RAPORT ASUPRA - ANPM



RAPORT ASUPRA

STUDIULUI DE evaluare a IMPACTului

asupra mediului PENTRU INVESTITIA

“SUPERMARKET BILLA ONESTI ”

BENEFICIAR : S.C. BILLA INVEST CONSTRUCT S.R.L.

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.

Intocmit : Ianuarie 2009

CUPRINS

|1. |INFORMAŢII GENERALE |6 |

|1.1 |Informaţii despre titularul proiectului |6 |

|1.2 |Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu |6 |

|1.3 |Denumirea proiectului |7 |

|1.4 |Informaţii despre proiectant |7 |

|1.5 |Descrierea proiectului şi etapelor proiectului |7 |

|1.6 |Durata etapei de funcţionare |20 |

|1.7 |Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei |20 |

|1.8 |Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice |21 |

|1.9 |Informaţii despre plouanţii fizici sau biologici care afectează mediul |26 |

|1.10 |Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivului alegerii uneia dintre ele |23 |

|1.11 |Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului pentru alternativele la proiect |24 |

|2. |PROCESE TEHNOLOGICE |25 |

|2.1 |Procese tehnologice de producţie |25 |

|2.2 |Nivelul tehnologiei adoptate |28 |

|2.3 |Activitati de dezafectare |28 |

|3. |DEŞEURI |29 |

|4. |IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERÂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA |31 |

|4.1 |Apa |31 |

|4.2 |Aerul |35 |

|4.3 |Zgomotul |38 |

|4.4 |Solul |40 |

|4.5 |Geologia subsolului |41 |

|4.6 |Biodiversitatea |42 |

|4.7 |Peisajul |45 |

|4.8 |Mediul social şi economic |46 |

|4.9 |Condiţii culturale şi etnice |47 |

|5. |ANALIZA ALTERNATIVELOR |48 |

|6. |MONITORIZAREA |48 |

|7. |SITUAŢII DE RISC |48 |

|8. |DESCRIEREA DIFICULTÂŢILOR |50 |

|9. |Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului |50 |

INTRODUCERE

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului si Raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt elaborate in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene, respectiv Directiva CE 97/11 ce amendeaza Directiva CE 85/337 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private, Directiva 79/409/EEC privind conservarea vietii salbatice si directive 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa2) precum si cu prevederile legislatiei romane in vigoare in domeniul protectiei mediului:

- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului;

- Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si comtrolul integrat al poluarii;

- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul 210/2004 privind modificarea Ordinului nr. 860/2002

- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

- OUG nr. 61/06.09.2006 pentru modificarea si completarea UG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

- H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

- HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

- H.G. nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;

- Ordinului MAPAM nr. 169/2004 privind aprobarea prin metoda confirmarii directe, a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana;

- O.U.G. nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ce transpune prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de flora şi fauna sălbatice

- H.G. nr. 1284 / 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

- OM nr. 776/2007 (MO nr. 615/15.09.2007) privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România

- OM nr. 1369/2007 (MO nr. 624/11.09.2007) privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si fauna salbatica

Legislaţia transpusă în conformitate cu Acquis-ul Comunitar de mediu

- Directiva Consiliului 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluării (IPPC) modificată de Directiva 2003/35/CE Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/CE pentru participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe referitoare la mediu, şi de modificare, în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie, a Directivei 85/337/CEE şi Directivei 96/61/CE

- Decizia Comisiei 2000/479/CE privind implementarea Registrului European de Emisii de Poluanţi (EPER) conform dispoziţiilor art. 15 din Directiva 96/61/CE

- Directiva Consiliului 96/62/CEE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului înconjurător

- Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot; pulberile în suspensie şi plumbului din aerul înconjurător (modificată de Decizia 2001/744/CE)

- Decizia Consiliului 93/389/CEE privind un mecanism de supraveghere a emisiilor de CO2 şi de alte gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunităţii modificată de Decizia Consiliului 1999/296/CEE

- Decizia Parlamentului European şi a Consiliului 2004/280/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe teritoriul Comunităţii şi pentru punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto

- Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de Directiva 91/156/CEE

- Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase modificată de Directiva Consiliului 94/31/CE

- Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

- Directiva Parlamentului European şi Consiliului 94/62/CE privind ambalajele si deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE

- Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

- Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2150/2002 privind statistica deşeurilor modificat de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 574/2004

- Directiva Consiliului 76/464/CEE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi cele şapte Directive « fiice »

- Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase

- Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică (modificată de Directiva 97/62/CE)

- Directiva Consiliului 99/45/CE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor chimice periculoase

- Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente

S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. detine certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de impact anexat in continuare.

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1 Informaţii despre titularul proiectului

Numele companiei titularului: S.C. BILLA INVEST CONSTRUCT S.R.L.

Adresa companiei titularului: Str. Barbu Vacarescu 154-158, BUCURESTI–sector 2

Numele persoanei de contact : arh. BOGDAN OPROIU

Telefonul persoanei de contact: 0212245673; 0724477145

S.C. BILLA INVEST CONSTRUCT S.R.L. prin Certificatul de inregistrare (anexa) are ca domeniu de activitate, incadrat in clasa CAEN :

4110 – Dezvoltare imobiliare

si conform Certificatul constatator (anexa), domeniile de activitate ce le va desfasura in cadrul supermarketului Billa Onesti, incadrate in clasa CAEN, sunt:

1011 Prelucrarea si conservarea carnii

1012 Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

1039 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si produselor proaspete

de patisserie

1085 Fabricarea de mancaruri preparate

4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun;

5621 Activitati de alimentatie ( catering) pentru evenimente

8292 Activitati de ambalare

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evalure a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu

Numele societăţii : S.C. BIG INTERNAŢIONAL 9001 S.R.L. ONEŞTI

Adresa societăţii: str. Calea Slanicului, nr.55 , Oneşti, jud. Bacău

Numele persoanei de contact : BILIBOC ŞTEFAN

Telefon/Fax persoana de contact : 0234 322293; 0744179174

1.3 Denumirea proiectului: MAGAZIN BILLA ONESTI

Adresa: str. Calea Marasesti, nr. 15, Onesti, jud. Bacau

Valoarea estimata a lucrarilor : 1.000.000 Euro din care pentru protectia mediului 200.000 Euro.

1.4 Informaţii despre proiectant

Numele societăţii : S.C. ARCHIBO CONSULTING S.R.L.

Adresa societăţii: str. Turda, nr. 116, BUCURESTI – sector 1

Numele persoanei de contact : arh. BOGDAN OPROIU

Telefon/Fax persoana de contact : 0212245673; 0724477145

1.5 Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

1.5.1 SCOPUL SI NECESITATEA PROIECTULUI

Scopul şi importanta obiectivului este în principal economic pentru beneficiar, prin comercializarea en-detail a produselor alimentare finite, semipreparatelor, produselor de uz caznic in supermarketul BILLA, prevazut a se realiza.

Totodata se asigura clientilor servicii moderne in prezentarea si vanzarea produselor, cat si:

- amenajari interioare la standarde europene de comert;

- finisaje exterioare moderne, de calitate;

- produse comerciale de calitate

- spatii ample de trecere;

- aer conditionat;

In zona de amplasare a supermaketului BILLA, nu sunt alte magazine de acelasi profil, astfel se vor satisface nevoile cetatenilor din zona.

Deschiderea supermarketului BILLA va duce la creearea unor noi locuri de munca cat si o crestere economica a bugetului local, prin taxele si impozitele care se vor incasa.

Prin finisajele exterioare si semnalistica propusa, noua investitiei se va încadra în peisaj şi în planurile de sistematizare zonală ale localitatii.

