Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 21 ianuarie 2021, a doua parteRadu Savopol, fondator 5 To Go: Vrem ca 5 To Go s? devin? ?i un lider regional, cred c? putem fi un juc?tor important ?n tot ce ?nseamn? cafea: ?i v?nzare, ?i loca?ie 20 ianuarie 2021 ?Vrem ca 5 To Go s? devin? ?i un lider regional, cred c? putem fi un juc?tor important ?n tot ce ?nseamn? cafea: ?i v?nzare, ?i loca?ie." Carte de vizit?:?Radu Savopol a lansat, al?turi de Lucian B?dil?, primul lan? de cafenele axat pe conceptul de cafea la pre? fix.?De profesie designer de interior ?i pasionat de arhitectur?, ?i-a ?nceput parcursul ?n HoReCa printr-un pub ?n Sinaia, inspirat de bunicul lui, devenit personaj central al pove?tii afacerii sale, Old Nick fiind porecla bunicului.?Re?eaua 5 To Go a fost fondat? ?n 2015, iar acum este cel mai mare lan? de cafenele din Europa de Est ?i al 23-lea cel mai extins juc?tor pe pia?a de profil din Europa ?i Orientul Mijlociu; este ?i cea mai accesat? franciz? din Rom?nia, cu circa 150 de unit??i.??n 2019, a preluat businessul Cereal Crunch, lansat ?n urm? cu doi ani, al?turi de Lucian B?dil? ?i Andrei Alecu.?Anul acesta, lan?ul de cafenele 5 To Go a ?nceput un parteneriat cu lan?ul german de hipermarketuri Kaufland ?i a deschis o prim? unitate ?ntr-unul unul dintre hipermarketuri, de unde urmeaz? s? dezvolte parteneriatul.Profilul lui Radu Savopol a ap?rut ?n anuarul 100 CEI MAI ADMIRA?I CEO DIN ROM?NIA 2020. El ocup? locul 25 ?n acest clasament, ?n urma voturilor primite de la reprezentan?ii mediului rom?nesc de afaceri.?Profi a donat 10.000 de euro pentru achizi?ionarea unui autoturism frigorific ?n Timi?, destinat distribu?iei vaccinurilor HYPERLINK "" La zi Publicat Joi, 21 Ianuarie 2021 Zilele acestea, magazinele Profi au donat 10.000 de euro pentru achizi?ionarea unui autoturism echipat cu camer? frigorific? astfel ?nc?t distribu?ia zilnic? de vaccinuri anticovid s? se poat? face ?n condi?ii optime c?tre toate centrele din jude?ul Timi?.Gestul Profi a pornit de la nevoia DSP Timi? de a dispune de un vehicul care s? transporte vaccinurile ?n siguran?? av?nd ?n vedere c? acestea trebuie men?inute la temperaturi controlate.?Consider c? este de datoria noastr? s? ne ?ngrijim de comunit??ile ?n care suntem prezen?i cu magazine, iar acesta este unul dintre momentele c?nd nevoia de sprijin este mai mare dec?t de obicei”, a afirmat Pawel Musial, Directorul general al re?elei de magazine Profi. ?De altfel, de la ?nceputul pandemiei ?i p?n? acum, contribu?iile magazinelor noastre au mers de la simple vizoare protectoare ?i p?n? la ventilatoare esen?iale pentru sec?iile ATI din spitale, ca s? men?ion?m doar c?teva dintre modalit??ile ?n care contribuim concret la combaterea virusului.”?Sunt extrem de recunsc?tor ?i multumesc public pentru ajutor mediului privat din Timi? care ??i aduce contribu?ia la aceast? ac?iune al c?rei scop este ?mbun?t??irea st?rii de s?n?tate a popula?iei din jute?”, a declarat Dr. Flavius Cioca, Directorul executiv al DSP Timi?.Ce salaria?i se mai ?ncadreaz? ?n categoria a doua a campaniei de vaccinare? Cei peste 200.000 de angaja?i din comer?ul alimentar pot fi ?nscri?i. Retailerii non-food poart? discu?ii cu DSP pentru oamenii lor Cristina Ro?ca 21.01.2021, ???n tot comer?ul local (CAEN-urile 45, 46 ?i 47) lucreaz? 850.000 de oameni, fiind al doilea cel mai mare angajator din economie dup? industria prelucr?toare.Juc?torii din comer?ul alimentar ??i pot ?nscrie angaja?ii ?n etapa a doua de vaccinare ?mpotriva COVID-19, acesta fiind un domeniu considerat esen?ial, al?turi de industria alimentar?, transporturi sau telecomunica?ii, spun reprezentan?ii companiilor din industrie. De altfel, unii retaileri au ?nceput deja vaccinarea salaria-?ilor. Este cazul Kaufland, liderul pie?ei locale dup? cifra de afaceri ?i unul dintre cei mai mari angajatori din economie cu 15.000 de salaria?i.??n fiecare zi, cei din linia ?nt?i duc o lupt? grea. Sunt deosebit de recunosc?tor c? suntem printre primii care vor beneficia de aceast? solu?ie mult-a?teptat? de o lume ?ntreag?: speran?a unui viitor f?r? fric?“, declar? Marco H??l, CEO Kaufland Rom?nia ?i Republica Moldova.?Kaufland deschide un magazin ?n T?rgu Neam? ?i ajunge la 139 de hipermarketuri ?n Rom?nia HYPERLINK "" Angela Alexandru21 Jan 2021 Kaufland Rom?nia continu? planurile de expansiune ?i inaugureaz? primul magazin de anul acesta in T?rgu Neam?, ora? cu aproximativ 18.000 de locuitori. Retailerul?ajunge, astfel, la o re?ea na?ional? de 139 de hipermarketuri. Situat pe Strada Lalelelor nr. 4, T?rgu Neam?, jud. Neam?, magazinul are o suprafa?? total? de peste 5400 metri p?tra?i, dintre care peste 3000 metri p?tra?i sunt destina?i spa?iului interior de v?nzare. Prin aceast? deschidere, compania creeaz? 95 de locuri de munc? noi.?n aceast? perioad?, programul de lucru va fi de la 7:00 ?i p?n? la 21:00 de luni p?n? s?mb?t?, iar duminic? de la 8:00 la 19:00. Parcarea ofer? 245 de locuri, din care 10 locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilit??i ?i 8 locuri de parcare pentru p?rin?i ?i rasteluri pentru biciclete.Hipermarketul este prev?zut cu 8 case de marcat standard, din care una dedicat? persoanelor cu dizabilit??i ?i alte 4 case express tip self-service.Kaufland T?rgu Neam? are un raion extins de pe?te proasp?t, cu un sortiment variat, legume, fructe, produse proaspete la vitrin? cu servire asistat?, brut?rie, raion de produse congelate, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare ?i drogherie. ?n galeria comercial? a magazinului, clien?ii au acces ?i la o zon? de Food Court, ce cuprinde o cofet?rie ?i un fast food cu burgeri, precum ?i o farmacie ?i un punct de schimb valutar. Magazinul este dotat ?n exterior ?i cu un Grill, unde clien?ii pot g?si m?nc?ruri gustoase, gata preparate.Magazinul promoveaz? sustenabilitatea ?i ofer? clien?ilor acces la trei infrastructuri ecologice. Astfel, la intrarea ?n magazin, ?n spa?iul special amenajat sub forma unei broscu?e ?estoase, clien?ii pot depune pentru reciclare ambalajele ale produselor de ?ngrijire personal? sau de cur??enie ?i vor primi drept r?splat? pentru comportamentul ecologic cupoane cu 50% reducere pentru cump?rarea altora noi, la alegere din produse selec?ionate, conform campaniei lunare -?cite?te mai multe despre campanie aici;?n parcare, clien?ii au la dispozi?ie?sta?ii e-charge de ?nc?rcare rapid? a ma?inilor electrice. Tot ?n parcare, clien?ii pot recicla sticle din plastic, de sticl? sau doze din aluminiu, folosind automatul de reciclare tip self-service. Aici pot depune trei tipuri de ambalaje?- PET-uri (cu volum de p?n? la 3 litri), sticl? ?i doze de aluminiu (cu volum de p?n? la 1 litru), iar clien?ii care recicleaz? astfel vor primi o sum? de bani sub form? de cupon de reducere ce poate fi folosit ?n magazin.Kaufland se num?r? printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine ?n 8 ??ri, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 139 de magazine ?n Rom?nia.Mega Image a ?nchiriat un mega depozit de 4.500 mp pentru eCommerce ?n Chitila Logistics Hub 21 Jan 2021 Angela Alexandru Globalworth ?i Global Vision au ?nchiriat c?tre Mega Image un depozit cu o suprafa?? de 4.500 metri p?tra?i, cu zone de temperatur? controlat? ?i spa?ii de birouri, ?n Chitila Logistics Hub, proiectul logistic dezvoltat ?n nord-vestul Capitalei. “Expansiunea comer?ului online nu este o noutate la nivel local ?i global, ?ns? ?ncep?nd cu luna martie a anului trecut, a fost puternic accelerat?. Comercializ?rile offline au ?nc? un viitor incert, ?n timp ce eCommerce-ul continu? s? creasc?. ?n acest context, ne bucur?m s? le ur?m bun venit echipelor Mega Image ?n Chitila Logistics Hub, unde ??i vor desf??ura activit??ile eCommerce.”, a declarat Mihai Zaharia, Director Investi?ii ?i Pie?e de Capital ?n cadrul Globalworth.Prima unitate de depozitare din Chitila Logistics Hub, cu o suprafa?? de 23.100 de metri p?tra?i, a fost livrat? ?n vara lui 2020. “Pe l?ng? spa?iile de depozitare, am asigurat construirea ?i amenajarea spa?iilor frigorifice. Sunt anumite zone cu temperaturi de minus 25 de grade, ?n cadrul spa?iului preg?tit pentru chiria?ul nostru. Continu?m parteneriatul de dezvoltare logistic? ?i industrial? cu Globalworth ?i pentru proiectul Constan?a Business Park, din proximitatea portului Constan?a”, a ad?ugat ?erban Juverdeanu, Head of Development al Global Vision.Chitila Logistics Hub beneficiaz? de o amplasare strategic?, av?nd o conectivitate excelent? din punct de vedere al infrastructurii. Parcul logistic este localizat ?n vecin?tatea ?oselei de centur? a Capitalei ?i a autostr?zii A1. De asemenea, ofer? acces facil c?tre DN7, ?osea care face leg?tura cu zona central? a Bucure?tiului. Chitila Logistics Hub este dezvoltat pe un teren de 13,7 hectare, iar investi?iile pentru ?ntregul proiect sunt estimate la 35,4 milioane de euro.“Ultimele luni ne-au demonstrat c? trebuie s? ne adapt?m rapid ?i s? g?sim solu?ii concrete pentru cump?r?turile online, cu livr?ri acas? ?ntr-un timp foarte scurt ?i ?n siguran??. Cererea pentru cump?r?turile online a crescut semnificativ ?n aceast? perioad? ?i am alocat investi?ii suplimentare pentru a accelera dezvoltarea noastr? pe partea de eCommerce. Venim mai aproape de clien?ii no?tri prin eficientizarea proceselor opera?ionale ce a condus spre cre?terea volumului comenzilor sus?inute de un nou depozit modern, situat ?n apropierea Bucure?tiului. Colaborarea cu echipa Global Vision a fost una de bun augur, am reu?it s? ducem la bun? ?ndeplinire at?t acomodarea stocurilor noastre ?n timpul agreat, c?t ?i amenaj?rile aferente”, spune Adrian Nicolaescu, Vicepre?edinte marketing, eCommerce, comunicare ?i sustenabilitate Mega Image.Dezvoltarea ?ntregului parcului logistic a c?rui suprafa?? total? se va ridica la 77.000 mp se va derula p?n? la finalul anului 2021 ?i va cuprinde mai multe etape de execu?ie. Proiectul Chitila Logistics Hub este dezvoltat de Globalworth ?n asociere cu Global Vision.Globalworth este o companie imobiliar? activ? ?n Europa Central? ?i de Est, listata la Bursa de Valori de la Londra, ?n segmentul AIM, care activeaz? ?n Rom?nia ?i Polonia, ?n ambele ??ri devenind principalul investitor pe pia?a imobiliar? de birouri.? ?n Rom?nia, Globalworth este prezent? ?n Bucure?ti, Timi?oara, Constan?a ?i Pite?ti.?Global Vision este o companie rom?neasc?, fondat? ?n urm? cu 16 ani de Sorin Preda, care asigur? servicii de dezvoltare, proiectare, management de proiect ?i construc?ii, administrarea proiectelor imobiliare de?inute de investitori priva?i ?i institu?ionali din Rom?nia ?i Europa Central? ?i de Est..Enel X instaleaz? 