Lumina lui Hristos de la Malul Mării



Cuv?ntul Chiriarhului,, Hristos se na?te, sl?vi?i-L!’’Iubi?i fii duhovnice?ti, Cr?ciunul este zi de mare ?i aleas? bucurie, pentru c? nu ??i are ?nceputul la oameni, ci la Dumnezeu. O pe?ter? devine cerul cobor?t pe p?m?nt…Oare nu poate s? devin? ?i o inim? acela?i cer cobor?t pe p?m?nt? Oric??i ar fi anii vie?ii noastre trebuie s? ajungem la v?rsta Pruncului Iisus, ?n care vedem cur??ia, nevinov??ia, dragostea, bucuria ?i pacea sufletului. Aceea?i cur??ie sufleteasc? o descop?r an de an ?i ?n sufletele tinerilor seminari?ti, care calc? pragul Seminarului nostru teologic din Constan?a.De?i este o institu?ie teologic? t?n?r?, Seminarul Teologic din Constan?a ?i-a c??tigat respectul pe plan local ?i na?ional printr-o bogat? activitate teologic? ?i cultural?.Apari?ia revistei Seminarului Teologic din Constan?a pecetluie?te leg?tura vie dintre elevi ?i profesori, ace?tia din urm? fiind con?tien?i c? problema form?rii ?i dezvolt?rii caracterului religios-moral, capabil s? ?nfrunte noianul ad?ncului p?catelor din societatea contemporan?, este complex?. ”Lumina lui Hristos” cobor?t? pe p?m?nt ?i la ”Malul M?rii”, pre?nchipuie risipirea ?ntunericului p?catului ?i a mor?ii, pentru c? p?m?ntul se va umple de lumina cuno?tin?ei adus? nou? de Domnul vie?ii. Astfel, umbra se ?ndep?rteaz?, ?ntunericul se risipe?te, iar ?n locul lor renasc via?a ?i sfin?enia, pacea ?i armonia ?ntre oameni, c?ci Dumnezeu, Izvorul vie?ii, face din p?m?nt cer, rev?rs?nd asupra noastr? oceanul s?u de bun?tate.Hristos este ”Lumina care lumineaz? tuturor”, ?i ?nc? de la na?terea Sa, El aduce aceast? lumin? ?i bucurie ?n sufletele oamenilor, oferindu-le n?dejdea ?i bucuria m?ntuirii. ?n acest context soteriologic se ?nscrie ?i activitatea teologic? ?i cultural? a Seminarului nostru, care prin lansarea acestei reviste, urm?re?te ?mbog??irea duhovniceasc? a credincio?ilor din eparhia noastr?.A? dori, ca ”Lumina lui Hristos de la Malul M?rii”, s? p?trund? ?n sufletele tuturor cre?tinilor ?i s? le aduc? acestora pacea lui Hristos. Noi, cei din Dobrogea, de?i nu avem Pe?tera Betleemului, avem r?sadul acesteia adus de Sf?ntul Apostol Andrei ?i a?ezat ?n pe?tera ce-i poart? numele. Colindul Sf?ntului Andrei ne arat? c? trebuie s? venim cu lum?n?ri aprinse, av?nd candelele ?mpodobite, cu sufletele primenite ?i cu inimile deschise, ca s? ne umplem de darul Vie?ii. Nu de la mine v? aduc ceea ce v? vorbesc, ci din dragostea lui Dumnezeu care m-a pecetluit ?i m-a ?nt?rit ?n misiunea arhiereasc? ?i vreau s? v? d?ruiesc tot ceea ce mi-a d?ruit Hristos. Iar ca p?stor voi st?rui s? v? conduc sufletele spre ?mp?r??ia cea cereasc?. V? binecuv?ntez cu dragoste p?rinteasc?, rug?nd pe Bunul ?i Milostivul Dumnezeu s? reverse ?i de acum ?nainte peste noi ?i peste ?ntreaga Biseric? darurile Sale cele bogate.Al vostru Arhip?stor ?i lui Hristospururea rug?tor,? T E O D O S I E,ARHIEPISCOPUL TOMISULUIARGUMENTUM,,Lumina lui Hristos de la Marea Neagr?’’ este o revist? de cultur?, educa?ie ?i divertisment realizat? de cadrele didactice ?i de elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox ,,Sf. Dionisie Exiguul’’.Ideea unei reviste s-a n?scut odat? cu institu?ia ?ns??i dar concretizarea acestui ambi?ios proiect nu a fost deloc u?oar?. Tipografiile prea scumpe, num?rul resurselor umane destul de redus din primii ani (Seminarul ?i-a deschis por?ile ?n primul an pentru 2 clase de elevi) au z?d?rnicit eforturile conducerii. Astfel, p?n?-n prezent, ?n Seminar a circulat semestrial un buletin informativ, realizat ?n regie proprie, care con?inea date despre activit??ile ?colare ?i extracurriculare desf??urate ?n liceul nostru. Bilan?ul pe anul ?colar 2008-2009 ne-a determinat s? tragem ni?te concluzii. Am v?zut ce am f?cut ?i ce n-am f?cut ?i s-au stabilit ni?te obiective. ?n aceast? lung? list? de obiective se afla ?i realizarea unei noi reviste de liceu care s? con?in?, nu doar informa?ii despre activitatea Seminarului, ci s? aib? drept scop educarea ?i motivarea elevilor seminari?ti. Problema form?rii ?i dezvolt?rii omului moral de m?ine, capabil s? se confrunte cu greut??ile societ??ii contemporane, este complex?. ?n liceu se pun bazele form?rii sim?ului moralit??ii, ale aprecierii binelui ?i r?ului care constituie o latur? esen?ial? a vie?ii. Stimularea imagina?iei ?i creativit??ii elevilor, folosirea ?n mod pl?cut ?i util a timpului liber, evaluarea activit??ii creative a seminari?tilor prin publicarea crea?iilor acestora, socializarea ?i formarea personalit??ii elevilor prin activitatea de grup, au fost c?teva dintre argumentele care ne-au motivat s? realiz?m revista Seminarului nostru. A?adar proiectul a fost aprobat de conducere, care ne-a asigurat c? ne va acorda tot sprijinul lor, ?i…,,am purces’’ la drum. Alegerea numelui potrivit, a cadrelor didactice ?i a seminari?tilor dornici s? scrie ?n revist?, a celei mai bune oferte din partea tipografiilor, a momentului ?i locului de lansare etc., a dus la pierderea multor ore din timpul nostru liber.Colectivul de redac?ie a venit cu idei ?i sugestii asupra a ceea ce se poate publica ?n revist?, a triat ?i corectat materialele dar, ?n acela?i timp, i-a ?ndemnat pe elevii seminari?ti s? compun? ?n conformitate cu propria lor individualitate ?i originalitate. S-a avut ?n vedere faptul c? activit??ile educative, bine motivate ?i mai ales bine organizate, pot avea ecou ?n sufletul elevului toat? via?a, contribuind la formarea personalit??ii sale. S-au scris mii de cuvinte, s-au stricat multe instrumente de scris ?i s-au consumat mul?i nervi. Oricum, totul e istorie. Important este c? primul num?r a ap?rut ?i poate fi citit de p?rin?i, profesori, elevi, de oricine, oric?nd. Ne propunem s? realiz?m, ?n acest an ?colar, ?i un al doilea num?r, de data aceasta ?n preajma sfintelor s?rb?tori de Pa?ti, la fel cum acest num?r l-am legat de tematica Cr?ciunului ?i a pr?znuirii Sf. Andrei.Dar, cred c? s-au spus destule. Mai bine s? d?m pagina ?i s? ne continu?m lectura.Redac?iaSeminarul Teologic de la Constan?a: duh ?i tradi?ie ?ntr-o ?coal? nou? Un scurt istoric al SeminaruluiMartori ai unor fr?m?nt?ri –zicem noi– f?r? precedent ?n parcursul existen?ei ?nv???m?ntului rom?nesc, a?tept?m to?i, profesori, elevi ?i p?rin?i de elevi deopotriv?, ca ma?in?ria infernal? a reformei ?n domeniu, condus? cu vitez?, de cele mai multe ori peste limita suportabil?, de mai marii educa?iei ce se vrea na?ional?, s? se a?eze, ?n sf?r?it, la drum ?ntins ?i f?r? restric?ii, spre mul?umirea prea bl?ndului popor al dasc?lilor despre care se spune c? sunt ve?nic nemul?umi?i, spre consolarea elevilor care niciodat? nu ?tiu ce-i a?teapt?, spre alinarea disper?rii p?rin?ilor care nu ?tiu ce s? mai cread?, dar ?i pentru relaxarea privirilor ?ncordate ale U.E. ?n efortul de a ne aduce la numitorul comun dorit, perceput de noi, rom?nii, ca paradis ?n care covrigii nu-?i g?sesc alt loc dec?t pe cozile purtate cu con?tiinciozitate de patrupezi canini, to?i din rasa nobil? numit? ?lipsa grijii zilei de m?ine”.?n aceast? a?teptare care a devenit, pentru unii, mod firesc de via??, al?ii ?ncearc? s?-?i fac? loc strig?nd din r?sputeri c? risc?m s? devenim orbi (fa?? de glasul con?tiin?ei suntem surzi demult) ?i s? nu mai vedem ceea ce este at?t de evident: ob?r?ia ?nv???m?ntului nostru - tinda Bisericii - uitat? ?n favoarea mai convenabilului ?facultativ” ?i facilului ?op?ional” vis a vis de Religie, de parc? limba rom?n?, pritocit? tot ?n umbra eclesial? de pe vremea vechilor cazanii, ar putea fi, pentru vorbitorii ei, facultativ? ori op?ional? (remarc? f?cut? de ortodoxul declarat Dan Puric la adresa iconocla?tilor moderni care, odat? cu icoanele, voiau s? scoat? ?i Religia din ?coal?).Ne aducem aminte c? dup? decembrie 1989 peisajul ?nv???m?ntului rom?nesc, proasp?t eliberat de ro?ul aprins al cravatei de pionier, primea, f?r? prea mare entuziasm, culoarea sobr? cu miros de t?m?ie a ?nv???m?ntului seminarial teologic, prilej cu care suflarea didactic? laic? afla c? seminari?tii sunt tot elevi, poate chiar ?mai elevi” dec?t al?ii, iar profesorii lor dornici s? ?tearg? urmele schismei care ?ndep?rtase ?coala rom?neasc? de Biserica mam?.De atunci ?i p?n? ast?zi cele c?teva seminarii teologice de tradi?ie ne?ntrerupt? care sc?paser? nedesfiin?ate (Bucure?ti, Neam?, Buz?u, Craiova, Caransebe?) s-au ?nmul?it printr-o tainic? rodire, duhul de ?coal? teologic? prinz?nd r?d?cini ?n lungul ?i-n latul patriei, uneori re?nviind tradi?ii apuse sub greutatea vremilor, alteori r?s?rind ?n locuri neumbrite vreodat? de darul uceniciei celor chema?i la preo?ie.?n anul Domnului 2001, venirea IPS Teodosie la c?rma spiritual? a rom?nilor de la malul m?rii a g?sit b?tr?nul Tomis cu un timid ?nceput de ?nv???m?nt teologic universitar, precum ?i cu un seminar teologic ceva mai ?nchegat tocmai la Tulcea, care ?ns? nu ??i tr?gea seva din p?m?ntul c?lcat de pa?ii sfin?i ai lui Andrei Apostolul, fiind mai degrab?, al?turi de cel din Gala?i, o ?ntruchipare a tradi?iei radiate de emblematicul seminar buzoian, ?ntemeiat la 1836 de vrednicul episcop Kesarie.C?nd spunem c? credin?a noastr? cre?tin? este de origine nemijlocit apostolic?, ne ?i putem imagina spa?iul rom?nesc ca o clas? de ?nv???cei primind ?nv???turile sfinte de la cel mai preg?tit profesor de Cre?tinism: Andrei ?nt?iul chemat la apostolie, ucenic al lui Hristos ?n a c?rui grij? am fost ?ncredin?a?i atunci c?nd apostolii au ie?it s? propov?duiasc? neamurilor. Locul magistrului este ?ntotdeauna la catedr?; socotind lucrurile la scara cuvenit? (unde elevii sunt un popor iar clasa, o ?ar?) ?i l?s?nd timpul ?n abstract, Tomisul ni se descoper? dintr-o dat? ca ?muntele fericirilor” la poalele c?ruia neferici?ii, sp?la?i de valul de neoprit iscat de sub pa?ii Galileeanului, ?nva??, radio?i, credin?a cea nou?. Tocmai acest loc binecuv?ntat era lipsit de o verig? important? pentru succesiunea apostolic? d?ruit? neamului nostru: seminarul teologic, ?coala credin?ei ?i a luminii lui Hristos care trebuie s? lumineze tuturor. De aceea, noul ?nt?ist?t?tor al scaunului ierarhilor scitani, ?naltpreasfin?itul P?rinte Teodosie, ?ntru luminat? binevoire ?i judecat? arhiereasc?, a hot?r?t ?i a binecuv?ntat ?nceputul Seminarului Teologic Liceal Ortodox de la Constan?a, sub ocrotirea unui ?nv??at monah dobrogean la origine ?i al lumii ?ntregi prin ?tiin?a sa, Dionisie Exiguul, tr?itor ?n secolele V – VI ?i canonizat anul trecut cu zi de pr?znuire la 1 septembrie, care ?a ostenit ?ntru sprijinirea monahismului dobrogean, p?m?nt ?n care a odr?slit, lu?nd aminte la erudi?ia ?i contribu?ia sa, la cunoa?terea cre?tinismului r?s?ritean ?n apus, prin lucr?ri de cronologie, fiind recunoscut ca p?rinte al erei cre?tine, iar prin traducerea Sfin?ilor P?rin?i ?i a Sfintelor Canoane s-a ar?tat mare iubitor de sfin?enie ?i unitate a Bisericii" (din Tomosul de proclamare a canonizarii Sfantului Dionisie Exiguul citit de ?naltpreasfin?itul P?rinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, la slujba solemn? din 2 noiembrie 2008).Noul seminar avea s? cuprind? ?i o ?coal? de c?nt?re?i biserice?ti (trei ani de studiu), numit? ?Gherontie Nicolau” ?n amintirea pasiunii acestui episcop tomitan (1926 – 1942) pentru muzica bisericeasc?, ?n timpul arhip?storirii c?ruia a fiin?at, pentru o perioad? scurt?, un seminar teologic la Constan?a.La 15 septembrie 2001 ?ncepeau cursurile dou? clase de profil teologic (a IX – a seminar ?i a IX – a c?nt?re?i) ?n cadrul Colegiului Pedagogic ?Constantin Br?tescu” din Constan?a, ?coal? mam? care se oferise s? g?zduiasc? noua form? de ?nv???m?nt apar?in?nd filierei voca?ionale din care ora?ul de la malul m?rii nu cunoscuse p?n? atunci dec?t partea de art? ?i partea sportiv?. Ascultarea de veghetor la bunul mers al ?colii a fost ?ncredin?at? p?rintelui Marius Mo?teanu ini?ial, iar dup? un an, subsemnatului. Corpul profesoral era alc?tuit din tineri (care ast?zi sunt doar cu c??iva ani mai pu?in tineri) numi?i de IPS Teodosie prin tainica ?nainte-vedere a a?ez?rii oamenilor potrivi?i la locurile potrivite, cu ?tiin?a inspectoratului ?colar al jude?ului, ei ?n?i?i fo?ti – nu cu mult timp ?nainte – elevi de seminar. Elevii au primit dintru ?nceput botezul unui nou regulament ?colar, neb?nuit de ei p?n? atunci ?i care amintea de povestirile din armat? ale ta?ilor ori fra?ilor mai mari; treptat, cuvintele ?internat”, ?cantin?”, ?medita?ie”, rug?ciunea dar nu aceea pe care o ?tiau de la mama sau de la bunica, ci aceea cu ?R” mare care ?i aduna pe holul cu icoane ?i cu candel?, ?grupa de r?nd la biseric?” ?i altele de acest fel au intrat ?n limbajul de zi cu zi al elevilor de parc? s-ar fi n?scut cu ele. Prin ora?ul ?i a?a cosmopolit ??i f?cea loc o nou? ?inut?: costumul de seminarist cu tunic?; s?rb?torile de iarn? trimiteau prin case noi cete de colind?tori, la auzul c?rora gazdele exclamau cu bucurie: ?au venit b?ie?ii de la seminar!”Poate c? ?n mediul ?colar const?n?ean seminarul nu a fost privit mereu ca un membru al familiei, fiind socotit de multe ori o rud? ?ndep?rtat? ?i exotic?, filia?ia dubl? – bisericeasc? ?i de stat – fiind greu de asimilat pentru cei care intrau ?n contact direct cu noi. Cu toate acestea, elevii seminari?ti au c?p?tat siguran?a apartenen?ei lor de Biseric?, dat? fiind apropierea de profesorii lor dar mai ales sim?ind ocrotirea p?rinteasc? a Ierarhului, prin care orice necaz se sf?r?ea, orice neputin?? se ?mplinea ?i oricare ?ntristare se schimba repede ?n bucurie. Mult mai bun dec?t drept cu copil?riile unora dintre elevi, pe care noi, profesorii, le vedeam ?grave abateri disciplinare” ?n inten?ia de a aplica litera regulamentului, Ierarhul ne-a ?nv??at ?i pe noi cum s? fim mai ?nt?i ?p?rin?i” ?i mai apoi ?profesori”, reunind cele dou? calit??i ?n efortul de formare ?i modelare a viitorilor buni samariteni ceru?i de ?ncrederea ?n Biseric? a poporului, ?ncredere mereu clasat? ?n fruntea sondajelor de opinie.?n anul 2003 ?coala ?i-a c?p?tat identitate proprie, prin deciziile Sf?ntului Sinod ?i Ministerului Educa?iei, dar ?i-a pierdut spa?iul fizic de desf??urare a activit??ii, potrivit hot?r?rii emise axiomatic de conducerea colegiului gazd?: ?aici nu e loc de dou? ?coli ?i de doi directori...”