Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 21 decembrie 2020 Cursul de schimb 21.12.2020 1 EUR4.86631 USD4.0068Prognoza meteo pentru s?pt?m?na 21 – 27 decembrie 2020. Unde ninge de Cr?ciun? 21.12.2020 Meteorologii au anun?at cum va fi vremea de Cr?ciun ?n 2020. ANM a publicat luni diminea?? prognoza meteo pentru perioada 21 decembrie 2020 - 3 ianuarie 2021. ?n aproape toate zonele ??rii, vremea de Cr?ciun va fi mai cald? dec?t normalul perioadei. ?n primele zile din?intervalul 21 - 27 decembrie 2020, temperaturile vor cre?te, iar din weekend urmeaz? o r?cire a vremii.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n BanatVremea va deveni deosebit de cald? pentru aceast? perioad?, dup? primele dou? zile?ale intervalului de prognoz?, astfel ?nc?t media regional? a temperaturilor maxime va cre?te,?de la 6 grade la ?nceput, p?n? la aproximativ 12 grade pe 23 ?i 24 decembrie.Apoi, valorile?termice vor fi ?n sc?dere, spre 3 grade pe 26 ?i 27 decembrie, pentru ca ulterior sa marcheze?o nou? cre?tere ?i sa fie situate, ?n medie, ?ntre 4 ?i 6 grade ?n perioada 28 decembrie – 3?ianuarie.Regimul termic nocturn va fi ?n cre?tere ?n prima s?pt?m?n?, apoi va sc?dea. Astfel,?temperaturile minime vor fi de aproximativ 1 grad, ?n medie, la ?nceputul intervalului, vor?atinge 6..7 grade pe 25 decembrie, apoi vor sc?dea accentuat, spre -3...-2 grade pe 27 ?i 28?decembrie, iar ?ntre 29 decembrie ?i 3 ianuarie, minimele termice vor fi de -1...0 grade.Probabilitatea pentru precipita?ii la nivel local va fi relativ ridicat? ?ncep?nd cu 22?decembrie, dar acestea vor fi mai extinse ca arie ?i, posibil, mai ?nsemnate cantitativ pe 24 ?i?25 decembrie.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n Cri?ana?n intervalul 20 – 24 decembrie vremea va deveni deosebit de cald? pentru aceast??perioad?, iar media temperaturilor maxime va cre?te de la 6 p?n? la 10 grade. Apoi, vremea?se va r?ci, astfel ?nc?t, pe 26 ?i 27 decembrie, media termic? diurn? va fi de aproximativ 2?grade.Ulterior, o nou? tendin?? de ?nc?lzire, va determina valori ale temperaturilor maxime ce?se vor situa ?ntre 3 ?i 6 grade, ?n intervalul 28 decembrie – 3 ianuarie.Regimul termic nocturn?va avea o evolu?ie similar? ?i se va caracteriza, la ?nceput, prin valori medii ?n jurul a 0 grade,?apoi ?n cre?tere, spre 6...7 grade pe 25 decembrie.Ulterior, r?cirea vremii va determina?sc?derea spre o medie termic? de -4 grade pe 27 decembrie, pentru ca ?ntre 29 decembrie ?i?3 ianuarie s? se ?nregistreze temperaturi nocturne de -2 ... 0 grade, ?n medie.Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi ridicat? aproape pe tot parcursul?intervalului de prognoz?, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse ?i vor fi mai?nsemnate cantiativ pe 24 ?i 25 decembrie.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n Transilvania?n primele dou? zile, vremea va fi relativ apropiat? de normalul termic al perioadei, cu o?medie regional? a maximelor diurne de aproximativ 3 grade ?i a minimelor nocturne de -4...-?3 grade. Apoi va avea loc un proces de ?nc?lzire care va determina, pe 25 decembrie,??nregistrarea unor valori medii de 9...10 grade, ziua ?i 4 grade, noaptea.R?cirea ulterioar? a?vremii, destul de accentuat?, va conduce la maxime diurne de 0...1 grad ?i minime nocturne?de -6 grade, ?n intervalul 26 – 28 decembrie. Iar din 29 decembrie ?i p?n? pe 3 ianuarie,?vremea va fi ?n general apropiat? de normal sub aspect termic, cu temperaturi maxime de?2....4 grade ?i minime de -4...-3 grade.Probabilitatea pentru precipita?ii va fi ridicat? pe tot parcursul intervalului de prognoz?,?dar pe 25 decembrie acestea vor fi mai importante cantitativ ?i se vor semnala pe arii mai?extinse.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n Maramure?Vremea se va ?nc?lzi ?n primele zile, astfel ?nc?t media temperaturilor maxime va cre?te?de la 4 p?n? la 9 grade, iar cea a minimelor de la -1 p?n? la 5...6 grade, ?ntre 21 ?i 24?decembrie. Apoi vremea se va r?ci accentat, iar pe 26 ?i 27 decembrie vor fi maxime termice?de 1 grad ?i minime de -5 grade, ?n medie.Ulterior, regimul termic va marca o nou? cre?tere,?iar ?ntre 28 decembrie ?i 3 ianuarie vor fi medii ale temperaturilor diurne de 2...4 grade ?i ale?celor nocturne de aproximativ -2 grade.Vor fi precipita?ii aproape pe tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz?, dar?acestea vor fi mai extinse ca arie ?i mai ?nsemnate cantitativ ?n intervalul 23 – 25 decembrie.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n MoldovaVremea se va ?nc?lzi treptat ?n primele 4 zile, devenind deosebit de cald? pentru?aceast? perioad? din an pe 24 decembrie, c?nd media temperaturilor maxime va atinge 11?grade, iar cea a minimelor, 5 grade. Apoi vremea se va r?ci accentat, ?nc?t pe 26 ?i 27?decembrie vor fi, ?n medie, maxime termice de 1...2 grade ?i minime ?n jurul a -4 grade.?ntre 28 decembrie ?i 3 ianuarie, regimul termic va fi apropiat de cel normal, astfel c? media?temperaturilor maxime va fi de 3...5 grade, iar a celor minime de aproximativ -2 grade.Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi mai ridicat? ?n unele zile ale celei de-a?doua s?pt?m?ni, dar mai ales ?n intervalul 23 – 27 decembrie, c?nd izolat pot fi ?nsemnate?cantitativ.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n DobrogeaDup? dou? zile cu valori termice normale pentru ultima decad? a lunii decembrie,?vremea se va ?nc?lzi, devenind deosebit de cald? pentru aceast? perioad? din an pe 24 ?i 25?decembrie, c?nd media temperaturilor maxime va atinge 11 grade, iar cea a minimelor, 5...6?grade.Apoi vremea se va r?ci accentat, ?nc?t pe 26 ?i 27 decembrie vor fi, ?n medie, maxime?termice de 2...3 grade ?i minime ?n jurul a -1 grad. ?ntre 28 decembrie ?i 3 ianuarie, cu mici?oscila?ii de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat dec?t cel normal, astfel c? media?temperaturilor maxime va fi de 6...9 grade, iar a celor minime de 2...3 grade.Temporar vor fi precipita?ii mixte ?n intervalul 25 – 30 decembrie, ?n timp ce ?n restul?intervalului de prognoz?, pe spa?ii mici ?i trec?tor vor fi posibile burni?e sau ploi slabe.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n MunteniaDup? dou? zile cu valori termice normale pentru ultima decad? a lunii decembrie,?vremea se va ?nc?lzi, devenind deosebit de cald? pentru aceast? perioad? din an pe 24 ?i 25?decembrie, c?nd media temperaturilor maxime va atinge 13 grade, iar cea a minimelor, 3...4?grade.Apoi vremea se va r?ci accentat, ?nc?t ?n intervalul 26 - 28 decembrie vor fi, ?n medie,?maxime termice de 2...3 grade ?i minime ?n jurul a -3 grade. Ulterior, p?n? la sf?r?itul celor?dou? s?pt?m?ni ?i cu mici oscila?ii de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat dec?t cel?normal, cu o medie a temperaturilor maxime de 5...7 grade ?i a minimelor de -2...0 grade.Temporar vor fi precipita?ii mixte ?n intervalul 25 – 29 decembrie, ?n timp ce ?n restul?intervalului de prognoz?, pe spa?ii mici ?i trec?tor vor fi posibile burni?e sau ploi slabe.Cum va fi vremea de s?rb?tori ?n OlteniaDup? dou? zile cu valori termice normale pentru ultima decad? a lunii decembrie,?vremea se va ?nc?lzi, devenind deosebit de cald? pentru aceast? perioad? din an pe 24 ?i 25?decembrie, c?nd media temperaturilor maxime va atinge 12...13 grade, iar cea a minimelor,?3...4 grade.Apoi vremea se va r?ci accentat, ?nc?t ?n intervalul 26 - 28 decembrie vor fi, ?n?medie, maxime termice de 1...3 grade ?i minime ?n jurul a -2 grade.Ulterior, p?n? la sf?r?itul?celor dou? s?pt?m?ni ?i cu mici oscila?ii de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat dec?t?cel normal, cu o medie a temperaturilor maxime de 4...6 grade ?i a minimelor de -2...-1 grad.Temporar vor fi precipita?ii mixte ?n intervalul 25 – 30 decembrie, ?n timp ce ?n restul?intervalului de prognoz?, pe spa?ii mici ?i trec?tor vor fi posibile burni?e sau ploi slabe.Cum va fi vremea de s?rb?tori la munteLa munte, intervalul de prognoz? va debuta cu un regim termic caracterizat prin valori termice?negative, de -2...-1 grad, ziua ?i -6 grade, noaptea. Apoi vremea se va ?nc?lzi, iar ?n jurul datei?de 25 decembrie vor fi valori termice maxime de 4 grade ?i minime de 0 grade.Un proces de?r?cire va surveni ulterior ?i va conduce, pe 26 – 27 decembrie, la ?nregistrarea unei medii?termice diurne de -5...-4 grade ?i nocturne de -10 grade.?ntre 28 decembrie ?i 3 ianuarie?vremea va deveni apropiat? de normalul termic al perioadei, cu o medie regional? a?temperaturilor maxime de -2...0 grade ?i a celor minime de -7...-6 grade.Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor mixte va fi ?n general ridicat? pe tot parcursul?intervalului de prognoz?, dar ?n intervalul 24-26 decembrie acestea vor fi, local, mai??nsemnate cantitativ.ANM precizeaz? c? estimarea este realizat? folosind produsele numerice ale Centrului European pentru?prognoze pe medie durat? (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile?maxime ?i minime, mediate pentru fiecare regiune a ??rii ?i adaptate local cu modele statistice??i sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicat? de apari?ie a precipita?iilor. Editor : G.C. APIA si SUBVENTII?NU S-A DECLARAT STAREA DE CALAMITATE”. Retrospectiv? cu Florentin Bercu Marian MU?AT 20 decembrie Ajun?i la finele unui an extrem de complicat, facem bilan?ul consult?nd opiniile unor lideri marcan?i ai agriculturii. Ce-a fost bun, ce-a fost r?u ?n 2020? Ce priorit??i avem ?n 2021? Iat? ce spune?Florentin Bercu, director executiv UNCSV!?NU S-A DECLARAT STAREA DE CALAMITATE” - Florentin Bercu, director executiv UNCSV?A fost bine c? s-au dat desp?gubiri pentru culturile de toamn?; a fost bine c? s-a pl?tit cotiza?ia la COPA-COGECA pentru ca fermierii rom?ni s? fie reprezenta?i la nivel european. Apoi a fost bine c? s-a ?mbun?t??it legea v?nz?rii terenurilor ?i Legea Coopera?iei Agricole. Din nefericire, nu s-a declarat starea de calamitate pentru culturile agricole, a?a cum a cerut Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare; nu s-au am?nat ratele pentru fermierii calamita?i propor?ional cu paguba suferit? ?i nu s-au redus efectivele de mistre?i, conform densit??ii optime prev?zut? ?n legisla?ie: un mistre? la 2 kmp!”, ne-a declarat directorul executiv al Uniunii Na?ionale de Ramur? a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). Florentin Bercu este de p?rere c? anul viitor este necesar? acordarea desp?gubirilor pentru culturile de prim?var? calamitate, precum ?i implementarea unui plan na?ional integrat de combatere ?i prevenire a riscurilor catastrofice: ?m? refer la acel produs care s? asigure cu adev?rat seceta, nu doar a?a ?n glum?, cum s-a ?nt?mplat anul ?sta”, a precizat Florentin Bercu.Investi?ii prioritare prin PNDR?De asemenea, se impune depunerea ini?iativei legislative, implementarea cotiza?iei profesionale agricole voluntare ?i relansarea m?surilor din PNDR pentru perioada de tranzi?ie (2021-2022), ?in?nd cont de priorit??ile ?i de solicitarea Rom?niei s? se aloce banii pentru investi?ii prioritare ?n depozitarea produc?iei agricole, condi?ionare, procesare, care s? aduc? valoare ad?ugat? ?i s? aib? posibilitatea ?i puterea s? echilibreze balan?a comercial? a Rom?niei”, a punctat Bercu.AJUTOR 7.000 EURO/FERM?! MICII CRESC?TORI DE ANIMALE CARE NU VOR PRIMI NICIUN LEU DE LA APIA! Agroinfo 21 decembrie 2020 APIA FACE LISTELE DE PLAT?! Sunt t?ia?i de pe lista de plat? APIA a ajutorului Covid 19 micii cresc?tori de animale care au depus cererea unic? APIA anul acesta pe persoan? fizic? autorizat? (PFA),??ntreprindere individual? (II)?sau ?ntreprindere familial? (IF), iar animalele le au ?nregistrate pe persoan? fizic?. Concret ?i pe ?n?elesul tuturor, fermierii nu au transferat animalele?pe PFA, II, IF, deci pe firm?, ?n momentul ?n care ?i-au f?cut aceast? form? de organizare.Mai mul?i cresc?tori de animale sunt exclu?i de pe lista de plat? pentru ajutorul Covid 19?acordat pe M?sura 21 Sprijin temporar cu caracter excep?ional de care beneficiaz? fermierii care au avut de suferit de pe urma crizei sanitare. APIA finalizeaz? ?n aceste zile lista de plat? ?i mul?i dintre cresc?torii de animale au primit o veste proast?. Au fost notifica?i de APIA c? nu sunt eligibili pentru aceast? plat? chiar dac? cresc animale de peste 10 ani ?i ?ncaseaz?, tot de at??ia ani,?pentru aceste animale subven?iile obi?nuite, ajutor na?ional tranzitoriu ?i sprijin cuplat.Aurel Nie?, cresc?tor de bovine din jude?ul Arad, a?contactat ast?zi?redac?ia AGROINFO ?i ne-a spus sup?rat?c? a fost anun?at ast?zi de APIA c? nu este eligibil pentru plata ajutorului de maxim 7.000 de euro/ferm?. Asta ?n condi?iile ?n care fermierul se ocup? de cre?terea vacilor de peste 24 de ani ?i a luat subven?iile pentru bovine din primul an de acordare a acestor, din 2007, ?i p?n? acum. De?ine 86 de?vaci??i lucreaz? teren.?APIA i-a comunicat c? a fost exclus de pe lista de plat? a ajutorului pentru c? vacile nu apar ?n aplica?ia creat? de APIA Aparat Central pentru ajutorul Covid-19. ?n dreptul numelui cresc?torului apare c? are ZERO vaci. De ce nu apar? Cresc?torul a depus anul acesta?cererea unic? pentru subven?ii APIA pe ?ntreprindere individual?, iar vacile au r?mas pe persoan? fizic?, pe CNP-ul lui, cum ne spune Aurel Nie?. Cresc vaci de peste 24 de ani, numai cu asta m-am ocupat, cu cre?terea vacilor ?i munca la p?m?nt. Vacile le am pe numele meu, pe CNP (cod numeri personal n.r.), a?a figureaz? ?i la Direc?ia Sanitar? Veterinar?. ?n 2009, c?nd mi-am f?cut firm?, c? ne-a spus c? nu mai cump?r? de la noi lapte dac? nu ne facem PFA, firm?. Mi-am f?cut ?ntreprindere individual?. Dup? ce am f?cut firma, am fost la DSV ?i mi-or zis c? nu-i nevoie s? trec vacile pe II c? pot r?m?ne pe persoan? fizic?. ?i acum, c?nd se d? subven?ia asta, ajutorul de Covid, cei de la APIA mi-au zis c? nu ?tiu dac? o s?-mi dea banii pentru c? vacile sunt pe CNP ?i subven?iile, cererea pentru subven?ii e pe ?ntreprindere individual?. ?i ast?zi m-a anun?at APIA c? nu primesc ajutorul Covid 19. Mi-au zis c? mul?i cresc?tori de animale din jude?ul Arad sunt ?n situa?ia asta. Nu primesc nimic, pentru c? animalele ?s trecute pe cardul de exploata?ie de la DSV pe persoan? fizic?, iar subven?iile pe care le iau pentru cap de animal, pentru lapte, pentru p?m?nt sunt pe ?ntreprindere individual?. Nu te-ai ?ncadrat, mi-au spus cei de la APIA, dar nu e?ti singurul. Sunt mul?i, foarte mul?i ?n situa?ia asta, ne-a spus Aurel Nie?. O abera?ie ?n toat? regula! Din moment ce cresc?torul de bovine este eligibil pentru plata subven?iilor APIA?din zootehnie, ajutorul na?ional tranzitoriu sau sprijin cuplat, ?i este ?nregistrat la APIA ca?fermier activ, cresc?tor de animale, iar cele 86 de vaci pe care le are sunt ?nregistrate la APIA, nu de ieri, de azi, de mai mul?i ani.?Cele 86 de vaci ?ndeplinesc condi?iile de eligibilitate pentru plata ajutorului Covid 19, adic? sunt femele bovine cu v?rsta minim? de 24 de luni la data de 1 iulie 2020. ?i totu?i, cresc?torul este exclus de la plat? pentru o chichi?? birocratic?. Nu sunt eligibili ace?ti cresc?tori de animale care au vacile pe CNP ?i cererea unic? depus? anul acesta la?APIA?este trecut? pe CUI, c? sunt persoane fizice autorizate, ?ntreprindere individual? sau familial?. Ajutorul Covid 19 este o alt? form? de sprijin dec?t subven?iile, pl??ile directe, este aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii, este Ghidul solicitantului, iar aplica?ia este a?a reglat?, noi nu avem ce s?-i facem. Pentru c? ei (fermierii n.r.) c?nd ?i-au f?cut PFA, II sau IF, la Registrul Comer?ului trebuiau s?-?i fac? un patrimoniu de afecta?iune, ?n care trebuia s?-?i treac? animalele astea. Cu ce lucreaz? ca PFA, II? Lucreaz? cu animale, tractor, p?m?nt, or ei, nu ?tiu din ce motive, au ?inut vacile pe CNP ?i cererea e depus? pe CUI (pe firm? n.r.). Aplica?ia este reglat? s? fac? leg?tura ?ntre cel care a solicitat sprijinul ?i animalele aceluia?i. Or, nu pot fi identificate, unul cu CNP ?i unul cu CUI. Dac? f?ceau cerere pentru ajutorul Covid 19 pe CNP, unde figureaz? animalele, ar fi ap?rut c? nu au cerere unic? depus? la APIA. Trebuie s? aib? cerere unic? depus? la APIA pe aceea?i persoan? care solicit? ajutorul Covid 19. Nu ?tim num?rul exact al celor care sunt ?n aceast? situa?ie, dar sunt mul?i. C?nd li se acord? pl??ile directe nu e problem?, pentru c? sunt alte m?suri, cu alte condi?ii. Aplica?ia (creat? pentru plata ajutorului Covid 19?n.r.)?import? datele de la Registrul Na?ional al Exploata?iilor cu num?rul de animale, iar acolo nu e g?sit animalul pe CUI, e pe CNP,??i aplica?ia ne d? animale zero. La ora aceasta nu se mai poate schimba nimic, pentru c? suntem ?n faza ?n care se autorizeaz? la plat?, se fac controale. Noi am purtat coresponden?? cu cresc?torii. Plata pentru M?sura 21 nu a ?nceput ?nc?, dar ei, fermierii, vor primi decizii de la APIA, iar cei care nu sunt mul?umi?i le pot contesta. ?i noi, cererile astea le-am procesat ultimele. Adic?, le-am f?cut controlul administrativ, pentru c? toate cererile care au fost cu status de respins nu le-a respins din prima faz?, am mai ?ncercat, unele cazuri cu alte erori am reu?it s? le rezolv?m. Dar acum trebuia s? finaliz?m controlul ?i nu am mai avut alt? cale de ?ntors. ?i mie ?mi pare tare r?u, pentru c? sunt fermieri pe care-i ?tim, lucreaz? ?n ferme, au activitate, nu sunt profitori, a declarat Liviu Popa Buta, ?ef Serviciu M?suri Specifice APIA Arad, exclusiv pentru AGROINFO. Ajutoarele din cadrul M?surii 21 sunt achitate de APIA din fonduri europene. Bugetul alocat este de 150 de milioane de euro, iar banii se ?mpart ?ntre cresc?torii de bovine care de?in ?ntre 5 ?i 90 capete de bovine femele adulte, cresc?torii de ovine ?i/sau caprine ?i cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi. Cuantumul ajutorului este stabilit pe ferm?, maxim 7.000 euro/ferma de bovine, maxim 2.500 euro/ferma ovine/caprine ?i maxim 5.000 euro/ferm? legume, fructe sau cartofi. Termenul final pentru plata acestor ajutoare este 30 iunie 2021. APIA ANUN?? AST?ZI FERMIERII: BANII SUNT TRANSFERA?I ?N CONTURI! Agroinfo21 decembrie 2020 - COMUNICAT APIA. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, aduce la cuno?tin?a opiniei publice, c? a demarat plata aferent? ajutorului de stat la motorina utilizat? ?n agricultur?, pentru cantit??ile de motorin? utilizate ?n perioadele 01.04. – 30.06.2020 (trimestrul II/2020), ?n conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 ?i OMADR nr.1727/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Valoarea ajutorului de stat acordat sub form? de rambursare care urmeaz? a fi pl?tit? este de 176.725.322 lei pentru un num?r de 17.540 beneficiari cu cantit??ile de motorin? determinate cu acciza redus? de 115.835.265,83 litri.Valoarea nominal? a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorin? pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.Cantit??ile de motorin? pentru trimestrul II/2020, care beneficiaz? de ajutor de stat ?i sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 347/15.12.2020, se reg?sesc prezentate mai jos:1.?Sectorul vegetal?102.523.725,392 litri, ?n valoare total? de?156.430.817,00 lei2.?Sectorul zootehnic?10.106.384,872 litri, ?n valoare total? de ?15.421.131,00 lei3.?Sector ?mbun?t??iri funciare?3.205.155,566 litri, ?n valoare total? de ?4.890.420,00 leiTotal?115.835.265,830?176.742.368,00 SUBVEN?IA APIA DE 160 EURO/ANIMAL PL?TIT? ?N 2020 CHIAR ?I PENTRU UN SINGUR ANIMAL! Agroinfo 21 decembrie 2020 - SUBVEN?II APIA CRESC?TORI ANIMALE. Un singur animal eligibil ?n ferm? este de ajuns pentru ca fermierul s? ?ncaseze, ?n acest an,?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) subven?ia de 160 de euro/cap de animal, valoare stabilit? pentru acest an. Este vorba despre bivoli?ele de lapte, iar subven?ia pe care o ?ncaseaz? cresc?torii de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) este sprijinul cuplat. AGROINFO v? pune la dispozi?ie informa?iile de care ave?i nevoie.APIA a stabilit cuantumul?sprijinului cuplat pe cap de bivoli?? de lapte pentru acest an ?i a anun?at c? ?n aceast? perioad? demareaz? plata sprijinului cuplat bovine. APIA le pl?te?te?cresc?torilor de animale subven?ia ?n lei, la un curs euro-leu de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit pentru plata subven?iilor agricole aferente acestui an. Cuantum SCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal.SCZ pentru bivoli?e de lapte este singurul sprijin cuplat care poate fi ?ncasat de la APIA de fermieri pentru un singur animal eligibil la plat?. Num?rul maxim de capete de bivoli?e de lapte pentru care cresc?torii ?ncaseaz? aceast? plat? este 100. Bivoli?? de lapte - ?nseamn? femela din specia bubaline care a f?tat cel pu?in o dat? p?n? la data -limit? de depunere a cererilor f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru bivoli?a de lapte care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i are cel pu?in un produs ?nregistrat ?n Registrul na?ional al exploata?iilor.Potrivit informa?iilor furnizate?pentru AGROINFO?de APIA, sprijinul cuplat zootehnic pentru bivoli?e de lapte (SCZ-FB) se acord? fermierilor activi care trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele condi?ii:a) solicit? SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoli?e de lapte, inclusiv, pe beneficiar, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA;b) de?in registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat, ?n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;c) au men?inut bivoli?ele de lapte solicitate pentru SCZ p?n? la data de 15.12.2020, inclusiv (finalul perioadei de re?inere), ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat;Bivoli?ele pentru care se solicit? SCZ trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:- sunt identificate ?i ?nregistrate ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor, RNE,?la data depunerii cererii unice de plat?;- sunt ?nscrise/?nregistrate ?n Registrul genealogic al rasei sec?iunea principal? sau suplimentar? ;- bivoli?ele de lapte pentru care se solicit? SCZ-FB trebuie s? aib? cel pu?in o f?tare p?n? la data -limit? de depunere a cererilor f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru bivoli?a de lapte care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i trebuie s? aib? cel pu?in un produs ?nregistrat ?n RNE.Excep?ie fac bivoli?ele de lapte care provin din import (2019-2020) sau care au avut f?t?ri cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint? documente doveditoare.Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului cuplat bivoli?e de lapte?a fost mai mare,?164,5207 euro/cap de animal, prin compara?ie cu valoarea stabilit? pentru acest an, 160,3359 euro/cap de animal. LISTA SUBVEN?IILOR APIA 2020 PENTRU CARE E STABILIT CUANTUM PE HECTAR ?I PE ANIMAL! Agroinfo 21 decembrie 2020 CUANTUM PL??I DIRECTE APIA 2020! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a stabilit, p?n? la aceast? dat?, valoarea pe hectar ?i pe cap de animal pentru?subven?iile europene, pl??i directe,?de care beneficiaz? fermierii rom?ni ?n acest an. AGROINFO v? pune la dispozi?ie lista subven?iilor pentru care a fost stabilit cuantumul.PL??I DIRECTE PE?HECTAR?2020!Schema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha = 481,1013 lei/haSchema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha = 24,3625 lei/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha= 234,3930 lei/haSchema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha = 281,7498 euor/haSchema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha = 178,3914 lei/ha. PL??I DIRECTE PE CAP DE ANIMAL 2020! SCZ?– sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal. SCZ?- sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. APIA le pl?te?te fermierilor subven?iile ?n lei la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Acest curs este valabil pentru pl??ile directe din agricultur? aferente anului 2020. At?t cuantumul pe hectar/cap de animal, c?t ?i cursul euro-leu au fost comunicate pentru AGROINFO de c?tre APIA. De ast?zi APIA ?ncepe autorizarea la plat? pentru SCZ decembrie 21, 2020 agrimanet De ast?zi Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?ncepe autorizarea la plat? pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic (SCZ)Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urm?nd s? fie demarat procesul de autorizare la plat? a acestor scheme.?n conformitate cu prevederile art.1 alin (1) ?i (2) din Hot?r?rea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicat? ?n Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, v? comunic?m mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogo?i crude de m?tase eligibile:SCZ pentru bivoli?e de lapte este de 160,3359 euro/cap, av?nd un plafon de 1.680.000 euro, pentru 10.478 capete;SCZ pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora este de 185,0103 euro/cap, av?nd un plafon de 13.125.000 euro, pentru 70.942 capete;SCZ pentru vaci de lapte este de 379,5340 euro/cap, av?nd un plafon de 99.324.810 euro, pentru 261.702 capete;SCZ pentru viermi de m?tase este de 90 euro/kg gogo?i, av?nd un plafon de 27.000 euro, pentru 300 kg.Cuantum SCZPl??ile se efectueaz? ?n lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020. SERVICIUL RELA?II CU PUBLICUL ?I COMUNICARE APIAAJUTOR 7.000 EURO/FERM?! MICII CRESC?TORI DE ANIMALE CARE NU VOR PRIMI NICIUN LEU DE LA APIA! Agroinfo 21 decembrie 2020 - APIA FACE LISTELE DE PLAT?! Sunt t?ia?i de pe lista de plat? APIA a ajutorului Covid 19 micii cresc?tori de animale care au depus cererea unic? APIA anul acesta pe persoan? fizic? autorizat? (PFA),??ntreprindere individual? (II)?sau ?ntreprindere familial? (IF), iar animalele le au ?nregistrate pe persoan? fizic?. Concret ?i pe ?n?elesul tuturor, fermierii nu au transferat animalele?pe PFA, II, IF, deci pe firm?, ?n momentul ?n care ?i-au f?cut aceast? form? de organizare.Mai mul?i cresc?tori de animale sunt exclu?i de pe lista de plat? pentru ajutorul Covid 19?acordat pe M?sura 21 Sprijin temporar cu caracter excep?ional de care beneficiaz? fermierii care au avut de suferit de pe urma crizei sanitare. APIA finalizeaz? ?n aceste zile lista de plat? ?i mul?i dintre cresc?torii de animale au primit o veste proast?. Au fost notifica?i de APIA c? nu sunt eligibili pentru aceast? plat? chiar dac? cresc animale de peste 10 ani ?i ?ncaseaz?, tot de at??ia ani,?pentru aceste animale subven?iile obi?nuite, ajutor na?ional tranzitoriu ?i sprijin cuplat.Aurel Nie?, cresc?tor de bovine din jude?ul Arad, a?contactat ast?zi?redac?ia AGROINFO ?i ne-a spus sup?rat?c? a fost anun?at ast?zi de APIA c? nu este eligibil pentru plata ajutorului de maxim 7.000 de euro/ferm?. Asta ?n condi?iile ?n care fermierul se ocup? de cre?terea vacilor de peste 24 de ani ?i a luat subven?iile pentru bovine din primul an de acordare a acestor, din 2007, ?i p?n? acum. De?ine 86 de?vaci??i lucreaz? teren.?APIA i-a comunicat c? a fost exclus de pe lista de plat? a ajutorului pentru c? vacile nu apar ?n aplica?ia creat? de APIA Aparat Central pentru ajutorul Covid-19. ?n dreptul numelui cresc?torului apare c? are ZERO vaci. De ce nu apar? Cresc?torul a depus anul acesta?cererea unic? pentru subven?ii APIA pe ?ntreprindere individual?, iar vacile au r?mas pe persoan? fizic?, pe CNP-ul lui, cum ne spune Aurel Nie?. Cresc vaci de peste 24 de ani, numai cu asta m-am ocupat, cu cre?terea vacilor ?i munca la p?m?nt. Vacile le am pe numele meu, pe CNP (cod numeri personal n.r.), a?a figureaz? ?i la Direc?ia Sanitar? Veterinar?. ?n 2009, c?nd mi-am f?cut firm?, c? ne-a spus c? nu mai cump?r? de la noi lapte dac? nu ne facem PFA, firm?. Mi-am f?cut ?ntreprindere individual?. Dup? ce am f?cut firma, am fost la DSV ?i mi-or zis c? nu-i nevoie s? trec vacile pe II c? pot r?m?ne pe persoan? fizic?. ?i acum, c?nd se d? subven?ia asta, ajutorul de Covid, cei de la APIA mi-au zis c? nu ?tiu dac? o s?-mi dea banii pentru c? vacile sunt pe CNP ?i subven?iile, cererea pentru subven?ii e pe ?ntreprindere individual?. ?i ast?zi m-a anun?at APIA c? nu primesc ajutorul Covid 19. Mi-au zis c? mul?i cresc?tori de animale din jude?ul Arad sunt ?n situa?ia asta. Nu primesc nimic, pentru c? animalele ?s trecute pe cardul de exploata?ie de la DSV pe persoan? fizic?, iar subven?iile pe care le iau pentru cap de animal, pentru lapte, pentru p?m?nt sunt pe ?ntreprindere individual?. Nu te-ai ?ncadrat, mi-au spus cei de la APIA, dar nu e?ti singurul. Sunt mul?i, foarte mul?i ?n situa?ia asta, ne-a spus Aurel Nie?. O abera?ie ?n toat? regula! Din moment ce cresc?torul de bovine este eligibil pentru plata subven?iilor APIA?din zootehnie, ajutorul na?ional tranzitoriu sau sprijin cuplat, ?i este ?nregistrat la APIA ca?fermier activ, cresc?tor de animale, iar cele 86 de vaci pe care le are sunt ?nregistrate la APIA, nu de ieri, de azi, de mai mul?i ani.?Cele 86 de vaci ?ndeplinesc condi?iile de eligibilitate pentru plata ajutorului Covid 19, adic? sunt femele bovine cu v?rsta minim? de 24 de luni la data de 1 iulie 2020. ?i totu?i, cresc?torul este exclus de la plat? pentru o chichi?? birocratic?. Nu sunt eligibili ace?ti cresc?tori de animale care au vacile pe CNP ?i cererea unic? depus? anul acesta la?APIA?este trecut? pe CUI, c? sunt persoane fizice autorizate, ?ntreprindere individual? sau familial?. Ajutorul Covid 19 este o alt? form? de sprijin dec?t subven?iile, pl??ile directe, este aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii, este Ghidul solicitantului, iar aplica?ia este a?a reglat?, noi nu avem ce s?-i facem. Pentru c? ei (fermierii n.r.) c?nd ?i-au f?cut PFA, II sau IF, la Registrul Comer?ului trebuiau s?-?i fac? un patrimoniu de afecta?iune, ?n care trebuia s?-?i treac? animalele astea. Cu ce lucreaz? ca PFA, II? Lucreaz? cu animale, tractor, p?m?nt, or ei, nu ?tiu din ce motive, au ?inut vacile pe CNP ?i cererea e depus? pe CUI (pe firm? n.r.). Aplica?ia este reglat? s? fac? leg?tura ?ntre cel care a solicitat sprijinul ?i animalele aceluia?i. Or, nu pot fi identificate, unul cu CNP ?i unul cu CUI. Dac? f?ceau cerere pentru ajutorul Covid 19 pe CNP, unde figureaz? animalele, ar fi ap?rut c? nu au cerere unic? depus? la APIA. Trebuie s? aib? cerere unic? depus? la APIA pe aceea?i persoan? care solicit? ajutorul Covid 19. Nu ?tim num?rul exact al celor care sunt ?n aceast? situa?ie, dar sunt mul?i. C?nd li se acord? pl??ile directe nu e problem?, pentru c? sunt alte m?suri, cu alte condi?ii. Aplica?ia (creat? pentru plata ajutorului Covid 19?n.r.)?import? datele de la Registrul Na?ional al Exploata?iilor cu num?rul de animale, iar acolo nu e g?sit animalul pe CUI, e pe CNP,??i aplica?ia ne d? animale zero. La ora aceasta nu se mai poate schimba nimic, pentru c? suntem ?n faza ?n care se autorizeaz? la plat?, se fac controale. Noi am purtat coresponden?? cu cresc?torii. Plata pentru M?sura 21 nu a ?nceput ?nc?, dar ei, fermierii, vor primi decizii de la APIA, iar cei care nu sunt mul?umi?i le pot contesta. ?i noi, cererile astea le-am procesat ultimele. Adic?, le-am f?cut controlul administrativ, pentru c? toate cererile care au fost cu status de respins nu le-a respins din prima faz?, am mai ?ncercat, unele cazuri cu alte erori am reu?it s? le rezolv?m. Dar acum trebuia s? finaliz?m controlul ?i nu am mai avut alt? cale de ?ntors. ?i mie ?mi pare tare r?u, pentru c? sunt fermieri pe care-i ?tim, lucreaz? ?n ferme, au activitate, nu sunt profitori, a declarat Liviu Popa Buta, ?ef Serviciu M?suri Specifice APIA Arad, exclusiv pentru AGROINFO. Ajutoarele din cadrul M?surii 21 sunt achitate de APIA din fonduri europene. Bugetul alocat este de 150 de milioane de euro, iar banii se ?mpart ?ntre cresc?torii de bovine care de?in ?ntre 5 ?i 90 capete de bovine femele adulte, cresc?torii de ovine ?i/sau caprine ?i cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi. Cuantumul ajutorului este stabilit pe ferm?, maxim 7.000 euro/ferma de bovine, maxim 2.500 euro/ferma ovine/caprine ?i maxim 5.000 euro/ferm? legume, fructe sau cartofi. Termenul final pentru plata acestor ajutoare este 30 iunie 2021. SUMELE ?N LEI PE CAP DE ANIMAL PE CARE LE PRIMESC ANUL ACESTA CRESC?TORII DE ANIMALE DE LA APIA!Agroinfo 21 decembrie 2020 PLAT? SUBVEN?II APIA 2020. Cresc?torii de animale care sunt eligibili pentru plata sprijinului cuplat zootehnic din acest an primesc plata ?n lei de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). ?n anul 2020, APIA le pl?te?te fermierilor subven?iile la cursul de 4.8725 lei pentru un euro. AGROINFO a calculat pentru voi sumele ?n lei pe cap de animal pentru sprijinul cuplat zootehnic.SCZ 2020?– sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal. SCZ 2020?- sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. Facem precizarea c? APIA le-a achitat cresc?torilor ?n avans sprijinul cuplat la ovine/caprine. Avansul APIA a fost de 70% din valoarea pe cap de animal a acestei subven?ii, 30% este achitat de APIA la plata final? care este ?n derulare ?n aceast? perioad?.IMPORTANT! Cuantumul pe cap de animal este stabilit ?i comunicat de APIA. ATEN?IE! Acest articol apar?ine AGROINFO ?i este protejat de dispozi?iile Legii 8/1996 privind dreptul de autor ?i este interzis? copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum ?i orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar ?n limita a maxim 500 de caractere ?i cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.SUBVEN?IILE FERMIERILOR, PUBLICATE ?N MONITORUL OFICIAL!Agroinfo 21 decembrie 2020 - START PLAT?! Sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, aferente anului de cerere 2020, au fost publicate, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, ?n Monitorul Oficial. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a anun?at c? demareaz? plata acestor subven?ii.Hot?r?rea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020 a fost publicat? ?n Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020. Potrivit Hot?r?rii, pentru plata SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte, a fost aprobat? suma de 1.680.000 euro pentru 10.748 capete de animale eligibile la plat?; pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora a fost aprobat? suma de 13.125.000 euro pentru 70.942 de capete de animale eligibile la plat?; pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte a fost aprobat? suma de 99.324.810 euro pentru 261.702 de capete de animale eligibile la plat?, iar pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de m?tase a fost aprobat? suma de 27.000 euro pentru 300 kg gogo?i eligibile la plat?. CUANTUM SCZ PENTRU ANUL 2020:SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de m?tase - 90 de euro/kg gogo?iAPIA ?NCEPE PLATA! CUANTUM OFICIAL SUBVEN?IE PE CAP DE ANIMAL!Agroinfo 21 decembrie 2020 - COMUNICAT APIA. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c???ncepe, ?n aceast? s?pt?m?n?,?plata sprijnului cuplat zootehnic la bovine. APIA a comunicat cuantumurile pe cap de animal stabilite pentru acest an, iar bugetul alocat pentru plata subven?iei a fost aprobat de Guvern. APIA a transmis un comunicat pentru AGROINFO.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urm?nd s? fie demarat procesul de autorizare la plat? a acestor scheme.?n conformitate cu prevederile art.1 alin (1)??i (2) din Hot?r?rea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicat? ?n Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, v? comunic?m mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogo?i crude de m?tase eligibile:Pl??ile se efectueaz? ?n lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2020 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.APIA, noutati despre subventiile aprobate pentru sectorul zootehnic. Iata plafonul de plati pentru fiecare categorie decembrie 21, 2020 APIA informeaza ca au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat in sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urmand sa fie demarat procesul de autorizare la plata a acestor scheme.In conformitate cu prevederile art.1 alin (1)?si (2) din Hotararea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat in sectorul zootehnic, precum si pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicata in Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, va comunicam mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat in sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogosi crude de matase eligibile:??Schema de plata?PlafonNumar capete/kg gogosi?Cuantum rezultateuronr.capete/kgeuro123 = (1/2)SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolite de lapte1.680.00010.478160,3359SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne si metisii acestora13.125.00070.942185,0103SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte99.324.810261.702379,5340SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de matase27.00030090,0000Platile se efectueaza in lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrala Europeana la data de 30 septembrie 2020 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.APIA pl?te?te subven?ia pentru motorina aferent? trimestrului II din 2020 Revista Fermierului Luni, 21 Decembrie 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a demarat plata aferent? ajutorului de stat la motorina utilizat? ?n agricultur?, pentru cantit??ile de motorin? utilizate ?n perioada 1 aprilie – 30 iunie 2020 (trimestrul II/2020).Valoarea ajutorului de stat acordat sub form? de rambursare care urmeaz? a fi pl?tit? este de 176.725.322 lei pentru un num?r de 17.540 beneficiari cu cantit??ile de motorin? determinate cu acciza redus? de 115.835.265,83 litri.Valoarea nominal? a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorin? pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.Cantit??ile de motorin? pentru trimestrul II/2020 care beneficiaz? de ajutor de stat:Sector vegetal - 102.523.725,392 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni - 156.430.817,00 lei);Sector zootehnic - 10.106.384,872 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni - 15.421.131,00 lei);Sector ?mbun?t??iri funciare - 3.205.155,566 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni - 4.890.420,00 lei).Foto: IPSO Agricultur? SUBVEN?IA APIA CARE SE ?MPARTE ANUL ACESTA LA MAI MUL?I CRESC?TORI! Agroinfo 20 decembrie 2020 BANII AJUNG LA MAI MUL?I CRESC?TORI! Sprijinul cuplat zootehnic la taurine de carne este mai mic anul acesta cu circa 52 de euro pe cap de animal. Subven?ia a ?nregstrat?o sc?dere spectaculoas? a valorii pe cap de animal, de la 1.221 de euro/animal, ?n anul 2015, la 185 euro/animal ?n 2020. Cresc?torii de bovine spun c? a sosit ziua drept??ii. Adic?, subven?ia este mai mic?, dar se ?mparte la mai mul?i cresc?tori de vaci. Banii vor ajunge la mai mul?i fermieri dec?t s-a ?nt?mplat anul trecut, spun cresc?torii.Sprijinul cuplat zootehnic (SCZ)?taurine de carne a sc?zut din 2015, primul an??n care fermierii au beneficiat de bani,?p?n?-n 2020 de la 1.221 de euro pe cap de animal la 185 de euro pe cap de animal. ?n mesajele lor, trimise c?tre AGROINFO,?unii dintre cresc?tori?spun c? sc?derea cuantumului subven?iei pe cap de animal este determinat de a?a-zi?ii fermieri de subven?ie, cei care ?in animale doar pentru a ?ncasa banii de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Al?ii spun c? a sosit ziua drept??ii ?i c? e vremea ca subven?iile s? se ?mpart? la mai mul?i, nu doar la o m?n? de fermieri. Medic Veterinar de Ferm?: Asta (sc?derea?cuantumului subven?iei n.r.)?e din cauza fermierilor de subven?ie.??n cre?terea bovinelor sunt 4 feluri de fermieri:Fermieri care ?in vaci pentru lapte.Fermieri care ?in vaci pentru carne.Fermieri care ?in vaci pentru lapte si carne.Fermieri care ?in vaci pentru subven?ii.Ultimii sunt cei mai mul?i ?n 2020.De aia a scazut subven?ia de 6-7 ori.Daniel Cristea (Dany Tma): Doar cei care ?in vaci pt carne au de pierdut !! Cei care ?in vaci pt. subven?ii nu-i intereseaza, pentru ei si 10 euro e profit !!!Tudor Naum: A sosit ziua drept??ii!Benone Beniamin Boboc: Nu a sc?zut nimic. Se ?mparte la mai mul?i, at?ta tot!Gheorghe Bariz: S-a m?rit, triplat efectivul de animale, de aia au sc?zut banii.Mesajele cresc?torilor de bovine sunt o replic? la acest articol publicat de AGROINFO: SUBVEN?IA APIA MARE LA BOVINE DEVINE MIC?! A SC?ZUT DE LA 1.221 EURO/CAP DE ANIMAL LA 185 EURO/CAP DE ANIMAL!Mesaj intern la APIA! Mobilizare pentru plata ajutorului de 7.000 de euro prin M?sura 21! agrointeligenta.ro - 20 decembrie 2020 Mobilizara general? la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Func?ionarii agen?iei de pl??i au lucrat ?i ?n acest weekned, at?t ieri, s?mb?t? – 19 decembrie, c?t ?i ast?zi, duminic? – 20 decembrie, pentru a parcurge c?t mai multe dintre dosarele fermierilor care au solicitat sprijinul de Covid-19 prin M?sura 21, ajutor din fonduri europene ?n cuantum de p?n? la 7.000 de euro pe ferm?.Din informa?iile Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO primite la adresa redactia@agrointel.ro, se pare c? exist? ?nc? un num?r semnificativ de cereri care nu sunt acceptate de sistem ?i la care ?nc? trebuie date introduse pentru ca fermierii s? devin? eligibili. Din informa?iile Agrointeligen?a, activitatea ?n centrele APIA este intens? pe M?sura 21, un sprijini ce se achit? fermierilor din fonduri europene ?i la care se dore?te ca to?i beneficiarii care au depus cereri ?i ?ndeplinesc criteriile de eligibilitate s? fie ?i pl?ti?i.Directorul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Cara?-Severin, Dumitru Stepanescu a vorbit recent despre pl??ile care se vor face din bani europeni prin M?sura 21, bani care vin s?-i ajute pe fermierii rom?ni ?n contextul epidemiei de coronavirus. Potrivit acestuia, la acest moment, cererile pe aceast? m?sur? sunt ?n lucru, mai exact se face controlul administrativ. ”Sunt solicit?ri din partea fermierilor pentru o m?sur? de sprijin care a fost adoptat? de Guvernul Rom?niei pentru a veni ?n sprijinul lor, pentru a mai atenua pierderile pe care le-au avut din cauza acestei pandemii. Se acord? sume de bani din Fondul European de Dezvoltare Rural?, m?sura se nume?te 21, asigur? o subven?ie pentru sectorul bovin, sectorul legume-fructe ?i cartofi, ?i sectorul ovin-caprin. ?n Cara?-Severin avem depuse 3.327 de cereri, 1.215 sunt pentru sectorul ovin-caprin, 1.305 ?n sectorul legume-fructe ?i cartofi ?i 807 ?n sectorul bovin”, a declarat Dumitru Stepanescu, directorul APIA Cara?-Severin, potrivit radioresita.ro.Directorul APIA Cara?-Severin a ?inut s? sublinieze faptul c? atunci c?nd se va da startul pl??ilor pe M?sura 21, totul va fi gata preg?tit. ”Aceste cereri care au fost depuse la APIA sunt ?n lucru, se face controlul administrativ pe ele ?i le preg?tim ca atunci c?nd se d? startul, adic? s? fie transferate pe tran?ele de plat?, s? fim preg?ti?i”, a explicat acesta.At?t de la nivelul APIA Central, c?t ?i la nivelul centrelor jude?ene ?i locale, func?ionarii ?i-au propus ca p?n? la finele anului s? finalizeze autorizarea pl??ilor pentru toate ajutoarele pe care fermierii le au de ?ncasat pentru a compensa pierderile cauzate de pandemie. Dac? ?n cazul ajutorului de Covid-19 achitat de la bugetul de stat, num?rul cererilor a fost unul mai mic, fiind vorba de fermele cu peste 90 de capete de bovine (544 de exploata?ii), ferme de suine ?i de p?s?ri, ?i s-a reu?it deja autorizarea la plat? a dosarelor, la M?sura 21 sunt depuse peste 120.000 de cereri at?t pentru sectorul vegetal, c?t ?i pe zootehnie.V? reamintim c? M?sura 21 a instituit un sprijin excep?ional pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia Covid-19 fermierilor care cresc ovine, celor care de?in ?ntre 5 ?i 90 de capete de bovine adulte, cultivatorilor de legume ?i celor care de?in livezi de pomi fructiferi. Sprijinul maxim ce poate fi ?ncasat de un beneficiar este de 7.000 de euro pe exploata?ie, iar termenul limit? pentru pl??i este 30 iunie 2021. AFIR si FINANTARIAFIR anunta plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro Agroromania.ro 18 Dec. 2020 AFIR anunta ca se acorda plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro prin PNDR pentru peste 2574 de fermieri.Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de fermier si este acordat in cadrul submasurii 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor", din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020 (PNDR 2020). Alocarea totala pentru aceasta submasura este de 23,6 milioane de euro, informeaza un comunicat al AFIR.Fata de anul 2019, numarul de solicitari si in speta suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.Pana in prezent, au fost deschise doua sesiuni de primire a cererilor de finantare, depunandu-se in total 7.809 de cereri de finantare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finantare.?In prima sesiune, deschisa in anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primavara din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finantare, insumand 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finantare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro.?In cea de a doua sesiune, deschisa in anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finantare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, pana in prezent, 4.647 au fost admise pentru finantare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamna din anul 2019 si a culturilor de primavara din 2020.?Riscurile eligibile in cadrul submasurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.?Potrivit AFIR, cresterea spectaculoasa a numarului de solicitari si a sumelor angajate se datoreaza in primul rand masurilor implementate in anul 2020 pentru simplificarea procesului de depunere a cererilor de finantare, de implementare si de obtinere a platilor de catre beneficiari.AFIR a triplat sumele pentru desp?gubiri, fa?? de 2019, ?n zonele afectate de secet? 21 decembrie 2020?n jude?ul Ia?i, fermierii care au solicitat desp?gubiri de secet? de la AFIR, ?n acest an, vor primi o sum? tripl? fa?? de cea acordat? ?n anul 2019.De asemenea, num?rul beneficiarilor este mai mare ?n acest an ?ntruc?t seceta a distrus suprafe?e ?nsemnate de culturi agricole, fiind vorba de aproximativ 10.000 de hectare, pentru care fermierii vor primi 150.000 de euro.?Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea ?i prevenirea riscurilor la nivelul exploata?iilor sunt mai mari fa?? de anul 2019 spun reprezentan?ii APIA. Mai trebuie precizat c?, fermierii au solicitat mai multe fonduri europene, drept desp?gubiri pentru secet?, dispera?i fiind dup? ce culturile au fost calamitate din cauza secetei.?Reprezentan?ii APIA precizeaz? c? ie?enii au depus 53 de cereri, triplu fa?? de anul 2019, c?nd a mai fost o sesiune deschis? ?n cadrul subm?surii 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, animalelor ?i plantelor”, derulat? de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR).Cererile depuse la nivel na?ional se ridic? la o valoare total? de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri. Fa?? de anul 2019, num?rul de solicit?ri ?i suma care va reveni beneficiarilor este de aproape 4 ori mai mare.?P?n? ?n prezent, au fost deschise dou? sesiuni de primire a cererilor de finan?are, depun?ndu-se ?n total 7.809 de cereri de finan?are, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finan?are conchid cei de la APIA Ia?i.Niciun t?n?r din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene din programul ”T?n?r Fermier”! Angelica Lefter - 21 decembrie 2020 Niciun t?n?r din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene alocate pentru ”T?n?rul Fermier”! Condi?iile restrictive, dar ?i birocra?ia ?i publicarea t?rzie a ghidului au f?cut ca numai 10 tineri s? reu?easc? s? depun? proiect ?n cadrul ultimei sesiuni pentru subm?sura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”, iar dintre aceste cereri, niciuna nu a fost declarat? eligibil? pentru a primi sprijinul nerambursabil de maxim 50.000 de euro pe ferm?.Anun?at? cu surle ?i tr?mbi?e, sesiunea ”T?n?rul Fermier” pentru Diaspora s-a dovedit un e?ec r?sun?tor. Sumele alocate tinerilor din Diaspora care ar fi dorit s? vin? ?n ?ar? s? fac? agricultur?, bani pu?i la dispozi?ie prin Subm?sura 6.1 – ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, nu au fost accesa?i.10 dosare depuse, toate respinseProgramul a fost accesat de prea pu?ini tineri ?ntor?i ?n ?ar?, mai exact au fost depuse 10 dosare, ?ns? toate au fost respinse pe motiv c? nu ?ndeplineau criteriile impuse. Pentru programul care-i viza pe tinerii pleca?i din ?ar?, MADR a pus la dispozi?ie 20 de milioane de euro, bani de care s-a g?ndit s? profite ?i t?n?rul fermier Marius Lucaciu, potrivit stirileprotv.ro.T?n?rul ?i al?ii ca el, au povestit care a fost parcursul care ?n final nu le-a adus niciun sprijin. Marius Lucaciu este unul dintre aplican?ii pentru acest program, a muncit ?n Germania ?i s-a ?ntors ?n prim?var? plin de speran??. ”Zic, e o ?ans? ?n plus pentru mine ?i s? r?m?n aproape de familie. Am ?nt?mpinat foarte multe probleme, extraordinar de multe probleme. Deci, birocra?ia ?n Rom?nia te omoar?”, m?rturise?te t?n?rul.Criterii greu de ?ndeplinit pentru tinerii din DiasporaPentru a fi eligibili ?n cadrul subm?surii 6.1 de la AFIR, tinerii din diaspora trebuiau s? ?ndeplineasc?, pe l?ng? condi?iile legate de de?inerea unei exploata?ii agricole ?i cele de v?rst? (s? aib? maxim 40 de ani ?mplini?i), ?i condi?ii legate de studii agricole sau s? fi lucrat 3 luni ?n agricultur? ?n ultimul an ?ntr-un stat din Uniunea European?.Ghidul AFIR a fost publicat extrem de t?rziuConsultantul ?n fonduri europene, Marian Costea explic? modul ?n care, ?n loc s? fie ajuta?i, rom?nii din diaspora au fost mai degrab? descuraja?i ?n demersul lor de a practica agricultura pe teritoriul Rom?niei.”Nu to?i rom?nii din str?in?tate lucreaz? ?n agricultur?, drept urmare marea majoritate care au vrut s? depun? aceste proiecte nu au fost eligibili, iar cei cei care erau eligibili nu s-au ?ncadrat ?n timp pentru c? ghidul a ap?rut extrem, extrem de t?rziu. ?i atunci nu reu?eai s? ??i depui toate actele”, a spus Marian Costea.O explica?ie a oferit ?i Iulian Buc?taru, directorul adjunct al Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR). ”Eu cred c? ?ntr-o m?sur?, cei din diaspora au fost surprin?i de aceast? op?iune. Trebuie s? avem r?bdare, s? avem solu?iile care s? r?m?n? ?n parametrii regulamentelor europene, dar s? simplifice cumva abordarea acestor rom?ni”, a precizat reprezentantul AFIR.493 de tineri fermieri eligibili la subm?sura 6.1 ?n ultima sesiuneDac? pentru cei din Diaspora, sesiunea de proiecte s-a dovedit misiune imposibil?, tinerii rom?ni care sunt deja fermieri au re?it s? depun? ?i s? aib? proiecte eligibile. 778 de tineri fermieri au depus dosarele pentru un buget total destinat lor de 20 de milioane de euro, bani de care beneficiaz? 493 de fermieri eligibili.Este ?i povestea unei cresc?toare de vaci din jude?ul Timi?. Ana-Maria Pepu are 28 de capete. A depus un proiect ?i a aflat c? a primit o finan?are de 40.000 de euro. Femeia fermier vrea s? fac? investi?ii majore ?n ferm?, s? cumpere un tractor ?i dozatoare de lapte. ”Acum ?i cu acest virus, v?nz?rile au sc?zut destul de mult ?i este destul de greu s? aduni o sum? de bani s? achizi?ionezi un utilaj sau s? modernizezi ferma”, a men?ionat Ana-Maria Pepu.O alt? femeie cu ini?iativ?, Doru?a Iancu din Bihor a reu?it, de asemenea, s? primeasc? finan?are prin programul destinat tinerilor fermieri, ?ns? pentru cei care au deja o investi?ie ?n agricultur?. ”Am a?a: o cultur? de 30 de ari de c?p?uni, mai am legume, un hectar de dovlecel ?i 50 de arii de ceap?. ?i porumb. Am fost nevoit? s? ?mi fac o balt? de irigare, s? am de unde s?-i ud”, a declarat bihoreanca.P?n? acum, beneficiarii programului ”T?n?rul Fermier” puteau primi ?ntre 40.000 ?i 50.000 de euro, suma depinz?nd de dimensiunea fermei. De o mare parte din bani, 75%, beneficiau la ?nceput, iar restul la finalul implement?rii proiectului propus.AFIR a triplat sumele pentru desp?gubiri, fa?? de 2019, ?n zonele afectate de secet? 21 decembrie 2020 ?n jude?ul Ia?i, fermierii care au solicitat desp?gubiri de secet? de la AFIR, ?n acest an, vor primi o sum? tripl? fa?? de cea acordat? ?n anul 2019.De asemenea, num?rul beneficiarilor este mai mare ?n acest an ?ntruc?t seceta a distrus suprafe?e ?nsemnate de culturi agricole, fiind vorba de aproximativ 10.000 de hectare, pentru care fermierii vor primi 150.000 de euro.Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea ?i prevenirea riscurilor la nivelul exploata?iilor sunt mai mari fa?? de anul 2019 spun reprezentan?ii APIA. Mai trebuie precizat c?, fermierii au solicitat mai multe fonduri europene, drept desp?gubiri pentru secet?, dispera?i fiind dup? ce culturile au fost calamitate din cauza secetei.?Reprezentan?ii APIA precizeaz? c? ie?enii au depus 53 de cereri, triplu fa?? de anul 2019, c?nd a mai fost o sesiune deschis? ?n cadrul subm?surii 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, animalelor ?i plantelor”, derulat? de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR).Cererile depuse la nivel na?ional se ridic? la o valoare total? de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri. Fa?? de anul 2019, num?rul de solicit?ri ?i suma care va reveni beneficiarilor este de aproape 4 ori mai mare.?P?n? ?n prezent, au fost deschise dou? sesiuni de primire a cererilor de finan?are, depun?ndu-se ?n total 7.809 de cereri de finan?are, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finan?are conchid cei de la APIA Ia?i.ALTELEBREAKING NEWS! Cine va fi noul pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor 21 decembrie 2020Noul pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor va fi Adrian Chesnoiu! ?n urma negocierilor dintre partidele parlamentare alese, s-a convenit c? aceast? pozi?ie de maxim? importan?? pentru fermierii rom?ni va reveni PSD, iar cel care va ocupa ?efia Comisiei este fostul ?ef al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.Adrian Chesnoiu a condus AFIR timp de aproape patru ani, aceasta fiind institu?ia care gestioneaz? fondurile europene pentru fermieri ?i mediul rural. ?n acest timp, a reu?it s? absoarb? anual pentru investi?iile ce au avut ca scop dezvoltarea mediului rural, peste un miliard de rma?ia a fost dezv?luit? ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, acolo unde Daniel Bot?noiu a f?cut urm?toarele afirma?ii: ”Era firesc. Eu cred c? din punctul acesta de vedere o s? avem continuitate, iar cunosc?ndu-l pe Adrian, e un om al dialogului, e un tip care ?tie s? fac? legi de o calitate foarte bun?. Eu am lucrat o perioad? destul de bun? cu el, ?l cunosc, este un tip educat care are valen?e ?n direc?ia aceasta. Cred c? cezarul a primit ceea ce trebuia s? primeasc?.”Cum au fost ?mp?r?ite comisiile parlamentare din Camera Deputa?ilorPSD:Comisia de transporturiComisia economic?Comisia pentru agricultur?Comisia pentru administra?ieComisia pentru ?nv???m?ntComisia pentru abuzuriComisia pentru regulamentComisia pentru afaceri europenePNL:Comisia pentru bugetComisia pentru mediuComisia pentru s?n?tateComisia pentru AparareComisia pentru tehnologia informa?ieiUSRComisia pentru munc?Comisia pentru cultur?Comisia juridic?Comisia pentru tineret ?i sportUDMRComisia pentru politic? extern?AURComisia pentru egalitate de ?anseComisia pentru constitu?ionalitateMinorit??iComisia pentru drepturile omuluiPunctele tari ?i cele slabe ale candida?ilor la func?ia de ministru al Agriculturii Vlad Macovei - 20 decembrie 2020 ?n orele ce urmeaz? vom cunoa?te numele viitorului ministru al Agriculturii, cel de care va depinde ducerea la bun sf?r?it a construc?iei Planului Na?ional Strategic (PNS) care s? implementeze noua Politic? Agricol? Comun? 2021-2027. Consultarea cu fermierii, redactarea ?i, ?n cele din urm?, acceptarea la Bruxelles a acestui document esen?ial pentru viitorul sectorului agroalimentar din Rom?nia – acesta ar trebui s? fie mandatul viitorului ministrului Agriculturii.Evaluarea mea, sus?inut? cu argumente, a fost c? Adrian Pintea, actualul director APIA, este solu?ia realist? cea mai nimerit? pentru a duce cu bun sf?r?it acest mandat. Foarte important, un num?r mare de fermieri, de toate tipurile, au sus?inut propunerea mea. Le mul?umesc ?i ?i asigur c? au f?cut alegerea corect?. De aici ?ncolo, vom descoperi c? fermierii trebuie s? spun? ce g?ndesc, cu asumare ?i transparen??, pentru c? de p?rerea lor trebuie s? se ?in? cont. Iar cine nu va ?ine cont, va pl?ti, mai devreme sau mai t?rziu, un cost politic. ?ntre timp, vom fi descoperit c? fermierii pot spune deschis ceea ce g?ndesc, ??i pot sus?ine public op?iunile, f?r? ca niciun politician s? se r?zbune pe ei. E un pas mare ?nainte pentru lunile care urmeaz?, ve?i vedea.Revenind la numele viitorului ministru, ?n Biroul Politic Na?ional (BPN) al PNL, se va da o lupt? cr?ncen? ?ntre Adrian Pintea, Emil Dumitru (fost secretar de stat), Adrian Oros (actualul ministru) ?i George St?ng? (fost pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Senat). Foarte probabil, ?n final? vor intra Adrian Pintea ?i Emil Dumitru. Nu sunt excluse surprizele, nume noi, dar la aceast? or?, a?a arata fotografia momentului, conform surselor mele din BPN.Emil Dumitru ?i Adrian Oros au f?cut o campanie intens? ?n ultimele zile, promi??nd tot ce se poate membrilor BPN, Adrian Pintea a mizat pe o ?campanie” mai lini?tit?, mai matur?, miz?nd pe influen?a pe care o are, ?i r?spunz?nd la toate ?ntreb?rile deciden?ilor politici, iar George St?ng? a intrat tare pe turnant? ?n urm? cu c?teva ore, folosindu-se de elementul-surpriz?. To?i au ?anse, haide?i s? vedem care sunt punctele tari ?i cele slabe ale fiec?ruia, dup? p?rerea mea, lu?nd ?n calcul dou? elemente: rela?ia cu fermierii ?i ?ansele de a duce la bun sf?r?it un PNS bun pentru sectorul agroalimentar. Adrian Pintea – ?anse de a ?ncheia cu bine PNS: FOARTE MARI ?ntrebarea de 10 puncte: Va reu?i s? transmit? ?n timp util deciden?ilor c? este un om de baz? pentru PNL? Puncte tari: capacitatea de dialog ?i consultare cu fermierii imaginea bun? ?n r?ndul fermierilor experien?a managerial? rela?iile europene Puncte slabe: intrarea relativ t?rziu ?n aten?ia deciden?ilor politici......................... Emil Dumitru – ?anse de ?ncheia cu bine PNS: REZONABILE ?ntrebarea de 10 puncte: Va reu?i s? ?nve?e din gre?elile pe care le-a f?cut ?n acest an? Puncte tari: poate fi un om de viitor dac? se maturizeaz? politic CV corect: fermier, lider de organiza?ie de fermieri, acum politician rela?ii corecte cu mediul asociativ Puncte slabe: natura conflictual?...................................................... Adrian Oros – ?anse de ?ncheia cu bine PNS: REZONABILE ?ntrebarea de 10 puncte: ??i va repara rela?ia cu Florin C??u, o rela?ie rece de pe vremea c?nd actualul premier propus era ministru de Finan?e? Puncte tari: vine din pozi?ia de actual ministru, are un ascendent rela?ii gata sudate ?n afara unor probleme de arogan??/??fn?, dispus la dialog ?i conciliere Puncte slabe: prezen?a unor personaje dubioase ?n anturajul de la minister........................................................ George St?ng? – ?ansa de ?ncheia cu bine PNS: REZONABILE ?ntrebarea de 10 puncte: Va ?ti pe cine s? se bazeze? Puncte tari: influen?? politic? mare, lider consolidat de filial? (Gala?i), parlamentar, fost pre?edinte de comisie cunoa?te problemele sectorului agroalimentar rela?ie str?ns? cu secretarul de stat George Scarlat, poate afla multe despre cum merge treaba ?n minister Puncte slabe: rela?ii inconsistente cu fermierii?N AGRICULTUR? LIPSE?TE VIZIUNEA PE TERMEN LUNG. Retrospectiv? 2020 cu Alina Cre?u Marian MU?AT 20 decembrie 2020 Ajun?i la finele unui an extrem de complicat, facem bilan?ul consult?nd opiniile unor lideri marcan?i ai agriculturii. Ce-a fost bun, ce-a fost r?u ?n 2020? Ce priorit??i avem ?n 2021?Iat? ce spune Alina Cre?u, director executiv APPR!?E clar c? nu s-au luat suficiente m?suri bune pentru fermieri; e clar c? lipse?te o viziune pe termen lung pentru agricultur? ?n care s? fie ?ncadrat tot, de la formarea profesional?, p?n? la cadastru, iriga?ii ?i tot ce ?ine de investi?ii”, consider? directorul executiv al Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia (APPR). ?Au mai fost proiecte legislative care au ?nceput bine, cum e legea v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole, ?ns? nu au fost incluse toate modific?rile dorite de fermieri. Acum exist? un blocaj. Sper?m ca normele de aplicare s? nu fie cele care vor ?ngreuna mai mult tranzac?ionarea terenurilor agricole.?O reu?it? este ?i intrarea Rom?niei ?n COPA-COGECA.?R?u este faptul c? nu avem ap?. Dar iriga?iile singure nu pot rezolva problemele, ci doar ?mpreun? cu comasarea terenurilor agricole, cu perdelele forestiere ?i cu un program de agricultur? care s? economiseasc? pu?ina ap? pe care o avem”, a subliniat directorul APPR.?IRIGA?IILE ?I PROCESAREA - DIREC?II MAJORE ?N 2021??Direc?iile majore ?n anul viitor sunt atragerea fondurilor europene la un nivel c?t mai mare, sistemele de iriga?ii ?i procesarea. De asemenea, trebuie s? se vad? angajamentul politicienilor rom?ni ?n ceea ce prive?te Noua Politic? Agricol? ?i s? se explice fermierilor ce ?nseamn? aceast? perioad? de tranzi?ie, pentru c? 2021 ?i, probabil, 2022 vor fi ani de tranzi?ie c?tre urm?toarea politic? agricol?”, sus?ine Alina Cre?u.Cine ?i cum ar putea s?-i ajute pe fermieri? Nicoleta Dragomir 21 decembrie 2020 Anul 2020 a supus agricultura Rom?niei unor provoc?ri c?rora ?i cei mai preg?ti?i dintre fermieri le-au f?cut, cu greu, fa??.?n ?ara ?mp?r?it? ?n dou? de usc?ciune, unii agricultori r?d cu un ochi ?i pl?ng amarnic cu cel?lalt. Dobrogea ?i Moldova au pl?tit cel mai scump pre? al lipsei de investi?ii ?n iriga?ii ?i al m?surilor luate pe genunchi sau deloc de c?tre ale?ii neamului, tocmi?i s? fac? ?i s? aplice strategii pentru agricultur?. Chiar ?i ?n zonele irigate, exploata?iile agricole sunt la limita profitabilit??ii iar c?nd vine vorba de zootehnie, cre?terea costurilor pune la mare ?ncercare supravie?uirea fermelor.La vest de Carpa?i majoritatea fermierilor au r?suflat u?ura?i. Porumbul a dat produc?ii bune ?i foarte bune iar pre?urile ?n cre?tere compenseaz? pierderile acumulate la culturile de toamn?. Speran?a tuturor vine de la noul sezon agricol. Dar provoc?rile continu?. Sunt cele dintotdeauna c?rora fermierii trebuie s? le r?spund? cum ?i cu ce pot:Interzicerea neonicotinoidelor, subiect controversat ?n cazul c?ruia UE ?nc? nu a venit cu reglement?ri clare.Legisla?ia ?n ceea ce prive?te fondurile de v?n?toare. ?n timp ce guvernan?ii o l?l?ie la nesf?r?it cu luarea unor decizii ferme, agricultorii sunt pe plus cu... pagubele produse de animalele s?lbatice.Accesul ?n supermarket. Sau mai degrab? blocarea accesului c?nd vine vorba de produc?torii no?tri. Nu f?r? motiv, viziunea viitoarei PAC ?i reducerea drumului de la furc? la furculi?? par doar vorbe-n v?nt pentru mul?i dintre fermierii rom?ni. Dac? ?n Austria sau ?n Olanda supermarketul poate fi constr?ns s? apeleze la produc?torii ?i furnizorii locali, la noi de ce nu se poate?Definirea fermierului activ. Falsul conflict fabricat de interese cel pu?in dubioase ?ntre fermierii mari ?i mici duce la reac?ii cel pu?in necontrolate. Vesticii Europei au descoperit demult c? motorul agriculturii este ferma de familie. Mare, mic? sau mijlocie, orice exploata?ie ??i are locul ?i rolul ei ?n agricultura rom?neasc?. Nu m?rimea conteaz?, ci prezen?a efectiv? pe pia??. Fermierul activ trebuie s? fie, f?r? doar ?i poate, cel care comercializeaz? produsele ob?inute ?i tr?ie?te de pe urma practic?rii agriculturii, ca activitate de baz?.Numai la noi unii sunt preocupa?i s? i?te a?a-zise r?zboaie pentru suprema?ia ?ntr-un top inexistent al poten?ei ?n agricultur?! Poate ca s? distrag? aten?ia de la adev?ratele probleme?Dar, cine s?-i ?i ajute pe fermieri? ?n primul r?nd, s? se ajute singuri. S? devin? o for?? prin unitate ?i asociere, nu prin dezbinare, a?a cum ?i-au dorit ?i ??i doresc mai to?i cei care s-au perindat pe la guvernare. O voce unitar? ?i hot?r?t? poate pune presiune pe deciden?i. La Bruxelles se scriu acum politicile agricole. Oare c?t de bine reprezentat este fermierul rom?n?Mai apoi, e de datoria noastr? s? le fim de ajutor celor care ne hr?nesc. Cum? Cump?r?ndu-le produsele. Aleg?nd fermierii locali, cerin?a pentru legumele, fructele ?i produsele procesate din import va sc?dea direct propor?ional. Parc? depinde mai mult de noi, ?i nu de al?ii, s? ?nclin?m pu?in balan?a comercial? ?n favoarea noastr?, nu-i a?a?NICOLETA DRAGOMIR, Senior editor , Ferma Media GrupRom?nia, a ?aptea putere agricol? a Uniunii Europene By lantulalimentar 2020-12-21 Valoarea total? a produselor ?i a serviciilor agricole din ?ara noastr? a ajuns anul trecut la 19 miliarde de euro ( fiind calculat? dup? pre?urile de baz? ), fapt care ne plaseaz? pe locul ?apte ?n Uniunea European?, potrivit datelor furnizate de Comisia European?. Pe primele patru locuri se afl? Fran?a ( 77 mld euro ), Germania ( 58,2 mld euro ), Italia ( 57,8 mld. euro ) ?i Spania ( 51,7 mld. euro ).Rom?nia se afl? ?n plutonul al doilea, dup? Olanda ( 29,1 mld. euro ) ?i Polonia ( 26,4 mld. euro ). Valoarea produselor ?i a serviciilor din agricultura rom?neasc? a crescut anul trecut cu 4,2%, contribuind ?mpreun? cu Germania, Polonia ?i Olanda la cre?terea valorii produc?iei ?i a serviciilor agricole la nivel european. Trei sferturi ( 76,4 % ) din valoarea total? a agriculturii europeane din anul trecut au apar?inut acestor ?apte state, printre care se afl? ?i Rom?nia. Este cunoscut faptul c? Rom?nia exceleaz? prin produc?ia de cereale ?i prin exportul de animale vii, cu prec?dere ovine. Un alt sector agricol important este apicultura, Rom?nia fiind a doua mare putere apicol? european?.Din p?cate, ?ara noastr? export? ?n principal materii prime agricole ( cereale ?i animale vii ) pe pie?ele extracomunitare ?i import? produse agricole procesate din ??rile comunitare.Valoarea total? a produselor ?i serviciilor agricole din U.E. a ajuns anul trecut la 418 mld. euro.Cea mai mare valoare ( 52,8% ) a fost ob?inut? de sectorul legumelor, al produselor horticole ?i al cerealelor. Un procent de 38,6 % a fost ob?inut de sectorul animalelor ?i al produselor de origine animal?, cea mai mare contribu?ie av?nd-o sectorul laptelui ?i al cre?terii suinelor.Cele mai creditate sectoare economice la finalul primelor 10 luni din 2020. Finan?area agriculturii r?m?ne cu cel mai dinamic ritm de cre?tere, de 12% fa?? de finalul primelor 10 luni din 2019, p?n? la un sold de 20,9 miliarde de lei Mircea Nica 20.12.2020, ? Agricultura continu? s? fie cel mai creditat sector de c?tre b?nci, cu cea mai mare cre?tere a soldului la final de octombrie 2020, fa?? de octombrie 2019 ??Sectorul de servicii se apropie de un ritm al credit?rii de 10%, ?n timp ce industria ?nregistreaz? cel mai mic ritm de cre?tere al credit?rii, de 2,9%.Agricultura, sectorul cu cea mai dinamic? creditare, a ?nregistrat la sf?r?itul primelor zece luni din 2020 o valoare a creditelor acordate ?i angajamentelor asumate de institu?iile de credit din Rom?nia de 20,9 mld. lei, ?n cre?tere cu 12% comparativ cu aceea?i perioad? a anului 2019, conform datelor BNR.Astfel, agricultura ??i continu? drumul cu cel mai mare ritm de cre?tere al credit?rii, ?n timp ce alte sectoare precum industria, serviciile ?i construc?iile r?m?n la o dinamic? a finan??rilor bancare de sub 10% la finalul lunii octombrie 2020, comparativ cu sf?r?itul lunii octombrie 2019.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Acordul ?ntre Guvernul Rom?niei ?i Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea ?n domeniul gospod?ririi durabile a apelor transfrontaliere, din 05.06.2019, Guvernul Rom?niei Modificat de Ordin 2502/2020 la 18.12.2020Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substan?ele care epuizeaz? stratul de ozon din 14.10.2016, Parlamentul Rom?niei Modificat de Ordin 2502/2020 la 18.12.2020Normele metodologice pentru stabilirea standardelor de cost ?n vederea stabilirii cheltuielilor aferente carantinei pentru fiecare persoan?, din 17.12.2020, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 1259 din 18.12.2020. A intrat ?n vigoare la 18.12.2020Normele metodologice pentru stabilirea condi?iilor minime ale spa?iilor de cazare special desemnate pentru persoanele aflate ?n carantin?, puse la dispozi?ie de autorit??ile administra?iei publice centrale ?i locale, din 17.12.2020, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 1259 din 18.12.2020. A intrat ?n vigoare la 18.12.2020Ordinul nr. 4660441/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Chiajna, cu satele apar?in?toare Chiajna, Dudu ?i Ro?u, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660442/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Bragadiru, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660444/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru satul Aroneanu, comuna Aroneanu, jude?ul Ia?i, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660443/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Ovidiu, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660446/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Otopeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660447/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Dobroe?ti, cu satele apar?in?toare Dobroe?ti ?i Fundeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660448/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Corbeanca, cu satele apar?in?toare Corbeanca, Ostratu, Petre?ti ?i Tama?i, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660449/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Pope?ti-Leordeni, cu satul apar?in?tor Pope?ti-Leordeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Ordinul nr. 4660445/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Mogo?oaia, cu satul apar?in?tor Mogo?oaia, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul nr. 2131/2020 privind eliminarea taxelor vamale pentru anumite m?rfuri, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 430 din 18.12.2020. A intrat ?n vigoare la 18.12.2020Regulamentul nr. 2170/2020 privind aplicarea contingentelor tarifare ?i a altor contingente de import ale Uniunii, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra ?n vigoare la 22.12.2020Regulamentul nr. 2172/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor m?suri comerciale excep?ionale ?n favoarea ??rilor ?i teritoriilor participante ?i legate de procesul de stabilizare ?i de asociere pus ?n aplicare de c?tre Uniunea European?, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra ?n vigoare la 22.12.2020Regulamentul nr. 2132/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2020/123 ?n ceea ce prive?te posibilit??ile de pescuit pentru merluciul norvegian ?n 2020, Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 430 din 18.12.2020. A intrat ?n vigoare la 19.12.2020Regulamentul nr. 2171/2020 de modificare a anexei IIa la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului ?n ceea ce prive?te acordarea unei autoriza?ii generale de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dubl? utilizare din Uniune c?tre Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord, Parlamentul European ?i Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra ?n vigoare la 22.12.2020………………….INTERNEAgricultur? regenerativ? la Grup ?erban. Ce tehnologie se aplic? pentru produc?ii constante la hectar Daniel Befu - 21 decembrie Grup ?erban din One?ti lucreaz? 