Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 21 decembrie 2020, a doua parte Nicu?or Dan propune ca terasele ?i restaurantele din Capital? s? nu pl?teasc? taxa de ocupare a domeniului public J.P. / 19 decembrie Primarul general al Capitalei, Nicu?or Dan, anun?? c? ?n ?edin?a de luni a Consiliului General al Municipiului Bucure?ti va propune ca taxa de ocupare a domeniului public pentru terase ?i restaurante s? fie zero ?n perioada ianuarie - iunie 2021, relateaz? Digi24."Vom discuta luni, ?n ?edin?a Consiliului General, ca taxa de ocupare a domeniului public pentru terase ?i restaurante s? fie zero ?n perioada ianuarie - iunie 2021. Este o m?sur? ?n sprijinul industriei HoReCA, serios afectat? de epidemie ?i al locurilor de munc? din domeniu. E important s? sus?inem micile afaceri din Capital?", a scris edilul general, pe Facebook.Consiliul General al Capitalei se va ?ntruni ?n ?edin?? luni, de la ora 10.00, pe ordinea de zi figur?nd 34 de proiecte de hot?r?re, printre care alegerea viceprimarilor, ?nfiin?area unei comisii pentru monitorizarea companiilor municipale, desemnarea reprezentan?ilor municipiului Bucure?ti ?n adun?ri generale ale ac?ionarilor din 28 de societ??i comerciale.Programul Kaufland de S?rb?tori: ore diferite de ?nchidere ?n func?ie de localitate 20 decembrie 2020, 09:14 de Afrodita Cicovschi Programul Kaufland de S?rb?tori: ore diferite de ?nchidere ?n func?ie de localitate Cu ocazia S?rb?torilor de iarn?, Kaufland Rom?nia anun?? programul de func?ionare al magazinelor din ?ntreaga ?ar?. Ora de ?nchidere difer? de la localitate la localitate. Astfel: ? Miercuri, 23.12.2020, ora deschiderii va varia ?n func?ie de magazin ?n intervalul 06:00 - 06:30, iar ora ?nchiderii este 21:00. Magazinul Kaufland Sibiu din Mall Promenada, de pe strada Lector, nr. 1-3 A, va ?ncepe programul de la ora 8:00 ?i se va ?nchide la ora 20:00, iar cel din Dorohoi, jude?ul Boto?ani, se va deschide la ora 9:00 ?i se va ?nchide la ora 17:00. ? Joi, 24.12.2020, ?n Ajunul Cr?ciunului, magazinele vor fi deschise ?n intervalul 6:00 – 6:30, dar se vor ?nchide mai devreme, ?n intervalul 17.00 – 18.00. Magazinul Kaufland Sibiu din Mall Promenada, de pe strada Lector, nr. 1-3 A, va ?ncepe programul de la ora 8:00 ?i se va ?nchide la ora 18:00, iar cel din Dorohoi, jude?ul Boto?ani, se va deschide la ora 9:00 ?i se va ?nchide la ora 13:00. ? Vineri, 25.12.2020, ?i vineri, 01.01.2021, toate magazinele Kaufland vor fi ?nchise. ? ?n a doua zi de Cr?ciun, s?mb?t?, 26.12.2020, ?i ?n a doua zi a Anului Nou, s?mb?t?, 02.01.2021, majoritatea magazinelor vor avea program scurt: se vor deschide la ora 9.00, iar ora ?nchiderii va varia ?n intervalul 16:00 – 17:00, cu excep?ia magazinului Kaufland din Mall Promenada Sibiu, care se va deschide la ora 12:00 ?i va avea program prelungit p?n? la ora 20:00. Magazinele din F?lticeni, T?rgu Secuiesc ?i cel din Foc?ani, str. M?r??e?ti nr.5, vor fi ?nchise pe 02.01.2021, iar magazinul din Dorohoi, jude?ul Boto?ani, va fi ?nchis ?n ambele zile. Pentru informa?ii exacte referitoare la programul de s?rb?tori al fiec?ruia dintre magazinele Kaufland, clien?ii sunt ruga?i s? acceseze site-ul kaufland.ro ?i s? selecteze magazinul Kaufland ?n care urmeaz? s? vin? la cump?r?turi. ?n plus, prin serviciile de livrare rapid? la domiciliu Glovo, Food Panda ?i Tazz, clien?ii pot comanda produse alimentare sau nealimentare de pe lista de cump?r?turi, din hipermarketurile Kaufland Rom?nia. Serviciul Glovo este disponibil online pe ro, iar Kaufland ajunge la tine acas? ?n ora?ele: Bucure?ti, Constan?a, Timi?oara, Cluj-Napoca, Ia?i, Giurgiu, Craiova, Sibiu, Arad, Bra?ov, Ploie?ti, Pite?ti, Oradea, Br?ila, Gala?i, Buz?u, Slatina, Alba Iulia, T?rgu Mure?, Bac?u, Deva, Piatra Neam?, Foc?ani, Baia Mare, R?mnicu V?lcea, Satu Mare, Suceava, Roman, T?rgovi?te, Boto?ani, Bistri?a, T?rgu-Jiu, Zal?u ?i Drobeta-Turnu Severin. Prin serviciul de livrare Food Panda, disponibil online pe foodpanda.ro, clien?ii pot avea acces rapid la produsele Kaufland. Food Panda ??i aduce produsele Kaufland acas? ?n ora?ele: Bucure?ti, Ploie?ti, Pite?ti, Zal?u, Tulcea, Timi?oara, T?rgu-Mure?, T?rgu Jiu, T?rgovi?te, Suceava, Slatina, Sibiu, Satu Mare, Roman, R?mnicu V?lcea, Oradea, Ia?i, Giurgiu, Gala?i, Foc?ani, Drobeta Turnu Severin, Deva, Craiova, Constan?a, Cluj, Buz?u, Br?ila, Bra?ov, Boto?ani, Bistri?a, Baia Mare, Bac?u, Arad ?i Alba Iulia. Platforma Tazz poate fi accesat? pe tazz.ro, iar produsele Kaufland ajung la clien?i prin Tazz ?n: Bucure?ti, Timi?oara, T?rgu-Mure?, Sibiu, Oradea, Ia?i, Deva, Constan?a, Cluj, Bra?ov, Br?ila ?i Arad. Toate aplica?iile mobile de livrare rapid? la domiciliu Glovo, Food Panda ?i Tazz pot fi desc?rcate gratuit din AppStore sau Google Play. Kaufland se num?r? printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine ?n 8 ??ri, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 138 de magazine ?n Rom?nia ZF 15 minute cu un antreprenor. Radu T?nase, restaurantele Calif: La finalul anului trecut livr?rile reprezentau 34% din afaceri, iar ?n 2020 procentul s-a dublat 21.12.2020, 00:06 Autor: Miruna Diaconu sf?r?itul anului 2019, re?eaua Calif cuprindea 12 restaurante, iar ?n prezent num?rul acestora s-a redus la ?apte, dintre care ?ase localuri ?i un cloud kitchen, o buc?t?rie destinat? doar livr?rilor??Re?eaua de restaurante a ?ncheiat anul trecut cu afaceri de 31 milioane lei, iar pentru 2020 estim?rile arat? o sc?dere de 40%.Radu T?nase, cofondatorul restaurantelor Calif din Bucure?ti, spune c? ?n 2020 trendul ?nceput deja de c??iva ani ?n ceea ce prive?te livr?rile s-a accentuat considerabil odat? cu pandemia. Astfel, la sf?r?itul anului trecut livr?rile de m?ncare la domiciliu reprezentau circa 35% din totalul afacerilor Calif, iar anul acesta ponderea s-a dublat.?La final de 2019, livr?rile ?nsemnau undeva la 34% din cifra de afaceri, iar acum ele aduc 68%. Eu prev?zusem pe segmentul nostru (restaurante cu servire rapid? - n.red.) c? ?ntr-un interval de 4-5 ani ar ajunge livr?rile la 40-45%. Era evident c? acest trend venea cu putere“, a spus Radu T?nase, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First Bank.Anul 2020 a fost unul dintre cei mai dificili pentru businessul fondat de c?tre Radu T?nase ?i al?i antreprenori locali. El a?teapt? ?ns? ca 2021 s? fie mai bun ca anul ce st? s? se ?ncheie, dar sub nicio form? nu va atinge nivelul din 2019. Totu?i, la nivelul industriei HoReCa ?n ansamblu previziunile nu sunt foarte bune, astfel c? anul viitor vom asista la ?nchiderea definitiv? a multor localuri, crede antreprenorul.?Anul viitor va fi pentru noi cu 20-30% sub 2019. Sper totu?i s? fie mai bun dec?t 2020 ?i ar trebui s? se ?nt?mple a?a. Sper?m s? nu avem parte de surprize nepl?cute. Totu?i, pentru industria HoReCa va fi un an ur?t deoarece ?n toat? aceast? perioad? multe companii se vor ?nchide. Asta e impresia mea din ce v?d ?n pia?? ?i cum se mi?c? lucrurile.“Cofondatorul Calif spune c? anul acesta ?i el a fost nevoit s? renun?e la o parte din angaja?i, iar acest lucru a fost cauzat de ?nchiderea definitiv? a unor restaurante sub brandul Calif. La sf?r?itul anului trecut num?rul salaria?ilor se ridica la circa 180, pe c?nd acum el a sc?zut la 130."Am ?ncercat s? nu renun??m la oameni, dar odat? cu ?nchiderea de unit??i nu aveam ce s? facem cu to?i salaria?ii, Am ?ncercat pe c?t posibil s? ?i ?inem mul?i dintre ei.", adaug? Radu T?nase.La sf?r?itul anului trecut, re?eaua Calif cuprindea 12 restaurante, iar ?n prezent num?rul acestora s-a redus la ?apte, dintre care ?ase localuri ?i un cloud kitchen, o buc?t?rie destinat? doar livr?rilor."C?nd am ?nchis unit??i am r?mas cu o cantitate mare de echipamente, care nu au f?cut dec?t s? umple depozite. Am decis atunci c? aceste echipamente trebuie s? produc? pentru c? aveam leasing pe ele ?i m-am g?ndit la solu?ia este de a deschide primul cloud kitchen ?n cadrul propriului centru de produc?ie. O sec?ie de acolo am transformat-o ?ntr-o buc?t?rie care comercializeaz? produse doar ?n sistem de delivery.", spune Radu T?nase.Pe l?ng? buc?t?ria destinat? exclusiv livr?rilor, Calif a mai operat o mutare cheie ?n 2020, a mers cu produsele ?i ?ntr-un mare lan? de retail, anume Mega Image. Lan?ul de restaurante ??i vinde produsele ?n c?teva zeci dintre magazinele Mega Image, ?n segmentul de ready to eat. Radu T?nase spune c? momentan nu se g?nde?te s? mearg? ?i c?tre alt retailer."Cred c? trebuie s? te duci c?tre retailerul care face cea mai frumoas? cifr? pe zona de ready to eat. Nu v?d de ce m-a? arunca ?ntr-un lan? care nu este focusat pe a?a ceva doar de dragul de a fi prezent. La m?ncare termenele de valabilitate sunt foarte scurte", precizeaz? cofondatorul Calif.Planurile de adaptare pentru anul acesta sunt de fapt proiecte g?ndite de mult, doar c? pandemia doar a accelerat punerea lor ?n aplicare. V?nz?rile c?tre retail vor reprezenta o surs? de venit pe termen lung, nu doar pentru perioada marcat? de pandemie, spune Radu T?nase. Astfel, ??i dore?te s? ajung? cu produsele Calif de la 90 de magazine Mega Image acum, la o prezen?? ?n 300 de unit??i ale re?elei de supermarketuri.Re?eaua de restaurante a ?ncheiat anul trecut cu afaceri de 31 milioane lei, iar pentru anul acesta estim?rile arat? o sc?dere de 40% a afacerilor Calif. Pentru ?nceputul anului, Radu T?nase spune c? va redeschide un restaurant ?n centrul istoric al Bucure?tiului.Re?eaua Calif a fost fondat? de mai mul?i antreprenori locali ?ns? ?n ac?ionariat a intrat ?n toamna lui 2018 grupul arab Peeraj, care este cel mai mare proprietar de francize din Rom?nia, activ ?n special pe segmentul de mod?. Peeraj a preluat un pachet majoritar.Radu T?nase: Anul viitor va fi pentru noi cu 20-30% sub 2019. Sper totu?i s? fie mai bun dec?t 2020 ?i ar trebui s? se ?nt?mple a?a. Sper?m s? nu avem parte de surprize nepl?cute. Totu?i, pentru industria HoReCa va fi un an ur?t deoarece ?n toat? aceast? perioad? multe companii se vor ?nchide. Asta e impresia mea din ce v?d ?n pia?? ?i cum se mi?c? lucrurile.?Subway Rom?nia deschide un restaurant ?n Bistri?a, care va opera sub conceptul Fresh Forward Décor 21 dec, 2020 | Compania Subway, cel mai mare lan? de restaurante cu servire rapid? din lume, a anun?at luni prin intermediul unui comunicat c? ??i continu? expansiunea ?n Rom?nia ?n pofida crizei generate de extinderea pandemiei Covid-19, oferindu-le clien?ilor un nou restaurant sub conceptul Fresh Forward Décor, ?n Bistri?a. Num?rul restaurantelor Subway ?n Rom?nia ajunge astfel la 38, odata cu deschiderea noii unitati ?n Bistri?a, Vii?oara, care poart? amprenta noului concept Fresh Forward Décor. ?n Rom?nia exist? ?n prezent 5 restaurante cu acest nou decor, urm?nd ca, ?n viitor, toate restaurantele existente s? fie renovate cu acest design. ?De?i este o perioad? foarte dificil? ?i instabil? pentru domeniul nostru de activitate, continu?m planul de expansiune ?n Rom?nia ?i deschidem un nou restaurant Subway ?n sta?ia de carburan?i Petrom Vii?oara, Bistri?a. Dorim s? le oferim clien?ilor op?iunea de a servi un sandvi? si o cafea dup? ce alimenteaz?, respect?nd toate normele de siguran?? si distan?are social?. Astfel de loca?ii sunt ideale pentru cei care c?l?toresc ?i doresc s? serveasc? rapid o mas? cald?. Produsele noastre pot fi servite cu u?urin?? la pachet, un lucru foarte important ?n aceast? perioad?. Dup? ce am optimizat meniul ?n ultimii ani lans?nd constant produse noi, la finalul lunii octombrie, am introdus ?n meniul tuturor restaurantelor Subway din ?ar?, cartofii crocan?i, cop?i ?n cuptoarele noastre, pentru a satisface cerin?ele ?i a?tept?rile clien?ilor. Credem foarte mult ?n conceptul revolu?ionar Fresh Forward Décor ?i miz?m pe implementarea acestuia ?n ?ntreaga noastr? re?ea", a declarat Andrei Trifan, Business Development Agent pentru zonele din afara Bucure?ti-Ilfov. Noul concept Fresh Forward Décor presupune un design complet nou, atractiv ?i foarte prietenos cu clien?ii. Conceptul revolu?ionar aduce culori noi ?i luminozitate ?ntr-un spa?iu cu aspect ?ndr?zne?, dar juc?u? ?i complet digitalizat, care ofer? o multitudine de variante de sandvi?uri gustoase servite al?turi de cartofi. Ace?tia sunt ?n form? de V, sunt cop?i ?n cuptoarele din restaurante, nu sunt pr?ji?i in ulei ?i sunt complementari sandvi?urilor. ?n viitor clien?ii vor avea op?iunea de a servi cartofii direct ?n sandvi? nu doar al?turi. Restaurantul Subway din Bistri?a a fost construit ?n doar 3 luni ?i jum?tate, investi?ia total? fiind de 250.000 de euro, ?n acest buget fiind incluse construc?ia cl?dirii precum ?i amenajarea ?i utilarea restaurantului cu toate echipamentele necesare oper?rii. ?ntr-o perioad? ?n care ?n zona Horeca sunt disponibiliz?ri masive, prin acest restaurant, Subway a creat 15 noi locuri de munc?. ?S?n?tatea ?i siguran?a personalului ?i a oaspe?ilor no?tri a fost ?ntotdeauna o prioritate pentru noi. Urm?m standarde opera?ionale foarte stricte: sp?l?m frecvent m?inile ?i purt?m m?nu?i atunci c?nd preg?tim m?ncarea; cur???m ?i dezinfect?m regulat suprafe?ele de contact, cum ar fi m?nerele u?ilor, casele de marcat, POS bancar, zonele de luat masa ?i toaletele. Ne-am m?rit standardele de siguran?? cu urm?toarele ac?iuni: am ?ndep?rtat co?urile/t?vile de servire din restaurantele noastre, iar paiele, paharele ?i capacele sunt disponibile numai la cerere; recomand?m oaspe?ilor no?tri plata cu cardul; monitoriz?m constant starea de s?n?tate ?i temperatura angaja?ilor no?tri; men?inem ?i respect?m distan?a social?; purt?m m??ti de protec?ie pentru s?n?tatea noastr? ?i a celor din jur. ?n plus, oferim oaspe?ilor no?tri solu?ii pentru dezinfectarea m?inilor pe tot parcursul vizitei lor ?n restaurantele noastre”, a declarat Rumen Radev, Business Development Agent pentru zona Bucure?ti-Ilfov. Obiectivul Subway pentru anul urm?tor este s? continue deschiderea de restaurante Fresh Forward Decor, primele loca?ii fiind Petrom Sibiu, Petrom Afuma?i ?i Centrul Comercial Afi Ploie?ti. Fondat? ?n urm? cu aproximativ 55 de ani, de c?tre Fred DeLuca, care avea la acel moment doar 17 ani, ?i prietenul s?u de familie, Dr. Peter Buck, Subway este ?i ?n prezent o afacere de familie. Compania lucreaz? cu aproximativ 21.000 de franciza?i, care creeaz? locuri de munc? pentru sute de mii de oameni din ?ntreaga lume. Subway este cea mai mare re?ea de afaceri de dimensiuni mici din lume cu aproape 40.000 de loca?ii.Profi deschide ?nc? dou? magazine ?i termin? anul cu 1.404 unit??i InCont.ro, 19 decembrie 2020 Lan?ul de magazine Profi a anun?at vineri c? deschide dou? magazine ?n localit??ile F?nt?nele ?i Ru?ii Mun?i ?i ajunge la 1.404 unit??i. ”?n pragul s?rb?torilor de iarn?, Profi anun?? c? ast?zi a deschis ultimele dou? magazine din acest an, ?n localit??ile F?nt?nele ?i Ru?ii Mun?i ?i c? ?ncheie anul cu 1.404 unit??i”, a anun?at compania.?Anul a fost extrem de dificil, spun reprezentan?ii companiei.