. A urmat un fel de exod al poporului ales, din ?coal? ?n ?coal?, pe u?i str?ine, uneori cu piedici puse de al?ii pentru pricini inventate, alteori g?si?i vinova?i c? exist?m ?ntr-un sistem ?n care nu este loc de coexisten??. ?n acest timp tot ?naltpreasfin?itul ne-a fost sprijin ?i c?l?uz?, ?nc?t ?coala are acum internat propriu cu dot?ri moderne (unde, fapt rar ?nt?lnit, majoritatea elevilor se bucur? de sprijin integral pentru mas? ?i cazare prin aportul personal al ?nt?ist?t?torului), a dob?ndit un teren destul de mare pentru construirea unei noi cl?diri care s? r?spund? cerin?elor speciale ale unei ?coli teologice, a realizat achizi?iile necesare pentru amenajarea unei biblioteci, a unui paraclis ?i a laboratoarelor ?colare.P?n? ?n prezent seminarul tomitan a acordat diplome de absolvire la cinci promo?ii de elevi seminari?ti (?in?ndu-se cont de trecerea de la 5 la 4 ani de studiu care a avut ca rezultat ?ncheierea ciclului pentru dou? promo?ii ?n acela?i timp ?n 2008 – clasele a XII – a ?i a XIII – a), precum ?i la ?ase promo?ii de elevi ai ?colii de c?nt?re?i. Av?nd posibilitatea s? observ?m cum ?i-au continuat studiile ori activitatea, nu de pu?ine ori s-a f?cut sim?it? satisfac?ia efortului ?ncununat cu ?mpliniri, afl?ndu-ne elevii printre studen?ii frunta?i de la Facultatea de Teologie, c?te unul chiar ?ef de promo?ie, ori cu realiz?ri cu totul deosebite, fiecare pe unde via?a l-a purtat.Acum, cine cunoa?te Seminarul de la Constan?a ?l poate defini astfel: ierarhul locului, IPS Teodosie, prezent ?n ?coal? – dup? cuv?ntul apostolului – ?cu timp ?i f?r? timp”; profesori cu preg?tire deosebit?, ?tiin?ific? dar mai cu seam? spiritual?, angrena?i ?ntr-un ?nv???m?nt interactiv ?n care ei ?n?i?i ?nva?? permanent; elevi care caut? ceva ce nu g?sesc ?n alt? parte ?i anume slujirea lui Dumnezeu prin slujirea semenilor; ?mpreun?-rugarea, cel mai de pre? timp al vie?ii omului, care la seminar se ?nfirip? din momentul ?n care doi sau trei repet? laolalt? ?Doamne strigat-am” pentru ora de Psaltic? de a doua zi; colindele de Cr?ciun ?i serbarea care nu se uit? niciodat?; corul seminarului, corul psaltic, dar ?i grupurile corale care ?nc?nt? credincio?ii la Liturghiile oficiate duminic? de duminic? ?i s?rb?toare de s?rb?toare ?n tot mai multe parohii; multe altele, mai mici sau mai mari, u?or de sesizat mai ales pentru ochiul celui care, la r?ndu-i, a trecut odat? prin b?ncile seminarului...Toate acestea pot fi adunate ?n ceea ce numim ?duhul sau tradi?ia seminarului”, care ?n urm? cu c??iva ani nu era, dar acum este la Constan?a ?i va fi c?t? vreme pa?ii Sf?ntului Andrei nu se vor ?terge de pe acest p?m?nt ?i din credin?a oamenilor de aici dornici de lumina lui Hristos izvor?t? din candela ?nv???m?ntului teologic.Pr. Prof. Dr. Bogdan Moise Interviu cu P?rintele Director Ilie PetreR: Preacucernice P?rinte Profesor, sunte?i noul director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox ,,Sf. Dionisie Exiguul’’ Constan?a. Cu ce sentiment ?nt?mpina?i proasp?ta dumneavoastr? ?nvestire?Ca absolvent al Seminarului Teologic din Bucure?ti, am p?strat vie ?n suflet amintirea acestei perioade frumoase, con?tient fiind de rolul deosebit pe care l-a avut ?n formarea mea de slujitor al Bisericii. Timpul petrecut la seminar reprezint? pentru mine piatra din capul unghiului, ?n ceea ce prive?te formarea mea profesional? ulterioar?. Astfel, ?ntoarcerea ?n Seminar ?mi treze?te nostalgii, dar ?n acela?i timp m? responsabilizeaz? ?i m? motiveaz? ?n misiunea de a modela caracterele ?i min?ile acestor tineri, care se preg?tesc s? slujeasc? Sf?nta Biseric?. R: O radiografie recent? a chinuitei reforme din ?nv???m?ntul rom?nesc, care, de?i a pornit de la bune inten?ii de integrare european?, a neglijat tradi?iile ?i experien?a na?ional?, ne arat? c? am cobor?t prin superficialitate. ?nc? din 1998 ex-ministrul Andrei Marga, invoc?nd statisticile UNESCO, atr?gea aten?ia c? ?coala rom?neasc? a ajuns de pe locul 7 ?n lume ?n 1972 pe locul 34 ?n 1998. Cum se ,,asorteaz?’’ tradi?ionalismul specific ?colilor teologice cu politica globalisto-integrist? prin care se cere, discret, atenuarea identit??ii na?ionale??n contextul actual, pentru p?strarea identit??ii na?ionale e nevoie de o integrare care s? ?in? seama de tradi?ia, cultura ?i credin?a acestui neam binecuv?ntat de Dumnezeu. Credin?a ?n mod deosebit, reprezint? condi?ia principal? pentru p?strarea identit??ii poporului care, prin lucrarea Sf?ntului Apostol Andrei, s-a n?scut cre?tin. De aceea, consider c? ?nv???m?ntul teologic actual are datoria sf?nt? de a ?ncerca s? men?in? acel echilibru ?ntre tradi?ie ?i inova?ie, oferind necontenit modele de vie?uire cre?tin?.R: ?n calitate de fost seminarist ce p?rere ave?i de elevul actual? Cum aprecia?i evolu?ia lui? Ave?i ?ncredere ?n noua genera?ie?Elevul de ast?zi nu este un elev comod pentru profesor. Respectul lui se c??tig? printr-o bun? preg?tire ?i prin aplicarea psihologiei elevului, pe care o ?nva??, ?i care nu trebuie s? r?m?n? doar ?n faza de teorie. Aplecarea spre cunoa?tere trebuie s? fie pe primul plan ?n rela?ia cu elevii. Pornind de la o bun? rela?ie, ?nve?i, ca profesor, foarte multe de la elevi. Ajungi s? ?n?elegi v?rsta lor, momentul ?i cum s? mergi c?tre ei c?t mai eficient. At?t ?n trecut c?t ?i ?n prezent copiii au dat dovad? de sete de cunoa?tere ?i astfel cadrelor didactice nu le mai r?m?ne dec?t s? ?i ?ndrume spre ?tiin??, spre cunoa?tere ?i spre izvorul ?nv???turii care este Dumnezeu. R: Av?nd ?n vedere hibele ?nv???m?ntului actual - problemele bugetare, programele eronat g?ndite pedagogic, ?mb?csite ?i confuze, neglijarea condamnabil? a laturii educative - crede?i c? ?coala anilor ce vor urma va putea juca un rol ?n redresarea moral? ?i intelectual? a na?iunii??nv???m?ntul teologic rom?nesc a reu?it s? supravie?uiasc? pe parcursul istoriei sale nenum?ratelor atacuri ?i influen?e de secularizare si inova?ie, p?str?ndu-?i tradi?ia ?i identitatea. Ba chiar a reu?it s? formeze teologi ?i intelectuali de renume mondial, care s-au impus ?n teologia panortodox? ?i nu numai, ca adev?rate repere morale ?i ?tiin?ifice.De aceea, m? declar ?ncrez?tor ?n capacitatea ?colii rom?ne?ti de a juca un rol esen?ial ?n devenirea moral? ?i intelectual? a tinerilor.R: Ce sfat le-a?i da celor care vor s? urmeze aceast? ?coal??Fiind direct implicat pot spune doar c? ?i a?tept cu drag. Aici vor g?si un liceu cu un climat moral s?n?tos ?n care punem accentul at?t pe preg?tirea intelectual? a seminari?tilor c?t ?i asupra conduitei lor morale ?i spirituale. ?coala noastr? teologic? promoveaz? valori autentice, care d?inuie de milenii ?i care merit? s? fie cunoscute de c?t mai mul?i tineri care, odat? ce vor fi ajuns aici, vor descoperi adev?ratul sens al existen?ei ?i al vie?ii. R: C??i elevi ave?i ?n prezent?Seminarul Teologic Dionisie Exiguul din Constan?a are un num?r de 170 de tineri seminari?ti. R: Ce proiecte ave?i ?n desf??urare??n acest moment Seminarul are ?n derulare mai multe proiecte dar cel mai important este programul interna?ional Comenius. R: Ce v? propune?i pentru viitorul apropiat?Pornind de la cuvintele M?ntuitorului Hristos, care le spunea ucenicilor: ,,cu dor am dorit …”, tot a?a ?i noi avem o dorin?? arz?toare la bunul Dumnezeu ?i anume, aceea de a dob?ndi un spa?iu adecvat procesului de ?nv???m?nt care s? ne permit? s? desf??ur?m activit??ile ?i proiectele pe care le ?ntreprindem. V? mul?umesc p?rinte director pentru interviul acordat ?i v? ur?m o inepuizabil? for?? de munc? spre binele Seminarului nostru.Interviu realizat de Prof. Drd. Carmen CiorneaPerforman?ele Seminarului Teologic din Constan?aIstoria de nici un deceniu a Seminarului nu face altceva dec?t s? exprime modul ?n care aceasta ?coal? t?n?r?, dar, ?n acela?i timp, ad?nc ?nfipt? ?n tradi?ia teologic? a ora?ului ?i a zonei, a cunoscut o dezvoltare continu?, at?t prin efortul depus de elevii care au studiat aici c?t ?i de profesorii care i-au ?ndrumat. Preg?tirea seminari?tilor este ?mbog??it?, pe l?ng? orele de curs obi?nuite, asemenea unui liceu normal, de practica liturgic? din parohiile ortodoxe const?n?ene ?i de participarea la repeti?iile de cor. Cercurile de ?tiin?e socio-umane, desf??urate ?n mod periodic, sunt o dovad? cert? a preocup?rii unit??ii noastre ?colare de a oferi tinerilor seminari?ti posibilitatea de a se perfec?iona ?i ?n alte domenii pentru ca, ulterior, s? aib? posibilitatea de a sus?ine examenul de admitere ?n ?nv???m?ntul superior ?i la alte facult??i dec?t Teologia.O alt? particularitate a vie?ii de seminarist ar fi aceea c? pentru elevul teolog ziua de curs ?ncepe zilnic la orele 7.30, prin rug?ciunea de diminea??, urm?nd ca mai apoi cursurile s? se desf??oare obi?nuit. Ca dovad? a bunei preg?tiri a elevilor stau m?rturie numeroasele premii ob?inute de elevii seminari?ti la Olimpiadele ?colare organizate pe plan jude?ean sau na?ional, ceea ce denot? seriozitatea elevilor ?i ?ndrumarea sus?inut? a profesorilor ?nspre realizarea performan?elor la clas? ?i a unei preg?tiri continue. Performan?e?2001?- Elevii Seminarului au participat la olimpiadele ?colare, faza jude?ean?, la multiple discipline, ocup?nd locuri frunta?e. - ?n luna decembrie Seminarul sus?ine un Concert de Colinde ?n sala Casei de Cultur? a Sindicatelor din Constan?a.2002 -Elevii seminari?ti se remarc? pe plan jude?ean prin concertul coral sus?inut de Zilele Constan?ei, 21-24 mai pe scena Teatrului de Var?. -Cori?tii au ?nregistrat o caset? cu Liturghia psaltic?. -Pe 30 noiembrie ?n aula Universit??ii ,,Ovidius’’, Constan?a, Seminarul sus?ine un Concert de Colinde. -Elevul Rustea Iuliean ob?ine premiul I la Concursul interjude?ean ,,Ioan Petru Culianu’’, Ia?i la sec?iunea crea?ie literar?. 2003- De?i ?coal? t?n?r?, Seminarul se dovede?te o institu?ie ad?nc ?nfipt? ?n tradi?ia teologic? a ora?ului ?i a zonei, remarc?ndu-se ?i ?n acest an prin concertele corale prilejuite de diverse ocazii, cum ar fi: Serbarea Colindelor precum ?i Zilele Constan?ei. -Elevii Seminarului au participat la olimpiadele ?colare, faza jude?ean?, la multiple discipline, ocup?nd locuri frunta?e.?-Elevul Rustea Iuliean ob?ine premiul I la Concursul interjude?ean ,,Ioan Petru Culianu’’, Ia?i la sec?iunea crea?ie literar?. 2004?- Elevii Seminarului au participat la olimpiadele ?colare, faza jude?ean?, la multiple discipline, ocup?nd locuri frunta?e. -Pe 30 noiembrie Seminarul sus?ine un Concert de Colinde ?n sala Casei de Cultur? a Sindicatelor din Constan?a.-1 martie- debutul editorial al elevului seminarist Rustea Iuliean cu volumul de poezii ,,?n r?na timpului’’.? 2005 -La edi?ia din 2005 a Concursului Na?ional "Mihai Eminescu", organizat de Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau’’, sub egida Inspectoratului ?colar?al Municipiului Bucure?ti ?i a Ministerului Educa?iei, Cercet?rii ?i Inov?rii, ?n sala mare a Palatului Na?ional al Copiilor, ?ntre 15 ?i 16 ianuarie, elevul Panthazi Doru Emanuel-anul IV-ob?ine marele premiu decernat de c?tre conf. univ. dr. Laura Manolache, Universitatea de Muzic?, Facultatea de Compozi?ie, Muzicologie ?i Dirijat, Bucure?ti. -La faza na?ional? a Concursului ,,Tinere Condeie’’, pe data de 5 iunie, la sediul Uniunii Scriitorilor din Calea Victoriei nr. 115, Bucure?ti, ?n prezen?a conducerii Ministerului Educa?iei ?i Inov?rii ?i a Uniunii Scriitorilor, elevului Rustea Iuliean i-a fost decernat premiul ,,Junior, acordat celor mai valoroase c?r?i scrise de elevi remarca?i pe plan na?ional ?i interna?ional prin performan?ele literare. Premiul i-a fost ?nm?nat de c?tre dl. Tudor Opri?, pre?edintele juriului. -Elevii seminari?ti se remarc?, ?i ?n acest an, pe plan jude?ean prin concertul coral sus?inut de Zilele Constan?ei, 21-24 mai pe scena Teatrului de Var?. -Seminarul a sus?inut un spectacol cultural-artistic ?n cadrul Concursului de limba ?i literatura rom?n? ,,Mihai Eminescu’’, etapa interna?ional?, desf??urat? la Constan?a ?i va primi o diplom? pentru participare cu distinc?ia ,,realizator de programe’’, semnat? de pre?edintele executive - prof. univ. dr. Liviu Papadima. ". Spectacolul a fost transmis pe postul local de televiziune – TV Neptun. - Pe 30 noiembrie Seminarul sus?ine un Concert de Colinde ?n sala Casei de Cultur? a Sindicatelor din Constan?a.2006 -La faza na?ional? a Olimpiadei de Religie desf??urat? la Tulcea, elevii Catan? Alexandru Bogdan - anul IV ?i Buzea - anul V, au ob?inut men?iuni la disciplinele Dogmatic? ?i I.B.O.R. ?? -La concursul interjude?ean de crea?ie literar? religioas? organizat cu ocazia ?mplinirii a 170 de ani de la ?nfiin?area Seminarului Teologic ,,Chesarie Episcopul’’ din Buz?u, elevul Rustea Iuliean din anul IV a ob?inut premiul I ,poeziile fiindu-i publicate ?n volumul colectiv de autori laurea?i. -La edi?ia din 2006 a Concursului Na?ional "Mihai Eminescu", organizat de Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau’’, sub egida Inspectoratului ?colar?al Municipiului Bucure?ti ?i a Ministerului Educa?iei, Cercet?rii ?i Inov?rii, ?n Sala de Spectacole a Centrului Cultural al Ministerului ?i Internelor, ?ntre 15 ?i 17 ianuarie, elevul Panthazi Doru Emanuel -anul V- ob?ine premiu I. Trupa de teatru a Seminarului va fi premiat? de Comitetul Na?ional Rom?n pentru drepturile Omului( Conven?ia ONU) pentru rezultatele deosebite ob?inute la cea de aIV-a edi?ie a ,,Concursului Na?ional’’<<Mihai Eminescu>>’’. -La data de 14 decembrie Seminarul a organizat, la Teatrul Na?ional Constan?a, un concert caritabil intitulat “Fii ?ngerul lor de Cr?ciun”. Fondurile ob?inute ?n urma acestui spectacol au fost oferite, pe data de 23 decembrie, sub form? de cadouri, Casei de Copii “Fairplay”. La realizarea acestui concert ?i-au adus contribu?ia corul Facult??ii de Arte, trupa de teatru ?i corul Seminarului Teologic din Constan?a, care, a?a cum consemna ?i ziarul local Telegraf,( edi?ia de vineri, 15 decembrie) ,,au delectat numerosul public cu arii ?i colinde cunoscute, introduc?nd spectatorii ?n atmosfera apropiatelor s?rb?tori de Cr?ciun. Coordonat? de prof. Carmen Ciornea, trupa de teatru a Seminarului Teologic a interpretat sceneta “Ispita”, iar corul aceleia?i institu?ii a interpretat, sub bagheta dirijorilor Valeriu Croitoru ?i Gheorghe Tistu, mult ?ndr?gitele colinde de Cr?ciun”. Pelicula realizat? a fost prezentat? la postul local de televiziune. -La Festivalul interna?ional de satir? ?i umor ,,M?rul de aur’’, de la Bistri?a, elevul Rustea Iuliean a ob?inut men?iune. -Elevii seminari?ti se remarc?, ?i ?n acest an , pe plan jude?ean prin concertul coral sus?inut de Zilele Constan?ei, 21-24 mai pe scena Teatrului de Var?. -Seminarul a contribuit la buna desf??urare a Festivit??ii de Premiere a Scriitorilor pentru activitatea literar? din anul 2005, desf??urate de Uniunea Scriitorilor din Rom?nia-Filiala Dobrogea ?n data de 3 iunie. Au participat scriitorii: Ovidiu Dun?reanu (Pre?edintele Uniunii Scriitorilor - Filiala Dobrogea), Constantin Cioroiu, Ion Codrescu, ?tefan Cucu, Emilia Dabu, Ion Faiter, Dan Ioan Nistor, Nicolae Rotund, Arthur Porumboiu ?.a. Diplome de Onoare s-au acordat ?naltpreasfin?itului Teodosie ?i doamnei Carmen Ciornea, redactor la Radio ?i profesoar? de limba ?i literatura rom?n? a Seminarului. Elevii au sus?inut un mic moment artistic.? 