Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 03 martie 2021, prima parte Cursul de schimb 03.03.2021 1 EUR4.87681 USD4.0341ANM: vreme schimbatoare in primele saptamani din martie. Care sunt sansele de precipitatii , martie 3, 2021 In primele doua saptamani din luna martie, temperaturile vor fi unele oscilante, cu o perioada in care valorile vor creste cu cateva grade si vor scadea brusc, de la o zi la alta. De asemenea, vor fi semnalate si precipitatii slabe, in majoritatea regiunilor, incepand cu 5 martie, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 1-14 martie. In Banat, la inceputul primei saptamani, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata, astfel ca in perioada 3 – 5 martie vremea va fi calda, cu maxime medii de 14 – 16 grade, apoi se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa in jurul a 6-7 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Dupa 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de pana la 10- 11 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre 0 si 2 grade, cu exceptia noptilor din perioada 7 – 10 martie, cand vor fi mai scazute, spre medii de la -3 la -2 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, local si temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ.In Crisana, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata in primele zile ale intervalului. In perioada 3 – 5 martie vremea va fi calda, cu maxime medii de 12 – 14 grade, dupa care se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne va scadea spre 5 – 6 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Incepand cu data de 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor in jurul a 10 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre -1 si 2 grade, mai putin in noptile din perioada 7 – 10 martie cand vor fi mai scazute, spre medii ce vor oscila intre -5 si -2 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, local si temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ.In zona Transilvaniei, la inceputul primei saptamani, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata, astfel ca in zilele de 4 si 5 martie vremea va deveni calda, cu maxime medii de pana la 12 grade, apoi se va raci brusc, iar media temperaturilor diurne se va situa in jurul a 3 – 5 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Dupa 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, medii ale maximelor de pana la 7 – 8 grade. Temperaturile minime vor fi preponderent negative si se vor situa in medie intre -4 si -2 grade, dar in noptile din perioada 7 – 10 martie acestea vor fi mai scazute, spre medii intre -8 si -5 grade. Precipitatii in general slabe cantitativ, vor fi pe arii restranse in data de 1 martie si din nou, cu caracter local si temporar, incepand cu 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta.In Maramures, valorile termice diurne vor fi in crestere treptata in primele zile ale intervalului, iar in zilele de 3 si 4 martie vremea va deveni calda, cu maxime medii de 10 – 12 grade, apoi se va raci brusc, cu o medie a temperaturilor diurne ce va scadea spre 3 – 4 grade, in intervalul 6 – 8 martie. Din 9 martie, regimul termic va fi in usoara crestere spre valori apropiate de normalul perioadei, cu medii ale maximelor in jurul a 8 grade. Temperaturile minime se vor situa in medie intre -2 si 1 grad, cu exceptia noptilor din perioada 7 – 10 martie, cand vor fi mai scazute, spre medii de la -6 si -4 grade. Incepand cu data de 5 martie si pana la sfarsitul intervalului de referinta, temporar, se vor semnala precipitatii slabe cantitativ, pe arii mai extinse in 5 si 6 martie, precum si in perioada 11 – 14 martie.In regiunea Moldovei, in intervalul 1 – 4 martie, procesul de incalzire se va resimti mai ales la valorile diurne, astfel incat media temperaturilor maxime va creste de la 5 la 14 grade, in timp ce media temperaturilor minime va oscila usor in jurul valorii de zero grade. Intre 5 si 7 martie se estimeaza racirea vremii, spre o medie a maximelor de 3 – 4 grade si a minimelor de la -4 la -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta, iar in intervalul 12 – 14 martie vremea va deveni usor mai calda decat in mod obisnuit in a doua decada a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor intre -2 si 0 grade.Probabilitatea pentru precipitatii in general slabe va fi mai ridicata in intervalul 5 – 7 martie si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.In Dobrogea, in intervalul 1 – 5 martie, procesul de incalzire se va resimti indeosebi la valorile diurne, cu o medie a temperaturilor maxime care va creste de la 6 la 13 grade, in timp ce media temperaturilor minime se va situa intre 2 si 4 grade. Pe 6 si 7 martie se estimeaza racirea vremii, spre o medie a maximelor de 5 grade si a minimelor intre -1 si 0 grade. Pe parcursul celei de-a doua saptamani, prin cresterea treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta, se va ajunge ca, in intervalul 12 – 14 martie, vremea sa devina usor mai calda decat in mod obisnuit in a doua decada a lunii martie, cu medii ale maximelor de 8 – 9 grade si ale minimelor de 1 – 3 grade. Probabilitate pentru precipitatii slabe, predominant sub forma de ploaie, va fi mai ridicata in zilele de 6 si 7 martie si in unele zile ale celei de-a doua saptamani.In Muntenia, vremea se va incalzi pana pe data de 5 martie, cand va deveni calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime ce vor creste, in medie, de la 8 la 16 grade si minime ce se vor situa, in medie, intre zero si doua grade. Racirea vremii estimata pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor in jurul a 6 grade si a minimelor de circa -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta si spre sfarsitul acesteia, vremea va deveni apropiata de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor in jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, probabilitatea pentru precipitatii urmand sa fie in crestere in intervalele 6 – 8 martie si 12 – 14 martie.In Oltenia, vremea se va incalzi in intervalul 1 – 5 martie, devenind calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime ce vor creste, in medie, de la 10 la 16 grade si minime ce se vor situa, in medie, intre zero si doua grade. Racirea prognozata pentru intervalul 5 – 7 martie va conduce la o medie a maximelor in jurul a 6 grade si a minimelor de circa -3 grade. A doua saptamana va fi caracterizata de o crestere treptata a valorilor termice, cu mici variatii de la o zi la alta. Spre finalul saptamanii viitoare vremea va deveni apropiata de normalul termic al celei de-a doua decade a lunii martie, cu medii ale maximelor de 9 – 11 grade si ale minimelor in jurul a zero grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, probabilitatea pentru precipitatii urmand sa fie in crestere in intervalele 6 – 8 martie si 11 – 14 martie.La munte, vremea se va incalzi pana pe data de 4 martie, cand media regionala a temperaturilor maxime va fi de 5 – 6 grade si cea a minimelor de la -3 la -2 grade. Racirea prognozata pentru intervalul 5 – 7 martie va determina maxime, in medie, in jurul a -2 grade si minime, in medie, de cuprinse intre -9 si -7 grade. In cea de-a doua saptamana a lunii martie, in ansamblu normala termic pentru aceasta regiune, media temperaturilor maxime va creste treptat spre zero si doua grade, iar cea a minimelor va ajunge la -6 grade. Probabilitatea pentru precipitatii, predominant ninsori va fi in crestere incepand din data de 5 martie.APIA si SUBVENTII APIA: 4.825 de fermieri ?nregistra?i ?n sistem pentru subven?iile din acest an, Roxana Dobre - 3 martie 2021 APIA: 4.825 de fermieri ?nregistra?i pentru subven?iile din acest an. Campania de primire a cererii unice de plat? a demarat oficial pe 1 martie, iar primii fermieri au depus deja prin mijloace electronice formularul pentru subven?ii.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a informat printr-un mesaj transmis pe pagina proprie de Facebook c? ?n doar dou? zile de la startul Campaniei de primire a Cererilor unice de plat?, la nivelul Centrelor jude?ene ?i locale ale Agen?iei au fost ?nregistrate un num?r de 4.825 de cereri.”Formularul tip al Cererii unice de plat?, instruc?iunile de completare a acestuia, precum ?i informa?iile privind schemele de plat?/m?surile de sprijin au fost aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvolt?rii rurale nr. 46/01.03.2021, publicate ?n Monitorul Oficial al Rom?niei nr. 203 bis ?i se reg?sesc pe site-ul APIA .ro. APIA va sprijini fermierii pe ?ntreaga perioada de depunere a cererilor unice de plat?, prin profesionalism, cu experien?? ?i implicare!”, este mesajul agen?iei.Peste 800.000 de fermieri sunt a?tepta?i s? depun? cererea p?n? pe 15 maiCampania pentru subven?iile din acest an, care se desf??oar? sub sloganul ― ”APIA ?n sprijinul fermierilor! Experien??, Implicare, Profesionalism Depune Cererea Unic? de Plat?”, ?nceput ?n mod oficial pe 1 martie. Agen?ia a anun?at c? din cauza pandemiei Covid 19 fermierii vor putea s?-?i ?nregistreze Cererile unice de plat? ?n anul 2021 f?r? a se prezenta la Centrele jude?ene/locale ?i/sau al Centrul Municipiului Bucure?ti, ?n perioada 01 martie – 15 mai 2021. Se va completa o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? se utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e.Fermierii completeaz? cererea unic? ?i digitizeaz? parcelele ?n IPA OnlineConform APIA, fermierii ??i vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) ?i toate informa?iile din cerere, prin accesarea aplica?iei IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil ?n aplica?ie). De asemenea, fermierii trebuie s? verifice ?mpreun? cu prim?ria pe raza c?reia de?in terenul, situa?ia ?nscrierii ?n Registrul agricol a terenului ?i s? permit? prim?riei s? transmit? la APIA adeverin?a. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii Cererii unice de plat? ?i s? fie valabile la data depunerii Cererii.Reamintim c?, ?n calitate de stat membru al Uniunii Europene, Rom?nia beneficiaz? de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de pl??i/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, respectiv:– schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal ?i zootehnic,– m?surile compensatorii de dezvoltare rural?: M?sura 10 – Agro-mediu ?i clim?, M?sura 11 – Agricultura ecologic?, M?sura 13 – Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice (PNDR 2014-2020),– ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) care se acord? ?n sectorul vegetal ?i zootehnic.ACTE NECESARE PENTRU SUBVEN?IA APIA DE 379 EURO/VAC?! Agroinfo, 03 martie 2021 - SUBVEN?II APIA 2021 ZOOTEHNIE! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? anun?? care sunt actele de care ave?i nevoie ca s? ob?ine?i anul acesta subven?ia APIA de cca 379 euro pe cap de vac?, sprijin cuplat zootehnic (SCZ) pentru vaci de lapte.ACTE SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC VACI DE LAPTE 2021!- copie de pe pa?aportul fiec?rei vaci de lapte pentru care se solicit? SCZ;- adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea/?nregistrarea vacilor de lapte, dup? caz, pentru care se solicit? SCZ, ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? sau suplimentar?;- ?n func?ie de modul de comercializare a laptelui, prin livrare la procesator sau prin v?nzarea direct? a laptelui:a) pentru comercializarea prin livrare: copie de pe cel pu?in un contract cu un prim-cump?r?tor, valabil pe o perioad? de minimum 6 luni, ?nso?it? de copii de pe cel pu?in o factur? sau de pe cel pu?in o fil? din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru produc?torul care efectueaz? livrare de lapte sau, dac? produc?torul de?ine unitate de procesare proprie, copie de pe cel pu?in un aviz de ?nso?ire a m?rfii ?i de pe o not? de intrarerecep?ie care atest? livrarea laptelui laptelui la unitatea proprie de procesare, precum ?i copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care s? reias? obiectul de activitate, respectiv procesare lapte;b) pentru comercializarea prin v?nzare direct?:- copia de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru produc?torul persoana fizic? ceefectueaz? v?nzare direct? a laptelui ?i a produselor lactate, sau copia de pe avizul de ?nso?ire a m?rfii ?i de pe dispozi?ia de ?ncasare a valorii aferente laptelui comercializat, ?n cazul ?n care produc?torul efetueaz? v?nzarea laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridic?;- copie de pe factura/bonuri fiscale de v?nzare direct? a laptelui ?i a produselor lactate pentru PFA, II, IF ?i SC.V? reamintim cuantum SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, pentru anul 2020 -?379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ vaci de lapte se acord? pentru minim 10 vaci eligibile ?i maxim 250 de vaci. ANUN? URGENT APIA SUBVEN?II CRESC?TORI DE ANIMALE!, Agroinfo 03 martie 2021 SUBVEN?II APIA 2021! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? cresc?torii de animale care solicit? anul acesta subven?iile agricole din zootehnie ?i vegetal. Ce trebuie s? face?i ?nainte de completarea cererii unice de plat??ATEN?IE!!! Dac? cererea unic? de plat? cuprinde ?i declara?ie privind sectorul zootehnic,?fermierul ?se va adresa prima dat? Centrului Jude?ean/Local APIA pentru completarea declara?iei privind sectorul zootehnic, ?nainte de accesarea IPA-Online.Ulterior se va putea completa ?i declara?ia privind sectorul vegetal, dac? este cazul, anun?? APIA.Valabil pentru to?i fermierii care depun cererea unic? de plat? anul acesta, at?t din vegetal, c?t ?i zootehnie: NU UITA?I c? trebuie s? solicita?i sprijinul aferent schemei de plat? /ajutorului na?ional / m?surii de sprijin dorite ?i s? semna?i toate paginile cererii unice de plat?! La deschiderea angajamentelor din cadrul m?surii 10 ?i/sau m?surii 11, trebuie s? semna?i ?i partea din cererea unic? de plat? ?V.3.1- Angajamente ?i declara?ii*) – M 10 - Agro-mediu ?i clim?” ?i/sau V.3.2/3.3 - Angajamente ?i declara?ii*) – M 11- Agricultur? ecologic?”, dup? caz.ATEN?IE!!! Cererea unic? de plat? se consider? depus? numai dup? ce a fost ?nchis? ?n aplica?ia IPA-Online ?i a fost ?nregistrat? la APIA!Solicita?i responsabilului de dosar num?rul de ?nregistrare! Este dovada c? a?i depus o cerere unic? de plat? pentru campania curent?.NU UITA?I! Cererea unic? de plat? depus? electronic trebuie semnat? la Centrul Jude?ean/Local APIA. Ve?i fi ?n?tiin?at p?n? lace dat? ve?i putea veni la APIA ?i semna?cererea! Atrage aten?ia APIA.DIRECTOR APIA: CUM SE OB?INE RENTA VIAGER? AGRICOL?! Agroinfo, 03 martie 2021 INFORMA?II APIA. Directorul executiv al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Mure?, Ovidiu S?v??c?, v? spune cum se ob?ine renta viager? agricol?. Iat? informa?iile de care ave?i nevoie.Cu toate c? renta viager? agricol? nu acapareaz? prim planul aten?iei activit??ii APIA, ea reprezint? o form? de recompensare ?i astfel o surs? sigur? de venit pentru seniorii no?tri care au ?n?eles s? ??i ?nstr?ineze sau s? ??i arendeze terenurile agricole ?n decursul timpului.Instituirea rentei viagere agricol? s-a realizat ?n scopul concentr?rii suprafe?elor agricole ?n exploata?ii eficiente, sau chiar numai al exploat?rii lor de c?tre persoane active, interesate de acest domeniu, fapt impus de necesitatea moderniz?rii agriculturii Rom?niei ?i de compatibilizarea acesteia cu practicile din ??rile membre ale Uniunii Europene.A?adar, obiectul rentei viagere agricole ?l constituie numai terenurile cu destina?ie agricol?, situate ?n extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Renta viager? reprezint? o sum? de bani care se acord? anual persoanelor care au dob?ndit calitatea de rentier agricol p?n? la data de 31.12.2009. Ea este pl?tit? pe durata vie?ii rentierului agricol care ?nstr?ineaz? sau arendeaz? terenurile agricole extravilane aflate ?n proprietatea sa ori ?ncheie un acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor legale specifice, av?nd siguran?a unei surse de venit viager?, garantat? de stat.Pentru a deveni rentier, se puteau ?nstr?ina sau arenda numai terenurile care, dup? anul 1990, nu au f?cut obiectul unei alte ?nstr?in?ri prin acte ?ntre vii. Din punct de vedere al caracteristicilor sale juridice, renta viager? agricol? este personal?, netransmisibil? ?i ?nceteaz? de drept la data decesului rentierului agricol.?n cazul arend?rii, renta viager? agricol? se pl?te?te daca terenul ce face obiectul rentei este arendat ?n mod continuu, adic? pe parcursul unui ?ntreg anul calendaristic.?n cazul ?n care contractul de arendare ?nceteaz?, renta viager? agricol? se va pl?ti ?n anul urm?tor doar dac? rentierul ?ncheie, ?n maximum 30 de zile de la ?ncetare, un nou astfel de contract, consider?ndu-se continuitate ?n arendare.Un aspect important de re?inut este faptul c? renta viager? agricol? ?nceteaz? de la data la care terenurile care fac obiectul acesteia, ?nsumate, dep??esc suprafa?a de 10 hectare.Rentierul agricol poate fi numai o persoan? fizic? ?n v?rst? de peste 62 de ani p?n? la data intr?rii ?n acest sistem, care nu are ?i nu va de?ine ?n proprietate, cumulate ?n timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le ?nstr?ineaz? prin acte ?ntre vii sau le arendeaz?, total ori par?ial. Prin excep?ie, poate fi rentier agricol ?i persoana pensionat? pe caz de boal?, gradele I ?i II, care, chiar dac? nu a ?mplinit v?rsta de 62 de ani la aceea?i dat?, ??i dovede?te incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiz? medical?, pe care o va prezenta ?n fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excep?ia celei ce apar?ine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar ?n decizie se consemneaz? ?nerevizuibil”. Din punct de vedere institu?ional, carnetele de rentier agricol se vizeaz? anual, de c?tre centrele jude?ene ale APIA, respectiv al municipiului Bucure?ti. Solicitarea viz?rii carnetului se face personal de c?tre rentierul agricol sau prin mandatar cu procur? autentic?, de principiu, ?n perioada 01 martie – 31 august a fiec?rui an. Renta viager? agricol? se pl?te?te ?ntr-o singur? rat? anual?, p?n? la data de 30 noiembrie a anului urm?tor celui pentru care aceasta este datorat?.Renta viager? agricol? pl?tit? de APIA care nu a fost ?ncasat? de beneficiari, va fi utilizat? pentru reluarea procesului de plata c?tre ace?tia, sau, numai pentru caz de deces, c?tre mo?tenitorii acestora si dup? termenul de 30 Noiembrie al anului urm?tor celui pentru care acesta este datorat?.?n cazul decesului rentierului, mo?tenitorii vor ?ncasa renta, calculat? propor?ional cu perioada p?n? la data decesului survenit? ?n cursul unui an calendaristic, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mo?tenitor, a certificatului de deces ?n original, precum si a carnetului de rentier agricol al defunctului, a explicat ?eful APIA Mure?.DIRECTOR APIA: PL??ILE RESTANTE C?TRE FERMIERI! Agroinfo, 02 martie 2021 SUBVEN?II APIA 2021. To?i fermierii, chiar ?i cei care nu ?i-au primit ?nc? subven?iile din Campania 2020, din cauza unor probleme ap?rute ?n teren, pot depune acum cererile unice de plat? ?n Campania 2021, f?r? nicio interdic?ie, a anun?at Dumitru Stepanescu, directorul executiv al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? Cara?-Severin. El a mai precizat c? sunt ?n curs de rezolvare contesta?iile f?cute de?fermieri la controlul prin teledetec?ie.Mai sunt fermieri care sunt ?n diferite faze, pentru c? avem ?n curs acum o serie de contesta?ii ale fermierilor la rapoartele prin teledetec?ie pe care urmeaz? s? le verific?m ?n teren, deja colegii au plecat de o s?pt?m?n? ?i ?n teren, au fost peste 2.000 de fermieri ?n teledetec?ie doar la centrul T?ma?. Pe parcurs, cum se finalizeaz? aceste rapoarte de control la contesta?iile fermierilor, se introduc, se proceseaz? ?i intr? la plat?, a declarat ?eful APIA Cara?-Severin, pentru Radio Re?i?a. El a precizat c? ace?ti fermieri pot s? depun? cererile unice de plat? pentru subven?iile aferente anului 2020. Campania 2020 e campania 2020, campania 2021 este o alt? campanie, o alt? lgislatur?, nu au ?n comun una cu cealalt? nimic, se pot lua banii. Reamintesc c? anul financiar se termin? la 30 iunie 2021 pentru campania din 2020, a spus Dumitru Stepanescu.?Fermierii pot depune cererile unice de plat??online, B.N. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a ?nceput, de la 1 martie, campania de primire a cererilor unice de plat? pentru anul 2021, care vor putea fi completate online, a anun?at mar?i?institu?ia.?Av?nd ?n vedere c? siguran?a ?n contextul pandemiei COVID-19 este extrem de important? pentru institu?ia noastr?, fermierii vor putea s?-?i ?nregistreze cererile unice de plat? ?n anul 2021 f?r? a se prezenta la centrele jude?ene/locale APIA ?i/sau al municipiului Bucure?ti, p?n? la data de 15 mai 2021. Se va completa o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? se utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e. Ca ?n fiecare an, APIA va fi al?turi de fermieri pe tot parcursul campaniei ?i va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene”, se arat? ?ntr-un comunicat al?institu?iei.Fermierii ??i vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) ?i toate informa?iile din cerere, prin accesarea aplica?iei IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil ?n?aplica?ie).De asemenea, fermierii trebuie s? verifice ?mpreun? cu prim?ria pe raza c?reia de?in terenul situa?ia ?nscrierii ?n Registrul agricol a terenului ?i s? permit? prim?riei s? transmit? la APIA?adeverin?a.Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii Cererii unice de plat? ?i s? fie valabile la data depunerii?cererii.?n cazul ?n care fermierii de?in animale ?n exploata?ie, au obliga?ia s? se asigure c? datele acestora sunt actualizate ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asocia?ie/propriile eviden?e) ?i s? se adreseze centrului jude?ean/local al APIA ?i/sau al municipiului Bucure?ti ?n vederea complet?rii declara?iei sector zootehnic ?n aplica?ia dedicat? sectorului zootehnic, ?nainte de accesarea IPA?Online.Func?ionarii APIA vor contacta fermierii ?n vederea ?nchiderii electronice a cererii ?i pentru programarea acestora ?n vederea semn?rii cererii ?i declara?iilor ata?ate?acesteia.?n calitate de stat membru al Uniunii Europene, Rom?nia beneficiaz? de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de pl??i/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, respectiv schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal ?i zootehnic, m?surile compensatorii de dezvoltare rural?: M?sura 10 - Agro-mediu ?i clim?, M?sura 11 - Agricultura ecologic?, M?sura 13 - Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice (PNDR 2014-2020), precum ?i ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) care se acord? ?n sectorul vegetal ?i?zootehnic.Se extinde programul ″Tomata″. Alte patru noi legume vor fi incluse , Agrostandard | 3 March, 2021 Programul ″Tomata″ se extinde in acest an si va cuprinde alte 4 legume: varza, vinete, castraveti si ardei. In plus, ca sumele pe care le vor lua agricultorii vor fi acordate diferentiat: pentru vanzare directa si pentru industria de conserve, spune ministrul Agriculturii, potrivit Stirile Protv. Noile masuri ar trebui sa scada importurile, desi acest lucru nu s-a intamplat in cazul rosiilor, nici dupa patru ani de subventii. Dupa patru ani si 173 de milioane de euro care au ajuns la cultivatori, noi mancam si mai multe rosii din alte tari ca inainte de lansarea programului “Tomata”. O spune chiar ministrul Agriculturii. Desi consumul a ramas constant, anual, importurile au crescut, in medie, cu 15 procente. Si au ajuns la 86 de mii de tone de rosii, cam 4300 de tiruri.Ardei, varza, castraveti si vinete, pe langa tomatePentru producatorii mici programul Tomata a fost o gura de oxigen, s-au dezvoltat, au crescut solarii, s-a vazut. Retail-ul este interesat sa cumpere marfa de la noi, dar noi nu avem atata marfa sa o dam peste tot.Ministerul vrea sa sustina acum pe langa rosii alte patru legume, toate cultivate in spatii protejate. Vorbim de ardei, varza, castraveti si vinete. La randul lor, legumicultorii propun ca subventiile sa fie acordate pe tot parcursul anului, astfel incat sa nu fie incurajate culturile doar in anumite perioade.Sumele la hectar nu au fost stabilite inca. Prin programul Tomata, un agricultor care avea peste o mie de metri de spatii protejate primea cel mult 3 mii de euro. Pe viitor sumele ar putea fi diferentiate in functie de cheltuieli. De exemplu, o mie de euro la hectar pentru vinete si varza, 3 mii de euro pentru rosii. Sumele vor varia si in functie de destinatie: vanzare in piete sau industria conservelor unde avem mare nevoie de materie prima. Tot pentru legumicutori, in urmatorii 2 ani, ministerul agriculturii a alocat inca 150 de milioane de euro, doar pentru solarii. Si inca 50 de milioane de euro pentru procesare si depozitare, Stirile Protv. APIA - CERERI ONLINEFermierii scap? de cozi , O.D., Ziarul BURSA 03 martiePandemia are ?i p?r?ile ei pozitive pe l?ng? nenum?ratele necazuri pe care le provoac?. Fermierii scap? de cozi ?i ?mbulzeal? ?i au ocazia s? "intre" ?n secolul XXI ?n ceea ce prive?te rela?ia cu institu?iile statului. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a demarat, ?ncep?nd cu aceast? s?pt?m?n?, campania de primire a cererilor unice de plat? pentru anul 2021, care vor putea fi completate online. Conform institu?iei: "Av?nd ?n vedere c? siguran?a ?n contextul pandemiei Covid-19 este extrem de important? pentru institu?ia noastr?, fermierii vor putea s?-?i ?nregistreze cererile unice de plat? ?n anul 2021 f?r? a se prezenta la centrele jude?ene/locale APIA ?i/sau al municipiului Bucure?ti, p?n? la data de 15 mai 2021. Se va completa o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? se utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e. Ca ?n fiecare an, APIA va fi al?turi de fermieri pe tot parcursul campaniei ?i va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene". Fermierii ??i vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) ?i toate informa?iile din cerere, prin accesarea aplica?iei IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil ?n aplica?ie). De asemenea, fermierii trebuie s? verifice ?mpreun? cu prim?ria pe raza c?reia de?in terenul situa?ia ?nscrierii ?n Registrul agricol a terenului ?i s? permit? prim?riei s? transmit? la APIA adeverin?a. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii Cererii unice de plat? ?i s? fie valabile la data depunerii cererii. Astfel, toate documente care dovedesc c? terenul utilizat se afl? la dispozi?ia fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale centrelor APIA. Responsabilitatea privind legalitatea ?i valabilitatea documentelor apar?ine fermierului ?i/sau autorit??ii care a emis/atestat aceste documente, dup? caz. ?n cazul ?n care fermierii de?in animale ?n exploata?ie, au obliga?ia s? se asigure c? datele acestora sunt actualizate ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asocia?ie/propriile eviden?e, dac? sunte?i utilizator SNIIA) ?i s? se adreseze centrului jude?ean/local al APIA ?i/sau al municipiului Bucure?ti ?n vederea complet?rii declara?iei sector zootehnic ?n aplica?ia dedicat? sectorului zootehnic, ?nainte de accesarea IPA Online. Func?ionarii APIA vor contacta fermierii ?n vederea ?nchiderii electronice a cererii ?i pentru programarea acestora ?n vederea semn?rii cererii ?i declara?iilor ata?ate acesteia. "Atragem aten?ia ca, ?nainte de semnarea Cererii unice de plat? sector vegetal ?i zootehnic, s? se verifice ?nc? o dat? datele ?nscrise ?i documenta?ia depus?!", men?ioneaz? APIA.?n calitate de stat membru al Uniunii Europene, ?ara noastr? beneficiaz? de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de pl??i/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ca mecanisme de sus?inere a produc?torilor agricoli, respectiv schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal ?i zootehnic, m?surile compensatorii de dezvoltare rural?: M?sura 10 - Agro-mediu ?i clim?, M?sura 11 - Agricultura ecologic?, M?sura 13 - Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice (PNDR 2014-2020), precum ?i ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) care se acord? ?n sectorul vegetal ?i zootehnic. Potrivit prevederilor legisla?iei europene ?i na?ionale, orice fermier care solicit? pl??i ?n cadrul schemelor de plat?/m?surilor de sprijin/ajutoarelor na?ionale tranzitorii aferente Campaniei 2021 are obliga?ia s? respecte normele de eco-condi?ionalitate, care cuprind Bunele Condi?ii Agricole ?i de Mediu (GAEC) ?i Cerin?ele Legale ?n Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploata?iei, indiferent de m?rimea lor.ORDIN MADR! NOTIFICAREA APIA pentru SPRIJINUL CUPLAT ZOOTEHNIC! Agroinfo, 03 martie 2021 ORDINUL SUBVEN?IILOR! Potrivit Ordinului MADR 45/2021 care stabile?te criteriile pentru plata subven?iilor agricole ?n anii 2021-2022, publicat ?n Monitorul Oficial, ?n vigoare, animalele solicitate la plata sprijinului cuplat zootehnic, SCZ, subven?ia mare, pot fi ?nlocuite. ?n ce situa?ie pute?i ?nlocui un animal solicitat la plat? ?i care este termenul ?n care trebuie s? notifica?i APIA?Animalul solicitat ?n cererea unic? de plat? pentru SCZ supus unei circumstan?e naturale, care se notific? la APIA ?n maximum 10 zile lucr?toare de la data evenimentului, poate fi ?nlocuit cu alt animal, existent ?n exploata?ia cu cod ANSVSA p?n? la data notific?rii, f?r? pierderea dreptului la plata sprijinului, ?n urm?toarele condi?ii:a) beneficiarul s? nu fi fost informat de APIA ?n privin?a unei neconformit??i din cererea unic? de plat?;b) beneficiarul s? nu fi fost informat cu privire la inten?ia APIA de a efectua un control la fa?a locului;c) animalul care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? trebuie s? ?ndeplineasc? toate condi?iile de acordare la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?;d) beneficiarul trebuie s? depun? documenta?ia specific? pentru animalul care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural?;e) animalul care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? nu poate fi ?nlocuit la r?ndul s?u, precizeaz? Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condi?iilor specifice ?i a modului de implementare a schemelor de pl??i prev?zute la art. 1 alin. (2) ?i (3) ?i art. 35 alin. (3) din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de pl??i ?i a unor instrumente de garantare care se aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022. DOCUMENTE SUPLIMENTARE ANUL ACESTA pentru PLATA SUBVEN?IILOR APIA! Agroinfo , 03 martie 2021 ORDINUL SUBVEN?IILOR! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) le poate solicita acte suplimentare fermierilor care cer anul acesta subven?iile din agricultur?. Lista actelor suplimentare pentru plata subven?iilor APIA!?n sensul art. 42 alin. (2) din ordonan??, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arend? ?inut de secretarul consiliului local, ?nregistr?ri contabile, registre ale exploata?iei, dovada suspend?rii activit??ii agentului economic eliberat? de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind ac?ionariatul societ??ilor comerciale, registrul zilierilor angaja?i ?n baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activit??i cu caracter ocazional desf??urate de zilieri, precizeaz? Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condi?iilor specifice ?i a modului de implementare a schemelor de pl??i prev?zute la art. 1 alin. (2) ?i (3) ?i art. 35 alin. (3) din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de pl??i ?i a unor instrumente de garantare care se aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022.Art.42, alin.2 Ordonan?a subven?iilor, OUG 11/2021: Pentru a asigura protec?ia eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) ?i (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, ?n cazul ?n care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizeaz? un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalit??ii ?i regularit??ii pl??ilor, APIA este ?ndrept??it? s? solicite documente suplimentare fermierilor.Index de Secet?, primul produs de asigurare pentru secet? din Rom?nia aduce noi beneficii fermierilor ?n anul agricol 2021, Ferma , 03 martie 2021 - Bucure?ti, 22.02.2021: Agra Asigur?ri, unul dintre liderii de pia?? ?n domeniul asigur?rilor agricole ?i totodat? prima companie care a adus ?n Rom?nia un produs de asigurare pentru secet?, vine ?n sprijinul fermierilor cu noi beneficii pentru anul agricol 2021. Index de Secet? ?i Agrar Basis devin din acest an o poli?? comun?, cu avantaje suplimentare precum asigurarea culturilor de soia ?i desp?gubirea de la deficit mai mic de precipita?ii ?i anume de 30%. Fermierii pot fi desp?gubi?i pentru daunele produse de secet?, grindin? ?i alte calamit??i naturale asupra culturilor de c?mp, printr-un proces simplu ?i nebirocratic de subscriere a riscurilor. Evaluarea daunelor se realizeaz? transparent, iar pentru produsul de index cu ajutorul datelor istorice sau parametrilor istorici prelua?i de la cele 121 de sta?ii meteorologice acreditate ANMH, cuprinse ?i ?n produsul de asigurare pentru secet? ?i ar?i?a.Valurile de canicul?, lipsa precipita?iilor din ultimii ani, precum ?i extremele meteorologice tot mai frecvente confirm? faptul c? schimb?rile climatice au un impact sever asupra agriculturii. ?n anul agricol 2019 - 2020, seceta pedologic? extrem? a f?cut ravagii asupra culturilor ?n mai multe zone ale Rom?niei, afect?nd circa 2,2 milioane de hectare de teren arabil, ceea ce reprezint? aproape un sfert din suprafa?a arabil? a ??rii, precum ?i o treime din portofoliul asigurat pe acest risc. Cel mai mare deficit de precipita?ii s-a ?nregistrat ?n zona de sud-est a ??rii, Moldova ?i Dobrogea, iar cele mai afectate culturi au fost cele de prim?var?, porumb ?i floarea soarelui, ?ns? au fost afectate ?i culturile de toamn?. Nevoia fermierilor pentru asigurare din aceste zone ale ??rii este din ce ?n ce mai mare. “Av?nd ?n vedere ?i situa?ia precar? a sistemelor de iriga?ie din ?ara noastr?, asigurarea de secet? este menit? s? vin? ?n sprijinul fermierilor rom?ni. Agra Asigur?ri a adus mai multe produse de asigurare, printre care ?i Index de Secet?, un produs de asigurare unic ?n pia?? la introducerea lui ?n 2015 pe pia?a din Rom?nia”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigur?ri Rom?nia.?Noi avantaje introduse ?n programul de asigurare Index de secet? 2021??ncep?nd cu anul 2021, Agrar Basis ?i Index de Secet? devin o poli?? de asigurare comun?, menit? s? sprijine fermierii, adapt?ndu-se c?t mai bine realit??ii din teren. Index de Secet? este un supliment acordat la poli?a Agrar Basis ?n contextul subm?surii 17.1 ?i vine cu mai multe nout??i ?i avantaje, menite s? consolideze sprijinul acordat fermierilor.Cel mai important avantaj este reprezentat de subven?ia acordat? de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale. ?ncep?nd cu 2019, seceta ?i ar?i?a sunt riscuri subven?ionabile de c?tre AFIR prin Subm?sura 17.1. Suplimentul financiar acordat prin poli?a Index de Secet? se poate acorda al?turi de poli?a de baz? destinat? culturilor mari, Agrar Basis. ?Astfel, fermierul are cultura asigurat? at?t pentru riscul de secet?, c?t ?i pentru grindin? sau ?nghe?, ?ntr-o singur? poli??. La ?ncheierea acestei poli?e Asiguratul are posibilitatea de a alege suma asigurat? pe hectar pentru fiecare cultur?, precum ?i sta?ia meteo de la care va fi preluat nivelul precipita?iilor.Agra Asigur?ri are parteneriat cu 121 de sta?ii meteo acreditate de ANMH, Administra?ia Na?ional? de Meteorologie. Fiind un produs de index, evaluarea daunelor produse de secet? se face ?n mod transparent, ?n baza analizei parametrilor istorici oficiali pe ultimii 7-10 ani, furnizate de c?tre sta?iile meteo eligibile, alese de fermier la ?ncheierea poli?ei.?ncep?nd cu acest an, sunt incluse ?n poli?a de asigurare ?i culturile de soia, al?turi de gr?ul de toamn?, culturile de porumb ?i floarea soarelui.Agra Asigur?ri pune la dispozi?ia fermierilor o nou? op?iune disponibil? la ?ncheierea poli?ei, respectiv varianta de desp?gubire 60/30. ?n acest sens, desp?gubirile pentru secet? pornesc de la un deficit mai mic de precipita?ii, ceea ce constituie un avantaj important pentru fermieri. De asemenea, desp?gubirea se acord? pe fiecare punct procentual al deficitului de precipita?ii ?i pe ?ntreaga suprafa?? asigurat? ?n poli??.Fermierii beneficiaz? acum ?i de un termen prelungit p?n? la data de 30.04.2021 pentru subscrierea poli?elor pentru culturile de floarea soarelui, porumb ?i soia, iar pentru cultura de gr?u de toamn?, termenul limit? de depune a cererii de asigurare este de 26.02.2021.?Retrospectiva ?i provoc?rile sezonului de v?nz?ri 2019-2020Evenimentele declan?ate de secet?, ?mpreun? cu criza mondial? generat? de r?sp?ndirea virusului Covid-19, au accentuat impactul negativ resim?it de fermieri. Acest lucru a solicitat evaluarea daunelor conform m?surilor de siguran?? impuse de c?tre autorit??i.Viitorul culturilor ?ns?m?n?ate ?n prim?vara anului trecut, care au fost afectate de secet?, ?nc? se afl? sub semnul ?ntreb?rii. Din partea MADR nu exist? ?nc? o hot?r?re oficial? privind aceste desp?gubiri.“Echipa Agra Asigur?ri ??i dore?te s? r?spund? cu promptitudine solicit?rilor de asigurare ?i evaluare a culturilor, garant?nd siguran?? ?i continuitate ?n acest sector. Contextul distan??rii sociale ?i trecerea la desf??urarea activit??ii ?n mediul online a constituit o provocare, at?t pentru pia?a asigur?rilor, c?t ?i pentru industria agricol?. Cu toate acestea, ne uit?m la un sezon de v?nz?ri reu?it ?i ne bucur?m c? am reu?it s? fim al?turi de fermieri ?i ?n aceast? perioad? dificil?”, a declarat Adrian-Horia Lupu, director general Agra Asigur?ri Rom?nia.?AFIR si FINANTARIGranturi pentru agricultori prin Agro IMM Invest, S.B. , Miscellanea / 03 martieProgramul IMM Invest urmeaz? s? fie modificat. Astfel, pe zona de agricultur? vor fi schimb?ri importante, precum un grant nerambursabil de maxim 10% din valoarea creditului acordat. Practic, asta va fi suplimentar sprijinului financiar acordat ?n cadrul programului IMM Invest, format din acoperirea integral? a comisioanelor de risc, de administrare ?i a dob?nzilor la creditul garantat pentru 8 luni, informeaz? Hotnews.Practic, prin subprogramul Agro IMM Invest va fi acordat un grant nerambursabil de maxim 10% din valoarea creditului garantat, a?a cum am spus, cu condi?ia ?ncadr?rii ?n plafonul de 120.000 euro pentru fiecare ?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului ?i acvaculturii sau 100.000 euro pentru fiecare firm? din produc?ia primar? de produse agricole, ori 800.000 euro pentru fiecare ?ntreprindere din sectorul alimentar.Grantul se va acorda ?n termen de 1 an. De asemenea, va fi o perioad? de gra?ie extins? de maximul 24 de luni pentru creditele de investi?ii ale beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii ?i sectorului alimentar ce aplic? ?n cadrul Agro IMM Invest.Pentru celelalte credite de investi?ii, durata de gra?ie maxim? va fi de 18 luni.Creditele garantate ?n cadrul Agro IMM Invest vor avea o perioad? de gra?ie de 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursare creditelor se va efectua ?n cel pu?in 2 rate pe an.Conform proiectului, vor fi inclu?i la IMM Invest ?i produc?torii de vin ?i bere.Autorit??ile estimeaz? c? vor beneficia 58.987 de firme prin IMM invest ?i Agro IMM Invest, potrivit Hotnews.MEAT: 92% din bugetul Ministerului Economiei reprezint? ajutoare acordate sectorului privat, 3 Martie 2021 11:19, Economie Ultima ora Bugetul alocat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului (MEAT) va fi cheltuit ?n propor?ie de 92% pe ajutoare acordate companiilor private afectate de restric?iile impuse de stat pentru controlul pandemiei, potrivit unui comunicat al ministerului de resort. "Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului are alocat pentru 2021 un buget de aproape dou? ori mai mare dec?t anul trecut, creditele bugetare aprobate totaliz?nd 6,6 miliarde de lei. 92% din acest buget va fi folosit pentru ajutoare acordate sectorului privat, afectat de m?surile impuse de stat pentru controlul pandemiei COVID-19", se spune ?n comunicat.Potrivit Legii bugetului, unul dintre programele de ajutor pe care Ministerul Economiei le va administra anul acesta este cel dedicat ?ntreprinderilor din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimenta?ie ?i agen?ii de turism, a c?ror activitate a fost afectat? de pandemie, conform Agerpres.ro."Obiectivul principal al sprijinului financiar este s? asigure continuitatea activit??ii operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimenta?ie, agen?ii de turism, grav afecta?i de impactul economic al epidemiei de coronavirus prin ?mbun?t??irea accesului la lichidit??i, pentru a-i ajuta s? ??i continue activitatea ?i s? p?streze locurile de munc?. ?n acest sens, programul a fost legiferat deja prin recenta OUG 10/2021, denumit? generic 'Ordonan?a HoReCa', prin care ajutorul se acord? beneficiarilor sub forma unor granturi ?n cuantum de 20% din baza de calcul, rezultat? din desf??urarea activit??ilor aferente codurilor CAEN specifice turismului", men?ioneaz? sursa citat?.De asemenea, M?sura 3 de sprijin a IMM-urilor - granturi pentru investi?ii - va fi opera?ionalizat? ?n acest an."Ministerul continu? ?i anul acesta m?surile de ajutor din Programul de granturi pentru IMM. Pe l?ng? M?sura 1, care vizeaz? microgranturile (ajutoare de stat de c?te 2.000 de euro pentru micro?ntreprinderi), ?i M?sura 2, granturi pentru capital de lucru, va fi opera?ionalizat? ?i M?sura 3, granturi pentru investi?ii, blocat? momentan p?n? la remedierea unor probleme ap?rute la modul de selec?ie a firmelor solicitante. Obiectivul principal al acestei scheme de ajutor de stat ?l constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului opera?ional Competitivitate 2014-2020, denumit ?n continuare POC, ?n contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a c?ror activitate a fost afectat? de r?sp?ndirea virusului SARS-CoV-2 sau a c?ror activitate a fost interzis? prin ordonan?e militare pe perioada st?rii de urgen?? sau ?ngr?dite pe perioada st?rii de alert?", spune documentul.Potrivit sintezei programelor finan?ate prin bugetul MEAT, Programul 1 (Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice) are propuse pentru anul curent credite de angajament de 233 de milioane de lei ?i credite bugetare de 100 de milioane de lei, iar programul 2 (Program privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar pentru ?ntreprinderi) prevede credite de angajament de 2,5 miliarde de lei ?i credite bugetare de 1 miliard.Programul 3 (Stimularea exporturilor) are propuse credite de angajament de 1,5 milioane de lei ?i credite bugetare de 1,5 milioane de lei, iar programul 4 (Programul pentru stimularea ?nfiin??rii ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii ''Start-up Nation - ROMANIA'') are credite de angajament de 14,6 milioane de lei ?i credite bugetare de 641,9 milioane de lei.Pentru programul 5 (Programe de conservare sau de ?nchidere a minelor) sunt alocate credite de angajament de 70 de milioane de lei ?i credite bugetare de 70 de milioane de lei, programul 6 (Program de marketing ?i promivare turistic?) are prev?zute credite de angajament de 6,7 milioane de lei ?i credite bugetare de 6,7 milioane de lei, programul 7 (Dezvoltarea produselor turistice) are propuse credite de angajament de 50,2 milioane de lei ?i credite bugetare de 50,2 milioane de lei, iar pentru programul 8 (Program geologic la nivel na?ional privind direc?iile de desf??urare a activit??ii de cercetare geologic? a resurselor minerale) sunt propuse credite de angajament ?n valoare de 1,02 milioane de lei ?i credite bugetare ?n valoare de 1,02 milioane de lei.Aten?ie la proiectele pe fonduri europene cu legume! Informa?ii despre controalele pe teren , 3 martie 2021, Ionu? F?nt?n?Mare aten?ie la proiectele cu legume ?nfiin?are prin fonduri europene. Se pare c? ?ncep?nd cu anul acesta, controalele pe teren vor fi mult mai drastice, iar fermele care nu ?ndeplinesc anumite condi?ii vor fi declarate neeligibile. Informa?ia vine de la consultantul Ion P?unel, care a participat la grupurile de lucru pentru stabilirea fi?elor m?surilor care vor fi deschise pentru perioada de tranzi?ie 2021-2022.?n cadrul emisiunii ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, Ion P?unel a dialogat cu un telespectator AGRO TV interesat de accesarea fondurilor europene ?i a f?cut urm?toarele preciz?ri:”Dac? vre?i s? face?i SO-uri mai multe din suprafa?? mai mic?, v? sugerez legumele. Dar dac? nu sunte?i ?ntr-o zon? legumicol?, v-a? sugera s? nu face?i asta. V? spun ?n premier? c? vor fi foarte controlate proiectele pe legumicultur?, gen maz?re de gr?din?, dovleci de copt etc. Dac? nu suntem ?ntr-un areal care permite legumicultura, dac? nu avem o surs? de iriga?ii, din informa?iile pe care la am la aceast? dat?, ?n momentul vizitei pe teren, proiectul va fi declarat neeligibil”, a explicat consultantul Ion P?unel.Le reamintim cultivatorilor de legume interesa?i de fonduri europene c? Ministerul Agriculturii a alocat sume distincte pentru sectorul legumicol prin subm?sura 4.1, care a fost ?mp?r?it? astfel:sM4.1 – achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm? (except?nd legumicultur? ?i cartof) – alocare public? 125 milioane eurosM4.1 – vegetal ?i zootehnic ?i condi?ionare ?i procesare ?n ferm? ?i marketing (f?r? sectorul legume ?i cartofi) (modernizare) – alocare public? 110 milioane eurosM4.1 – tineri fermieri achizi?ie utilaje (vegetal ?i zootehnic) – alocare public? 75 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) NA?IONAL – alocare public? 240 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) MONTAN – alocare public? 60 milioane eurosM4.1 – legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing, inclusiv utilaje ?i iriga?ii) – alocare public? 100 milioane eurosM4.1 – condi?ionare, procesare ?i marketing – legume ?i cartofi (modernizare) – alocare public? 