudia |147 |615 |70 |641 |92,63 |
|Şuiu Florin |209 |595 |74 |677 |92,73 |
Secţia I Civilă – OPERATIVITATE REALĂ: 97,63%
Varianta a II - nou intrate în 2013, cu prim termen în 2013
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Suspendate la sf. |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |per. |2013 |% |
|Barac Lidia |5 |19 |- |24 |100 |
|(01.01.2013- 01.03.2013) | | | | | |
|Calai Daniela |153 |582 |73 |643 |97,12 |
|Giurgincă Marinela |155 |541 |71 |610 |97,60 |
|Lăpădat Lucian |114 |294 |59 |342 |97,99 |
|Lăpădat Maria |153 |592 |77 |649 |97,15 |
|Nica Ana-Maria |80 |543 |35 |574 |97,61 |
|Oberşterescu Gheorghe |214 |562 |70 |685 |97,02 |
|Pup Cristian |134 |282 |75 |333 |97,65 |
|Rambu Rujiţa |216 |559 |75 |680 |97,14 |
|Rohnean Claudia |147 |583 |70 |641 |97,12 |
|Şuiu Florin |209 |561 |74 |677 |97,27 |
În ce priveşte operativitatea la nivelul secţiei I civilă, în varianta de calcul în care sunt cuprinse şi dosarele ce au avut primul termen de judecată în anul 2014, pentru anul 2013 se înregistrează o operativitate de 92,54%, în scădere faţă de anul 2012 când a fost de 92,82%.
În varianta de calcul în care cauzele cu primul termen de judecată în anul 2014 nu sunt incluse, operativitatea la secţia I civilă în anul 2013 a fost de 97,63%, puţin mai mică faţă de anul 2012 când s-a înregistrat o operativitate de 97,99%.
Secţia a II-a Civilă – OPERATIVITATEA SECŢIEI – 90,38%
Varianta I - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Dorin Ilie Ţiroga |116 |680 |706 |88,69 |
|Marian Bratiş |116 |755 |762 |87,48 |
|Raluca Suciu |116 |738 |727 |85,12 |
|1 ianuarie – 30.11.2013 | | | | |
|Anca Buta |116 |732 |745 |87,85 |
|Petruţa Micu |116 |804 |791 |85,97 |
|Maria Ofelia Gavrilescu |116 |837 |789 |82,79 |
|Csaba Bela Nasz |116 |438 |439 |79,24 |
|1 ianuarie – 17.06.2013 | | | | |
|Adrian Romulus Stoian |116 |786 |799 |88,58 |
|Ștefan Lucaciuc |116 |503 |489 |78,99 |
|15 aprilie – 31.12.2013 | | | | |
Secţia a II-a civilă – OPERATIVITATEA SECŢIEI – 98,83%
Varianta II – noi intrate în 2012 şi termen de soluţionare 2012
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Dorin Ilie Ţiroga |116 |655 |706 |91,56 |
|Marian Bratiş |116 |732 |762 |89,85 |
|Raluca Suciu |116 |738 |727 |85,12 |
|1 ianuarie – 30.11.2013 | | | | |
|Anca Buta |116 |707 |745 |90,52 |
|Petruţa Micu |116 |778 |791 |88,47 |
|Maria Ofelia Gavrilescu |116 |797 |789 |86,41 |
|Csaba Bela Nasz |116 |438 |439 |79,24 |
|1 ianuarie – 17.06.2013 | | | | |
|Adrian Romulus Stoian |116 |750 |799 |92,26 |
|Ștefan Lucaciuc |116 |470 |489 |83,44 |
|15 aprilie – 31.12.2013 | | | | |
În ceea ce priveşte acest indicator statistic, constatăm o operativitate pe Secţia a II-a civilă la finele anului 2013 de 90,38 % în creștere faţă de 2012 când a fost de 85,75 % şi peste indicele de operativitate general al instanţei de 87,29 % .
Într-o altă variantă (varianta II) unde urmează a se scădea dosarele înregistrate la finele anului 2013 şi care au ca prim termen de judecată în 2014, fiind astfel imposibil de a fi soluţionate în anul înregistrării lor, operativitatea pe secţie este de 98,83 %, care reflectă în realitate dosarele cu care judecătorii au fost sesizaţi în 2013 şi au avut posibilitatea să le soluţioneze. Se observă în această variantă o creştere mică a operativităţii faţă de anul anterior când aceasta a fost de 97,75% .
Secţia penală – OPERATIVITATEA SECŢIEI - 86,70%
Varianta I - noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Constantin Costea |23 |598 |585 |94,20 |
|Laura Bogdan |28 |799 |776 |93,83 |
|Anca Nacu |30 |765 |726 |91,69 |
|Gheorghe Bugarsky |31 |643 |622 |92,28 |
|Florin Grigore Popescu (până la 31.08.2013) |18 |336 |324 |91,52 |
|Codrina Iosana Martin |18 |727 |702 |94,22 |
|Vasilica Sandovici |25 |659 |642 |93,85 |
|Flavius Ionescu |23 |639 |630 |95,16 |
|Florentina Pârvu |26 |706 |686 |93,71 |
Secţia penală – OPERATIVITATEA SECŢIEI - 96,16%
Varianta II – noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Constantin Costea |4 |598 |585 |97,17 |
|Laura Bogdan |9 |799 |776 |96,03 |
|Anca Nacu |8 |765 |726 |93,91 |
|Gheorghe Bugarsky |10 |643 |622 |95,25 |
|Florin Grigore Popescu (până la 31.08.2013) |3 |336 |324 |95,57 |
|Codrina Iosana Martin |- |727 |702 |96,56 |
|Vasilica Sandovici |12 |659 |642 |95,67 |
|Flavius Ionescu |10 |639 |630 |97,07 |
|Florentina Pârvu |4 |706 |686 |96,61 |
La secţia penală din totalul de 2.548 dosare aflate pe rolul acesteia în cursul anului 2013, din care un număr de 197 dosare au avut primul termen de judecată în anul 2014, au fost soluţionate 2.209 dosare.
În ce priveşte operativitatea la nivelul secţiei, în varianta de calcul în care sunt cuprinse şi dosarele ce au avut primul termen de judecată în anul 2014, pentru anul 2013 se înregistrează o operativitate de 86,70%, în scădere faţă de anul 2012 când a fost de 89,53%.
În varianta de calcul în care cauzele cu primul termen de judecată în anul 2014 nu sunt incluse, operativitatea la secţia penală în anul 2013 a fost de 96,16%, în creștere faţă de anul 2012 când s-a înregistrat o operativitate de 93,13%.
Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale - OPERATIVITATE 96,60%
Varianta I – noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Maria Ana Biberea |45 |1023 |1048 |98,12 |
|Florin Dogaru |30 |506 |519 |96,82 |
|Ioan Jivan |40 |811 |810 |95,18 |
|Mircea Creţu |45 |988 |1014 |98,16 |
|Carmen Puşa Pârvulescu |45 |1063 |1055 |95,12 |
|Cristina Dica |45 |1115 |1107 |95,43 |
|Camelia Lucaciuc |45 |902 |890 |93,98 |
|Aurelia Schneph |45 |1047 |1030 |94,49 |
|Raluca Panaitescu |20 |239 |230 |88,80 |
|Dumitru Popescu |45 |1061 |1044 |94,39 |
Secţia Litigii de muncă şi asigurări sociale - OPERATIVITATE 99,16%
Varianta II- noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 |2013 |% |
|Maria Ana Biberea |30 |1023 |1048 |99,52 |
|Florin Dogaru |20 |506 |519 |98,66 |
|Ioan Jivan |25 |811 |810 |96,88 |
|Mircea Creţu |30 |988 |1014 |99,60 |
|Carmen Puşa Pârvulescu |30 |1063 |1055 |96,52 |
|Cristina Dica |30 |1115 |1107 |96,68 |
|Camelia Lucaciuc |30 |902 |890 |95,49 |
|Aurelia Schneph |30 |1047 |1030 |95,63 |
|Raluca Panaitescu |10 |239 |230 |92,38 |
|Dumitru Popescu |30 |1061 |1044 |95,69 |
La secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale s-a înregistrat o operativitate de 96,60 %, în varianta I şi de 99,16% în varianta II, ambele moduri de calcul arătând o creştere a operativităţii faţă de anul 2012 când s-a înregistrat o operativitate de 95,51% în varianta I şi 98,49% în cea de-a doua variantă.
Secţia Contencios Administrativ şi fiscal – OPERATIVITATE – 84,41 %
Varianta I – noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2014
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Suspendate la sf. per.|Soluţionate |Operativitate |
| |2013 |2013 | |2013 |% |
|Olaru Rodica |265 |1943 |33 |1878 | 86,34% |
|Pătru Răzvan |226 |2073 |38 |2012 |88,98% |
|Pokker Adina |140 |1336 |12 |1244 |84,97% |
|Duma Diana |267 |1565 |23 |1503 |83,08% |
|Dascălu Maria Cornelia |280 |1443 |18 |1416 |83,04% |
|Codrea Ruxandra |246 |1590 |27 |1569 |86,73% |
|Istrate Monica |281 |1437 |22 |1400 |82,54% |
|Popescu Ştefania |249 |977 |33 |893 |73,01% |
|Oana Cristian |246 |1470 |19 |1444 |85,01% |
|Bacău Maria |241 |1827 |14 |1303 | 63,28 |
|Barac Lidia |- |4038 |- |4038 |100% |
|Nistor Erica |- |4662 |- |4641 |99,54% |
Secţia Contencios Administrativ şi fiscal - operativitate – 93,49%
Varianta II – noi intrate în 2013 şi termen de soluţionare 2013
|Numele şi prenumele |Stoc |Intrate |Suspendate la sf. per.|Soluţionate |Operativitate |
| |2012 |2013 | |2013 |% |
|Olaru Rodica |265 |1893 |33 |1878 |88,37 |
|Pătru Răzvan |226 |2023 |38 |2012 |90,99 |
|Pokker Adina |140 |1261 |12 |1244 |89,56 |
|Duma Diana |267 |1465 |23 |1503 |87,94 |
|Dascălu Maria Cornelia |280 |1343 |18 |1416 |88,22 |
|Codrea Ruxandra |246 |1540 |27 |1569 |89,19 |
|Oana Cristian |281 |1362 |22 |1400 |86,36 |
|Istrate Monica |249 |927 |33 |893 |78,12 |
|Popescu Ştefania |246 |1440 |19 |1444 |86,62 |
|Bacău Maria |241 |1677 |14 |1303 |68,43 |
|Buta Anca |- |455 |- |277 |60,87 |
|Ţiroga Ilie |- |331 |- |329 |99,39 |
|Micu Petruţa |- |362 |- |360 |99,44 |
|Gavrilescu Ofelia |- |370 |- |366 |98,91 |
|Bratiş Marian |- |371 |- |367 |98,92 |
|Lucaciuc Ștefan | |2785 |- |2749 |98,70 |
|Csaba Bela Nasz |- |184 |- |182 |98,91 |
|Stoian Adrian |- |315 |- |105 |33,33 |
|Suciu Raluca |- |455 |- |454 |99,78 |
|Barac Lidia |- |4038 |- |4038 |100 |
|Nistor Erica |- |4662 |- |4641 |99,54 |
|Nica Ana Maria |- |294 |- |294 |100 |
|Lăpădat Lucian |- |496 |- |496 |100 |
|Şuiu Florin |- |386 |- |386 |100 |
|Oberşterescu Gheorghe |- |387 |- |387 |100 |
|Rambu Rujiţa |- |235 |- |235 |100 |
|Rohnean Claudia |- |249 |- |249 |100 |
|Lăpădat Maria |- |249 |- |249 |100 |
|Calai Daniela |- |249 |- |249 |100 |
|Pup Cristian |- |551 |- |551 |100 |
|Giurgincă Marinela |- |275 |- |275 |100 |
|Dogaru Florin |- |187 |- |187 |100 |
|Jivan Ioan |- |453 |- |448 |98,89 |
|Creţu Mircea |- |344 |- |338 |98,25 |
|Biberea Maria |- |365 |- |365 |100 |
|Pârvulescu Carmen |- |386 |- |386 |100 |
|Dica Cristina |- |386 |- |384 |99,48 |
|Lucaciuc Camelia |- |2015 |- |2013 |99,90 |
|Panaitescu Raluca |- |75 |- |73 |97,33 |
|Popescu Dumitru |- |405 |- |405 |99,25 |
|Schnepf Aurelia |- |363 |- |358 |98,62 |
La secţia de contencios administrativ şi fiscal în varianta I s-a înregistrat o operativitate de 84,41%, în creștere faţă de anul anterior când operativitatea a fost de 73,92%, respectiv, 93,49% în varianta II unde s-au scăzut dosarele înregistrate în 2013 care au avut primul termen de judecată în anul 2014, în creştere faţă de anul 2012 când operativitatea a fost de 91,94%.
Ponderea cauzelor soluţionate pe materii la Curtea de Apel Timişoara
[pic]
Comparativ cu anul 2012 se constată o creştere a operativităţii la secţia a II-a civilă la secția de litigii de muncă și asigurări sociale şi la secția de contencios administrativ şi o scădere a operativităţii în materie penală și la secția I civilă.
II.1.4. Concluzii. Intenţii.
Spre deosebire de anii precedenţi, indicatorii privind volumul de activitate al Curţii de Apel Timişoara, încărcătura pe judecător, operativitatea pe instanţă / secţie / judecător, au fost prezentate sec, în cifre, fără comentarii, din cel puţin trei motive, şi anume:
a) cifrele pot spune totul sau nimic, ori pot reprezenta o baza de pornire pentru reflecţii sau concluzii multidirecţionale, inclusiv din perspectiva, inevitabil subiectivă, a celui care le comentează, în funcţie de scopul urmărit;
b) menţinerea „modelului” utilizat de toate celelalte curţi de apel din ţară, cât şi a „modelului” de raportare statistică stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâri relevante în domeniu;
c) concluziile Primului Proiect lansat în octombrie 2012 de Experţii Băncii Mondiale în cadrul marelui proiect privind “Analiza funcţională a Sectorului Justiţiei din România” stabilit între Uniunea Europeană şi Guvernul României ca parte în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare post aderare, având ca ultim scop consolidarea unitară a funcţionării sectorului judiciar.
Astfel, relativ la indicatorul volumul de activitate la nivelul instanţei, distribuit pe secţii, complete specializate, materii, judecător, cu toţii suntem de acord că, ponderea cea mai mare în conţinutul acestui indicator o reprezintă volumul de dosare, dar volumul de activitate al magistraţilor nu se reduce la volumul de dosare. Este suficient sa observam atribuţiile fiecărui judecător consemnate în ordinul de serviciu, fişa postului, la care mai trebuie adăugat aportul diferenţiat al fiecăruia dintre noi in activitatea de management al dosarelor, reclamată, îndeosebi, în cadrul completelor colegiale, specifice judecaţii în căile de atac, atribut principal al curţilor de apel.
Relativ la volumul de dosare, trebuie precizat ca, in România, raportarea statistica este in directă legătură cu momentul înregistrării cauzei judiciare. Nu sunt luate in considerare cauzele judiciare „abandonate” încă de la primul termen de judecata, precum: renunţarea la acţiune, la drept, netimbrarea în condiţii legale a cererilor de chemare in judecată, cu consecinţa anularii cererii, etc., deşi acest indicator este expresiv in stabilirea volumului de activitate al instanţei si judecătorului.
Pe cale de consecinţă, încărcătura / judecător nu poate fi stabilita diferenţiat in funcţie și de astfel de indicatori. Mai mult, unele instanţe plasate pe orizontala sistemului (curţi de apel) au demonstrat ca însăşi operaţiunea de înregistrare in discuţie, practicată in România, nu este unitară, ci dominată de „joaca de-a cifrele”, expresie extrasa din limbajul experţilor Băncii Mondiale. Astfel, s-a constatat că se număra lucruri care nu sunt de fapt dosare, ci „non dosare” (cereri accesorii sau incidentale din cadrul unui alt dosar, beneficiind de înregistrare de sine stătătoare, ca si „dosar nou”).
Inspecţia judiciara a constatat asemenea anomalii, iar Consiliul Superior al Magistraturii a emis o hotărâre cu precizările corespunzătoare, relativ la eliminarea „non dosarelor” din evidentele statistice ale instanţelor (2011 – 2012).
Din fericire, Curtea de Apel Timişoara nu a fost negativ consemnata in Raportul Inspecţiei Judiciare, dar corectitudinea raportărilor nu i-a adus nici un avantaj, daca luăm in considerare că procesul de redistribuire / alocare a resurselor din sistemul judiciar, desfăşurat la nivelul anului 2012 de către Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este calificat in Raportul întocmit de experţii Băncii Mondiale, in următorul fel: „Distribuirea bugetului instanţelor nu s-a modificat considerabil faţă de bugetul din 2008, instanţele bucureştene primesc cea mai mare parte din buget, urmate de Craiova, Cluj si Ploieşti, alocarea pretinzând că urmăreşte volumul de dosare (calitatea datelor privind volumul de dosare este îndoielnica), cu tendinţa de a acorda sume disproporţionat de mari unor instanţe mai puţin aglomerate” (p. 32; 62 Raport).
Pe cale de consecinţa, toţi ceilalţi indicatori de performanta sunt viciaţi, cu toate consecinţele ce deriva din acesta. Ca exemplu, în procesul de redistribuire a posturilor vacante din sistem, derulat de Consiliul Superior al Magistraturii s-a uzat aproape exclusiv de indicatorul volum de dosare, deşi, formal evocă si indicatorul operativitate in soluţionarea cauzelor, in formula căruia de calcul intra ca factor de baza volumul de dosare (!?)
Demne de luat în considerare și de apreciat sunt hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din cursul anului 2013 (inclusiv la începutul anului 2014 – Hotărârea nr. 79 din ianuarie 2014) prin care au fost operate o serie de modificări ale Regulamentului de ordine interioară, printre care unele contribuie la o reflectare mai corectă a volumului de dosare înregistrate la instanțele judecătorești, prin aceea că limitează raportarea unui volum de dosare artificial și permit aprecierea cu privire la indicatorii de calitate ai instanțelor și volumul real de activitate al judecătorilor.
Relativ la expresivitatea indicatorului „încărcătura / judecător”, Curtea de Apel Timişoara, evident ca a calculat acest indicator conform modelului transmis de Consiliul Superior al Magistraturii, model formalizat intr-o hotărâre a acestui for, dezavuat, însă, de experţii din domeniu, căci se abate de la modelul convenţional, unanim aplicat in statele membre UE, SUA, America Latina, etc. model care impune împărţirea volumului de dosare la numărul de judecători (p. 92 – Raport)
Relativ la indicatorul „operativitate”, precizam că, acesta este consecinţa modelului statistic de raportare (tradiţional), respectiv cel amendat la intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii, respectat de Curtea de Apel Timişoara, întocmai.
Cifrele prezentate pe instanţa / secţie / judecător ne plasează in categoria instanţelor serioase, chiar daca admitem posibile marje de eroare in legătură cu termenii luaţi in considerare in cadrul formulei de calcul a operativităţii, evident neimputabili instanţei noastre, carenţele fiind de sistem, astfel cum se arata în Raportul experţilor Băncii Mondiale.
În alta ordine de idei, perfecţionarea sistemului ECRIS si creşterea profesionalismului si nivelului de implicare al informaticienilor care deservesc instanţele noastre in generarea de noi aplicaţii, programe, etc., cat si implicarea responsabila a personalului auxiliar al instanţelor - grefieri, in completarea riguroasa a câmpurilor cuprinse de sistemul ECRIS ne va permite în viitor să elaboram analize comparative, inclusiv de tip statistic, demne de luat in considerare in procesul de monitorizare a propriilor noastre performante.
Într-un alt registru, semnalăm că agresiunea înregistrată asupra secţiei de contencios administrativ şi fiscal, prin creşterea numărului de dosare, în perioada de referinţă, este determinată, în principal, de aşa numitele litigii guvernamentale, constând în plângeri împotriva statutului pentru abuzuri, începând cu taxele excesive sau nelegale şi până la neacordarea serviciilor garantate şi a pensiilor – în cazul României – litigiile privind reţinerea taxei de poluare.
Important este de reţinut că, asemenea litigii sunt specifice naţiunilor în dezvoltare sau în tranziţie, din cauza modificărilor rapide ale legilor şi ale aşteptărilor justiţiabililor.
Dacă în alte ţări s-au identificat soluţii pentru a surmonta impactul acestor dosare asupra volumului de muncă al magistraţilor, în România lucrurile sunt încă extrem de complicate, managementul diferenţiat de caz fiind un concept insuficient cunoscut şi deloc implementat.
Acesta presupune separarea dosarelor de rutină, repetitive, redundante, de cele care vizează controversele reale şi a căror soluţionare de către judecător aduce plus valoare.
Metodele exersate în alte state din Uniunea Europeană, America Latină, etc., sunt multiple.
Ideea ar fi aceea că, odată ce a fost stabilit că o practică guvernamentală este ilegală sau neconstituţională, acţiunile persoanelor care solicită îndreptarea ar trebui „procesate la lot”, deoarece răspunsurile la plângerile lor vor fi identice sau foarte apropiate. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul plângerilor multiple, redundante care nu sunt admise.
Cum nu toate soluţiile posibile pentru rezolvarea acestui tip de cauze repetitive sunt îngăduite de normele procedurale româneşti, iar alte soluţii, deşi permise, nu sunt la îndemâna magistraţilor, ci a instituţiilor publice guvernamentale, dar, deopotrivă, nu sunt agreate, la nivelul Curţii de Apel Timişoara s-a imaginat, pentru „rezolvarea proceselor”, încheierea unui protocol cu Direcţiile Judeţene ale Finanţelor Publice Arad, Timiş, Caraş-Severin, respectiv administraţiile publice locale din cele trei judeţe, prin care acestea să se oblige să standardizeze maniera de adresabilitate, prin standardizarea întâmpinărilor şi a motivelor de recurs, în timp ce instanţele noastre să standardizeze hotărârile care urmează a fi pronunţate în cauză.
Proiectul conţine şi o componentă electronică, în sensul în care, cererile de recurs, odată standardizate, în ceea ce priveşte conţinutul lor, de către instituţia recurentă – cu privire la motivele de fapt şi de drept invocate – să fie expediate şi accesibile instanţelor şi prin intermediul poştei electronice – e-mail - pentru a putea fi înregistrate, îndosariate şi procesate mai rapid şi mai eficient, prin intermediul programului ECRIS.
Măsura în cauză a fost aprobată de colegiul de conducere al Curţii de Apel Timişoara. În baza ei, președintele Curții de Apel Timișoara a demarat negocierile cu reprezentanții DGFP, prin intermediul compartimentelor juridice, în scopul încheierii unor Protocoale de colaborare, în sensul menționat.
Deși la aceste discuții a existat o disponibilitate totală - dat fiind că măsura preconizată era de natură să reducă cheltuielile umane și materiale generate de un mod de lucru neunitar - din motive de ”schimbări la vârf” în cadrul unor Direcții ale finanțelor publice județene, protocoalele în discuție nu s-au încheiat. Totuși, eforturile noastre nu au rămas fără rezultat căci am constatat că, ulterior acestor discuții, DGFP Arad și Timiș și-au standardizat declarațiile de recurs, motivarea recursului, conținutul întâmpinărilor și au renunțat la unele critici formulate în contextul motivelor de recurs invocate, luând act de practica judiciară constantă a Curții de Apel Timișoara, în legătură cu aplicarea / interpretarea unor probleme de drept.
Nu același lucru s-a întâmplat cu privire la litigiile care provin din jurisdicția Tribunalului Caraș-Severin.
O parte a ”eșecului” înregistrat în domeniul tratării litigiilor guvernamentale trebuie plasata, însă, și în activitatea instanțelor judecătorești. Astfel, la nivelul Curții de Apel Timișoara ideea standardizării hotărârilor judecătorești pronunțate în cadrul acestor litigii guvernamentale a întâmpinat un grad de rezistență, astfel că nu toți magistrații Curții de Apel Timișoara au exersat regulile managementului diferențiat de caz, uzat în toate statele europene, dar și în alte state.
O explicație rezidă în aceea că, la nivelul Institutului Național al Magistraturii nu s-au derulat în suficientă măsură și cu privire la toți magistrații țării cursuri de management judiciar, de natură a sprijini magistrații în activitatea lor.
Dar, cea mai consistentă explicație constă în neprelucrarea, neevaluarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Raportului Băncii Mondiale, menționat, Raport care nu a fost dat publicității de către Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii nici până în prezent.
În aceste condiții, hotărârilor colegiului de conducere nu li s-a acordat autoritatea necesară schimbării unui mod de lucru neproductiv, generator de cheltuieli umane și materiale nejustificate.
Cu toate acestea, la nivelul conducerii Curții de Apel Timișoara s-au continuat eforturile, astfel că, după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara a aprobat ”sustragerea” litigiilor guvernamentale de sub exigențele dispozițiilor art. 199, 200 Cod procedura civilă, care vizează regularizarea cererilor de chemare în judecată pentru fiecare tip de cauză din categoria celor care se includ în sfera litigiilor guvernamentale.
Această măsură a fost transmisă spre informare instanțelor judecătorești din raza de activitate a Curții de Apel Timișoara fiind împărtășită și exersată și la alte instanțe. Cu toate acestea, astăzi, nu putem raporta un mod de lucru unitar, omogen în sfera litigiilor guvernamentale.
Impactul volumului de dosare asupra secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara a fost diminuat și prin alte tipuri de măsuri, precum redistribuirea unei părți considerabile din volumul de dosare reprezentând litigii guvernamentale către celelalte ”secții civile” al Curții de Apel Timișoara, cu acordul judecătorilor, Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara hotărând repartizarea manuală a acestor dosare către alte secții. În plus, s-a constituit un complet special care a soluționat astfel de cauze, aproape săptămânal, cu o încărcătură de circa 200 de dosare / ședință, fapt relevat de către conducerea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara.
II.2 Aspecte calitative
II.2.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
Secția I civilă
În cursul anului 2013 au fost pronunţate în total 257 hotărâri susceptibile de calea de atac a recursului, respectiv 201 hotărâri în apel – şedinţă publică şi 56 hotărâri în cameră de consiliu.
Dintre acestea, astfel cum rezultă din Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor (Redactor) din aplicaţia ECRIS, părţile au declarat calea de atac a recursului în 128 dintre dosarele soluţionate în cursul perioadei de referinţă.
Ponderea atacabilităţii în acest caz este de 49,80%, fiind calculată ca raport între „numărul total al hotărârilor atacate cu recurs şi susceptibile de calea de atac a recursului” (din totalul hotărârilor pronunţate în perioada de referinţă), respectiv 128, şi „numărul hotărârilor pronunţate în perioada de referinţă”, respectiv 257.
Indicele de casare/menţinere a hotărârilor Curţii de Apel Timişoara în căile de atac soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În perioada analizată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat periodic la instanţă decizii pronunţate în căile de atac şi, totodată, a restituit dosarele casate cu trimitere sau cele soluţionate irevocabil prin respingerea sau anularea recursurilor.
Situaţia acestor dosare este cuprinsă în Registrul privind evidenţa practicii de casare sau modificare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care rezultă că s-au făcut comunicări în 43 de dosare, dintre care 39 privesc hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în anul 2013, iar celelalte 4 hotărâri sunt pronunţate în anul 2012.
Dintre acestea, 27 decizii au fost de respingere a recursului, 1 decizie de anulare a recursului ca netimbrat, 6 decizii de constatare a nulităţii recursului, 5 decizii de admitere a recursurilor şi s-a pronunţat fie casarea (3), fie modificarea hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia I Civilă şi reţinerea cauzei spre rejudecare (2).
Indicele de casare în recurs la Secţia I Civilă este, în acest caz, de 3,90 %, calculat ca raport între numărul dosarelor în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat soluţii de admitere a recursurilor (5) şi numărul hotărârilor civile împotriva cărora a fost declarată efectiv calea de atac a recursului (128).
Ca variantă suplimentară, se poate calcula procentul de casare prin raportare la totalul de 257 hotărâri civile atacabile, rezultând, în mod evident, un procent de casare mai mic – 1,94 % din totalul hotărârilor atacabile.
Indicii prezentaţi anterior trebuie priviţi sub rezerva relativităţii, deoarece majoritatea hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avute în vedere, deşi sunt pronunţate în anul 2013, privesc hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în cursul anului 2012.
Principalele motive de casare/ modificare a hotărârilor Secţiei I Civilă a Curţii de Apel Timişoara identificate în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au modificat s-au casat hotărârile Curţii de Apel Timişoara, Secţia I Civilă relevă opinii şi argumente juridice diferite, chiar între membri completului instanţei de recurs.
Exemplificăm în acest sens, decizia civilă nr. 1135 din 19.03.2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia a II-a Civilă în dosar nr. 6885/30/2009, unde, cu opinia majoritară, a fost admis recursul declarat de pârâtul Statul Român şi modificată în parte decizia civilă nr. 192 din 26.04.2012 a Curţii de Apel Timişoara, în sensul respingerii ca nefondat a apelului formulat de către reclamanţii persoane fizice, împotriva sentinţei primei instanţe.
A fost respins recursul formulat de recurenta intervenientă.