1.5.2 DeSCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR PROIECTULUI

Prin proiect este prevazut a se realiza un supermarket prin recompartimentarea si finisarea unei cladiri existente. Noua investitie se va realiza in cadrul complexului Comercial “Hala Bucur”, intr-un spatiu existent in suprafata de 1335,30 mp. Spatiul este inchiriat conform Contractului de inchiriere

Spatiul comercial este amplasat in sudul municipiului Onesti, strada Calea Marasesti, nr. 15, aproape de intersectia giratorie de la gara. Accesul se poate face atat cu autoturismul propriu, cu mijloace de transport in comun (autobuze, microbuze) cat si pietonal. Este situat in imediata apropiere de autogara si gara Onesti, intr-o zona dedicata comertului, in care se isi desfasoara activitatea multe firme comerciale.

Prin amplasarea investitiei într-un spatiu construit existent, nu se modifica destinatia stabilită prin documentaţiile de urbanism aprobate.

1.5.2.1 Etapa de constructie

In etapa de constructie, se va realiza:

- recompartimentarea cladirii, pentru amenajarea supermarketului BILLA.

- realizare retea distributie apa

- realizare retea canalizare

- amplasare separatoare grasimi si separator nisip

- finisaje si semnalistica

Recompartimentarea cladirii pentru amenajarea supermarketului BILLA

Spatiu inchiriat in suprafata de 1335,30 mp va fi recompartimentat in scopul creerii zonelor functionale pentru desfasurarea activitatilor. Zonele functionale ce vor fi create sunt:

- spatiu de acces;

- spatiu de vanzare organizat pe sortimente (marfuri alimentare si nealimentare);

- spatii tehnologice: camera transare carne; camere semipreparate – zona de deservire directa catre consumatori/public;

- spatiu de sortare a marfurilor dupa receptionarea acestora, cu functiunile conexe: rampa de acces, camere frigorifice;

- depozite frigorifice pentru diferite sortimente de produse;

- spatii social –administrative (grup sanitar pentru personalul de deservire, vestiare personal de deservire, sala de mic dejun, birou sef magazin)

- spatii tehnice: centrala termica, centrala de frig, tablou electric general;

Prin proiect s-a prevazut executarea lucrarilor de reintregire a peretilor laterali prin desfiintarea usilor existente si recompartimentarea interioara a cladirii. Golurile de usi care se desfiinteaza vor fi reintregite cu panouri de tabla cu vata minerala la interior si placate cu tabla cutata de culoare rosie RAL3000, la exterior.

Recompartimentarea interioara se va executa din zidarie din pereti din gips carton si panouri tristrat termoizolante (camere frigorifice si de congelare).

Conform proiectului, spatiile care se vor creea si dotarile sunt:

- spatiu de acces (1) Su = 33,65 mp

Va fi prevazut cu mocheta cauciucata pentru sters incaltamintea si carucioare metalice pentru cumparaturi.

- spatii de vanzare (2) Su = 867,45 mp

Vor fi prevazute cu rafturi de prezentare produse comerciale, vitrine frigorifice, lazi frigorifice, 6 case de marcat si mese pentru ambalat.

- birou sef magazine (3) Su = 13,60 mp

Va fi dotat cu birotica necesara.

- spatiu caserie (4) Su = 7,80 mp

- camera preparare carne (5) Su = 30,55 mp

Va fi prevazuta cu :

← mese transat carcase vita si porc 3 buc.

← sterilizator cutite 1 buc.

← banzic electric 1 buc.

← masina de desoricat 1 buc.

← masina de ambalat carne manuala 2 buc.

- camera spalare naveta Su = 2,95 mp

Este prevazuta cu trei spalatoare navete.

- camera tocat carne Su = 4,00 mp

Va fi prevazuta cu :

← masina de tocat carne 1 buc.

← masina de preparat carnati si mici 1 buc.

- camera frig carne (6) Su = 28,30 mp

Se va asigura o temperatura -13°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera confiscate (7) Su = 3,40 mp

Va fi dotata cu tomberoane in care sa va depozita deseurile organice rezultate de la transarea carnii. Se va asigura o temperatura adecvata reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- receptie carne (8) Su = 6,35 mp

Va fi dotata cu cantar electronic.

- vestiar, sector carne (9) Su = 7,05 mp

- vestiar, sector carne (10) Su = 3,40 mp

- grup sanitar, sector carne (11) Su = 6,90 mp

- hol (12) Su = 3,20 mp

- centrala frig (13) Su = 6,65 mp

Instalatia frigorifica este o instalatie cu comprimare mecanica de vapori cu expansiune directa, intr-o treapta de comprimare, utilizand ca agent frigorific freonul ecologic R 404 A.

Instalatia frigorifica care deserveste circuitul de racire are in componenta urmatoarele :

← 6 buc. compresoare frigorifice intr-o treapta de comprimare ce utilizeaza freon ecologic R404A

← separator de ulei

← sistem de management al ungerii compresoarelor

← rezervor de ulei

← filtru de ulei

← condensator racit cu aer

← rezervor de lichid

← vizor si indicator al nivelului lichidului

← vaporizatoare

← elemente de comanda pentru automatizarea si controlul circuitului frigorific : ventile de expansiune termostatice ; indicatoare de lichid ; filtre deshidratoare ; ventile electromagnetice ; ventile de unic sens ;ventile de inchidere

← presostate de inalta, joasa presiune, precum si presostate diferentiale de ulei

← manometre

← senzori de presiune

← panou electric de comanda, forta si protectie

← panou pentru afisare si setare a parametrilor instalatiei ;

← conducte de legatura

← izolatii frigorifice, conducte si cabluri electrice

Instalatia frigorifica este complet automatizata, copresoarele pornind functie de cerinta de frig.

- spatiu masina curatenie (14) Su = 4,05 mp

- camera frig depozitare oua (15) Su = 5,05 mp

Se va asigura o temperatura de 1,2°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera frig depozitare legume (16) Su = 8,75 mp

Se va asigura o temperatura de 5°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera frig depozitare produse lactate (17) Su = 9,25 mp

Se va asigura o temperatura de 5,5°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera depozitare produse congelate (18) Su = 6,35 mp

Se va asigura o temperatura de - 20°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- depozit manipulare marfa (19) Su = 67,50 mp

- camera aromatice (20) Su = 2,60 mp

- camera preparare patiserie (21) Su = 6,70 mp

Va fi prevazuta cu:

← cuptor electric coacere 1 buc.

- camera congelare patiserie (21.1) Su = 5,35 mp

Se va asigura o temperatura de - 21°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- vestiar femei (22) Su 3,70 mp

- grup sanitar femei (22.1) Su = 4,50 mp

- vestiar barbati (23) Su = 3,70 mp

- grup sanitar barbati (23.1) Su = 4,50 mp

- sala odihna (24) Su = 9,30 mp

- centrala termica (25) Su = 18,25 mp

In centrala termica se va amplasata instalatia de obtinere apa calda utilizata pentru incalzirea spatiilor de lucru si a apei calde menajere.

Instalatia de obtinere apa calda va fi formata din:

← doua centrale murale, tip WIESMAN, cu condensatie. Fiecare centrala are o putere de 84 kW si vor fi alimentate cu gaz metan. Fiecare centrala va fi dotata cu cos de dispersie gaze arse cu Dn = 155 mm, H = 5,5 m.

← pompe recirculare apa calda

← boiler producere apa calada, cu capacitate de 500 litri

← vas expansiune

← kit de dedurizare apa

Tot in centrala termica vor fi amplasate doua rezervoare paralelipipedice cu capacitatea de 2 mc fiecare si doua pompe centrifuge utilizate in cazul unui eventual incendiu.

- spatiu tablou electric general (TEG)(26)Su = 3,75 mp

In acest spatiu vor fi amplasate tablourile electrice de distributie a curentului electric la consumatori

- receptie FK (delicatese) (27) Su 33,00 mp

- camera preparare delicatese (28) Su = 7,80 mp

Va fi dotata cu:

← cuptor electric paine 1 buc.

← cuptor electric bucatarie 1 buc.

← feliator 1 buc.

← sterilizator cutite 1 buc.

← plita electrica pentru pizza 1 buc.