12.500 ha ?n jude?ele Bac?u ?i Vaslui, dintre care 600 ha irigate, suprafa?? care se va tripla ?n 2021. Totodat? ocup? locul 2 ?n jude?ul Bac?u pe componenta de panifica?ie, de?ine un sector legumicol c?ruia ?n 2021 ?i vor fi alocate 400-450 ha irigate ?i un sector zootehnic axat pe 5 ferme de pui de carne cu cre?tere lent?, cu o produc?ie anual? de 3,78 milioane pui, livra?i exclusiv -?n baza unui parteneriat ?ntins pe 5 ani- c?tre Agricola Interna?ional Bac?u, unde sunt procesa?i ?i comercializa?i sub brandul ”Puiul fericit”. Func?ion?nd dup? o politic? a integr?rii produc?iei, Grup ?erban opereaz? ?i un lan? propriu de b?c?nii. ?ntreg grupul opereaz? cu o echip? format? din peste 400 de salaria?i.Pe componenta de cultur? mare, ?n acest an produc?iile holdingului au fost afectate de seceta dramatic?, ?ns? cre?terea valorii produc?iei, ?n contextul de?inerii unei capacit??i de stocare suficiente, a generat o rat? de profit rezonabil?.”A fost un an atipic, ?n care ne-am confruntat ?n luna august cu ar?i?? ?i f?r? lipsa v?ntului, pe l?ng? seceta pedologic? prelungit?. C?lduri extreme s-au manifestat ?n perioada de ?nflorire, context ?n care porumbul nu a polenizat ?i chiar dac? era ?nalt ca bradul, din p?cate am avut ?i loturi c?rora a trebuit s? le schimb?m destina?ia ?n porumb siloz ?i pe care le-am recoltat acum dou? luni ?i jum?tate, plantele nemaiav?nd un poten?ial de a atinge maturitatea vegetativ?. ?ns? acolo plantele unde au supravie?uit, am avut randamente ?i de 12 t/ha irigat, acolo unde am reu?it s? oferim 3000 m? de ap?/ha. Asta ?n contextul ?n care noi bugetasem veniturile aferente unor produc?ii de 15 t/ha. ?n 2020, ca medie la porumb am avut productivit??i ?ntre 3,5 ?i 7 t/ha neirigat. Totul a depins foarte mult de cantitatea de precipita?ii, evident. Au fost ?i sole unde am avut 500 kg/ha. Spre exemplu, pe partea de est, ?nspre Prut, ?n jude?ul Vaslui, nu a fost porumb anul acesta. Nu a existat posibilitatea”, explic? Ovidiu Buc?taru, directorul financiar al Grup ?erban pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO.Anul ?n care clima ?i-a pus amprenta ?n mod dramatic pe ferme din ?ntreaga ?ar?, spre final a adus ?i c?teva z?mbete alin?toare, c?nd pre?urile din pia?? au ?nceput s? reflecte oferta redus? de produse agricole tranzac?ionate ?n pia??. ”Pe ferma vegetal? ne vom duce spre 8-9%, chiar 10%, margine de profit net, pentru c?, de?i am avut valori puternic diminuate ale produc?iei, randamentele diminuate la hectar au fost compensate de cre?terea valorii pe ton?. ?tim cu to?ii cum au evoluat pre?urile ?n pia??. Floarea soarelui c? deja e mai mult dec?t dublu versus valorile de anul trecut. Vorbim de pre?uri care s-au dus la peste 600 dolari/t versus 300 dolari/t anul trecut, ceea ce a f?cut ca rata de profit pe floarea soarelui s? fie undeva spre 25-30%, ?n ciuda produc?iilor mici, iar la porumb ast?zi, cel pu?in pe partea de est a Rom?niei, ?i nu numai, pentru c? este un context regional ?i global al unei realit??i este ?n care pe toate cele 3 componente, gr?u, porumb, floare, nu exist? marf?, oric?t de optimi?ti am r?m?ne ?i atunci asta se reflect? ?n pre?. Adic?, avem ast?zi valori la porumb de peste 900 lei pe ton? versus 600 lei anul trecut. Deci este o cre?tere de 50% ?i suntem d-abia la ?nceput de decembrie” declar? economistul.Agricultura regenerativ?, testat? pe primele 500 haUnul din pa?ii proactivi f?cu?i ?n direc?ia protej?rii veniturilor dintr-un ciclu financiar de fluctua?ii nedorite, a constat ?n investi?ii masive ?n dezvoltarea capacit??ilor de irigare, care vor cre?te anul viitor la 2.000 ha. O alt? direc?ie de protejare ?mpotriva presiunilor negative generate de schimb?rile climatice, este contractarea serviciilor unor exper?i ?n agricultur? din Statele Unite, care ajut? holdingul s? fac? trecerea dinspre agricultura exploatativ? spre cea durabil?, cu o component? major? de aten?ie dat? conserv?rii apei ?i amelior?rii solului, pentru stabilizarea produc?iilor.”E o perspectiv? nou? pentru mine ?i entuziasmul care ?ine ?n ceea ce urmeaz? studiile pe care le am este legat de faptul c? schimbarea am f?cut-o acum 2 ani de zile. ?i e o culp? de ?nv??are ?n fiecare zi ?i ?sta este faptul c? sunt tot felul de provoc?ri ?i capacitatea s? g?se?ti solu?ii. Ba mai mult, ?n?eleg foarte bine – pe l?ng? background, e important s? ai proiec?iile, cash flow-uri, – le ?tim cu to?ii dar important este s? faci urm?torul pas. Ne apuc?m s? facem agricultur? regenerativ?. Am ?nceput s? analiz?m oportunitatea demar?rii acestui proiect din trimestrul 4 al anului trecut. Dup? seceta pedologic? a anului trecut, tema de g?ndire era acolo, dar 2020 a fost punctul de inflexiune ?n care am luat decizia ?i am trecut la conversia suprafe?elor pe care le avem, de la tehnologia conven?ional? la cea regenerativ?. E un concept ce sun? bine, arat? bine ?i despre care ne-am documentat s?rguincios ?i am adus ?i speciali?tii care s? ne arate c? tot fluxul face sens. Clar, din punct de vedere al impactui asupra mediului este pozitiv ?i totodat? ?i economic se justific?. Profitabilitatea ?i grija fa?? de mediu nu se mai pot exclude. Se vede ?i prin noul pact Green Deal”, a punctat specialistul.Acesta a spus c? ?n luna august deja au fost ?ns?m?n?ate 500 ha de culturi acoperitoare ?n perioadele ?n care terenul nu este acoperit cu mas? vegetativ?. ”Avem ?i un plan cu ceea ce ?nseamn? culturile ?i asolamentul ?n sistemul acesta de agricultur? regenerativ?. Beneficiile sunt clare. Pe de o parte nu mai eliber?m dioxidul de carbon ?n atmosfer?, ci ?l ?i ?ncorpor?m. Nu e o solu?ie definitiv?, dar cu siguran?? este o solu?ie pe termen lung, pentru c? natura a?a func?ioneaz?. Plantele asta ne ofer? posibilitatea de a prelua dioxidul de carbon din atmosfer? ?i s? ?l duc? prin intermediul r?d?cinilor ?n sol, de unde este preluat ?i ?nmagazinat ?n stratul de humus. Un strat suport viu ??i ofer? posibilitatea de a men?ine echilibrul pe componenta asta de carbon, care este foarte foarte important?. F?r? carbon nu putem exista. A?adar, acum, privind ?napoi constat c? ce am f?cut at??ia ani ?n cadrul agriculturii conven?ionale, este c? am r?scolit p?m?ntul ?i astfel am avut procese de evaporare inutile. C?nd solul e acoperit tot timpul anului cu o p?tur? vegetal?, evaporarea e ?nlocuit? de transpira?ie, care e mult mai interesant?, fiindc? plantele ne ajut? s? p?str?m apa ?n sol. ?ncepem s? ?n?elegem acest lucru. Acum decizia e luat? ?i ne preg?tim s? facem conversia c?tre agricultura regenerativ? pentru ?ntreaga suprafa??”, a mai spus directorul financiar al Grup ?erban.Unul din oamenii afla?i ?n spatele deciziei Grupului ?erban privind agricultura regenerativ? e Jim, consultantul adus din State, care a demonstrat pe baz? de date, avantajele pe care o astfel de tehnologie le aduce. ”Principalul c??tig de ordin economic este posibilitatea de a avea o agricultur? cu productivit??i liniare, ?n care poate nu mai facem 7.000 kg/ha la gr?u, cum e zona noastr? ?n anii buni ?i 3.000 kg/ha ?n anii pro?ti, ci, ?n loc de o produc?ie ?n zig-zag, o s? facem 5.000 kg/ha, dar aceast? produc?ie o s? o avem ?n fiecare an, ?n urm?torii 10 ani. P?n? acum, c?nd ob?ineam 7.000 kg/ha clar aveam o problem? legat? de pre?, fiindc? de regul? c?nd produc?iile sunt mari pre?ul e foarte jos ?i ne pl?ngem. Av?nd produc?ii liniare, o s? reu?im s? aducem bani suplimentari ?n cash flow c?nd trecem prin ani dificili, ca acesta”, conchide Buc?taru.Oportunitate pentru companiile de logistic? agricol?: statul caut? spa?ii de depozitare pentru sute de mii de tone de gr?u din rezerva strategic? Agribusiness Adi Mosoianu scris ast?zi, 07:23Oportunitate pentru companiile de logistic? agricol?: statul caut? spa?ii de depozitare pentru sute de mii de tone de gr?u din rezerva strategic? Statul caut? la antreprenori din mediul privat spa?ii de depozitare pentru p?n? la peste jum?tate de milion de tone de gr?u din rezerva strategic? a Rom?niei. Asta ?n condi?iile ?n care Planul Na?ional de Relansare ?i Rezilien?? (PNRR) post-COVID 19 al ??rii, ce urmeaz? a fi finan?at din fonduri UE, avertizeaz? c? "panica generat? de instituirea st?rii de urgen?? a condus la suprasolicitarea lan?urilor de aprovizionare cu alimente ?i alte bunuri necesare asigur?rii hranei popula?iei" ?i prevede investi?ii de 30 milioane euro ?n construirea a 5 depozite regionale de cereale. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Astfel, Administra?ia Na?ional? a Rezervelor de Stat ?i Probleme Speciale (ANRSPS), trecut? anul acesta din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ?n cea a Secretariatului de Stat al Guvernului (SGG), a lansat o licita?ie pentru a achizi?iona servicii de depozitare (p?strare ?i conservare) de gr?u de panifica?ie, pe o perioad? de 10 ani. Cantitatea de cereale care urmeaz? a fi dat? spre depozitare poate varia ?ntre 260.000 ?i 570.000 de tone. Valoarea acordului-cadru care urmeaz? a fi semnat, cu durata de 10 ani, este estimat? ?ntre 149,13 milioane lei ?i aproape 327 milioane lei. Termenul limit? de primire a ofertelor este 8 februarie 2021. Acordul-cadru scos la licita?ie este ?mp?r?it ?n 52 de loturi, care prev?d cantit??i de minimum 5.000 ?i maximum 11.000 de tonePe perioada acordului, p?n? la ?mplinirea termenului de 7 ani, se va face cel pu?in o re?mprosp?tare a stocului de gr?u, prevede documenta?ia de atribuire. "Depozitarul se oblig? s? ?ncheie anual contracte pentru asigurarea gr?ului preluat ?n depozit ?n conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 101/2014 privind m?suri de reglementare a depozit?rii semin?elor de consum ?i a regimului certificatelor de depozit pentru acestea. Aceste contracte vor fi cesionate c?tre unitatea teritorial? beneficiar? a ANRSPS pe toat? durata de existen?? a stocului", men?ioneaz? sursa citat?. Actul normativ respectiv stipuleaz? c? "Fiecare depozitar este obligat s? ?ncheie contracte at?t pentru asigurarea bunurilor, respectiv pentru spa?iile de depozitare ?i construc?iile aferente acestora, aflate ?n proprietate, c?t ?i pentru semin?ele de consum depozitate ?n aceste spa?ii, ?n conformitate cu prevederile Codului civil". ?n octombrie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara c? au crescut rezervele statului pentru alimentele de baz?, preciz?nd c? autorit??ile se asigur? c?, de?i produc?iile de cereale au fost mai mici ?n acest an din cauza secetei, vor exista suficiente rezerve, ?n primul r?nd pentru consumul uman. ?n aprilie, ?n condi?ii de stare de urgen??, Guvernul a decis prin ordonan?? militar? interzicerea exporturilor de cereale din Rom?nia. ”Primesc un semnal de alarm? privitor la ceea ce se ?nt?mpl? pe pia?a cerealelor ?i aici nu ne putem permite s? accept?m ca, din l?comie, unii proprietar de cantit??i de cereale s? trimit? la export s? ne lase f?r? gr?u. (...) Datele preliminare pe care le-am primit ?n luna martie arat? un adev?rat dezm?? ?n materie”, declara atunci premierul Ludovic Orban.Un tractorist a arat un drum jude?ean! ??l preg?tesc pentru sem?nat!”agrointeligenta.ro - 21 decembrie 2020 Drum jude?ean arat din gre?eal? sau neaten?ie, de c?tre un tractorist ce va fi cercetat de autorit??i pentru fapta sa ?i pus s? pl?teasc? pentru paguba f?cut? ?i s? repare ?oseaua. Sigur, sanc?iunile vor fi aplicate numai dac? tractoristul va fi ?i identificat!Un tractorist din Arad, cel mai probabil neatent sau b?ut, a arat un drum jude?ean ce face leg?tura dintre Lipova ?i ?i?tarov??. Plugul tractorului a fost l?sat jos inten?ionat sau s-a rupt, astfel c? plugul a f?cut un crater uria? pe mijlocul drumului.Foto: AradTraffic”DJ 572 Lipova – Sistatovat. Un conduc?tor, de utilaj agricol, a hot?r?t s?-l are. Sper s? fie luate m?surile legale, iar faptasul s? pl?teasc?”, a scris Garofi?a Scorobete ?ntr-o postare ?n grupul de Facebook – AradTraffic.”Ar?tura” pe ?osea s-a f?cut duminic? diminea?a, pe 20 decembrie, dup? ce tractoristul a ajuns pe DJ 572, iar din motive ?nc? necunoscute, a l?sat jos plugul tractorului, distrug?nd astfel asfaltul deja aflat ?ntr-o stare degradat?, pe o distan?? de c??iva metri.Autorit??ilor le va fi dificil s? ?l identifice pe f?pta?ul lucr?rii de ar?tur? ?n asfalt. Dac?, totu?i, vor reu?i, acesta va pl?ti pentru repara?iile drumului. Dac? tractoristul nu va fi identificat, drumul jude?ean va fi reparat ?n momentul ?n care va fi reasfaltat ?n ?ntregime.P?n? atunci, groapa de c??iva metri creat? de tractorist va deveni o adev?rat? capcan? pentru ?oferi.La r?ndul lor, ?oferii din grupul AradTraffic au f?cut haz de necaz: ”Mai a?teapt? 2 ore c? vin s?-l ar cu totul ?i dup? preg?tesc pentru sem?nat”.ANIF: mai mult de 1 milion de hectare de teren agricol, irigate in 2020. Iata judetele care au beneficiat cel mai mult decembrie 21, 2020 In anul 2020, peste 1 milion de hectare de teren agricol au fost irigate, iar 2.572 km de canale de irigatii au fost umplute cu apa, precizeaza Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF). Conform agentiei, judetele in care s-a irigat cel mai mult au fost: Braila (345.160 ha), Dolj (137.933 ha), Ialomita (126.658 ha) si Galati (94.857 ha).Potrivit informatiilor oficiale, in acest an, s-au irigat 1.006.435 de hectare, din care udarea I a reprezentat 418.373 de hectare, 2.572 km de canale au fost umplute cu apa, iar suprafata ce poate fi deservita ca urmare a umplerii canalelor este de 763.791 de hectare.?Reamintim faptul ca Guvernul Romaniei, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asigura si in acest an, in baza Legii 133/2017, completata de Legea 130/2018, apa gratuita pana la punctele de livrare, acolo unde sunt incheiate contracte pentru anul 2020. Avand in vedere lipsa precipitatiilor si cresterea deficitului de apa din sol din acest an agricol, ANIF invita, in continuare, toti fermierii care inca nu au incheiat contracte pentru livrarea apei sa faca demersuri in acest sens. Pana la aceasta data fermierii au incheiat contracte cu ANIF pentru o suprafata de 918.303 de hectare”, se mentioneaza in comunicat.ANIF a declansat mai devreme campania de irigatii din acest an, in unele judete chiar din luna martie, pe fondul deficitului de apa din sol din cauza lipsei precipitatiilor pe o perioada foarte mare de timp.Dispare mierea rom?neasc?? Tot mai mul?i apicultori se retrag din activitate 20 decembrie 2020 apiculturii din Rom?nia nu arat? prea bine ?n pronosticul celor care practic? aceast? ?ndeletnicire. Anul 2020 a adus ?i cresc?torilor de albine la fel de multe probleme ca ?i fermierilor, iar produc?ia de miere a sc?zut considerabil. Vremea capricioas? a ?mpu?inat popula?ia din coloniile de albine, iar cheltuielile pentru ?ngrijirea lor au crescut. Mul?i apicultori nu au putut face fa?? valului de probleme ?i au renun?at. Cei care au r?mas fideli apiculturii spun c?, pe viitor, aceast? ?ndeletnicire se va transforma doar ?ntr-un hobby.Craciunul- tradi?ii ?i obiceiuri ?n Rom?nia 20 decembrie 2020 Cr?ciunul este perioada tradi?iilor, a supersti?iilor ?i a obiceiurilor transmise din genera?ie ?n genera?ie. Colindul, scenetele cu motive religioase ?i mesele bogate sunt nelipsite ?n toate col?urile ??rii, ?n special la sat, acolo unde obiceiurile s-au p?strat mai bine.Cr?ciunul este o perioad? a tradi?iilor, a supersti?iilor ?i a obiceiurilor transmise din genera?ie ?n genera?ie. ?n toate zonele istorice ale Rom?niei, ?n centrul s?rb?torior de iarn? se afl? familia ?i credin?a ?ntr-un an mai bun ?i mai prosper.?n seara de Ajun, casele sunt curate ?i preg?tite ?n a?teptarea colind?torilor. Colindul este cea mai larg r?sp?ndit? tradi?ie de Cr?ciun, al?turi de ?mpodobirea bradului.Transilvania?n satele din Maramure?, colind?torii iau cu asalt uli?ele ?nc? din Ajunul Cr?ciunului ?i sunt r?spl?ti?i cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umbl? din cas? ?n cas? cu “Steaua” sau cu “Capra”, reprezenta?ii r?sp?ndite ?n numeroase zone din Rom?nia, potrivit c?r?ii “Tradi?ii de Cr?ciun” realizate de Centrul de Crea?ie, Art? ?i Tradi?ie Bucure?ti.Ceva mai aparte ?i consacrat ?n zona Maramure?ului este “Jocul Mo?ilor”, la originea c?ruia se crede c? au stat ceremoniile cu m??ti din nop?ile de priveghi, un ritual str?vechi de cinstire a mor?ilor. Dup? ce au colindat toat? noaptea, copiii ?i tinerii ??i iau bicele ?i ies pe uli?ele satului. Cine le ise ?n cale este “croit” de biciul “mo?ilor”. “Mo?ii” maramure?eni poart?, ?n general, o masc? f?cut? din blan? de cornute ?i bat la u?ile oamenilor pentru a-i speria ?i pentru a le ura un an mai bun.O alt? tradi?ie nelipsit? ?n acest col? al Rom?niei este “Viflaimul” – o pies? de teatru popular ?n care este recreat momentul apari?iei magilor ?i al p?storilor ce prevestesc na?terea lui Iisus. ?n jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol ?n care sunt ?ntruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, ?ngerul, p?storii, cei trei crai de la R?s?rit, osta?ii, moartea, dracul, mo?ul, str?jerul ?i mul?i al?ii, ?n func?ie de c?t de mare este ceata.Tot aici, de Cr?ciun nu se d? cu m?tura, nu se spal? rufe ?i nu se d? nimic cu ?mprumut. Cei care au animale ?i p?s?ri ?n gospod?rie obi?nuiesc s? le dea m?ncare pe s?turate ?i o bucat? de aluat dospit, despre care se spune c? le-ar feri de boli.?n unele zone, ?n Ajunul Cr?ciunului ?nc? se mai leag? pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori ?n anul care vine. Cei supersti?io?i ung cu usturoi vitele, la coarne ?i la ?olduri, pentru a alunga spiritele rele. Din str?buni se spune c?, dac? vitele se culc? ?n seara de Ajun pe partea st?ng?, este semn c? iarna va fi lung? ?i geroas?.Tot ?n Transilvania, se mai p?streaz? ?nc?, ?n satele de pe T?rnave, “butea feciorilor”. B?ie?ii se str?ng ?n ceat? pentru a aduna, ?nc? din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima s?pt?m?n? a anului. Ceata de colind?tori este organizat? dup? reguli complicate ?i fiecare membru are un rol (ghir?u, ajutor de ghir?u, jude, p?rg?u mare, p?rg?u mic). Tot ?n aceast? zon? se c?nt? un colind cu r?d?cini de peste dou? milenii, intitulat “?mp?ratul Romei”. Colindul red? contextul istoric al na?terii lui Iisus, ?n timpul ?mp?ratului roman Octavian Augustus ?i descrie momentul venirii celor trei magi de la R?s?rit cu daruri – aur, smirn? ?i t?m?ie.?n satul Limba, din jude?ul Alba, se p?streaz? ?nc? un vechi obicei – “Pi??ratul”. Denumirea vine de la “pi??r?u” – colacul pe care cei mici ?l primesc atunci c?nd merg la colindat. El este f?cut din aluat care r?m?ne de la p?ine sau de la cozonaci.?n comuna Ilva Mare din Bistri?a-N?s?ud, ?n Ajnul Cr?ciunului pornesc prin sat “belciugarii” – tineri costuma?i ?n capr?, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire ?i mireas?, care interpreteaz?, ?n fiecare cas?, o mic? scenet?. Obiceiul nu este specific cre?tinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred c? gospod?ria ?n care joac? “belciugarii” va fi una bogat? ?n anul care vine. De aceea, toat? lumea ?i a?teapt? ?i ?i r?spl?te?te.La S?li?te, ?n jude?ul Sibiu, se p?streaz? o tradi?ie veche din anul 1895. ?n seara de Ajun, cetele de feciori colind? ?n toate casele satului, ?mbr?ca?i ?n costume populare. Colindatul ?ncepe cu casa primarului ?i a preotului, dup? care feciorii pornesc din cas? ?n cas?, p?n? diminea??, iar la final se duc direct la “ceat?”, unde colind? “gazda”.?n prima zi de Cr?ciun, la pr?nz, cetele de feciori colind? ?n biseric?, dup? ?ncheierea slujbei, fiind asculta?i de tot satul.?n a patra zi de Cr?ciun, toate cetele din M?rginime, dar ?i din localit??i de dincolo de mun?i, din jude?ele V?lcea ?i Arge?, sunt invitate la ?ntrunirea cetelor de juni de la S?li?te, care se ?ine anual ?nc? de la 1895, cu o singur? ?ntrerupere, de zece ani, dup? al Doilea R?zboi Mondial. Fiecare ceat? ??i prezint? jocurile tradi?ionale ?i mesajul, dup? care se prind cu to?ii ?n Hora Unirii.MoldovaPe l?ng? ?mpodobirea bradului, ?n unele gospod?rii se p?streaz? un obicei str?vechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran ?i bumbi?or, purt?tor de noroc. Bucatele tradi?ionale din carne de porc, tob?, caltabo?i, c?rna?i, piftie, sarmale sau poale-n br?u sunt preparate de sear?. Tradi?ia spune c? femeile nem?ritate ??i pot vedea ursitorul dac? pun ?ntr-o strachin?, pe prisp?, sub fereastr?, c?te un pic din toate m?nc?rurile.?n Moldova, ?n special ?n Bucovina, oamenii fac turte de Cr?ciun ?i le p?streaz? p?n? la prim?var?, c?nd sunt puse ?ntre coarnele vitelor atunci c?nd pornesc la arat. Se spune c? ace?ti colaci trebuie s? fie rotunzi precum Soarele ?i Luna.Bucovina este, de altfel, recunoscut? pentru modul ?n care sunt p?strate tradi?iile. Aici, ?n ziua de Ajun, femeile obi?nuiesc s? ascund? fusele de la furca de tors sau s? bage o piatr? ?n cuptor pentru a ?ine ?erpii departe de gospod?rie.O tradi?ie frumoas?, dar care s-a pierdut, este cea de a ie?i afar? cu m?inile pline de aluat ?i de a atinge fiecare pom din livad?, repet?nd: “Cum sunt m?inile mele pline de aluat, a?a s? fie pomii ?nc?rca?i cu rod tot anul”.Tot ?n Bucovina sunt preparate 12 feluri de m?ncare de post, ?ntre care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, bor? de bure?i, care sunt pentru masa din Ajun – ultima ?nainte de ?ncheierea postului. Uneori, sub mas? sunt r?sfirate c?teva fire de f?n. Peste mas? se petrece un fir de l?n? ro?ie, legat sub form? de cruce, iar la col?urile mesei se a?eaz? c?p???ni de ustoroi. ?n mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar ?n jurul s?u cele 12 feluri de m?ncare.Odat? terminat? masa, satele sunt animate de colindele cetelor de fl?c?i. ?n unele zone, ei se ?mbrac? ?n portul tradi?ional, cu sumane sau cojoace ?i cu c?iuli ?mpodobite cu mirt ?i mu?cate.?n unele zone, pe l?ng? colind?tori ies pe uli?ele satului cetele de masca?i – “babe ?i mo?negi” care prin joc, gesturi ?i dialog transmit ur?ri pentru anul care vine.Oltenia?n satele din Oltenia, ?n Ajunul Cr?ciunului se practic? “scormonitul ?n foc”. To?i membrii familiei se adun? ?n jurul focului ?i, pe r?nd, dau cu o nuia, spun?nd: “Bun? diminea?a lui Ajun/ C?-i mai bun? a lui Cr?ciun/ ?ntr-un ceas bun/ Oile l?noase/ Vacile l?ptoase/ Caii ?ncur?tori/ Oamenii s?n?to?i/ S? se fac? bucatele, porumbul, gr?ul”.