1.200 de panouri fotovoltaice pentru Mega Image 21 ian, 2021 | Enel X Rom?nia, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, implementeaz? dou? proiecte pentru dezvoltarea de sisteme fotovoltaice destinate retailerului Mega Image ?n Pope?ti Leordeni si Sibiu, cu o capacitate instalat? de peste 500 kWp, arat? compania ?ntr-un comunicat. Proiectul din Jude?ul Ilfov presupune livrarea la cheie a unui sistem fotovoltaic format din peste 1.008 de panouri fotovoltaice amplasate pe o structur? metalic? tip copertin?, special proiectat? pentru parcajul depozitului Mega Image, precum ?i realizarea infrastructurii electrice aferente. ?n Sibiu, Enel X Rom?nia va implementa un sistem fotovoltaic ce presupune amplasarea a 260 de panouri fotovoltaice pe acoperi?ul magazinului Mega Image ?Venim ?n ?nt?mpinarea clien?ilor no?tri cu solu?ii de eficien?? energetic? destinate companiilor, ce permit producerea local?, independent?, a energiei electrice, cre?terea gradului de flexibilitate energetic? ?i a profitabilit??ii, prin reducerea costurilor cu energia electric?. De asemenea, proiectele dezvoltate de Enel X Rom?nia duc la reducerea impactului asupra mediului, prin sc?derea amprentei de carbon. Ne bucur?m c? Mega Image a ales energia curat?, din surse regenerabile, at?t pentru reducerea costurilor, c?t ?i datorit? sustenabilit??ii acesteia”, a declarat Mirel Jarnea, Head of B2B Enel X Rom?nia, ?n comunicat.Sistemul instalat pe acoperi?ul depozitului Mega Image din Pope?ti Leordeni asigur? o produc?ie anual? de energie electric? de peste 527 MWh, contribuind la reducerea cu 246 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. Proiectele dezvoltate ?mpreun? cu Enel X ?i aduc retailerului Mega Image economii anuale cu energia electric? estimate la peste 65.000 de euro. “Proiectul sus?ine strategia de sustenabilitate prin care Mega Image se implic? ?i acord? o aten?ie deosebit? impactului pe care activit??ile desf??urate le au asupra mediului. Din dorin?a de a oferi solu?ii concrete, care pot ajuta comunit??ile s? beneficieze de un mediu curat ?i sigur, Mega Image utilizeaz? energie certificat? verde pentru aproape toate magazinele din Bucure?ti ?i jude?ul Ilfov. Echipamentele ?i tehnologiile utilizate de Enel X ?n cadrul proiectului au performan?e si fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importan?i pentru pia?a de sisteme fotovoltaice la nivel Mondial”, se mai arat? ?n comunicat. Enel X este divizia global? de afaceri a Enel dedicat? dezvolt?rii de produse inovatoare ?i solu?ii digitale ?n sectoarele ?n care energia prezint? cel mai mare poten?ial de transformare: ora?e, case, industrii ?i mobilitate electric?. Compania gestioneaz? solu?ii de echilibrare a re?elei prin managementul consumului de energie, cu o capacitate total? de peste 6 GW la nivel global, o capacitate de stocare instalat? de 110 MW iar, ?n sectorul mobilit??ii electrice are circa 130.000 de puncte publice ?i private de ?nc?rcare a vehiculelor electrice pe tot globul. Enel Rom?nia este unul dintre cei mai mari investitori priva?i ?n domeniul energetic, cu opera?iuni ?n sectorul distribu?iei ?i furniz?rii de electricitate, dar ?i al produc?iei de energie electric? din surse regenerabile, prezent pe pia?a din Rom?nia din 2005. Enel are aproximativ 3.100 de angaja?i ?n Rom?nia ?i ofer? servicii unui num?r de 3 milioane de clien?i. Companiile E-Distribu?ie opereaz? re?ele cu o lungime total? de aproximativ 128.000 de kilometri ?n trei zone importante ale ??rii: Muntenia Sud (inclusiv Bucure?ti), Banat ?i Dobrogea, acoperind o treime din pia?a local? de distribu?ie. Lidl deschide primul magazin din ora?ul B?icoi ?i ajunge la o re?ea na?ional? de 289 de loca?ii 21 Jan 2021 | de Simona PopaLidl Rom?nia anun?? o nou? loca?ie pe harta expansiunii, prima din ora?ul B?icoi, jude?ul Prahova. Noul magazin care va fi inaugurat la finalul acestei luni, pe data de 28 ianuarie, se afl? se strada Republicii, nr 243, ?i are o suprafa?? de v?nzare de 1.300 de metri p?tra?i.Loca?ia dispune de aproximativ 140 de locuri de parcare, precum ?i de o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta c?te dou? ma?ini simultan.Inaugurarea magazinului din B?icoi va continua strategia companiei de a investi constant ?n sustenabilitate ?i de a ?nt?ri parteneriatele cu produc?torii locali, multe dintre m?rcile de calitate comercializate ?n re?ea fiind produse ?n Rom?nia. Spre exemplu, cantitatea de legume ?i fructe rom?ne?ti achizi?ionat? ?n 2019 de pe pia?a local? a ajuns la 92 de mii de tone fa?? de 75 de mii de tone ?n 2018, potrivit informa?iilor publicate de retailer ?n ultimul raport de sustenabilitate. Odat? cu deschiderea noului magazin, retailerul va asigura 25 de noi locuri de munc?.?n Rom?nia, Lidl are peste opt mii de salaria?i ?n cele aproape 290 de magazine ?i cele cinci centre logistice. Pentru 2021, planurile companiei vizeaz? o re?ea de 300 de magazine pe pia?a local? ?i prima pozi?ie ?n topul retailerilor din Rom?nia. La nivel global, retailerul, parte a grupului Schwarz, are aproximativ 310.000 de angaja?i ?n cele 32 de ??ri ?n care este prezent.METRO lanseaz? DISH - o platform? ce ofer? solu?ii digitale dezvoltate cu sprijinul antreprenorilor din HORECA ? Carol Popa Publicat Luni, 18 Ianuarie 2021 METRO sprijin? afacerile HoReCa prin lansarea DISH ?n Rom?nia, o platform? ce ofer? solu?ii digitale dezvoltate chiar cu sprijinul antreprenorilor din industria ospitalit??ii, pentru a asigura vizibilitatea online ?i a cre?te eficien?a afacerilor. METRO este lider la nivel global ?n furnizarea de solu?ii digitale adresate sectorului HoReCa ?i continu? s? sus?in? digitalizarea afacerilor din domeniul ospitalit??ii, prin dezvoltarea de noi solu?ii digitale personalizate ?i adaptate la noua realitate. Peste 200.000 de restaurante din 16 ??ri deja folosesc serviciile digitale DISH, care le faciliteaz?, printre altele, procesele de business, le asigur? relevan?? ?i vizibilitate ridicat? ?n mediul online ?i le ofer? sus?inere ?n evaluarea obiectivelor ?i indicatorilor esen?iali de business. Solu?iile digitale DISH sunt disponibile de acum ?i ?n Rom?nia ?i marcheaz? startul unui proces amplu de transformare digital?, parte din viziunea pe termen lung ?i din strategia de dezvoltare a METRO Cash&Carry Rom?nia.?Sus?inem afacerile HoReCa ?i nevoia lor de transformare digital? ?i venim astfel ?n ?nt?mpinarea nevoilor lor cu un produs revolutionar ?n pia??, at?t din perspectiva multitudinii de beneficii pentru client, c?t ?i din cea a pre?ului imbatabil pentru calitatea tehnologiilor incorporate ?n produsul DISH. Anul acesta a fost extrem de dificil pentru antreprenorii din acest domeniu ?i i-a pus ?n fa?a multor provoc?ri. Pentru a-i ajuta s? p?streze o afacere eficient? ?i profitabil?, METRO lanseaz? platforma DISH, o solu?ie ce ?i ajut? s? eficientizeze procesele pornind de la cerin?ele ?i nevoile actuale. Folosirea acestor solu?ii digitale asigur? vizibilitate ?i relevan?? ?n mediul online pentru afacerile HoReCa, deoarece contextul actual face ca majoritatea clien?ilor lor s? caute produse HoReCa ?n mediul online. Cu aceast? lansare, punem expertiza noastr? ?n slujba partenerilor. Prin pozi?ionarea METRO ca un partener puternic, de ?ncredere, sus?inem obiectivele de business ale clien?ilor no?tri”, declar? Adrian Ariciu, CEO METRO Cash&Carry Rom?nia.?ncep?nd cu 15 ianuarie 2021, prin intermediul DISH sunt disponibile dou? pachete ce grupeaz? diferite solu?ii digitale, dezvoltate pentru a r?spunde nevoilor de digitalizare a afacerilor HoReCa din Rom?nia: Starter ?i Professional.Pachetul ?Starter” se adreseaz? clien?ilor cu o prezen?? digital? incipient? ?i ofer? servicii digitale de baz?, pentru ?nceperea construirii prezen?ei online a afacerilor, precum crearea rapid? ?i intuitiv? a website-ului. Pachetul ?Professional” reprezint? o variant? avansat? ?i mai complex? a pachetului Starter ?i ofer? o gam? extins? de solu?ii digitale, care ajut? afacerile HoReCa s? profite de mai multe avantaje ale prezen?ei online. Acest pachet include un modul de comenzi online, f?r? niciun comision c?tre ter?i, un serviciu dezvoltat pornind de la cererile tot mai frecvente primite de la afacerile din industria ospitalit??ii, rezerv?ri online ce faciliteaz? planificarea ?i organizarea rezerv?rilor. Totodat? descrierea ?i traducerea automat? a website-ului sunt valabile ?n 18 limbi, datorit? unui modul de inteligen?? artificial?, notific?ri SMS sau plan vizual al meselor din loca?ie.?n plus, chiar dac? activarea acestor solu?ii este u?oar? ?i nu necesit? cuno?tin?e tehnice avansate, METRO ??i propune s? le asigure clien?ilor o parte important? de consultan?? prin call-center dedicat DISH, oferindu-le sprijinul ?i expertiza sa pentru a integra c?t mai u?or digitalizarea ?n afacerile lor. Pentru Pachetul Starter este necesar? plata unui tarif unic de activare de 299 lei (f?r? TVA).Pentru Pachetul Professional se va percepe un tarif unic de activare de 99 lei (f?r? TVA) ?i un abonament lunar de doar 99 lei (f?r? TVA). De asemenea, aceast? lansare vine ?i cu o ofert? special?. P?n? la 31 ianuarie 2021, clien?ii nu vor pl?ti tariful de activare pentru nici unul din pachete. ?n plus, clien?ii care activeaz? Pachetul Professional vor beneficia ?i de utilizarea gratuit? a platformei timp de 2 luni de la data activ?rii.Pentru ?nceput, platforma va fi lansat? ?n Bucure?ti, cu planuri de extindere c?t mai rapid?, treptat, ?n toat? ?ara?n perioada urm?toare, portofoliul de servicii DISH va continua s? se dezvolte, iar clien?ii vor putea accesa noi solu?ii inovatoare pentru digitalizarea afacerilor, de la planificarea meniului sau dezvoltarea ?i construirea graficii pentru website, p?n? la solu?ii de comunicare pe re?elele de socializare.Solu?iile digitale DISH sunt dezvoltate de c?tre ?Hospitality Digital”, divizia digital? a METRO AG. Toate solu?iile digitale au fost dezvoltate ?n str?ns? colaborare cu parteneri HoReCa din mai multe ??ri europene, ceea ce a condus la o cre?tere semnificativ? a eficien?ei afacerilor HoReCa ?i a contribuit notabil la cre?terea prezen?ei online a cafenelelor, barurilor ?i restaurantelor. Lansarea DISH face parte din strategia de dezvoltare a METRO Cash&Carry Rom?nia ?i marcheaz? ?nceputul unei serii de lans?ri de solu?ii ?i produse digitale menite s? vin? ?n sprijinul afacerilor independente.DIVERSETurm? de oi, g?sit? ?necat? in jude?ul Olt. Ciobanul este de neg?sit Cristi Dorombach 21 ianuarie 2021, 09:22 O turm? ?ntreag? de oi a fost g?sit? ?necat? ?ntr-un p?r?u din jude?ul Olt. Nu sunt clare condi?iile cum au reu?it s? se ?nece peste 70 de animale. Pe l?ng? aceasta, nici ciobanul care trebuia s? aib? grij? de animale nu este de g?sit.? Pompierii veni?i la fa?a locului au scos cadavrele a peste 70 de oi din albia p?r?ului ?i l-au c?utat pe b?rbat. Ace?tia cred c? b?rbatul s-ar fi ?necat.? O turm? ?ntreag? de oi a fost g?sit? ?necat? ?ntr-un p?r?u din jude?ul Olt. Nu sunt clare condi?iile cum au reu?it s? se ?nece peste 70 de animale. Pe l?ng? aceasta, nici ciobanul care trebuia s? aib? grij? de animale nu este de g?sit.Pompierii veni?i la fa?a locului au scos cadavrele a peste 70 de oi din albia p?r?ului ?i l-au c?utat pe b?rbat. Ace?tia cred c? b?rbatul s-ar fi ?necat.C?ut?rile au fost ?ntrerupte miercuri noatea, din cauza ?ntunericului, dar vor fi reluate ?n cursul zilei de joi.Pompierii au chemat scafandrii ?n ajutorEchipaje de pompieri de la Deta?amentul Slatina ?i Garda Bal? au ac?ionat miercuri ?n localitatea Morunglav, pentru c?utarea unui b?rbat posibil ?necat ?n p?r?ul B?rlui, a informat Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Olt, prin intermediul unui comunicat.La fa?a locului au ajuns ?i scafandri care au realizat c?ut?ri pe ap? ?i ambele maluri ale p?r?ului B?rlui, f?r? rezultat.?Misiunea s-a desf??urat cu dificultate din cauza zonei greu accesibile ?i a faptului c? apa p?r?ului este ?nghe?at?.?Potrivit ISU Olt, c?ut?rile ciobanului?vor fi reluate.Doi fermieri s-au ales cu sechestru pe bunuri dup? ce au ob?inut subven?ii APIA cu acte false Ramona Dasc?lu - 21 ianuarie 2021 S-a ales cu sechestru pe bunuri dup? ce doi ani la r?nd a ob?inut subven?ii de la APIA cu acte false! Dup? ce, timp de mai mul?i ani, au prezentat la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) mai multe documente false, ?n urma c?rora au ob?inut subven?ii, acum au fost trimi?i ?n judecat? de procurorii anticorup?ie. Este vorba despre doi fermieri din jude?ul Dolj, care sunt acuza?i de folosirea sau prezentarea cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete pentru ob?inerea pe nedrept de fonduri europene. Unul dintre ace?tia are ?n prezent sechestru pe mai multe bunuri imobile.Potrivit procurorilor anticorup?ie, ?n perioada 2012-2014, cei doi inculpa?i persoane fizice ar fi depus la APIA, mai multe documente false ?i inexacte (adeverin?e, angajamente etc.) ?n scopul de a ob?ine ?n mod injust sume de bani ?n cadrul schemelor de plat? unic?, pentru suprafe?e de teren pe care nu le de?ineau ?n realitate. O parte dintre documentele depuse la A.P.I.A. ar fi fost falsificate de unul dintre inculpa?i.Inculpa?ii ar fi ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum total de 377.458 lei. ”Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a comunicat faptul c? se constituie parte civil? ?n cauz? cu suma de 412.895 lei, la care se adaug? dob?nzile ?i penalit??ile prev?zute ?n legisla?ie, calculate de la data efectu?rii fiec?rei pl??i p?n? la data achit?rii integrale a debitului principal. ?n cauz?, s-a dispus luarea m?surii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apar?in unuia dintre inculpa?i”, arat? procurorii DNA, potrivit cvlpress.ro. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Dolj cu propunere de a se men?ine m?surile asigur?torii dispuse ?n cauz?.GLOBALBursa de cereale – tendin?e. Niveluri record de pre? pentru gr?u ?i porumb Ramona Dasc?lu - 21 ianuarie 2021 Gr?ul, cel mai crescut pre? din ultimii 6 ani! Cota?ia gr?ului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii ?ase ani la Bursa de la Chicago, dup? ce principalul exportator, Rusia, a anun?at c? inten?ioneaz? s? majoreze taxa la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, de la 1 martie ?i p?n? la 30 iunie.Contractul futures la gr?u a atins, la bursa de la Chicago, cel mai ridicat nivel din 2014, iar la Paris cota?ia acestuia este ?n grafic pentru a ?nregistra cel mai semnificativ avans s?pt?m?nal din ultimii patru ani.?n Rom?nia, conform Bursei Rom?ne de M?rfuri, ?n s?pt?m?na 7-13 ianuarie 2021, gr?ul autohton a plecat din portul Constan?a cu 1.026 de lei pe ton?, ?n timp ce pre?ul porumbului FOB a fost 867 lei pe ton?.M?surile din Rusia au schimbat jocul traderilorM?surile din Rusia, combinate cu reducerea furniz?rii ?n alte regiuni ?i majorarea cererii ?n China, au ajutat deja la o cre?tere semnificativ? a pre?urilor la gr?ne. Aceste evolu?ii pun presiuni suplimentare asupra marilor importatori, cum ar fi Egiptul, care achizi?ioneaz? anual cantit??i ridicate de gr?u rusesc, deoarece pre?ul tinde s? fie mai redus dec?t din alte surse.Produc?iile bune ?n Australia mai calmeaz? spiriteleDe?i Australia, unul din cei mai mare exportatori mondiali de gr?u, a ?nregistrat recolte agricole bune, Rusia joac? un rol vital ?n furnizarea pe plan global, iar gr?nele sale ?nc? vor fi necesare spre sf?r?itul sezonului, apreciaz? Andree Defois, pre?edintele companiei de consultan?? Strategie Grains, potrivit Agerpres.Anterior, anali?tii au speculat c? m?surile protec?ioniste i-ar putea determina pe fermierii ru?i s? am?ne v?nz?rile p?n? c?nd restric?iile sunt ridicate, la finalul sezonului, ceea ce va pune ?i mai mult? presiune pe livr?rile globale de gr?pania de consultan?? SovEcon ?i-a redus luna trecut? estim?rile pentru exporturile din acest sezon cu 11%.S?pt?m?na trecut?, Rusia a anun?at c? inten?ioneaz? s? majoreze taxa la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, de la 1 martie ?i p?n? la 30 iunie, ca urmare a recomand?rilor unei comisii ministeriale.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - CAP Strategic Plans: State of play of ongoing trilogue negotiations (Jan. 25) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-01-2021 05:52 PM CET The rapporteur for the CAP Strategic Plans, Mr. Peter Jahr, will inform the AGRI Committee about the state of play of negotiations after the 4th Trilogue taking place on 22 January. During the meeting, the first one under the Portuguese Presidency, the organizational aspects for the following trilogues will be discussed as well as the articles related to the objectives, the indicators and the scope. Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Cohesion policy in the fight against climate change: vote (Jan. 25) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-01-2021 05:49 PM CET The draft report has been published on 13 November 2020. The main role of this report is to outline the role of the Cohesion policy and regional environmental strategies in mitigation of the results of climate change for the next years. AGRI Rapporteur negotiated seven compromised amendments covering the majority of 141 of tabled amendments. The tackled issues relate to climate mainstreaming together with the climate targets and the transition, which should be embedded and supported by the cohesion policy and regional environmental strategies. The opinion also points on relocalisation of food and feed production, and its positive impact of short food chain in reduction of food waste. Furthermore, it identifies the research and training that have the role to play in the uptake of climate changes minded cohesion policy. Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Portuguese Presidency of the Council of the European Union (Jan. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-01-2021 05:49 PM CET Exchange of views with Ms Maria do Céu Antunes, Minister of Agriculture, Forestry and Rural Development, on the priorities of the Portuguese Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture. Portugal, took over the reins of the rotating Presidency - on January 1. The Minister will present, in detail, the Portuguese priorities prepared in accordance with the Trio-Programme with Germany and Slovenia. Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture (Jan. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development 20-01-2021 05:49 PM CET Exchange of views with Mr Janusz Wojciechowski, Commissioner for Agriculture and rural development. At the end of 2016 the Commission published the study "Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture" prepared by the Joint Research Centre (JRC). The Commissioner will give to the Agri Members some information concerning the update of this study, expected to be published at the end of January. Source : ? European Union, 2021 - EP Consultare publica: Evaluarea riscurilor de mediu ai factorilor multipli de stres la albine Albine 20 Ianuarie 2021 Comitetul stiintific al EFSA a lansat o consultare deschisa pentru proiectul sau de aviz cu privire la o abordare bazata pe sisteme a evaluarii riscurilor de mediu ai factorilor multipli de stres la albine. Avizul stiintific este aliniat la aspiratiile declarate in Acordul Verde al UE (Green Deal) si in Strategia EFSA 2027, prezentand oportunitati si idei care faciliteaza discutiile pentru a avansa evaluarea riscului de mediu al factorilor multipli de stres ai albinelor. In acest sens, este prezentata o abordare holistica, bazata pe strategii de monitorizare si modelare. Monitorizarea se va baza pe o retea de stupi santinela plasati in zone/peisaje climatice reprezentative din UE si conectate la o platforma pentru stocarea si analiza datelor. Sistemul de modelare, ApisRAM, care simuleaza o colonie de albine de miere cat mai exact posibil, s-ar baza pe datele din sistemul de monitorizare, adica din coloniile de albine si din mediul lor. Modelul va fi un instrument de sustinere pentru apicultura, agricultura, cercetare, evaluarea/gestionarea riscurilor din acest sector.Partile interesate sunt rugate sa trimita sugestii pana la data de 25.02.2020 aici:?: Reforma principalului program de subven?ii agricole al UE ianuarie 21, 2021 agrimanet Anul acesta va fi probabil cel ?n care mult a?teptata reform? a principalului program de subven?ii agricole al UE, politica agricol? comun? (PAC), va vedea lumina.Pre?edin?ia rotativ? portughez? a Consiliului UE nu a ascuns dorin?a sa de a ajunge la un acord cu negociatorii Parlamentului European p?n? ?n aprilie.??n urm?toarele ?ase luni, vom fi dedica?i ?ncheierii negocierilor PAC”, a declarat ministrul agriculturii portughez Maria do Céu Antunes pentru EURACTIV ?ntr-un interviu in exclusivitate.?n ceea ce prive?te Parlamentul, negociatorii continu? s? insiste asupra faptului c? pozi?iile privind arhitectura verde a PAC, principalul punct al disputelor, sunt ?nc? foarte ?ndep?rtate.Dar, av?nd ?n vedere c? actuala perioad? de tranzi?ie a PAC expir? ?n 2022, iar statele membre se a?teapt? s? ??i depun? planurile strategice na?ionale deja ?n acest an, este extrem de probabil ca un acord final s? fie convenit ?n urm?toarele luni.Chiar dac? colegiuitorii nu reu?esc s? ajung? la un acord sub pre?edin?ia portughez?, o alt? ?ncercare va avea cu siguran?? succes sub supravegherea Sloveniei ?n a doua jum?tate a anului 2021.Un alt lucru pe care trebuie s?-l urm?ri?i este dac? Comisia va reu?i s? conving? Parlamentul ?i Consiliul s? includ? ?n textele finale ale PAC c?t mai mult posibil din noua politic? alimentar? a UE, strategia F2F.Ce ?nseamn? BrexitAcordul istoric Brexit, semnat ?n ajunul Cr?ciunului, ar putea marca ?nceputul unei noi ere pentru rela?iile UE-Marea Britanie, dar ?n niciun caz nu indic? sf?r?itul preocup?rilor cu privire la viitorul sectorului agroalimentar.?n timp ce parafarea ?n?elegerii a fost binevenit? de c?tre p?r?ile interesate din domeniul agroalimentar de pe ambele p?r?i ale Canalului, ace?tia s-au sesizat rapid asupra perturb?rii iminente a lan?ului de aprovizionare agroalimentar?.O provocare notabil? care a ap?rut deja dup? Brexit este introducerea tarifelor la m?rfurile importate ?n Marea Britanie.Acest lucru se datoreaz? clauzelor privind regulile de origine din Acordul comercial ?i de cooperare dintre Marea Britanie ?i UE, ?n temeiul c?rora toate m?rfurile trebuie s? poat? demonstra c? provin din UE sau Marea Britanie pentru a se califica pentru un tratament tarifar zero.Acest lucru poate avea o importan?? deosebit? pentru ?ntreprinderile din Irlanda, unde comercian?ii cu am?nuntul caut? s? se mute rapid peste grani?? pentru a evita s? fie lovi?i cu astfel de taxe.O serie de alte preocup?ri r?m?n deschise, cum ar fi faptul c? Anglia ar putea c?uta s? autorizeze culturile modificate genetic dup? lansarea unei consult?ri pe aceast? tem?, contrara pozi?iei UE ?n aceast? privin?? ?i, de asemenea, faptul c? Regatul Unit nu a dat garan?ii de protec?ie a indica?iilor geografice (IG) ale UE.UE ?i Marea Britanie vor trebui acum s? lucreze pentru a rezolva aceast? problem? ?i orice alte aspecte ulterioare pe care le pune ?n discu?ie noul acord Brexit, ceea ce ?nseamn? c? o mare parte din acest an va fi dedicat? adapt?rii la realit??ile noii rela?ii ale UE cu Marea Britanie.Indica?iile geografice (IG)Comisia a anun?at o revizuire important? a cadrului legislativ pentru indica?iile geografice (IG) pentru toate sectoarele agricole, cu excep?ia vinurilor ?i a b?uturilor spirtoase, care ??i vor men?ine specificit??ile actuale.IG-urile sunt concepute pentru a proteja numele anumitor produse, pentru a le promova caracteristicile unice, legate de originea lor geografic?, precum ?i de know-how-ul ?ncorporat ?ntr-o anumit? regiune.Noua ?ncercare a Comisiei de a consolida, moderniza, ra?ionaliza ?i aplica mai bine IG-urile pentru produsele agroalimentare face parte dintr-un plan de ac?iune mai larg privind proprietatea intelectual? (PI), care ar trebui s? sprijine recuperarea ?i rezilien?a UE.Dar se a?teapt? ca aceast? revizuire s? creasc? poten?ialul IG ?n contribu?ia la noua politic? alimentar? a UE, F2F.IG vor juca, de asemenea, un rol cheie ?n ?mbun?t??irea rela?iilor agricole cu Africa ?nainte de a ?asea ?nt?lnire cu Uniunea African? din 2021, ?ntruc?t UE va sprijini ac?iuni concrete pentru dezvoltarea propriet??ii intelectuale ?n ceea ce prive?te produsele alimentare africane.Una dintre aceste ac?iuni include ?nregistrarea direct? ca IG ?n ardeiul Penja din Camerun. Ar fi primul IG subsaharian aprobat ?n UE ?i primul produs african care nu este originar din Africa de Sud.Ajutoarele de stat ?i politica comercial?: revizuireDou? analize ?n curs de desf??urare a politicilor UE mai largi, privind ajutorul de stat ?i comer?ul, vor avea, de asemenea, un impact considerabil asupra revizuirii generale a agriculturii.Actualul cadru de ajutoare de stat pentru sectorul agricol va fi aplicabil p?n? la sf?r?itul anului 2021, iar Comisia va sus?ine probabil o simplificare procedural? suplimentar?.?n acela?i timp, va fi important s? se asocieze noul cadru al ajutoarelor de stat cu PAC reformat?, ?ntruc?t cea mai mare parte a ajutoarelor de stat permise ?n sector se ?ncadreaz? ?n organizarea comun? a pie?ei (OCP), de o importanta cheie a politicii agricole comune.Vor fi necesare mai multe activit??i de coordonare ca urmare a deciziei de la ?nceputul mandatului Comisiei de a muta competen?ele de ajutor de stat ?n agricultur? de la DG AGRI la DG COMP.O reg?ndire a politicii comerciale generale a UE este ?n curs de desf??urare ?i va lua ?n considerare