50 milioane euro.Cum pot tinerii fermieri care au dep??it limita de 24 de luni s? acceseze fonduri europene, 3 martie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n? Subm?sura 6.1 este una dintre cele mai populare m?suri pentru accesarea de fonduri europene ?n agricultura rom?neasc?. ?n ultimii ani, mul?i tineri fermieri au ?i-au ?nfiin?at ferme prin intermediul acestei subm?suri, ?ns? exist? la fel de mul?i tineri care se afl? acum ?n imposibilitatea de a mai depune proiecte. Ceea ce ?i ?mpiedic? este o condi?ie din ghidul solicitantului, care specific? faptul c? ace?tia trebuie s? aib? maximum 24 de luni de la ?nregistrarea ca micro-?ntreprindere/?ntreprindere mic? ?naintea depunerii cererii de finan?are.De?i au existat demersuri, at?t din partea mediului asociativ, c?t ?i din partea Ministerului Agriculturii, ca aceast? condi?ie s? fie eliminat?, ea se afl? din 2017 ?n regulamentul european, a?a c? tinerii care au dep??it acest termen se afl? ?n imposibilitatea de a mai accesa fonduri europene prin subm?sura 6.1. Consultantul Ion P?unel a explicat acest lucru ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, r?spunz?ndu-i unui telespectator AGRO TV interesat de acest subiect.”Din p?cate, aici avem o veste trist?. Din partea Ministerului Agriculturii exist? toat? disponibilitatea, ?ns? eliminarea acestei limite de 24 de luni nu este posibil? pe perioada de tranzi?ie. P?n? ?n anul 2017 era doar o limit? impus? de statul rom?n, ?ns? din toamna anului 2017, este impus? prin regulament european ?i nu cred c? vom reu?i s? o schimb?m pentru perioada de tranzi?ie”, a precizat P?unel.Totu?i, cauza nu este una pierdut? pentru tinerii fermieri care vor s? acceseze fonduri europene ?i au dep??it aceast? limit?. Pentru a veni ?n sprijinul lor, MADR a alocat pentru perioada de tranzi?ie o sum? distinct? dedicat? tinerilor fermieri ?n cadrul subm?surii 4.1, care va putea fi accesat? ?i de c?tre cei care au dep??it termenul de 24 de luni”Pentru cei care au mai mult de 24 de luni, au posibilitatea s? mearg? pe m?sura 4.1, componenta dedicat? doar tinerilor fermieri, cu o finan?are de 70-30 din informa?iile pe care le avem p?n? la aceast? dat?”, a mai explicat consultantul Ion P?unel.Le reamintim fermierilor doritori s? beneficieze de fonduri europene c? subm?sura 4.1 pentru perioada de tranzi?ie 2021-2022 a fost ?mp?r?it? astfel:sM4.1 – achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm? (except?nd legumicultur? ?i cartof) – alocare public? 125 milioane eurosM4.1 – vegetal ?i zootehnic ?i condi?ionare ?i procesare ?n ferm? ?i marketing (f?r? sectorul legume ?i cartofi) (modernizare) – alocare public? 110 milioane eurosM4.1 – tineri fermieri achizi?ie utilaje (vegetal ?i zootehnic) – alocare public? 75 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) NA?IONAL – alocare public? 240 milioane eurosM4.1 – zootehnie (produc?ie primar? ?i marketing; f?r? condi?ionare ?i procesare) MONTAN – alocare public? 60 milioane eurosM4.1 – legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i marketing, inclusiv utilaje ?i iriga?ii) – alocare public? 100 milioane eurosM4.1 – condi?ionare, procesare ?i marketing – legume ?i cartofi (modernizare) – alocare public? 50 milioane euro.De asemenea, pentru tinerii fermieri care se ?ncadreaz? ?n limita de 24 de luni ?i vor s? acceseze fonduri europene prin subm?sura 6.1, reamintim faptul c? aloc?rile financiare pentru fiecare proiect vor fi mai mari ?ncep?nd cu anul acesta. Anun?ul a fost f?cut de ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n exclusivitate pentru AGRO TV.”Am introdus valori crescute per proiect, ?n sensul c? aloc?rile maxime per proiect vor fi de 70.000 euro pentru exploata?iile care integreaz? ?n planul de afaceri opera?iuni de condi?ionare/procesare sau agricultur? ecologic? pentru exploata?iile ?ntre 30.000 ?i 50.000 SO. De asemenea, vor fi aloca?i 60.000 euro per proiect pentru exploata?iile care integreaz? acelea?i opera?iuni de condi?ionare/procesare ?i agricultur? ecologic?, pentru exploata?iile ?ntre 12.000 ?i 29.999 SO”, a precizat Adrian Oros ?n emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.Mai mult, alocarea financiar? total? pentru subm?sura 6.1 pentru perioada de tranzi?ie este de 100 milioane euro, ?ns? exist? demersuri pentru ca aceasta s? fie dublat?. ?n acest sens, Uniunea Salv?m ??ranul Rom?n a trimis o solicitare oficial? c?tre MADR.R?m?ne?i pe AGRO TV pentru a afla ?n exclusivitate toate nout??ile privind fondurile europene pentru fermieri.ALTELECoali?ie ?mpotriva fermierilor, Mihaela Prevenda, Mar?i, 02 Martie 2021 Pe parcursul anului trecut ?i mai abitir ?n campania electoral? pentru alegerile parlamentare, guvernan?ii de atunci ?i de azi le-au promis agricultorilor desp?gubiri pentru culturile afectate de secet?. La culturile de toamn? mai sunt restan?e de dat. ?n ceea ce prive?te culturile ?ns?m?n?ate ?n prim?vara lui 2020 ?i afectate de seceta pedologic? f?r? precedent, ?n septembrie trecut fermierii primeau asigur?ri de la Ministerul Agriculturii, at?t prin ministrul Adrian Oros, c?t ?i prin secretarii de stat George Scarlat ?i Emil Dumitru, c? la rectificarea bugetar? din octombrie (care n-a mai fost atunci, ci mai t?rziu ?i f?r? banii pentru desp?gubirea agricultorilor) vor fi cuprinse sumele necesare desp?gubirilor. Apoi, p?n? la alegerile din decembrie, fermierii au fost asigura?i c? ?n aceast? prim?var?,?cel t?rziu, vor avea banii ?n conturi. Dup? alegerile parlamentare s-a a?ternut t?cerea. Noua conducere a ??rii s-a pus pe mo?it bugetul anului 2021, iar desp?gubirile pare-se c? au fost uitate pe coclaurile b?t?torite ?n campania electoral? de to?i cei care au fost ?i mai sunt ?n conducerea MADR, precum ?i de cei care acum sunt parlamentari ai partidelor care formeaz? coali?ia de guvernare.Speran?ele fermierilor s-au ?ndreptat c?tre Parlamentul Rom?niei, unde zilele trecute parlamentarii PSD au propus diverse amendamente la Legea bugetului de stat pe anul ?n curs, printre care ?i acordarea desp?gubirilor pentru agricultorii ale c?ror culturi au fost afectate de secet?. Surpriz?, ?ns?! Tocmai ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a votat ?mpotriva acord?rii desp?gubirilor. La fel, ?mpotriv?, au votat ?i al?i parlamentari ai PNL, USR PLUS ?i UDMR, unii cu afaceri ?n agricultur?, al?ii, care au fost ?n conducerea MADR pe vremea promisiunilor, cum e cazul lui Emil Dumitru. George Scarlat s-a ab?inut, ceea ce e egal cu ?mpotriv?.?n ce ?ar? ministrul Agriculturii voteaz? ?i ia decizii ?mpotriva agriculturii? E hilar, nu? Iat? c? se ?nt?mpl? ?n Rom?nia, ?ara ?n care orice este posibil, dup? cum se vede.?Ce i-a f?cut s? voteze ?mpotriv?, totu?i? Din ce aud, a?a cum b?nuiam, faptul c? amendamentele la buget sunt ini?iate de PSD, votul ?mpotriv? a venit drept ceva firesc. Dar firesc este doar pentru clasa politic? rom?neasc? s? procedeze ?n aceast? manier?. ?n politica d?mbovi?ean? primeaz? culoarea politic? ?i nicidecum interesul cet??eanului. Dac?-i ordin, cu pl?cere!Crede?i oare c? are vreunul mustr?ri de con?tiin??? S-ar fi v?zut, prin demisiile care ar fi fost deja depuse. Virtu?i ca onoarea sau curajul nu ?i-au f?cut loc ?n politica de la noi.Indiferent de la ce partid vine o ini?iativ? legislativ?, ea trebuie sus?inut? de toat? lumea, at?ta timp c?t este ?n avantajul cet??eanului. A?a arat? normalul. ?n Rom?nia anului 2021, exact asta nu se ?nt?mpl?, firescul lucrurilor arat? altfel dec?t oriunde pe acest p?m?nt.Te-ai fi a?teptat ca pentru ?oamenii noi”, de la USR PLUS, s? primeze cet??eanul rom?n, ?n cazul de fa?? fermierul, dar iat? c? ?ce se na?te din pisic? ?oareci m?n?nc?” – Ciocoii vechi ?i noi.O Rom?nie normal? vom avea atunci c?nd politicianul ajuns la guvernare va avea respect pentru cet??eanul care l-a trimis ?n fruntea ??rii, c?nd politicianul nu va mai folosi banii publici pentru propriile-i interese, c?nd to?i cei angrena?i ?n institu?iile statului vor ?ine seama de cet??eanul care le pl?te?te salariile, care finan?eaz? buzunarul statului. ?nc? o dat?, buzunarul statului, nu al politicianului ori al func?ionarului public!P?n? atunci, noi s? fim bine, c? de r?u se ocup? cei pe care i-am votat…?n fotografia care ilustreaz? articolul este coali?ia care a votat ?mpotriva fermierilor, doar pentru c? amendamentele la Legea bugetului vin de la ?partidul lui Ciolacu”. ?Fermierii fac apel la Presedintele Romaniei: ?Regretam ca trebuie sa facem acest demers, al disperarii, catre Presedinte” martie 3, 2021 Fermierii fac inca un apel catre autoritati pentru primirea despagubirilor pentru seceta, promise inca de anul trecut, insa neacordate. De aceasta data, se adreseaza Presedintelui Klaus Iohannis, caruia ii solicita sa medieze conflictul dintre ei si Guvern, generat de neicluderea sumei necesare acordarii despagubirilor in bugetul Ministerului Agriculturii. ?Mai sunt cateva ore pana la votul final din Parlament pe proiectul Legii bugetului de stat si parlamentarii de la Putere, in ciuda tuturor apelurilor din mediul asociativ agricol, sunt pe cale sa dea o lovitura nimicitoare pentru zeci de mii de fermieri romani si sa puna in pericol agricultura nationala in anul 2021, afectand securitatea alimentara a natiunii”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Forta Fermierilor.Asociatia Forta Fermierilor, in numele agricultorilor din Romania, face un apel public, prin intermediul mass-media, catre Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, cu rugamintea sa medieze situatia creata prin refuzul Guvernului si a majoritatii parlamentare de a include despagubirile de seceta pentru culturile de primavara aferente anului 2020 in Legea bugetului de stat.?Regretam cu suntem nevoiti sa facem acest demers public, al disperarii, catre presedintele Romaniei. Suntem in aceasta situatie pentru ca fermierilor acestei tari le-a fost inselata increderea prin nenumaratele promisiuni publice, inclusiv in timpul si dupa campania electorala, ca aceste despagubiri vor fi acordate de la buget, in acest an. Promisiunile nu au fost respectate. Consideram ca domnul Klaus Iohannis, pe baza prevederilor articolului 80 din Constitutia Romaniei, care stipuleaza ca presedintele Romaniei este mediator intre stat si societate, poate debloca aceasta situatie creata si ii poate salva pe multi dintre fermierii nostri de la un faliment sigur(…)Suntem convinsi ca, in aceste putine ore ramase pana la adoptarea in Parlament a Legii bugetului, se poate gasi o formula prin care aceste despagubiri sa poata fi acordate. Reamintim ca suma necesara pentru plata despagubirilor de seceta este de 1 miliard de lei (aproximativ 210 milioane de euro). Aceasta suma este necesara pentru ca o mare parte din fermierii Romaniei sa isi poata infiinta culturile din acest an si sa contribuie la cresterea economica pe care ne-o dorim atat de mult in 2021″, mai spun acestia.O ultim? solu?ie – Fermierii ??i strig? disperarea ?n strad?! martie 3, 2021 agrimanet AGRICULTORII s-au decis s? IAS? ?N STRAD?!ACCPT Ia?i a hot?r?t s? treac? la proteste publice, ???, ? ??????, ?????? ????? ?? ??? ??. Atunci vor declan?a ac?iuni simultane ?n fa?a prefecturilor din jude?ele Iasi, Botosani si Vaslui.PROTESTUL exprim? indignarea noastr? datorat? neincluderii ?n Proiectul de buget a sumelor pentru despagubirea culturilor de primavara afectate de seceta din anul precedent ?i implicit imposibilitatea noastr? de redresare ?i continuare a ciclului productiv, spunea pre?edintele asocia?iei, Emil B?lteanu. Asocia?ia a preg?tit ?i o scrisoare deschis?, ?n care explic? motivele care au condus la aceste ac?iuni publice:CU?ITUL A AJUNS LA OS!Fermierii fierb. Noi reprezentantii lor, cu dificultate ?inem starea de spirit inc? sub control!MOTIVEa) Subventii sub nivelul celor europene in timp ce achizitiile noastre: utilaje, fertilizanti, inputuri, seminte, carburanti, duc banii tocmai catre acele tari, unde fermierul este mult mai bine sprijinit atat de stat cat si de UE.b) 95% dintre fermieri au credite la b?nci, toate cu capital strain, platim dobanzi si penalitati la credite, care in aceleasi state europene sunt in jur de 1-2%, chiar negative. Cu asemenea credite strainii cumpara teren si ferme in Romania.c) ?n 30 de ani agricultura a crescut, dar pre?ul acestei cre?teri nu a insemnat cresterea neaparat? a nivelului de trai ! Satul este depopulat ?i zootehnia este in moarte clinic?!d) Anul trecut, urmare a secetei din zona de est si sud-est pentru fermieri inseamna:I. Diminuarea cifrei de afaceri cu minim 40% pana la 90%;II. Intarzieri la plata facturilor pentru inputuri – pierderi – 25 -50%;III. Despagubirile ar acoperi costurile cu achizitia fertilizantilor care in ultimele 2 luni au crescut 30-50%;Costul carburantilor a crescut cu 15% din 15.11.2020 pana acum!Distribuitorii nu mai finanteaza fermieri cu datorii din anul 2020;Culturile de primavara au fost mai puternic afectate decat cele de toamna, iar acestea fiind despagubite in procent de ~90%. Nu este corect ca cele de toamna sa fie despagubite si cele de primavara NU.Unii fermieri, neindeplinind contractele de livrari cereale au primit penalitati de la 100 pana la 800 lei/tona;e) Ministrul Agriculturii a afirmat c?: ?Despagubirile nu acopera nici pe departe pierderile suferite de fermieri”;f) Despagubirile se vor intoarce, in mare parte la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.IN CONCLUZIEcu demnitate, cerem sprijin, nu cersim !cu demnitate, va solicitam sa sprijiniti iesirea din situatia grava a fermierilor!dovediti ca sus?ine?i agricultura din Rom?nia, sector aflat in mare suferinta!sensibilizati si convingeti decidentii politici ca in caz contrar, nemultumirile fermierilor disperati pot genera manifestari sociale grave care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastra, nici pentru noi.dati semnalul pe care il asteapta mii de fermieri – alocare bugetara pentru sprijin despagubiri zone calamitate de seceta, in anul 2020!Informare preluata de la Profitul AgricolScrisoare deschis?- Agro IMM Invest NU POATE ?nlocui acordarea desp?gubirilor pentru secet?, 3 martie 2021, Diana VasilescuMai jos, se reg?se?te scrisoarea deschis? a Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare intitulat?: AGRO IMM INVEST NU POATE ?NLOCUI ACORDAREA DESP?GUBIRILOR PENTRU SECET?Stima?i membri ai Guvernului,Stima?i Parlamentari,Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a purtat ?n permanen?? un dialog cu autorit??ile ?i a solicitat prin nenum?rate adrese oficiale ?i publice, ?ncep?nd cu luna iulie 2020, aprobarea a dou? acte normative:–OUG privind declararea st?rii de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare ?i evaluare a daunelor provocate de seceta pedologic? sever? ?n conformitate cu gradul de d?unare–OUG privind am?narea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afecta?i de seceta pedologic? 2020, pentru a preveni situa?ia catastrofal? ?n care au ajuns cei cca 80.000 fermieri ?i familiile lor.De?i au trecut 8 luni de c?nd tragem semnale de alarm? ?i solicit?m am?narea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afecta?i de seceta pedologic? sever?, chiar ?i ?n martie 2021, dac? se legifereaz? acest subprogram de sus?inere a ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii ?i sectorului alimentar AGRO IMM INVEST ?i se aloc? bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentar? ?i fermierii care nu au fost afecta?i de seceta pedologic? sever?, sau cei care sunt calamita?i cu un procent de d?unare minor ?i sunt bancabili/finan?abili.Trebuie s? fim con?tien?i c? acest subprogram reprezint? o necesitate, dar este o m?sur? complementar? pentru sectorul agro-alimentar, fiind o m?sur? pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021.Dac? ne referim strict la produc?torii agricoli afecta?i de seceta pedologic? sever? la culturile de toamn? 