2007-La edi?ia din 2007 a Concursului Na?ional "Mihai Eminescu", organizat de Colegiul Tehnic ,,Edmond Nicolau’’, sub egida Inspectoratului ?colar?al Municipiului Bucure?ti ?i a Ministerului Educa?iei, Cercet?rii ?i Inov?rii, ?n Sala Mare a Palatului Na?ional a Copiilor, Bucure?ti ?ntre 15 ?i 17 ianuarie trupa de teatru a Seminarului va ob?ine premiul de interpretare pentru rezultatele deosebite ob?inute la cea de aV-a edi?ie a ,,Concursului Na?ional’’<<Mihai Eminescu>> la sec?iunea teatru-interpretare.-La faza na?ional? a Olimpiadei de Religie desf??urat? la R?mnicu V?lcea ?n perioada 10-13 aprilie, elevul Catan? Alexandru Bogdan – anul V a ob?inut men?iune la disciplina Dogmatic?.????-Seminarul se dovede?te o institu?ie ad?nc ?nfipt? ?n tradi?ia teologic? a ora?ului ?i a zonei, remarc?ndu-se ?i ?n acest an prin concertele corale prilejuite de diverse ocazii, cum ar fi: Serbarea Colindelor precum ?i Zilele Constan?ei.? 2008 -?n edi?ia 2008 a Concursului ,,Ritmuri de toac?’’, organizat de Episcopia Giurgiului cu prilejul anivers?rii zilei Seminarului Teologic din Giurgiu, elevul Reziuc Radu Andrei a ob?inut premiul I. -?n perioada 23-24 mai, ?n cadrul Festivalului de art? coral? ?i folclor, edi?ia a VII-a, Constan?a corul psaltic al Seminarului condus de Diac. Marius Murariu va ob?ine diploma de participare. -La prima edi?ie a Concursului coral ,,Tineri, l?uda?i pe domnul!’’, organizat de Patriarhia Rom?n? ?i de Mitropolia Munteniei ?i Dobrogei, Seminarului nostru i s-a decernat premiul al III-lea.-Seminarul este cooptat ?n cadrul proiectului interjude?ean "Credin?a, lumina sufletelor noastre", concurs de crea?ie literar? adresat elevilor de nivel gimnazial ?i liceal din jude?ele Constan?a ?i Tulcea. Corul ,,Filotheos’’, din cadrul Seminarului, a sus?inut un scurt moment artistic.-?n edi?ia a II-a a Concursului ,,Vapoare pe Marea Neagr? ’’ lansat ?n cadrul programului,, Ziua Interna?ional? a M?rii Negre’’, Seminarul este implicat la sec?iunea crea?ie literar? prin doamna profesoar? Carmen Ciornea care a f?cut parte din membrii juriului.-La faza na?ional? a Olimpiadei de Religie desf??urat? la Satu-Mare, ?n perioada 10-14 aprilie 2008, elevul Bunescu Alexandru Ioan, anul V a ob?inut men?iune la disciplina IBOR.?????n acest fel, Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Sf. Dionisie Exiguul’’ din Constan?a ?i-a f?cut loc ?n con?tiin?a oamenilor, fiind privit nu numai ca un liceu oarecare, ci, mai mult dec?t at?t, ca o veritabil? ?coal? a vie?ii cre?tine, ?n care tineri din toate col?urile Arhiepiscopiei Tomisului ?i ale ??rii, se ?ndeletnicesc cu studiul, cu rug?ciunea ?i cu slujirea, ar?t?nd ?nc? de pe-acum care le este menirea: slujirea Bisericii lui Hristos ?i a semenilor. Prof. Drd. Carmen Ciornea Noi perspective asupra literaturii?n anii '60 un jurnalist american spunea, spre amuzamentul tuturor, c? "?n c??iva ani, oricine va dori, va fi celebru pentru 15 minute". Remarca sa a fost privit? cu ironie la vremea aceea. Timpul a trecut ?i vremurile actuale ne oblig? s?-i d?m dreptate. Mass-media, g?ndit? ini?ial ca un mijloc de a oferi informa?ii necesare oamenilor, afi?eaz? personaje lipsite de moralitate, capabile de orice pentru acele 15 minute de ie?ire din anonimat.Aceste personaje, smulse parc? din comediile lui Caragiale, nu fac dec?t s? inoculeze ideea c? se poate reu?i f?ra perseveren??. Mentalit??ile vulnerabile ale adolescen?ilor re?nvie un pseodocult al personalit??ii, ?n centrul c?ruia stau personaje f?r? character, incapabile s? ofere lec?ii de via?? conform realit??ii. Valori umane exist?, dar sistemul actual nu este capabil nici s? le g?seasc? ?i nici s? le afi?eze pe cele existente. Acest lucru ?l con?tientiz?m doar c?nd e prea tarziu. Moartea unei personalit??i ne aduce cu picioarele pe p?m?nt ?i suferim c? am avut l?ng? noi pe cineva de la care aveam ce ?nv?ta.Moartea lor ne ucide ?i pe noi, asemenea unei pic?turi chineze?ti; ?ncet, dar sigur. Nu se gr?be?te nimeni, nu-i a?a? E trist? ?i perioada ?n care mass-media ne aminte?te de momentul '89. La sf?r?it de decembrie, televiziunile ne prezint? un decor, deja transformat ?n cli?eu, ?n care tinerii uci?i sunt reprezenta?i ca eroii care au r?sturnat tirania ceau?ist?. Adevarul iese la iveala doar c?nd te ui?i, dac? po?i, ?n ochii p?rin?ilor acelor tineri. Nu vei descoperi niciun sentiment ?n?l??tor; doar durere ?i lacrimi. Pentru c? ei ?tiu c? nu s-a schimbat aproape nimic.Redob?ndirea libert??ilor fundamentale nu este un argument care s? demonstreze c? jertfa lor a avut un rost. Dup? ce au trecut zilele de comemorare, majoritatea oamenilor vor da din nou pe OTV, s? vad? ce pantofi de firm? ?i-au luat so?ii Columbeanu sau cu c?te grame s-a ?ngr??at Magda Ciumac. De aceea putem spune c? totul a fost ?n zadar...?Deznod?m?ntul acestui scenariu se va vedea peste c??iva ani. Deja mul?i adolescen?i cred c? Marin Sorescu "a fost juc?tor al Universit??ii Craiova" sau c? Minulescu este patronul unui club de fotbal. Una dintre solu?ii ar fi s? nu ?ncerci s?-?i cau?i un model ?n via?a real?, ci s? ?ncerci s? devii tu ?nsu?i un model pentu ceilal?i. E greu, dar te ?ine ocupat o via?? ?ntreag?. ?Modelele pot fi g?site ?i ?n literatur?, deoarece autorii prin atribu?iile lor, creeaz? un plan secundar, extratextual, unde imagina?ia fiec?ruia, impulsionat? de firul narativ, d? na?tere unei lumi ideale. Multe ?ntreb?ri specifice perioadei adolescentine, ?i-ar g?si r?spunsurile ?n?aceast? lume. ?ns? toat? lumea acuz? o lips? de timp. Aici e momentul ?n care omul ?ncepe s?-?i piard? valoarea, ?i ?n fiecare zi se treze?te mai prost dec?t ieri. Printre cauzele acestei involu?ii se num?r? ?i messengerul. Privit la ?nceput ca un serviciu de socializare, "mess-ul" a ajuns o rutin? ?n via?a fiec?rui internaut. Deja nu mai vezi cupluri ?in?ndu-se romantic de m?n?, iar declara?iile de dragoste rostite cu vocea tremur?nd de emo?ie, nu mai exist?.Aproape totul se rezum? la "vorbim pe mess". Impactul psihologic este negativ, deoarece tinerii uit? s? interac?ioneze la nivel fizic. Se formeaz? caractere incapabile s? stabileasc? orice tip de rela?ie ?n lumea normal?. Astfel, o genera?ie pierdut? ?ntre agende electronice de ultim? genera?ie, cump?rate pentru a ?ine minte la ce or? trebuie s?-?i bea cafeaua, sisteme de securitate create pentru a ?nchide u?a dormitorului ?i robo?i programa?i s? spele podeaua din living, este redus? mintal inten?ionat, doar pentru a fi nevoit? s? cumpere mai multe dispozitive inutile. Este ?ntr-adev?r nevoie de o evolu?ie ?n orice domeniu, dar de la culme la abisul intelectual, nu este dec?t un pas mic.E dureros s? asi?ti con?tient la distrugerea unei genera?ii ?i s? nu po?i face nimic. E ?i mai dureros s? nu ?ncerci s? faci nimic. Eu am ?ncercat s? v? expun unor idei.A? vrea s? cred c? fiecare zi reprezint? o ?ans? ?n plus pentru a ?nv??a ceva nou, c? mintea uman? este ?nc? mobil?, func?ioneaz? ?i se mi?c? ?nainte, c? aici sus, ?n cap, se afl? cheia evolu?iei, ?i nu ?ntr-un program care vrea s? demonstreze c? binarul este mai de?tept ?i mai creator dec?t neuronul. Cu ocazia sf?r?itului, nu pot dec?t s? urez tuturor, un sincer ?i dureros "Rom?nia treze?te-te, sunt at?tea de f?cut!' Munteanu AlexandruCls. a XII-a BPoezia religioas? francez?Se poate spune c? poezia religioas? este o poezie angajat?, deoarece ia pozi?ie atunci c?nd devine o arm? pus? ?n serviciul unei cauze. A se angaja este o apartenen?? a oric?rui poet care ap?r? valori, denun?? injusti?ii, afirm? convingeri. Ea se plaseaz? deci sub dublul semn al m?rturisirii ?i al denun??rii, al rezisten?ei ?i al luptei, chiar dac? nu este vorba dec?t de o lupt? de idei. Poezia religioas? este la fel de veche ca ?i poezia francez?, dac? ne g?ndim c? primul text literar scris ?n francez?, intitulat ?Le Cantilène de Sainte Eulalie?, dat?nd din secolul IX, este nu doar prima manifesta?ie de poezie religioas?, dar ?i un exemplu de credin??. Poezia religioas? ia o adev?rat? turnur? la sf?r?itul secolului XVI, odat? cu epoca r?zboaielor religioase. ?ncep?nd cu secolul XVII, poe?ii s-au aplecat ?n mod special asupra ?Antichit??ii biblice?.S? nu uit?m c? Romantismul, la ?nceput, dorea s? exprime liric geniul Cre?tinismului. Sunt mul?i prozatori care redeschid por?ile unui paradis pierdut. Poezia este un dar sf?nt, se spune. Paul CLAUDEL scria: ?Visul artei este cu at?t mai important cu c?t r?ul de care suferim, de mai multe secole, este o ruptur? mult mai mic? ?ntre credin?? ?i ra?iune, dec?t ?ntre credin?? ?i imagina?ie, devenit? incapabil? s? stabileasc? un acord ?ntre cele dou? p?r?i ale universului vizibil ?i invizibil ?.?n secolul XX, poe?ii care au scris poezie religioas? au al?turat-o unui catolicism fervent, chiar dac? au trecut la un misticism ezoteric. V? prezent?m doar c?teva exemple, din perioade istorico-literare diferite:Clément MAROT (1496 - 1544)CREDO IN DEUMJe croy en Dieu le Pere tout puissant,Qui crea Terre, et Ciel resplendissant,Et en son Filz unique Jesuschrist,Nostre Seigneur, conceu du Sainct Esprit, Et de Marie entiere Vierge né,Dessoubz Pilate à tort passionné,Crucifié, mort en croix estendu,Au Tumbeau mis, aux Enfers descendu,Et qui de mort reprint vie au tiers jour,Monta lassus au Celeste sejour,Là où il sied à la Dextre du Pere,Pere Eternel, qui tout peult, et tempere,Et doibt encor' de là venir icy,Juger les Mortz, et les Vivans aussi.CREDO IN DEUMCred ?n Dumnezeu Tat?l, a toate ziditor,Ce a f?cut P?m?ntul ?i Cerul orbitor,?i-n unicu-I S?u Fiu, Iisus ChristosAl nostru Domn, din Duhul Sf?nt milos,Din p?ntecul Precistei Fecioare z?mislit,?n vremea lui Pilat din Pon?iu, chinuit,?i r?stignit, pe cruce mort,?n infern cobor?t dup? darea de ort,Care din mor?i a treia zi a ?nviat,?i s-a suit la Ceruri, ?ntr-un divin palat,Tat?lui st?ndu-I ?n m?rea?a-I dreapt?,P?rinte ve?nic, ce toat? lumea-ndreapt?,?i care ?ntru slav? va reveni aici,S? ne judece iar??i, de la mari la cei mici.Arnauld d’ANDILLY (1589-1674)DE LA GRANDEUR INCOMPEHENSIBLE DE DIEUNe prétends pas conna?tre un Dieu dans son essence,Puisqu’au seul Infini ce pouvoir est donné.Il ne serait pas Dieu, si ton esprit bornePouvait de tout son être avoir la connaissance.Cette même grandeur qui le montre aux humainsPar les rares beautés des ?uvres de ses mainsLa dérobe à ses yeux par l’éclat de sa gloire.Ainsi lorsque leur c?ur ne veut pas l’adorer,Par un étrange crime ils refusent de croireCelui que leur raison ne saurait ignorer.DESPRE M?RE?IA DE NE?N?ELES A DOMNULUINu pretinde pe Domnul s?-L cuno?ti ?n esen??,C?ci numai Nesf?r?itul are putin?? dat?.El n-ar fi Dumnezeu, dac? fiin?a-?i limitat?Ar putea s?-I resimt? divina Lui prezen??. Aceea?i m?re?ie prin care El se-arat?Prin rare frumuse?i, presus de orice art?, O dezbrac?-n ochi de sl?vita-I sclipire,C?nd sufletul refuz? s?-L adore,C?nd pare-o crim? gestul de smerireFa?? de Cel pe care mintea nu poate s?-L ignore.Alfred M?T?RI? (1875-1902)LA PRI?RE DES ARTISTESSeigneur, tournez-vous donc vers le bois calme et tristeOù solitairement s’enfoncent les artistes.Ne les confondez pas avec les baladins,Les jongleurs de talent et les faux écrivains,Mais unissez chez eux en une seule flameL’humilité du coeur et la fierté de l’?me.Si le vide infini, si le commun méprisDe leurs songes trop beaux doivent être le prix,Qu’indifférents à tout et qu’oublieux d’eux-mêmes,Leurs jours mystérieux brillent comme un poème.Sauvez leur rêve ailé de toute impureté,Des vulgaires douceurs de la célébrité,Du bonheur misérable, et des biens qu’on envie,Et qu’enfin leur destin vaille mieux que leur vie...RUG?CIUNEA ARTI?TILORTe-ntoarce, Doamne, acum, spre codrii calmi ?i tri?ti?n care se afund? ?nsingura?i arti?ti.S? nu-i confunzi cu trupa de ambulan?i actori,Cu jongleri talenta?i ori cu fal?i scriitori,Dar d?-le tuturor, ca-ntr-o lumin? vie,A inimii smerire ?i-a g?ndului m?ndrie.Dac? pustiul ve?nic ?i-al tuturor dispre?Pentru ale lor vise, acesta este pre?,Indiferen?i la toate, cu-o via?? de boem,Misterul existen?ei ?l schimb? ?n poem.Salveaz? a lor vis de orice-impuritate,?i de p?catul dulce dat de celebritate,De fericiri ?i bunuri ce trec ca ?i o cea??,?i fie-le destinul mai mult dec?t o via??...Prof. Drd. Elena Ro?ioruCr?ciunul pe meleaguri dobrogene De multe ori m-am ?ntrebat, oare cum ar fi dac? Na?terea Domnului s-ar serba vara…? Sau cum am fi s?rb?torit Cr?ciunul dac? am fi locuit ?n ,,??rile calde”…? Cred c? mi s-ar p?rea ciudat sau ?nteresant…A?a ceva ?ns? mi s-a dat s? tr?iesc aici, pe meleagurile dobrogene. Datorit? climei bl?nde, determinat? de influen?a blajin? a M?rii Negre, se poate spune c? locuitorii str?vechiului polis Tomis tr?iesc Cr?ciunul v?ratec, adic? au parte de Na?terea Domnului pe o vreme mai cald? de c?t la munte. Acest fapt poate p?rea straniu c?ci una este s? auzi colinde la munte ?n dang?tul clopo?eilor de la g?tul cailor ce trag la sanie ?i sub cetina ?nc?rcat? de om?t a brazilor seculari ?i alta e s? auzi colind?nd la malul m?rii. Totu?i, nu este deloc r?u ?i nepl?cut, dac? ne g?ndim c? magii au cutreierat prin de?ert ?i Na?terea Domnului s-a petrecut la Bethleem, deci ?n ,,??rile calde”. Asadar, primul mare eveniment din istoria m?ntuirii, Na?terea M?ntuitorului, are condi?ii deosebite la malul m?rii ?i seam?n? izbitor de mult cu timpurile biblice ale ?nf?ptuirii sale. Colindul str?bun (de la termenul latin ,,colo, ere”- a se ?nchina) aduce ?nchinarea noastr? ?mpreun? cu a ?ngerilor, a magilor ?i a p?storilor la ieslea din Bethleem unde ,,un prunc ?nf??e?el”se na?te pe aceast? lume ,,grea de rele”! ,,Din an ?n an” pornesc la drum colind?torii care anun?? vestea bun? tuturor ?i ureaz? ,,cu str?mo?ii” ?n cor cele bune poporului rom?n. Crengu?ele de m?r care se pun la ?nflorit de Sf?ntul Andrei, c?nd de fapt ?ncepe cu colindul Sf?ntului Andrei vremea preg?titoare a Cr?ciunului, semnific? bucuria noastr? pentru Na?terea Domnului. ?i dac? ne g?ndim c? lemnul crucii a fost, probabil, din m?r, ne explic?m de ce crengu?ele cu flori se transform? ?n Vinerea Patimilor ?n crengi cu spini… N?dajdumin c? nu vom fi noi cei care vom a?eza spinii p?catelor pe fruntea M?ntuitorului ci, vom aduce, ca magii, daruri de fapte bune: aur, smirn? sau t?m?ie.Pr. Prof. Dr. Bogdan-Ioan BrutaruRela?ia dintre trup ?i suflet ?n teologie ?i ?n ?tiin???n dialogul dintre ?tiin?? ?i teologia ortodox?, clarificarea dualismului antropologic, ?n?eles ca dihotomism, ar putea corecta multe concep?ii cu privire la om. Trebuie clarificat? existen?a celor dou? componente, precum ?i natura rela?iei lor. Clarificarea acestei rela?ii dintre trup ?i suflet ofer? o antropologie autentic?, motiv pentru care este necesar ca ?tiin?a s? dialogheze cu teologia pe aceast? tem?, deoarece am?ndou? sunt formatoare de convingeri care se reflect? ?n via?a omului. Va fi interesant de urm?rit dezbaterea pe aceast? tem?, deoarece ?tiin?a, fiind ancorat? ?n principiile ei imuabile, nu va abdica niciodat? de la ele dac? ideile teologice par s? le contrazic?. Spre exemplu, potrivit ?tiin?ei, dac? natura influen?ei dintre trup ?i suflet ar fi energetic?, ei nu ar fi de acord cu acest? ipotez?, deoarece ?ncalc? primul principiu al termodinamicii. Pe de alt? parte, o alt? ramur? din ?tiin??, psihologia, consider? c? dou? lucruri nu pot s? interac?ioneze dac? sunt diferite. Ele trebuie s? fie din acela?i material ca s? poat? interac?iona. A?adar ?tiin?a nu concepe o interac?iune ?ntre trup ?i suflet dac? ele nu sunt ?”