- camera preparare legume/fructe(29) Su = 7,20 mp

- camera preparare salate (29.1) Su = 7,10 mp

← feliator 1 buc.

← sterilizator cutite 1 buc.

← robot bucatarie 1 buc.

← mixer + masina de tocat 1 buc.

- camera frig branzeturi (30) Su = 4,40 mp

Se va asigura o temperatura de - 3°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera frig mezeluri (31) Su = 4,40 mp

Se va asigura o temperatura de - 3°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera frig pui (32) Su = 5,70 mp

Se va asigura o temperatura de – 1,8°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera frig preparare pui (32.1) Su = 4,40 mp

Se va asigura o temperatura de – 13,1°C, reglata automat cu agent de racire de la centrala frigorifica.

- camera curatenie Su = 0,90 mp

- camera condimente Su = 0,90 mp

- camera paza Su = 2,95 mp

- WC paznic Su = 1,40 mp

Total suprafata utila St = 1268,70 mp

Realizare si montaj retea distributie apa

Conducta de alimentare cu apa se va bransa la reteaua de distributie apa a municipiului Onesti, existenta in zona.

Conducta de alimentare cu apa se va realiza din PHED, Dn 50 mm.

Pentru realizarea conductei de alimentare cu apa se va executa:

- trasarea locului de amplasare la cca. 1,0 m ( adancimea de inghet in zona respective fiind de cca. 0,8 m). Pamantul realizat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a canalului sapat. Fundul santului se netezeste si se curata de pietre.

- pozarea conductei. Se va utiliza conducta PHED, Dn 50 mm;

- verificarea si proba de etanseitate ;

- acoperirea santului cu pamantul rezultat din sapaturi

- turnare beton sau realizare spatiu verde

In interiorul cladirii se va realize o retea de alimentare cu apa a spatiilor cat si o retea de hidranti.

Reteaua interioara se va realize din PHED, cu diametre adecvate.

Realizare si montaj retea de canalizare

Se vor executa urmatoarele retele de canalizare:

- retea canalizare ape uzate menajere de la grupurile sanitare aferente cladirii pana la reteaua de canalizare exterioara

- retea canalizare ape spalare, de la spatiu transare carne la separatorul de grasimi, cu bransare la canalizarea menajera exterioara

- retea canalizare ape spalare, de la spatiu preparare delicatese la separatorul de grasimi, cu bransare la canalizarea menajera exterioara

- retea canalizare ape spalare legume/fructe, la separatoarul de nisip, cu bransare la canalizarea menajera exterioara

- retea de canalizare menajera exterioara cu descarcare in reteaua de canalizare a municipiului Onesti

Reteaua de canalizare interioara va fi realizata din teava PVC, cu diametre adecvate.

Reteaua de canalizare menajera exterioara va fi realizata din PVC KG, Dn 200 mm.

Pentru realizarea retelelor de canalizare menajera exterioara se vor executa:

- trasarea locului de amplasare a canalizarii;

- sapaturi. Pamantul realizat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a canalului sapat. Fundul santului se netezeste si se curata de pietre, acoperindu-se cu un strat de nisip de 10 cm grosime.

- sprijiniri, cu dulapi metalici, asezati orizontal cu interspatiile prevazute de proiect;

- realizare camine de vizitare la schimbarea de directie a canalizarii;

- pozare conducta. Se vor utiliza conducte de PVC tip KG, Dn 200 mm, conform proiectului. Dupa pozare, conducta se acopera cu un strat de nisip de minim 5 cm.

- verificarea si proba de etanseitate.

- renivelarea terenului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi. Se va face dupa efectuarea controlului asupra realizarii exacte a proiectului in ceea ce priveste traseul, cotele si pantele. Umplutura va fi bine compactata in straturi de 10 – 15 cm.

Pe reteaua de canalizare vor fi amplasate camine de vizitare. Pentru realizarea caminelor se vor executa:

- sapaturi si depozitarea pamantului rezultat

- cofrare

- armare

- preparare si turnare beton

- realizare hidroizolatie

- racordare la reteaua de canalizare

- montaj capac

- renivelarea terenului din jurul caminului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi;

Amplasare separatoare grasimi si separator nisip

Prin proiect s-a prevazut amplasarea pe reteaua de canalizare a doua separatoare de grasimi si a unui separator de nisip.

Separatoarele de grasimi vor fi tipizate, realizate din PHED, avand fiecare un debit, Q = 2,0 l/s.

Separatorul de nisip va fi tipizat, realizat din PHED, avand un debit, Q = 2,0 l/s.

Pentru amplasarea separatoarelor se vor realize urmatoarele lucrari:

- sapaturi si depozitarea pamantului rezultat

- realizare radier din beton armat

- amplasare separator de grasimi , separator de nisip

- racordarea separatoarelor la reteaua de canalizare a apelor uzate

- renivelarea terenului, utilizand pamantul rezultat din sapaturi;

Finisaje si semnalistica

Prin proiect, finisajele interioare ale cladirii vor fi :

- pardoseli din gresie in spatiul de vanzare, spatii tehnice si in spatiile social administrative;

- pardoseli tip industriale - depozit

- pardoseli din panouri tristrat la camerele de congelare

- peretii sunt tencuiti si vopsiti cu vopsea lavabila;

- placaj cu faianta in spatiile de preparari, camera masina de spalat si grupuri sanitare;

- tavane suspendate din gips carton casetate si gips carton continuu.

Finisajele exterioare a cladirii vor fi panouri de tabla cu vata minerala la interior si placare cu tabla cutata de culoare rosie RAL3000, la exterior. Se vor executa doar placari si inchideri locale conform proiectului de arhitectura.

1.5.2.2 Etapa de funcţionare

In cadrul supermarketului BILLA, in functionare, activitatea se va desfasura in urmatoarele sectoare:

- Aprovizionare cu materii prime

- Carmangerie

- Delicatese

- Brutarie

- Legume, fructe

- Deservire populatie

Activitatea desfasurata in sectorul aprovizionare cu materii prime

Aprovizionarea cu materii prime a supermarketului se va face cu mijloacele auto ale furnizorilor. Avand in vedere locul limitat de acces la rampa de descarcare, aprovizionarea se va face in principal cu mijloace auto de max. 10 t.

Mijloacele auto ce aprovizioneaza supermarketul vor gara la rampa de descarcare. Dupa receptie marfurile sunt descarcate si depozitate in spatiile special destinate.

Carcasele de porc si vita aprovizionate vor fi descarcate si depozitate in camera frig carne.

Branzeturile, mezelurile, oualele aprovizionate se descarca si se depoziteaza in camerele frigorifice specifice.

Produsele congelate aprovizionate vor fi depozitate in camere frigorifice congelare.

Produsele alimentare ambalate si produsele de uz casnic aprovizionate sunt preluate si expuse direct in vitrinele frigorifice sau pe rafturi.

Activitatea desfasurata in sectorul Carmangerie

In sectorul carmangerie se desfasoara urmatorele activitati :

- transare carcase porc sau vita

- tocare carne

- preparare carnati proaspeti si mici

- ambalare

- etichetare

- expunere in vederea comercializarii

Transarea carcaselor de porc sau vita se realizeaza pe mese de transare de inox cu blaturi de plastic. Dupa transare, carnea rezultata va avea urmatoarea destinatie:

- carne macra ce va fi ambalata in caserole, etichetate si expuse in vitrinele frigorifice in vederea comercializarii;

- carne macra ce va fi utilizata la prepararea delicateselor

Carnea marunta rezultata va fi tocata si va avea urmatoarea destinatie:

- carne tocata ce va fi ambalata in caserole, etichetata si expusa in vitrinele frigorifice in vederea comercializarii

- carne tocata ce va fi utilizata la prepararea carnatilor proaspeti; Carnatii obtinuti vor fi ambalati in caserole, etichetate si expuse in vitrinele frigorifice in vederea comercializarii

- carne tocata ce va fi utilizata la prepararea micilor; Pentru prepararea micilor se malaxeaza carnea tocata de porc si vita cu condimente naturale (piper, cimbru, boia), sare si mixurile specifice retetei. Micii vor fi ambalati in caserole, etichetati si expusi in vitrinele frigorifice in vederea comercializarii

Amabalarea se va face in pachete de dimensiuni variate, fiecare client avand posibilitatea de a gasi exact pachetul cu greutatea dorita.

