Satu Mare
ANEXA NR. 1 LA HCL nr......................../28.02.2013
CUPRINS:
Capitolul I - Dispoziţii generale 4
Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective 4
Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 4
2.1. Acte normative de referinţă: 4
2.2. Structuri organizatorice implicate. 6
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. 6
2.4. Responsabilităţi ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă: 6
2.5. Responsabilitatea cetăţenilor: 8
Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 9
Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief 9
Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice. 9
Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică. 11
Secţiunea a 4-a. Populaţie 11
Secţiunea a 5-a. Căi de transport 16
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică 17
6.1. Zonele industrializate/ramuri 17
6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare. 20
6.3. Turism/capacităţi de primire turistică; 25
6.4. Infrastructura turistică a municipiului Satu Mare 26
Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale 27
7.1. Instituţii publice - cultură, ocrotirea sănătăţii etc.. 27
7.2. Reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc 27
7.3. Alimentarea cu apă potabilă 27
7.4. Reţeaua de distribuţie a apei 29
7.5. Sistemul de canalizare a municipiului Satu Mare 30
7.6. Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termică 32
7.7. Salubrizare şi întreţinere zone verzi 33
7.8. Transportul Public Local 36
7.9. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi 37
Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. 48
Secţiunea 1 "Analiza riscurilor naturale" 52
1.1. CUTREMURE: 52
1.2. INUNDAŢII: 56
1.3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE: 58
1.4. INCENDII DE PĂDURE: 62
Secţiunea a 2-a"Analiza riscurilor tehnologice" 63
2.1. ACCIDENTE CHIMICE: 63
2.2. ACCIDENTE NUCLEARE(URGENŢE RADIOLOGICE): 64
2.3. ACCIDENTE GRAVE PE CĂILE DE TRANSPORT: 66
2.4. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE: 66
Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" 70
3.1.EPIDEMII: 70
3.2.EPIZOOTII/ ZOONOZE: 70
Secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" 71
4.1. Prevenirea incendiilor: 72
Secţiunea a 5-a "Analiza altor tipuri de riscuri" 73
Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 74
Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie. 74
1.2. Incendii de pădure 74
1.3.. Cutremure şi/sau alunecări de teren 74
Secţiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor. 74
Secţiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor. 75
Secţiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie-intervenţie 75
4.1. Cooperarea 76
4.2. Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperare 76
4.3. Situaţiile de protecţie civilă 78
4.4.Asigurarea legăturilor 79
Secţiunea a 5-a – Instruirea 79
5.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale: 80
Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare 80
Capitolul VI - Logistica acţiunilor 80
Capitolul VII - Dispoziţii finale 81
Anexe:
1. Componenţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă
2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în planul de analiză şi acoperire a riscurilor
3. Harta solurilor din judeţul Satu Mare.
4. Lista străzilor din municipiul Satu Mare .
5. Harta Gară Staţia Satu Mare şi Satu Mare Sud cu tabloul liniilor.
6. Situaţia suprafeţelor terenurilor agricole pe folosinţe în municipiul Satu Mare
7. Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2012.
8. Evidenţa utilaje, instalaţii pentru agricultură şi silvicultură şi mijloace de transport.
9. Construcţii agricole
10. Efective animale operatori economici de pe teritoriul municipiului Satu Mare în anul 2012
11. Efective animale în gospodăriile populaţiei în anul 2012.
12. Harta turistică a municipiului Satu Mare.
13. Inventar zone verzi din municipiul Satu Mare.
14. Harta traseelor de autobuze din municipiul Satu Mare.
15. Situaţia locuinţelor fond de stat.
16. Harta cu tipurile de risc specifice municipiului Satu Mare.
17. Harta municipiului Satu Mare cu zona letală şi zona de intoxicare în cazul unui accident chimic.
18. Riscurile ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate în municipiul Satu Mare(urgenţă radiologică).
19. Instituţiile deţinătoare de unităţi nucleare de pe raza municipiului Satu Mare(urgenţă radiologică).
20. Aplicabilitatea măsurilor de protecţie (urgenţă radiologică).
21. Tabelul centralizator cu echipamente şi tehnică de resortul N.B.C. din dotarea instituţiilor şi operatorilor economici din municipiul Satu Mare.