În opinia separată s-a susţinut că trebuiau admise ambele recursuri, casată în parte decizia atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Opinia majoritară şi-a argumentat soluţia pe ideea că în speţă, nu există un drept definitiv câştigat de către reclamanţi, în temeiul art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009, deoarece la data pronunţării Curţii Constituţionale hotărârea nu era definitivă, iar reclamanţii nu erau titularii unui bun susceptibil de protecţia în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În opinia separată, s-a arătat că despăgubirile prevăzute la art. 5 lit. b din Legea nr. 221/2009 vizează atât bunuri mobile cât şi imobile, iar, sub acest aspect, părţile sunt în ipoteza în care pot solicita despăgubiri.
S-a susţinut, în finalul opiniei separate, că în speţă, soluţia legală era aceea de admitere a recursurilor, casare în parte a deciziei atacate şi admitere în parte a acţiunii, cu obligarea pârâtului Statul Român la plata de despăgubiri materiale.
De subliniat – nota noastră – că după pronunţarea acestei decizii, respectiv 19.03.2013, la data de 14.04.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – completul de soluţionare a recursului în interesul legii, a soluţionat în mod obligatoriu pentru instanţe, problema legată de natura bunurilor ce fac obiectul art. 5 lit. b din Legea nr. 221/2009, stabilind că nu este vorba despre orice fel de bunuri mobile şi imobile, ci numai despre acele bunuri, imobile, ce au făcut obiectul procedurii administrative de restituire sau acordare de despăgubiri, prevăzută de Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, proceduri la care partea îndreptăţită a renunţat pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 221/2009.
Prin decizia civilă nr. 592 din 14.02.2013, pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Secţia a II-a Civilă, în dosar nr. 252/20/2011, a fost casată dec, 48 din 01.03.2012 a Curţii de Apel Timişoara –Secţia I Civilă şi a fost soluţionată problema de drept privind stabilirea căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii pronunţate de tribunal în cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite, astfel cum a fost formulată de reclamant cu privire la hotărârea judecătorească pronunţată într-un stat membru al Uniunii Europene în materie comercială.
Dispoziţiile legale aplicabile sunt cele cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 44/2001, al Consiliului, care stabilesc, prin art. 44, calea de atac a contestaţiei în anulare sau a revizuirii.
Ca atare, a conchis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că, în speţă, Curtea de Apel Timişoara este competentă să judece, ca instanţă de recurs, urmând a pronunţa o hotărâre irevocabilă.
Pentru considerentele arătate, a fost admis recursul, casată decizia recurată şi trimisă cauza la Curtea de Apel Timişoara în vederea soluţionării recursului.
Prin decizia civilă nr. 588 din 14.02.2013, pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia a II-a Civilă, în dosar nr. 5495/30/2010, a fost admis recursul declarat de către reclamant împotriva deciziei civile nr. 78 din 14.02.2014 a Curţii de Apel Timişoara, a fost casată decizia recurată şi trimisă cauza spre rejudecare, ca apel, la aceeaşi instanţă.
Instanţa de recurs a reţinut că deşi acţiunea iniţială promovată este de domeniul Legii nr. 221/2009, solicitându-se atât despăgubiri în temeiul art. 5 lit. a (daune morale), cât şi despăgubiri materiale în temeiul art. 5 lit. b din aceeaşi lege, după pronunţarea deciziilor Curţii Constituţionale, reclamantul şi-ar fi modificat temeiul de drept al acţiunii, prin invocarea art. 998 – 999 Cod civil, şi art. 504 Cod procedură penală.
Curtea de Apel Timişoara ar fi greşit în momentul în care a judecat calea de atac a recursului, în speţă, prin raportare la prevederile Legii nr. 221/2009 coroborate cu Legea nr. 202/2010, deoarece precizarea de acţiune formulată de reclamant prin trimitere la dispoziţiile de drept comun vizând răspunderea civilă delictuală, impunea stabilirea gradelor de jurisdicţie în funcţie de valoarea pecuniară solicitată, în sensul prevăzut de art. 282 Cod procedură civilă.
Apreciem că soluţia adoptată de Secţia a II-a Civilă din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în speţă, are caracter singular, deoarece domeniul legii speciale, odată ales în exercitarea acţiunii civile, pe parcursul judecării procesului, nu poate fi alăturat unui alt regim juridic, respectiv acela al acţiunii de drept comun, mai ales în condiţiile în care se pune în discuţie răspunderea patrimonială a Statului Român, răspundere care a fost antrenată de către legiuitorul intern, exclusiv în baza unei reglementări speciale, respectiv în temeiul Legii nr. 221/2009.
Secţia a II-a Civilă
Raportat la numărul total al dosarelor soluţionate la secţie au fost susceptibile de a fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărârile pronunţate în apel şi în primă instanţă de către Secţia a II-a Civilă, în 2013, un număr de 263 de decizii pronunţate în apel şi 60 de sentinţe şi încheieri pronunţate în primă instanţă.
Astfel, se reţine că în 177 de dosare s-a promovat calea de atac a recursului, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 54,79%, în descreştere faţă de anul 2012 cu 7,02 % .
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat periodic deciziile pronunţate în soluţionarea recursurilor asupra hotărârilor secţiei, atât cele prin care s-au respins sau anulat recursurile, cât şi cele admise.
Din evidenţele Registrului de evidenţă a soluţiilor instanţei de control judiciar se reţine că s-au înscris un număr de doar 13 decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-au admis recursurile şi au fost, fie modificare, fie casate hotărârile pronunţate de această secţie, dar toate aceste hotărârii au fost pronunţate de Curtea de Apel în anul 2010, 2011 şi în anul 2012, iar pentru anul 2013 s-a comunicat doar o singură decizie.
Totodată, această stare de fapt se regăseşte şi în cazul deciziilor prin care Î.C.C.J. a respins recursurile declarate împotriva hotărârilor Curţii de Apel Timişoara, în toate cazurile fiind hotărâri din anul 2011, astfel că se regăseşte acelaşi decalaj între data pronunţării deciziilor la această instanţă şi cea de la instanţa supremă.
De exemplu, în perioada lunilor iunie – septembrie s-au comunicat 5 decizii de admitere a recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 26 de decizii de respingere sau anulare a recursurilor declarate.
Observând considerentele deciziilor comunicate, se desprind, cu titlu exemplificativ, motivele de admitere a căilor de atac:
a) Prin d.c. nr. 1452/4 04 2013, dos. nr. 17667/63/2007, s-au admis recursurile reclamantului şi pârâtului, s-a casat decizia şi s-a trimis cauza spre rejudecare. Motivarea cuprinde indicaţii privitoare la analiza scriptului numit „chitanţă”, stabilirea condiţiilor simulaţiei prin interpunere de persoane, se apreciază ca fiind făcut în termen un apel care nu poartă o dată de primire la Tribunalul Arad şi din adresa instanţei către oficiul poştal nu rezultă decât o înregistrare cu privire la existenţa acesteia, fără a se putea dovedi că a fost trimisă, când şi cui eventual, imputând deciziei din apel că nu a lămurit toate aspectele de fapt şi de drept ale speţei.
b) Prin d.c. nr. 1762/23 04 2013, dos. nr. 1627/108/2011, se admite recursul pârâtei, prin lichidator, se casează decizia şi se trimite cauza spre rejudecare, deoarece nu s-a citat partea prin practicianul în insolvenţă, în timpul judecării căii de atac, deşi era deschisă procedura. La dosarul de apel, însă, nu există dovada că s-ar fi comunicat deschiderea procedurii.
c) Prin d.c. nr. 2129/30 05 2013, din dos. nr. 6165/108/2010** se admite recursul pârâtei, se casează decizia şi se trimite cauza spre rejudecare, apreciindu-se că nu s-a intrat în cercetarea fondului deoarece instanţa de apel avea obligaţia de a stabili cuantumul despăgubirilor morale raportat şi la jurisprudenţa CJUE şi a CEDO, fără a constitui o îmbogăţire fără just temei, concluzionând că aprecierea instanţei de apel e îngrădită de Normele de aplicare ale Legii nr. 136/1995, aprobate prin Ordinul CSA nr. 113.133/2006 (abrogat, de altfel, prin Ordinul CSA 11/2007 şi neaplicabil speţei – deoarece accidentul a avut loc în februarie 2010).
d) Prin d.c. nr. 4873/6 12 2012, dos. nr. 4175/30/2009, s-a admis recursul
reclamantei, s-a casat decizia şi s-a trimis cauza spre rejudecare deoarece în mod greşit instanţa de apel a apreciat că nu se poate stabili cine este cumpărător, deşi acest fapt rezultă din înscrisurile de la dosar, reclamanta, în speţă, astfel că se impune rejudecarea pe fond a apelului.
e) Prin d.c. nr. 738/2013, dos. nr. 11212/30/2010, Î.C.C.J. a admis recursul declarat de reclamantă, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare, deoarece s-a apreciat, în esenţă că, nu s-au analizat toate motivele apelantei, greşita aplicare a legii raportat la dreptul de proprietate, cu privire la motivarea instanţei de fond preluată în apel, s-a încălcat principiul devolutiv al apelului, s-a creat, prin considerentele hotărârii o situaţie mai grea apelantei, în propria cale de atac.
Deşi aceste hotărâri ale Î.C.C.J. sunt anterioare perioadei de referinţă (anul 2013), se poate concluziona că motivele de casare a hotărârilor pronunţate de Secţia a II-a Civilă sunt relative la cercetarea incompletă a fondului cauzelor.
În timpul anului 2013 s-a întocmit practica de casare care a cuprins situaţiile de casare, anulare şi desfiinţare a hotărârilor pronunţate de tribunale, dar şi cele de modificare a lor, pentru situaţiile de aplicare şi interpretare greşită a legii.
Sintetizând motivele de casare şi desfiinţare se reţine că cele mai frecvente cazuri, apreciate ca atare de către instanţa de control judiciar, se referă la: calificarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, s-au soluţionat greşit cauzele pe diferite excepţii şi astfel nu a fost soluţionat fondul pricinii, s-au încălcat normele de competenţă materială, instanţele au omis anumite cereri sau capete de cereri ale părţilor, s-au încălcat normele de procedură privind citarea părţilor în proces.
La Secţia Penală, din numărul total al hotărârilor pronunţate în cursul anului 2013 un număr de 249 au fost atacate cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care, un număr de 71 de hotărâri pronunţate în primă instanţă şi 178 hotărâri pronunţate în apel. Dintre aceste hotărâri doar un număr de 257 de hotărâri, 252 pronunţate în apel şi 5 în prima instanţă, sunt susceptibile de a fi recurate, astfel că recursurile declarate împotriva celorlalte hotărâri fiind inadmisibile au fost respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Având în vedere că, numărul hotărârilor susceptibile a fi recurate din totalul celor pronunţate de secţie în anul 2013 este de 257, indicele de atacabilitate a fost de 71,20% , indice comparabil cu cel din anul precedent (în 2012 a fost de 72%) .
Până la această dată, din soluţiile comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rezultat un număr de 32 hotărâri casate, dintre care în 19 a fost modificată soluţia şi 13 cauze au fost casate cu trimitere spre rejudecare. Trebuie menţionat că numărul de 32 hotărâri casate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2013 doar 7 au ca obiect hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în cursul anului 2013, restul fiind aferente anilor anteriori, iar dintre acestea în 3 cauze s-a dispus modificarea soluţiei, iar în 4 cauze casarea cu trimitere spre rejudecare.
Din analiza motivelor care au condus în anul 2013 la casarea hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia Penală s-au reţinut următoarele:
- greşita individualizare a pedepselor şi a modului de executare a acestora;
- greşita încadrare juridică a faptelor
- greşita soluţionare a laturii civile
- nepronunţarea asupra tuturor motivelor de apel invocate de părţi sau neanalizarea tuturor probelor;
- necesitatea completării probatoriului pentru a se putea stabili vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului datorită modului de comitere a faptelor care a făcut dificilă probaţiunea:
- probarea în recurs a incidenţei dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002
- împlinirea termenului de prescripţie în recurs
- revizuentul se afla în stare de deţinere şi nu a fost prezent la judecarea apelului
- greşita desfiinţare a sentinţei şi trimitere spre rejudecare pe considerentul incidenţei dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. b teza I C.p.p., respectiv pentru introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente în condiţiile în care aceasta fusese radiată
- greşita restituire a cauzei la procuror de către instanţa de apel cu motivarea că pentru o parte din pretinsele acte materiale rechizitoriul nu cuprinde o descriere concretă şi explicită, ci sunt redate doar câteva convorbiri telefonice
Motivele de casare mai frecvent reţinute de instanţa de control judiciar sunt aceleaşi cu cele din anul precedent:
I. greşita individualizare a pedepselor şi a modului de executare a acestora
Pentru exemplificare:
- În dosarul nr. 3836/108/2011 al Curţii de Apel Timişoara având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. raportat la art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 şi infracţiuni de fals şi uz de fals, cu un prejudiciu de 474.308 lei la bugetul de stat a fost modificată modalitatea de executare a pedepsei rezultate de 3 ani închisoare aplicată inculpatului din executare în regim de deţinere în suspendarea sub supraveghere a acesteia. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 642/21.02.2013, a arătat că: „Scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia, pronunţarea condamnării constituind un avertisment suficient pentru a preveni săvârşirea altor infracţiuni. Dând eficienţa şi referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad la 30 noiembrie 2011, favorabil inculpatului, Înalta Curte apreciază că există premisele reeducării inculpatului fără a executa pedeapsa în regim penitenciar. O astfel de modalitate răspunde necesităţii de a proteja societatea, atât în sensul păstrării ordinii legale, cât şi al aplicării unor norme ce oferă reparaţii pentru prejudiciile cauzate şi recunoaşterea în esenţă a nevoilor inculpatului în ceea ce priveşte reinserţia sa socială.”
- În dosarul nr. 4267/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara, având ca obiect infracţiunea de act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 alin. 1 C.p., instanţa de control judiciar a dispus reducerea pedepsei de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare în regim de deţinere în loc de suspendarea sub supraveghere a executării acesteia. În cauză, s-a reţinut că inculpatul se face vinovat de întreținerea unui raport sexual cu partea vătămată minoră, în vârstă de 12 ani. Prima instanţă, Tribunalul Timiş, dispusese anterior condamnarea inculpatului, în baza art.197 alin. 1 şi 3 din Codul penal la o pedeapsă de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, d şi e din Codul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, iar Curtea de Apel Timişoara prin decizia penală nr. 155/A/12.09.2012 a admis apelul declarat de inculpat, a schimbat încadrarea juridica a faptelor din infracţiunea de viol prevăzută de art.197 alin.1 şi 3 din Codul penal în infracţiunea de act sexual cu un minor prevăzută de art.198 alin.1 din Codul penal, text în baza căruia l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art.861 din Codul penal.
- În dosarul nr. 2443/115/2012 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a dispus modificarea modalităţii de executare a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată unuia dintre inculpaţi pentru infracţiunile de trafic de droguri în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 din executare în regim de deţinere în suspendarea sub supraveghere a executării.
- În dosarul nr. 5856/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a modificat hotărârea în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare în loc de în detenţie, pedeapsă aplicată inculpatului pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C. pen., rap. la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000 republicată, cu aplic. art. 3201 al. 7 C.p.p.
- În dosarul nr. 9246/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara având ca obiect infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin.1, art. 175 alin. 1 lit. i C.p. cu aplicarea art. 3201 C.p.p., instanţa de control judiciar a redus de la 16 ani închisoare la 10 ani şi 5 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului; iar în dosarul nr. 10157/30/2012 având ca obiect infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 3201 C.p.p. a fost redusă pedeapsa de la 13 ani închisoare la 11 ani închisoare.
II. greşita încadrare juridică a faptelor
Pentru exemplificare:
- În dosarul nr. 1140/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. 270 al.1, 2 lit. a şi 3 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 2961 al. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. în infracţiunea prev. de art. 270 al.,1, 2 lit. a şi 3 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
- În dosarul nr. 523/108/2013 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 254 C.p. raportat la art. 6, 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi 41 alin. 2 C.p. într-o singură infracţiune, aceea prev. de art. 254 C.p. raportat la art. 6, 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
III. greşita soluţionare a laturii civile
Pentru exemplificare:
În dosarul nr. 679/30/2012 al Curţii de Apel Timişoara, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 25 alin 1 din Legea 365/2002 deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică; art. 27 alin 2 din Legea 365/2002 efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos; art. 48 din Legea 161/2003 fals informatic, instanţele de fond au respins acţiunea civilă ca nedovedită, aceasta fiind admisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție.
IV. nepronunţarea asupra tuturor motivelor de apel invocate de părţi sau neanalizarea tuturor probelor
Exemple:
- În dosarul nr. 8443/30/2010 al Curţii de Apel Timişoara, având ca obiect infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 10 din Legea nr. 678/2001, hotărârea a fost casată cu trimitere spre rejudecare la instanţa de apel întrucât nu s-a răspuns tuturor motivelor de apel şi se impunea completarea probatoriului. Aceeaşi este şi situaţia dosarelor nr. 1921/115/2011, nr. 1180/115/2012 şi nr. 1517/30/2012 ale Curţii de Apel Timişoara.
- În dosarul nr. 4697/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a constatat că deşi declarase apel şi inculpatul, nu s-a pronunţat nicio soluţie cu privire la acesta.
V. necesitatea completării probatoriului pentru a se putea stabili vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului datorită modului de comitere a faptelor care a făcut dificilă probaţiunea
Pentru exemplificare:
- În dosarul nr. 4268/30/2010 al Curţii de Apel Timişoara, instanţa de control judiciar a sancţionat faptul că instanţa de apel a menţinut soluţia de achitare şi nu a readministrat probele pentru stabilirea cu certitudine a stării de fapt; apreciind că nu e suficientă o declaraţie a inculpatului că îşi menţine declaraţiile de la prima instanţă, iar în condiţiile în care Ministerul Public a contestat soluţia de achitare prin invocarea unor probatorii utile susţinerii acuzaţiei trebuia să se administreze probe în baza rolului activ.
Procentul de casare la nivelul secţiei penale în cursul anului 2013 a fost de 2,7 %; însă indicele este relativ întrucât nu au fost soluţionate toate recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de secţie în anul de referinţă.
Cu privire la activitatea Secţiei Penale, trebuie subliniat şi faptul că o serie de cauze cu care a fost sesizată Curtea de Apel Timişoara, au condus la conturarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a practicii în anumite materii. În acest sens, exemplificăm decizia penală nr. 938/18.03.2013 a I.C.C.J. - Secţia penală prin care s-a constatat că opinia Curţii de Apel Timişoara exprimată în dosarul nr. 1069/108/2011 referitoare la elementele constitutive ale infracţiuni prevăzută în art. 2801 din Legea nr. 31/1990, respectiv infracţiunea de transmitere fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia este corectă. Astfel, s-a arătat că dispoziţiile art. 2801 din Legea nr. 31/1990 incriminează transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penale ori în scopul îngreunării acesteia. Existenţa infracţiunii presupune să existe o transmitere a părţilor sociale sau a acţiunilor, transmiterea să fie fictivă şi persoana care a efectuat transmiterea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii, în forma consumată sau a tentativei. Transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor trebuie să fie efectuată în scopul sustragerii de la urmărirea penală sau în scopul îngreunării acesteia, cerinţă care trebuie îndeplinită în strânsă legătură cu latura obiectivă a infracţiunii, întrucât indică destinaţia obiectivă a actului de transmitere şi nu finalitatea subiectivă a acestuia. Infracţiunea prevăzută în art. 2801 din Legea nr. 31/1990 poate fi comisă în intervalul de timp până la trimiterea în judecată pentru infracţiunea săvârşită anterior în legătură cu activitatea societăţii, indiferent dacă, la data transmiterii părţilor sociale sau a acţiunilor, urmărirea penală pentru infracţiunea săvârşită anterior în legătură cu activitatea societăţii a început sau nu ori dacă acţiunea penală a fost sau nu pusă în mişcare împotriva persoanei care a efectuat transmiterea fictivă.
O altă speţă, spre exemplificare, dosarul nr. 1140/30/2011 al Curţii de Apel Timişoara, vizează caracterul de infracţiune continuată al infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din Legea nr.86/2006. Prin decizia penală nr. 2125/18.06.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut distincţia între intervalele de timp distincte în care trebuie să fie comise actele materiale pentru a fi incluse într-o unitate legală şi pluralitatea de acte de executare determinată de nevoia de a transporta bunurile în condiţii de siguranţă şi care face ca activitatea infracțională să nu fie separată în intervale de timp distincte. Astfel, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni asimilată celei de contrabandă în formă continuată. În definiția unității legale reprezentate de infracțiunea continuată, legiuitorul a arătat că infracțiunea este continuată atunci când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care reprezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. În consecință, pentru pronunțarea unei soluții de condamnare în cazul unei infracțiuni continuate, instanța trebuie să analizeze pe de o parte probele cu privire săvârșirea de către inculpat de acte materiale care îndeplinesc fiecare conținutul aceleiași infracțiuni, iar pe de altă parte rezoluția unică, intervalele de timp distincte. Probele trebuie să conducă la concluzia existenței fiecărui act material ce formează conținutul unității legale, caracterului ilicit penal, decurgând din conținutul constitutiv al fiecărui act material, la care se adaugă cerințele specifice formei continuate, săvârșirea actelor la intervale de timp distincte, dar în baza aceleași rezoluții infracționale. Probatoriul administrat trebuie să conducă deci la reținerea existenței fiecărei infracțiuni asimilată celei de contrabandă care, dată fiind rezoluția infracțională unică și intervalul de timp distinct în care a fost comisă, devine act material în conținutul infracțiunii continuate. Nu va exista o formă continuată a infracțiunii, compusă din atâtea acte materiale câte autotrenuri sau maşini transportă bunurile de contrabandă, atunci când trecerea frontierei se face cu aceeaşi ocazie, în aceeaşi zi, către acelaşi destinatar. Intervalul de timp distinct în care trebuie să fie comise actele materiale din conţinutul infracțiunii continuate lipseşte atunci când, deşi există mai multe acte de executare, întreruperea intervenită între acte este naturală, decurgând, de exemplu, din nevoia de a transporta bunurile de contrabandă în cantităţi mai mici pentru a nu fi descoperite la graniţă. În ceea ce privește caracterul continuat al infracțiunii de contrabandă, acesta nu poate fi reținut atunci când bunurile sunt trecute peste frontieră în aceeaşi zi, cu aceeaşi ocazie, cu mai multe mijloace de transport. Nici faptul că produsele de contrabandă sunt ulterior distribuite în teritoriu de mai multe vehicule mai mici nu schimbă încadrarea juridică a infracțiunii de contrabandă, neputând să se reţină forma continuată. Bunurile au fost introduse fraudulos în țară cu aceeaşi ocazie, în aceeaşi zi, iar momentele ulterioare ale transportului, depozitării sau valorificării lor nu influențează lipsa unui interval de timp distinct pentru fiecare act material.
Un alt aspect de menţionat este şi acela că în cursul anului 2013, Curtea de Apel Timişoara a pronunţat o soluţie de condamnare la pedeapsa detenţiunii pe viaţă (dosarul nr. 2205/115/2013), soluţie menţinută de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie. În speţă, prin sentinţa penală nr. 54/13.05.2013 pronunţată în dosarul nr. 2205/115/2013, Tribunalul Caraş-Severin condamnase inculpatul la pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare pentru infracţiunile de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174, art. 176 lit. a Cod penal; tentativă de omor prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal; lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art.189 aliniatul 2 Cod penal; iar prin decizia penală nr. 142/10.07.2013 Curtea de Apel Timişoara a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, soluţie menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia penală nr. 3913/09.12.2013.
Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale fiind instanţă de recurs pentru cauzele înregistrate până la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă şi ca instanţă de apel după intrarea în vigoare a acestui act normativ şi soluţionând doar cauze în ultimă instanţă, hotărârile sunt irevocabile, respectiv definitive şi nefiind supuse controlului judiciar nu se pune problema de a avea hotărâri atacate şi desfiinţate.
În ce priveşte hotărârile pronunţate ca instanţă de control judiciar, Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a desfiinţat hotărârile pronunţate de tribunale într-un număr de 1.560 de dosare din care 973 modificate şi 587 casate cu trimitere spre rejudecare.
Procentul de desfiinţare = 46,09% din care – 28,75% modificate
– 17,34% casate
Pe instanţe situaţia se prezintă astfel:
- Tribunalul Timiş 357 modificate (101în tot – 256 în parte)
69 casate
- Tribunalul Arad 292 modificate (118 în tot – 174 în parte)
10 casate
- Tribunalul Caraş-Severin 324 modificate (74 în tot -250 în parte)
508 casate
Principalele cauze care au condus la casarea hotărârilor cu trimitere spre rejudecare au fost :
- nepronunţarea asupra tuturor capetelor de cerere formulate, inclusiv asupra cererilor accesorii;
- greşita reţinere a unor excepţii;
Principalele cauze care au condus la modificarea hotărârilor pronunţate de tribunale au fost:
- interpretarea şi aplicarea greşită a legii;
- aprecierea greşită a probelor cu consecinţa reţinerii greşite a stării de fapt.
Considerăm că, o importanţă deosebită a avut în ce priveşte desfiinţarea hotărârilor tribunalelor numărul mare de acte normative şi faptul că s-au pronunţat sentinţe în loturi de cauze în care s-a pus aceeaşi problemă de drept.
Comparativ cu anul 2012, se constată o creştere a numărului de hotărâri desfiinţate de la 684 la 973, iar procentual de la 23,93% la 46,09%.
Pe tribunale situaţia comparativă se prezintă astfel:
| | |2012 |2013 |
|Tribunalul Timiș |Modificate |875 |357 |
| |Casate |60 |69 |
|Tribunalul Arad |Modificate |199 |292 |
| |Casate |105 |10 |
|Tribunalul Caraș-Severin |Modificate |168 |324 |
| |Casate |118 |508 |
Se constată o scădere substanţială a numărului de cauze desfiinţate în cazul Tribunalului Timiş şi o creştere în cadrul Tribunalului Arad şi Tribunalului Caraş-Severin.
Numărul mare de hotărâri casate la Tribunalul Caraş-Severin s-a datorat faptului că într-un lot de dosare având ca obiect drepturi salariale ale personalului didactic acţiunile au fost respinse ca inadmisibile printr-o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor art.30 din Legea nr.284/2010, impunându-se casarea cu trimitere pentru judecata în fond.
Într-un număr semnificativ de cauze pronunţate de Tribunalul Arad, având ca obiect drepturi prevăzute pentru cadrele didactice de Legea nr. 315/2006, s-a ignorat jurisprudenţa Curţii de Apel ceea ce a condus la modificarea hotărârilor prin care acţiunile au fost respinse.
Modificarea unui număr mare de hotărâri pronunţate de Tribunalul Caraş-Severin s-a datorat faptului că în cauze având ca obiect drepturi salariale ale personalului didactic (cauze repetative – loturi) s-a reţinut greşit calitatea procesuală a Consiliilor locale, care au fost introduse în cauză din oficiu şi cu ignorarea efectelor Deciziei în interesul legii nr.10/19.09.2011 şi asupra calităţii procesuale pasive a ordonatorilor principali de credite, reprezentaţi de Consiliilor locale.
La secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu privire la ponderea atacabilităţii hotărârilor, este de menţionat că, în cursul anului 2013, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 541 hotărâri în primă instanţă.
Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 181 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 33,45%.
Menţionăm, comparativ, că în cursul anului 2012, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 690 hotărâri în primă instanţă. Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 335 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 0,29%
Instanţa supremă a comunicat periodic deciziile pronunţate în soluţionarea recursurilor la hotărârile secţiei, atât cele prin care s-au respins recursurile cât şi cele admise, însă în cea mai mare parte dintre ele transmise în decursul anului 2013 au vizat hotărârii pronunţate la secţie în anii precedenţi.
În privinţa indicelui de desfiinţare / modificare a hotărârilor, în anul 2013 au fost restituite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 105 dosare în care s-au atacat hotărârile pronunţate în anul 2012 şi 2 dosare în care s-au atacat hotărârile pronunţate în anul 2013 de Secţia Contencios administrativ şi fiscal, în care soluţia a fost menţinută.
Mai relevante din punct de vedere a problemelor de drept specifice contenciosului administrativ sunt următoarele dosare:
1.Prin sentinţa civilă nr.13/14.01.2013 pronunţată în dosarul nr.4887/30/2011 Curtea de Apel Timişoara (judecător Diana Duma) a declinat competenţa materială pentru soluţionarea acţiunii reclamantei SC Manmar Agricol SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală –Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, a contestat Decizia nr.372/21.12.2010 emisă de MFP, ANAF, Direcţia Generală de Soluţionare a contestaţiilor, arătând că decizia invocată şi contestată nu a analizat pe fond contestaţia înregistrată la pârâtă sub nr.908470/10.08.2010, invocată fiind depunerea tardivă a completările înregistrate la ANAF Registratura generală sub nr.111056/04.08.2010 şi la Direcţia generală de Soluţionare a contestaţiilor sub nr.908454/04.08.2010, Curtea a constatat ivit cu, Tribunalului Timiş, conflictul negativ de competenţă, a sesizat ICCJ pentru soluţionarea acestuia şi prin Decizia civilă nr.5624/6.06.2013 pronunţată în dosar nr.4887/30/2011 aceasta a stabilit competenţa materială pentru judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Timiş - Secţia Contencios administrativ şi fiscal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că revine Tribunalului Timiş – Secţia a contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. Manmar Agricol S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor.
În motivare se arată că potrivit art.10 alin.(1) din Legea nr.554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluţionează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor citate, în mod constant în jurisprudenţă s-a reţinut că prevederile respective stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei competente, după cum actul administrativ contestat are sau nu are caracter fiscal.