“Pi??r?ii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practic? ?n localit??ile de pe Valea Jiului ?i care semnific? sacrificiul adus divinit??ii drept mul?umire pentru rodnicia holdelor ?i a pomilor. Pi??r?ii sunt numai b?rba?i, copii sau adolescen?i, organiza?i ?n cete, ?mbr?ca?i ?n haine populare care se adun? ?n noaptea dinaintea Ajunului pentru a ?mpodobi steaguri cu clopo?ei, n?frame multicolore, ciucuri ?i coroni?e de flori pe care le aga?? de pr?jini de c??iva metri lungime. Alaiul porne?te apoi la colindat.?n Oltenia, v?ile r?sun? de Colinde ?n fiecare Ajun. Cea mai r?sp?ndit? este “Steaua”, care se c?nt?, ?n general, ?n cete de c?te patru. Fiecare membru are un rol: unul ?ine Steaua, altul este responsabil cu str?nsul banilor, al nucilor ?i al covrigilor promi?i, ?n vreme ce al?i doi ?in sacul ?i un ciomag, pentru a se ap?ra de c?ini. Tot ?n Oltenia, ?n ziua de Cr?ciun, femeile mai respect? ?nc? un obicei vechi de sute de ani – diminea?a, ele pleac? la cimitir, unde dau cu t?m?ie mormintele, dup? care se ?ntorc acas? ?i scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou ?i o lum?nare, iar apoi se d? de poman? prin vecini.Banat?n localit??ile de pe Valea Alm?jului, colind?torii iau cu ei un b?? din lemn de alun ?ncrustat ?n coaj? sau afumat la lum?nare. B??ul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind na?ul, ?n folclorul rom?nesc, cu el se alung? ?erpii, norii, spre a feri gospod?ria de diavoli ?i a-i aduce prosperitate. B?tr?nii arunc? ?n fa?a colind?torilor boabe de gr?u ?i porumb. Oamenii cred c? dac? vor amesteca boabele peste care au trecut colind?torii cu s?m?n?a pe care o vor pune ?n brazd? vor avea parte de o recolt? bun? ?n anul care vine.?n Ajunul Cr?ciunului, s?rbii din Banat fac focul pentru pentru a arde “badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar t?n?r care este aprins ?n noaptea de Cr?ciun ?n curtea casei. Sc?nteile focului ar aduce bun?stare gospod?riei.?n Apuseni, ?n ultima duminic? dinaintea Cr?ciunului are loc “Cr?ciunul fiarelor” sau “Noaptea lupilor”. ?n zorii zilei, un fl?c?u “ne?nceput” este trimis la marginea satului. Aici, cu o sear? ?nainte, fetele at?rn? ?ntr-un copac m??ti care reprezint? duhurile p?durii. Fl?c?ul alege una dintre ele ?i devine “v?rva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul p?durii ?i al v?natului. B?iatul porne?te prin sat, ?nso?it de o ceat?, iar ?n calea lor nu are voie s? ias? nicio fat? sau femeie, pentru c? se spune c? aceasta va fi b?ntuit? tot anul de lupi. B?rba?ii ?i primesc ?n curte, unde ?i servesc cu b?utur? ?i friptur?. Seara, fl?c?ii merg la huda lupului, o pe?ter? ad?nc?, unde arunc? un purcel sau un berbec, jertf? oferit? animalelor s?lbatice.DobrogeaVarianta dobrogean? a “Caprei” este “Stru?ul”. Tradi?ionala costuma?ie de Cr?ciun este f?cut? ?n aceast? zon? dintr-o ?es?tur? groas? de l?n?, de care sunt prinse leg?turi de stuf, plante g?site din abunden?? pe malurile lacurilor dobrogene. Fl?c?ii se str?ng ?n cete ?nc? din 6 decembrie, de la Mo? Nicolae, pentru a ?ncepe repeti?iile. ?n trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un “cap” care se asigura de p?strarea tuturor tradi?iilor, un ajutor, un contabil, un ?uicar, un pisic ?i o iap?. Aceste or?nduiri se mai p?streaz? ?nc? ?n unele localit??i ?n care b?ie?ii se mai organizeaz? dup? vechile obiceiuri.?n nordul Dobrogei, ?n apropierea Mun?ilor M?cinului, cetele de feciori au ?i “Oleleul” – personaj de origine p?g?n? care intr? primul ?n gospod?rie, ?nconjoar? ceata de colind?tori de dou?-trei ori, dup? care o vegheaz?. Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este ?mbr?cat ?n general ?n cojoc din piele de oaie ?i ?narmat cu un buzdugan ?i cu o sabie din lemn. Costuma?ia este completat? cu beteal?, clopo?ei ?i t?l?ngi pe care “oleleul” le bate din p?m?nt pentru a proteja gospod?riile de spiritele rele.Tot ?n zona Dobrogei se g?sesc ?i a?a-numi?ii “mo?oi”. Ace?ti colind?tori cu m??ti colorate au devenit o emblem? pentru Luncavi?a, singura comun? din Rom?nia ?n care se mai practic? obiceiul. Colind?torii poart? m??ti pentru a simboliza prezen?a spiritelor str?mo?e?ti care alung? r?ul din calea na?terii lui Iisus ?i vestesc un an mai ?mbel?ugat, cu lini?te ?i bucurii. Mo?oii se costumeaz? ?ntr-un cojoc lung p?n? ?n p?m?nt, ?ntors pe dos, din blan? de vulpe sau de iepure, m??ti f?cute din t?rt?cu?e, coarne de berbec, panglici colorate, flori ?i m?rgele colorate. (Sursa: )Video: Povestea ”porcului” la rom?ni 20 decembrie 2020 Urm?ri?i povestea porcului romanesc varianta scurta, dar extrem de adevarata. ?Nu-i pasare ca porcul”… gandire valabila mai cu seama in perioada sarbatorilor de iarna. Din pacate, pe laga colesterolul adus de organism, atunci cand consumam carne de porc in execes, ar mai fi si un inconvenient economic.?Preferam sa cumparam carne din import…pretul este ceva mai mic, reclama uriasa. Chiar daca au mai lasat din pret, fermierii nostri nu pot tine pasul cu importurile masive din Uniunea Europeana.Se poate trai bine din exportul de ciuperci salbatice! O demonstreaza un antreprenor din Arges! Agrostandard | 21 December, 2020 Italienii sunt cei mai mari consumatori de ciuperci salbatice proaspete din Romania, sustine Ile Stelian, un antreprenor care a reusit sa faca din valorificarea ciupercilor si fructelor de padure culese din flora spontana un business de familie rentabil. In sezon, adica incepand cu perioada aprilie mai si terminand undeva spre sfarsitul lunii noiembrie, ciupercile naturale sunt livrate zilnic, asta ca sa va dati seama cat de mult sunt apreciate de macaronari. Cel mai mare client al lui este, insa, o firma din Spania, dar mai are alti clienti italieni si un neamt, potrivit FoodBiz. Din pacate, piata locala nu exista sau mai bine zis nu conteaza deloc in planurile companiei Bio Nateli Food, romanii fiind mai putin interesati sa consume produse sanatoase, care, ce-i drept, sunt si ceva mai scumpe. Oferta firmei include ciuperci salbatice precum hribi, galbiori, trambita piticului, bureti de spin, dar si fructe – zmeura, merisoare, afine negre, catina, toate culese din padurile din Muntii Fagararasi, Carpati, dar si din Arges, Brasov si Ramnicu Valcea. De asemenea, se mai apeleaza si la furnizori din alte zone ale tarii, atunci cand din cauza conditiilor meteo nu exista suficienta recolta.Odata plantele colectate din flora spontana, acestea sunt aduse la unitatea de productie din localitatea Slanic, judetul Arges, unde are loc procesul de prelucrare si conservare, conform cerintelor clientilor. Va rugam sa sustineti presa independenta – proiectul Agrostandard. O puteti face aici! Multumim!“Eu fac vanzarea in paleti si en-gros, iar clientii o impacheteaza la pungi de 0,5 – 2 kg pentru supermarketuri si HoReCa. Intai se racesc ciupercile salbatice la temperatura de doua grade Celsius, pentru ca altfel intra in fermentatie si mucegaiesc, apoi se curata de pamant si se clasifica pe categorii. Dupa curatare se prelucreaza in functie de necesitatile pe care le avem din partea clientilor: se fac cuburi, unele jumatati, pe categorii etc.”, ne-a povestit Ile.Productia se ridica la aproximativ 500 de tone anual, din care aproximativ 250-280 de tone sunt produse congelate. Ile dispune de o hala de 1000 mp si de spatii frigorifice, in urma unei investitii de circa 250.000 realizata din fonduri proprii.2020 a fost un an dificil, din cauza pandemiei. Ca niciodata, acum are in depozite undeva la 150 de tone de produse congelate, fata de 15-20 de tone, in mod normal pentru aceasta perioada a anului, pe care spera sa le vanda totusi in cateva luni.Pentru el, pasul urmator ar fi o unitate de procesare, un vis pe care spera sa-l puna in practica intr-o zi si care l-ar putea scuti de multe griji.“Tot ce imi doresc este o procesare intr-un produs finit si inclusiv vanzare in Italia, dar aceasta necesita unele investitii pe care inca nu mi le permit sa le fac. Probabil, intr-un viitor apropiat, daca toate lucrurile vor merge bine…Vreau sa performez si in acest domeniu si sa schimb tot ce se poate ca sa vand produse prelucrate, ambalate la borcan, fel de fel de retete”, ne-a povestit Ile.Un vis ce ar putea deveni realitate cat de curand.Rompescaris din Podu Iloaiei produce ?n jur 1.000 de tone de pe?te pe an Luni, 21 Decembrie 2020?Lumea Satului Rompescaris este o afacere local? de familie ce produce ?i comercializeaz? pe?te ?i puiet ?ncep?nd din anul 1999 ?i cuprinde lacuri ?i amenaj?ri piscicole ce se ?ntind pe o suprafa?? de cca 400 de hectare de luciu de ap? ?n Podu Iloaiei, din jude?ul Ia?i. Produc?ia de pe?te a ajuns s? fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere ?n marile lan?uri de hipermarketuri din Ia?i ?i ?n ?ntreaga ?ar?.Ciprinide ?i ciprinide asiatice?Putem garanta astfel calitatea produselor pe care le vindem prin faptul c? suntem at?t produc?torii c?t ?i distrituitorii pe?telui nostru“, ne spune Andrei Gorban, inginerul care se ocup? de ?ntreaga ferm? piscicol?. ?Am ales acest domeniu pentru c? vreau s? contribui la alimenta?ia s?n?toas? a oamenilor. ?n ultima vreme este o tendin?? ?n r?ndul rom?nilor de a m?nca s?n?tos, de a m?nca hran? de calitate ?i pe?tele este unul dintre alimentele care con?ine toate elementele de baz? pentru o alimenta?ie echilibrat? ?i s?n?toas?. Se folose?te ?i pentru tratarea anumitor boli, iar eu am vrut s? ?tiu c? pot contribui ?ntr-un fel sau altul spre binele rom?nilor, pentru c? toat? ?ara m?n?nc? din aceast? ferm?. Aceasta are aproximativ 400 ha de luciu de ap? ?i producem aproximativ 1.000 de tone de pe?te pe an, ?ncep?nd cu pe?te vara I, vara a II-a ?i pe?te marf?. Pepiniera noastr? are un num?r de 9 bazine ?i cumuleaz? un total de 6,8 ha. Pot s? spun c? este ca o cre?? a fermei, ?n prim?var? popul?m cu larve ?i puiet predezvoltat, iar ?n toamn? avem puietul de vara I care ?n trei ani se va face pe?te marf?. Cre?tem ?n principal ciprinide ?i ciprinide asiatice care sunt furajate cu starter ?i cu furaj tip granulat. Avem un magazin propriu ?n Ia?i, ?n Boto?ani ?i ?n lan?urile de hipermarketuri din ?ntreaga ?ar? (Carrefour, Cora, Auchan)“, mai spune acesta.Produse exclusiv ?n zona de est a ??riiFerma de acvacultur? cuprinde lacuri ?i amenaj?ri piscicole ce se ?ntind pe o suprafa?? de aproximativ 400 de hectare de luciu de ap?. ?Pentru o bun? cre?tere a puietului monitoriz?m foarte bine calitatea apei, temperatura, oxigenul, gradul de zooplancton ?i fitoplancton pentru a avea un randament c?t mai bun. Rompescaris v? ofer? un pe?te proasp?t ?i s?n?tos, cu un con?inut nutritiv extrem de bogat ?i un gust deosebit. ?Crapul ?i novacul de Podu Iloaiei“ sunt produse cunoscute de c?tre to?i consumatorii de pe?te aviza?i, ?n special datorit? gustului cu adev?rat distinct ?i a calit??ii c?rnii pe?telui nostru. Ferma noastr? produce ?i distribuie s?pt?m?nal pe?te proasp?t din speciile: crap, novac, caras, somn ?i ?al?u. Pe?tele este hr?nit numai cu ingrediente ce nu con?in conservan?i sau stimulatori de cre?tere, atent selec?ionate pentru a-i oferi o alimenta?ie s?n?toas? ?i complet?. Acestea sunt produse exclusiv ?n zona de est a ??rii noastre, ?ncuraj?nd astfel dezvoltarea economic? a regiunii Moldovei“, ?ncheie t?n?rul Andrei Gorban.Beatrice Alexandra MODIGADe ce vrea un fermier belgian de l?ng? Timi?oara s? converteasc? 1800 de hectare la produc?ie bio Analize, Economedia ? 21 Decembrie 2020 ? De ce Birda, mic? localitate situat? ?ntre Timi?oara ?i grani?a s?rb?? La aceast? latitudine, la nivelul Lyon-Bordeaux, se pot ob?ine cereale care nu se fac ?n Belgia sau ?n Germania, explic? Nicolas Lefebvre. Originar din Namur, agricultorul belgian ?n v?rst? de 40 de ani s-a stabilit ?n Rom?nia ?n urm? cu vreo 15 ani. Terenurile sunt bogate ?i scumpe, chiar dac? totul trebuie ref?cut dup? 45 de ani de colectivism comunist ?i ferme de stat, informeaz? Quest France, citat? de Rador.La acea vreme, Nicolas nu era singurul care ??i ?ncerca norocul ?n ?far-east-ul” rom?nesc. Se estimeaz? ast?zi c? 30% din terenurile agricole sunt exploatate de str?ini. Un fenomen pe care guvernul ?ncearc? de altfel s?-l fr?neze acum.Nicolas a trecut la etapa superioar?. ?n 2015, dup? 10 ani de contracte, el ?ncearc? o lovitur? de poker cu sprijinul celor doi patroni ai s?i, belgieni ?i ei: s? converteasc? la bio toat? exploatarea agricol? ?i pe cei 12 angaja?i ai s?i.O nebunie pe h?rtie: 1.800 ha din care 1.600 cultivabile. Doresc s? fie deasupra oric?rei b?nuieli cre?nd o imens? insul? ecologic?, protejat? de garduri, cu o zon? periferic? de parcele necultivate, p?duri ?i iazuri, pentru a p?stra biodiversitatea, poveste?te agricultorul.?n regiune, nu exist? exemple de conversie la bio, care, chiar ?n 2020, nu ocup? dec?t 2,4% din suprafe?ele agricole rom?ne?ti, potrivit Eurostat. Unul din cele mai slabe procentaje din Uniunea European?, ?n situa?ie ?n care ?ara este al 7-lea produc?tor agricol.Rom?nii au ?nc? dificult??i sa cread? c? plantele pot cre?te f?r? ?ngr???minte ?i pesticide, analizeaz? Nicolas. Av?nd ?n vedere nivelul de via??, debu?eele locale pentru gr?ul lui, maz?rea, floarea soarelui sau inul sunt foarte limitate. Fulgii de ov?z recolta?i la Birda se g?sesc ?n mixturile de cereale v?ndute ?n Europa de Vest.Sectorul bio romanesc trebuie ?ns? s? accelereze ritmul ob?inerii de garan?ii europene. De vin? este imaginea ??rii, nu prea grozav?. To?i clien?ii lui Nicolas au venit s? vad? ferma; ea dispune de asemenea de toate certific?rile bio imaginabile. F?r? a mai vorbi despre controale. Exist? ?ntre 3 ?i 5 pe an, mult mau multe dec?t ?n vest. ?n fiecare an, toate culturile noastre sunt preluate ?i pleac? la un laborator din Germania.Rezultatul? Dup? 5 ani, cifra de afaceri (secret?) ar fi ?u?or mai mare” fa?? de anii cu culturi conven?ionale. Rom?nia, viitor amortizor pentru culturile bio insuficiente din vest? Nicolas crede asta.Sursa: Quest France/ Autor: Autor: Benjamin Ribout/ Rador/ Traducere: Gabriela S?rbu Clusterul Bio Oltenia ?nt?re?te leg?turile cu autorit??ile locale, cu turismul rural ?i ecologic 21 decembrie 2020 ?n data de 18 decembrie 2020, membrii clusterului Bio Oltenia s-au ?nt?lnit la Pensiunea Cerna, comuna Vaideeni, jude?ul V?lcea pentru a dezbate obiectivele de viitor ale clusterului, ?n scopul unei dezvolt?ri sustenabile a localit??ilor, bazat? pe principiile agro-ecologiei ?i pe identificarea unor proiecte de specializare inteligent? din aceast? perspectiv?.La eveniment au participat produc?tori, reprezentan?i ai autorit??ilor locale din jude?e aferente regiunii Oltenia, ai mediului academic, centre de transfer tehnologic ?i antreprenori ?n domeniul turismului rural ?i ecologic.Au fost dezb?tute subiecte legate de modul ?n care regiunea poate fructifica avantajele pe care le are ?n acest domeniu, rolul autorit??ilor locale pentru a stimula acest domeniu, modalit??i de impulsionare a consumului de produse ecologice, aspecte privind accesul la finan??ri, s.a.“Clusterul Bio Oltenia a c??tigat interesul autorit??ilor locale ?i antreprenorilor din turism ?i se va ?nt?ri cu prezen?a acestora ?nc? de la ?nceputului anului 2021. Suntem un partener consistent de dialog cu Agen?ia de Dezvoltare Regional? Sud-Vest Oltenia ?i dorim s? atragem proiecte care s? conduc? la adop?ia principiilor ecologice, cre?terea consumului de astfel de produse, precum ?i proiecte de cercetare aplicat?”, a declarat Valentin Mitric?, pre?edintele clusterului.“De?i este cel mai t?n?r cluster ?n mi?carea ecologic? din Rom?nia, Bio Oltenia s-a dezvoltat rapid ?n acest an ?i are obiective extrem de ambi?ioase. Am ?ncurajat membrii clusterului s? ??i dezvolte filierele de produse ecologice ?i s? atrag? autorit??ile locale, precum ?i zona HoReCa ?n educa?ia consumatorilor privind aceste produse care sunt la standardele de s?n?tate cele mai avansate”, a ad?ugat ?i Lianu Costin, director general USH Pro Business, pre?edinte INTER-BIO.“Suntem onora?i s? putem organiza acest eveniment ?i ne-am declarat adeziunea la cluster. Suntem o pensiune ?n continu? expansiune care se adreseaz? segmentului de consumatori care ?in la valorile rurale, la via?a s?n?toas? ?n mediul natural. Un obiectiv clar de viitor este de a promova ?n afacerea noastr? oferta produc?torilor locali”, a spus ?i Adrian Bondoc, proprietarul Pensiunii Cerna.?Dinastia Pataki Liviu GORDEA 20 decembrie 2020 C?nd a?chia nu sare departe de trunchi, cum se spune ?n popor, rezultatul poate fi unul care dep??e?te a?tept?rile. C?teodat? a?chia se transform? ?ntr-un vl?star mai rodnic dec?t arborele ?nsu?i.Nu pu?ini sunt cei care cred c? agricultura este doar apanajul v?rstnicilor r?ma?i la sate. Tinerii vin la ora?e, studiaz?, apoi se mai ?ntorc la locul de ba?tin? doar pentru a-?i vizita p?rin?ii sau bunicii. Pentru unii ?ns?, care p?streaz? o misiune l?sat? de genera?ii, satul str?mo?esc reprezint? ?ansa de a-?i pune ?n aplicare cuno?tin?ele ?i de a dezvolta o afacere profitabil?.?Dedica?i agriculturii?Fra?ii Krisztian ?i Robert Pataki, de 24 ?i 26 de ani, se dedic? aproape complet cultiv?rii p?m?ntului, av?nd convingerea c? aceasta este menirea lor. Am?ndoi sunt absolven?i ai Universit??ii de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? a Banatului din Timi?oara, unul av?nd calificarea de inginer mecanic iar cel?lalt cea de inginer agronom, ?i aplic? la Tormac (jude?ul Timi?), pe cele 400 de hectare pe care le administreaz?, ceea ce au ?nv??at ?n facultate ?i mai mult dec?t at?t. Experien?a acumulat? p?n? acum ?i face, ?n pofida v?rstei fragede, s? nu se team? de ?ncerc?rile pe care agricultura le a?terne adesea.?Recondi?ionarea utilajelor achizi?ionate second-hand?Familia Pataki ??i procur? tractoarele ?i echipamentele din Occident, la m?na a doua, ?i de obicei utilajele sunt apoi recondi?ionate. ?Acum doi ani am luat un combinator V?derstad din Anglia, care era ?ntr-o stare vai de el. Ulterior, ?mpreun? cu tata ?i cu Robert i-am f?cut unele modific?ri iar acum arat? ca nou. L-am putea vinde ?n starea sa actual? cu 9-10 mii de euro, f?r? probleme. ?n Occident g?se?ti astfel de utilaje la un pre? foarte atractiv, pe care cu ceva ?mbun?t??iri ?i o minim? investi?ie le po?i aduce ?ntr-o form? mult mai bun? ?i care s? ??i fac? treaba foarte bine”, m-a asigurat t?n?rul inginer.Ini?ial, acesta a ?nceput s? studieze contabilitatea la Facultatea de ?tiin?e Economice, pe care a abandonat-o ?ns? ?n primul an, pentru c? ?i-a dat seama c? nu exist? o chimie care s?-l atrag? ?n acest domeniu. ?Bunicul era cam dezam?git pentru c? ??i pusese mari speran?e ?n mine. Avea un film ?n capul lui ca eu s? fiu contabil la firma noastr?. Dar nimeni nu regret? acum c? am urmat Agronomia”, ??i aminte?te el.?La ?nceput a fost zootehnia?Tat?l, Elemer, este st?lpul familiei Pataki ?i cel de la care a pornit aceast? afacere ?n agricultur?. De meserie prelucr?tor prin a?chiere, el a lucrat ?n domeniu p?n? ?n 1990, c?nd a plecat ?n Ungaria, unde a activat timp de trei ani ?n construc?ii. C?nd s-a ?ntors acas? la Tormac s-a apucat de zootehnie, la ?ndemnul fratelui s?u. A ajuns s? creasc? 12 vaci, dar pentru c? era prea mult de munc? ?i nici veniturile nu erau cine ?tie ce, iar beneficiarii ?nt?rziau foarte mult cu plata laptelui, a abandonat aceast? activitate prin 2005.??ase hectare sau ma?in? pentru copii??Ulterior a ?nceput s? lucreze p?m?ntul. A pornit cu terenul pe care ?l avea ?n proprietate ?i cele 20 de hectare ale socrilor, dar ?ncet-?ncet ?i-a extins suprafe?ele. ?A venit la un moment dat cineva din sat ?i ne-a oferit s? cump?r?m 6 hectare cu 24.000 de euro. Am avut de ales ?ntre a face aceast? achizi?ie sau a lua ma?in? la copii. Dup? ce m-am consultat cu ei, ace?tia au decis s? lu?m terenul. A?a c? pe undeva a fost op?iunea lor s? ne dezvolt?m ?n aceast? direc?ie”, ??i aminte?te seniorul. Acum e bucuros c? nu au ales s? plece la ora?, ci s-au stabilit la Tormac, ?n timp ce bunicii s-au mutat ?n Timi?oara.?Lucr?ri de toamn? ?nt?rziate??n anul pandemiei, familia Pataki a performat nea?teptat de bine. At?t produc?iile, c?t ?i pre?urile de valorificare a recoltei au asigurat un climat favorabil. La porumb, cea mai profitabil? cultur? anul acesta, se a?tepta o medie la hectar de 10 tone. La mijloc de noiembrie ?nc? se recolta la Tormac. De fapt, campania de toamn? a ?nt?rziat foarte mult din cauza timpului nefavorabil. Dup? o prim?var? secetoas? ?i un ?nceput de var? cu exces de precipita?ii, Elemer ?i b?ie?ii s?i au fost nevoi?i s? am?ne cu cel pu?in dou? s?pt?m?ni lucr?rile de sem?nat. P?n? ?n data de 5 noiembrie nu puseser? nici un bob de gr?u ?n p?m?nt. ?Am alocat 200 de hectare culturii gr?ului, ?ns? din cauza terenului foarte moale nu am putut intra la sem?nat. Am pus doar rapi?a, pe 43 de hectare. ?n unele parcele, unde nu b?ltea apa, pe suprafe?ele cu pant?, am putut s? intr?m cu scarificatorul. ?n rest, am b?gat plugul. ?nc? nu am ?ncercat sem?natul direct ?n miri?te. Am luat ?n discu?ie de c?teva ori aceast? variant?, ?ns? nu am avut curajul s? o aplic?m”, recunosc cei doi ingineri. ?Pierdere de 20% la gr?u?Angajat la Camera Agricol?, Robert crede c? din cauza secetei s-a pierdut cel pu?in 20% din recolta de gr?u. ?Tratament la spic nici nu am mai f?cut. Norocul nostru a fost c? nu a afectat calitatea recoltei. Am avut aproape ?n totalitate gr?u de panifica?ie, cu protein? de 12-14”, sus?ine fratele cel mare. Produc?ia a fost de 4.800 kg la hectar iar pre?ul de v?nzare ?ntre 72 ?i 78 de bani/kg.?Experien?? nepl?cut? cu achizitorul de cereale?Valorificarea, din punctul s?u de vedere, este o alt? durere de cap pentru fermierul rom?n. ?Traderii sau intermediarii lor nu sunt de cuv?nt. De?i ne-am ?n?eles la pre?, ne-am trezit c? nu au mai preluat marfa ?i p?n? la urm? a trebuit s? negociem cu altcineva. Ne-au ?ncurcat pentru c? am ?i blocat marfa ?i nici nu am putut discuta cu al?ii. A trebuit s? reziliem contractul ?i s? c?ut?m alte variante de v?nzare. Cam ?n fiecare an avem parte de c?te o astfel de experien?? nepl?cut?.Suntem membri ai Cooperativei Tormac, iar asta ne ajut? cu achizi?ia de inputuri, ?ns? exist? ?i unele dezavantaje pentru c? noi vindem cerealele prin cooperativ?. Degeaba avem noi gr?u de panifica?ie dac? ceilal?i au gr?u furajer. Pe undeva noi vom ie?i ?n pierdere. De aceea ne g?ndim s? ne ax?m pe viitor mai mult pe produc?ie dec?t pe calitate. Ca s? ob?ii calitate, ai ?i costuri mai mari, sunt alte investi?ii iar pentru noi s-a dovedit c? nu merit? efortul”, consider? Robert.?Mirajul banilor europeni?Av?nd calitatea de tineri fermieri, at?t Robert, c?t ?i Krisztian au ?ncercat s? aplice pentru a-?i asigura o finan?are pe M?sura 2.1, ?ns? niciunul dintre ei nu a adunat un punctaj care s? le fac? eligibile proiectele. ??n 2018 ?in minte c? era nevoie de cel pu?in 90 de puncte pentru a ?i se aproba proiectul. Iar eu am str?ns 85 de puncte atunci. Nu mai erau fonduri suficiente ?i atunci evident c? prioritate au avut proiectele cu punctaj mare. De?i, probabil, a? fi ob?inut 90 de puncte dac? ?tiam anumite informa?ii ?n plus. Poate nu am avut nici cel mai bun consultant de partea mea. Pentru c? firmele de consultan?? pot ajuta foarte mult la implementarea proiectelor. Puteam de exemplu s? fac cartarea terenului ?i s? ?i ?nregistrez la OSPA (Oficiul pentru Studii Pedologice ?i Agrochimice - n.r.), ceea ce automat mi-ar fi crescut punctajul”, argumenteaz? Robert.Pe l?ng? porumb, gr?u ?i rapi??, familia Pataki mai cultiv? soia, sorg ?i ceva orz pentru consum propriu ?i plata arendei. Robert este ?i cresc?tor de iepuri, ?mpreun? cu prietena sa. Ace?tia de?in ?n special exemplare din rasele Holland Lop - o ras? de talie mic? cu urechile l?sate, cunoscut? ?i sub denumirea de iepure berbec pitic, foarte apreciat ca animal de companie, respectiv berbec german, fluture german, albastru vienez, neozeelandez alb - rase de carne de talie mare, pentru reproduc?ie.Am putea s? facem contracte futures, dar ?ncerc?m s? ne maximiz?m profitul ?i nu prea ne permitem s? risc?m - ROBERT PATAKI, t?n?r fermier?PROIECTUL LUI KRISZTIAN A PRIMIT VALIDARE INTERNA?IONAL? Mezinul familiei, Krisztian Pataki, este un bun practician ?i un mare pasionat de mecanic?. Nu ?nt?mpl?tor, el este beneficiarul unei burse Helmut Claas, ob?inut? chiar ?n vara aceasta, pentru proiectul pe care l-a prezentat ?i la diploma de absolvire a facult??ii. Sub coordonarea profesorului Sorin-Tiberiu Bungescu, Krisztian a transformat un cultivator vechi cu l??ime mic? de lucru ?ntr-un combinator modular performant. ?I-am l?rgit suprafa?a de lucru ?i l-am f?cut s? fie pliabil. L-am modernizat, cu alte cuvinte. Avea t?v?lug, greble, organele active schimbate, mult mai rezistente. Am lucrat o iarn? ?ntreag? la acest proiect. ?mpreun? cu tata am g?ndit acest utilaj. Familia s-a bucurat foarte mult pentru recunoa?terea pe care am primit-o din partea Funda?iei Claas, iar bunicul a fost tare mai m?ndru de mine”, mi-a explicat Krisztian. ? ?Sunt satisf?cut pe deplin c? b?ie?ii au r?mas l?ng? mine ?i am sentimentul c? nu am lucrat pe degeaba iar investi?iile pe care le-am f?cut nu au fost ?n zadar. Cu banii cheltui?i pe terenuri ?i utilaje puteam s? stau cu so?ia c??iva ani buni ?n Hawaii?