noul angajament fa?? de sistemele alimentare durabile indicate ?n F2F.De exemplu, UE va propune noi reguli la sf?r?itul acestui an pentru a preveni importul de produse agricole legate de defri??ri.Alte problemeP?n? la sf?r?itul lunii aprilie 2021, executivul UE va furniza un studiu mult a?teptat asupra noilor tehnici genomice, care va clarifica aceast? problem? spinoas? dup? controversata decizie a Cur?ii Europene de Justi?ie (CEJ) din 2018.Un alt studiu preconizat la ?nceputul anului 2021 va lua ?n considerare impactul pe care o extindere a etichet?rii obligatorii a originii l-ar putea avea asupra operatorilor din sectorul alimentar ?i va avea un impact major asupra propunerii Comisiei pentru sistemul de etichetare la nivelul UE.?n cele din urm?, se a?teapt? ca Comisia s? ofere ?n cele din urm? planul de ac?iune privind agricultura ecologic? pentru a ajuta statele membre s? stimuleze oferta ?i cererea de produse ecologice.sursa: EURACTIV By RO.aliment January 21, 2021 Slovenia, care va prelua pre?edin?ia Consiliului UE, ?n a doua parte a acestui an, ?i-a propus s? fac? mai transparent? etichetarea originii pentru amestecurile de miere. Acest lucru ar aduce beneficii produc?torilor ?i consumatorilor, spune Darja Majkovi?, directorul general al Ministerului Agriculturii, P?durilor ?i Alimenta?iei din Slovenia.Slovenia este bine plasat? pentru a supune aten?iei ?ntregului bloc UE, etichetarea originii, deoarece se preg?te?te s? preia pre?edin?ia Consiliului UE ?n iulie. Pre?edin?ia este preluat? prin rota?ie de statele membre la fiecare ?ase luni. Statele membre care de?in pre?edin?ia lucreaz? ?mpreun? ?n grupuri de trei, numite ?trios”.Trio-ul actual este format din Germania, care a predat recent pre?edin?ia, Portugalia ?i Slovenia, care va de?ine pre?edin?ia 1 iulie – 31 decembrie 2021.Potrivit directorului general al Ministerului Agriculturii, P?durilor ?i Alimenta?iei din Slovenia, Darja Majkovi?, care a reprezentat ieri pre?edin?ia viitoare la un eveniment al Forumului alimentar european (FEP), exist? spa?iu pentru ?mbun?t??irea transparen?ei etichet?rii produselor alimentare ?n ?ntregul bloc ?n special ?n ceea ce prive?te amestecurile de miere.Care sunt nout??ile despre etichetele curente miere??n prezent, mierea comercializat? ?n Uniunea European? trebuie s? afi?eze originea geografic? pe etichet?. Cu toate acestea, dac? produsul este alc?tuit dintr-un amestec de miere provenind din mai multe state membre sau ??ri ter?e, operatorii din sectorul alimentar pot fi mai pu?in specifici.M?rcilor li se solicit? s? indice c? amestecul lor de miere provine din mai multe state membre prin introducerea men?iunii ?amestec de miere din UE” pe etichet?. ?n cazul ?n care produsul este un amestec de miere din mai multe ??ri din afara UE, men?iunea va fi ?amestec de miere din afara UE”; iar un amestec de miere din UE ?i din afara UE ar trebui indicat prin ?amestec de miere din UE ?i din afara UE”.Aceast? etichetare ?vag?” a ??rii de origine este inadecvat?, potrivit Majkovi?. Ast?zi, consumatorul nu ?tie din care ?ar? din UE sau ?ar? ter?? provin amestecurile multi-originare ?i nici nu li se ofer? informa?ii despre procentul de con?inut de miere din aceste ??ri, le-a spus aceasta delega?ilor.?Strategia Farm to Fork (F2F) pune mult accent pe abilitarea consumatorilor de a avea informa?ii transparente ?i credem c? aceast? ini?iativ? privind etichetarea amestecurilor de miere ar fi o problem? important? care trebuie abordat?”, a spus ea, subliniind c? Slovenia sper? s? vad? ?evolu?ii” ?n aceast? privin?? p?n? la sf?r?itul anului 2022.Mierea de albine din ?ar? ter?? ?n?eap? produc?torii din UE la pre??Nu numai c? etichetele de origine mai detaliate ar evita ?n?elarea consumatorului, dar ar contribui la stabilirea unor practici de pia?? mai echitabile, s-a spus.?Este de prim? importan?? ca mierea ?i amestecurile de miere comercializate ?n UE s? respecte acelea?i standarde de etichetare pentru a asigura o concuren?? loial?”, a spus directorul general.?n raportul Comisiei Europene din 2016 c?tre Parlamentul European ?i Consiliu privind apicultura, este subliniat costul produc?iei de miere ?n UE – comparativ cu produc?torii din ??ri ter?e. ?Apicultorii din UE trebuie s? fac? fa?? multor provoc?ri pentru a-?i men?ine stupii ?i produc?ia de miere”, a men?ionat Comisia.?Costurile ?n cre?tere, o concuren?? puternic? din partea importurilor ieftine de miere din ??ri ter?e, pierderi de colonii, boli, invadatori ai stupilor de albine combinate cu un o hran? din ce ?n ce mai slab? calitativ exercit? o presiune asupra sectorului.“?n UE, pre?urile mierii ?variaz? foarte mult” ?n func?ie de calitate ?i de punctul de v?nzare. ?n Polonia, mierea multi-floral? poate fi achizi?ionat? la 2,54 € / kg, ?n timp ce mierea multi-floral? produs? ?n Marea Britanie v?ndut? la locul de produc?ie poate avea un pre? de p?n? la 15,18 € / kg.?n compara?ie cu pre?urile unor ??ri ter?e, contrastul este puternic. ?n 2015, UE a achizi?ionat jum?tate din importurile sale de miere (aproximativ 100 000 de tone) din China. Pre?ul mediu unitar de import ?n acel an pentru mierea chinez? a fost de 1,64 EUR / kg – comparativ cu 3,78 EUR / kg al UE.Datorit? costurilor mai mari de produc?ie din bloc, produc?torii din UE ?cu greu” pot concura cu mierea importat?, a spus Majkovi?.Din nou, acest lucru are consecin?e pentru consumator, a continuat ea. Consumatorii ??i exprim? opinia cu privire la dorin?a lor de a ob?ine mai multe informa?ii despre alimentele pe care le consum?. ?i, ??n multe locuri”, pre?ul este ?nc? rege c?nd vine vorba de factorii de decizie de cump?rare, a remarcat oficialul sloven.Majkovi? este ?ngrijorat de inegalitatea informa?iilor partajate, ?n condi?iile ?n care amestecurile care ?ncorporeaz? miere mai ieftin? din ??ri ter?e sunt mai ieftine dec?t mierea cu o singur? origine, care indic? ?n mod clar locul unde a fost produs?.?Consumatorii care opteaz? pentru produse mai ieftine pot primi mai pu?ine informa?ii dec?t [cei] care aleg produse mai scumpe”, a spus ea. ?Suntem de p?rere c? … cet??enii UE ar trebui s? beneficieze de aceea?i calitate ?i fiabilitatea informa?iilor, indiferent de pre?ul produselor.“................................................BREXIT?Carnajul Brexitului”: Pescarii britanici protesteaz? la Londra fa?? de birocra?ia de la grani?e care ?ngreuneaz? exporturile c?tre UE 20 ianuarie 2021, 18:04 de Cristina Ene ?Carnajul Brexitului”: Pescarii britanici protesteaz? la Londra fa?? de birocra?ia de la grani?e care ?ngreuneaz? exporturile c?tre UE Pescarii britanici protesteaz? fa?? de birocra?ia de la grani?ele cu ??rile UE. Peste 20 de camioane ?nc?rcate cu crustacee au parcat ?n preajma Parlamentului britanic ?i a sediului guvernului condus de Boris Johnson pentru a protesta fa?? de birocra?ia post-Brexit care a strangulat exporturile de pe?te ?n Uniunea European?, relateaz? Reuters. Pescarii britanici nu ?i-au putut exporta marfa din pricina certificatelor de pescuit, controalelor sanitare ?i declara?iilor vamale introduse la ?nceputul anului, care au dus la ?nt?rzieri la livrare ?i astfel la respingerea capturilor de pe?te de c?tre cump?r?torii europeni. Camioane inscrip?ionate cu ?Carnajul Brexit” ?i ?Guvernul incompetent distruge industria crustaceelor” au fost parcate ?n semn de protest la c??iva metri de biroul lui Boris Johnson de pe Downing Street num?rul 10. Poli?ia le-a pus ?ntreb?ri ?oferilor ?n leg?tur? cu prezen?a lor acolo. Gary Hodgson, directorul firmei Venture Seafoods, care export? crabi ?i homari vii ?i conserva?i ?n UE a spus: ?Credem c? sistemul s-ar putea pr?bu?i. Premierul Boris Johnson ar trebui s? fie cinstit cu noi, cu sine ?i cu popula?ia britanic? referitor la problemele industriei”. Acesta a precizat pentru Reuters c? un operator a avut nevoie de 400 de pagini de documenta?ie s?pt?m?na trecut? pentru a-?i putea transporta captura ?n Europa. David Rosie, de la firma DR Collin & Son, care are 200 de angaja?i, spune c? ?nainte de Brexit ducea ?n Fran?a c?te unul sau dou? camioane pe noapte - un transport de crabi, homari ?i langustine ?n valoare de circa 150,000 lire sterline (169,000 de euro) - ?n timp ce anul acesta nu a reu?it s? treac? peste grani?? nici m?car unul. ?Pescarii ?i-au pierdut sursele de trai la o b?taie de ceas”, a spus acesta referindu-se la ie?irea Marii Britanii din UE. ?n urma acordului comercial semnat luna trecut? ?ntre Uniunea European? ?i Marea Britanie, comer?ul e liber de taxe vamale ?i cote, dar la grani?? trebuie verificate m?rfurile ?i completate documente. astfel c? nu mai sunt posibile sisteme expres de livrare a bunurilor. Johnson a numit schimb?rile ?probleme dentare” care au fost exacerbate de pandemia de COVID-19. Johnson a anun?at c? va fi creat un fond de ajutor suplimentar de 23 de milioane de lire sterline pentru a desp?gubi afacerile care ?f?r? vina lor au experimentat ?nt?rzieri birocratice, dificult??i ?n a-?i transporta m?rfurile de cealalt? parte a canalului la cump?r?torii autentic interesa?i”. Suma se adaug? unei investi?ii de 100 de milioane de lire ?n industria pescuitului ?n urm?torii ani ?i celor 200 de milioane de lire sterline oferite Sco?iei. Departamentul britanic pentru Mediu, alimente ?i Afaceri rurale a spus c? ?n afara sprijinului financiar, lucreaz? cu oamenii din industrie ?i cu UE pentru rezolvarea problemelor cu documenta?ia. ?Prioritatea noastr? este s? ne asigur?m c? m?rfurile pot continua s? fie distribuite lin pe pia??”, a declarat un purt?tor de cuv?nt guvernamental ?ntr-un comunicat. Pescuitul reprezint? 0.1 din PIB-ul Marii Britanii cu tot cu procesare, ?ns? comunit??ile din zonele de coast? tr?iesc din el ?i este modul lor tradi?ional de a-?i c??tiga existen?a. Asocia?ia sco?ian? Food & Drink a declarat c? exportatorii ar putea avea pierderi de peste 1 milion de lire pe zi. Comunit??ile de coast? au votat ?n majoritate pentru Brexit, dar spun acum c? nu au anticipat un asemenea impact.GERMANIA45 de milioane de coco?ei, uci?i anual. Sacrific?rile p?s?rilor sub lupa judec?torilor germane 21 ianuarie 2021 Din 2022, sacrific?rile a milioane de pui de g?in? de gen masculin urmeaz? s? fie interzis? ?n fermele avicole din Germania. Potrivit unui proiect de act normativ propus de ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner, ?i semnat de Executivul de la Berlin, miercuri, 20 ianuarie 2021, ?n loc de sacrificarea puilor de g?in? de gen masculin, ?ncep?nd din 2022, cresc?torii germani vor trebui s? utilizeze tehnologia pentru a ?mpiedica ?nmul?irea coco?ilor, prin identificarea sexului puilor ?nainte de eclozare, scriu cei de la DPA, cita?i de Agerpres. Ulterior, ?ncep?nd din 2024, vor fi permise numai metode care pot fi utilizate ?n primele faze ale procesului de incubare, pentru a preveni suferin?ele embrionilor.?n acest context, ?efa Agriculturii germane a apreciat c? interzicerea acestei practici lipsite de etic? este ?un pas semnificativ spre o mai bun? protec?ie a animalelor”.?n fiecare an, ?n Germania, aproximativ 45 de milioane de coco?ei sunt uci?i imediat dup? eclozare. ?i asta deoarece ei nu produc ou? ?i cresc mai ?ncet dec?t g?inile, astfel ?nc?t nu sunt potrivi?i pentru produc?ia de carne. Sacrific?rile lor sunt constant criticate de mul?i ani de activi?tii pentru protec?ia animalelor.?n urm? cu doi ani, Curtea Administrativ? Federal? a decis c? aceast? practic? este permis? numai pentru o perioad? de tranzi?ie.Mai mult, judec?torii au motivat c? bun?starea animalelor are ?nt?ietate fa?? de interesele economice.Decizia a fost anun?at? ?n ziua ?n care a debutat Salonul de agricultur? ?Grune Woche” (n.r. – S?pt?m?na Verde). Dac? ?n al?i ani, S?pt?m?na Verde aduna ?n mod normal sute de mii de vizitatori la Berlin, ?n prezent, acesta a fost redus la un eveniment de dou? zile desf??urat online din cauza pandemiei de coronavirus.De ce sunt blama?i coco?iiLa nivelul anului trecut, ?n Germania existau aproximativ 50 de milioane de g?ini performante. Speciali?tii spun c? fiecare dintre acestea produce p?n? la 300 de ou? pe an. Coco?ii nu pot contribui ?n mod