22. Situaţia adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare.
23. Dotarea adăposturilor de protecţie civilă din municipiul Satu Mare.
24. Situaţia circuitelor închiriate pentru acţionarea sirenelor electrice de 5,5 kw din municipiul Satu Mare
25. Situaţia şi amplasamentul sirenelor de alarmare din municipiul Satu Mare
26. Măsuri ce se execută în caz de accident chimic şi poluare accidentală;
27. Măsuri ce se execută în caz de accident nuclear şi urgenţă radiologică;
28. Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei biologice;
29. Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei chimice;
30. Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de dezastre;
31. Normativ – cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.
32. Termeni şi expresii folosite în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Capitolul I - Dispoziţii generale
Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective
A) Definiţie
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, (PAAR,) cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul, municipiului Satu Mare, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
B) Scop.
- de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;
- de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;
- de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
C) Obiective
- asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;
- alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinţă:
LEGI:
1. Legea 481/2004 privind protecţia civilă, republicată în Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008 în temeiul art. II din Legea nr. 212/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă;
2. Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006;
3. Legea nr. 15 din 28.02.2005 Pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 07.03.2005
HOTĂRÂRI DE GUVERN:
4. Hotarârea Guvernului nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicat in Monitorul Oficial 603 din 13 iulie 2005.
5. Hotarârea Guvernului nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 4 ianuarie 2005;
6. Hotarârea Guvernului nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 28 septembrie 2004
7. Hotarârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 28/07/2008
8. Hotarârea Guvernului nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie civila publicată in Monitorul Oficial 600 din 12 iulie 2005
9. Hotarârea Guvernului nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung publicată in Monitorul Oficial 626 din 6 septembrie 2010
ORDONANŢE DE URGENŢĂ:
10. OG 88 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 544 din 1.9.2001, actualizata prin: OUG 191/2005 - pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 1189/2005; OUG 25/2004 - pentru modificarea şi completarea OG 88/2001privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 391/2004 şi Legea 363/2002 - pentru aprobarea OG 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă Monitorul Oficial 447/2002
ORDINE:
11. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, publicat in Monitorul Oficial 79 din 1 februarie 2007
12. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activitãţii de evacuare în situaţii de urgenţã publicat în Monitorul Oficial nr. 161 din 21 februarie 2006
13. Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodaririi Apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale publicat în Monitorul Oficial nr. 455 din 30 mai 2005
14. Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodaririi Apelor nr.1240/1178/2005 privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundatii şi a Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenta în caz de inundatii publicat în Monitorul Oficial nr. 168 din 22 februarie 2006
15. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in Monitorul Oficial 216 din 29 martie 2007
16. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare si raspuns pe timpul unei urgente radiologice publicat in Monitorul Oficial 520 din 20 iunie 2005
17. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregãtirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţã radiologicã publicat în Monitorul Oficial nr. 538 din 24 iunie 2005
18. Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren publicat in Monitorul Oficial 207 din 7 martie 2006
2.2. Structuri organizatorice implicate.
- Consiliul Local;
- Primăria Satu Mare;
- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;
- Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă” SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare;
- Inspectoratul Judeţean de Poliţie prin poliţia municipală;
- Inspectoratul de jandarmi judeţean „GL. DE BG. IONIŢĂ BORŞAN” Satu Mare;
- Unitatea Militară 01653;
- Poliţia Locală;
- Sistemul de Gospodărire a Apelor;
- Direcţia de Sănătate Publică;
- Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
- Crucea Roşie;
- alte instituţii şi operatori economici stabiliţi, funcţie de riscul respectiv.
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul Local.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.
Primarul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.
Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.
Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din municipiu au obligaţia de a pune la dispoziţie Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.
2.4. Responsabilităţi ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:
Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt organisme şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competenţă şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului situaţiilor de Urgenţă, se constituie prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.
Centrele se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale, ori din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, ale oraşelor şi comunelor, precum şi la structurile teritoriale subordonate, coordonate ori de sub autoritatea instituţiilor.
Centrele operative cu activitate temporară asigură şi organizează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite de autorităţile publice centrale sau locale.
COMPONENŢA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.1.
Structuri organizatorice şi funcţionarea acestora:
(1 ) Comitetele pentru situaţii de urgenţă au în componenţă un preşedinte, un vicepreşedinte, membri şi consultanţi.
(2) Preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă este primarul.
(3) Vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă este un viceprimar.
(4) Membrii comitetului pentru situaţii de urgenţă sunt: secretarul municipiului şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.
(5) Consultanţi în comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:
a) experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice, care constituie comitetele, sau din instituţii şi unităţi în subordine;
b) reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi servicii publice cu atribuţii în domeniu, manageri ai societăţilor comerciale şi regiilor autonome care desfăşoară activităţi în domeniul de competenţă respectiv, cooptaţi în comitetele ministeriale la solicitarea preşedinţilor comitetelor respective.
