Ministerul Apărării al Republicii Moldova



Anexa Nr.2

APROBAT

prin Decretul Preşedintelui

Republicii Moldova

nr. din 200_

Regulamentul

serviciului în garnizoană

şi de gardă al forţelor Armate

ale republicii Moldova

„Chişinău - 2008”

PRINCIPII GENERALE

1. Prezentul Regulament determină destinaţia, ordinea de organizare şi executare a serviciului în garnizoană şi de gardă, drepturile şi obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi ale militarilor, care execută aceste servicii.

Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă se extinde asupra tuturor militarilor din unităţile, statele majore, direcţiile, instituţiile, întreprinderile, organizaţiile şi şcolile militare de pregătire a specialiştilor[1] ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de alte autorităţi administrative centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar.

Prevederile prezentului regulament se aplică următoarelor categorii de militari:

a) militari prin contract;

b) militari în termen;

c) militari cu termen redus;

d) studenţi ai instituţiilor de învăţămînt militar;

e) rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.

Prezentul Regulament este călăuză pentru toţi militarii unităţilor militare ale Forţelor Armate.

Unităţile militare amplasate permanent sau temporar în localităţi sau în afara lor constituie garnizoane.

Garnizoana mare, de regulă, include toate unităţile militare amplasate în localităţile mai apropiate.

2. În fiecare garnizoană este organizat serviciul în garnizoană şi de gardă.

Serviciul în garnizoană are drept scop asigurarea menţinerii disciplinei militare în garnizoană, condiţiilor necesare pentru activitatea cotidiană, de toate pregătirea şi desfăşurarea măsurilor de garnizoană cu participarea trupelor.

Serviciul de gardă este destinat apărării magaziilor cu muniţii, tehnicii militare, obiectivelor miliare şi de stat, altor mijloace militare, de asemenea şi pentru paza persoanelor deţinute în arest.

3. Limitele teritoriului ce includ spaţiul de serviciu în garnizoană sunt determinate prin ordinul Ministrului apărării al Republicii Moldova. Acestea, pe lîngă punctele de amplasament al trupelor, includ şi unele localităţi şi raioane mai apropiate, care au importanţă mare pentru asigurarea soluţionării problemelor ce stau în faţa unităţilor militare ale garnizoanei. Limitele garnizoanei vor fi bine cunoscute de către întreg efectivul garnizoanei.

4. Conducerea serviciului în garnizoană şi de gardă în limitele garnizoanei o exercită şeful (comandantul) garnizoanei.

Ordinele şefilor (comandanţilor) de garnizoană sunt obligatorii pentru toate unităţile militare, aflate în limitele garnizoanei.

5. La amplasarea trupelor pe poligoane şi în tabere, măsurile de menţinere a disciplinei militare, pază obiectivelor sunt realizate conform Regulamentului serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi prezentului Regulament.

6. Serviciul în garnizoană şi de gardă este asigurat de unităţile militare ce intră în componenţa garnizoanei.

Lista unităţilor militare care nu sunt incluse în serviciul în garnizoană şi de gardă este determinată de conducătorul structurii militare.

Succesivitatea executării serviciului în garnizoană şi de gardă de către unităţile militare este stabilită de şeful de garnizoană în funcţie de efectivul şi destinaţia lor.

Instituţiile militare de învăţămînt execută serviciul în garnizoană şi de gardă în timpul prevăzut în acest scop de planul de instrucţie.

7. Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă persoanelor care execută serviciul în garnizoană sau de gardă.

Militarul care a observat încălcarea de serviciu de către cineva din componenţa patrulei, inspectorii poliţiei militare rutiere sau din componenţa gărzii, este dator să informeze imediat despre aceasta comandantul comenduirii militare a garnizoanei sau militarul de serviciu pe gardă (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, şeful de gardă) şi să raporteze şefului său nemijlocit.

PARTEA ÎNTÎI

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI ÎN GARNIZOANĂ

CAPITOLUL 1

PERSOANELE ÎN FUNCŢIE ALE GARNIZOANEI,

ATRIBUŢIILE LOR

Principii generale

8. În fiecare garnizoană este numit şeful (comandantul) de garnizoană, comandantul comenduirii şi şeful poliţiei militare (P.M.) al garnizoanei, lucru despre care se anunţă prin ordinul şefului garnizoanei.

9. Şeful (comandantul) de garnizoană este numit prin ordinul comun al conducătorilor structurilor militare. Pînă la primirea ordinului obligaţiile funcţionale ale şefului garnizoanei le exercită ofiţerul (şeful) superior după funcţia deţinută, iar dacă funcţiile sunt egale - ofiţerul în grad superior.

Despre începerea exercitării obligaţiilor funcţionale şeful de garnizoană raportează şefului nemijlocit, ofiţerului operativ al Ministerului apărării al Republicii Moldova şi înştiinţează organele administraţiei publice locale.

10. Atribuţiile Şefului secţiei personal al garnizoanei le exercită locţiitorul şefului secţiei personal din unitatea al cărei comandant (şef) exercită atribuţiile de şef de garnizoană.

11. În garnizoanele care nu dispun de comenduiri militare conform statelor pentru exercitarea atribuţiunilor de comandant comenduire militară este numit un ofiţer, iar pentru exercitarea atribuţiunilor ajutorului lui - ofiţeri şi subofiţeri din această garnizoană.

12. În garnizoanele ce includ cîteva mari unităţi (unităţi), dintre persoanele în funcţie respective care deţin posturi superioare prin ordinul şefului garnizoanei, în afară de persoanele indicate în pct.9, sunt numiţi:

• ajutorul şefului garnizoanei pe probleme juridice

• şeful serviciului financiar al garnizoanei;

• şeful secţiei personal al garnizoanei;

• şeful serviciului orchestral al garnizoanei;

• şeful serviciului protecţie nucleară, biologică şi chimică (NBC) al garnizoanei;

• şeful secţiei logistice al garnizoanei;

• şeful serviciului medical al garnizoanei;

• şeful serviciului sanitar-veterinară al garnizoanei;

• şeful serviciului administrativ – gospodăresc al garnizoanei.

• şeful serviciului comunicaţii şi informatică al garnizoanei;

Dacă în tabăra militară permanentă sunt amplasate cîteva unităţi militare, prin ordinul conducătorului structurii militare, este numit comandantul taberei militare permanente.

Şef al arestului de garnizoană este numit un ofiţer, concomitent el este şi ajutorul comandantului comenduirii militare a garnizoanei. Dacă această funcţie nu este prevăzută de state, obligaţiile şefului de arest al garnizoanei le exercită unul dintre ajutorii comandantului militar al garnizoanei.

13. Toate persoanele în funcţie ale garnizoanei, cu excepţia comandantului de comenduire militară a garnizoanei şi a şefului de arest al garnizoanei exercită funcţiile prin cumul.

Şeful (comandantul) de garnizoană

14. Şeful de garnizoană, în problemele de serviciu în garnizoană şi de gardă este şef nemijlocit pentru toţi militarii din garnizoană, inclusiv comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare din cadrul garnizoanei.

El are dreptul, în cazurile necesare, spre executarea sarcinilor, să folosească efectivul şi mijloacele de transport ale unităţilor militare ale garnizoanei.

15. Şeful garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să conducă zilnic activitatea persoanelor în funcţie ale garnizoanei;

b) să analizeze trimestrial starea disciplinei militare, serviciului de garnizoană şi de gardă în garnizoană şi să facă bilanţul de lucru al comandanţilor de unităţi militare; să determine măsurile de prevenire a infracţiunilor şi incidentelor, sporire a vigilenţei şi păstrare a secretului militar şi de stat;

c) să menţină o legătură strînsă cu organele administraţiei publice şi să soluţioneze împreună cu ele toate problemele necesare, legate de organizarea serviciului în garnizoană, protecţia civilă şi locală, realizarea măsurilor în comun, de asemenea, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, satisfacerea altor necesităţi şi reclamaţii ale militarilor şi membrilor familiilor lor;

d) să organizeze apărarea obiectivelor de garnizoană;

e) să stabilească modul de acces la obiectivele aflate sub paza serviciului de gardă al garnizoanei;

f) să controleze cel puţin o dată pe lună serviciul de gardă în garnizoană şi cel interior, serviciul patrulelor şi al posturilor poliţiei militare rutiere, corectitudinea deţinerii militarilor arestaţi în arestul de garnizoană;

g) să elaboreze la indicaţia Ministrului apărării măsurile garnizoanei în caz de declarare a mobilizării, aducerii trupelor în starea gata de luptă şi să asigure executarea acesteia;

h) să organizeze protecţia trupelor, obiectivelor de apărare locală şi orăşelelor militare, de asemenea, protecţia antiincendiară în garnizoană şi să verifice starea lor;

i) să amplaseze la indicaţiile şefului superior unităţile militare (subunităţile, echipele) sosite în garnizoană;

j) să stabilească pentru unităţile militare ale garnizoanei ordinea de utilizare a obiectivelor, bazei materiale de instruire şi a resurselor de apă pentru aprovizionarea trupelor;

k) să examineze şi să aprobe planurile desfăşurării manifestaţiilor culturale şi sportive în cadrul garnizoanei, de asemenea, planul de colaborare a unităţilor militare ale garnizoanei cu instituţiile civile;

l) să efectueze controlul executării măsurilor de protecţie a mediului ambiant şi utilizare raţională a resurselor naturale, să controleze exploatarea corectă de către militari a clădirilor, teritoriului taberelor militare permanente şi a edificiilor de uz general în garnizoană, iar la părăsirea acestora de către unităţile militare să organizeze paza lor;

m) să asigure cu subunităţile (unităţile) militare procesul de lichidare a consecinţelor accidentelor grave, catastrofelor şi calamităţilor naturale şi acordarea de ajutor populaţiei care a avut de suferit în aceste cazuri (pct.348);

n) să stabilească timpul de trecere a militarilor la ţinuta de iarnă sau de vară în garnizoană;

o) să aducă la cunoştinţă începutul şi încheierea perioadei de încălzire în garnizoană;

p) să desfăşoare parada trupelor garnizoanei şi alte măsuri cu participarea trupelor, să numească în cazurile necesare garda de onoare, să manifeste grijă faţă de menţinerea în starea cuvenită a cimitirelor militare, mormintelor comune şi mormintelor militarilor, precum şi a monumentelor înălţate în cinstea militarilor;

q) să participe la cercetarea administrativă a încălcărilor comise de militarii care îşi îndeplinesc serviciul în afara unităţilor garnizoanei, să-i tragă la răspundere, iar în caz de comitere de infracţiuni de către aceştia să înştiinţeze imediat procurorul militar.

Şeful de garnizoană organizează elaborarea planurilor şi instrucţiilor conform atribuţiilor de serviciu, recurgînd la serviciul statului major al marii unităţi (unităţii), al cărei comandant este conform funcţiei deţinute. La procesul de planificare pot fi implicaţi comandanţii unităţilor militare ale garnizoanei şi statele lor majore.

16. Comandantul garnizoanei întîmpină, raportează şi însoţeşte următoarele persoane sosite în amplasamentul garnizoanei:

Preşedintele Republicii Moldova, Ministrul apărării, precum şi şi pe toţi comandanţii (şefii) săi nemijlociţi.

În caz de sosire în garnizoană a ofiţerilor pentru executarea funcţiilor de serviciu, date de şefii nemijlociţi în probleme de serviciu în garnizoană şi de gardă şeful de garnizoană se prezintă doar celui în grad militar superior.

17. În caz de absenţă temporară din garnizoană (concediu, deplasare) comandantul garnizoanei transmite exercitarea obligaţiilor sale persoanei care îl va înlocui provizoriu în funcţia de state, aduce la cunoştinţă despre aceasta prin ordinul emis pe garnizoană şi raportează şefului superior.

Ajutorul şefului (comandantului) de garnizoană pe probleme juridice

18.Ajutorul comandantului de garnizoană are următoarele atribuţii:

a) să exercite controlul juridic asupra corespunderii documentaţiei de caracter juridic legislaţiei în vigoare, al documentaţiei prezentate pentru semnare (aprobare) şefului garnizoanei ;

b) să prezinte concluzii şi informaţii şefului garnizoanei, să dea explicaţii personalului în funcţie al garnizoanei privitor la corespunderea deciziilor pregătite sau luate de acesta legislaţiei în vigoare, ordinelor şi directivelor şefilor superiori, de asemenea, în probleme de protecţie a drepturilor şi intereselor legitime ale unităţilor militare, ce intră în componenţa garnizoanei, militarilor, lucrătorilor şi funcţionarilor garnizoanei şi membrilor familiilor lor;

c) să organizeze lucrul consultaţiei juridice netitulare în garnizoană;

d) să participe la asistenţa juridică a organizării şi realizării măsurilor de garnizoană la consolidarea disciplinei militare, îmbunătăţirea serviciului în garnizoană şi de gardă, de asemenea, a ordinii în garnizoană;

e) să participe la organizarea şi desfăşurarea instruirii juridice generale în garnizoană.

Şeful serviciului financiar al garnizoanei

19. Şeful serviciului financiar al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să exercite controlul prezentării la timp de către unităţile militare ale garnizoanei către organele financiare pentru acordare de drepturi a documentaţiei financiare-de planificare şi a evidenţei indicate;

b) să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei graficul de încasare de către unităţile militare a sumelor băneşti pentru acordarea drepturilor băneşti (salariului), coordonat cu instituţiile bancare;

c) să exercite controlul respectării de către unităţile militare a modului stabilit de transportare a banilor în numerar din bănci;

d) să exercite controlul prealabil al listelor de plată a drepturilor băneşti (salariului) pentru efectivul unităţilor militare ale garnizoanei;

e) să desfăşoare împreună cu specialiştii serviciilor financiare ale unităţilor militare ale garnizoanei lecţii pentru studierea ordinelor şi indicaţiilor privitor la problemele financiare în conformitate cu planul aprobat de şeful de garnizoană;

f) să instructeze comisiile de control intern ale unităţilor militare ale garnizoanei;

g) să exercite controlul asigurării integrităţii mijloacelor băneşti, să procedeze la controale prin surprindere ale caselor în unităţile militare ale garnizoanei conform planurilor;

h) să controleze anumite laturi ale activităţii financiare-de gospodărie şi de executare a propunerilor din actele de revizie şi controale ale unităţilor militare ale garnizoanei;

i) să exercite lucrul explicativ cu efectivul unităţilor militare ale garnizoanei în problemele de asigurare financiară şi cu pensii.

Şefului secţiei personal al garnizoanei

20. Şefului secţiei personal al garnizoanei are următarele atribuţii:

a) să cunoască starea disciplinei militare şi cea moral-psihologică a militarilor, împreună cu organele de justiţie militară să elaboreze şi să raporteze şefului garnizoanei măsurile de consolidare a disciplinei militare, a spiritului de organizare şi ordine în garnizoană, profilaxie a încălcărilor de drept;

b) să organizeze pregătirea social-umanitară, informaţiile la zi şi de drept pentru militari, membrii familiilor lor, lucrătorii şi funcţionarii unităţilor şi instituţiilor aflate în garnizoană;

c) să examineze în permanenţă demersurile şi dispoziţia efectivului, să asigure protecţia socială de drept a militarilor, lucrătorilor şi funcţionarilor garnizoanei şi membrilor familiilor lor;

d) să stabilească şi să menţină o strînsă legătură cu organele de administraţie publică locală, instituţiile, întreprinderile, organizaţiile obşteşti, mijloacele de informare în masă şi prin intermediul lor să contribuie la satisfacerea necesităţilor sociale ale militarilor şi membrilor familiilor lor;

e) să organizeze şi să realizeze conform planului aprobat măsurile culturale în garnizoană;

f) să conducă lucrul instituţiilor de garnizoană în domeniul culturii şi odihnei, să elaboreze şi să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei planul de deservire a unităţilor militare ale garnizoanei de către instituţiile de cultură şi odihnă locale;

g) împreună cu organele administraţiei locale, organizaţiile obşteşti să participe la realizarea măsurilor de educaţie a populaţiei în spiritul patriotismului şi dragostei de ţară, în special a tineretului, să participe la soluţionarea problemelor de protecţie civilă şi apărare locală;

h) să efectueze lucrul de respectare a legislaţiei privitor la protecţia mediului ambiant şi utilizarea resurselor naturale;

i) să exercite în permanenţă lucrul orientat spre păstrarea în garnizoană a secretului militar şi de stat şi sporirea vigilenţei, în special în unităţile şi subunităţile militare care exercită serviciul de luptă;

j) să manifeste o grijă permanentă pentru protecţia sănătăţii militarilor, menajul şi cazarea trupelor garnizoanei, asigurarea lor cu fondul de cazarmă, iar pentru militarii prin contract şi familiile lor - cu spaţiul locativ ce li se cuvine;

k) nu mai rar decît o dată pe lună să controleze serviciul în garnizoană şi cel interior, deţinerea militarilor arestaţi în arestul garnizoanei, de asemenea, organizarea şi realizarea lucrului educativ cu efectivul de gardă şi militarii deţinuţi în arest;

l) să raporteze la timp şefului garnizoanei despre starea moral-psihologică şi disciplina militară a trupelor garnizoanei, de asemenea, despre măsurile desfăşurate în garnizoană.

Şeful serviciului orchestral al garnizoanei

21. Şeful serviciul orchestral al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să organizeze deservirea unităţilor militare ale garnizoanei, care nu dispun de fanfara lor, cu fanfarele altor unităţi şi să acorde ajutor comandanţilor acestor unităţi la pregătirea semnalizatorului-toboşar de companie;

b) să completeze tabelele de serviciu ale fanfarelor unităţilor militare la apelul gărzilor de garnizoană şi pentru alte măsuri de garnizoană;

c) să controleze după planul aprobat de şeful de garnizoană pregătirea specială a fanfarelor militare ale unităţilor garnizoanei, de asemenea, calitatea reproducerii muzicii cu mijloace tehnice la apelul gărzilor, să exercite pregătirea de front şi specială a fanfarei întrunite a garnizoanei şi să o conducă;

d) să conducă cantonamentele metodice pentru dirijorii şi plutonierii fanfarei întrunite pentru efectivul unităţilor militare ale garnizoanei.

Şeful serviciului protecţie NBC al garnizoanei

22. Şeful serviciului protecţie NBC (Nuclear, Biologic, Chimic) al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să elaboreze planul de asigurare NBC a garnizoanei în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă, de asemenea, măsurile serviciului de protecţie radioactivă, chimică şi biologică la lichidarea consecinţelor aplicării de către inamic a armei de nimicire în masă;

b) să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi de interacţiune cu protecţia civilă, să cunoască situaţia meteorologică în stratul de la suprafaţa solului, să organizeze şi să controleze realizarea în garnizoană a măsurilor de asigurare a protecţiei NBC.

Şeful secţiei logistice al garnizoanei

23. Şeful secţiei logistice al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei planul de distribuire între unităţile militare ale garnizoanei a loturilor de pămînt, permise pentru utilizarea temporară a gospodăriilor auxiliare;

b) să organizeze aducerea centralizată a mijloacelor materiale pentru unităţile militare ale garnizoanei şi realizarea măsurilor de economisire a combustibilului şi altor mijloace materiale ;

c) să participe la elaborarea planului de măsuri în garnizoană în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă şi a planului de protecţie antiincendiară, să pregătească planurile respective de măsuri de gestiune, să asigure realizarea lor ;

d) să participe la lucrul comisiei de acordare a spaţiului locativ în garnizoană.

e) să efectueze cu ofiţerii serviciilor (de logistică) unităţilor militare ale garnizoanei măsuri de schimb de experienţă de lucru în logistică şi gospodărie în cele mai bune unităţi militare ale garnizoanei ;

f) să studieze starea economică a raionului în care sunt amplasate unităţile militare ale garnizoanei în scop de utilizare mai eficace de către ele a resurselor materiale.

Şeful serviciului medical al garnizoanei

24. Şeful serviciului medical al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să elaboreze şi să realizeze măsurile sanitaro-igienice, de tratament-profilaxie şi antiepidemice în viaţa cotidiană a garnizoanei;

b) să participe la elaborarea măsurilor de apărare a garnizoanei contra armelor de nimicire în masă şi de lichidare a consecinţelor aplicării ei, de asemenea, a măsurilor în caz de accidente la obiectivele ce prezintă pericol potenţial, amplasate în raioanele de dislocaţie a unităţilor garnizoanei;

c) să analizeze morbiditatea efectivului şi să raporteze la timp şefului garnizoanei propunerile privitor la efectuarea măsurilor necesare;

d) să controleze starea sanitaro-epidemiologică a garnizoanei, teritoriului unităţilor militare, calitatea apei potabile şi celei folosite în scopuri de gospodărie, starea sanitară a cantinelor de garnizoană, întreprinderilor de coacere a produselor de panificaţie, abatoarelor, frigiderelor, întreprinderilor de deservire şi comerţ militar şi să ia măsuri pentru lichidarea neajunsurilor depistate;

e) să controleze cel puţin o dată pe an starea sanitară a încăperilor de gărzi ale garnizoanei, a arestului; să organizeze controlul medical al persoanelor arestate şi condamnate, deţinute în arestul garnizoanei, şi să le acorde ajutorul medical;

f) să elaboreze planul de asigurare medicală a garnizoanei în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă;

g) să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi interacţiune cu forţele de protecţie civilă;

h) să organizeze asigurarea medicală a unităţilor militare ale garnizoanei, care nu dispun de specialişti medicali, subunităţilor (echipelor), militarilor aflaţi temporar în garnizoană, de asemenea, membrilor familiilor militarilor garnizoanei;

i) să planifice şi să efectueze controlul realizării practicii medicale şi organizării serviciilor medicilor unităţilor militare ale garnizoanei în instituţiile medicale militare;

j) să atragă, cu permisiunea şefului garnizoanei, specialiştii serviciului medical al unităţilor militare ale garnizoanei la realizarea măsurilor de tratament-profilaxie şi antiepidemice în garnizoană;

k) să controleze lucrul instituţiilor medicale militare şi să conducă activitatea comisiilor medicale militare şi sanatoriale de selectare;

l) să urmărească întreţinerea bolnavilor în spitalele garnizoanei şi să efectueze periodic vizitarea bolnavilor;

m) să elaboreze împreună cu şeful policlinicii (spitalului) de garnizoană planul de efectuare a controlului medical aprofundat al efectivului unităţilor militare ale garnizoanei;

n) să participe la realizarea măsurilor de asigurare medicală la încorporările în serviciul în termen;

o) să participe la elaborarea împreună cu organele locale de ocrotire a sănătăţii a măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor sanitare ale raionului de amplasament al unităţilor militare ale garnizoanei;

p) să urmărească deservirea unităţilor militare ale garnizoanei de către instituţiile şi întreprinderile civile: ambulatorii, spitale, brutării, abatoare etc, de asemenea, întreţinerea militarilor bolnavi, internaţi în instituţiile de tratament civile, şi externarea lor la timp;

q) să organizeze asigurarea medicală a unităţilor militare care vor participa la parade, alte măsuri pe garnizoană cu participarea trupelor, de asemenea, pentru lichidarea consecinţelor accidentelor grave, catastrofelor şi calamităţilor naturale ;

r) să organizeze la indicaţia şefului garnizoanei controlul condiţiilor sanitare ale eşaloanelor militare în tranzit, de asemenea, să urmărească periodic starea sanitară a sălilor de aşteptare pentru militari în gară;

s) să efectueze după planul aprobat de şeful de garnizoană măsurile de schimb de experienţă a specialiştilor medicali ai unităţilor medico - militare ale garnizoanei, de sporire a calificaţiei lor ;

t) să controleze pregătirea militarilor-specialişti în medicină realizată în garnizoană ;

u) să raporteze fără întîrziere şefului garnizoanei despre incidentele care s-au soldat cu răniri sau decese ale militarilor, cazurile de boli infecţioase în unităţile militare şi printre populaţia locală şi despre măsurile luate pentru prevenirea acestor maladii.

Şeful secţiei sanitar-veterinară a garnizoanei

25.Şeful secţiei sanitar-veterinară a garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să organizeze, împreună cu serviciul medical, efectuarea măsurilor de protecţie a efectivului garnizoanei de maladii infecţioase, comune pentru om şi animale, de asemenea, de maladii şi afecţiuni care pot surveni în urma consumului de produse afectate de armele de nimicire în masă;

b) să controleze condiţiile veterinar-sanitare ale întreprinderilor industriale care furnizează trupelor produse de carne, lactate şi de peşte şi să facă expertiza alimentelor la păstrarea lor în depozite (la baze) şi la transportare;

c) să organizeze în caz de nevoie măsurile de veterinărie-asanare în unităţile militare deservite;

d) să realizeze deservirea de veterinărie a animalelor unităţilor, de asemenea, a animalelor din gospodăriile auxiliare şi a celor, carnea cărora e folosită în alimentaţie; să tragă concluzii privind rebutarea şi sacrificarea animalelor unităţilor militare deservite;

e) să elaboreze şi să efectueze măsurile veterinare-profilactice, antiepizootice şi curative şi să controleze condiţiile epizootice ale unităţilor militare şi obiectivelor de apărare locală, în acest scop, cu permisiunea şefului garnizoanei, incluzînd specialiştii serviciului de veterinărie al unităţilor deservite ;

f) să elaboreze planul de deservire veterinară a garnizoanei în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă, de asemenea, măsurile de serviciu veterinar la lichidarea consecinţelor aplicării de către inamic a armei de nimicire în masă;

g) să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi interacţiune cu forţele de protecţie civilă;

h) să participe la elaborarea de către organele de veterinărie civile a măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor veterinar-sanitare şi epizootice ale raionului de amplasament al unităţilor militare;

i) să controleze lucrul instituţiilor militare-veterinare ale garnizoanei;

j) să raporteze comandantului de garnizoană privitor la condiţiile veterinar-sanitare ale garnizoanei (unităţilor militare deservite) şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea lor;

k) să controleze la indicaţia şefului garnizoanei condiţiile veterinar-sanitare ale eşaloanelor militare în tranzit;

l) să efectueze după planul aprobat de şeful de garnizoană măsurile de schimb de experienţă a specialiştilor serviciului de veterinărie al unităţilor militare ale garnizoanei şi de sporire a calităţii lor;

m) să ţină sub observaţie îngrijirea animalelor unităţilor militare, care sunt la tratament în instituţiile de veterinărie civilă;

n) să raporteze fără întîrziere şefului garnizoanei despre cazurile de maladii infecţioase ce afectează animalele unităţilor militare şi ale populaţiei garnizoanei privitor la măsurile luate pentru lichidarea acestor boli, să înştiinţeze despre aceasta comandanţii unităţilor militare deservite.

În garnizoanele ce nu dispun de specialişti veterinari deservirea de veterinărie a unităţilor militare este executată conform planului de asigurare veterinară a trupelor.

Şeful serviciului administrativ – gospodăresc al garnizoanei

26. Şeful serviciului administrativ – gospodăresc al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să raporteze şefilor garnizoanelor deservite propunerile şi calculele privitor la utilizarea fondului de cazarmă-locativ al garnizoanelor şi ofertele către organele puterii de stat privitor la acordarea fondului necesar;

b) să prezinte şefilor de garnizoane pentru aprobare planurile de distribuire a spaţiului locativ în garnizoane şi să ducă evidenţa întregului spaţiu locativ al garnizoanelor;

c) să controleze corectitudinea exploatării de către unităţile militare a clădirilor, instalaţiilor comunale, inventarului şi mobilei de cazarmă, luînd măsurile necesare pentru păstrarea şi reparaţia lor la timp;

d) să elaboreze şi să prezinte şefilor de garnizoană pentru aprobare planurile de amenajare, înverzire, îngrădire şi deriticare a teritoriului orăşelelor militare ale garnizoanei şi să controleze executarea lor;

e) să conducă lucrările de reparaţie a fondului de cazarmă-locativ, a încăperilor de menaj şi altor imobile ale unităţilor militare şi să exercite controlul lucrărilor de reparaţie-construcţie, executate nemijlocit de unităţile militare;

f) să asigure unităţile militare cu toate tipurile de drept la spaţiu locativ şi să controleze corectitudinea utilizării lui;

g) să organizeze asigurarea unităţilor militare cu energie electrică, apă, materiale de construcţie locale şi să controleze corectitudinea utilizării lor;

h) să exercite conducerea serviciului de exploatare a spaţiului locativ în probleme tehnice al unităţilor militare deservite de serviciul de exploatare a spaţiului locativ;

i) să elaboreze planurile măsurilor serviciului de exploatare a spaţiului locativ în garnizoane în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă;

j) să participe la elaborarea planurilor şi realizarea măsurilor de apărare locală a obiectivelor, protecţie a mediului ambiant şi utilizare raţională a resurselor naturale în garnizoane; să ducă evidenţa construcţiilor de apărare şi speciale pentru apărarea locală a garnizoanelor şi să exercite controlul exploatării lor, integrităţii şi întreţinerii corecte;

k) să controleze corectitudinea ofertelor prezentate de unităţile militare pentru acordarea de mijloace materiale şi băneşti la satisfacerea drepturilor de spaţiu locativ, să întocmească ofertele generale şi să le prezinte organelor superioare cu drept de a satisface aceste drepturi;

l) să ducă evidenţa orăşelelor militare, imobilelor din cadrul lor, utilajului comunal, tuturor tipurilor de drepturi de spaţiu locativ şi băneşti, eliberate pentru satisfacerea drepturilor de spaţiu locativ.

Şeful serviciului comunicaţii şi informatică al garnizoanei

27. Şeful serviciului comunicaţii şi informatică al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei planul de organizare şi asigurare a comunicaţiilor şi informaticii din cadrul garnizoanei şi să controleze starea lor;

b) să elaboreze planul de măsuri privitor la asigurarea comunicaţiilor în caz de declarare a mobilizării şi aducerii trupelor în starea gata de luptă; să ia parte activ la elaborarea planurilor de apărare locală şi interacţiunile cu forţele de protecţie civilă;

c) să realizeze controlul organizării şi funcţionării permanente a sistemelor de înştiinţare a personalului în funcţie al apărării locale, obiectivelor militare, de asemenea, a militarilor şi membrilor familiilor lor, care locuiesc în taberele militare permanente ale garnizoanei, despre pericolul de atac al inamicului;

d) să soluţioneze împreună cu organele locale ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi alte ministere şi departamente problemele de utilizare a mijloacelor lor de transmisiuni şi automatizare în interesele unităţilor militare ale garnizoanei;

e) să prezinte şefului comunicaţii şi informatică superior comenzile de mijloace de transmisiuni automatizare şi alte materiale de exploatare necesare pentru asigurarea comunicaţiilor şi informaticii în cadrul garnizoanei şi între garnizoane ;

f) să ia măsuri de asigurare cu mijloace de transmisiuni şi automatizare a comenduirii militare, gărzilor în garnizoană, patrulelor şi posturilor de control ale poliţiei militare (PM), să organizeze la timp reparaţia mijloacelor de transmisiuni şi automatizare aflate la dispoziţie ;

g) să elaboreze măsurile de respectare a regulilor de ducere a tratativelor folosind mijloacele de transmisiuni şi automatizare şi să exercite controlul realizării lor.

Comandantul comenduirii garnizoanei

28. La realizarea hotărîrilor luate de şeful de garnizoană comandantul comenduirii garnizoanei are dreptul de a da ordine din numele lui, raportîndu-i despre evenimentele cele mai importante.

29. Comandantul comenduirii garnizoanei are următoarele:

a) să organizeze serviciul de gardă privind apărarea obiectivelor garnizoanei în conformitate cu tabelul pentru organizarea gărzilor şi de patrulare în garnizoană;

b) să efectueze controlul respectării de către militari a disciplinei militare, regulilor de ţinută militară şi salut militar;

c) să controleze sistematic disciplina militară, serviciul de gardă şi de patrulare în garnizoană şi să raporteze lunar şefului garnizoanei concluziile şi propunerile privitor la îmbunătăţirea lor şi lichidarea cauzelor ce au determinat încălcările;

d) să elaboreze la dispoziţia şefului garnizoanei tabelul pentru serviciul de gardă în garnizoană, de asemenea, foile de stare a gărzii în garnizoană, tabelurile de posturi (anexele 1, 2 şi 3 la prezentul Regulament), schemele de amplasament al posturilor, instrucţiunile pentru şeful gărzii, ajutorii şefilor de gardă (operatori) pentru mijloacele tehnice de pază, militarului de serviciu pe garda de garnizoană şi ajutorilor lui, schema de patrulare şi instrucţiile patrulelor;

e) să raporteze şefului garnizoanei propunerile privitor la utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază, reducerea personalului de serviciu în garnizoană şi îmbunătăţirea modului de executare a serviciului;

f) să elaboreze graficul de control al gărzilor de către persoanele în funcţie ale garnizoanei şi să exercite controlul respectării lui;

g) să controleze personal, nu mai rar de două ori pe lună, pregătirea subunităţilor şi a persoanelor numite în garda de garnizoană; executarea apelului gărzilor de garnizoană şi executarea serviciului de către gărzile în garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare, pregătirea subunităţii de intervenţie în garnizoană, de asemenea, posturile şi încăperile de serviciu de gardă;

h) nu mai rar de o dată pe lună să controleze rezerva de muniţii din încăperea de gardă, făcînd notiţele respective în registrul de evidenţă;

i) să descopere la timp incidentele şi încălcările de disciplină militară comise de militarii din efectivul garnizoanei, să ducă evidenţa lor, să raporteze despre acestea şi despre măsurile luate şefului garnizoanei, iar despre infracţiuni, în afară de aceasta, să informeze şi pe procurorul militar teritorial; să acorde ajutor la căutarea şi reţinerea militarilor care au săvîrşit infracţiuni;

j) să participe la indicaţia şefului garnizoanei la elaborarea planului de măsuri în caz de anunţare a mobilizării, situaţiei excepţionale şi aducerii trupelor în starea gata de luptă; planului de protecţie antiincendiară a garnizoanei, de asemenea, a instrucţiilor în caz de alarmă în garnizoană, incendii şi calamităţi naturale;

k) să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi interacţiune cu echipele de protecţie civilă în garnizoană; să exercite controlul pregătirii forţelor şi mijloacelor de apărare locală;

l) împreună cu şeful comunicaţie şi informatică al garnizoanei să determine mijloacele de legătură cu garda de garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare;

m) să examineze tabelele cu rîndul la serviciu ale orchestrelor unităţilor militare şi să le prezinte pentru aprobare comandantului (şefului) de garnizoană;

n) să instructeze militarii de serviciu pe gărzi, ajutorii lor şi personalul patrulelor înainte de începerea serviciului, să înmîneze militarilor de serviciu pe gărzi fişele cu parole, iar şefilor de patrule să le elibereze documentele şi mijloacele de legătură necesare;

o) să menţină legătura cu organele de interne în problemele de disciplină şi ordine pentru militarii garnizoanei;

p) să ia cunoştinţă zilnic de tabelele de post ale gărzilor în garnizoană şi imediat să lichideze neajunsurile depistate;

q) nu mai rar de o dată pe săptămînă să controleze respectarea legislaţiei şi a regulilor de deţinere a militarilor arestaţi în arestul garnizoanei; să dea şefului de arest ordin în scris privitor la îndreptarea militarilor arestaţi la munci, baie, iar la cerinţa ofiţer de urmărire penală, organului de anchetă penală sau judecătoriei - la urmărirea penală sau la judecătorie, de asemenea, privitor la îndreptarea militarilor arestaţi bolnavi la tratament (anexa 14 la prezentul Regulament);

r) să organizeze instrucţiile de front şi studierea regulamentelor de către militarii reţinuţi pentru neexecutarea salutului militar şi încălcarea regulilor de port a ţinutei militare;

s) la cerinţa şefului (comandantului) de garnizoană, să urmărească respectarea de către militari a cerinţelor de interzicere a scăldatului;

t) să ducă evidenţa unităţilor militare ale garnizoanei, subunităţilor (echipelor) independente, de asemenea, a militarilor sosiţi în delegaţie sau concediu (anexa 13 la prezentul Regulament) şi să realizeze controlul plecării lor la timp la locul de serviciu;

u) să ducă evidenţa şi să organizeze păstrarea armelor şi muniţiilor ridicate de la militarii arestaţi;

v) să încartiruiască subunităţile (echipele), militarii în trecere, de asemenea, gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare, asigurîndu-i cu drepturi conform atestatelor;

w) să controleze paza unităţilor militare la ieşiri de campanie sau excluse din componenţa garnizoanei;

x) să organizeze în interacţiune cu organele poliţiei rutiere reglarea deplasării coloanelor, iar la necesitate, şi a unor maşini cu roţi sau pe şenile ale unităţilor militare;

y) să controleze pregătirea trupelor garnizoanei pentru parade şi să asigure în comun acord cu organele de administraţie locală ordinea în timpul pregătirii şi desfăşurării paradelor şi altor măsuri de garnizoană cu participarea trupelor;

z) să numească şi să pregătească la indicaţia şefului garnizoanei gărzile de onoare din partea unităţilor militare, să organizeze înhumarea militarilor decedaţi;

aa) să ducă evidenţa cimitirelor militare, mormintelor comune şi monumentelor ridicate în cinstea militarilor, aflate pe teritoriul garnizoanei, să urmărească îngrijirea lor.

30. Comandantul comenduirii garnizoanei, personal şi prin intermediul persoanelor din subordine este obligat să ceară cu toată hotărîrea de la militari respectarea cu stricteţe a disciplinei militare şi a ordinii pe străzi şi în alte locuri publice, fără a lăsa nepedepsit nici un caz de încălcare.

În caz de încălcare de către militari a disciplinei militare comandantul comenduirii garnizoanei este obligat să-i atenţioneze pe cei inferiori sau egali în grad sau să-i reţină şi să-i pedepsească în conformitate cu Regulamentul disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar în caz de încălcare a disciplinei militare în stare de ebrietate - să-i reţină în arest (camera celor reţinuţi temporar) pînă la dezalcoolizare, nu mai mult de 24 de ore, iar apoi să ia decizia privind responsabilitatea acestor militari.

In caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în grad militar superior, comandantul comenduirii garnizoanei se adresează către acesta şi în numele şefului garnizoanei îi cere să înceteze încălcarea de disciplină. Dacă sunt necesare măsuri mai adecvate de lichidare a încălcării de disciplină comise de acest militar, comandantul comenduirii garnizoanei imediat raportează despre aceasta şefului garnizoanei şi acţionează conform dispoziţiilor date de acesta.

Dacă este necesar, comandantul comenduirii garnizoanei cere de la militarul care a încălcat disciplina să prezinte documentele personale, iar dacă acestea sunt lipsă sau nu sunt completate corect, îl reţine pe militar în camera pentru persoanele temporar reţinute.

In caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în termen ce se află în concediu sau delegaţie comandanţii Centrelor militare, au dreptul de a-i întrerupe concediul (delegaţia) şi de a-l trimite în unitatea sa militară.

Despre toate măsurile luate faţă de militarul care a comis încălcarea de disciplină militară comandantul comenduirii garnizoanei informează pe comandantul unităţii militare, face notaţia respectivă în biletul de concediu, legitimaţia sau prescripţie şi raportează şefului garnizoanei.

31. Dacă militarul reţinut nu poate fi imediat identificat din cauza absenţei documentelor respective, comandantul comenduirii garnizoanei este obligat în decurs de 24 de ore din momentul reţinerii să ia măsuri pentru identificarea militarului. Despre toate aceste persoane comandantul comenduirii garnizoanei raportează fără întîrziere şefului garnizoanei şi informează procurorul militar. Decizia faţă de aceste persoane trebuie luată nu mai tîrziu de 24 ore din momentul reţinerii.

32. Militarii supectaţi de comiterea infracţiunii şi reţinuţi în modul prevăzut de Codul de procedură penală sunt trimişi în camera pentru persoanele temporar reţinute sau în arest.

Reţinerea nu poate depăşi termenul de 72 de ore. Detenţia sub pază în termen mai mare se va efectua numai în cazurile în care, conform legii, persoana poate fi supusă arestării preventive.

Evidenţa acestor persoane se efectuează în comenduirea militară a garnizoanei - în registrul de evidenţă a militarilor reţinuţi în ordinea cuvenită (gradul militar, numele, prenumele, patronimicul, numărul unităţii militare, adresa ei poştală, cine a fost înştiinţat, ce măsuri au fost luate), la arest - în registrul cu militarii pedepsiţi cu arest (anexa 14 la prezentul Regulament).

33. In caz de afectare a unităţilor militare ale garnizoanei sau a obiectivelor garnizoanei de incendiu sau calamităţi naturale, de asemenea, în caz de incidente în încăperile de gardă ale garnizoanei comandantul comenduirii garnizoanei este obligat să raporteze imediat despre aceasta şefului garnizoanei, să sosească la locul incidentului şi să ia măsurile necesare.

34. Dacă militarul aflat în concediu sau în delegaţie nu poate să se prezinte la locul de serviciu din cauza îmbolnăvirii sau a altor circumstanţe ce nu depind de el, comandantul comenduirii garnizoanei informează despre cauza reţinerii militarului comandantul de unitate militară de unde a sosit militarul. În caz de boală a militarului, prin dispoziţia comandantului comenduirii garnizoanei se procedează la controlul medical şi trimiterea (dacă e necesar) la tratamentul staţionar.

In caz de deces sau boală gravă a membrilor familiei militarului (tatăl, mama, soţia, copiii, fraţii şi surorile) sau a altor persoane, care l-au educat, de asemenea, în caz de nenorocire care a lovit familia militarului sosit în concediu din altă garnizoană, comandantul comenduirii garnizoanei are dreptul să prelungească concediul pînă la 7 zile, informînd imediat despre aceasta comandantul unităţii din care a sosit militarul.

Despre timpul plecării militarului la locul de serviciu, termenele şi cauzele de reţinere a lui comandantul comenduirii garnizoanei face notiţe în documentele militarului şi în registrul de evidenţă (anexa 13 la prezentul Regulament).

35. Locul de amplasare a comenduirii militare a garnizoanei va fi bine cunoscut în toate unităţile militare ale garnizoanei şi accesibil pentru toate persoanele.

Indicaţiile privitor la amplasarea şi utilarea comenduirii militare a garnizoanei sunt expuse în anexa 12 la prezentul Regulament.

Comenduirea militară a garnizoanei, în caz de absenţă de mijloace de transport, conform statelor este asigurată cu acestea din contul unităţilor militare conform planului aprobat de şeful de garnizoană.

Ajutorul comandantului comenduirii garnizoanei

36. Ajutorul comandantului comenduirii garnizoanei se află în subordinea comandantului comenduirii garnizoanei. În activitatea sa el se conduce de pct.29 al prezentului Regulament şi de indicaţiile comandantului comenduirii garnizoanei.

Şeful arestului garnizoanei

37. Şefului arestului garnizoanei i se subordonează şeful de gardă al arestului.

38. Şeful de arest al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să primească pe cei arestaţi în arest, controlînd documentaţia respectivă, corectitudinea completării ei, de asemenea, să ducă evidenţa persoanelor arestate şi să urmărească respectarea cu stricteţe a regulilor de întreţinere a lor (anexa 14 la prezentul Regulament);

b) să păstreze notele de arest (hotărîrea ofiţerului de urmărire penală, a persoanei care a efectuat cercetările, procurorului militar şi copiile sentinţelor sau deciziei judecătoriei militare) şi să asigure integritatea documentelor şi obiectelor persoanei arestate;

c) să instructeze şeful de gardă al arestului la sosirea gărzii la locul de serviciu;

d) să înmîneze şefului de gardă listele nominale ale persoanelor arestate şi deţinute în arest, separat pentru soldaţi şi sergenţi, subofiţeri; să facă la timp în listele nominale de persoane arestate schimbările necesare;

e) să controleze cel puţin o dată în săptămînă inspecţiile de dimineaţă şi apelurile de seară ale persoanelor arestate în celule;

f) să stabilească ordinea de scoatere şi pază a persoanelor din arest în timpul, toaletei şi plimbării;

g) să dea şefului de gardă ordine în scris privitor la eliberarea persoanelor deţinute în arest la expirarea termenului de deţinere, de asemenea, privitor la trimiterea persoanelor arestate la dispoziţia comandantului comenduirii militare a garnizoanei la lucrări, la baie şi la cerinţa ofiţerului de urmărire penală, organului de cercetare sau judiciar - la interogatoriu sau la judecată; să ducă evidenţa lucrărilor persoanelor arestate indicînd timpul, locul şi felul de muncă;

h) să organizeze şi să desfăşoare cu subofiţerii şi cu sergenţii deţinuţi în arest disciplinar, de asemenea, cu soldaţii, cînd aceştia nu sunt trimişi la lucrări, instrucţii de front şi studiere a regulamentelor; să ducă lucrul educativ cu persoanele arestate, deţinute în arest;

i) să ţină sub control executarea cerinţelor sanitară şi antiincendiară a arestului, dereticarea la timp a ei, iluminarea şi încălzirea;

j) să înştiinţeze conducerea unităţilor militare despre persoanele din arest bolnave; dacă se dispune de concluzia medicală privitor la necesitatea de a trimite persoana afectată la instituţia medico – militară, să raporteze despre aceasta comandantului comenduirii militare a garnizoanei;

k) să controleze condiţia camerelor pentru persoanele arestate, a mijloacelor de pază tehnice, utilajului şi inventarului arestului, încăperii pentru gardă şi posturilor, de asemenea, reparaţia lor la timp; să ia măsuri pentru perfecţionarea utilării arestului;

l) să primească şi să transmită ierarhic, cererile şi reclamaţiile parvenite de la persoanele aflate în arest;

m) să controleze zilnic corectitudinea executării serviciului de către garda arestului, făcînd notiţele respective în foaia de stare a gărzii;

n) să raporteze comandantului comenduirii militare a garnizoanei: zilnic - despre starea disciplinei militare la arest, numărul de persoane arestate primite în fiecare zi în arest, numărul de locuri libere; şi fără întîrziere - despre incidentele survenite;

o) să păstreze şi să ducă evidenţa regulamentelor, literaturii militare-instructive şi să le pună la dispoziţie pentru desfăşurarea instrucţiunilor cu persoanele arestate;

p) să-i întîmpine pe şeful garnizoanei, şefii săi nemijlociţi, locţiitorii şefului garnizoanei şi comandantul comenduirii militare a garnizoanei, de asemenea, persoanele sosite pentru conducerea inspecţie (controlul) al trupelor, pe ofiţerii din echipa de inspecţie (control), să li se prezinte şi să-i însoţească la locul de amplasament al arestului.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare exercită atribuţiile şefului comenduirii garnizoanei în ce priveşte respectarea disciplinei militare de către militari în limitele teritoriului sectorului şi staţiei sale. La exercitarea acestor atribuţii şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare este subordonat şefului garnizoanei şi interacţionează cu şeful comenduirii garnizoanei. Lui i se supun şefii garniturilor de tren militare, echipele şi gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare ce se află pe căile de comunicaţie, patrulele de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare are următoarele atribuţii:

a) să întîmpine trenurile de pasageri, garniturile de tren militare şi transporturile cu încărcături militare sosite la staţie, însoţite de gărzi, sau să trimită în acest scop ajutorii săi; să controleze disciplina militarilor, asigurarea lor materială-menajeră, de asemenea, fixarea armamentului, tehnicii militare, mijloacelor materiale şi altor încărcături;

b) să exercite controlul disciplinei militare şi respectării regulilor de ţinută militară şi de salut militar de către militarii ce se află pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată;

c) să reţină, iar dacă e nevoie să scoată din trenuri militarii care au comis grave încălcări de disciplină militară sau au săvîrşit crime ;

d) să stabilească şi să menţină ordinea în sălile de aşteptare pentru militari, la casele de bilete să determine rîndul de primire a biletelor militare de către militarii şi membrii familiilor lor;

e) să execute fără reţinere trimiterea gărzilor pentru primirea încărcăturilor şi paza lor pe ruta de transportare sau a celor ce se întorc în unităţile lor militare;

f) să instructeze personalul patrulelor de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată şi să controleze serviciul lor;

g) să organizeze deservirea culturală-de menaj şi odihna militarilor, care se află în punctele de transbordare, şi ce călătoresc solitari sau în echipe;

h) să controleze serviciul gărzilor de garnizoană amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, de asemenea, serviciul gărzilor ce însoţesc transporturile cu încărcături militare;

i) să instructeze şefii de garnituri de tren, echipe şi gărzi privitor la regulile de transportare şi exigenţele de securitate, să controleze respectarea regulilor de protecţie antiincendiară pe garniturile de tren în tranzit şi transporturile cu încărcături militare;

j) să raporteze şefului garnizoanei despre toate incidentele, încălcările de către militari a disciplinei militare, de asemenea, despre staţionările neprevăzute ale vagoanelor cu încărcături militare, sosite pe adresa unităţilor militare ale garnizoanei, şi despre măsurile luate;

k) să informeze procurorul militar teritorial despre crimele şi incidentele ce au avut loc.

41. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militari, şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare se conduce de indicaţiile pct.31 al prezentului Regulament. Militarul reţinut pentru încălcarea disciplinei militare, este îndreptat la comenduirea militară a garnizoanei, chemîndu-se garda şi mijlocul de transport.

Şeful taberei militare permanente

42. Şefului taberei militare permanente, pe linia organizării serviciului şi problemelor administrativ-gospodăreşti, în raza taberei militare permanente, i se subordonează comandamentele unităţilor militare situate pe teritoriul taberei şi întreg efectiv al taberei.

Şeful taberei militare permanente are următoarele atribuţii:

a) să organizeze ordinea interioară în tabăra militară permanentă; pentru a ţine sub observaţie comportamentul militarilor în raza taberei militare permanente, la necesitate să numească patrule interioare;

b) să implementeze măsuri pentru menţinere în stare satisfăcătoare a sistemelor inginereşti, clădirilor, edificiilor din tabără şi să ceară aceasta de la toţi comandanţii unităţilor militare;

c) să organizeze paza, iar la necesitate, şi apărarea taberei militare permanente, să controleze personal şi prin ofiţerii statului major din subordine executarea serviciului de gardă, interior şi celelalte servicii ce asigură activitatea taberei militare permanente;

d) să controleze şi să ceară de la toţi comandanţii unităţilor taberei militare menţinerea în ordine a teritoriilor întărite după unităţile militare, precum şi efectuarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant şi a celor sanitare-igienice;

e) să stabilească ţinuta efectivului taberei militare;

f) să participe la bilanţurile lunare a unităţilor taberei cu înaintarea propunerilor şi sarcinilor pentru îmbunătăţirea disciplinei militare, serviciului trupe şi ordinii de drept.

Indicaţiile şefului taberei militare permanente în aceste probleme indicate mai sus sunt obligatorii pentru toţi comandanţii unităţilor şi subdiviziunilor militare amplasate pe teritoriul taberei militare permanente.

Militarul de serviciu superior pe tabăra militară, este numit prin ordinul şefului taberei militare.

CAPITOLUL 2

POLIŢIA MILITARĂ

Principii generale

43. În activitatea sa are următoarele misiuni de bază:

a) activităţi de asigurare a pazei obiectivelor militare şi trupelor, persoanelor oficiale conform legislaţiei în vigoare;

b) investigarea şi cercetarea incidentelor şi infracţiunilor, ce au loc în unităţi, legate de disciplina militară şi serviciul trupe, pregătirea rapoartelor, informaţiilor şi propunerilor referitor la rezultatele cercetărilor cu analiza cauzelor şi premiselor ce au adus la săvîrşirea lor, cu scopul preîntîmpinării săvîrşirii încălcărilor şi infracţiunilor;

c) cooperarea cu organele de drept, procuraturile militare şi administraţia publică locală în zonele dispunerii trupelor Forţelor Armate;

d) paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de ofiţerul de urmărire penală sau de organul de urmărire penală, inculpaţilor şi celor condamnaţi de Judecătoria militară şi alte instanţe de judecată, de asemenea, militarilor reţinuţi pentru identificare, iar la necesitate şi sancţionaţi disciplinar cu arest;

e) controlul şi inspectarea unităţilor militare cu scopul profilaxiei încălcărilor şi infracţiunilor, executarea patrulării, controalelor inopinate, escortării, pazei şi însoţirii coloanelor militare;

f) acordarea ajutorul metodic comandanţilor unităţilor militare în activitate la capitolele disciplinei militare şi ordinii de drept;

g) escortarea persoanelor deţinute în locurile de detenţie, la solicitarea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată.

POLIŢIA MILITARĂ RUTIERĂ A GARNIZOANEI

44. Pentru exercitarea controlului asupra respectării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii de autovehicule (mecanicii-conductori) a mijloacelor de transport ale unităţilor militare în garnizoane pe drumurile rutiere naţionale şi localităţile adiacente, de asemenea, pentru menţinerea ordinii la utilizarea tehnicii militare, controlul respectării ordinii stabilite, examinarea şi soluţionarea materialelor privind încălcarea regulilor circulaţiei rutiere prin ordinul şefului garnizoanei e numită Poliţia Militară Rutieră (PMR) a garnizoanei în următoarea componenţă: şeful PMR, locţiitorul (ajutorul) lui şi inspectorii (inspectorii superiori) ai PMR.

Toţi coloboratorii poliţiei militare rutiere sunt obligaţi să cunoască regulile de circulaţie rutieră şi caracteristicile tactico-tehnice a tehnicii din dotarea Armatei Naţionale.

Dacă în statele comenduirii militare lipseşte funcţia de locţiitorului (ajutorul) şefului PMR este numit unul dintre inspectorii PMR.

PMR în garnizoane exercită funcţiile în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament şi ale instrucţiilor speciale.

45. Inspectorii PMR exercită serviciul în patrule mobile, posturi de control PMR permanente şi temporare timp de 24 de ore sau pe parcursul timpului determinat de grafic.

Inspectorul PMR este asigurat cu mijloc de transport şi mijloace de legătură.

46. Personalul de serviciu şi mijloacele de transport ale posturilor de control PMR sunt amplasate conform schemei de posturi de control PMR permanente şi temporare pe ruta de deplasare.

Pe schemă se indică componenţa, amplasarea şi rutele de deplasare a posturilor de control PMR, timpul de serviciu, locurile telefoanelor pentru legătura cu şeful PM, comenduirea militară şi procuratura militară teritorială, de asemenea, amplasarea posturilor şi subunităţilor poliţiei rutiere şi a comisariatelor de poliţie.

Concomitent cu schema sunt elaborate instrucţiile pentru personalul posturilor de control PMR, în care sunt expuse misiunile, atribuţiile şi drepturile inspectorilor PMR ale patrulelor, particularităţile serviciului la fiecare post şi mijloacele de legătură cu şeful PM a garnizoanei şi comenduirea militară, posturile şi subunităţile PMR cele mai apropiate şi cu comisariatele de poliţie.

În baza schemei de amplasament al posturilor staţionare şi rutelor de deplasare a posturilor mobile PMR pentru fiecare lună este elaborat graficul de serviciu al inspectorilor PMR şi este prezentat şefului comenduirii militare a garnizoanei pentru includerea în tabelul serviciului în garnizoană. În graficul pentru fiecare post de control PMR se indică: numărul personalului, mijloacele de transport, timpul de serviciu şi unitatea (subunitatea) militară, care asigură personalul şi mijloacele de transport.

Schema de amplasament al posturilor PMR staţionare şi rutele de deplasare a celor mobile, instrucţiile pentru personalul posturilor de control PMR sînt semnate de şeful PM al garnizoanei, acordate cu şeful comenduirii militare a garnizoanei şi aprobate de către şeful de garnizoană.

Şeful PMR al garnizoanei

47. Şeful PMR al garnizoanei are următoarele atribuţii:

a) să organizeze controlul sistematic al executării în unităţile militare ale garnizoanei a cerinţelor ordinelor de asigurare, exploatării corecte şi modului de utilizare a tehnicii militare, respectării de către conducătorii de autovehicule a regulilor de circulaţie rutieră şi de disciplină militară pe rută, de asemenea, a cerinţelor tehnice ale mijloacelor de transport, corectitudinii completării documentaţiei de parcurs;

b) să analizeze lunar cauzele şi condiţiile care au cauzat accidentele cu implicarea mijloacelor de transport ale unităţilor militare, de asemenea, starea disciplinei conducătorilor de autovehicule şi rezultatele analizei vor fi raportate şefului garnizoanei;

c) să elaboreze şi să prezinte şefului garnizoanei pentru aprobare planul de măsuri de prevenire a accidentelor mijloacelor de transport militare în garnizoană şi planul de lucru al PMR şi să asigure executarea lor;

d) să controleze inopinat sau după planul aprobat de şeful garnizoanei lucrul punctelor de control tehnic ale unităţilor militare ale garnizoanei, indiferent de gradul lor de subordonare;

e) să instructeze inspectorii PMR, înainte de serviciu, să-i distribuie la posturile de control, să controleze serviciul lor şi să primească de la aceştia rapoartele în scris;

f) să înceteze utilizarea mijloacelor de transport, care nu corespund cerinţelor tehnice, sau nu au întreţinerea necesară şi să le trimită în unităţile militare, iar mijloacele de transport cu sistemul de frînare şi mecanismul de direcţie defecte - la punctul de staţionare a maşinilor reţinute în garnizoană, să raporteze la timp şefului garnizoanei şi să informeze comandantul comenduirii militare a garnizoanei despre mijloacele de transport şi conducătorii autovehiculelor reţinuţi pentru luarea deciziei;

g) să organizeze evidenţa accidentelor mijloacelor de transport, încălcărilor de către conducătorii autovehiculelor a regulilor de circulaţie rutieră şi a documentaţiei temporar ridicate;

h) să raporteze fără întîrziere şefului garnizoanei şi să informeze comandantul comenduirii garnizoanei, de asemenea, procurorul militar despre accidentele, în care au fost implicate mijloacele de transport ale unităţilor militare, care s-au soldat cu decesul sau traumatizarea de personal şi alte consecinţe grave, să participe personal la cercetarea cauzelor şi circumstanţelor la locul accidentelor;

i) să organizeze şi să conducă lucrul comisiei militare de calificare a PMR a garnizoanei;

j) să coordoneze cu organele poliţiei rutiere şi să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei schema străzilor şi drumurilor utilizate pentru circulaţie şi conducerea practică a autovehiculelor unităţilor militare, s-o aducă la cunoştinţa unităţilor militare;

k) să prezinte şefului garnizoanei propunerile privitor la crearea punctelor de control tehnic ale garnizoanei şi să exercite conducerea funcţionării lor;

l) să realizeze (conform graficului) controalele tehnice ale mijloacelor de transport ale unităţilor militare, care nu dispun de mijloace de întreţinere tehnică şi reparaţii destinate transportării efectivului, ale mijloacelor de transport utilate cu semnale sonore speciale, de asemenea, a tuturor autoturismelor ce aparţin unităţilor militare ale garnizoanei;

m) să trimită toate materialele privitor la încălcările comise de conducătorii autovehiculellor ale unităţilor militare din alte garnizoane comandanţilor acestor unităţi militare sau şefului PMR ale garnizoanei respective;

n) să realizeze interacţiunea perfectă cu organele de poliţie rutieră şi a procuraturii militare în asigurarea securităţii circulaţiei rutiere, să organizeze serviciul în comun al inspectorilor PMR cu patrulele de garnizoană şi colaboratorii organelor de poliţie rutieră.

48. Locţiitorul şefului PMR al garnizoanei este responsabil de organizarea şi controlul serviciului de către personalul posturilor de control PMR, pentru evidenţa accidentelor în care au fost angajate mijloacele de transport ale unităţilor militare, evidenţa şi integritatea bunurilor materiale şi documentaţiei temporar reţinute.

El se află în subordinea comandantului comenduirii militare a garnizoanei, iar pe serviciul în PMR - şefului PMR al garnizoanei şi execută indicaţiile lui privitor la controlul respectării de către conducătorii autovehiculelor ai unităţilor militare a regulilor de circulaţie rutieră şi de menţinere a ordinii la utilizarea mijloacelor de transport militare în garnizoană.

49. Inspectorul PMR se află în subordinea şefului PMR al garnizoanei, locţiitorului acestuia.

Inspectorul PMR are următoarele atribuţii:

a) să se prezinte la ora indicată la şeful PMR al garnizoanei pentru instructaj şi să ia cunoştinţă cu documentaţia necesară;

b) să cunoască misiunea postului de control PMR, modul de lucru la locul accidentelor în care s-au angajat mijloacele de transport;

c) să controleze respectarea de către conducătorii autovehiculelor, superiorii de maşini a regulilor de circulaţie rutieră şi a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi să stopeze încălcările acestor reguli;

d) să controleze starea tehnică a mijloacelor de transport ale unităţilor militare, la conducătorii de autovehicule documentele necesare: conform Regulamentului Circulaţiei Rutiere (legitimaţie, permis de conducere pentru categoria dată, certificat de înmatriculare, certificat privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, foile de parcurs, bonurile de provienenţă a încărcăturii) şi respectarea de către personalul aflat în maşini a regulilor de ţinută militară;

e) să ia măsuri pentru reţinerea conducătorilor de autovehicole militare, iar în caz de imposibilitate a reţinerii - să noteze marca mijlocului de transport, numărul de înmatriculare, timpul şi caracterul încălcării şi să raporteze despre aceasta şefului PMR;

f) să raporteze imediat şefului PMR al garnizoanei informaţiile privitor la accidentele rutiere în care s-au angajat mijloacele de transport ale unităţilor militare, şi să acţioneze conform algoritmului;

g) la încheierea serviciului PMR să prezinte şefului PMR al garnizoanei un raport în scris, să se întoarcă cu personalul serviciului PMR în unitatea militară şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea militară privitor la executarea misiunii.

50. Şeful PMR, locţiitorul său şi inspectorii PMR au dreptul:

a) să amintească în cazurile necesare conducătorilor de autovehicule şi superiorilor de maşini - celor de grad egal sau inferior - despre respectarea regulilor de circulaţie şi a celor de exploatare a mijloacelor de transport, să noteze neajunsurile depistate în foaia de parcurs sau, dacă e nevoie, să modifice ruta;

b) să examineze în ordinea indicată dosarele cu încălcările de reguli ale circulaţiei rutiere, comise de conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare, militari cu mijloacele de transport propriu, sau să predea materialele cu aceste încălcări comandanţilor de unităţi respective sau organelor PMR pentru soluţionarea cazului privind răspunderea disciplinară a persoanelor culpabile pentru luarea de măsuri prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) să înlăture de la conducere pe conducătorii de autovehicule militare faţă de care sunt suficiente motive de a le considera în stare de ebrietate, consum droguri, stubefiante, bolnavi, să-i înlăture de la conducerea mijloacelor de transport şi să-i conducă la, instituţia medico – militară (laborator) pentru controlul respectiv.

d) să întocmeacă procese-verbale privind încălcările regulilor circulaţiei rutiere comise de conducătorii autovehiculelor ale unităţilor militare;

e) să ridice de la conducătorii de autovehicule legitimaţia, permisul de conducere şi împreună cu procesul-verbal de încălcare a regulilor de circulaţie rutieră să transmită la PMR pentru examinarea cazului privitor la aplicarea pedepsei sub formă de privare de drepturi de a conduce mijloacele de transport.

51. Pentru controlul mijlocului de transport inspectorul PMR dă semnal conducătorului de autovehicule cu bastonul agentului de circulaţie să se oprească şi se adresează către şeful de maşină sau către conducătorul de autovehicul – se prezintă în modul stabilit (gradul militar, funcţia), verifică actele, explică cauza opririi şi la necesitate verifică starea tehnică a acesteia.

De exemplu: „Domnule..., sînt Inspector PMR, căpitan Vlaicu. Actele la control".

În caz de încălcare a regulilor de utilizare a tehnicii militare ce nu corespunde destinaţiei sau dacă aceasta este defectată, inspectorul PMR notează observaţiile în foaia de parcurs şi cere lichidarea lor. În funcţie de caracterul încălcării, mijlocul de transport poate fi reţinut sau întors în unitatea militară sau i se permită să-şi continue deplasarea.

La oprirea şi reţinerea mijlocului de transport, inspectorul PMR nu va crea prin acţiunile sale circumstanţe legate de pericol pentru efectivul aflat în maşină, pentru pietoni şi alţi factori de circulaţie.

52. Pentru întreţinerea mijloacelor de transport reţinute la comenduirea militară sau în una dintre unităţile militare ale garnizoanei prin ordinul şefului garnizoanei se organizează punctul de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute. Şeful acestui punct este numit locţiitorul şefului PMR al garnizoanei.

Primirea mijloacelor de transport o efectuează şeful punctului de staţionare a maşinilor reţinute în garnizoană conform procesului-verbal.

Ordinea de pază a mijloacelor de transport la punctul de staţionare a maşinilor reţinute în garnizoană este determinată de şefului garnizoanei.

Restituirea mijloacelor de transport şi a documentaţiei reţinute se efectuează după primirea permisiunii în scris de la şeful PMR al garnizoanei.

CAPITOLUL 3

SERVICIUL ÎN GARNIZOANĂ

Principii generale

53. Serviciul în garnizoană este destinat pentru asigurarea respectării disciplinei militare şi a ordinii regulamentare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice ale garnizoanei, pentru apărarea obiectivelor de garnizoană, de asemenea, pentru controlul respectării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii auto (mecanicii-conductori) ai mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi pentru executarea altor sarcini de serviciu în garnizoană.

Este prevăzut următorul personal al serviciului în garnizoană :

- şeful de serviciu pe gărzi;

- ajutorul şefului de serviciu pe gărzi;

- subunitatea de serviciu;

- gărzile în garnizoană ;

- inspectorii şi patrulele Poliţiei Militare Rutiere.

54. Serviciul în garnizoană este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în exerciţiu. El este asigurat prin mijloacele de transport ale unităţilor militare, care au asigurat personalul de gardă.

55. Comandanţii de unităţi (subunităţi) militare, care asigură personalul de serviciu în garnizoană, sunt răsponsabili pentru selectarea efectivului şi pregătirea lui pentru executarea serviciului, prezenţa la timp la instructaj şi la apel.

56. Comandantul comenduirii militare, împreună cu şeful PMR (Poliţiei Militare Rutiere) al garnizoanei alcătuieşte tabelul de serviciu în garnizoană lunar (anexa 2 la prezentul Regulament), care este aprobat de către şeful garnizoanei.

Extrasele din tabelele serviciului în garnizoană sunt expediate în toate subunităţile militare atrase la executarea serviciului cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.

Despre fiecare modificare în tabelele serviciului în garnizoană comandantul comenduirii militare a garnizoanei comunică la timp unităţilor militare.

57. Înainte de intrarea în serviciu în statul major al unităţii militare, şefului de serviciu pe gărzi şi şefilor de patrule în garnizoană li se înmînează prescripţiile în baza cărora comandantul comenduirii militare a garnizoanei înmînează şefului de serviciu pe gărzi fişele cu secretele vechi şi cele noi (pct. 104), iar şefilor de patrule - legitimaţiile de şef de patrulă, în care este indicată ruta de deplasare, timpul de patrulare şi obligaţiile speciale.

58. Şeful de serviciu pe gărzi şi ajutorul său, personalul patrulei şi al serviciului posturilor de control ale PMR trebuie să aibă pe partea stîngă a pieptului insigne cu inscripţiile respective. Inspectorul PMR, în afară de aceasta, va avea şi legitimaţia de inspector al PMR, şi bastonul de agent de circulaţie.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi

59. Pentru conducerea nemijlocită a gărzilor în garnizoană este numit şeful de serviciu pe gărzi dintre ofiţerii unităţilor militare ale garnizoanei, în funcţie nu mai jos de comandant de companie (baterie) şi ajutorul său dintre ofiţerii în funcţie nu mai jos de comandant de pluton.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul său se află la comenduirea militară a garnizoanei. Ei sunt înarmaţi cu pistoale cu muniţii.

60. Ofiţerul de serviciu pe gărzi este răspunzător de executarea corectă a serviciului de către gărzile în garnizoană. El se află în subordinea şefului garnizoanei şi a comandantului comenduirei garnizoanei.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi are următoarele atribuţii:

a) să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii militare a garnizoanei, să prezinte prescripţia de numire în calitate de ofiţer de serviciu pe gărzi; să primească fişele cu secretele vechi şi cele noi şi indicaţiile necesare;

b) să se prezinte ofiţerului de serviciu pe gărzi vechi şi să-i comunice secretul vechi;

c) să studieze tabelul cu rîndurile la serviciu în garnizoană, schema de amplasare a posturilor, tabelele de posturi, instrucţiile pentru şefii de gardă şi instrucţia pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi;

d) să execute apelul gărzilor în garnizoană;

e) să se afle în încăperea de serviciu; plecînd în interes de serviciu, să lase în loc pe ajutorul său, comunicîndu-i unde şi pentru cît timp pleacă;

f) să controleze personal, nu mai rar de două ori în 24 de ore (o dată noaptea) serviciul de gardă în garnizoană, iar noaptea, pe timp de vizibilitate scăzuta, să controleze şi locurile de staţionare a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară) şi să ia măsurile necesare pentru lichidarea imediată a neajunsurilor depistate;

g) să dea indicaţii privitor la schimbarea timpului de aflare la post în dependenţă de condiţiile climaterice;

h) să întîmpine pe şeful garnizoanei şi pe şefii săi direcţi, de asemenea, pe comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi să le prezinte raportul, de exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sunt ofiţerul de serviciu pe gărzi, căpitan Ursu";

i) să însoţească persoanele sosite pentru controlul gărzilor, sau să trimită ajutorul pentru însoţirea lor, în prealabil controlînd la acestea legitimaţiile ce permit controlul gărzilor (pct. 247);

j) să controleze starea gata a subunităţii de serviciu a garnizoanei pentru acţiunile la alarmă sau la apel.

61. După încheierea apelului ofiţerul nou de serviciu pe gărzi primeşte de la ofiţerul de serviciu vechi documentaţia conform listei. După rapoartele şefilor de gărzi privitor la executarea schimbului ofiţerii deservicii pe gărzi raportează comandantul comenduirii militare despre predarea şi primirea serviciului, de exemplu: „Domnule colonel, sînt căpitanul Ciobanu, am predat serviciul de gardă ", „Domnule colonel, sînt căpitanul Ursu am primit serviciul de gardă ". Apoi noul ofiţer de serviciu pe gărzi informează despre toate neajunsurile înregistrate la primirea serviciului, iar cel vechi - despre executarea serviciului de gardă, neajunsurile înregistrate şi măsurile luate pentru lichidarea lor, de asemenea, despre incidentele survenite pe parcursul serviciului. După raport ofiţerul de serviciu pe gărzi prezintă registrul de primire şi predare a serviciului cu aceste notiţe comandantului comenduirii militare a garnizoanei.

62. În caz de incidente la una din gărzile în garnizoană ofiţerul de serviciu pe gărzi soseşte imediat la locul incidentului, iar dacă e necesar, cu permisiunea şefului garnizoanei sau a şefului comenduirii garnizoanei, cheamă subunitatea de serviciu, iar în caz de incendiu - şi echipa de pompieri.

Despre incidentele în gărzi şi măsurile întreprinse şeful de serviciu pe gărzi raportează imediat comandantului comenduirii militare a garnizoanei şi comunică comandantului unităţii militare care a asigurat garda.

63. Dacă ofiţerul de serviciu pe gărzi s-a îmbolnăvit, va raporta despre aceasta comandantului comenduirii militare şi va acţiona conform indicaţiilor lui.

În caz de îmbolnăvire a şefului de gardă, ofiţerul de serviciu pe gărzi transmite exercitarea obligaţiilor acestuia ajutorului şefului de gardă (caporalului de schimb) sau în acest scop cheamă din unitatea militară un nou şef de gardă, îl însoţeşte în încăperea de gardă şi conduce primirea gărzii. Ofiţerul de serviciu pe gărzi comunică noului şef de gardă secretele, iar despre incidentele survenite raportează comandantului comenduirii garnizoanei.

64. Ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorul său au voie să se odihnească pe rînd în timpul serviciului, culcaţi (să doarmă), cîte 4 ore fiecare, în timpul stabilit de comandantul comenduirei militare descălţaţi fără a scoate echipamentul.

65. În ce priveşte gărzile interioare, atribuţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi le exercită ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, iar obligaţiile ajutorului ofiţerului de serviciu pe gărzi - ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară.

Ajutorul ofiţerului de sericiu pe gărzi

66. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se subordonează ofiţerului de serviciu pe gărzi.

El are următoarele atribuţii:

a) să se prezinte la timpul indicat pentru instructaj la comandantul comenduirii garnizoanei;

b) să studieze tabelul serviciului de garnizoană, schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi, instrucţiile pentru şefii de gărzi şi instrucţia pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi;

c) să participe la apelul gărzilor în conformitate cu indicaţiile din pct. 192-206;

d) să primească după listă documentaţia nesecretă, bunurile materiale şi inventarul aflat în camera ofiţerului de serviciu pe gărzi;

e) să controleze la ordinul ofiţerului de serviciu pe gărzi serviciul gărzilor, să ia măsuri de lichidare a neajunsurilor şi să raporteze despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi;

f) să exercite atribuţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi în absenţa acestuia.

Subunitatea de serviciu a garnizoanei

67. Subunitatea de serviciu a garnizoanei este numită prin ordinul şefului garnizoanei în scop de întărire a gărzilor în garnizoană sau în caz de chemare urgentă pentru lichidarea incendiului, urmărilor calamităţii naturale, altor incidente în garnizoană.

În ordin se indică personalul, armamentul, asigurarea cu muniţii, materialele necesare şi mijloacele de transport, ţinuta şi modul de odihnă.

Se interzice de a atrage subunitatea de serviciu pentru munci de gospodărie.

În garnizoanele mari pot fi numite concomitent cîteva subunităţi de serviciu.

68. Subunitatea de serviciu este numită pentru fiecare 24 de ore şi se subordonează şefului garnizoanei, comandantului comenduirii militare şi ofiţerului de serviciu pe gărzi.

Subunitatea de serviciu este ridicată de şeful garnizoanei, comandantul comenduirii garnizoanei sau, cu permisiunea lor – de ofiţerul de serviciu pe gărzi.

La chemarea subunităţii de serviciu se indică unde, la ce timp şi în a cui dispoziţie trebuie să se prezinte, de asemenea, de ce bunuri materiale, armament trebuie să dispună, cantitatea de muniţii şi modul de eliberare a lor.

Muniţiile subunităţii de serviciu sunt eliberate la ordinul comandantului (şefului de stat major) unităţii militare sau al ofiţerului de serviciu pe unitatea militară.

Concomitent cu chemarea subunităţii de serviciu, prin ordinul şefului garnizoanei, dacă e necesar, se numeşte o nouă subunitate de serviciu.

69. Instrucţiile pentru subunitatea de serviciu sunt desfăşurate în apropierea amplasamentului unităţii militare care a acordat-o. Locul de aflare a subunităţii de serviciu şi ordinea de chemare a ei le vor cunoaşte ofiţerul de serviciu pe unitatea militară şi ofiţerului de serviciu pe gărzi.

70. La sosirea în locul indicat subunitatea de serviciu acţionează conform indicaţiilor comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi sau ale persoanei, la dispoziţia cărora s-a prezentat.

Patrulele în garnizoană

71. În fiecare garnizoană, pentru menţinerea ordinii şi controlul respectării disciplinei militare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice, la staţii, gări, aeroporturi, de asemenea, în localităţile adiacente ale garnizoanei, prin ordinul şefului garnizoanei se organizează patrularea.

72. Patrulele sunt numite pentru 24 de ore sau pentru un timp anumit, ziua sau noaptea, şi pot fi pe jos sau cu mijloace de transport.

La comenduirea militară este numită şi patrula de rezervă cu mijloc de transport.

73. Patrulele de garnizoană se află în subordinea comandantului comenduirii militare a garnizoanei şi ofiţerului de serviciu pe gărzi.

74. Patrula e formată din şeful patrulei şi doi - trei militari de patrulă.

Şeful patrulei, în funcţie de sarcinile primite de patrulă, poate fi numit un ofiţer, subofiţer sau sergent prin contract.

Militarii de patrulă sunt numiţi dintre soldaţi, sergenţi disciplinaţi, exigenţi, cu bună pregătire de front şi fizică, de regulă, din aceeaşi subunitate.

75. Ţinuta patrulelor este stabilită prin ordinul şefului garnizoanei, dotarea cu arme a personalului patrulelor se efectuează la necesiate.

În caz de necesitate, la rutele de importanţă deosebită patrulele se asigură cu staţie radio portativă, pentru legătura cu comenduirea militară.

76. Schema de patrulare şi instrucţiunea patrulelor este elaborată de comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi aprobată de şeful garnizoanei.

Pe schema de patrulare se indică: cîteva variante ale rutei pentru patrulă, amplasamentul teatrelor, căminelor de cultură, cinematografelor etc., locurile de agrement public, telefoane pentru legătura cu comenduirea militară, de asemenea, cu secţiile de poliţie.

In instrucţiunea pentru patrule se indică: sarcinile patrulelor, particularităţile de serviciu pentru fiecare rută, ordinea de interacţiune cu poliţia, mijloacele de legătură cu comenduirea militară a garnizoanei, cele mai apropiate posturi de poliţie şi modul de raport.