“De?i pandemia de Covid-19 a f?cut ca acest al 20-lea an din existen?a Profi s? fie unul deosebit de dificil, avem numeroase motive s? s?rb?torim. Nu doar c? ne-am continuat dezvoltarea ?i am ajuns la acest num?r impresionant de unit??i, dar am ?i evoluat la un nou nivel prin deschiderea noilor magazine”, a declarat Pawel Musial, directorul general al re?elei.Inaugurarea primului depozit Profi cu temperaturi sub zero a creat condi?ii pentru l?rgirea gamei de produse pania are ?n plan ?n 2021 extinderea re?elei, dezvoltarea ?i eficientizarea activit??ii.Retailerul are peste 21.000 de angaja?i ?i magazine ?n 634 de localit??i.?PREMIER? negativ? ?n turism - Rezerv?rile hoteliere au c?zut ?nainte de Revelion la 20%. Liviu Iancu scris s?mb?t?, Jum?tate dintre cei care rezervaser? sejururi la hoteluri s-au r?zg?ndit ?i au anulat. "Noaptea de Revelion va fi trist?." Turism PREMIER? negativ? ?n turism - Rezerv?rile hoteliere au c?zut ?nainte de Revelion la 20%. Jum?tate dintre cei care rezervaser? sejururi la hoteluri s-au r?zg?ndit ?i au anulat. "Noaptea de Revelion va fi trist?." Jum?tate dintre rom?nii care ??i rezervaser? sejururi ?n ultimele luni pentru diverse hoteluri din ?ar? s-au r?zg?ndit ?i au anulat vacan?a, astfel ?nc?t, dac? ?n urm? cu o lun? circa 40% din capacitatea hotelurilor era rezervat?, acum acest procent a sc?zut la 20%, fapt f?r? precedent ?n ultimii 30 de ani ?n turismul rom?nesc, spune pentru Profit.ro Drago? R?ducan, prim-vicepre?edintele Federa?iei Patronatelor din Turismul Rom?nesc (FPTR). El explic? valul de anul?ri prin anun?ul recent al autorit??ilor c? nu vor relaxa restric?iile ?n perioada s?rb?torilor. "Dac? anul trecut hotelurile de la munte erau rezervate 100% cu dou? luni ?nainte de Revelion ?i mai aveam ?i liste de a?teptare, acum, la 1 decembrie, doar 40% din capacitatea de cazare era rezervat?. Dar nici aceste rezerv?ri nu sunt ferme, pentru c? ?n ultimele dou? s?pt?m?ni jum?tate dintre aceste rezerv?ri au fost anulate. Oamenii s-au mai r?zg?ndit c?nd au v?zut c? autorit??ile nu sunt dispuse s? renun?e la o parte din restric?ii", explic? R?ducan. Autorit??ile au anun?at recent, prin secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, c? regulile care sunt ?n vigoare nu vor fi ?n?sprite, dar nu exist? nici planuri de relaxare, ?n sensul permiterii circula?iei p?n? la ora 1:00 ?n noaptea de Cr?ciun ?i Anul Nou, a?a cum au propus reprezentan?i ai industriei ospitalit??ii. "Ie?im pe balcon, ne uit?m pe geam, ne uit?m la televizor, unii sunt convins c? vor cobor? ?n fa?a blocului, dar va trebui s? fie cu masca, pentru c? asta este regula ?n spa?iul public. Dar nu petreceri ?i nu concerte ?i a?a mai departe. Acest lucru se ?tie c? nu va fi posibil”, a men?ionat Arafat. R?ducan afirm? c?, ?n aceste condi?ii, este foarte greu de f?cut o estimare referitor la gradul de ocupare a sta?iunilor de Revelion. "Abia cu 2-3 zile ?nainte de Revelion vom avea o eviden?? exact?. Noaptea de Revelion va fi trist?, pentru c? nu se danseaz?, mesele vor fi distan?ate, ?n restaurant vor intra doar cei caza?i ?n hotel, iar masa trebuie s? se ?ncheie la ora 23. Revelionul, ?n stilul tradi?ional rom?nesc, dura p?n? ?n zori", a mai spus R?ducan.Profi, peste 1.400 de magazine la 20 de ani de la prima deschidere 21 Dec 2020 | de Simona Popa Dup? dou? decenii de activitate pe pia?a din Rom?nia, Profi a ajuns la o re?ea de 1.404 magazine. Ultimele dou? dintre acestea au fost inaugurate s?pt?m?na trecut?, ?n localit??ile F?nt?nele (Mure?) ?i Ru?ii Mun?i (Arad) ?i reprezint? dou? unit??i comerciale ?n formatul Loco.Cumulat ?ns?, doar ?n luna decembrie retailerul a inaugurat 23 de magazine, 15 dintre ele fiind reprezentate de formatul Loco, patru standard ?i tot patru ?n formatul City.?De?i pandemia de Covid-19 a f?cut ca acest al 20-lea an din existen?a Profi s? fie unul deosebit de dificil, avem numeroase motive s? s?rb?torim. Nu doar c? ne-am continuat dezvoltarea ?i am ajuns la acest num?r impresionant de unit??i, dar am ?i evoluat la un nou nivel prin deschiderea noilor magazine concept din Ploie?ti ?i Craiova”, sus?ine Pawel Musial, Directorul General Profi Rom Food.Tot la capitolul nout??i, retailerul a deschis ?n luna octombrie un depozit cu temperatur? controlat?, care acoper? at?t produse proaspete, c?t ?i congelate. Inaugurarea acestuia a creat condi?ii pentru l?rgirea gamei de produse congelate.??n 2022 vom avea depozite cu temperatur? negativ? ?n ?ntreaga ?ar?. Ele vor fi independente ?i vor avea posibilitatea s? atrag? p?n? ?i mici furnizori locali care nu de?in o astfel de infrastructur? proprie”, declara Pawel Musial la momentul inaugur?rii.?n 2021, compania vizeaz? extinderea re?elei, dezvoltarea ?i eficientizarea activit??ii ?i implicarea ?n comunitate.Profi este re?eaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic? din Rom?nia, fiind prezent ?n 634 de localit??i. Compania are peste 21 de mii de salaria?i.?Retailerul controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de 7,26 miliarde de lei (peste 1,5 miliarde euro), dup? un avans de 23% fa?? de anul 2018, potrivit datelor publicate de Ministerul Finan?elor Publice.DIVERSESentin??: carnea separat? mecanic folosit? la fabricarea crenvur?tilor ?nu poate fi considerat? carne” 21 decembrie 2020, Daniel Dancea O mare companie de retail a fost amendat? pentru c? a v?ndut ?crenvur?ti din carne de pas?re” care con?ineau carne ?n propor?ie de doar 18 la sut? FOTO Arhiv? Un mare lan? de supermarketuri din Rom?nia a contestat ?n instan?? o amend? de 7.000 de lei primit? de la Protec?ia Consumatorului pentru crenvur?tii de pas?re pe care i-a pus ?n v?nzare. Judec?torii au men?inut amenda, sentin?a fiind definitiv?. Crenvur?tii, ?bombe“ cu sare. Topul celor mai s?n?to?i crenvur?ti Tribunalul C?l?ra?i a pronun?at ?n octombrie 2020 sentin?a final? ?ntr-un proces ?n care Lidl a contestat o amend? de 7.000 de lei aplicat? de Protec?ia Consumatorului pentru produsul ?crenvur?ti de pas?re” marca Baroni, pu?i ?n v?nzare ?ntr-unul din magazinele companiei. Protec?ia Consumatorului: carnea separat? mecanic nu e carne Litigiul dintre companie ?i Protec?ia Consumatorului a ?nceput ?n octombrie 2019, c?nd, ?n urma unui control, compania Lidl Discount a fost amendat? cu 7.000 de lei pentru c? ?avea expus la comercializare produsul denumit ?Crenvur?ti de pas?re” marca Baroni, iar ?n urma verific?rii listei de ingredient s-a constatat c? produsul con?ine carne de pas?re separat? mecanic (pui+curcan) ?n procent total de 48% ?i carne de pui de doar 18%, iar potrivit dispozi?iilor din Regulamentul (CE) nr.853/2004, preluate de Regulamentul (UE) nr.1169/2011, ingredientul ?carne de pui/curcan separat? mecanic” nu poate fi considerat ca fiind "carne", fiind astfel indus ?n eroare consumatorul”. Lidl a contestat ?n instan?? procesul-verbal ?ntocmit de ANPC, iar prima faz? a procesului s-a judecat la Judec?toria C?l?ra?i. Lan?ul de supermarketuri a atacat procesul-verbal at?t pe procedur?, c?t ?i pe fond. Astfel, ?n procesul deschis la Judec?toria C?l?ra?i, Lidl a ar?tat c? ??ntruc?t procesul verbal contestat s-a ?ncheiat ?n baza unui control tematic, se impune depunerea la dosarul cauzei a ordinului ?n baza c?ruia s-a aprobat tematica de control, limitele ?i competen?ele agen?ilor constatatori, legitima?iile de control ale lor, respectiv ?ntreaga documenta?ie ce a stat la baza ?ncheierii lui, ?ntruc?t el se bucur? de prezum?ia de legalitate ?i veridicitate cu privire la faptele constatate ?n mod personal de agen?iCompania de retail a mai ar?tat c? ?nu este obligat? s? ??i dovedeasc? nevinov??ia, intimata (n.r. ANPC) fiind cea care trebuie s? demonstreze existen?a ?i realitatea faptei contraven?ionale, put?nd r?sturna prezum?ia de legalitate a procesului-verbal contestat prin probe administrate ?n fa?a instan?ei de judecat?”. De asemenea, Lidl a mai ar?tat c? ?nu consider? c? este ?ntemeiat punctul de vedere al inspectorilor ANPC ?n sensul ?n care, prin faptul c? Regulamentul nr. 853/2004 define?te ?n mod distinct carnea ?i carnea separat? mecanic, ar rezulta c? actul normativ reglementeaz? dou? categorii complet distincte de produse ?i ar exclude, astfel, carnea separat? mecanic din categorie generic? a c?rnii”. Cu alte cuvinte, contrar constat?rilor ANPC, Lidl le-a cerut judec?torilor s? constate c? ?n cazul c?rnii separate mecanic e vorba tot de carne. Ap?rarea ANPC P?r?t? ?n procesul deschis de Lidl ?mpotriva sa, ANPC a cerut men?inerea sanc?iunii, ar?t?nd c?, potrivit regulamentului din domeniu, produsul pentru care compania a fost amendat? (crenvur?ti de pas?re) nu poate fi calificat drept ?preparat din carne”. ANPC a mai ar?tat c? ?acest operator economic, de?i a fost sanc?ionat ?n numeroase r?nduri pentru ?nc?lcarea prevederilor legisla?iei ?n domeniul protec?iei consumatorului, unele amenzi transform?ndu-se ?n avertisment, altele r?m?n?nd la valoarea aplicat?, nu ?n?elege s? respecte aceste prevederi continu?nd men?inerea deficientelor constatate”. Decizia instan?ei Judec?toria C?l?ra?i a respins cererea Lidl, men?in?nd sac?iunea aplicat? companiei de ANPC. ?Potrivit dispozi?iilor din Regulamentul (CE) nr.853/2004, preluate de Regulamentul (UE) nr.1169/2011, anexa 1, punctul 1.14, se stipuleaz? c?, carnea separat? mecanic este produsul ob?inut prin ?ndep?rtarea c?rnii de pe oasele acoperite de carne dup? dezosare sau de pe carcasele de pas?ri prin mijloacele mecanice care determin? distrugerea ?i modificarea structurii fibroase a mu?chilor, ?n timp ce la art. 1.15 preparatele din carne sunt definite ca fiind carnea proasp?t?, inclusiv carnea care a fost sec?ionat? ?n fragmente, c?reia i se adaug? produse alimentare, condimente sau aditivi sau care a fost supus? unei prelucr?ri insuficiente pentru a modifica ?n esen?? structura fibroas? a mu?chilor ?i a determina astfel dispari?ia caracteristicilor c?rnii proaspete. Ca atare, ?n mod evident se face o distinc?ie clar? ?ntre cele dou? concepte utilizate, astfel c? ingredientul ?carne de pui/curcan separat? mecanic nu poate fi considerat ca fiind "carne", fiind astfel indus ?n eroare consumatorul, care potrivit etichetei afi?ate cump?r? crenvur?ti din carne de pui”, se arat? ?n sentin?a Judec?toriei C?l?ra?i. Judec?torul a mai ar?tat c? ?modul de prezentare al produsului ca fiind din carne de pui este susceptibil s? induc? ?n eroare consumatorul mediu, care de multe ori nici nu poate citi corespunz?tor cuprinsul etichetei datorit? caracterelor mici utilizate, determin?ndu-l s? ia o decizie de tranzac?ionare pe care altfel nu ar fi luat-o, dac? ar fi ?tiut care este ?n realitate compozi?ia acestuia”. Sentin?a Judec?toriei C?l?ra?i a fost atacat? cu apel la Tribunalul C?l?ra?i. Judec?torii de aici au men?inut sentin?a Judec?toriei C?l?ra?i, men?in?nd astfel amenda de 7.000 de lei aplicat? de ANPC companiei Lidl Discount. ?Av?nd ?n vedere ?i c? acest operator economic face parte din categoria marilor contribuabili, ?nsu?i contravenientul sus?in?nd acest lucru, av?nd numeroase magazine de tip supermarket ?n toat? ?ara, este inacceptabil s? existe astfel de ?nc?lc?ri ale legisla?iei, ?n domeniul protec?iei consumatorului la comercializarea produselor, av?nd ?n vedere ?i faptul c? astfel de ?nc?lc?ri sunt posibile ?n toate magazinele la nivel na?ional”, se arat? ?n sentin?a Tribunalului C?l?ra?i, care este definitiv?.Fermier lovit de un cioban care-?i p??tea oile pe terenul s?u! Angelica Lefter - 21 decembrie 2020 Conflictele dintre fermieri ?i ciobani nu contenesc! Sunt tot mai frecvente situa?iile ?n care se ajunge ?i la violen?e dup? ce cresc?torii de animale sunt surprin?i pe c?mpurile agricole cu animalele care pasc gr?ul sau rapi?a cultivate de al?i fermieri.Cel mai recent conflict a avut nevoie de interven?ia poli?i?tilor, av?nd loc pe un teren agricol din jude?ul Suceava. Un t?n?r de 37 de ani din Brosc?u?i, Boto?ani, l-a agresat pe un sucevean de 42 de ani.Boto??neanul este acum cercetat de poli?i?ti dup? ce s?mb?t? diminea??, 19 decembrie, a fost prins de b?rbatul din Suceava c? ??i p??tea oile pe terenul s?u agricol, potrivit unui comunicat al inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Suceava, preluat de stiri.botosani.ro.Mai exact, ?n diminea?a zilei de s?mb?t?, victima a mers la o ferm? pe care o de?ine, ?n comuna Horodnic de Jos, iar pe un teren agricol din apropierea acesteia, a observat c? boto??neanul se afla cu o turm? de oi. De?i proprietarul terenului i-a cerut oierului s? plece de pe terenul s?u, acesta nu s-a conformat, ba mai mult l-a lovit provoc?ndu-i mai multe leziuni minore.Oamenii legii au ?ntocmit dosar penal ?n acest caz, sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de ”lovire sau alte violen?e” ce va fi solu?ionat procedural.Secretar de comun? condamnat la ?nchisoare pentru eliberarea de adeverin?e false! Ramona Dasc?lu - 20 decembrie 2020 Foto: TurdaNewsSecretar de comun? condamnat la ?nchisoare pentru eliberarea de adeverin?e false ?i pentru luare de mit?! Olimpiu Ioan Onac?, secretarul comunei Iara, din jude?ul Cluj, a fost condamnat de c?tre Tribunalul Cluj la 4 ani ?i 10 luni ?nchisoare ?i interzicerea pe o durat? de 3 ani de a fi ales ?n func?ii publice pe motiv c? mai mul?i ani la r?nd a eliberat mai multor persoane adeverin?e false pentru ob?inerea de subven?ii de la APIA. Decizia nu este definitiv?.Olimpiu Ioan Onac? a fost trimis ?n judecat?, la finele anului 2017, pentru luare de mit?, folosirea sau prezentarea de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, dac? fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, ?n