Deseurile de origine animala (tendoane, oase sfarmate, pielite, etc.) rezultate in urma transarii carcaselor vor fi colectate in tomberoane de plastic si depozitate in camera confiscate (7) de unde vor fi preluate de S.C. PROTAN S.A. conform contractului.

Activitatea desfasurata in sectorul Delicatese

La raionul Delicatese exista o bogata sotimentatie de mezeluri, branzeturi, salate, dar si mancaruri gata preparate in regim de servire asistata.

In cadrul acestui sector se prepara: salate, musaca, budinca, sarmalute, gratar, fripturi, etc.

Pentru prepararea salatelor se utilizeaza: cartofi, amestecuri congelate, salamuri, maioneze.

Pentru preparatele care contin carne, aceasta se preia de la sectorul carmangerie.

Preparatele calde sunt expuse la vitrina calda de la raionul Delicatese iar restul preparatelor obtinute sunt ambalate in caserole si trecute in spatiul de vanzare.

Tot in acest sector sunt ambalate in caserole, mezelurile, branzeturile, maslinele aprovizionate, care apoi sunt trecute in spatiul de vanzare.

Preparatele culinare ce nu mai corespund pentru a fi comercializate, sunt colectate in tomberoane de plastic si depozitate in camera confiscate (7) de unde vor fi preluate de S.C. MONDECO S.R.L. conform contractului.

Activitatea desfasurata in sectorul Brutarie

In sectorul Brutarie se obtin specialitati de panificatie (chifle, cornuri, etc.) si de patisserie.

Specialitatile de panificatie se fac dupa retete proprii si se coc in cuptorul electric din dotarea sectorului.

Produsele de patiserie sunt preluate de la terti, in stare congelata, si depozitate in camera frigorifica. Din camera frigorifica, functie de desfacere sunt trecute la cuptorul electric de coacere si expuse la vanzare.

Painea oferita spre vanzare in spatiul comercial este preluata de la terti.

Activitatea desfasurata in sectorul Legume, fructe

Legumele si fructele proaspete, in mare parte din productie interna cat si articole exotice sunt aduse din deposit in acest sector, unde sunt sortate, spalate si apoi expuse in vederea comercializarii.

Deservirea clientilor

Produsele alimentare finite, semipreparatele si produsele de uz casnic sunt expuse in vederea comercializarii in spatiile de vanzare, pe rafturi, vitrine frigorifice, astfel incat se satisfac toate preferintele si exigentele de calitate ale clientilor.

Comercializarea produselor se realizeaza in sistem autoservire, plata realizandu-se la casele de marcat.

Pentru respectarea normelor de igiena, supermarketul este prevazut cu urmatoarele fluxuri functionale :

- fluxul clientilor: acces prin intrare controlata in spatiul de vanzare, zona de plata a marfurilor cumparate la cele 6 case de marcat, iesire printr-o zona opusa accesului in magazin.

- fluxul personalului de deservire, considerat a fi de maximum 30 persoane, se desfasoara cu acces in magazin prin spatele magazinului, in zona de rampa, distribuire spre spatiile sociale organizate pe sexe (vestiar barbate+dus si vestiar femei+dus, respectiv cabine sanitare (lavoar+WC), sala de servire masa, spatii tehnologice de transare carne, semipreparate si deservire magazin.

Pentru administratie sunt prevazute doua birouri, din care biroul sefului de magazin este prevazut cu pereti vitrati spre sala de vanzare.

- fluxul de aprovizionare cu marfa, dispus la subsolul spatiului aferent magazinului, prevazut cu rampa de descarcare pentru camioane, scara de acces pietonal spre zona de descarcare, spatiu de receptionare marfa, spatiu de sortare si distribuire marfa in magazin, spatiu de depozitare pe sortimente si camere frigorifice.

Accesul autovehiculelor pentu aprovizionare se face prin curtea se servici din incinta complexului.

Parcarea autoturismelor pentru clienti este cea existenta si se afla in vecinatatea complexului Comercial.

1.5.2.3 Etapa de demontare/ dezafectare / închidere / postînchidere

In situaţia în care se va pune problema dezafectării supermarketului, operaţiile ce se vor executa pentru demontare vor fi funcţie de folosinţa ce se va da terenului.

Având în vedere că noua investiţie este amplasata pe un teren inchiriat, se presupune că în situaţia în care se va dezafecta, terenul va ramane in grija proprietarului.

Pentru dezafectarea magazinului se vor executa următoarele operaţii:

- identificarea materialelor periculoase pentru care ar putea fi necesară o grijă specială la demolare / dezafectare (izolaţii cu azbest, etc.);

- demontare amenajari interioare

- demolare clădire, daca va fi cazul (conform unui pan de demolare executaţi de experţi în domeniu, care să nu pericliteze factorii de mediu);

- demolare platforme betonate, daca va fi cazul;

- dezafectare structuri subterane (retea alimentare apa si canalizare menajera)

- dezafectare legături utilităţi

- evacuarea materialelor rezultat din demolari.

Componentele metalice rezultate in urma dezafectării se vor reutiliza, deoarece prin proiect s-au prevazut ca materialele utilizate in realizarea investitiei sa fie refolosibile.

1.6 Durata de funcţionare

1.6.1 Durata de executie propusa

Perioada propusa pentru executia proiectului este de 12 luni.

1.6.2 Durata de functionare

Noua investiţie se preconizează să funcţioneze pe o perioada nedeterminată de timp. Investitia va functiona 365 zile/an, 16 h/zi .

1.7 Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Conform proiectului, noua investitie este un magazin de prezentare si comercializare en detail a produselor alimentare finite, semipreparatelor, produselor de uz caznic si igiena.

Pentru desfăşurarea activităţilor în noua investitie vor fi necesare următoarele utilităţi:

- Apa potabilă

Alimentarea cu apa potabila a magazinului BILLA se va face din reteaua de apa potabila a municipiului Onesti, conform Contract nr. AC 556/2008, incheiat cu S.C. APA CANAL S.A.

- Canalizare

Apele uzate vor fi colectate de reteaua de canalizare interioara si deversate in reteaua de canalizare exterioara cu descarcare in reteaua de canalizare a municipiului Onesti, conform Contract nr. AC 556/2008, incheiat cu S.C. APA CANAL S.A.

- Energie electrică

Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua existenta a Complexului Comercial “Hala Bucur”.

Puterea absorbita va fi preluată din din blocul de măsură şi protecţie BMPT şi distribuită la consumatori prin intermediul tabloului TGD şi a tablourilor locale. Măsura energiei electrice consumate se face de la blocul de măsură şi protecţie trifazat BMPT.

In spatele supermarketului este prevazut un generator de curent, import Anglia, ce va porni automat in caz de intrerupere a alimentarii cu curent electric din retea. Generatorul va functiona cu motorina.

Energia electrica va fi distribuita pe baza contract.

- Gaz metan

Alimentarea cu gaz metan se va face din conducta de distributie a E-ON Gaz Romania, pe baza de contract .

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Tabelul Nr. 1.1

|Producţia |Resurse folosite în scopul asigurării producţiei |

|Denumire Cant. anuală |Denumirea Cantitate anuală Furnizor |

| | |

|Comercializarea en-detail a produselor |Apă potabila 8760 m3 S.C. APA CANAL S.A. |

|alimentare finite, semipreparatelor, produselor |Energie electrică 18 MWh S.C. e - on Moldova S.A. |

|de uz caznic aproximativ 3.000 t/an 29,44 % |Gaz metan 4500 Nmc S.C. e - on gaz Romania |

|191.360 t/an | |

1.8 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Materiile prime sunt produsele comercializate sub forma de fructe, legume proaspete, produse preambalate, semifabricate si produse preparate sau semipreparate alimentare.