În cazul actului administrativ nefiscal, competenţa materială se stabileşte în raport cu rangul local sau central al autorităţii emitente, litigiul urmând să fie soluţionat de tribunal, când actul atacat este emis de un o autoritate publică locală, respectiv, de curtea de apel, când actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.
Dacă obiectul litigiului îl formează un act administrativ-fiscal, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în mod exclusiv pe baza criteriului valoric, după cum actul contestat priveşte o valoare mai mică sau egală ori mai mare de 500.000 lei.
În cauză, în privinţa actelor ce formează obiectul acţiunii în contencios administrativ s-a constatat că acestea au natură administrativ – fiscală, criteriul valoric fiind determinant în stabilirea competenței materiale.
2.Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2012 pronunţată în dosarul nr.1723/59/2011, Curtea de Apel Timişoara (judecător Rodica Olaru) a respins ca inadmisibilă, cererea formulată de Don Ioan prin care a solicitat eliberarea cauţiunii în sumă de 7.396 lei pe care a consemnat-o la CEC la dispoziţia Curţii de Apel Timişoara în dosar nr.1723/59/2011, cu recipisa de consemnare nr.770650/1 din data de 28.12.2011.
Prin decizia nr.459/30.01.2013 pronunţată în dosar nr.5215/1/2012, ÎCCJ a admis recursul reclamantului, a modificat sentinţa şi a dispus restituirea cauţiunii acestuia cu motivarea că prin încheierea din 19.06.2012 a fost respinsă cererea de restituire a cauţiunii, instanţa a invocat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.7231 Cod procedură civilă potrivit cărora, cauţiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluţionat fondul cauzei.
Curtea a apreciat că invocarea acestor dispoziţii procedurale în motivarea respingerii cererii de restituire a cauţiunii achitate în conformitate cu dispoziţiile art.215 alin.(2) Cod procedură fiscală este eronată, având în vedere natura juridică a litigiului supus judecăţii, respectiv, un litigiu de contencios administrativ-fiscal care se supune regulilor de procedură stabilite prin Legea nr.554/2004 modificată şi completată, ale cărei dispoziţii se completează cu dreptul comun, în condiţiile stabilite de art.28 din lege, respectiv cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice pe de o parte şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă urmând a fi stabilită de către instanţă, cu prilejul soluţionării cauzei.
Dispoziţiile art.14 alin.1) din Legea nr.554/2004 stabilesc întinderea efectelor suspendării actelor administrative, numai în cazul admiterii acţiunii formulate de persoana vătămată stabilind că neintroducerea unei acţiunii în anularea actului în termen de 60 de zile, determinând încetarea de drept a suspendării fără nici o formalitate.
Astfel fiind, în cazul respingerii acţiunii, executarea actelor administrative nefiind suspendată, cauţiunea depusă în cauză în scopul garantării sumelor stabilite cu titlu de obligaţii fiscale prin actele administrative a căror executare nu a fost suspendată nu se justifică.
De altfel, potrivit dispoziţiilor art.14 alin.(7) din lege, pot fi formulate cereri succesive de suspendare a executării aceloraşi acte administrative, în temeiul dispoziţiilor art.14 alin.(1), singura condiţie impusă, fiind aceea ca motivele să fie diferite.
În raport cu aceste dispoziţii legale, apare cu evidenţă că nu este incompatibilă aplicarea dispoziţiilor art.7231 Cod procedură civilă cu litigiile de contencios fiscal, având ca obiect suspendarea executării reglementată de dispoziţiile art.14 alin. (1) din Legea nr.554/2004, întrucât s-ar crea o situaţie inechitabilă pentru reclamantul a cărui cerere de suspendare a fost respinsă şi care nu îşi va putea recupera cauţiunea achitată conform dispoziţiilor art.215 alin .(2) Cod procedură fiscală, fiind în imposibilitate de a mai formula o nouă cerere de suspendare în condiţiile art.14 alin.(7) din lege.
Ori, o astfel de situaţie nu poate fi acceptată întrucât ar fi încălcate cerinţele dreptului la un proces echitabil prevăzut de dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, drept care include şi dreptul de acces la instanţă.
II.2.2. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor, pe materii
În cursul anului 2013, echipele de evaluare / verificare stabilite la instanțele Curții de Apel Timișoara au efectuat o evaluare a modului de respectare a dispozițiilor legale care asigură celeritatea procedurilor penale și civile.
Consecințele, învățămintele instanțelor se traduc în indicatorul ”durata procedurii”, după cum urmează:
Secția I civilă
Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil reprezintă unul dintre dezideratele majore ale armonizării procesului civil cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 din Constituţia României şi art. 10 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.
În această ordine de idei, legiuitorul român, prin adoptarea Noului Cod de procedură civilă, a inserat la nivel de principii fundamentale ale procesului civil, în art. 6, dreptul al un proces echitabil, în termen optim şi previzibil.
În viziunea legiuitorului intern, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege.
Pentru atingerea scopului menţionat, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii.
Dând expresie unei concepţii ample cu privire la întinderea procesului civil, în alin. 2 al art. 6, se arată că cerinţele privind durata de soluţionare cu celeritate a cauzelor se aplică în mod corespunzător şi în faza executării silite.
Pornind de la acest deziderat şi ţinând seama de ordinele emise de inspectorul şef al inspecţiei judiciare, conducerea secţiei a luat măsuri punctuale de soluţionare a cauzelor care au depăşit un an în apel sau şase luni în recurs, mai ales în condiţiile în care cauzele respective au înregistrat la instanţele inferioare o durată mare de soluţionare, calculată de la data înregistrării în sistem.
Sintetizând cauzele care generează, de regulă, o prelungire a duratei de soluţionare a dosarului, s-au formulat următoarele concluzii:
- cauzele cu o durată mare de soluţionare, în special raportată la data sesizării primei instanţe, sunt determinate de măsuri de suspendare a judecării, de formulare, inclusiv cu rea-credinţă, a unor cereri repetate de recuzare, cereri de strămutare, plângeri penale împotriva membrilor completului de judecată, etc.; Exemplificăm în acest sens dosarul nr. 2250/30/2011, înregistrat la Curtea de Apel Timişoara, în materia recurs, la 04.07.2013, cauză în al cărei istoric sunt înscrise nenumărate acţiuni ale părţii reclamante, de natura celor menţionate, sau dosarul nr. 743/30/2013, cauză în care se face trimitere de către una dintre părţi, prin reprezentantul său, la conţinutul plângerilor penale formulate împotriva membrilor completului de judecată sau chiar a grefierului de şedinţă.
- Necesitatea efectuării unui probatoriu complex, mai ales în materia raporturilor juridice de proprietate, inclusiv efectuarea unor expertize tehnice complexe, pe specialităţi multiple, cum ar fi topografie, cadastru şi publicitate imobiliară, construcţii, evaluare bunuri, etc. Exemplificăm în acest sens dosarele nr. 3412/115/2007*, 1774/108/2009*, 5144/108/2010.
Planul de măsuri adoptat are ca scop reducerea semnificativă a duratei de soluţionare a cauzelor care înregistrează o vechime mai mare de 6 – 12 luni, mai ales în materia recursului sau de peste un an în materia apelului, şi se axează, pe două direcţii de acţiune:
a. Perfecţionarea de către judecătorul cauzei a managementului de dosar, în sensul pregătirii detaliate a şedinţei de judecată, comunicarea la termene precise a tuturor actelor şi procedurilor impuse de natura cauzei şi administrarea probelor, cu respectarea unor termene precise, de natură a exclude prelungirea nejustificată a termenelor de soluţionare;
b. Adoptarea unor practici unitare, de către toţi membri completului de judecată, cu privire la soluţionarea incidentelor procedurale, pentru a descuraja acele situaţii de amânare a judecării cauzelor datorită unor cereri succesive de recuzare sau în condiţiile formulării unor aşa-numite „plângeri penale”;
c. Utilizarea eficientă a mijloacelor moderne de comunicare a actelor de procedură şi a înscrisurilor (fax, poştă electronică, telefon, etc.), ca şi a mijloacelor rapide de comunicare (agentul procedural al instanţei), în vederea reducerii perioadei de timp determinată de acest gen de acţiuni şi, reducerea, în final, a duratei de soluţionare a cauzei.
În concluzie, arătăm că, în primă instanţă cauzele sunt soluționate în perioada cuprinsă între 0 - 6 luni, neexistând nicio astfel de cauză cu o vechime mai mare de 6 luni;
Cauzele aflate în apel, sunt în general soluţionate într-un interval de 0-6 luni, maximum 1 an, 54 de cauze aflându-se în această ipoteză;
Există un număr de 37 dosare în materia apelului, cu ciclul procesual la limita termenului de 1 an sau în depăşirea acestui termen cu câteva luni.
De asemenea, este în curs de soluţionare, un singur dosar cu o durată de 2 ani şi 5 luni raportat la data înregistrării în sistem (dosar nr.11537/55/2008), această cauză, având ca obiect acţiune în constatare, are termen de judecată la data de 16.01.2014. Cauza a suferit mai multe suspendări, în baza art. 244 pct. 1 Cod proc. civ., ultima suspendare, întemeiat pe această dispoziţie legală, fiind dispusă la data de 10.10.2013.
În rândul dosarelor de apel, mai figurează înregistrată o cauză având ca obiect Legea nr.10/2001 (dosar nr.8508/30/2008), cauză care are o vechime de 4 ani şi 4 luni, în care există fixat termen de soluţionare la data de 28.01.2014. Această cauză a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 244 al.1 Cod proc. civ., în mod succesiv, ultima suspendare, întemeiată pe dispoziţiile legale menţionate realizându-se la 27.11.2012. Cauza a fost repusă pe rol la data de 10.12.2013, asigurându-se măsuri de judecare a acesteia, la termenul menţionat mai sus, respectiv 28.01.2014.
În materia recursului, regula este aceea a soluţionării acestui tip de cauze într-un interval de 0-3 luni.
Au rămas în curs de soluţionare un număr de 293 dosare cuprinse între 6-12 luni, aceste cauze fiind, în general, înregistrate pe rol în semestrul II al anului 2013.
Se află în curs de soluţionare un număr de 61 de dosare, cu o vechime de 1 an sau cu puţin peste un an.
Exemplificăm, dosar nr.3868/30/2010, având ca obiect despăgubiri la Legea nr.221/2009, a cărui durată de soluţionare, la data prezentului raport, este de 1 an şi 5 luni, cauza având termen de soluţionare la data de 23.01.2014. Dosarul a fost suspendat la data de 18.10.2012 în baza art.243 pct.1 Cod proc. civ., fiind repus pe rol în vederea reluării judecăţii, pentru termenul menţionat mai sus.
Cauzele suspendate sunt supuse verificării trimestriale, de către fiecare judecător, în vederea repunerii lor pe rol, în scopul soluţionării acestora.
Secţia a II-a civilă
Durata de soluţionare a cauzelor este principalul factor care influenţează dezideratul termenului rezonabil, astfel că a existat preocupare continuă din partea fiecărui judecător pentru respectarea acestui criteriu de calitate.
Prin urmare, la instanţa de control judiciar aceste dosare s-au aflat pe rol pentru o perioadă de până la 6 luni - 1 an, în care s-a cuprins şi perioada vacanţei judecătoreşti.
La data de 30 decembrie 2013 situaţia cauzelor mai vechi de 1 an aflate pe rolul secţiei, prin raportare la data înregistrării în sistem, se prezintă după cum urmează: 60 de dosare cu o vechime între 1-3 ani; 24 de dosare cu o vechime între 3-5 ani; 3 dosare cu o vechime între 5-10 ani; 1 dosar mai vechi de 10 ani. În total, 88 de dosare.
Dosarul cel mai vechi de peste 10 ani, a fost soluţionat în data de 23.01.2014. Durata mare de evidenţă a acestui dosar se datorează faptului că judecata a fost suspendată din data de 22.05.2002, motivul suspendării fiind deschiderea procedurii insolvenţei, potrivit art.35 din Legea nr.64/1995, fiind repus pe rol în vederea perimării la sfârşitul anului 2013.
Aşa cum s-a arătat deja, vechimea acestor dosare nu se raportează la durata de soluţionare a acestora de către Secţia a II-a Civilă, ci la data înregistrări lor în sistem, la prima instanţă sesizată.
Se constată că în această evidenţă, nu se regăseşte nici un dosar de primă instanţă înregistrat la Curtea de Apel. În schimb, aceiaşi evidenţă relevă stadiul cauzelor mai vechi de un an, aflate în apel sau în recurs, având ca obiect fie litigii cu profesionişti, fie procedura insolvenţei.
Secția penală
Pe grade de jurisdicţie, la Secţia penală, media de soluţionare a cauzelor aflate în primă instanţă este de 4 luni, la cele aflate în apel este de cel mult 6 luni, iar cauzele aflate în recurs sunt soluţionate în termen de cel mult 4 luni.
Printre cauzele care afectează celeritatea procedurii menționăm:
- sustragerea de la judecată a inculpaţilor aflaţi în stare de libertate, mai ales în cauzele în care audierea acestora de către instanţa de control judiciar este obligatorie (nu au fost audiaţi de instanţa de fond sau a fost pronunţată o soluţie de achitare);
- îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate;
- netransferarea inculpaţilor aflaţi în stare de detenţie la penitenciarele aflate în afara razei de competenţă a Curţii de Apel Timişoara, care sunt judecaţi şi de alte instanţe;
- audierea unui număr însemnat de persoane implicate în aceste cauze.
O situaţie particulară o prezintă unele cauze de primă instanţă care, datorită complexităţii deosebite, determinate de numărul mare de inculpaţi şi de materialul probator care trebuie administrat ( audieri de martori, expertize etc), necesită un timp mai îndelungat de soluţionare.
Sunt în discuţie, în acest sens, dosarele de primă instanţă, nr.609/59/2011*/a1, cu 69 de inculpaţi, 820/59/2011*/a1, cu 41 de inculpaţi care deşi la data de 31 decembrie mai erau pe rolul curţii de apel în prezent sunt soluţionate.
La finele anului 2013, cu excepţia celor două dosare menţionate mai sus pe rolul secţiei penale au mai existat două dosare mai vechi de 1 an înregistrate la Curtea de Apel Timişoara respectiv dosarele nr.1101.1/59/2010-primă instanţă şi nr.8818/30/2011-apel şi două dosare mai vechi de 6 luni, respectiv dosarele în apel nr.6785/55/2010 şi nr.11543/30/2010.
În ce priveşte cauzele înregistrate în sistem mai vechi de 1 an, pe rolul Curţii de Apel, au fost înregistrate la sfârşitul anului 2013 un număr de 42 de dosare situaţia, în ce priveşte vechimea în sistem, fiind următoarea: între 1-3 ani 38 de dosare; între 3-5 ani două dosare şi între 5-10 ani două dosare iar pe grade de jurisdicţie situaţia se prezintă în felul următor: 14 cauze în apel, 24 cauze în recurs şi 4 cauze în primă instanţă.
Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale
Durata de soluţionare a cauzelor este principalul factor care influenţează dezideratul termenului rezonabil, astfel că a existat preocupare continuă din partea fiecărui judecător pentru respectarea acestui criteriu de calitate.
La finele anului 2013 s-au evidenţiat un număr de 8 dosare mai vechi de un an în sistem.
Vechimea în sistem a unor cauze nu s-a datorat instanţei de recurs pentru că în majoritatea cauzelor soluţionarea s-a făcut la primul termen sau cel mult la al doilea termen de judecată.
Parametrii utilizaţi la repartizarea cauzelor pentru primul termen de judecată a fost de două săptămâni, trei săptămâni, o lună, cinci săptămâni, şase săptămâni, iar în perioada vacanţei judecătoreşti de două, trei şi chiar patru luni.
Precizăm, totodată, că numărul mare de dosare nou intrate într-un flux diferenţiat pe parcursul anului a impus decalajele menţionate în legătură cu primul termen de judecată., însă, pentru respectarea principiului celerităţii în soluţionarea cauzelor, au fost repartizate, deseori, un număr mare de dosare la primul termen de judecată (chiar şi 60 de cauze în perioada de vară).
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Durata de soluţionare a cauzelor este principalul factor care influenţează dezideratul termenului rezonabil, astfel că a existat preocupare continuă din partea fiecărui judecător pentru respectarea acestui criteriu de calitate.
Situaţia privind cauzele mai vechi de 5 ani, respectiv 10 ani în sistem întocmită la data de 30.06.2013 arată că pe rolul secţiei se aflau un număr de 1 dosar în această situaţie, respectiv:
- dosarul nr.7606.1/30/2004 aflat la Completul RCA1 (în sistem din data de 05.10.2004), care a fost înregistrat la curte la data de 03.11.2011 - termen de judecată la data din 5 februarie 2013 a fost suspendată cauza potrivit dispoziţiilor art.243 alin.1 Cod procedură civilă.
La finele anului 2013 s-au evidenţiat la secţia contencios administrativ şi fiscal un număr de 761 cauze mai vechi de un an ( în primă instanţă 11 şi în recurs 750) şi 1.994 cauze în recurs cu o vechime între 1-6 luni care au primit termen de judecată în principal în lunile ianuarie - iunie 2014.
În aceste cauze, depăşirea termenului de un an se datorează fie complexităţii cauzei (litigiile fiscale impunând efectuarea unor expertize complexe, care generează obiecţiuni suplimentare şi cereri repetate ale părţilor de amânare în vederea studierii înscrisurilor depuse la dosar), fie împrejurării că judecarea cauzei a fost suspendată din diferite motive, neefectuându-se acte de procedură în această perioadă. Astfel, în dosarul nr.4973/30/20100* depăşirea termenului de un an se datorează efectuării expertizei.
În ceea ce priveşte cauzele de recurs este de observat că, datorită numărului mare de dosare şi a necesităţii eşalonării activităţii de judecată pentru a păstra posibilităţi de studiu al dosarului pentru judecători şi de soluţionare adecvată, au fost stabilite prim termene la o perioadă de 3-5 luni de la data înregistrării dosarului în instanţă. Această situaţie a determinat creşterea din motive obiective a duratei medii de soluţionare a dosarelor, aceasta fiind explicaţia faptului că la Secţia Contencios administrativ şi fiscal sunt înregistrate mai multe dosare cu o vechime de 6 luni, respectiv 1 an.
Cu toate acestea, majoritatea dosarelor de recurs – într-o proporţie de 90% dintre ele – sunt soluţionate la primul termen de judecată, termen până la care sunt comunicate toate înscrisurile depuse de părţi, aspect care are menirea de a înlătura inconvenientele amânării cauzelor şi a repetării procedurii de citare.
Raportat la creşterea masivă a volumului de activitate - de la 2500 dosare în anul 2010 la peste 13.000 dosare în anul 2013 - apreciem că, această situaţia prezentată mai sus se justifică.
În ceea ce priveşte durata medie de soluţionare a cauzelor precizăm că, aceasta se situează în intervalul 3-5 luni de la înregistrarea dosarului la Curtea de Apel.
II.2.3. Formarea profesională la nivelul instanţei pe categorii de personal
În conformitate cu dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 303/2004 care stabilesc obligaţia perfecţionării profesionale continue a magistraţilor în raport cu dinamica procesului legislativ şi cu obiectivele în materie stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, şi în cursul anului 2013 la nivelul Curţii de Apel Timişoara, au fost derulate acţiuni în acest scop, în organizația proprie sau prin colaborare cu alte instituţii.
Potrivit calendarului acţiunilor obligatorii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii – Institutul Naţional al Magistraturii, în categoria acţiunilor de perfecționare continuă descentralizată s-au înscris, în primul rând, întâlnirile lunare (sau ori de câte ori s-au impus ca necesare) ale judecătorilor fiecărei secţii, precum şi întâlnirile trimestriale pe probleme de practică judiciară neunitară organizate de preşedinţii fiecărei secţii, cu participarea judecătorilor secţiei şi a celor de la secţiile corespunzătoare din subordinea Curţii.
Prin colaborarea dintre Institutul Naţional al Magistraturii şi Curtea de Apel Timişoara, având în vedere imperativul interpretării şi aplicării corecte şi unitare a celor patru noi coduri intrate relativ recent în vigoare, la nivelul Curţii de Apel Timişoara au avut loc lucrările a cinci seminarii, după cum urmează:
- în zilele de 27 – 28.06.2013, seminarul având ca temă noul Cod penal,
- în zilele de 6 – 7.06.2013, seminarul având ca temă noul Cod civil,
- în zilele de 19 – 20.09.2013, seminarul având ca temă noul Cod civil – probleme de dreptul familiei şi minori,
- în zilele de 10 – 11.10.2013, seminarul având ca temă noul Cod de procedură civilă,
- în zilele de 21 – 22.10.2013, seminarul având ca temă noul Cod de procedură penală.
O altă acţiune a cărei temă se circumscrie programului în materie, fixat de Consiliul Superior al Magistraturii a reprezentat-o şi impactul noilor dispoziţii ale N.C.P.C. privind soluţionarea conflictelor de drepturi şi interese ,prin proceduri noi, judiciare.
Un alt seminar a fost organizat la sediul Curţii de Apel Timişoara la data de 1.07.2013, prin colaborarea Curţii cu Baroul Timiş şi cu Asociaţia Mediatorilor din România prin Trirema Group Timişoara şi el a avut ca temă de discuţie „România în contextul reperelor internaţionale ale medierii”.
Mediatizarea noilor dispoziţii civile de drept material şi procesual precum şi a rolului instanţelor în aplicarea lor a făcut şi obiectul acţiunilor organizate de Curtea de Apel Timişoara în octombrie 2013 cu ocazia marcării Zilei justiţiei civile europene, dată la care, sub îndrumarea domnului judecător Cristian Pup, un grup de elevi de la gimnaziu a participat la realizarea unui experiment inedit, în sensul că, unul şi acelaşi proces penal, cu constituire de parte civilă a fost soluţionat de o parte din ei printr-un proces simulat iar, de o altă parte, printr-o procedură de mediere.
Cu ocazia aceluiaşi eveniment, doamna judecător Daniela Calai a ţinut elevilor de ciclu gimnazial de la o altă instituţie de învăţământ, o lecţie deschisă şi interactivă despre drepturile copilului minor şi despre răspunderea sa civilă şi penală.
Tot în cadrul acţiunilor obligatorii de formare continuă descentralizată s-a înscris şi programul – devenit o tradiţie a ultimilor ani – de învăţare şi perfecţionare a limbii franceze, sprijinit logistic şi substanţial din punct de vedere financiar de Organizaţia Internaţională a Francofoniei prin Institutul Cultural Francez din Timişoara.
De asemenea, Curtea de Apel Timişoara a fost angrenată în cursul anului 2013 într-o serie de acţiuni de pregătire profesională, realizate în comun cu Baroul de avocaţi Timiş, prin care s-au discutat în comun inclusiv norme drept internaţional privat incluse în Noul Cod Civil.
În plus, în organizarea directă a domnului Cristian Pup, dar cu concursul nemijlocit al doamnelor judecător Lidia Barac – președintele CAT şi al doamnei judecător Erica Nistor – Vicepreşedinte CAT, alături de doamnele judecător Rodica Borza şi Dana Piţu, de la Judecătoria Timişoara, în data de 7 iunie 2013, la sediul acestei instanțe s-a desfășurat atelierul de lucru comun al judecătorilor, experţilor judiciari topografi, precum şi experţi din cadrul OCPI Timiş privind modul de interpretare şi aplicare a disp. art. 238 NCPC corelat cu art. 330 şi urm. NCPC
Atelierul de lucru a fost primul dintr-o serie de 3 întâlniri prognozate a se desfăşura, potrivit calendarului stabilit în urma semnării protocolului de colaborare dintre Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara, pe de o parte şi Asociaţia Experţilor Evaluatori Funciari şi Centrul PIFCA ( de formare şi pregătire profesională a experţilor topografi), reprezentată de domnul dpl. ing. dr. Mihai Racovicean, pe de altă parte.
Scopul acestor întâlniri comune a fost acela de a identifica şi aplica cele mai bune practici în administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie – cadastru – geodezie, în contextul Noului Cod de Procedură Civilă şi în condiţiile în care este de notorietate că în general, administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară conduce la extinderea, de multe ori nejustificată, a soluţionării unui litigiu civil.
Obiectivul stabilit prin aceste întâlniri de lucru a fost acela de a armoniza dispoziţiile art. 238 NCPC cu art. 330 şi urm. NCPC, mai precis acela de a facilita o predicţie realistă, echilibrată, rezonabilă cu privire la durata estimată a procedurii judiciare într-un litigiu civil care presupune şi administrarea probei cu expertiza judiciară topografică-cadastrală, luând în considerare faptul că art.238 alin.2 NCPC prevede că, depăşirea duratei estimate a procesului poate avea loc doar pentru motive temeinic justificate , care se corelează astfel cu disp. art. 241 NCPC care instituie pentru judecător obligaţia de a asigura celeritatea în derularea procedurii civile şi care se conjugă cu art. 522 NCPC, care instituie sancţiuni, inclusiv împotriva judecătorului.
De comun acord s-au stabilit tipurile de acţiune în justiţie, care se pretează la abordarea problematicii expertizei judiciare, cărora li s-au ataşat obiectivele specifice, atrase de încuviinţarea probei ştiinţifice a expertizei judiciare, stabilindu-se durata estimativă de efectuare a unor astfel de lucrări de specialitate, aspect deosebit de important, căci ajută judecătorul, fixându-i repere de timp, obiective, în procesul de estimare a duratei procedurii judiciare pe care este dator să o deruleze, în strict acord cu dispoziţiile art. 238, art. 330 din Noul Cod procedură civilă, care instituie obligaţia judecătorului de a estima durata de soluţionare a litigiului, pentru respectul pe care îl datorează justiţiabililor în favoarea cărora legea a reglementat principiul predictibilităţii şi transparenţei procedurilor judiciare.
Odată cunoscută durata estimativă a procedurii judiciare, în raport cu tipul de acţiune judiciară, cetăţeanului i se recunoaşte posibilitatea de a opera alegeri pertinente în funcţie de propriile resurse financiare şi timpul de care dispune, putând opta pentru o procedură contencioasă sau pentru un mijloc alternativ de rezolvare a diferendelor, precum ar fi medierea.
De aceea, concluziile Atelierului de lucru au fost distribuite tuturor instanţelor din jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara, convinşi fiind că vor fi împărtăşite aceste bune practici la nivelul instanţelor şi se va declanşa un dialog cu experţii arondaţi instanţelor, pentru a obţine un angajament al experţilor cât priveşte timpul estimat de aceştia pentru efectuarea diferitelor tipuri de expertize judiciare, fel în care se va dobândi un reper serios în legătură cu aplicarea normei procedurale care obligă judecătorul să precizeze părţilor durata estimativă de soluţionare a unei cauze judiciare, încă de la primul termen de judecată.
În egală măsură, etapele prevăzute de lege în cadrul procedurii regularizării pot fi scurtate, în condiţiile în care există un parametru obiectiv de apreciere a duratei muncii experţilor în funcţie de tipul de expertiză încuviinţat într-o cauză judiciară.
De asemenea, în luna noiembrie 2013, domnul judecător Cristian Pup a participat la şedinţa plenară a Reţelei Europene de Cooperare Judiciară în Materie Civilă de la Bruxelles, precum şi la seminarul aferent, ambele desfăşurate la sediul Comisiei Europene, unde au furnizate instrumente de informare, documentare şi căutare, care, mai apoi, au fost împărtăşite şi se află la dispoziţia întregului personal al CAT, cu un rol evident de a contribui la o interpretare şi aplicare unitară a dreptului UE de către Curte, în ceea ce priveşte instrumentele juridice de cooperare in materie civilă, privind cauzele cu elemente de extraneitate.
Anterior, în lunile februarie, respectiv aprilie 2013, domnul judecător Cristian Pup, în calitate de formator în dreptul UE si de membru în reţelele EUROQUOD, respectiv al Reţelei Judiciare Europene de Cooperare Judiciară în Materie Civilă a participat şi la două reuniuni de lucru, la Dublin, Irlanda, respectiv Florenţa, Italia, prima privind problema interpretării şi aplicării Regulamentului nr.2201/2003 privind recunoașterea si executarea hotărârilor in materie matrimoniala si in cea răspunderii părintești şi Regulamentul CE nr.4/2009 in materia obligațiilor de întreținere precum si Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007, Convenția de la Haga din 23 noiembrie 2007 si Convenția de la Haga din 1996 (Dublin), respectiv problematica discriminării de perspectiva normelor dreptului UE (Florenţa).
Deschiderea spaţiului intracomunitar pentru colaborarea judiciară a magistraţilor a constituit prilejul şi pentru alţi judecători ai Curţii de Apel Timişoara de a participa la seminarii organizate în străinătate în cursul anului trecut.
Astfel, d-ra judecător Diana Duma a efectuat o vizită de lucru la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxembourg, în perioada 4 – 5.10.2013 iar d-na judecător Daniela Calai a participat la un seminar organizat la Paris în perioada 21 – 22.03.2013, sub egida Comisie Europene şi a E.N.M. (Ecole Nationale de la Magistrature) care a avut ca temă „Consecinţele patrimoniale ale divorţului cuplurilor binaţionale”.
În sfârşit, la solicitarea doamnei Diana Mihăilă, Curtea de Apel Timişoara prin domnul judecător Cristian Pup a oferit asistenţă directă în cadrul programului EJTN, în sensul că a organizat desfăşurarea vizitei de lucru la Timişoara, timp de 1 săptămână, în perioada 16 – 27 septembrie 2013 a unui grup de 6 (iniţial 9) judecători din Germania şi Polonia.