form? continuat?; fals ?n ?nscrisuri sub semnatur? privat? ?n form? continuat?; fals intelectual ?n form? continuat?; folosirea instrumentelor false ?n form? continuat?; participa?ie improprie la comiterea infrac?iunii de falsificare de instrumente oficiale ?n form? continuat?Potrivit Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), ?n perioada 2009 – 2014, inculpatul Olimpiu Ioan Onac?, ?n calitate de secretar al prim?riei comunei Iara, a eliberat mai multe adeverin?e false care au fost folosite ulterior de c?tre nou? persoane, la ob?inerea de fonduri europene, acordate ?n cadrul schemelor unice de sprijin pe suprafa??, pentru suprafe?e de teren agricole, pe care ace?tia nu le de?ineau ?n realitate, scrie .S-a stabilit c? cele nou? persoane beneficiare a fondurilor europene au ob?inut cu ajutorul adeverin?elor fale peste 1.100.000 lei. O mic? parte din sumele ?ncasate ?n mod nelegal de c?tre beneficiari a fost restituit? c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), dup? identificarea neregulilor de c?tre aceast? agen?ie.Din probele administrate de c?tre DNA, mai rezult? c? inculpatul Olimpiu Ioan Onac? a solicitat ?i primit de la dou? dintre persoanele beneficiare de fonduri europene, cu titlu de mit?, suma de 37.200 lei, pentru punerea la dispozi?ia acestora a documentelor falsificate. Suma de bani men?ionat? anterior a fost pl?tit? de cei doi beneficiari ?n anul 2015, ?n dou? tran?e, imediat dup? primirea fondurilor nerambursabile. Totodat?, ?n timpul desf??ur?rii anchetei penale, Onac? Olimpiu Ioan a f?cut demersuri pentru influen?area comportamentului celorlalte persoane implicate ?n prezentul dosar.?n acela?i dosar, au fost trimi?i ?n judecat? Vasile Constantin Stoian, consilier APIA la data faptei; Marius Emil Todor, consilier ?n comuna Iara, Veronica Todor, casier? la Prim?ria Iara; Rebeca M?d?lina Mocan ?i Marius Adrian Pa?ca.MUNTE DE GUNOAIE ?I LE?URI de ANIMALE DESC?RCAT NOAPTEA PE P??UNE! Agroinfo 20 decembrie 2020 - VOCEA CRESC?TORULUI. Cresc?torii de animale care-?i p??uneaz? vitele ?i oile pe p??unea din localitatea Chijic, jude?ul Bihor, s-au trezit peste noapte cu un munte de gunoaie, le?uri de p?s?ri ?i animale, adus pe p??une. Noaptea a venit un camion ?i a desc?rcat gunoiul, ne-a scris un cresc?tor de animale din Chijic, revoltat de cele ?nt?mplate.Peste noapte, p??unea s-a tranformat ?ntr-o groap? de gunoi. Un focar de infec?ie!Acestea? sunt gunoaiele? aduse noaptea? pe p??une???n? apropierea? locuin?elor! Nu se poate respira, muntele de gunoaie e?la c?teva sute? de metri de casele noastre, desc?rcat noaptea pe p??une. Domnii prin?i?la fa?a? locului? azi-noapte (noaptea de vineri spre s?mb?t? n.r.) ne-au confirmat c?? au avut permisiunea de a depozita? aceste de?euri, p?s?ri moarte, oase, le?uri de animale ?i alte gunoaie, de la reprezentan?ii? composesoratului de p??une ?i p?dure? Chijic, comuna?Cop?cel, jude?ul Bihor. V? rug?m s? face?i cunoscut acest fapt pentru a se sesiza autorit??ile, au scris cresc?torii de animale ?n mesajul transmis c?tre AGROINFO. Cresc?torii de animale au fotografiat, a?a cum s-au priceput, pentru AGROINFO, muntele de gunoaie ?i ne-au declarat c? vor anun?a Garda de Mediu pentru a-i pedepsi pe cei vinova?i. Fermierii ??i duc, de obicei, animalele pe p??une, dar nu mai au loc acum de mald?rul de gunoaie desc?rcat la ad?postul ?ntunericului. Peste noapte, ?n apropierea caselor lor a ap?rut un adev?rat focar de infec?ie. Conflict violent pentru p??unat pe un teren agricol privat 21 decembrie 2020Conform unui comunicat al Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean din Suceava, citat de stiri.botosani.ro, un fermier de 37 de ani, din comuna boto??nean? Brosc?u?i, a fost implicat ?ntr-un conflict violent cu un sucevean de 42 de ani, pe care l-a lovit, dup? ce a fost surprins cu oile la p??unat pe terenul agricol al suceveanului.?n cursul dimine?ii de s?mb?t?, c?nd victima se afla la ferma sa din comuna Horodnic de Jos, a observat, pe terenul agricol pe care ?l de?ine ?n apropierea fermei, c? un individ, ?n persoana boto??neanului, intrase cu turm? de oi la p??unat. Fermierul i-a cerut s? plece de pe terenul s?u, moment ?n care ?ntre cei doi s-a iscat un conflict cu violen??, boto??neanul lovindu-l ?i provoc?ndu-i leziuni minore.?n urma sesiz?rii poli?iei, botos?neanul, care venise ilegal la p??unat cu oile, s-a ales cu un dosar penal pentru s?v?r?iriea infrac?iunii de ?lovirea sau alte violen?e”, ce va fi solu?ionat procedural, precizeaz? sursa citat?.UNIUNEA EUROPEANAComisia European? a f?cut publice normele orientative pentru ca statele membre s? poat? s? ?ntocmeasc? planuri na?ionale de redresare 21 dec, 2020 | AgerpresComisia European? a publicat luni modele orientative menite s? ajute statele membre s? elaboreze planuri na?ionale de redresare ?i rezilien?? care s? fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, informeaz? un comunicat de pres? al executivului comunitar, relateaz? Agerpres. De asemenea, pentru a facilita ?i mai mult punerea ?n aplicare a programului InvestEU, precum ?i a fondurilor UE ?i a fondurilor na?ionale alocate redres?rii, Comisia European? a decis s? consulte statele membre cu privire la o eventual? extindere a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare. Astfel, Comisia European? efectueaz? un sondaj ?n r?ndul tuturor statelor membre pentru a colecta opiniile acestora cu privire la punerea ?n aplicare a Cadrului temporar pentru m?suri de ajutor de stat. "Le oferim statelor membre toate orient?rile ?i instrumentele necesare pentru ca planurile lor na?ionale de redresare ?i rezilien?? s? poat? fi puse ?n aplicare c?t mai rapid posibil, ?n conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Continu?m s? colabor?m ?ndeaproape cu statele membre pentru a atenua efectele economice ale crizei actuale ?i pentru a ne asigura c? economia european? se redreseaz? rapid ?n urma crizei, men?in?nd totodat? condi?iile de concuren?? echitabile pe pia?a unic?", a declarat comisarul european pentru concuren??, Margrethe Vestager. ?n contextul punerii ?n aplicare a planurilor de redresare ?i rezilien?? ale statelor membre, controlul ajutoarelor de stat va contribui la asigurarea faptului c? cheltuielile publice ale statelor membre nu elimin? cheltuielile private, la evitarea supracompens?rii ?i la garantarea unor condi?ii de concuren?? echitabile pe pia?a unic?. Pentru a remedia ?n aval eventualele probleme legate de ajutoarele de stat, Comisia va purta din timp discu?ii cu statele membre cu privire la investi?iile avute ?n vedere ?n planurile lor na?ionale de redresare ?i rezilien??. Comisia este preg?tit? s? examineze, ?mpreun? cu autorit??ile na?ionale, posibilele dimensiuni de ajutor de stat ale planurilor lor de redresare ?i s? le acorde ?ntreaga asisten?a necesar? pentru a elabora scheme de investi?ii care s? fie conforme cu normele privind ajutoarele de stat. Multe m?suri care ar putea fi propuse de statele membre, cum ar fi anumite investi?ii ?n infrastructur? ?i sprijinul direct acordat cet??enilor, nu fac obiectul controlului ajutoarelor de stat, deoarece nu sunt selective sau nu se refer? la activit??i economice. Este probabil ca alte m?suri s? intre sub inciden?a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare ?i, prin urmare, s? nu fie necesar s? fie notificate Comisiei ?i s? poat? fi puse ?n aplicare imediat de c?tre statele membre. Comisia European? a publicat ast?zi unsprezece modele orientative privind ajutoarele de stat. Aceste modele orientative acoper? numeroasele tipuri de proiecte de investi?ii conforme cu "ini?iativele emblematice europene" prev?zute ?n Strategia anual? pentru 2021 privind cre?terea durabil?, elaborat? de Comisie. Modelele orientative sunt documente tehnice, menite s? ajute statele membre s? elaboreze planuri na?ionale care s? fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. Modelele orientative furnizeaz? ?ndrum?ri sectoriale cu privire la cazurile ?n care: este posibil s? se exclud? existen?a unui ajutor de stat ?i, prin urmare, nu este necesar? notificarea prealabil? a Comisiei; ar exista un ajutor de stat, dar nu este necesar? notificarea, deoarece respectivul ajutor de stat intr? sub inciden?a unei except?ri pe categorii ?i ar exista un ajutor de stat ?i este necesar? notificarea, ?n lumina principalelor norme aplicabile privind ajutoarele de stat. Tot luni, Comisia a transmis statelor membre spre consultare o eventual? extindere suplimentar? a domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, pentru a se asigura o punere ?n aplicare eficient? a programului InvestEU, a Mecanismului de redresare ?i rezilien??, precum ?i a altor fonduri ale UE ?i a fondurilor na?ionale destinate redres?rii ?i realiz?rii obiectivelor digitale ?i obiectivelor verzi ale UE. Se propune, de exemplu, ca posibilit??ile de investi?ii menite s? permit? sporirea eficien?ei energetice sau digitalizarea cl?dirilor, construirea de re?ele de sta?ii de ?nc?rcare pentru ma?ini electrice, digitalizarea ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii (IMM-uri) sau dezvoltarea benzii largi s? fie incluse ?n domeniul de aplicare al regulamentului men?ionat. Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare declar? anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condi?ia ca acestea s? ?ndeplineasc? o serie de condi?ii clare, ?i scute?te aceste categorii de ajutoare de obliga?ia de a notifica ?n prealabil Comisia ?i de a primi aprobarea acesteia. Dup? adoptarea final? de c?tre Comisie, statele membre vor putea s? pun? ?n aplicare aceste m?suri ?n mod direct, ?n deplin? securitate juridic?. Mecanismul de redresare ?i rezilien?? va pune la dispozi?ie ?mprumuturi ?i granturi ?n valoare de 672,5 miliarde euro pentru a sprijini reformele ?i investi?iile ?ntreprinse de statele membre. Obiectivul este de a atenua impactul economic ?i social al pandemiei de COVID-19 ?i de a spori durabilitatea ?i rezilien?a economiilor ?i societ??ilor europene, precum ?i de a le preg?ti mai bine pentru provoc?rile generate de tranzi?ia verde ?i cea digital?.Un restaurant din Singapore a servit ?n premier?, s?mb?t?, carne de pui crescut? ?n laborator de startup-ul american Eat Just NEW YORK | Anca Dumitrescu | ast?zi, 08:48 Un restaurant din Singapore a servit ?n premier?, s?mb?t?, carne de pui crescut? ?n laborator de startup-ul american Eat Just, dup? ce agen?ia pentru alimente din ?ar? a aprobat comercializarea acestei c?rni, transmite CNBC.Potrivit Eat Just, a fost pentru prima oar? ?n istorie c?nd o carne produs? ?ntr-un laborator va fi v?ndut? ?i servit? ?ntr-un restaurant.Restaurantul 1880, cunoscut pentru meniurile sale inovatoare, va include carnea de pui produs? ?n laborator ?n trei meniuri: chifl? cu pui crocant cu susan ?i ceap? verde; foietaj cu pui ?i piure de fasole neagr?; ?i o vaf? crocant? cu ar?ar, cu pui, condimente ?i sos picant.Aceste meniuri vor costa aproximativ 23 de dolari, a declarat Josh Tetrick, co-fondator ?i CEO al Eat Just.Tetrick, care a ?nfiin?at Eat Just ?n 2011, a spus c? firma a ?nceput s? dezvolte carne de pui ?n laborator din celule animale ?n 2016.?ncep?nd din 2011, compania a atras fonduri de 300 de milioane de dolari, iar la ultima rund? de finan?are a fost evaluat? la 1,2 miliarde de dolari.Pentru a crea carnea de laborator numit? GOOD Chicken, o cantitate mic? de celule animale sunt prelevate din carne de pui. Celulele sunt apoi hr?nite cu nutrien?i cum ar fi aminoacizi, carbohidra?i, minerale, gr?simi ?i vitamine, acelea?i tipuri de nutrien?i de care au nevoie animalele pentru a cre?te ?i a se dezvolta. Apoi, celulele se transform? ?n ritm rapid ?n carne, folosind un bioreactor. Tetrick compar? acest proces cu cel ?n care este ob?inut? berea.Procesul complet de creare a c?rnii de cultur? dureaz? 14 zile, fiind mai rapid dec?t ?n cazul puiului tradi?ional, care are nevoie de 45 de zile pentru a ajunge ?n stadiul ?n care poate fi sacrificat, a explicat Tetrick.Just Eat are unit??i de produc?ie ?n California ?i Singapore.Tetrick nu a spus c?t cost? s? produci GOOD Chicken, dar a precizat c? la pre?ul actual de v?nzare Eat Just nu ob?ine profit. Compania poate ?ns? s? se dezvolte ?n continuare.Eat Just a solicitat aprobarea autorit??ilor de reglementare din Statele Unite ?i din alte ??ri pentru carnea de pui crescut? ?n laborator.Tetrick a ar?tat c? guvernul din Singapore a avut nevoie de peste doi ani pentru a aproba aceast? carne pentru v?nzare.”Au numit o comisie pentru siguran??. Au analizat calitatea liniei de celule, procesul de produc?ie ?i au stabilit c? este sigur”, a spus acesta.?n timp ce Administra?ia pentru medicamente ?i Alimente ?i Departamentul pentru Agricultur? din SUA au supravegheat reglementarea fructelor de mare pe baz? de celule ?ncep?nd din 2019, carnea de cultur?, precum produsele din carne pe baz? de plante, se va confrunta probabil cu opozi?ia produc?torilor tradi?ionali de carne, cum ar fi Cattlemen’s Association.Pe l?ng? aprobarea autorit??ilor de reglementare, costurile ridicate de produc?ie sunt una dintre cele mai mari bariere cu care se confrunt? ?ntreprinderile noi din sectorul c?rnii.Potrivit Bloomberg, costul de produc?ie pentru carnea de cultur? este cuprins ?ntre 400 ?i 2.000 de dolari pe kilogram.?n 2013, startup-ul olandez Mosa Meat a anun?at c? a costat 280.000 de dolari s? produc? un burgerul ?n laborator, dar compania a g?sit recent o modalitate de a reduce costurile.Mosa Meat sper? ca, p?n? ?n 2021, ?s?