2019 sau prim?var? 2020, acest subprogram nu reprezint? o solu?ie imediat?, a?a cum urgen?a o impune pentru fermierii afecta?i de secet?, a?a cum Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare a solicitat ?n nenum?rate r?nduri. Fermierii afecta?i de secet? au problem ?n special cu indicatorii bancari, nu mai au garan?ii ?i nu vor putea fi accepta?i de acestea pentru accesarea finan??rilor.?Dac? dorim s? ajut?m fermierii afecta?i de secet? ?i care de?in procese verbale de constatare ?i evaluare a pagubelor la culturile agricole, ace?tia pot fi considera?i ca fiind titularii unei crean?e asupra bugetului de stat prin MADR, ?n cuantumul stabilit prin cererea de desp?gubire (crean?? = suprafa?? x cuantumul ajutorului de stat pe ha).Printr-un mecanism de creditare ?i garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedur? mult simplificat?, fermierii afecta?i de calamit??i pot accesa de la b?nci, credite pentru capital de lucru, ?n limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru desp?gubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioad? de 8-12 luni.?Azi, 02.03.2021, facem un ultim apel disperat ?n numele membrilor no?tri grav afecta?i de calamit??i, s?aproba?i amendamentul la Legea bugetului de stat, prin care s? fie prev?zut? suma de 1.093.000 mii lei, necesar? pl??ii desp?gubirilor acordate produc?torilor agricoli pentru culturile de prim?var? calamitate ?i cei 10% restan?i de la culturile de toamn?.Reamintim c? sumele propuse a fi acordate sub forma desp?gubirilor, de?i sunt maximum 35% din cheltuielile tehnologice efectuate, aceste sume intr? ?n circuitul economic, av?nd efect benefic asupra ?ntregii economii.Ne afl?m ?n mijlocul unei crize globale, iar pe l?ng? s?n?tate, hrana trebuie s? reprezinte o prioritate, la fel de important?.Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru al Agriculturii,? Stimate Domnule Ministru al Finan?elor, Stima?i Parlamentari, v? rug?m, ?n ultimul ceas, s? v? respecta?i promisiunile f?cute Alian?ei, exprimate ?n ?nt?nirile cu fermierii ?i ?n mass-media.?Nu v? juca?i cu destinele sectorului agroalimentar ?i prevede?i ?n Bugetul MADR 2021 suma de 1.093.000 mii lei pentru acordarea desp?gubirilor cuvenite produc?torilor agricola, aferente culturilor de prim?var? 2020 calamitate de secet? ?i restan?elor pentru culturile de toamn?, la votul de azi, 02.03.2021, din plenul Parlamentului.?Alo, Opozi?ia, mai u?or cu demagogia! ?Ho?i de voturi” sunte?i ?i voi, a?i speculat politic drama fermierilor! Vlad Macovei - 3 martie 2021 Da, rolul Opozi?iei este s? speculeze ?i s? sanc?ioneze t?mpeniile Puterii. ?i ?n cazul neacord?rii desp?gubirilor de secet?, Guvernul ?i majoritatea parlamentar? au f?cut o nedreptate uria?? fermierilor, care ?i va costa politic mult mai mult dec?t ??i ?nchipuie ?n prezent. Dar de aici ?i p?n? la c?dea ?n extaz c?, vezi Doamne, PSD este unicul reprezentant politic al fermierilor, cred c? este o cale foarte lung?, pres?rat? cu demagogie politic? de cea mai joas? spe??. Parafrazez o expresie de acum 15 ani, pe vremea c?nd eram redactor-?ef adjunct la Cotidianul, a directorului editorial de atunci a respectivului ziar, Doru Bu?cu: PSD, ?n lupta pentru acordarea desp?gubirilor, a descoperit scuipatul ?n direc?ia corect?/just?.Este foarte bine c? Adrian Chesnoiu, pre?edintele Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, membru PSD, a depus un amendament la proiectul de buget pentru acordarea acestor desp?gubiri. A c??tigat, el personal, respectul multor fermieri ?i consider c? este un politician bun, de viitor. Dar nu pot s? nu observ mormanele de populism care au ?nso?it dezbaterile generale pe buget, sutele de amendamente aberante, glumi?ele nes?rate de doi bani, toate aceste momente de iresponsabilitate politic? au ?ngropat, din punct de vedere al impactului comunic?rii, solicitarea justificat? de acordare a desp?gubirilor de secet? pentru fermierii rom?ni. Dac? pre?ul pentru trecerea amendamentului pentru fermieri ar fi fost trecerea, la pachet, a tuturor abera?iilor bugetare cerute de PSD, care ar fi dus ?ara ?n gard, nu ?tiu dac? acest pre? merita pl?tit. Nu solicit dec?t un pic de decen?? ?i responsabilitate din partea Opozi?iei.Nu vreau acum s? reiau lista gre?elilor pe care PSD le-a comis ?n agricultur?, c?t a fost la Putere. Am fost cel mai dur critic din pres? al lui Petre Daea ?i consider, ?i acum, c? am avut dreptate. Dar PSD a pl?tit pre?ul politic pentru aceste gre?eli, este ?n Opozi?ie. ?i treaba Opozi?iei este s? atace Puterea. Dar, dac? se poate, f?r? s? v? erija?i ?n ap?r?torii fermierilor, f?r? s? v? c???ra?i politic pe drama fermierilor. Cu to?ii, ?i Puterea, ?i Opozi?ia, nu sunte?i dec?t ni?te ipocri?i ?ho?i de voturi”. Statistic?: 1,58 milioane de angaja?i din Rom?nia lucreaz? pe salariul minim pe economie: Cei mai mul?i angaja?i pl?ti?i cu salariul minim lucreaz? ?n construc?ii, transporturi rutiere de m?rfuri ?i comer? cu am?nuntul. ?nc? mai exist? angajatori care pl?tesc minimul pe economie, dar, ?n realitate, angaja?ii primesc mai mult ?n m?n?, ?la negru? Ramona Cornea , 02.03.2021, ??nc? mai exist? angajatori care pl?tesc minimul pe economie, dar, ?n realitate, angaja?ii primesc mai mult ?n m?n?, ?la negru?. Asta se ?nt?mpl?, ?n general, ?n companiile unde nu exist? o sus?inere financiar? mare sau o profitabilitate substan?ial?, iar companiile nu-?i permit s? pl?teasc? taxe mari la stat.“Num?rul contractelor de munc? ?nregistrate cu salariul minim pe economie a ajuns la aproape 1,58 milioane pe 23 februarie 2021, conform datelor ob?inute de Ziarul Financiar de la Inspec?ia Muncii. ?n total, num?rul angaja?ilor din economia local? era de peste 5,55 milioane la finalul lunii ianuarie a acestui an, ultimele date disponibile la Ministerul Muncii. Dintre acestea, 1,14 milioane de contracte de munc? erau ?nregistrate ?n REVISAL cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, salariul minim brut pentru angaja?ii cu studii superioare, iar 320.726 de contracte de munc? aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, salariul minim stabilit pentru angaja?ii din industria construc?iilor din Rom?nia, conform sursei citate. ??Contractele de munc? ?nregistrate ?n Registrul General de Eviden?? a Salaria?ilor ?n format electronic con?in, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), urm?toarele date: salariul de baz? lunar brut, precum ?i indemniza?iile ?i sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prev?zute de Legea nr. 53/2003 republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare“, se arat? ?ntr-un r?spuns adresat Ziarului Financiar, semnat de Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat ?n cadrul Inspec?iei Muncii.……………………….LEGISLATIV………………….INTERNEMESAJUL UNUI CRESC?TOR DE ANIMALE: SAMSARUL C??TIG? F?R? S? TRUDEASC? ?N GRAJD! NU MAI STA?I LA M?NA SAMSARILOR! Agroinfo , 03 martie 2021 VOCEA CRESC?TORULUI. Cresc?torul de animale Sandu Bucea, din Bistra, jude?ul Alba, a povestit pentru televiziunea Alba Carolina ce a p??it cu intermediarii care cump?r? animale de la micii cresc?tori ?i le rev?nd abatoarelor. Cresc?torul s-a ?nv??at minte ?i-i ?ndeamn? ?i pe al?i fermieri s? procedeze la fel ?i s? nu mai fie la m?na samsarilor.T?rgurile sunt ?nchise. Normal, t?rgurile, dup? p?rerea mea, de?i foarte mul?i sar cu t?rgurile, c? s? deie drumul la t?rguri, acolo o fost jongleal? ?i o c??tigat intermediarul. O venit ?i o luat de la mine animalul ?i l-o dus ?n abator, c? vreau io s?-l duc ?n abator. Io, de vreo 6 ani de zile, ?l duc io direct ?n abator. Am dus doi tauri, doi Angu?i, dac? cine ?n?elege, s? aib? 480 de kilograme de carcas?, ?i un taur buni?or, nu? I-am dus ?n t?rg, ?n Lup?a, ?i mi-o dat 6000, 60 de milioane de lei, pe ei atunci. I-am dus ?n abator, tot ?n Blaj, ?i am luat 15.000, 150 de milioane de lei. V? da?i seama c?t c??tiga omul ?la ?i al naibii c? nu vrea s?-mi puie, am zis la t?rg s?-mi dea 7.000, 70 de milioane lei, ?i nu o vrut s?-mi deie. Ai bat?-v?! M-am inervat ?i i-am adus acas?, drept c? i-am ?inut p?n?-n februarie-martie ?i am ajuns la Blaj ?i at?t am scos pe ei. Lua dublu ?i n-o fost mul?umit. ?la o ?tiut ce ?nseamn? s?-l duci (animalul n.r.) ?n abator. Io nu am ?tiut ce ?nseamn? s? duc o vac?, un bou ?n abator. P?i, c?nd vedeam c? mai pune (samsarul n.r.) 5 lei, ai, m?i, ce m? ridic?! ?n fond, el, ??i dai seama ce face intermediarul ?sta c? sunt ?nchise t?rgurile. Du-?i-l, omule bun, munca ta, s?-?i deie ?la dreptatea, indiferent c?t ??i d?, 6 lei, 5 lei, ?la care vine s? o ia de la mine t?t acolo o duce, da' el dac? nu c??tig? diferen?a, v-am zis, poate nu la fiecare, c? la o vac? c??tig?, c?t poate s? c??tige, poate c??tig? ?i 400. Dar nu-i suficient dac? c??tig? 400 de lei la o vac?? El duce 10 vaci luat de la mine, de la altul, de la altul ?i-o f?cut 4.000 de lei ?n dou? zile. Nu ?tie s? deie cu coasa, nu ?tie s? deie la f?n, la animale, s?-i cure?e. S? fim reali?ti ?i cu pia?a, du-?i, omule, fiecare. Am f?cut ?i asocia?ia cresc?torilor de animale ?i asta m? inerveaz?, de ce asocia?ia nu se intereseaz?, uite acuma, m? duc la abatorul din Boto?ani, abatorul din Boto?ani are nevoie de 50 de vaci peste o s?pt?m?n?. M? duc ?n comuna Bistra, omule, hai s? adun?m 50 de vaci to?i, dar ?la (de la asocia?ie n.r.) s? se ocupe, nu io ca fermier. C? de aia ?l am acolo ca pre?edinte de asocia?ie, vorbe?te cu abatorul, s? anun?e popa duminic? ?n biseric?, pe luni s? facem rost de 50 de vaci, vine ?la din abator, din Boto?ani ?i ne-o pl?te?te la pre?ul real al animalului. Nu i-o dau la intermediarul ?la, s? o duc? el la abatorul din Boto?ani sau din Deva, ?n fine, a povestit cresc?torul de animale Sandu Bucea din jude?ul Alba. Mieii de Pa?te vor costa dublu fa?? de anul trecut. Motivul nu are leg?tur? cu pandemia, 28-02-2021, Adina Timi? , Gina Obrejan De Pa?te vom avea miei pu?ini ?i scumpi, spun cresc?torii. Pre?ul pentru un exemplar ?n viu ar putea ajunge la 14 lei kilogramul, fa?? de 8-9 lei, c?t a fost anul trecut.Pandemia ar putea ?mpiedica ?i ?n 2021, comer?ul deschis, ?n t?rguri. A?a c? ciobanii au tot c?utat solu?ii ?n afara ??rii. V?nd, de exemplu, ?n statele arabe. ”??tia-s cam de 3-4 s?pt?m?ni ?i ?n 4 s?pt?m?ni sunt buni de v?nzare. ?sta are c?tre 17 kg ?i acuma ar fi bun de dat”.Nicolae Lucaciu, din S?sar, Maramure?, are aproape 300 de oi. Primii miei f?ta?i anul acesta au ajuns deja la patru s?pt?m?ni.Nu ?i va putea vinde ?n t?rgurile din ?ar? din cauza m?surilor sanitare stricte.?i, pentru c? vor fi mari de Pa?te, pre?ul lor va fi ridicat oricum. ?n schimb, are deja o ofert? de aproximativ 3 euro pe kilogram ?n viu din statele arabe.Nicolae Lucaciu, cresc?tor: ”O s?-i d?m la export c? e mai rentabil pre?ul ca intern. Anul trecut ni s-a spus c? ?i duc ?n Iordania, pentru iordanieni str?nge mieii a zis, vreo 100 am v?ndut anul trecut, c? am l?sat ?i pentru cre?tere”.?Un kilogram de miel viu va costa 14 lei??n Satu Nou de Sus, Ilie Chiver are, ?i el, ?n saivan miei de c?teva zile. Tot la export vor merge. Ilie Chiver, cresc?tor: ”Sunt bani mai mul?i fa?? de ce ??i dau a no?tri. E de ?nvestit ?n ele, numai tratamentele, medicamentele, toate sunt scumpe ?i c?nd tragi linie la sf?r?it ?i vezi c? ai dat mielul pe nimic”.?n zona Aiudului, situa?ia e similar?. Acest cresc?tor are peste 300 de miei din rasa de carne Suffolk dar ?i autohtoni.“O s? am peste 500 de miei, au f?tat c?te doi ?i c?te trei, p?n? la Pa?ti o s? ajung? p?n? la 25-30 de kg, o s? fie cam mari p?n? la Pa?ti”.Estim?rile arat? c?, de Pa?te, un kilogram de miel ?n viu va costa 14 lei. Pentru un exemplar de 25 de kilograme, pre?ul ar fi, a?adar, 350 de lei. Chiar ?i de dou? ori mai mare ca ?n 2020. ?ns? rom?nii nu sunt mari consumatori. M?nc?m oaie doar de Pa?te. Puiul ?i porcul nu au concuren??, ?n rest.Ioan Moga, cresc?tor: ”Din efectivul total, circa 10-15% se v?nd ?n ?ar? la Pa?ti”. Unii cresc?tori s-au tocmit deja cu intermediarii, iar mieii urmeaz? s? ajung? ?n Portul Constan?a.AGRINVEST CREDIT IFN, UN NOU PARTENER FINANCIAR PENTRU FERMIERII ROMANI, Publicitate 03.03.2021, Agrinvest Credit IFN face parte din grupul Agrinvest, jucator de top in sectorul agricol, cu capital 100% romanesc. In mai putin de un an de activitate, Agrinvest Credit IFN SA si-a atins obiectivele stabilite pentru anul 2020 si a acordat fermierilor romani credite de peste 10 milioane Euro. Tinta stabilita pentru anul 2021 vizeaza o crestere de min. 70% a creditelor acordate, precum si cresterea exponentiala a numarului de clienti finantati. “Ne sustinem partenerii fermieri atat prin intermendiul finantarilor pe termen scurt, atat de necesare in ciclul de productie a cerealelor, precum si prin intermediul finantarii investitiilor in echipamente agricole, sisteme de irigatii, ferme vegetale sau zootehnice si teren agricol.Produsele pe care le oferim sunt destinate mai ales fermierilor mici si medii, care au acces limitat la finantarile bancare clasice. Pe langa documentatia de credit simpla, un alt avantaj competitiv este si fluxul de creditare special conceput astfel incat sa asigure un raspuns rapid la solicitarea de finantare. In plus, modalitatea de rambursare a creditelor se stabileste impreuna cu fermierul, existand maxim 2 rate anuale, corelate cu momenul recoltelor de toamna, respectiv primavara.”, spune Andra Parvan, Director General al Agrinvest Credit IFN, cu experienta de peste 15 ani in finantarea companiilor mici si medii in banci de prim rang precum ING Bank sau BRD Groupe Societe Generale.Grupul Agrinvest are afaceri anuale de 55 milioane Euro si peste 200 de salariati. Grupul are activitati integrate de distribu?ie inputuri pentru fermieri, comer? cu cereale, dispunand pentru aceasta activitate de capacitati de depozitare de peste 250.000 de tone, precum si produc?ie agricola pe o suprafata de peste 6.500 ha.In prezent, grupul Agrinvest, ofera un sistem complet de produse si servicii, plecand de la consultanta tehnica si pana la livrarile de samanta, pesticide, ingrasaminte, finantare si achizitia cerealelor.ZF Agropower 2021. Daniela Secar?, director general, BT Capital Partners: E important ca firmele s? ?n?eleag? ce presupune o listare la Burs?, 03.03.2021, Florentina Ni?u Daniela Secar?, director general, BT Capital Partners, una dintre cele mai mari societ??i de intermediere de la Bursa rom?neasc?, consider? c? este important ca firmele rom?ne?ti s? ?n?eleag? ce presupune o listare, fie de ac?iuni, fie de obliga?iuni, dar mai ales ce presupune via?a de companie listat?. Principalele aspecte pe care trebuie s? le aib? ?n vedere un antreprenor atunci c?nd se g?nde?te la listare sunt planurile de viitor pe care le prezint? investitorilor, dar ?i certitudinea c? le poate ?ndeplini. la Burs? presupune, ?n primul r?nd, transformarea companiei ?n SA din SRL, ?n cazul ?n care este constituit? astfel. ?n al doilea r?nd, situa?iile financiare sunt importante. Dac? vorbim despe pia?a reglementat? este necesar s? discut?m despre o viabilitate pe trei ani, nu neap?rat despre un sistem alternativ de tranzac?ionare, dar sunt intermediari, printre care ?i noi, care solicit? acest lucru. Vedem colaborarea cu aceste companii ca proiect pe termen lung, ca ei s? ob?in? finan??ri din pia?a de capital pe termen lung“, a spus Daniela Secar? ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.Directorul general al BT Capital Partners a ad?ugat c? ?n prezent discut? cu un num?r mare de companii pentru listarea la Burs?, cu unele av?nd discu?ii de mult timp, at?t pentru sistemul alternativ de finan?are, prin emisiuni de obliga?iuni ?i ac?iuni, c?t ?i pentru pia?a principal?. ?E important ca firmele s? ?n?eleag? ce presupune o listare, fie de ac?iuni, fie de obliga?iuni, dar mai ales ce presupune via?a de companie listat?. Principalele aspecte pe care trebuie s? le aib? ?n vedere un antreprenor atunci c?nd se g?nde?te la listare, pe l?ng? situa?iile financiare prin care trebuie s? demonstreze c? are nevoie de capital, pe care ?l solicit? ?n principal investitorilor pentru investi?ii, sunt ?i planurile de viitor pe care le prezint? investitorul. Bursa ?nseamn? ?ncredere“.?Investitorii vin c?tre companiile care pot s? argumenteze ?i s? demonstreze c? pot duce la ?ndeplinire obiectivele pe care ?i le-au pus“, a mai spus Secar?.?n ultimul an, bursa de valori Bucure?ti a atras companii din sectorul agricol precum Norofert, distribuitor de ?ngr???minte ecologic?, Holde Agri Invest, companie ce opereaz? terenuri agricole, ?i Agroland, societate care de?ine cea mai extins? re?ea de magazine agricole din Rom?nia, fiind printre primele astfel de societ??i listate din acest sector.?Astfel, spune ea, ?naine de listarea unei companii la burs? exist? discu?ii lungi ?n spate, pentru c? exist? multe temeri ?n r?ndul antreprenorilor ?n momentul ?n care se g?ndesc la aceast? alternativ? de finan?are. De altfel, ?n r?ndul antreprenorilor rom?ni este frica de a nu putea lua decizii la fel de repede ca anterior list?rii, men?ioneaz? ea.?Este loc la burs? de companii din toate sectoarele, dar sectorul? agroalimentar este unul la care investitorii, at?t cei de retail, c?t ?i cei institu?ionali, se uit? cu mare aten?ie ?i cu mare interes. Bursa noastr? are nevoie de companii noi pentru dezvoltare“, a mai spus Daniela Secar?. Seed Sprint H5, ?ntr-un an cu secet? la fermele grupului Almos din Neam?, Adrian Radu - 3 martie 2021 Grupul de ferme Almos din jude?ul Neam? este un v?rf de lance ?n agricultura regiunii Moldovei, remarc?ndu-se ca promotor al unor tehnologii avansate de nutri?ie ?i protec?ie pentru culturi agricole. ?n prezent, grupul exploateaz? aproape 4000 ha terenuri agricole ?n zona jude?ului Neam? ?i este un contributor important ?n industria agribusiness a zonei prin facilitarea tradingului cu cereale si activit??i de distribu?ie de inputuri agro c?tre numero?i fermieri.Alexu Molodoi, directorul tehnic al grupului Almos Agrorom SRL, comuna Secuieni, jud. Neam?, a acceptat s? ?mp?rt??easc? o poveste de succes despre o tehnologie de nutri?ie care l-a ajutat s? fac? performan?? ?n ultimii 5 ani. ?n anul 2016, la propunerea partenerilor de la Chemark Rom a acceptat provocarea de a introduce ?n tehnologia de sem?nat la pr??itoare un ?ngr???m?nt starter microgranulat cu o formul? dezvoltat? de produc?torul spaniol Tradecorp International, lider mondial specializat ?n producerea fertilizan?ilor ?i a micronutrien?ilor. Starterul inovator testat de Almos acum 5 ani era Seed Sprint H5, o formul? unic? care asigur? o concentra?ie ridicat? de fosfor solubil (43% P?O?) cu acizi humici care men?in pH-ul solului ?n limite optime, prevenind blocarea fosforului. ?n cei 5 ani care au urmat rezultatele au fost ?ncurajatoare: r?s?rire uniform?, sistem radicular profund dezvoltat, cu o capacitate ?mbun?t??it? de re?inere a apei, o dezvoltare vegetativ? accelerat?, spor de produc?ie ?n medie de 1 t la cultura de porumb ?i de 10 t la cultura de sfecl?.”Acest ?ngr???m?nt starter Seed Sprint ?l folosim cu mult succes la sem?nat ?i ?l distribuim localizat, ?n jurul semin?elor cu ajutorul unui aplicator de microgranulate. Am observat c? tinerele pl?ntu?e profit? mai ales ?n primele faze de vegeta?ie de aportul fosforului ?i azotului, rezultatul fiind o r?s?rire uniform? urmat? de o cre?tere exploziv?”, spune Alexu Molodoi ?n timpul vizitei la o sol? de porumb afectat? de secet? ?n 2020.Seed Sprint H5 ridic? nivelul produc?iilor la culturile afectate de secet? ?n 2020?n 2020 seceta sever? a afectat culturile de toamn? ?i prim?var? gestionate de Almos iar produc?iile s-au diminuat cu 50%- 75% fa?? de anii trecu?i. De?i ?n luna mai ?i iunie s-au ?nregistrat precipita?ii mai aproape de limitele normale, deficitul de ap? din sol nu a fost recuperat din cauza secetei excesive din prim?var? ?i var? (martie 11 mm, aprilie 6 mm, august 7,5 mm, septembrie 19,5 mm).?n aceste condi?ii de mediu nefavorabile, Alexu Molodoi observ? c? porumbul sem?nat cu Seed Sprint H5 este mai productiv (5,7 t /ha) fa?? de restul solelor f?r? starter Seed Sprint H5, unde produc?ia ?nregistrat? a fost de numai 2,7 t/ha.Remarcabil? este ?ns? performan?a ?nregistrat? la sfecla de zah?r: ”A fost un an dificil, datorit? condi?iilor meteo (secet? excesiv?) ?i totu?i am realizat 40 tone / ha pe o suprafa?? de 850 ha cultivate cu sfecl? de zah?r. Am remarcat, din nou, contribu?ia starterului ?i la aceast? cultur?, pe 200 de ha, unde am aplicat Seed Sprint H5 la sfecla de zah?r, iar produc?ia a fost de 48 t/ha.””Solu?iile inovatoare aduc performan?? ?n agricultur?” – este concluzia acestui experimentat agronom la finalul unui an cu secet? ?i pandemie.Ob?ine?i o tehnologie de nutri?ie ?i protec?ie integrat? prin Chemark Rom cu rezultate garantate! Consultan??: Marius Miron 0734 551 551 (telefon/ whats app). Accesa?i Seed Sprint H5 programul Bonus Aplicator APV Austria sau program revizie-calibrare pentru clien?ii ce detin APV. Digital Syngenta – Primul eveniment dedicat combaterii buruienilor, pe 5 Martie, Adrian Radu - 3 martie 2021 Syngenta Rom?nia vine ?n ajutorul fermierilor cu una dintre cele mai importante dezbateri din agricultura rom?neasc?. Digital Syngenta este o serie de 4 evenimente prin intermediul c?rora fermierii vor avea acces la cele mai noi tehnologii ?i li se vor oferi solu?ii pentru maximizarea profitului.Prima dezbatere este dedicat? modalit??ii de a combate buruienilePrimul eveniment din seria Digital Syngenta va avea loc Vineri, 5 Martie, de la ora 10:00. Fermierii vor afla cum se pot combate eficient buruienile din cultura de porumb. Vor fi analiza?i factorii cheie ?i care sunt cele mai eficiente solu?ii pentru a ob?ine o cultur? de porumb protejat?, f?r? buruieni!Fii activ ?n comentarii ?i descoper? sfaturile de la speciali?tii Syngenta ?i invitatul lor, Conf. Univ. Dr. Mihai G?dea – USAMV Bucure?ti.Asocia?ia Eco Ruralis a lansat distribu?ia anual? gratuit? de semin?e ??r?ne?ti HYPERLINK "" \o "" Lidia Neagu , Eat Smart 3 March 2021 Asocia?ia Eco Ruralis a lansat cea de-a IX-a edi?ie a Catalogului de Semin?e ??r?ne?ti Eco Ruralis ?i, odat? cu acesta, a distribu?iei anuale gratuite a asocia?iei. Peste 100 de variet??i din 47 de specii de legume, plante aromatice, medicinale ?i companion vor fi disponibile anul acesta ??ranilor ?i gr?dinarilor din Rom?nia ?i Republica Moldova, interesa?i s? cultive semin?e diverse, s?n?toase, nutritive ?i cu gust.Pentru al nou?lea an consecutiv, ?ncep?nd cu data de 1 martie, asocia?ia Eco Ruralis distribuie ?n mod gratuit semin?e ??r?ne?ti c?tre ??ranii ?i gr?dinarii doritori, din Rom?nia ?i Republica Moldova. Castrave?i, ardei, dovleci ?i dovlecei, tomate de toate culorile ?i m?rimile, sfecl?, vinete, busuioc, g?lbenele ?i cr?i?e sunt doar c?teva dintre cele 47 de specii ?i peste 100 de variet??i de legume, plante aromatice, medicinale ?i companion disponibile anul acesta.Noul Catalog Eco Ruralis de Semin?e ??r?ne?ti 2021 cuprinde descrierile tuturor variet??ilor de anul acesta, ?nso?ite de fotografii, precum ?i de cuno?tin?e ?i practici agroecologice despre sem?narea, cultivarea, recoltarea ?i depozitarea semin?elor ?i o list? cu posibile asocieri benefice ?ntre plante, de utilizat ?n gr?din?. Comenzile se realizeaz? ?n baza Catalogului ?i complet?rii unui formular de comand? ce va fi disponibil pe website-ul asocia?iei ?i pe social media sau prin apel telefonic, ?n limita a maxim cinci variet??i de semin?e, practic cinci plicuri de semin?e. Fiecare plic con?ine ?ntre 5 ?i 30 de semin?e fiecare, o cantitate suficient? pentru ca acestea s? fie multiplicate mai departe. Asocia?ia va onora solicit?rile pe cale po?tal?, acoperind toate costurile expedierii.Cum po?i comanda semin?ele?n vederea realiz?rii comenzilor, Eco Ruralis a preg?tit r?spunsuri la cele mai frecvente ?ntreb?ri primite de-a lungul anilor, referitoare la distribu?ia anual? de semin?e ??r?ne?ti:1. C?nd pot s? comand semin?e ??r?ne?ti?Din data de 1 martie 2021, prin completarea unui formular online pentru comand? de pe site. Asocia?ia nu prime?te comenzi prin Facebook sau e-mail.2. Ce trebuie s? fac? Care sunt pa?ii de parcurs?a.) Intru pe pagina de facebook Eco Ruralis SAU pe ecoruralis.ro.b.) Consult Catalogul Eco Ruralis de Semin?e ??r?ne?ti 2021.c.) Completez Formularul de Comand? online (de preferat)d.) Dac? nu am internet, sun la biroul asocia?iei la nr. 0264.599.204, de luni p?n? vineri, ?ntre orele 09:00 – 17:00.e.) A?tept sosirea comenzii ?n cutia po?tal?3. C?te semin?e gratuite pot s? comand?Maxim 5 variet??i ?n total, cu c?te 5-40 de semin?e fiecare, ?n func?ie de specie.Stocul de semin?e este limitat, de aceea asocia?ia recomand? o comand? per familie pentru a permite accesul c?t mai multor persoane la semin?e ??r?ne?ti.4. Cum voi primi plicul cu semin?e ??r?ne?ti?Direct ?n cutia po?tal?, prin Po?ta Rom?n?; Plicul va fi trimis gratuit la adresa scris? ?n formular ?i doar ?n Rom?nia ?i Republica Moldova. Nu trimit prin curier ?i nu accept? plicuri autoadresate.“Distribu?ia anual? de semin?e reprezint? un efort colectiv a peste treizeci de membri ai asocia?iei de pretutindeni ?n ?ar?, implica?i ?n recuperarea, men?inerea, salvarea ?i promovarea semin?elor ??r?ne?ti. Echipa ?i membrii no?tri lucreaz? ?n aceast? perioad? la preg?tirile necesare pentru o bun? desf??urare. Ne bucur?m s? avem ?i ?n acest an mul?i produc?tori implica?i ?n aceast? distribu?ie colectiv?, care au contribuit cu semin?e ?i cuno?tin?e ?i, pe aceast? cale, le mul?umim public, precum ?i voluntarilor care ne-au sprijnit!”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al organiza?iei.Cunoscute ?i sub numele de popula?ii locale sau semin?e tradi?ionale, semin?ele ??r?ne?ti sunt semin?e vechi mo?tenite din b?tr?ni ?i salvate ?n propria gr?din?. Acestea sunt cu mult mai variate, productive ?i mai rezistente la condi?ii de mediu vitrege, boli ?i d?un?tori dec?t semin?ele hibrid, iar hrana ob?inut? din ele este de calitate superioar?, mult mai nutritiv? ?i av?nd gustul de alt?dat?.Prin intermediul distribu?iei de semin?e ??r?ne?ti, asocia?ia Eco Ruralis dore?te s? contribuie la men?inerea semin?elor vii ?n c?mpuri ?i gr?dini ?i la cre?terea autonomiei ??ranilor asupra semin?elor lor ?i a hranei pe care o produc.Ac?iunea face parte din programul Eco Ruralis pentru Dreptul la Semin?e, de implementare a dreptului ??ranilor de a folosi (cultiva, multiplica, salva, schimba) ?i de a vinde semin?ele salvate ?n propria gospod?rie.: Top 5 sem?n?tori preferate de fermieri , Miercuri, 03 Martie 2021 , Lumea Satului , , platform? online global? pentru echipamente agricole ?i vehicule comerciale rulate, a alc?tuit topul celor mai populare sem?n?tori ?n r?ndul fermierilor, folosind datele de pe platform?. Astfel, locul 1 este ocupat de seria Horsch Pronto, pe locul al doilea se situeaz? utilajele Amazone D, pe locul 3 au fost clasate modelele produc?torului Lemken Solitair, iar pe locurile 4 ?i 5 s-au clasat modelele Amazone AD, respectiv Amazone ED.Seria Horsch ProntoPrimul loc este ocupat de modelele din seria Pronto de la Horsch. Tehnica universal? de sem?nat pentru toate condi?iile ofer? un grad ridicat de flexibilitate, fapt foarte apreciat de fermieri.Modelele Amazone D, Amazone AD ?i Amazone EDPe locul al doilea se situeaz? Amazone D (printre modelele c?utate se num?r? D9, D8 sau D4). De exemplu, modelul D9 ofer? o tehnic? de sem?nare mecanic? fiabil?, pe care se poate baza orice agricultor, indiferent de dimensiunea fermei.De asemenea, de la acela?i produc?tor c?utate sunt ?i sem?n?torile ata?abile Amazone AD (locul 4), potrivite pentru fermele medii ?i mari, precum ?i modelele din seria Amazone ED (locul 5).Utilaje Lemken SolitairCu toate acestea, mul?i fermieri se bazeaz? ?i pe tehnologia pneumatic?: utilajele produc?torului Lemken Solitair s-au clasat pe locul 3. Acestea pot fi utilizate at?t ?n combina?ie cu diverse instrumente de prelucrare a solului, c?t ?i ?n exploatare individual?.?Cele mai c?utate modele de sem?n?tori arat? c? utilajele bune trebuie s? ofere, mai presus de toate, versatilitate ?i flexibilitate pentru a sprijini fermierii ?n munca lor grea. Se pare c? ace?tia sunt factorii decisivi ?n alegerea unei sem?n?tori pe platforma noastr?“, spune Nadja S?rgel, general manager Tradus.Speciali?tii Tradus au evaluat comportamentul vizitatorilor, iar ?n analiz? au fost incluse cele aproape 2.000 de sem?n?tori second-hand disponibile pe site.Congres Interna?ional de Medicin? Complementar?. Terapii alternative ?n domeniul veterinar Miercuri, 03 Martie 2021 ?n zilele de 5 ?i 6 martie 2021, la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Cluj-Napoca are loc cea de-a doua edi?ie a Congresului Interna?ional de Medicin? Complementar?, eveniment organizat online de c?tre Facultatea de Medicin? Veterinar? (FMV).Medicina complementar? ?i/sau alternativ? cuprinde acele practici de ?ngrijiri de s?n?tate care nu sunt integrate ?n sistemul principal al serviciilor medicale de s?n?tate ?i sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot ?nlocui terapiile clasice. Aceast? form? de terapie este din ce ?n ce mai r?sp?ndit?, at?t ?n cadrul medicinei umane, c?t ?i ?n cadrul medicinei veterinare.Medicina complementar? include mai multe categorii distincte - presopunctura, acupunctura, electroacupunctura, aromoterapia, homeoterapia, chiropractica, hipnoza, masajul, medita?ia, osteopatia, reflexologia, yoga etc, ?n ultima perioad? de?in?torii de animale fiind tot mai interesa?i de forme mai naturale de terapie, care?singure sau ?n asociere cu metodele conven?ionale, s? rezolve diverse afec?iuni.?Tema principal? a evenimentului din acest an o reprezint? afec?iunile bazinului ?i membrelor posterioare la animale, iar lectorii invita?i provin din Rom?nia, Israel, SUA ?i Brazilia. ?Lectorii invita?i vor ?mp?rt??i din experien?a lor, favoriz?nd evolu?ia ?i progresul ?n ceea ce prive?te evaluarea neurologic?, abord?rile chirurgicale, osteopatie, ozonoterapie, acupunctur?, nutri?ie, microbiom ?i fitoterapie. Colegiul Medicilor Veterinari din Rom?nia a acreditat acest congres ca parte a Programului de preg?tire profesional? continu? a medicilor veterinari. Mul?umim companiilor ?i organiza?iilor profesionale care au sus?inut aceast? manifestare ?tiin?ific? ?i,?de asemenea, USAMV/FMV pentru suportul oferit pentru buna desf??urare a acestui eveniment”, a declarat prodecanul Facult??ii de Medicin? Veterinar? din cadrul USAMV Cluj-Napoca - conf. dr. Cosmin Pe?tean.Obiectivul princiapal al congresului, care va fi g?zduit online de speciali?tii USAMV Cluj-Napoca, este acela de a veni ?n sprijinul medicilor veterinari practicieni, dar ?i al studen?ilor, ?n vederea dezvolt?rii sau descoperirii de noi metode terapeutice complementare aplicabile ?n medicina veterinar?. ?Una din preocup?rile permanente ale Facult??ii de Medicin? Veterinar? din Cluj-Napoca este adaptarea ofertei educa?ionale la cerin?ele studen?ilor no?tri ?i medicilor veterinari practicieni. Interesul cresc?nd al medicilor veterinari pentru Medicina complementar? a determinat facultatea noastr? s? introduc? ?n planul de ?nv???m?nt Disciplina de Recuperare Medical-Veterinar? ?i s? sprijine desf??urarea unor conferin?e sau workshop-uri pe aceast? tem?. De?i ne-am fi dorit s? ne ?nt?lnim ?n frumosul campus al USAMV Cluj-Napoca, un congres virtual r?m?ne, ast?zi, ?n condi?iile pandemiei, cel mai bun mod de a reuni comunitatea noastr? ?i de a acorda tuturor posibilitatea de conectare, informare ?i dezvoltare profesional?. Medicina complementar? reprezint? o tem? vast? ?i fascinant? de discu?ie, fiind de interes pentru medici veterinari din foarte multe specialit??i, dornici de a cunoa?te posibilit??i diferite ?n abordarea unei patologii”, a explicat conf. dr. Cosmin Pe?tean.Dezastru cu p?m?ntul fermierilor din centrul ??rii. Solu?iile vin de la agricultori, 2 martie 2021 , Ionel Vaduva ?n condi?iile ?n care, ?n sudul ?i vestul ??rii, exploata?iile agricole performante pornesc de la 2.000 de hectare de teren, ?n centrul ??rii, din p?cate, p?m?ntul fermierilor este f?r?mi?at, cu suprafe?e ?ncep?nd de la 20 de hectare ?i p?n? la 800 de hectare.Conform preciz?rilor Nicoletei Roiban, director al Agro Expert, f?cute cu ocazia emisiunii ZF Agropower 2021 din 1 martie 2021, pentru a putea atinge dezideratul dezvolt?rii sectorului agricol al ??rii este nevoie de solu?ii aplicate fiec?rei regiuni ?n parte.De altfel, spune antreprenoarea din Cluj, noua Politic? Agricol? Comun? (PAC post-2020) nu ar trebui s? se concentreze pe o strategie comun? ?n ceea ce prive?te dezvoltarea exploata?iilor.?Zona de centru este foarte f?r?mi?at?. Lucr?m cu parteneri care au terenuri de la 20 de hectare, la terenuri de 800 de hectare; cel mai mare fermier din zon? are 8.000 de hectare, fa?? de alte zone, cum sunt sudul ?i vestul ??rii, unde o ferm? porne?te de la 2.000 de hectare. Pentru dezvoltare e nevoie de solu?ii pentru fiecare zon? agricol? ?n parte, dar este greu s? faci o politic? unitar? acum“, a precizat Roiban pentru sursa citat?.?n plus, antreprenoarea a ad?ugat c? pentru rezolvarea problemei de deficit de personal, cu care se confrunt? majoritatea societ??ilor agricole rom?ne?ti, este nevoie ca tinerilor ?s? li se acorde o ?ans? s? se formeze ?i s? duc? mai departe agricultura rom?neasc?