natural la produc?ia de ou? ?i sunt doar o op?iune de rezerv? pentru produc?ia de carne. ?i asta deoarece exist? deja pui speciali care cresc rapid ?i au mult? carne, spre deosebire de descenden?ii masculi ai g?inilor ou?toare, a c?ror carne este destul de dur?.Activi?tii pentru drepturile animalelor ?i politicienii au fost nemul?umi?i mult? vreme de sacrificarea a milioane de pui mici ?i pufo?i.Printr-un acord, partidele Uniunea Cre?tin-Democrat? (CDU) ?i Partidul Social Democrat German (SPD) au decis ca sacrific?rile coco?eilor s? se ?ncheie cel t?rziu p?n? ?n 2019, dar planul nu a func?ionat.FRANTALIDEA – un brand n?scut din fuziunea companiilor Euralis Semences & Caussade Semences Group Ferma 21 ianuarie 2021 Articol furnizat de Lidea Romania ?ncep?nd cu 1 septembrie cele dou? companii franceze s-au unit sub umbrela noului brand Lidea, consolid?ndu-?i astfel prezen?a pe pia??, din Fran?a p?n? ?n Rusia.La fel ca ?i ?n genetic?, fuziunea dintre cele dou? companii a adus ?mpreun? g?ndirea, cuno?tiin?ele ?i tehnologiile, pentru a putea ob?ine performan?e mai mari, mai rapide, fa?? de situa?ia ?n care fiecare companie ar fi ac?ionat independent.Ca urmare a complementarit??ii celor dou? companii - portofoliu multi-specie, re?eaua de produc?tori de semin?e si facilit??ile industriale - Lidea are oportunitatea de a ajunge rapid pe o pozi?ie de lider.Misiunea Lidea este de a crea ?i oferi, pentru ?ntreg ecosistemul de agribusiness, semin?e multi-specie (porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, rapi??, cereale p?ioase, leguminoase, furaje, covoare vegetale) ?i solu?ii personalizate ?i durabile, oferind valoare adaugat? pe tot parcursul anului.Cu o cifr? de afaceri de 350 milioane Euro, Lidea se afl? ?n top 10 companii produc?toare de material semincer la nivel mondial ?i ocup? locul ?ase ?n Europa.Sunt investi?i anual 30 milioane euro ?n cercetare si dezvoltare, iar programele de cercetare sunt sus?inute de parteneriate puternice, cu juc?tori importan?i din sectorul agricol.Pentru a satisface nevoile ?i a?tept?rile clien?ilor no?tri, ?n cele 17 sta?ii de cercetare din Europa sunt testa?i riguros, pe parcursul mai multor ani, mii de hibrizi ?i soiuri ?ns? doar c?teva zeci ajung s? fie lansa?i ?n portofoliul comercial.Cu o echip? numeroas? de peste 2.000 de angaja?i, o acoperire geografic? extins? ?i o capacitate mare de produc?ie ?n cele 8 unit??i din Fran?a, Spania, Ucraina, Rom?nia ?i ?n curand ?n Rusia, ambi?ia Lidea este de a deveni alegerea preferat? a fermierilor.Valorile LideaColaborare - contribuie la dezvoltarea ?inteligen?ei colective”. Munca ?n echip?, ajutorul reciproc, nevoia de a g?si solu?ii ?mpreun? sunt doar cateva elemente care duc la ?ndeplinirea sarcinilor zilnice ?i a provoc?rilor din mediului social ?i economic.Excelen?? opera?ional? - este un pilon extrem de important al culturii Lidea, ?l practic?m zilnic ?n fiecare dintre filialele noastre, ?n unit??ile de produc?ie ?i ?n centrele de cercetare. Aceast? valoare are ca scop satisfacerea nevoilor clien?ilor nostri prin ?ndeplinirea cerin?elor privind calitatea produselor si a serviciilor oferite.Creativitate - Lidea ofer? solu?ii inovatoare pentru a raspunde provocarilor cu care se confrunt? fermierii. Prin fuziunea companiilor Euralis Semences ?i Caussade Semences Group, Lidea valorific? expertiza ?i experien?a dob?ndite ?n cei peste 80 ani de c?tre cele dou? companii.Proximitate - Lidea este aproape de angaja?ii, clien?ii ?i partenerii sai. R?d?cinile istorice ale celor dou? entit??i care formeaz? acum Lidea garanteaz? c? avem cuno?tiintele, empatia ?i disponibilitatea de a ac?iona pentru a ?ndeplini a?tept?rile ?i nevoile ecosistemul ?n care activam.Lidea ?n?elege nevoile fermierilor, at?t la nivelul fiec?rei culturi, c?t ?i din punct de vedere geografic ?i al schimbarilor climatice. Sectorul agricol are o dinamic? aparte ?i au loc schimb?ri frecvente, sunt lansa?i hibrizi noi, tehnologii inovatoare, apar noi juc?tori pe pia??.Suntem preg?ti?i s? aducem ?n fa?a clien?ilor no?tri ?ntreaga expertiz? ?i experien?? dobandite, pentru a r?spunde cerin?elor acestora.?SANATATE si GASTRONOMIE Nutri?ioni?tii recomand?: De ce s? m?n?nci cartofi ?n fiecare zi – Are de a face cu glicemia saga.co.uk Cristina PopescuCartofii sunt leguma preferat? a tuturor ?i nici nu e de mirare, la c?t sunt de gusto?i ?i de versatili. Pot fi consuma?i oric?nd, la micul dejun, la mesele principale, ca gustare, ca garnitur? sau ca fel principal. Dar ce ?nseamn? dac? ?i m?nc?m ?n fiecare zi?De?i sunt una dintre cele mai importante ?i sustenabile culturi ale planetei ?i una dintre cele mai consumate legume, banalii cartofi nu au fost considera?i niciodat? un super-aliment. Dimpotriv?, ni s-a indus ideea s? consum?m aceast? legum? bogat? ?n amidon ?i carbohidra?i c?t mai rar ?i ?n cantit??i c?t mai mici.Echilibrarea con?inutului de zah?r din s?ngeSunt sau nu cartofii pe-at?t de nes?n?to?i precum ne-au f?cut s? credem aceste vremuri ?n care una dintre cele mai mari amenin??ri par s? fie carbohidra?ii?Nutri?ioni?tii spun c? nu exist? capcane nutri?ionale sau pentru s?n?tate dec?t dac? ajungem s? consum?m prea mul?i cartofi sau variante pr?jite sau procesate (chipsuri), scrie clickpentrufemei.ro. Printre numeroasele beneficii ale acestor tuberculi se num?r? faptul c? sunt boga?i ?n antioxidan?i, fibre ?i potasiu, nu au gluten, sunt s??io?i ?i foarte gusto?i. Sunt o surs? excelent? de energie ?i pot ajuta chiar la echilibrarea con?inutului de zah?r din s?nge.Cop?i, fier?i, rumeni?i la cuptor – ?n coaj?Cartofii au un renume prost deoarece sunt adesea asocia?i cu feluri de m?ncare hipercalorice ?i nu foarte s?n?toase: cartofi pr?ji?i, piure, salat? de cartofi, ?n care se adaug? cantit??i mari de gr?simi (ulei, unt, maionez?). Dac? sunt prepara?i altfel, cop?i sau fier?i, rumeni?i la cuptor ?n foarte pu?in ulei de m?sline, atunci devin un aliment foarte s?n?tos. Cartofii nu ar trebui cur??a?i de coaj?, deoarece aceasta con?ine majoritatea fibrelor ?i a nutrimentelor.Nutri?ioni?tii sus?in c? este perfect s?n?tos s? m?n?nci cartofi ?n fiecare zi ?i recomand? un cartof copt de m?rimea unui pumn sau o can? de cartofi fier?i. Important este s? ?i asocia?i cu alte legume, cu salate, cu lactate ?i br?nzeturi sau cu o carne slab?.Lintea, un aliment pe care merit? s? ?l cuno?ti mai bine 21 ianuarie 2021Lintea este una dintre cele mai vechi leguminoase cultivate. Istoricii au g?sit dovezi arheologice ale semin?elor de linte ?n Orientul Mijlociu, care dateaz? de acum 8000 de ani. Cu timpul, semin?ele de linte s-au r?sp?ndit ?n Africa ?i ?n toat? Europa, ?nainte de a ajunge ?i ?n India, ?i sunt frecvent utilizate ?n buc?t?ria tradi?ional?.Lintea?(denumit? ?tiin?ific?Lens culinaris) este o plant? anual??leguminoas?, scund?, p?roas?, cu frunzele paripenat-compuse ale c?rei semin?e sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante ?nseamn??lentil???i provine din latinescul?lens, datorit? formei bombate ?i circulare a semin?elor.Planta are aproximativ 40 cm ?n?l?ime iar semin?ele sale se g?sesc ?n p?st?i, ca ?i maz?rea sau fasolea. Spre deosebire de mazare ?i fasole, semin?ele de linte se g?sesc doar c?te dou? ?n fiecare p?staie. Exist? mai multe tipuri? – semin?ele difer? at?t din punctul de vedere al culorii (portocaliu, verde, verde inchis, maro) c?t ?i al dimensiunii ?i timpului de fierbere.Din aceeasi familie cu mazarea, fasolea, soia ?i n?utul, aceast? plant? – mai exact, semintele sale – este nelipsit? din bucatariile celor care prefera o diet? vegetarian?, dar poate este folost? ?i ca un aliment de baz?, pentru ?ntreaga familie, pentru ca este usor de preparat si are valori nutritive foarte bogate.Ca si nautul, lintea este un aliment mai putin cunoscut in tara noastra, de?i se reg?se?te pe rafturile magazinelor de mult timp. ?n bucatariile romanilor, si-a facut drum mai greu, cu toate ca necesita un timp de fierbere redus, comparativ cu fasolea, si poate fi inclusa in retete foarte diferite – de la supe, la orez.?What is the Difference Between Split Peas and Lentils Din traditia culinara romaneasca fac parte, mai degraba, mazarea si fasolea, sau chiar soia, dar in diverse alte tari europene, este folosita la fel de mult si lintea, din care se obtine o supa simpla, usor de servit la orice masa.?Daca te intrebi de ce ai inlocui fasolea cu linte, raspunsul se gaseste in lista lunga a elementelor nutritive pe care boabele de linte le contin. Este vorba despre fibre, proteine, minerale precum fierul, zincul, fosforul, magneziul, vitaminele B1(tiamina), B5 (acidul pantotenic), B6 si B9 (acidul folic).?Fiind de mici dimensiuni, boabele de linte au un avantaj important: fierb rapid, ceea ce inseamna ca nu se pierde foarte mult din cantitatea de nutrienti. Pentru a te bucura din plin de beneficiile sale nutritive, o poti consuma in salate, alaturi de legume bogate in vitamina C.Tipuri de linteLintea se regaseste in diverse variante, adesea in forma uscata, la punga, dar si sub forma de conserva, cele mai bune pentru consum fiind considerate sortimentele de linte verde si rosie.VerdeAcest sortiment, cu gust usor picant si fierbere lenta, este bogat in molibden, fibre si vitamina B9, dar contine si toate celelalte elemente despre care am vorbit mai sus, in special proteine, fier, fosfor, postasiu si vitamina B1.??RosieLintea rosie este o excelenta sursa de proteine, are gust de nuca si este folosita in diverse retete culinare, cum ar fi supele si piureul de linte. Acestea sunt, de altfel, si preparatele recomandate, asta pentru ca lintea rosie este mai putin rezistenta la fierbere, comparativ cu alte sortimente.??Partea buna este ca, spre deosebire de fasole, acest tip de linte nu necesita un timp in care sa stea in apa, la inmuiat, inainte de gatire.Maro?Este poate cea mai folosita in bucatarie, datorita gustului nici dulce, nici picant, dar si pentru ca fierbe rapid, in 20-30 de minute.??Neagra?Este saraca in grasimi, dar bogata in proteine, are cel mai ridicat continut de fier si o aroma deosebita, lucruri care fac din lintea neagra ingredientul potrivit pentru retetele de orez, salate, supe, dar si garnituri.De ce s? consum?m acest alimentInainte de a vorbi despre efectele benefice pe care consumul de linte le are asupra starii de sanatate, trebuie sa spunem ca lintea este usor de procurat, inclusiv cea rosie, galbena sau neagra (Beluga) si poate fi pastrata in aceleasi conditii precum fasolea uscata – ?de exemplu, in cutii sau borcane de plastic inchise ermetic si ferite de caldura si umezeala.?Beneficiile boabelor de linte asupra sistemului digestivCa si restul leguminoaselor, toate tipurile de linte contin fibre, care pot imbunatati tranzitul intestinal si combat probleme precum constipatia.Beneficiile boabelor de linte asupra sanatatii inimii?Fiind o sursa de antioxidanti, dar si pentru ca fibrele pe care le contine pot scadea nivelul colesterolului din sange, lintea poate preveni afectiunile cardiovasculare.?Lintea, o sursa de energie pentru organism prin aportul de fierContinutul mare de minerale, printre care fierul, fosforul si magneziul, poate ajuta la mentinerea sanatatii oaselor, intarirea sistemului imunitar, cresterea nivelului de energie si a rezistentei la efort fizic.?Consumul de linte si controlul greutatiiLintea este, insa, si unul dintre ingredientele des intalnite in retetele vegetariene si in dietele recomandate pentru controlul greutatii, asta pentru ca are un continut caloric redus si multe proteine.??Lintea face parte din ceea ce am putea numi “bucataria rapida”.?Spre deosebire de fasole, nu are nevoie sa stea in apa inainte de preparare, iar procesul de fierbere este de doar 20-30 de minute, exceptie facand lintea verde, care necesita 10 -15 minute in plus, dar compenseaza prin faptul ca boabele isi pastreaza forma si dupa fierbere.??Retetele nu sunt deloc putine, sunt simple, dietetice, multe dintre ele provenind sau fiind inspirate de bucataria asiatica sau mediteraneana.?Lintea poate fi inclusa in salate, supe, orez, curry, tocanite, sosuri, sau o poti folosi ca umplutura pentru