(1 ) Comitetele pentru situaţii de urgenţă se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui.
( 2) Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi.
(3) Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.
(4) Consultanţii nu au drept de vot.
( 5) Comitetele pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente.
Persoanele din componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă au următoarele obligaţii principale:
a) preşedintele: convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior;
b) vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele ce îi revin ca membru al comitetului;
c) membrii: participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrele operative corespondente;
d) consultanţii: participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR SE REGĂSEŞTE ÎN ANEXA NR.2.
2.5. Responsabilitatea cetăţenilor:
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.
Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
- informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor;
- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită;
- dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;
- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;
- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;
- participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ;
- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;
- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă.
Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale
Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief
a) suprafaţă, vecinătăţi
Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.
Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).
Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).
HARTA SOLURILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 3
[pic]
Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice.
Regimul climatic este temperat continental , cu slabe influente oceanice, caracterizat de veri călduroase şi ierni friguroase , clima nu prezintă diferenţe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.
Precipitaţiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest ,vest şi sud est.
Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:
• primăvara 10,2° C
• vara 19,6° C
• toamna 10,8° C
• iarna = 1,7° C
Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.
Maxima inregistrata a fost de +39,5 grade Celsius, la Carei (iulie 1952), iar minima de -30,4 grade Celsius, la Satu Mare (ianuarie 1929).
În urma comparării temperaturilor înregistrate în anii 2011-2012, se constată o creştere semnificativă a temperaturii în anul 2012 faţă de 2011.
[pic]
Grafic comparativ temperaturi Satu Mare în anii 2011-2012.
[pic]
Grafic comparativ temperaturi Satu Mare-România în anul 2012.
Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică.
Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.
Secţiunea a 4-a. Populaţie
La recensământul din anul 2002, municipiul Satu Mare avea o populaţie de 115.142 locuitori.
Structura pe naţionalităţi este: români (66.638), maghiari (45.287), germani (1.110), rromi (1.115), şvabi (487), ucrainieni (271), evrei (30), italieni (25), chinezi (14), sârbi (13), ruşi (12), slovaci (12), secui (11), saşi (10), turci (10), ruteni (8), alţii (89).
[pic]
Din punct de vedere al religiei, populaţia este împărţită în ortodocşi (55.956),reformaţi (22.475), romano - catolici (22.790), greco - catolici (9.688), penticostali (1.619), martorii lui Iehova (954), baptişti (590), adventişti de ziua a 7-a (342), fără religie declarată (127), atei (106), musulmani (40), mozaici (38), alţii (417).
[pic]
Unul din cinci locuitori este angajat în sistemul educaţional care include 34 grădiniţe, 16 şcoli generale, 16 licee si şcoli tehnice. De menţionat este şi faptul că mulţi elevi de şcoala generală, şi liceu se instruiesc în limbile maghiară şi germană.
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a municipiului Satu Mare era de 115.142 locuitori cu 16845 locuitori mai puţin decât la recensământul din 1992 adică cu 12,76% mai puţin decât în 1992. În prezent la data de 01.07.2006 populaţia municipiului Satu Mare era de 114.678 , ponderea pe sexe fiind 54.236-bărbaţi şi 60.442 –femei.
În perioada 1992-2002 scăderea populaţiei feminine a fost de 7599 persoane adică 11,1 %, mult mai redusă decât a populaţiei masculine care a fost cu 9246 persoane adică 14,4%, ceea ce a dus la accentuarea decalajului procentual între sexe.
Evoluţia populaţiei în ultimii ani a fost influenţată şi de modificările survenite în fluxurile migratorii. La recensământul din 1992 sporul migratoriu era de +534 dar începând cu anul 1995 statisticile arată ca sporul migratoriu devine negativ aşa încât la recensământul din 2002 era de – 370 crescând an de an şi ajungând să fie de – 799 în anul 2004.
În ceea ce priveşte natalitatea, aceasta a scăzut la începutul anilor ’90 , ca apoi să înregistreze o creştere uşoară în anii 1996-1997. În anul 1992 rata natalităţii a fost de 9,6 la 1000 locuitori, ajungând la 9,0 la recensământul din 2002. Până în anul 2004 rata natalităţii a înregistrat o creştere uşoară ajungând la 9,5 la 1000 locuitori.