Carnea sub forma de carcase de porc si vita este preluata de la furnizori certificati, iar prepararea diferitelor sortimente de mancaruri si salate se fac in spatiile special amenajate din incinta magazinului, in fluxuri distincte, sub control permanent.

Marfurile de uz casnic (detergenti, deodoranti, etc.) sunt preambalate si expuse la comercializare in raion separat de marfurile alimentare.

Bauturile alcoolice si nealcoolice sunt preambalate si expuse la comercializare in raion separat

In activitatea desfasurata nu se utilizeaza substante si preparate periculoase.

1.9 Informaţii despre poluanţii fizici sau biologici care afectează mediul

Poluantul fizic care afecteaza mediul in zona este zgomotul.

Sursa principala de zgomot in zona supermarketului o constituie strada Calea Marasesti, care este tranzitata de mijloace auto si autocamioane grele, avand in vedere ca municipiul Onesti nu dispune de o centura ocolitoare. Sursele de zgomot si vibratii in functionarea noii investitii “Supermarket Billa Onesti” sunt autovehiculele ce sosesc cu marfa in vederea aprovizionarii magazinului.

Aprovizionarea supermarketului se realizeaza intre orele 600 – 1800, astfel nu se afecteze perioadele de odihna ale populatiei din zona.

Mijloacele auto ce aprovizioneaza supermarketul sunt de tonaj mic, avand un nivel de zgomot scazut, sub limita de zgomot admisa pentru zona urbana.

In timpul operatiei de descarcare a marfii, mijloacele auto stationeaza cu motoarele oprite.

Supermaketul Billa nu are in administrare zone de parcare pentru clienti.

Locurile de parcare au ramas aceleasi care au fost amenajate de municipalitate in zona pentru deservirea pietii agroalimentare care a existat in complexul comercial “Bucur”.

Numarul mijloacelor auto din zona s-a redus prin desfiintarea pietii agroalimentare, astfel reducandu-se nivelul de zgomot din zona datorat acestora.

Activitatea de comercializare a marfurilor se realizeaza in interiorul cladirii, care prin proiect este prevazuta cu pereti fonoizolanti, ceea ce previne propagarea zgomotului in exteriorul cladirii.

Centrala termica si centrala frigorifica sunt amplasate in interiorul cladirii, prevazuta cu pereti fonoizolanti, astfel nu constituie o sursa de zgomot pentru exteriorul cladirii. Lazile frigorifice, vitrinele frigorifice pentru expunerea produselor sunt amplasate in interiorul cladirii, prevazuta cu pereti fonoizolanti, astfel nu constituie o sursa de zgomot pentru exterior.

Programul de functionare al supermarketului este de la ora 600 la ora 2200, astfel nu se afecteze perioadele de odihna ale populatiei din zona.

Zona de locuit cea mai apropiată faţă de investitie se găseşte la o distanţă de cca. 50 m, pe directia est .

Prin transformarea pietii agroalimentare in supermarket se poate aprecia ca se va reduce nivelul de zgomot din zona.

Din cele mentionate se poate concluziona ca activitatea ce se va desfasura de catre supermarketul BiIlla Onesti, nu va genera un nivel de zgomot peste limita admisa si nu va avea un impact asupra populatiei din zona.

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tabelul Nr. 1.3

|Tipul |Sursa de |Nr. surse de |Poluare |Poluare de fond |Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de | |

|poluării |poluare |poluare |maximă | |eliminare/reducere |Măsuri de |

| | | |permisă | | |eliminare/ |

| | | |(limita | | |Reducere |

| | | |maximă admisă| | |a poluării |

| | | |pt. om şi | | | |

| | | |mediu) | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | |Pe |Pe zone de protecţie/restricţie aferente|

| | | | | |zona | |

| | | | | |obiectiv |obictuvului, conform legislaţiei în |

| | | | | | |vigoare |

| | | | | | |

| | | |Total |Consum |

| | | | |menajer |

| | |

| | |

| |m3/zi |

|Aparate de sudura |Gaze de ardere |

|Mijloace auto utilizate la lucrarile de transport materiale, utilaje, etc. |COV, CO, NOx, pulberi, SOx, hidrocarburi, aldehide, acizi |

| |organici. |

4.2.3.2 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului, constructorul constructorul va avea in vedere utilizarea de mijloace de transport si de utilaje dotate cu motoare ale caror emisii respecta legislatia in vigoare.

Motorina utilizata (Euro 5), respecta cerintele de calitate impuse la introducerea pe piaţã, în vederea protejãrii sãnãtãţii populaţiei şi a mediului care sunt:

- Cifra cetanicã min. 51

- Densitatea la 15°C, kg/m3 max. 845

- Conţinut de sulf, mg/kg max. 10

- Conţinut de hidrocarburi aromatice policiclice, % m/m max. 11

- Punct de inflamare, °C min. 55

- 95 % v/v distilã la , °C max. 360

Prin utilizarea acestui tip de motorina si prin verificarile periodice ale mijloacelor de transport, continutul de impurificatori emisi in atmosfera, va fi cu mult diminuat.

In timpul operatiilor de descãrcare si încãrcare, mijloacele auto vor staţiona cu motoarele oprite.

4.2.4 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

4.2.4.1 Surse şi poluanţi generaţi

In timpul funcţionării noii investitii vor rezulta emisii prin surse punctuale si surse difuze.

Sursele punctuale de emisie vor fi cosurile centralelor termice din dotare, prin care se emit in atmosfera NOx, CO2, CO, SO2, pulberi, COV si CH4 .

Prin proiect se prevede a se monta 2 centrale termice in condensatie, tip VIESSMAN cu tiraj fortat, având o putere de 84 KW fiecare.

Sursele de emisii difuze sunt mijloacele auto ce sosesc pentru aprovizionarea cu marfa a supermarketului, de la care se emit în atmosferã prin gaze de eşapament: hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule

4.2.4.2 Prognozarea poluării aerului

Centralele termice tip VIESSMAN ce se vor monta, sunt de ultima generatie, prevazute cu condensatia vaporilor de apa, astfel avand un randament termic marit.

Centralele termice fiind de putere mica, gazele de ardere emise cantitativ vor fi nesemnificative, emisiile de gaze arse vor respecta limitele impuse de Ordinul nr. 462/1993, pentru arderea combustibililor gazosi.

Emisiile de poluanti rezultate prin surse difuze sunt cantitativ nesemnificative, aprovizionarea supermarketului se va face periodic iar mijloacele auto vor stationa cu motoarele oprite in timpul descarcarii marfii.

4.2.4.3 Măsuri de diminuare a impactului

Gazele arse rezultate de la arderea gazului metan in centralele termice vor fi evacuate in atmosfera prin cosuri de dispersie cu dimensiunile: H = 5,5 m şi Dn = 150 mm.

Conform legislatiei in vigoare, mijloacele auto periodic sunt inspectate RAR, in timpul inspectiei fiind masurat si nivelul de poluare la evacuarea gazelor nearse prin teava de esapament. Dupa caz se fac interventii asupra sistemului de injectie si ardere, inlocuirea setului motor sau revizii tehnice a caror termeni sunt dictate de norme, de Km parcursi si ore de functionare sau ori de cate ori este necesar.

Incepand cu 2009, prin utilizarea motorinei cu un continut de sulf mai mic de 10 ppm si prin verificarile periodice ale mijloacelor de transport, continutul de impurificatori va fi cu mult diminuat si se va incadra in prevederile legale.

2. zgomotul

4.3.3 Impactul produs în timpul realizării investiţiei

4.3.3.1 Surse de zgomot

In timpul realizarii investitiei, anumite lucrări de execuţie si montaj pot constitui surse de zgomot şi vibraţii. Se va stabili un program de lucru, astfel incat lucrarile de executie si montaj si traficul auto sa nu afecteze perioadele de odihna ale populatiei.