77. Şeful patrulei de garnizoană este responsabil de executarea corectă a serviciului de către militarii din patrulă, menţinerea ordinii şi respectarea disciplinei militare de către militari pe ruta de patrulare.

El are următoarele atribuţii:

a) să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii militare a garnizoanei pentru instructaj şi să studieze documentaţia necesară;

b) să cunoască sarcina patrulei şi să conducă serviciul patrulei;

c) să urmărească respectarea de către militari a cerinţelor disciplinei militare, respectarea regulilor de ţinută militară;

d) să le amintească militarilor egali sau inferiori în grad de încălcarea disciplinei militare, să le controleze documentele, iar în caz de necesitate, să-i reţină şi să-i însoţească la comenduirea militară a garnizoanei;

e) să acorde şefilor şi celor superiori asistenţa necesară pentru restabilirea ordinii, la cererea lor să trimită la comenduirea militară a garnizoanei militarii care au încălcat disciplina militară;

f) să cunoască pe rută locurile de telefoane pentru legătura cu comenduirea militară a garnizoanei (ofiţerii de serviciu pe gărzi), de asemenea, cu posturile de poliţie şi să raporteze în timpul indicat despre executarea serviciului comandantului comenduirii militare (ofiţerului de serviciu pe gărzi);

g) să efectieze lista militarilor reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară a garnizoanei, după forma indicată în pct.32, după încheierea serviciului de patrulare să prezinte lista ofiţerului de serviciu pe gărzi, să se întoarcă cu personalul patrulei în unitatea sa şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea militară despre executarea misiunii.

La reţinerea militarului în stare de ebrietate şeful de patrulă întreprinde măsurile necesare pentru aducerea lui la comenduirea militară a garnizoanei, dar nu va cere de la acesta nici un fel de explicaţii.

78. Militarul de patrulă are următoarele atribuţii:

a) să execute cu vigilenţă serviciul, să urmărească comportamentul militarilor şi să raporteze despre toate încălcările de disciplină militară şi ordine publică şefului de patrulă;

b) să execute prompt şi cu exactitate ordinele şefului de patrulă şi să nu plece nicăieri fără permisiunea lui;

c) să nu primească nimic de la persoanele reţinute şi să nu le transmită fără permisiunea şefului de patrulă; să raporteze şefului de patrulă despre solicitările persoanelor reţinute;

d) la finisarea serviciului de patrulare şi prezentarea în unitatea militară, cu permisia şefului de patrulă, să se întoarcă în subunitatea sa şi să raporteze militarului de serviciu despre sosire.

79. Personalul patrulei, la exercitarea obligaţiilor, trebuie să servească drept exemplu de respectare a disciplinei militare, regulilor de ţinută, salut militar şi politeţe militară. În timpul serviciului i se interzice de a intra în discuţii cu persoane străine, de a se distrage de la exercitarea atibuţiilor de serviciu.

80. Adresîndu-se către militarul în grad egal sau inferior, şeful de patrulă numeşte gradul lui, apoi funcţia sa şi face observaţiile necesare, de exemplu: „Domnule sergent, sînt şeful patrulei, maior Popa. Aţi încălcat ţinuta. Faceţi..."

81. Dacă militarii în termen, aflîndu-se în permisie, au comis grave încălcări de ţinută militară, n-au dat salutul militar sau au comis alte încălcări de disciplină militară, şeful de patrulă are dreptul să le suspendeze permisia şi să-i trimită, însoţiţi de militarul de patrulă, la comenduirea militară sau la unitatea lor pentru a fi luate măsurile respective. Sunt reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară şi militarii sosiţi în permisii din alte garnizoane. Despre timpul şi cauza reţinerii şeful de patrulă face notiţii în biletul de voie al militarului.

În caz de refuz de a se supune sau de împotrivire a militarului, la reţinerea lui şeful de patrulă are dreptul personal sau cu personalul patrulei să aplice forţa fizică.

Aplicarea armei este o măsură extremă şi se permite doar în cazurile şi în modul expus în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

De la militarii reţinuţi se sustrag armele albe şi de foc şi muniţiile, de asemenea, documentele de identitate, pe care şeful de patrulă le predă ofiţerului de serviciu pe gărzi.

82. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militarii în grad superior şeful patrulei se adresează cu rugămintea de a înceta încălcarea de disciplină. Dacă rugămintea lui nu este executată, şeful de patrulă este obligat să raporteze fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi şi să acţioneze la indicaţia lui.

83. Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei pentru încălcarea disciplinei militare şi a ordinii publice sunt primiţi de către ofiţerul de serviciu pe gărzi, sunt incluşi în registrul de evidenţă a persoanelor reţinute şi închişi în camera pentru militarii reţinuţi temporar pe termen de cel mult 24 de ore pînă la luarea deciziei de către comandantul comenduirii militare.

Primind militarii reţinuţi, ofiţerul de serviciu pe gărzi efectuează examinarea obiectelor, sustrage centurile, obiectele şi lucrurile de preţ, pe care nu se permite de a le avea în cameră, de asemenea, toate documentele de serviciu.

Despre sustragerea armelor şi muniţiilor, documentelor, obiectelor şi lucrurilor de preţ se întocmeşte un proces-verbal care este semnat de ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul comandantului comenduirii, de persoanele care l-au adus pe cel reţinut şi de persoana reţinută.

Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei în stare de ebrietate semnează procesul-verbal după dezalcoolizare.

84. Cu militarii reţinuţi pentru încălcarea regulilor de ţinută şi neexecutarea salutului militar în comenduirea militară, pe timp de zi, se desfăşoară instrucţii cu durata de pînă la 3 ore la pregătirea de front şi studierea regulamentelor militare.

85. Militarii deţinuţi în camerele pentru persoanele temporar reţinute sunt păziţi de gardă în arestul garnizoanei. Dacă arestul garnizoanei se află la o depărtare considerabilă de comenduirea garnizoanei, militarii reţinuţi pot fi păziţi de militari de patrulă înarmaţi, special rezervaţi pentru aceasta, care execută serviciul conform pct. 186 al prezentului Regulament.

86. După încheierea serviciului de patrulă, prescripţia cu notiţele necesare ale comandantului comenduirii militare a garnizoanei este întoarsă şefului de patrulă pentru transmitere în statul major al unităţii militare.

PARTEA A DOUA

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARDĂ

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE GARDĂ

ŞI PREGĂTIREA GĂRZILOR

Principii generale

87. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi necesită de la personal respectarea întocmai a tuturor cerinţelor prezentului Regulament, vigilenţă înaltă, hotărîre şi iniţiativă.

Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor serviciului de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.

88. Pentru serviciul de gardă este numit personalul gărzii.

Personalul de gardă este subunitatea înarmată destinată pentru executarea misiunii de luptă de pază şi apărare a obiectivelor militare şi de stat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arest.

Serviciul de gardă poate fi în garnizoană şi interior, de asemenea, permanent sau provizoriu.

Serviciul de gardă în garnizoană este destinat pentru apărarea obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.

Serviciul de gardă interior este destinat pentru apărarea obiectivelor unităţii militare precum şi a avioanelor (elicopterelor) de pe aerodrom.

Gărzile permanente sunt prevăzute de graficul de gardă. Gărzile provizorii nu sunt incluse în graficul serviciului de gardă; ele sunt numite prin ordinul şefului garnizoanei sau al comandantului unităţii pentru apărarea materialelor militare la încărcarea (descărcarea) sau depozitarea temporară, la însoţirea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport, de asemenea, pentru paza persoanelor arestate şi condamnate.

89. Gărzile în garnizoană se subordonează şefului garnizoanei, comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului său; garda de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate - şi şefului de arest.

Gărzile interioare se subordonează comandantului unităţii militare, ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă acesta este ofiţer. Garda interioară ce păzeşte obiectivele batalionului (divizionului), amplasat separat de celelalte subunităţi ale unităţii militare, în afară de aceasta, se subordonează comandantului acestui batalion (divizion) în grad militar egal cu al şefului de gardă sau superior lui.

Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre subofiţeri, i se subordonează gărzile, şefii cărora nu sunt ofiţeri, iar ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefii cărora sunt numiţi dintre sergenţi.

Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul ce se dă comanda la apel „Drepţi" pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ies din subordinea lor din momentul ce şeful de gardă a dat comanda „Înainte - marş" pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară.

90. În componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă după numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două - trei persoane, una dintre care poate fi numită ajutor de şef de gardă pentru mijloacele tehnice de pază), şi conducătorii mijloacelor de transport (după necesitate), iar în componenţa gărzii de arest - însoţitorii.

91. Pentru apărarea nemijlocită a obiectivelor din personalul gărzii sunt numite santinelele.

Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă pentru pază şi apărare a postului încredinţat.

Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îşi execută santinela obligaţiile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.

Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea interioară, dacă aceasta este una, de asemenea, prin observare de pe turnuri. Unele obiective pot fi păzite de santinele care nu se mişcă.

92. Şefii de garnizoane, comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare, şefii de obiective militare, de asemenea, toţi şefii lor nemijlociţi sunt obligaţi în permanenţă să obţină micşorarea personalului necesar pentru apărarea obiectivelor.

Aceasta se poate obţine :

- prin trecerea la paza posturilor cu utilizarea mijloacelor tehnice a cîinilor de pază sau a altor metode de pază, fără a se numi santinele;

- prin întrunirea sub paza unei gărzi a tuturor magaziilor, depozitelor, parcurilor şi altor obiective păzite ce se află în apropiere unul de altul, cu îngrăditură comună, dar care aparţin diferitelor unităţi militare;

- prin micşorarea numărului de posturi cu santinele staţionare şi organizarea pazei obiectivelor prin patrulare pe jos şi pe mijloace de transport.

93. La organizarea pazei obiectivelor prin patrularea santinelei, în funcţie de îngrăditura obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru pază şi apărare pentru o anumită perioadă de timp pe un itinerar cu distanţa: ziua - pînă la 2 km, noaptea - pînă la 1 km, iar a obiectivelor, utilate cu mijloace tehnice de pază: ziua - pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru întărirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare) la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) pot fi numite gărzi sau patrule pe mijloace de transport suplimentare. Modul de executare a serviciului de către

gărzile suplimentare şi de patrulare în acest caz este determinat de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

Santinelele se deplasează pe rută pe jos cu viteza care asigură paza de siguranţă a obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cerceta terenul şi îngrăditura, de asemenea, pentru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului de gardă despre executarea serviciului.

La o bună vizibilitate, dacă permit condiţiile de relief, santinelele pot duce observarea obiectului şi a căilor de acces spre el de pe turnurile de observaţie.

94. Pentru acordarea de ajutor santinelelor în fiecare încăpere pentru gardă, din personalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sunt formate grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „La arme", sub comanda şefului de gardă, ajutorului său sau a caporalului de schimb sosesc la locul de încălcare a regulilor la post şi acţionează în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul destinat pot fi utilizate mijloace de transport, iar în condiţii speciale - transportoare blindate (maşini de luptă).

95. Personalul gărzii va fi în ţinută de gardă (anexa 8 la prezentul Regulament) înarmat cu pistoale-mitralieră cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete. Şefii de gărzi şi ajutorii lor sunt înarmaţi cu arma prevăzută de state.

Cu cartuşe de luptă garda este asigurată din considerentele: pentru fiecare pistol-mitralieră şi pistol - cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină - cîte 30 de cartuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru fiecare şi cu grenade de mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.

Personalul gărzii, în afară de militarii înarmaţi cu pistoale, primesc muniţii în tabăra de gardă după instructajul practic.

96. Încărcarea armelor se efectuează înainte de plecarea la posturi, pentru paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de ofiţerul de urmărire penală sau organul de cercetare, paza inculpaţilor şi a persoanelor condamnate, de asemenea, pentru însoţirea persoanelor care exercită controlul gărzilor.

Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului de gardă sau a ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în apropierea încăperii de gardă într-un loc special utilat, iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini - în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă, de asemenea, utilate cu captor de gloanţe. La încărcare şi descărcare ţeava armei va fi orientată în sus (sub 45-60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit. Dacă în apropierea şi în jurul încăperii de gardă sunt încăperi de locuit şi de serviciu, încărcarea şi descărcarea armei poate fi executată în încăperea de gardă în loc special, utilat cu captor de gloanţe.

Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăperea de gardă sau în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă.

Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după schimbul gărzii la sosirea ei în subunitate.

97. Arma se încarcă conform instrucţiunii de tragere, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.

Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. Înainte de încărcare arma se examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. Port-închizătorul după cuplarea încărcătorului nu se mişcă înapoi.

Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare închizătorul se închide lin (cartuşul nu este trimis în camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se apasă şi carabina e pusă la piedica de siguranţă.

Pistolul se încarcă cu încărcătorul plin, la încărcare închizătorul nu se mişcă înapoi. Înainte de încărcare pistolul se pune la piedica de siguranţă.

Mitralierele şi grenadele de mînă sunt încărcate nemijlocit înaintea utilizării.

98. La ordinul şefului (comandantului) garnizoanei (comandantului unităţii militare) în încăperea de gardă se creează o rezervă de muniţii: pentru fiecare pistol-mitralieră sau carabină - cîte 150 de cartuşe, pistol - cîte 16 cartuşe, păstrate în zinc în lăzi metalice.

Grenadele de mînă se păstrează în lăzi metalice separate, amorsoarele se păstrează în ambalaj special hidroimpermeabil, separat de grenade. Registrul de evidenţă a cartuşelor de luptă al gărzii (anexa 7 la prezentul Regulament), registrul de evidenţă a grenadelor de mînă şi amorsoarelor, actul de ridicare a muniţiei şi formularele necompletate, de asemenea, cuţitul pentru deschiderea ambalajului de zinc se păstrează în aceleaşi lăzi. Lăzile sunt închise cu lacăte, sigilate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) şi sunt incluse în lista materialelor şi inventarului gărzii, aflate în încăperea de gardă. Cheile şi amprentele sigiliilor de la lăzile cu muniţii se păstrează la şeful de gardă în safeu (în sertarul mesei ce se închide cu cheia). Se interzice de a transmite cheile altor persoane.

Şeful de gardă poartă răspundere personală de integritatea lăzilor cu rezerva de cartuşe de război, grenade şi amorsoare.

99. Prezenţa şi condiţiile de păstrare a rezervei de muniţii se controlează cel puţin o dată pe lună: în gărzile în garnizoană - de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei, în gărzile interioare - de către şeful de stat major al unităţii militare.

Rezultatele controlului sunt înscrise în registrul de evidenţă a rezervei de muniţii şi în foaia de stare a gărzii.

100. Asigurarea încăperilor de gardă şi a posturilor cu utilajul, mijloacele tehnice de pază şi mijloacele de legătură, de asemenea, îngrădirea obiectivelor păzite (anexele 5 şi 6 la prezentul Regulament) şi asigurarea lor cu inventarul prevăzut de prezentul Regulament sunt în răspunderea şefului obiectivului militar (comandantului unităţii militare).

Şeful obiectivului militar (comandantului unităţii militare) este de asemenea, răspunzător şi de iluminarea încăperii de gardă şi de asigurarea ei cu combustibil şi îmbrăcăminte de post.

101. Pentru confirmarea faptului că garda sosită pentru schimb are într-adevăr acest scop, de asemenea, că persoana sosită cu ordinul de la şeful garnizoanei sau de la ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) este cea cu adevărat împuternicită de către şeful respectiv, se va stabili parola.

Parola constă în denumirea unui oraş, se stabileşte pentru fiecare zi, separat pentru fiecare gardă: pentru garda în garnizoană - de comandantul comenduirii garnizoanei, pentru garda interioară - de şeful de stat major al unităţii militare.

Parolele sunt stabilite cu cel mult 10 zile înainte şi sunt fixate în registrul de secrete, care se păstrează la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) în mapă sigilată în safeu.

Parolele pentru gărzile noi, care intră în serviciu la darea alarmei, sunt păstrate într-un pachet sigilat la ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

Persoanele care cunosc parola sunt obligate s-o păstreze în mare taină şi la cerere s-o comunice prin fişă, fără a o pronunţa cu voce, apoi fişa este imediat nimicită.

În caz de pierdere a fişei cu parola sau în alte cazuri de deconspirare a parolei acţiunea ei este imediat întreruptă de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), despre aceasta se raportează comandantului comenduirii militare a garnizoanei (şefului de stat major al unităţii militare).

102. Deschiderea magaziilor (depozitelor, parcurilor) sau permisul la locurile de staţionare a maşinilor de luptă, alt armament şi tehnică militară aflată sub paza gărzii este permisă în baza permisului de o singură dată sau permanent, semnat de comandantul comenduirii militare al garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare), cu sigiliul cu stemă al unităţii.

În permis se indică: numărul lui şi numărul gărzii, pentru al cărei şef este eliberat; denumirea obiectivului păzit, care va fi deschis (închis); data şi timpul deschiderii (închiderii); gradul militar, numele, prenumele şi patronimicul persoanei sosite pentru deschidere (închidere).

Lista de persoane, care au dreptul de deschidere a anumitelor magazii (depozite, parcuri) sau pot fi admise la primirea de la gardă a maşinilor de luptă, altui armament şi tehnici militare aflate în locurile de staţionare, este adusă la cunoştinţă prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).

Modelele de permise cu semnăturile autentice, lista persoanelor în funcţie, care au dreptul de deschidere a magaziilor (depozitelor, parcurilor) sau sunt admise la ele, de asemenea, amprentele de sigilii (plombe), semnate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) şi confirmate prin sigiliul unităţii, trebuie să se afle în încăperea pentru gardă (anexa 6 la prezentul Regulament).

103. Modul de acces pe teritoriul tehnic al depozitelor, la obiectivele ce prezintă pericol inflamabil şi de importanţă deosebită este stabilit de şefii direcţiilor respective ale structurii militare conform instrucţiilor speciale.

104. Accesul pentru deschiderea locurilor de staţionare a navelor aeriene şi altor obiective ale unităţii de aviaţie pe aerodrom este semnat de către şeful de stat major al unităţii.

Modul de pază a navalor aeriene după deschiderea locurilor de staţionare şi pînă la predarea lor sub paza gărzii este determinat de instrucţia pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova cu privire la cerinţele prezentului Regulament.

105. Modul de executare a serviciului de gardă de pază şi apărare a obiectivelor militare în condiţii speciale este determinat suplimentar de Conducătorul structurii militare.

Serviciul de gardă cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază

106. Mijloacele tehnice de pază sunt utilizate în scopuri de sporire a siguranţei de pază a obiectivelor şi micşorare a personalului gărzilor. Ele includ: mijloacele perimetrice de descoperire, semnalizarea de pază a obiectivelor, mijloacele tehnice de prevenire şi acţionare, semnalizarea antiincendiară, aparatura de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi legătura de semnalizare prin cablu, radio sau video.

Siguranţa pazei obiectivelor cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază este asigurată: prin selectarea corectă a mijloacelor tehnice de pază şi utilizarea lor în complex cu îngrăditurile inginereşti; prin realizarea mascată a măsurilor de instalare a mijloacelor de pază; prin calitatea înaltă a montajului, deservirea şi controlul permanent a lor; vigilenţa şi acţiunile la timp ale personalului gărzilor la semnalele mijloacelor tehnice de pază.

107. Tipul şi cantitatea mijloacelor tehnice de pază utilizate la obiectiv sunt determinate de importanţa lui: obiectivul de prima categorie este utilat cu două şi mai multe aliniamente de mijloace perimetrice de descoperire, semnalizare de pază de obiect şi alte mijloace; obiectivul de categoria a doua - cu un aliniament de mijloace perimetrice de descoperire şi semnalizare de pază de obiect; obiectivul de categoria a treia - cu semnalizare de pază de obiect.

Semnalizarea antiincendiară este instalată în conformitate cu normele şi specificaţiile stabilite.

108. Modul de instalare şi întreţinere a mijloacelor tehnice de pază este determinat de caracteristicile şi paşapoartele lor tactico-tehnice.

Aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază este instalat în încăperea pentru gardă, în camera şefului de gardă sau într-o cameră specială pentru panoul de recepţie.

Pentru asigurarea funcţionării fără întrerupere a mijloacelor tehnice de pază se instalează o sursă de alimentaţie autonomă.

Dacă garnizoana (unitatea militară) dispune de echipa de pompieri militari şi lucrări de salvare, aparatajul de recepţie a semnalelor de la semnalizarea antiincendiară poate fi instalat în încăperea pentru această echipă.

Menţinerea în stare de funcţionare bună a mijloacelor tehnice de pază este realizată de către specialişti în domeniu numiţi prin ordin pe unitate (garnizoană).

109. Apărarea obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, poate fi asigurată prin instalarea de santinele, prin procedeul de serviciu al echipelor de serviciu de control-pază sau prin procedeu mixt. Procedeul de serviciu al echipelor de control-pază este principal. La toate procedeele de întărire a pazei obiectivelor pot fi utilizaţi cîinii de pază (anexa 11 la prezentul Regulament).

Decizia privitor la aplicarea mijloacelor tehnice de pază şi necesitatea de instalare a santinelelor în aceste cazuri, de asemenea, privitor la utilizarea cîinilor de pază este luată de comandanţii (şefii) care au dreptul să aprobe tabelul de serviciu de gardă.

110. Santinelele se instalează la paza depozitelor cu armament, muniţii şi altor obiective, care necesită observare permanentă şi care sunt utilate cu mijloace tehnice de pază. In aceste cazuri santinelele execută serviciul după cum este indicat în pct. 173-183.

Controlul aparatajului de recepţionare a semnalelor mijloacelor tehnice de pază este exercitat de şeful de gardă sau de ajutorul său (caporalul de schimb).

111. Serviciul echipelor de control-pază constă în exercitarea controlului permanent de către operator a aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, iar controlul periodic se efectuiază de către echipele de control-pază al posturilor şi sînt gata permanent de a acţiona în caz de activare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază.

Controlul posturilor este executat după graficul echipei de control-pază, în componenţa căreia intră: şeful de gardă sau ajutorul său pentru mijloacele tehnice de pază, unul-doi militari din gardă, iar la utilizarea pentru paza întărită a obiectivelor cu cîini de pază – şi ajutorul şefului de gardă pentru serviciul de cîini de pază.

Pe parcursul controlului exterior sunt controlate starea îngrădirii, fîşiei de control al urmelor, uşilor (porţilor), geamurilor şi pereţilor magaziilor (depozitelor), numărul şi corespunderea sigiliilor (plombelor), de asemenea, funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

112. Modul mixt de pază a obiectivelor constă în îmbinarea celui de serviciu al echipelor de control-pază cu instalarea concomitentă a santinelelor pe anumite sectoare ale perimetrului sau la posturile de clădiri (încăperi). Controlul mijloacelor tehnice de pază poate să-l exercite şeful de gardă sau ajutorul său, iar în locul echipei de control-pază poate să acţioneze echipa de rezervă a gărzii.

Serviciul de gardă

113. Serviciul de gardă se execută în baza tabelului serviciului de gardă (anexa 1 la prezentul Regulament).

Serviciul de gardă se schimbă în fiecare zi.

Pentru perioada aflării unităţii militare la instrucţii prin ordinul şefilor care au dreptul să aprobe tabelele cu organizarea gărzilor, poate fi numită garda în frunte cu un ofiţer fără schimb în termen de pînă la 7 zile.

114. Tabelul cu organizarea gărzilor în garnizoană este întocmit de comandantul comenduirii garnizoanei, iar a celei interioare - de şeful statului major al unităţii militare în baza indicaţiilor şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) privitor la organizarea apărării obiectivelor în funcţie de importanţa lor, utilarea cu mijloace tehnice de pază, îngrădirea şi asigurarea pazei de siguranţă cu un personal de gardă cît mai mic. Personalul numit în gardă trebuie să cunoască condiţiile şi particularităţile de amplasament al pazei obiectivelor.

Şeful obiectivului militar (magazie, depozit, bază) ce urmează a fi păzit în comun acord cu comandantul subunităţii (unităţii) de la care este numită garda alcătuieşte tabelul cu organizarea gărzilor de pază a obiectivelor.

115. Concomitent cu tabelul de serviciu de gardă pentru fiecare gardă sunt elaborate: schema de amplasament a posturilor, tabelul de posturi (anexa 3 la prezentul Regulament), instrucţia pentru şeful de gardă; pentru gărzile ce se schimbă pe timp de alarmă, în afară de aceasta - documentaţia în caz de alarmă, iar pentru gărzile în componenţa personalului cărora intră ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază - documentaţia pentru ajutorul şefului de gardă (operator) pentru mijloacele tehnice de pază.

Pe schema de amplasare a posturilor se indică: hotarele posturilor şi ale zonelor de interdicţie, tipurile de îngrădituri; obiectivele utilate cu mijloace tehnice de pază; rutele de mişcare a schimburilor de posturi şi ale patrulelor pe mijloace de transport; rutele de deplasare a santinelelor şi echipelor de control-pază pe timp de zi şi de noapte, locul de amplasare a tranşeelor, turnurilor de observaţie, mijloacelor de transmisiuni, de stingere a incendiilor, posturilor cu cîini de pază; cele mai periculoase căi de acces la posturi.

În tabelele de posturi se indică: ce trebuie de apărat la fiecare post; obligaţiile speciale ale santinelei, ţinîndu-se cont de condiţiile concrete de serviciu la post şi termenele de raportare prin mijloacele de legătură; timpul în care santinelei i se permite să ducă observaţia de pe turn; distanţa minimă la care santinela poate să permită apropierea de post a persoanelor străine; acţiunile santinelei în caz de atac al postului; în care cazuri santinela poate să facă uz de armă. Pentru posturile utilate cu mijloace tehnice de pază se indică tipul şi marca mijloacelor tehnice de pază la fiecare post, particularităţile funcţionării lor, modul de control al postului de echipa de control-pază şi uzul de armă de către această echipă.

În instrucţiile pentru şeful de gardă se expun: misiunea gărzii, obligaţiile speciale ale şefului de gardă pentru apărarea obiectivelor, ordinea de acţiune a persoanelor în funcţie ale gărzii la primirea sub pază şi la predarea obiectivelor, inclusiv a mijloacelor tehnice de pază, graficul şi modul de control al echipelor de control-pază; măsurile de întărire a pazei obiectelor noaptea şi pe timp nefavorabil; indicaţiile privitor la acţiunile gărzii în caz de atac asupra obiectivului păzit, santinelelor sau a încăperii pentru gardă, acţionării şi ieşirii din funcţie a mijloacelor tehnice de pază, de asemenea, indicaţiile privitor la modul de asigurare a integrităţii armelor şi de deschidere a lăzilor cu muniţii.

Documentaţia cu privire la darea alarmei include: tabelul de posturi, schema de amplasare a posturilor, instrucţia pentru şeful de gardă, formularul de tabel cu organizarea gărzilor şi parola. Aceste documente determină modul de pază şi apărare a obiectivelor de către gardă, ţinîndu-se cont de acţiunile trupelor conform planului de asigurare a pregătirii de luptă şi de mobilizare.

Documentaţia ajutorului de şef de gardă (operator) pentru mijloacele tehnice de pază constă: din instrucţiile (indicaţiile) privitor la modul de primire sub pază şi de predare a obiectivelor, exercitarea controlului aparatajului, de asemenea, privitor la particularităţile de acţiune la declanşarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice de pază; lista obiectivelor păzite, utilate cu mijloace tehnice de pază (numărul postului, denumirea obiectivului, timpul de deschidere şi închidere); registrul de control al funcţionării mijloacelor tehnice de pază (denumirea obiectivului, timpul de luare sub pază şi de predare a obiectivului, starea tehnică a mijloacelor instalate, timpul de control al funcţionării şi notiţele privitor la starea lor, timpul, locul de acţionare a mijloacelor tehnice de pază şi măsurile luate) şi îndrumarul de exploatare a sistemului de pază instalat la obiectiv.

Documentele indicate în acest articol sunt aprobate de şeful garnizoanei (comandantul de unitate militară).

În baza graficului gărzilor comandantul comenduirii garnizoanei (şeful statului major al unităţii) determină lunar succesivitatea executării serviciului între unităţi, care este aprobată de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

116. Extrasele din schema de amplasare a posturilor, tabelului de posturi, instrucţiile pentru şefii de gărzi şi documentaţia ajutorului şefului de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază, împreună cu extrasul din tabelul cu organizarea gărzilor sunt expediate în toate unităţile militare ale garnizoanei care participă la executarea serviciului în garnizoană nu mai tîrziu decît cu 10 zile înaintea lunii următoare.

Statul major al unităţii militare, cu 5-6 zile înainte de începutul lunii următoare, înştiinţează comandanţii de subunităţi, care vor asigura gărzile, privitor la zilele de serviciu ale gărzilor lor.

Despre fiecare schimbare în schema de amplasare a posturilor şi în tabelele de posturi comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) anunţă la timp unităţile (subunităţile) militare.

Documentaţia pentru cazul de dare a alarmei se păstrează la şeful de gardă în pachetul cu sigiliul unităţii. Al doilea exemplar al documentaţiei se află la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) pentru executarea instructajului şefului de gardă numit pentru schimb în caz de dare a alarmei.

117. Şef de gardă, dacă la obiectiv sunt 5 sau mai multe posturi, este numit un ofiţer sau subofiţer, iar dacă numărul de posturi este mai mic - un sergent.

Şeful de gardă, care păzeşte obiectivul de importanţă deosebită, este un ofiţer sau subofiţer, indiferent de numărul posturilor.

Şef de gardă al arestului garnizoanei este numit un ofiţer (subofiţer).

Ajutor al şefului de gardă este numit un subofiţer sau sergent. Dacă ajutorul şefului de gardă nu este numit, obligaţiunile lui le va exercita primul caporal de schimb.

Ajutor al şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază este numit dintre specialiştii în mijloacele tehnice de pază sau alţi militari, numiţi prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).

Ajutor al şefului de gardă pentru serviciul cu cîini de pază este numit dintre conducătorii superiori pentru cîinii de pază (anexa 11 la prezentul Regulament).

118. În componenţa gărzii sunt numiţi caporalii de schimb dintre sergenţi sau caporali.

Numărul caporalilor de schimb este în funcţie de numărul şi amplasarea posturilor, astfel încît fiecare caporal de schimb să instaleze la posturi nu mai mult de cinci santinele, iar calea spre posturi, schimbul santinelelor şi întoarcerea în cazarmă să nu ia mai mult de o oră.

Dacă în gardă sunt numiţi cîţiva caporali de schimb, ei se vor numi: primul caporal de schimb, al doilea caporal de schimb etc.

Dacă garda păzeşte un post, caporalul de schimb nu se numeşte şi obligaţiunile lui le execută şeful de gardă.

119. Militarii de gardă sunt numiţi dintre soldaţi.

Dacă numărul de soldaţi este insuficient, militari de gardă pot fi numiţi sergenţi în termen. În acest caz ei vor constitui toate schimburile posturilor, întregul personal al echipei de control-pază, iar caporali de schimb vor fi militarii în grad nu mai jos de cel al militarilor de gardă.

Numărul militarilor de gardă se determină în funcţie de numărul de posturi ale gărzii, pentru paza unui post timp de 24 de ore se numesc trei schimburi de santinele, iar pentru paza postului doar pe timp de noapte (de la amurg pînă în zori sau de la închiderea pînă la deschiderea depozitului) - două schimburi de santinele.

Însoţitorii sunt numiţi în funcţie de numărul de persoane şi de amplasarea în arest a locurilor de uz general, calculîndu-se un însoţitor pentru 10-15 persoane arestate.

120. Personalul gărzii, inclusiv şeful de gardă, este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea serviciului, de la o subunitate, care la rîndul său este de la o unitate militară.

Pregătirea gărzilor

121. Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de gardă, sunt răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea serviciului, de asemenea, de starea bună a armelor, cartuşelor de război şi de prezentarea la timp a gărzilor la apel.

Se interzice de a numi în gardă militari care încă n-au depus jurămîntul militar, n-au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delincvente ce pot nimeri sub urmărire penală, asupra cărora are loc urmărirea penală, militarii bolnavi etc., care în momentul de faţă după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt sancţionaţi disciplinar cu arest.

122. Şefii statelor majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de începerea serviciului în garnizoană sau interior, sunt obligaţi pentru studierea de către personalul gărzilor să înmîneze comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă: schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiile pentru şefii de gărzi.

123. În noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.

În ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în programul zilei personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore de pregătire către serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 de ore - cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

În cazul cînd schimbul serviciului de gardă se efectuiază dimineaţa, orele pentru odihnă (somn), nu se acordă, totodată şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.

124. Pregătirea personalului gărzii acordat de companie (baterie) este organizată de comandantul de companie (baterie) personal; a gărzii acordată de batalion (divizion) - de comandantul de batalion (divizion) personal, a gărzii acordate de unitatea militară - de către unul dintre locţiitorii comandantului unităţii.

Pregătirea pentru serviciul de gardă se execută în trei etape:

- prima - cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului de gardă conform tabelelor de posturi;

- a doua - în ziua ce precedează intrarea în serviciu, în orele indicate în programul zilei, cu personalul gărzii se desfăşoară studierea tezelor de regulamente, tabelelor de posturi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi variantele de acţiune a santinelelor la posturi, de asemenea, a instrucţiilor respective şi a exigenţelor de securitate;

- a treia - în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară şedinţa practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi.

Instrucţia de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfăşoară în clasa de pregătire a gărzilor, şedinţa practică - în tabăra de gardă a unităţii militare (anexa 10 la prezentul Regulament).

Pregătirea ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază este realizată la şedinţele lunare, organizate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare), şi pe parcursul lecţiilor practice înainte de apelul gărzii.

În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acelaş personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor etapelor întîi şi a doua de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare, astfel încît să nu fie în detrimentul calităţii de pregătire a gărzii.

Cînd garda execută serviciul fără schimb, la ora stabilită (ora primirii serviciului) şeful de gardă adună personalul gărzii (cu excepţia santinelelor la posturi) şi anunţă despre începerea unui nou serviciu după care efectuează instructajul teoretic, reaminteşte regulile tehnicii securităţii, verifică şi completează documentaţia gărzii. Despre începerea unui nou schimb a serviciului şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

125. Comandantul de companie (baterie) sau batalion (divizion), care acordă personalul de gardă, are următoarele atribuţii:

să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi;

să desfăşoare şedinţele la etapa a doua şi a treia de pregătire a gărzilor şi să obţină cunoaşterea la perfecţie şi executarea cu încredere de către personalul gărzii a obligaţiilor personale şi a exigenţelor de securitate la mînuirea armei;

înainte de plecarea personalului gărzii la apel să controleze starea armelor şi cartuşelor de război, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, de asemenea, să completeze şi să semneze foaia de stare a gărzii (anexa 4 la prezentul Regulament);

să asigure sosirea la timp a gărzii la apel;

să controleze serviciul gărzii, al cărei personal 1-a acordat compania (bateria) sau batalionul (divizionul);

după schimbul gărzilor să primească raportul şefului de gardă privitor la executarea misiunii, să ia cunoştinţă de toate observaţiile din foaia de stare a gărzii, nu mai tîrziu decît în ziua următoare să facă analiza serviciului cu întregul efectiv al subunităţii, de la care a fost numit personalul de gardă, iar foaia de stare a gărzii s-o trimită la statul major al unităţii militare, indicînd măsurile luate în baza observaţiilor.

126. Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel gărzile vor fi gata de executarea serviciului şi vor trece în subordinea şefului de gardă. Către acest timp şefii de gardă sunt obligaţi:

a) să primească armele, cartuşele de război, să le elibereze personalului conform foii de distribuire sub semnătură; să controleze corectitudinea încărcării încărcătoarelor;

b) să controleze după foaia de stare a gărzii personalul gărzilor;

c) să examineze armele;

d) să controleze ţinuta şi echipamentul;

e) să verifice ca personalul gărzii să nu dispună de aparate telefonice mobile şi aparate de fotografiat.

f) să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii comandantului de companie (baterie) sau batalion (divizion).

Din orăşelul de gardă gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în port – încărcătoare (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).

127. Toate gărzile de garnizoană din unitatea militară sunt trimise de ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea gărzilor el raportează comandantului (şefului de stat major al unităţii) şi comandantului comenduirii garnizoanei.

CAPITOLUL 5

DREPTURILE ŞI ATRIBUŢIILE SERVICIULUI DE GARDĂ

Şeful de gardă şi atribuţiile generale ale acestuia

128. Şeful de gardă este responsabil de apărarea obiectivelor de către gardă, pregătirea de foc a personalului gărzii, serviciul ei corect, integritatea şi funcţionarea: mijloacelor tehnice de pază ale îngrăditurilor, mijloacelor de legătură şi stingere a incendiilor la posturi şi în încăperea de gardă, a mijloacelor de transport, de asemenea, a armelor aflate în încăperea pentru gardă, a muniţiilor şi altor materiale conform listei.

129. Şeful de gardă are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control şi pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.

Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără somare se poate face uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii de luptă, mijloacelor de transport, aparatelor de zbor, de asemenea, la evadarea persoanelor arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul mişcării.