?nrudite” substan?ial, sau dac? nu ”decurg” una din cealalalt? (teoria epifenomenalismului).S-ar putea ca problema s? nu poat? fi rezolvat? deoarece at?t r?spunsul pe care ?l a?teapt? ?tiin?a de la teologie, c?t ?i r?spunsul pe care ?l a?teapt? teologia de ?tiin?? s? nu se realizeze. Teologia nu o s? accepte niciodat? o antropologie strict natural?, iar ?tiin?a nu o s? se mul?umeasc? niciodat? cu r?spunsurile antinomice ?i apofatice ale teologiei, precum cea a Sf. Grigorie de Nyssa, acceptat? de teologia ortodox?: ? este cert c? sufletul ?i trupul sunt diferite, ?ns? cum ader? sufletul la trup nu ?tim”. Teologia ?l nume?te apofatism antropologic. ?ns? trebuie a?ezate premizele abord?rii antropologiei din ambele puncte de vedere ale problemei pentru a se realiza o viziune comun? ?i complementar? asupra ?n?elegerii fenomenului uman.Percep?ia ?tiin?ei asupra naturii umane se bazeaz? at?t pe date empirice cat ?i pe date teoretice. Astfel, pe baza datelor empirice natura uman? se caracterizeaz? prin dou? seturi de propriet??i, care se sesizeaz? la nivelul perceptibil: propriet??i materiale ?i propriet??i mentale sau psihice. Analiza acestor propriet??i pe baza metodologiei ?tiin?ifice conduce c?tre trei variante de concepere a acestora, privind sursa ?i statutul ontologic al acestora. Toate cele trei variante reprezint? forme de dualism, sau variante de ?n?elegere a propriet??ilor naturii umane.1. Prima variant? se nume?te interac?ionism ?i propune posibilitatea ca sufletul ?i trupul, mintea ?i creierul s? se influen?eze cauzal reciproc. Aceast? variant? presupune un dualism substan?ial, ?n care fiecare component? a naturii umane este deosebit? substan?ial de cealalt?, dar p?streaz? posibilitatea de a interac?iona reciproc. Perspectiva se bazeaz? pe experien?a comun?, zilnic?, ?n care sesiz?m cum propriet??ile fizice influen?eaz? propriet??ile sau st?rile mentale ?i psihice.2. A doua variant? se nume?te paralelism. Aceast? variant? inten?ioneaz? s? conserve integritatea fiec?rei componente a naturii umane, consider?nd inacceptabil? ?i improbabil? interac?iunea lor, care le-ar reduce reciproc. Viziunea ?i apar?ine lui Descartes ?i este o viziune ?mp?rt??it? de biologie, care, ?n inten?ia de a nu se reduce la vreo alt? ?tiin??, cum ar fi fizica, nu vede nici o posibilitatea ca sufletul s? influen?eze un organism at?t de complex ?i bine organizat.3. A treia variant? se nume?te epifenomenalism. Potrivit acestei teorii propriet??ile mentale ?i psihice sunt cauzate de propriet??ile fizice. Aceast? variant? exclude constitu?ia dihotomic? a naturii umane, miz?nd pe un monism fizicalist, ?n care este inexplicabil cum ceva fizic poate produce ceva non-fizic, ?n afara posibilit??ii lui substan?iale. Aceast? teorie se prezint? ca un mod de a reduce ?ntrega realitate la o form? de existen?? fizic? sau materialist?.Aceste trei viziuni caracterizeaz? modul de percepere bazat pe setul de propriet??i duale, viziuni ?n care se reg?se?te ?i ?tiin?a. P?n? la apari?ia mecanicii cuantice ?tiin?a a abordat fenomenul uman prin toate cele trei variante, ?ns? revolu?ia pe care a produs-o mecanica cuantic? a ?nsemnat o r?sturnare de poli ?n ?n?elegerea rela?iei dintre mental sau psihic ?i fizic, prin redefinirea conceptului de materie. Aceast? nou? viziune se prezint? ca o combina?ie ?ntre interac?ionism ?i epifenomenalism, ?ns? de data aceast? nu materia genereaz? mentalul sau psihicul ci, ambele componente concresc natural, cel material din cel mental, care se identific? cu evenimentele cuantice.A?adar, asemenea afirma?iei p?rintelui St?niloae, ?ntre materie ?i spirit exist? o ??nrudire”, ?ns? ce fel de natur? este aceast? ??nrudire” ne plaseaz? pe dou? pozi?ii p?n? acum diferite, ?ns? cu posibilitatea de a deveni complementare. Cum spuneam mai devreme, cele trei forme de percepere a constitu?iei umane caracterizeaz? ?tiin?a sub o ramur? sau alta. ?n studiul de fa?? m? voi opri asupra viziunii mecanicii cuantice asupra fenomenului uman, ?i ?n special voi aduce ?n discu?ie concep?iile unor filosofi ai ?tiin?ei, care au interpretat ?i conjugat datele mecanicii cuantice cu date din psihologie, pentru a forma o viziune despre om.Astfel, a?a cum am ?nceput aceast? sec?iune a studiului, ?i ?tiin?a se caracterizeaz? printr-o serie de date empirice. Potrivit lui H. Stapp natura ?ntreag? se prezint? ca fiind alc?tuit? din dou? tipuri de lucruri complet diferite: lucruri materiale ?i lucruri sub form? de idei. Pentru a formula o ?n?elegere ra?ional? a influen?ei reciproce dintre aspectul material ?i cel mental, aceste dou? componente trebuie s? fie ?n?elese ca aspecte ale unui anumit material primar unic. Nu se cunoa?te ?ns? natura acestui material primar unic, ci putem presupune c? are caracter de idee.Viziunea acestui om de ?tiin?? asupra rela?iei dintre mental ?i material conjug? concep?ia asupra materiei a lui Werner Heisenberg cu concep?ia asupra min?ii a lui William James. Viziunea este destul de interesant? deoarece interpreteaz? datele mecanicii cuantice ca identific?ndu-se cu datele psihologice sub forma unui izomorfism. Viziunea aceasta este ?n ultim? instan?? naturalist?, deoarece presupune o continuitate natural? ?ntre mental ?i material. ?ncercarea de a fundamenta rela?ia dintre mental ?i material tot pe baze naturale reiese dintr-o serie de date experimentale ?i din coeren?a logic? care se impune. Logica lui W. James cere ca dou? lucruri s? fie la fel ca s? poat? interac?iona. Altfel, nu se poate explica prin ce se realizeaz? aceast? interac?iune. Dac? interac?iunea este energetic?, se consider? c? s-ar ?nc?lca primul principiu al termodinamicii, ?ns? ap?r?torii acestei posibilit??i consider? c? acest principiu este valabil numai pentru sisteme ?nchise, nu deschise cum este omul.William James consider? c?, din punctul lui de vedere pentru ca mintea s? poat? interac?iona cu trupul trebuie ca ?i acesta s? aib? tot caracter de idee. Ceea ce ?nseamn? c? ?ntre minte ?i trup trebuie s? existe continuitate natural? de substan??, ?n cazul acesta sub form? de idee, prin care s? se realizeze tranzi?ia de la o stare la alta.Ceea ce trebuie subliniat ca importan?? deosebit? pentru studiul de fa?? este ideea pe care o propune mecanica cuantic? prin ace?ti interpre?i ai ei, ?i anume posibilitatea interac?iunii dintre suflet ?i trup sau minte ?i creier pe baza unei continuit??i de substan??, o continuitate natural?, f?c?nd trimitere la substratul fundamental al existen?ei: ideea sau logosul.Propunerea seam?n? izbitor de mult cu o problem? din teologia crea?iei. Astfel, ?n Genez? I, 1-2, se vorbe?te de un material primordial din care Dumnezeu a creat toat? existen?a; cea v?zut? ?i cea nev?zut?. Dac? Dumnezeu a creat totul pe baza unui material primordial sau o substan?? primordial?, atunci se poate presupune c? a creat ?i sufletele din acela?i material primordial, ?ntruc?t ?n ?ntreaga crea?ie trebuie s? existe posibilitatea uniri ?i recapitul?rii ?n Hristos, ?n urma c?ruia Dumnezeu s? devin? totul ?n toate. Viziunea pare asem?n?toare viziunii teologice, ?ns? se distan?eaz? de aceasta ?ntruc?t nu presupune ca dimensiune complementar? ?i superioar? a fiin?ei umane prezen?a ?n om a unui aspect care-l ridic? peste posibilit??ile naturale ?i-i confer? acestuia calit??ile modelului s?u dup? care a fost creat. Prezen?a harului dumnezeiesc ?n natura uman? face ca modelul s?u, chipului lui Dumnezeu, s? se imprime ?n natura uman? ca o pecete asupra ?i ?nl?untrul omului, prin care acesta din urm? este structurat ca persoan? ?i ?n egal? m?sur? pus ?n rela?ie cu Dumnezeu.Acesta este piscul pe care ?tiin?a nu-l poate escalada ?ntruc?t pentru a ajunge la el trebuie s? posezi puterea de cunoa?tere a Duhului, ?care toate le cunoa?te, chiar ?i ad?ncurile lui Dumnezeu”. Omul este dup? chipul lui Dumnezeu ?i ?n consecin??, a?a cum spunea Sf. Grigorie de Nyssa, este tot ceea este Dumnezeu, numai c? este prin har.Chiar dac? incursiunile ?tiin?ifice ?n realitatea fenomenului uman sunt benefice ?i bine inten?ionate, ceea ce trebuie s? cunoasc? ?tiin?a din partea teologiei este c?, oric?t de multe ar cunoa?te ea despre om, r?m?ne ceva inaccesibil oric?rei cunoa?teri ?tiin?ifice, iar aceast? neputin?? nu ?i va putea permite s? realizeze singur? niciodat? o imagine complet? despre om. Apofatismul antropologic pe care ?l promoveaz? teologia se refer? la ?r?d?cinile” pe care omul le are ?n Dumnezeu, la modelul s?u prin care se define?te ca ?i chip al Lui, iar pentru a-l cunoa?te deplin pe el ?nseamn? c? ?l po?i cunoa?te deplin pe Dumnezeu.Iat? de ce dialogul dintre ?tiin?? ?i teologie nu numai c? este benefic, dar este ?i necesar ?n contextul ?n care sim?im din ce ?n ce mai imperios dictonul: ?cunoa?te-te pe tine ?nsu?i”.Pr. Prof. Drd. Ionu? RusuActivitatea liturgic-didactic? a Seminarului din Constan?aSeminarul Teologic poate fi considerat t?r?mul de pregatire ?i formare spiritual? a viitorului slujitor. Este poarta de intrare ?n ambian?a duhovniceasc? a unui urcu?, pe care fiecare elev trebuie s?-l ?inteasc?.Noi, ce ce slujim ?n ?colile teologice trebuie s? fim capabili s?-i ?nv???m pe elevii seminari?ti, prin vorb? ?i prin fapt? , calea libert??ii personale exercitate intr-un a?ez?m?nt bisericesc or?nduit, de comuniune. Trebuie s? cre?m acea atmosfer? duhovniceasc? ca to?i s? poat? vorbi ?i s? fie asculta?i ?n c?utarea comun? a adev?rului lui Dumnezeu: Scriptura, Liturghia, Sinoadele Ecumenice, canoanele, icoanele, P?rin?ii ?i Sfin?ii.La r?ndul lor, elevii no?tri teologi trebuie s? ?mbine c?t mai armonios studiul academic cu rug?ciunea liturgic? ?i str?dania spiritual?. ?i atunci prin comportamentul, caracterul ?i conduita lor pot fi exemple vii ?n primul r?nd pentru comunitatea din care fac parte c?t ?i pentru colegii lor din alte ramuri ale ?nv???m?ntului ?colar.De aceea ?n cadrul Seminarului nostru Teologic liceal din Constan?a avem un program liturgic axat mai ales pe formarea duhovniceasc? a elevului seminarist, program menit s? ?ntregeasc? con?tiin?a fiec?ruia ca viitor slujitor al lui Dumnezeu. Programul liturgic zilnic ?n cadrul Seminarului teologic se desf??oar? astfel:-rug?ciunea diminea??-ora 7.00 (c?min)-rug?ciunea seara-ora 20.00 (catedral?)In fiecare zi de miercuri de peste s?pt?m?n? se oficiaz? ?ntre orele 6.30-8.00 Sf?nta Liturghie la biserica “Sfin?ii Arhangheli Mihail ?i Gavril”, de c?tre un preot ?i un diacon ce fac parte din corpul profesoral al Seminarului teologic, dup? un tabel stabilit la ?nceput de semestru ?colar, cu aprobarea IPS Teodosie.In fiecare zi de vineri de peste s?pt?m?n? se oficiaz? slujba Vecerniei, la Catedrala Sf. Ap. Petru ?i Pavel , la care particip? c?te o grup? din fiecare clas?. Fiecare clas? fiind ?mp?r?it? la r?ndul ei ?n patru grupe, ?n ordine alfabetic?.Programul liturgic se extinde dup? caz ?i ?n alte forme, cum ar fi:La m?n?stirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Tomisului, ami ales atunci c?nd este un praznic ?mp?r?tesc sau hramul m?n?stirii, particip? al?turi de IPS Teodosie to?i elevii seminari?ti at?t la slujba privegherii ?n seara respectiv? c?t ?i a 2-a zi la oficierea Sf. Liturghii.O parte dintre elevii seminari?ti sunt angrena?i ?n activitatea bisericeasc? a unor parohii, acolo unde desf??oar? activit??i liturgice conform r?nduielii respectivei biserici. D?nd exemplu de o comportare irepro?abil? ?i ?ntru totul adecvat? unui elev seminarist, de o preg?tire muzicalo-liturgic? corespunz?toare, unii sunt angaja?i permanent.Al?ii sunt constitui?i ?n grupuri mai mici ?i desf??oar? practica liturgic? la diferite biserici (coruri psaltice, corale biserice?ti etc)Uneori ne constituim ?n a?a numitele cercuri liturgice ?i dezbatem anumite subiecte de interes ?colar (ultimele c?r?i editate). De exemplu ultima oar? am analizat con?inutul c?r?ii “Indrum?tor liturgic“ al p?rintelui Gh. Safta din T?rgovi?te.PROGRAM DUHOVNICESCFiecare elev seminarist ??i are propriul duhovnic , fie unul dintre profesorii Seminarului, fie Ierarhul locului sau un alt preotSe men?ine o leg?tur? str?ns? cu preo?ii de la sate, dar ?i de la ora?e, acolo unde elevii ??i desf??oar? activitatea bisericeasc? (practica liturgic?, ?ndrumarea duhovniceasc?)To?i sunt con?tien?i de nevoia unui duhovnic experimentat, de cal?uz? duhovniceasc? pentru ca ?ntr-adev?r calea noastr? spre m?ntuire ?nseamn? a face voia lui Dumnezeu, a-i urma calea ?i a-i p?zi poruncile.Pr. Prof. Ciprian RusMinunata S?rb?toare a Cr?ciunuluiCr?ciunul sau Na?terea Domnului (na?terea lui Iisus Cristos) este o s?rb?toare cre?tin? celebrat? la 25 decembrie (?n calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (?n calendarul iulian) ?n fiecare an. Ea face parte din cele 12 s?rb?tori domne?ti (praznice ?mp?r?te?ti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare s?rb?toare dup? cea de Pa?ti ?i de Rusalii. In 325, ?mp?ratul Constantin cel Mare a introdus oficial Cr?ciunul ca s?rb?toare care celebreaz? na?terea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica s? fie “zi sf?nt?” ?ntr-o s?pt?m?n? de ?apte zile ?i a introdus Pa?tele cu data variabil?. O poveste mai pu?in cunoscut? legat? de Cr?ciun este faptul c? ?n secolul al VII-lea c?lug?rii foloseau forma triunghiular? a bradului pentru a descrie Sf?nta Treime. In jurul anului 1500, oamenii au ?nceput s? vad? ?n bradul de Cr?ciun un simbol al copacului din Paradis ?i au at?rnat ?n el mere ro?ii, simbol al p?catului originar. In secolul al XVI-lea, familiile cre?tine au ?nceput s? decoreze brazii cu h?rtie colorat?, fructe ?i dulciuri. Dar mai ?nainte, ?n secolul al XII-lea, oamenii obi?nuiau s? at?rne brazii de Cr?ciun ?n tavan, cu v?rful ?n jos, ca simbol al cre?tin?t??ii. Inc? nu este clar? originea acestui gest. De la debutul secolului al XX-lea, Cr?ciunul devine ?i o s?rb?toare laic?, celebrat? at?t de c?tre cre?tini c?t ?i de c?tre cei necre?tini, centrul de greutate al celebr?rii deplas?ndu-se de la participarea ?n biseric? la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, a “darurilor de la Mo? Cr?ciun”.Cr?ciunul rom?nesc este altceva dec?t cel nem?esc, grecesc sau american. Este mai mult dec?t cadouri sub brad ?i becule?e colorate, este celebrarea Na?terii lui Iisus. Cr?ciunul rom?nesc este s?rb?toarea vie?ii ?i a luminii, a soarelui invocat ?n cea mai lung? noapte a anului, cea a solsti?iului de iarn?, pentru a c?p?ta puteri ?i a ?nvinge ?ntunericul, iar ziua s? ?nceap? din nou s? creasc?. Cu mii de ani ?n urm?, str?mo?ii no?tri, care tr?iau ?ntr-o minunat? armonie cu natura ?i cu ritmurile ei, s?rb?toreau ?n noaptea dinspre 21 spre 22 decembrie evenimentul solsti?iului de iarn?, perioad? critic? ?n mersul Timpului. Soarele se afla atunci ?n cel mai "slab" moment a l sau, d?ndu-ne cea mai scurt? zi din tot anul, iar anticii credeau c? nu mai are for?? ?i trebuie hr?nit ?i ajutat.?n unele zone ale ??rii, se rostogolesc de pe dealuri ro?i aprinse ?n noaptea de Cr?ciun, ?n altele se aprind bu?teni - poate urme ale unor str?vechi ritualuri solare. Probabil, oamenii acelor vremi credeau ?ntr-o divinitate a vie?ii ?i a mor?ii, a ?nvierii ?i a vie?ii de dincolo, care guverna ritmul existen?ei lor p?m?ntene, al vegeta?iei, al agriculturii. Via?a ?i moartea erau considerate dou? fa?ete fire?ti ale aceleia?i realit??i, iar str?mo?ii no?tri nu cuno?teau teama de moarte ?i de neant, care a f?cut din societatea zilelor noastre o societate depresiv? ?i stresat?. Ei aveau un reper de nezdruncinat: credin?a ?n nemurirea sufletului.?n folclor se spune c? Fecioara Maria, c?nd trebuia s? nasc? pe fiul lui Dumnezeu, umbla, ?nso?it? de dreptul Iosif, din cas? ?n cas?, rug?ndu-i pe oameni s?