4.3.3.2 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului si pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise, utilajele şi mijloacele de transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica. Constructorul va avea in vedere utilizarea de mijloace de transport si de utilaje dotate cu motoare ale caror nivel de zgomot sa respecta legislatia in vigoare.

4.3.4 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

4.3.4.1 Surse de zgomot

In timpul functionarii investitiei, sursele de zgomot si vibratii vor fi mijloacele auto sosite pentru aprovizionarea cu marfuri a supermarketului.

Sursa principala de zgomot in zona supermarketului o constituie strada Calea Marasesti, care este tranzitata de mijloace auto si autocamioane grele, avand in vedere ca municipiul Onesti nu dispune de o centura ocolitoare.

4.3.4.2 Măsuri de diminuare a impactului

Aprovizionarea supermarketului se realizeaza intre orele 600 – 1800, astfel nu se afecteze perioadele de odihna ale populatiei din zona.

Mijloacele auto ce aprovizioneaza supermarketul sunt de tonaj mic, avand un nivel de zgomot scazut, sub limita de zgomot admisa pentru zona urbana.

In timpul operatiei de descarcare a marfii, mijloacele auto stationeaza cu motoarele oprite.

Supermaketul Billa nu are in administrare zone de parcare pentru clienti.

Locurile de parcare au ramas aceleasi care au fost amenajate de municipalitate in zona pentru deservirea pietii agroalimentare care a existat in complexul comercial “Bucur”.

Activitatea de comercializare a marfurilor se realizeaza in interiorul cladirii, care prin proiect este prevazuta cu pereti fonoabsorbanti, ceea ce previne propagarea zgomotului in exteriorul cladirii.

Centralele termice si centrala frigorifica sunt amplasate in interiorul cladirii, prevazuta cu pereti fonoabsorbanti, ceea ce previne propagarea zgomotului in exteriorul cladirii.

Lazile frigorifice, vitrinele frigorifice pentru expunerea produselor sunt amplasate in interiorul cladirii, prevazuta cu pereti fonoizolanti, ceea ce previne propagarea zgomotului in exteriorul cladirii.

Programul de functionare al supermarketului este de la ora 600 la ora 2200, astfel nu se afecteze perioadele de odihna ale populatiei din zona.

Zona de locuit cea mai apropiată faţă de investitie se găseşte la o distanţă de cca. 50 m, pe directia est .

Prin transformarea pietii agroalimentare in supermarket se poate aprecia ca se va reduce nivelul de zgomot din zona.

Din cele mentionate se poate concluziona ca activitatea ce se va desfasura de catre supermarketul BiIlla Onesti, nu va genera un nivel de zgomot peste limita admisa si nu va avea un impact asupra populatiei din zona.

3. Solul

4.4.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

Lucrarile de investitii se vor realiza in cladirea fostului complex comercial “Hala Bucur”, prin recompartimentarea acesteia.

4.4.1.1 Surse de poluare a solului

In timpul realizării lucrarilor de investitie nu vor fi surse de poluare a solului, incinta complexului comercial “Hala Bucur” fiind betonata.

Materialele ramase sau cele rezultate din lucrarile de executie si montaj se vor depozita in locuri prestabilite, pe sortimente si se vor valorifica dupa caz, aceasta fiind sarcina constructorilor.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi depozitate pe categorii, pe locuri special amenajate si evacuate de firma constructoare.

4.4.1.2 Prognozarea impactului

In timpul realizării lucrarilor de investitie, asupra solului nu se produce impact.

4.4.1.3 Măsuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.4.2 Impactul produs în timpul functionării investiţiei

4.4.2.1 Surse de poluare a solului

În timpul funcţionarii obiectivului sursele de poluare ale solului pot fi numai accidentale, datorate neglijentei şi nerespectarii legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor rezultate.

4.4.2.2 Prognozarea impactului

In functionare, nu se va produce impact asupra solului datorita faptului ca amplasamentul noii investitii va fi betonat integral si placat cu diverse tipuri de gresie functie de activitatea ce se va desfasura.

4.4.2.3 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului asupra solului, prin proiect s-a prevazut betonarea integrala a amplasamentului noii investitii .

Deseurile rezultate vor fi gestionate conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

4.5 Geologia subsolului

4.5.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

Pentru realizarea proiectului, în subsolul amplasamentului se vor executa următoarele:

- săpături pentru amplasare retele subterane

- sapaturi, pentru amplasare separatoare de grasimi si nisip

4.5.1.1 Prognozarea impactului

Impactul produs asupra subsolului în timpul realizării proiectului este un impact fizic (mecanic) datorat săpăturilor efectuate. Impactul fizic care se realizează nu schimbă structura subsolului.

4.5.1.2 Măsuri de diminuare a impactului

Pamantul rezultat se va depozita in scopul reutilizarii la nivelarea terenului, dupa terminarea lucrarilor de investitie.

4.5.2 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

4.5.2.1 Sursele potenţiale de poluare

Surse potenţiale de poluare a subsolului în timpul funcţionãrii investitiei, pot fi :

- reteaua de canalizare

- separatoarele de grasimi si nisip

4.5.2.2 Prognozarea impactului

In functionare normala, nu se produce impact asupra subsolului.

In situaţii accidentale s-ar putea produce impact asupra subsolului datorita neetanseitatilor la sistemul de canalizare si la separatoarele de grasimi si nisip.

4.5.2.3 Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului asupra subsolului, prin proiect s-a prevazut :

- retelele de canalizare vor fi etanse, realizate din conducta PVC tip KG

- separatoarele de grasimi si nisip sunt realizate din PHED, amplasate pe radier din beton

In functionare, periodic se va inspecta sistemul de canalizare, in scopul identificarii in timp util al neetanseitatilor in vederea remedierii acestora.

Prin masurile luate, in timpul functionarii investitiei, nu se va produce impact asupra subsolului amplasamentului.

6. Biodiversitatea

Situat în unitatea geomorfologică a dealurilor subcarpatice, mai précis în Subcarpaţii Moldovei, depresiunea Tazlău - Caşin la o altitudine moderată, municipiul Onesti este plasat într-o adevărată “piaţă de adunare a apelor” către care relieful coboară în trepte largi, cu aspect de amfiteatru.

In zona municipiului Oneşti este prezent ecosistemul de deal. Pădurile amestecate de fag şi quercine, în special gorun (Quercus petraea), frasin (Fraximus excelsior), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), etc. Subarboretul este prezentat prin: alun (Coryllu avellana), voinicer (Evonymus europaea), lemn râios (Envonymus verrucosa), corn (Cornus mos), sânger (Comus sangulnea), lemn cânesc(Ligustrum vulgare), soc (Sambucus migra), etc.

Stratul ierbos este de asemenea bogat si reprezentat prin diverse specii de păiuşuri (Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesica, etc.) la care se adaugă o serie de leguminoase, rozacee şi plante cu flori frumos colorate, printer care: ranunculaceele (Ranuncus memorosus, Ranuncus cassbicus, Ranuncus carpaticus), sânzienile (Galium mollugo), pojarniţa(Hypericum hirsutum), ciuboţica cucului (Primula officinalis), garofiţa (Diantus armerica), brebenel (Coridalis solida), rar mătrăguna (Atropa belladonna) şi papucul doamnei.

Vegetaţia de luncă are o repartiţie azonală, fiind dezvoltată în albia majoră a pricipalelor râuri : Trotuş, Casin, Tazlău şi Oituz . Ea este reprezentată prin grupuri de specii de salix, populus şi specii ierboase la care se adauga rareori robur sau carex.