130. Şeful de gardă are următoarele atribuţii:

a) să cunoască misiunea gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi atribuţiile personalului de gardă;

b) să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a atribuţiilor sale, vigilenţă şi disciplină înaltă;

c) să primească conform listei de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile la ele, de asemenea, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor;

d) să controleze prin examinare exterioară personal, împreună cu şeful de gardă vechi starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţie, funcţionarea iluminaţiei, îngrăditurilor şi tranşeelor, de asemenea, starea încăperii pentru gardă şi a arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său - starea celorlalte obiective păzite; despre toate neajunsurile la posturi şi în îngrăditurile obiectivelor păzite va face notiţe în foaia de serviciu de gardă;

e) să trimită la timp schimburile la posturi, să controleze cunoaşterea de către caporalii de schimb şi militarii de gardă a obligaţiilor personale şi să le amintească de particularităţile de serviciu la fiecare post;

f) să ţină sub control pregătirea de luptă permanentă a echipelor de rezervă (de control-pază), funcţionarea mijloacelor de transport, mijloacelor de legătură, starea bună a armelor şi cartuşelor de luptă ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încărcare, descărcare a armei şi respectarea exigenţelor de securitate, de asemenea, ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea de gardă accesoriile de aprindere şi de fumat;

g) să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gardă (cap. 7);

h) să efectueze la întoarcerea de la posturi a fiecărui schimb ordinea de bătaie de luptă, a personalului gărzii în grupe de rezervă, să le pună misiunea în caz de atac asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi în caz de stingere a incendiului în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţie;

i) să controleze personal nu mai rar de patru ori în 24 ore (două ori noaptea) serviciul santinelelor, starea obiectivelor şi îngrăditurilor păzite, funcţionarea mijloacelor de legătură şi de stingere a incendiilor, făcînd notiţele respective în foaia de stare a gărzii; să trimită periodic în aceste scopuri pe ajutorul său şi pe caporalii de schimb;

j) în caz de chemare a santinelei sau al lipsei raportului de la ea în timpul indicat să trimită caporalul de schimb (ajutorul său) sau să plece la post personal;

k) să nu permită nici unei persoane străine accesul în încăperea pentru gardă, în afară de persoanele care au dreptul, conform indicaţiilor din pct. 138, 139;

l) să identifice persoanele reţinute, să-i facă un mic interogatoriu, iar dacă e nevoie, să facă şi percheziţia persoanelor suspecte reţinute şi a celor ce au încercat să pătrundă la obiectiv, încîlcind regimul de acces, să raporteze despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară);

m) să stabilească cauza acţionării nesancţionate a semnalizaţiei de pază a dulapului cu armele personale ale ofiţerilor, care se află în camera militarului de serviciu pe gărzi (unitatea militară), iar la necesitate să trimită ajutorul său (caporalul de schimb);

n) să trimită cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe gardă (unitatea militară) sau a ajutorului acestuia în unitatea (subunitatea) militară sau la cea mai apropiată instituţie medico – militară militarii din personalul gărzii, care s-au îmbolnăvit şi să ceară prin ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) schimbarea lor; să ia măsuri de prevenire a degerării personalului pe timp de iarnă;

o) să investigheze fiecare caz de aplicare a armei de către santinelă şi să raporteze fără întîrziere despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

131. Dacă la schimbarea santinelei s-a constatat vreun neajuns la post, şeful de gardă va veni la chemare la post şi stabilind caracterul şi cauzele neajunsului, va ordona santinelei să execute schimbul. Despre neajunsul depistat la post va raporta fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

132. In caz de neexecutare de către un militar din personalul gărzii a atribuţiilor sale, şeful de gardă va lua măsurile necesare, raportînd despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

În funcţie de caracterul încălcării comise, militarul nu poate fi admis în continuare la serviciu, la ordinul şefului serviciului pe gărzi (unităţii militare) el este trimis în unitatea (subunitatea) militară fără armă şi muniţii pentru a fi schimbat cu alt militar. El este însoţit de ajutorul şefului de gardă (caporalul de schimb) sau de persoana chemată special în acest scop din unitatea (subunitatea) militară. Analiza şi aprecierea încălcării se face în subunitate.

133. Dacă şeful de gardă s-a îmbolnăvit, el raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

În caz de îmbolnăvire a unuia dintre caporalii de schimb, şeful de gardă transmite atribuţiile lui ajutorului său sau le execută personal şi raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

134. Şeful de gardă este obligat să ridice garda „La arme" în cazurile:

a) atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbului de santinele (echipa de control-pază) sau asupra încăperii pentru gardă;

b) declanşării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;

c) dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;

d) incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al pericolului calamităţii naturale;

e) dării alarmei în garnizoană (unitatea militară);

f) la ordinul persoanelor care exercită controlul gărzilor (pct. 244- 247).

Pentru ridicarea gărzii „La arme" şeful de gardă dă comanda „GARDĂ, - LA ARME!". La această comandă personalul gărzii acţionează după cum este indicat în pct. 238.

135. În caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor sau asupra încăperii pentru gardă, şeful de gardă acţionează în conformitate cu instrucţia şi în dependenţă de circumstanţe, ia măsuri pentru respingerea atacului; despre atac raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

La necesitate şeful de gardă deschide lăzile cu rezerve de cartuşe de luptă, grenade şi amorsoare. Despre ridicarea muniţiilor din lăzi se va întocmi actul respectiv.

136. Dacă în apropierea obiectivului păzit sau a încăperii pentru gardă se încalcă ordinea publică, astfel apărînd pericolul de scădere a siguranţei de executare a serviciului de către gardă, şeful de gardă ia măsuri pentru reinstaurarea ordinii cu forţele gărzii şi raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

137. Stingerea incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă este organizată de şeful de gardă cu forţele gărzii, concomitent chemînd echipa de pompieri, de asemenea, luînd măsuri pentru salvarea bunurilor materiale. Despre cele întîmplate raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

Dacă incendiul a izbucnit pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau la obiectivul ce are îngrăditură exterioară şi interioară, de asemenea, în apropierea lui, şeful de gardă raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor lui.

Dacă obiectivul păzit este ameninţat de consecinţele calamităţii naturale, şeful de gardă raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi ia măsuri de salvare a bunurilor materiale aflate sub pază.

Santinelelor, viaţa cărora este ameninţată de incendiu, inundaţii, şeful de gardă le ordonă să treacă în loc fără pericol, de unde să poată continua observarea obiectivului păzit, iar cînd pericolul va trece, vor reveni la locurile vechi.

138. Şeful de gardă admite în încăperea pentru gardă doar persoanele, cărora garda li se subordonează (pct.89) şi cele care le însoţesc, de asemenea, comandantul de companie (baterie), care a acordat personalul de gardă, locţiitorii săi şi toţi şefii nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie), dacă îi cunoaşte personal. Despre sosirea acestor persoane în încăperea pentru gardă şeful de gardă raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

Alte persoane pot fi admise de către şeful de gardă în încăperea de gardă doar după ce se constată scopul sosirii, este identificată persoana după documente şi controlat permisul de acces.

Persoanele sosite pentru controlul gărzii la ordinul şefilor (pct. 245) sunt admise în încăperea pentru gardă doar fiind însoţite de ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) sau de ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda e în subordinea lui).

Ofiţerii din unitatea militară a gărzii sosiţi pentru controlul serviciului interior sunt admişi de către şeful de gardă în încăperea pentru gardă, prezentînd legitimaţia şi legitimaţia de o singură dată pentru controlul gărzii.

Persoanele sosite cu documente imperfecte pentru controlul gărzii sunt reţinute de şeful de gardă, el raportînd fără întîrziere despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

Despre accesul în încăperea pentru gardă, în afară de cel al persoanelor sosite pentru controlul gărzii, şeful de gardă face notiţele respective în foaia de stare a gărzii.

În timpul schimbului gărzilor accesul în încăperea pentru gardă şi la obiectivele de pază nu este permis, excepţie fac doar persoanele sosite pentru controlul gărzilor.

139. La sosirea în gardă a persoanelor, în subordinea cărora se află garda, sau a şefilor lor nemijlociţi, iar în garda în garnizoană şi a comandantului unităţii sale, şeful de gardă le raportează, de exemplu: „Domnule colonel. În timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt şeful de gardă, locotenent Mihalache". La raportul şefului de gardă în încăperea pentru gardă schimbul de veghe ia poziţia drepţi fără comandă.

În caz de sosire în încăperea pentru gardă a altor persoane în grad militar egal cu cel al şefului de gardă sau mai mare, şeful de gardă se apropie şi se prezintă, de exemplu: „Domnule maior. Şeful de gardă, locotenent Pîntea", apoi acţionează după cum este indicat în pct. 138.

140. La primirea ordinului de la şefii, cărora li se subordonează garda, prin alte persoane, şeful de gardă este obligat să ceară ca aceştia să spună parola. Dacă are îndoieli în privinţa corectitudinii ordinului primit, şeful de gardă e în drept să se convingă de aceasta prin orice mijloc, pe care îl va găsi potrivit.

141. La darea alarmei şeful de gardă cheamă garda „la arme"; pune (precizează) misiunea caporalilor de schimb şi militarilor de gardă, întăreşte paza posturilor şi a încăperii pentru gardă; asigură deschiderea rapidă a obiectivelor păzite de către şefii de magazii (depozite); raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) despre măsurile luate, starea gata de schimb a gărzii şi în continuare acţionează conform indicaţiilor lui.

142. Şefului de gardă i se interzice:

a) să părăsească încăperea pentru gardă, cu excepţia efectuării schimbului de santinele, controlului serviciului santinelelor sau la chemare, de asemenea, în caz de incidente sau calamităţi naturale în raionul obiectivului păzit, plecînd din încăperea pentru gărzi, el lasă în locul său pe ajutor, iar dacă acesta nu este, pe caporalul de schimb sau un militar de gardă;

b) să întreţină discuţii în afara celor de serviciu prin telefon personal sau să permită aceasta altor militari din gardă;

c) să acorde permisiune vreunui militar din gardă, fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară);

d) să schimbe fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) ordinea de schimb a santinelelor, prevăzută de foaia de stare a gărzii;

e) să utilizeze în alt scop decît cel cuvenit mijloacele de transport rezervate pentru gardă.

Atribuţiile speciale ale şefului de gardă pentru paza

obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază

143. Şeful de gardă care păzeşte obiectivele utilate cu mijloace tehnice de pază, în afară de exercitarea atribuţiilor generale, prevăzute de prezentul Regulament (pct.128-130), are următoarele atribuţii:

a) să elaboreze graficul de serviciu la aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi să ducă evidenţa în foaia de stare a gărzii;

b) să controleze serviciul ajutorului de şef de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază la aparatajul de recepţie a semnalelor;

c) să controleze personal funcţionarea mijloacelor tehnice de pază în conformitate cu graficul şi să-l trimită în acest scop pe ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază;

d) să exercite controlul aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază la apărarea obiectivelor utilate cu aceste mijloace, cu instalarea de santinele.

144. În schimbul de gărzi care păzesc obiectivul prin serviciul echipelor de control-pază, şeful gărzii noi, în afară de cele expuse în pct. 207, 208, elaborează ordinea de bătaie, primeşte obiectivul personal şi împreună cu ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază, controlează funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

Dacă în componenţa gărzii este numit un schimb de operatori, şeful de gardă alcătuieşte ordinea de bătaie, numeşte operatorul pentru primirea documentaţiei şi aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, apoi împreună cu alt operator şi cu şeful de gardă vechi primeşte obiectivul pentru pază. În timpul primirii obiectivului şeful gărzii noi soluţionează toate problemele legate de funcţionarea mijloacelor tehnice de pază împreună cu operatorul care primeşte aparatajul.

145. La primirea sub pază a obiectivului utilat cu semnalizare de pază de obiectiv şeful de gardă (ajutorul sau caporalul de schimb) primeşte obiectivul şi împreună cu ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază controlează funcţionarea mijloacelor de pază. Apoi sunt acţionate mijloacele de pază, iar şeful de gardă face o notiţă respectivă în foaia de stare a gărzii, cum este indicat în pct. 151. După deschiderea obiectivului şi fixarea notiţei respective în foaia de stare a gărzii mijloacele de semnalizare de pază a obiectivului pot fi întrerupte.

Mijloacele tehnice de semnalizare antiincendiară funcţionează în permanenţă, lucru ce se confirmă prin notiţa făcută la schimbul de gărzi.

146. În caz de acţionare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază, şeful de gardă cheamă garda „La arme", informează despre aceasta ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi pleacă imediat împreună cu echipa de control-pază (de rezervă) sau trimite caporalul de schimb şi ajutorul (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază pentru elucidarea situaţiei şi luarea de măsuri necesare pentru asigurarea pazei a obiectivului.

La primirea semnalului de incendiu prin mijloacele tehnice de semnalizare antiincendiară, şeful de gardă cheamă garda „La arme" şi acţionează după cum este indicat în pct. 137.

147. În caz de defectare a mijloacelor tehnice de pază, şeful de gardă raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi întăreşte paza obiectivului în conformitate cu indicaţiile din instrucţiile pentru şeful de gardă.

Atribuţiile speciale ale şefului de gardă pentru paza

statelor majore, punctelor de conducere şi a instituţiilor

148. Şeful de gardă pentru paza statelor majore, punctelor de conducere şi a instituţiilor, în afară de obligaţiile generale pe care le exercită conform prezentului Regulament (pct.128-130), are următoarele atribuţii:

a) să cunoască sistemul de permise, permisele şi timpul valabilităţii lor, documentele de identitate ale persoanei, ordinea de trecere prin posturi a militarilor, lucrătorilor şi slujbaşilor, vizitatorilor şi a mijloacelor de transport;

b) să cheme garda „La arme" în caz de pătrundere a infractorilor sau a trecerii postului fără permis;

c) să ia măsurile de reţinere a persoanelor ce încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv) încâlcind regimul de permise.

Atribuţiile speciale ale şefului de gardă la accesul în magazii

(depozite), parcuri şi la luarea lor sub pază

149. Şeful de gardă la permiterea accesului în magazii (depozite) aflate sub pază, are următoarele atribuţii este obligat:

a) să confrunte permisul prezentat cu modelul respectiv ce se află în încăperea pentru gardă şi să controleze documentul de identitate al persoanei sosite;

b) să confrunte pentru corespundere numele şi funcţia persoanei sosite cu lista ce se află în încăperea pentru gardă (pct. 102);

c) să confrunte sigiliul prezentat cu modelul imprimat de pe sigiliul ce se află în încăperea pentru gardă.

Pînă la sosirea caporalului de schimb (şeful gărzii, ajutorul acestuia) ce va preda (primi) obiectivul, persoana care a sosit pentru deschiderea şi închiderea magaziei (depozitului) se află în anticamera încăperii pentru gardă.

150. Dacă toate documentele prezentate, de asemenea, sigiliul (plumbul pentru sigilat) sunt perfecte, şeful de gardă ordonă caporalului de schimb să permită accesul persoanei sosite pentru deschiderea magaziei (depozitului). Permisul prezentat se va afla la şeful de gardă.

După schimbarea gărzilor permisul de o singură dată este predat împreună cu foaia de stare a gărzii, iar permisul permanent se întoarce persoanei ce 1-a prezentat după închiderea obiectivului păzit.

Accesul la magazie (depozit) şeful de gardă îl permite respectînd cu stricteţe cerinţele indicate în tabelele de posturi. Accesul în magaziile (depozitele) ce prezintă pericol de incendiu şeful de gardă îl permite doar în încălţămintea indicată în tabelele de posturi, fără lămpi de petrol, arme de foc sau albe şi fără accesoriile de fumat şi de aprindere - despre toate acestea se indică în tabelele de posturi.

Primirea sub pază a magaziei (depozitului) de către şeful de gardă poate fi executată doar, dacă persoana sosită pentru închidere prezintă fişa de control antiincendiară.

151. La deschiderea şi închiderea magaziei (depozitului) şeful de gardă face notiţa respectivă în foaia de stare a gărzii, de exemplu: „Pe data... luna, anul..., la ora... magazia (depozitul, safeul cu bani) a fost deschisă (închisă), mijloacele tehnice de pază au fost deconectate (conectate)" şi împreună cu persoana sosită pentru deschiderea (închiderea) magaziei (depozitului) semnează sub această notiţă.

În cazul în care o magazie (depozit) pînă la schimbul gărzii nu este predată sub pază, despre aceasta în noua foaie de stare a gărzii se face notiţa respectivă, semnată de şefii de gardă nou şi vechi, iar dreptul de acces se transmite noului şef de gardă.

152. La deschiderea magaziei (depozitului) nu mai mult de o oră, şeful de gardă lasă santinela la postul său, iar la deschiderea magaziei (depozitului) pentru mai mult de o oră acţionează în conformitate cu indicaţiile din tabelele de posturi.

Despre scoaterea din post a santinelei în timpul deschiderii magaziei (depozitului) şi despre postarea ei din nou la post şeful de gardă face notiţa respectivă în foaia de stare a gărzii.

153. Şeful de gardă nu permite accesul la magazie (depozit) în cazurile:

a) dacă persoana numită în permis soseşte nu în ziua şi ora indicată, sau fără documentele respective;

b) dacă în locul persoanei indicate în listă sau permis soseşte altă persoană;

c) dacă nu este perfect permisul sau documentul de identitate, de asemenea, în caz de necorespundere a sigiliului cu amprenta (deştelor de sigilare cu plumb, amprentelor) sau a permisului faţă de model.

În toate cazurile enumerate şeful de gardă reţine persoana sosită, face despre aceasta notiţa în foaia de stare a gărzii, raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi acţionează în continuare conform indicaţiilor lui.

154. Accesul în parcuri sau la locurile de staţionare a maşini lor de luptă (alt armament şi tehnică militară) ce se află sub paza gărzii se permite în conformitate cu indicaţiile din pct. 149-153.

Atribuţiile speciale ale şefului de gardă pentru paza arestului

155. Şeful de gardă pentru paza arestului are următoarele atribuţii:

a) să primească la indicaţia şefului de arest (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară) persoanele arestate sub pază în baza notiţei de arest, procesului-verbal de reţinere, încheierii instanţei de judecată şi mandatului de arest;

b) să primească, la indicaţia comandantului comenduirii militare (ofiţerului de serviciu pe gărzi, unitatea militară), sub pază militarii reţinuţi pentru încălcarea de disciplină militară în stare de ebrietate, de asemenea, care n-au prezentat sau au prezentat documente imperfecte de identitate şi care sunt deţinuţi în camera pentru persoanele reţinute temporar;

c) la schimbul gărzii vechi să primească personal persoanele arestate după camere, lista de nume, semnată de şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară);

d) să controleze starea camerelor la schimbul gărzilor şi în timpul serviciului, acordînd atenţie la integritatea pereţilor, tavanului, podelei, geamurilor, zăbrelelor, siguranţei zăvoarelor şi lacătelor la uşi, funcţionării mijloacelor tehnice de pază; în caz de acţionare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază în camerele cu persoane arestate, să constate personal cauza acţionării lor;

e) să efectueze controlul periodic şi de seară al persoanelor arestate în camere, verificînd dacă n-au obiecte interzise; despre arestaţii bolnavi să raporteze şefului de arest (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară);

f) să controleze respectarea cu exactitate a regimului zilei stabilit pentru persoanele din arest, a ordinii deţinerii lor (anexa 14 la prezentul Regulament);

g) să păstreze cheile de la camere;

h) să numească însoţitorului în caz de necesitate ajutori dintre militarii schimbului de veghe;

i) să trimită persoanele arestate la munci, baie etc. doar la ordinul în scris al şefului de arest (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară); la întoarcerea persoanelor arestate să controleze prezenţa lor, de asemenea, dacă n-au obiecte interzise; paza lor la aflarea în afara arestului se va executa cu armele neîncărcate (militarii sancţionaţi disciplinar), iar a persoanelor arestate şi reţinute de ofiţerul de urmărire penală sau organul de urmărire penală, de asemenea, a celor reţinuţi în suspectare de comitere de crimă - cu armele încărcate (pct.97); să controleze personal încărcarea armelor de către însoţitori (militarii de gardă);

j) să controleze aducerea şi distribuirea la timp a hranei pentru persoanele arestate;

k) să primească, cererile şi reclamaţiile de la persoanele arestate şi să le transmită şefului de arest (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară).

156. În caz de dezordine survenită între persoanele arestate şi prevenire a evadării lor, şeful de gardă cheamă garda „La arme", raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară), ia măsuri pentru încetarea dezordenelor. Dacă prevenirea n-are efectul scontat, el poate să aplice forţa, iar în cazuri extreme să facă uz de armă.

157. În caz de incendiu la arest sau de calamitate naturală în raionul arestului, şeful de gardă este obligat să cheme garda „La arme", se înştiinţeze echipa de pompieri, să scoată persoanele arestate şi reţinute în loc fără pericol şi să organizeze paza lor. Persoanele arestate şi reţinute pentru încălcări disciplinare vor fi mobilizate la stingerea incendiului (lichidarea consecinţelor calamităţii naturale) şi salvarea bunurilor materiale; despre cele întîmplate să raporteze ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi şefului de arest.

Ajutorul şefului de gardă

158. Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de gardă.

El are următoarele atribuţii:

a) să cunoască sarcinile gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi atribuţiile tuturor militarilor din gardă;

b) să primească la schimbul gărzilor încăperea pentru gardă şi, după listă, utilajul, inventarul şi bunurile materiale;

c) în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite atribuţiile lui;

d) să trimită la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi să controleze serviciul santinelelor;

e) să întocmească graficul de schimb al santinelelor la intrarea în încăperea pentru gardă şi să execute schimbul lor;

f) să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii; starea de funcţionare a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale, curăţenia şi ordinea în încăperea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp şi iluminaţia;

g) să însoţească la ordinul şefului de gardă persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.

159. Ajutorul şefului de gardă a arestului este obligat de cel puţin patru ori în 24 de ore (de două ori noaptea) să controleze starea camerelor, funcţionarea mijloacelor tehnice de pază şi respectarea de către persoanele arestate a regulilor stabilite (anexa 14 la prezentul Regulament).

160. În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de deces al şefului de gardă, ajutorul şefului de gardă exercită atribuţiile acestuia şi raportează despre acest fapt ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

Ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază

161. Ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază se află în subordinea şefului de gardă (operatorul - şi în subordinea ajutorului de şef de gardă) şi este răspunzător de asigurarea regimului de lucru al mijloacelor tehnice de pază, prezentarea la timp şefului de gardă a informaţiei despre funcţionarea mijloacelor tehnice de pază, primirea corectă sub pază a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, integritatea aparatajului aflat în încăperea pentru gardă.

El are următoarele atribuţii:

a) să cunoască particularităţile de pază ale obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază, să asigure regimul de funcţionare a acestor mijloace;

b) să primească la schimbul gărzilor documentaţia, să controleze starea, iar la necesitate şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;

c) în timpul serviciului să ţină sub control permanent aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi să completeze registrul de control al funcţionării lor; în caz de acţionare a mijloacelor tehnice de pază sau de ieşire a lor din funcţie să raporteze fără întîrziere şefului de gardă;

d) să controleze conform graficului stabilit şi cu permisiunea şefului de gardă starea mijloacelor tehnice de pază pe perimetrul obiectivului; la paza obiectivelor cu instalarea santinelelor să exercite controlul, fiind însoţit de ajutorul şefului de gardă sau de caporalul de schimb respectiv;

e) să raporteze la întoarcerea grupei de control-pază despre starea posturilor, mijloacelor tehnice de pază, despre neajunsuri şi măsurile luate pentru lichidarea lor;

f) să respecte regulile tehnicii de securitate.

162. Serviciul ajutorului de şef de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază la aparatajul de recepţie a semnalelor prezintă un grad de răspundere egal cu cel al santinelei la post. In timpul serviciului i se interzice de a lăsa aparatajul fără control şi de a se sustrage de la serviciu.

Caporalul de schimb

163. Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă al santinelelor din subordine, schimbul şi intrarea în post a lor la timp, predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului de gardă şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinele lor.

164. Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de armă personal sau să permită aceasta personalului de schimb al gărzii pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăperea pentru gardă.

165. Caporalul de schimb al gărzii are următoarele atribuţii:

a) să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază şi apărare (observarea, cîmpul de tragere, îngrăditurile) şi atribuţiile speciale ale santinelei la fiecare post;

b) să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi amprentele de sigilii (plumbului pentru sigilat), iar la instalarea santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;

c) să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către santinele a atribuţiilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile de fumat şi de aprindere;

d) să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la posturi (pct. 96, 97);

e) să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor;

f) să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.

Caporalul de schimb al gărzii de arest, în afară de aceasta, trebuie să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza santinelelor din subordinea lui.

166. La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de schimb are următoarele atribuţii:

a) să respecte cu stricteţe ruta de plecare a schimbului la posturi şi de la posturi, indicată în schema de amplasament al posturilor;

b) să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul să execute corect predarea şi primirea postului, să controleze personal împreună cu santinela şi cu militarul de gardă, care ia în primire postul, iluminaţia, îngrăditurile, uşile (porţile), geamurile şi gratiile, pereţii magaziilor (depozitelor), prezenţa şi starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate sub pază, de asemenea, starea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi îmbrăcămintea pentru post;

c) să indice santinelei, care ia în primire postul, căror momente trebuie să le acorde o atenţie deosebită, unde se află posturile învecinate, cele mai periculoase căi de acces la obiectivul păzit; să indice pe teren hotarele postului şi hotarul de interdicţie marcat pe teren în conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi pînă la care santinela poate permite accesul la post al persoanelor străine; să controleze dacă santinela ştie cum să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu;

d) să controleze cunoaşterea de către santinelă a modului de prezentare a raportului şi a legăturii cu încăperea de gardă.

167. La deschiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul de schimb soseşte la post, avînd amprentele de sigilii (plumbul pentru sigilat) şi împreună cu persoana sosită pentru deschidere examinează magazia (depozitul, parcul). Dacă santinela conform tabelului de post trebuie să se afle la post, caporalul de schimb îi va aminti atribuţiile speciale prevăzute de tabelul de post pentru acest timp. Accesul în magazie (depozit) caporalul de schimb îl permite, respectînd cu exactitate cerinţele indicate în tabelul de posturi.

168. În timpul schimbării santinelei la magazia (depozitul, parcul) deschisă caporalul de schimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a deschis-o sau cine are acces la locul de staţionare a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară).

La închiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul de schimb este obligat să sosească la post cu amprentele de sigiliu (plumbul pentru sigilat) şi personal, în prezenţa santinelei şi a persoanei care predă magazia (depozitul, parcul) sub pază, să controleze sigiliile (plumbul pentru sigilat) şi starea geamurilor, zăbrelelor, uşilor, pereţilor; la primirea sub pază a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară) în locurile de staţionare să controleze numărul lor, iar dacă sunt sigilii (plumbul de sigilare), să le confrunte cu amprentele.

169. În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau deces al şefului de gardă şi al ajutorului său, exercitarea provizorie a obligaţiilor şefului de gardă revine caporalului de schimb. Despre cele întîmplate el raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

Santinela

170. Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele:

a) apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;

b) subordonarea ei persoanelor strict determinate - şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb;

c) toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său;

d) santinela are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament.

171. Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă şi de caporalul de schimb în subordinea căruia se află.

În caz de deces al şefului de gardă, ajutorului său şi caporalului de schimb sau în caz de imposibilitate de exercitare a obligaţiilor de către aceste persoane, scoaterea sau schimbul din post a santinelei o poate exercita ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) în prezenţa comandantului său de companie (baterie) sau batalion (divizion).

172. Primind postul, militarul de gardă în prezenţa caporalului de schimb (şefului de gardă sau ajutorului lui) şi a santinelei ce se schimbă, trebuie să examineze şi să controleze personal prezenţa şi funcţionarea a tot ce trebuie luat sub pază conform tabelelor de posturi; la primirea postului de pază a persoanelor arestate el trebuie să controleze funcţionarea zăvoarelor, zăbrelele şi numărul de persoane arestate ce se află în camere.

173. Santinela are următoarele atribuţii:

a) să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său;

b) să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;

c) mişcîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se pe turnul de observaţie, să ţină sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi;

d) să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postului este o crimă militară;

e) să aibă la post arma încărcată după regulile indicate în pct.97, întotdeauna gata de uz;

f) să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, cu excepţia şefului de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalului său de schimb şi a persoanelor care îi însoţesc;

g) să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor;

h) să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor;

i) să cheme şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea postului său sau a postului vecin;

j) auzind lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea gărzii.

174. Santinela la post trebuie să aibă arma cu baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu pat pliabil - fără baionetă-cuţit; baioneta-cuţit se află în teacă la centură): pe timp de noapte - în poziţia de tragere în picioare; ziua - în poziţia „Arma la umăr" sau în poziţia de tragere în picioare (anexa 9 la prezentul Regulament); la posturile interioare pistoalele-mitralieră cu pat din lemn - în poziţia „Arma la umăr", cu pat pliabil - „La piept", carabina - „La picior", portîncărcătorul cu încărcătorul plin va fi închis. Pistoalele vor fi în tocuri închise la centură.

In caz de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamităţii naturale santinela poate să ţină arma în poziţia „La spate".

175. Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să citească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu e nevoie.

Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului de gardă, ajutorului lui, caporalului de schimb şi persoanelor sosite pentru control.

176. Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evident asupra sa sau asupra obiectivului păzit.

177. Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful de gardă, ajutorul lui, caporalul de schimb şi persoanele care îi însoţesc, santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stingă)".

Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag" şi va chema imediat pe şeful de gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă.

178. În condiţiile de vizibilitate redusă, cînd de la distanţa indicată în tabelele de posturi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine ?”. Dacă nu primeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că trag” - şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela raportează în încăperea pentru gardă, ţine sub control comportamentul lor şi, fără a întrerupe supravegherea lor, continuă paza postului său.

Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se supune nici acestei somaţii şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta, santinela face uz de armă.

Dacă la somaţia santinelei urmează răspunsul: „Şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb)", santinela ordonă: „Şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), la mine, ceilalţi - pe loc", dacă e necesar, santinela cere ca persoana ce se apropie să-şi lumineze faţa. Convingîndu-se că persoana ce se apropie e într-adevăr şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), santinela permite accesul la post tuturor persoanelor sosite.

Iar dacă persoana care s-a prezentat ca şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb) este un necunoscut, iar persoanele ce îl însoţesc nu execută somaţia santinelei să stea pe loc, santinela îi va avertiza prin somaţia „Stai, că trag". Dacă infractorii nu execută nici această somaţie, santinela face uz de armă.

179. La necesitatea de a se implica în lupta corp la corp pentru apărarea sa sau a obiectivului pazit, santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.

180. În caz de incendiu la post, santinela imediat comunică despre aceasta la încăperea pentru gardă şi fără a întrerupe supravegherea obiectivului păzit, întreprinde măsuri de stingere a incendiului, în caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau al obiectivului ce are îngrăditură externă şi internă, de asemenea, în apropierea postului, santinela înştiinţează despre aceasta încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului la post.

181. În caz de îmbolnăvire (rănire) a santinelei se cheamă caporalul de schimb sau şeful de gardă, continuînd exercitarea serviciului la post.

182. În cazuri extreme ce nu suportă amînare sau în caz de ieşire din funcţiune a mijloacelor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful de gardă sau caporalul de schimb, trăgînd un foc în sus.

183. Santinela execută salutul militar al şefilor, în subordinea cărora se află şi a altor şefi sosiţi la post în însoţirea lor, conform regulilor expuse în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Pistolul-mitralieră din poziţia de tragere în picioare este pus în prealabil în poziţia „La umăr", iar carabina - „La picior".

184. Santinela la punctul de control, în afară de cele expuse în pct. 170-183, are următoarele atribuţii:

a) să cunoască permisele şi perioada de valabilitate a lor, documentele de identitate, de asemenea, obligaţiile expuse în tabelele de posturi;

b) să permită accesul persoanelor prin post doar la prezentarea permiselor care corespund modelelor respective de la post, permisul se va lua obligator în mîini;

c) să controleze după permisul de materiale (foaia de drum) scoaterea (aducerea), cu mijloace de transport a bunurilor materiale, care bunuri, în ce cantitate (numărul de locuri) se permite de a scoate (aduce); să permită accesul doar al maşinilor, conducătorii cărora prezintă foaia de drum;

d) să reţină persoanele, care încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv), încâlcind regimul de acces, de asemenea, care prezintă permise (documente) nevalabile, şi să cheme şeful de gardă.

Santinelei de la punctul de control i se interzice: să dea informaţii privitor la permise şi cifrurile la ele, să intre în discuţii nelegate de controlul permiselor, să permită aflarea la post a persoanelor şi obiectelor străine.

185. Santinela la magazia (depozitul, parcul) deschisă sau în timpul executării lucrărilor în locul de staţionare a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară) exercită obligaţiile indicate în tabelele de posturi.

Santinela la magazia (depozitul) ce prezintă pericol de incendiu, în afară de aceasta, are următoarele atribuţii:

a) să nu permită ca cineva să fumeze, să aprindă focul, să tragă din arme, de asemenea, să folosească aparataj de iluminare neprevăzut de tabelele de posturi la distanţa de obiectivul păzit mai mică decît cea permisă de tabel;

b) să nu permită accesul în magazie (depozit) în încălţăminte şi cu lanterne neprevăzute de tabelele de posturi; de asemenea, cu arme albe şi de foc.

186. Santinela ce păzeşte persoanele arestate în arest are următoarele atribuţii:

a) să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza lui;

b) să se afle în exterior la uşile camerelor şi să urmărească prin orificiul de control ca persoanele arestate să nu încalce regulile stabilite, să urmărească acţiunile şi comportamentul lor, să nu admită deteriorarea de către acestea a ramelor, zăbrelelor la geamuri, podelelor şi pereţilor;

c) să urmărească ca pe timp de noapte camerele cu persoane arestate să fie iluminate;

d) să nu permită ieşirea persoanelor arestate din camere şi accesul la ele fără ordinul personal al şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb;

e) să nu intre în discuţie cu persoanele arestate, să nu le transmită şi să nu ia nimic de la ele;

f) să nu permită vreun fel de colete pentru persoanele arestate de la cineva, aruncarea de către acestea a obiectelor sau scrisorelelor prin geam în stradă şi discuţiile persoanelor arestate cu persoane străine;

g) primind rugămintea persoanei din arest privitor la chemarea însoţitorului, să raporteze despre aceasta caporalului de schimb (şefului de gardă sau ajutorului acestuia);

h) să cheme imediat şeful de gardă, ajutorul său sau caporalul de schimb în caz de neexecutare de către persoanele arestate a cerinţelor lui;

i) să prevină persoana arestată ce evadează prin somaţia „Stai, că trag", iar dacă aceasta nu se execută, să facă uz de armă.

La transportarea persoanelor arestate dintr-un punct în altul, de asemenea, la deplasarea lor în afara limitei arestului, atribuţiile santinelei pentru paza arestaţilor le exercită militarul de gardă numit. Atribuţiile speciale şi modul de pază a persoanelor arestate în aceste cazuri sunt expuse în anexa 14 la prezentul Regulament.

187. Santinela la intrarea în încăperea pentru gardă are următoarele atribuţii:

a) să apere încăperea pentru gardă,

b) să nu permită accesul nimănui, în afara persoanelor, cărora li se subordonează garda, dacă le cunoaşte, şi accesul persoanelor care le însoţesc.Despre apropierea acestor persoane santinela raportează, prin semnalul stabilit şefului de gardă şi permite acestor persoane accesul în încăpere.

c) să oprească la distanţa indicată în tabelele de posturi toate persoanele, care s-au apropiat de încăperea pentru gardă şi să cheme şeful de gardă sau ajutorul acestuia;

d) să oprească, în caz de vizibilitate redusă, cînd de la distanţa indicată în tabelele de posturi nu poate fi cunoscută persoana ce se apropie de încăperea pentru gardă, prin somaţia „Stai" şi cheamă şeful de gardă sau ajutorul acestuia;

e) să înştiinţeze imediat şeful de gardă sau ajutorul acestuia despre toate incidentele din vecinătatea încăperii pentru gardă şi tot ce poate împiedica executarea sarcinii de către gardă, de asemenea, despre semnalele auzite de la santinelele din posturi.

188. Atribuţiile speciale ale santinelelor în funcţie de condiţiile de apărare a fiecărui obiectiv sunt indicate în tabelele de posturi.

Conducătorul mijlocului de transport

189. Conducătorul mijlocului de transport este responsabil de starea de starea tehnică a mijlocului de transport pentru transportarea personalului gărzii. El se află în subordinea şefului de gardă şi a ajutorului acestuia.

El are următoarele atribuţii:

a) să întreţină mijlocul de transport în starea de funcţionare permanentă;

b) la ordinul şefului de gardă sau al ajutorului acestuia să transporte pe itinerarul indicat în schema de amplasament a posturilor schimbul de militari de gardă şi persoanele care exercită controlul serviciului de santinele;

c) să execute comenzile caporalului de schimb la plecarea la posturi şi întoarcerea de la posturi.

Conducătorului mijlocului de transport i se interzice să transmită conducerea mijlocului de transport altei persoane, inclusiv celor cărora li se subordonează.

Însoţitorul

190. Însoţitorul este răspunsabil de paza persoanelor arestate la însoţirea lor în limitele arestului. El se află în subordinea şefului de gardă şi a ajutorului acestuia.

Însoţitorul are următoarele atribuţii:

a) să păzească persoanele arestate la comanda şefului de gardă sau a ajutorului acestuia la toaleta de dimineaţă şi de seară, satisfacerea necesităţilor fiziologice şi la plimbare, de asemenea, în timpul dereticării camerelor şi încăperilor arestului, ţinînd arma „La umăr";

b) să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze fără permisiune şi să nu comunice cu persoane străine;

c) să prevină persoana arestată ce evadează prin somaţia „Stai, că trag", iar dacă aceasta nu se execută, să facă uz de armă.

191. Însoţitorului la paza persoanelor arestate i se interzice să discute cu acestea, să primească de la ele sau să le transmită lor ceva, de asemenea, să mănînce, să bea, să fumeze, să cînte, să se aşeaze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice şi să se distragă pe orice altă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu.

Pentru însoţirea persoanelor arestate însoţitorul îi adună în coloană cîte unul şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia, puţin la stînga (dreapta) de acestea. Toate comenzile le dă însoţitorul.

CAPITOLUL 6

APELUL ŞI SCHIMBUL GĂRZILOR

Apelul gărzilor

192. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de executare a serviciului, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în pct. 92 şi în acordarea lor de drepturi de schimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel mult 40 minute.

193. Locul şi timpul apelului gărzilor în garnizoană este stabilit de şeful de garnizoană, iar al gărzilor interioare - de comandantul unităţii militare, ţinînd cont de faptul că timpul pentru deplasarea gărzilor spre locul de apel şi de la locul de apel în încăperea de gardă nu va depăşi o oră. Dacă pentru mişcarea spre locul de apel sau de la locul de apel spre încăperea pentru gardă este nevoie de mai mult de 30 minute, prin ordinul şefului garnizoanei (comandantul unităţii militare) gărzii i se acordă mijloc de transport.

194. Pentru apel se află în formaţie întreg personalul gărzilor şi orchestra, care se prezintă la apel cu cel puţin 10 minute înainte de începutul lui.

195. Apelul gărzilor în garnizoană este executat de ofiţerul de serviciu pe gărzi.

Apelul gărzilor interioare este executat de ofiţerul de serviciu pe unitatea militară.

Apelul gărzilor provizorii este executat concomitent cu apelul gărzilor permanente. Dacă gărzile provizorii sunt numite după apelul gărzilor permanente, apelul lor se va executa aparte.

196. La sosirea la locul de apel fiecare şef de gardă raportează noului ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi, de exemplu: „Domnule locotenent. Garda numărul unu s-a prezentat în personal complet. Şeful gărzii, locotenent Vlaicu".

197. Noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe gărzi notează gradul militar şi numele şefilor de gărzi, pune gărzile în formaţie în ordinea numerelor lor cu pistoalele-mitralieră în poziţia „La umăr", carabinele - „La picior" şi anunţă personalului gărzilor gradul militar, numele ofiţerului de serviciu pe gărzi şi numele său.