-i ofere ad?post pentru a na?te. Ajunge la casa unor b?tr?ni, Cr?ciun ?i Cr?ciunoaie, ?ns? nici ace?tia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin na?terea unui prunc z?mislit din gre?eal?. Nemaiput?nd merge, Maria a intrat ?n ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile na?terii. Cr?ciunoaia, auzind-o, ?i ?tiind ce ?nseamn? o na?tere de copil, i s-a f?cut mil? de d?nsa ?i s-a dus la ea, ?ndeplinind rolul de moa??. Cr?ciun, c?nd a aflat, s-a sup?rat ?i i-a t?iat babei m?inile; apoi, ?nsp?im?ntat de tot ce s-a ?nt?mplat, a plecat de acas?. Cr?ciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap?, l-a ?nc?lzit, ?i l-a dus s? scalde copilul. Maria i-a zis s? ?ncerce apa, ?i c?nd a b?gat cioturile m?inilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase dec?t erau ?nainte; de la aceast? minune se crede c? moa?ele au m?ini binecuv?ntate. ?n alt? variant? a pove?tii, Maria sufl? peste m?inile Cr?ciunoaiei ?i acestea cresc la loc. Minunea ?l converte?te pe Cr?ciun la cre?tinism. De bucurie c? nevasta sa a sc?pat nev?t?mat? de pedeapsa lui necugetat?, Cr?ciun aprinde un rug din trunchiuri de brad in curtea lui ?i joac? o hor? cu toate slugile lui. Dup? joc, Cr?ciun ?mparte Sfintei familii daruri pastore?ti: lapte, ca?, urd?, sm?nt?n?. De aici transfigurarea lui Mos Cr?ciun ?ntr-un sf?nt, care aduce de ziua na?terii lui Iisus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dup? legenda evanghelic?, le aduceau regii-magi ?n staul noului Mesia. C?ntecele de bucurie adresate de slugile lui Cr?ciun s-au transformat ?n colinde.S?rb?toarea Cr?ciunului este anun?at? prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul ?i cu Steaua, pentru a vesti Na?terea M?ntuitorului. De asemenea, o veche tradi?ie este ?mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de c?tre preo?ii comunit??ii locale cu icoana Na?terii Domnului, binecuv?nt?ndu-se casele ?i cre?tinii. Colindele de iarn? sunt texte rituale c?ntate, ?nchinate Cr?ciunului ?i Anului Nou.Originea lor se pierde ?n vechimile istoriei poporului rom?n. Evoc?nd momentul c?nd, la na?terea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a c?l?uzit pe cei trei regi magi la locul na?terii, copiii - c?te trei, ca cei trei magi - merg din cas? ?n cas? c?nt?nd colindul “Steaua sus r?sare...”, purt?nd cu ei o stea. Ajunul Cr?ciunului ?ncepe cu colindul “Bun? diminea?a la Mo? Ajun!”, casele frumos ?mpodobite ??i primesc colind?torii.Ace?tia sunt r?spl?ti?i de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri ?i chiar bani. Unele c?ntece de colindat au fost realizate de compozitori de muzic? cult?, cum ar fi: “Iat? vin colind?torii” de Tiberiu Brediceanu, “O, ce veste minunat?” de D.G. Kiriac, “Domnule? ?i Domn ?n cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creang? descrie ?n “Amintiri din copil?rie” aventurile mersului cu colindele.Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ?in masa ?ntins? toat? noaptea.Colindatul este unul dintre obiceiurile de Cr?ciun care se p?streaz? cel mai bine ?n toate satele rom?nesti, inclusiv cele din jude?ul Alba. Pe l?ng? mesajul mistic, multe obiceiuri practicate ?n aceasta zi sunt legate de cultul fertilit??ii ?i de atragerea binelui asupra gospod?riilor. Copiii din satele de pe Valea Seca?ului pornesc s? colinde pe la casele oamenilor, iar gazdele trebuie s?-i primeasc? pe colindatori. In unele sate se mai p?streaz? ?i un alt obicei: cel mai ?n v?rst? membru al familiei trebuie s? arunce ?n fa?a colind?torilor boabe de gr?u ?i de porumb. B?tr?nii spun c? dac? boabele peste care au trecut colind?torii vor fi date g?inilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, c? vor avea o recolt? foarte bun? ?n anul urm?tor dac? vor amesteca s?m?n?a pe care o vor pune ?n brazd? cu boabele folosite ?n ajun la primirea colind?torilor. S? ne amintim c? ?n ziua de Cr?ciun izb?ndesc lumina ?i via?a ?i s? nu l?s?m vremurile cele noi ?i agitate s? ne ?ndep?rteze de spiritualitatea p?m?ntului nostru, de sensurile ad?nci ale s?rb?torii ?i s? ne transforme ?n simpli consumatori de petreceri. Prof. Ad?sc?li?ei C.R?d?cinile colinduluiAn de an, ?n Ajunul Cr?ciunului, este vremea colindatului. Casele, frumos decorate ?n spiritul Cr?ciunului, lucind de cur??enie, ??i a?teapt? colind?torii ?nc? de diminea??. ?n ora?e, aceast? tradi?ie este dus? mai departe, ?n general, de copii ?i de tineri, care formeaz? grupuri ?i colind? casele oamenilor, c?nt?nd diverse colinde. ?n lumea rural?, ?n schimb, ?nc? se mai ?nt?lnesc grupuri de adul?i colind?nd. Colindul este un ritual compus din c?ntece (colinde), dar ?i dansuri, ?i anume gesturi de ceremonie. Colindele transmit diverse ur?ri, de s?n?tate, de bog??ie, de rod bogat, ?n anul ce urmeaz?. De asemenea, exist? numeroase colinde cu mesaj religios. Dup? ce termin? de c?ntat colindele, grupul primeste de la cel vizitat un dar. Conform tradi?iei, se ofer? copiilor colaci, nuci ?i mere, iar adul?ii primesc ?uic? fiart?, vin ?i cozonac. Colindatul este un obicei str?vechi pe aceste meleaguri (mai este r?sp?ndit ?i la vecinii no?tri, ?n Ungaria ?i Bulgaria), fiind premerg?tor cre?tinismului, de pe vremea c?nd popula?ia din aceast? zon? era p?g?n?. Ulterior, obiceiul a fost cre?tinizat, textele colindelor fiind adaptate unui con?inut biblic. Obiceiul colindatului ??i are ob?r?ia ?n vechea tradi?ie p?g?n? de celebrare a Calendelor, s?rb?tori romane ?nchinate soarelui. Calendele desemneaz? un obiect rotund, cu trimitere direct? la puternicul astru solar pream?rit de romani. Colindele se c?ntau ?n cerc ?nchis (obicei p?strat ?i azi), un nou simbol al rotundului, al soarelui. Timp de ?ase zile, colind?torii (doar b?rba?i) realizau un cerc invizibil ?n jurul comunit??ii, pentru a o proteja mai apoi de venirea Anului Nou, c?nd demonilor li se d?dea drumul pe p?m?nt. ?n prezent, la ?ar?, obiceiul cere ?mp?r?irea de colaci, de nuci ?i de obiecte rotunde, cu trimitere direct? la simbolismul p?g?n. Obiceiul colindatului cu m??ti se pierde ?n negura vremilor, fiind de fapt rezultatul practicilor magice precre?tine, dinaintea Anului Nou, peste care s-a "grefat" s?rb?toarea cre?tin? a Na?terii Domnului. ”Oleleul” mai exist? ?i ast?zi ?n zonele dobrogene. Se adun? o ceat? de b?ie?i ?i b?rba?i tineri care pleac? la colindat. Unul dintre ei este costumat astfel: pe cap masc? ro?ie, cu gur? mare, cu din?i lungi, cu coarne legate ?ntre ele de ardei ro?ii, iu?i, iar pe deasupra ?mbr?c?mintei poart? o ?ub? mare, mi?oas?, f?cut? din blan? de oaie. Toat? costuma?ia este menit? s? ?nsp?im?nte. ”Oleleul” pleac? la colindat, copiii ies pe la por?i ?i pe strad? s? ?l vad? ?i se ?in dup? grupul de colind?tori. Din c?nd ?n c?nd, ”oleleul” se ?ntoarce spre copii, speriindu-i. Cei mici ?ip? ?i fug extrem de speria?i. ”Oleleul” ?i ceata lui merge cu colinda numai la casele oamenilor ?nst?ri?i ?i foarte gospodari, nu din poart?-n poart?! Sunt primi?i cu voio?ie ?i m?ndrie mare de c?tre gazde, li se dau bani, sunt pu?i la mas? ?i li se d? de m?ncare ?i de b?ut. Indiferent de modul ?n care sunt prezentate colindele iernii, diversitatea obiceiurilor regionale ne ?nv?luie pe fiecare dintre noi ?ntr-o aur? de armonie total?, eliber?ndu-ne de grijile vie?ii cotidiene.B?dil? AndreiCls. a IX-a ACr?ciunul ?i s?rb?torile de iarn? ?n societatea rom?neasc? actual?Folclorul rom?nesc este o colec?ie vast? de credin?e ?i tradi?ii p?strate ?nc? din cele mai vechi timpuri, unele chiar de pe timpul dacilor ?i romanilor. Majoritatea lor ?ns? sunt de origine cre?tin?, motiv pentru care, mediul rural, unde ?nc? se p?streaz? tradi?iile religioase, este propice pentru conservarea acestor credin?e, care p?n? la urm?, ne ?i definesc ca popor.Printre cele mai frumoase perioade ale anului este perioada s?rb?torilor de iarn?. Pentru comunitatea de p?n? la ?nceputul sec. al XX-lea, aceasta era perioada ?ez?torilor, ?ntruc?t, ?n nop?ile lungi de iarn?, era vreme destul? pentru lucrul de m?n?, dar ?i pentru distrac?ii; era ?i acesta un moment c?nd se cuno?teau fl?c?ii cu fetele, ca s? se c?s?toreasc? dup? Boboteaz?. Pentru societatea rom?neasc? de ast?zi, acele vremuri au ajuns doar o amintire.?n graba de a ne moderniza, de a “?ine pasul” cu societatea occidental?, ?n ultimii ani am ?nceput s? ne ?ndep?rt?m din ce ?n ce mai mult de originile noastre, de folclor, de credin??, de tot ceea ce ne face rom?ni cu adev?rat. S?rb?torile de iarn?, odat? prilej de bucurie ?i veselie, ?n prezent ?i-au pierdut aproape toat? semnifica?ia, devenind ni?te g?selni?e comerciale, ?i un pretext de distrac?ie ?i excese, ce nu au nici o leg?tur? cu credin?ele ?i tradi?iile str?mo?ilor no?tri. Romanii aveau obiceiul de a ?mpodobi un pom, o ramur? verde, numai la nunta ?i la ?nmorm?ntarea unui t?n?r nenun?it. Mai t?rziu se prefera pomul “de v?sc”, ?inut ast?zi ?n cas? de Anul Nou, ?n credin?a c? aduce noroc. Un obicei ?nt?lnit pe tot globul, de cur?nd ?i pe teritoriul Rom?niei este acum ?mpodobirea bradului de Cr?ciun cu juc?rii, lumini, globuri, beteal?. De dat? recent? (?n Rom?nia, p?n? la sf?r?itul sec. al XIX-lea, se ?nt?lnea numai ?n casele nem?ilor care locuiau prin ora?e), acesta nu face parte din tradi?iile vechi rom?ne?ti, ci a fost preluat din Occident, fiind un obicei protestant la origine. Cel pu?in pentru mine, imaginea s?rb?torilor de iarn?, asa cum ne sunt prezentate ?n mass-media, este una deplorabil?, acestea fiind desacralizate, lipsite de simplitatea ?i “spiritul” pe care ar trebui s? le cultive ?n sufletele oamenilor. La fel ca ?i Halloween-ul, Valentine's Day, Cr?ciunul, ?i toat? luna decembrie de fapt, a devenit perioada cump?r?turilor f?r? m?sur?, a cadourilor, a colindelor c?ntate doar pentru bani, f?r? a li se cunoa?te semnifica?ia. Sim?im oare c? odat? cu Sf. Nicolae ?ncepe magia iernii, a sfintei Na?teri, a bucuriei de a ?mp?r?i cu al?ii? S?rb?torile ideale, in viziunea rom?nului de ast?zi arat? ca ?n reclamele scumpe, cu mult? z?pad? ?i Mo? frumos ?i bogat ?mbr?cat ?n ro?u, cu o sanie str?lucitoare. Se adaug? la toate acestea familiile fericite ai c?ror copii ?noat? printre zecile de cadouri des?v?r?it ambalate, ?n timp ce colind?tori de profesie c?nt? at?t de frumos colinde ?n limba englez?. Realitatea ?ns? este cu totul alta; mirosul de cozonaci “ca la mama acas?”, colacii ?i covrigeii pentru “Bun? diminea?a” de odinioar?, ?ncep s? fie ?nlocuite de produse de patiserie din supermarketuri, mai ales ?n tinerele cupluri, unde, acapara?i de munc?, prefer? s? cumpere ceea ce gospodinele preg?teau cu mare drag p?n? acum nu mult timp. S?rb?torile normale ?ns?, sunt cele din familiile normale, unde Mo? Cr?ciun seam?n? izbitor cu bunicul sau vecinul de la doi. Aceste s?rb?tori ?ncep cu miros de pomana porcului ?i cu “Bun? diminea?a la mo? ajun” c?ntat diminea?a devreme. Urmeaz? negre?it masa ?mbel?ugat?, ?mp?r?irea darurilor ?i ?mbr??i??rile st?ngace dar sincere ale rudelor pe care nu le-am v?zut poate de la Cr?ciunul trecut. ?i toate acestea pe fondul ?nvechitelor colinde ale lui Hru?c?, sau mai nou al manelelor ce r?sun? din multe apartamente. S?rb?torile reale, cele pe care le tr?im de c??iva ani ?ncoace, sunt cele care ?ncep cu 1 Decembrie. Cuprind parade militare, discursuri populiste, analize televizate, stirile de la ora 5 unde se arat? cet??eni turmenta?i amenda?i de poli?ie, ori cule?i de prin ?an?uri, ori spitaliza?i din cauza exceselor de b?utur? ori m?ncare deja la ordinea zilei. Urmeaz? un 6 decembrie, care d? startul nebuniei cump?r?turilor, ?i pentru care ghetu?ele lustruite ??i pierd semnifica?ia datorit? m?rimii lor nesemnificative. De acum ?i p?n? dup? revelion are loc marea ?ncercare a fiec?ruia de a se men?ine c?t mai aproape de nivelul de snobism al celorlal?i. Bucuria de a d?rui este cu mult dep??it? de nevoia de a fi v?zut ?n c?t mai multe locuri la mod?, iar con?tiin?a este lini?tit? prin daruri m?runte pentru cei cu nevoi mari. Bradul tradi?ional din casele p?rinte?ti se transform? ?n bradul perfect, opulent, ?mpodobit de profesioni?ti cu c?t mai multe ornamente multicolore, ?n vreme ce colind?torii sunt ?inu?i la distan?? de interfoane. Nici colindele nu mai sunt cum erau odat?, c?ntate ?n spiritul Cr?ciunului ?i al Na?terii M?ntuitorului. Copiii ?i adolescen?ii vin la colindat ?n speran?a c? vor primi bani, nu colaci ori nuci sau covrigi de cas?, adesea ne?tiind exact despre ce c?nt?, cine este pruncul Iisus sau de ce se colind? ?n primul r?nd; ?n loc de tradi?ionalul “Cr?ciun Fericit”, se folose?te mai mult sintagma “S?rb?tori Fericite!”, ca ?i cum numele acestor s?rb?tori nu ar conta de fapt, c?nd Mo? Cr?ciun ?i cadourile sale este mai important dec?t Na?terea M?ntuitorului. Toate acestea devin superficiale, nimeni nu mai ?n?elege adev?ratul sens al Sfintelor S?rb?tori. De?i ?n unele zone ale ??rii ?nc? se respect? multe din aceste tradi?ii, ?n special ?n mediul s?tesc, sub forma colindelor, dansurilor specifice fiec?rei regiuni, fenomenul de ?nstr?inare de propriile noastre origini continu?, sub semnul “evolu?iei”, “moderniz?rii”. Nu sus?in c? acestea nu ar fi benefice, dar oare, ?n acest proces, nu uit?m oare cine suntem cu adev?rat? Snobismul, incultura, sau pur ?i simplu dezinteresul ne dep?rteaz? din ce ?n ce mai mult, mai ales pe noi, noua genera?ie, de “r?d?cinile” noastre str?mo?e?ti, de spiritul cre?tin ?i adev?ratul Cr?ciun, c?nd veselia Na?terii Domnului ar trebui s? aduc? lumin? ?n sufletele ?i familiile noastre, iar nu ni?te simboluri artificiale ?i ?n fond, inutile. Copiii no?tri vor ?ti oare cine este pruncul Iisus? Dac? da, ?l vor considera oare mai important dec?t Mo? Cr?ciun, sau superficialitatea va conduce ?i genera?iile viitoare? Nu putem r?spunde ?nc? la aceast? ?ntrebare. Putem totu?i s? “p?zim” ce ?nc? mai avem, ?i s? ne bucur?m de adev?ratele Sfinte S?rb?tori, ?mpreun? cu cei apropia?i sufletului nostru.Ro?ioru ?tefanCls. a XII-a BObiceiuri ?i tradi?ii din Maramure?Luminat? ?i plin? de ?nc?rc?tur? duhovniceasc?, s?rb?toarea Na?terii Domnului aduce ?n fiecare an sf?nta bucurie a re?nt?lnirii cu Pruncul Iisus Izb?vitorul ?i M?ntuitorul nostru. Chemarea tainic? de a porni cu g?nd bun, fiecare pe drumul magilor din r?s?rit, ?nso?i?i de steaua credin?ei, cu dorin?a de a-L re?nt?lni pe Cel care, mereu iert?tor, a ?ndumnezeit lumea prin valoarea na?terii ?i a jertfei Sale, ?nvie ?n fiecare din noi cu prilejul Cr?ciunului. Cuv?ntul ,,cr?ciun’’ este ?nrudit cu termenul de origine latin? ,,creatio’’ (latina cult?) care ?nseamn? ,,precum o crea?ie’’. Dumnezeu a cobor?t ?n lume cu scopul rezidirii acesteia, aduc?nd ?mp?carea prin Fiul S?u, cel ce va ridica p?catele lumii. Plin? de parfum divin, minunata s?rb?toare a na?terii Domnului, Cr?ciunul, revine iar ca prilej de bucurie. Cei mici ??i lumineaz? aceste zile sem?n?nd bucurie prin vestea colindelor, recompensa?i fiind cu daruri cre?tine?ti. Maramure?ul ?mbrac? sf?nta hain? a acestei s?rb?tori poate mai deosebit ca niciunde ?n lume. Colindele, asemenea unor rugi ?n?l?ate spre ceruri, deschid u?ile inimilor ?i ale caselor de maramure?eni vrednici, cu fric? ?i respect pentru Dumnezeu. ?n sf?nta noapte nu doarme nimeni, c?ci de la casa preotului ?ncep cetele de colind?tori, precum un regal, duc?nd pretutindeni salba lor de colinde. Maramure?ul este un loc ?n care se pot auzi glasurile copiilor ?i ale tinerilor dar ?i ale celor b?tr?ni care vestesc Na?terea Domnului Iisus Hristos, dar, ?nt?i de toate, ?ntreb?nd: ,,Slobodu-i a colinda?’’