În final, sub aspectul vulnerabilităţilor, dacă doriţi, se impune , precizarea că există, în continuare, o serie de aspecte care considerăm că se impun a fi îmbunătăţite, respective cele legate de:
- pregătirea continuă a judecătorilor şi grefierilor în domeniul aplicării regulamentelor comunitare
- modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a instanţelor pentru introducerea de prevederi speciale privind cooperarea judiciară, în special în relaţia cu statele membre UE.
- adaptarea şi îmbunătăţirea sistemului ECRIS IV, respectiv a regimului său statistic pentru evidenţierea normelor comunitare incidente în cauzele cu elemente de extraneitate, în acord cu pachetul legislativ comunitar.
Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţei reprezintă o condiţie fundamentală pentru asigurarea calităţii actului de justiţie, în condiţiile în care, în mod constant, atribuţiile specifice ale grefierului au dobândit un plus de complexitate şi responsabilitate.
În anul 2013, activitatea specifică de pregătire a grefierilor s-a desfăşurat în contextul modificărilor legislative semnificative intervenite şi care au impus, pe lângă alcătuirea unui program iniţial de pregătire, completarea în permanenţă a acestuia cu alte activităţi, informaţii şi demersuri specifice, de natură să răspundă noilor exigenţe.
Pregătirea profesională a grefierilor s-a desfăşurat sub îndrumarea unui colectiv de coordonatori alcătuit din doamna judecător Maria Lăpădat, doamna judecător Petruţa Micu, iar din partea personalului auxiliar de specialitate, d-şoara Liliana-Simona Cioabă, grefier-şef secţie. Alegerea temelor de dezbatere s-a realizat, ca şi în anii precedenţi, după consultarea cu persoanele implicate în acest program pregătire.
Modificările legislative intervenite au impus prezentarea succintă, la zi, cu ocazia fiecărei întâlniri, a celor mai relevante noi apariţii sub acest aspect. De asemenea, au fost prezentate recursurile în interesul legii publicate în perioada de referinţă. Necesitatea acestui demers s-a desprins şi din experienţa anilor anteriori, dovedindu-şi utilitatea practică, iar realizarea sa, în concret, a fost posibilă prin implicarea doamnelor Floare Nyiredi şi Ecaterina Mateovici, grefieri documentarişti, specializaţi şi experimentaţi în materie. Sub acest aspect, s-a realizat inclusiv accesul la materialele şi documentele relevante necesare, prin intermediul mijloacelor moderne implementate la nivelul instanţei.
Abordarea temelor apreciate ca semnificative, s-a realizat potrivit modalităţii instituite în anii precedenţi, prin alternarea temelor de interes general, comun, cu cele specializate pe materii. De asemenea, temele propriu-zise au constituit un real prilej de dezbatere nu doar teoretică, ci şi practică, sens în care evidenţiem caracterul interactiv al acestor întâlniri, cu intervenţii pertinente şi realiste ale grefierilor participanţi, alături de referenţi.
Putem desprinde câteva dintre coordonatele care au caracterizat pregătirea profesională a grefierilor în anul 2013:
- Creşterea încrederii publicului în calitatea actului de justiţie, ca obiectiv posibil de atins doar în condiţiile unei bune pregătiri profesionale a personalului implicat în activităţile specifice, ceea ce presupune perfecţionarea continuă;
- Aspectele practice care se desprind din modificările legislative intervenite în cursul anului 2013, care au fost în permanenţă în atenţia pregătirii profesionale a personalului auxiliar de specialitate. În acest sens, au fost prezentate teme, precum: „Participanţii la procesul civil” (grefieri Mariana Morar şi Gabriela Kareta); „Reprezentarea părţilor în judecată” (grefier Mihaela Oprea); „Incidente procedurale privitoare la competenţa instanţei” (grefier Felicia Nae), „Calea de atac a apelului în Noul Cod de procedură civilă” (grefier-şef Doina Răuţă), „Încheierea de şedinţă în reglementarea Noului Cod de procedură civilă” (grefier-şef Liliana-Simona Cioabă); „Procedura premergătoare fixării primului termen de judecată” (grefieri Mihaela Lupu şi Adelaida Berzegheanu); „Modificările aduse Noului Cod de Procedură potrivit Legii nr.76/2012” (grefieri Gianina Savu şi Marinela Tcaciuc);
- Specializarea permanentă a grefierului - o coordonată extrem de importantă ţinând cont că grefierii îşi desfăşoară activitatea în secţii specializate, cu legislaţie şi proceduri specifice. Temele au vizat astfel de aspecte speciale: în materie comercială: „Comentariu general privind procedura insolvenţei” (grefier Felicia Nae), „Acte de procedură specifice procedurii insolvenţei” (grefier Maria Mare), „Conţinutul cadrul al citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi a celorlalte acte care se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă” (grefier-şef Otilia Duceag)
În materie civilă: tema „Adopţia – Aspecte generale privind instituţia adopţiei; Particularităţi potrivit Noului Cod de procedură civilă” (grefier Otilia Ioţcovici);
În materie penală: tema „Procedura de audiere a părţilor şi a martorilor în procesul penal. Dispensa de probă” (grefier Viorica Ecaterina Răcoiu) şi tema „Executarea hotărârilor penale” (grefier Geta Ragorit);
În materia contenciosului administrativ: „Principiul disponibilităţii în procesul civil. Aspecte din contenciosul administrativ” (grefier Diana Creţu şi Liliana Cristin – grefier-şef secţie);
- Prezentarea unor teme de actualitate ca „Medierea şi organizarea profesiei de mediator – Legea nr. 192/2006” (grefier-şef Liliana-Simona Cioabă) în scopul identificării aplicaţiilor în activitatea noastră, reprezintă implicit o contribuţie la formarea pluridisciplinară a grefierului, pe care o apreciem imperios necesară în condiţiile în care deprinderea de cunoştinţe noi a devenit indispensabilă desfăşurării activităţii grefierului;
- Realizarea unei colaborări eficiente a echipei judecător – grefier, dezbaterile ocazionate de pregătirea profesională fiind un suport eficient în acest sens, deoarece o serie de aspecte care îl preocupă pe grefier în realizarea concretă a atribuţiilor sale, dezbătute onest şi realist la aceste întâlniri, au putut fi preluate şi valorificate în scopul îmbunătăţirii activităţii;
Apreciem caracterul deschis al întâlnirilor, disponibilitatea de dezbatere a grefierilor care, împreună cu cei trei coordonatori ai programului, desemnaţi, (judecător Maria Lăpădat, judecător Petruţa Micu şi Liliana Simona Cioabă – grefier-şef secţie) au realizat şi în cursul anului 2013, în cele mai bune condiţii, activitatea de pregătire profesională.
Această activitate a fost completată de programul de pregătire profesională continuă, organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, program materializat în seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare.
De menţionat colaborarea permanentă cu colegii specialişti IT, Radu Roiescu, Adrian Suru şi Daniel Ghercea care, fie valorificând întâlnirile de pregătire profesională, fie sub forma unor întâlniri colective separate sau prin alte modalităţi şi mijloace moderne, au intervenit prompt pentru a parveni grefierilor informaţiile necesare cu privire la exploatarea aplicaţiei ECRIS, în condiţiile în care şi acest program a înregistrat numeroase modificări şi exigenţe sporite.
Sub acest aspect, logistica şi buna ei utilizare formează subiect de dezbatere în egală măsură, inclusiv în programele de pregătire profesională la nivel naţional. Fiind o componentă care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, a intervenit, corelativ, şi obligaţia personalului auxiliar de specialitate de a dobândi noi competenţe, ceea ce demonstrează, o dată în plus, complexitatea funcţiei şi atribuţiilor grefierului.
Trebuie relevată preocuparea constantă şi sprijinul nemijlocit al preşedintelui instanţei cu privire la desfăşurarea activităţii de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, manifestată, de altfel, în contextul unei atenţii deosebite acordate nevoilor şi problemelor cu care se confruntă grefierii în întreaga lor activitate, sub toate aspectele.
Pentru anul 2014 ne propunem îmbunătăţirea în continuare a activităţii de formare profesională continuă potrivit următoarelor coordonate:
- Implicarea psihologului instanţei în prezentarea de teme care vizează activitatea socio-profesională a grefierului şi personalului auxiliar;
- Propunerea de teme care să vizeze, în special, o reflectare mai profundă a dificultăţilor intervenite în practică, iar din punct de vedere teoretic doar aspectele relevante;
- Participarea la şedinţele de învăţământ profesional, şi a altor persoane din cadrul colectivului de judecători, care să explice modul în care vor fi implementate în practică noile modificări legislative care vor interveni în anul 2014, având în vedere, cu precădere, materia dreptului penal şi procesul penal.
Astfel de persoane invitate care au calitatea de judecători formatori INM sau judecători specializaţi într-o anumită materie, pot avea o influenţă hotărâtoare în ce priveşte îmbunătăţirea activităţii personalului auxiliar de specialitate, având în vedere că anul 2014 se prefigurează a fi un an plin de provocări dar şi de schimbări legislative, care se vor reflecta în special în activitatea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate, fiind vizate inclusiv compartimentele arhivă, registratură şi IT.
Experienţa acumulată în cursul anului 2013 reprezintă, fără îndoială, prilej de idei noi pentru pregătirea profesională de urmat în continuare, astfel încât profesionalismul să devină standardul obişnuit al activităţii grefierilor, iar disponibilitatea şi entuziasmul acestora să rămână în continuare o sursă suplimentară de reuşită în realizarea actului de justiţie la cel mai înalt nivel.
Prin proiectul „Platformă de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”, 3 specialişti IT şi 13 grefieri au participat, timp de o săptămână, la un curs de pregătire privind utilizarea sistemului e-learning.
Departamentul IT a organizat mai multe întâlniri cu personalul auxiliar de specialitate pentru prezentarea modificărilor aplicaţiei ECRIS sau a altor aplicaţii locale.
Odată cu intrarea în vigoare a legii privind obligativitatea înregistrării şedinţelor de judecată au fost create mai multe sesiuni de instruire cu grefierii de şedinţă pe fiecare secţie în parte. Aceste sesiuni de instruire au vizat inclusiv ascultarea şi salvarea înregistrărilor pe suport CD/DVD a şedinţelor de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. 2 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, pregătirea profesională continuă a Specialiştilor IT se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu curţile de apel. Dacă în anii trecuţi doar câte un specialist IT a participat la cursuri de specialitate, în anul 2013 nu au fost alocate fonduri nici măcar pentru un specialist IT.
II.2.4 Accesul la justiţie
Abordarea chestiunii accesului la justiţie trebuie să se realizeze inclusiv din perspectiva faptului că orice persoană implicată într-un litigiu în materie civilă sau comercială trebuie să aibă posibilitatea să îşi valorifice drepturile în instanţă, chiar dacă situaţia financiară personală o împiedică să poată suporta cheltuielile de judecată. Asistenţa judiciară se consideră a fi corespunzătoare atunci când aceasta îi permite beneficiarului să aibă acces efectiv la justiţie în condiţiile prevăzute de prezenta directivă.
În principiu, asistenţa judiciară trebuie să acopere consilierea pre-contencioasă în vederea ajungerii la un acord înainte de iniţierea unei proceduri judiciare, asistenţa judiciară în vederea sesizării unei instanţe şi reprezentarea în justiţie, precum şi plata cheltuielilor de judecată sau exonerarea de la plata acestora.
De altfel, în acest sens se exprimă şi Directiva CE nr.8/2003 care statuează că toţi cetăţenii Uniunii, indiferent unde îşi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru, trebuie să fie eligibili pentru acordarea asistenţei judiciare în litigiile transfrontaliere, în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta directivă. Acest lucru este valabil şi pentru resortisanţii unor ţări terţe care îşi au reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi care locuiesc în mod legal pe teritoriul unui stat membru.
Ținând cont de principiile ce emană din Directiva menționată, Curtea de Apel Timişoara a interpretat şi aplicat OUG 51/2008, care transpune în legislaţia internă mecanismul european de acordare a asistenţei judiciare promovat prin Directiva CE nr.8/2003, În copncret, anul 2013 a marcat o scădere a numărului acestor cereri, sub diferitele forme de manifestare a OUG 51/2008.
Sub aspectul cifrelor la Secţia I Civilă s-au contabilizat 51 de cereri (față de 83 în 2012), din care 32 scutiri, 9 reduceri, 6 eşalonări şi 4 asistenţă gratuită, la Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal s-au înregistrat 2 cereri de scutire de la plata taxelor judiciare și o cerere de eșalonare, iar la secția a II-a civilă s-au înregistrat 11 cereri din care 5 pentru scutire de taxă de timbru, 4 pentru reducerea taxei o cerere pentru eșalonare și una pentru scutire onorariu avocat.
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și Secţia penală a Curţii nu au înregistrat nici o astfel de cerere, întemeiată pe dispozițiile OUG 51/2008.
Pe total, situația se prezintă astfel:
|Nr. Crt. |Forma acordării ajutorului public judiciar |Număr cereri admise |Suma (lei) |
|1 |scutire taxă |39 |245736,58 |
|2 |reducere taxă |13 |39229,36 |
|3 |eşalonare taxă |8 |20529,91 |
|4 |Asistență judiciară gratuită |5 |- |
|TOTAL |65 |305495,85 |
[pic]
II.2.5 Mecanismul de unificare a practicii judiciare
Activitatea de unificare a practicii judiciare, în cadrul Secţiei I Civile, s-a circumscris planului de acţiuni realizat la nivelul instanţei, pe de o parte, iar pe de altă parte, s-a materializat şi în chestiuni specifice activităţii secţiei.
În acest sens, s-a urmărit, cu prioritate, identificarea unor mecanisme care ar putea conduce cel mai bine la identificarea, studierea şi mai ales prevenirea cauzelor generatoare de practică neunitară.
S-au identificat, astfel, trei mari direcţii de acţiune:
- raportarea izvoarelor de practică neunitară la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; la hotărârile Curţii Europene de Justiţie, în special, cele pronunţate în cauzele privind litigii generate de neconformitatea reglementărilor interne cu cele stabilite prin Tratat (a se vedea taxele de poluare); la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - cu precădere la conţinutul deciziilor pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii; analiza şi prelucrarea în cadrul colectivului secţiei a deciziilor pronunţate de completul constituit în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în conformitate cu prevederile art. 519 – 521 Cod procedură civilă; a Curţii Constituţionale şi, nu în ultimul rând, la soluţiile jurisprudenţiale ale celorlalte curţi de apel;
- abordarea cauzelor ce pot genera practică neunitară, din perspectiva soluţiilor oferite de doctrina juridică în materie, în diferite state ale Uniunii Europene, cu sisteme de drept apropiate de cel naţional şi prin raportare la opiniile doctrinei juridice civile susţinute, în diferite materii, de cele mai importante şcoli de drept naţionale;
- analiza soluţiilor propuse pentru rezolvarea cazurilor de practică neunitară din perspectiva modificărilor legislative cele mai importante în domeniu, respectiv a Noului Cod Civil care a intrat în vigoare la data 1 octombrie 2011, precum şi din perspectiva Noului Cod de procedură civilă care a intrat în vigoare la data de 15.02.2013, noua reglementare procesuală oferind instrumente juridice concrete ce pot fi folosite, în vederea stabilirii unui cadru procesual unitar cu privire la anumite probleme juridice controversate.
Temele pentru discutarea practicii judiciare neunitare au servit ca suport teoretic şi pentru organizarea întâlnirilor cu colegii judecători de la instanţele din raza Curţii, calendarul concret al acestor întâlniri figurând şi în prezentul bilanţ în subcapitolul referitor la „Formarea profesională”.
Păstrarea legăturii şi schimbul de informaţii cu instanţele din subordine s-a făcut și informal, prin comunicări telefonice sau prin poşta electronică, ori de câte ori acest lucru s-a impus.
De asemenea, conducerea secţiei a dat şi răspunsuri scrise judecătorilor de la instanţele din raza de activitate a curţii, de fiecare dată când acestea au fost solicitate, Tribunalul Arad şi Judecătoria Timişoara, fiind cele mai active în acest sens.
Tot în vederea abordării unitare a anumitor chestiuni procedurale sau de drept substanţial, cât şi pentru informarea colegilor cu privire la dispoziţii normative noi şi de imediată aplicare, s-a dispus postarea informaţiilor utile pe pagina de intranet a Curţii de Apel Timişoara, prin intermediul specialiştilor I.T. din cadrul instanţei.
Nu mai puţin important, pentru realizarea dezideratului unei practici judiciare unitare în diferite domenii, a fost şi publicarea celor mai importante decizii ale completelor secţiei, atât în „Culegerea de practică judiciară a Curţii de Apel Timişoara” cât şi în apariţii editoriale cu difuzare naţională, pe portalul instanţelor din pagina de web a Ministerului Justiţiei sau pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica JURINDEX.
Această ultimă idee, apreciem că trebuie analizată, inclusiv, din perspectiva recomandării cuprinse în Raportul MCV pe anul 2014, în sensul asigurării publicării integrale şi la timp, permanent actualizate, a tuturor hotărârilor judecătoreşti motivate.
Activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul Secţiei a II-a Civilă s-a derulat pe mai multe planuri, atât pe verticală, ţinând seama de ierarhia instanţelor de judecată, cât şi pe orizontală, la nivelul secţiei sau Curţii de Apel, astfel:
- preşedintele secţiei, conform atribuţiilor sale, a selectat şi centralizat problemele de practică judiciară neunitară comunicate de către instanţele inferioare şi constatate în soluţiile pronunţate la nivelul secţiei, care au fost analizate în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional;
- ca urmare a solicitărilor de la Parchetul de pe lângă Î.C.C.J., C.S.M. sau instanţa supremă, au fost dezbătute în secţie şi comunicate argumentat puncte de vedere cu privire la problemele de drept soluţionate neunitar la nivel naţional, fie în vederea promovării unui recurs în interesul legii, fie pentru soluţionarea unui astfel de recurs aflat deja pe rol;
- se realizează periodic o comunicare a problemelor de practică neunitară identificate, care se comunică vicepreşedintelui instanţei, şi apoi centralizat, se transmit la C.S.M., în format electronic, pe portalul instanţei;
- deciziile relevante pronunţate de Secţia a II-a Civilă se publică în culegerile de jurisprudenţă, lunar în Buletinul Naţional al Jurisprudenţei Curţilor de Apel şi trimestrial în Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara;
- au fost organizate întâlniri comune ale judecătorilor Secţiei a II-a Civilă şi judecătorilor specializaţi în litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei pentru dezbaterea problemelor de practică judiciară neunitară şi adoptarea de rezoluţii de unificare a jurisprudenţei;
În cursul anului 2013 s-au identificat mai multe probleme de practică judiciară neunitară la nivelul Secţiei a II-a Civilă şi a secţiilor specializate sau completelor specializate arondate Curţii de Apel, cu privire specială asupra interpretării şi aplicării noilor dispoziţii ale Codului de procedură civilă în etapa regularizării/comunicării cererilor şi relativ la incidenţa acestor dispoziţii în procedura insolvenţei reglementată de Legea nr. 85/2006, precum şi cu privire la aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la taxele de timbru, astfel:
a) Calea de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul sindic. Rezoluţie: calea de atac este apelul, iar termenul de declarare este de 30 de zile de comunicare;
b) Declararea ca inadmisibilă a căii de atac declarată de parte, în mod greşit formulată, în considerarea menţiunii eronate a căii de atac în dispozitivul hotărârii atacate, sau recalificarea căii de atac de instanţa de control judiciar. Rezoluţie: recalificarea căii de atac, potrivit normelor de procedură incidente.
c) Anularea ca netimbrată sau insuficient timbrată a cererii, în etapa de regularizare/comunicare sau la primul termen de judecată în şedinţă publică. Rezoluţie: anularea cererii pentru aceste motive la primul termen de judecată în şedinţă publică.
d) Admisibilitatea deschiderii procedurii simplificate a insolvenţei debitorului, la cererea lichidatorului desemnat de directorul oficiului registrului comerţului. Rezoluţie: cererea de deschidere trebuie să îndeplinească atât cerinţele prevăzute de Legea nr. 31/1990, cât şi pe cele special reglementate de Legea nr. 85/2006.
e) Aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Rezoluţie: se aplică prevederile acestei ordonanţe asupra oricăror cereri introductive de primă instanţă sau de promovare a căilor de atac, introduse după intrarea în vigoare a ordonanţei.
În cadrul secţiei penale, activitatea de unificare a practicii judiciare s-a concretizat în organizarea lunar a şedinţelor de învăţământ profesional în cadrul cărora au fost prezentate lucrări teoretice cu privire la temele de interes major în raport cu modificarea recentă a legislaţiei penale sau cu noile modificări ale Codului penal sau a Codului de procedură penală printre care amintim: „Fraudele comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. Incidenţa reglementărilor din Noul Cod penal asupra reglementărilor actuale”, „Protecţia minorilor prin dispoziţiile Noului Cod de procedură penală”.
În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional ale secţiei penale s-au analizat lunar soluţiile care evidenţiază eventualele aspecte de practică neunitară între completele de judecată, precum şi practica de casare rezultată din analiza hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cursul anului 2013 au fost organizate trimestrial întâlniri cu judecătorii de la tribunalele din raza curţii, prilej cu care au fost discutate problemele de drept care au generat aplicarea unor soluţii diferite.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 291, lit. d din regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, în cadrul secţiei penale au fost discutate o serie de probleme de practică neunitară, cu care a fost sesizată de alte Curţi de Apel, fiind formulate şi comunicate puncte de vedere cu privire la aspectele puse în discuţie.
La nivelul Secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale, în conformitate cu prevederile art.261 din H.C.S.M. 387/2005 s-au organizat:
- Întâlniri lunare cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional şi de fiecare dată s-au discutat problemele de drept interpretabile care pot să genereze practică neunitară precum şi problemele de practică neunitară constatate:
- S-au desfăşurat toate întâlnirile trimestriale ale judecătorilor Curţii de apel şi ai tribunalelor din raza de competenţă când s-au analizat cazurile de practică neunitară constatate, s-au făcut informaţii cu privire la jurisprudenţa Curţii de Apel Timişoara, s-au discutat probleme de drept interpretabile puse în discuţie de către tribunale sau de către judecătorii Curţii de Apel Timişoara.
- Cea mai eficientă măsură menită să conducă la o practică unitară a fost exercitarea obligaţiei prevăzute în ordinul de serviciu al fiecărui judecător cu privire la semnalarea problemelor de drept interpretabile şi discutarea acestora în cadrul secţiei.
În acest sens ori de câte ori judecătorii secţiei au identificat probleme de drept interpretabile, de regulă în urma studierii şedinţelor de judecată au informat preşedintele secţiei şi s-au organizat întâlniri, uneori şi săptămânal, s-au discutat aceste probleme şi s-a asigurat soluţionarea unitară a cauzelor.
- La fel de eficientă a fost şi comunicarea informală între judecători şi, de regulă cu ocazia fiecărei şedinţe de judecată cu privire la soluţiile pronunţate anterior în materia respectivă şi la interpretarea unor norme de drept.
- Identificarea cauzelor repetabile de către preşedintele secţiei sau de către judecătorii secţiei şi informarea tuturor cu privire la existenţa unor loturi de dosare.
- Identificarea cauzelor în care parte este acelaşi angajator şi cu acelaşi obiect(exemplu: cauze în care doi sau mai mulţi salariaţi au fost concediaţi disciplinar pentru aceeaşi faptă, răspunderea patrimonială conjunctă) pentru a se asigura soluţii unitare.
- Schimbul de informaţii – pe verticală între curţile de apel cu privire la practica neunitară sau interpretarea unor probleme de drept.
- Schimbul permanent de informaţii cu tribunalele pentru identificarea problemelor de drept interpretabile.
- Comunicarea către tribunale a jurisprudenţei curţii deîndată ce aceasta s-a cristalizat.
- Comunicarea către tribunale deîndată a schimbării jurisprudenţei.
Toate aceste mijloace de unificare a practicii sunt eficiente numai în măsura în care fiecare judecător conştientizează importanţa acestui aspect şi se implică efectiv, iar acest lucru se realizează la nivelul secţiei existând, însă, posibilitatea îmbunătăţirii şi creşterii eficienţei mecanismelor de unificare.
În cursul anului 2013, în cadrul secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale s-a înregistrat un singur caz de practică neunitară în cauzele având ca obiect concedierea colectivă a personalului angajat la Aeroportul „Traian Vuia” Timişoara şi în care un complet a calificat concedierea ca având caracter individual şi a respins contestaţiile (3 cauze) în timp ce alte două complete au calificat concedierea ca fiind colectivă şi a constatat nerespectarea procedurii admiţând contestaţiile (15 cauze).
De menţionat că prima opinie a fost determinată într-o mare măsură de probele administrate în cauză – înscrisuri depuse de angajator – iar soluţiile contrare s-au pronunţat după completarea în recurs a probelor cu înscrisuri noi.
Comunicarea jurisprudenţei Curţii de Apel către tribunale în condiţiile prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară(art.261 – 265 şi art.26 lit. e din H.C.S.M. nr.387/2005) în cazul litigiilor repetative sau loturi de dosare nu este suficient de rapidă şi datorită intervalului mare de timp scurs între momentul pronunţării instanţei de fond şi momentul redactării deciziei de către instanţa de recurs, tribunalele necunoscând jurisprudenţa instanţei de recurs soluţionează aceste cauze care ulterior vor fi modificate sau casate.
Legat de acest aspect la nivelul Secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale s-a luat măsura comunicării săptămânale către tribunale a situaţiei hotărârilor modificate/casate, respectiv a unui extras din condicile de şedinţă urmând ca motivarea soluţiei instanţei de recurs să fie cunoscută din programul „Ecris” iar până la redactare poate funcţiona comunicarea informală(fapt adus la cunoştinţa tribunalelor).
Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Şi în cursul anului 2013 au continuat eforturile în direcţia unificării practicii judiciare la nivelul secţiei. Trimestrial, au avut loc întâlnirile judecătorilor ce funcţionează în materia contenciosului administrativ şi fiscal de la nivelul Curţii de Apel Timişoara, cu preşedinţii secţiilor de profil de la tribunalele arondate Curţii.
Discuţiile cu privire la problemele de drept generatoare de practică neunitară nu s-au limitat însă la acele întâlniri trimestriale organizate în urma hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, ci, lunar, la întâlnirile de învăţământ profesional, au fost discutate astfel de chestiuni. Mai mult, de fiecare dată când judecătorii secţiei au observat hotărâri care au rezolvat diferit aceeaşi problemă de drept, au semnalat acest lucru, ocazie cu care, în cadrul unor întâlniri informale, acele chestiuni au fost luate în discuţie.
Menţionăm în acest sens, că în perioada februarie – decembrie 2013 au fost organizate un număr de 14 şedinţe de practică neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal (la 12.02, 22.02, 7.03, 22.04, 31.05, 14.06 – întâlnire şi cu tribunalele, 9.09, 17.09, 23.09, 17.10, 28.10, 11.11, 22.11 – întâlnire şi cu tribunalele, şi 2.12.2013).
Rezultatele estimate în domeniul unificării jurisprudenței nu ne satisfac pe deplin, iar afirmația este documentată de constatarea, potrivit căreia persistă o indisciplină jurisdicțională la instanțele din raza Curții de Apel Timișoara, în activitatea unor complete de judecată, care nu receptează practica unificată la nivelul Curții de Apel Timișoara în varii probleme de drept, iar, uneori, același lucru se poate constata, cu privire la unele secții ale Curții de Apel Timișoara, care nu întotdeauna receptează practica unificată de Înalta Curte de Casație și Justiție,fie prin intermediul recursului în interesul legii, fie prin constanța în interpretarea unor probleme de drept în mod unitar de către secțiile Curții de Apel Timișoara, consolidată în cadrul controlului judiciar pe care Înalta Curte de Casație și Justiție îl exercită asupra hotărârilor judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Timișoara.
Principala cauză a acestor stări de lucruri rezidă, nu atât în îndărătnicia unor instanțe / magistrați din raza noastră de activitate (cazuri subiective de indisciplină jurisdicțională), ci din practica inconsecventă (neunitară) a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deseori observându-se interpretări diferite pentru aceeași problemă de drept, chiar în cazul aceleiași secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Un exemplu de necontestat privește Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție (deși exemple de acest fel identificăm și la secțiile civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție) în materia individualizării pedepselor. Astfel, este paradoxal faptul că, însăși Înalta Curte de Casație și Justiție a elaborat un Ghid de individualizare a pedepselor și, cu toate acestea, această instanță furnizează hotărâri contradictorii, aspect reținut și în ultimul raport al Comisiei Europene, elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
În aceste condiții este greu de imaginat că instanțele din raza Curții de Apel Timișoara, la nivelul lor, să respecte practica constantă a Curții de Apel Timișoara, ca instanță de control judiciar și, mai mult, este greu de imputat Curții de Apel Timișoara, în totalitate, procentul de casare / modificare a hotărârilor sale supuse controlului judiciar prin Înalta Curte de Casație și Justiție, nevalorizat, în toate cazurile, chiar de instanța supremă.
Perpetuarea fenomenului de indisciplină jurisdicțională și parcursul procesului de unificare a jurisprudenței naționale depind, în egală măsură, și de calitatea procesului legislativ, respectiv, mai ales, de frecvența modificărilor legislației care, deseori, impun noi abordări jurisdicționale, chiar abandonarea unor practici judiciare constante în varii domenii, fapt nociv în situația în care asemenea modificări legislative ridică probleme de calitate a legilor.