La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful de gardă, iar la flancul stîng - ajutorul acestuia; caporalii de schimb stau la dreapta de militarii lor de gardă în prima linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerelor de posturi de la dreapta la stînga, unul după altul după numerele schimburilor, însoţitorii - la stînga de ei. Mijloacele de transport ale gărzilor cu conducătorii sunt parcate în locul stabilit.

FORMAŢIA GĂRZII LA APEL

[pic]

La apelul serviciului de zi la stînga de gărzile interioare stă în formaţie restul serviciului de zi în ordinea indicată în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. În comenzile date la apelul serviciului de zi cuvîntul „Gardă" este înlocuit prin „Serviciul de zi".

Orchestra (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor, cu trei paşi la dreapta de ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi.

198. Pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi ajutorul acestuia, odată cu apropierea ofiţerului de serviciu de formaţie la 20-30 paşi, dă comanda: „Gărzi – V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreap-ta (stîn-ga, înainte)”, iar dacă gărzile sînt înarmate cu carabine, dă comanda: „Gărzi – V-aliniaţi, DREPŢI. Pentru onor spre dreapta (stînga, înainte), prezentaţi ARM". La comanda „V-aliniaţi" dirijorul militar iese cu pas de defilare la centrul formaţiei orchestrei şi se opreşte la doi-trei paşi de prima linie, cu faţa spre front. La prima comandă şefii de gărzi, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură; toţi întorc capul în partea ofiţerului de serviciu pe gărzi şi îl însoţesc cu privirea. La comanda a doua, în afară de aceasta, carabinele sunt luate în poziţia „prezentaţi - ARM". Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare" (toboşarii-gornişti bat „Marşul de campanie").

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de front de ofiţerul de serviciu pe gărzi, se opreşte la doi-trei paşi de el şi raportează, de exemplu: „Domnule maior. Gărzile sunt gata pentru apel. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, locotenent Ciobanu". Finisînd raportul, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi, fără a lăsa mîna de la coifură, face cu piciorul stîng (drept) un pas în lături, concomitent întorcîndu-se la dreapta (stînga) şi lăsîndu-1 pe ofiţerul de serviciu pe gărzi să treacă înainte, îl urmează la unul-doi paşi dinapoia din partea externă a formaţiei.

Cînd ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se opreşte pentru raport, muzica (toboşarii-gornişti) încetează interpretarea (bătăile de tobă), iar dirijorul militar duce mîna la coifură.

199. Primind raportul, ofiţerul de serviciu pe gărzi stă la centrul formaţiei şi salută personalul gărzilor: „Bună ziua, domnilor”, iar după răspunsul la salut dă comanda „Pe loc repaus" şi lasă mîna de la coifură. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dublează comanda „Pe loc repaus" şi lasă mîna de la coifură. Şefii de gărzi şi dirijorul militar lasă mîinile de la coifură.

Dacă gărzile sunt înarmate cu carabine, ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi dă comanda: „La picior — ARM", apoi „Pe loc repaus".

200. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi nu este numit, atribuţiile lui la apel (pct. 197—199) sunt exercitate de şeful de gardă în grad superior, iar dacă şefii de gardă au grade militare egale - de şeful de gardă numărul unu. La comanda „Pe loc repaus", el ocupă locul său în formaţie.

201. Pentru controlul gărzilor ofiţerul de serviciu pe gărzi, dacă e nevoie, depărtează liniile la un pas una de alta şi împreună cu ajutorul său controlează personalul gărzilor, ţinuta personalului, cunoaşterea obligaţiilor de serviciu, de asemenea, starea armelor şi dă indicaţii privitor la lichidarea neajunsurilor depistate.

La apropierea ofiţerului de serviciu pe gărzi, şeful de gardă, ieşind din formaţie, i se prezintă, iar în timpul controlului personalului gărzii sale îl însoţeşte pe ofiţerul de serviciu pe gărzi, apoi, cu permisiunea acestuia, ocupă locul său în formaţie.

202. Dacă o gardă se constată că nu este pregătită pentru executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe gărzi o trimite în unitatea militară respectivă pentru pregătirea suplimetară sau schimbare şi raportează fără întîrziere comandantului comenduirii militare. Apelul acestei gărzi va fi executat aparte de către ofiţerul de serviciu pe gărzi sau ajutorul său.

203. La finele controlului ofiţerul de serviciu pe gărzi iese la centrul formaţiei şi stă înaintea gărzilor cu faţa la ele; ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi stă la un pas în urma lui, mai la stînga. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, drepţi", „Orchestra, intonează adunarea" („Toboşari - adunarea"). La comanda „Drepţi" ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul său şi şefii de gărzi, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

204. La sfîrşitul intonării „Adunării" ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul lui şi şefii de gărzi lasă mîna de la coifură. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Şefii gărzilor, la mine". Şefii de gărzi se apropie cu pas de defilare de ofiţerul de serviciu pe gărzi, trec la doi-trei paşi de el în linie (cu intervale

de un pas) în ordinea numerelor gărzilor şi se prezintă, de exemplu: „Şeful gărzii numărul unu, locotenent Ţurcanu".

Ofiţerul de serviciu pe gărzi aminteşte fiecărui şef de gardă particularităţile de serviciu şi înmînează fişa cu parola.

205. Înmînînd fişele cu parola şi convingîndu-se că parolele au fost înţelese corect, ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Şefii de gărzi, în formaţie - marş". La această comandă şefii de gărzi trec la locurile lor; orchestra (toboşarii-gornişti) iese înainte la 10-15 paşi şi, ocolind spre stînga, trec cu frontul la gărzi. Ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Orchestra, executaţi adunarea". În timpul executării de către orchestra militară ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul lui şi şefii de gărzi, înarmaţi cu pistoale, duc mîna la coifură.

După terminarea executării de către orchestra militară ofiţerul de serviciu pe gărzi dă comanda: „Gărzi, la dreap-Ta, înainte - Marş". Dacă gărzile sunt înarmate cu carabine, după comanda „Gărzi, la dreapta" urmează comanda „La umăr ARM". La comanda „Marş" gărzile trec în pas de front prin faţa ofiţerului de serviciu pe gărzi şi urmează în încăperile de gardă; şefii de gardă merg la doi paşi înaintea gărzilor; caporalii de schimb - la un pas înaintea militarilor de gardă ai posturilor lor; ajutorii şefilor de gardă merg din urma gărzilor. Orchestra (toboşarii-gornişti), rămînînd pe loc, execută marşul.

Executarea marşului încetează la comanda (semnalul) ofiţerului de serviciu pe gărzi.

206. Dacă în timpul apelului soseşte şeful garnizoanei, şeful comenduirii militare (la apelul gărzilor interioare - şeful de unitate militară) sau şefii lor nemijlociţi, de asemenea, persoana ce conduce inspecţia sau controlul unităţilor militare ale garnizoanei (unităţii militare), ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, drepţi", „Pentru onor spre dreap-Ta (stîn-ga, înainte)", iar dacă gărzile (garda) sunt înarmate cu carabine, dă comanda: „Gărzi, V-aliniaţi, drepţi. Pentru onor la dreapta (stînga, înainte) prezentaţi ARM". Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare" (toboşarii-gornişti - „Marşul de campanie"), ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare de şef, se opreşte la doi-trei paşi de el şi raportează, de exemplu: „Domnule locotenent - colonel. Executăm apelul gărzilor (serviciului de zi). Ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), maior Grecu". Cînd ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) se opreşte pentru raport, orchestra (toboşarii-gornişti) încetează intonarea. Primind permisiunea şefului, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) dă comanda „Pe loc repaus" sau „La picior ARM" şi continuă executarea apelului.

Pentru întîmpinarea şefului, militarii prezenţi la apel şi care nu intră în personalul gărzilor stau în formaţie în dreapta orchestrei (toboşarii-gornişti) în unul sau două rînduri.

Schimbul gărzilor

207. După apelul gărzilor garda se prezintă la locul de amplasament al gărzii ce va fi schimbată. Şeful de gardă nou opreşte personalul gărzii înaintea intrării pe teritoriul obiectivului păzit sau a corpului de gardă la distanţa indicată în instrucţia pentru şeful de gardă, se prezintă şefului de gardă vechi şi îi comunică parola veche. După aceasta adună garda sa în faţa corpului de gardă cu faţa spre aceasta.

208. Şeful gărzii vechi, convingîndu-se de corectitudinea parolei, scoate garda sa din corpul de gardă, lăsînd în încăpere ajutorul sau un caporal de schimb, adună garda în formaţie la şase-opt paşi de frontul gărzii noi. După aranjarea în formaţie şefii de gărzi pe rînd, începînd cu şeful de gardă nouă, dau comanda „Gardă, V-aliniaţi, drepţi".

Dînd comenzile, şefii de gardă, înarmaţi cu pistoale, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de defilare unul de altul şi, începînd cu şeful de gardă nou, raportează, de exemplu: „Domnule locotenent. Garda nouă e prezentă pentru schimb. Şeful de gardă, locotenent Onofrei"; „Domnule locotenent. Garda veche e gata de schimb. Şeful de gardă, locotenent Munteanu", apoi lasă mîinile de la coifură.

Şefii de gărzi, înarmaţi cu pistoale-mitralieră sau cu carabine, nu duc mîna la coifură, iar după comanda „Drepţi" merg unul altuia în întîmpinare, ţinînd pistoalele-mitralieră „La umăr", iar carabinele „La picior".

După prezentarea rapoartelor şefii de gărzi dau comanda „Pe loc repaus", schimbă santinela de la intrarea în corpul de gardă, dacă ea este instalată, apoi dau comanda gărzilor: „La dreapta, înainte - marş".

Şeful de gărdă nou introduce garda sa în corpul de gardă, iar şeful gărzii vechi o scoate din corpul de gardă în locul indicat în instrucţia pentru şeful de gardă, dă comanda de a se pune armele în rastel, lasă în locul său un superior şi împreună cu caporalii săi de schimb intră în corpul de gardă.

Dacă temperatura aerului e de -15°C şi mai joasă, de asemenea, pe timp nefavorabil şi în gărzile cu personalul mai mic de şase persoane şeful de gărdă nou după prezentarea şefului de gărdă vechi şi comunicarea parolei introduce garda sa în corpul de gardă pentru schimb. Schimbul gărzilor are loc în corpul de gardă fără a se respecta regulile expuse în prezentul articol.

209. Personalul gărzii noi, intrînd în corpul de gardă, pune armele în rastel (pistoalele în safeu), apoi şefii de gardă nou şi vechi ordonă caporalilor de schimb să predea şi să primească amprentele de sigilii, iar ajutorilor - să predea şi să primească corpul de gardă şi urmăresc corectitudinea predării. Ajutorul şefului de gardă vechi predă, iar ajutorul şefului de gardă nou primeşte corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile materiale conform sechestrului. În gărzile ce nu au ajutor al şefului de gardă primirea şi predarea corpului de gardă, a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale o exercită şeful de gardă. Şeful de gardă vechi comunică şefului de gardă nou despre toate observaţiile şi indicaţiile primite de garda veche.

210. După primirea amprentelor de sigilii (plumbului pentru sigilat) şeful de gardă nou dă comanda: „Primul schimb, STAI", La această comandă caporalii de schimb şi militarii de gardă ai primului schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea de numere ale posturilor, de la dreapta spre stînga. Caporalii de schimb stau la flangul drept al schimburilor lor, avînd amprentele de sigiliu (plumbul pentru sigilat), iar pe întuneric şi lanterne.

Caporalii de schimb ai gărzii vechi stau alături mai la dreapta de caporalii de schimb respectivi ai gărzii noi.

Şeful de gardă nouă controlează cunoaşterea atribuţiilor de către caporalii de schimb şi santinele, aminteşte militarilor de gardă particularităţile de executare a serviciului la fiecare post, acordînd atenţie deosebită modalităţii aplicării armei, scoate schimbul din corpul de gardă şi punîndu-1 în front pentru încărcarea armelor, dă comanda: „Schimb, de la dreapta cîte unul, ÎNCĂRCAŢI". La această comandă militarul de la flangul drept face un pas înainte, pune baioneta, trage portînchizătorul, prezintă arma la control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul de gardă lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, percutează, pune la piedica de siguranţă şi încarcă arma (asamblează încărcătorul) iar şeful de gardă controlează corectitudinea încărcării. Încărcînd arma, militarul de gardă raportează: „Arma încărcată, pusă în piedică de siguranţă", o pune de sine stătător „La umăr" şi face un pas în urmă.

În aceeaşi consecutivitate încarcă armele şi ceilalţi caporali de schimb şi militari de gardă.

211. După ce schimbul a încărcat armele, şeful de gardă nou dă comanda: „Schimb, la dreap-TA", „La posturi, înainte - MARŞ". Fiecare caporal de schimb dă comanda: „Schimb, după mine - MARŞ” şi conduce schimbul la posturi.

După plecarea primului schimb din corpul de gardă şeful (ajutorul şefului) de gardă efectuează ordinea de bătaie în grupe de rezervă ale restului de personal al gărzii şi pune misiunile în caz de respingere a atacului asupra obiectivelor păzite sau asupra corpului de gardă şi în caz de stingere a incendiului.

212. Mişcarea schimburilor (grupelor de control-pază) la posturi şi de la posturi se execută în coloană cîte unul. Caporalul de schimb merge în fruntea coloanei. Mişcarea schimbului la monumente se execută cu pas de defilare.

Caporalul de schimb al gărzii vechi merge alături şi mai la stînga de cel al gărzii noi.

Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii noi.

În gărzile cu un număr de posturi mare, de asemenea, dacă acestea sunt amplasate la depărtare considerabilă unul de altul sau de corpul de gardă, mişcarea schimburilor la posturi se poate executa pe mijloace de transport.

213. Cînd ultimul militar de gardă al primului schimb este instalat la post, caporalul de schimb al gărzii vechi conduce militarii de gardă schimbaţi în corpul de gardă, fiind în fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii noi merge alături, mai la stînga de caporalul de schimb al gărzii vechi.

Toate comenzile le dă caporalul de schimb al gărzii vechi.

214. Schimburile de santinele ce merg la posturi şi de la posturi execută salutul militar după regulile expuse în Regulamentul de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

215. La schimbul gărzilor şeful de gardă nou, împreună cu şeful de gardă vechi, controlează prin rond şi control exterior starea celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţia pentru şeful de gardă, şi corectitudinea iluminării, îngrădirii lor, tranşeele, corpul de gardă şi arestul, apoi primeşte conform sechestrului documentele, lăzile cu muniţii, sigiliile şi cheile de la ele, permisele pentru deschiderea obiectivelor păzite, de asemenea, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor.

216. La întoarcerea de la posturi armele sunt descărcate în succesiunea indicată în pct.96. La început descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi caporalul de schimb al gărzii vechi şi comandă: „De la dreapta, cîte unul - DESCĂRCAŢI".

La această comandă militarul din flancul drept face un pas înainte, sub controlul caporalului de schimb descarcă arma, pune încărcătorul plin în cartuşieră şi raportează: „Arma descărcată", mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă arma pentru control. Caporalul de schimb controlează arma, apoi militarul de gardă lasă portînchizătorul în poziţia iniţială, apasă pe trăgaci, pune piedica, scoate baioneta, ia arma în poziţia „La umăr" şi, făcînd un pas în urmă, trece la locul său.

În aceeaşi consecutivitate descarcă în primul rînd armele şi celelalte schimburi de gardă. Apoi militarii de gardă, sub comanda superiorului, se îndreaptă spre locul de aflare a gărzii vechi, iar caporalii de schimb - în corpul de gardă.

217. Caporalii de schimb ai gărzilor noi şi celei vechi raportează pe rînd despre schimbul executat, fiecare şefului său de gardă, de exemplu: „Domnule locotenent. Schimbul gărzilor a fost executat. Posturile predate (primite) fără neajunsuri. Primul caporal de schimb, sergent Onea". Primind rapoartele, şefii de gărzi, începînd cu cel vechi, semnează foaia de stare a gărzii, iar şeful de gardă nouă introduce în ea observaţiile privitor la neajunsurile depistate în timpul schimbului.

Dacă la schimbul gărzilor a fost prezentă persoana sosită pentru controlul gărzii, caporalii de schimb cerîndu-i permisiunea, raportează şefilor de gardă despre schimbul executat. După primirea rapoartelor de la caporalii de schimb şeful de gardă nouă dă comanda: „Drepţi", apoi şefii de gărzi pe rînd raportează persoanei de control despre executarea schimbului.

Despre executarea schimbului şefii de gărzi în toate cazurile raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară) prin mijloace de comunicaţii sau sosesc personal pentru raport.

218. După schimbarea gărzilor şeful de gardă vechi duce garda veche în unitatea (subunitatea) sa militară.

La sosirea în subunitate după schimbul gărzilor şeful de gardă pune în formaţie personalul gărzii şi raportează comandantului de subunitate despre executarea misiunii, de exemplu: „Domnule căpitan. Garda a sosit în componenţă deplină, în timpul serviciului nu s-a întîmplat nimic deosebit, sunt locotenent Grosu", apoi raportează despre rezultatele controlului gărzii fixate în foaia de stare a gărzii şi predă foaia de stare a gărzii împreună cu alte documente. După aceasta personalul gărzii sub controlul personal al şefului de gardă predă armele şi cartuşele de luptă.

Militarii de gardă care au păzit obiectivele doar noaptea, la expirarea termenului de pază a obiectivului şi predarea muniţiilor şefului de gardă sunt trimişi în unitatea (subunitatea) lor militară sub comanda superiorului, fără a aştepta schimbarea gărzilor. Despre aceasta şeful de gardă face o notiţă în foaia de stare a gărzii şi raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară). Sosind în subunitate, superiorul este obligat să raporteze plutonierului de subunitate şi să controleze predarea armelor de către militarii de gardă.

219. Personalul gărzii schimbate este eliberat în ziua schimbului de instrucţii şi lucrări; militarii de gardă care au păzit obiectivul numai noaptea sau care au predat serviciul de gardă dimineaţa sunt eliberaţi de instrucţii şi munci pentru 4 ore după sosirea în subunitate.

220. Pe alarmă schimbul de gărzi este executat de subunităţile de rezervă conform planului de pregătire de luptă şi mobilizare. Apelul gărzii în acest caz nu se execută. După instructajul efectuat de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi primirea parolei vechi pentru schimb garda soseşte în corpul de gardă.

Schimbul gărzilor se execută în ordinea indicată în termen redus. Numărul de posturi, atribuţiile speciale ale personalului gărzii şi parola nouă sunt stabilite în documentaţia în caz de alarmă (pct.115).

221. Scoaterea gărzii de la obiectivul păzit este executată de ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) conform ordinului în scris al şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară), confirmat de sigiliu în prezenţa şefului obiectivului păzit. Despre scoaterea gărzii se întocmeşte actul semnat de

ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), şeful de gardă şi şeful obiectivului păzit. În act se indică predarea obiectivului păzit, corpului de gardă, a utilajului şi inventarului aflat în el şi la posturi.

Despre scoaterea gărzii de garnizoană permanente comandantul garnizoanei raportează şefului Marelui Stat Major, iar despre scoaterea gărzii interioare permanente, comandantul de unitate militară raportează şefului care a aprobat graficul gărzilor.

Schimbarea santinelelor

222. Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore, în ore pare sau impare.

La temperatura aerului de - 20°C şi mai jos, pe timp cu vînt chiar şi la o temperatură mai înaltă schimbarea santinelelor la posturile exterioare, de asemenea, la posturile interioare, care se află în încăperi ce nu se încălzesc, se execută peste fiecare oră. La temperatura aerului de +30°C şi mai înaltă (la umbră) schimbarea santinelelor, de asemenea, se execută peste fiecare oră. Indicaţiile privitor la schimbarea santinelelor peste fiecare oră le dă ofiţerul de serviciu pe gărzi (comandantul unităţii militare).

Dacă schimbarea santinelelor se execută peste fiecare oră, şeful de gardă face notiţe în foaia de stare a gărzii despre faptul că santinelele, începînd cu orele ...., s-au schimbat peste fiecare oră, iar începînd cu orele ...., la schimbul numit - la fiecare 2 ore.

Schimbarea santinelelor la intrarea în corpul de gardă se execută la fiecare 30 de minute de ajutorul şefului de gardă sau de şeful de gardă.

223. La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10-15 paşi caporalul de schimb al gărzii noi comandă: „Schimb - STAI" şi ordonă unuia dintre militarii din gardă să ducă observaţia (la deplasarea pe maşină - să încarce arma şi să ducă observaţia) asupra postului şi căilor de acces la el, de exemplu: „Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces la el în control provizoriu".

Santinela, la apropierea schimbului, stă cu faţa la el şi ia de sine stătător pistolul-mitralieră „la umăr" (carabina - „la picior"). La comanda caporalului de schimb al gărzii noi, de exemplu: „Soldat Ursu, Ia post - MARŞ" santinela ia poziţia drepţi, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi trece în locul ei cu faţa în partea opusă (carabina - „la picior").

Caporalii de schimb ai gărzii vechi şi noi stau pe ambele părţi ale santinelei şi militarului din gardă, la unul-doi paşi de ei, faţă în faţă.

La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi: „Santinelă, predă postul" santinela execută predarea verbală a postului, în acest timp santinela şi militarul de gardă întorc capul unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul, că santinela, numind numărul postului, enumera pentru militarul din gardă ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabelului de posturi, de asemenea, indică ce a observat în apropierea postului în timpul serviciului.

După predarea verbală a postului santinela la comanda caporalului de schimb: „Soldat ____, primiţi postul" este obligată împreună cu caporalul de schimb al gărzii noi, în prezenţa santinelei şi a caporalului de schimb al gărzii vechi, să ocolească obiectivul păzit şi să controleze funcţionarea iluminării, îngrădirii, uşilor, magaziilor (depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor, amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate sub pază, de asemenea, starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei de post. La primirea postului la camerele cu persoane arestate militarul de gardă, în afară de aceasta, este obligat să controleze numărul de arestaţi.

Dacă e necesar, militarul din gardă care primeşte postul, cu ajutorul caporalului de schimb îmbracă îmbrăcămintea de post (anexa 8 la prezentul Regulament).

224. Dacă la primirea şi predarea postului se vor constata nereguli (deteriorarea împrejmuirilor sau sigiliilor, plumburilor pentru sigilat, şnururilor, uşilor, geamurilor sau necorespunderea amprentelor (plumbului pentru sigilat), de asemenea, a numărului de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară) luate sub pază numărului indicat în tabelul de post, caporalul de schimb cheamă şeful de gardă; la primirea posturilor de către garda nouă în aceste cazuri sunt chemaţi şefii de gardă veche şi cea nouă.

225. După predarea şi primirea postului, santinela şi militarul de gardă, care ia postul în primire, se întorc cu faţa la caporalul de schimb şi raportează pe rînd, de exemplu: „Domnule sergent. Soldat Onea postul ___a predat "; „Domnule sergent. Soldat Ciobanu postul ___a primit " .

După raportul şi primirea indicaţiilor de la caporalul de schimb, santinela ia arma după cum este indicat în pct.174 şi începe serviciul la post.

226. Trecerea militarului de gardă în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de militar din gardă) este determinată de raportul despre primirea (predarea) postului.

227. La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi, de exemplu: „Soldat Ursu, de la post - MARŞ" militarul de garda care s-a schimbat trece dinapoia schimbului şi ia independent carabina în poziţia „La umăr", iar militarul din gardă care a ţinut sub observaţie postul şi căile de acces la el, trece în formaţie.

După aceasta caporalul de schimb al gărzii noi dă comanda: „Schimb, după mine - MARŞ" şi duce schimbul la postul următor.

228. La schimbarea la posturile interne caporalul de schimb, aducînd schimbul la intrarea în încăpere, dă comanda: „Schimb, STAI", lasă pe un militar din gardă în calitate de superior şi comandă, de exemplu: „Soldaţii Ursu şi Vidraşcu, după mine - MARŞ". Caporalul de schimb cu militarii din gardă, intrînd în încăpere, schimbă santinelele conform pct. 222-224.

229. La amplasarea posturilor pe ambele părţi ale corpului de gardă caporalul de schimb la început schimbă santinelele la posturile amplasate pe o parte a corpului de gardă, pune în formaţie pe ceilalţi militari din gardă şi îi aduce la posturi.

230. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzii noi pentru trimiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, de asemenea, încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului schimb.

La întoarcerea schimburilor de la posturi şi după descărcarea armelor, în afară de pistoale, caporalul de schimb ordonă militarilor din gardă să pună pistoalele-mitralieră (carabinele) în rastel (pistoalele în safeu) şi raportează despre executarea schimbului şefului de gardă.

231. Instalarea santinelelor la posturile noi, de asemenea, scoaterea santinelelor de la posturile lichidate se execută de către şeful de gardă în baza ordinului în scris cu ştampila şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) în prezenţa ofiţerului de serviciu pe gărzi (unităţii militare) şi şefului obiectivului păzit; despre instalarea (scoaterea) santinelelor se fac notiţele respective în foaia de stare a gărzii.

CAPITOLUL 7

ORDINEA INTERIOARĂ ÎN CORPUL DE GARDĂ

Principii generale

232. Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească corpul de gardă fără permisiunea şefului de gardă.

233. In corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de a cînta şi interpreta la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul prin căşti, de a citi, scrie, juca şah, dame şi narde. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile special amenajate.

Efectivul care execută serviciul în corpul de gardă peste 1-2 zile, se permite de a avea televizor şi de a viziona programele televizate în timpul determinat de instrucţia pentru şeful de gardă, pentru a nu crea dificultăţi în executarea sarcinilor de către gardă şi somnului schimbului de odihnă.

234. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare, carabinele sunt puse la rastel neîncărcate, cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă la necesitate se închid sub lacăt.

Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră (magaziile pentru carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii de gărzi înarmaţi cu pistoale, în timpul executării serviciului nu le lasă.

Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului închisă sub lacăt, iar cheia se află la şeful de gardă.

Armele din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de gardă sau a ajutorului lui. Curăţarea armelor se efectuează fără demontare, sub conducerea şefului de gardă sau a ajutorului lui.

235. Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale (scurte îmblănite, scurte încălzite de campanie), dar echipat. Mantalele scoase (scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite) şi coifurile vor fi în garderobă.

236. Personalului gărzii, cu excepţia şefului de gardă şi a ajutorului lui, i se interzice să intre în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă; li se permite doar de a răspunde la întrebările persoanelor care exercită controlul gărzii.

237. Se permite odihna (somnul) descălţat, fără a scoate echipamentul şi fără a se dezbrăca, dar numai descheind gulerul şi slăbind centura:

a) şefului de gardă - 4 ore pe timp de zi determinată de instrucţie (la arest pe timp de noapte);

b) ajutorului şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază - 4 ore fiecăruia, cu permisiunea şefului de gardă;

c) ajutorului şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază, caporalilor de schimb, însoţitorilor şi conducătorilor mijloacelor de transport - în timpul liber de serviciu, cu permisiunea şefului de gardă;

d) personalului unui schimb de militari din gardă - înainte de plecarea la posturi, după ce s-a întors în corpul de gardă schimbul precedent şi gărzii i se anunţă ordinea de bătaie(pct.129);

e) schimbului de militari din gardă care execută paza obiectivelor doar noaptea, la întoarcerea lor în corpul de gardă pînă la plecarea din nou la posturi;

f) militarilor din garda echipei de control-pază; pe rînd, cîte 4 ore, cu permisiunea şefului de gardă.

238. La chemarea gărzii „La arme" personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se odihneşte, îmbracă coifurile, iau armele şi se adună în interiorul corpului de gardă în ordine numerică.

Mantalele (scurtele) sunt îmbrăcate la indicaţia specială a şefului de gardă.

În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau calamitate naturală) în încăpere rămîne ajutorul şefului de gardă sau unul dintre caporalii de schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc - unul dintre militarii din gardă.

239. În gărzile de garnizoană, de asemenea, în gărzile interioare, aflate în afara amplasamentului unităţii militare, aducerea hranei este organizată de către comandanţii de subunităţi, de la care sunt numite, sau de către ofiţerii de serviciu pe unitatea militară.

Hrana pentru personalul gărzii, amplasat pe teritoriul unităţii militare, este adusă la ordinul şefului de gardă de către militarii de gardă a schimbului de veghe.

240. Menţinerea în ordine a corpului de gardă şi a teritoriului adiacent, de asemenea, de încălzirea sobelor răspunde personalului de gardă. Controlul executării acestor obligaţii de către gardă, de asemenea, al integrităţii utilajului, bunurilor şi inventarului revine ajutorului şefului de gardă, iar în gărzile unde acesta nu este - revine şefului de gardă.

241. În afară de menţinerea ordinii interioare zilnice, cel puţin o dată pe săptămînă în zilele stabilite de comandantul comenduirii garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare), (unităţii militare) se execută dezinfecţia profilactică a corpului de gardă.

242. Corpul de gardă pe timp rece al anului este aerisit cel puţin de 4 ori în 24 de ore, pe timp cald oberlihturile sau geamurile sunt deschise pe o parte a încăperii. Iarna temperatura aerului în corpul de gardă va fi nu mai joasă de 18°C. Încălzirea sobelor se întrerupe nu mai tîrziu de termenul indicat de şeful de garnizoană. Aprinderea plitei pentru încălzirea hranei pentru personalul gărzii şi a sobei în uscătorie şeful de gardă o permite la necesitate. Personalul gărzii va avea la dispoziţie în permanenţă ceai (cafea) fierbinte.

Odată cu lăsarea întunericului în corpul de gardă, în coridoare şi toaletă va fi iluminaţie completă, iar în camera pentru schimbul ce se odihneşte - iluminaţie de serviciu.

243. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara unităţilor militare, precum şi a celor ce au sub pază obiective de importanţă deosebită, la intrarea în corpul de gardă va fi instalată o santinelă dintre militarii din gardă ai schimbului de veghe.

În cazurile în care santinela de la corpul de gardă nu este instalată uşile de intrare ale corpului de gardă sunt utilate cu orificiu de control vizual şi întotdeauna vor fi închise din interior.

CAPITOLUL 8

CONTROLUL GĂRZILOR

Principii generale

244. Sunt obligate să execute controlul gărzilor persoanele, cărora aceste gărzi le sunt subordonate (pct.89), comandanţii de companii (baterii), comandanţii de batalioane (divizioane), de asemenea, locţiitorii lor şi toţi şefii direcţi ai acestor comandanţi.

Gărzile amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului, de asemenea, gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare, care trec prin staţie, aeroport, adiţional sunt obligate să fie controlate de şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului sau de către ajutorii săi.

Controlul gărzilor de către persoanele în funcţie ale garnizoanei (unităţii militare) se efectuează după graficul aprobat de şeful garnizoanei (comandantul de unitate militară).

Cel puţin o jumătate dintre controale vor fi efectuate pe timp de noapte.

245. De asemenea, gărzile sunt controlate de:

a) persoanele conform indicaţiilor Conducătorului structurii militare sau şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale;

b) persoanele conform indicaţiilor comandanţilor unităţilor militare – cînd gărzile numite de către unităţile militare aflate în subordinea lor;

c) persoanele conform indicaţiilor şefului garnizoanei – cînd sînt gărzile în garnizoană şi interioare ale garnizoanei respective;

d) persoanele sosite pentru conducerea inspectării (controlului) trupelor şi la indicaţia ofiţerilor dintre personalul grupei de inspecţie (control) – cînd gărzile sînt din unităţile militare inspectate (controlate) de către acestea.

Controlul gărzilor este permis doar persoanelor ce cunosc bine serviciul de gardă. Militarii numiţi pentru controlul gărzilor vor fi instruiţi respectiv.

246. Persoanele indicate în pct.245 sunt obligate să prezinte şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară) dispoziţiunile în scris cu ştampila şefilor, care au dispus numirea lor pentru controlul gărzilor. In baza dispoziţiunilor menţionate, acestora li se eliberează legitimaţie de o singură dată, care acordă dreptul de control al gărzilor, este semnată de comandantul comenduirii garnizoanei (comandantul unităţii militare), are ştampila cu stemă, care se prezintă ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară). Legitimaţia de o singură dată menţionată este eliberată de către şeful garnizoanei persoanelor numite de el pentru controlul gărzilor atît în garnizoană, cît şi interioare, iar de către comandantul unităţii militare - pentru controlul gărzilor interioare.

În legitimaţia de o singură dată se indică persoana cui îi este eliberată, pentru controlul căror gărzi şi pe parcursul cărui timp acest control va fi efectuat. La expirarea timpului de valabilitate a legitimaţiei, dacă nu este întrebuinţată, este predată, de către persoana de control la comenduirea militară a garnizoanei (în statul major al unităţii militare).

Comandantului de companie (baterie), care a acordat personalul gărzii, de asemenea, locţiitorului lui şi tuturor şefilor nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie) legitimaţia cu drept de control a gărzilor nu li se eliberează.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare a sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului şi ajutorii săi exercită controlul gărzilor amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului şi fără legitimaţia ce dă drept de control al gărzilor, doar prezentînd documentul de identitate.

247. Toate persoanele sosite pentru controlul gărzilor la indicaţia şefilor, enumeraţi în pct. 245, exercită controlul fiind însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) sau de ajutorul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, dacă garda se află în subordinea ei). La aceste persoane, ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) controlează documentele de identitate şi legitimaţiile de o singură dată de control al gărzilor.

Ofiţerii unităţii militare pot să exercite controlul gărzilor fără a fi însoţiţi de ofiţerul de serviciu pe unitatea militară sau de ajutorul acestuia.

248. În corpul gărzilor sunt controlate:

a) starea gata de luptă a gărzii, cunoaşterea atribuţiilor şi executarea lor practică de către personalul gărzii;

b) ordinea interioară în corpul gărzii, respectarea regulilor de păstrare a armelor şi muniţiilor, corectitudinea perfectării documentaţiei stabilite şi completării foii de stare a gărzii;

c) corespunderea utilajului corpului de gardă şi al posturilor conform cerinţelor prezentului Regulament, funcţionarea, starea bună a mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură şi iluminaţie;

d) utilarea arestului şi ordinea de întreţinere în el a persoanelor arestate.

249. Persoanele care controlează serviciul santinelelor, sunt însoţite la posturi de şeful de gardă sau de ajutorul său şi de 1-2 militari din gardă înarmaţi.

Pentru controlul serviciului santinelelor, de asemenea, în caz de chemare la post a şefului de gardă sau a ajutorului acestuia, caporalul de schimb pleacă la post fiind însoţit de 1-2 militari de gardă înarmaţi cu armele încărcate.

250. Persoanele ce controlează serviciul santinelelor (cu excepţia persoanelor cărora santinelele li se subordonează) nu fac observaţii acestora, despre toate neajunsurile ele dau indicaţii persoanelor care le însoţesc. Rezultatele controlului şi indicaţiile sale persoanele de control le notează în foaia de stare a gărzii.

În timpul controlului serviciului santinelelor pentru întărirea observaţiei asupra postului şi căilor de acces la el, şeful gărzii (ajutorul şefului de gardă) numeşte militarul de gardă care îl însoţeşte.

Se interzice de a controla serviciul santinelelor apropiindu-se neobservat de post, tentativele de a-i lua santinelei arma şi alte procedee care pot fi cauza unor accidente.

CAPITOLUL 9

PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI DE GARDĂ DIN SUBUNITĂŢILE AMPLASATE IZOLAT, RADIOTEHNICE, ALTE SUBUNITĂŢI SPECIALE, LA TRANSPORTAREA TRUPELOR ŞI

ÎNCĂRCĂTURILOR MILITARE

Particularităţile de organizare şi executare a serviciului de gardă

în subunităţile radiotehnice amplasate izolat şi alte subunităţi speciale

251. Organizarea apărării armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale din subunităţile radiotehnice amplasate izolat şi alte subunităţi speciale este pusă în răspunderea comandanţilor de subunităţi şi se realizează prin mijloacele tehnice de pază, militarii de patrulă înarmaţi cu armament conform statelor, numiţi din aceste subunităţi, sau concomitent cu mijloacele tehnice de pază şi de patrule.

La utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază aparatajul de recepţie a semnalelor de la acestea este instalat în camera şefului schimbului de serviciu (militarului de serviciu pe subunitate) şi se află sub observaţia lui.

Militarii de patrulă sunt incluşi în personalul serviciului de zi al subunităţii, se află în subordinea comandantului, subofiţerul şi militarului de serviciu pe subunitate, şefului schimbului de serviciu (tehnicianului superior) şi execută serviciul ca santinele în conformitate cu instrucţia aprobată de comandantul unităţii militare.

252. Instrucţiile pentru militarul de serviciu pe subunitate şi pentru patrulă sunt elaborate de către comandantul de subunitate, ţinîndu-se cont de caracterul obiectivului şi condiţiile de pază ale lui.

În instrucţii sunt expuse atribuţiile militarului de serviciu pe subunitate şi ale patrulelor pentru apărarea obiectivelor; este determinat timpul şi ordinea de patrulare, numărul militarilor de patrulă, atribuţiile speciale ale militarilor de patrulă pe anumite sectoare ale itinerarelor, modul de acţiune a lor în caz de atac asupra obiectivelor aflate sub pază, acţionarea nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază în caz de incendiu, calamitate naturală şi la semnalele de alarmă; se indică în care cazuri li se permite militarilor de patrulă să facă uz de armă, ordinea de acces a persoanelor la armamentul păzit, tehnica militară şi alte mijloace materiale, de asemenea, pe teritoriul păzit.

La instrucţiile pentru militarul de serviciu pe subunitate sunt anexate schema de mişcare a patrulelor aprobată de comandantul de subunitate, lista de persoane ce au dreptul să deschidă magaziile sau să fie admise la primirea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, modelele de permise şi amprentele de pe sigilii (plumbul pentru sigilat), în conformitate cu pct.104.

253. Pentru executarea serviciului de către patrule sunt elaborate grafice în timp care exclud monotonia mişcării patrulelor în timp.

Graficele de patrulare sunt aprobate de către comandantul subunităţii şi se păstrează în lada (dulapul) închisă la militarul de serviciu pe subunitate. Timpul de acţiune a fiecărui grafic este determinat de către comandantul de subunitate.

254. În cazuri excepţionale prin ordinul şefilor superiori militarii de patrulă sunt înarmaţi şi asiguraţi cu cartuşe de luptă în conformitate cu pct. 95.

255. Pregătirea militarilor de patrulă pentru serviciu se efectuează în conformitate cu pct.121-124.

256. Militarul de patrulă execută serviciul pe itinerarul indicat în schema de mişcare a patrulei.

Pe itinerarele de mişcare a patrulelor sunt instalate mijloace de legătură, prin care militarul de patrulă raportează militarului de serviciu pe subunitate despre executarea serviciului.