. La colind?, echipele se formeaz? din b?ie?i care cheam? fete la colindat, cu mult timp ?nainte de Cr?ciun. Fiecare b?iat cheam? c?te o fat? cu care vrea s?-?i petreac? ”sara” de Cr?ciun. Grupurile de tineri, ?mbr?ca?i de s?rb?toare, umbl? pe la fiecare membru al grupului, c?nt?nd pe la fiecare c?te o colind?, iar, dup? ce termin? de colindat, se roste?te cererea: ,,S? ajunge?i gazde, multe s?ri ca sara din iast? sar? ?i ca ziua de m?ne!’’, iar gazda r?spunde: ,,S? ave?i noroc! Pofti?i ?n cas?!’’. Colinda tinerilor este r?spl?tit? cu c?te un pahar de ”horinc?”, col?cu?i ?i fructe.,,Col?cu?ul’’ dat copiilor este un simbol al soarelui. ,,Col?cu?ul’’ sau ,, col?celul’’, cum mai spun maramure?enii, este un simbol al soarelui, deoarece, dospirea aluatului, din care se face, semnific? fertilitatea. Putem spune ?i despre m?r, c? este aliment sacru ?i ,,fruct al cunoa?terii’’ sau despre nuc?, c? este asem?nat? cu ,,oul cosmic’’! Toate acestea se reg?sesc pe mesele de Cr?ciun ?i ?n toate gospod?riile din Maramure?, chiar dac? modernismul ?ncepe s?-?i fac? loc ?i in zonele rurale.Sunt extrem de rare situa?iile ?n care podelele casei sunt acoperite cu f?n proasp?t, iar sub fa?a de mas? sunt puse paie pentru dob?ndirea bun?st?rii. Supersti?iile persist? ?i sunt ?inute cu sfin?enie de localnici. Astfel, nu se d? cu m?tura de Cr?ciun, nu se spal? rufe ?i nu se d? nimic cu ?mprumut. De asemenea, se d? de m?ncare pe s?turate animalelor din gospod?rie, ?n special c?te o buc??ic? de aluat dospit, despre care se crede c? le va feri de boli. Despre cei care pl?ng ?n ajunul Cr?ciunului se crede c? vor pl?nge tot anul care vine, iar ?n diminea?a de Cr?ciun este bine s? te speli pe fa?? cu ap? de izvor, ?n care se pune un b?nu? de argint.Un lucru important, care nu trebuie uitat, este bradul de Cr?ciun. Dac? odinioar? se ?mpodobea cu nuci, mere ori ?iraguri de fasole alb?, ?n loc de beteal?, acum acestea sunt ?nlocuite de becule?e ?i globuri chineze?ti.?n ?ncheiere, vreau s? v? transmit una dintre ur?rile noastre din Maramure?: ”Turtureaua v?ntului Bate-n poarta g?ndului, T?t c?nt? ?i ciripe?te ?i la gazd? se g?nde?te. S? fii gazd? s?n?tos C-ai ajuns Cr?ciun frumos! ?i g?zdoaia veseloas? C-o tomnit bine prin cas?! Pe la u?i cu flori de rug La fere?ti cu flori domne?ti ?i pe mas? cinci oieji ?i-ar fi zece t?t ar trece C? suntem vreo cincisprezece.”Rasofor Micle Mihai-GavrilCls. a XII-a ADin activitatea artistic? a SeminaruluiProz? scurt? O ”?nviere” de Cr?ciun T?cerea din salonul spitalului p?rea din alt? lume ?i parc? vibra ?n auzu-mi ca o ?ntrebare nearticulat?: c?nd se va termina totul? Nu m? puteam hot?r? s? m? duc ?i s? cercetez. Nesiguran?a aceasta era ?ngrozitoare, dar certitudinea ar fi fost ?i mai ?ngrozitoare. Am ?nceput s? asud ?i, ?n cele din urm?, nemaiput?nd suporta absen?a oric?rei forme de comunicare, luai decizia de a merge la biseric?. Sim?eam nevoia de a m? dep?rta c?t mai mult de acel loc. Trecui prin fa?a Mall-ului Tomis, al c?rui iluminat puternic ?mi p?rea sinistru, provoc?ndu-mi usturimi oculare. Cineva ?mi arunc? o privire binevoitoare ?n semn de salut. ?n dosul impun?toarei cl?diri r?s?rea t?cut?, sever? biserica. Clopotele ?ng?nau sec o incanta?ie cu vibra?ii sonore stranii. ?n mijlocul bisericii se distingea silueta unui preot at?t de gras ?nc?t ?nf??i?area lui p?rea obscen? dar, cu toate acestea, ??i d?dea silin?a s? fie c?t se poate de demn. Purtarea lui inspira deschiderea uman?, prietenia, f?r? ostenta?ie, bun?voin?a, dar ?n acela?i timp, siguran?a de sine, transparen?a, ca o consecin?? a echilibrului l?untric, profund. Inima ?mi b?tea cu putere. Sim?ii c? o for?? str?in? m? luase ?n st?p?nire ?i gesturile-mi erau dictate de o voin?? exterioar?. Stam ?n genunchi, ?n fa?a icoanei Sfintei Maria cu pruncul Iisus ?n bra?e, ?i ?ncercam s? m? rog. G?tul ?mi era uscat ca o iasc? ?i, instinctiv, dusei m?na s?-l pip?i, ca pentru a vorbi mai u?or: ,,Quem Deus vult perdere, prius dementat’’. Repet, p?n? la epuizare, proverbul latin iar fundalul sonor al vecerniei de dinaintea Cr?ciunului ?i imprim? conota?ii mistice, ezoterice. T?cerea m? dezmetice?te ?i constat c? am r?mas singur. Ridic privirile iar ,,ochii’’ icoanelor ?mi par odihnitori ?i pa?nici. Spa?iu securizant. De fiecare dat? c?nd m? aflu ?ntr-un edificiu bisericesc, am aceast? senza?ie de acalmie total?, de parc? individualitatea s-a topit ?i, odat? cu ea, toate fr?m?nt?rile unei con?tiin?e gregare. ?i totu?i... S?rut icoanele, aprind lum?n?ri ?i ies cl?tin?ndu-m? pe picioare, ca un om toropit de somn. De?i, de afar? se auzeau cuvintele guturale ale colindelor, mi se p?rea c? sunt ?nconjurat din toate p?r?ile de o t?cere supranatural?. Auzeam oftatul abia sim?it al v?ntului c?nd trecea pe sub copaci, f?c?nd cr?cile uscate s? trosneasc? ostentativ, ?nfior?ndu-m?. C?t va mai dura starea aceasta? Ajunsesem la cap?tul puterilor. M? urc mecanic ?ntr-un troleibuz ?i ajung ?n fa?a spitalului. Poticnit, dar hot?r?t, intru pe holul incintei. Albul pere?ilor exercita asupra mea o presiune insuportabil?, ?mprumut?ndu-mi o acut? lips? de vitalitate. Din sala de opera?ie ies apatici, obosi?i, cu un cumplit aer condescendent, medicii ?i asistentele. N-am crezut c? vederea vreunui semen m? va umple de o spaim? at?t de grea. Era foarte cald, dar ?mi sim?eam trupul ?nfiorat ca de friguri ?i m? luptam din r?sputeri s? nu cl?n??n din din?i, c?ci m?inile ?i picioarele ?mi erau sloiuri de ghea??. M? durea capul de sim?eam c? ?nnebunesc. Se p?rea c? toate spaimele nebune?ti se dezl?n?uiser? ?i ?ncercau s?-mi ias? din ?east?. Doctorul Georgescu sta cu ochii ?ntredeschi?i iar vorbele lui se auzeau domoale, ?ntocmai ca suspinul v?nturilor de sear? c?nd ?nfioar? frunzele salc?milor:S-a f?cut tot ceea ce omene?te se putea face. De acum numai providen?a va decide. ?l privesc impersonal ?i tresar la auzul cuvintelor propriiPot s?-mi v?d copilul?Am s?-l trimit ?n rezerva 402, ?mi r?spunde acesta ?i de data aceasta simt ?n vocea sa o inflexiune ce-i tr?deaz? emo?ia. Ridic privirea ?i v?d un om istovit, astenic, cu cearc?ne at?t de accentuate ?nc?t ovalul fe?ei cap?t? o aur? tragic?. M?inile ?i picioarele sub?iri, lungi ?mi aminteau de un Don Quijote de operet?. Z?mbesc sinistru ?i m? b?lb?i stupid ?n ?ncercarea de a articula o fraz? de mul?umire. Tresar, c?nd aud pa?ii ?ter?i ai medicului, ?ndrept?ndu-se spre sala de opera?ii. Sunt condus neutru de o infirmier? ?n rezerv?. Straniu este c? exist? o economie de cuvinte cutremur?toare. Privirile furi?e, tem?toare, care-mi accentueaz? anxietatea p?n? la paroxism, sunt singura form? de comunicare interuman?. Zgomotul t?rgii pe rotile sun? mecanic, strident, terifiant. U?a se deschide ?i doi asisten?i ?mi a?az? copilul pe pat. Orice sunet se materializeaz? ?i m? izbe?te fizic; trupul meu se contract? la fiecare cuv?nt al corpului medical, ca ?i cum ar fi crivelat de o rafal? de gloan?e:Ia-l de picioare...Ridic?-l acum... M? uit la Andrei ca la un obiect str?in, care nu-mi apar?ine; ceva care merit? toat? aten?ia, ?ntruc?t este un lucru ce nu se relev? oricui sau oricum;m? p?ndesc ?ncordat a?tept?nd orice reac?ie care s?-mi confirme c? exist. Am senza?ia de scindare interioar? ?i a?tept s? v?d ce face alter-ego-ul meu pe care ?l observ acum pasiv, ?mpietrit, incapabil de a schi?a un gest, preocupat mai mult de ceva interior, o emo?ie profund?, capabil? s? sintetizeze acest episod vizionat cu exactitate de dublul meu. Suntem l?sa?i singuri - tat? ?i fiu – ?n spa?iul claustrofob al rezervei. Iau m?na lui Andrei – rece ?i sl?bit? – ?i o ?in ?n m?na mea. R?m?n nemi?cat p?n? ?n clipa c?nd t?cerea fu tulburat? de un horc?it nea?teptat ?i prelung. Horc?itul era ?ngrozitor ?i p?rea c? vine din alt? lume.Andrei, sunt aici! Strig ?nfrigurat iar vocea mea sun? dramatic.M? doare...! sufl? el abia sim?it.Stai lini?tit, zic ?nsufle?it. Ai fost operat ?i e?ti ?n deplin? siguran??. Voi cere medicului s?-?i administreze analgezice. Trecu o vreme destul de lung? p?n? c?nd copilul ?mi r?spunse:Nu vreau! Nu mai suport acele!Nu vorbi copil?rii! Stai lini?tit ?i, ?n cur?nd, te vei sim?i tot at?t de bine ca ?i ?naintea accidentului.D?-mi ceva de b?ut, zise Andrei. Umeze?te-mi buzele. Cu m?na tremur?nd? ?i turnai pu?in? ap? plat? pe batist? ?i ?i dusei la gur?, iar el sorbi cu l?comie. P?ru c? prinde puteri iar obrajii i se rumenir? pu?in. Nu ?tiam ce s? fac, a?a ?nc?t st?team nemi?cat ?i m? uitam la fa?a lui.Spune-mi ce vrei s? fac ?i voi face ?ntocmai, zisei eu.Tu nu mai po?i face nimic! Era nespus de impresionant s? te ui?i la el, cum sta ?ngrozit ?n acel pat. El – fiin?? ingenu?, virgin? – care, paradoxal, avea un trup at?t de epuizat ?i de sf?r?it ?nc?t te f?cea s? te cutremuri.M?ine e Cr?ciunul, zise el cu glas stins.Doamne! Ce n-a? da s? fi fost eu ?n fa?a ma?inii ?leia blestemate! Te-am strigat, dar...Ssst! De ce te fr?m?n?i?! ?nchise ochii ?i ?nfrigurat m? g?ndii c? poate nu-i va mai deschide niciodat?. M-am a?ezat l?ng? pat ?ncordat. Noaptea p?rea c? nu se mai sf?r?e?te. Apoi, dintr-o dat? o suit? de medici ?i asistente intrar? ?n ?ngusta rezerv?.To?i se a?ezar? l?ng? patul lui Andrei, urm?rind t?cu?i cum medicul Georgescu ?l examina minu?ios.Ce caut? to?i oamenii ace?tia aici? ?ntrebai revoltat pe dl. Georgescu. N-au ce c?uta aici. N-au dreptul s? intre ?n camer?. Afar?! Alunga?i-i pe to?i! Trupul meu se ?ncordase, asemeni unui resort, iar violen?a verbal? ?mi aducea o neb?nuit? satisfac?ie. Tonul meu iritat l-a trezit pe Andrei, c?ci deschise din nou ochii, care acum i se tulburar?. Voia s? spun? ceva, dar glasul lui era at?t de sl?bit, ?nc?t a trebuit s?-mi dau toat? silin?a ca s?-l pot ?n?elege.Las?-i, tat?...via?a mea e ?n m?inile lor...trebuie s? m? examineze.M? ierta?i, am replicat imediat, jenat de ie?irea-mi infantil?. Vizita a continuat ?ntr-o lini?te morm?ntal?. ?ntorsei spatele ?i privi la? spre fereastr?. Stelele str?luceau puternic, nep?s?toare, pe ?ntinderea nesf?r?it? a cerului.Domnul Dramu! M? r?sucii str?fulgerat. ?n ?nc?pere r?m?seser?m doar noi trei.Starea copilului dumneavoastr? se va stabili ?n urm?toarele 12 ore. V? ?n?eleg starea de surescita?ie, sunt ?i eu p?rinte, dar trebuie s? realiza?i c? noi suntem responsabilii direc?i ai supravegherii lui! Ezit? , dup? care ?mi ?opti patetic ?nainte de a ie?i:Roag?-te, t?ticule, roag?-te! ?i o lacrim? grea, voluminoas? ?i br?zd? obrazul supt. ?n urma lui sc?r??itul u?ii m? cutremur?. Am ?nceput s? pl?ng cu sughi?uri, ?ntocmai ca un copil.Vino mai aproape, sufl? Andrei. M-am aplecat spre el. Copilul sta cu ochii ?nchi?i iar vorbele lui izvorau pl?p?nd, ?ntocmai ca suspinul valurilor m?rii c?nd ajung la ??rm.Mai d?-mi ap? c?ci vreau s? vorbesc. De ast? dat? ?i ?ntinsei un pahar de ap?. Cu o sfor?are fantastic? a voin?ei, Andrei ??i adun? parc? toate puterile.S? nu dezn?d?jduie?ti, tat?! Sunt preg?tit! M-am rugat! ?tiu c? moartea nu e sf?r?itul...voi merge la mama...?n Ceruri.Nu vreau s? te aud vorbind astfel! Nu trebuie s? g?nde?ti astfel! Te vei face bine! Trebuie s? lup?i! Nu vreau s? r?m?n singur!F?cu o pauz? ca s? se odihneasc?.Tat?, tu e?ti un om evlavios. Nu m? contrazice. A? vrea...Voi face tot ceea ce-mi ceri, r?spunsei ?n ?oapt?.Vreau s? ascult colindele de Cr?ciun pe care le ascultam cu to?ii pe vremea c?nd mama...c?nd eram o familie ?ntreag?. ?i un pom cu stelu?e multe, multicolore, cu... se ?nnec? ?i f?cu o pauz? ca s? se odihneasc?.Stai lini?tit, Andrei. Voi face ?ntocmai. Am ie?it imediat pe hol. Am g?sit o infirmier? b?tr?n? pe care am implorat-o, cu toat? disperarea de care poate da dovad? un p?rinte, s?-mi cumpere un brad ?i s? mi-l ?mpodobeasc?. Am cobor?t cu liftul. Sim?eam c? m? sufoc, c? mi s-a blocat respira?ia, de parc? organele interne mi s-ar fi umflat (inima, pl?m?nii) invad?ndu-mi ?ntreaga cavitate toracic?...ceva, o greutate inexplicabil? ?mpiedica manifestarea organic? fireasc? a fiin?ei mele. Observ toate aceste senza?ii ca ?i c?nd n-ar fi vorba de corpul meu ci de-al altuia. M? simt grotesc c? simt ?i alt? durere dec?t cea sufleteasc?. Alerg la taxi ?i ajung (nu ?tiu c?nd, cum?) acas?. Acas?? M? uit str?in la acest conglomerat de mobil?. Caut discul cu colindele de Cr?ciun care ?i pl?cea at?t de mult Magdei. ?i sunt at?t de singur...M-apuc? un puseu de pl?ns dar mi-l reprim ru?inat. M? urc ?n taxiul care m? a?teapt? ?i ?i cer ?oferului s? m? duc? c?t mai repede la destina?ie. Cobor ?mpleticit dar, ajuns ?n dreptul liftului, g?sesc aici o mare de oameni. Intru ?n panic? ?i ?ncep s? urc furtunos sc?rile, cutremurat de o spaim? profund?. Sudoarea-mi rece se prelinge pe fa??, ?mi intr? ?n ochi, tulbur?ndu-i. ,,Doamne , nu m? lasa singur! ’’?mi spun necontenit iar drumul p?n? la Andrei mi se pare nesf?r?it. P?trund ?n rezerv?. Minune! Ce mult ?nnobileaz? bradul acesta jumulit, ?mpodobit s?r?c?cios, spa?iul rece al salonului. ?mi privesc copilul. P?rea c? doarme. Pun combina pe noptiera din dreptul patului ?i dau drumul la muzic?. Andrei oft?. Buzele i se mi?cau abia peceptibil ?i a trebuit s? m? aplec foarte aproape de el ca s?