În sfârșit, o altă cauză care contribuie la nerezolvarea problemei la care ne referim (unificarea jurisprudenței) este reprezentată de neaplicarea legii, din perspectiva modificărilor legislației de la nivelul anului 2010, când legiuitorul a consacrat ca abatere disciplinară în sarcina judecătorilor încălcarea deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura recursului în interesul legii.
Raportul Comisiei Europene, menționat, sugerează lipsuri atât în activitatea Inspecției judiciare, cât și în activitatea Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, dar, mai ales în activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal – care soluționează recursurile în materie disciplinară.
Este greu, însă, de evaluat și de atribuit o culpă exclusivă pe acest traseu disciplinar imaginat de lege, în condițiile în care persistă fenomenul de jurisprudență neunitară chiar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar calitatea legilor, a procesului legislativ este mai mult decât criticabilă.
Există, prin urmare, factori conjugați și care par azi de nesurmontat, care afectează procesul de unificare a practicii judiciare naționale.
Instituția ”întrebării preliminare”, nou introdusă prin cele două coduri de procedură nu va fi un panaceu universal pentru rezolvarea acestor probleme.
Sunt greu de evaluat beneficiile acestei instituții, având în vedere că nu avem o cazuistică expresivă până în prezent, datorită timpului scurt scurs de la intrarea în vigoare a normelor în discuție, dar, din puținele cazuri existente, constatăm că am putea avea o problemă în legătură cu ”consistența”, pertinența întrebărilor la care este supusă Înalta Curte de Casație și Justiție să răspundă, precum și în legătură cu consistența / precizia răspunsurilor furnizate de la nivelul instanței supreme, pe de altă parte.
Studiul individual, sistemul informațional, calitatea formării profesionale a magistraților, reprezintă condiții sine-qua-non pentru eficiența procedurii întrebării preliminare.
De aceea, credem că, rezultatele obținute în acest domeniu se impun a fi monitorizate periodic de către Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, concluziile fiind de natura a contribui la asigurarea unei bune funcționări a acestei noi instituții, care trebuie să răspundă scopului pentru care a fost înființată.
Pentru a veni în sprijinul dezideratului unei practici judiciare unitare la începutul anului 2014, , la nivelul Curții de Apel Timișoara a fost elaborată o metodologie de unificare a practicii judiciare, astfel:
I. Şedinţele pentru unificarea practicii judiciare, pe secţii ale Curţii de Apel Timişoara.
A. Recepţionarea problemelor de drept soluţionate neunitar.
1. Identificarea problemelor de drept soluţionate diferit, cu ocazia judecării apelurilor sau recursurilor.
2. Solicitarea lunară de către preşedinţii de secţii ca instanţele din subordine să transmită probleme de practică neunitară, precum şi minutele încheiate la nivelul acestor instanţe, în raport de dispoziţiile art. 261 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
3. Evaluarea cauzelor înregistrate în căile de atac exercitate, în care se pune în discuţie interpretarea şi aplicarea aceleaşi probleme de drept, cauze ce urmează a fi repartizate aleatoriu la diferite complete de judecată şi ar putea exista situaţia interpretării diferite, cu consecinţa pronunţării unor soluţii care diferă de la un complet la altul, în cadrul aceleaşi secţii;
4. Evaluarea noilor reglementări şi a modului de interpretare a acestora de către preşedinţii de secţie.
B. Analiza problemelor de drept de către preşedintele de secţie sau judecătorul delegat cu această atribuţie, potrivit art. 26 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi întocmirea unui studiu asupra acestora, în care, în mod obligatoriu autorul studiului îşi va expune opinia motivată. La întocmirea studiului respectiv, obligatoriu se va analiza doctrina şi jurisprudenţa în materie. Prin intermediul vicepreşedintelui instanţei se pot solicita puncte de vedere de la alte curţi de apel privind modul de interpretare a problemelor de drept în discuţie, pe baza studiului întocmit de către preşedinţii de secţii sau de către judecătorul delegat.
C. În cadrul ședinței lunare organizate pentru unificarea practicii, studiul se va supune dezbaterii judecătorilor urmând ca în final să se adopte soluţia majoritară. În cazul în care nu se ajunge la o rezolvare a opiniilor contrare, se supune la vot adoptarea soluţiei unice, votul majorităţii impunând rezolvarea problemei de drept. Întreaga dezbatere se consemnează de către grefierul şef de secţie, sub directa îndrumare a preşedintelui de secţie, precum şi concluzia finală, într-o MINUTĂ, potrivit art. 261 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. În situaţia în care nu se poate ajunge la o opinie majoritară, actul întocmit de preşedintele de secţie se comunică vicepreşedintelui Curţii de Apel Timişoara, care va sesiza Colegiul de conducere în baza art. 514 din Codul de procedură civilă, în vederea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa asupra problemei de drept.
D. Minuta se transmite tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara prin intermediul preşedintelui de secţie, cu avizul Preşedintelui Curţii de Apel Timişoara şi se păstrează de vicepreşedintele Curţii în mapa de gestionare a activităţii de unificare a practicii judiciare, precum şi de preşedintele de secţie, în vederea organizării întâlnirilor profesionale, trimestriale.
II. Organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor Curţii de Apel Timişoara cu instanţele din circumscripţie.
A. Stabilirea unui calendar al acestor întâlniri de către preşedinţii de secţii din cadrul Curţii de Apel Timişoara împreună cu vicepreşedintele Curţii, care răspunde de coordonarea activităţii de unificare a practici judiciare, potrivit art. 11 lit. d) din Hotărârea nr. 387/2005.
1. Anterior datei întâlnirilor trimestriale, preşedintele de secţie din cadrul Curţii de Apel Timişoara va întocmi Ordinea de zi a acestora, prin includerea problemelor de drept soluţionate în mod diferit, de către instanţe, şi va solicita instanţelor din subordine, prin intermediul tribunalelor, minutele încheiate de acestea cu ocazia dezbaterilor diferitelor probleme de drept soluţionate neunitar. Ordinea de zi se va prezenta vicepreşedintelui Curţii şi apoi se va comunica atât judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, cât şi instanţelor din raza Curţii, participante la întâlniri.
2. Întâlnirea trimestrială dintre judecătorii Curţii de Apel Timişoara şi instanţele din subordine vor fi conduse de preşedintele de secţie şi se vor înregistra de către specialistul IT. La aceste întâlniri va participa, obligatoriu, vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, care are în atribuţii coordonarea activităţii de practică neunitară. În cadrul şedinţei trimestriale cu obiectul unificării practicii se vor analiza minutele încheiate în cadrul întâlnirilor lunare ale judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, precum şi minutele întocmite de celelalte instanţe din circumscripţie, precum şi alte probleme de drept ivite până la data întâlnirii trimestriale. Concluziile cu soluţia finală se vor insera într-o minută întocmită de către preşedintele de secţie, în două exemplare, din care unul se va transmite vicepreşedintelui Curţii, iar celălalt se va păstra de către preşedinţii de secţie, care ulterior, cu avizul Preşedintelui Curţii de Apel Timişoara, o va transmite tuturor instanţelor din circumscripţie, iar vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara o va comunica şi celorlalte curţi de apel.
3. Diseminarea minutei Curţii de Apel Timişoara, precum şi concluziile procesului-verbal de la punctul 2, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional organizate la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara, se va realiza prin întocmirea unui proces-verbal care să consemneze prelucrarea minutei respective, şi comunicarea acestuia vicepreşedintelui Curţii de Apel Timişoara.
III. De regulă, potrivit dispoziţiilor regulamentare, întâlnirile pentru dezbaterea problemelor de practică neunitară se organizează la nivelul instanței, lunar, dar președintele de secție va convoca ședința judecătorilor ori de câte ori apreciază că este necesar a se pune în discuție aspecte de jurisprudență neunitară, cu informarea vicepreședintelui Curţii de Apel Timişoara.
Metodologia a fost aprobată de colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara în ședința din 06.02.2014.
*
* *
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
III.1. Managementul instanţei în anul 2012
În cursul anului 2013 funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Timişoara a fost ocupată de doamna judecător Lidia Barac, preşedintele numit al acestei instanţă.
Începând cu data de 01.01.2013, doamna judecător Erica Nistor a fost numită în funcția de vicepreședinte.
A doua funcţie de vicepreşedinte de la nivelul Curţii de Apel Timişoara a fost ocupată până la data de 15.07.2013 de domnul judecător Florin Dogaru, iar de la această dată, funcția a fost preluată de doamna judecător Camelia Lucaciuc, numită prin Hotărârea nr. 671/2013a Consiliului Superior al Magistraturii.
Conducerea secţiilor Curţii de Apel Timişoara, a fost asigurată în anul 2013, după cum urmează:
- Preşedinte secţia I civilă – domnul judecător Lucian Lăpădat – numit cu începere de la data de 08.10.2012, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 791/2012
- Preşedinte secţie penală şi pentru cauze cu minori şi de familie – domnul judecător Constantin Costea – cu delegare până la data de 18.07.2013 și apoi numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 766/2013
- Preşedinte secţia a II-a civilă – Domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga – numit până în martie 2013, apoi delegat o perioadă de 6 luni, până la data de 25.09.2013, dată de la care, a ocupat funcția prin delegare domnul judecător Marian Bratiș.
- Preşedinte secţie de contencios administrativ şi fiscal – domnul judecător Răzvan Pătru – numit
- Preşedinte secţie litigii de muncă şi asigurări sociale – domnul judecător Ioan Nicolae Jivan – cu delegare până la data de 18.07.2013 și apoi numit prin Hotărârea nr. 768/2013
La nivelul Curţii de Apel Timişoara şi în anul 2013 s-a exersat un management participativ, aceasta fiind singura formă compatibilă în raport cu structura personalului din sistemul judiciar.
În procesul decizional a fost antrenat nu numai personalul cu atribuţii de conducere, ci şi fiecare judecător, evaluările personale ale acestora stând la baza deciziilor manageriale.
Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie prin transparentizarea sa şi în corelare cu nevoile contemporane ale publicului sugerează importanţa comunicării externe, publice, iar, dacă avem în vedere cerinţele de calitate ale actului de justiţie, prin raportare la conţinutul său se impune sporirea rolului comunicării interpersonale, al comunicării organizaţionale şi manageriale.
De asemenea, trebuie subliniată preocuparea constantă a conducerii Curţii de Apel Timişoara în a exersa un management al calităţii şi implicit a identifica mecanismele menite a contribui la realizarea unor standarde de calitate ridicate.
În contextul exercitării tipului de management participativ, exemplificăm procedura de evaluare a calității serviciilor instanțelor noastre prin intermediul unor echipe de evaluare / verificare stabilite la nivelul Curții de Apel Timișoara, formate din judecători ai Curții de Apel Timișoara. Astfel, în cursul anului 2013 aceste echipe au evaluat:
1. Modul de respectare a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cauzelor judiciare cu celeritate;
2. Modul de respectare a dispoziţiilor legale privind redactarea şi motivarea hotărârilor judecătoreşti;
3. Modul de respectare a dispoziţiilor legale privind desfiinţarea/casarea hotărârilor judecătoreşti;
4. Impactul dispoziţiilor Noului Cod procedură civilă asupra activităţii de judecată a magistraţilor de la Curtea de Apel Timişoara şi a judecătorilor din raza Curţii de Apel Timişoara.
Concluziile Rapoartelor întocmite au fost distribuite secțiilor Curții de Apel Timișoara și tribunalelor din raza acesteia, însoțite cu ”Note” ale președintelui Curții de Apel Timișoara, în ideea de a construi un dialog ferm cu tribunalele din raza curții, în a le sprijini în exercițiul funcțiilor manageriale de la nivelul fiecărui tribunal, funcții care trebuie să transforme conducătorul unui tribunal într-un adevărat leader, el fiind dator să genereze un real leadership în organizația proprie, de natură a stimula obținerea de performanță și de a motiva personalul instanței.
În această zonă efecte vizibile pozitive s-au constatat la nivelul Tribunalului Arad și Judecătoriilor Arad și Ineu, cât și la Judecătoria Timișoara din circumscripția Tribunalului Timiș, conducerile acestor instanțe, remarcându-se în exercitarea funcțiilor de organizare, planificare și de evaluare / control, ceea ce le-a permis obținerea de performanțe notabile.
III.1.2. Impactul principalelor modificări legislative asupra proceselor de management derulate la nivelul Curţii de Apel Timişoara
Secția I civilă
Anul 2013 a fost dominat, sub aspectul organizării procesului civil, de intrarea în vigoare, la data de 15.02.2013, a Noului Cod de procedură civilă, reglementarea juridică substanţială fiind de natură a schimba fundamental şi ireversibil modul de organizare şi desfăşurare a procesului civil, de la momentul introducerii acţiunii sau cererii de chemare în judecată şi până la momentul realizării ultimului act de executare silită.
Modificarea în materia procesual-civilă, a asigurat, pe de o parte, necesitatea redefinirii procesului civil, în dreptul intern, în funcţie de noile realităţi sociale şi de dinamica raporturilor juridice civile, astfel cum aceasta se prezintă după intrarea în vigoare a Noului Cod civil, la 1 octombrie 2011, iar, pe de altă parte, a răspuns cerinţelor stringente de armonizare a normelor procesual civile interne cu reglementările juridice internaţionale, în special cu normele de drept comunitar, desprinse din Tratate de aderare.
În sensul celor menţionate mai sus, modificarea în materia dreptului procesual civil urmăreşte, prin redefinirea profilului procesului civil, două obiective fundamentale:
- asigurarea ordinii de drept, a libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, aplicarea legii şi garantarea supremaţiei acesteia (art. 1 alin. 2);
- aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene sau a normelor cuprinse în tratatele internaţionale privitoare la drepturile omului, indiferent de calitatea sau de statutul părţilor (art. 3 şi 4).
Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă (Legea nr. 76/2012) a prevăzut o serie de reglementări menite a asigura corelarea dispoziţiilor noului act normativ cu multe reglementări cuprinse în legi speciale, inclusiv corelarea cu unele norme juridice care au stabilit ca dată de intrare în vigoare, data de 15.02.2013, aceste ultime norme fiind cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 214/28.06.2013.
Legea nr. 214/2013 a adus unele modificări temporare, cu caracter tranzitoriu, a unor norme procesual civile, care definesc faza scrisă a procesului civil, „etapa de pregătire a dosarului” pentru exercitarea căilor de atac, modul de funcţionare a camerei de consiliu, în sens juridic, etc., în vederea adoptării întregii infrastructuri necesare desfăşurării fireşti a procesului civil, până la data de 01.01.2016.
Impactul asupra activităţii instanţelor de judecată, s-a resimţit în mod direct, pornind de la modul în care este reglementată competenţa funcţională a acestora în sensul art. 94 – 106 din Codul de procedură civilă.
Noua concepţie a Codului de procedură civilă, redefineşte instanţa de drept comun, art. 95 stabilind că aceasta este instanţa care judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe, respectiv tribunalul.
Judecătoria, instanţă care până la data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, era instanţă de drept comun, devine o instanţă care judecă fondul, în limitele competenţei funcţionale stabilite de art. 94, sau orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.
Curţile de apel, în sensul art. 96 din Codul de procedură civilă vor judeca preponderent ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă.
În conformitate cu prevederile art. 97 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să judece, ca o veritabilă instanţă „în casaţie”, recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, în cazurile prevăzute de lege; recursul în interesul legii; cereri în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.
Faţă de acest profil nou al competenţei funcţionale, în materie civilă, curtea de apel va avea competenţa de a judeca, preponderent, calea de atac a apelului împotriva hotărârilor pronunţate de către tribunale în primă instanţă.
Această situaţie nouă presupune, cel puţin teoretic, un trend ascendent al numărului de cauze de primă instanţă care se află pe rolul celor trei tribunale din raza de activitate a Curţii de Apel Timişoara, cauze care, în calea de atac a apelului se vor regăsi pe rolul Secţiei I Civilă, secţie care s-a reorganizat, pentru a putea aplica procedurile impuse de noua reglementare, în condiţiile în care se desfăşoară, în mod simultan, judecata cauzelor civile supuse reglementărilor vechiului Cod de procedură civilă.
Din acest punct de vedere, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a dispoziţiilor procesuale privind procedura de judecată, în etapa de regularizare şi în faza de judecată, se impune a se corela, în special numărul de grefieri de şedinţă, dar şi de judecători, cu evoluţia ascendentă a numărului de cauze supuse normelor Noului Cod de procedură civilă.
Un rol foarte important în derularea mecanismului juridic prevăzut de dispoziţiile Noului Cod de procedură civilă îl reprezintă corelarea prevederilor acestui act normativ cu Legea nr. 192/2006, privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
În art. 441 se arată în mod expres că dispoziţiile secţiunii prin care se încuviinţează învoiala părţilor, se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care învoiala părţilor este urmare a procedurii de mediere.
Concepţia Noului Cod de procedură civilă vine să dea sens concret, Legii nr. 192/2006 privind medierea, deoarece creează un mecanism practic de validare din punct de vedere juridic a procedurii de mediere, scopul fiind acela de a asigura celeritatea procesului civil şi, nu în ultimul rând, degrevarea instanţelor de judecată de acele cauze în care au putut obţine cu succes o soluţie judiciară în procesul de mediere.
În sensul facilitării procedurii de mediere, Legea nr. 214/2013, introduce două noi alineate, la art. 2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea, în sensul că extinde competenţa de efectuare a procedurii de informare cu privire la avantajele medierii, ce poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, această informare urmând a fi atestată în scris.
Pentru ca această procedură de informare asupra avantajelor medierii să fie foarte atractivă, Legea nr. 214/2013 a prevăzut ca serviciile prestate în procedura de informare să fie gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
Configurarea unei noi instituţii juridice, prin dispoziţiile art. 519-521 din Noul Cod de procedură civilă, respectiv aceea privind asigurarea unei practici judiciare unitare prin sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze, problemă de drept care nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor.
Art. 521 alin. 3 prevede că dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României – Partea I-a.
Această instituţie juridică reprezintă un instrument practic de realizare a scopului unificării practicii judiciare, această idee fiind permanent monitorizată şi cuprinsă în Raportul anual al Comisiei Europene, raport înaintat Parlamentului European şi Consiliului (în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare – MCV).
De asemenea, în acelaşi context al practicii neunitare, se impune un cadru de monitorizare a respectării dispoziţiilor art. 521 alin. 3 cu privire la obligativitatea aplicării soluţiei de drept adoptate de către toate instanţele care au pe rol o asemenea problemă, fiind cunoscută reticenţa unor instanţe naţionale de a respecta jurisprudenţa instanţelor superioare, fapt ce are o implicaţie directă asupra funcţionării sistemului judiciar - fenomenul fiind remarcat inclusiv în Raportul MCV dat publicității în ianuarie 2014.
Cu un impact major asupra raporturilor juridice civile, şi în anul 2013, s-a resimţit, aplicarea Codului Civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Se poate desprinde, cu titlul de apreciere generală, ideea că noile instituţii reglementate de Codul civil au fost supuse unui proces de implementare firească în cadrul societăţii cu rezonanţă pozitivă asupra raporturilor juridice cu caracter particular, respectiv raporturile în materia dreptului familiei (art. 258-354); raporturilor de proprietate cu element de extraneitate (art. 2557 – 2663); fiducia (art. 773 – 799); raporturilor juridice dintre profesionişti (art. 1650 – 2278); prescripţiei extinctive, decăderii şi calculului termenelor (art. 2500 – 2556).
Subliniem intervenţia legiuitorului prin Legea nr. 214/2013 vizând art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în sensul că până la intrarea în vigoare a Legii de organizare judiciară care va reglementa organizarea, funcţionarea şi atribuţiile instanţei de tutelă şi de familie, atribuţiile instanţei de tutelă referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia, revin autorităţii tutelare.
Secția de contencios administrativ și fiscal
Şi în anul 2013 a continuat modificarea succesivă a principalelor acte normative care reglementează raporturile juridice litigioase a căror soluţionare este de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Chiar dacă o bună parte din litigiile generate de modificările legislative intervenite în anul 2012 vor fi soluţionare abia în anii următori de Secţia contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara – în condiţiile în care aceasta soluţionează în recurs cauzele în care tribunalele sunt sesizate cu privire la legislaţia generată de aceste modificări legislative – este de subliniat că toate aceste modificări contribuie la creşterea complexităţii situaţiilor de aplicare în timp a dispoziţiilor legale respective şi generează, inevitabil, interpretări diferite date de instanţele judecătoreşti diferitelor probleme de drept ce le revin spre soluţionare.
În aceste condiţii, cristalizarea unei practici judiciare pe o anumită materie este aproape imposibilă, în condiţiile în care modificările legislative se succed cu rapiditate şi implică alte soluţii decât cele anterior stabilizate.
Precizăm că, efectele juridice ale acestor acte nu se răsfrâng exclusiv asupra activităţii instanţei din anul 2013 ci, dimpotrivă, se vor accentua în anii următori, având în vedere şi faptul că o bună parte dintre litigiile generate de aceste acte normative sunt soluţionate în primă instanţă de către tribunale – după parcurgerea procedurii administrative prealabile, care este obligatorie în majoritatea cazurilor şi care prelungeşte durata totală a litigiului – astfel încât ele vor greva activitatea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara la cel puţin un an de la intrarea în vigoare a acestora.
Există însă şi situaţii în care actele normative atrag schimbări imediate în activitatea secţiei, şi ne referim în primul rând la litigiile generate de reducerea salariilor bugetarilor şi de recalcularea pensiilor, litigii în care s-a invocat excepţia de nelegalitate a hotărârilor de guvern prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare a actelor normative emisă în acest scop, ori au fost promovate chiar acţiuni în anularea acestor hotărâri de guvern.
Vom exemplifica aceste modificări cu referire la principalele acte normative incidente în litigiile de contencios administrativ:
I. Codul de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003, a fost modificat în anul 2013 de 7 ori (precizăm că acelaşi act normativ a fost modificat în anul 2012 de 7 ori, în anul 2011 de 9 ori, în anul 2010 de opt ori, iar în anul 2009 tot de 8 ori) prin următoarele acte normative:
1) Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013
2) Legea nr. 100/2013
3) Decizia Curţii Constituţionale nr. 101/2013
4) Legea nr. 168/2013
5) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2013
6) Legea nr. 255/2013
7) Ordonanţa Guvernului nr. 28/2013
II. Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, a fost modificat în anul 2013 de 20 ori şi rectificat de două ori (precizăm că acelaşi act normativ a fost modificat în anul 2012 de 16 ori, în anul 2011 de 9 ori, în anul 2010 de nouăsprezece ori, iar în 2009 a fost modificat de 11 ori) prin următoarele acte normative:
1. Ordonanţa Guvernului nr. 1/2013
2. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013
3. Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 6 februarie 2013
4. Legea nr. 127/2013
5. Legea nr. 168/2013
6. Legea nr. 169/2013**
7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2013**
8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2013
9. Legea nr. 235/2013
10. Legea nr. 238/2013
11. Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013
12. Ordonanţa Guvernului nr. 28/2013
13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013
14. Legea nr. 260/2013**
15. Legea nr. 262/2013
16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013
17. Legea nr. 303/2013
18. Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 2 decembrie 2013
19. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2013
20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2013**
21. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013
22. Legea nr. 383/2013**
III. Intrarea în vigoare a NCPC:
Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 4/30.01.2013 (privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe), publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 68/31 Ianuarie 2013, au fost modificate Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 şi unele acte normative conexe.
Impactul NCPC asupra activităţii secţiei a fost semnificativ, în condiţiile în care Secţia contencios administrativ şi fiscal avea şi activitate de primă instanţă, precum şi un volum extrem de mare de activitate.
IV. Declararea neconstituţionalităţii prevederilor Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004:
Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 1039/05.12.2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 61 din data de 29 ianuarie 2013 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.299/2011 pentru abrogarea alin.(2) al art.21 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 şi ale art.21 alin.(2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, constatând că:
- Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ansamblul sau, este neconstituţională;
- prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele de recurs, cu încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei.
V. T.V.A. Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza Gran Via Moineşti
La 29 noiembrie 2012, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat hotărârea în cauza C-257/11, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Bucureşti (România), prin decizia din 20 decembrie 2010, primită de Curte la 26 mai 2011, în procedura SC Gran Via Moineşti SRL:
„Directiva 2006/112/CE – Taxă pe valoarea adăugată – Articolele 167, 168 şi 185 – Drept de deducere – Regularizarea deducerilor – Achiziţionarea unei suprafeţe de teren şi a construcţiilor edificate pe aceasta din urmă, în vederea demolării acestor construcţii şi a realizării unui proiect imobiliar pe suprafaţa de teren respectivă”.
Conform dispozitivului hotărârii:
1) Articolele 167 şi 168 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, o societate care a achiziţionat o suprafaţă de teren şi construcţii edificate pe aceasta din urmă, în vederea demolării acestor construcţii şi a realizării unui complex rezidenţial pe suprafaţa de teren respectivă, are dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţionării construcţiilor menţionate.
2) Articolul 185 din Directiva 2006/112 trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, demolarea unor construcţii, achiziţionate împreună cu suprafaţa de teren pe care au fost edificate, efectuată în vederea realizării unui complex rezidenţial în locul acestor construcţii, nu determină o obligaţie de regularizare a deducerii iniţiale a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţionării construcţiilor menţionate.
VI. Modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2006 din 1.01.2013
Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 77/2012 – publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2012 – a fost modificată Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
Modificarea a intrat în vigoare la 1.01.2013, conform art. IV din Ordonanţa de Urgenţă nr. 77/2012.
Prin acest act normativ a fost modificat art. 286 din O.U.G. 34/2006, stabilind competenţa instanţei de contencios administrativ şi în cazul acţiunilor privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică.
Astfel, conform art. I pct. 68 din O.U.G. nr. 77/2012, „la articolul 286, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 286
(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."
Conform art. II din O.U.G. nr. 77/2012:
(1) „Procedurile de atribuire în curs de desfăşurare şi contractele în curs de executare, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii, respectiv, încheierii acestora.
(2) Prin procedură de atribuire în curs de desfăşurare se înţelege orice procedură pentru care s-a transmis un anunţ de participare sau, după caz, o invitaţie de participare, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgentă”.
Conform art. III din O.U.G. nr. 77/2012:
„Contestaţiile, procesele şi cererile în materie de achiziţii publice, aflate în curs de soluţionare în faţa Consiliului sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, continuă să se judece în condiţiile şi cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost începute”.
VII. Eşalonarea plăţilor datorate în baza Legilor nr. 9/1998, nr. 290/2003 şi nr. 393/2006:
Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 …., ale Legii nr. 290/2003 …., precum şi ale Legii nr. 393/2006 …., precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006.
Conform art. I din acest act normativ:
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, plata despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, se face în tranşe anuale egale, eşalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi titlurilor de plată emise şi neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Plata tranşelor se face începând cu 1 ianuarie 2014”.
Intrarea în vigoare a acestui act normativ a impus modificarea jurisprudenţei Secţiei contencios administrativ şi fiscal.
VIII. T.V.A. (amânare plata T.V.A. la import). Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza Mora
La 21.02.2013, Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat în cauza Mora IPR (C-79/12) în materia T.V.A., stabilind că:
Articolul 211 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că nu se opune aplicării unei reglementări a unui stat membru, precum cea în discuţie în litigiul principal, care condiţionează amânarea de la plata taxei pe valoarea adăugată datorată pentru bunurile importate de obţinerea unui certificat pe care dispoziţiile acestei directive nu îl prevăd în mod obligatoriu, în măsura în care condiţiile de obţinere a unui asemenea certificat respectă principiul neutralităţii fiscale, aspect care trebuie verificat de instanţa de trimitere.
IX. Schimbarea de jurisprudenţă a Curţii de Apel Timişoara în urma pronunţării de către Curtea Europeană de Justiţie a hotărârii Irimie în materia datei de la care se acordă dobânzi la restituirea taxei de poluare:
La 18 aprilie 2013 (la doi ani de la pronunţarea hotărârii Tatu), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat hotărârea în Cauza C-565/11 (Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu) [cerere de decizie preliminară formulată de Tribunalul Sibiu (România)], în care se examinează compatibilitatea limitării dobânzilor legale în cazul taxei de poluare reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2008.
Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că:
„Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional, precum cel în discuţie în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
Raportat la această hotărâre, la şedinţa de secţie din 22.04.2013, Curtea de Apel Timişoara şi-a schimbat jurisprudenţa în materia respectivă în sensul că în litigiile având ca obiect restituirea taxei de poluare se acordă dobânzi – la cererea reclamantului – de la data plăţii taxei, iar nu conform art. 124 Cod de Procedură Fiscală, cum s-a stabilit anterior.
X. Hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza Scandic Distilleries:
La 30.05.2013, Curtea Europeană de Justiţie a pronunţat hotărârea în cauza C-663/11 Scandic Distilleries SA împotriva Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Oradea (România), prin decizia din 13 decembrie 2011, primită de Curte la 27 decembrie 2011.
Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că:
„Articolul 22 alineatele (1)-(3) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi privind deţinerea, circulaţia şi monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care produse supuse accizelor şi puse în consum într-un stat membru, în care accizele au fost plătite, au fost transportate într-un alt stat membru în care produsele respective sunt supuse accizelor şi în care acestea au fost de asemenea plătite, o cerere de rambursare a accizelor plătite în statul membru de plecare nu poate fi respinsă numai pentru motivul că cererea amintită nu a fost formulată înaintea expedierii produselor menţionate, ci trebuie analizată în temeiul alineatului (3) al articolului respectiv. În schimb, în cazul în care accizele nu au fost plătite în statul membru de destinaţie, o astfel de cerere poate fi refuzată în temeiul alineatelor (1) şi (2) ale articolului menţionat”.