Ziua, militarii de patrulă pot executa paza prin observare din locuri comode sau de pe turnuri utilate cu mijloace de legătură.

257. Militarul de patrulă are următoarele atribuţii:

a) să păzească cu vigilenţă obiectivele, armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale subunităţii şi să nu întrerupă executarea misiunii pînă ce nu va fi schimbat sau scos din post;

b) să cunoască semnalele stabilite pentru legătura cu militarul de serviciu pe subunitate şi să-l cheme în caz de depistare a vreunei nereguli în împrejmuirea obiectivului sau în caz de orice fel de încălcări;

c) să respecte cu stricteţe graficul şi itinerarul de mişcare stabilit pentru el;

d) în timpul executării serviciului cu arma, să o aibă încărcată conform regulilor indicate în pct. 97 şi întotdeauna gata de acţiune.

Militarului de patrulă în timpul executării serviciului i se interzice să se distragă de la executarea misiunii puse, să doarmă, să şadă, să citească, să scrie, să mănînce, să bea, să cînte, să fumeze, să vorbească cu persoane străine.

Militarul de patrulă trebuie să răspundă doar la întrebările persoanelor, în subordinea cărora se află, şi ale persoanelor sosite pentru control împreună cu ele.

258. În caz de atac asupra militarului de patrulă sau asupra obiectivului păzit de acesta, de asemenea, în caz de apropiere a persoanelor străine de limita obiectivului aflat în pază, marcată prin indicatoare, militarul de patrulă procedează după cum este indicat în pct.176-179.

259. Controlul executării serviciului de către militarii de patrulă este efectuat de comandantul de subunitate, locţiitorii săi, alte persoane la dispoziţia sa, de asemenea, de către toţi şefii lui nemijlociţi. In afară de aceasta, controlul este efectuat de către şeful schimbului de serviciu (tehnicianul superior) şi de militarul de serviciu pe subunitate.

Persoanele care controlează executarea serviciului de către militarii de patrulă sunt însoţite de către militarul de serviciu pe subunitate cu un militar de patrulă din schimbul liber.

Rezultatul controlului, de asemenea, timpul de deschidere şi închidere a magaziilor (depozitelor) sunt notate în registrul de primire şi predare a serviciului.

Militarul de serviciu pe subunitate este obligat să controleze serviciul militarilor de patrulă cel puţin de 2 ori în 24 ore (o dată noaptea), conducîndu-se de instrucţiunile enumerate în pct.249, 250.

260. Schimbul militarilor de patrulă se execută: în timpul schimbului serviciului de către militarul de serviciu pe subunitate în prezenţa militarului de serviciu pe subunitate vechi, ca şi la schimbul santinelelor (pct.222-225); iar în continuare - individual, în conformitate cu graficul de acces şi chemare stabilit de către militarul de serviciu pe subunitate.

261. Îndreptnd militarul de patrulă pentru executarea serviciului, militarul de serviciu pe subunitate, în conformitate cu ordinea stabilită îi eliberează armamentul respectiv, îl instructează privind modul de executare a serviciului (aplicarea armei) şi măsurile de securitate.

262. La întoarcerea de pe itinerarul de patrulare militarul de patrulă cheamă pe militarul de serviciu pe subunitate pe terenul de încărcare a armei, raportează acestuia despre rezultatele patrulării, sub observaţia lui descarcă arma, apoi o predă, cu cartuşele de luptă în încărcătoare (magazii) militarului de serviciu. Despre eliberarea şi primirea armelor şi cartuşelor de luptă militarul de serviciu pe subunitate face notiţe în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor.

263. Modul şi locul de odihnă a militarilor de patrulă sunt determinate de comandantul subunităţii în funcţie de condiţiile de amplasare conform pct.237.

Particularităţile de organizare şi executare a serviciului de gardă

la paza armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale

ale garniturilor de tren militare la transportarea trupelor

264. Armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale trupelor transportate în garniturile de tren militare sunt păzite de gărzi numite din unităţile (subunităţilor) militare care execută transportarea.

Personalul gărzii este determinat în funcţie de garnitura trenului militar şi de condiţiile de transport.

265. Garda garniturii de tren militar este amplasată în vagonul utilat pentru transportarea oamenilor sau în secţii separate ale vagonului de pasageri. În acelaşi vagon este stabilit postul la Drapelul de luptă. Împreună cu Drapelul de luptă se pot afla sub pază lada cu bani şi lada cu documente secrete.

Cu posturile se întreţine legătura prin cablu sau radio.

266. Foaia de serviciu a gărzilor, tabelul de posturi şi instrucţia pentru şeful de gardă sunt elaborate de către statul major al unităţii militare pentru fiecare garnitură de tren separat, sunt aprobate de către comandantul unităţii militare şi înmînate şefului de garnitură de tren militar la pregătirea de transportare.

267. Modul, locul, timpul de apel şi schimb al gărzilor îl determină şeful de garnitură de tren militar. Instalarea primului schimb de santinele, schimbul şi scoaterea gărzii se execută în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar sau de către ajutorul său.

Schimbul santinelelor se execută în funcţie de staţionări şi de posibilităţi; pe timp de vară - peste fiecare 2 ore, pe timp de iarnă - peste fiecare oră.

268. Şeful de gardă se află în subordinea şefului de garnitură de tren militar, militarului de serviciu pe trenul militar şi ajutorului său. În afară de executarea atribuţiilor generale prevăzute de prezentul Regulament, el are următoarele atribuţii:

a) să primească (în numerar) în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale, de asemenea, vagoanele ce vor fi păzite de la comandanţii subunităţilor transportate sau de la şeful gărzii schimbate, controlînd siguranţa de închidere a uşilor, starea bună a pereţilor vagoanelor şi integritatea plombelor;

b) să controleze fixarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, numărul de locuri, starea ambalajului, corectitudinea legării pînzelor de cort pentru acoperirea lor, siguranţa de închidere a uşilor şi obloanelor, de asemenea, integritatea plombelor; să ceară lichidarea neajunsurilor constatate;

c) să execute schimbul santinelelor la staţionările trenului indicate de către militarul de serviciu pe tren; dacă timpul de staţionare a trenului pentru schimbul santinelelor va fi insuficient, schimbul va fi întrerupt pînă la următoarea staţionare a trenului;

d) să întărească paza trenului militar la staţii, numind suplimentar santinele din personalul schimbului de veghe al gărzii;

e) să nu permită accesul şi călătoria persoanelor străine în vagoanele păzite şi pe platformele de frînare, în afară de personalul în funcţie respectiv al transportului, accesul căruia este permis de către militarul de serviciu pe garnitura de tren militar;

f) să permită sub observaţia caporalului de schimb sau a santinelei accesul lucrătorilor transportului pentru examinarea, ungerea şi reparaţia compartimentului de rulare a vagoanelor păzite şi fixarea încărcăturilor;

g) să întreprindă imediat măsuri pentru oprirea trenului în caz de incendiu, observare a oricărui pericol pentru securitatea deplasării (mişcarea tehnicii pe platforme, întoarcerea turelelor maşinilor de luptă, ţevilor sistemelor de artilerie, defecte de ambalaj etc), integritatea mijloacelor materiale şi să raporteze despre cele întîmplate ofiţerului de serviciu pe garnitura de tren militar;

h) la sosirea în punctul de destinaţie, să predea în prezenţa militarului de serviciu pe garnitura de tren militar vagoanele reprezentanţilor organului de cale ferată, iar armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale păzite - comandanţilor de subunităţi ale garniturii de tren militar sau destinatarilor şi în continuare să acţioneze la indicaţia ofiţerului de serviciu pe garnitura de tren militar.

269. În timpul mişcării trenului santinelele sunt amplasate conform tabelului de posturi pe platformele de frînare ale vagoanelor păzite sau din vecinătate, iar în caz de lipsă a platformelor de frînare - pe platforme cu îngrădire specială, în vagonul unde este amplasată garda sau în vagonul cel mai apropiat de el. În timpul staţionării santinelele sunt instalate lîngă vagoanele păzite, pe ambele părţi ale lor; fiecare santinelă păzeşte o parte a vagoanelor.

270. Santinela, în afară de executarea cerinţelor prevăzute în pct.170-183, are următoarele atribuţii:

a) să controleze la primirea postului, prin examinare externă, fixarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale pe platforme şi în semivagoane, numărul de locuri, ambalajul, siguranţa de fixare a foii de cort pentru acoperire, de asemenea, integritatea plombelor pe uşile vagoanelor acoperite;

b) pe itinerarul de mişcare şi la staţionări să supravegheze atent vagoanele păzite;

c) în caz de incendiu, depistării altor evenimente ce prezintă pericol pentru securitatea mişcării sau integritatea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale să întreprindă imediat măsuri pentru oprirea trenului, iar în caz că nu poate să facă aceasta, să informeze şeful de gardă prin telefon (radio) şi să dea semnale de oprire prin mişcări circulare cu braţul întins cu fanion roşu, iar noaptea - cu lanterna de lumină roşie sau împuşcături în sus;

d) să nu permită călătoria cuiva în vagoanele păzite, pe platformele de frînare, de asemenea, în cabinele şi caroseriile maşinilor transportate fără permisiunea şefului de gardă;

e) să permită accesul doar cu acordul şefului de gardă sau al caporalului de schimb lucrătorilor de transport pentru examinarea, ungerea şi reparaţia echipamentului de rulare a vagoanelor păzite, iar în timpul executării lucrărilor să-i ţină pe aceştia sub observaţie.

271. Şeful de gardă se odihneşte, de regulă, în timpul mişcării trenului, schimbîndu-se cu caporalul de schimb sau cu unul din militarii de gardă.

Militarii din gardă se odihnesc pe rînd, cu permisiunea şefului de gardă.

Particularităţile de organizare şi executare a serviciului de gardă

la paza încărcăturilor militare în timpul transportării lor

272. Apărarea transporturilor cu încărcături militare este executată de gărzile numite de la unităţile şi subunităţile militare de însoţire a încărcăturilor militare sau de la alte unităţi militare.

Garda execută serviciul fără schimb, de la punctul de încărcare (pornire) pînă la punctul indicat de şeful de gardă.

273. Lista încărcăturilor militare care la transportare sunt păzite de gărzi, de asemenea, componenţa gărzilor sunt determinate prin ordinele Ministrului apărării al Republicii Moldova.

274. Garda este amplasată în vagon utilat acoperit sau special pentru însoţire, în salonul navei aeriene. Pentru încălzirea personalului gărzii şi pregătirea hranei, de către organele căii ferate se instalează în vagon sobă, respectîndu-se exigenţele securităţii antiincendiare.

Armele şi muniţiile gărzii se păstrează în ladă metalică ce are închizători de siguranţă şi poate fi sigilată. Lada se închide cu lacăt şi se sigilează de către şeful de gardă. Pe ladă, în diagonală, se scrie cu vopsea roşie „MILITAR".

Şefului comenduirii militare a sectorului şi staţiei de cale ferată, aeroportului i se permite să amplaseze într-un vagon, pe nava aeriană cîteva gărzi ce urmează la o staţie, aeroport de destinaţie.

Amplasarea santinelelor în timpul mişcării trenului, întărirea pazei încărcăturilor militare, în timpul staţionării şi al schimbului de santinele se efectuează cum este indicat în pct.267-269.

La paza încărcăturilor militare transportate pe cale aeriană santinelele sunt amplasate: în timpul zborului - în saloane; la aeroport - lîngă nava aeriană.

275. Şeful de gardă trebuie să primească în unitatea militară:

a) legitimaţia de delegaţie şi legitimaţia cu semnătura şefului de stat major al unităţii militare şi ştampila unităţii unităţii privitor la numirea lui ca şef de gardă cu lista personalului gărzii şi indicaţia pe versoul legitimaţiei a tipului, numărului armelor şi cantităţii de muniţii eliberate;

b) armele şi muniţiile, de asemenea, lada metalică pentru păstrarea lor;

c) foaia de stare a gărzii cu notiţa privitor la instructajul efectuat;

d) alimente sau bani pentru procurarea lor pe itinerarul tur-retur, caietul de avans şi atestatul de drepturi alimentare (pentru fiecare militar de gardă);

e) bani pentru îmbăiere şi cumpărare de ziare pe itinerar, aparat de radio;

f) veselă pentru pregătirea şi servirea hranei, de asemenea, pentru păstrarea apei potabile;

g) complete în plus de lenjerie de corp (un complet pentru 7 zile), complete de îmbrăcăminte de post, lenjerie de pat pentru întregul personal al gărzii (dacă itinerarul va dura mai mult de 24 ore), trusă medicală;

h) steguleţe roşii şi lanterne de lumină roşie pentru semnalizare;

i) documentele militare de transportare pentru întoarcerea în unitatea militară şi alte documente şi bunuri conform regulamentului de pază şi însoţire a încărcăturilor militare.

276. La transportarea încărcăturilor, care necesită cunoştinţe speciale de încărcare şi descărcare, este numit un însoţitor dintre ofiţeri, (subofiţeri) iar gradul lui şi numele sunt incluse în foaia de stare a gărzii. Acesta se află într-un vagon cu garda, de la staţia de pornire pînă la staţia de destinaţie.

277. Înainte de trimiterea gărzii, militarul de serviciu pe unitatea militară verifică personalul şi asigurarea gărzii, cunoaşterea obligaţiilor, starea armamentului şi muniţiilor, ţinuta fiecărui militar de gardă.

Despre pregătirea gărzii militarul de serviciu pe unitatea militară raportează şefului de stat major sau comandantului unităţii militare. Şeful de stat major sau comandantul unităţii militare efectuează examinarea gărzii, controlează asigurarea ei, instructează garda, inclusiv privitor la regulile de păstrare a armelor şi muniţiilor, respectare a exigenţelor de securitate, în special la sectoarele de cale ferată electrificată, şi de protecţie antiincendiară pe itinerar. El asigură sosirea la timp a gărzii în locul de primire a încărcăturii, acordînd, la necesitate, mijlocul de transport.

278. Expeditorul încărcăturii militare are următoarele atribuţii:

a) să întîmpine şi să amplaseze garda sosită pentru paza încărcăturilor pe itinerar, să asigure personalul gărzii cu hrană caldă şi ajutor medical, de asemenea, integritatea armelor şi muniţiilor gărzii;

b) să nu folosească garda la lucrări de gospodărie, încărcare şi fixare a tehnicii la garnitura mobilă;

c) să utileze postul de garnitură mobilă cu îngrădiri speciale;

d) să acorde gărzii un vagon special de gardă alimentat cu apă, carburanţi şi mijloace de iluminare;

e) sa anunţe şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare despre pregătirea transportului pentru plecare.

279. Şeful de gardă se află în subordinea şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare pe itinerarul transportului şi a ofiţerului, subofiţerului care însoţeşte încărcătura.

În afară de executarea obligaţiilor generale şi a celor indicate în pct.208, şeful de gardă are următoarele atribuţii:

a) să sosească la expeditorul încărcăturii militare împreună cu garda cu cel puţin 3 ore înainte de încărcare şi să prezinte legitimaţia privitor la numirea sa ca şef de gardă;

b) să primească de la expeditorul încărcăturii militare 2 exemplare ale listelor de vagoane (saloane ale navelor aeriene) şi locurilor pe platforme şi în semivagoane cu notiţa în ele despre aducerea încărcăturii în stare de transport, de asemenea, tabelul de posturi, instrucţiile şi indicaţiile despre specificul încărcăturii, condiţiile de transportare şi predare;

c) să instructeze personalul gărzilor despre modul şi specificul de pază a încărcăturii, de asemenea, despre respectarea exigenţelor de securitate pe itinerar; să comunice numărul transportului militar şi locul de destinaţie;

d) să instaleze santinele în conformitate cu tabelul de posturi şi să stabilească ordinea de schimb, a lor;

e) să urmărească respectarea regulilor stabilite de transportare a încărcăturilor;

f) să raporteze şefului secţiei transporturi şi comunicaţii militare personal sau prin telefon (telegraf, radio) despre sosirea gărzii la staţie (aeroport), despre primirea şi starea încărcăturii luate sub pază, despre incidentele, încălcările de reguli de transportare, reţinerile pe itinerar, necesitatea de primire de produse, carburanţi, mijloace de iluminare, asistenţă sanitară a personalului, despre sosirea transportului în punctul de destinaţie şi despre predarea încărcăturii destinatarului;

g) să nu admită delapidări de avere de stat din partea personalului gărzii, de asemenea, să respecte exigenţele securităţii antiincendiare, indicate în tabelul de posturi;

h) la reorganizarea garniturii să urmărească ca toate vagoanele sub pază să fie incluse în ea;

i) să primească de la lucrătorii de transport utilajul demontabil, conform listei şi sub semnătură; la terminarea transportării să-l predea;

j) să menţină în vagonul pentru gardă ordinea şi curăţenia şi să asigure protecţia antiincendiară;

k) să controleze la destinatari actele ce reglementează primirea încărcăturilor şi să le predea conform listei, plombele vor fi ale expeditorului, de asemenea, după numărul de locuri, încărcăturile transportate pe platforme şi în vagoane deschise, (în saloanele navelor aeriene) iar tehnica - la număr; un exemplar al listei cu ştampila unităţii îl va păstra la sine;

l) la circularea în trenuri de pasageri, de asemenea, aflîndu-se în gări, aeroporturi, să asigure paza de siguranţă a armelor şi muniţiilor.

280. În caz de incendiu, observare a ceva ce pune în pericol securitatea mişcării (zborului) sau integritatea încărcăturii, şeful de gardă este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru lichidarea incendiului sau a încălcării.

281. În caz de defecte ale vagonului, care fac imposibilă deplasarea lui în continuare, este reţinut întregul transport aflat sub paza gărzii pînă la încheierea reparaţiei sau transferării încărcăturii într-un vagon în stare bună. Decuplarea vagoanelor de transport militar pe itinerar în timpul mişcării nu se permite. În caz de transferare în alt vagon a încărcăturilor peste limită, şeful de gardă este obligat să ceară de la administraţia căii ferate întocmirea actului în două exemplare şi să-l vizeze la comandantul comenduirii militare sau la şeful de staţie. La sosirea în punctul de destinaţie şeful de gardă înmînează destinatarului sub semnătură al doilea exemplar al actului al vagonului supraîncărcat.

282. Şefului de gardă i se interzice să prezinte altor persoane lista vagoanelor (saloanelor de nave aeriene) păzite, în afară de persoanele căruia i se subordonează.

283. Santinelele sunt amplasate şi execută atribuţiile de pază a încărcăturilor militare în conformitate cu pct. 269, 270.

284. Personalul gărzii se odihneşte în conformitate cu indicaţiile expuse în pct.271.

285. Comandantul de unitate militară (destinatarul încărcăturii) are următoarele atribuţii:

a) să elibereze garda cel mult în 8 ore după sosire, de asemenea, la primirea încărcăturii să semneze lista şefului de gardă, să pună sigiliul unităţii;

b) să asigure integritatea armelor şi muniţiilor, amplasarea şi odihna personalului gărzii, iar la necesitate şi asistenţa lui sanitară;

c) să asigure garda, dacă este nevoie, cu bani pentru alimentaţie şi de drum;

d) să transporte garda la staţia de cale ferată, aeroport şi s-o îndrepte în unitatea sa militară.

286. Şeful de gardă are dreptul de a folosi gratis mijloacele de transmisiuni pe transport pentru raporturi şi informaţii pe probleme de pază şi deplasare a transporturilor.

287. Schimbul gărzilor sau al unor persoane din ele este executat la ordinul şefului de stat major.

Organizarea pazei provizorii a transportului pînă la sosirea gărzii noi o exercită comandantul de garnizoană, pe teritoriul căruia este reţinut transportul.

288. La întoarcerea în unitatea sa militară, şeful de gardă este obligat să raporteze şefului de stat major (comandantului unităţii militare) despre executarea serviciului de către personalul gărzii; să predea armele, muniţiile primite înainte de plecare, de asemenea, bunurile materiale şi să facă darea de seamă despre consumul produselor alimentare şi cheltuielile mijloacelor băneşti; să predea documentele de însoţire a încărcăturilor.

289. Paza încărcăturilor transportate cu mijloace auto este executată conform celor expuse în pct. 276-284. În funcţie de condiţiile de transportare şi importanţa încărcăturilor, un post poate include pînă la 10 automobile.

Şeful de gardă se află în subordinea şefului de coloană şi a ofiţerului (subofiţerului) ce însoţeşte transportul; dar dacă însoţitorul nu este numit este în subordinea comandantului de subunitate auto numită pentru transportarea încărcăturilor.

290. Santinelele în timpul mişcării se află în caroseriile automobilelor, care intră în componenţa posturilor: una - în maşina din frunte, alta - în cea de la mijloc, iar a treia - în ultima maşină.

În timpul staţionărilor coloanei santinelele execută paza transportului, aflîndu-se pe ambele părţi ale coloanei.

În timpul mişcării şi la staţionări scurte santinelele execută serviciul în continuu, iar la staţionările de lungă durată - pe schimburi.

Santinela are următoarele atreibuţii:

a) să urmărească integritatea încărcăturilor transportate şi să ducă observarea pe itinerarul de mişcare;

b) să nu permită circularea în automobile a persoanelor străine, fără permisiunea şefului de gardă;

c) să dea, în caz de necesitate, semnalele stabilite conducătorilor de automobile şi şefului de gardă;

d) în timpul staţionării coloanelor să ţină la control permanent încărcăturile de sub pază, să nu permită accesul la ele a persoanelor străine, de asemenea, fumatul şi aprinderea focului mai aproape de distanţa indicată în tabelul de posturi;

e) să permită accesul, cu permisiunea şefului de gardă, a militarilor pentru efectuarea reparaţiei automobilelor.

PARTEA A TREIA

EFECTUAREA ACTIVITĂŢILOR DE GARNIZOANĂ

CU PARTICIPAREA TRUPELOR

CAPITOLUL 10

PARADELE TRUPELOR

Principii generale

291. Paradele trupelor din garnizoană se efectuează la indicaţii speciale pentru celebrarea unor evenimente de importanţă militară şi statală.

292. Componenţa trupelor ce participă la paradă, ora şi locul paradei, ţinuta de paradă, itinerarele de deplasare a unităţilor, ordinea de încolonare şi de trecere a acestora sunt determinate în fiecare caz aparte, printr-un ordin al şefului garnizoanei. În ordin se dau de asemenea indicaţii privind modul de efectuare a focurilor de artificii, dacă aceasta este prevăzută.

Comandantul paradei este numit printr-o dispoziţiune specială.

293. Acţiunile militarilor, subunităţilor şi unităţilor militare care participă la paradă, se execută conform regulilor prevăzute în regulamentul de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

294. La apropierea de locul încolonării pentru paradă orchestrele ce însoţesc trupele încetează să cînte. Unităţile militare ocupă locurile conform schemei formaţiei. Comandanţii unităţilor militare şi locţiitorii acestora trec în formaţie la flancul drept al unităţilor militare într-un singur rînd.

Orchestrele unităţilor militare sub comanda dirijorului militar al garnizoanei se adună în formaţie de orchestră mixtă vizavi de cel ce primeşte parada şi ceva mai aproape de poziţia de plecare a trupelor; muzicanţii la alămuri - în fruntea orchestrei mixte. Toboşarii desemnaţi cu tobe mici se dispun într-un singur rînd sau în cîteva rînduri în urma subunităţii din capul coloanei.

295. Unităţile (subunităţile) militare înarmate cu pistoale-mitralieră se încolonează pentru paradă, ţinîndu-le în poziţia „La piept", iar cele înarmate cu carabine - în poziţia „La picior".

Comandanţii unităţilor militare raportează despre sosirea şi încolonarea unităţilor sale celui mai mare în grad dintre comandanţii marilor unităţi (unităţilor militare) ce participă la paradă.

296. Pentru marcarea locurilor de încolonare a unităţilor militare, precum şi pentru marcarea liniei de trecere a trupelor în defilare, la dispoziţia şefului comenduirii militare sunt numiţi jalonieri.

Instalarea jalonierilor pe locul de încolonare a trupelor trebuie să fie terminată înainte de sosirea trupelor. După ce unităţile militare îşi ocupă locurile de încolonare, jalonierii trec în formaţiile subunităţilor lor.

297. Trupele de pe locul de încolonare pentru paradă, pînă la sosirea persoanei ce primeşte parada, salută numai unităţile militare, care trec prin faţa frontului unităţilor încolonate, şi pe comandantul paradei.

Militarii care se găsesc în afara formaţiei iau poziţia „Drepţi" şi duc mîna la coifură, cînd se raportează comandantului de paradă şi persoanei ce primeşte parada, precum şi salută drapelele de luptă la trecerea trupelor în defilare.

Intîmpinarea de către trupe a comandantului de paradă

şi a persoanei ce primeşte parada

298. Pentru întîmpinarea comandantului de paradă, superiorul dintre comandanţii de mari unităţi (de unităţi militare) ce participă la paradă dă comenzile: „V-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreap-Ta (spre stîn-Ga, înainte)" şi raportează despre încolonarea trupelor. Primind raportul, comandantul de paradă dă comanda „Pe loc repaus". La întîmpinarea comandantului de paradă orchestra mixtă nu cîntă.

299. Pentru întîmpinarea persoanei ce primeşte parada, comandantul de paradă dă comenzile: „V-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreap-Ta (spre stîn-Ga, înainte)", iar dacă sunt unităţi militare înarmate - „V-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreapta (din stingă, înainte), prezentaţi ARM".

Toţi comandanţii duc mîna la coifură. Orchestra mixtă execută „Marşul de întîmpinare".

300. Comandantul de paradă, ducînd mîna la coifură, se apropie de cel ce primeşte parada şi raportează, de exemplu: „Domnule general, trupele garnizoanei Chişinău pentru parada de celebrare a evenimentului aniversării a XII de la formarea Armatei Naţionale sunt adunate. Comandantul paradei, colonel Ţurcanu".

Cînd comandantul de paradă se opreşte pentru a prezenta raportul, orchestra mixtă încetează să cînte. Terminînd raportul, comandantul de paradă, fără a lăsa mîna de la coifură, îl însoţeşte pe cel ce primeşte parada, trecînd prin faţa frontului formaţiei ceva mai din urma acestuia.

301. Persoana ce primeşte parada, primind raportul, trece trupele în revistă, salutîndu-le şi felicitîndu-le. Orchestra mixtă execută „Marşul de întîmpinare", încetînd să cînte în timpul opririlor celui ce primeşte parada, pentru salut şi felicitare.

La salut şi felicitare trupele răspund conform Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, totodată „Ura" se pronunţă de 3 ori scurt şi cu glas tare.

302. La indicaţia persoanei ce primeşte parada, comandantul de paradă dă comanda: „Pe loc repaus". Comandanţii unităţilor militare repetă comanda: „Pe loc repaus" sau comanda: „La picior - ARM", apoi: „Pe loc repaus".

Orchestra mixtă execută semnalul „Ascultaţi toţi".

303. După executarea semnalului „Ascultaţi toţi" persoana ce primeşte parada ţine o cuvîntare (dă citire ordinului). La sfîrşitul cuvîntării (citirii ordinului) trupele rostesc „Ura" repetat de trei ori, orchestra mixtă intonează Imnul de stat, simultan se efectuează focurile de artificii, dacă aceasta este prevăzută; toţi comandanţii de la comandantul de pluton în sus duc mîna la coifură, iar trupele iau poziţia „Drepţi", fără comandă şi cîntă Imnul de stat.

După intonarea Imnului de stat orchestra execută semnalul „Încetarea", toţi comandanţii de la comandantul de pluton în sus lasă mîna de la coifură, trupele iau poziţia „Pe loc repaus".

Ordinea de trecere a trupelor în defilare

304. Trupele trec în defilare în formaţii şi în succesiunea indicate în ordinul şefului garnizoanei.

Pentru trecere în defilare comandantul de paradă dă comenzile: „Drepţi", „Pentru defilare, pe companii (batalioane), la distanţa de un jalonier (doi jalonieri) compania (batalionul) întîi înainte, celelalte la dreap-ta", „Pe umăr - ARM", „Pentru onor spre dreapta", „Înainte Marş".

305. La comanda „Pentru defilare" comandanţii de subunităţi ies din formaţie şi se aliniază în faţa frontului subunităţilor sale, iar comandanţii unităţilor (subunităţilor) militare şi locţiitorii acestora - înaintea comandanţilor subunităţilor (unităţilor militare) de cap la distanţele stabilite. Echipa portdrapel şi asistenţii trec înainte şi se aliniază la distanţa stabilită.

Toboşarii desemnaţi ies şi se aliniază la 15-20 paşi înaintea comandantului marii unităţi (unităţii militare) fruntaşe.

Jalonierii desemnaţi pentru marcarea liniei de trecere a trupelor în defilare ies în pas alergător (pas de front) şi îşi ocupă locurile de-a lungul acestei linii la o distanţă de 15-20 paşi unul de altul.

La comanda comandantului unităţii militare „Pe umăr - ARM" militarii înarmaţi ţin arma ca în poziţia de „Drepţi” (pistoalele-mitralieră în poziţia „pe piept" se apucă cu mîna stîngă de uluc şi apărătoarea ţevii, iar cei cu carabine le iau în poziţia „Pe umăr"); echipa portdrapel ridică drapelele, introduc capătul inferior al lancei drapelului în locaşul portdrapelului şi ţin lancea cu mîinile. Orchestra şi toboşarii se pregătesc a cînta.

306. Dînd comenzile pentru trecerea de defilare, comandantul de paradă se deplasează la 30 de paşi înaintea comandantului marii unităţi (unităţii militare) fruntaşe, înaintea toboşarilor. Neajungînd cu unul-doi jalonieri pînă la cel ce primeşte parada, el duce mîna la coifură şi întoarce capul spre acesta; trecînd de cel ce primeşte parada, el coboară din maşină (din formaţie) şi se instalează la dreapta şi la 5 paşi mai în urmă de persoana ce primeşte parada.

307. La comanda comandantului de paradă „Marş" subunitatea fruntaşă din urma comandantului şi toboşarilor începe mişcarea în pas de manevră cadenţat sub bătaia toboşarilor. Celelalte subunităţi vin pînă la locul unde stătea subunitatea fruntaşă, la comanda comandanţilor săi se întorc la stînga (execută ocolirea), se aliniază, formează distanţele stabilite şi la comanda „Înainte" se deplasează în urma subunităţilor ce merg în faţă.

Cei de la flancul drept al subunităţilor merg de-a lungul liniei marcate de jalonieri la un pas de aceştia.

308. La trecerea marii unităţi în defilare în faţa mijlocului frontului subunităţii ce merge în fruntea unităţii militare fruntaşe merge comandantul marii unităţi, după aceasta la trei paşi - locţiitorii lui (într-un singur rînd), la doi paşi după locţiitori - portdrapelul cu Drapelul de luptă al marii unităţi şi asistenţii, la patru paşi după drapel merg unităţile (subunităţile) militare ale marii unităţi, una după alta la distanţe stabilite.

309. Cînd subunitatea fruntaşă se apropie de persoana ce primeşte parada la o distanţă de patru-cinci jalonieri, orchestra mixtă începe să intoneze marşul; toboşarii ce merg în fruntea coloanei încetează bătaia de tobe şi continuă deplasarea în direcţia indicată.

310. Neajungînd cu unul-doi jalonieri pînă la cel ce primeşte parada, comandanţii marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor militare duc mîna la coifură şi întorc capul spre persoana ce primeşte parada; toţi care se află în formaţie, cu excepţia celor de la flancul drept, întorc simultan capul în aceeaşi direcţie. Cînd ultimul rînd al subunităţii trece de persoana ce primeşte parada, comandanţii lasă mîna de la coifură şi întorc capul înainte; toţi cei din formaţie întorc simultan capul înainte.

Portdrapelul şi asistenţii la trecerea de defilare nu întorc capul spre persoana ce primeşte parada.

311. Comandanţii unităţilor militare care trec în defilare pe maşini, merg înaintea unităţilor sale în automobile şi la doi-trei jalonieri înainte de a ajunge în faţa persoanei ce primeşte parada îl salută, ducînd mîna la coifură şi întorcînd simultan capul spre acesta.

Militarii care se găsesc în cabinele automobilelor (autotractoarelor) la trecerea de defilare nu execută salutul militar.

Militarii care se găsesc în caroserii deschise ale maşinilor la doi-trei jalonieri înainte de a ajunge în faţa persoanei ce primeşte parada îl salută, întorcînd capul spre acesta.

312. Fiecare unitate militară, trecînd pe lingă persoana ce primeşte parada, se deplasează în aceeaşi formaţie pînă la locul indicat, de unde după schimbarea formaţiei se îndreaptă spre locul său de dislocare permanentă.

Cînd ultima unitate militară trece de persoana ce primeşte parada, orchestra mixtă încetează să cînte, se întoarce la dreapta şi se deplasează la poziţia de plecare, de unde trece în defilare, cîntînd din mers.

CAPITOLUL 11

DAREA ONORURILOR MILITARE

Principii generale

313. Garda de onoare poate fi desemnată pentru darea onorurilor militare, pentru aducerea Drapelului de luptă la şedinţele solemne, la dezvelirea monumentelor statale, pentru înmormîntare precum şi conducerea reprezentanţilor din ţări străine.

Garda de onoare desemnată pentru înmormîntare în unele cazuri poate fi transformată în escortă de onoare.

314. În componenţa gărzii de onoare sunt desemnate subunităţi de la grupă pînă la companie în formaţie pe jos însoţită de orchestră. Garda de onoare poate fi desemnată din componenţa militarilor prin contract sau în termen.

Şef al gărzii de onoare este numit un ofiţer.

In caz de necesitate din componenţa gărzii de onoare pot fi instalate perechi de santinele şi portdrapelul.

315. Garda de onoare este desemnată printr-un ordin al şefului garnizoanei sau comandantului unităţii militare. În ordin se indică ţinuta şi înarmarea personalului gărzii de onoare. Garda de onoare nu primeşte muniţie.

Pentru întîmpinarea şi conducerea reprezentanţilor din ţări străine garda de onoare este desemnată de fiecare dată la o dispoziţiune specială a Ministrului apărării al Republicii Moldova.

Garda de onoare este subordonată comandantului (şefului) garnizoanei şi comandantului comenduirii militare sau comandantului unităţii militare.

316. Schimbarea santinelelor gărzii de onoare şi portdrapelilor lor se efectuează nu mai rar decît peste 15 minute. Comenzi pentru schimbare şi predarea postului nu se face.

Santinelele gărzilor de onoare şi portdrapelul execută salutul militar.

Darea onorurilor militare la întîmpinarea persoanelor,

în cinstea cărora este desemnată garda de onoare,

şi la dezvelirea monumentelor

317. Pentru întîmpinarea şi conducerea reprezentanţilor din ţări străine, garda de onoare cu Drapelul de luptă se adună într-o formaţie pe două rînduri în linie. Portdrapelul şi asistenţii se instalează la doi paşi de la flancul drept al gărzii, orchestra - la trei paşi în dreapta de la Drapelul de luptă.

La apropierea persoanei întîmpinate la 40-50 de paşi şeful gărzii de onoare înarmate cu carabine comandă: „Gardă, v-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreapta (din stînga, înainte), prezentaţi ARM", iar gărzii înarmate cu pistoale-mitralieră: „Gardă, v-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreap-Ta (stîn-Ga, înainte)".

La aceste comenzi garda de onoare prezintă armele pentru onor sau numai întoarce capul spre persoana întîmpinată; orchestra intonează „Marşul de întîmpinare"; şeful gărzii de onoare, ducînd mîna la coifură, se apropie cu pas de manevră de persoana întîmpinată şi, oprindu-se la doi-trei paşi de acesta, îi raportează, de exemplu: „Domnule cutare. Garda de onoare în cinstea sosirii Dumneavoastră este adunată. Şeful gărzii, maior Grosu".

Cînd şeful gărzii se opreşte pentru prezentarea raportului, orchestra încetează intonarea marşului.

Finisînd raportul, şeful gărzii, fără a lăsa mîna de la coifură, face un pas într-o parte cu piciorul stîng (drept), întorcîndu-se simultan la dreapta (la stînga). Orchestra intonează Imnul de stat al ţării reprezentanţii căreia sînt întîmpinaţi, după care intonează imnul de stat al Republicii Moldova.

După finisarea intonării Imnului de stat, şeful gărzii însoţeşte persoana întîmpinată de-a lungul frontului gărzii, urmînd-o la unul-doi paşi din partea exterioară a formaţiei şi ţinînd mîna la coifură.

După salutare şi trecerea gărzii în revistă şeful gărzii lasă mîna de la coifură, în cazul înarmării cu carabine comandă: „La picior - ARM" şi schimbă formaţia gărzii, în coloană cîte trei (cîte patru). Pe urmă garda trece în defilare sub intonarea marşului pe lîngă persoana întîmpinată.

318. Întîmpinarea şi însoţirea persoanei împuternicite cu dezvelirea monumentului se efectuează după regulile stabilite în pct. 314.

Dacă persoana împuternicită cu dezvelirea monumentului este un militar, atunci la salutul acestuia personalul gărzii de onoare răspunde în conformitate cu regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar la salutul, celorlalte persoane - conform indicaţiei speciale.

Înainte de a scoate învelitoarea de pe monument şeful gărzii comandă: „Gardă, drepţi", „Pentru onor înainte ", dacă garda este înarmată cu carabine, atunci comandă: „Gardă, drepţi", „Pentru onor înainte, prezentaţi - ARM"; garda de onoare înarmată cu carabine prezintă armele pentru onor; orchestra intonează Imnul de stat.

După finisarea intonării Imnului de stat şeful gărzii dă comanda „Pe loc repaus" (pentru cei înarmaţi cu carabine - „La picior, ARM", apoi „Pe loc repaus").

La sfîrşitul mitingului garda de onoare şi orchestra (dacă permite situaţia) la comanda şefului de gardă îşi schimbă formaţia în coloană cîte trei (cîte patru) şi trec în defilare sub intonarea marşului prin faţa monumentului. Santinelele gărzii de onoare sunt scoase la o dispoziţiune specială.

319. La drapelul de luptă, în conformitate cu ordinul şefului garnizoanei (comandantului unitatăţii militare), se desemnează o gardă de onoare, doi-trei portdrapel în funcţie de numărul schimburilor de santinele, pentru efectuarea schimbului concomitent a acestora. Santinelele gărzii de onoare se instalează din ambele părţi alături de Drapelul de luptă în poziţia „Drepţi", avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept" (carabinele - în poziţia „La picior").

Pentru însoţirea Drapelului de luptă spre locul de organizare a şedinţei solemne şi înapoi spre unitatea militară se desemnează un pluton portdrapel.