Arealele de silvostepă şi chiar stepa au sub raportul vegetaţiei spontane o valoare mai redusă. Municipiul Oneşti este situat în aria de silvostepă formată la est de Dealul Perchiu (397 m)

Pădurea, element fundamental al mediului înconjurător, cu functia importanta de ameliorare a calităţii aerului poluat este situata la distante de peste 10 km, de vatra oraşului, pădurea Bobeica (599 m) în partea sudica a culmii Pietricica, pădurea Camera, la nord de culmea Ursoiul Mare (715m ). In vecinatatea orasului s-au amenajat păduri de agreement şi recreere, pădurea Lada – Casin

In interiorul depresiunii subcarpatice Oneşti – Caşin predomină terenurile agricole. Pâlcurile de vegetaţie naturală arborescentă sunt dezvoltate pe versantul estic şi sud – estic al Dealului Perchiu, pe fruntile teraselor înalte din Dealul Buhoci, Dealul Cuciur şi Malul. S-au plantat pini şi salcâmi.

La cca. 1000 m, pe directia vest se afla Dealul Perchiu care conform Ordinului nr. 776/2007 (MO nr. 615/15.09.2007) privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România, este declarat sit de importanta comunitara, cod ROSCI0059.

Dealul Perchiu in suprafaţa totala de 189 ha, este delimitat de culoarul Tazlăului la est, de râul Trotuş la sud şi de pârâul Caraclău, afluent al Trotuşului, la vest. Limita nordică o reprezintă drumul nemodernizat spre Caraclău dinspre şoseaua DN11 Oneşti - Bacău, însă structural dealul Perchiului se continuă spre nord cu alte culmi ale Subcarpaţilor Tazlăului.

Particularitatea cea mai interesantă a dealului Perchiu este inversarea etajelor vegetale, cu flora de silvostepă pe culme şi pădure caracteristică subcarpaţilor la poale. Versantul sud-vestic, favorabil dezvoltării foenului în anotimpurile reci şi totodată ferit de crivăţ, şi versantul sudic, abrupt dar însorit, adăpostesc într-o ordine inversată de la poale către vârf: etajul fagului, etajul stejarului şi pajistea caracteristică stepei. Răşinoasele prin dispunerea lor accentuează ineditul etajării printr-un brâu de pini la poale, sub etajul fagului, şi cu un pâlc de molizi chiar sub mica stepă de pe deal.

Dealul Perchiu găzduieşte numeroase specii vegetale, multe dintre ele nespecifice regiunii. Botaniştii au contabilizat peste 600, unele foarte rare. Specii de arbori şi arbuşti termofili au supravieţuit modificărilor climatice regionale generate de ridicarea Subcarpaţilor, izolate în această insulă de silvostepă, graţie microclimatului favorizat de geometria reliefului încă de la începuturile cutării. Între acestea amintim stejarul pufos (Quercus pubescens) şi stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), ultimul fiind nu numai în afara regiunii tipice ci şi la latitudinea superioară a arealului de răspândire, cireşul pitic sau vişinelul (Cerasus fruticosa), migdalul pitic (Amygdalus nana), scoruşul (Sorbus domestica ), scumpia (Cotinus coggygria). Întâlnim de asemenea multe plante ierboase de stepă, unele rare precum frăsânelul alb (Dictamnus albus) sau zambila albicioasă (Hyacinthella leucophaea), guşa porumbarului (Silene vulgaris), iarba şarpelui rusească (Echium russicum), sparanghelul pseudoscarbru (Asparagus pseudoscaber), sadina (Chrysopogon gryllus).Solul este la rândul său nespecific, cernoziomul fiind, cum era de aşteptat, bine dezvoltat în adâncime sub vegetaţia relictă de silvostepă.

Fauna mare este absentă dat fiind izolarea dealului Perchiu faţă de bazinele forestiere ale Carpaţilor şi Subcarpaţilor. Mamiferele mici sunt în schimb prezente, avantajate de vegetaţia deasă de arbuşti şi de diversitatea surselor de hrană. Păsările au şi ele paradisul lor arboricol, iar grotele stăncilor sudice adăpostesc cuiburi de ulii.

4.6.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

In timpul realizarii proiectului se efectueaza numai lucrari de executie si montaj. Aceste lucrari nu produc impact asupra biodiversitatii din zonã, deoarece investitia se realizeazã in cadrul complexului commercial “Hala Bucur.

4.6.2 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

Activitatea desfasurata in cadrul supermarketului BILLA este in principal de comercializare en-detail a produselor alimentare finite, semipreparatelor, produselor de uz caznic. Nu au fost identificate aspecte de mediu care ar putea deveni semnificative pentru biodiversitatea zonei, cu atât mai mult cu cât impactul general prognozat in timpul functionarii este nesemnificativ, iar distanţa până la situl comunitar protejat „Dealul Perchiu” menţionat anterior est e de cca. 1000 m.

4.7 Peisajul

Amplasamentul noii investiţii ”Supermarket Billa” este situat într-o zona periferică a intravilanului municipiului Onesti, la intersectia giratorie din apropierea garii .

Zona studiată este din punct de vedere urbanistic foarte bine construită, blocuri, spatii comerciale, sedii de sucursale bancare, agrementata cu elemente de mobilier urban precum statuie, bănci de odihnă, fântâna decorativa.

In ceea ce priveste tipul de prioritate asupra terenurilor, ponderea o reprezintă terenurile proprietate publică de interes national (străzile), terenurile proprietate privata de interes local (Autogara Onesti, gara Onesti) şi domeniul public al Primăriei Onesti (trotuarele).

Terenul de amplasament este cel specific terenului urban, fiind practic plan şi aproape orizontal.

4.7.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

In timpul realizării proiectului, spatiul de lucru va fi delimitat cu împrejmuire temporară. Deoarece investiţia se va realiza în incinta complexului commercial “Hala Bucur” nu se va produce impact asupra peisajului zonei.

4.7.2 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

Lucrarile de investitii se realizeaza într-un spatiu construit existent, nu se modifica destinatia stabilită prin documentaţiile de urbanism aprobate.

Prin finisajele exterioare si semnalistica propusa, noua investitiei se va încadra în peisaj şi în planurile de sistematizare zonală ale localitatii.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

TABELUL Nr. 4.6.1

|Utilizarea terenului |Suprafaţa ( m2 ) |

| |Înainte de punerea în aplicare a |După punerea în aplicare a |Recultivată |

| |proiectului |proiectului | |

|Suprafata totala alocata investitiei |1.335,30 |1.335,30 |- |

Măsuri de diminuare a impactului

Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) şi coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.) nu suferă modificări raportate la zona lucrării deoarece investitia se realizeaza în incinta complexului commercial “Hala Bucur”

4.8 Mediul social şi economic

Conform Planului de încadrare in zonă, noua investitie se va realize in intravilanul municipiului Oneşti, care are un număr de 51.416 locuitori.

4.8.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

In timpul realizarii proiectului se produce un impact pozitiv asupra populaţiei din zonă, deoarece se creează temporar noi locuri de muncă.

4.8.2 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

Realizarea investitiei va produce un impact pozitiv asupra populatiei deoarece in zona nu exista alt magazin cu acelasi profil, in cadrul supermarketului se va comercializa o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.

Billa reprezinta simbolul cumparaturilor de buna calitate la cel mai avantajos pret, obiectivul central al firmei fiind acela de a scadea in permanenta preturile, astfel incât procurarea alimentelor si bunurilor de larg consum sa nu mai constituie o problema pentru consumatorul român.

In zona de amplasare a supermaketului BILLA, nu sunt si alte magazine de acelasi profil, astfel se vor satisface nevoile cetatenilor din zona.

Prin realizarea investitiei se creeaza noi locuri de munca, conditiile de muncă a personalului de exploatare vor fi la nivel european si o crestere economica a bugetului local, prin taxele si impozitele care se vor incasa.

4.9 Conditii culturale şi etNice, patrimoniul cultural

Municipiul Oneşti este situat la graniţa vestică a Moldovei, la întretăierea drumurilor comerciale Adjud – Oneşti – Ghimeş – Ciuc ( drumul Ghimesului ) şi Bacău – Oneşti – Oituz – Braşov (drumul Braşovului). Aşezarea Onesti a avut un rol important în dezvoltarea legăturilor cu Transilvania, Moldova de nord şi Ţara Românească.