-?i v?nd? pateurile cultivate ?n laborator la aproximativ 10 dolari, potrivit Reuters.P?n? ?n 2030, se preconizeaz? c? pia?a c?rnii pe baz? de celule va ajunge la 140 de miliarde de dolari, conform previziunilor realizate de Blue Horizon Corp.Startup-urile care cultiv? carne ?n laborator au atras, de asemenea, aten?ia investitorilor mari. De exemplu, Memphis Meats, cu sediul ?n San Leandro, California, ?i num?r? printre investitorii s?i pe Bill Gates, Richard Branson ?i Tyson Foods.UE a importat 379.000 de tone de mirodenii din afara spa?iului comunitar ?n 2019 J.P. Interna?ional / 19 decembrieStatele membre ale Uniunii Europene au importat anul trecut 379.000 de tone de mirodenii din afara spa?iului comunitar, ?n cre?tere cu 50% comparativ cu anul 2012, arat? datele publicate ast?zi de Eurostat, relateaz? Agerpres.Principala mirodenie importat? de statele UE ?n 2019 a fost ghimbirul (110.000 de tone), urmat de paprika ?i ienibahar (94.000 de tone), pe locul al treilea fiind piperul (69.000 de tone). Principala ?ar? de unde statele UE au importat ghimbir, paprika ?i ienibahar a fost China, cu 76.000 de tone respectiv 65.000 de tone, ?n timp ce importurile de piper au provenit ?n principal din Vietnam (31.000 de tone) ?i Brazilia (22.000 de tone).Alte mirodenii importate de statele membre UE au fost turmericul (15.000 de tone), care a provenit ?n principal din India (12.000) de tone, anasonul (14.000 de tone) pentru care Egiptul a fost principalul furnizor cu 4.000 de tone, ?i scor?i?oara (14.000 de tone), din care aproape jum?tate (6.000 de tone) a provenit din Indonezia.Urmeaz? semin?ele de chimen (9.000 de tone) care au fost importate ?n principal din India (4.000 de tone) ?i Siria (3.000 de tone) precum ?i semin?ele de coriandru (8.000 de tone), din care jum?tate au fost importate din Rusia.Eurostat precizeaz? c? ?n 2019 comparativ cu 2012 importurile de mirodenii ale UE din afara spa?iului comunitar au crescut cu 50% ?n condi?iile ?n care importurile de turmeric ?i ghimbir s-au dublat, ?nregistr?nd cele mai mari cre?teri ?n r?ndul celor mai comercializate mirodenii. Aprobare CE pentru o nou? protein? vegetal? pe baz? de rapi?? By RO.aliment December 21, 2020Compania de ingrediente Avena Nordic Grain s?rb?tore?te primirea unei noi autoriz?ri alimentare de la Comisia European? pentru proteina sa vegetal? pe baz? de rapi?? ?i pentru pulberea de pania, care face parte din grupul finlandez din industria alimentar? Apetit, sper? c? ingredientul, numit ?BlackGrain from Yellow Fields”, va fi utilizat de produc?torii de alimente ?ntr-o serie de re?ete.?Primirea autoriza?iei pentru aceste alimente noi pentru BlackGrain este o recunoa?tere a celor c??iva ani de dezvoltare a produsului. De asemenea, ne ?ncurajeaz? s? ne continu?m munca de dezvoltare de noi ingrediente pe baz? de rapi?? ”, a declarat CEO-ul Apetit, Esa M?ki.Valori nutri?ionale excelenteBlackGrain este fabricat folosind materii prime existente cu valori nutri?ionale excelente: pele?i de semin?e de rapi??, care includ fibre, proteine, gr?simi bune ?i o compozi?ie echilibrat? de aminoacizi. Anterior, semin?ele din care era scos uleiul erau utilizate ca hran? pentru animale. Prin transformarea sa ?n pulbere de rapi?? par?ial degresat?, adecvat? consumului uman, devine un produs cu valoare ad?ugat?.?Utilizarea resturilor de semin?e, produse ?n timpul pres?rii pentru ob?inerea uleiului, ?n consumul uman, reduce lan?ul alimentar ?i este o ac?iune pentru alegeri alimentare responsabile”, a declarat managerul de cercetare ?i dezvoltare Kaisu Riihinen, care se ocup? de dezvoltarea ingredientelor.?Ideal pentru o serie de re?ete“Potrivit produc?torului s?u, BlackGrain este vegan, f?r? gluten, OMG ?i f?r? soia ?i un ingredient ideal pentru diverse re?ete alimentare.?Indiferent unde este utilizat, ingredientul ?mbun?t??e?te valorile nutri?ionale ale produsului final. Pudra de rapi?? respect? numeroase recomand?ri dietetice ”, a spus Riihinen.Ingredientul unic este descris ca fiind ??nchis la culoare ?i cu un gust bun u?or”, care poate fi aromatizat foarte simplu?n diferite moduri, ?n func?ie de nevoi. Func?ioneaz? deosebit de bine ?n combina?ie cu proteine din maz?re ?i amidon, dar poate fi utilizat ?n orice tip de cereale procesate pentru micul dejun, inclusiv ?n batoanele de cereale.Poate fi utilizat ?i ?n chifle ?i p?ine neagr? f?r? cereale ?i f?r? gluten; orice tip de alternative la carne, inclusiv pateuri ?i alt produse vegetale bogate ?n proteine; orice tip de produse realizate din carne m?cinat? ?n form? de chiftele; orice tip de cereale pr?jite sau extrudate, semin?e sau produse pe baz? de r?d?cini; ?i orice tip de batoane de cereale amestecate inclusiv cele cu nuci, stafide ?i curmale.Mai mult, absorb?ia sa ridicat? de ap? ?l recomand? pentru a fi folosit ca texturizant ?n unele re?ete, a ad?ugat Riihinen.?BlackGrain este un texturizant grosier, brun ?nchis, care pe l?ng? valoarea nutritiv? asigur? o absorb?ie ridicat? a apei , fapt care poate ajuta ?n procesul de extrudare a proteinelor vegetale texturate.“Datorit? caracteristicilor sale fizice, se amestec? bine cu ingrediente uscate, de exemplu cu f?in? pentru coacere sau gust?ri crocante ?i p?ine neagr?, sau ?n produse din maz?re ?i fasole. Capacitatea sa de absorb?ie a apei ?mbun?t??e?te umezeala produsului, textura produsului extrudat ?i randamentul acestuia.“?Dezvolt?m ingredientul actual BlackGrain cu o abordare orientat? spre client. Lu?m ?n considerare cerin?ele clien?ilor no?tri ?i ?i ajut?m s? g?seasc? cel mai bun mod de a beneficia de BlackGrain ?n produsul lor”, a ad?ugat Riihinen.Procesele de dezvoltare a produselorApetit a ?nceput s? dezvolte BlackGrain ?n 2017, iar noua aplica?ie alimentar? a fost prezentat? Comisiei la sf?r?itul anului 2018.Dup? ce a primit un aviz favorabil de evaluare a riscurilor de c?tre Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor la ?nceputul acestui an, etapele de autorizare au fost continuate cu o gestionare a riscurilor de c?tre Comisia European? ?n iulie 2020.?Comisia a solicitat EFSA un aviz cu privire la siguran?a ingredientului semin?elor de rapi?? ?n iunie 2019. EFSA a dat avizul s?u favorabil pentru BlackGrain ?n iulie 2020 ?i cererea a fost retransmis? Comisiei. Acesta a fost procesat? rapid ?n intervalul de timp aplicabil.“?n perioada de a?teptare pentru autorizare, Apetit a luat deja m?suri de dezvoltare ulterioar? a BlackGrain.?Vom investi ?n ini?ierea produc?iei pilot, pentru a putea testa BlackGrain pe o scar? mai mare cu poten?iali clien?i. ?n plus, vom continua s? evalu?m posibilit??ile privind comercializarea ingredientului”, a spus M?ki.Pentru a comercializa un produs alimentar nou ?n UE, produsul trebuie s? primeasc? o autoriza?ie alimentar? de la Comisia European?. Scopul acestui proces este de a asigura siguran?a alimentar? a tuturor alimentelor noi..................................................................FrantaPeste o ton? de m?ncare ?i b?utur? primite de acas? de rom?ni pentru s?rb?tori, distruse de poli?ia din Fran?a 20-12-2020 , Cristian Anton Poli?ia Municipal? Nisa Poli?i?tii ?i vame?ii din Nisa au confiscat ?i distrus 1,2 tone de alimente, m?ncare g?tit? ?i b?uturi primite de rom?nii din ora? de acas? pentru s?rb?tori. Oamenii legii au invocat faptul c? m?ncarea a fost transportat? ?n condi?ii improprii.Sute de colete trimise ?n Fran?a de cet??eni din Rom?nia ?i Republica Moldova au fost confiscate ?i distruse vineri, ?n urma unui control efectuat de poli?ia, vama ?i direc?ia regional? a mediului din Nisa, scrie Unimedia, care citeaz? presa francez?.?n pachetele primite de acas? rom?nii din Nisa a?teptau m?nc?rurile g?tite ?i b?uturile tradi?ionale de s?rb?tori preg?tite de familiile lor din Rom?nia, dar printre obiectele confiscate s-au aflat ?i ?ig?ri, aspiratoare ?i chiar scaune. Autorit??ile din Nisa au oprit ?i verificat trei camioane din Moldova ?i Rom?nia ?n care erau 500 de colete, av?nd ?n interior 234 pachete de ?ig?ri de contraband?, aproape 250 de litri de alcool, aspiratoare, scaune ?i 1,2 tone de alimente.?ig?rile ?i alcoolul au fost confiscate, iar m?ncarea (carne, pe?te, br?nzeturi ?i alimente gata preparate) a fost distrus? pe loc, invoc?ndu-se faptul c? a fost transportat? timp de mai multe zile, f?r? a respecta regulile sanitare.?n schimb, mobilierul ?i aparatele de uz casnic au fost returnate, iar ma?inile au fost confiscare, urm?nd a fi ?napoiate proprietarilor dup? ce ace?tia vor pl?ti amenzile pentru transportul ilegal de marf?.DANEMARCADanemarca va dezgropa 4 milioane de nurci sacrificate S.B. Interna?ional / 21 decembrieGuvernul danez ?i-a asigurat o majoritate politic? pentru un plan de exhumare ?i incinerare a milioane de carcase de nurci care au fost sacrificate ?i ?ngropate de urgen?? luna trecut? pentru a combate o muta?ie a coronavirusului, a anun?at duminic? un membru al cabinetului, informeaz? Agerpres.Aproximativ 4 milioane de cadavre ale animalelor sacrificate au fost ?nhumate ?n gropi comune pe un teren de?inut de armat?, ceea ce a provocat temeri c? procesul de descompunere a carcaselor ar putea contamina apa potabil? sau zonele ?n care oamenii ?noat?.Peste 15 milioane de nurci au fost sacrificate ?ncep?nd din noiembrie dup? s-a descoperit c? o muta?ie a coronavirusului a fost transmis? ?ntre aceste animale ?i oameni.Conform acordului anun?at duminic?, carcasele vor fi dezgropate ?i incinerate dup? o perioad? de ?ase luni, c?nd nu mai prezint? un risc de infec?ie.Aceasta a fost una dintre cele trei solu?ii propuse de Administra?ia Veterinar? ?i Alimentar? din Danemarca."?ase luni pare mult timp... dar este ?n mod clar cea mai sigur? solu?ie", a declarat Rasmus Prehn, ministrul Agriculturii ?i Pescuitului.S?p?turile sunt preconizate s? ?nceap? ?n luna mai, iar demersul de eliminare a carcaselor urmeaz? s? fie finalizat p?n? ?n iulie.Partidele centriste ?i de st?nga, dar ?i guvernul social-democrat, au declarat c? au luat ?n considerare constat?rile conform c?rora carcasele nu prezint? un risc imediat pentru sursele de ap? potabil?, potrivit Agerpres....................AERGENTINAPrima tara din lume care aproba un soi de grau modificat genetic. Hibridul este rezistent la seceta decembrie 21, 2020 Argentina este prima tara din lume care aproba un soi de grau modificat genetic, HB4, rezistent la seceta, a anuntat guvernul de la Buenos Aires, potrivit Reuters. Firma de biotehnologie Bioceres SA, cea care a dezvoltat soiul de grau, sustine ca va incepe sa promoveze HB4 dupa ce acesta va fi autorizat la import de Brazilia, cea mai mare destinatie pentru graul argentinian.?Astazi Argentina este lider in domeniul transformarii tehnologie la nivel international”, a declarat directorul general de la Bioceres, Federico Trucco, intr-un comunicat de presa comun cu Ministerul Stiintei si Tehnologiei din Argentina. “Tehnologia HB4 ofera seminte care sunt mai rezistente la seceta, diminuand pierderile de productie si oferind o mai mare predictibilitate cu privire la randamente”, a precizat Ministerul Stiintei si Tehnologiei din Argentina.In timp ce alte culturi precum porumbul sau soia boabe au fost deja modificate genetic pentru a imbunatati randamentele sau a rezista la daunatori, graul modificat genetic nu a fost aprobat pana acum in nicio tara pentru productia comerciala din cauza ingrijorarilor consumatorilor. Graul este utilizat in primul rand pentru consumul uman.“Am solicitat guvernului sa ne ofere informatii suplimentare pentru ca nicio tara nu permite importul de grau modificat genetic”, a precizat Gustavo Idigoras, presedintele CIARA CEC, camera exportatorilor de cereale din Argentina.In Europa, parerile sunt impartite in ceea ce priveste cultivarea de organisme modificate genetic. Anul trecut, doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru a fi cultivate, insa doar unul, de porumb, mai este cultivat si in prezent.SANATATE si GASTRONOMIE 10 alimente bogate ?n antioxidan?i ?i moduri prin care s? le introduci ?n dieta ta joi, 18:00 Cu ajutorul antioxidan?ilor, corpul ?nt?rzie ?mb?tr?nirea celular? ?i reduce, ?n acela?i timp, efectele toxice ale radicalilor liberi. De aceea, speciali?tii recomand? ?ntotdeauna un regim alimentar bogat ?n ingrediente care con?in aceste elemente nutritive. De asemenea, sistemul imunitar are de profitat de pe urma antioxidan?ilor, iar organismul este mai preg?tit ?n fa?a poten?ialelor infec?ii ?i chiar a cancerului.Descoper? 10 alimente care ??i asigur? aportul necesar de antioxidan?i ?i vezi cum s? le consumi mai des1. Ciocolata neagr?Renun?? la ciocolata cu lapte din comer? ?i orienteaz?-te c?tre cea neagr?, care are mai mult cacao, mai multe minerale ?i mai mul?i antioxidan?i. Acest aliment te va ajuta, de asemenea, s? reduci nivelul inflama?iei din corp ?i s? ai un risc mai sc?zut de a dezvolta afectiuni cardiace. Cel mai s?n?tos mod de a consuma ciocolata neagr? este ?n prima parte a zilei, eventual la micul dejun, al?turi de cereale ?i fructe.2. Ceaiul albNu mai este un secret pentru nimeni c? ceaiul are numeroase efecte pozitive asupra s?n?t??ii. O variant? pe care o po?i integra mai des ?n dieta ta este ceaiul alb, care este bogat ?n polifenoli, cu rol antioxidant. ?l po?i bea cald sau rece, ?n orice moment al zilei.3. AfineleAcestea sunt fructele cu componenta cea mai bogat? ?n elemente antioxidative. Ele ajut? la am?narea degrad?rii creierului. ?n plus, consumul regulat de afine te ajut? s? previi efectele factorilor de risc asupra sistemului cardiac, scade nivelul de colesterol, dar ?i presiunea arterial?.4. C?p?unileBogate ?n vitamina C ?i antioxidan?i, ele sunt unele dintre cele mai apreciate fructe ?i pot fi savurate ca desert, ?ns? nu trebuie s? consumi o cantitate exagerat?. Asemenea altor alimente ce con?in antocianine, te vor ajuta s?