XI. Curtea Europeană de Justiţie cu privire la decontarea în România a cheltuielilor medicale efectuate în spaţiul U.E.. Ordonanţa din cauza Luca (decontarea în România a cheltuielilor medicale efectuate în spaţiul U.E.):
La 11.07.2013, Curtea Europeană de Justiţie (Camera a opta) a pronunţat Ordonanţa prin care a soluţionate cauza C-430/12, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Bacău (România), prin decizia din 10 septembrie 2012, primită de Curte la 21 septembrie 2012, în procedura Elena Luca împotriva Casei de Asigurări de Sănătate Bacău, Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că:
„Articolul 49 CE şi articolul 22 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii, în versiunea modificată şi actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 592/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008, nu se opun în principiu unei reglementări a unui stat membru care condiţionează rambursarea integrală a cheltuielilor aferente îngrijirilor spitaliceşti acordate în alt stat membru de obţinerea unei autorizaţii prealabile. În schimb, aceste articole se opun unei astfel de reglementări interpretate în sensul că exclude, în toate cazurile, rambursarea integrală de către instituţia competentă a cheltuielilor aferente unor astfel de îngrijiri acordate fără autorizaţie prealabilă.
Atunci când un refuz al rambursării, motivat numai de absenţa autorizaţiei prealabile, a cheltuielilor aferente îngrijirilor spitaliceşti acordate în alt stat membru şi achitate de persoana asigurată nu este, ţinând seama de împrejurările specifice, întemeiat, cheltuielile aferente îngrijirilor menţionate trebuie rambursate de instituţia competentă persoanei asigurate în cauză în limita cuantumului stabilit de legislaţia acestui stat membru. În situaţia în care cuantumul respectiv este inferior celui care ar fi rezultat din aplicarea legislaţiei în vigoare în statul membru al cărui rezident este asiguratul în cazul spitalizării sale în acest din urmă stat, instituţia competentă trebuie să acorde în plus o rambursare suplimentară corespunzătoare diferenţei dintre aceste două valori, în limita cheltuielilor efectuate în realitate.
Atunci când un astfel de refuz este întemeiat, persoana asigurată poate solicita, în temeiul articolului 49 CE, rambursarea cheltuielilor aferente îngrijirilor spitaliceşti numai în limita acoperirii garantate de regimul de asigurări de sănătate la care este afiliată”.
III.2 Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2013
III.2.1. Situaţia judecătorilor
La începutul anului 2013, statul de funcţii al Curţii de Apel Timişoara şi instanţelor arondate acesteia prevede un număr de 973 de posturi.
Schema de personal cuprinde 295 posturi de judecător, 14 posturi de asistent judiciar, 563 de posturi de personal auxiliar de specialitate și conex, 34 de posturi de funcționar public, 44 de posturi de personal contractual și 23 de posturi de consilier de probațiune.
Din cele 973 de posturi, la începutul anului 2013 au fost ocupate 943 de posturi.
La nivelul Curţii de Apel Timişoara, la începutul anului 2013, au fost în statul de funcţii 51 de posturi de judecător – toate ocupate.
La data de 06.02.2013, prin Ordinul nr. 501/C/06.02.2013, statul de funcții al Curții de Apel Timișoara s-a suplimentat cu 3 posturi de judecător, astfel că, începând cu această dată schema de personal a curții cuprinde 54 de posturi de judecător, iar la 1 ianuarie 2014 sunt ocupate 49 de posturi de judecător de la nivelul acestei instanțe.
Numărul mediu al posturilor de judecător la nivelul Curții de Apel Timișoara în anul 2013 este de 48 de posturi, deoarece o persoană a fost detaşată la Ministerul Justiţiei, o persoană a fost suspendată și apoi eliberată din funcţie şi alte două persoane s-au aflat în concedii de naștere și lăuzie, iar posturile suplimentate nu au fost ocupate în cursul anului 2013.
III.2.2. Situaţia personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte
categorii de personal
Cât priveşte posturile de personal auxiliar de specialitate şi conex, la începutul anului 2013, în statul de funcţii sunt prevăzute 563 de posturi.
Cele 563 de posturi finanţate sunt împărţite în 396 posturi de grefier (de şedinţă, documentarişti şi statisticieni), 71 de posturi de grefier arhivar, 22 de posturi de specialist IT și 74 de posturi de personal conex (agenţi procedurali, aprozi şi şoferi).
În cursul anului 2013, prin Ordinul nr. 501/C/06.02.2013, statele de funcții ale Curții de Apel Timișoara și ale unor instanțe din subordine s-au suplimentat cu 9 posturi de grefier, două posturi de îngrijitor - personal contractual au fost transformate în posturi de grefier arhivar, un post de paznic – personal contractual a fost transformat în aprod și două posturi de aprod au fost transformate în grefier, astfel că, la finele anului 2013, situația personalului auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor aflate în raza Curții de Apel Timișoara este următoarea: 407 posturi de grefier, 73 de posturi de grefier arhivar, 22 de posturi de specialist IT și 73 de posturi de personal conex (agenţi procedurali, aprozi şi şoferi), totalizând 575 de posturi de personal auxiliar de specialitate și conex.
În cursul anului 2013, au fost organizate următoarele concursuri:
1. La data de 25 mai 2013 - concurs pentru ocuparea unui post de grefier arhivar la Judecătoria Timişoara, a unui post de agent procedural la Judecătoria Lugoj și a unor posturi vacante temporar la instanțe din raza curții astfel: un post de grefier arhivar vacant temporar la Judecătoria Reşiţa, un post de grefier arhivar vacant temporar la Tribunalul Caraş-Severin și un post de aprod vacant temporar la Judecătoria Lipova.
2. La data de 25 octombrie 2013, s-a organizat concursul pentru ocuparea următoarelor posturi: un post de agent procedural pe durată determinată la Curtea de Apel Timişoara; un post de grefier arhivar pe durată determinată la Judecătoria Lipova; un post de grefier arhivar la Judecătoria Chişineu-Criş; un post de aprod pe durată determinată la Judecătoria Lipova și un post de grefier arhivar pe perioadă nedeterminată la Judecătoria Oraviţa.
3. Întrucât postul de agent procedural vacant temporar la Curtea de Apel Timișoara nu s/a ocupat, s/au reluat procedurile de ocupare a acestuia și s-a organizat un concurs în acest scop la data de 22 noiembrie 2013.
4. În perioada 19 – 23 noiembrie 2013 – s-a organizat un concurs pentru ocuparea unui număr de 5 posturi de grefier cu studii medii şi superioare temporar vacante, după cum urmează: un post cu studii superioare la Tribunalul Arad; un post cu studii superioare la Judecătoria Arad; - un post cu studii medii la Judecătoria Timişoara; două posturi cu studii superioare la Judecătoria Timişoara.
5. În 30 noiembrie 2013 a fost organizat un examen de promovare în grade sau trepte superioare a grefierilor şi grefierilor arhivari de la nivelul instanţelor din raza curţii.
6. În 14 decembrie 2013 a fost organizat un examen pentru promovarea grefierilor din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare.
În cursul anului 2013 au încetat activitatea un număr de 15 persoane – personal auxiliar de specialitate, posturi care s-au ocupat, în măsura în care a fost posibil, prin definitivarea unor persoane angajate pe perioadă determinată, conform art. 3 alin. 3 din OG 8/2007 sau prin valorificarea rezultatelor concursurilor susţinute, conform art. 24 alin. 2 din Hotărârea CSM nr. 126/2007 – pentru ocuparea posturilor de grefier, respectiv art. 21^1 din Hotărârea CSM nr. 185/2007 – pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar şi personal conex.
La începutul anului 2014, la Curtea de Apel Timișoara sunt vacante un post de grefier și un post de grefier arhivar, ambele posturi fiind în procedură de ocupare.
Cât priveşte structura posturilor de funcţionari publici – în schema de personal de la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara figurează 34 de posturi dintre care, la data de 1 ianuarie 2014 sunt vacante două posturi la Curtea de Apel Timişoara (un expert la biroul de relaţii cu publicul şi un post manager public.
La începutul anului 2013, au fost vacante un număr de 5 posturi de funcționar public, iar la data de 1 septembrie s-a mai vacantat un post de consilier la Tribunalul Timiș prin pensionarea titularului, motiv pentru care, în perioada 15 – 20 noiembrie 2013 Curtea de Apel Timişoara a organizat un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de funcţionar public: un post de expert asistent la Biroul de informare şi relaţii publice al Curții de Apel Timișoara; un post consilier principal - inginer constructor, la Tribunalul Timiş; și 3 posturi de consilier, cate unul la fiecare tribunal, in cadrul departamentelor economice ale acestora.
Întrucât postul de la Curtea de Apel Timișoara nu s-a ocupat, s-au reluat procedurile de concurs pentru ocuparea acestuia, concursul urmând a se desfășura la data de 14 februarie 2014.
De asemenea, au fost organizate două examene de promovare în clasă a funcționarilor publici de la instanțele din raza curții, respectiv 28 iunie 2013 la Tribunalul Timiș și în 29 iulie 2013 la Tribunalul Caraș/Severin, iar la data de 11 decembrie 2013 a fost organizat un concurs de promovare în clasă a unui funcționar public de la Tribunalul Arad
În ce priveşte personalul contractual, din cele 44 de posturi, în cursul anului 2013 un post vacant de muncitor de la Curtea de Apel Timișoara a fost transformat în post de grefier arhivar, un post de paznic de la Judecătoria Chișineu-Criș a fost transformat în aprod și un post de îngrijitor de la Judecătoria Timișoara s-a transformat în grefier arhivar, astfel că, la finele anului 2013 mai sunt în schemă un număr de 41 de posturi de personal contractual.
Precizăm că la data de 23 august 2013 a avut loc un concurs pentru ocuparea postului de consilier – psiholog, vacant temporar la Curtea de Apel Timișoara.
În statul de funcţii Curţii de Apel Timişoara, la nivelul tribunalelor mai sunt un număr de 23 de posturi de consilier de probaţiune, repartizate astfel: 11 la Tribunalul Timiş, 4 la Tribunalul Caraş-Severin şi 8 la Tribunalul Arad.
III.3. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei
în anul 2012
Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Curţii de Apel Timişoara, are subordonate Compartimentele cu acelaşi profil din cadrul tribunalelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, care au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
Departamentul economico-financiar şi administrativ al Curţii de Apel Timişoara, are următoarea structură organizatorică: manager economic, consilier economic responsabil cu acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, consilier economic responsabil cu corespondenţa între Ministerul Justiţiei şi tribunale, consilier economic responsabil cu salariile, consilier economic care se ocupă de decontarea altor drepturi băneşti ale personalului, referent casierie.
In anul 2013, departamentul economico-financiar şi administrativ a primit deschideri de credite de la ordonatorul principal de credite - Ministerul Justiţiei în valoare de 102.056.855 lei, credite ce reprezintă in proporţie cu 21% mai mult fata de deschiderile efectuate in anul 2012 (84.419.701 lei) la aceeaşi dată.
Totalul creditelor alocate de 102.056.855 lei au fost repartizate după cum urmează:
- Curtea de Apel Timişoara aparat propriu : 18.337.712 lei,
- Tribunalul Timiş: 38.107.326lei,
- Tribunalul Arad : 26.897.051 lei,
- Tribunalul Caraş – Severin: 18.714.766 lei.
În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti restante, în anul 2013 s-au plătit conform OUG 71/2009, patru transe: in lunile aprilie, iulie, octombrie si decembrie 2013, in sumă totală de 11.759.000 lei cu tot cu contribuţiile angajatorului, (din care aparatul propriu înregistrează aproximativ 2.711.900 lei). Aceste plăţi au reprezentat, însumate, 10% din valoarea totală a titlurilor executorii.
Conform ultimei file de buget aprobată de Ministerul Justiţiei pe anul 2013, nr. 110756/18.12.2013, Bugetul de Stat al Curţii de Apel Timişoara a fost structurat pe capitole după cum urmează:
Buget: Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţională”
- titlul I ,,Cheltuielile de personal” – 94.610.710 lei (prevederi bugetare)
- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 7.373.000 lei
- titlul VI ,,Acţiuni de sănătate” – 15.900 lei
- titlul X ,,Cheltuieli de capital” 56.000 lei.
Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale”
- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 3.689 lei
Capitolul 68.01,,Asigurare si asistenta sociala”
- titlul IX ,,Asistenta sociala” – 6.000 lei
Deschiderile Curţii de Apel Timişoara efectuate in anul 2013 le detaliem pe capitole bugetare astfel:
Deschideri: Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţionala”
- titlul I ,,Cheltuielile de personal” – 94.604.542 lei (deschideri bugetare)
- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 7.372.334 lei
- titlul VI ,,Acţiuni de sănătate” – 15.784 lei
- titlul X ,,Cheltuieli de capital” 54.506 lei.
Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale”
- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 3.689 lei
Capitolul 68.01,,Asigurare si asistenta sociala”
- titlul IX ,,Asistenta sociala” – 6.000 lei
Conform celor de mai sus, deschiderile reprezintă 99,51% din totalul prevederilor bugetare si anume, 102.056.855 lei deschierile totale, fata de 102.065.299 lei bugetul total.
Din bugetul total aprobat de Ministerul Justiţiei, Curţii de Apel Timişoara - aparatului propriu i-au fost alocate credite bugetare in felul următor:
Buget aparatul propriu: Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţionala”- 18.342.353
- titlul I ,,Cheltuielile de personal” – 17.351.300 lei (prevederi bugetare)
- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 987.948 lei
- titlul VI ,,Acţiuni de sănătate” – 3.105 lei
- titlul X ,,Cheltuieli de capital” 0 lei.
Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale” – 789 lei
Capitolul 68.01,,Asigurare si asistenta sociala” – 0 lei.
Situaţia plăţilor la Titlul I “Cheltuieli de personal” pe anul 2013:
Referitor la structura cheltuielilor de personal pe anul 2013, din suma alocată, s-au realizat plăţi in suma de 17.345.929 lei după cum urmează:
❑ Salarii + sporuri 11.190.912 lei
❑ Plata cu ora 11.154 lei
❑ indemnizaţii de delegare 8.328 lei
❑ Medicamente 31.033 lei
❑ Chirii decontate judecătorilor si grefierilor 277.668 lei
❑ Alte drepturi salariale in bani
( 1/6 calatorii) 114.015 lei
❑ Titluri executorii (brut) 2.124.554 lei
❑ Alocaţii la/ de la locul de muncă 48.851 lei
❑ Contribuţiile pentru asigurări
sociale 2.752.691 lei
❑ Contribuţii pentru asigurări de şomaj 66.133 lei
❑ Contribuţii pentru asigurări sociale
de sănătate 687.798 lei
❑ Contribuţii pentru concedii si indemnizaţii 10.610 lei
❑ Contribuţii de asigurări pentru
accidente de muncă şi boli profesionale 22.181 lei
TOTAL 17.345.929 lei
În ceea ce priveşte salarizarea, începând cu luna ianuarie 2013, s-au reîntregit salariile din sistemul bugetar, având in vedere diminuarea lor din anul 2010 cu un procent de 25% - ca si măsură de eficientizare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, potrivit Legii nr. 284/2010, măsura impusă de Guvern.
De asemenea Curtea de Apel Timişoara a înregistrat si recuperări de la Casa de Sănătate din plăţile anului anterior 2012, in sumă de + 20.510 lei, sumă virată la Ministerul Justiţiei.
Angajaţii Curţii de Apel Timişoara au beneficiat de controlul medical anual, în baza contractului încheiat cu Cabinetul medical Dr. Pârva Adriana, pentru care s-a achitat contravaloarea serviciilor medicale prestate, în sumă de 3.105 lei, din cap. 51.01.03,,Acţiuni de sănătate”.
Situaţia plăţilor la Titlul II “Bunuri şi servicii”
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor cu bunurile si serviciile, din creditele alocate in anul 2013 s-au realizat plăţi in suma de 988.555 lei astfel:
❑ Cheltuieli cu întreţinerea, încălzirea, energia, apa 357.787 lei
❑ Cheltuieli cu carburantul 20.000 lei
❑ Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional 121.000 lei
(tonere, hârtie, alte consumabile)
❑ Pentru publicitate, cărţi şi publicaţii s-a achitat
suma de 2.214 lei
❑ Cheltuieli cu asigurările apartament serviciu si auto
(RCA si CASCO) 4.604 lei
❑ Cheltuieli cu abonamentele telefonice 35.154 lei
❑ Cheltuieli cu onorarii avocați 287.297 lei
❑ Cheltuieli cu piesele de schimb 736 lei
❑ Cheltuieli cu transportul 1.033lei
❑ Cheltuielile cu materiale de curățenie 2.000 lei
❑ Cheltuieli cu delegațiile (interne si externe) 31.246 lei
❑ Cheltuieli cu obiectele de inventar 8.563 lei
❑ Cheltuieli cu protecția muncii 1.595 lei
❑ Cheltuieli cu publicitatea 1.996 lei
❑ Cheltuieli cu furniturile de birou 5.100 lei
❑ Cheltuieli cu pregătirea profesionala 5.400 lei
❑ Cheltuieli cu reparațiile curente 33.468 lei
❑ Cheltuieli judiciare si extrajudiciare 789 lei
❑ Alte cheltuieli de întreținere şi funcţionare: 68.573 lei
TOTAL 988.555 lei
Pe tot parcursul anului 2013 nu s-au întâmpinat dificultăţi in primirea creditelor bugetare de la Ministerul Justiţiei pentru plata furnizorilor de utilităţi, de prestări servicii, de achiziţii bunuri, etc.
În ceea ce priveşte aparatul propriu, în anul 2013 s-au asigurat fondurile necesare pentru plata combustibilului necesar deplasării autoturismelor din dotare; pentru plata delegaţiilor (cazare, transport), pentru plata utilităţilor, pentru achiziţia consumabilelor (hârtie xerox, tonere, registre, plicuri, dosare pentru registratură, rechizite, bibliorafturi, alte furnituri de birou etc.), pentru plata ajutorului public judiciar, astfel că la 31 decembrie 2013, aparatul propriu nu înregistra datorii restante pentru bunuri si servicii.
În oct. 2013 s-a continuat colaborarea cu societatea Echocarting Holding (Tg Frumos), prin care s-a primit in custodie echipamente IT, aceasta având ca efect, micşorarea considerabilă a costurilor cu achiziţia de tonere.
III.3.1. Infrastructura și capacitatea instituțională a instanței
Curtea de Apel Timişoara administrează instanţele din raza de activitate după cum urmează :
Curtea de Apel Timișoara – aparat propriu
La începutul anului s-au solicitat fonduri pentru reparaţii curente și s-au alocat 33.468 lei pentru aparatul propriu. Astfel, în trimestrul al III-lea 2013, s-a efectuat recompartimentarea spaţiului de pe holul judecătorilor, creându-se un nou birou.
De asemenea, si tribunalele din raza Curţii de Apel Timişoara au solicitat si primit fonduri la reparaţii curente, după cum urmează:
Tribunalul Timiș: 125.830 lei pentru :
- înlocuire instalaţie termoficare la Judecătoria Sânnicolau Mare,
- Înlocuire si reparaţii la învelitoare clădire si reparaţii cazane centrală termică la Judecătoria Lugoj,
- lucrări de reparaţii curente interioare clădire la Judecătoria Deta,
- lucrări de reparaţii curente interioare şi exterioare la clădire la Jud. Făget.
Tribunalul Arad : 52.500 lei pentru
- reparaţii acoperiş clădire la Tribunal Arad.
Tribunalul Caraș-Severin : 36.349 lei pentru:
- alimentarea cu apă rece la Tribunalul Caraș-Severin si Judecătoria Caransebeş,
- înlocuirea conducta agent termic la Jud. Moldova Noua.
În ceea ce priveşte investiţiile Curţii de Apel Timişoara, aparatul propriu nu a avut aprobate fonduri bugetare pentru anul 2013.
Investiţii aprobate pentru anul 2013 au avut doar Tribunalul Arad (echipamente de climatizare) si Tribunalul Caras Severin (expertiza tehnica si proiectare lucrare mansardare).
La finele anului 2013 s-a efectuat reevaluarea tuturor activelor fixe, care potrivit Ord. 3471/2008 este obligatoriu a se realiza o data la trei ani, de către fiecare entitate.
Din datele prezentate mai sus rezultă că execuţia bugetară a aparatului propriu a fost realizată în proporţie de 99.86%, (total plăţi : 18.317.079 lei raportat la buget 2013 18.343.142 lei) cheltuielile bugetare au fost realizate potrivit structurii indicatorilor bugetului de stat aprobat.
Curtea de Apel Timişoara, ca ordonator secundar de credite, a asigurat, prin intermediul serviciului contabilitate, deschiderile de credite primite de la Ministerul Justiţiei precum şi urmărirea utilizării eficiente a acestora, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş Severin, Tribunalul Timiş.
III.3.2. Resursele informatice
Din punct de vedere al dotării instanţei cu tehnică de calcul Curtea de Apel Timişoara dispune de echipamente funcţionale pentru toţi angajaţii ce-şi desfăşoară activitatea şi pe calculator.
În aprilie 2013, Curtea de Apel Timişoara a fost dotată de către Ministerul Justiţiei cu un echipament multifuncţional Ricoh Aficio MP2352. Acesta multifuncţional a fost instalat în secretariatul Curţii de Apel Timişoara.
La sfârşitul anului 2013, prin proiectul „Platformă de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”, Curtea de Apel Timişoara a fost dotată cu 89 de staţii de lucru cu monitor. Aceste echipamente noi au înlocuit echipamentele vechi (din 2005 şi 2006), uzate fizic şi moral, din dotarea personalului auxiliar de specialitate.
Pentru realizarea tipării documentelor s-a continuat şi în 2013 colaborarea cu firma ECOCART care a asigurat echipamentele necesare desfăşurării activităţii din cadrul instanţei: imprimante, copiatoare, multifuncţionale.
Curtea de Apel Timişoara a achiziţionat 2 switch-uri şi cablu UTP pentru conectarea echipamentelor de videoconferinţă prin intermediul STS-ului. Odată cu achiziţionarea acestor switch-uri Curtea de Apel Timişoara a renunţat la utilizarea celor 2 linii ISDN special folosite pentru comisiile rogatorii cu instanţe din afara reţelei WAN a Ministerului Justiţiei.
La sfârşitul anului s-a reuşit achiziţionarea a 4 hdd pentru un server SAN pe care se salvează bak-up-urile zilnice ale aplicaţiei ECRIS, precum şi alte documente utile, iar funcţionarea normală a acestui server depindea de funcţionarea corectă a hdd-urilor.
Curtea de Apel Timişoara a reuşit prin resurse proprii să achiziţioneze câteva componente ce se strică periodic (surse de tensiune, tastaturi, mouse) pentru a înlocui cele defecte.
Este foarte greu de întreţinut echipamentele IT fără fondurile necesare întreţinerii echipamentelor, a înlocuirii pieselor defecte şi fără contracte de service (memorii server-e, memorii staţii de lucru, display infokiosk-uri, etc)
În fiecare an s-au făcut mai multe adrese pentru achiziţionarea şi a altor echipamente necesare desfăşurării în bune condiţii a şedinţelor de judecată. Din 2007 se solicită achiziţionarea unui echipament de distorsionare imagine pentru şedinţele de judecată în care sunt audiaţi martori cu identitatea ascunsa (martori sub acoperire). În acest moment, Curtea de Apel Timişoara împrumută un astfel de echipament de la Judecătoria Timişoara, urmând ca după şedinţa de judecată să-l returneze. Aceste conectări/deconectări ale echipamentului de la un sistem la altul pot afecta buna funcţionare a aparaturii în condiţiile în care echipamentele nu mai sunt în garanţie şi nu există contract de service pentru ele.
Din punct de vedere al aplicaţiilor, aplicaţia ECRIS este în continuare cea mai utilizată pentru înregistrarea şi gestionarea dosarelor de judecată.
Această aplicaţia a suferit modificări majore (ECRIS v4.4), odată cu implementarea noului cod de procedură civilă la data de 15 februarie 2013. Pe parcursul anului au venit mai multe modificări la aplicaţie, dar care nu rezolvă toate probleme apărute şi semnalate.
La începutul anului 2013 s-a modificat considerabil şi portalul instanţelor de judecată. Noul portal cuprinde mai multe informaţii fiind structurat pe doua părţi, o parte generală şi o parte corespunzătoare fiecărei instanţe de judecată. Au fost introduse secţiuni noi cu subsecţiuni structurate pe tipurile de informaţii oferite justiţiabililor. Conţinutul aferent acestor secţiuni şi/sau subsecţiuni a trebuit fi introdus manual de către fiecare instanţă în parte. Singura parte de informaţii preluate din vechiul portal a fost jurisprudenţa Curţii de Apel Timişoara.
Informaţiile de interes general din aplicaţia ECRIS se replică în fiecare noapte de pe server-ul Curţii de Apel Timişoara pe server-ul Ministerului Justiţiei. Noutatea în replicarea şi afişarea pe portal a datelor din ECRIS o reprezintă secţiunea de citare prin publicitate, unde se replică automat datele despre părţile care au bifate secţiunea de afişare la uşa instanţei.
La data de 1 iulie 2013 a devenit obligatorie înregistrarea şedinţelor de judecată cu aparatura instalată prin proiectul „ Funcţionarea Sistemului Informatic Integrat de Înregistrare a Şedinţelor de Judecată (SIIISJ)”. La Curtea de Apel Timişoara a fost instalată aparatura în toate sălile de judecată şi a fost demarată operaţiunea de înregistrare a şedinţelor de judecată înainte de 1 iulie 2013, astfel încât personalul auxiliar de specialitate să se obişnuiască cu aplicaţia de înregistrare a şedinţelor de judecată.
Tot în perioada de vară s-a implementat o aplicaţie pentru crearea condicilor de şedinţă în format electronic. Această aplicaţie extrage din ECRIS datele necesare creării şi listării condicilor de şedinţă.
Începând cu 1 noiembrie 2013 s-a implementat şi condica de redactări. Această condică extrage informaţiile necesare din aplicaţia ECRIS şi creează o bază de date într-un fişier Excel ce este pus la dispoziţia grefierilor şefi de secţie.
Şi în anul 2013, la Curtea de Apel Timişoara, se folosesc aplicaţii locale realizate în Lotus Notes pentru corespondenţă administrativă, corespondenţă contabilitate, petiţii, personal, etc. O aplicaţie noua în Lotus Notes a fost cea referitoare la cauzele (procesele) în care este parte Curtea de Apel Timişoara.
Ca şi program legislativ se foloseşte în continuare aplicaţia Lex Expert, aplicaţie actualizată zilnic automat prin internet şi instalată pe toate calculatoarele conectate la reţeaua Curţii de Apel Timişoara.
*
* *
CAPITOLUL IV
INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ
Despre independenţa profesională, funcţională şi instituţională a judecătorilor, aspectele cele mai importante au fost tratate în capitolele precedente, cu referire directă la preocuparea pentru formarea profesională a personalului, unificarea jurisprudenţei, procentul de menţinere a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorii Curţii de Apel Timişoara, schemele de personal şi resursele alocate.
Cât priveşte criteriul transparenţei activităţii instanţei nominalizăm acţiuni semnificative, de natură a demonstra importanţa pe care o acordăm comunităţii pe care o deservim, potrivit competenţelor prevăzute de lege, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ne vom referi şi la acţiuni în raport cu mass-media, societatea civilă şi alţi însemnaţi parteneri de drum în anul 2013.
Astfel, potrivit art. art. 27 din HG 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, fiecare instituţie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi relaţii publice, un raport privind accesul la informaţiile de interes public, care va cuprinde:
a. numărul total de solicitări de informaţii de interes public;
b. numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c. numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d. numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii (informaţii exceptate de la acces, inexistente etc.);
e. numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie; 2. pe suport electronic;
f. numărul de solicitări adresate de persoane fizice;
g. numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h. numărul de reclamaţii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i. numărul de plângeri în instanţă: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de soluţionare;
j. costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice;
k. sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate;
l. numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.
Acest raport va fi adresat conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective şi va fi făcut public.
Autorităţile şi instituţiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din teritoriu, urmând ca situaţiile centralizate să fie trimise Ministerului Informaţiilor Publice.