-?ELEMER PATAKI, tat?l fra?ilor Pataki?SUNTEM ST?P?NI PE NOI ?I PE MUNCA NOASTR?” Av?nd o filozofie de via?? foarte bine conturat?, Elemer se simte ?mplinit de succesul fiilor s?i. ?ntr-un fel, admite el, se reg?se?te prin tot ceea ce fac ei. ?Robert e mai c?pos, dar Krisztian e un b?iat foarte ascult?tor. Am?ndoi ?ns? au un suflet mare. Sunt fericit c? au r?mas al?turi de mine. Avem satisfac?ia c? suntem st?p?ni pe noi ?i pe munca noastr?. Nu depindem foarte mult de al?ii. ?i aici la sat e un mediu mai curat. Am o vorb? la care ?in foarte mult ?i le-o amintesc c?t de des pot copiilor mei. S? nu treac? o zi f?r? s? faci ceva benefic! Fie c? aloci o or? sau ceva din timpul t?u ?n folosul familiei sau al comunit??ii din care faci parte. S? ajungi s? te g?nde?ti c? ??i meri?i masa de pr?nz sau cina!”, afirm? seniorul Elemer Pataki.INDUSTRIE ALIMENTARABoromir, cea mai mare afacere rom?neasc? din sectorul de mor?rit ?i panifica?ie, cu afaceri anuale de 314 mil. lei: Am investit 8 mil. euro ?n cre?terea capacit??ii de depozitare ?i produc?ie pentru a face fa?? cererii Florentina Ni?u 19.12.2020, Constantin Boromiz este cofondatorul grupului Boromir care are ?n portofoliu de la produse de mor?rit, precum f?in? sau m?lai, la p?ine, pr?jituri, cozonaci sau biscui?i. ? Afacerea Boromir a fost ?nfiin?at? ?n 1994 de Constantin Boromiz ?i de al?i trei antreprenori ? Din grupul Boromir fac parte mai multe companii, dar Boromir Ind, cea mai mare ca business, a avut o cifr? de afaceri de 314 milioane de lei ?n 2019, plus 17%.Boromir, cea mai mare afacere rom?neasc? din sectorul de mor?rit ?i panifica?ie, a investit ?n acest an 8 milioane de euro ?n majorarea capacit??ii de produc?ie a m?laiului ?i a p?inii ?i ?n dezvoltarea spa?iului de depozitare a cerealelor.Investi?iile au fost realizate ca urmare a cre?terii cererii consumatorului pentru produsele de acest gen, potrivit reprezentan?ilor companiei. La ?nceputul anului, grupul ??i bugetase investi?ii de 10 milioane de euro pentru 2020.?Anul 2020 a fost un an al investi?iilor ?i al schimb?rilor. R?spunsul nostru la cererile consumatorului a venit prin investi?ii de 3 milioane de euro ?n linia de p?ine de la Buz?u ?i de 5 milioane de euro ?n silozuri de cereale ?i ?n majorarea capacit??ii de produc?ie a m?laiului ?n Sibiu“, spune Ioana Boromiz, director de marketing ?n cadrul Boromir.Industria alimentar? poate s? creasc?: ?ansa sunt exporturile Florentina Ni?u 21.12.2020, Industria alimentar?, un sector estimat la peste 50 de miliarde de lei, are ?ansa s? se dezvolte ?n urm?torii ani, dac? juc?torii implica?i, ?mpreun? cu autorit??ile, se concentreaz? pe cre?terea exporturilor de produse alimentare, au spus speakerii prezen?i la emisiunea ZF Live dedicat? lans?rii suplimentului ?Produc?tori din industria alimentar?“.?Cre?terea cea mai solid? a industriei alimentare ar putea s? vin? din exporturi, pentru c? acolo discut?m ?i de volume ?i de valori importante. (...) ?n industria lactatelor, trebuie s? fim con?tien?i c? ne batem cu juc?tori ca Fran?a, Olanda, Italia sau, dac? vine vorba de materii prime, ne batem cu ferme performante din Polonia ?i Ungaria“, a spus Adrian Cocan, director general al Agroserv M?riu?a, compania din spatele brandului L?pt?ria cu Caimac.El consider? c? rom?nii ar trebui s? urmeze modelul Italiei de cre?tere, ceea ce ?nseamn? ca produc?torii s? se grupeze ?n cooperative ?i statul s? vin? cu resurse financiare.?Ar trebui s? ne uit?m la modelul Italiei, care ne arat? c? pe l?ng? implicarea juc?torilor din domeniu e nevoie ?i de implicarea statului. Acolo sunt aduna?i ?n cooperative, iar statul dubleaz? banii pe care aceste cooperative ?i pun la comun pentru activit??ile de marketing ?i de promovare. A?a se explic? de ce exporturile alimentare ale Italiei sunt de peste 60 de miliarde ?n fiecare an“, ?nt?re?te Adrian Cocan.Afaceri de la zero. Monica Ichimescu, fost director de resurse umane ?ntr-o corpora?ie, face p?ine artizanal? ?ntr-o mic? fabric? din Feleacu ?i sper? ca ?n 2021 s? deschid? o brut?rie ?n stil fran?uzesc 21.12.2020, 00:07 Autor: Florentina Ni?u ??n cinci ani, a? vrea ca businessul Grana s? ajung? la o scar? mai mare, cu mai multe loca?ii ?n Cluj, s? aib? produse mai diversificate, dar a? vrea s? r?m?n? un business de familie.“ Inchimescu, la baz? economist, cu o experien?? de 15 ani ?n domeniul resurselor umane, a hot?r?t anul trecut s? renun?e la acest domeniu ?i s? se ocupe de produc?ia de p?ine artizanal?. Mai ?nt?i, a f?cut ?n propria buc?t?rie, pentru familie ?i prieteni, iar apoi a deschis o mic? unitate de produc?ie ?n localitatea Feleacu, din jude?ul Cluj, cu 15.000 de euro. Visul s?u, ?ns?, este ca ?n 2021 s? deschid? o brut?rie ?n stil fran?uzesc.?Povestea noastr? este foarte simpl?. Mi-a pl?cut ?ntotdeauna s? buc?t?resc. Pasiunea provine din familie, pentru c? mereu am avut m?ncare g?tit? ?n cas?. Mama mea ?i bunicile erau bune gospodine. ?i, din dorin?a de a avea o p?ine bun?, cu o etichet? curat?, am ?nceput s? fac p?ine ?n cas?. So?ul meu mi-a oferit o ma?in? de p?ine acum 5-6 ani de Cr?ciun. Am ?nceput s? experimentez ?i mi-a pl?cut“, ??i aminte?te Monica Ichimescu, fondatoarea brut?riei artizanale Grana.Contrabanda cu ?igarete a atins un nivel minim istoric ?n anul 2020 S.B. Companii / 21 decembrie Pia?a neagr? a ?igaretelor se situeaz? ?n 2020 la o medie anual? de 9,4% din totalul consumului, cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, conform companiei Novel Research. Procentul este ?n sc?dere semnificativ? fa?? de aproape 14%, media ?nregistrat? ?n 2019.?n noiembrie 2020, comer?ul ilegal cu ?igarete se afl? la 9,2%, ?n u?oar? cre?tere comparativ cu aproximativ 8%, nivelul ?nregistrat ?n perioada martie-iulie ?i septembrie a.c.."Pe parcursul anului 2020 pia?a neagr? a sc?zut ?n aproape toate regiunile ??rii, comparativ cu 2019. Regiunea nord-est continu? ?i ?n acest an s? fie cea mai afectat? de comer?ul ilegal, de?i se afl? ?n sc?dere cu? 8,3 p.p. p?n? la 24,7%. Sc?deri semnificative se ?nregistreaz? ?i ?n sud vest (10,8 p.p. p?n? la 10,7%), vest (10,6 p.p. p?n? la 8,9%) ?i sud-est (6,1 p.p. p?n? la 4,7%). Din punct de vedere al provenien?ei produselor de pe pia?a neagr?, ponderea "cheap whites" scade cu 8,5 p.p. ?n 2020 fa?? de 2019, p?n? la 46,2%, Moldova ?i Serbia r?m?n relativ constante fa?? de anul precedent cu 15,7% respectiv 0,5%, iar Ucraina scade cu 6,4 p.p. p?n? la 5,2%. ?n schimb, ponderea produselor provenite din Duty Free cre?te cu 9,9 p.p. p?n? la 18% ", a declarat?Marian Marcu, Director General Novel Research.?"?n contextul ?n care nivelul contrabandei a sc?zut cu circa 30% ?n 2020 fa?? de 2019, statul a f?cut mai mul?i bani din ?ig?ri. BAT a pl?tit cu circa 500 de milioane de lei mai mult ?n primele 9 luni ale lui 2020 fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, dep??ind pragul de 7 miliarde de lei, pe fondul eforturilor considerabile ale autorit??ilor care, ?n ciuda pandemiei COVID, au reu?it s? ?nt?reasc? controlul frontierelor ?i pie?elor ?i s? ofere astfel o ?ans? companiilor oneste. ?n condi?iile ?n care Strategia Na?ional? de Ap?rare a ??rii 2020-2024 recunoa?te contrabanda ca fiind o amenin?are la adresa securit??ii na?ionale, ne dorim s? colabor?m cu autorit??ile ?n vederea elabor?rii unui plan de ac?iuni pe termen mediu ?i lung care s? stabilizeze nivelul pie?ei negre la sub 10% ?i ?n anii care urmeaz?", a declarat?Ileana Dumitru, Director Juridic ?i Rela?ii Publice, British American Tobacco."?n acest an de criz? f?r? precedent, tutunul s-a dovedit un sector rezilient, pe care statul s-a putut baza. Potrivit execu?iei bugetare din octombrie, veniturile provenite din accizele pe tutun au crescut cu 12% an/an. JTI va continua s? fie un bun contribuabil ?i un partener al autorit??ilor de aplicare a legii. ?n aceast? perioad? se deruleaz? cel de-al doilea val al campaniei "Contrabanda este crim? organizat?", ?n parteneriat cu ANAF, Vama, Poli?ia de Frontier?, Poli?ia Rom?n?. Vom continua s? sus?inem cele peste 40 de echipe canine din punctele vamale, valoarea m?rfurilor confiscate ?i a amenzilor aplicate cu ajutorul acestora dep??ind cu mult investi?ia. JTI desf??oar? programe de combatere a contrabandei ?n parteneriat cu autorit??ile ?nc? din 2005, iar de peste zece ani sus?ine campanii publice anuale, precum ?i echipele canine din cadrul V?mii, specializate ?n depistarea tutunului, drogurilor ?i a banilor cash", a declarat Gilda Laz?r, Director Corporate Affairs & Communications JTI Rom?nia, Moldova ?i Bulgaria."Rom?nia se situeaz? pentru prima dat? ?n 12 ani, sub media comer?ului ilegal din Uniunea European?. Acest nivel istoric se datoreaz? ?ns? ?n mare parte unui context special. Ca urmare, este de a?teptat ca odat? cu deschiderea grani?elor, si contrabanda s? reintre pe un trend cresc?tor. Este de remarcat majorarea comer?ului ilegal din noiembrie ?n regiunea nord-est, de plus 10 p.p. fa?? de septembrie 2020, p?n? la 28,7%. Astfel, pentru ca pia?a neagr? s? se men?in? la nivel na?ional ?n jurul procentului de 10%, este necesar ca autorit??ile de aplicare a legii s? continue s? depun? eforturi sus?inute, iar factorii de decizie s? aib? ?n vedere o politic? fiscal? coerent? ?i un cadru legislativ echilibrat, care s? permit? companiilor din acest sector economic s?-?i continue investi?iile ?i s? vireze taxele la buget", a declarat Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris Rom?nia."A fost un an extrem de dificil, ?n care autorit??ile au continuat s? depisteze cantit??i importante de tigarete ilegale ?i s? destructureze re?ele de crim? organizat?. ?n ultimele s?pt?m?ni au fost capturate la Calafat ?i Giurgiu peste 13 tone de tutun brut. Peste 110.000 pachete au fost descoperite ?ntr-un camion, la N?dlac. Sunt doar o parte a capturilor realizate in urma ac?iunilor desf??urate de autorit??i ?n ultima parte a anului. Este evident, a?adar, c? traficul ilegal continu?, chiar dac? circula?ia este restric?ionat?. Ca urmare, este necesar ca eforturile de combatere a contrabandei s? se desf??oare la fel de sus?inut ?i pe viitor, ?nscrise ?ntr-un plan na?ional coerent", a declarat Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco Distribution Romania."Acest nivel anual al pie?ei negre, sub 10%, trebuie s? devin? un punct de reper pentru obiectivele de reducere a contrabandei cu ?igarete, stabilite de Vama Rom?n? pentru anii urm?tori. Este ?mbucur?tor c? la finalul acestui an foarte dificil, studiul Novel noteaz? cel mai sc?zut nivel al comer?ului ilegal cu ?igarete din ultimii 12 ani. La ob?inerea acestui rezultat au contribuit ?i lucr?torii vamali care ?i-au f?cut datoria ?n toate punctele vamale din Rom?nia. Vom continua eforturile ?i ac?iunile desf??urate ?n parteneriat cu autorit??ile abilitate ?n combaterea contrabandei, precum ?i cu mediul de afaceri, astfel ?nc?t acest nivel al pie?ei negre s? se men?in? pe termen lung.", a declarat directorul general al Direc?iei Generale a V?milor, Marcel Simion Mutescu."?n regiunile de l?ng? grani?e, ?igaretele sunt cele mai traficate produse. ?n consecin??, poli?i?tii de frontier? se afl? ?n prima linie pentru combaterea acestui fenomen care aduce prejudicii majore bugetului statului ?i alimenteaz? crima organizat?. ?n primele 11 luni ale anului 2020, au fost re?inute aproximativ 4.000.000 pachete ?ig?ri, cu o valoare de aproximativ 50.000.000 lei ?i au fost identificate ?i destructurate ?apte grupuri organizate ?n vederea s?v?r?irii infrac?iunii de contraband? cu ?ig?ri, ?n care au fost implicate 36 de persoane. Putem fi astfel m?ndri c? ?i ac?iunile noastre au dus la sc?derea istoric? a contrabandei cu ?igarete ?n Rom?nia, ?n acest an at?t de dificil," a declarat ?eful Poli?iei de Frontier?, chestor principal de poli?ie Liviu Bute."Combaterea contrabandei cu tutun reprezint? o preocupare constant? a poli?i?tilor, care, prin ac?iunile ?i filtrele din teren, dar ?i prin ac?iunile operative din cadrul dosarelor penale, au reu?it s? contribuie la diminuarea semnificativ? a pie?ei negre a ?igaretelor. Astfel, peste 52 milioane de ?igarete ?i aproximativ 20 de tone de tutun au fost capturate, ?n urma opera?iunilor derulate, ?n primele 11 luni ale anului, de poli?i?tii de la investigare a criminalit??ii economice, combaterea criminalit??ii organizate, ordine public?, rutier? ?i transporturi. Concluzia noastr? este una simpl?: ac?iunile noastre sunt eficiente ?i este necesar s? le continu?m ?mpreun? cu partenerii institu?ionali", a declarat comisarul-?ef de poli?ie Aurel DOBRE, directorul Direc?iei de Investigare a Criminalit??ii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poli?iei Rom?ne.Produc?torii de ?igarete consider? c?, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimb?ri legislative pe care, ?mpreun? cu autorit??ile de aplicare a legii, le-au solicitat f?r? succes ?n ultimii ani. Includerea contrabandei ?n categoria amenin??rilor identificate ?n Strategia de ap?rare a ??rii ar putea constitui baza pentru aceste modific?ri care includ reglementarea unitar?, pe criteriu cantitativ, a infrac?iunii de contraband? cu ?igarete, precum ?i stabilirea unor atribu?ii specifice pentru poli?ia local? ?i jandarmerie, ?ntruc?t comer?ul ilegal cu ?igarete se desf??oar? aproape nestingherit ?n zona de competen?? a acestora - pie?e, oboare, sta?ii de metrou.Anul trecut, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro. ?n 2020, sectorul tutunului a devenit cel mai solid contribuabil. Dup? estim?rile Ministerului Finan?elor, taxele pl?tite p?n? ?n septembrie, circa 9,8 miliarde lei, au acoperit cheltuielile f?cute de stat pentru combaterea pandemiei.Grupul Schwarz (Lidl ?i Kaufland) ofer? 50 de milioane de euro fermierilor afecta?i de PPA 21 decembrie 2020?n conflictul privind pre?urile corecte de produc?ie, Grupul Schwarz, operatorul lan?urilor de supermarketuri Lidl ?i Kaufland dore?te s? ofere fermierilor 50 de milioane de euro – dar acest lucru nu mul?ume?te prea mult. Cu banii, Grupul Schwarz vrea s? sprijine fermierii germani, ?n special, care sunt afecta?i de consecin?ele financiare ale pandemiei de coronavirus ?i pestei porcine africane.?n urma unei conferin?e video ?ntre companiile comerciale ?i ministrul federal al agriculturii Julia Kl?ckner (CDU), Grupul Schwarz, cu sediul ?n Neckarsulm, ?n Baden-Württemberg, a promis ajutoare de milioane. ?ncep?nd cu anul viitor, fondurile vor fi puse la dispozi?ie prin Ini?iativa pentru bun?starea animalelor. Prin aceast? ini?iativ?, Grupul Schwarz dore?te acum s? afle cum poate fi distribuit? ?n mod specific asisten?a ?i cum ar trebui reglementat? ?n detaliu o plat?.Conferin?a video a fost ?ni?iat? dup? demonstra?ii ale fermierilor ?n fa?a magazinelor centrale din sectorul alimentar cu am?nuntul. Dup? discu?ii, Kl?ckner a declarat c? este important s? existe o ??n?elegere imediat?” ?ntre comer? ?i agricultur?. ?Este vorba despre o apreciere mai mare pentru alimente ?i despre pre?uri, care s? permit? fermierilor no?tri s? -?i adauge profit.” Mai exact, ?n timpul discu?iilor, ea a sugerat un cod de conduit? cu care comer?ul ??i define?te propriile reguli pentru o cooperare loial?.Pre?edintele Asocia?iei Fermierilor Germani, Joachim Rukwied, a descris oferta de milioane a Grupului Schwarz drept o ?consolare”. ?Acesta este un gest frumos ?i un semn de apreciere pentru ini?iativa privind bun?starea animalelor”, a spus Rukwied. “Dar, din cauza r?zboiului de pre?uri ?n curs, fermierii no?tri pierd o sum? echivalent? aproape ?n fiecare s?pt?m?n?”. Pentru a ajuta fermierii pe termen lung, este necesar un angajament clar al comer?ului de a p?r?si ?cultura permanent? a pre?urilor mici”.Greenpeace a salutat anun?ul Grupului Schwarz drept ?primul pas corect”, dar ?n acela?i timp a cerut ca al?i comercian?i cu am?nuntul s? urmeze exemplul. ?n plus, nu este suficient ?doar a aborda simptomele”. Potrivit organiza?iei de protec?ie a mediului, este necesar? o ?schimbare de sistem”. ?Concuren?a pentru cea mai ieftin? m?ncare trebuie s? se ?ncheie ?n cele din urm?.” Fermierii au nevoie de pre?uri corecte rezultate din acordurile comerciale ?i de achizi?ii pe termen lung, pentru produse mai bine realizate.Din p?cate, efectele acestui tip de schimbare nu credem ca vor fi ”exportate” ?i in alte ??ri ?n care hypermarket-urile Grupului Schwartz sunt prezente, de?i am dori sa vedem ?i ?n Rom?nia un tratament corect ?n stabilirea pre?urilor de achizi?ie de la fermieri, ori m?car un ajutor similar celui oferit germanilor.Pateul vegetal premiat cu medalia de aur la Geneva. Brevetul a fost cesionat c?tre Sanovita 21 decembrie 2020, Valentin Trufasu Produsul este rezultatul cercet?rilor echipei de speciali?ti de la Facultatea ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din Gala?i. Pateul are ?n compozi?ie linte sau bob, care ?nlocuiesc proteina sau f?ina de soia din majoritatea produselor similare existente pe pia??. Brevetul de inven?ie denumit ?Produs vegetal tartinabil ?i procedeul de ob?inere a acestuia”, rezultat ?n urma cercet?rilor echipei de speciali?ti de la Facultatea ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii ?Dun?rea de Jos” din Gala?i a fost cesionat celor de la SANOVITA. Reamintim c? ?n 2017, produsul tartinabil din f?in? integral? de bob ?i linte a c??tigat medalia de aur la Salonul Interna?ional de Inventic? de la Geneva. Echipa de profesori ?i doctoranzi care a lucrat la acest proiect mai bine de doi ani a fost coordonat? de profesorul universitar doctor Petre Alexe ?i este alc?tuit? din profesorul universitar doctor Iuliana Aprodu, ?eful lucr?ri doctor inginer Livia P?tra?cu, ?eful de lucr?ri doctor inginer Ina Vasilean ?i doctorandul Marian Neculau. Brevetul a fost scos la licita?ie ?n luna octombrie prin Centrul de Transfer Tehnologic al Departamentului de Formare Continu? ?i Transfer Tehnologic (D.F.C.T.T.) din cadrul Universit??ii “Dun?rea de Jos” din Gala?i, pentru suma de 60.000 de lei. SANOVITA producea deja pateul de mai bine de doi ani, ?n baza unei redeven?e, ba chiar a dezvoltat o linie divers?, produsul put?nd fi g?sit la raft la pre?ul de 3 lei ?n variantele: past? tartinabil? din f?in? de linte ro?ie cu ardei/ardei picant ?i past? tartinabil? din f?in? de bob cu ro?ii ?i ceap?/ardei ?i tarhon. “Practic, prin semnarea acestui contract de cesiune, am cedat la o valoare relativ simbolic? toate drepturile de produc?ie, v?nzare ?i cump?rare ale acestui produs”, a explicat profesorul doctor inginer Petre Alexe. F?r? proteina sau f?ina de soia Pateul are ?n compozi?ie linte sau bob, care ?nlocuiesc proteina sau f?ina de soia din majoritatea produselor similare existente pe pia?? (pentru c? soia are poten?ial alergen sau este modificat? genetic). ?n plus, pasta tartinabil? furnizeaz? o serie de beneficii pentru s?n?tatea consumatorului. ”Suntem onora?i de faptul c? am reu?it s? finaliz?m procedurile de semnare a contractului de cesiune. Este o premier? pentru Universitatea ?Dun?rea de Jos” din Gala?i. Departamentul de Formare Continu? este preocupat de buna colaborare cu mediul economic, motiv pentru care, pe l?ng? contractul de cesiune, se va semna ?i un contract de colaborare cu SANOVITA, pentru un parteneriat durabil pe viitor ?n domeniul cercet?rii ?n industria alimentar?”, a declarat Cristian Munteni??, directorul D.F.C.T.T. E prima colaboare cu SANOVITA pe care Universitatea “Dun?rea de Jos” din Gala?i a finalizat-o prin S.I.A. Compania va mai produce ?n viitorul apropiat ?i batonul proteic HiProBar, din soia ?i zer cu miere ?i meri?oare, produs cu care S.I.A a c??tigat concursul na?ional ?Ecotrophelia“ din 2017.Pia?a vinurilor rom?ne?ti are cel mai bun rezultat din ultimul deceniu, de?i cifra de afaceri este mai mic? ?n 2019 Angela Alexandru 21 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iPia?a local? a vinului a ?nsumat aproximativ 1,8 miliarde lei ?n 2019, sc?derea fiind de 11,4% fa?? de 2018, iar ?n 2020 trendul va continua, p?n? la o cifr? de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estim?rilor speciali?tilor KeysFin. Rom?nia?r?m?ne pe locul 13 ?n topul celor mai mari produc?tori de vin din lume ?i pe locul 6 ?n Europa.De?i afacerile au sc?zut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare fa?? de cel din 2018 ?i, totodat?, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.Rezultatul net al pie?ei vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al c?rei faliment a fost declarat ?n 2018, ?ns?, bine?n?eles, cre?terea din 2019 s-a datorat ?i eficientiz?rii business-urilor celorlal?i mari juc?tori din pia??. ?n ceea ce prive?te sc?derea cifrei de afaceri din pia?a vinurilor locale, aceasta a fost cauzat? ?n principal de condi?iile meteo nefavorabile.Cu toate acestea ?ns?, Rom?nia?r?m?ne pe locul 13 ?n topul celor mai mari produc?tori de vin din lume ?i pe locul 6 ?n Europa.??Rom?nia are poten?ial viticol, iar faptul c? avem at?t de multe zone ?n care se produce vin de calitate este un indicator bun pentru viitorul vinului rom?nesc. Mai departe, expansiunea la nivel interna?ional ?i pozi?ionarea a c?t mai multor brand-uri ?n zona premium vor contribui la av?ntul pie?ei, care nu se poate baza ?n totalitate pe consumul intern, mai ales c? publicul care alege vinul ?mbuteliat nu se va dubla cu siguran?? ?n urm?torii ani”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia.?n 2019, ?n Rom?nia existau 576 companii care se ocupau de produc?ia de vinuri ?i/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - produc?ia de vin din struguri ?i CAEN 0121 - cultivarea strugurilor), cu 5% mai pu?ine raportat la ?2018, ?ns? o cre?tere cu 36% fa?? de 2009. De?i cele mai multe dintre acestea sunt micro?ntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generat? de companiile medii, cu 69% din total. Totodat?, companiile medii au angajat 53% din for?a de munc? a acestei pie?e ?n 2019, fiind urmate de cele mici, cu 27% din total. Dintre companiile analizate, 279 (48%) au ?nregistrat profit ?n 2019, 230 (40%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul.Cum se ?mparte pia?a vinurilor rom?ne?tiJude?ul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei ?i 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind JIDVEI SRL FILIALA ALBA. Bine?n?eles, pe plan local exist? mul?i al?i produc?tori de vinuri, mai ales c? ?n acest jude? se afl? 