-?i men?ii inima s?n?toas? ?i nivelul normal de colesterol.5. AnghinareChiar ?i cei care nu sunt mari consumatori de legume des pot aprecia gustul anghinarei. Pe l?ng? con?inutul ridicat de antioxidan?i, aceasta are propriet??i anti-inflamatorii. Poate fi preg?tit? prin fierbere, coapt? sau pe gr?tar.6. Varza ro?ieSalatele realizate din acest aliment au calit??i antioxidante, sunt bogate ?n vitamina C, K ?i A ?i combat inflama?ia din corp. A?adar, dac? adaugi la meniul t?u ?i preparate din varz? ro?ie, vei dob?ndi un sistem imunitar mai puternic, o piele mai ferm? ?i un sistem cardiac mai s?n?tos. O po?i consuma fiart? sau c?lit?.7. SfeclaAceast? r?d?cinoas? reprezint? o surs? important? de nutrien?i varia?i. Con?ine antioxidan?i, fibre, potasiu, fier ?i alte elemente benefice, care ajut? la buna func?ionare a tractului digestiv, la prevenirea osteoartritei ?i la reducerea inflama?iei.8. SpanaculDe?i are foarte pu?ine calorii, este bogat ?n nutrien?i ?i componente benefice, precum vitaminele, mineralele ?i antioxidan?ii. Con?ine lutein? ?i zeaxantin?, despre care se presupune c? protejeaz? ochii de efectele d?un?toare ale razelor UV. Este delicios ca garnitur? sau salat?.9. Nucile pecanPe l?ng? efectele antioxidative, acestea sunt o surs? important? de gr?simi s?n?toase ?i minerale. Dat fiind c? au un aport caloric ?nalt, ele trebuie consumate ?n cantit??i mici. Pot fi ad?ugate ?n salate sau la micul dejun, al?turi de iaurt, cereale ?i fructe.10. KaleSe num?r? printre verde?urile cele mai nutritive, fiind ?nrudit? cu broccoli ?i conopida. Este bogat? ?n vitamina A, K ?i C, antioxidan?i ?i calciu, contribuind la men?inerea s?n?t??ii sistemului osos. La fel ca spanacul, reprezint? o garnitur? gustoas?.A?adar, nu ezita s? consumi aceste alimente benefice organismului, iar propriet??ile lor te vor ajuta s? am?ni procesele de ?mb?tr?nire a celulelor din corpul t?u.Ce con?ine sosul KFC ?i de ce au ap?rut reac?ii dure dup? dezv?luirile dintr-un documentar: ?Mi s-a f?cut r?u“ 20 decembrie 2020, 19:20 de George-Andrei Cristescu FOTO Wikimedia Commons Ingredientele din sosul KFC au fost f?cute publice ?ntr-un film documentar, iar informa?iile au atras reac?ii contradictorii: unii clien?i apreciaz? ?n continuare produsul, al?ii ??i exprim? dezgustul. Pe fanii KFC ?i-a luat ame?eala“ dup? ce au aflat ?ingredientul secret“ din sosul KFC, scrie ?The Mirror“. Filmul documentar care i-a dezgustat pe fani relateaz? experien?a celebrului lan? de restaurante ?n pandemie, dar dezv?luie ?i modul ?n care este preparat unul dintre celebrele sale sosuri, foarte popular mai ales ?n Marea Britanie. Conform informa?iilor prezentate, sosul con?ine zeam? ?i r?m??i?e de pui r?mase ?n friteuz?, dar ?i un ingredient ?nc? secret. R?m??i?ele de pui r?mase ?n friteuz?, unul dintre ingredientele sosului. Captur? din documentar ceste dezv?luiri au determinat reac?ii diverse ?n r?ndul fanilor KFC. Unii clien?i au m?rturisit c? li s-a f?cut r?u c?nd au aflat re?eta. Totu?i, mul?i au r?mas ?n continuare ?nc?nta?i de sos ?i n-au de g?nd s? renun?e la el. Anne Walker, care produce sosul ?n Buckshaw, Lancashire, a delclarat c? sosul este f?cut prin combinarea a 3,5 litri de ap? ?i a dou? linguri de ?resturi“ de pui KFC. Ea a precizat c? exist? ?i un ?ingredient magic“, pe care nici personalul nu are voie s?-l afle. Cele trei ingrediente se mixeaz? bine, dup? care amestecul se introduce ?n cuptorul cu microunde. Reprezentanta companiei a mai spus: ?Sunt o mare sus?in?toare a faptului c? dac? nu ai m?nca tu a?a ceva, nu ar trebui s? te a?tep?i ca altcineva s? o fac?“. Un spectator a reac?ionat negativ: ?Eww, a?a fac ei sosul #insidekfc“, dup? ce a v?zut documentarul. Altcineva a scris online: ?Tocmai am urm?rit #insidekfcatchristmas, iubesc sosul KFC, ?tiam cum se face, dar uit?ndu-m? la acea femeie f?c?ndu-l, mi-a fost r?u!“. ?Sosul KFC este ceva divin. ?l avem la cina de Cr?ciun de familie, nu e glum?!“, a m?rturisit cineva. KFC a r?spuns criticilor pe Twitter: ?Da, poate realizarea sosului nu pare sexy; dar oricine spune c? Bisto are un gust mai bun este un mincinos. #Insidekfc“ . ATEN?IE: Ce fel de carne au voie diabeticii s? consume de s?rb?tori ?i ?n ce cantit??i Cristina Popescu Am voie s? consum ocazional o friptur? dac? am fost diagnosticat cu diabet? Iat? una dintre ?ntreb?rile persoanelor care sufer? de cea mai frecvent? boal? de nutri?ie, diabetul. Carnea nu cre?te glicemia, dar gr?simea favorizeaz? rezisten?a la insulin?.Aten?ie la carnea tocat?!La cei mai mul?i pacien?i diagnostica?i cu diabet, aceast? afec?iune se asociaz? ?i cu hipertensiune arterial?, cu un nivel crescut al gr?similor din s?nge sau cu un nivel crescut al acidului uric.Din aceast? cauz?, consumul de carne, ?n special de carne gras? sau carne tocat?, pr?jit? este destul de problematic.Dac? pacien?ii cu diabet ??i ?in sub control afec?iunile conexe, nu exist? restric?ii majore ?n privin?a c?rnii. Se poate consuma aproximativ 100 de grame de carne pe zi. Modul de preparare: copt sau fiert, nu pr?jit ?n ulei, spune dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, potrivit csid.ro.Nu proteina din carne e problema, ci gr?simea?n diabet, problema nu o reprezint? proteina din carne, ci gr?simea. Aceasta cre?te rezisten?a la insulin?. A?adar, ar trebui evitat?!Este mai u?or ?n privin?a c?rnii de pas?re, deoarece gr?simea se g?se?te imediat sub piele, deci e localizat?. ?n mu?chiul de vit?, de oaie sau de porc, gr?simea se afl? ?ntre fibre. Deci e imposibil de ?nl?turat. Acesta e motivul pentru care cantitatea de carne ro?ie trebuie redus?.Combina?ia alimentar? dezastruoas? pentru diabetici?n plus, l?ng? o friptur? preparat? la cuptor f?r? ulei, evita?i o combina?ie dezastruoas?.Este de preferat s? se evite combina?ia din proteinele animale din carne ?i amidonoase, glucide, chiar dac? sunt glucide integrale, pentru c? procesul de absorb?ie a alimentelor nu se mai face corespunz?tor, spune dr. Andreea Dragomirescu, medic nutri?ionist.O singur? alternativ? e permis?. Pentru cei care vor s? consume carne, cea mai bun? alegere este ca ea s? fie consumat? cu legume.Este vorba despre al?turarea dintre carnea la cuptor ?i salate generoase cu pu?in ulei de m?sline ?i la fel de pu?in o?et natural. L?ng? o carne fiart?, pute?i ad?uga pentru gust un sos cu hrean, ulei de m?sline ?i o?et natural.Friptura asociat? cu maz?re, fasole verde sau ciuperciO friptur? la cuptor se asociaz? corect ?i cu maz?re, fasole verde sau ciuperci, peste care e indicat? zeama unei l?m?i. ?n felul, acesta ve?i reu?i?i ?i s? sl?bi?i, obiectiv esen?ial ?n controlarea diabetului.Prin sl?bire, prin alimenta?ie mai s?rac? ?n lipide, rezisten?a la insulin? scade ?i atunci diabetul zaharat se amelioreaz?, spune medicul endocrinolog.Astfel, pacien?ii pot s? ??i reduc? doza de insulin?, la recomandarea medicului, ?i ??i vor controla boala doar prin diet?.DOSARDescoper? Rom?nia. Destina?ii altfel. Au l?sat ora?ul pentru sat ?i au investit sute de mii de euro ?n case tradi?ionale unde primesc turi?ti care vor s? experimenteze traiul simplu de la ?ar? Miruna Diaconu 18.12.2020, MOSH Radu??Mosh Radu, o caban? din jude?ul Bistri?a N?s?ud, ?i Casa din Vale, din jude?ul Maramure?, sunt dou? unit??i de cazare amenajate ?n stil tradi?ional rom?nesc care primesc turi?ti care caut? lini?tea.Antreprenorii din dou? zone ale ??rii au l?sat via?a la ora? pentru traiul la sat ?i au investit sute de mii de euro ?n construirea ?i renovarea unor case tradi?ionale rom?ne?ti, unde primesc turi?ti care caut? lini?te ?i relaxare. Mosh Radu, o caban? din jude?ul Bistri?a N?s?ud, ?i Casa din Vale, din jude?ul Maramure?, sunt dou? unit??i de cazare amenajate ?n stil tradi?ional rom?nesc care primesc turi?ti care caut? lini?tea. Casa din Vale, ai c?rei proprietari sunt Roxana ?i Florin Vale, a fost deschis? dup? ce antreprenorii ?i-au l?sat joburile de la ora? ?i au hot?r?t s? se mute ?n satul Breb din Maramure?, unde au cump?rat ?apte case tradi?ionale pe care le-au renovat, iar ?ase dintre acestea au fost transformate ?n pensiuni.? Proiectul a fost ?nceput ?n 2015, iar pensiunile au putut primi turi?ti ?ncep?nd cu anul 2016. Cei doi antreprenori au investit circa 300.000 euro pentru renovarea celor ?apte c?su?e. * * *Satul din inima mun?ilor, cu ?osea nou? ?i iluminat modern, unde oamenii ?nfrunt? haitele de lupi 19 decembrie 2020, Daniel Gu?? Maria Muntean. Mai pu?in de 20 de oameni tr?iesc ?n Sohodol, un sat pitoresc din Mun?ii Poiana Rusc?, ?nconjurat de p?duri, iar cea mai mare team? a lor sunt lupii care dau t?rcoale gospod?riilor. Mai pu?in de 400 de oameni locuiesc ?n cele patru sate ale comunei Lelese din ?inutul P?durenilor: Ceri?or, Lelese, Sohodol ?i Runcu Mare. Cea mai mic? dintre a?ez?ri, Sohodol, s-a depopulat aproape complet ?n ultimele decenii, din cauza izol?rii ei pe o creast? din Mun?ii Poiana Rusc? ?i a drumurilor greu accesibile. Doar 20 de localnici mai tr?iesc ?n Sohodol, ?ns? pe timp de iarn? pu?ini dintre ei pot fi g?si?i ?n gospod?riile lor. O ?osea modern? construit? ?n ultimele luni, ?ntre Lelese ?i Sohodol, considerat? unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din ?inutul P?durenilor, a scos din izolarea prelungit? satul din mun?i ?i i-a f?cut pe localnici mai optimi?ti ?n privin?a viitorului a?ez?rii. ?n acela?i timp, uli?ele proasp?t asfaltate ale c?tunului au fost luminate cu instala?ii cu Led-uri, ecologice. Oamenii nu au sc?pat ?ns? de temerile cu care s-au obi?nuit s? tr?iasc? ?n satul de munte. ?Una dintre ele sunt animalele s?lbatice, ?n special lupii, care dau t?rcoale oilor ?i vitelor. Nu ?tiu ce m-a? face dac? o s? ?nt?lnesc vreo hait? de lupi, atras? de animalele mele. V?n?torii ?i mai alung?, cu pu?tile, dar lupii tot ne dau motive de team?. ?i ur?i sunt aici”, poveste?te Maria Muntean (63 de ani), o localnic? din Sohodol. Chiar ?i cu teama s?lb?ticiunilor care st?p?nesc p?durile ?ntinse de la cap?tul satului, femeia spune c? nu ar p?r?si locul pentru a tr?i ?n Hunedoara, cel mai apropiat ora?, aflat la peste 30 de kilometri dep?rtare. ?Am locuit la ora? cea mai mare parte a vie?ii mele, dar dup? ie?irea la pensie m-am mutat aici, pentru a cre?te oi. Vara, locul este mai animat, ?n timp ce odat? cu venirea iernii, oamenii se trag la ora?. Acum drumul este bun, astfel c? una dintre grijile noastre de aici s-a risipit”, spune Maria. Satul ?n secolul al XVIII-lea ?i ?n urm? cu dou? secole ?i jum?tate, satul Sohodol era renumit pentru s?lb?ticia p?durii din jurul lui ?i pentru traiul greu al s?tenilor, ale c?ror ocupa?ii tradi?ionale erau cre?terea animalelor ?i muncile forestiere. ?Acest sat ocup? culmea unui munte. Teritoriul s?u, care se afla ?nainte ?n mijlocul unei p?duri ?nfrico??toare, iar acum, cur??at ?i defri?at prin h?rnicia locuitorilor, ?mp?r?it ?n dou? p?r?i de hotar, este at?t de steril ?i nerodnic ?nc?t, ?n afara culturilor de prim?var?, nu produce nimic altceva. De aceea, locuitorii, fiind lipsi?i cu totul de culturi de toamn?, ??i acoper? necesit??ile din comer?ul cu animale mari ?i mici ?n t?rgurile din Deva ?i Hunedoara”, se ar?ta ?n Conscrip?ia Fiscal? a Transilvaniei din 1750, potrivit Monografiei comunei Lelese – de Rusalin I?f?noni. La ?nceputul secolului XX, Sohodol avea aproape 300 de locuitori. ?n anii ?50, peste 200 de oameni ?nc? locuiau ?n a?ezarea cu aproape 100 de gospod?rii. ?n 1978, au mai r?mas aproape 50 de localnici, iar ?n 2017 popula?ia Sohodolului num?ra mai pu?in de 20 de persoane, majoritatea v?rstnici. Comuna Lelese, aflat? la circa 30 de kilometri de Hunedoara, a r?mas renumit? pentru tradi?iile p?durenilor, p?strate cu str??nicie de secole ?i pentru arta popular? specific? zonei. ?n cele patru sate ale comunei Lelese mai locuiesc 400 de oameni. Fiecare dintre ele a avut c?te o ?coal?, unele vechi de aproape 100 de ani. Primii ?nv???tori din Lelese au venit ?n satele din mun?i la scurt timp dup? ?ncheierea Primului R?zboi Mondial, spune primarul Ciprian Achim. Erau fo?ti solda?i care au ?nv??at s? scrie ?n anii petrecu?i pe front ?i au vrut, la r?ndul lor, s? ?i ?nve?e pe copii scrisul ?i cititul. La ?nceput, mul?i dintre localnici au refuzat s? ??i lase copii la ?coal?, pentru c? aveau nevoie de ei ?n gospod?rie ?i la alte munci. ?S-au g?sit fel ?i fel de metode pentru a-i face pe copii s? ?nve?e ?coal? ?i s? ??i ajute ?n acela?i timp familiile, muncind. Cei mai buni ani ai no?tri, ?n privin?a ?colariz?rii, au fost 1960 – 1970, c?nd ?n fiecare sat era c?te o ?coal?, iar fiecare dintre ele avea c?te 30 – 40 de copii. Acum popula?ia a plecat spre ora? sau spre alte ??ri”, relata primarul Ciprian Achim.* * *Invazie de g??te cu g?t ro?u ?n Rom?nia. Cum explic? speciali?tii acest fenomen nemaiv?zut 20 decembrie 2020, 04:00 de Ionela St?nil? FOTO SOR/Emil Todorov Biologii au anun?at ?n premier? un num?r record de g??te cu g?t ro?u care ierneaz? ?n Rom?nia. Speciali?tii Societ??ii Ornitologice Rom?ne (SOR) spun c? num?rul acestora dep??e?te 14.000 ?n zonele din sud-estul ??rii. Dan Hulea, pre?edintele SOR, spune c? mai mul?i factori au influen?at acest lucru: este vorba, mai ?nt?i, de temperaturile din zonele de unde vin g??tele (Rusia, Cercul Polar), dar ?i pandemia care, ?n acest an, pentru g??te a fost benefic?. Actuala situa?ie sanitar? ne ?ine mai mult ?n case, astfel c? presiunea exercitat? de v?n?toare este mult mai redus?. Au g?sit asfel un mediu propice pentru a se instala ?n ?ara noastr?, spun speciali?tii. P?s?rile ajung ?n Rom?nia ?n lunile noiembrie-decembrie ?i pleac? ?n martie. ?n acest an, spune Dan Hulea, p?s?rile s-au dus tot mai pu?ine ?n Bulgaria, unde mergeau de obicei. Ele se instalau pe lacuri s?rate ?i pe coasta M?rii Negre. Acum au sosit ?n num?r mare ?n Dobrogea ?i ?n sud-estul C?mpiei Rom?ne. Primul recens?m?nt al speciilor de g??te care ierneaz? ?n Rom?nia, realizat ?n perioada 21-22 noiembrie, s-a ?ncheiat cu un num?r record la g??tele cu g?t ro?u. Speciali?tii SOR au num?rat peste 14.000 ?n zonele din sud-estul ??rii. ??n cei 20 de ani de monitorizare a g??tei cu g?t ro?u ?n Rom?nia, num?rul mediu care se ?nregistra ?n luna noiembrie era de 5.500 de indivizi. Anul acesta, ornitologii SOR au ?nregistrat un num?r record de g??te cu g?t ro?u: 14.709. G??tele cu g?t ro?u prefer? Rom?nia pentru iernat Unde prefer? s? ierneze Cea mai mare concentrare de indivizi a fost semnalat? ?n zona lacului Balta Alb?, 7.565, urmat? de Lacul Strachina ?i Insula Mare a Br?ilei, cu peste 1.000 de indivizi fiecare. ?i ?n c?teva zone umede de pe malul nordic al complexului lagunar Razim-Sinoe s-au num?rat peste 1.600 de p?s?ri. Alte c?teva sute de indivizi au fost semnala?i ?n mai multe zone umede din partea de sud-est a ??rii, a explicat Dan Hulea. Biologul spune c? ?n niciun an nu s-au mai confruntat cu aceast? situa?ie. Dac? nu sunt deranjate, num?rul lor cre?te. Dup? un traseu plin de obstacole, g??tele cu g?t ro?u care vin din Rusia, de la cercul Polar, ?i str?bat de 2 ori pe an c?te 4.000 de kilometri, au preferat s? ierneze ?n Rom?nia ?n num?r c?t mai mare. De asemeena, zonele lor preferate sunt cele cultivate cu gr?u de toamn?, orz ?i rapi??, pentru a avea cu se hr?ni. Au nevoie s? ?nnopteze ?n locuri sigure, cum ar fi cursul Dun?rii, care le asigur? apa necesar? pentru a supravie?ui. Chiar dac? vorbim ?n acest an de un num?r record de p?s?ri, fermierii care vor suferi