Scoaterea Drapelului de luptă din unitatea militară şi aducerea acestuia înapoi se efectuează în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Onorurul militar la înmormîntare

320. Trupele numite pentru darea onorului militar la înmormîntarea militarilor constituie o escortă de onoare.

Înmormîntarea militarilor decedaţi (căzuţi) se efctuază la locul ultimului loc de serviciu al acestora. În cazuri excepţionale transportarea corpurilor neînsufleţite ale militarilor, care au căzut pe timp de pace în timpul îndeplinirii datoriei militare (cetăţeneşti) sau au murit din cauza maladiilor generale, spre alte locuri de înmormîntare (reînmormîntare) se efectuează pe contul statului la decizia Ministrului apărării (Conducătorului stucturii militare) al Republicii Moldova.

Se stabilesc categoriile de persoane decedate pentru care se desfăşoară ceremonia de funerare în Casa centrală a Armatei Naţionale (sau alte locuri de onoare stabilite).

La Decizia Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate se înhumează:

- persoanele cu merite deosebite faţă de stat;

- persoane onorate cu distincţii supreme de stat.

La decizia Ministrului apărării (Conducătorului stucturii militare) al Republicii Moldova:

- generalii, ofiţerii superiori şi ofiţerii superiori trecuţi în rezervă sau eliberaţi din serviciul militar activ cu dreptul de a purta ţinută militară;

- militarii decedaţi (căzuţi) la datorie.

321. Escorta de onoare este desemnată la înmormîntarea militarilor decedaţi, precum şi a celor supuşi serviciului militar, care şi-au pierdut viaţa în timpul aflării lor la cursuri de reciclare şi verificare, şi la înmormîntarea persoanelor civile decedate, care au avut merite deosebite faţă de stat.

În afară de aceasta, escorta de onoare este desemnată: la înmormîntarea generalilor, ofiţerilor superiori ce se aflau în rezervă şi retragere, care au fost trecuţi în rezervă şi retragere din serviciul militar activ cu dreptul de a purta ţinuta militară; la înmormîntarea persoanelor onorate cu titlul de Erou, precum şi a participanţilor la război, conflicte armate mondiale şi ostaşilor internaţionalişti decedaţi.

Organizarea înmormîntării militarilor, care au decedat în timpul aflării în serviciul militar activ este obligaţia şefilor nemijlociţi ai acestora, iar a celorlalte persoane, la înmormîntarea cărora se numeşte escorta de onoare - comandantului (şefului) de garnizoană.

322. Escorta de onoare are următoarea componenţă:

a) la înmormîntarea soldaţilor, sergenţilor şi subofiţerilor decedaţi - o grupă, un pluton sau o subunitate corespunzătoare acestora;

b) la înmormîntarea ofiţerilor, precum şi a persoanelor supuse serviciului militar, care au decedat în timpul aflării în serviciul militar - un pluton, o companie sau o subunitate corespunzătoare acestora;

c) la înmormîntarea participanţilor la război şi ostaşilor internaţionalişti cu grad militar de soldat, sergent şi ofiţer inferior decedaţi - reieşind din posibilităţile organizatorice ale unităţilor militare şi depărtarea acestora de la locul înmormîntării, escorta de onoare este desemnată în componenţă de o grupă.

Escorta de onoare în componenţă de un pluton şi mai mult trebuie să aibă un drapel fără husă şi cu panglică funebră.

323. În afară de escorta de onoare, pentru înmormîntare se desemnează:

- orchestră;

- gardă de onoare la sicriu;

- soldaţi pentru coborîrea sicriului în mormînt (8-10 persoane), fără arme, sub comanda unui sergent (subofiţer).

Pentru transportarea sicriului cu corpul neînsufleţit al răposatului se repartizează un automobil sau o remorcă specială.

Pentru ducerea ordinelor şi medaliilor se desemnează cîte o persoană la fiecare pernuţă cu ordin sau cu medalie, în caz de înmormîntarea a ofiţerilor pentru aceasta sunt desemnaţi ofiţeri, iar la înmormîntarea subofiţerilor, sergenţilor şi soldaţilor - subofiţeri, sergenţi sau soldaţi.

Fiecare ordin se fixează de o pernuţă separată. Medaliile se pot fixa cîteva pe o pernuţă.

Pe capacul sicriului se fixează coifura.

324. Escorta de onoare şi personalul în serviciu pentru înmormîntarea militarului ce a decedat în unitatea sa militară sunt desemnaţi de comandantul acestei unităţi. Despre timpul şi locul scoaterii şi înmormîntării decedatului, se aduce la cunoştinţa comandantului comenduirii militare.

Dacă militarul a decedat în afara locului de serviciu permanent, escorta de onoare şi personalul în serviciu pentru înmormîntare sunt numiţi de şeful de garnizoană de la locul unde a decedat militarul.

325. Dacă înmormîntarea militarului decedat va avea loc în alt oraş sau localitate, sicriul cu corpul neînsufleţit al acestuia este însoţit de escorta de onoare şi de orchestră pînă la limita razei oraşului (gară, aeroport).

Pentru însoţirea sicriului cu corpul decedatului, în drum pînă la locul de înmormîntare printr-un ordin al comandantului unităţii militare sau al şefului garnizoanei sunt desemnate două-patru persoane, care au primit instrucţiunile respective şi cărora li s-au înmînat: comunicatul despre deces; certificatul de deces; o scrisoare către familia decedatului, semnată de comandantul unităţii militare cu expunerea circumstanţelor decesului; obiectele personale, valorile materiale şi decoraţiile decedatului, împachetate şi sigilate.

Ajungînd la locul de destinaţie, însoţitorii trebuie să predea comandantului centrului militar documentele şi obiectele decedatului, întocmind procesul-verbal respectiv, şi să participe la înmormîntare. Cotorul comunicatului despre deces cu însemnarea în acesta a datei şi locului înmormîntării, avînd ştampila centrului militar, este predat de către însoţitori la statul major al unităţii sale militare după înapoierea acestora.

Despre data sosirii sicriului cu corpul decedatului în localitatea, unde va avea loc înmormîntarea, sau în punctele de transbordare de pe un fel de transport pe altul, comandantul comenduirii sau şeful garnizoanei respective trebuie să fie informat de către comandantul unităţii militare, unde a decedat militarul nu mai tîrziu decît cu o zi.

Pentru întîmpinarea şi însoţirea sicriului cu corpul decedatului spre locul de înmormîntare se numeşte o escortă de onoare şi un personal în serviciu de înmormîntare în conformitate cu pct. 322, 323.

326. Despre decesul militarului comandantul unităţii militare (comandantul comenduirii militare) este obligat să informeze în aceeaşi zi rudele apropiate ale decedatului şi centrul militar (raional, orăşenesc) la locul de trai al familiei sau de recrutare a decedatului.

327. Comandantul comenduirii militare informează din timp pe comandantul unităţii militare, de la care se numeşte escorta de onoare şi personalul în serviciu de înmormîntare, despre timpul, locul prezentării şi ţinuta lor.

Subofiţerii şi ofiţerii trebuie să se prezinte la înmormîntare în ţinută de fiecare zi şi la indicaţia comandantului comenduirii militare, cu brasardă de doliu pe mîneca stîngă.

328. Ora instalării gărzii de onoare la sicriul cu corpul decedatului este determinată de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

Garda instalează din componenţa sa două perechi de santinele. O pereche de santinele se instalează de ambele părţi ale sicriului cu corpul decedatului la doi paşi de acesta la cap, cealaltă pereche - la picioare. Fiecare pereche de santinele se instalează cu faţa spre cealaltă pereche, avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „la piept" (carabinele - în poziţia „La picior") şi ia poziţia „Drepţi". Santinelele trebuie să aibă brasarde de doliu pe mîneca stîngă. Santinelele la sicriu se schimbă după cum se indică în pct. 316.

În timpul deplasării cortegiului funebru şi la coborîrea sicriului în mormînt santinelele nu se schimbă.

329. Pentru darea onorurilor decedatului pot fi instalate santinele de onoare din numărul reprezentanţilor unităţii militare şi organizaţiilor obşteşti. Aceştia se instalează fără arme şi fără coifură, cu brasarde de doliu, alături de santinelele gărzii de onoare la distanţa de unul-doi paşi din partea exterioară a acestora şi se schimbă peste fiecare 3-5 minute.

330. La sosire la locul de scoatere a sicriului escorta de onoare se aliniază în formaţie în linie cu frontul spre ieşirea, de unde va fi scos sicriul. Orchestra se aliniază din dreapta, la trei paşi de la escortă.

Escorta de onoare nu execută salutul militar în timpul înmormîntării.

331. La scoaterea sicriului din clădire în frunte merge un militar cu portretul răposatului, după acesta la o distanţă de trei-cinci paşi merg unul după altul militarii cu coroane, după dînşii la aceeaşi distanţă - militarii cu ordinele şi medaliile răposatului, apoi merg militarii cu sicriul, persoanele ce îl însoţesc pe răposat şi garda de onoare.

În momentul scoaterii sicriului cu corpul decedatului şeful gărzii de onoare, fără a părăsi locul său în formaţie, comandă: „Drepţi" (dacă escorta este înarmată cu carabine: „Drepţi. Pentru onor, prezentaţi - ARM" şi duce mîna la coifură. Toţi militarii ce se găsesc în formaţie întorc capul spre sicriu. Orchestra intonează marşul funebru.

Militarii ce se găsesc în afara formaţiei la scoaterea sicriului iau poziţia „Drepţi" şi duc mîna la coifură.

332. Cortegiul funebru se deplasează în ordinea indicată în pct. 332. Garda de onoare merge după persoanele ce îl însoţesc pe decedat, apoi merge orchestra şi escorta de onoare.

La deplasarea cortegiului funebru pe jos, orchestra execută cu întreruperi marşul funebru.

Santinelele gărzii de onoare merg din ambele părţi ale sicriului cu pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept" (cu carabinele în poziţia „Pe umăr"); la însoţirea sicriului cu automobilul santinelele în poziţia şezînd ţin carabinele între genunchi, iar în poziţia în picioare - la picior.

333. În unele cazuri la o indicaţie specială a şefului garnizoanei la locul scoaterii sicriului şi în apropiere de locul înmormîntării din ambele părţi ale drumului, unde va trece cortegiul funebru, pot fi aliniate trupe în formaţie pe jos pe un rînd sau pe două rînduri.

334. La sosire la locul înmormîntării orchestra încetează intonarea marşului funebru. Escorta de onoare şi orchestra se aliniază, după cum permite locul cu frontul spre mormînt.

Militarii cu coroane, ordine şi medalii, precum şi santinelele gărzii de onoare trec lîngă mormînt.

335. Înaintea coborîrii sicriului cu corpul răposatului în mormînt se deschide mitingul de doliu. După finisarea mitingului de doliu orchestra intonează marşul funebru. La coborîrea sicriului Drapelul se înclină, escorta de onoare dă aceleaşi onoruri răposatului ca şi la scoaterea sicriului (pct.331). Subunitatea

desemnată din componenţa escortei de onoare execută salutul de trei salve cu cartuşe de manevră, în acest caz dacă în formaţie se află o companie, salutul este executat de un pluton, dacă în formaţie e un pluton sau o grupă, execută salutul toată subunitatea.

Cu prima salvă de salut orchestra intonează Imnul de stat. După intonarea Imnului de stat trupele, dacă permite locul, trec în marş pe lingă mormînt. Santinelele se ridică cînd orchestra termină intonarea Imnului de stat sau după trecerea trupelor.

336. Ordinele, medaliile şi insignele, precum şi documentele de decorare se transmit familiei decedatului, pentru păstrare ca amintire. În afară de aceasta, decoraţiile militarilor decedaţi pot fi transmise muzeelor pentru păstrare şi expunere.

337. În caz de incinerare a corpului decedatului escorta de onoare se aliniază lîngă crematoriu cu frontul paralel pe direcţia de deplasare a cortegiului funebru. Orchestra se aliniază la trei paşi în dreapta (stînga) de escortă.

La apropierea cortegiului funebru de crematoriu orchestra, executînd marşul funebru, însoţeşte sicriul cu corpul decedatului în încăperea crematoriului.

În timpul mitingului de doliu orchestra încetează să cînte. La coborîrea sicriului cu corpul decedatului pentru incinerare orchestra execută marşul funebru, subunitatea numită execută salutul de trei salve cu cartuşe de manevră. La începutul salutului orchestra încetează să cînte. După salut orchestra intonează Imnul de stat.

Darea onorurilor militare la depunerea coroanelor

la mormintele şi monumentele ostaşilor căzuţi în luptele

pentru integritatea şi independenţa Patriei

338. Coroanele se depun de către delegaţiile unităţilor militare la monumentele şi mormintele ostaşilor căzuţi în luptele pentru integritatea şi independenţa Patriei la decizia Ministrului apărării (conducătorul structurii militare).

339. La depunerea coroanelor de către delegaţiile statale, guvernamentale şi militare printr-un ordin al şefului garnizoanei se desemnează o gardă de onoare înarmată, care are unul sau cîteva Drapele de luptă ale unităţilor militare din garnizoană, şi o orchestră.

Ţinuta gărzii de onoare orchestrei şi a militarilor ce participă la depunerea coroanelor - de paradă.

340. Înaintea depunerii coroanelor la monument (mormînt) se instalează din componenţa gărzii de onoare una-două perechi de santinele. Santinelele iau poziţia „Drepţi", avînd pistoalele-mitralieră în poziţia „La piept" (carabinele - în poziţia „La picior"). Ora instalării şi scoaterii santinelelor o fixează şeful de garnizoană.

Garda de onoare se aliniază pe două rînduri în faţa monumentului (mormîntului) cu frontul sau flancul drept spre acesta (în funcţie de locul monumentului sau mormîntului). Drapelele de luptă se instalează la flancul drept al gărzii de onoare, orchestra se aliniază mai la dreapta de drapele.

341. Delegaţia cu coroana se aliniază în locul stabilit şi începe să se deplaseze spre monument (mormînt), trecînd de-a lungul formaţiei gărzii de onoare. Înaintea delegaţiei merge comandantul comenduirii garnizoanei sau ofiţerul gărzii de onoare. Din urma acestuia la o distanţă de doi-trei paşi - persoanele ce duc coroana (două persoane) mai departe la aceeaşi distanţă - delegaţia în coloană cîte trei-cinci persoane.

Cînd delegaţia cu coroana se apropie la 40-50 paşi de garda de onoare, şeful gărzii înarmate cu pistoale-mitralieră aflate în poziţia „La piept" comandă: „Gardă, v-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreap-Ta (spre stîn-Ga)", iar celei cu carabine „Gardă, v-aliniaţi", „Drepţi", „Pentru onor spre dreapta (stînga), prezentaţi - ARM".

Garda de onoare, executînd comanda, însoţeşte delegaţia în mişcare prin întoarcerea capului. Orchestra intonează melodii funebre solemne. Drapelele de luptă se înclină înainte.

342. Cînd ajunge la monument (mormînt), delegaţia depune coroana şi îi comemorează pe cei căzuţi printr-un moment de reculegere. Orchestra încetează să cînte.

După momentul de reculegere orchestra intonează Imnul de stat. După terminarea intonării imnului delegaţia se retrage de la monument (mormînt) şi se aliniază cu faţa spre gardă, iar garda de onoare, la comanda şefului de gardă îşi schimbă formaţia în coloană de marş şi trece în defilare însoţită de marşul orchestrei prin faţa monumentului (mormîntului) şi persoanelor ce au depus coroana.

343. În caz de depunere a coroanelor de către şefii unor state şi guverne străine, precum şi de către miniştrii apărării şi delegaţiile militare oficiale, se respectă ordinea expusă în pct. 338-342. În acest caz melodiile funebre solemne se intonează numai cu aprobarea şefului delegaţiei. După momentul de reculegere se intonează Imnul de stat al ţării, delegaţia căreia a depus coroana. Delegaţiile militare din străinătate sunt însoţite de reprezentantul Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi de comandantul comenduirii garnizoanei.

În caz de depunere a coroanelor la monumentele şi mormintele ostaşilor de către alte delegaţii din străinătate, garda de onoare şi orchestra nu se desemnează. In acest caz prin ordinul şefului garnizoanei sau al comandantului comenduirii militare la monument (mormînt) se instalează una-două perechi de santinele şi, dacă e necesar, se numeşte un ofiţer cu doi militari pentru aducerea coroanei spre locul depunerii acesteia.

CAPITOLUL 12

ANTRENAREA TRUPELOR PENTRU LICHIDAREA URMĂRILOR CIRCUMSTANŢELOR EXTREME

Principii generale

344. Unităţile militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova se antrenează pentru lichidarea urmărilor circumstanţelor extreme (calamităţilor naturale, avariilor de mari proporţii, catastrofelor, epidemiilor, epizootiilor) sau pentru acordarea ajutorului populaţiei sinistrate printr-un ordin al Ministrului apărării (conducătorul structurii militare). În cazuri excepţionale, cînd nu este timp pentru primirea permisiunii, unităţile militare pot fi antrenate prin decizia şefului garnizoanei, care raportează imediat despre aceasta.

345. Trupelor destinate pentru lichidarea urmărilor circumstanţelor extreme sau pentru acordarea ajutorului populaţiei şeful de garnizoană le dă misiunea în care se indică: în subordinea cărui comandant (şef) intră fiecare unitate (subunitate) militară, modul de deplasare, mijloacele tehnice date ca întărire, termenul de executare a misiunii date, armamentul, ţinuta şi modul de asigurare a drepturilor.

346. Odată cu sosirea la locul de destinaţie, comandantul unităţii (subunităţii) militare se prezintă imediat la persoana, în subordinea căreia a fost trecut, şi la indicaţiile acesteia organizează îndeplinirea misiunii primite.

Dacă la locul avariei, catastrofei sau calamităţii naturale lipseşte persoana în subordinea căreia au fost trimise trupele, comandantul unităţii (subunităţii) militare de sine stătător întreprinde măsuri de îndeplinirea misiunii primite, coordonînd acţiunile sale cu organele puterii administrative locale şi cu forţele repartizate prin dispoziţiunea acestora.

Despre îndeplinirea misiunii primite comandantul unităţii (subunităţii militare) raportează şefului garnizoanei şi şefului său nemijlocit.

347. Este interzisă subordonarea unităţilor, subunităţilor sau formaţiunilor militare reprezentanţilor organelor puterii administrative locale.

Pentru efectuarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări urgente, unităţile militare şi subunităţile de apărare civilă pot fi trecute temporar în subordinea şefului corespunzător de protecţie civilă.

348. Pentru paza bunurilor materiale ce au rămas sau au fost scoase de pe locul avariei, catastrofei sau calamităţii naturale, sunt destinate printr-un ordin al comandantului unităţii (subunităţii) militare, repartizate pentru lichidarea urmărilor circumstanţelor extreme, gărzi temporare. Aceste gărzi sunt subordonate comandantului unităţii (subunităţii) militare, de la care au fost destinate, şefului garnizoanei, comandantului comenduirii garnizoanei şi ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

ANEXE

| A P R O B |Anexa 1 |

|Comandantul___________________________________________________________ |la Regulamentul serviciului |

|(gradul militar, semnătura, numele) |în garnizoană şi de gardă |

| |secret |

|“____”__________________________20____ |(la complectare) |

| | |

| | |

TABELUL DE SERVICIU AL GĂRZII

Garnizoana_________________________________________________

(denumirea localităţii)

|Numărul |Denumirea|Numărul de posturi |Personalul gărzilor |

|gărzilor |obiective| | |

| |lor | | |

| |păzite | | |

| | |

TABELUL CU RÎND LA SERVICIU

al serviciului________________________________________________

în garnizoană (de zi)

________________________________________________

în garnizoană (unitatea militară)

la data de “_____”_____________________________20____

|Unităţil|Personalul gărzii şi timpul începerii serviciului |Notă |

|e | | |

|militare| | |

|( | | |

|subunită| | |

|ţile) | | |

| |Ofiţerul de serviciu pe gărzi |

| |şi ajutorul său |

TABELUL DE POSTURI AL GĂRZII nr. __________________

(în garnizoană, interioară)

|Personalul gărzii |Numerele caporalilor de schimb |Numerele de posturi |Consemnele de serviciu speciale|

|şi numărul de |şi ale |şi ce este luat |ale santinelelor |

|posturi |posturilor lor |sub pază | |

|1 |2 |3 |4 |

| | | | |

Comandantul comenduirei militare a garnizoanei ( şeful de stat major a unităţii militare) _____________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Notă.

1. În coloana 1 este enumerat întregul personal al gărzii, de exemplu: şeful de gardă (ofiţer, subofiţer, sergent) — 1, ajutorii şefului de gardă — 2, caporalii de schimb — 3 etc, apoi se indică numărul de posturi cu 3 şi cu 2 schimburi de santinele, posturi cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază (fără santinele) şi numărul de posturi de cîini de pază.

2. În coloana 3 sunt indicate denumirea obiectivelor la post şi

se notează ce fel de sigilii (plumb pentru sigilat, numărul lor) sunt

utilizate la fiecare obiectiv.

3. În coloana 4 sunt indicate obligaţiile speciale de serviciu ale

santinelelor în funcţie de condiţiile de pază şi apărare a fiecărui post, în care cazuri se permite santinelei să facă uz de armă şi modul de legătură cu şeful de gardă ( corpul de gardă).

Anexa 4

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

(prima pagină a foii de stare a gărzii)

FOAIA DE STARE A GĂRZII nr. _________________________________

(în garnizoană, interioară)

_______________________________________________________________

(data, luna, anul)

|Data, ora, minutele|Conform cărei |Denumirea |Deschis, închis |Gr. militar, numele|Semnătura persoanei|Semnătura |

| |autorizaţii s-a |obiectivului | |persoanei căreia i |căreia i |comandantu-lui |

| |permis accesul şi | | |s-a permis accesul |s-a permis accesul |gărzii |

| |nr. autorizaţiei de| | | | | |

| |acces | | | | | |

| | | | | | | |

Pe această pagină se înscriu:

1. Notiţele privitor la accesul în corpul de gardă, la obiectivele de păzit şi semnăturile şefului de gardă şi ale persoanelor admise la deschiderea magaziilor.

2. Semnăturile şefilor de gardă nouă şi veche privitor la schimbul gărzilor, neregulile constatate în cadrul schimbului.

3. Notiţele comandantului de companie (baterie) despre măsurile luate pentru lichidarea neregulilor de serviciu ale gărzii.

(paginile 2 şi 3 ale foii de stare a gărzii)

GRAFICUL POSTURILOR

Garda nr.________ de la____________________________________________________

( subunitatea, denumirea convenţională a unităţii militare)

Şeful de gardă ___________________________________________________________ ( gradul militar, numele, prenumele)

Ajutorul şefului de gardă___________________________________________________

( gradul militar, numele, prenumele)

|Numerele |Gradul militar, numele pronumele caporalilor de schimb|Gradul militar, numele şi prenumele militarilor de gardă |

|posturilor | | |

| | |Schimbul 1 |Schimbul 2 |Schimbul 3 |

| | | | | |

Însoţitorii_______________________________________________________________

(gradul militar, prenumele şi numele)

Timpul de instalare a militarilor la posturi:

Cu trei schimburi__________________________________________________________

Cu două schimburi________________________________________________________

Comandantul de companie (baterie) __________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Locţiitor şef secţie S1 (A1) pentru lucru educativ (sociolog-psiholog)________________

_______________________________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Controlul medical efectuat de ______________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Note:

2. Dacă santinelele se schimbă peste o oră, apoi se indică ora schimbului şi cine a efectuat aceste schimburi.

3. În caz de anumite modificări în personalul schimburilor se fac notiţe în coloanele respective.

4. În coloana a doua se adaugă: dacă personalul gărzii include operatori pentru mijloacele tehnice de pază — gradele lor militare, numele şi prenumele, iar dacă sunt posturi pentru cîini de pază — gradele militare, numele şi iniţialele instructorilor de cîini de pază.

5. Dacă gărzii i se acordă mijloace de transport, marca şi numărul lor, de asemenea, gradele militare, numele şi prenumele conducătorilor auto sunt notate în prezenţa însoţitorilor.

EVIDENŢA RAPOARTELOR SANTINELELOR

DESPRE EXECUTAREA SERVICIULUI

|N Nr. |Ora primirii rapoartelor |

|posturilor | |

| |19-21 |21-23 |23-01 |01-03 |03-05 |05-07 |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

Şeful gărzii ______________________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

(pagina 4 a foii de stare a gărzii)

LISTA

DE APRECIERE A SERVICIULUI EFECTUAT DE PERSONALUL GĂRZII

|Nr. d/o|Gradul |N.P.P. |Aprecierea |

| |militar | | |

| | | |Pentru cunoaşterea regulamentului |Pentru |Pentru |Pentru |

| | | | |cunoaştere|acţiunile |serviciul |

| | | | |a |la post |practic |

| | | | |tabelului | | |

| | | | |de post | | |

| | |

| | |

Analiza serviciului de gardă a fost efectuată de:

comandant companie (baterie)__________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Foaia de stare a gărzii a fost verificată de

şeful statului major________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

comandantul unităţii militare________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Note.

1. Toate notaţiile în foaia de stare a gărzii se fac cu stiloul, fără nici un fel de corectări.

2. Foile de stare ale gărzilor care s-au schimbat, şeful de stat major al unităţii militare le prezintă zilnic comandantului unităţii pentru a lua cunoştinţă şi a lua decizia. După aceasta foile de stare ale gărzii, cu indicaţia care măsuri sunt luate pentru lichidarea neregulilor constatate, şeful statului major al unităţii în termen de 2 zile le întoarce comandantului comenduirii militare.

3. Foile de stare ale gărzii se păstrează la comenduirea militară (statul major al unităţii militare) pe parcursul anului ce urmează după anul curent.

Anexa 5

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

ÎMPREJMUIREA OBIECTIVELOR ŞI UTILAREA POSTURILOR

1. Teritoriul pe care sunt amplasate obiectivele de pază trebuie să fie împrejmuit cu gard (din lemn, sîrmă ghimpată etc).

Teritoriul pe care sunt amplasate obiectivele de garnizoană, din subordine centrală şi alte obiective importante (magazii cu substanţe explozive, muniţii, combustibil etc.), trebuie să aibă împrejmuire exterioară şi interioară cu înălţimea de cel puţin 2 m şi distanţa dintre sîrme de cel puţin 15 cm. Distanţa dintre împrejmuirea exterioară şi cea interioară este determinată în funcţie de condiţiile locale şi poate fi de 10 m şi mai mare. Între împrejmuiri este un culoar de itinerar pentru mişcarea santinelelor şi culoarul de control lîngă partea exterioară a împrejmuirii, cu lăţimea de cel puţin 5 m.

Pentru comoditatea controlului căilor de acces la obiectivul păzit între împrejmuiri (lîngă împrejmuirea exterioară) pot fi turnuri de observare utilate cu mijloace de legătură, semnalizare, projectoare şi instalaţii paratrăsnet.

La obiectivele de importanţă deosebită în baza deciziei şefului statului major pot fi executate construcţii inginereşti speciale cu armament şi aparate de observare sau turnuri de observare cu împrejmuire rezistentă la gloanţe.

La căile de acces spre teritoriul obiectivelor păzite, la necesitate, sunt puse indicatoare ce se văd bine ziua şi noaptea, cu inscripţiile: „Trecerea (circulaţia) interzisă". Calea de ocolire se indică prin săgeată. Aceste indicatoare pot fi puse doar într-o anumită perioadă a zilei.

2. În jurul obiectivelor amplasate în exteriorul unităţii militare, în acord cu organele de putere şi conducere locale, pot fi determinate în conformitate cu legislaţia zonele şi raioanele interzise. Limitele zonei (raionului) interzise vor fi marcate pe teren cu semne de indicaţie ce se văd bine, în limba de stat: „Zonă (raion) interzisă, trecerea (circulaţia) interzisă". Despre stabilirea limitelor zonei (raionului) interzise şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare, şeful obiectivului de păzit) este obligat să anunţe, prin intermediul organelor de administraţie locală, populaţia localităţilor din apropiere. În limitele zonelor (raioanelor) interzise nu vor intra drumurile de circulaţie generală, construcţiile de locuit şi de serviciu, cîmpurile agricole etc.

3. Pe teritoriul postului, în funcţie de condiţiile locale, santinela va fi asigurată cu un cîmp vizual şi de tragere maxim (cel puţin 50 m), de aceea, teritoriul din jurul postului va fi curăţat de tufari, copacii vor fi tăiaţi parţial — crengile de jos pînă la înălţimea de 2,5 m, iarba — cosită, obiectele de prisos înlăturate, limita interzisă ce determină distanţa minimă a accesului persoanelor străine este marcată de indicatoare vizibile pentru santinelă ziua, noaptea şi în condiţii de vizibilitate redusă.

Pe teritoriile obiectivelor ce au cîteva posturi limitele fiecărui post sunt marcate pe teren cu indicatoare, de exemplu: „Hotarul (limita) postului nr. 2".

4. Pentru apărarea celor mai importante obiective şi a corpului de gardă, aflate în afara taberelor militare, sunt săpate şi utilate tranşee, astfel ca din ele să fie deschis cîmpul de tragere asupra căilor de acces la post (corpul de gardă) şi să fie asigurată în măsura posibilităţilor legătura de foc cu posturile învecinate. Tranşeea este utilată cu mijloace de legătură (semnalizare) cu corpul de gardă.

5. Noaptea căile de acces la post şi obiectivul de păzit vor fi suficient iluminate.

Iluminaţia va fi astfel, ca santinela, stînd la post sau mişcîndu-se pe itinerar, să fie tot timpul în umbră.

[pic]

6. Postul este utilat cu mijloace de legătură, care vor da posibilitate santinelei (cel puţin din două puncte, iar la paza obiectivelor prin patrulare — peste fiecare 250 m de itinerar) pentru a raporta în corpul de gardă despre executarea serviciului.

7. Posturile interioare, vor avea împrejmuire cu înălţimea de 0,7—1 m şi iluminaţie.

La punctul de control trebuie să fie împrejmuire contra atacului prin surprindere.

8. La fiecare post exterior (în cazurile de necesitate şi la cel interior), nemijlocit în apropierea depozitului, magaziei, etc., se vor afla mijloace de stingere a incendiului: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).

9. La postul exterior se va afla o umbrelă-ciupercă special utilată pentru păstrarea îmbrăcămintei de post; la postul interior — dulap sau cuier pentru scurta îmblănită ( manta )

Umbrela-ciupercă este vopsită în culoarea obiectivului păzit sau a terenului din jur.

10. Indicaţiile privitor la utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază sunt expuse în compartimentul „Serviciul de gardă cu aplicarea mijloacelor tehnice de pază".

Anexa 6

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

UTILAREA CORPULUI DE GARDĂ

1. Corpul de gardă constă din:

- camera comună pentru întreg personalul gărzii;

- camera şefului de gardă şi a ajutorului acestuia, care comunică printr-o uşă cu geam cu camera comună pentru personalul gărzii;

- camera pentru schimbul ce se odihneşte al gărzii, care comunică printr-o uşă cu camera comună pentru personalul gărzii.

În afară de aceasta, în corpul de gardă vor fi: o cantină cu utilaj pentru încălzirea hranei, locuri (camere) de spălat, pentru fumat, curăţarea armelor şi încălţămintei, cameră de uscare, locul pentru pentru activităţi de menaj, veceu, magazie pentru carburanţi. Corpurile de gardă ale gărzilor cu personal mic pot să nu aibă cantină. În aceste cazuri se va utila un loc pentru păstrarea veselei, produselor şi pentru încălzirea hranei.

În corpul de gardă al gărzii, majoritatea obiectivelor păzite ale căreia sunt utilate cu mijloace tehnice de pază, va fi o cameră cu panoul deservit de ajutorul (operatorul) şefului de gardă pentru mijloacele tehnice de pază. Panoul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază va fi în cîmpul vizual al şefului de gardă.

2. În camera comună pentru personalul gărzii vor fi:

- planşă cu textul Jurămîntului Militar;

- tabelul de posturi;

- regulamente militare;

- ziare şi reviste;

- desene sau planşe ce ilustrează regulile de serviciu, de asemenea, ce ilustrează şi descriu faptele de eroism ale personalului de gărzi la executarea serviciului de gardă, fotografii ale militarilor eminenţi în executarea aerviciului de gardă;

- telefoane pentru audierea translărilor radio pentru două treimi ale schimbului de veghe;

- complete de şah şi de dame;

- ceasornic;

- lanterne pentru toţi caporalii de schimb;

- termometre interior şi exterior;

- trusă medicală şi pachetele individuale de bandaje pentru personalul gărzii;

- rastelul pentru arme, utilat cu semnalizare luminoasă-acustică cu transmiterea semnalelor în camera şefului de gardă;

- masă şi scaune pentru schimbul de veghe;

- cuier pentru îmbrăcămintea personalului de gardă şi al doilea complet de îmbrăcăminte de post;

- urne.

Dulapul şi cuierul se permite de a fi în alte camere (coridor), în funcţie de amplasamentul corpului de gardă.

În camera comună în afară de aceasta poate fi instalat televizor.

3. În camera şefului de gardă trebuie să fie:

- lista documentelor primite de şeful de gardă;

- lista utilajului, inventarului şi materialelor care se află în corpul de gardă;

- schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi;

- instrucţia pentru şeful de gardă;

- pachetul cu documentaţie în caz de alarmă;

- modele de permis de acces în funcţie de numărul persoanelor ce au dreptul să le semneze, de semnături ale acestora;

- modelul de legitimaţie de o singură dată ce permite controlul gărzii;

- modele de sigilii (plumb pentru sigilat) aflate în lăzi speciale (safeuri) — pentru toţi caporalii de schimb;

- lista persoanelor în funcţie, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau pot avea accesul la primirea în gardă a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară) ce se află la staţionare; de regulă, în liste se indică gradul militar, funcţia, numele, prenumele, numărul documentului de identitate (paşaportului) al acestora, la deschiderea (închiderea) cărui obiectiv sunt admişi, ce sigiliu (plumb pentru sigilat) se aplică şi timpul de deschidere (închidere) a obiectivului;

- cheile de la camerele arestului;

- regulamente;

- telefonul de legătură directă cu ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi mijloacele de legătură cu posturile;

- safeul metalic pentru pistoalele militarilor de gardă la punctele de control;

- rezerva de muniţii în lăzi metalice cu lăcăţile şi cheile la ele;

- safeul de metal pentru păstrarea muniţiilor la posturile de două schimburi;

- rechizite de birou;

- sticlă pentru apă şi pahar;

- masă cu sertar ce se încuie şi două scaune;

- cuier;

- lanternă;

- pat pentru odihnă.

4. În camera pentru schimbul de odihnă vor fi paturi amenajate pentru odihnă; numărul lor va asigura odihna concomitentă a unui schimb de militari de gardă şi altor persoane din gardă, cărora li se cuvine să se odihnească (pct. 237).

5. În cantină vor fi:

- mese şi scaune (taburete) pentru două treimi din personalul gărzii;

- dulap pentru veselă şi produse ;

- complet de veselă şi vase pentru aducerea şi luarea mesei de către personalul întreg;

- rezervor cu apă potabilă încuiat la lacăt, cu jet, sau de la reţeaua de alimentare cu apă;

- plită electrică sau aragaz pentru încălzirea hranei;

- plonjor sau fierbător pentru fierberea apei;

- chiuvetă sau vas pentru spălarea veselei.

- În camera cu panoul de recepţie a semnalelor vor fi:

- aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază;

- documentaţia ajutorului de şef de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază;

- masă şi scaune ;

- rechizite de birou.

7. În locurile (camerele) pentru fumat, curăţare a armelor şi încălţămintei vor fi: o masă pentru curăţarea armelor, o ladă metalică pentru cîrpe, rechizite pentru curăţarea încălţămintei.

8. Toată documentaţia gărzii, de asemenea, alt material intuitiv vor fi în rame sau pe planşete.

9. În fiecare cameră va fi afişat pe perete lista bunurilor şi inventarului ce se află în ea.

10. Corpul de gardă se asigură cu surse electrice (de rezervă) de iluminaţie în funcţie de numărul camerelor, de asemenea, cu mijloace de stingere a incendiilor: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).

Dacă corpul de gardă e amplasat în afara unităţii militare, la necesitate el va fi utilat cu obloane de lemn ce se închid din interior.

11. Intrarea în corpul de gardă este utilată cu zăvor ce exclude accesul în corpul de gardă al persoanelor sosite pentru deschiderea (închiderea) obiectivelor păzite.

12. Teritoriul adiacent la corpul de gardă va avea împrejmuire cu înălţimea de cel puţin 2 m. La intrarea în corpul de gardă va fi utilat locul pentru curăţarea încălţămintei (grile metalice sau de lemn); în apropierea corpului de gardă se va instala un container pentru gunoi cu capac ce se închide.

13. Rezerva necesară de carburanţi, mijloace de iluminaţie (luminări, lămpi de petrol, lanterne) şi inventarul pentru efectuarea curăţeniei se vor păstra în magazie.

14. În faţa corpului de gardă sunt amenajate terenuri pentru alinierea gărzii şi pentru încărcarea armelor, cu captor de gloanţe, care pe timp de noapte sunt bine iluminate, de asemenea, un loc (încăpere) pentru amplasarea personalului gărzii schimbate, cu rastel pentru păstrarea armelor. Corpul de gardă ce dispune de mijloc de transport va avea loc pentru staţionarea lui.

Anexa 7

la Regulamentul serviciului în

garnizoană şi de gardă

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A REZERVEI DE CARTUŞE DE LUPTĂ

GARDA nr._______

|Unitatea militară |

|Data primirii şi |Stocul de cartuşe de luptă |Denumirea, numărul |Controlul stocului de cartuşe |

|cheltuielii cartuşelor | |documentului de | |

| | |ridicare şi complectare| |

| | |a stocului de cartuşe | |

| |Pentru pistoale – |Pentru | |Data controlului |Nota privitor la |

| |mitralieră şi carabine |pistoale | |şi nota persoanei ce |lichidarea |

| | | | |l-efectuat, privitor la|neajunsurilor |

| | | | |starea stocului de |constatate |

| | | | |cartuşe | |

Stocul de cartuşe la ________________________________________

Eliberate_________________________________________________

Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului

major al unităţii) __________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Stocul de cartuşe la ________________________________________

Completat________________________________________________

Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii)___________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Stocul de cartuşe la __________________

Comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţi)____________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Notă.

1. La eliberarea (completarea) stocului de cartuşe se întocmeşte actul semnat de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii), şeful serviciului armament şi muniţii al unităţii militare, care a eliberat stocul de cartuşe, militarul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), şi de şeful de gardă. Stocul de cartuşe de luptă este completat pînă la normă, lada este din nou sigilată şi se predă la păstrare şefului de gardă.