În acest context, Curtea de Apel Timişoara, în raport cu structura raportului este în măsură să comunice că :
a. Numărul total de solicitări de informaţii de interes public la nivelul Curţii de Apel Timişoara: 356 (aproximativ 250 informări telefonice – reprezentanţi mass-media, 106 solicitări înregistrate în Registrul privind cererile de furnizare a informaţiilor de interes public )
b. Numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes:
• Studiu dosare de către reprezentanţii mass-media: 24 solicitări;
• Eliberare copii (depersonalizate, în format pdf.) de pe hotărârile Curţii de Apel Timişoara pentru articole presă, doctorate, statistici, studii de specialitate, practică judiciară etc.: 56 solicitări;
• Informaţii administrative despre: decont chirii, decont transport, cheltuieli ocazionate pentru utilităţi şi consumabile, personalul instanţei, titluri deţinute de judecătorii Curţii de Apel Timişoara: 7 solicitări;
• Informaţii despre judecătorul care deţine certificat ORNIS: o solicitare;
• Informaţii despre numărul de dosare având ca obiect litigii de muncă în intervalul 2009-2012 (cele mai frecvente obiecte, numărul dosarelor câştigate de angajator, numărul dosarelor câştigate de angajat etc.): 1 solicitare;
• Informaţii despre înfiinţarea şi funcţionarea Secţiei de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria 1 Urbană Timişoara ( anul 1932) : 1 solicitare;
• Informaţii despre cererile de abţinere şi recuzare la nivelul Curţii de Apel Timişoara: o solicitare;
• Solicitări eliberare copii ale unor rechizitorii: două solicitări;
• Definirea noţiunii de scandal: o solicitare;
• Transcrierea dezbaterilor dintr-un dosar penal: o solicitare;
• Solicitare eliberare copii ale tuturor hotărârilor definitive şi irevocabile ale Curţii de Apel Timişoara adoptate până în prezent în cauzele având ca obiect anularea deciziilor şi a notelor de constatare şi de stabilire a unor corecţii financiare în proiecte finanţate din fonduri structurale: o solicitare;
• Solicitare eliberare înregistrare video ataşată la dosar penal: o solicitare;
• Comunicarea jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara în cauzele care au ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009: o solicitare;
• Informaţii despre stadiul unor dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara: 5 solicitări;
• Informaţii despre repartizarea unor dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara: două solicitări;
• Solicitare eliberare copie din dosar: o solicitare;
c. Numărul de solicitări rezolvate favorabil: 100 solicitări;
d. Numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii:
1. informaţii exceptate de la acces: o solicitare ( înregistrare video din dosar penal aflat în faza de urmărire penală)
2. nu făceau obiectul Legii 544/2001: o solicitare (transcrierea dezbaterilor dintr-un dosar penal)
3. Curţii de Apel Timişoara nu deţine informaţiile solicitate: o solicitare - informaţii despre înfiinţarea şi funcţionarea Secţiei de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria 1 Urbană Timişoara ( anul 1932). Petentul a fost îndrumat să se adreseze Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale şi/sau Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş
4. Cerere studiu dosar care nu se mai afla în arhiva Curţii de Apel Timişoara: o solicitare (reprezentantul mass-media a fost îndrumat să se adreseze instanţei unde era arhivat dosarul);
5. Cerere eliberare copie dintr-un dosar care nu se mai afla în arhiva Curţii de Apel Timişoara: o solicitare (reprezentantul mass-media a fost îndrumat să se adreseze instanţei unde era arhivat dosarul);
6. Solicitare eliberare copii de pe toate hotărârile definitive şi irevocabile ale Curţii de Apel Timişoara adoptate până în prezent în cauzele având ca obiect anularea deciziilor şi a notelor de constatare şi de stabilire a unor corecţii financiare în proiecte finanţate din fonduri structurale: o solicitare - Curtea de Apel Timişoara nu a putut onora această solicitare, în sensul că nu s-au putut aloca resursele umane necesare pentru a identifica hotărârile solicitate şi a transmis solicitantului să delege o persoană care să studieze mapele de decizii ale Secţiei Contencios administrativ şi fiscal, mape ce vor fi puse la dispoziţia acestuia, pentru studiu, în arhiva instanţei.
e. Numărul de solicitări adresate în scris: 106
- Numărul de solicitări adresate pe email: 90
- Numărul de solicitări adresate prin poştă: 8
- Numărul de solicitări depuse la Birou de informare şi relaţii cu publicul: 8
- Numărul de solicitări adresate pe fax: -
- Numărul solicitărilor adresate telefonic: aproximativ 250, majoritatea fiind de la reprezentanţi mass-media – rezolvate favorabil
f. Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 17
g. Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 3
Numărul de solicitări adresate de ONG –uri: 6
Numărul de solicitări adresate de reprezentanţi mass-media: 80
h. Numărul de reclamaţii administrative: 0
i. Numărul de plângeri în instanţă: 0
j. costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice: nu se pot estima, având în vedere structura instanţei.
k. sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate: 0
l. numărul estimativ de vizitatori la Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul: 2 /zi , iar la punctele de informare-documentare: 35-40/zi.
Curtea de Apel Timişoara şi-a propus pentru anul 2014, reînnoirea proiectelor de colaborare cu Baroul de Avocaţi Timiş şi cu Corpul Experţilor Judiciari Timiş, proiecte ce au ca obiectiv organizarea de dezbateri profesionale legate de intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă în vederea desfăşurării pregătirii profesionale continue, dar și de intrarea în vigoare a Codurilor penale.
Nu în ultimul rând, s-a iniţiat şi pentru anul 2013 un proiect de colaborare în aceeaşi parametrii, din anii anteriori, cu Asociaţia Mediatorilor din România.
Totodată, trebuie menţionat şi Proiectul European EUROCAMP AID privind problematica ajutorului de stat, din perspectiva legislaţiei comunitare, în care Curtea de Apel Timişoara a fost invitată ca partener, alături de Universitatea din Padova şi din Timişoara, proiect ce a fost reînnoit la începutul anului 2012.
Subiectul integritate, în anul de raportare 2013 nu mai poate fi redus la prezentarea sumară a numărului de sancţiuni disciplinare, respectiv a naturii acestora, cu referire la personalul instanţei noastre, dat fiind că, unul dintre judecătorii care a funcţionat la Curtea de Apel Timişoara, deţinând chiar funcţia de vicepreşedinte al curţii, a fost condamnat definitiv la 5 ani închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie.
Mai mult, în anul 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din funcție a domnilor judecător Boloș Floriță și Tripa Aurel Ștefan care au funcționat la Judecătoria Ineu, pentru fapte de corupție. Prezumţia de nevinovăţie de care se bucură cei doi magistrați – nu elimină interesul unei analize în detaliu, cât priveşte integritatea din sistemul judiciar, în general, cu atât mai mult, cu cât la nivel naţional fenomenul corupţiei în rândul magistraţilor a crescut, a devenit chiar semnificativ şi demonstrează ca s-a ramificat aproape la toate curţile de apel, ca instanţe cu largă jurisdicţie, şi, chiar, mai mult, a afectat instanţa supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii, tabloul general fiind mai mult decât îngrijorător.
De aceea, vom propune o analiză pertinentă a corupţiei din justiţie şi a cauzelor acesteia, în speranţa că, prin contribuţia tuturor celor interesaţi în susţinerea valorilor profesiei de magistrat, vom contura o bază, un punct de plecare pentru un plan de măsuri coerent, atent monitorizat, în scopul asanării morale, atât de necesare sistemului judiciar şi societăţii româneşti, cu consecinţa resetării sistemului, a valorilor sale, a prestigiului funcţiei pe care o îndeplinim, pentru ca societatea să creadă în justiţie şi să nu se îndoiască de adevărul judiciar, astăzi adesea contestat.
Până atunci, însă, se cuvin a fi făcute câteva considerațiuni în legătură cu vulnerabilitățile constatate la nivelul instanțelor judecătorești și la nivelul instanțelor din raza noastră de activitate, inclusiv Curtea de Apel Timișoara, astfel cum acestea au rezultat din raporturile de evaluare / verificare a calității serviciului instanțelor noastre, din discuțiile individuale cu judecătorii, în special la nivelul Curții de Apel Timișoara, iar în măsura în care putem, vom identifica și unele cauze care generează corupție în sistemul judiciar și care au condus, inclusiv, la condamnarea, respectiv suspendarea din funcție a magistraților menționați, care au funcționat la instanțele noastre.
Astfel, analiza punctuală a subiectului în discuție, prin raportare și la evenimente de tip similar care au avut loc la celelalte instanțe din țară, concluzionează cert următoarele:
• tendința de săvârșire a unor fapte de corupție există independent de sistemul de remunerație / salarizare existent în sistem, nefiind condiționată nici de situația financiară (bună) a magistraților în discuție, sau a familiilor lor;
• nivelul de intervenție (alert) al DNA în astfel de cazuri nu intimidează fenomenul corupției în sistemul judiciar, ceea ce poate semnala instalarea infracțiunilor ”de obicei” (ex. - situația de la Judecătoria Ineu, în care distanța dintre cele două momente de suspendare din funcție a celor doi magistrați este extrem de mică!);
• vârsta magistraților care atacă integritatea necesară și specifică sistemului judiciar nu este relevantă. De altfel, media de vârstă în sistemul judiciar este relativ redusă (în jurul a 40 de ani), iar fenomenul corupției într-o evaluare statistică pare a cuprinde în special magistrații tineri;
• calitatea motivării personalului în sistem prin instrumente specific manageriale, respectiv nevoile magistraților de apartenență socială la un grup de elită, de asemenea nu temperează fenomenul corupției (precizăm că, acest criteriu se verifică atât în cazul fostului vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, funcție de conducere importantă, în raport cu vârsta magistratului în discuție și etapa din carieră în care se afla, cât și în cazul doamnei judecător Boloș Floriță de la Judecătoria Ineu care a îndeplinit inclusiv funcția de președinte de instanță în cariera sa profesională);
Dacă, ne referim la posibilele cauze ale fenomenului, pornind de la constatările efectuate la nivelul Curții de Apel Timișoara, acestea vizează:
• calitatea procesului de evaluare individuală a magistraților, pur formală, sistemul de evaluare nefiind îmbunătățit substanțial până în prezent (responsabil Consiliul Superior al Magistraturii);
• criteriile de selecție / promovare în funcțiile de conducere la nivelul instanțelor, deficitare. Conținutul concursului organizat de Institutul Național al Magistraturii, prin Consiliul Superior al Magistraturii, lasă în continuare de dorit (a se vedea bibliografia de concurs, conținutul propriu-zis al testelor tip grilă, sistemul testelor tip grilă, ca atare, - care, toate la un loc, nu conduc la promovarea unor magistrați, care stăpânesc tehnicile de management juridic și oferă nivelul de integritate mobilizator pentru colectivul de judecători / instanță pe care urmează a-l conduce.
• Un sistem deficitar de evaluare în procedura de recrutare / selecție / promovare a magistraților din perspectiva indicatorului – toleranță față de integritate / corupție;
• Instrumente insuficient consolidate la nivelul Inspecției judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru sancțiuni disuasive în materia răspunderii disciplinare a magistraților, fapt observat și în Raportul Comisiei Europene, efectuat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare;
• Centralizarea excesivă a unor atribuții în domeniul carierei / răspunderii magistraților la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecința scăderii autorității președinților de instanțe / curți în cadrul colectivelor de judecători pe care îl conduc. Astfel, precizăm că, în urma unor evaluări de la nivelul Curții de Apel Timișoara, demarate, apoi, în concret, de către Tribunalul Arad, soldate cu acordarea calificativului profesional – Bine – pentru doamna Boloș Flotiță – pentru devierea jurisprudenței la Judecătoria Ineu, aflată sub conducerea doamnei judecător Boloș Floriță, în cadrul unei anumite categorii de litigii judiciare, și erori în aplicarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor – la contestația formulată de doamna judecător Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat în sensul anulării calificativului stabilit la nivelul Tribunalului Arad cu consecința obținerii calificativului ”Foarte bine” de către același judecător – Ulterior, s-a observat că procedura de începere a urmăririi penale / punerea în mișcare a acțiunii are directă legătură cu fapte din sfera aceluiași gen de litigii, în legătură cu care s-au constatat erori în activitatea Judecătoriei Ineu, respectiv în activitatea președintelui acestei instanțe la acea dată. Deși pare un aspect punctual, modul de rezolvare ales de Consiliul Superior al Magistraturii a contribuit la scăderea autorității comisiilor de evaluare de la nivelul tuturor instanțelor din rază, președintele Tribunalului Arad fiind plasat într-o postură delicată în fața magistraților, inclusiv a celor care funcționează la Tribunalul Arad sau Curtea de Apel Timișoara.
• Anumite ”vicii” care pot fi identificate la magistrații care intră în conflict cu legea, disciplinar sau penal, precum consumul de alcool, etc.
• Serviciile de medicină a muncii și cele de evaluare psihologică a magistraților pun în lumină procente îngrijorătoare cu privire la sănătatea bio-psiho-funcțională a personalului instanțelor judecătorești, neexistând un ”pachet elaborat” care să conducă la însănătoșirea personalului, monitorizarea cazurilor , un nivel de intervenție apt să sprijine pe cei aflați în dificultate din punct de vedere bio-psiho-funcțional. Rezumarea la excluderea din magistratură a unor magistrați, care săvârșesc abateri, a căror analiză trimite mai degrabă la starea sănătății acestora este inumană și în dezacord cu textele / normele de referință din Legea nr. 303/2004, republicată.
Se impune punerea în funcțiune a normelor legale existente ,printr-o cooperare între Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, măsura obligativității evaluării stării sănătății bio-psiho-funcționale a personalului, impusă de lege, nefiind suficientă dacă rezultatele procedurii nu sunt evaluate și nu există instrumente-remediu în domeniu;
• Eliminarea caracterului eliminatoriu al probei constând în verificarea aptitudinilor bio-psiho-funcționale din cadrul procedurilor de concurs prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată și formalismul acestor evaluări. La acestea se adaugă, necenzurarea comportamentului profesional al unor instanțe de judecată care au înțeles să se substituie competențelor comisiilor de evaluare a sănătății bio-psiho-funcționale și să oblige Consiliul Superior al Magistraturii la primirea în sistem a unor magistrați care au fost declarați nerecomandabili, sau, mai mult, cu tulburări de comportament / inapți pentru executarea funcției judiciare, funcție care, inevitabil, implică luarea de decizii, care afectează un întreg colectiv, respectiv o întreagă instanță cu repercusiuni asupra justițiabililor, beneficiari ai actului de justiție.
• Jurisprudența neunitară, o vulnerabilitate care afectează nu numai încrederea în justiție, dar permite soluții diferite, astfel că, cu ușurință orice magistrat își poate justifica comportamentul profesional desfășurat într-o anumită cauză judiciară, fără a se simți constrâns de sancțiuni disciplinare.
• Modul de lucru al instituțiilor cu atribuții în materie disciplinară, care, cu extremă ușurință, justifică un anume comportament profesional pe criterii legate de volumul de muncă, jurisprudența neunitară, fără a evalua, în concret, volumul de muncă al altor magistrați (care nu intră în conflict cu normele disciplinare sau penale), plasați la același nivel de jurisdicție / instanță și fără a verifica dacă, același magistrat, în cazuri similare, a adoptat aceeași soluție jurisprudențială pe care a adoptat-o în cazul în care, mai apoi, s-a stabilit că a intrat în conflict cu legea penală / disciplinară. Curtea de Apel Timișoara a identificat astfel de cazuri în anii trecuți, a sesizat Inspecția judiciară, însă, fără rezultat, deși analiza locală a demonstrat că același magistrat, în alte cazuri similare a procedat complet diferit față de cazul care a declanșat cercetarea disciplinară, respectiv penală.
• Managementul defectuos de la nivelul unor instanțe de judecată, ale căror conduceri judiciare se rezumă la ”fișa postului” așa cum rezultă din dispozițiile legii, fără a medita asupra esenței, exercițiului funcțiilor manageriale (la care legea trimite!), exercițiu care presupune nu doar veleități de manager pentru președintele unei instanțe, ci de leader, și în plus, preocupări de formare, consolidare a unui real leadership la nivelul instanței. Puține instanțe, chiar din raza Curții de Apel Timișoara, sunt preocupate de evaluarea modului de aplicare a unor dispoziții legale sau regulamentare în domenii cheie, de actualitate, cu rezonanță asupra indicatorilor de performanță care ”descriu” reforma în curs / actuală a proceselor derulate la nivelul justiției. Aceste aspecte nu sunt cenzurate, identificate la nivelul Inspecției judiciare , Consiliului Superior al Magistraturii care ne-a obișnuit cu evaluări formale asupra managementului juridic al instanțelor. Mărturie sunt Raportul Inspecției judiciare de la Tribunalul București și verificările ulterioare efectuate de Inspecția judiciară ca urmare a evenimentelor care au avut loc la instanțele bucureștene, plasate în zona integritate – corupție;
• Limite legislative legate de atribuțiile colegiilor de conducere ale instanțelor, cu impact asupra modului în care un președinte de instanță / curte dorește să își realizeze atribuțiile manageriale, căci răspunderea este plasată la conducerea instanțelor, iar nu la membrii colegiului de conducere;
• Centralizarea aplicării sancțiunilor disciplinare exclusiv la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și nevalorificarea unei mai vechi propuneri, aceea care ar permite președintelui unei curți de apel să uzeze de sistemul notelor observatorii pentru magistrați, pentru încălcări ușoare, lipsite de pericol social, dar, de natură a afecta calitatea serviciului instanțelor și climatul organizațional;
• Fluctuația de personal generată de procedura promovărilor, transferurilor, detașărilor exersată de Consiliul Superior al Magistraturii face imposibilă consolidarea unui climat organizațional și, implicit, a unei culturi organizaționale, atât de necesară sistemului judiciar, un sistem de elită.
• Limita (prea redusă) de vârstă și experiență profesională prevăzută de lege pentru accesul în funcția de judecător la tribunale și curți de apel. Experiența de viață, indiscutabil legată de vârsta biologică, este de natură a construi capacități absolut necesare exercițiului funcțiilor judiciare, precum empatia, dar și alte calități, extrem de frumos prezentate în profilul magistratului imaginat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu câțiva ani în urmă.
Avem convingerea că aceste reflecții vor fi analizate de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Inspecția judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție – care au capacitatea și disponibilitatea de a traduce în fapte ideea asumată – toleranță zero – la corupție, corect consemnată în ultimul raport al Comisiei Europene, motiv pentru care ne angajăm într-un asemenea proiect și vom sprijini Consiliul Superior al Magistraturii pentru implementarea Strategiei de integritate aferentă sistemului judiciar, dar și în alte proiecte, subordonate aceluiași scop.
CAPITOLUL V
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
În cursul anului 2013, activitatea extrajudiciară a purtătorului de cuvânt şi totodată, coordonatorul BIRP s-a desfășurat şi pe alte segmente, toate aflate în directă legătură cu interacţiunea permanentă dintre Curtea de Apel Timişoara şi societatea civilă şi pe axa de cooperare interinstituţională
Activitatea de purtător de cuvânt și de promovare a imaginii CAT, a cuprins şi 2 conferință de presă, 12 comunicate de presă, aprox.250 de interviuri, note şi declaraţii de presă, precum și apariții sincron pentru posturile TV şi radio.
Acţiunile de promovare a imaginii CAT și legăturile inter-instituționale au cuprins o sesiune ”Porți Deschise”, cu elevi ai Liceului Teoretic Nikolaus Lenau din Timișoara, cu ocazia programului ”Școala Altfel” (în timpul vacanței de primăvară, aprilie 2013 Liceul Teoretic Nikolaus Lenau din Timişoara – clasa a V-a), cooperare cu Baroul Timiș prin seminarii pe tema Noului Cod Civil .
De asemenea, Curtea a organizat o simulare de proces cu ocazia Zilei Justiţiei Civile în 25 octombrie 2013,, organizată în parteneriat cu clasa a V-a de la L.Teoretic. J. L. Calderon si clasa a-V-a A de la Scoala Generala nr. 21 " Vicentiu Babes " Timisoara, pe baza unui Protocol de colaborare dintre Curtea de Apel Timişoara, cele 2 şcoli precum şi Asociaţia Mediatorilor din România, prin Trirema Mediation Group Timişoara, reprezentată de doamna Petria Tăuşance.
În ceea ce priveşte colaborarea Curţii de Apel Timişoara cu şcolile gimnaziale şi liceele din Timişoara privind curricula de învăţământ pe segmentul educaţie civică, se poate adăuga că suntem mândri că am fost precursori şi, totodată, model pentru Ministerul Justiţiei, care a decis în cursul anului 2013 generalizarea şi aplicarea modelului utilizat de Curtea de Apel Timişoara în mod constant, încă din anul 1999.
În altă ordine de idei, un proiect notabil şi cu efecte imediate, dar şi pe termen lung este legat de continuarea iniţiativei Curţii de Apel Timişoara în Programul de parteneriat privind organizarea şi desfăşurarea de către studenţi a practicii de specialitate pe lângă instanţe judecătoreşti, convenit între Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara, pe de o parte şi Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara, care în anul 2014 se află în al patrulea an de derulare.
Obiectul protocolului şi-a propus şi a reuşit, chiar după primul an de aplicare, să instituie condiţiile în care urmează să fie organizată şi să se desfăşoare de către studenţii Specializării DREPT a F.D.S.A. din cadrul U.V.T., practica de specialitate pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi, respectiv, Judecătoria Timişoara, principiile acestuia fiind: principiul bunei-credinţe, în virtutea căruia părţile implicate îşi vor îndeplini obligaţiile şi, respectiv, îşi vor exercita drepturile în mod loial una faţă de cealaltă şi fără a crea celorlalţi parteneri nici un prejudiciu moral sau material, apoi principiul gratuităţii integrale, potrivit căruia în realizarea prezentului PROTOCOL nici una din părţile implicate nu va urmări obţinerea vreunui folos material sau a unui alt beneficiu evaluabil în bani, alături de principiul voluntariatului, în considerarea căruia studenţii implicaţi în activitatea de practică de specialitate, nu pot pretinde nici un fel de remuneraţie pentru activităţile desfăşurate ori pentru însărcinările primite, precum şi principiul mentoratului, conform căruia magistraţii-judecători implicaţi în asistarea studenţilor angajaţi în activităţi de practică de specialitate, în condiţiile stabilite, vor supraveghea şi vor urmări personal şi cu maximă atenţie activitatea desfăşurată de studenţii ce le-au fost repartizaţi, acordându-le întreaga asistenţă profesională de care au nevoie şi remediind în cel mai scurt timp posibil orice neajuns observat în activitatea lor.
În sfârşit, principiul abordării unitare, potrivit căruia toţi magistraţii judecători implicaţi în activitatea de mentorat corespunzătoare obiectului protocolului de faţă, au obligaţia de a iniţia, desfăşura, susţine şi monitoriza aceleaşi activităţi în care vor fi implicaţi studenţii practicanţi, şi anume: consultarea dosarelor repartizate, realizarea documentării aferente soluţionării cauzelor atribuite (încredinţate), studierea legislaţiei, doctrinei şi jurisprudenţei relevante pentru soluţionarea pricinilor repartizate, întocmirea de fişe de studiu pentru fiecare dosar încredinţat, participarea la activitatea de deliberare (în cazul în care acest lucru este cerut în mod expres de către judecătorul mentor), redactarea proiectelor de minute în cauzele repartizate, redactarea – în formă de proiect – a textului integral al hotărârilor pronunţate de către judecătorul mentor ori de către completul din care acesta face parte; în virtutea aceluiaşi principiu al abordării unitare, studenţii practicanţi şi, respectiv, judecătorii mentori vor redacta la sfârşitul fiecărei perioade de practică, un raport al cărui conţinut include aceleaşi repere (coordonate), respectiv aceiaşi indicatori şi parametri în cazul tuturor celor implicaţi în realizarea obiectului protocolului de faţă.
În concret, în virtutea acestui PROTOCOL, studenţii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii de Vest din Timişoara, Specializarea DREPT vor desfăşura, la solicitarea expresă a judecătorului-mentor, în mod obligatoriu, următoarele activităţi:
- studiul dosarelor încredinţate;
- realizarea referatelor aferente dosarelor încredinţate, cu realizarea unei sinteze privind legislaţia, doctrina şi jurisprudenţa relevantă, aptă să servească unei soluţionări legale şi temeinice a cauzelor atribuite;
- participarea la şedinţele de judecată la care participă şi judecătorul-mentor;
- redactarea proiectelor de minute şi, după caz, de hotărâri în cauzele soluţionate şi care i-au fost încredinţate.
În proiect s-au angrenat în mod voluntar 26 de judecători ai Curţii, de la Tribunalul Timiș şi de la Judecătoria Timişoara, proiectul derulându-se în cursul anului 2014.
Apoi, Curtea, alături de Baroul de Avocaţi Timiş şi Asociaţia Mediatorilor din România, prin Trirema Mediation Group Timişoara a organizat o Masă Rotundă cu tema "Romania in contextul reperelor internaționale ale medierii”, la data de 1 iulie 2013, cu prilejul celebrării Zilei Magistratului, alături de toate instanţele din România.
Scopul acestei dezbateri a constat în evaluarea stadiului de implementare a medierii in Romania, a impactului acestui domeniu si profesiei de mediator pe palierele puterii executive, judecătorești si legislative, precum si al opiniei publice, comparativ cu statele dezvoltate ale lumii, precum şi stabilirea unor posibile direcții de dezvoltare in cazul particular al tarii noastre."
De altfel, Curtea de Apel Timişoara şi Consiliul de Mediere din România – Bucureşti au semnat la data de 18.01.2013 Protocol de Colaborare pentru Promovarea Medierii, înţelegerea având ca scop implicarea efectivă, activă şi eficientă a părţilor semnatare pentru instituirea unui parteneriat durabil şi eficace în vederea promovării, dezvoltării şi implementării medierii, ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor dintre persoane fizice, juridice şi instituţii publice.
Părţile au fost de acord că medierea reprezintă o metodă alternativă de soluţionare a litigiilor, fiind un mijloc adecvat pentru soluţionarea unui diferend, câtă vreme implică nu doar confort psihologic pentru părţile litigante, dar şi o reducere semnificativă a timpului necesar soluţionării diferendului precum şi o considerabilă economie de resurse financiare în bugetul persoanelor fizice şi juridice care aleg această cale.
Nu în ultimul rând, la data de 20 aprilie 2013, Curtea de Apel Timișoara a semnat un Protocol de colaborare cu Centrul PIFCA Timișoara (Centrul de Perfecționare, Instruire și Formare a Specialiștilor în Cadastru Agricol) precum și cu Asociația Evaluatorilor Funciari din România.
Scopul declarat al acordului de colaborare este acela de pregătire și perfecționare continuă, în comun, a judecătorilor din jurisdicția Curții de Apel Timișoara și a experților judiciari specializați în topografie, cadastru și geodezie, în vederea îmbunătățirii actului de justiție, prin realizarea unor expertize tehnice judiciare în condiții de celeritate și cu cea mai mare acuratețe.
Protocolul prevede derularea unor seminarii, conferințe și ateliere de lucru în care judecătorii, împreună cu experții judiciari specializați în topografie, cadastru și geodezie urmează să găsească împreună cele mai bune modele de punere în practică a dispozițiilor Noului Cod de Procedură Civilă în ceea ce privește realizarea expertizelor tehnice judiciare în topografie, cadastru și geodezie.
De altfel, prima întâlnire comună în acest sens a și avut loc în localitatea Surduc la data de 20.04.2013, unde s-a desfășurat primul atelier de lucru, la care au mai participat, pe lângă instituțiile semnatare ale protocolului și Universitatea de Științe Agricole a Banatului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș precum și reprezentanți ai administrației publice şi a fost urmată de 3 ateliere de lucru derulate în intervalul septembrie – decembrie 2013, care s-au concretizat în tot atâtea note circulare adresate de Preşedinte Curţii către toate instanţele din jurisdicţia CAT, privind proceduri de lucru uniforme în ceea ce priveşte administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară în materia cadastru - topografie .
Mai apoi, în data de 26 aprilie 2013, Curtea de Apel Timișoara a semnat un alt Protocol de colaborare, de data aceasta cu Filiala Timiș a Corpului Experților Tehnici Judiciari din România (CET-R).
Scopul declarat al acordului de colaborare este acela de pregătire și perfecționare continuă, în comun, a judecătorilor din jurisdicția Curții de Apel Timișoara și a experților tehnici judiciari de toate specializările, în vederea îmbunătățirii actului de justiție, prin realizarea unor expertize tehnice judiciare în condiții de celeritate și cu cea mai mare acuratețe.
Protocolul prevede derularea unor seminarii și ateliere de lucru în care judecătorii, împreună cu experții judiciari urmează să găsească împreună cele mai bune modele de punere în practică a dispozițiilor Noului Cod de Procedură Civilă în ceea ce privește realizarea expertizelor tehnice judiciare, astfel încât actul de justiție să se desfășoare într-o manieră rapidă și eficientă.
Prima întâlnire comună în acest sens a și avut loc în Timișoara, la data de 26.04.2013, la sediul Curții de Apel Timișoara, unde s-a desfășurat un prim seminar, din cele 4 prevăzute pentru anul 2013, la care au mai participat judecători de la Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, alături de aproximativ 30 de experți tehnici judiciari specializați în domeniile construcții, topografie, auto, contabili și evaluatori proprietăți mobiliare și imobiliare.
V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin Legea nr. 317/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietate şi justiţie şi unele măsuri adiacente. Aceste prevederi sunt detailate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005.
Consiliul Superior al Magistraturii este instituţia competentă în ceea ce priveşte recrutarea, promovarea, transferarea, detaşarea, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.
Curtea de Apel Timișoara a colaborat bine cu Consiliul Superior al Magistraturii, atât formal, în acord cu atribuțiile prevăzute de lege, cât și informal, în scopul soluționării unor probleme curente din activitatea noastră.
În continuare, avem convingerea că problemele legate de raționalizarea instanțelor mici din raza noastră de activitate, problema alocării de resurse umane în procesul de redistribuire a acestora în sistem, vor avea rezonanța cuvenită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.
V.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei
În cursul anului 2013, s-au menţinut relaţiile de cooperare cu Ministerul Justiţiei, relaţii ce urmează a fi valorificate, în continuare, în vederea îndeplinirii proiectelor de consolidare a bazei tehnico-materiale.