stric?ciuni vor fi desp?gubi?i. ?n ultimii ani, pentru culturile acestora s-au pl?tit sume cuprinse ?ntre 10 ?i 15 milioane de euro. Cred c? este important s? g?sim o solu?ie avantajoas? de ambele p?r?i, ?i pentru fermieri, dar ?i pentru vie?uitoare, a spus Dan Hulea. G??tele cu g?t ro?u prefer? Rom?nia pentru iernat FOTO SOR/Emil Todorov Conform SOR, in num?r semnificativ de indivizi a fost ?nregistrat ?i la g?rli?a mare, 348.858 ?n aceast? perioad?, ?n Rom?nia. O a treia specie numeroas? a fost g?sca de var?, unde au fost num?ra?i 6.800 de indivizi. Pe l?ng? cele 3 specii, au fost observate de c?tre ornitologii SOR ?i 12 g?rli?e mici, specie care este pe cale de dispari?ie, ?i patru g??te de sem?n?tur?. Cea mai mic? specie are un penaj elegant G?sca cu g?t ro?u este cea mai mic? dintre speciile de g??te europene ?i are un penaj elegant, negru combinat cu ro?u-castaniu, subliniat de dungi albe. G??tele cu g?t ro?u prefer? Rom?nia pentru iernat FOTO SOR/Emil Todorov Specia cuib?re?te ?n tundra Siberiei, ?n zona peninsulelor Tamyr, Gydan ?i Yamal. Ierneaz? ?n zona M?rii Negre, pe coastele vestice ale acesteia, ?n special ?n Rom?nia ?i Bulgaria. ?n Rom?nia este ?nt?lnit? ?n zonele joase, ?n special ?n B?r?gan ?i Dobrogea, ?n apropierea lacurilor mari (pe care le folose?te pentru ?nnoptare). Zboar? ?mpreun? cu alte specii de g??te ?n ?iruri dispuse ?n form? de ”V”. Atunci c?nd stolul este format numai din g??te cu g?t ro?u, forma?ia este neregulat? ?i asem?n?toare ca form? cu cea a graurilor sau ciorilor. Popula?ia global? este estimat? la 44 000 - 56 000 de indivizi. Num?r?torile efectuate de-a lungul timpului (?n special ?n cartierele de iernare) au oferit cifre destul de fluctuante. Fa?? de anii 1990, estim?rile din anii 2000 au ar?tat un posibil declin accentuat. Totu?i, se pare c? ?n ultimii ani estim?rile au ar?tat o cre?tere u?oar? a popula?iei. Per general ?ns?, popula?ia global? este ?n declin. Specia este clasificat? ca vulnerabil?. Degradarea zonelor de cuib?rit prin activit??i de minerit, v?n?toarea accidental? ?n teritoriile de migra?ie ?i iernare at?t ?n locurile de ?nnoptare c?t ?i ?n cele de hr?nire, braconajul, deranjul produs de activit??ile piscicole pe lacurile folosite pentru ?noptare, dezvoltarea urban? ?n jurul lacurilor folosite pentru ?nnoptare, deranjul determinat de fermierii care le alung? de pe culturile de gr?u ?i orz de toamn? sunt principalele pericole ce afecteaz? specia. Ca m?suri de conservare au fost elaborate Planuri Na?ionale de Ac?iune ?n Bulgaria ?i Rom?nia. Majoritatea locurilor de ?nnoptare se afl? ?n zone protejate ?i sunt dezvoltate scheme de agromediu ?n colaborare cu fermierii, au precizat reprezentan?ii SOR. * * *Din vorb?-n vorb? cu Ariadna L?wendal-D?nil?, proprietara Domeniului Manasia, despre arta de a tr?i frumos. "O descoperire recent? din Bucure?ti este magazinul de p?l?rii de pe strada Aviator Radu Beller" 21 dec 2020 94 afi??ri de Cristina Ro?ca Este fiica actri?ei Irina Dall ?i este so?ia sculptorului restaurator Dorin D?nil?. La baz?, ea este biochimist, dar a devenit antreprenoare, dezvolt?nd mai multe afaceri ?n domeniul medical, precum o firm? de distribu?ie de echipamente de diagnostic pentru laboratoare ?i o clinic? ce activeaz? ?n domeniul citogeneticii ?i al biologiei moleculare. Tot ea este cea care a cump?rat, restaurat ?i redeschis Domeniul Manasia de l?ng? Urziceni, aflat la 60 de kilometri de Bucure?ti. Dincolo de antreprenoriat, Ariadna L?wendal-D?nil? este o iubitoare de cultur? ?i art?. Ea a cump?rat cl?direa fostei ambasade a Malaieziei, construit? ?n 1910 ?n stil neorom?nesc, pentru a o transforma ?ntr-un muzeu dedicat bunicului s?u, baronul George L?wendal, pictor ?i scenograf.Un obiect pe care ?l port ?ntotdeauna cu mine ?i care m? reprezint? este... poza feti?ei mele. De c?nd s-a n?scut Irina, port ?ntotdeauna cu mine poze din toate etapele prin care ea a trecut. Irina este o supravie?uitoare, o minune a mea, care s-a l?sat mult a?teptat?. M? redescop?r prin leg?tura puternic? dintre noi, iar dragostea necondi?ionat? a copilului meu m-a transformat,? m-a f?cut ?i mai puternic?, mi-a schimbat perspectiva asupra a ceea ce este important ?n via??.?Cartea pe care o citesc acum este... ?G?nduri c?tre sine ?nsu?i“ de Marcus Aurelius. De-a lungul timpului mi-au st?rnit interesul citate de-ale lui Marcus Aurelius, iar de cur?nd am primit cadou aceast? carte de la un bun prieten, cercet?tor la Intel, pe care ?l pre?uiesc foarte mult. ?nv???turile din carte au un caracter moral ?i o aplicabilitate practic?, fiind o serie de ?exerci?ii spirituale“ prin intermediul c?rora omul poate dob?ndi cump?tarea, virtutea ?i lini?tea l?untric? ?n fa?a ?ncerc?rilor vie?ii.?Pasiunea mea este... s? construiesc ceva durabil pentru oameni. ?n cazul meu, pasiunea mea are ?n centru oamenii cu care am interac?ionat, de la care am ?nv??at, cu care am construit. Pentru mine exist? o leg?tur? str?ns? ?ntre curiozitatea pentru nou ?i dorin?a de a explora, de a interac?iona ?i de a crea comunit??i de oameni cu pasiuni ?i visuri comune. Pot spune c? ?nc? din liceu eram fascinat? de domeniul geneticii. De aceea, acum nou? ani am avut curajul s? ?nfiin?ez Centrul de genetic? medical? Personal Genetics.Destina?ia de vacan?? pe care a? recomanda-o este... Sunt de fapt dou? destina?ii - insulele Paxos ?i Antipaxos, insule ?nvecinate cu mai cunoscutul Corfu. Am c?l?torit mult, dar cele dou? mi se par cele mai pitore?ti insule din Grecia. Legenda spune c? Paxos s-a format c?nd Poseidon a distrus v?rful Corfu cu o lovitur? puternic? a tridentului s?u. Apoi, l-a t?r?t spre sud pentru a crea un refugiu idilic pentru iubirea sa, Amphitrite. ?n Paxos se afl? Palatul de marmur? al lui Poseidon, situat ?ntr-o pe?ter? albastr? numit? Ipapanti. Antipaxos este o insul? s?lbatic?, de o frumuse?e rar ?nt?lnit?, o frumuse?e care hr?ne?te spiritual.O descoperire recent? din Bucure?ti este... magazinul de p?l?rii de pe strada Aviator Radu Beller. Am g?sit aici o atmosfer? cu aer victorian, iar crea?iile extravagante, fascinante ale lui Philip Treacy ?i admirate de o lume ?ntreag? abia a?teapt? s? fie probate.?Ceasul pe care ?l port la m?n? este... un Omega. ?mi place pentru c? pot s? ?l port at?t la ?inute lejere, c?t ?i la cele elegante. Este discret ?i un aliat de n?dejde ?n st?p?nirea timpului. Ceasurile Omega ?mi inspir? ?ncredere, siguran?? ?i putere.Parfumul meu preferat este... ?Si“ de la Georgio Armani. ?mi reg?sesc feminitatea ?n mireasma de frezie pe care o are parfumul Si, iar nota lemnoas? ?nt?re?te curajul de a fi o femeie de afaceri ?ntr-o lume a b?rba?ilor.Beau ?ntotdeauna cu pl?cere... Tsipouro, un rachiu grecesc care m? duce cu g?ndul la mare, la vacan?ele nenum?rate din frumoasa Grecie.?Primul lucru pe care ?l fac c?nd ajung ?ntr-un ora? nou este... s? vorbesc cu ?oferul de taxi. :) Este foarte interesant s? aflu cum vede ?oferul de taxi ora?ul ?n care tocmai am aterizat. Descop?r astfel multe despre modul de via?? al localnicilor, despre locuri autentice ?i a?a aflu chiar ?i ce zone sunt de evitat. Una dintre pasiunile mele sunt c?l?toriile. ?mi place s? aflu c?t mai multe despre oamenii locului, autentici, crescu?i ?ntr-o alt? cultur? dec?t a mea.Un artist pe care l-a? colec?iona dac? a? putea este... Zaha Hadid. M? inspir? foarte mult geniul vizionar al acesteia, toate proiectele sale cu forme ?ndr?zne?e care se apropie de natur?, dar care provoac? tehnologia. A fost mult timp considerat? cea mai important? femeie-arhitect a zilelor noastre, este prima femeie distins? ?n 2004 cu Premiul Pritzker, echivalentul Nobelului pentru arhitectur?. Chiar dac? a fost cunoscut? ?n primul r?nd ca arhitect, Zaha Hadid a fost, de asemenea, un renumit designer de produs, care a abordat cu estetica sa sculptural? o varietate de obiecte, de la mobilier ?i articole de art? la bijuterii ?i ?nc?l??minte.Sportul pe care ?l practic cu pl?cere este... ?notul. C?nd ?not m? simt liber?, puternic?, fericit? ?i s?n?toas?. Pot ?nota ore ?ntregi ?n ape turcoaz, uit?ndu-m? la pe?ti viu colora?i. Mi se pare c? raiul este ?n ap?.Restaurantul meu preferat este... Domeniul Manasia. A fost un impuls de moment. C?utam o cas? de vacan?? ?i locul m-a fascinat. M-am hot?r?t ?ntr-un timp foarte scurt s? cump?r domeniul. Cu r?d?cini la ?nceput de secol XVII, proprietatea avea nevoie de un suflu nou. A?a l-am cunoscut pe tat?l Irinei, so?ul meu, restauratorul Dorin D?nil?. Domeniul Manasia creeaz? acum experien?e memorabile pentru to?i cei care viziteaz? conacul sau parcul ?i care vor s? ?ncerce buc?t?ria avangardist?.??n frigiderul meu ve?i g?si ?ntotdeauna... fructe, ?n special afine. Sunt preferatele mele pentru calit??ile lor antioxidante.Obiectele mele preferate din garderob? sunt... cele care ?mi vin bine. :) Dac? este s? aleg, m? simt cel mai bine ?ntr-o ?inut? semnat? de designerul Ivan Grundahl (Copenhaga). L-am descoperit ?ntr-una din c?l?toriile mele ?n Danemarca, ?ara str?mo?ilor mei. Crea?iile lui m? inspir?.Site-urile pe care le citesc cu pl?cere sunt... cele despre filozofia yoga. Consider c? filosofia yoga ne ajut? s? vedem cine suntem cu adev?rat. C?l?toria c?tre interiorul nostru este la fel de important? ca locurile frumoase de care ne bucur?m.Cel mai frumos buchet de flori l-am d?ruit... fiicei mele. S-a ?nt?mplat de cur?nd, a fost un buchet din trei trandafiri ro?ii. Irina a fost l?udat? la ?coal?, iar eu am vrut s? o v?d de dou? ori z?mbind ?i i-am oferit ace?ti trandafiri. * * *Timi?oara va fi Capital? European? a Culturii ?n 2023 O.D. Ziarul BURSA #Cultur? / 21 decembrieParlamentul European a votat ?n sesiune plenar? acordul provizoriu ob?inut cu Consiliul UE cu privire la propunerea Comisiei Europene de a aduce o serie de modific?ri ?n derularea viitoarelor Capitale Europene ale Culturii. Timi?oara este unul din ora?ele vizate de aceast? propunere legislativ?, titlul s?u de Capital? European? a Culturii urm?nd s? fie am?nat pentru 2023. Pe fundalul restric?iilor ?i incertitudinilor impuse de pandemie, preg?tirile aferente din toate ??rile care ar fi urmat s? g?zduiasc? ini?iativa ?n 2021 nu s-au putut derula ?n condi?ii optime. Aspectele legate de finan?are, noile norme de siguran??, la care se adaug? restric?iile de c?l?torie din toat? lumea ?i, implicit, diminuarea activit??ilor turistice au fost c?teva dintre cauzele ce au condus la aceast? decizie. Votul din Consiliul UE se va ?ncheia ?n 22 decembrie 2020, marc?nd astfel finalizarea procesului legislativ. Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, a declarat pe aceast? tem?: "Viitorul proiectului Timi?oara Capitala european? a Culturii este la c?teva zile distan??. Este un proiect important pe care l-am tratat cu toat? responsabilitatea. A avut loc votul ?n Parlamentul European ?i a?tept?m decizia final? a Consiliului UE pentru a putea confirma c? anul 2023 va fi anul ?n care Rom?nia, ?mpreun? cu alte 2 state membre, vor s?rb?tori prin cultur?. A fost un parcurs care a durat mai bine de 6 luni dar care am convingerea c? va aduce o mai bun? implementare a ac?iunii europene". Ini?iativa "Capitalele Europene ale Culturii" a fost lansat? ?n 1985 ?i a devenit ?n prezent una dintre cele mai prestigioase ini?iative culturale europene. Ora?ele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie s? aib? o dimensiune european? accentuat?, s? stimuleze participarea ?i implicarea activ? a locuitorilor, comunit??ilor ?i p?r?ilor interesate din ora? ?i s? contribuie la dezvoltarea pe termen lung a ora?ului ?i a regiunii ?nconjur?toare. De?inerea titlului de "Capital? European? a Culturii" este ?i o ocazie excelent? pentru ora?e de a-?i schimba imaginea, de a deveni cunoscute ?n lume, de a promova turismul sustenabil ?i de a-?i reg?ndi dezvoltarea prin cultur?. De?inerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci ?i din punct de vedere socio-economic at?t pentru ora?, c?t ?i pentru regiune.* * *?ara musulman? care permite, pentru prima dat?, v?nzarea brazilor ?i decora?iunilor de Cr?ciun InCont.ro, 21 decembrie 2020 08:39 Brazi ?i ornamente de Cr?ciun sunt disponibili la v?nzare ?ntr-un magazin de cadouri din Riad, Arabia Saudit?, un semn de progres ?ntr-o ?ar? ultraconservatoare, care interzice orice practic? religioas? non-musulman?, transmite AFP. Ornamentele de Cr?ciun ?i-au f?cut apari?ia ?n capitala Arabiei Saudite, unde restric?iile sociale sunt relaxate treptat dup? ce prin?ul mo?tenitor Mohammed bin Salman a promis c? va promova "un islam deschis ?i moderat"."Nu mi-am imaginat vreodat? c? voi vedea acest lucru" spune un locuitor din Riad ?n magazinul care vinde brazi, cadouri ?i chiar ?i costume de Mo? Cr?ciun, potrivit Agerpres.P?n? ?n urm? cu trei ani era practic imposibil s? vinzi ?n public astfel de articole ?n Arabia Saudit?, ?ns? ?n ultima perioad? autorit??ile au mai redus din puterile institu?iilor religioase, renumite pentru respectarea stric? a tradi?iilor islamice.Timp de decenii v?nzarea cadourilor de Cr?ciun s-a derulat ?n clandestinitate iar cre?tinii din Filipine, Liban ?i alte ??ri au celebrat Cr?ciunul ?n spatele u?ilor ?nchise sau ?n encalve de expatria?i."Era foarte greu s? g?se?ti astfel de articole" ?n Arabia Saudit?, explic? Mary, o expatriat? libanez? care tr?ie?te la Riad. "Mul?i dintre prietenii mei obi?nuiau s? cumpere cadourile ?n Liban sau Siria ?i le introduceau pe ascuns ?n ?ar?", a ad?ugat Mary.?ns? ca o dovad? de schimbare, Omar, proprietarul magazinului din Riad, spune c? localul s?u a v?ndut nu doar articole de Cr?ciun ci ?i costume de Halloween, o s?rb?toare care ?n opinia conservatorilor saudi?i este o tradi?ie american? care se abate de la islam.Pas cu pas, Arabia Saudit? se deschide ?n fa?a altor religii. ?n ultimii ani Arabia Saudit? a primit oficiali care au leg?tur? cu Vaticanul precum ?i rabini evrei. Oficialii locali spun c? manualele ?colare, care mult timp au fost renumite pentru denigrarea evreilor ?i altor non-muslmani, urmeaz? s? fie revizuite ?n cadrul campaniei demarat? de prin?ul mo?tenitor pentru combaterea extremismului ?n educa?ie. * * *Vinul de azi: Cuartz Brut Rose Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Crama Girboiu este reprezentanta noii genera?ii a vinului din Vrancea. Este o afacere de familie ?nfiin?at? ?n anul 2005, care de?ine o suprafa?? mare, de aproximativ 200 de hectare ?n comuna Cote?ti, o zon? cu o vast? tradi?ie ?n viticultur?. Spumantul ?Cuartz” este, a?a cum ?i spune ?i numele, de culoarea cuar?ului roz. Este caracterizat de vioiciune, de miros fructat ?i floral, gustul amintind de cire?e ?i zmeur?. Finalul este curat ?i savuros, cu inflexiuni de coac?ze negre. Se poate servi ca atare, bine r?cit, sau poate fi combinat cu deserturi sau fructe. * * *Lucrari de intretinere a vitei de vie 21 decembrie 2020 Sezonul rece pare o perioada de acalmie, de odihna pentru multi dintre agricultori, insa viticultorii demareaza deja lucrarile de intretinere a plantatiilor de vita de vie.Cum vinul din productia anului care tocmai se incheie, asteapta nerabdator sa ajunga pe mesele noastre, in podgorii oamenii muncesc incurajati de vremea care inca permite.