-l pot ?n?elege:?ine-m? de m?n?, ?opti b?iatul meu.Colindele, ?ntr-un crescendo muzical, pun st?p?nire pe mine ceasuri ?ntregi, iar notele par a se ?nc?leca ?ntr-o gam? incendiar?, dizolv?nd orice tr?ire dramatic?. Sufletul mi se dilat? ?ntr-o varia?ie ascendent?, pe o scar? a c?rei ultim? treapt? m? leag? indestructibil de Dumnezeu. Leag?nul acestuia este la cap?tul vibra?iilor noastre. Nimic nu-mi pare acum mai potrivit, ?n a g?si ata?area de Dumnezeu, dec?t a intona c?ntecele na?terii lui Iisus. Scufundarea ?n aceste incanta?ii ?mi ofer? un refugiu de propria mea individualitate. Imersiunea ?n divin m? scap? deodat? de ispita propriei existen?e.Tat?, a venit Mo? Cr?ciun!M? ridic stupefiat de parc? aud o voce din alt? lume. Andrei m? prive?te juc?u? iar ?n obrajii rotunzi are o ro?ea?? u?or perceptibil?. ?n lumina dimine?ii z?resc silueta medicului care ?ine ?n bra?e un minunat c??el de plu?.A?a este, Andrei! Mo? Cr?ciun nu te-a uitat nici anul acesta, spuse dl. Georgescu.Se ?ntoarse apoi spre mine ?i, aplecat spre urechea mea, ?opti ?nsufle?it:Domnule Dramu, se pare c? Mo? Cr?ciun nu v-a uitat nici pe dumneavoastr? c?ci v-a f?cut cel mai frumos dar posibil: v-a ?napoiat copilul! ?mi spuse acesta cu un z?mbet larg, frumos, ne?nchipuit de frumos...Prof. Drd. Carmen CiorneaDarul lui Dumnezeu Este frig. Pantalonii vechi ?i rup?i ?n mai multe locuri nu mai pot ?mpiedica frigul s? invadeze picioarele. Nu e nimeni pe strad? iar pe cer se ?ngr?m?desc nori de z?pad?... Un copil p?r?sit de toat? lumea, f?r? bani, f?r? cas?, f?r? familie st?tea pe o banc?, ?n parc, ?n mijlocul nop?ii ?i se g?ndea la ce o s? m?n?nce ziua urm?toare. Iar peste doar dou? zile va veni Cr?ciunul. Oare Mo?ul va uita din nou de el? Iar o s?-?i petreac? s?rb?torile pe strad?, sim?ind mirosul ?mbietor al m?nc?rii ?i al pr?jiturilor pe care le preg?teau gospodarii? Ce putea s? fac?? S? munceasc?? Nu ?l angajeaz? nimeni c? are doar 7 ani! F?r? ajutorul cuiva nu va putea s? fac? nimic. ?ntr-un t?rziu se hot?r? s? se culce, ne?tiind ce va face m?ine. Spuse rug?ciunea de sear?, se ?ntinse pe b?ncu?? ?i adormi. Dar noaptea aceea n-a fost o noapte oarecare. Cu toate c? dormea afar?, ?n frig, iar v?ntul b?tea s?lbatic, b?ie?elul nu sim?i nimic. Ba chiar, la un moment dat, o boare de aer cald parc? l-a ?nv?luit. S-a trezit. ?n acel moment l-a orbit o lumin? foarte puternic?. La ?nceput, s-a speriat ne?n?eleg?nd ce se ?nt?mpl?. Nu putea s? priveasc? aceea lumin?, dar deodat? auzi: -Pentru c-ai fost un b?iat cuminte ?i credincios anul acesta vei primi ?Darul lui Dumnezeu?. Atunci b?iatul ??i f?cu semnul crucii ?i se puse ?n genunchi: -Doamne, Tu e?ti? Dintr-o dat? se auzi un glas: -Cine-i acolo? B?iatul ?ntoarse capul. Era un poli?ist. -Ce cau?i acolo? Iar??i tu? De c?te ori ?i-am spus s? nu te mai prind aici? ?i ?l lu? de ureche, t?r?ndu-l spre ie?irea din parc. Copilul se uit? ?napoi dar nu a mai v?zu nimic ?n locul ?n care se ar?tase lumina aceea puternic?. Ajuns ?n strad?, nu ?tia ce s? cread?. S? fi fost un vis sau chiar Dumnezeu, Care i-a vorbit tocmai lui? ?l va ajuta oare Acesta, f?c?nd o minune? Pe strad? v?zu soarele care, de?i diminea??, nu reu?ea s?-?i fac? loc printre nori. Ace?tia se ?nc?p???nau parc? din ce ?n ce mai tare dar, ?ntr-un t?rziu, reu?ir? s?-?i scuture ?i ei m?trea?a. ?Poate s-o fi deschis Biserica? g?ndi b?iatul ?i porni s? se ad?posteasc? ?n ”Casa Domnului”. Ajuns aici, tocmai cobora un t?n?r preot din ma?ina lui. Pe fa?a lui copilul citi bun?tate, milostenie ?i bl?nde?e. ?ncurajat de ?nf??i?area preotului, b?ie?elul zdren?uros se apropie iar p?rintele, c?nd ?l z?ri, r?mase ?nduio?at, intuind parc? necazurile prea mari care ap?sau pe umerii micu?ului nostru: -Tu ce faci aici? ?l ?ntreb? acesta. Ochii lui alba?tri, p?rul blond ?i pielea-i catifelat? ?l f?cur? pe preot s? cread? c? este un ?nger care ?i ie?ise ?n cale. - St?team aici s? vin? cineva s? deschid? biserica. - Dar de ce? - P?i, nu am unde sta. - Nu ai cas?? - Nu! - Nici p?rin?i? - Nu! Nu am! r?spunse el ?n timp ce o lacrim? i se prelingea pe obraz. - Dar tu ai m?ncat ceva ast?zi? - Nu! - Atunci, vino cu mine. Preotul ?l lu? ?i ?l duse ?ntr-o odai?? unde aduse multe bucate alese. Nu mai m?ncase b?iatul a?a de bine de foarte mult timp. Mul?umi pentru masa ?i merse ?n biseric? s? se roage. ?n aceea zi s-a tot g?ndit ?n fel ?i chip ce se ?ntamplase ?n parc noaptea trecut?. Ce putea s? fie aceea lumin?, aceea voce? Ce-o ?nsemna ?Darul lui Dumnezeu??? Seara veni p?rintele ?i ?i spuse: - Fiule, urmeaz?-m?! - Unde? - La mine acas?! Se urcar? ?n ma?in? ?i plecar?. Ajun?i la locuin?a preotului, o cas? nu prea mare, dar curat? ?i frumos ?mpodobit?, b?ie?elul fu poftit ?n?untru. De afar? se sim?ea mirosul minunat al m?nc?rii preparate de preoteas?. ?n fa?a u?ii se afla un brad ?nalt ?i ?mpodobit cu cele mai frumoase podoabe. Nu mai v?zuse niciodat? un pom de Cr?ciun a?a de frumos. A mers la el ?i l-a atins. A rupt o crengu?? pe care, dup? ce a mirosit-o, a pus-o ?n buzunarul de la piept. ?ntre timp, p?rintele se dusese ?ntr-o camer? al?turat?, de unde aduse ni?te haine noi, albe ca laptele. Merse la copil ?i, pun?nd m?na pe um?rul lui, ?l ?ntreb?: -Cum te cheam?? B?iatul tres?ri ?i se ?ntoarse. -Cristian! P?rintele ?i ar?t? hainele. - ??i plac? Copilului i se umezir? ochii mari ?i s?ri de g?tul lui s? ?l ?mbr??i?eze. -Bine, spuse preotul. Vino cu mine s? te sp?l bine. Vei ?mbr?ca hainele ?i vei ?nnopta aici ?n seara asta, ?n patul t?u. Atunci feciorului ?i reveni ?n minte aceea lumin? puternic? din parc ?i pricepu ce trebuia s? ?n?eleag? prin ?Darul lui Dumnezeu?. Era dorin?a lui de la 4 ani: o familie. Se duser? cei doi ?n baie ?i, dup? ce ie?ir?, Andrei era curat ca lacrima ?i ?mbr?cat ?n haine noi. Preoteasa ?l invit? la mas? ?i ?i d?du de m?ncare ce au avut ei mai bun. Dup? mas? copilul se duse la culcare. ?n camera lui ?ncepea s? se furi?eze lumina ?i b?iatul se trezi. Dormise foarte bine. Se uit? ?mprejur ?i se g?ndi c? fusese un vis tot ceea ce se ?ntamplase ziua trecut?. Nu. Era adev?rat. Se f?cuse deja t?rziu. Se ?mbrac? ?i cobor?. P?rintele nu era acas?, ?ns? preoteasa f?cea m?ncare. Andrei se oferi s? o ajute ?i au treb?luit ?n buc?t?rie toat? ziua. Feciorul nu a mai f?cut niciodat? m?ncare ?n ajunul Cr?ciunului la c?ldura, ?n buc?t?rie, al?turi de o femeie at?t de bl?nd? ?i bun? pe care tare ar fi vrut s-o numeasc? ,,mama’’ sa. C?nd se ?ntoarse p?rintele Cristian, cuprins de bucurie, se duse la el ?i ?l ?mbr??i??. Se f?cuse t?rziu, afar? ningea frumos, ?n cas? era cald, ?i b?iatul asculta colinde. Canapeaua fin? ?i pufoas? din sufragerie era at?t de primitoare ?nc?t, p?n? s?-?i dea seama, adormi. Diminea?a se trezi foarte devreme. Era ?nc? ?ntuneric ?i ?n ?nc?pere se sim?ea un frig ascu?it. Cu toate acestea, copilul se ridic? gr?bit ?i se duse la bradul cel ?nalt, din fata u?ii, unde ?l a?teptau multe cadouri. Fericit, se ?ntoarse la icoana din spatele lui, se puse ?n genunchi ?i spuse rug?ciunea de diminea??. Deodat? t?cerea fu spart? de glasul voios al preotului:-Bun? diminea?a! strig? p?rintele.Cristian tres?ri ?i alerg? s? se cuib?reasc? ?n bra?ele larg deschise: -Cr?ciun fericit, tat?!Radu SimaCls. a IX-a BViciiTr?iesc ?ntr-o genera?ie pe care curiozitate o ?mpinge s? fac? lucruri necugetate. Copii cad ?n plasa ispitelor, care sunt la tot pasul, ?i nu mai scap? de ele.Aceste ispite se transform? ?n obiceiuri ?i apoi ?n vicii. Din cauza dorin?ei de a fi la mod? oamenii nu pot renun?a la aceste vicii. Odat? cu ?naintarea tehnologiei s-a ?nregistrat ?i ?nmul?irea viciilor.P?n? nu demult ?ig?rile, drogurile ?i alcoolul erau denumite cele mai populare vicii, dar, odat? cu schimbarea stilului de via?? al omului au ap?rut ?i alte vicii care ?ncearc? s? le detroneze pe cele vechi. Una dintre cele mai actuale, care face foarte multe victime, este tehnologia. Acum este la mod? s? fii ?n pas cu tehnologia. Cel care nu folose?te calculatorul este catalogat de cei din jur ca fiind un om prost sau ?nvechit, dar mul?i trec ?n cealalt? extrem?: dependen?a. Calculatorul sau internetul pot deveni un drog ?ncep?nd cu primul joc, care te facineaz? de la cel dint?i click pe care ?l faci. A?a treci de la o simpl? relaxare la dependen??. De aceea, ?n multe ??ri, internetul a fost catalogat drept periculos, recomand?ndu-se utilizarea lui cu asisten?a p?rin?ilor. China este prima ?ar? din lume care a catalogat dependen?a de internet drept o afec?iune clinic?, ca urmare a num?rului crescut de utilizatori care petrec ore ?n ?ir navig?nd ?n spa?iul virtual. Potrivit defini?iei, simptomele includ dorin?a de a sta permanent on-line, probleme fizice sau mentale, irascibilitate sau dificult??i de concentrare. La rom?ni, unele dintre viciile des ?nt?lnite ?n Occident, nu au c??tigat teren. F?r? a avea rigurozitatea unei cercet?ri sociologice, dar ?in?nd cont de observa?iile psihoterapeu?ilor, putem spune c? viciile frecvente la rom?ni sunt urm?toarele: cafeaua, drogurile, ?ig?rile, telenovele, computerul, telefoanele mobile ?i jocurile de noroc. Multe persoane neag? c? ar avea vicii, consider?nd c? pot s?-?i st?p?neasc? dependen?ele ?i c? se pot opri oric?nd, dar nu o fac. Foarte pu?ini cer ajutorul unor speciali?ti ?i c?nd o fac este din cauza presiuni familiei. Foarte pu?ini sunt dispu?i s? cear? ajutor specializat, mai ales dac? sunt dependen?i de alcool, jocuri de noroc sau chiar droguri. C?nd este vorba despre tutun, cafea, ciocolat? - vicii care afecteaz? s?n?tatea, dar care permit func?ionarea ?n condi?ii relativ normale - oamenii prefer? s? testeze singuri metode care s?-i conduc? ulterior la renun?are.Pentru a nu va pierde controlul aspura corpului ?ncerca?i a sta cat mai departe de acestea. Coco? MihaiCls. a X-a Dac? nu noi, atunci cine?Noua genera?ie, a?a numita genera?ie pro, tratat? cu rezerve de c?tre autorit??i, are opinii diferite fa?? de cele ale societ??ii de consum ?ngropat? ?n cotidian ?i se declar? reac?ionari ai propriei lor con?tiin?e. Copii ale unui occident cu tipologii greu de reprodus, acestea sunt caracteristicile tinerilor de azi!De ce? R?spunsul este simplu: nu se mai accept? mediocritatea! Este nevoie de un sistem educa?ional care s? promoveze spiritualitatea, intelectualul ?i practica, nu de unul ?n continu? schimbare ?i care dezorienteaz? t?n?rul cu diferitele moduri de evaluare! Suntem con?tien?i c? tr?im ?ntr o ?ar? cu un apreciabil retard fa?? de occident, dar trebuie s? ie?im din conul de umbr? ?n care am intrat. ?ncerc?m prin Olimpiade interna?ionale ca?tigate, sportivi tineri medalia?i ai Olimpiadelor, informaticieni aprecia?i ?i cauta?i de companiile mamut ale Lumii…de ce totu?i ne este ignorat protestul? Atitudinea noastr?, a tinerilor, displace? De ce nu ne ascult? nimeni?Este perioada ?n care televiziunea este v?zut? ca principalul factor ce determin? cre?terea agresivit??ii tinerilor ?i a violen?ei ?n societate. Astfel avem ?i prima genera?ie de tineri crescut? cu televiziunea, cu spectacolul violen?ei televizate, cu amplificarea prezent?rii violen?ei ?n mass media, ?n filme, ?n carte, s.a.m.d.! Nu noi, oare suntem aceia? Cu c?t scenele sunt mai numeroase, cu at?t impactul lor nefast este mai puternic. Televiziunea este ca o otrava, ea ac?ion?nd cu at?t mai intens cu c?t doza este mai puternic?. Televiziunea a ajuns s? fie privit? ca o ?coal? a crimei ?i a delincven?ei! Oare a?a trebuie s? creasc? copiii de m?ine? Legalizarea prostitu?iei, un fenomen mondial, constituie un factor de imoralitate care conduce la degradarea f?pturi umane, la e?ecul civiliza?iei. ?ntreaga propagand? mediatic? realizat? ?n favoarea legaliz?rii prostitu?iei se sprijin? pe temeiuri false. Motivele invocate ascund, de fapt, importante interese de ordin financiar sau de alt? natur? (trafic de influen??, corup?ie, etc) ale structurilor mafiote. Aceast? dec?dere a omului love?te latura profunda a omului, implicit pe cea crestina. Fugi?i de desfr?nare! Orice p?cat pe care-l va s?v?r?i omul este ?n afar? de trup. Cine se ded? ?ns? desfr?n?rii p?c?tuie?te ?n ?nsu?i trupul s?u. Sau nu ?ti?i c? trupul vostru este templul al Duhului Sf?nt, care este ?n voi, pe care-l ave?i de la Dumnezeu?” (Corinteni 6, 18-19). Prin urmare prostitu?ia, ca desfr?u, gole?te trupul de prezen?a Duhul Sf?nt, c?ci ?l preschimb? din f?ptur? a Duhului, ?ntr-unul dec?zut ?i muribund. Ce vom ?n?elege noi, tinerii, c? ?nseamn? libertatea, sau familia? Dac? ?inem seama de riscul ?mboln?virii cu SIDA, putem aprecia gradul de amenin?are pe care-l prezint? prostitu?ia asupra familiei ?i a societ??ii. Sf?nta Scriptur? ne arat? c? “a f?cut Dumnezeu pe om, dup? chipul S?u, b?rbat ?i femeie ?i i-a binecuv?ntat, zic?nd: “Cre?te?i ?i v? ?nmul?i?i ?i umple?i p?m?ntul ?i-l st?p?ni?i” (Facerea 1, 27-28) A?adar, ?n calitate de elev seminarist ini?iat ?n tainele moralit??ii, nu pot dec?t s? ?ndemn la fapta f?cut? de Pon?iu Pillat, s? ne sp?l?m pe m?ini de acest p?cat ?mpotriva firii omene?ti! Biserica noastr? consider? c? nu legalizarea, ci stoparea prostitu?iei ?i recuperarea celor prin?i de ea, constituie calea fireasc? de ?ns?n?to?ire moral?. De ce distrugem totul? Am ?nceput cu f?ptura cre?tin?, vom continua probabil cu mediul ?nconjur?tor ?i ?ntr-un final ne vom distruge pe noi ?n?ine! Vom auzi frecvent voci care se vor ridica ?i vor spune: droga?i ?i alcoolici! Nu este nici pe departe adev?rat! De ce nu ?ine?i cont c? ?i noi, cei mul?i, ?i respingem? Oare nu vrem ?i noi o lume mai buna? ?ns?, voi, cei mari, a?i provocat r?zboaiele a c?ror efecte s-au r?sfr?nt asupra nostr?. Voi, cei mari, distruge?i lumea cu experimentele atomice ?i chimice… De ce ni se refuz? dreptul de a tr?i? Ce ne va mai r?m?ne ?n vremurile mai de pe urm?? Dumnezeu, unica speran??! Realiza?i c? noi nu facem nimic pentru a-L ajuta!? Am avea nevoie mai mult de sprijin spiritual dec?t material. Moralitatea, ceva abstract! At?t legile scrise c?t ?i cele nescrise ale moralit??ii au con?inut ?n ansamblul lor onestitatea, devotamentul, ?ncrederea ?i iubirea. Cel mai complex cod de legi al omului moral este Decalogul, care a primit ?n Noul Testament o form? des?v?r?it?, cele nou? Fericiri! De-a lungul ?ntregii noastre existen?e ca popor, normele nu au ie?it din sfera f?pturii cre?tine. De ce s? stop?m aceste tradi?ii omene?ti autentice ?i ?mprumut?m falsul frumos al celor din Occident? Oare nu avem ?i noi o s?rb?toare a iubirii, autohton?? Cu ce este mai presus Saint Valentine’s Day de Dragobete? S? revenim la valorile rom?ne?ti reprezentate de cre?tin?tatea ortodox?. Am putea propune solu?ii concrete…de ce nu ne ascult? nimeni? Oferi?i-ne condi?ii decente ?i nu vom mai pleca din ?ar?! Fenomenul migra?iei este un fenomen general, care a determinat de-a lungul istoriei, schimb?ri la nivel global, de ordin spiritual, lingvistic, cultural, politic ?i economic. Studiile arat? c? dup? Revolu?ia din anul 1989, c?nd au murit mii de tineri pentru a oferi genera?iilor urm?toare o ?ar? liber?, valul rom?nilor s?tui ?i sceptici ?n privin?a nou-n?scutei