“, ?n care procentul fermierilor de peste 50 de ani este de mai mare de jum?tate din num?rul total.?Nu cred c? ?tim cum s? abord?m tineri ca s? vin? c?tre agricultur?. Avem a?tept?ri foarte mari de la ei ?i niciodat? nu ne-am pus problema cum s? lu?m l?ng? noi ni?te tineri ?i s? ?i form?m. To?i am fost tineri, dar acum noi avem preten?ii de la ei s? fie foarte bine preg?ti?i ?i uneori nu le acord?m timpul necesar“, a mai men?ionat Nicoleta Roiban, care a ad?ugat c? majoritatea tinerilor interesa?i s? lucreze ?n acest sector sunt cei care au o microferm? ?n familie.Semnal de alarm? al fermierilor. Solu?iile la f?r?mi?area p?m?ntului, tot de la ei vin?ntr-o scrisoare deschis? transmis? de Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR) ?n data de 30 iunie 2020, liderii federa?iei atr?geau aten?ia asupra unei st?ri de fapt care aduce mari deservicii agriculturii na?ionale ?i duce direct la sc?derea competitivit??ii exploata?iilor agricole din Rom?nia, ?i anume f?r?mi?area excesiv? a suprafe?elor de p?m?nt lucrate de fermieri.?n viziunea celor din LAPAR, situa?ia nu permite aplicarea unei tehnologii pentru m?rirea productivit??ii muncii, utilizarea de produse fitosanitare ?n cantit??i mai reduse ?i implicit consumuri mai mici de combustibili.?Discut?m despre reducerea emisiilor de carbon ?i de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorin?e ?i obiective ale Uniunii Europene”, explic? liderii organiza?iei. ?LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, m?car ?n parte, aceast? problem?, cu precizarea clar? c? acest demers se vrea ?nceputul unei dezbateri publice na?ionale, f?r? ca propunerea s? fie g?ndit? a afecta deloc existen?a ?i situa?ia fermelor mici ?i mijlocii din Rom?nia.”Concret, LAPAR ??i dore?te p?strarea tuturor tipurilor de exploata?ii agricole, astfel c? liderii Ligii propun o nou? metod? de comasare a p?m?ntului, cu respectarea dreptului de proprietate ?i folosin??.?Asta ?nseamn? c? fermierul care are o suprafa?? ?nsemnat? ?ntr-un loc sau altul, dar exist? multe propriet??i de mici dimensiuni ?n zona sa, poate s? pun? la dispozi?ie micilor fermieri sau proprietarilor de suprafe?e mai mici un teren la – limita exploata?iei sale (?n suprafa?? echivalent? ?i de aceea?i calitate a solului)”, explic? exper?ii LAPAR.Prin acest schimb de loturi de p?m?nt, mai spun ace?tia, nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea p?m?ntului, ceea ce ar permite exploatarea agricol? ?n condi?ii de maxim? eficien??.?Existen?a la aceast? or? a multor mici propriet??i ?intercalate? ?ntre suprafe?e agricole mari face imposibil? lucrarea p?m?ntului f?r? costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de ?ngr???minte ?i substan?e fitosanitare”, atr?geau aten?ia cei din LAPAR, anul trecut.De asemenea, au mai ad?ugat exper?ii Ligii, apare ?i problema imposibilit??ii construirii unui sistem de iriga?ii (mai mult dec?t necesar ?n condi?iile schimb?rilor climatice), pentru c? acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe propriet??i care nu ?i apar?in.?De aceea LAPAR consider? c? un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale ?ntre proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din Rom?nia. ?inem s? mai preciz?m c? actuala structur? a propriet??ii agricole ?n Rom?nia constituie o piedic? ?n realizarea viitoarelor obiective de mediu ?i clim? ce vor fi impuse prin noua Politic? Agricol? Comun? a Uniunii Europene, ?n discu?ie la aceast? or?.O real? comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, gener?nd suprafe?e mari de lucru, va permite ?n mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu cre?terea profitabilit??ii pentru fermieri ?i pentru ?ar?”, au conchis vocile oficiale ale LAPAR.Potrivit datelor INS ?i Eurostat, ?n Rom?nia exist? cel mai mare num?r de ferme din spa?iul comunitar – 3,422 milioane, adic? o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.Dar 91,8% dintre ferme au suprafe?e mai mici de cinci hectare de p?m?nt, ?n aceast? situa?ie put?ndu-se vorbi mai degrab? de gospod?rii ??r?ne?ti, de subzisten??.Amplasarea fizic? a acestor suprafe?e, de multe ori intercalate ?ntre propriet??i mai mari, duce la fragmentarea suprafe?elor de lucru, impun?nd m?suri restrictive fermierilor care doresc s? lucreze suprafe?e mai mari, dup? principii de rentabilitate economic? ?i cu respectarea normelor europene ?n domeniu. Gr?ul rom?nesc ?i explica?ia succesului s?u pe pie?ele ter?e , Autor: Ionel Vaduva , 2 martie 2021 ?tirea acestor zile este c? Cerealcom Dolj i-a convins din nou pe iordanieni (prin pre?ul cel mai mic oferit pe tona de materie prim?) s? mai cumpere un panamax (vapor) cu 60.000 de tone de gr?u rom?nesc pentru panifica?ie, cu un procentaj de protein? de 11,5%, la un pre? CFR de 279 dolari tona metric?, cu livrare ?n portul Aqaba.?i asta ?n condi?iile ?n care, ?n urm? cu doar dou? s?pt?m?ni, comerciantul rom?n reu?ea s? v?nd? o alt? partid? de gr?u rom?nesc celor de la Ministerul iordanian al Industriei, Comer?ului ?i Aprovizion?rii (MICA). La acea vreme, iordanienii de la MICA contractaser? 60.000 de tone de gr?u de panifica?ie rom?nesc, cu livrare ?n a doua jum?tate a lunii septembrie 2021, la un pre? CFR (cost and freight) de 272 de dolari tona metric?, cu livrare tot ?n portul Aqaba.Sunt ?ns? acestea motive de bucurie pentru fermierii rom?ni? Pot fi catalogate drept reu?ite pentru agricultura rom?neasc? aceste partide de gr?u rom?nesc livrate pie?elor ter?e? Este Rom?nia un juc?tor important la Marea Neagr??Explica?iile au fost oferite edi?iei online a Agro TV de Cezar Gheorghe, consultant senior al Casei de Trading a Fermierilor (CTFRO).El a descris plastic situa?ia competi?ional? de pe pia?a gr?ului de la Marea Neagr?, situa?ie care ne-a permis pentru a doua oar? s? vindem c?tre state ter?e din Orientul Mijlociu.?Dac? Rusia las? o halc? de carne pe mas?, cineva trebuie s? mestece la ea. Acel cineva sunt Ucraina ?i Rom?nia. Plus c? va l?sa o halc? de opt milioane de tone, cel pu?in”, a afirmat Gheorghe. ?Dac? este s? ne referim strict dac? este bine sau nu este bine s? export?m at?t de mult gr?u, dac? recolta este bun?, este foarte bine. Dac? recolta este normal?, v?d multe op?iuni pentru fermieri. Ei nu trebuie s? fie presa?i de autocra?ia autohton? sau de exportatori. Ei trebuie s? aib? op?iuni, s? v?nd? fiecare unde vrea. Este o simbioz? ?ntre v?nz?tor ?i cump?r?tor ?n agribusiness.”?ntrebat fiind dac? pre?ul cu care Cerealcom Dolj a v?ndut gr?u rom?nesc din recolta nou? celor de la MICA, Cezar Gheorghe a replicat c? suma ?ncasat? pe tona de gr?u de 11,5% protein? este una bun?.?Eu cred c? este un pre? bun, la aceast? or?. S? ne g?ndim c? plec?m de la un pre? de 910-920 lei pe tona de gr?u sau 187-189 de euro, CPT Constan?a. C?nd oare, la perioada la care vorbim, a mai fost pre?ul acesta la recolta nou?? Istoric vorbind. ?n acest pre? se va vinde marfa ?n campanie. Cine va putea s?-?i p?streze marfa, va avea un alt poten?ial dup? lunile noiembrie-decembrie 2021”, a ad?ugat consultantul CTFRO.S? ne temem pentru securitatea alimentar? a Rom?niei dac? export?m at?t de mult gr?u?Acela?i Cezar Gheorghe spune c? n-ar trebui s? ne temem pentru securitatea alimentar? a Rom?niei, ?n condi?iile ritmului sus?inut cu care am comercializat materie prim? peste grani??.Chiar ?i ?n condi?iile ?n care seceta a afectat serios sectorul agricol ?n 2020, consumul intern a fost acoperit.?Anul trecut am avut o produc?ie estimat? de noi, cei din Clubul Fermierilor Rom?ni, la 6,6-6,7 milioane tone. Din asta, trebuie s? ?inem tot timpul minte c?, anual, consumul intern este de circa 3-3,2 milioane tone, aici incluz?nd ?i zootehnia. Asta ne duce c?tre 260.000-280.000 tone de gr?u, consum lunar, cu sui?uri ?i cobor??uri. ?n condi?iile anului trecut, care au fost vitrege – eu n-am mai prins a?a, am prins ani seceto?i, dar ca ?sta nu – noi tot nu am avut nicio problem?, nicio clip? vreo temere vizavi de siguran?a alimentar? na?ional?.?Dac? privim ast?zi cum arat? c?mpurile, ne declar?m ?ncrez?tori fa?? de recolta nou?. Dac? privim la faptul c? fermierii rom?ni au ?ns?m?n?at mai mult gr?u ?n toamn?, eu cred c? ie?im fa?? de acea medie normal?, unde eram noi la 9,6-9,7 milioane de tone, la peste 10 milioane de tone, cu u?urin??, dac? toate lucrurile merg bine.?Ultimele prognoze meteo, de estompare a fenomenului La Ni?a, ?n Pacificul Oriental, arat? c? noi, ?n zona aceasta, ?ntre martie ?i mai vom avea ploi. Vremea este variabil?, dar toate direc?iile duc c?tre o recolt? normal?”, a conchis Gheorghe.La ?nceputul anului ?n curs, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a anun?a c? Rom?nia nu va ajunge s? aib? o criz? de cereale ?i c? sper? s? nu se ajung? din nou la o blocare a exporturilor pentru a se asigura c? gr?ul pentru consumul na?ional nu pleac? ?n afar?.?eful de la Agricultur? a declarat miercuri, 20 ianuarie 2021, ?ntr-o conferin?? de pres? sus?inut? la sediul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), c? Rom?nia are nevoie de un necesar de consum de 2,2 milioane tone de gr?u, fapt care reprezint? o prioritate pentru ministerul de resort ?n acest moment.?Pentru noi este foarte important ca to?i fermierii care cultiv? ?i gr?u ?i orice alte cereale s? aib? posibilitatea s?-l valorifice ca s? aib? o activitate rentabil?, dar cel mai important pentru noi este s? ne asigur?m c? necesarul de consum uman, care este de 2,2 milioane tone este ?n ?ar? ?i rezervele respective sunt aici ?i sunt suficiente p?n? la noua recolt?.?Peste aceste 2,2 milioane tone, am spus-o ?i cu alte ocazii ?i cei din panifica?ie ?i fermierii ?tiu, mai sunt cam ?nc? 550.000 de tone, foarte importante, gr?u de semin?e, ?i ne-am asigurat ?i anul trecut c? ?l avem, cam 400.000 de tone gr?u furajer, care nu trebuie s? aib? o calitate foarte mare, ?i cam 400-500.000 de tone gr?u pentru industria alcoolului.?Anul trecut, consumul pentru industria alcoolului a crescut pentru c? a fost nevoie de mai mult alcool pentru dezinfectante. ?i au fost totu?i dou? milioane de tone pentru export. Sigur, este foarte important ?i acest export pentru c? face ca activitatea, ?n primul r?nd a fermierilor, dar mai ales a traderilor ?i a exportatorilor s? fie rentabil?.?Pe mine, personal, m? preocup? mai mult rentabilitatea activit??ii fermierilor ?i mai pu?in, sigur c? este nevoie ?i de traderi ?n acest lan? trofic, ?i ei trebuie s? fie rentabili c? astfel nu ?i-ar justifica activitatea, dar pe mine, ca ?i ministru al Agriculturii, m? intereseaz? ?n primul r?nd ca fermierii s? aib? o activitate rentabil? ?i rezervele de gr?u panificabil, necesarul, ?n general, de consum s? fie asigurat”, a spus la acea dat? Adrian Oros.Pentru asigurarea securit??ii alimentare a rom?nilor, ?n 2020, ?n perioada st?rii de urgen??, ministrul agriculturii solicita suspendarea exporturilor de cereale ?i a c?torva produse agroalimentare de baz?, decizie inclus? ?n Ordonan?a Militar? nr. 8.Ministrul Mediului: Efectivele de mistre?i din Rom?nia vor disp?rea, Ionu? F?nt?n? , 3 martie 2021 R?sp?ndirea?pestei porcine africane (PPA) reprezint? o problem? uria?? pentru agricultura rom?neasc?. ?ara noastr? mai produce, ?n momentul de fa??, aproximativ un sfert din cantitatea de carne de porc necesar? pentru consumul intern, iar unul dintre principalii vectori de transmitere ai acestui virus sunt porcii mistre?i.?Ovidiu Ghinea a discutat subiectul ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, ?mpreun? cu ministrul mediului, Tanczos Barna, cel care este responsabil de problema gestion?rii popula?iilor de mistre?i de pe teritoriul ??rii. Ministrul sus?ine c? problema virusului PPA este sc?pat? de sub control, iar asocia?iile de v?n?toare trebuie sus?inute financiar de c?tre stat pentru a lua m?surile necesare.”Este un fenomen sc?pat de sub control, din p?cate. ?n perioada ?n care asocia?iile de v?n?toare ar fi trebuit s? intervin?, ar fi trebuit s? primeasc? sprijin real ca s? fac? aceast? munc? ?n folosul societ??ii. Sprijinul a fost unul inadecvat.Noi am trimis s?pt?m?na trecut? la ANSVSA proiectul de Ordonan?? de urgen?? prin care Ministerul Mediului propune m?suri de sprijin pentru asocia?iile de v?n?toare care fac patrulare, colecteaz? le?urile, le duc la neutralizat; aceste cheltuieli trebuie acoperite de statul rom?n. Noi am propus finan?are pentru patrulare, pentru colectarea acestor cadavre de mistre?i, pentru dotarea asocia?iilor de v?n?toare, pentru compensarea cheltuielilor de neutralizare.Sper s? ajungem ?n c?teva zile la CNSU, la acea comisie care vine ?i aprob? planul na?ional de combatere a pestei porcine, care trebuie s? fie un plan nou, mai eficient, iar prin aceste metode s? lu?m un pic de pe spinarea fermierilor povara aceasta; ei sunt cei care sunt cei mai afecta?i, cresc?torii de porci din gospod?rii, dar mai ales ?n marile ferme. Este aberant s? avem aceast? situa?ie, s? avem capacit??i de cre?tere neexploatate din cauza fricii c? vine ANSVSA ?i sacrific? tot, pentru c? iar a ap?rut pesta porcin?”, a explicat Tanczos Barna.?eful de la Mediu sus?ine c? efectivele de mistre?i vor disp?rea complet de pe teritoriul ??rii ?n perioada urm?toare.”Mai mult ca sigur, efectivele de mistre?i ?ncet-?ncet vor disp?rea. Este pu?in probabil ca aceast? specie s? reziste ?n momentul de fa?? acestei epidemii; undeva de la zero, natura va rezolva, iar peste un an – doi, poate se vor repopula iar??i p?durile cu mistre?i. Va fi o lovitur? crunt? pentru aceast? specie, dar este nevoie de interven?ie uman?, este nevoie de sprijin pentru asocia?iile