“Noi avem hectare intregi, asa ca am inceput deja lucrarile de taiere la vita de vie, astfel incat in primele luni ale anului? 2021 sa venim cu legatul, pentru ca in aceasta perioada nu aplicam tratamente. Prima stropite o facem abia in luna martie, cu polisulfura de calciu, dupa care urmeaza cele de rigoare la 14 si la 21 de zile” recomanda Ionut Nicolae Miron, viticultor din ?ife?ti, judetul? Vrancea, zona recunoscuta prin potentialul sau vini-viticol. In obtinerea unei productii frumoase de struguri, concura insa mai multi factori, de la cantitatea de apa acumulata in sol, iar in aceasta perioada se fac verificarile si intretinerea sistemelor de irigatii, pana la? temperaturile inregistrate, sau calitatea terenului.“In ceea ce priveste aprovizionarea solului, in perioada urmatoare, in lunile ianuarie-februarie, facem fertilizarile necesare pe baza de microelemente, fiind necesare undeva intre 250-400 kg ingrasamant la hectar, pe care il vom distribui cu subsolierul pentru a fi incorporat bine in pamant. Inafara de acestea, se mai executa si lucrari manuale iar in primavara, vita de vie trebuie sapata si prasita, dupa care urmeaza ierbicidatul, activitati ca la? orice cultura” a spus pentru Agro Tv, Ionut Nicolae Miron.?Realizator: Elena PicuCluj: Comoara perilor p?dure?i din zona Hoia-Baciu 20 decembrie 2020 Despre p?durea Hoia-Baciu din preajma Clujului s-a vorbit adesea ?n legatur? cu a?a-zise vizite ale extratere?trilor. S? fie un motiv anume pentru care ace?tia ar b?ntui-o? Ascunde ea vreo comoar?? Se pare c? da. Dar este de alt? natur??dec?t cea la care te-ai g?ndi la prima vedere…Profesorul de ecologie clujean Tibor Hartel consider? ca aceast? adev?rat? comoar? — nedescoperit? ?nc? — este format? nici mai mult nici mai putin dec?t de c?tre perii p?dure?i care ?mp?nzesc pajistea din preajma p?durii respective, dar si p?durea propriu-zis?.Celor pe care ?i intereseaz? harta cu arborii b?tr?ni din partea asta a Clujului (Hoia-Baciu), profesorul Hartel le ofer? un inventar complet.?De altfel Hartel este ini?iatorul proiectului de mare interes na?ional care marcheaz? pe o hart? virtual? disponibil? pe Internet to?i copacii remarcabili din Rom?nia.???n timp ce toate simbolurile sunt similare (fiecare arat? loca?ia unui arbore b?tr?n), identitatea punctelor arat? un tipar interesant.?Astfel, arborii de pe p??une sunt peri (comun ?i p?dure?, taxonomia lor trebuie clarificat?) b?tr?ni iar punctele din p?dure sunt carpeni, spejari, tei ?i alte specii.??“Comunitatea arborilor b?tr?ni este deci diferit? ?n p??une ?i ?n p?dure, ?i asta se datoreaz? at?t managementului c?t ?i biologiei.” specific? ecologul clujean.?Ca ?i chestiune posibil interesant? pentru cititori: cultivarea p?rului pe p??uni a devenit foarte atractiv? ?n secolele 19 – prima parte a secolului 20.?P?rul era utilizat ca element de inovare pentru a cre?te ?i mai ales diversifica at?t produc?ia p??unii c?t ?i condi?iile naturale care sunt beneficie p??unatului (microclimat propice, men?inerea calit??ii solului etc.).?Este un arbore indigen, de talie mic?, rar ajung?nd la 20 m ?n?l?ime, cu tulpina neregulat?, puternic ramificat?, cu ritidom solzos, friabil, profund br?zdat, cu solzi mici.Lujerii sunt adesea spino?i, bruni, glabri, muguri alterni, ovoconici, dep?rta?i de tuplin?, iar frunzele sunt ovat-eliptice, 2-5 cm, rotunjite, din?at-serate, glabre, pieloase, cu pe?iolul mai lung ca limbul. Face flori albe, de circa 3 cm, c?te 6-9 ?n corimbe, av?nd stamine cu antere ro?ii.Fructul?este fals, piriform sau globulos, 5 cm, pietros, tare (datorit? sclereidelor), cu caliciu persistent.P?rul p?dure??este prezent ?n Europa ?i Asia, ajung?nd p?n? la 55° latitudine nordic?.La noi apare frecvent ?n silvostep? p?n? la coline, ?n dumbr?vi, lumini?uri etc, fiind un ?nso?itor fidel al stejarului. Rar poate urca ?n etajul montan inferior.P?rul p?dure? este pu?in preten?ios fa?? de clim? ?i sol, este iubitor de c?ldur?, rezist?nd la ger ?i secet?.Suport? soluri compacte, argiloase, cu deficit hidric prelungit, p?rul constituindu-se astfel ?i ?ntr-un ?nso?itor la cerului ?i g?rni?ei; poate cre?te ?i pe soluri halomorfe.?“Asta era a?a ?n toat? Europa ?i la fel ?n Transilvania, cel pu?in pe baza descrierilor istorice. Perii erau planta?i dar ?i altoi?i (?n anii 20-30 mul?i peri p?dure?i erau altoi?i ?n multe regiuni rurale din Transilvania).” spune profesorul clujean.?A?a cum perii au explodat ?n via?a oamenilor ?i ?n economia p??unii, a?a au ?i disp?rut, ?ncep?nd de la la mijlocul secolului 20.?Eliminarea lor de pe p??uni s-a f?cut mai intens ?n ??rile unde agricultura s-a industrializat repede ca ?n ??rile economic marginale s? zic a?a.Oamenii au intensificat utilizarea p??unilor, au eliminat arborii, au converit p??unea ?n arabil ?i tot at?t de important, au ap?rut b?uturi alcoolice mai soft ca ?uica de p?r (cu dezvoltarea consumului urban).?“?i s-a ?i interzis p??unatul cu porci…deci perii au devenit, pe scurt, inutili. De la foarte util la complet inutil ?n doar 100 de ani. P?rul comun tradi?ional precum ?i p?rul p?dure? (str?mo?ul s?lbatic al perilor domestici) tind s? devin? resurse genetice foarte importante la nivelul Europei. A?a c? cei care au a?a ceva au mai multe oportunit??i ca cei care nu le mai au.” subliniaz? ecologul Tibor Hartel.??n contextul celor scrise mai sus, p??unea asta de l?ng? Cluj (nu ?tiu de fapt de ?cine” apar?ine, dar valoarea ei este mare indiferent de localitatea la care apar?ine) are valori de mo?tenire istoric? ?i cultural? extraordinar de mari.?La care se adaug? biodiversitatea foarte mare ?i de asemenea foarte important, unicitatea acestei p??uni dpdv a m?rimii.?“Sunt multe p??uni cu peri ?nc? ?n Rom?nia, dar asta este f?r? ?ndoial? ?n top 10 (am vrut s? scriu top 5 dar sunt mai ?ng?duitor). Perii de pe hart? au peste 200 cm circumferin?? dar sunt ?i de peste 300 cm.” subliniaza universitarul clujean.?Unde mai sunt astfel de peri asta este ?i element de rezilien?? social-economic?. Nu toat? lumea va avea bani pentru a cump?ra b?uturi alcoolice scumpe, ?i de ce s? nu admitem: ?uica de pere este foarte bun?. Plus c? vine pe gratis…?Clujanca Georgeta Geber adaug? c? a ?nt?lnit peri salbatici mari la Milenium (un loc de agrement) dup? ce ie?i din Gil?u, “la c??iva km, stg, adunau oamenii cu sacii pt ?uic?, erau at?t de multe c?zute c? formau strat ?i cele f coapte erau chiar gustoase cu o arom? deosebit?.”?Ecologul Tibor Hartel ne indeamn? ?n final: “Poate ?i vizita?i. Este un peisaj pur ?i simplu extraordinar. Dar vizita?i ?i ceilal?i arbori de pe hart?. Merit?. Este aici aproape ?i este inventar complet, care este disponibil ini?iativelor locale de a face lumea mai frumoas?! Dinamica social? ?n?eleapt? este complementaritatea: o ini?iativ? inspir? alte ini?iative care la r?ndul lor inspir? altele…”? Mai jos ave?i c?teva profesorul Tibor Hartel ofera cateva idei de a valoriza locul cu astfel de arbori:?Inspira?ie rapid? 1: ajutor pentru utilizatorii p??unii pentru a brandui produsele lor cu aceast? p??une. ?i ?n regenerarea arborilor (perilor). Produsele care provin de pe o astfel de p??une pot fi conceptualizate ?i ca ?i rezultate ale interac?iilor social-ecologice, ca ?i toat? p??unea dealtfel, cu biodiversitatea ei.?Inspira?ie rapid? 2: Arborii b?tr?ni sunt extensii cultural-naturale ale valorilor istorice din Muzeul satului. Vizitatorii pot astfel extinde experien?a lor din muzeul satului prin vizitarea acestor arbori. Astfel se completeaz? acoperirea cu valori a zonei, care este at?t de necesar? protej?rii locului de proiecte de urbanism nocive (care paradoxal sunt pentru oameni, dar nu ?n modul ?n care cer timpurile din prezent ?i viitor).?Inspira?ie rapid? 3: Acoperirea relativ uniform? a zonei cu arbori b?tr?ni poate ghida proiectele de dezvoltare urbanistic?. ?n?elept concepute, acestea vor men?ine at?t arborii b?tr?ni c?t ?i conectivitatea ecologic? ?i socio-cultural? dintre ace?tia.?Este deci mult de lucru. Inova?ie, thinking outsude the box, determinare, inten?ii bune, cunoa?tere. “Ne trebuie un guvern cu oameni care nu sunt analfabe?i conceptual (vorba lui Noica, oameni care sunt vizita?i de concept), pentru a lua decizii benefice acestor meleaguri ?i oameni.” concluzioneaz? cu ad?nc? ?n?elepciune Hartel.? * * *29.877 kg/ha, produc?ia medie ?ntr-o ferm? american?, ob?inut? cu hibridul Pioneer? P0720AM? Revista Fermierului Luni, 21 Decembrie 2020 13:10 Au fost anun?a?i c??tig?torii concursului Corn Yield Contest organizat anual de Asocia?ia Na?ional? a Cultivatorilor de Porumb din Statele Unite ale Americii (NCGA), iar fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer? au dus acas? cele mai importante premii - c??tig?nd 13 trofee na?ionale ?i 219 premii la nivel statal.?n topul c??tig?torilor se afl? fermierul Don Stall din Charlotte - Michigan, care a ob?inut cea mai mare produc?ie medie, 29.877 kg/ha, cu hibridul marca Pioneer? P0720AM?.Este al patrulea an consecutiv c?nd un produs Pioneer? a c??tigat acest premiu. ?n general, fermierii care au cultivat hbrizi de porumb marca Pioneer? s-au clasat pe primele dou? locuri ?n 41 de state. ?Dorim s? felicit?m to?i c??tig?torii concursului Corn Yield Contest organizat de NCGA, mul?i dintre ace?tia confrunt?ndu-se cu o multitudine de provoc?ri, dar reu?ind, totu?i, s? ob?in? aceste rezultate ?n mijlocul unei pandemii globale. Rezultatele concursului reflect? ceea ce am v?zut la recolta de anul acesta, ?n care cei mai populari hibrizi de porumb Pioneer? au c??tigat majoritatea competi?iilor ?ntre loturile participante, cu un avantaj mediu de produc?ie de peste 2.500 kg/ha, dar, dincolo de concursuri, mai important este c? i-au ajutat pe fermieri s?-?i ating? obiectivele de business”, a declarat Judd O'Connor, pre?edinte U.S. Commercial Business Corteva Agriscience.?n ciuda condi?iilor meteo extreme ?n multe zone, provocate de secet?, furtuni de tip derecho ?i uragane, fermierii americani au ob?inut, totu?i, rezultate de produc?ie impresionante atunci c?nd s-au calculat cifrele finale. Cu o gam? diversificat? de produse, dezvoltat? pentru a avea rezultate excelente ?n diferite condi?ii de cultur?, ?hibrizii de porumb marca Pioneer? au ?nregistrat rezultate excep?ionale ?n cadrul concursului, ilustrate prin cultivarea a mai mult de 203 hibrizi unici Pioneer?, care s-au clasat printre c??tig?torii de la nivel statal ?i na?ional. ??n prezent, fermierii ?tiu cum s? ?in? piept condi?iilor vitrege ?i, ?n ciuda acestora, e ?ncurajator s? vezi c? pot ob?ine ?n fiecare an rezultate de produc?ie ridicate, combin?nd practicile de tehnologie intensiv? cu cei mai performan?i hibrizi de pe pia??, precizeaz? Judd O'Connor. Fermierii au ?ncredere ?n faptul ca Pioneer? are hibridul potrivit pentru a-i ajuta s? ??i ating? obiectivele de productivitate, f?c?ndu-le, ?n acela?i timp, afacerile mai profitabile prin ob?inerea unei produc?ii mai mari la suprafa?a cultivat? cu porumb.”Fermierii din SUA care cultiv? porumb particip? anual la concursul Corn Yield Contest organizat de NCGA. Conceput pentru a prezenta poten?ialul genetic de produc?ie al noilor hibrizi, dar ?i ca o oportunitate de a ?nv??a de la al?i fermieri, ace?tia intr? ?n concurs ?n ?ase categorii, care includ porumb neirigat (A ?i AA), neirigat f?r? ar?tur? (no till) ?i neirigat strip till, respectiv irigat f?r? ar?tur? ?i irigat strip till. Categoria AA neirigat se adreseaz? agricultorilor din zona central vestic?, din statele Wisconsin, Ohio, Missouri, Minnesota, Iowa, Indiana ?i Illinois. Categoria A neirigat se adreseaz? oric?rui produc?tor din zona continental? a Statelor Unite, din afara categoriei AA.Pentru lista complet? a c??tig?torilor la nivel na?ional ?i statal, rezultate de produc?ie ?i ?portofoliul de hibrizi cultiva?i, accesa?i: NCGA. * * *Ignatul- obiceiuri ?i tradi?ii 20 decembrie 2020 Pe?20 decembrie este S?rb?toarea Ignatului, cunoscut? ?n popor ?i ca ?t?ierea porcului”. ?n religia cre?tin-ortodox?, ?n aceast? zi mai este pr?znuit ?i Sf?ntul Mucenic Ignatie Teoforu, urma? al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei ?i ucenic al Sf?ntului Evanghelist Ioan. Ignatul, ?n denumirea popular?, se mai nume?te ?i?Ignatul porcilor, c?ci ?n aceast? zi se sacrific? porcii pentru a preg?ti bucatele care vor ajunge pe masa de Cr?ciun. Aceast? tradi?ie de sacrificare a porcului ?n ziua de Ignat este o practic? din vremuri foarte vechi, care d?inuie ?n datinile rom?nilor.?Conform tradi?iei, pe data de 20 decembrie, mul?i rom?ni, mai ales din mediul rural, sacrific? porcul pentru masa de Cr?ciun ?i celelalte s?rb?tori care urmeaz? p?n? la Sf?ntul Ion.Ritualul sacrific?rii porcului ?n preajma s?rb?torilor Cr?ciunului aminte?te de jertfele de animale practicate de popoarele vechi ?n perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. ?ntr-un moment cum este cel de la cump?na dintre vechiul an ?i cel nou se miza pe func?ia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se ?ncheie, o nou? via?? se na?te, aceea a noului an.?n credin?a vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinit??ii ?ntunericului, care sl?bea puterea Soarelui ?n cea mai scurt? zi a anului, la solsti?iul de iarn?. Pentru a veni ?n ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci.Obiceiul t?ierii porcului din ziua de Ignat ??i afl? r?d?cinile ?n tradi?iile antichit??ii