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania. Mai mult, autorit??ile locale au ?nfiin?at, ?nc? din 2007, Asocia?ia ??ara Vinului”, care are ca scop promovarea turismul viticol ?n jude? ?i care a contribuit la implementarea ?Drumului vinului”, un traseu semnalat prin panouri speciale pentru a ajunge la principalele obiective de acest fel din jude?. Clasamentul?primelor 5 jude?e, care au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului,?continua astfel:locul 2: jude?ul Vrancea cu 260,3 milioane lei – 14,8%;locul 3: Prahova cu 243,6 milioane lei – 13,9%;locul 4: Timi? cu 243 milioane lei – 13,9%;locul 5: Bucure?ti cu 193,8 milioane lei – 11%.?n ceea ce prive?te topul produc?torilor de vin locali, liderul pie?ei, cu o cot? de 11,3% ?i 199 milioane lei cifr? de afaceri, este CRAMELE RECA? SA (a lansat prima etichet? virtual? de vin din Rom?nia). Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (10,9%), COTNARI SA (8,2 %), CRAMA CEPTURA SRL (5,8%) ?i ZAREA SA (5,7%). Top 10 produc?tori de vin din Rom?nia au avut o cifr? de afaceri cumulat? de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezint? 56,4% din pia??.C?t despre topul profitabilit??ii, cel mai profitabil juc?tor din pia?? ?n 2019 a fost CRAMELE RECA? SA, cu un rezultat pozitiv care reprezint? peste un sfert ?din profitul industriei. Pe urm?toarele locuri se afl? JIDVEI SRL FILIALA ALBA, CRAMA CEPTURA SRL, ZAREA SA si La BARRIQUE SRL. Top 5 companii au generat ?mpreuna aproape 54% din profitul sectorului ?n 2019.Num?rul mediu de salaria?i din acest domeniu a sc?zut cu aproape 6% ?n 2019, cu 3% ?n ultimii 5 ani, ?ns? cu aproape o cincime ?n ultimii 10 ani, la 5,7 mii de angaja?i ?n 2019. Acest trend este cauzat at?t de faptul c? mul?i produc?tori prefer? s? lucreze cu zilieri ?n plin sezon, c?t ?i de faptul c? s-au f?cut investi?ii ?n automatizarea proceselor de produc?ie.?VINCON VRANCEA SA este cel mai mare angajator, cu 7,6% din for?a de munc? a sectorului, compania fiind urmat? de COTNARI SA (6,4%), ZAREA SA (3,8%), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (3,1%) ?i CETATEA DE BALT? SRL. ?mpreun?,?cei mai mari 5 angajatori au concentrat aproape 24% din for?a de munc? a pie?ei locale a vinului. ?Pe de alt? parte, 219 companii (38% din total) nu au avut niciun angajat ?n 2019. Predic?ii pentru pia?a vinurilor la nivel interna?ional La nivel mondial, produc?ia de vin este estimat? ?n acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (cre?tere de doar 1%) ?i u?or mai bun dec?t cel din 2019, c?nd au fost produ?i 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului (OVIS).? ?n ceea ce prive?te Uniunea European?,?volumul produc?iei de vin este estimat?la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult dec?t ?n 2019.Sunt preconizate cre?teri ?n Fran?a (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) ?i Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%). De cealalt? parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o sc?dere u?oar?, de 1%, ajung?nd la?47,2 milioane hectolitri ?n 2019. De asemenea, Rom?nia (3,6 milioane hectolitri) ?i Grecia (2 milioane hectolitri) au sc?deri de 7% ?i respectiv 2%, la produc?ia anual?, raportat la 2019.Analiza KeysFin are la baz? datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finan?elor (la sf?r?itul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 - produc?ia de vin din struguri ?i CAEN 0121 - cultivarea strugurilor. KeysFin ofer? informa?ii despre firmele din Rom?nia ?i din str?in?tate prin intermediul unor instrumente dedicate, fiind?unul dintre cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia.In vino veritas – Las?-te inspirat de vinurile emblematice ale Jidvei decembrie 19, 2020 Adelina Boboc 2020 a fost un an cu totul nea?teptat, un an care a adus nenum?rate provoc?ri, incertitudini, dar ?i schimb?ri majore pentru companii, pentru organiza?ii, dar mai ales pentru oameni. La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei lanseaz?, cu ajutorul partenerilor de la Moosai.? o campanie? care caut? s? inspire, prin prezentarea vinurilor reprezentative ale companiei.De-a lungul celor peste 20 de ani, speciali?tii Jidvei au creat game diverse de vinuri ?n care fiecare consumator s? ??i poat? reg?si preferin?ele. Aceast? campanie aduce ?n fa?a publicului c?teva dintre vinurile des?v?r?ite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare ?i creativitate.Vinurile reprezentative ale cramei ?n campanii outdoor, spoturi TV ?i ac?iuni de PRMixul de comunicare cuprinde campania TV cu 3 spoturi, campanii outdoor ?i online, precum ?i ac?iuni de PR. Campania a debutat la ?nceputul lunii decembrie, cu clip-uri video de 30 de secunde care difuzate ?n programele a 15 sta?ii TV, la nivel na?ional.Prin aceast? campanie, Jidvei las? c?teva dintre vinurile celor mai reprezentative game s? se transforme ?n adev?rate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de munc?, investi?ii ?i inova?ie. O campanie care ?mbin? tehnici video ultramoderne cu emo?ie ?i curaj, accentu?nd importan?a efortului continuu al unui brand rom?nesc care caut? mereu performan?a.??n prim?var?, dup? o evaluare c?t se poate de obiectiv? a posibilelor implica?ii ?i consecin?e ale pandemiei, dup? o analiz? temeinic? a pie?ei ?i a resurselor de care dispunem, am c?utat solu?ii pentru a optimiza activitatea noastr? ?i pentru a reduce c?t mai mult riscurile generate de noul context. ?i am continuat s? comunic?m cu toate publicurile noaste, consider?nd c? acum, mai mult ca oric?nd, avem datoria de a ne aduce contribu?ia la o scar? mai larg?, care s? dep??easc? grani?ele sectorului vitivinicol. Pentru noi, ?Primul loc e doar primul pas” este mai mult dec?t mesajul unei campanii, este un crez care vorbe?te despre cine suntem ?i despre ce suntem dispu?i s? facem dincolo de clasamente sau cote de pia??. Am v?zut ?i vedem oamenii ?i Rom?nia pe primul loc, iar ?n vremuri ca acestea pe care le tr?im empatia, solidaritatea, responsabilitatea ?i grija vor face mereu diferen?a.” – ing. Claudiu Nec?ulescu, pre?edinte al Grupului Jidvei. Ultimii 20 de ani au adus investi?ii majore ?n tehnologizare, modernizare ?i restructurarea podgoriilor?Pentru Jidvei ultimii 20 de ani au ?nsemnat investi?ii majore direc?ionate c?tre tehnologizare, modernizare, restructurarea planta?iilor de vi??-de-vie ?i ?nfiin?area de planta?ii noi. Toate acestea s-au concretizat ?n perfec?ionarea procesului de vinifica?ie, ceea ce asigur? o calitate superioar? vinurilor noastre. ?ncep?nd cu 2018 am considerat firesc ca o parte din buget s? fie direc?ionat? pentru a dezvolta o comunicare mai consistent?, at?t ?n zona corporate, c?t ?i ?n zona de produs. Continu?m ac?iunile de comunicare cu o campanie care aduce ?n prim plan vinurile Jidvei, pentru c? acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum.Conceptul campaniei a pornit de la proverbul latin ”In vino veritas”Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin ?In vino veritas”, pe care am ?ncercat s? ?l traducem ?n limbajul nostru: ce este adev?rul pentru noi, care este adev?rul despre noi – ce facem ?i cum facem, care sunt performan?ele noastre ?i c?tre ce tindem. Prin ?ntreaga noastr? activitate dorim s? punem Rom?nia pe harta viticulturii ?i vinifica?iei la nivel mondial, un obiectiv ambi?ios pe care ?l ?ndeplinim pas cu pas pentru c? avem curajul, experien?a ?i pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adev?rul.”, –?Ana Nec?ulescu, Marketing Manager Jidvei. Terroirul Podgoriei T?rnave se exprim? ?n vinuri lini?tite, spumante ?i distilate de la Jidvei Vinul lini?tit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul deosebit al Podgoriei T?rnave, fiecare vin ales vorbe?te despre leg?tura dintre vi?a-de-vie, p?m?ntul roditor ?i priceperea speciali?tilor no?tri. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra ?i Tezaur cuprind vinuri pline de prospe?ime, care pun ?n valoare aciditatea specific? T?rnavelor.? ?Jidvei este cel mai vechi produc?tor de vinuri spumante ob?inute prin metoda tradi?ional? din Rom?nia ?i suntem m?ndri s? ducem mai departe aceast? tradi?ie de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite ?i livrate ?n aceea?i sticl? ?n care are loc a doua fermentare, ceea ce le confer? perlajul caracteristic. Dorim s? ?ncuraj?m consumul de vin spumant ?n Rom?nia pentru a r?spl?ti a?a cum se cuvine munca asidu? de peste an necesar? ob?inerii acestuia. ?Gama Vinars Jidvei vorbe?te despre o tradi?ie de secole a Transilvaniei – producerea distilatului de vin de c?tre viticultorii sa?i. Ducem mai departe cu respect aceast? tradi?ie, iar azi Jidvei este cel mai mare produc?tor de vinars cu Indica?ie Geografic? din Rom?nia.De la ”Primul loc e doar primul pas” la ”Adev?rul Jidvei”?Noul concept de comunicare continu? organic linia pe care am cl?dit-o al?turi de Jidvei ?nc? din 2019. ?Primul loc e doar primul pas” a adus ?n fa?a oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentr?m pe produs, pe care ?l expunem direct ?i simplu. ?Adev?rul Jidvei” l-am reg?sit ?n interiorul companiei ?i cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oric?nd. Acestea se traduc exact ?n calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda c?t mai fidel acest adev?r, ?n spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care ?l vede?i este creat exclusiv de vinul lini?tit, de spumantul ?i de vinarsul Jidvei. Am l?sat ace?ti trei actori s?-?i interpreteze monologurile ?n maniera proprie pentru ca publicul s? descopere frumuse?ea acestui brand solid, o frumuse?e palpabil?, vizibil?, care se reg?se?te ?n fiecare sticl?”, –?Lucian Pa?areniuc, Co-founder & Creative Moosai.Despre JidveiGrupul Jidvei (jidvei.ro), cel mai mare produc?tor de vin din Rom?nia, de?ine cea mai mare planta?ie viticol? din ?ar? ?i din Europa cu proprietar unic, av?nd 2.500 de hectare de vi??-de-vie ?i crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, T?uni, Blaj ?i B?lcaciu, a c?ror capacitate de stocare impresionant? dep??e?te 35 de milioane de litri. ?n zona DOC ?T?RNAVE” – sub denumirea JIDVEI, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri ?i spumante rom?ne?ti, calitatea acestora fiind confirmat? an de an de medaliile ob?inute la competi?ii interna?ionale. Vinurile de Jidvei au fost distinse ?n ultimii 10 ani cu peste 500 de medalii ?n cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.?Adelina Boboc,Creative Writer&Project Manager Vinul.roVilla Vinèa a lansat Argilla, primul vin superpremium, disponibil ?n edi?ie limitat? (284 sticle magnum) decembrie 21, 2020Adelina Boboc Crama transilv?nean? Villa Vinèa anun?? lansarea vinului Argilla, primul superpremium din portofoliul s?u. Acesta este un asamblaj din trei soiuri, dintre care dou? rom?ne?ti – Feteasc? Regal? ?i Feteasc? Alb? – ?i unul interna?ional, semiaromatic, adaptat foarte bine solului local – Sauvignon Blanc.? Argilla 2016 este disponibil ?n edi?ie limitat?, de 284 sticle magnum. Numele vinului vine de la solul argilos, specific V?ii T?rnavei Mici, o zon? al c?rei terroir este cel mai bine cotat din Rom?nia, conform regulamentelor europene.Vinul este maturat 18 luni ?n butoaie de stejar ?i l?sat ?nc? 24 de luni ?n sticle magnum, pentru complexitatea aromelorMetoda de produc?ie este una care necesit? mult timp ?i dedicare. Vinul este, mai ?nt?i, maturat 18 luni ?n butoaie de stejar, u?or arse pe interior, de unde ??i extrage taninurile fine ?i aromele specifice ?nvechirii ?i fermenta?iei malolactice. Ulterior, el este l?sat s? se dezvolte ?nc? 24 de luni ?n sticle magnum, pentru finisarea aromelor ?i sporirea complexit??ii ?i spectaculozit??ii. Argilla 2016 este disponibil online, pe site-ul , la pre?ul de 250 Lei, TVA inclus, ?i va fi inclus ?n portofoliul unui num?r limitat de vinoteci ?i localuri premium, din ?ar?.Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte – caise, mere golden, flori de struguri, flori de c?mp, vanilie – un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospe?imea discret? ?i un postgust lung, catifelat. El poate fi asociat foarte bine cu preparate pe baz? de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de sm?nt?n?, pe?te sau paste cu ciuperci, trufe ?i parmezan.Argilla – expresia terroirului transilv?nean ?i a soiurilor locale, ?nnobilate de Sauvignon Blanc Misi Dénes, vinificatorul local al cramei Villa Vinèa: “Pentru noi, Argilla este adev?rata expresie a terroirului transilv?nean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Feteasc? Regal? ?i Feteasc? Alb? ce st? la baza Diamant Selection a fost sprijinit, ad?ug?ndu-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discret?, prospe?ime, rotunjime ?i corpolen??. Pentru mine, acest vin demonstreaz? c?, atunci c?nd sunt ?ngrijite cu aten?ie ?i puse ?n eviden??, soiurile locale pot atinge performan?e deosebite.”“Vin elaborat, complex, gastronomic”- Mircea Matei, Director General Villa Vinèa Mircea Matei, Director General Villa Vinèa, a declarat pentru Vinul.ro: “Vinul Argilla s-a n?scut ca urmare a viziunii noastre pe termen lung de a oferi consumatorilor no?tri vinuri de calitate ridicat?, care s? ?mbine cei trei piloni care stau la baza brandului Villa Vinea: valorificarea superioar? a soiurilor locale, experien?a interna?ional? a lui Celestino Lucin – consultantul nostru italian – ?i terroirul deosebit al zonei T?rnavelor, al c?rui tip de sol ne-a inspirat ?i ?n alegerea numelui acestui vin. Suntem foarte bucuro?i c? aceast? viziune se ?ndepline?te pas cu pas prin lansarea Argilla 2016, un vin elaborat, complex, potrivit pentru zona gastronomiei. Fiind un vin maturat ?i ?nvechit ?n sticl? timp de doi ani, recomand s? fie servit la o temperatur? de 15 grade Celsius, din pahare pentru vin ro?u, dup? o aerare prealabil? de aproximativ 30 de minute, pentru ca aromele s? se deschida c?t mai bine”.Fiecare sticl? dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostr? a artizanatului transilv?nean, ?ntruc?t a fost realizat? manual, al?turi de produc?torii locali, de la Manufactura de Br?nz?, care au sablat etichetele ?i au vopsit logoul manual. Capi?onul de cear? a fost ?i el realizat de c?tre echipa Villa Vinèa, ?n satul Mica, din jude?ul Mure?.Villa VinèaCrama Villa Vinèa a fost fondat? ?n 2004, ?n Valea T?rnavelor, de c?tre Heiner Oberrauch, proprietarul Salewa Group, care include branduri precum Oberalp, Salewa Sport, Pomoca, Wild Country etc. Cu o suprafa?? de 70 de hectare, pe care sunt cultivate soiuri locale ?i interna?ionale de struguri – Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot ?i Kerner -, compania produce ?n prezent 20 de vinuri, grupate ?n 3 game: Premium, Selection ?i Classic. Produc?ia anual? Villa Vinèa este de aproximativ 250,000 de litri. Din acest volum, 60% sunt vinuri albe, lini?tite, 3%, dar cu o puternic? tendin?? ascendent? sunt cele spumante, rozeurile ajung p?n? la 7% din produc?ia total?, iar restul, de aproximativ 30%, sunt vinuri ro?ii. Vinuril cramei au primit distinc?ii la Premiile de Excelen?? Vinul.ro 2020. Adelina Boboc, Creative Writer&Project Manager Vinul.roAlert? de Cr?ciun pentru colec?ionari! 8.261 Navicella by Jelna, garantate p?n? ?n 2029 – ?i o leg?tur? interesant? cu Bach ?i Giotto di Bondonne decembrie 21, 2020Cezar Ioan Bunul meu prieten muzician?Zoli Toth (name dropping alert, da!, m? dau mare) ?mi povestea odat? (c? altfel de unde era s? ?tiu?!?) cum compozitorul Johann Sebastian Bach ?i-a negociat, la un moment al vie?ii profesionale, nu doar cas? ?i salariu, ci ?i cota de bere necesar? vie?ii (reie?ea cam un six-pack pe zi, ?n m?surile actuale). Se pare c? ?nainta?ii no?tri erau mai aten?i la detalii dec?t omul modern, ?i poate din pricina asta f?ceau lucruri de r?sunet, care s? dureze! Am putea s? lu?m exemplu…Dar s? revenim la Navicella by Jelna!Dup? cum reiese ?i din arhivele bisericii bistri?ene din Jelna (jud Bistri?a), plata ?n b?utur? era, aparent, o practic? destul de r?sp?ndit?: ?n aceste arhive, Petrus Murator (pictorul bisericii) din Jelna, apare c? a primit, ?n schimbul muncii sale, cantit??i din vinul local. Iar munca pe care a prestat-o artistul aici – o fresc? inspirat? de celebra lucrare de la 1300 a lui Giotto di Bondonne, disp?rut? odat? cu reconstruc?ia basilicii San Pietro din Roma, ?n secolul al XVII-lea – este cea care d?, azi, numele vinurilor de top ale Cramei Jelna: Navicella. De altfel, de pe site-ul lor am ?i informa?ia cu privire la fresc? (apropo, crama are ?i o pensiune cu 8 camere de 4 margarete ?i-un restaurant, v-a?i putea dori s? ajunge?i acolo!)… Dou? vinuri ?n edi?ii foarte limitate – un alb ?i un ro?u, ?n total 8.261 sticle – garantate de enolog cel pu?in p?n? ?n 2029. Vinuri gastronomice, de b?ut acum – da, chiar acum, dac? tot sunt S?rb?torile! – ?i de revizitat ?n fiecare an, pentru a le observa evolu?ia.Navicella alb – “trei straturi aromatice ?i o structur? ?mplinit?”. Merge bine cu curcan la cuptor ?i mu?chiule? de porc ?mp?nat, iar la ou? umplute nu are rival Zona Jelna era renumit? istoric pentru vinuri albe, a?a c? nu ar trebui s? mire pe nimeni c? Navicella alb 2019 e compus din Feteasc? alb? (60%), Sauvignon Blanc (20%) ?i Riesling de Rin (restul). Poate mira doar c? Darius Pripon, enologul care l-a me?terit, spune c? oricare dintre cele 5.313 sticle, dac? e p?strat? bine, are o capacitate de ?nvechire care dep??e?te orizontul anului 2029. Mai rar la noi!?Am gustat vinul, este impresionant – ca s? fiu mai limpede, cred c? este un exemplu? despre cum poate ar?ta un vin alb elegant ?i reprezentativ pentru Transilvania. ?i i-am ?i g?sit c?teva asocieri gastronomice de zile mari: ou? umplute, cu maionez?, friptur? de curcan la cuptor ?i mu?chiule? de porc ?mp?nat cu sl?nin? afumat? ?i cu usturoi. Evident, pe l?ng? pe?tele obligatoriu ?n noaptea de Revelion. Dar s? nu uita?i de piftii, da?!?Darius distinge trei staturi aromatice la Navicella alb: mai ?nt?i soc ?i ardei gras, apoi flori abe de munte, flori de tei ?i piersic?, iar la final note de kerosen, pl?cint? de mere ?i un melanj de condimente ?i minerale subtil reprezentate (cocos, rozmarin, sare ?i cremene). Gustativ? “O structur? ?mplinit?, puternic?, transpus? vertical ?ntr-un extract ridicat, bazat pe aciditate. Batonnage-ul ?i baricarea timp de 6 luni i-au stabilit o funda?ie pe care aromele s-au a?ezat ?n straturi ?i s-au stabilizat foarte bine la nivel molecular. Ca atare, olfactivul ?i gustativul se pierd unul ?n altul. Olfactivul ne sugereaz? gustul, iar gustul ?mpline?te percep?ia aromatic?, printr-un incipient efect sinestezic”, zice Darius Pripon.Navicella ro?u, 2017 – “fructat, catifelat, cu note animalice (…) taninuri coapte ?i expresive”. Coaste afumate la tigaie, c?rna?i la cuptor cu cimbru ?i vin, chiar tarte cu fructe85% Pinot Noir (din vie de 5 ani), 9% Cabernet Sauvignon ?i 6% Merlot (ambele, din vii de 17 ani). Vinul – 13,5% vol alc – a stat 14 luni ?n baricuri din stejar transilv?nean. Exist? doar 2.948 de sticle, ?i v? ?ndemn s? nu v? lua?i doar una.Rubiniu, “fructat ?i condimentat, cu note animalice dezv?luindu-se treptat (…) – o trilogie senzorial? ludic?”, a?a apreciaz? enologul Darius Pripon aromele de Navicella ro?u ?n momentul de fa??. El crede c? ceea ce define?te cel mai bine atacul acestui vin este fructuozitatea ?i catifelarea, marcate de o aciditate vivace, care continu? ?i pe durata gustului, iar postgustul este dominat de taninuri viguroase, coapte ?i expresive, care surprind “fiecare mugur de pe palatin”. Va continua s? ofere satisfac?ie ?i dup? 2029, garanteaz? el. Nu pot dec?t s? fiu de acord.Dar nu ?tiu c??i dintre voi au r?bdarea s? a?tepte p?n? ?n 2029, mai ales la finalul unui 2020 dup? care cu to?ii sim?im nevoia s? ne r?sf???m ?i relax?m m?car un pic, ?n vederea unui an nou mai bl?nd. A?a c? – fie c? ave?i, fie c? nu ave?i oaspe?i la mesele festive care urmeaz? – desface?i ?i aera?i acest vin ?i ?ncerca?i-l (la 16-18 grade Celsius) al?turi de coaste de porc afumate, fierte ?i apoi pr?jite, c?rna?i proaspe?i sau semiafuma?i de la cuptor, cu cimbru ?i vin, fripturi de porc cu sos sau chiar tarte cu fructe.Nu mai a?tepta?i! Darius Pripon consider? vinurile Navicella ca fiind reprezentative pentru Crama Jelna ?i pentru podgoria Lechin?a, exprim?nd cu elegan?? spiritul locului. Pentru cei care le degust?, acestea constituie ?i o invita?ie atr?g?toare la vizitarea unei zone istorice bogate ?n atrac?ii turistice non-urbaneSmithfield Rom?nia finan?eaz? proiecte medicale ?n valoare de 280.000 euro By RO.aliment December 21, 2020Smithfield Rom?nia va finan?a proiecte medicale ?n valoare de 280.000 de euro, ?n cadrul programului de responsabilitate social? destinat sus?inerii spitalelor ?i institu?iilor medicale, ?Solidar cu sistemul medical”, lansat ?n urm? cu o lun?. Suntem ?nc?nta?i c? am putut suplimenta fondurile disponibile ?n acest program de la 250.000 la aproximativ 280.000 de euro, pentru a putea sprijini un num?r c?t mai mare de solicit?ri de finan?are. ?n cadrul acestei prime edi?ii a programului vom finan?a 22 de proiecte, av?nd ca beneficiari at?t institu?ii spitalice?ti de renume din Timi? ?i Arad, c?t ?i organiza?ii non-guvernamentale ?i funda?ii cu activitate ?n domeniul medical ?i de ?ngrijire. ?n aceast? perioad? special? este mai important dec?t oric?nd s? fim mai solidari., a declarat Goran Panici, Director General Smithfield Rom?nia.La noul program de finan?are al Smithfield Rom?nia au avut acces institu?ii medicale ?i sanitare publice (spitale regionale, or??ene?ti, locale), ONG-uri care au stipulat ?n statut obiectul de activitate asisten?a medical? sau ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? a persoanelor care sufer? de diferite afec?iuni medicale, precum ?i centre publice de ?ngrijire pentru v?rstnici, a c?ror activitate zilnic? presupune utilizarea echipamentelor medicale.Prin noul program de responsabilitate social? ?Solidar cu sistemul medical”, Smithfield Rom?nia dore?te s? redea pacien?ilor ?i familiilor lor speran?a ?ntr-un sistemul medical care s? poat? oferi pacien?ilor diagnostic rapid, tratamentul necesar la standarde europene ?i ?ngrijire ?n siguran??. Compania ??i propune s? ofere astfel, prin parteneriatele cu institu?iile medicale, o ?ans? ?n plus familiilor aflate ?n situa?ii dificile.Programul a demarat luna trecut? cu lansarea unui apel public pentru depunerea de proiecte de finan?are cu specific medical. In aceast? lun? au fost selecta?i 22 de beneficiari, printre care Spitalul Clinic Municipal de Urgen?? Timi?oara, Spitalul Clinic Jude?ean de Urgen?? ?Pius Br?nzeu? Timi?oara, Institutul de Boli Cardiovasculare Timi?oara, Spitalul Clinic Jude?ean de Urgen?? Arad, Spitalul Or??enesc Ineu, Asocia?ia Oncohelp, Spitalul de Psihiatrie G?taia, Organiza?ia Salva?i Copiii – filiala Timi?oara ?i nu numai.?n ultimii doi ani, Smithfield Rom?nia a sus?inut proiectele medicale derulate de Spitalul de copii Louis ?urcanu din Timi?oara, Asocia?ia Donor Sanguis Banat, Funda?ia Cristian ?erban, Asocia?ia Pacien?ilor cu Reumatism din Banat, Spitalul Dr. Karl din Jimbolia, Asocia?ia Dr. Victor Babe? Timi?oara, Asocia?ia pentru Anestezie ?i Terapie Intensiv? Aurel Mogo?eanu, Spitalul Clinic Jude?ean de Urgen?? ?Pius Br?nzeu” Timi?oara, Spitalul Clinic Municipal de Urgen?? Timi?oara, Spitalul municipal Teodor Andrei Lugoj, Organiza?ia Salva?i Copiii, Spitalul Clinic CF Timi?oara, Institutul de Boli Cardiovasculare Timi?oara – Asocia?ia Cardioimpex, Spitalul Clinic Militar de Urgen?? ”Dr. Victor Popescu” ?i Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Timi?. Valoare total? este de peste 328.000 euro.Tendin?e pentru 2021 ?n aromele pentru b?uturi By RO.aliment December 21, 2020 Care vor fi gusturile de top din 2021? Clasicele precum citricele vor evolua spre variante mai exotice; produsele botanice ?i florale vor oferi fi extrem de cerute; iar gustul nostru pentru aventur? va aduce ?n prim plan aromele din Mediterana ?i Asia. ?i ?ntreb?m pe exper?i ce ne rezerv? viitorul pentru arome.Un accent sporit pentru s?n?tate ?i bun?stare, din cauza pandemiei ?i dorin?a sporit? de alimente dulci vor modela tendin?ele cu privire la arome ?n anul 2021. Iat? ?ase tendin?e de top la care ar trebui s? fii atent.Citrice ?de genera?ie urm?toare”Citricele au fost o arom? clasic? ani de zile, iar popularitatea sa nu d? semne de diminuare. Ceea ce vom vedea, totu?i, ?n 2021 este o evolu?ie a citricelor c?tre forme mai exotice ?i mai aventuroase.?Uneori descrise ca ?veteranele” aromelor din b?uturi, citricele continu? s? fie preferatele consumatorilor, produc?torii ?i m?rcile ridic?nd statutul lor prin provenien??, tipuri ?i nuan?e”, spune Vicky Berry, manager de dezvoltare a afacerilor la Synergy Flavors. ?Vedem un val de profile de citrice ?de genera?ia urm?toare” cu portocale ro?ii, mandarine, grapefruit roz, yuzu ?i clementine, toate acestea c??tig?nd teren ?n ultima vreme. Anticip?m o segmentare ulterioar? a aromelor de citrice, cu profilele de citrice de genera?ie urm?toare combinate cu citrice de baz?.