de v?n?toare, pentru c? alte persoane sau alte firme nu pot interveni pe fondurile de v?n?toare ?i nu pot desf??ura aceast? activitate”, a mai precizat Tanczos Barna pentru AGRO TV.Cod ro?u de pest? porcin? african?. Jude?ul cu 70 de focare active! APCPR vine cu solu?ii , Ionel Vaduva , 3 martie 2021DSVSA Gorj a anun?at ?n mod oficial c?, la data de 2 martie 2021, ?n jude? evolueaz? un num?r de 70 focare de pest? porcin? african? (PPA), ?n nu mai pu?in de 21 de localit??i.Mai exact, localit??ile afectate de pest?, identificate de autoritatea sanitar? veterinar? jude?ean?, sunt: Cru?e?, Stejari, Ro?ia de Amaradia, St?ne?ti, Lele?ti, Scoar?a, C?preni, Stoina, ?icleni, Plop?oru, Hurezani, ?int?reni, B?lteni, Dragote?ti, Slivile?ti, B?l?ne?ti, Berle?ti, Negomir, Bustuchin, Negomir, Turburea ?i a fost notificat? suspicionarea altor dou? focare, ?n T?rgu-Jiu ?i C?tunele.??n toate focarele au fost aplicate m?suri de combatere conform legisla?iei aplicabile, fiind instituite restric?ii pentru circula?ia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor ?i a mijloacelor de transport, dezinfec?ia exploata?iilor”, se precizeaz? ?ntr-un comunicat de pres? al DSVSA Gorj. ??n conformitate cu programele de m?suri aprobate ?n cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor, au fost delimitate zone de restric?ii, respectiv zona de protec?ie pe o raz? de 3 km ?i o zon? de supraveghere, pe o raz? de 10 km ?n jurul fiec?rui focar.”Potrivit preciz?rilor oficialilor institu?iei, ?n zonele de restric?ii, porcii nu mai pot p?r?si exploata?ia ?n care sunt ?inu?i, p?n? la stingerea focarelor de pest? porcin? african? ?i ridicarea m?surilor de restric?ii din zona de protec?ie.De asemenea, orice persoan? care intr? sau iese din exploata?iile de porcine trebuie s? respecte m?surile de igien? adecvate, necesare pentru a reduce riscul de propagare a virusului PPA.?n plus, nicio alt? specie de animal domestic nu poate p?trunde ?n exploata?ie, nici nu poate ie?i din aceasta f?r? autorizarea DSVSA Gorj.Institu?ia citat? mai informeaz? c? to?i porcii mor?i sau bolnavi dintr-o exploata?ie trebuie de ?ndat? declara?i medicului veterinar ?i direc?iei sanitare veterinare, ?care procedeaz? la investiga?iile corespunz?toare ?n conformitate cu procedurile stabilite ?n manualul de diagnostic”.Totodat?, mai precizeaz? vocile autorizate ale DSVSA Gorj, se interzice cu des?v?r?ire sacrificarea porcinelor f?r? avizul Direc?iei (sacrificarea se poate face doar ?n prezen?a medicului veterinar pentru efectuarea examenului ante ?i post mortem), iar scoaterea de carne de porc, preparate din carne de porc, produse din carne de porc ?i orice alte produse care con?in astfel de carne din zon? este interzis?, f?r? avizul institu?iei citate.?Pentru verificarea respect?rii m?surilor dispuse, au fost organizate filtre rutiere, at?t pe drumurile de acces ?n jude?ul Gorj, c?t ?i ?n localit??ile infectate, filtre ?n cadrul c?rora se desf??oar? activit??i de dezinfec?ie, dar ?i de control al respect?rii m?surilor de restric?ie impuse”, au mai precizat ?n acest context autorit??ile de resort.Ce ?speculeaz? diferite canale media”?n data de 17 februarie 2021, Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR) saluta demersul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine ?i adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate ?n contextul r?sp?ndirii virusului pestei porcine africane (PPA).La acea dat?, APCPR atr?gea aten?ia asupra adapt?rii legisla?iei de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condi?iile de biosecuritate ?n cele dou? tipuri de exploata?ii de porcine, pentru reglementarea corect? ?i transparent? a tuturor categoriilor de cresc?tori de porci din Rom?nia ?i salvarea produc?iei de carne de porc autohton?.?APCPR consider? c? Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine, ?n forma sa actual? (n.r. – Ordinul 5 porci), este o ini?iativ? ?ndelung a?teptat? ?i binevenit?, care vine s? clarifice viitorul cre?terii porcilor ?n Rom?nia ?i s? sprijine preponderent sectorul tradi?ional, sector care se afl? sub amenin?area dispari?iei, prin ignoran?? ?i indiferen?a general? fa?? de primejdia contamin?rii cu (…) PPA, tot mai extins? ?n spa?iul rural.?Acest proiect de ordin nu stabile?te norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de c?tre autorit??ile sanitare veterinare, norme care pot face diferen?a ?ntre o dezvoltare durabil? a sectorului de cre?terea porcinelor din Rom?nia sau pr?bu?irea iminent? a acestuia, cu toate consecin?ele sale – sociale ?i economice -, indiferent de tipul de ferm?.?Se impune, ca m?sur? de urgen??, adaptarea legisla?iei de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condi?iile de biosecuritate ?n cele dou? tipuri de exploata?ii de porcine, pentru reglementarea corect? ?i transparent? a tuturor categoriilor de cresc?tori de porci din Rom?nia ?i salvarea produc?iei de carne de porc autohton?.?Este de datoria autorit??ilor centrale ?i locale s? reglementeze, s? informeze ?i s? sprijine produc?torii locali s? dezvolte cre?terea tradi?ional? a porcilor, f?r? riscul de a-?i pierde investi?iile prin contaminarea cu PPA, ceea ce ?nseamn? uciderea porcilor ?i ?nchiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.?Proiectul de Ordin nu are nici un fel de interdic?ii de cre?tere a porcilor, sau de a de?ine animale de reproduc?ie, a?a cum speculeaz? diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrab? de dispari?ia porcului rom?nesc ?i nu de continuarea unei tradi?ii care presupune o abordare realist? a legisla?iei, corespunz?toare noii clasific?ri.?Ordinul aplic? recomand?ri vechi ?i repetate ale exper?ilor Comisiei Europene ?i DG SANTE comunicate ?n urma misiunilor de audit efectuate ?n perioada 2017-2020 ?i reprezint? un prim pas esen?ial ?n strategia actual? a MADR de salvare ?i relansare a sectorului de cre?tere a suinelor ?n Rom?nia, a?a cum a prev?zut ?n programul de Guvernare pe care ?i l-a asumat, ?ntr-un context epidemiologic catastrofal, impus de r?sp?ndirea virusului PPA pe ?ntreg teritoriul ??rii”, se men?iona ?n documentul celor de la APCPR.De altfel, ?ntr-o declara?ie exclusiv? pentru edi?ia online a Agro TV, Traian Lupa?cu, administratorul Tebu Consult Invest ?i vicepre?edinte al Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR) a vorbit despre problema discu?iilor din media pe tema Ordinului 5 porci.?n plus, potrivit preciz?rilor sale, oferta de carne de porc de pe pia?a autohton? a sc?zut ca urmare a efectelor nefaste ale PPA asupra sectorului de profil.?Oferta de carne rom?neasc? a sc?zut din cauza pestei porcine africane. Noi nu ne-am l?sat c-am vrut, noi nu ne-am l?sat pentru a le permite altora s? aduc? de peste tot (n.r. – carne). La noi, fenomenul este absolut ?ngrijor?tor din cauza PPA. Noi am discutat cu toat? lumea (n.r. – inclusiv pe tema Ordinului 5 porci). V?d c? reac?iile c? sunt mai pu?in vocale ?i mai mult prin pres?. Spre deosebire de prima strigare, c?nd lumea era de-a dreptul vehement?, acum lumea a fost mai ?n?eleg?toare, mai degrab? ?n politic ?i ?n comentarii au fost r?ut??i legate de treaba asta. Nu vrea nimeni s? fac? niciun fel de paralelism (n.r. – ?ntre pest? ?i prevederile Ordinului 5 porci) ?i nu vrea nimeni s? ?n?eleag? ce vrem ?i unde vrem s? ajungem”, a men?ionat Lupa?cu.DSVSA Gorj solicit? sprijinul cresc?torilorPotrivit comunicatului de pres? de pe site-ul DSVSA Gorj, reprezentan?ii institu?iei solicit? ?sprijinul ?i ?n?elegerea cet??enilor pentru respectarea m?surilor impuse de autorit??i”, av?nd ?n vedere consecin?ele economice grave generate de apari?ia virusului de pest? porcin? african?.?Orice suspiciune de boal? trebuie anun?at? imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Gorj sau autorit??ilor locale. Proprietarii animalelor afectate de pest? porcin? african? vor fi desp?gubi?i de stat ?n condi?iile prev?zute ?n legisla?ie”, au continuat autorit??ile.Acestea au dorit s? readuc? ?n aten?ia cresc?torilor/de?in?torilor de porcine din exploata?iile profesionale ?i non-profesionale de suine, principalele m?suri de biosecuritate ce trebuiesc avute ?n vedere ?n scopul prevenirii apari?iei, respectiv a identific?rii incipiente a bolii la animalele pe care le de?in.?Proprietarilor de suine li se recomand?: – s? nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii, cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?. Este recomandat chiar ca, pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu paie/alt material absorbant ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic? sau un dezinfectant autorizat;– cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?ngr?dite, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci str?ini de curtea dumneavoastr?, cu porci mistre?i sau cu al?i cresc?tori de porci domestici;– hr?nirea animalelor doar cu furaje sigure, specifice speciei, cu origine cunoscut?, fiind interzis? hr?nirea porcilor cu resturi alimentare rezultate ?n gospod?ria proprie sau provenite de la unit??ile de alimenta?ie public? (restaurante, cantine etc.). Dac? exist? v?n?tori ?n familie care aduc ?n exploata?ie carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii, sau resturi de carne;– nu scoate?i scroafele sau vierii din exploata?ie, ?n scopul montei cu animale din alt? exploata?ie;– nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;– nu folosi?i ?n hrana animalelor iarb? culeas? de pe c?mp, pentru c? ar fi putut s? vin? ?n contact cu porci mistre?i bolnavi;– asigurarea condi?iilor de biosecuritate ?n toate exploata?iile de porcine (gospod?rii ?i ferme comerciale), cu interzicerea accesului la animale cu statut necunoscut, respectiv men?inerea animalelor doar ?n ad?posturi, fiind interzis? scoaterea acestora pe p??uni;– anun?area de urgen?? a medicului veterinar local, a medicului oficial zonal sau direct a DSVSA Gorj (telefon 0253226033)precum ?i a prim?riei/consiliul local, despre orice caz de ?mboln?vire care evolueaz? la porcii domestici cu febr? mare ?i mortalitate crescut?, respectiv a identific?rii de cadavre sau porci s?lbatici bolnavi, ?n scopul aplic?rii precoce a m?surilor de diagnostic ?i combatere.Uciderea a peste 650.000 de porci din cauza r?sp?ndirii virusului de pest? porcin? african? a antrenat desp?gubiri ?n valoare de peste 100 de milioane de euro, ?adic? cel pu?in 50 de euro pl?ti?i din buzunarul fiec?rui rom?n, de la mic la mare!”, relev? datele APCPR.?Din aceast? sum?, fiecare rom?n ar fi putut s? pun? pe mas? cel pu?in 20 de kg de carne de porc! Aceast? situa?ie trebuie s?-?i g?seasc? un sf?r?it, iar sf?r?itul nu poate veni dec?t dac? – prin reglement?ri legale de tipul acestui ordin binevenit – Pesta Porcin? African? va fi oprit?!”, sus?in vocile autorizate ale rma?ie crucial? pentru produc?torii de carne. Cui ar trebui s? se adreseze ace?tia, Autor: Ionel Vaduva , 3 martie 2021Cum stau lucrurile ?n sectorul c?rnii proaspete ?i procesate, dup? un an 2020 pandemic? Cei de la NielsenIQ au ?ncercat s? r?spund? la aceast? ?ntrebare prin studiul ?Consumatorul rom?n de carne ?i mezeluri” la care au r?spuns 1.000 de rom?ni din mediul urban, cu v?rst? cuprins? ?ntre 18-59 de ani.?n primul r?nd, s-a ajuns la concluzia c? 9 din 10 rom?ni cump?r? carne cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n?. ?n plus, tinerii cump?r? carne cu o frecven?a mai mare comparativ cu cei mai ?n v?rst?. La cea mai recent? achizi?ie, mai scrie sursa citat?, 87% dintre cump?r?torii de carne declar? c? au cump?rat carne neprocesat?, ?n timp ce 36% au au optat pentru mezeluri.?Diferen?a dintre cele dou? categorii de carne este mai vizibil? ?n r?ndul celor mai ?n v?rst? (45-59 de ani). 91% dintre ace?tia au optat pentru carne neprocesat? la ultima cump?r?tur?, pe c?nd doar 33% pentru mezeluri”, sus?in cei care au realizat cercetarea.Preferin?ele fa?? de tipul de carne variaz? tot ?n func?ie de v?rst?, precizeaz? vocile autorizate ale NielsenIQ.?Exist? o probabilitate mai mare ca cei tineri s? cumpere carne din pui (79% dintre cump?r?torii de 18-24 de ani), ?n timp ce categoria celor mai ?n v?rst? s? aleag? mai des carne de porc (72% dintre cump?r?torii de 45-59 de ani)”, scriu cei de la NielsenIQ.?n ceea ce prive?te capacitatea de a influen?a alegerea magazinului, acela?i studiu relev? faptul c? ?n topul preferin?elor consumatorilor este carnea neprocesat?. De altfel, 67% dintre cump?r?tori spun c? acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde s? mearg? la cump?r?turi.Conform rezultatelor aceleia?i cercet?ri, carnea g?tit? ?n cas? este consumat? cel mai des (75%) ?i pare c? ocup? un loc central ?n meniul zilnic al rom?nilor. Originea local? inspir? calitate ridicat? ?n categoria ?food”, ?n general, ?i ?n leg?tur? cu carnea ?n special.Aproape 4 din 10 rom?ni nu au consumat carne ?n ultimul anUn alt aspect important, relevat de studiul realizat de sursa citat?, este ?i acela c? 95% din consumatorii din mediul urban consum? carne cel pu?in o dat? pe s?pt?m?n? ?i doar 1% declar? c? nu consum? niciodat? carne, iar 39% dintre ei ?i-au redus consumul ?n ultimele 12 luni.Criza sanitar? generat? de efectele secundare ale ?mboln?virilor de COVID-19 a declan?at numeroase schimb?ri, printre care ?i o migra?ie a obiceiurilor de consum c?tre ecosistemul casei.?n vara anului trecut, 77% dintre rom?nii din mediul urban declarau ?ntr-un alt studiu (Impactul C-19 asupra consumatorilor rom?ni) c? inten?ioneaz? s? g?teasc? mai mult, ca form? de adaptare la situa?ia economic? vulnerabilizat? de pandemie. Tot atunci era eviden?iat un apetit ridicat c?tre produse de origine rom?neasc? (79%), ?n special ?n categoria m?ncare.Interesant de men?ionat ?n acest context este faptul c?, de?i cump?r?torii cu v?rste cuprinse ?ntre 45-59 de ani cump?r? carne de porc, din p?cate, doar 30% din aceasta este produs? ?n Rom?nia, conform datelor furnizate de Traian Lupa?cu, administratorul Tebu Consult Invest ?i vicepre?edinte al Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR) pentru edi?ia online a Agro TV.?2020 a fost un an ciudat. A sc?zut consumul legat de gr?tare din cauza limit?rii ie?irilor la iarb? verde, form?rii de grupuri. De la noi, la raft, lucrurile se schimb? fantastic. A sc?zut oferta de carne rom?neasc? pe pia??. C?t au v?ndut retailerii de la ceilal?i? Dumnezeu ?tie. Singurii care ?tiu ?i au acces la astfel de informa?ii sunt cei de la Ministerul Finan?elor Publice. (…) Oferta de carne rom?neasc? a sc?zut din cauza pestei porcine africane (PPA). Noi nu ne-am l?sat c-am vrut. Suntem la sub 30% carne rom?neasc? pe pia??, ?n prezent”, a afirmat Lupa?cu.?i pentru c? se apropie Postul Pa?telui, datele studiului relev? c? 36% dintre responden?i sus?in c? ?in post din c?nd ?n c?nd, iar 61% dintre ace?tia au ?n vedere produse din carne vegetal? pentru perioadele de post.?Dac? ne uit?m ?n meniul consumat ?n ultimele patru s?pt?m?ni, descoperim c? tinerii de p?n? ?n 24 de ani consum? ?n m?sur? mai mare dec?t celelalte categorii de v?rst? mezeluri vegetale sau ?nlocuitori de carne – ?i asta nu ca op?iune pentru a posti. Este posibil c? acest lucru s? ne semnalizeze un trend pe care produc?torii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde leg?tura, pe termen mediu ?i lung, cu ace?ti poten?iali consumatori”, a declarat Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ Rom?nia.Studiul s-a desf??urat online, ?n perioada octombrie- noiembrie 2020. E?antionul cuprinde 1.000 de responden?i, utilizatori de internet, din mediul urban.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download