romane. Lumea roman? practica acest sacrificiu la Saturnalii, ?ntre 17 ?i 30 decembrie, consacr?ndu-l lui Saturn, la origine zeu al sem?n?turilor. Porcul ?nsu?i era socotit ca ?ntruchipare a acestei divinit??i, a c?rei moarte ?i re?nviere se consum? la cump?na dintre ani. Este ?ns? vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra ini?ial Anul Nou ?n lumea roman?, ?nceputul prim?verii, al sem?natului, la s?rb?torile ce precedau Calendele lui Janus, adic? la Saturnalii.?n desf??urarea sacrific?rii porcului se respectau anumite condi?ii de timp ?i spa?iu. Sacrificarea nu poate fi ?nceput? ?nainte de ivirea zorilor ?i nici nu poate dep??i apusul soarelui. Trebuie s? aib? loc pe lumin?, ?ntruc?t numai lumina poate ?ine la distan??, prin puterea ei arz?toare, spiritele malefice, ce-ar ?ncerca s? anuleze virtu?ile sacrificiului. Totodat?, locul ales pentru t?ierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind t?m?iat ?i stropit cu ap? sfin?it? sau cu ap? ne?nceput?, pentru a ?ndep?rta duhurile necurate.Se spune c? ?n noaptea de Ignat porcii viseaz? dac? vor fi sau nu t?ia?i sau viseaz? cu?it, ceea ce constituie un semn c? vor fi sacrifica?i. ?n unele zone, porcul se taie chiar ?n ajunul Cr?ciunului.B?rba?ii sunt cei care se ocup? de sacrificarea animalului, iar tradi?ia cere ca acela care taie porcul s? fie un om curat, care ?nainte de sacrificiu trebuie s? mearg? la Biseric?, s? se spovedeasc?, p?rintele iert?ndu-i ?i p?catul uciderii porcului. ?n unele regiuni chiar ?i gospod?ria este sfin?it? ?nainte de sacrificare. Se spune c? femeile nu au voie s? participe la t?ierea porcului nici m?car pentru a turna b?utur? ?n paharele b?rba?ilor, deoarece, fiindu-le mil?, animalul nu poate muri. Rolul femeilor ?ncepe ?n momentul ?n care carnea de porc ajunge pe masa din buc?t?rie, pentru a fi preparat?.Se obi?nuie?te ca, dup? ce este gata de p?rlit, s? se pun? un ?ol peste porc ?i s? se suie pe el cei mici, s? se veseleasc?, pentru ca porcul s? fie m?ncat cu poft?. Tot atunci se ia b??ica porcului ?i se pun gr?un?e ?n ea, dup? care se pune la uscat. Se zice c? dup? c?t? g?l?gie face b??ica, at?ta veselie ?i bucurie va fi ?n cas?.?n zilele noastre, t?ierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece particip? de obicei to?i membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie ?i joac?. De cu sear?, oamenii preg?tesc c?teva cu?ite bine ascu?ite, o butelie de gaz sau paie — pentru p?rlit, vasele ?n care vor pune carne, sl?nin? ?i ?oric.Dup? tran?area ?i sortarea c?rnii, gospodina casei preg?te?te o mas?, numita tradi?ional ?Pomana porcului”, pentru to?i oamenii care au ajutat la t?ierea porcului.Astfel, ?ntr-un ceaun mare de tuci, se pr?jesc, din porcul proaspat sacrificat, buc??ile de carne t?iate din toate p?r?ile porcului: buc??i de mu?chi, ficat, sl?nin?, coast?, falc?.Odat? cu friptura, gospodina face ?i o mamalig? mare, c?t s? ajung? la to?i mesenii ?i, ?n mijlocul mesei, pune ?i un castron cu mur?turi. De obicei, masa se a?eaz? afar?, ?n fa?a casei, dup? ce au fost ?terse ?i cur??ate toate urmele sacrificiului. Se mananc? ?n picioare ?i, al?turi de m?ncare se bea ?uic? tradi?ional? sau ?uic? de cazan.Tradi?ii ?i supersti?ii?n ziua de Ignat?nu este ?ng?duit?, mai ales pentru femei, nici o munca, ?i mai cu seam? ?n cas?, deoarece se crede c? este o ?primejdie pentru boal? ?i alte sup?r?ri, printre care ar fi ?i aceea c? porcii ar rupe c?m??ile ?ntinse pe gard, la uscare .Prin unele p?r?i, lucrul, adic? munca este ?ng?duit?, ?ns? numai dup? ce femeia a v?zut s?nge de orice soi de vietate, ori s?nge de porc negru. Dac? nu v?d gospodinele s?nge, prind o g?in? neagr?, ?i ?mpung creasta cu un ac, ca s?-i dea s?ngele, s?-l vad? ?i apoi se apuc? de lucrul de care au nevoie.Legenda?spune c? ?n noaptea dinaintea t?ierii porcului, vr?jitoarele umbl? s? ia bel?ugul casei, de aceea se presar? mei ?i sare ?mprejurul ei, al hambarelor ?i al cur?ii. Se spune c? ziua de Ignat este aceea?i cu ziua zeit??ii solare celebrate ?n antichitate, care moare pentru a rena?te peste c?teva zile, pentru care se fac sacrificii animaliere. S?rb?toarea Ignatului este considerat? vechea s?rb?toare a zeului hindus Shiva, zeul soarelui.?n ajunul Ignatului se fierbe gr?u, capul familiei ?l t?m?iaz? ?i ?l binecuv?nteaz?. Din acest gr?u fiert m?n?nc? to?i membrii familiei, iar ce r?m?ne se d? diminea?a la p?s?ri.?n seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada ?i se p?streaz?, pentru c? se spune c? este bun pentru leac de bube dulci la copii. Se spune c? ?n aceast? noapte vr?jitoarele umbl? s? ia bel?ugul casei, de aceea se presar? mei ?i sare ?mprejurul casei, al hambarelor ?i al cur?ii.?ntre Ignat ?i Cr?ciun, femeile nu trebuie s? toarc?, ele piseaz? gr?u ca s? aib? p?n? la Cr?ciun. Din ele se fac un fel de turte, numite ”c?rpele Domnului Hristos”, cu miere ?i nuci, pe care le m?n?nc? ?n ajunul Cr?ciunului.?Tradi?ii de Cr?ciun ?n Oltenia. De Ignat, porcul se p?rle?te la foc de paie, iar cozonacul pufos se face cu trud? Admin 20 decembrie 2020 Mai este foarte pu?in p?n? ce Cr?ciunul sose?te, iar ?n fiecare cas? miroase a s?rb?toare. Prima tradi?ie de la care oltenii nu fac rabat este Ignatul, ziua ?n care gospodarii taie porcul ?i ?ncep preg?tirea bucatelor de s?rb?tori, conform tradi?iei populare. ?n satele din Oltenia, oamenii ?nc? mai respect? datinile str?mo?e?ti ?i sacrific? porcul a?a cum se f?cea odinioar?, la foc de paie.Totul ?ncepe diminea?a, c?nd porcul este sacrificat la c?ntatul coco?ului, pentru ca ziua ?ntreag? s? r?m?n? prepar?rii bun?t??ilor din carne. Sunt nelipsite ce?cu?ele de ?uic?, care s? anime atmosfera. Sunt re?ete ?i secrete din b?tr?ni, dar care nu ?i-au pierdut farmecul la olteni. ?n gospod?ria lui nea Ion Tru?c? din Meline?ti, porcul este sacrificat a?a cum f?ceau ?i str?bunii. “Ne trezim cu noaptea ?n cap, s? avem timp de toate cele trebuincioase. E mult? munc? la t?ierea porcului, nu sacrific?m unul, mergem ?i la vecini ?i ne ajut?m. Facem a?a cum am ?nv??at de la p?rin?ii, din mo?i-str?mo?i”, a spus acesta. Dup? ce este t?iat, ?ncepe p?rlirea porcului, numai cu paie de gr?u, acesta este secretul pentru ca ?oriciul s? fie gustos. Exist? ?i o tradi?ie dup? ce porcul este bine p?rlit, ?i anume, cel care ?l sacrific? nu are voie s? ?l t?m?ie, ?n schimb poate face semnul crucii, ca respect pentru tradi?ie. Doar femeile sunt cele care pot t?m?ia porcul, ?n semn de mul?umire pentru Dumnezeu c? au primit roade, c? sunt s?n?to?i ?i c? mai pot cre?te ?i la anul porc ?n gospod?rie. Se d? pu?in? sare pe semnul crucii f?cut la ceafa porcului ?i se pot apuca de treab?.Dup? ce porcul a fost tran?at, gospodinele ?ncep s? preg?teasc? pomana porcului, dar ?i preparatele pentru s?rb?tori. Spre exemplu, la c?rna?i se folose?te toat? carnea de pe coaste, ?i gr?sime ?i carne, c?nd se desface porcul pe burt?, se adun? ?i de acolo ?i dac? se doresc ni?te c?rna?i mai slabi, mai ia ?i din pulpa porcului. Re?eta este tradi?ional olteneasc? ?i pe l?ng? carne, gospodinele adaug? sare, usturoi, piper ?i boia. Astfel, pe masa de Craciun vor fi caltabo?i, c?rna?i, jum?ri ?i multe alte delicatese preparate din porcii t?ia?i de Ignat.T?ierea porcului este doar una dintre tradi?ii. Oltenia abund? de obiceiuri ?n decembrie, ultima lun? din an, iar mare parte dintre acestea sunt legate de atragerea bun?st?rii ?n gospod?rie. Nu exist? Cr?ciun f?r? cozonaci pufo?i ?i plini de nuc? sau rahat. ?n fiecare an, gospodinele din Giurgi?a fac cozonac pufos tradi?ional, dup? o re?et? mo?tenit? din familie sau preluat?. Un aluat de cozonac stra?nic se face cu 10 g?lbenu?uri, mult zah?r ?i unt din care ies doi cozonaci babani foarte pufo?i ?i gusto?i. “Sunt ?i supersti?ii legate de fr?m?ntarea cozonacilor. Multe gospodine se sperie de rete?ele tradi?ionale de cozonac care presupun fr?m?ntare ?ndelungat? ?i multe secrete ale cozonacului. Se spune c? nu trebuie sa vorbe?ti tare l?ng? cozonac sau s? nu trop?i, ca s? creasc? frumos aluatul.Un cozonac se face dintr-un aluat dospit ?mbog??it cu zah?r, lapte, gr?sime ?i arome. Re?eta de cozonac pufos cu nuc? este pe gustul celor care apreciaz? cozonacul dulce.? Untul ?i cele 10 g?lbenu?uri fac aluatul extrem de gustos ?i de aromat, acesta este secretul!”, ne-a povestit Emilia Anghelu? din Giurgi?a.Dac? masa este preg?tit?, s? vin? colind?torii. ?n satele din Oltenia, ?n seara de Ajun, pentru a atrage bun?starea ?n gospod?rie,? se ung ad?posturile animalelor, iar vitelor li se pun ?ntre coarne c??ei de usturoi. De asemenea, exist? convingerea c? ?n diminea?a Cr?ciunului este bine ca membrii familiei s? se spele pe fa?? cu ap? curg?toare, ?n care este a?ezat? o moned? de argint, pentru fi feri?i de boli tot anul. C?te bordeie, at?tea obiceie, dar tradi?ia r?m?ne tradi?ie! Echipa Ziarului Agricol v? dore?te s?rb?tori ?mbel?ugate ?i un Cr?ciun fericit!* * *OPTISEED CONCEPT: NOUA SOLU?IE PENTRU TRATAREA SEMIN?ELOR DE PORUMB SOUFFLET SEEDS agrointeligenta.ro - 20 decembrie 2020 Soufflet Seeds ofer? o solu?ie integrat? unic? pentru tratarea semin?elor ?i optimizarea randamentului ?n cadrul conceptului OptiSEED din perimetrul Soufflet Agro International. Prin acest nou standard, se ofer? solu?ii durabile fermierilor din Europa pentru a gestiona riscurile din procesul de produc?ie ?i pentru a permite optimizarea produc?iei ?i a profitului.Soufflet Seeds ofer? ast?zi o ofert? combinat? ?i consolidat? de hibrizi de porumb, cu cel mai bun poten?ial genetic validat pe c?mpurile fermierilor no?tri la nivel european ?i na?ional. De asemenea, Soufflet Seeds se concentreaz? pe furnizarea c?tre fermieri de concepte de cultur? integrate.Oferind solu?ii de ?nalt? calitate precum OptiSEED Concept, nu numai c? vin ?n ?nt?mpinarea a?tept?rile consumatorilor ?i provoc?rile de mediu, dar ofer? ?i cele mai bune condi?ii semin?elor ?i asigur? implementarea ?i startul unor culturi mai uniforme ?i mai viguroase.Ce reprezint? OptiSEED Concept? Tratament al semin?elor adaptat pie?ei Protec?ie complet?: un fungicid care protejeaz? ?mpotriva celor mai importante boli ale porumbului Un biostimulant care ?mbun?t??e?te via?a solului ?i optimizeaz? dezvoltarea porumbului (metabolismul porumbului, optimizarea nutrien?ilor, dezvoltarea r?d?cinii)De ce s? alege?i OptiSEED Concept? Pentru a asigura implementarea ?i startul unei culturi mai uniforme ?i viguroase Pentru a optimiza randamentul de porumb pe tot parcursul ciclului de vegetatie Pentru a m?ri volumul sistemului radicular – un acces mai bun la nutrien?i, ap? Pentru ca v? pas? de via?a solului ??i face via?a mai u?oar?: Genetic? Premium + Tratament premium * * *Best Of 2020 T?r?mul Eroilor al?turi de Syngenta: Pasiunea ?nvinge orice obstacol ?n agricultur? agrointeligenta.ro - 20 decembrie 2020 Agricultura a fost ?i va r?m?ne ramura economic? cea mai important?, cea care ne asigur? tuturor o nevoie de baz?, hrana! ?n aceste vremuri au fost ?i sunt mul?i Eroi printre noi. Unii dintre ace?tia se trezesc dis de diminea?? ?i muncesc zi de zi, indiferent de vreme ?i vremuri. Fermierii sunt Erorii nev?zu?i ale c?ror pove?ti le-am aflat prin proiectul T?r?mul Eroilor. Agricultura este, deopotriv?, grea ?i frumoas?.Fermierii din Rom?nia trec peste toate, iar pasiunea lor pentru agricultur? se na?te de cele mai multe ori din copil?rie.”Cred c? activitatea de agricultur? ne leag? de la primele amintiri. Animalele, pe l?ng? gospod?rie, g?ini, vac?, str?ns f?n” – Victor Mihai B?l??oiu, fermier din Arge?.”Am ?nceput de prin clasa a treia, a patra cu dragostea asta pentru p?m?nt” – Cosmin Micu, fermier din Arad.?ntotdeauna p?rin?ii ?i-au dorit s? transmit? tot ce e mai bun ?i s? culeag? roadele muncii lor ?n timp” – Daniel Petric? Florici – fermier din Ia?i.Munca ?n agricultur? nu se opre?te niciodat?. Fermierii au multe de rezolvat ?i provoc?ri peste care trebuie s? treac? pentru a ajunge cu bine la recoltat. 2020 a fost un an dificil, cu multe incertitudini ?i fenomene meteo extreme, dar munca pe c?mp a continuat.”Pentru mine, agricultura a ?nsemnat ?i ?nseamn? totul. ?mi iau energia din c?mp” – Marian Popa, fermier din Teleorman.”Sunt zile ?n care m? duc singur printre pomi ?i ?i ating cu m?na pe fiecare. Sunt printre cei mai buni prieteni” – Octavian Dr?gan, fermier din Bistri?a-N?s?ud.”?ntr-o perioad? ?n care aproape toat? planeta s-a oprit pe loc, noi am avut datoria moral? de a continua” – Victor Mihai B?l??oiu, fermier din Arge?.Chiar ?i ?n vremuri de pandemie, fermierii au avut alaturi partenerii de ?ncredere, pentru a trece ?mpreun? peste perioadele dificile.Suntem noroco?i, avem sus?inerea partenerilor no?tri, cu care colabor?m” – Alexandru Sere?, fermier din Satu Mare.”Partenerii adev?ra?i se v?d ?n situa?iile de criz?, nu ?n situa?iile ?n care toat? lumea merge bine” – Paul Fulea, fermier din Constan?a.Syngenta s-a aflat mereu al?turi de ace?ti Eroi nev?zu?i ai Rom?niei. Pove?tile lor sunt exemple de urmat pentru oricine. Ei vor r?m?ne pentru noi ?nving?torii de pe T?r?mul Eroilor. * * * ?Cea mai ur?t? orhidee din lume”, printre noile specii denumite ?n 2020 LONDRA | Scris de News.ro | ast?zi, Orhideele nu sunt deseori numite ur?te, dar a?a a caracterizat Royal Botanic Gardens Kew, Londra, o nou? specie a delicatei flori descoperit? ?n p?durile din Madagascar, scrie Reuters.Gastrodia agnicellus, una dintre cele 156 de plante ?i specii fungice, a fost numit? de oamenii de ?tiin?? de la Kew ?i de partenerii lor din lume ?n 2020 “cea mai ur?t? orhidee din lume”.“Florile de 11 milimetri ale acestei orhidee sunt mici, maro ?i mai degrab? ur?te”, a spus Kew ?n lista de 10 descoperiri ale anului.Orhideea depinde de ciuperci pentru nutri?ie ?i nu are frunze sau orice alt ?esut fotosintetic.De?i sunt considerate specii amenin?ate, plantele au o anumit? protec?ie, deoarece sunt situate ?ntr-un parc na?ional.Printre alte descoperiri oficial numite anul acesta se afl? ?ase noi specii de ciuperci otr?vitoare ?n Marea Britanie ?i un arbust ciudat ?nt?lnit ?n sudul Namibiei ?n 2010.?n timp ce aproximativ 2.000 de plante primesc denumiri de la cercet?tori pe parcursul unui an, numele noilor familii descoperite sunt publicate doar o dat? pe an.?* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download