Totodată, trebuie subliniat efortul Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte implementarea Noului Cod Civil şi a Noului Cod de Procedură Civilă prin asigurarea fondurilor necesare pentru pregătirea profesională a magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate şi a funcţionarilor publici din instanţa noastră
Este de menţionat buna colaborare cu direcţiile de profil din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv Direcţia Investiţii – care a fost preocupată de dotarea materială a instanţei, chiar şi în condiţiile constrângerilor bugetare, Direcţia Financiar Contabilă, Direcţia Resurse Umane.
În egală măsură, ne exprimăm convingerea că în anul 2014, Ministerul Justiției va face eforturile necesare suplimentării schemelor de grefieri pentru instanțele noastre, dar și de judecători, în acord cu studiile de impact și exigențele impuse de intrarea în vigoare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
V.3. Raporturile cu avocaţii
În categoria raporturilor cu avocaţii trebuie subliniat protocolul de colaborare încheiat de Curtea de Apel Timişoara şi Baroul de avocaţi Timiş, în ceea ce priveşte derularea unor întâlniri, dezbateri profesionale pe tema Noului Cod Civil, proiect care a fost reînnoit şi în anul 2013 pentru organizarea unor conferinţe, seminarii în comun, în vederea abordării unor teme de interes derivate din noile coduri – Codul penal și Codul de procedură penală.
În egală măsură, se impune o colaborare mult mai aplicată cu barourile de avocaţi, având în vedere rolul avocatului în cadrul procedurii judiciare, începând de la prima etapă a procedurii şi până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti și executarea acesteia.
V.4. Raporturile cu notarii
În cursul anului 2013, colaborarea cu Camera Notarilor Publici Timişoara a fost bună, anul 2013 fiind un an de referinţă pentru dezvoltarea unei relaţii de colaborare şi sprijin reciproc, în contextul intrării în vigoare a noilor modificări / completări a legii notarilor publici şi a activităţii notariale, care atribuie o serie de competenţe notarilor publici, transferând o parte a dreptului material (cod civil) din competenţa instanţelor în competenţa notarilor, cadru în care schimbul de opinii pe teme jurisprudenţiale va fi extrem de relevant. În acelaşi timp, monitorizarea de caz va reprezenta un bun prilej pentru analiza evoluţiei indicatorilor statistici, relativ la jurisprudenţa ce se va consolida în aplicarea normelor de drept material, partajate între instanţele judecătoreşti şi notarii publici.
V.5. Raporturile cu parchetul
Şi în anul 2013 Curtea de Apel Timişoara a avut o bună colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii.
În spaţiul instanţei există o încăpere destinată studierii dosarelor de către procurori.
Colaborarea bună s-a realizat şi la nivel de complet de judecată – procuror de şedinţa, căruia i-au fost puse la dispoziţie dosarele pentru studiu, iar pentru redactarea motivelor de apel sau recurs de către procuror, dosarele au fost înaintate în timp util.
În ceea ce priveşte mandatele europene de arestare şi cererile având ca obiect”extrădare”, colaborarea s-a menţinut în aceeaşi parametrii, conducerea secţiei penale fiind înştiinţată în termen rezonabil cu privire la sesizarea instanţei cu cererile având obiectul sus menţionat.
V.6. Raporturile cu Penitenciarul Timişoara
La fel ca în anii precedenți, Curtea de Apel Timișoara a avut o bună colaborare cu Penitenciarul Timișoara.
În cursul anului 2013 judecători din cadrul secţiei penale au participat la evenimente organizate de Penitenciarul Timişoara. Astfel, în data de 4 august 2013, la Muzeul Satului Timișoara a avut loc un eveniment organizat în spiritul Timișoarei, de către Penitenciarul Timișoara și Asociația Bărbaților Creștini Timișoara, cu ocazia zilelor Timișoarei. În cadrul acestui eveniment intitulat ”Transformări spectaculoase”, persoanele private de libertate încarcerate la Penitenciarul Timișoara și-au demonstrat talentele descoperite în detenție. De asemenea, minorii de la Centrul de Reeducare Buziaș au susținut un program artistic în cadrul acestui eveniment.
Tot în cursul anului 2013 s-au împlinit 10 ani de existență a Centrului de Reeducare Buziaș, eveniment marcat la data de 08.11.2013. Din partea instanței noastre a participat la acest eveniment, președintele secției penale, domnul judecător Constantin Costea.
*
* *
CAPITOLUL VI
ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE
VI.1. Activitatea în cadrul procesului de cooperare în materie civilă / comercială în anul 2012
În ceea ce priveşte instituţiile de drept care vizează cooperarea judiciară în materie civilă, comercială şi penală se impune a fi evidenţiată schimbarea cadrului legislativ, în sensul că, de la 1 ianuarie 2007 au devenit direct aplicabile normele dreptului comunitar în materie, în special Regulamentul 1348/2001, înlocuit de Regulamentul CEE 1393/2007 şi Regulamentul nr.1206/2001, care vizează comunicarea actelor de procedură, respectiv administrarea probelor în cazul litigiilor cu elemente de extraneitate, dar şi a Regulamentului 805/2004 privind crearea unui titlu european pentru creanţele necontestate, la care se adaugă Regulamentul CE nr.44/2001 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, care elimină procedura de exequtor, apoi Regulamentul CE nr.2201/2003 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială, secondat de Regulamentul CE nr.4/2009 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie de obligaţii de întreţinere.
Uniunea Europeană şi-a stabilit printre obiectivele sale prioritare menţinerea şi dezvoltarea Uniunii, ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată. În acest cadru, în vederea funcţionării adecvate a pieţei unice interne trebuie să fie adoptate, printre altele, măsurile privind cooperarea judiciară în materie civilă şi comercială.
Din această perspectivă, la nivel local în cursul anului 2013 au fost organizate mai multe întâlniri, mai degrabă cu caracter ad-hoc, între membrii Reţelei judiciare române în materie civilă şi comercială şi judecătorii şi grefierii de pe raza Curţii de Apel Timişoara pentru dezbaterea problemelor legate de aplicarea regulamentelor comunitare, în special Regulamentul Consiliului nr. 1393/2007 privind comunicarea documentelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială între statele membre şi Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001 privitor la cooperarea între instanţele statelor membre în obţinerea probelor în materie civilă şi comercială.
Din punct de vedere statistic, în anul 2013, în aplicarea legislaţiei comunitare specifice, Secţia I - civila a înregistrat 43 de astfel de cazuri (1 Austria, 1 Belgia, 17 Germania, 2 Franţa, 9 Italia, , 1 Spania, 2 Portugalia, 2 Ungaria), sub imperiul Regulamentului 1393/2007, prin contact direct cu autorităţile desemnate ale statului solicitat.
Prin urmare, din totalul acestor proceduri cu străinătatea, în număr de 43 s-au derulat sub imperiul Regulamentului CE nr.1393/2007, iar alte 8 au fost cu state non – UE, respectiv SUA.
De asemenea, sub imperiul L.105/1992 au fost recunoscute 3 hotărâri străine, 2 din SUA şi una din Germania – în acest ultim caz neaplicându-se Regulamentul CE nr.44/2001 pentru că hotărârea judecătorească germană viza o succesiune.
Sub alt aspect, toate aceste secţii reunite, cu excepţia secţiei penale, nu au avut atribuţii în aplicarea dispoziţiilor Regulamentului 1206/2001, în sensul că instanţele civile şi comerciale ale Curţii de Apel Timişoara nu au fost nici în poziţia de entitate solicitantă şi nici de entitate solicitată, în procedurile privind comisiile rogatorii internaţionale.
Pe de altă parte, în urma verificărilor efectuate în cadrul Secţiei Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a constatat că, în dosarul nr.7301/108/2013 s-a efectuat procedură de citare cu numita Campana Victoria, în localitatea Seriate, Via Serassi nr.8 A, ap.19, Italia, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială.
Apoi, din evidenţele Secţiei a II-a Civilă a rezultat că în cursul anului 2013 s-a efectuat o procedură de comunicare conform Regulamentului CE nr.44/2001 al Consiliului European privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, respectiv încuviinţarea silită a somaţiei de plată nr. 437/2008, pronunţată de Tribunalul din Rovereto – Italia, formulată de către executorul judecătoresc Floricescu Valentin Florian în dosarul execuţional nr. 189/2013.
VI.2. Activitatea în cadrul procesului de cooperare în materie penală în anul 2012
Secţia penală a Curţii a avut o activitate intensă în acest areal al cooperării judiciare în materie penală şi totodată, în mod lăudabil, a reuşit să reţină într-un mod foarte eficient toate datele de natură statistică relevante.
Astfel, În cursul anului 2013 la secţia penală a Curţii de Apel Timişoara au fost soluţionate 65 dosare având ca obiect mandat european de arestare, Lg. 302/2004.
|Statul |Nr. m.e. |Executate |Retrase |Amânat predarea |
| |primite | | | |
|AUSTRIA |10 |10 | | |
|BELGIA |5 |5 | | |
|BULGARIA |1 |1 | | |
|FRANŢA |6 |6 | | |
|GERMANIA |16 |15 | |1 |
|ITALIA |11 |10 | |1 |
|OLANDA |1 |1 | | |
|PORTUGALIA |2 |1 |1 | |
|CROAŢIA |1 |1 | | |
|POLONIA |1 |1 | | |
|MAREA BRITANIE |1 |1 | | |
|CEHIA | | | | |
|GRECIA | | | | |
|UNGARIA |6 |4 |2 | |
|SPANIA |4 |2 |2 | |
De asemenea, în cursul anului 2013 au fost înregistrate la Secţia penală un număr de 6 dosare având ca obiect COMISIE ROGATORIE INTERNAŢIONALĂ - audiere prin videoconferinţă, din care 5 dosare au fost soluţionate, în condiţiile în care în 4 dosare s-a constatat efectuată comisia rogatorie privind audierea prin videoconferinţă, iar într-un dosar a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect cererea formulată de autorităţile din republica Italiană - Curtea cu Juri din Trani, având ca obiect comisia rogatorie privind audierea prin videoconferinţă, iar un alt dosar are termen la 30 ianuarie 2014
Pe de altă parte, au mai fost identificate cereri transfer de procedură în baza Lg. 302/2004, în 4 dosare, respectiv în Dosar nr. 349/59/2013 - sentinţa penală nr. 133/PI/06.06.2013 – Bulgaria, Dosar nr. 1314/59/2012* - sentinţa penală nr. 139/PI/26.06.2013 - Tribunalul Districtual din Maribor - Republica Slovenia, Dosar nr. 772/59/2013 - sentinţa penală nr. 174/PI/14.08.2013 – Slovenia, Dosar nr. 1282/59/2013 – Polonia.
Apoi, Secţia penală a Curţii a utilizat şi procedura de recunoaşterea hotărârii penale sau a altor acte judiciare străine – Lg. 302/2004, respective Dosar nr. 249/59/2013- sentinţa penală nr. 81/PI din 10.04.2013 – Olanda, Dosar nr. 136/59/2013 – sentinţa penală nr. 89/PI din 17.04.2013 - Slovenia, Dosar nr. 909/59/2013 – sentinţa penală nr. 233/PI din 03.10.2013 - Tribunalul judeţean Split - Republica Croatia.
În sfârşit, aceeaşi Secţie penală a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării – Lg. 302/2004 în Dosar nr. 316/59/2013 – sentinţa penală nr. 60/PI din 20.03.2013 şi a dispus extrădarea unui inculpat, respectiv predarea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, constatând că persoana solicitată a consimţit la predarea sa organelor judiciare din Statele Unite ale Americii şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii, precum şi Dosar nr. 647/59/2013 – sentinţa penală nr. 188/PI din 04.09.2013, unde, în temeiul art. 52 alin. 7 din Legea 302/2004 constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare şi a respins cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Turcia.
În final, se impune a se menţiona ca instanţa noastră, cu excepţia Secţiei penale, se confruntă cu o deficienţă organizatorică la nivel statistic, în sensul că prin sistemul ECRIS nu s-a reuşit identificarea unei metode eficiente şi rapide de marcare şi evidenţiere a litigiilor care conţin elemente de extraneitate, acest fapt datorându-se în principal experţilor care au construit sistemul şi care nu au răspuns afirmativ propunerilor venite din partea Curţii de Apel Timişoara.
În acest context, evidenţele se ţin în format hard – copy, în caiete ori registre care sunt completate sporadic, ceea ce în mod evident creează probleme în cadrul raporturilor de colaborare instituţională dintre Curte şi MJ, CSM ori diverse instituţii şi organisme care solicită informaţii de acest tip.
Specialiștii IT ai Curții de Apel Timișoara urmează a reflecta asupra acestui tip de evidență, urmând a formula propuneri / soluții pertinente în 2014.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
Progresele Curţii de Apel Timişoara, ale personalului care o deserveşte rezultă din capitolele precedente. În esenţă, în condiţiile în care volumul de activitate a crescut la nivelul instanţelor noastre (mai puțin la tribunalul Arad unde s-au înregistrat cu 227 de dosare mai puțin decât în anul 2012) , indicatorii „clasici” de performanţă ai instanţei / judecătorului, s-au menţinut sau au crescut, ceea ce atrage concluzia, potrivit cu care, atât la nivelul instanţei, cât şi la nivelul completelor de judecată, procesele de management s-au îmbunătăţit.
Pe alocuri, pot fi întrevăzute şi vulnerabilităţile în activitatea Curţii de Apel Timişoara. însă, acestea nu pot fi analizate individual, respectiv, cu referire la Curtea de Apel Timişoara sau a judecătorilor luaţi individual sau colectiv, întrucât, toate procesele care se desfăşoară la nivelul unei instanţe sunt indiscutabil legate si direct influenţate de cauze care se plasează la nivel naţional, fapt ce implică integrarea acestor vulnerabilităţi generale şi care nu pot fi eliminate prin”voinţa” unei singure instanţe.
De aceea, segmentul de analiză şi reflecţie la care invitam este mult mai general şi mai nuanţat.
Astfel, acţiunile esenţiale privind cariera judecătorilor, admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor, organizarea şi funcţionarea instanţelor, răspunderea disciplinară a magistraţilor, coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri sunt domenii rezervate exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.
Există o legătură, de exemplu, între nivelul profesionalismului în sistemul judiciar şi integritatea magistraţilor.
Există o legătură directă între viciile care afectează modul de colectare a datelor statistice de către fiecare instanţă şi inexistenţa unei strategii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, la care se adaugă hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care se reglementează raportările statistice efectuate de instanţe.
Există o legătură indisolubilă între profesionalismul judecătorilor şi modul de recrutare / selecţie / promovare în interiorul sistemului judiciar.
Există o legătură certă intre modul in care Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv prin intermediul Inspecţiei Judiciare, tratează raporturile dintre independenta si răspunderea magistraţilor.
Exista, de asemenea, o legătura intensa intre procedeul de evaluare a magistraţilor si nivelul de integritate din sistem, dar si in raport cu activitatea Inspecţiei Judiciare, care poate avea un rol preventiv mult mai pronunţat.
Exista o legătura in modul în care ne apreciem, fiecare, activitatea şi absenţa indicatorilor de performanta al instanţelor judecătoreşti elaboraţi de CEPEJ, funcţionali in toata Europa, mai puţin la noi.
Si, nu în ultimul rând, exista o legătura directa între modul în care Înalta Curte de Casaţie si Justiţie înţelege sa-şi asume rolul de unificare a jurisprudenţei prin intermediul instituţiei recursului în interesul legii si nu numai, si nivelul de realizare a dezideratului la fiecare instanţa. Şi, mai departe, conexiunea are legătură directa cu calitatea procesului de recrutare / selecţie la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
Daca revenim la nivelul instanţei, calitatea managementului instanţei depinde esenţial de calitatea procesului de selecţie al conducătorului de instanţă, de locul, rolul colegiilor de conducere ale instanţelor, de atributele preşedintelui instanţei si echipei de conducere, adică de aspecte, inclusiv, de ordin legislativ si regulamentar.
De asemenea, managementul dosarului este influenţat direct de nivelul de cunoştinţe in domeniu al judecătorului de scaun, de măsura in care acesta exersează studiul individual, dar si de calitatea procesului de formare profesionala derulat la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii in domenii profesionalizate, precum managementul judiciar sau juridic.
In ce ne priveşte, pentru anul 2014, ne propunem sa susţinem Consiliul Superior al Magistraturii în toate acţiunile menite sa conducă la:
- elaborarea si implementarea unei strategii de resurse umane in sistem
- elaborarea si implementarea unor propuneri de tip normativ (legal sau regulamentar) de natura a conduce la stabilirea de indicatori de performanta pentru instanţe si judecători, de evaluare a activităţii magistraţilor si alte asemenea, recomandate in cadrul Proiectului Analiza Independentă a Sistemului Judiciar si a proiectului privind determinarea si implementarea volumului optim de activitate al judecătorilor si grefierilor si asigurarea calităţii activităţii instanţelor – cu precizarea că, in cadrul ultimului proiect, una dintre instanţele noastre, Judecătoria Timişoara, a fost instanţă pilot.
De asemenea, Judecătoria Arad s-a oferit a fi instanţă pilot pentru implementarea Noului Cod de Procedura Civila, sens in care s-a solicitat aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justiţiei, solicitări fără răspuns.
Mai concret, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, pentru anul 2014, s-au reactivat 3 grupe de evaluare a activităţii, pe subiecte tematice, formate din tinerii judecători ai Curţii de Apel Timişoara, cărora li s-au încredinţat nu doar atribuţii de evaluare a activităţii instanţelor din raza noastră de competenţă, precum: respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, respectarea dispoziţiilor legale si regulamentare privind trimiterea cauzelor spre rejudecare, respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, etc., ci si misiuni de identificare si stimulare a preocupării unor magistraţi, exterioare profesiei lor, care urmează a fi valorificate, organizat, in sistemul unor reuniuni comune, şezători, serate, seri literare, etc., in scopul formarii unei culturi organizaţionale, premiza pentru consolidarea instanţelor noastre. Provocările anilor 2013, 2014, relative la diseminarea Noilor coduri au blocat asemenea proiecte care trebuie resetate în cursul anului 2014, partea a II-a, semestrul II
În acelaşi scop, înţelegem sa reactualizam si sa încheiem protocoalele pe care le-am derulat la nivelul anului 2013 cu avocaţii, Facultatea de Drept din cadrul Universitarii de Vest Timişoara, notarii, având in vedere ca noua lege a notarilor publici are mult mai multe interferente cu activitatea judecătorilor.
Precizam, totodată, ca la începutul anului 2013, am încheiat un protocol cu forul mediatorilor, luând in considerare modificarea si completarea vechii legi a medierii (2006), context in care am monitorizat la nivelul judecătoriilor noastre, „succesul” acestei legi, din perspectiva preocupării de identificare a unor soluţii alternative de rezolvare a diferendelor, care, in prezent „aglomerează” instanţele de judecata, urmând a transmite rezultatele evaluărilor noastre Consiliului de mediere..
In lista de priorităţi pentru anul 2013, se mai înscriu:
➢ vizite de lucru şi organizarea unor întâlniri cu judecătorii din cadrul instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara în vederea repunerii în discuţie a conţinutului valorilor profesiei: independenţa, imparţialitatea şi integritatea şi a evaluării modului în care fiecare judecător în activitatea proprie promovează asemenea valori;
➢ dezvoltarea unei comunicări pe orizontala şi verticala sistemului, pentru identificarea problemelor de practică neunitară şi preîntâmpinarea unor interpretări diferite în aplicarea normelor prin punerea în aplicare a metodologiei elaborate la nivelul Curții de Apel Timișoara;
În legătură cu această prioritate se va realiza un program în cadrul formării profesionale continue a magistraţilor în scopul de a fi evidenţiate şi dezvoltate valorile profesiei de magistrat, în acord cu realităţile activităţii profesionale, profilul magistratului şi codul deontologic al profesiei.
Valorile referitoare la profesia pe care o exercită se încadrează în conceptul general de cultură organizaţională, fenomen care influenţează întreaga activitate şi performanţă din cadrul organizaţiei. Este astfel necesar a fi analizate aşteptările a magistraţilor nou intraţi în profesie, a valorilor pe care aceştia le atribuie activităţii şi, în general, statutului pe care profesia îl oferă, şi raportarea acestora la valorile promovate prin intermediul profilului magistratului, Codului deontologic al profesiei de magistrat şi prin intermediul activităţii realizate de către magistraţii cu un nivel ridicat de experienţă profesională.
Participanţii acestui program vor fi magistraţii din cadrul judecătoriilor din raza Curţii de Apel Timişoara şi în special cei intraţi relativ recent în profesie, care prezintă un nivel de experienţă redus,raportat la media experienţei tuturor magistraţilor. Metodologia de realizare a obiectivului o constituie utilizarea de chestionare de valori şi atitudini faţă de profesia de magistrat, realizarea unei analize comparative între acestea şi cele promovate în cadrul sistemului judiciar şi, în baza, rezultatelor obţinute, iniţierea unor sesiuni de trening-uri pentru dezvoltarea valorilor congruente cu aşteptările pe care le implică această profesie.
➢ organizarea unor sesiuni de învăţământ profesional la nivel Curţii de Apel Timişoara, cu teme ca: „Dezvoltarea personală”, „Abilităţi sporite în formularea cererilor pentru hotărâri preliminare la CJUE”, „Instrumente juridice UE în litigii cu elemente de extraneitate”, „Managementul dosarelor şi management de caz”, etc.
➢ diseminarea cunoştinţelor de management juridic şi comunicarea la nivelul curţii şi al instanţelor din raza acesteia de activitate, prin organizarea unor seminarii;
➢ punerea în aplicare a strategiei de colaborare cu mass-media şi cu organismele societăţii civile, în scopul îmbunătăţirii raporturilor dintre instanţe şi acestea, a asigurării transparenţei activităţii judiciare şi a creşterii încrederii justiţiabililor în actul de justiţie;
• popularizarea noii legislații penale;
• stabilirea unui calendar pentru organizarea periodică a unor conferinţe de presă în cadrul cărora cetăţenii vor fi informaţi prin intermediul mass-mediei cu privire la activitatea instanţei, problemele curente ale instanţei (gestionare resurse – umane, durata soluţionării cauzelor, bugetul instanţei, proiecte de investiţie, etc.);
• organizarea unor întâlniri între purtătorii de cuvânt ai instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara şi reprezentanţii mass-media, în cadrul cărora vor fi dezbătute probleme de comunicare;
• organizarea unor mese rotunde în cadrul cărora vor fi dezbătute instituţii de drept prevăzute de Codul penal precum şi de Codul de procedură penală, participanţii urmând a fi judecătorii Curţii de Apel Timişoara şi reprezentanţii mass-media
➢ intensificarea colaborării cu Parchetele, Barourile de avocaţi, Camerele notarilor publici, în vederea identificării problemelor de drept care au generat jurisprudenţă neunitară, prin organizarea unor întâlniri trimestriale, comune, de lucru şi de formare profesională;
Pentru îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, în vederea asigurării transparenţei activităţii judiciare, luând în considerare că publicul intern doreşte să fie consultat pe de o parte, iar pe de altă parte, el doreşte să fie orientat în anumite acţiuni, că jurisprudenţa se menţine ca un subiect ce determină magistraţii să caute activ informaţie, reclamând o comunicare directă, că orientarea instanţei ca serviciu public trebuie să se producă spre client, îmbunătăţirea continuă a performanţei, necesitatea luării deciziilor pe baza informaţiilor exacte şi complete se impune RECONFIGURAREA unui site al Curţii de Apel Timişoara structurat pe următoarele domenii gândite în funcţie de indicatorii urmăriţi pentru realizarea standardelor de calitate a performanţei judiciare, realizându-se, totodată, şi o măsurare a felului în care valorile esenţiale ale justiţiei servesc nevoilor şi aşteptărilor justiţiabililor, cetăţenilor şi societăţii.
1) Independenţa şi imparţialitatea
- acte normative
- decizii al Curţii Constituţionale, RIL – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
2) Durata procedurilor judiciare
- sesizări, petiţii ale justiţiabililor privind încălcarea termenului rezonabil şi modul de soluţionare a acestora
- postarea situaţiei redactărilor hotărârilor judecătoreşti
- măsuri pentru scurtarea duratei procedurilor judiciare, luate în urma controalelor tematice efectuate atât la nivelul Curţii de Apel Timişoara cât şi la instanţele din raza curţii
3) Uniformizarea jurisprudenţei
- postarea problemelor de drept interpretate în mod diferit dau probleme ce pot genera practică neunitară
- articole scrise se magistraţi
- postarea hotărârilor judecătoreşti relevante
4) Experienţa judecătorilor
- seminarii de pregătire profesională
- întâlniri de lucru
- proporţia cauzelor soluţionate pe fiecare complet
- procentul de apeluri comparat cu numărul total al hotărârilor pronunţate
- interacţiunea cu justiţiabilii în cadrul şedinţelor de judecată
5) Bugetul instanţei şi modul de utilizare a banului public
6) Comunicarea cu Consiliul Superior al Magistraturii
- adrese, Hotărâri, corespondenţa primită
- răspunsurile la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii precum şi corespondenţa Curţii cu această instituţie
7) Comunicarea cu Ministerul Justiţiei
8) Parteneriate încheiate de Curtea de Apel Timişoara
- acţiuni prevăzute de parteneriatele respective
- opinii, propuneri, observaţii privind derularea acestora provenind atât de la judecătorii implicaţi cât şi de la partenerii de proiecte
În vederea realizării proiectelor noastre, în mod obligatoriu, vom apela la sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, consolidând, totodată, cooperarea în cadrul sistemului judiciar, în vederea realizării obiectivelor asumate, deopotrivă, în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Preşedintele Curţii de Apel Timişoara
Prof. univ. dr. Lidia BARAC
Notă:
Materialul de bilanţ a fost întocmit de preşedintele Curţii de Apel Timişoara în cooperare cu membrii colegiului de conducere, vicepreşedinţii curţii, doamna Erica Nistor, doamna Camelia Lucaciuc, preşedinţii de secţii domnul Lucian Lăpădat, domnul Pătru Răzvan, domnul Constantin Costea, domnul Marian Brațiș, domnul Ioan Nicolae Jivan şi domnii judecători, Maria Lăpădat, Petruța Micu, Rodica – Daniela Calai, Rujiţa Rambu, Anca Nacu, Cristian Pup, în conformitate cu angajamentele acestora asumate prin atribuţiile de serviciu consemnate în ordinele de serviciu.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIŞOARA OPERATOR 2928
ANEXA 1
| |NUMĂR CAUZE |
|FAZA PROCESUALĂ | |
|STOC LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI |INTRATE
NCPC |INTRATE PE PROCEDURA VECHE |TOTAL DOSARE INTRATE |TOTAL DOSARE DE SOLUŢIONAT |SOLUŢIONATE |NESOLUŢIONATE/
STOC, din care: |Între 0-6 luni |Între 6-12 luni |Peste 1 an |Operativitate
soluţionate.
(Stoc+ nou intrate)- suspendate |SUSPEN-DATE | |Fond |11 | | |64 |75 |56 |19 |19 |0 |0 | | | |Apel |119 | | |173 |292 |201 |91 |0 |54 |37 | |76 | |Recurs |537 | | |1620 |2157 |1803 |354 |0 |293 |61 | |222 | |TOTAL SECŢIA I CIVILĂ |667 |63 |1794 |1857 |2524 |2060 |464 |19 |347 |98 |92,54% |298 | |Fond |17 | | |15 |32 |31 |1 |1 |0 |0 | |0 | |Apel |0 | | |284 |284 |140 |144 |144 |0 |0 | |0 | |Recurs |328 | | |2740 |3068 |2808 |260 |247 |5 |8 | |300 | |TOTAL SECŢIA L.M. |345 |298 |2741 |3039 |3384 |2979 |405 |392 |5 |8 |96,60% |300 | |Fond |49 | | |67 |116 |60 |56 |0 |53 |3 | |0 | |Apel |55 | | |328 |383 |263 |120 |0 |93 |27 | |14 | |Recurs |404 | | |1604 |2008 |1875 |133 |0 |100 |33 | |61 | |TOTAL SECŢIA II-a CIVILĂ |508 |283 |1716 |1999 |2507 |2198 |309 |0 |246 |63 |90,38% |75 | |Fond |278 | | |388 |666 |541 |125 |114 |0 |11 | |56 | |Apel |0 | | |10 |10 |6 |4 |4 |0 | | |0 | |Recurs |2303 | | |13397 |15700 |13074 |2626 |1876 |0 |750 | |183 | |TOTAL SECŢIA CONT.ADM. |2581 |1430 |12365 |13795 |16376 |13621 |2755 |1994 |0 |761 |84,41% |239 | |Fond |64 | | |373 |437 |343 |94 |90 |0 |4 |0 |0 | |Apel |25 | | |264 |289 |252 |37 |23 |0 |14 |0 |0 | |Recurs |187 | | |1635 |1822 |1614 |208 |184 |0 |24 |0 |0 | |TOTAL SECŢIA PENALĂ |276 | |2272 |2272 |2548 |2209 |339 |297 |0 |42 |86,70% |0 | |TOTAL GENERAL |4377 |2074 |20888 |22962 |27339 |23067 |4272 |2702 |598 |972 |87,29% |912 | |
-----------------------
[1] Precizăm, spre comparaţie că în perioada 1.01.2013-31.12.2013 au fost înregistrate la Curtea de Apel Timişoara:
3039 dosare la Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale + 1025 dosare taxa de poluare = 4064 dosare;
1999 dosare la Secţia a doua civilă + 980 dosare taxa de poluare= 2979 dosare;
1857 dosare la Secţia I civilă + 1053 dosare taxa de poluare = 2910 dosare;
2272 dosare la Secţia penală.
-----------------------
[pic]
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.