sarmale.DOSARTo?i demonii care fr?m?nt? Davosul HYPERLINK "" Constantin Rudni?chi 21 Ianuarie 2021 Ca ?n fiecare an, Forumul Economic Mondial de la Davos este precedat de apari?ia unui raport privind riscurile globale. Forumul se mut? anul acesta ?n online, iar cea de-a a 16-a edi?ie a raportului privind riscurile de la nivel mondial a fost publicat? recent de organizatori.?n prefa?a raportului, Klaus Schwab, fondatorul ?i directorul executiv al forumului, reaminte?te c?, ?n anul 2006, analiza vorbea despre riscul apari?iei unei pandemii ?i efectele acesteia asupra turismului, industriei ?i lan?urilor de aprovizionare. Un an mai t?rziu, ?n 2007, raportul riscurilor globale analiza ?infodemia” ?i sublinia nevoia de cooperare interna?ional? ?n cazul declan??rii unei pandemii.Doar c? anul trecut realitatea a ?ntrecut orice imagina?ie. Planeta a fost lovit? de pandemia de coronavirus, iar scenariile realizate ?n urm? cu 15 ani au devenit realitate.Raportul privind riscurile globale de anul acesta trece ?n revist? amenin??rile ap?rute o dat? cu pandemia. Astfel, impactul crizei sanitare ?n economie a scos ?n afara pie?ei lucr?tori ?i companii, se arat? ?n documentul Forumului Economic Mondial. De asemenea, anul trecut, guvernele au trebuit s? se ?mpart? ?ntre m?surile anti-epidemie ?i cele de relansare a economiei.Care sunt riscurile v?zute de managerii companiilor pentru urm?torii 10 ani? Raportul Davos realizeaz? o ierarhie ?i, ?n acela?i timp, o e?alonare ?n timp. Pentru urm?torii doi ani, amenin??rile vor veni de la bolile infec?ioase, lipsa mijloacelor de trai, fenomenele meteo extreme, dar ?i de la o posibil? stagnare economic? prelungit?.?n urm?torii cinci ani, riscurile care pot s? apar? sunt spargerea unor bule investi?ionale, instabilitatea pre?urilor ?i o criz? a datoriilor. ?n fine, la orizontul urm?torilor 10 ani, amenin??rile la nivel global sunt armele de distrugere ?n mas?, colapsul statelor, pierderea biodiversit??ii sau colapsul sistemelor de securitate social?.Dup? cum se poate vedea, amenin??rile globale sunt extrem de diverse, din domenii foarte diferite. Crize sanitare, crize de mediu, dezechilibre economice sau tensiuni geopolitice. Este posibil ca societatea global? s? se confrunte, ?n urm?torul deceniu, cu unele din aceste riscuri.Pandemia a adus un ?oc economic. De exemplu, ?n trimestrul al doilea al anului trecut, ?n economia mondial? s-au pierdut 495 milioane de locuri de munc?, estimate ?n ore de lucru, ceea ce a dus la cre?terea inegalit??ii. Anul trecut, la nivel mondial, doar 28 de economii vor reu?i s? ?nregistreze cre?tere.Totodat?, epidemia de coronavirus a accelerat aplicarea caracteristicilor celei de-a patra revolu?ii industriale, respectiv extinderea interac?iunii umane ?n regim digitalizat, educa?ia online, comer?ul electronic sau munca de la distan??.Exist? serioase ?ngrijor?ri fa?? de situa?ia tinerilor, pentru c? exper?ii constat? c? tinerii care vin acum pe pia?a muncii intr? ?ntr-o ?epoc? ?nghe?at?” ?n ceea ce prive?te locurile de munc?. De asemenea, nu trebuie uitat c? persoanele adulte se confrunt? cu a doua criz? major? global? ?n numai 15 ani. Astfel, aceast? genera?ie de tineri ?i adul?i au ?n fa?? provoc?ri majore ?n ceea ce prive?te educa?ia, perspectivele economice sau chiar s?n?tatea mental?.Potrivit raportului, riscul de a avea o genera?ie deziluzionat?, o a?a-numit? genera?ie ?pierdut?”, este ignorat, dar efectele s-ar putea vedea ?ntr-un viitor destul de apropiat.Raportul are o idee esen?ial? care sun? ?n felul urm?tor: c??tiguri ale societ??ii ob?inute cu greu pot fi pierdute u?or dac? genera?iei tinere de ast?zi ?i lipsesc perspectivele, oportunit??ile de cre?tere ?i ?ncrederea ?n institu?iile politice ?i economice. Din aceast? exprimare fiecare poate ?n?elege ce vrea.Degradarea mediului ?nconjur?tor este v?zut? ca o amenin?are serioas?. Cifrele arat? c? ?n perioada carantinei nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser? a sc?zut, numai c? revenirea economiei va aduce ?i o cre?tere a emisiilor. A?a au stat lucrurile dup? criza din anii 2008-2009.Raportul privind riscurile globale este tulbur?tor. Scoate la iveal? to?i demonii ap?ru?i o dat? cu pandemia. ?i sunt mul?i, ?i periculo?i.C?t c??tig? un angajat dintr-o fabric? de h?rtie: 3.000 de lei. ?n ultimul deceniu salariile din aceast? industrie au crescut cu 125%, dar nu au ajuns la media pe economie. Un programator de produc?ie dintr-o fabric? de h?rtie c??tig? un salariu lunar net de 3.500 de lei HYPERLINK "" \o "Ramona Cornea" Ramona Cornea 20.01.2021, ?n noiembrie 2020, mai mult de 14.000 de angaja?i lucrau ?n fabricile de h?rtie ?i de produse din h?rtie.Un angajat dintr-o fabric? de h?rtie ?i produse de h?rtie c??tiga un salariu lunar net de 3.075 de lei ?n noiembrie 2020, ?n cre?tere cu 11% fa?? de aceea?i lun? a anului precedent, conform datelor de la Institutul Na?ional de Statistic? centralizate de Ziarul Financiar.?n ultimii 10 ani, salariile din fabricile de h?rtie au crescut cu peste 125%, de la 1.366 de lei ?n noiembrie 2011 la 3.075 de lei ?n aceea?i lun? din anul 2020. Cu toate acestea, nu au ajuns ?nc? la valoarea salariului mediu net pe economie, de 3.411 lei ?n noiembrie 2020. * * *Dezastru de mediu ?n Tulcea: oile ?necate dup? e?uarea navei Queen Hind au fost ?ngropate ilegal l?ng? un sat 20 Ianuarie 2021 ? Redac?ia Mii de cadavre ale oilor ?necate?dup? e?uarea navei Queen Hind au fost descoperite ?ntr-o groap? de l?ng? comuna tulcean? Sm?rdan, unde au fost ?ngropate ilegal ?n loc s? fie incinerate, transmite publica?ia local? Focus Press.Procurorii au deschis o anchet? ?n cazul accidentului produs la sf?r?itul anului 2019, c?nd mii de oi transportate de nava Queen Hind s-au ?necat ?n Marea Neagr?.Potrivit Focus Press, firma Cazacioc & Co SRL trebuia s? incinereze cadavrele animalelor, dar autorit??ile au descoperit c? acestea au fost ?ngropate.Din cauza pericolului de mediu, dar ?i de s?n?tate reprezentat de miile de cadavre aflate ?n putrefac?ie, Prefectura Tulcea a convocat un Comitet Local pentru Combaterea Bolilor, iar Parchetul de pe l?ng? Curtea de Apel Constan?a a ?nceput o anchet?. (Foto: Captur? video de la dezgroparea cadavrelor de animale) * * *Vinul de azi: Nedeea 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Nedeea este un cupaj de Feteasc? Neagr?, Novac ?i Negru de Dr?g??ani, de culoare ro?u rubiniu, cu nuan?e violacee. Buchetul s?u este foarte intens ?i fructat, dominat de arome de cire?e negre, prune uscate, cui?oare ?i fructe de p?dure. Gustativ, este plin, cremos, puternic, dar echilibrat, cu taninuri rotunde ?i un fini? persistent. Va sf?tuim s? ?l degusta?i la o temperatur? de 16°C, al?turi de preparate precum cotlete de berbecu? cu sos de ment?, mu?chi de vit? cu rozmarin sau sarmale din carne de mistre? ?n foi de vi??. * * ** * * * * *Eczema facial? la bovinele de lapte, un motiv de ?ngrijorare HYPERLINK "" meatmilk 21 ianuarie 2021 La ?nceputul anului trecut au existat 2 rapoarte de focare clinice de eczeme faciale ?n regiunea australian? Gippsland. Ca urmare, exper?ii se a?teapt? ca prevalen?a eczemelor faciale s? creasc? ?n viitor, ?nc?lzirea global? asigur?nd condi?ii adecvate pentru focare r?sp?ndite ale bolii pe perioade mai lungi. Dar, care sunt consecin?ele? Efectele nocive ale SporidesmineiPotrivit DairyGlobal, Hans van Wees, un fermier din Maffra Gippsland, Victoria, a v?zut efectele bolii, fapt care l-a determinat s? afirme: ”Dac? v? place agricultura, aspectul eczemelor faciale este oribil”, spune el. Hans a ?nceput s? creasc? vaci de lapte ?n 2008. ”Este o ferm? de lapte sezonier?”, explic? el. Vacile fat? o dat? pe an. Mulge 880 de vaci, ?ncruci?ate pe 200 de hectare. Anul trecut a produs 415.000 de kilograme de solide din lapte, cu 840 de vaci. Anul acesta ??i propune s? produc? 435.000-440.000 kg de solide din lapte. El furnizeaz? laptele la Fonterra.Hans a emigrat din Olanda, ?n Noua Zeeland?, ?n 1979. A studiat mai ?nt?i ?tiin?e agricole la Universitatea Massey din Auckland. Dup? ce a lucrat ca fermier de ac?iuni timp de mai bine de 10 ani, s-a mutat ?n Australia. Hans a lucrat la alte dou? ferme, ?nainte de a ajunge s? aib? ferma sa de l?ng? Maffra, la aproximativ 30 de kilometri de Sale ?n Central Gippsland.P?n? acum, nu au fost probleme. ?n trecut, au fost raportate focare de eczeme faciale ?n statul Victoria. Dar acum, a fost v?zut? ?n principal ?n estul regiunii Gippsland. Eczema facial? este cauzat? de toxina sporidesmin?, care este produs? de sporii ciupercii Pithomyces chartarum. Ciuperca cre?te ?n a?ternutul mort, la baza p??unii ?i prefer? condi?iile umede calde.C?nd este ingerat de bovine, sporidesmina d?uneaz? ficatului ?i c?ilor biliare. Ficatul afectat nu poate sc?pa corpul de de?euri ?i un produs defalcat al clorofilei se acumuleaz? ?n s?nge, provoc?nd sensibilitate la lumina soarelui, care, la r?ndul s?u, provoac? inflama?ii ale pielii.Zincul, un protector ?mpotriva eczemelor facialeZincul este protector ?mpotriva eczemelor faciale. Dairy Australia explic? faptul c? zincul previne deteriorarea celulelor prin formarea unui complex inactiv cu sporidesmin. De asemenea, inhib? absorb?ia intestinal? a cuprului, care catalizeaz? formarea radicalilor liberi de oxigen, care cauzeaz? deteriorarea celulei. Suplimentele de zinc pot fi, prin urmare, eficiente pentru controlul ?i prevenirea eczemelor faciale.Num?rul de spori pe fermele de santinel? din diferite zone ?ncepe odat? cu perioada cald? a fiec?rui an. Dac? num?rul sporilor cre?te la niveluri periculoase, autorit??ile emit o alert? pentru fermierii de lapte din regiunile afectate, pentru a-?i monitoriza propriile num?ruri de spori de pe p??uni ?i pentru a ?ncepe alimentarea suplimentelor de oxid de zinc ?n turmele lor de muls.Hans van Wees a fost unul dintre contribuitorii la raportul A Review of Facial Eczema, din care se citeaz? ?n prezentul articol. El a experimentat mai ?nt?i efectele eczemelor faciale ?n Noua Zeeland?, unde lucra la acea vreme ?ntr-o cooperativ?. ”?n Noua Zeeland? au ?i un sistem de monitorizare. Ei monitorizeaz? num?rul sporilor ?i v? avertizeaz? c?nd s? folosi?i oxid de zinc, pentru a preveni efectele bolii”, spune el. ?ns?, sistemul nu a protejat complet vitele fermei. ”?ntr-un an am avut 3 sau 4 vaci cu eczeme faciale”, spune el. ”Au avut din?ii ar?i de soare ?i a c?zut ni?te piele. Deci a fost foarte r?u. Cea mai bun? op?iune este prevenirea acesteia, desigur”. Vi?eii au suferit leziuni hepaticeC?nd Hans a sosit ?n Australia, fermierii nu erau chiar ?ngrijora?i de eczemele faciale, ??i aminte?te el. ”Atunci nu le-au v?zut aici. De-a lungul anilor am avut un num?r mare de spori, dar nu am avut niciodat? probleme cu vacile noastre de lapte, datorit? utiliz?rii oxidului de zinc. Am avut o problem? cu aproximativ 15 vi?ei care au f?cut eczeme faciale. Era imposibil s? sc?p?m de toxin?, a?a c? am minimizat aportul de iarb?. Am crescut consumul de suplimente ?i am g?sit ?i ni?te p??uni cu un num?r sc?zut de spori”.Dar vi?eii cu eczeme faciale au ajuns s? aib? leziuni hepatice ?i urme de arsur? solar? pe piele. ”Ei ?i-au revenit, dar p?reau s? fie mai predispu?i la alte probleme, ?un an mai t?rziu. Ficatul lor era compromis. Dup? aceea s-au descurcat mai bine”, spune Hans.El subliniaz? c? fermierii dau adesea vitelor lor doze de zinc, c?te una pe animal. Dozele elibereaz? o cantitate consistent? de oxid de zinc, pentru a proteja animalele ?mpotriva eczemelor faciale timp de p?n? la patru s?pt?m?ni. ”Dar nu le putem folosi ?n Australia”, spune Hans. ”Nu au fost aprobate de Asocia?ia Veterinar? din Australia ?i nu sunt multe ??ri ?n care acestea sunt autorizate”.Monitorizarea num?rului de sporiHans explic? faptul c? monitorizarea num?rului de spori ?i a condi?iilor meteorologice este un instrument important pentru prezicerea perioadelor de toxicitate. ”De obicei, primim un avertisment dac? num?rul sporilor este la un nivel periculos. Apoi, pute?i lua m?suri. Hr?nim o pelet? de zinc. Am f?cut asta timp de p?n? la 120 de zile. ?n ultimii c??iva ani, s-a ?nregistrat un num?r mare de spori ?n fiecare al doilea an, de obicei la sf?r?itul verii, la ?nceputul toamnei”.Dup? 100 de zile de hr?nire cu pelete de zinc, vacile trebuie testate. ”Lu?m probe de s?nge ?i verific?m nivelurile de zinc, astfel ?nc?t s? nu ajungem la niveluri toxice”, spune Hans. ”Fermierii trebuie s? fie foarte aten?i ?i s? ??i fac? calculele corect. Este important s? v? asigura?i c? doza real? trebuie s? fie ?n furaje. Nu exist? scurt?turi”.Doza critic?Hans spune c? au existat prea multe pove?ti despre lucruri care merg prost. ”Fermierii pot da prea pu?in sau prea mult. Dac? supradoza?i, rezult? vaci foarte bolnave. Dac? nu dai suficient, nu func?ioneaz?. Exist? o doz? critic? de care vacile au nevoie ?i care trebuie s? o fac? s? func?ioneze. Trebuie s? o face?i ?n mod corespunz?tor. ?n cazu contrar, ar putea exista efecte pentru o ?ntreag? genera?ie de vi?ei tineri sau vaci tinere.Zincul nu este scump pentru fermieri, spune Hans. Dar daunele cauzate de eczeme faciale sunt oribile. ??i pierd pielea, nu m?n?nc?, unele dintre animale mor. ”Am v?zut ?i este un co?mar, nu pot s? m? uit”. De aceea, Hans este foarte vigilent ?n protejarea animalelor sale, cu un ochi bun asupra num?rului de spori.Potrivit analizei efectuate de Dairy Australia, prevalen?a eczemelor faciale ?n Noua Zeeland? ?i ?n Gippsland, dar ?i alte regiuni lactate din sudul Australiei ?i din lume, poate cre?te ?n anii urm?tori, deoarece efectele ?nc?lzirii globale pot oferi condi?ii adecvate pentru focare mai r?sp?ndite ale bolii pe perioade mai lungi. * * *In judetul Suceava, productii record la porumb cu hibrizii Pioneer? Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 21, 2021 Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din tara si multi fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase si nu au reusit sa obtina la cultura porumbului productii la fel de ridicate ca in anii trecuti. Nu este si cazul agricultorilor din judetul Suceava, care au avut parte de precipitatii suficiente si in momentele cheie din an. Potentialul hibrizilor Pioneer? a confirmat in aceasta zona, iar la proba cantarului productiile au fost cu mult peste asteptarile fermierilor, acestia declarand 2020 ca fiind? anul record pentru porumb. De departe, cea mai buna productie din judetul Suceava a obtinut-o fermierul Petrica Suruba, care a semanat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcela de 7 ha a obtinut o productie medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastra a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semanat porumbul dupa rapita, astfel ca terenul a fost discuit, dezmiristit si scarificat la 35-40 cm. In primavara, la pregatirea patului germinativ, am fertilizat cu ingrasamant triplu 15, 250-270 kg/ha. Am semanat 64.000 b.g/ha in prima parte a lunii aprilie si am recoltat in jur de 60.000 plante. Cultura a primit doua erbicide, iar in vegetatie, atunci cand porumbul avea in jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci cand ploua, chiar si noaptea, ca sa nu ard plantele. Am fost norocosi pentru ca am avut parte de precipitatii, de la semanat pana la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an cand am semanat P9903 si am fost foarte multumit. Am ales si pentru acest an hibrizi Pioneer?, printre care P9889, dar si P8834. Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer? si erbicide din portofoliul Corteva si chiar vreau sa ma ocup mult mai bine de tehnologie sa vedem unde pot ajunge cu acesti hibrizi”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul ca a semanat si hibrizi de rapita din portofoliul companiei, iar in acest moment cultura arata impecabil. ?In cultura de grau a administrat Pixxaro? si rezultatele sunt pe masura asteptarilor.Un alt fermier campion la porumb din judetul Suceava este domnul Robert Havrisciuc, care lucreaza 210 ha, iar porumb a semanat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 si a obtinut o productie de 14.150 kg/ha. “Aceasta productie a fost media obtinuta pe 25.4 ha, iar planta premergatoare a fost graul. Terenul a fost arat in toamna, apoi am discuit primavara si am imprastiat complex 16.16.16 – 200 kg/ha si am semanat in jurul datei de 20 aprilie si in aceeasi saptamana am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g/ha, am erbicidat cu Principal? Plus si am mai fertilizat, pana in stadiul de 8 frunze, am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut si foliar achizitionat insa efectiv nu am mai putut sa il administrez din cauza vremii, porumbul a crescut foarte bine. Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 17-18%. In aceasta primavara voi semana in jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales si alti hibrizi Pioneer?, in total voi avea in jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc. Fermierul Catalin Pentilescu din localitatea Frumoasa, judetul Suceava a devenit si el fermier campion la cultura porumbului deoarece in campania 2020 a obtinut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Acesta lucreaza 120 ha, pe 58 ha a semanat porumb, iar hibridul P8834 a fost semanat dupa cereale. “Am avut si monocultura, insa acest hibrid a fost semanat dupa cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregatit cu combinatorul intr-o trecere si am semanat in cea de a doua jumatate a lunii aprilie. La semanat am administrat ingrasamant complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar si 18-20 kg/ha de ingrasamant starter, iar in vegetatie, atunci cand plantele aveau 10-12 frunze, pot spune ca la limita am intrat, am aplicat uree – 180 kg/ha. Am erbicidat o singura data in stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie si pot spune ca a fost un an foarte bun! Am fost si ajutati de vreme si am avut o productii foarte bune”, a punctat fermierul campion.? * * *Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (I) Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 21, 2021 Problemele practice ce au aparut si vor aparea din cauza comertului transfrontalier de material saditor (seminte, rasaduri, rizomi, bulbi, bulbili, tuberculi, stoloni aerieni, butasi, puieti etc.) prin comertul international ridica o problema deosebita. Exista posibilitatea ca specii din anumite zone ale lumii sa patrunda si sa devina permanente in alte zone ale lumii unde, in afara de probleme legate de biodiversitate, pot aparea (si de cele mai multe ori apar) probleme legate de pagubele considerabile in agricultura. Cele mai cunoscute exemple poate sunt: filoxera vitei-de-vie (Daktylosphaera vitifoliae), gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata), viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), molia miniera a tomatelor (Tuta absoluta), etc..Speciile care provin din alte zone ale lumii ce apar in zone unde nu au existat initial se numesc ?specii invazive”, iar in aceasta situatie ar trebui corelate politicile si legislatia si, mai ales, colaborarea intre cele doua domenii: cercetarea fundamentala (in stransa legatura cu cu ecologia insectelor) si cercetarea aplicativa (in stransa legatura cu protectia plantelor-carantina fitosanitara). ?Carantina fitosanitara” inseamna protectia teritoriului tarii impotriva introducerii, raspindirii si/sau aducerii organismelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale, prin: preintimpinarea, identificarea organismului si localizarea acestuia si organizarea opririi sau eradicarea in timp util a organismelor de carantina, pentru a nu se raspindi in masa, evitand pierderile calitative si cantitative ale recoltei. Din pacate, aceste aspecte implica instituirea unui cadru juridic si regulatoriu, supravegherea si controlul institutiilor de stat a acestei activitati (trebuie spus destul de limpede ca lipsa de personal si fonduri deseori impiedica realizarea acestor deziderate). Aceste activitati sunt intrinsec corelate cu necesitatea ca agentii economici, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice sa cunoasca si mai ales sa respecte regulile si normele carantinei fitosanitare.Multitudinea intrunirilor si organizarilor diverselor manifestari stiintifice si practice pentru solutionarea problemei ?filoxera” si a altor insecte (mai ales a gandacului din Colorado) care apareau pe continentul European a provocat organizarea primei Conventii Internationale pentru Protectia Vegetalelor (Roma, 16 aprilie 1929). De la aceste insecte s-a initiat organizarea Serviciilor de Carantina Fitosanitara in majoritatea tarilor din lume. In 1948 s-a constituit Comitetul de control al gandacului din Colorado (Olanda si Marea Britanie), iar in 1951 acesta a devenit Organizatia Europeana de Protectia Plantelor – OEPP (European and Mediterranean Plant Protection Organization – EPPO) cu sediul la Paris. In urma semnarii Conventiei, s-a lansat modelul certificatului fitosanitar ce insoteste produsele agricole din tara de origine pana la importator.EPPO recomanda statelor membre sa reglementeze agentii de daunare enumerati in lista? A1 ca fiind de carantina (sunt absenti din regiunea EPPO). Lista EPPO A1 (versiunea 2020) este revizuita in fiecare an de Grupul de lucru pentru reglementari fitosanitare si aprobata de Consiliul European si contine informatii specifice agentilor de daunare stocate in baza de date globala EPPO (distributii geografice, plante gazda, imagini, fise tehnice, PRA-uri, protocoale de diagnostic si alte standarde EPPO, in siteul: ). Lista are un numar de 211 organisme de daunare (15 fitoplasme si bacterii; 36 ciuperci patogene; 25 Virusuri si PPLO; 113 insecte si acarieni; 5 nematozi; 1 gasteropoda; 16 plante).In ceea ce priveste ?speciile invazive”, cooperarea internationala se face pe baza Conventiilor in domeniul protectiei mediului si componentelor acestuia: ?Comertul international cu specii salbatice din fauna si flora pe cale de disparitie” (Conventia CITES, Washington, 1973); ?Conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa” (Berna, 1979); ?Dezvoltarea durabila – imbunatatirea conditiilor de viata a omului in armonie cu natura” (Bruxelles, 1987); ?Diversitatea Biologica” (Rio de Janeiro, 1992) si Protocolul la aceasta conventie (Montreal, 1994); Protocolul ?Biosecuritatea” (Cartagena, 2002 si Kyoto, 2003), ratificate la nivel de tara.Diferenta dintre organismele de carantina si speciile invazive: specia care migreaza dintr-o arie geografica in alta prin migrare naturala sau prin miscarea oamenilor si a marfurilor, ce nu a fost inregistrata in noua zona, teoretic ar trebui sa detina statutul de organism de carantina, care este temporar, pana la adaptarea speciei in zona noua, dar dupa ce apare impactul economic al speciei pe mai multi ani, organismul este inclus pe lista de daunatori din tara si este eliminata din lista de carantina, dar organismele sunt in continuare incluse in cercetarea fundamentala, investigatiile sunt efectuate si finantate pin diferite proiecte nationale si internationale.In 2016, ca urmare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European si al Consiliului,?Comisia Europeana?a adoptat?lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune?care includea 37 specii. Lista a fost actualizata in 2017?si mai apoi in 2019, varianta actuala incluzand 66 specii. Speciile listate sunt supuse unor restrictii, statele membre ale?Uniunii Europene?trebuie sa ia masuri pentru a opri raspandirea acestor specii, sa implementeze metode de monitorizare si sa le limiteze sau elimine, daca este posibil. Chiar in situatia in care speciile sunt deja larg raspandite in tara, statul respectiv trebuie sa ia masurile de management necesare pentru a evita continuarea raspandirii speciilor in cauza.Inventarul speciilor invazive din Europa (DAISIE – Inventory of alien invasive species in Europe) este o baza de date de verificare a acestor specii publicata de Institutul de cercetare pentru natura si padure (Research Institute for Nature and Forest – INBO) si Centrul de ecologie si hidrologie (Centre for Ecology and Hydrology – CEH). Contine informatii despre 12.104 taxoni (mai ales specii si majoritatea introduse) care apar in natura