“Yuzu, ?n special, este din ce ?n ce mai prezent ?n noile lans?ri de produse. Alte arome ?n cre?tere includ pomelo ?i calamondin, dar ?i arome mai familiare, cum ar fi grapefruit roz ?i portocaliu ro?ii.“Portocalele ro?ii au c??tigat cot? de pia?? semnificativ?, ?n ultimii ani”, noteaz? Holly McHugh, specialist ?n marketing al companiei americane de dezvoltare a b?uturilor Imbibe. ?Se folose?te ca atare sau ?n combina?ie cu arome familiare de fructe ?n produse precum apa cu arome, ceaiul, sucurile ?i b?uturile carbonatate. ?i pe Google c?ut?rile de yuzu, fructul pasiunii, tamarind ?i smochine a crescut cu 22% din ianuarie p?n? ?n octombrie.” (…)C?l?torind prin lumeRestric?iile de c?l?torie din 2020 urmare a pandemiei au trezit interesul consumatorilor pentru ?c?l?torii prin intermediul papilelor gustative.?Aromele inspirate fac ca produsele s? par? mai exotice ?i mai interesante”, noteaz? Holly McHugh de la Imbibe. ?Tendin?a utiliz?rii aromelor de inspira?ie global? din regiuni precum estul ?i sud-estul Asiei, America Latin? ?i Marea Mediteran? se va accentua, deoarece consumatorii vor fi mai ?nclina?i s? exploreze alte culturi cu ajutorul alimentelor ?i b?uturilor, ?n timp ce se confrunt? cu recomand?ri de a r?m?ne la domiciliu ?i interdic?ii de c?l?torie.“??n special, ne a?tept?m s? vedem cre?terea aromelor inspirate din ??rile mediteraneene. Deja se observ? cre?terea popularit??ii aromelor de portocale ro?ii, ?i ne a?tept?m ca ?i alte arome precum floarea de portocal, bergamot ?i smochinele s? urmeze aceea?i tendin??, at?t ?n produsele obi?nuite, c?t ?i ?n produsele premium.“Pentru lansarea unor arome noi exotice ar trebui ca acestea s? fie prezentate consumatorilor al?turi de ceva mai familiar.?Consumatorii caut? experien?e senzoriale mai aventuroase, astfel ?nc?t brandurile introduc fructe exotice ?i mai pu?in familiare consumatorilor, prin combinarea acestora din urm? cu arome familiare adev?rate-mixuri-de-fructe.“S?n?tate ?i wellness: miere ?i s?n?tateNu este o surpriz? s? auzi c? s?n?tatea ?i bun?starea sunt ?n fruntea preocup?rilor consumatorilor. Dar con?tientizarea sporit? a st?rii de bine ?n timpul pandemiei are un efect knock-on pentru arome.Citricele sunt din nou favorizate de aceast? tendin?? – g?ndi?i-v? la un suc de portocale bogat ?n vitamina C – la fel ca ?i combina?iile precum mierea ?i l?m?ia.Noua gam? de arome pentru ?mbun?t??irea imunit??ii se concentreaz? pe arome cum ar fi ghimbirul cu morcov ?i mere; afine; ?i miere de manuka.Dar s?n?tatea ?i bun?starea sunt un concept larg care dep??e?te imunitatea. Dorin?a de a reduce aportul de zah?r – o tendin?? cheie de ani de zile – continu? s? modeleze ?i popularitate aromelor.??n Marea Britanie, lans?rile de produse f?r? zah?r sau cu con?inut sc?zut au avut o cot? de 38,5% ?n total, ?n 2019”, spune Vicky Berry de la Synergy, cit?nd cifre Mintel. ?Ca r?spuns la aceast? cerere ?n cre?tere, brandurile folosesc ingrediente pe trend pentru a spori aroma, cum ar fi fructele cu un halou de s?n?tate, cum ar fi citricele ?i fructele ?i mierea pentru dulcea?a natural?.“Arome picanteTendin?a actual? de reducere a cantit??ii de zah?r din alimente se joac?, de asemenea, ?ntr-o mi?care general? ?i ?n direc?ia profiluri aromate s?rate.?Pia?a sucurilor ?i a smoothie-urilor a ar?tat c? aromele mai pu?in dulci (adic? legumele) pot ?ndep?rta percep?ia negativ? a consumatorilor asociat? zah?rului”, noteaz? Vicky Berry de la Synergy.?Combinarea unui profil s?rat cu un fruct acceptat este un alt mod de a ajuta consumatorii s? accepte picantul ?i s?ratul ca profile aromate ?n b?uturi. Vedem acest lucru ?n produse precum sucurile, care ofer? doze de antioxidan?i, vitamine ?i minerale. Mul?i ofer? combina?ii mai picante ori s?rate ?i con?in ?superingrediente”, cum ar fi turmeric ?i ghimbir, care sunt ?n cre?tere de popularitate ca r?spuns la pandemia de COVID-19.“Aromele fermentate sunt o alt? tendin?? de urm?rit: produse precum kombucha ?i kefir continu? s? fac? valuri.?Fermentarea este o tendin?? interesant? de arom? ?i vedem c? o?etul ?i b?uturile fermentate devin un mediu de top ?n lans?rile de produse noi”, spune Christina Matrozou, director de marketing, Sweet & Modulation Taste, EU & RU, Kerry Taste & Nutrition.Produsele botanice, florale ?i ceaiulPoten?ialul pentru arome mai pu?in dulci ofer?, de asemenea, avantaje segmentului produselor vegetale: explorarea aromelor alimentare familiare ?ntr-un cadru de b?uturi mai pu?in familiar.?Dorin?a cresc?nd? de atribute holistice at?t ?n alimente, c?t ?i ?n b?uturi va face ca produsele botanice – lavand?, turmeric ?i busuioc, de exemplu – s? vin? ?n prim plan pentru a se mula pe cererea ?n cre?tere pentru arome deschise sau p?m?nte?ti”, spune Christina Matrozou de la Kerry Taste & Nutri?ie.Aromele florale sunt, de asemenea, ?n cre?tere.?Floarea de soc a fost ?n mod tradi?ional aroma floral? preferat? a consumatorului, dar vedem interes pentru alte profiluri florale, cum ar fi hibiscus, lavand? ?i mu?cat?”, spune Vicky Berry de la Synergy Flavors. ?Acestea ofer? discrete caracteristici florale, ad?ug?nd o not? de rafinament b?uturilor; ?i se dovedesc din ce ?n ce mai populare printre consumatori.“?i fi?i aten?i la cre?terea num?rului de lans?ri bazate pe aromele de ceai: un alt profil de arom? u?or, delicat ?i premium.?Ceaiul alb va fi una dintre aromele de top ce vor c??tig popularitate ?n 2021”, continu? Berry. ?Profilul s?u delicat floral ?l face potrivit? ?ntr – o varietate de b?uturi, mai ales c? aromele naturale sunt percepute ca fiind benefice pentru s?n?tate ?i statrea de bine.“R?sf?? ?i nostalgie 2020 a fost un an greu: iar consumatorii au fost din ce ?n ce mai aten?i la produsele care ofer? r?sf?? acas?.??n 2021 ?i pe tot parcursul perioadei de limitare a deplas?rilor, ne a?tept?m la c?utarea confortului de c?tre consumatorii, r?sf???ndu-se cu m?nc?ruri ?i gusturi alese ?i s? se bucure de? ceea ce le place ochilor ?i papilelor gustative””, spune Matrozou de la Kerry Taste & Nutrition.?Acest lucru va fi sporit de dorin?a de texturi juc?u?e, pl?cute ?i gusturi interesante. Aromele tradi?ionale de citrice, vanilie ?i ciocolat? ??i vor men?ine, desigur, pozi?iile dominante ?i ?n 2021, dar consumatorii a?teapt? s? apar? ?i gusturi inovatoare care s? introduc? arome. cu preten?ii mai durabile, pozitive, ?i prietenoase cu mediul, de provenien??.“Un accent sporit asupra bun?st?rii emo?ionale ?i determin? pe dezvoltatorii de b?uturi s? priveasc? ?napoi ?n timp ?i s?-i conduc? pe consumatori ?ntr-o c?l?torie pe banda de memorie.?Revizuirea aromelor vechi ofer? produc?torilor un nou domeniu de inova?ie ?n b?uturi ?i vedem deja o cre?tere ?n alte domenii ale cre?rii de alimente ?i b?uturi”, spune Vicky Berry de la Synergy Flavors. ?Odat? cu lansarea recent? a acadelor de ghea?? inspirate de dulciuri, cum ar fi Dip-Dab ?i Flump, la proteine din zer aromatizate precum be?i?oarele ?i inimioarele, influen?a nostalgic? va cre?te doar ?n lunile urm?toare, pe m?sur? ce consumatorii caut? confort ?n aromele sentimentale asociate cu copil?riei.“Dar consumatorii nu caut? un r?sf?? ne?nfr?nat, explic? Suzanne van den Eshof, director de marketing global, produse alimentare ?i b?uturi la ingrediente FrieslandCampina.?2021 va vedea arome care sunt considerate at?t s?n?toase, c?t ?i tradi?ionale, locale ?i reconfortante. Consumatorii sunt din ce ?n ce mai implica?i ?n valoarea nutri?ional? a modului ?n care ?i ?n ceea ce consum?, a?a-numita tendin?? de? ?ng?duin?? con?tient? ”, care este o dezvoltare puse ?n aplicare de c?tre consumatori mai con?tien?i, ?n timpul pandemiei.“Ingredientele populare care vor continua performa solid ?i ?n 2021 sunt ghimbirul, meri?oarele ?i turmericul care deveni noile e ale consumatorilor la nivel global. Cererea de fructe durian este ?n cre?tere ?n Asia ?i alimentele de r?sf??, cum ar fi crema dulce – cu arome care amintesc de copil?rie- sunt din ce ?n ce mai populare ?n Europa.“COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACei mai valoro?i juc?tori din comer?: Lan?urile de supermarketuri ?i hipermarketuri din Rom?nia, cu 3.500 de magazine, de?inute de nem?i, francezi ?i austrieci valoreaz? aproape 10 mld. euro. ?n 2020, valoarea lor a crescut cu 21% Cristina Ro?ca 20.12.2020, ? ?n comer?ul modern local exist? circa 3.500 de magazine pe formatele hipermarket, supermarket, cash & carry, discount ?i proximitate modern? ? ?n comer? evaluarea se face ca multiplu de cifr? de afaceri.Magazinele din comer?ul modern local, ?n total circa 3.500 de unit??i sub diferite formate, sunt evaluate la un pas de 10 mld. euro (46 mld. lei) ?n acest an, ?n cre?tere cu 21% fa?? de 2019.Aceast? evolu?ie poate fi explicat? pe de-o parte de rezultatele bune ob?inute de aceste companii anul trecut, un an marcat de expansiune ?i de cre?terea consumului privat ?i a economiei ?n ansamblul s?u. Pe de alt? parte, aceea?i evolu?ie a fost influen?at? ?i de faptul c? ?n 2020, ?n plin? pandemie, aceste re?ele nu doar c? au continuat s? func?ioneze, dar au investit ?n continuare ?n dezvoltare ?i pariaz? pe rezultate ?n cre?tere.Nou? dintre cele zece re?ele de comer? modern din Rom?nia sunt prezente ?n clasamentul celor mai valoroase 100 de companii din economie. Singura ?absen??“ este cea a Cora, lan?ul de 11 hipermarketuri care este de altfel cel mai mic juc?tor dup? cifra de afaceri, potrivit edi?iei din acest an a catalogului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din Rom?er?ul modern num?r? circa 3.500 de unit??i sub mai multe formate, acestea adun?nd afaceri de aproape 70 mld. lei, adic? peste 60% din tot comer?ul alimentar. Restul reprezint? contribu?ia celor 65.000-67.000 de magazine tradi?ionale.?n retail, evaluarea unei companii se face de regul? - spre deosebire de alte sectoare - ca multiplu de cifr? de afaceri, nu ca multiplu de EBITDA. Un juc?tor de talie mare ?i cu rezultate bune poate primi ca pre? peste 50% din cifra de afaceri (multiplu de peste 0,5), conform datelor ZF. Acesta este ?i cazul juc?torilor din comer?ul modern local, care valoreaz? cumulat 46 mld. lei, adic? 65% din cifra de afaceri pe 2019.Toate cele nou? companii din comer?ul modern care ??i fac loc ?n clasament sunt evaluate ?n cre?tere fa?? de edi?ia din 2019, ritmul variind ?ntre 4% ?n cazul Metro Cash & Carry ?i 59% ?n cazul Lidl Discount, care a fost de altfel campionul ?i ?n ceea ce prive?te cre?terea cifrei de afaceri p?n? la un pas de 10 mld. lei, plus 25%. Cu o valoare de 7,4 mld. lei, Lidl este a doua cea mai valoroas? re?ea de comer? alimentar din Rom?nia. Locul unu este ocupat de re?eaua-sor? Kaufland, parte a aceluia?i grup Schwarz.Kaufland este ?i liderul comer?ului local dup? cifra de afaceri de anul trecut. Podiumul este completat de Carrefour Rom?nia (cea mai important? firm? a francezilor de la Carrefour pe plan local).Companiile din comer?ul cu dominat? alimentar? sunt evaluate ?ntre 2,6 mld. de lei ?n cazul Rewe Rom?nia, care opereaz? re?eaua Penny ?i 10,5 mld. lei ?n cazul Kaufland, care este de altfel ?i liderul pie?ei locale de profil. Aceste valori permit companiilor s? ??i fac? loc ?n prima parte a clasamentului.Lidl deschide un nou magazin ?n jude?ul Cara?-Severin 21 Dec 2020 -Andra Imbrea Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea unui magazin ?n ora?ul Oravi?a, jude?ul Cara?-Severin, pe data de 21 decembrie. Noul magazin este situat pe Strada Clo?ca, Nr. 41 B ?i dispune de sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice.? Noul magazin Lidl din Oravi?a are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m? ?i dispune de peste 100 de locuri de parcare, precum ?i de o sta?ie de ?ncarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta c?te dou? ma?ini simultan.Lidl optimizeaz? constant formatul magazinelor, astfel ?nc?t s? aib? un impact c?t mai redus asupra mediului, dar ?i s? ofere o experien?? de cump?r?turi c?t mai bun?. Astfel, noul magazin Lidl de pe Strada Clo?ca, Nr. 41 B ?nlocuie?te o unitate situat? la aceea?i adres?, care a fost ?nchis? pe 20 decembrie 2020, deoarece nu a mai corespuns standardelor companiei ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea ?i experien?a pentru clien?i.?Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central ?n Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe pia?a de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i ?n prezent opereaz? aproximativ 11.200 de magazine ?i peste 200 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial.?n prezent, Lidl are aproximativ 310.000 de angaja?i, dintre care peste 8000 ?n Rom?nia, unde retailer-ul german are deschise peste 280 de magazine ?i 5 centre logistice. Dinamismul din activit??ile de zi cu zi, rezultatele durabile ?i corectitudinea ?n cooperarea profesional? construiesc mediul de lucru pentru Lidl ca angajator, peste tot pe Glob.AMRCR solicit? din nou prelungirea programului de s?rb?tori 21 decembrie 2020 Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia (AMRCR) a transmis pentru a doua oar? Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? ?i Direc?iei de S?n?tate Public? o adres? prin care se solicit? prelungirea programului magazinelor ?n perioada s?rb?torilor. Asocia?ia aduce clarific?ri at?t ?n privin?a necesit??ii acestei prelungiri, c?t ?i a m?surilor pe care ?i le asum? pentru a creea un mediu sigur pentru cump?r?tori, in contextul prevenirii r?sp?ndirii Covid-19.Iat? textul solicit?rii:Stimate Domnule Secretar de Stat Raed Arafat,Av?nd ?n vedere apropierea S?rb?torilor de Iarn?, dar ?i restric?iile ?n vigoare pentru prevenirea r?sp?ndirii Covid-19, Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia – AMRCR supune din nou aten?iei Comitetului Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? solicitarea ca ?n perioadele?19-24 decembrie 2020??i?28-31 decembrie 2020, programul magazinelor s? fie prelungit?de la ora 21.00?p?n? la ora 22.00.Solicitarea AMRCR are ?n vedere at?t m?surile suplimentare de preven?ie luate la nivelul magazinelor, precum ?i situa?ia epidemiologic? la nivel na?ional ?i sc?derea num?rului de cazuri.Prin m?sura prelungirii programului magazinelor vor fi respectate ?n continuare m?surile de siguran?? sanitar? ?n cadrul restric?iilor deja stabilite prin cadrul legal stabilite de Hot?r?rea de Guvern, pentru circula?ia persoanelor ?n afara domiciliului p?n? la ora 23.00.Apreciem c? decizia prelungirii cu o or? a programului de func?ionare a magazinelor ar oferi o mai mare flexibilitate pentru consumatori ?i va permite o fluidizare eficient? a traficului de clien?i, asigur?nd accesul consumatorilor la produsele ?i cadourile pe care ace?tia ??i doresc s? le achizi?ioneze ?n aceast? perioad?.Men?ion?m c? AMRCR estimeaz? o cre?tere a traficului ?n magazine cu cel pu?in 20% ?n zilele premerg?toare S?rb?torii Cr?ciunului ?i Anului Nou.?n speran?a unui r?spuns favorabil la solicitarea AMRCR, v? mul?umim anticipat.Cu deosebit? stim?,George B?descuDirector Executiv AMRCRMega Image ofer? ?n acest an bonusuri duble pentru angaja?ii din linia ?nt?i, din magazine ?i depozite 21 Dec 2020 Andra Imbrea Mega Image anun?? c? va oferi tuturor angaja?ilor bonusuri de s?rb?tori de iarn?, ?n semn de apreciere pentru implicarea ?i munca de-a lungul unui an at?t de dificil. ?n plus, pentru a r?spl?ti eforturile deosebite depuse de angaja?ii din linia ?nt?i, peste 9850 de colegi din magazine ?i din depozite, Mega Image va oferi ?n acest an bonusuri duble.Bonusurile vor fi acordate ?n luna decembrie ?i au o valoare total? de 945.000 euro. To?i angaja?ii care au copii vor primi suplimentar bonus pentru fiecare, sub form? de vouchere. Astfel, peste 5900 de copii ai colegilor din echip? vor primi vouchere cadou. Decizia consolideaz? astfel angajamentul companiei de a motiva ?ntreaga echip? ?n contextul pandemiei.?A fost un an atipic, diferit, care ne-a adus provoc?ri pe toate planurile, ne-a pus la ?ncercare, ne-a for?at s? g?sim solu?ii rapide ?i din care am avut de ?nv??at foarte multe. Am reu?it s? r?m?nem un loc sigur la cump?r?turi prin efortul ?ntregii echipe, a fiec?rui coleg, dar mai ales a celor din linia ?nt?i. Doar ?mpreun? am reu?it, ?ntr-o perioad? at?t de dificil? ?i solicitant?, iar responsabilitatea ?i dedicarea merit? apreciate ?i recunoscute de noi to?i. ?n prag de s?rb?tori, este important s? fim al?turi unii de ceilal?i ?i s? ne reamintim c? suntem o Mega familie”, declar? Mircea Moga, CEO Mega Image.Anul acesta, Mega Image ?i-a respectat promisiunea fa?? de angaja?i ?i a implementat m?ririle salariale anuale planificate, astfel continu?nd s? r?spl?teasc? eforturile ?i implicarea angaja?ilor. Mai mult, ?n luna martie, compania a acordat angaja?ilor din magazine ?i depozite un spor de 25% pentru fiecare zi lucrat?, iar pentru a sus?ine angaja?ii cu copii, ?n perioada st?rii de urgen??, Mega Image a acordat concedii pentru supravegherea copiilor.?n plus, ?n perioada st?rii de urgen??, pe l?ng? bonusurile oferite colegilor, Mega Image a deschis ?i o linie telefonic? de consiliere psihologic?. Mai mult, Mega Image a continuat planul de expansiune ?i dezvoltare, asigur?nd noi locuri de munc? ?n mai multe ora?e din ?ar? prin magazine noi care au fost deschise ?n acest an. Fondat ?n 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lan?uri de supermarketuri din Rom?nia cu o re?ea ce cuprinde ?n prezent 838 de magazine ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Ia?i, Constan?a, Ploie?ti, Bra?ov, T?rgovi?te, Timi?oara, Bac?u, Foc?ani ?i alte ora?e din ?ar?, sub m?rcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Rom?ne?ti. Mega Image ??i propune s? ofere consumatorilor, ?n fiecare zi, servicii de calitate ?i o gam? de produse hr?nitoare, s?n?toase ?i sigure, la pre?uri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer interna?ional ce opereaz? ?n prezent pe trei continente.Masa-De-Cr?ciun.ro, magazin online de preparate tradi?ionale ?i delicatese pentru masa de Cr?ciun 21 Dec 2020 - Andra ImbreaAntreprenorul Ionu? Isache, proprietarul lan?ului de cafenele Black Habit, lanseaz? Masa-De-Cr?ciun.ro, un magazin online creat special pentru a aduce, de S?rb?tori, pe mesele bucure?tenilor, preparate tradi?ionale, de calitate ?i atent alese, furnizate exclusiv de produc?tori rom?ni din jude?ele Mure?, Giurgiu, Dobrogea, dar ?i din Bucure?ti. ?Prin Masa-De-Cr?ciun.ro ne propunem s? oferim bucure?tenilor preparate de calitate care dep??esc nivelul a?tept?rilor, oric?t de ridicate. Ne-am propus s? includem ?n co?urile preg?tite nu doar o selec?ie de preparate bune, ci o real? experien?? de degustare pentru familiile care se bucur? de ele. Masa de Cr?ciun e cea mai a?teptat? ?i ?n familiile noastre, a?a c? ?i aici, dorim s? v? bucur?m o mare parte dintre sim?uri cu preparate delicioase ?i de calitate urmate de o experien?? post-gust ?ndelungat?. Ne-am propus s? oferim o real? experien?? culinar?, printr-o selec?ie de preparate provenite din surse locale ?i sigure.”, spune Ionu? Isache, fondatorul proiectului Masa-De-Cr?ciun.ro.Pachetele ce pot fi comandate con?in preparate pentru cel pu?in 2 mese ?i o gustare ?n ziua de Cr?ciun ?i includ: br?nzeturi de mai multe tipuri, c?rnuri alese, g?tite ?n mod tradi?ional, cozonac, vin ?i sarmale din ingrediente naturale, cu carne de porc crescut ?n gospod?rii ??r?ne?ti.?Am ales s? lucr?m cu furnizori locali, afaceri mici de familie care au respectat toate criteriile noastre de selec?ie ?i care continu? tradi?iile ?i metodele de preparare locale. Br?nzeturile le-am selectat de la o st?n? din jude?ul Mure?, c?rnurile de la o ferm? din jude?ul Giurgiu care practic? o agricultur? responsabil?, sustenabil?. Sarmalele sunt, de asemenea, g?tite dup? o re?et? tradi?ional?, folosind carne de porc crescut ?n gospod?rii ??r?ne?ti, orez, varz? acr? ?i condimente naturale. Cozonacul vine dintr-o brut?rie artizanal? din Bucure?ti, iar vinul de la o cram? din Dobrogea”. ?Printre criteriile de selec?ie a produselor se num?r?:Expertiza ?i pasiunea celor care le-au creat,Sursa ?i calitatea ingredientelor,Metodele de preparare – simple ?i transparente, tradi?ionale,Standardele de calitate, reflectate ?n gustul, textura, mirosul ?i aspectul final al produselor,Standardele igienico-sanitare – produc?tori locali care con?tientizeaz? contextul ?i sunt riguro?i pe tot parcursul procesului de preg?tire, ambalare ?i livrare,Asocierea dintre gusturile produselor – s? se completeze frumos la mas? ?i pe parcursul zilei de Cr?ciun.Proiectul magazinului online Masa-De-Cr?ciun.ro a fost demarat ca r?spuns la schimb?rile survenite anul acesta ?n industria HoReCa ?i din nevoia de a servi c?t mai bine clien?ii ?i nevoile acestora.?Am c?utat s? aducem clien?ilor no?tri, chiar ?i ?n perioada de pandemie, m?ncarea ?i atmosfera de Cr?ciun de alt?dat?. ?tim cu to?ii c?t de afectat? este industria ospitalit??ii, ?n perioada aceasta, pentru micii produc?tori fiind cu at?t mai dificil. Prin proiectul nostru d?m o m?n? de ajutor produc?torilor locali oferind, ?n acela?i timp, bucure?tenilor, experien?a mesei de Cr?ciun, cu produse autentice ?i dup? re?ete tradi?ionale”, mai spune Ionu? enzile pot fi livrate ?n perioada 21 – 24 decembrie. Livrarea este gratuit?, iar produsele pot fi expediate ?n Bucure?ti ?i Ilfov. Plata comenzilor se poate face ?i ?n rate, clien?ii put?nd beneficia de plata ?n 2 rate f?r? dob?nd?, prin Star Card de la Banca TMagazinul online Masa-De-Cr?ciun.ro a fost demarat ca r?spuns la schimb?rile survenite anul acesta ?n industria HoReCa ?i din nevoia de a servi c?t mai bine clien?ii ?i nevoile acestora. Este un proiect al antreprenorului Ionu? Isache, proprietarul lan?ului de cafenele Black Habit. Black Habit are 4 ani de experien?? ?n industria ospitalit??ii, timp ?n care a adunat ?n jur o comunitate care apreciaz? complexitatea cafelei de specialitate la nivelul tuturor sim?urilor.... citeste si partea a doua .... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download