Primul document în care este atestată localitatea, satul Onesti, a fost emis în vremea domnitorului Ştefan cel Mare la 14 decembrie 1458.

Vechea localitate Oneşti era situată pe malul drept al Trotuşului, pe locul unde se află astăzi statia C.F.R. In timpul domniei lui Petru Şchiopu (1574 – 1580; 1584 – 1591), Oneştiul făcea parte din ţinutul Trotuşului.

In anul 1646, ţinutul Trotuş fuzionează cu ţinutul Bacău subordonându - i–se acestuia. Acest lucru se datorează pe de o parte declinului economic al Târgului Trotuş iar pe de altă parte ascensiunii economice a Onestiului, care în a doua jumătate a secolului XVII – lea ajunge un important târg.

La dezvoltarea localităţii Oneşti a contribuit şi construirea podului de peste râul Trotuş în anul 1829.

Oraşul modern a luat naştere pe vatra vechiului sat în anul 1952, atunci când, prin decizia Consiliului de Miniştri, a fost dispusă construirea Grupului Industrial Borzeşti şi a oraşului muncitoresc aferent Oneşti. Ca urmare a acestei decizii, s-au înfiinţat primele colonii şi a început construcţia primelor blocuri.

Între anii 1952 -1960 se construiesc cartierele Caşin şi Tineretului. În anul 1956 comuna Oneşti primeşte statutul de oraş.

Din martie 1965 oraşul se numeşte Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar din 1990, revine la vechea denumire (prin lege adoptată în 1996) Onesti.

In zona imediat invecinata cu noua investitie nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

4.9.1 Impactul produs în timpul realizării proiectului

In timpul realizarii proiectului nu se produce impact asupra obiectivelor patrimoniului cultural, lucrarile de investitii fiind doar lucrari de executie si montaj ce se vor realiza in complexului commercial “Hala Bucur”

4.9.2 Impactul produs în timpul funcţionării investiţiei

Noua investitie fiind un complex comercial, nu au loc emisii semnificative de poluanţi, astfel nu se produce un impact semnificativ asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5. Analiza alternativelor

Nu se impune necesetitatea studierii altor alternative de amplasament, deoarece noua investitie se va realiza in cadrul complexului comercial “Hala Bucur”, intr-un vad comercial foarte bun.

Terenul de amplasament ofera posibilitatea racordării obiectivului la toate utilităţile necesare (gaz metan, energie electrică, apa potabila, telefon,etc.) cât şi la reteaua de canalizare a municipiului Onesti.

6. Monitorizarea

In timpul realizãrii proiectului nu este necesarã o monitorizare factorilor de mediu deoarece se realizeazã doar lucrãri de execuţie si montaj.

In timpul functionarii investitiei se vor monitoriza urmatoarele:

- cantitatile de apa consumata

- tipurile si cantitatile de deseuri, conform HG 856/2002

7. Situaţii de risc

7.1 RISCURI NATURALE

Riscurile naturale pot fi: cutremurele, inundatiile, miscari tectonice, etc.

In zona de amplasament a noii investiţii se resimt cutremurile care au epicentrul în zona Vrancea, cât şi cutremurile de pământ cu intensităţi mai mici de origine ponrică sau prebalcanică. Intensitatea medie macroseismică in zona este de gradul 6 – 7 pe scara Richter.

Din punct de vedere seismic, conform SR 11100/1-93 amplasamentul se gaseşte în zona cu gradul VII (sapte) de seismicitate, iar conform Normativ P100/92 şi Indicativ NP – 055 – 01 aprobate de MLPTL zona de calcul este “zona B” cu parametrii seismici Ks= 0,25 si Tc= 1,00 sec.

Construcţiile vor avea un sistem de fundare adaptat la zonă seismică de grad VII.

Zona de amplasare a noii investiţii se afla la o distanta de cca. 1000 m, pe directia nord, fata de raul Trotus, nu va fi afectată de inundaţii şi nu este în calea torentelor de ape.

Fenomenele meteorologice severe au frecvenţe de producere atât de mici încât pot fi considerate neglijabile .

7.2 Riscul de incendiu

7.2.1 Factorii de determinare a riscului de incendiu

Principalii factori de determinare a riscului de incendiu sunt:

- densitatea sarcinii de incendiu;

- clasele de combustibilitate a materialelor şi a elementelor de construcţie;

- clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor si materialelor depozitate;

- sursele de aprindere posibile;

- factorul uman;

- măsuri de preîntâmpinare a propagării incendiilor;

- nivelurile criteriilor de performanţă privind cerinţa de calitate “siguranţa la foc” : comportare, rezistenţă, stabilitate, căi de acces.

Cladirea s-a proiectat cu respectarea legislatiei aferente problematicii de prevenire si stingere a incendiilor: P118/1999, Ordinul M.I. nr.775/1998, Hotararea Guvernului nr. 751/1992, Manualul cu indicativul MP-008-2000, SC 003/1999 si celorlalte normative si reglementari legale specifice domeniului, pentru indeplinirea cerintelor de protectie la foc a investiei proiectate .

Amenajarea interioara / proiectul va respecta conditiile impuse de Scenariul de Siguranta la Foc.

Sistemul constructiv este conformat dupa cum urmeaza ( NP 118/99, tabel 2.1.9.):

- stalpi, grinzi si pereti din gips carton (tip Ridurit) -limita de rezistenta la foc mai mare de 180 minute;

- pereti interiori neportanti – limita de rezistenta la foc mai mare de 30 min;

- pereti exteriori neportanti – limita de rezistenta la foc mai mare de 15 minute;

- acoperisuri autoportante fara pod – 15 minute (densitatea sarcinii termice nu depaseste 840 MJ/mp);

- trape evacuare fum - 1% din suprafata salii de vanzare si depozit.

- trapa aerisire si explozie - 5% din volumul camerei de al centrala termica

In conformitate cu normele PSI, Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118-99, art. 4.2.42., pct b, coroborat cu 4.2.40 s-au prevazu 4 cai de evacuare in caz de incendiu, rezultand un numar maxim de persoane in magazin de 170 persoane, adica 4 fluxuri de 50 de persoane, cu posibilitate de evacuare in 2 directii.

Toate detaliile referitoare la protectia la foc a cladirii sunt tratate in “Scenariul la foc” aferent proiectului.

7.2.2 Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor

Apa necesara stingerii unui eventual incendiu va fi asigurata din reteaua de apa a municipiului Onesti.

Noua investiţia va avea în dotare o retea interioara de hidranti, stingătoare portabile cu spumanţi şi stingătoare cu praf şi CO2 .

Prin cele menţionate, pericolul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra populatiei şi a mediului înconjurător este redus la un “nivel acceptabil”

8. Descrierea dificultăţilor

In timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au întâmpinat dificultăţi tehnice, informatiile necesare au fost furnizate de beneficiarul investitiei.

Beneficiarul isi asuma responsabilitatea informatiilor furnizate elaboratorului documentatiei.

9. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Realizarea investitiei va produce un impact pozitiv asupra populatiei deoarece in zona de amplasament nu exista alt magazin cu acelasi profil, in cadrul supermarketului se va comercializa o mare diversitate de articole de marca, produse proaspete si toate articolele din necesarul zilnic.

Realizarea si funcţionarea investiţiei nu va produce un impact semnificativ asupra mediului si nu va afecta populatia din zonă.

Prin realizarea investitiei se vor creea noi locuri de munca pentru populatia municipiului Onesti.

Propunem emiterea Acordului de mediu pentru realizarea investitiei “ Supermarket BILLA Onesti”.

-----------------------

Acest document este proprietatea S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. şi poate fi folosit în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale şi nu poate fi reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuinţat parţial, direct sau indirect în alt scop, fără permisiunea prealabila a proprietarului, acordată legal în scris, conform legislatiei în vigoare privind drepturile de autor.

▪

-----------------------

[pic]

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download