democra?ii, ?i-a ?ndreptat aten?ia asupra ??rilor vecine, democratice ?n adev?ratul sens al cuv?ntului. Aceast? situa?ie creeaz? o serie de oportunit??i, mai ales de ordin economic ?i cultural, dar ?i numeroase ?anse. ?ansele propuse sunt de ordin economic, prin locuri de munc? convenabile din punct de vedere financiar, social-educativ, prin contactul cu o nou? mentalitate ?i civiliza?ie, pastoral-misionar, prin acte de m?rturie de credin?? ortodox? ?n spa?iul occidental, etc. Dar cum partea pozitiv? nu poate exista f?r? cea negativ?, iat? c? apare ?i reversul medaliei. Remarc?m dintre efectele nedorite ale fenomenului emigra?iei: sl?birea sau chiar distrugerea familiei, prin ?ndep?rtarea unuia dintre membrii ei, ?tirbirea demnit??ii umane, prin acceptarea oric?rui fel de munc? sau nerecunoa?terea studiilor, efecte demografice, prin emigrarea tuturor tinerilor ?i sc?derea num?rului popula?iei, ?i pierderea identit??ii confesionale datorit? c?s?toriilor rom?nilor ortodoc?i cu persoane de alte confesiuni. ?n ?ncercarea de a ne p?stra demnitatea, s? contribuim la conservarea identit??ii na?ionale ?i religioase. ?n fa?a acestui fenomen s? ne deschidem la dialog cu Statul ?i mai ales cu Biserica, unde g?sim strategii care s? previn? problemele generate de emigra?ie!Domnilor! Oare am ?n?eles gre?it democra?ia? Ar trebui s? g?sim modele demne de urmat mult mai simplu. Tot vedem ?n cadrul mass-mediei, pe care am umbrit-o mai sus, “modele”care ne arat? ca ?n orice p?dure exist? ?i usc?turi, ?i nu ?n mediul popula?iei de r?nd, ci ?n cel al profesorilor, avoca?ilor, juri?tilor, al categoriei oamenilor cu preg?tire! Nu sunt admisibile astfel de comportamente! Elimina?i din mass-media ridicolul ?i nu ?l ve?i mai ?nt?lni ?n societate! Accept?m critica dumneavoastr?, a oamenilor mari, dar dumneavoastr? sunte?i preg?ti?i pentru o simpl? lec?ie de moralitate din partea noastr?, a tinerilor din a?a-zisa ”genera?ie pro”? Poate dac? ne-am uni puterile ?i am g?si acele idealuri pierdute, s-ar elimina cauza negativ? care a provocat ruptura dintre generatiile noastre! Gavril? Ciprian, AbsolventPoezieE vremea competen?ei de doi bani,??? ??? ?a celor r?spl?ti?i pentru t?cere,??? ??? ??? ??????????????? analfabe?ilor s?lta?i la rangul de decani??? ??? ??? ce-au lingu?it ?i ?n?elat f?c?nd avere??? ??? ??? Nu mai e timp s? pui o floare la poetic? doar n-au fost ei cine ?tie cinen-aveau averi ?i nu erau nici ?efidoar ni?te bie?i c?utatori ?n stele"Ce Eminescu, Blaga sau Co?buc??? ??? ???Ni?te-am?r??i f?r? importan????? ??? ??? ??? Uita?i-v? la noi cine suntem?????????????? ??? ??? ???avem ?i vil?, limuzin? ?i parad?"??E vremea mor?ii celei mai cumpliteprin punere de cercuri peste frun?i ne mor c?ut?torii, cititorii ?n stele??? uci?i ?i os?ndi?i de cei cu bani; prea mul?i.C?nd ?n Lumin? nu mai po?i s? crezi Te-ndrep?i din vina ta spre ?ntunericul Orbec?ind doar dup? zdr?ng?nitul de monezi ?i suntem to?i egali; cinstitul cu nemernicul.Munteanu AlexandruCls. a XII-a BRug?ciune pentru Sf?ntul AndreiSfinte-apostole Andrei,Al rom?nilor temei,Ne?ncetat noi te rug?m?i imnuri ??i ?n?l??m.Cu-nv???tura ta cea dreapt? Pe mul?i tu i-ai ?ntorsLa via?? ?n?eleapt? ?i la Iisus Hristos. Apostole chemat,Cu sf?nta ta putere?i harul ?ie datde rost ?i m?ng?iere !Prière à Saint AndréSaint Ap?tre André,Protecteur des Roumains,Nous voudrions te prierQue tu sois notre Saint!Dans ta vie juste toujoursA c?té de nous fusAvec ton grand amourPour notre cher Jésus.Saint grand Ap?tre,Aime-nous beaucoupEt sois toujours le n?tre,Sans cesse auprès de nous !Diaconu Gheorghi??, Cls. a X-a Bucurie sf?nt??ngera?ul meu iubit,Pa?ii mi-ai c?l?uzit,M-ai p?zit, m-ai ?ndrumat, Calea dreapt? am urmat, Dup? cum mi-ai ar?tat?i ?n bine m-ai schimbat!Mul?umesc lui Dumnezeu C? e?ti ?ngera?ul meu!?l m?resc pe Domnul Sf?ntCe-a trimis Fiu pe p?m?nt,Pe M?cui?a de har plin??i pe-Andrei ce va s? vin?!A?tept Sf?ntul NicolaeCu bun?t??i ?n odaie?i Cr?ciunul minunatFie Domnul l?udat!Joie divineMon ange bien chéri,Dont les pas j’ai suivis,Mon guide, mon gardien,Tu m’as protégé le chemin.Toi, le bien tu m’as montréEt je suis ainsi changé.Je remercie à grand DieuQue tu sois mon ?me, mes yeux!Je bénie Dieu le PèreEt son Fils, venu sur terre,L’adorée Vierge MarieEt André, en Roumanie.J’attends la Saint-NicolasPour manger du chocolat.Le No?l et son esprit,Que Dieu soit béni! C?r?van Toma Bogdan, Cls. a X-aPictur?????? ??? Sp?rcaci Mihai, Cls. a X-a ?tia?i c?.......Cel mai vechi canal din lume a fost descoperit la Iawa, pe malul Iordanului? Dateaz? din jurul anului 3200 ?. D. Hr....primii care au navigat pe Oceanul Atlantic au fost fenicienii? Evenimentul dateaz? din sec. IV-III ?. D. Hr....cea mai veche pe?ter? ?n sare din lume se afl? ?n ?ara noastr?? Este la M?nz?le?ti, ?n Mun?ii Buz?ului....dintre afluen?ii Dun?rii, cel mai mare debit ?l are r?ul Sava? Acesta ?nregistreaz? 1800mc\s ?i are o lungime de circa 946 km....ursule?ul Koala din Australia nu este un urs, ci un marsupial? A fost descoperit ?n 1796.... Delta Dun?rii are cea mai bogat? faun? ornitologic? din lume? Este vorba despre 250 de specii de p?s?ri din Nordul ?i Sudul Europei....cel mai vechi observator astronomic din lume a fost descoperit la Machu Picchu ?n Peru? Se afl? la o altitudine de 3000 de metri....cea mai veche scriere din lume a fost descoperit? ?n ?ara noastr?, la T?rt?ria? Are o vechime de aproximativ 6000 de ani, cu o mie de ani mai mult dec?t mult-cunoscuta scriere mesopotamian?.... Sf?ntul Ciprian al Cartaginei, ?nainte s? fie epicop al Cartaginei, a fost vr?jitor?S? vorbim corectDeseori suntem tenta?i s? ignor?m modul de a vorbi al celor de l?ng? noi ?i, din nefericire, ajungem s? neglij?m propriul limbaj. Dar, a?a cum spunea Tudor Vianu, ’’cine comunic?, se comunic?’’, iar gre?elile comise nu transmit, cu siguran??, informa?ii m?gulitoare despre nivelul nostru de cultur? interlocutorilor. De aceea, ne propunem prin aceast? rubric? permanent? a revistei noastre s? sfid?m ,,moda’’ lansat? de limbajul adolescentin contemporan ?i s? ajust?m gre?elile de diferite tipuri ?i categorii pe care le facem ?n vorbire, av?nd uneori falsa impresie c? doar a?a putem deveni ,,celebri’’ printre amici.A?adar, po?i fi ,,cool’’ ?i dac? vorbe?ti corect, po?i fi ,,trendy’’ ?i f?r? s? folose?ti, ?n exces, termeni argotici sau elemente de jargon. Te provoc?m s? pui ?n practica vorbirii tale ordine ?i s? ne semnalezi eventualele gre?eli ale altora, pentru a le supune aten?iei ?i corecta pe parcurs.Iat? c?teva propuneri!Gre?eli de pronun?are:G: bro?e, c?me?e, cenu?e, grije, ?igare, u?eC: bro??, c?ma??, cenu??, grij?, ?igar?, u??...............................................................................G: tene?i, vereghete, plastec, petec, purece, s?lbatec, siring?, trimeteC: teni?i, verighete, plastic, petic, purice, s?lbatic, sering?, trimite..............................................................................G: optisprezece, patrusprezece, ?trangula, serviciC: optsprezece, paisprezece, strangula, serviciu.G=gre?eal?C=corectPovestiri onomasticePu?ini dintre noi, atunci c?nd se recomand? sau sunt recomanda?i cuiva se g?ndesc la originea numelui lor, la semnifica?iile str?vechi ale acestora. ?n goana dup? false valori str?ine, ?mprumutate cosmopolit dupa principiul c? ce e de la al?ii e mai bun, a venit vremea re?ntoarcerii numelor rom?ne?ti, cu conota?ii deseori religioase. Iat? c?teva propuneri:GABRIEL – ?n ebraic?, Gabri’El (Dumnezeu a fost puternic), desemna pe purt?torul ve?tilor cere?ti, vestitorul divin al na?terii Mariei;EMILIAN – ?n gr. ?nseamn? “duios”, “bl?nd” (se s?rb?tore?te pe 18 iulie);STEFAN – ?n gr. Stephanos – “coroana”, “ghirlanda”, “cununa” (semnul biruin?ei); se s?rb?tore?te pe 27 decembrie;ILIE – ?n ebraica Elijahu (alc?tuit din doua nume ale divinit??ii: Eli si Jahve), cu sensul “Domnul e adev?ratul Dumnezeu”, 20 iulie;MAGDALENA – cea originar? din provincia Galileea, satul Magdala (?n?elesul toponimului este de migdal, dar ?i “turn”, “castel”) – 22 iulie;PETRU – corespondent grecesc al aramaicului kepha/ chefa (“piatra”) - 29 iunie;ELENA – str?vechiul nume Helene este explicat de unii prin grecescul ”helane” (“tor??”, dar ?i “foc sacru”, la s?rb?torile numite Heleneia, dedicate zei?ei Artemis), iar de al?ii prin grecescul hele (“lumina arz?toare a soarelui”) cu presupunerea c? Helena a fost o str?veche divinitate indoeuropean? a luminii solare. Se s?rb?tore?te pe 21 maiIULIU /IULIA – nume de origine latin?, amintind de numele divinit??ii supreme romane Iovis (Jupiter sau Joe). Sunt, de fapt, dou? nume gentilice, s?rb?torite pe 18 mai.?n numerele viitoare, v? propunem alt? serie de “Povestiri onomastice”. ?i dac?, ?ntre timp, v-a?i reg?sit ?n cele de mai sus ?i urmeaz? s? fi?i s?rb?tori?i, redac?ia v? ureaz? anticipat “LA MUL?I ANI !”Admiterea la Seminarul Teologic Liceal Orotodox ?Sf. Dionisie Exiguul” din Constan?a?C?uta?i mai ?nt?i ?mp?r??ia lui Dumnezeu ?i dreptatea Lui ?i toate acestea se vor ad?uga vou?” (Matei VI,33)La seminariile teologice, cursuri de zi, conform Ordinului MECT 5166/29.08.2008, se pot ?nscrie absolven?i de gimnaziu care au promovat testele na?ionale sau care au ob?inut certificat de capacitate, care au media general? de absolvire a claselor V-VIII minimum 7,00 ?i media minimum 9,00 la purtare.La ?coala de c?nt?re?i biserice?ti se pot ?nscrie absolven?i de gimnaziu care au promovat sau nu teslete na?ionale, respectiv examenul de capacitate. At?t la Seminarul Teologic c?t ?i la ?coala de C?nt?re?i Biserice?ti se organizeaz? probe de aptitudini, care constau din probe orale si probe scrise.PROBE ORALEa) verificarea dic?iei prin:? rostirea uneia din rug?ciunile: ?mp?rate ceresc, Preasf?nt? Treime, Tat?l nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adev?rat, Ap?r?toare Doamn?;b) verificarea aptitudinilor muzicale prin:? intonarea uneia dintre urm?toarele c?nt?ri biserice?ti: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul ?nvierii; Tat?l nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuv?ntat; Binecuv?ntat esti HristoaseDumnezeul nostru; Colinde cu con?inut religios; ? intonarea unui c?ntec patriotic (Desteapt?-te rom?ne; Limba noastr? - Al. Cristea; ?ara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Br?tianu; Pui de lei - I. Br?tianu)? verificarea auzului muzical prin luarea tonului dup? pian si prin intonarea gamei Do major, a arpegiului si a unor sunete din gam?;? verificarea sim?ului ritmic.Pentru examenul la proba muzical? nu se vor verifica no?iunile teoretice. Probele orale vor fi apreciate cu calificativul admis/respins.PROBE SCRISELucrare scris?, cu durata de dou? ore, la Religie. Subiectele pentru proba scris? se elaboreaz? din programa scolar? de religie, clasele a VII-a – a VIII-a. Lucrarea scris? se apreciaz? cu note de la 1 la 10.Dosarul pentru ?nscrierea la Seminarul Teologic Liceal Ortodox (clasa a IX-a) ?i ?coala de C?nt?re?i Biserice?ti va cuprinde:1) Cerere de ?nscriere, formular care se va primi ?n momentul admiterii;2) Certificat de na?tere – copie legalizat?;3) Certificat de botez (ortodox) - copie legalizat?;4) Fi?a medical? (original);5) Fi?a de ?nscriere, ?n original, eliberat? de unitatea de ?nv???m?nt gimnazial;6) Recomandarea Consiliului parohial;7) Binecuv?ntarea Chiriarhului locului;Vizita medical? este obligatorie si eliminatorie.Planul de ?colarizare propus pentru anul ?colar 2009 – 2010 este:Liceu – Teologic – 1 clas? a IX-a 28 de locuri;SAM - ?coala de C?nt?re?i – 1 clas? a IX-a 28 de locuri;AC – An de completare – 1 clas? a XI-a 28 de locuri.Dup? absolvirea liceului se sus?in examenele de Bacalaureat ?i Atestare a cuno?tin?elor teologice.Finalit??ile ?nv???m?ntului sunt:? predarea Religiei ?n ?coal? (nivel mediu);? posibilitatea accederii ?n forma?ii corale profesioniste;? preg?tirea de specialitate pentru Facultatea de Teologie;? posibilitatea sus?inerii examenului de admitere ?n ?nv???m?ntul superior ?i la alte facult??i dec?t teologia.Graficul de admitereConform OMECT 5166/29.08.2008.? 12-15 iunie 2009 – ?nscrierea pentru probele de aptitudini;? 16-18 iunie 2009 - desf??urarea probelor de aptitudini: vizita medical? (eliminatorie), muzica (admis/respins), cuno?tin?e religioase (scris). Candida?ii declara?i admi?i nu vor mai intra ?n repartizarea computerizat?.Pentru detalii suplimentare ?i material preg?titor v? rug?m s? v? adresa?i serviciului Secretariat al unit??ii. Persoan? de contact: Pr. Murariu Olivian, tel. 0744.665080; 0731324654NOT?: 1. La probele orale si practice nu se admit contesta?i. La proba scris? se admit contesta?ii.2. Media final? de admitere se calculeaz? astfel :(3 MA + Apt) : 4 =MFA unde:MA = media de admitere, ob?inut? conform Metodologiei de organizare si desf?surare a admiterii ?n ?nv???m?ntul liceal si profesional de stat.Apt = nota la proba scris? (pentru specializarea teologie), respectiv media probelor de aptitudini, ob?inut? ca medie aritmetic? a notelor la probele practice si la proba scris? (pentru specializarea patrimoniu)MFA= media final? de admitere.3. Media final? minim? de admitere este 6.00. La medii egale, departajarea Candida?ilor se va face dup? media ob?inut? la testele na?ionale. Dac? egalitatea persist?, departajarea se va face dup? nota ob?inut? la lucrarea scris? din cadrul probelor de aptitudini.4. Candidatilor respinsi la probele de aptitudini li se ?napoiaza dosarele si vor fi ?ndrumati sa se ?nscrie la alte licee.Teme pentru examenul scrisTeme din Programa Scolara de Religie pentru clasele a VlI-a si a VIII-a, ca subiecte pentru proba scrisa de la examenul de admitere in Seminariile Teologice si Scolile de Cantareti Bisericesti, dupa cum urmeaza:1. Dumnezeu Creatorul2. Fericirile3. Minunea din Cana Galileii M?ntuitorul Hristos binecuvinteaz? ?i ajut? familia4. S?rb?tori ?n cinstea sfin?ilor5. S?rb?tori ?n cinstea Maicii Domnului6. Postul - ?mp?r?ire ?i importan??7. Ierarhi de seam? din Istoria Bisericii Ortodoxe Rom?ne: Antim Ivireanul, Varlaam, Andrei ?aguna8. Sf?ntul Vasile cel Mare: ctitor al insitu?iilor de caritate (filantropice)9. Dumnezeu Judec?torul10. ?nvierea lui Lazar - rodul iubirii lui Hristos pentru prietenii S?i.11. Vindecarea celor zece lepro?i - recuno?tin?a fa?? de binef?c?tori12. Sf?nta Liturghie – Rug?ciunea atotcuprinz?tore a Bisericii13. Autocefalia B.O.R. Ridicarea la rangul de Patriarhie14. Organizarea Bisericii Ortodoxe Rom?ne ?n prezentBibliografie:-Sfanta Scriptura, -Mica Biblie, -Invatatura de Credinta Ortodoxa -Manual de Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pentru Seminariile Teologice, autor Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu.Pr. Olivian MurariuElevii seminari?ti ?n vizit? la Biblioteca Jude?ean? din Constan?a, ca urmare a parteneiatului ?ncheiat ?ntre Seminarul Teologic ?i Biblioteca Jude?ean?. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download