2. Aproximativ aceeaşi formă are registrul de evidenţă a setului de grenade şi focoase. La rubricile respective sunt indicate denumirile necesare.

Anexa 8

la Regulamentul serviciului în

garnizoană şi de gardă

ŢINUTA GĂRZILOR

1. Ţinuta gărzilor constă din scurtă de campanie călduroasă (scurtă îmblănită, manta), completul de ţinută de campanie curată şi îngrijită, încălţăminte, coi- fură, centură şi cartuşieră.

În calitate de îmbrăcăminte de post sunt folosite: pe timp de iarnă - cojoc şi pîslari, pe timp de vară - manta de ploaie cu glugă sau foaie de cort şi încălţăminte specială impermeabilă, îmbrăcămintea de post, în afară de cojoc, constă din două complete pentru fiecare post, unul dintre care se află în corpul de gardă, iar altul - la post. În afară de aceasta, în corpul de gardă trebuie sa fie mantale de ploaie cu glugă sau foi de cort şi încălţăminte specială impermeabilă pentru şeful de gardă, ajutorii săi şi caporalii de schimb.

În cazuri speciale la indicaţia şefului statului major santinelele pot executa serviciul în veste antiglonţ şi căşti.

2. Gărzile vor sosi la locul de apel în mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase). Pe timp călduros, la indicaţia comandantului comenduirii garnizoanei (şefului de stat major) gărzile se pot prezenta la apel fără mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase).

Modul de purtare a mantalei (scurtei îmblănite, scurtei de campanie călduroase) poate fi schimbat; în timpul apelului - de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară), iar după apel - de către şeful de gardă.

Pe timp de vară cu vînt rece şi ploaie, schimburile pleacă la posturi în mantale (scurte de campanie călduroase). Dacă temperatura aerului depăşeşte + 15°C la umbră, schimburilor li se permite să lase mantalele (scurtele de campanie călduroase) în cuiere în corpul de gardă.

Pe timp nefavorabil schimburile pleacă la posturi în mantale de ploaie cu glugi (foi de cort) şi în încălţăminte impermeabilă.

Mantalele de ploaie (foile de cort) santinelele la posturi le dezbracă (îmbracă), dacă e nevoie.

5. Cojocul de post se îmbracă şi se dezbracă doar în timpul schimbului la posturi. Pîslarii se încalţă în corpul de gardă.

Se permite de a îmbrăca cojocul şi pîslarii dacă temperatura aerului e sub - 5°C şi dacă e vînt rece.

Cojocul se îmbracă peste manta (scurta de campanie călduroasă) .

Cojoacele şi mantalele de ploaie (foile de cort) dezbrăcate se pun în cui sub umbrela-ciupercă sau la turnul de observaţie.

Mantalele de ploaie (foile de cort) şi pîslarii după întoarcerea de la posturi se dezbracă şi se usucă.

Santinelele din interiorul încăperilor încălzite la temperatura nu mai joasă de + 18°C vor fi obligator fără mantale (scurte îmblănite, scurte de campanie călduroase).

Anexa 9

la Regulamentul serviciului în

garnizoană şi de gardă

[pic]

[pic]

[pic]

POZIŢIA ARMEI LA SANTINELA DIN POST

[pic]

|Poziţia pistolului-mitralieră la pregătirea de tragere stînd în |Poziţia pistolului-mitralieră la pregătirea de tragere stînd în |

|picioare |picioare utilizînd cureaua |

|Poziţia carabinei la pregătirea |Poziţia armei: santinela îmbrăcat cu |

|de tragere stînd în picioare |foaia de cort |

Note.

1. Mişcîndu-se, santinela ţine arma după cum este arătat în figuri.

2. Santinelei cu pistol-mitralieră i se permite să lase în jos braţul drept saucelstîng, iar santinelei cu carabină — să ţină arma cu mîna dreaptă înaintea gărzii trăgaciului.

3. Arma în poziţia „la umăr", „la piept" sau „la picior" se ţine respectînd regulile indicate în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Anexa 10

la Regulamentul serviciului în

garnizoană şi de gardă

UTILAREA TABEREI DE GARDĂ

PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI GĂRZILOR

DE EXECUTAREA SERVICIULUI

[pic]

Locurile de instrucţie:

A — clasa de pregătire teoretică;

B — antrenamente de încărcare şi descărcare a armei;

C — primirea şi predarea postului, schimbarea santinelelor;

D — acţiunile santinelei în caz de incendiu;

E — acţiunile santinelei la post în diverse condiţii;

F — antrenarea procedeelor de luptă corp la corp;

G — pregătirea gărzii pentru paza transporturilor cu încărcături militare (pentru unităţile militare ce dispun de astfel de gărzi).

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

Utilarea:

1 — plafon de iluminare;

2 — panouri pentru planşe (problemele de instrucţie însuşite);

3 — stingătoare;

4 — mijloace de transmisiuni;

5 — indicatori ai limitelor interzise (distanţele minime pînă la care se pot apropia persoanele străine);

6 — elemente de perimetru ale postului cu mijloacele tehnice de pază, fîşie de control şi itinerarul de deplasare a santinelei, mijlocului de transport;

7 — umbrelă-ciupercă de post;

8 — panou de conducere;

9 — locul de antrenare a procedeelor de luptă corp la corp;

10 — terenul pentru formaţia gărzii;

11—planşă (poziţia armei la santinelă, modul de uz de armă);

12 — împrejmuire pentru santinelă;

13 — planşă (obligaţiile personalului de gardă şi exigenţele de securitate la paza transporturilor cu încărcături militare);

14 — planul instrucţiunilor pentru personalul gărzii;

15 — safeul cu bani;

16 — locul de încărcare a încărcătoarelor;

17 — locul pentru curăţarea încălţămintei.

Anexa 11

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

PAZA OBIECTIVELOR CU CÎINII DE PAZĂ

Cîinii de pază, pentru întărirea pazei obiectivului sunt folosiţi în temei noaptea şi în condiţii de vizibilitate redusă (ploaie, ceaţă etc.).

La apelul gărzilor se prezintă doar ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază.

Durata aflării cîinilor la posturi nu va depăţi 12 din 24 ore, iar la temperatura aerului de — 20°C şi mai joasă durata aflării cîinilor la post se va reduce pînă la 6 ore, lucru despre care şeful de gardă va face notiţa respectivă în registrul de serviciu al cîinilor de pază şi în foaia de stare a gărzii.

Post pentru cîinele de pază se numeşte sectorul de teren special utilat, unde este folosit cîinele pentru întărirea pazei obiectivului.

Posturile pentru cîinii de pază sunt în cele mai periculoase căi de acces la obiectiv înaintea împrejmuirii (posturilor) exterioare la distanţa de pînă la 80 m sau între împrejmuirea exterioară şi primul aliniament dotat cu mijloace tehnice de pază, ţinîndu-se cont de posibilitatea de a avea cîmp de tragere înaintea cîinelui.

5. Ajutorul şefului de gardă pentru serviciul de cîini de pază amplasează cîinii la posturi la ordinul şefului de gardă. Amplasarea cîinilor o execută fiind însoţit de ajutorul şefului de gardă sau de caporalul de schimb respectiv. Fiecare instructor de cîini duce cel mult doi cîini, obligator cu botniţă.

Convingîndu-se de starea bună a postului, instructorul prinde lanţul de zgarda de la gîtul cîinelui, îi scoate botniţa şi cureluşa de la zgardă.

După încheierea amplasării cîinilor la posturi ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază raportează şefului de gardă.

Primind semnal de la santinelă sau auzind lătratul cîinelui, şeful de gardă, pentru elucidarea situaţiei trimite imediat ajutorul său pentru serviciul de cîini de pază, instructorul cîinilor acestui post şi caporalul de schimb respectiv.

Odată cu zorii sau cu îmbunătăţirea condiţiilor de vizibilitate (după ploaie, ceaţă, ninsoare) cîinii sunt scoşi de la posturi de către ajutorul şefului de gardă pentru serviciul de cîini de pază, fiind însoţit de ajutorul şefului de gardă sau de caporalul de schimb respectiv, şi cîinii sunt duşi de instructorul de cîini la locul de amplasare permanentă. Despre scoaterea din posturi sau schimbarea cîinilor în posturi şeful de gardă dă indicaţii ajutorului său pentru serviciul de cîini de pază.

Controlul serviciului cîinilor de pază şi stării posturilor este exercitat, cu permisiunea şefului de gardă, de ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază (instructorul) în componenţa echipei de control-pază sau însoţit de ajutorul şefului de gardă (caporalul de schimb respectiv).

Modul de întreţinere şi pregătire a cîinilor de pază, de asemenea, indicaţiile privitor la utilarea posturilor pentru cîinii de pază şi ordinea de control al lucrului cîinilor de pază sunt expuse în instrucţiunea specială.

Ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază

Ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază este numit dintre instructorii de cîini de pază superiori. El se află în subordinea şefului de gardă şi răspunde de amplasarea la timp la posturi a cîinilor de pază şi de serviciul instructorilor de cîini de pază.

Ajutorul şefului de gardă pentru serviciul de cîini de pază are următoarele atribuţii:

a) să cunoască cu precizie amplasarea posturilor de cîini de pază şi să conducă repartizarea lor în posturi;

b) înainte de trimiterea instructorilor de cîini de pază la posturi să controleze cunoaşterea de către instructorii de cîini de pază a obligaţiilor sale şi starea echipamentului cîinilor;

c) cel puţin o dată în timpul aflării la post a cîinilor să controleze comportamentul lor;

d) să completeze catalogul de serviciu al cîinilor de pază (numărul postului, numele cîinelui, numele şi prenumele instructorului, timpul de punere a cîinelui în post, timpul de control şi rezultatul lucrului cîinelui, condiţiile meteo, timpul de scoatere a cîinelui din post).

Instructorul cîinilor de pază

Instructorul cîinilor de pază este răspunzător de întreţinerea în stare bună a posturilor de cîini de pază. El se află în subordinea şefului de gardă şi a ajutorului acestuia pentru serviciul de cîini de pază.

Instructorul de cîini de pază are următoarele atribuţii:

a) să nu părăsească subunitatea fără permisiunea ajutorului de şef de gardă pentru serviciul cîinilor de pază;

b) să cunoască amplasamentul posturilor pentru cîinii de pază şi condiţiile de serviciu la ele ;

c) să cunoască cîinii de pază ai schimbului său şi comportamentul lor la posturi;

d) să controleze la ordinul ajutorului de şef de gardă pentru serviciul cîinilor de pază comportamentul cîinilor la posturi, de asemenea, starea posturilor ;

e) să ia măsuri pentru lichidarea neîntîrziată a neregulilor depistate la posturi (ruperea lanţurilor, încîlcirea cîinilor).

Anexa 12

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

AMPLASAMENTUL ŞI UTILAREA COMENDUIRII MILITARE A GARNIZOANEI

1. Pentru amplasarea comenduirii militare a garnizoanei este necesară o clădire sau încăpere separată, de asemenea, un loc special pentru instrucţiile la pregătirea de front pentru militarii reţinuţi pentru încălcarea regulilor de ţinută militară sau neexecutarea salutului militar.

Suprafaţa generală a clădirii (încăperii) va corespunde normelor stabilite pentru amplasarea instituţiilor Ministerului apărării al Republicii Moldova.

2. In afară de camerele pentru amplasarea comenduirii militare a garnizoanei în clădirea (încăperea) acordată, vor fi următoarele camere: pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul lui, pentru înregistrarea militarilor sosiţi în garnizoană; camere pentru militarii reţinuţi provizoriu, aparte pentru soldaţi şi sergenţi, pentru subofiţeri de asemenea, cameră pentru servicii de menaj.

Împreună cu comenduirea militară poate fi amplasat serviciul de poliţie militară rutieră a garnizoanei. Pentru serviciul dat în comenduire sunt utilate birouri pentru personalul (şeful PMR, inspectorii PMR), pentru şedinţele comisiei militare de calificare a PMR a garnizoanei, de asemenea, clasă de pregătire şi instructaj a serviciului PMR şi de verificare a cunoaşterii de către conducătorii auto a regulilor de circulaţie rutieră.

Lîngă comenduirea militară este utilat locul de staţionare a mijloacelor de transport ale patrulelor şi PMR.

3. În camera ofiţerului de serviciu pe gărzi şi a ajutorului lui se vor afla:

- instrucţia pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi;

- schema garnizoanei cu indicaţia dislocării unităţilor militare, organelor Ministerului de interne, itinerarelor de patrulare, amplasarea posturilor de control PMR şi a locurilor publice din oraş;

- registrul de primire şi de predare a serviciului;

- agenda cu numerele telefoanelor orăşeneşti;

- tabelele de posturi ale gărzilor în garnizoană;

- modelele de legitimaţii ce dau drept de control al gărzilor;

- set de regulamente militare;

- safeul metalic pentru păstrarea documentelor;

- safeul metalic pentru păstrarea armelor şi muniţiilor gărzii (echipei) sosite în garnizoană;

- dulapul pentru păstrarea staţiilor de radio;

- biroul de cancelarie cu rechizite de scris;

- trei-patru scaune;

- pat pentru odihnă;

- ceasornic;

- termometru interior şi exterior;

- dulap sau cuier pentru îmbrăcăminte călduroasă;

- sticlă pentru apă şi pahare;

- telefon pentru legătură cu şeful garnizoanei, comandantul comenduirii militare, gărzile, unităţile de pompieri ale oraşului şi cu comandanţii unităţilor militare ale garnizoanei, de asemenea, staţia de radio pentru legătura cu patrulele şi posturile de control PMR;

- sursele de iluminare de rezervă.

- În camera pentru militarii de patrulă se va afla:

- schema itinerarelor de patrulare;

- planşe (desene) cu ţinuta militarilor;

- masă;

- scaune după numărul de militari de patrule;

- paturi pentru odihnă;

- dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea călduroasă;

- sticlă pentru apă şi pahare ;

- ziare şi reviste.

În garnizoanele în care patrulele se înarmează, în camera pentru militarii de patrulă vor fi rasteluri pentru păstrarea armelor şi masă pentru curăţarea lor.

Camerele pentru militarii reţinuţi provizoriu vor fi dotate cu paturi de scîndură şi vor avea gratii la geamuri.

6. Modul de asigurare şi deservire gospodărească a încăperii comenduirii militare a garnizoanei este determinat de şeful garnizoanei.

Anexa 13

la Regulamentul serviciului

în garnizoană şi de gardă

ORDINEA DE EVIDENŢĂ A MILITARILOR

CE SE AFLĂ IN DELEGAŢIE ŞI IN CONCEDIU

EVIDENŢA UNITĂŢILOR MILITARE ALE GARNIZOANEI

1. La sosirea în locul de delegare sau concediu fiecare militar este obligat să se pună la evidenţă la comenduirea militară a garnizoanei (dacă aceasta lipseşte — la centrul militar (CM) apropiat), iar înainte de plecarea la locul de serviciu — să se scoată de la evidenţă.

Dacă locul sosirii militarului este îndepărtat de comenduirea militară a garnizoanei sau de CM (peste 10 km) militarul poate să se pună la evidenţă (să se scoată de la evidenţă) la organul administraţiei publice local.

Militarii delegaţi în unitatea militară se pun la evidenţă în această unitate militară.

La punerea la evidenţă sau scoaterea de la evidenţă în documentul de delegaţie sau biletul de concediu se efectuează inscripţia respectivă. Inscripţia de sosire trebuie făcută cel tîrziu în ziua următoare după sosire, iar inscripţia de plecare — în ajunul sau în ziua plecării.

2. Generalii şi coloneii, despre sosire şi plecare, anunţă comandantul comenduirii militare a garnizoanei prin telefon sau în scris, iar foaia de delegaţie sau biletul de concediu pentru notarea datelor de sosire şi plecare i le expediează prin curierul special.

Militarilor angajaţi prin contract aflaţi în concediu li se permite să se prezinte la comenduirea militară a garnizoanei, CM în haine civile.

Toţi militarii în timpul aflării în delegaţie sau concediu sunt obligaţi să aibă biletul de concediu sau foaia de delegaţie şi să le prezinte la cererea şefilor şi superiorilor. In caz de schimbare a adresei, de primire a permisiei de prelungire a concediului sau termenului de delegaţie, de boală sau alte cauze ce reţin plecarea la timp, militarii sunt obligaţi să informeze despre aceasta imediat comenduirea militară a garnizoanei, CM sau organul administraţiei publice local (unde a fost pus la evidenţă) .

Pentru evidenţa militarilor sosiţi în concediu sau deplasare, în comenduirea militară, CM se completează un registru de evidenţă:

REGISTRUL

DE EVIDENŢĂ A MILITARILOR AFLAŢI ÎN

DELEGAŢIE SAU CONCEDIU

|Nr. de |Gradul militar |Numele, |Unitatea |Scopul sosirii în |Numărul şi data foii de delegaţie, |

|ordine | |prenumele |militară |garnizoană |biletului de concediu |

| | | |(denumirea | | |

| | | |convenţională) | | |

| | | |Primirii la arest |Eliberării din arest | | | | | | | | | | |

Şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe unitate)_______________________

_______________________________________________________________ (gradul militar, semnătura, numele)

Notă. După primirea militarilor arestaţi şeful gărzii noi face în listă inscripţia: „Pe data____ luna _____________ anul _______ , la orele______după prezenta listă am primit militarii arestaţi în număr de_____________________ şi semnează.

Şeful gărzii vechi de asemenea semnează mai jos.

REGISTRUL CU MILITARII SANCŢIONAŢI DISCIPLINAR CU AREST AFLAŢI ÎN ARESTUL GARNIZOANEI ÎN 20______

Numărul de ordine |Funcţia, gradul militar, numele, prenumele |Unitatea (denumirea convenţională a unităţii militare) |De către cine a fost arestat |Cauza arestului |Pentru ce termen şi în care celulă să fie reţinut |Obiectele, documentele şi banii ridicaţi |Data primirii în arest |Cînd expiră termenul de arest |Inscripţia privitor la data controlului medical şi a îmbăierii |Inscripţia privitor la eliberare |Semnătura de primire a obiectelor, documentelor şi banilor la plecare | | | | | | | | | | | | | | |

Notă: La rubrica “de cine a fost arestat” pentru persoanele condamnate se face inscripţia „condamnat de judecătoria militară_____________________ ”, iar pentru cele arestate şi reţinute de organul de urmărire penală – “arestat de organul de urmărire penală (cutare)__________________ ”.

RECIPISA DE PRIMIRE

A MILITARULUI IN AREST

Arestatul ______________________________________________________

(gradul militar, numele, prenumele,

_______________________________________________________________

subunitatea, unitatea)

este primit în arest pentru termen de_____zile de la ______________ pînă la_____________ cu deţinere în cameră _________________________________

____________________________________________________

(ora, data, luna)

L. Ş.

Şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară)__________________

____________________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Pe versoul recipisei se indică:

Asupra militarului arestat sunt toate obiectele cuvenite (lipsesc sau nu sunt permise)___________________________________________________________

Şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară)___________________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

Inscripţiile în nota de arest privitor la obiectele aflate asupra militarilor trimişi la arestul garnizoanei se fac de către şeful de arest şi se semnează de către acesta.

Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest păstrează la sine documentele personale sau pot să le predea la păstrare şefului de arest (ofiţerului de serviciu).

Lista de obiecte, documente şi suma de bani ridicate sau primite şeful de arest o include în registrul cu militarii arestaţi în prezenţa lor şi le eliberează recipisa de primire, apoi trimite militarul arestat cu notiţa despre arest la şeful de gardă pentru introducerea în cameră.

În cazul în care la arestul garnizoanei militarul arestat este primit de şeful de gardă, el eliberează acestuia recipisa de obiecte primite de la el. Nota de arest şi obiectele cu lista lor le prezintă şefului de arest.

La primirea în arest a subofiţerilor sancţionaţi disciplinar cu arest obiectele lor nu sunt cercetate, dar ei sunt preveniţi care obiecte le pot avea asupra lor în cameră.

Şeful de gardă, primind militarul arestat, semnează în nota de arest şi o întoarce şefului de arest (ofiţerului de serviciu pe unitatea militară).

Şeful de arest (ofiţerul de serviciu) păstrează la sine nota de arest şi eliberează însoţitorului recipisa de primire a militarului arestat, care va fi prezentată persoanei ce 1-a trimis pe militar în arest.

Întreţinerea militarilor sancţionaţi

disciplinar cu arest în arest

16. Soldaţii, sergenţii şi subofiţerii sancţionaţi disciplinar cu arest sînt deţinuţi în camere comune sau pentru un loc, dorm pe paturi şi sînt asiguraţi cu lenjerie de pat.

Sergenţii sunt deţinuţi la arest separat de soldaţi, iar subofiţerii sunt deţinuţi sub observarea şefului de gardă.

17. Militarii arestaţi sunt obligaţi să respecte întocmai regulile stabilite pentru arest, să execute cerinţele şefului de arest (ofiţerului de serviciu) şi ale personalului gărzii.

Asupra militarilor arestaţi, care nu respectă regulile stabilite de ordine interioară la arest sau care comit încălcări de disciplină militară şi au o atitudine neglijentă faţă de lucru, sunt aplicate sancţiuni în plus de comandantul comenduirei militare a garnizoanei (la arestul garnizoanei) sau de către comandantul de unitate militară (la arestul în unitate). La ordinul acestor persoane şi al şefului de arest (ofiţerului de serviciu) militarii arestaţi, care au comis încălcări, sunt trecuţi în camere de o persoană. Şeful arestului (ofiţerul de serviciu) face notiţele respective în nota de arest.

Arestul adăugător al militarilor, ordonat la arest, este confirmat prin nota de arest respectivă. Termenul de aflare la arest fără întrerupere pentru militarii în termen nu va depăşi 15 zile, iar pentru militarii prin contract — 5 zile.

18. Regimul zilei la arestul garnizoanei este stabilit de comandantul comenduirei militare a garnizoanei, la arestul în unitate — de comandantul unităţii militare.

Pentru soldaţii, sergenţii şi subofiţerii deţinuţi în arest sînt desfăşurate zilnic cîte 7 ore de instrucţii şi activităţi de studiere a regulamentelor. Pentru timpul instrucţiilor ei primesc centuri.

Sergenţii deţinuţi în camere comune sunt atraşi la instrucţii şi activităţi în calitate de superiori.

Soldaţii şi sergenţii deţinuţi la arest în camere comune sînt atraşi la munci de amenajare a arestului pentru o perioadă de pînă la 6 ore pe zi.

Militarii deţinuţi în camere de un loc nu sunt atraşi la munci.

Controlul matinal şi apelul de seară al militarilor arestaţi este executat de către şeful de gardă sau de către ajutorul său după listele nominale pe camere.

Durata somnului pentru toţi militarii arestaţi este de 7 ore în 24 ore. Somnul sau aflarea în poziţia culcat ziua se interzice.

19. Pe parcursul a 24 ore, cu excepţia timpului de executarea muncilor (instrucţiilor) şi plimbărilor, arestaţii se află închişi sub lacăt în camere. Camerele pentru subofiţeri nu se închid sub lacăt.

Lacătele pentru toate camerele vor fi la fel, se vor încuia cu aceleaşi cheie. Două chei se vor păstra în camera şefului de gardă, iar una — în camera şefului de arest.

20. Militarii deţinuţi la arest în mod disciplinar trebuie să aibă în camere lenjerie de corp, ţinută de lucru şi încălţăminte. Celelalte obiecte se păstrează în afara camerelor, în conformitate cu ordinea stabilită în arest. Pentru timpul somnului arestaţii primesc haine călduroase şi li se permite să-şi scoată încălţămintea, iar la temperatura în camere sub +18°C acestea pot fi date lor şi ziua.

Militarilor prin contract arestaţi li se permite să aibă cărţi personale, bani, accesorii de toaletă şi pentru scris. Pentru timpul de somn ei primesc atributele de dormit (plapumă, două cearşafuri, pernă cu faţă de pernă şi saltea).

21. În camerele comune dintre militarii arestaţi sunt numiţi superiorii pe camere, care răspund pentru ordinea în camere. Ei sunt obligaţi să-i adune în formaţie pentru controlul matinal, pentru apel în timpul schimbării gărzilor, pentru apelul nominal de seară al arestaţilor, de asemenea, să controleze ca ei să se culce la timp, să nu deterioreze pereţii şi geamurile, să nu facă inscripţii pe paturi, pereţi şi să nu stingă iluminaţia.

22. Militarii, deţinuţi sub arest, zilnic se scot la plimbare pe o perioadă de 60 de minute cu însoţitori.

Soldaţii arestaţi sunt scoşi separat de sergenţi.

Pentru toaleta matinală şi de seară soldaţii şi sergenţii arestaţi sunt scoşi din camere cu însoţitori: militarii arestaţi în camere comune — pe camere, iar cei din camere de un loc — cîte unul.

Chemarea însoţitorului se face prin santinelă.

23. Militarii prin contract arestaţi, în timpul stabilit de regimul zilei, ies zilnic la plimbare, aparte de ceilalţi militari arestaţi. La plimbare şi pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice ei ies independent, fără însoţitor.

24. La scoaterea soldaţilor şi sergenţilor în limitele arestului centurile nu se eliberează.

Pentru ieşirea din arest (la munci, baie) militarii arestaţi vor fi în ţinuta militară.

Soldaţii arestaţi, la ieşirea din arest pe teritoriul unităţii militare merg cu pas de front, în grupe nu mai mari de 15 persoane, însoţiţi de un militar de gardă.

Sergenţii arestaţi, la ieşirea din arest pe teritoriul unităţii militare merg cu pas de front, însoţiţi de ajutorul şefului de gardă.

Pentru trimiterea militarilor arestaţi în afara arestului (unităţii), la ordinul comandantului comenduirii militare (şefului de stat major al unităţii), se acordă mijloc de transport.

Militarii prin contract arestaţi, dacă sunt chemaţi de comandantul comenduirii militare, de asemenea, la trimiterea la instituţia medicală sau baie, pleacă independent cu permisiunea şefului de gardă.

25. In caz de imposibilitate de acordare din personalul gărzii a militarului de gardă pentru însoţirea arestaţilor în afara arestului (la munci, baie etc), la ordinul comandantului comenduirii militare (şefului de stat major), se numeşte serviciul adăugător, dar se interzice trimiterea acestora la munci în organizaţii şi întreprinderi civile.

26. La executarea de către militarii arestaţi a muncilor, militarul de gardă are următoarele atribuţii:

a) să nu permită muncile concomitent în cîteva locuri, dacă se dificultează din aceasta cauză paza şi observarea arestaţilor;

b) să urmărească ca în timpul muncilor sau la întreruperi militarii arestaţi să nu contacteze cu persoane străine, să nu fumeze şi să nu părăsească locul de lucru;

c) la terminarea muncilor să primească recipisa de la persoana care a beneficiat de muncile arestaţilor, privind executarea şi calitatea muncii;

d) la întoarcerea în arest să raporteze şefului de arest (ofiţerului de serviciu pe unitate) despre comportamentul arestaţilor şi să prezinte informaţia despre lucrul executat.

27. Militarii arestaţi vor face îmbăierea o dată pe săptămînă în zilele şi orele stabilite de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare). Tot în aceste zile are loc controlul medical al militarilor din arest.

Militarii arestaţi, trimişi la instituţiile de tratament, după însănătoşire se întorc în unitatea lor. Decizia privitor la continuarea deţinerii lor la arest o ia şeful care a ordonat sancţiunea disciplinară.

Militarii deţinuţi în arest vor fi întotdeauna frezaţi şi bărbieriţi. Ordinea de frezat şi bărbierit va fi stabilită de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii).

28. Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest în arest sunt asiguraţi cu hrană conform normei de raţie militară de bază.

Acordarea de hrană militarilor deţinuţi în arest se efectuează conform biletului de subzistenţă. Militarii prin contract, care nu au dreptul la raţia alimentară sau hrană fără plată, sunt incluşi în drepturile alimentare conform biletului de subzistenţă la arest. Dacă hrana nu se pregăteşte în arest, modul aducerii ei pentru arestaţi este stabilit de comandantul comenduirii militare (şeful de stat major al unităţii).

Militarii în arest iau masa în camere sau la cantina arestului, în cantină servesc masa: separat — soldaţii, sergenţii.

Militarii deţinuţi în camere de un loc iau masa în camere.

29. Dereticarea zilnică şi generală (o dată pe săptămînă) a camerelor, toaletelor, de asemenea, spălatul podelelor şi focul în sobe la arest se efectuează de către militarii arestaţi sub controlul ajutorului şefului de gardă.

Camerele se aerisesc zilnic, în timpul în care arestaşi sunt la plimbare sau la munci.

Dezinfectarea încăperilor de arest şi a toaletelor se efectuează o dată pe săptămînă. Cu lăsarea întunericului camerele, coridoarele şi toaletele se iluminează în timpul somnului camerele vor fi iluminate.

Iarna în camere temperatura va fi de cel puţin +180 C.

30. Militarilor în timpul aflării în arest li se interzice: orice fel de jocuri, discuţii prin geam, gălăgie, să cînte, să cînte la instrumente muzicale, să încalce ordinea în camere, să primească vizita cuiva, colete, să expedieze şi să primească scrisori.

Militarilor în timpul aflării în arest li se permite să citească ziare, regulamente, literatură militară şi didactică şi să audieze emisiunile radio.

Militarilor aflaţi în arest li se permite să fumeze doar în locuri special amenajate.

În fiecare arest va fi numărul suficient de regulamente, literatură militară şi didactică. De asemenea, zilnic — ziare proaspete. Distribuirea de cărţi şi ziare o va efectua şeful de gardă.

Deţinerea în arest a militarilor condamnaţi

de judecătoria militară, aflaţi sub urmărire penală,

arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală

Militarii condamnaţi de judecătoria militară, aflaţi sub urmărire penală, arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală sunt deţinuţi în arest separat de cei sancţionaţi disciplinar. Militarii condamnaţi şi aflaţi sub urmărire penală sunt deţinuţi separat de cei arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală, ofiţerii şi subofiţerii — separat de soldaţi şi sergenţi.

32. Militarilor condamnaţi de judecătoria militară, aflaţi sub urmărire penală, arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală, pentru somn li se dau mantale, saltele şi perne cu coşuri de pernă; de asemenea li se permite fumatul în locurile pentru fumat.

În arest militarii condamnaţi sunt deţinuţi în baze generale ca şi militarii sancţionaţi disciplinar cu arest.

Vizitarea militarilor arestaţi, reţinuţi de organul de urmărire penală, de asemenea, a celor aflaţi sub urmărire penală este permisă doar cu acceptul organului sau persoanei, care conduce sau efectuează urmărirea penală, cu mandate speciale de permisiune a vizitei.

33. Modul de deţinere şi pază în arest, la deplasarea în afara arestului a militarilor arestaţi sau reţinuţi de organul de urmărire penală, a celor aflaţi sub urmărire penală, de asemenea, condamnaţi de judecătoria militară pînă a fi trimişi la locurile de detenţie, este stabilit de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) în acord cu organul de urmărire penală, procurorul militar sau judecătoria militară.

34. Procurorii militari de toate nivelele în scop de realizare a controlului privitor la respectarea legislaţiei, ofiţerii de urmărire penală şi organele de urmărire penală, exercitînd examinarea dosarelor penale, de asemenea, apărătorii, la prezentarea documentului de identitate, sunt admişi în orice timp în arestul garnizoanei de către şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe gărzi), fiind înştiinţat comandantul comenduirii garnizoanei, iar în arestul în unitate — de către ofiţerul de serviciu pe unitate, fiind înştiinţat şeful de stat major al unităţii militare. Despre accesul apărătorului în arest este înştiinţat procurorul militar, care exercită controlul respectării legislaţiei în arestul respectiv. În acelaşi mod persoanele indicate pot avea acces în camerele pentru militarii reţinuţi temporar.

Eliberarea militarilor arestaţi din arest

35. Militarii sancţionaţi disciplinar cu arest în arest sunt eliberaţi la expirarea termenului de arest: din arestul garnizoanei — de către şeful de arest, din arestul unităţii — de către ofiţerul de serviciu pe unitatea militară; în caz de deces sau boală gravă a membrilor familiilor lor (tata, mama, soţia, copiii, fraţii, surorile) sau a altor persoane care i-au educat, de asemenea, în cazul unei nenorociri, care a lovit familia lor, pot fi eliberaţi înainte de expirarea termenului de arest: din arestul garnizoanei — la ordinul comandantului comenduirii militare, din arestul unităţii — la ordinul comandantului unităţii militară.

În ajunul zilelor de sărbătoare, de asemenea, în ajunul zilelor de alegeri în organele superioare şi locale ale puterii şi conducerii de stat şi de alegeri în organele judiciare, militarii sancţionaţi disciplinar cu arest prin ordinul comandantului de garnizoană (comandantului unităţii militară) sunt eliberaţi din arest.

36. Militarii arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală sunt eliberaţi de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii) sau de şeful de arest - în baza deciziei organului de urmărire penală, militarii arestaţi de procurorul militar - în baza hotărîrii procurorului militar, militarii aflaţi sub anchetă penală şi condamnaţi - în baza încheierii sau hotărîrii judecătoriei militare, în afară de aceasta, la indicaţia procurorului militar, pot fi eliberaţi militarii deţinuţi nelegitim în arest.

37. Pentru eliberarea militarului arestat din arestul garnizoanei şeful de arest, în ajunul expirării termenului de arest, trimite şefului de gardă nota privitor la eliberarea militarului arestat şi îi comunică timpul eliberării comandantului subunităţii (unităţii) acestuia, pentru ca să fie trimis după el reprezentantul.

Nota de eliberare a militarului arestat din arestul garnizoanei

Şefului de gardă

Militarul deţinut în arest _________________________________________

(gradul militar, numele, prenumele)

să fie eliberat__________________________________________________ (ora, data, luna)

în baza: ______________________________________________________

Şeful de arest _________________________________________________

(gradul militar, semnătura, numele)

L. Ş. “___”_______________20_______

Şeful de gardă, primind nota de eliberare, eliberează militarul arestat în termenul indicat în notă şi îl trimite la şeful de arest. Şeful de arest face în registrul cu militarii sancţionaţi cu arest şi în lista nominală a militarilor arestaţi o inscripţie privitor la timpul de eliberare a militarului arestat şi îi eliberează sub semnătură obiectele personale, banii şi documentele, de asemenea, nota de arest cu notiţa de eliberare pentru a o prezenta comandantului de subunitate (unitate). Recipisa eliberată anterior militarului de ridicare de la el a obiectelor, banilor şi documentelor se lichidează.

Notele de eliberare şeful de gardă le prezintă ierarhic, împreună cu foaia de stare a gărzii.

38. Pentru eliberarea militarului arestat din arestul unităţii, ofiţerul de serviciu pe unitatea militară la expirarea termenului de arest, comunică despre aceasta comandantului de subunitate şi trimite şefului de gardă nota de arest cu notiţa de eliberare a militarului arestat. Şeful de gardă eliberează militarul arestat, iar nota de arest o prezintă ierarhic, împreună cu foaia de stare a gărzii.

39. La eliberarea din arest a militarilor arestaţi ori reţinuţi de organul de urmărire penală, şeful de arest (ofiţerul de serviciu pe unitatea militară) le eliberează recipisa, semnată de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii) despre timpul şi motivul de eliberare.

Utilarea arestului

40. Arestul garnizoanei are două secţii: generală — pentru deţinerea soldaţilor şi sergenţilor arestaţi şi secţia pentru deţinerea subofiţerilor, care poate fi în aceeaşi sau în altă clădire, dar cu intrare separată.

Dacă arestul este în acelaşi local cu corpul de gardă, accesul militarilor arestaţi în corpul de gardă va fi exclus.

41. În secţia generală a arestului vor fi:

- camere comune pentru soldaţii sancţionaţi disciplinar cu arest;

- camere comune pentru sergenţii sancţionaţi disciplinar cu arest;

- camere de un loc ;

- camere comune şi de un loc pentru soldaţii şi sergenţii arestaţi şi reţinuţi de organul de urmărire penală;

- camere comune pentru soldaţii şi sergenţii condamnaţi;

- camere pentru militarii reţinuţi provizoriu.

În camere vor fi paturi late din scîndură, ce se închid cu lacăte, mese, scaune şi scuipătoare, iar în camerele comune, în afară de aceasta, locuri cu apă potabilă utilate cu havuzuri.

42. Arestul garnizoanei, de asemenea, va avea următoarele încăperi:

- camere speciale pentru urmărire penală a militarilor arestaţi, reţinuţi de organul de urmărire penală;

- corp de gardă;

- camere pentru lucrul personalului de stat al arestului;

- bucătărie pentru încălzirea sau pregătirea hranei pentru militarii arestaţi, cu accesoriile necesare;

- cantină;

- magazie utilată cu poliţe (cuiere) pentru păstrarea obiectelor militarilor arestaţi;

- cameră de spălat;

- toalete interioare sau exterioare.

43. În camera şefului de gardă vor fi: o masă, cîteva scaune, pat pentru odihnă, cuier, de asemenea, safeu fixat de podea sau de perete, pentru documentele, banii şi obiectele preţioase primite de la militarii arestaţi pentru păstrare.

44. Uşile şi geamurile în camerele pentru arestaţi şi locurile de utilizare comună (cameră de spălat, toaletă) sunt utilate cu mijloace tehnice de pază. În afară de aceasta, geamurile la aceste încăperi vor avea zăbrele, la necesitate şi plase metalice din interior. Uşile camerelor vor avea orificii de observare. În coridoarele arestului vor fi dulapuri pentru obiectele de toaletă şi curăţarea încălţămintei, închise sub lacăte, de asemenea, pentru mantale şi coifuri. Cheile de la dulapuri se vor afla la şeful de gardă.

46. La fiecare arest curtea pentru plimbarea militarilor arestaţi va fi împrejmuită cu gard compact cu înălţimea de cel puţin 2 m.

-----------------------

[1] În continuare, pentru concizie, se vor numi „unităţi militare”.

-----------------------

TURN DE OBSERVAŢIE

UMBRELĂ – CIUPERCĂ PENTRU SANTINELĂ

orchestra

orchestra

3 p. p

2 p.

Şef de gardă

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi

Dirijor militar

Operator pentru mijloace tehnice de pază

Însoţitor de gardă

Militar de gardă

Caporalul de schimb

Ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază

Ajutorul şefului de gardă pentru mijloace tehnice de pază

Ajutorul şefului de gardă

O

ŞG

ASG

DM

Î

MG

CS

AŞCP

AJGT

AŞG

DM

ASG

SG

CS

CS

Î

Î

AŞG

O

ŞG

AŞMTT

O

AŞCP

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download