in Europa incepand cu 1500, Agentia Europeana de Mediu a elaborat o lista cu cele 163 cele mai daunatoare specii alogene invazive care ameninta ecosistemele din Europa, dar in fiecare an mai apare cel putin inca o specie.Este cazul sa subliniem faptul ca fata de cele 12.104 specii invazive in Europa, pe lista organismelor de carantina A1 a OEPP sunt numai 211 specii, iar din cele 163 de? specii alogene invazive daunatoare care ameninta ecosistemele din Europa, numai 66 de specii (36 de plante si 30 de animale) au conditii clare de a fi consolidate in ecosistemul european.Uniunea Europeana aloca in prezent cel putin 12 miliarde de euro pe an pentru prevenirea raspandirii speciilor invazive si repararea daunelor produse de acestea. Incepand cu 1992, UE a cheltuit peste 38 de milioane de euro pentru 180 de proiecte vizand atat zone de conservare apartinand retelei Natura 2000, cat si zone in afara acesteia (din pacate Romania nu a putut accesa la aceste proiecte pentru speciile cu importanta pentru agricultura noastra), dar SUA estimeaza cheltuielile pentru combaterea speciilor invazive ca ridicandu-se la o valoare de 80 de miliarde EUR pe isia Europeana sprijina actiunea asupra speciilor straine invazive prin instrumentele sale de finantare existente, printre care: LIFE (pentru proiecte de mediu, conservare a naturii si actiune climatica, cooperarea transfrontaliera si sensibilizarea cu privire la speciile extraterestre invazive); Orizont 2020 (program de cercetare si inovare cu proiectul DAISIE (?Livrarea inventarelor de specii invazive extraterestre pentru Europa”); proiecte interregionale INVEXO Interreg IV A (a sprijinit eforturile comune de gestionare a 4 specii exotice invazive prioritare in Flandra si sudul Olandei), etc. Politica UE de dezvoltare rurala 2014-2020 a oferit oportunitati de abordare a speciilor extraterestre invazive prin intermediul programelor nationale si regionale de dezvoltare rurala.Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti * * *7 soiuri de soia, recomandarea ALCEDO pentru 2021 HYPERLINK "" Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 21, 2021 Daca soia este o cultura profitabila, nici nu se mai pune problema! Prin urmare, in ultimii ani multi dintre fermieri si-au indreptat atentia asupra acestei culturi. De ce? Motive sunt multe, de la continutul ridicat de proteina, utilizata atat in hrana oamenilor cat si a animalelor, pana la beneficiile pe care le aduce culturilor care urmeaza in rotatie, fiind o buna planta premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole.Un motiv in plus este dat de faptul ca, in viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC), Comisia Europeana incurajeaza practicile de agricultura ecologica, cu referire la rotatia culturilor cu leguminoase, inclusiv soia,?iar fermierii care vor fi de acord cu aceste practici, pe langa faptul ca protejeaza mediul in contextul in care schimbarile climatice sunt din ce in ce mai evidente, vor fi si recompensati.Dar ce soi alegem?ALCEDO vine in ajutorul fermierilor iscusiti cu 7 soiuri, pe care vi le enumeram mai jos:ES MENTOR (EURALIS)ES PALLADOR (EURALIS)ILINCA TD (SCDA TURDA)RGT SCALA (RAGT)RGT SINFONIA (RAGT)RGT SPEEDA (RAGT)RGT STRAVIATA (RAGT)Nu uitati! Bacterizarea semintelor de soia cu inoculantul NITROGEN SOYA T ofera, pe langa maximizarea productiei, si alte beneficii cum ar fi: economisirea de ingrasaminte cu azot, reducerea infestarii cu buruieni, etc.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDO * * *BASF a preg?tit o ofert? promo?ional? pentru fermierii care cultiv? gr?u Ferma 21 ianuarie 2021 Luna ianuarie debuteaz? cu o ofert? promo?ional? preg?tit? de BASF Agricultural Solutions Rom?nia special pentru fermierii care vor s? ??i protejeze cultura de gr?u ?i s? economiseasc? f?r? s? renun?e la calitatea produselor.Pachetul con?ine dou? produse recunoscute ?n combaterea buruienilor ?i a bolilor la gr?u care, cump?rate ?mpreun?, cost? cu?5% mai pu?in dec?t luate separat.Este vorba despre 1 pachet de fungicid Flexity Duo ?i 2 pachete de erbicid Biathlon 4D, ?n cantit??i necesare pentru o suprafa?? de?20 de hectare.Fermierii care vor s? beneficieze de reducere cump?r?nd produsele ?mpreun? trebuie s? li se adreseze distribuitorului de produse pentru protec?ia plantelor sau?reprezentantului de v?nz?ri BASF din zon?. Detalii despre produsele din pachetul promo?ionalFlexity? Duo?este un nou pachet fungicid inovator de la BASF, capabil s? combat??eficient f?inarea, rugina brun?, rugina galben?, p?tarea reticular? ?i arsura frunzelor ?nc? de la primul tratament din prim?var?.?Marele avantaj al acestui produs e dat de ac?iunea sinergic? a metrafenonei ?i piraclostrobinului. Pachetul Flexity? Duo con?ine 2 produse: 5 litri fungicid Flexity? ?i 10 litri fungicid Retengo?.Biathlon? 4D?este un erbicid cu o ac?iune dubl?, dat? de cele dou? substan?e active: tritosulfuron (cu ac?iune sistemic? ?i la sol) ?i florasulam (stopeaz? cre?terea buruienilor sensibile ?n numai c?teva ore de la aplicare). Erbicidul asigur? controlul eficient al buruienilor dicotiledonate din culturile de cereale p?ioase. Este flexibil ?n aplicare, independent fa?? de condi?iile meteo ?i are o compatibilitate excelent? cu alte produse. Biathlon? 4D e recomandat ?n controlul tuturor buruienilor cu frunz? lat? importante, precum: Galium, Papaver, Centaurea, Matricaria, Stellaria, Brassica, Lamium, Veronica, Geranium, Amaranthus, Chenopodium ?i Polygonum.Detalii despre produse ?i oferta promotional? se reg?sesc pe?website-ul BASF.Cea mai rar? g?sc? din lume ierneaz? ?n Rom?nia. Ce plan de conservare a speciei au autorit??ile 20 ianuarie 2021, 21:22 de Ionela St?nil? Cea mai rar? g?sc? din lume ierneaz? ?n Rom?nia. Ce plan de conservare a speciei au autorit??ile G??tele cu g?t ro?u ierneaz? ?n Rom?nia FOTO SOR/Emil Todorov Este una dintre cele mai mici ?i mai rare specii de g??te din lume. Este strict protejat?, fiind vulnerabil? pe ?ntregul s?u areal din cauza agriculturii intensive, a dezvolt?rii industriale ?i a v?n?torii necontrolate. Planul na?ional de ac?iune pentru conservarea g??tei cu g?t ro?u (Branta ruficollis) ?n Rom?nia fost dezb?tut recent de speciali?ti ?i prezint? principalele amenin??ri ?i m?surile de conservare prev?zute a fi implementate ?n urm?torii 10 ani. Printre jude?ele din sud-estul ??rii, unde se afl? cea mai mare concentra?ie de p?s?ri se afl? ?i C?l?ra?i. ?n Rom?nia, ?n 2020, ornitologii au ?nregistrat un num?r record de g??te cu g?t ro?u: 14.709. Documentul, ce cuprinde peste 100 de pagini, prezint? distribu?ia speciei Branta ruficollis ?n Rom?nia, biologia ?i ecologia speciei, principalele amenin??ri ?i m?surile de conservare prev?zute a fi implementate ?n urm?torii 10 ani. Prima versiune de lucru a documentului are ?n vedere 44 de m?suri de protejare a naturii, iar majoritatea vizeaz? conservarea direct? a speciei, ?mbun?t??irea legisla?iei de mediu ?i a celei cinegetice, activitatea ?tiin?ific? ?i de monitorizare. Pe l?ng? aceste activit??i extrem de importante, exist? ?i activit??i axate pe cre?terea con?tietiz?rii comunit??ilor locale cu privire la conservarea speciei ?n cele mai importante zone, precum ?i activit??i de ?mbun?t??ire ?i stimulare a dezvolt?rii turismului ornitologic. Planul va fi implementat ?n principal ?n partea de sud-est a ??rii, unde se concentreaz? popula?ia de g?sc? cu g?t ro?u care ierneaz? la noi. Conform opiniilor exprimate de participan?ii la dezbatere ,,planul este foarte bine structurat ?i va fi un instrument excelent pentru conservarea viitoare a speciei pe teritoriul na?ional, la noi iern?nd aproape jum?tate din popula?ia mondial? de g?sc? cu g?t ro?u”. Se a?teapt? ca planul s? fie aprobat oficial la mijlocul anului 2021, a explicat Dan Hulea, pre?edintele Societ??ii Ornitologice Rom?ne.(SOR). Parcurge anual 4.000 de kilometri G?sca cu g?t ro?u cuib?re?te ?n tundra Siberian? ?i ierneaz? ?n Ucraina, Rom?nia ?i Bulgaria, parcurg?nd anual aproximativ 4000 de km. Aceast? specie simbol pentru Dobrogea este strict protejat?, fiind vulnerabil? pe ?ntregul s?u areal datorit? modific?rilor regimului agricol ?n zonele de iernat, dezvolt?rii industriale ?n zonele de cuib?rit ?i v?n?torii (propriu-zise ?n Ucraina ?i Rusia ?i deranjului provocat ?n zonele de iernat). G?sca cu g?t ro?u este o specie amenin?at? la nivel global care, din cauza declinului abrupt observat ?ntr-o perioad? scurt? de timp (mai pu?in de 10 ani), a fost ?ncadrat? ca periclitat? (Endangered) pe Lista Ro?ie a IUCN. G?sca cu g?t ro?u ierneaz? ?n Rom?nia FOTO SOR De?i cauza exact? a declinului drastic ?nregistrat la ?nceputul secolului al XXI-lea la efectivele de g?sc? cu g?t ro?u r?m?ne ?n mare parte o necunoscut?, c?teva amenin??ri cheie au fost totu?i identificate. Construirea unui num?r din ce ?n ce mai mare de parcuri eoliene a condus la pierderea zonelor de hr?nire, la care se poate ad?uga ?i o mortalitate semnificativ? ca urmare a coliziunii cu turbinele eoliene, ?n vreme ce dezvoltarea uman? crescut? ?n acelea?i zone este probabil s? duc? la pierderea habitatului ?i la un deranj mai mare. O analiz? recent? a identificat v?n?toarea ilegal? ?i braconajul drept factori majori ce influen?eaz? stabilitatea popula?iei cu o mortalitate ce se presupune a ajunge p?n? la 40% sau chiar mai mult ?n timpul sezoanelor de v?n?toare din Rusias ?i Kazakhstan, ce au loc prim?vara ?i toamna. De?i sunt protejate legal pe tot timpul anului, g??tele sunt ?mpu?cate accidental sau deliberat, precizeaz? Dan Hulea. Conservarea speciei, o prioritate a autorit??ilor FOTO SOR La acestea au contribuit expansiunea opera?iunilor de extragere ?i prelucrare a petrolului ?i gazelor ?n zona de cuib?rire poate provoca deranj pentru p?s?ri. ?n trecut, substan?ele folosite la deratizare au produs o cre?tere semnificativ? a mortalit??ii ?n cartierele de iernare. Schimb?rile climatice au efecte directe clare asupra popula?iei ?i contribuie la sporirea celorlalte amenin??ri. Primul recens?m?nt, reralizat ?n 2020 Primul recens?m?nt al speciilor de g??te care ierneaz? ?n Rom?nia, realizat ?n perioada 21-22 2020 noiembrie, s-a ?ncheiat cu depistarea unui num?r record de g??te cu g?t ro?u. Speciali?tii SOR au num?rat peste 14.000 de indivizi ?n zonele din sud-estul ??rii. ??n cei 20 de ani de monitorizare a g??tei cu g?t ro?u ?n Rom?nia, num?rul mediu care se ?nregistra ?n luna noiembrie era de 5.500 de indivizi. Anul acesta, ornitologii SOR au ?nregistrat un num?r record de g??te cu g?t ro?u: 14.709. P?s?rile parcurg anual c?te 4.000 de kilometri FOTO SOR Cea mai mare concentra?ie de indivizi a fost semnalat? ?n zona lacului Balta Alb?, 7.565, urmat? de Lacul Strachina ?i Insula Mare a Br?ilei, cu peste 1.000 de indivizi fiecare. ?i ?n c?teva zone umede de pe malul nordic al complexului lagunar Razim-Sinoe s-au num?rat peste 1.600 de p?s?ri. Alte c?teva sute de indivizi au fost semnala?i ?n mai multe zone umede din partea de sud-est a ??rii, a explicat Dan Hulea. Biologul spune c? ?n niciun an nu s-au mai confruntat cu aceast? situa?ie. Dac? nu sunt deranjate, num?rul lor cre?te. Rom?nia, preferat? de g??tele cu g?t ro?u pentru a ierna FOTO SOR "Dup? un traseu plin de obstacole, g??tele cu g?t ro?u care vin din Rusia, de la cercul Polar, ?i str?bat de 2 ori pe an c?te 4.000 de kilometri, au preferat s? ierneze ?n Rom?nia ?n num?r c?t mai mare. De asemeena, zonele lor preferate sunt cele cultivate cu gr?u de toamn?, orz ?i rapi??, pentru a avea cu se hr?ni. Au nevoie s? ?nnopteze ?n locuri sigure, cum ar fi cursul Dun?rii, care le asigur? apa necesar? pentru a supravie?ui. Chiar dac? vorbim ?n acest an de un num?r record de p?s?ri, fermierii care vor suferi stric?ciuni vor fi desp?gubi?i. ?n ultimii ani, pentru culturile acestora s-au pl?tut sume cuprinse ?ntre 10 ?i 15 milioane de euro. Cred c? este important s? g?sim o solu?ie avantajoas? de ambele p?r?i, ?i pentur fermieri, dar ?i pentru vie?uitoare", a spus Dan Hulea. G?sca cu g?t ro?u, cea mai rar? specie din lume FOTO SOR /Daniel Petrescu* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download