Rata mortalităţii la recensământul din 1992 era de 9,8 la 1000 locuitori, înregistrând în următorii 10 ani o creştere importantă ajungând în anul 2002 la 11, 7 la 1000 locuitori, ca apoi în anul 2004 să înregistreze o scădere nesemnificativă la 11,2 la 1000 de locuitori. Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat un spor natural, care a fost uşor negativ - 1,7 în anul 2004, cu mult mai mare decât în 1992 când sporul natural a fost de - 0,2
Structura populaţiei pe grupe de vârstă arată ca populaţia tânără este în scădere datorită natalităţii scăzute din ultimii 10 ani, se observă în acelaşi timp o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică prin creşterea persoanelor adulte şi vârstnice deoarece în perioada când s-au născut aceştia natalitatea era ridicată datorită politicilor comuniste din acea perioada. Astfel se observă că grupele de vârstă cu cel mai mare număr de populaţie sunt grupele cuprinse între 30-34 ani cu
accentuată în cazul populaţiei de sex feminin. Numărul populaţiei feminine în grupa de vârstă peste 65 ani este de 6511 adică cu 24,1 % mai mult decât populaţia masculină din aceeaşi grupă. La fel se observă şi la grupele de vârstă adultă ca populaţia feminină este mai numeroasă decât cea masculină, în schimb la grupele de vârstă mai tânără se poate observă că populaţia masculină este mai numeroasă decât în cazul celei feminine. Un exemplu în acest sens ar fi grupa de vârstă 5-9 ani unde populaţia masculină este mai numeroasă cu 211 persoane decât cea feminină adică cu 4% mai mult.
Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va avea consecinţe negative asupra evoluţiei populaţiei viitoare dar şi asupra economiei municipiului pentru că nu va exista forţă de muncă suficientă, problemă care va afecta întreaga societate.
La Recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011 numărul populaţiei stabile a suferit o scădere ajungând de la 115.142 la 94948 locuitori, survenit de fenomenul de flux migratoriu. Rezultatele de la recensământ sunt preliminare şi urmează să sufere modificări cauzate de prelucrarea şi finalizarea datelor să fie făcută începând cu semestrul II al anului 2013.
Datele provizorii ale recensământului din anul 2011 se prezintă astfel:
POPULATIE, GOSPODARII SI CLADIRI LA RECENSAMANTUL DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE
| |POPULAŢIE STABILĂ |Din care |Numărul |Numărul mediu de |Numărul clădirilor |Din care: |
| | | |gospodăriilor |persoane pe o | | |
| | |Populaţia stabilă din gospodăriile populaţiei |populaţiei |gospodărie a | | |
| | | | |populaţiei | |Clădiri cu |
| | | | | | |locuinţe |
| |Ambele sexe |masculin |feminin |
| |Total |Din care clădiri |Total |Din care: locuinţe | |
| | |în care se află | |convenţionale | |
| | |locuinţe | | | |
|Satu Mare |13194 |13144 |45440 |45424 |39225 |
POPULAŢIA STABILĂ DUPĂ ETNIE MUNICIPIUL SATU MARE
| |Populaţie stabilă TOTAL |Română |Maghiară |
|Persoane prezente |93375 |44012 |49363 |
|Persoane temporar absente |1573 |808 |765 |
|Din care, plecate: |
|În ţară |704 |377 |327 |
|În străinătate |869 |431 |438 |
|Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată |5961 |3007 |2974 |
|Din care, plecate: |
|În ţară |1766 |867 |899 |
|În străinătate |4215 |2140 |2075 |
|Persoane temporar prezente |2123 |1028 |1095 |
Secţiunea a 5-a. Căi de transport
Municipiul Satu Mare are o reţea de transporturi densă (rutieră şi feroviară la care se adaugă aeroportul internaţional Satu Mare
Cai de acces:- Rutiere - E81(DN 1F)- Satu Mare - Zalau (Oradea, Cluj, Bucuresti), E671(DN 19) Satu Mare-Oradea, E58(DN 1C) Baia Mare- Satu Mare; DN19A- Sighetu Marmatiei-(Pasul Huta)- Negresti Oas - Satu Mare- Petea(vama)- Ungaria; DN1C - Baia Mare- Seini- Halmeu -(vama)- Ukraina;
Municipiul Satu Mare are o reţea de drumuri cu un total de 217,310 km pe o suprafaţă de 1.556.864 mp din care:
A - asfalt nou: 113657 m 113,657 km 870768 mp
AV - asfalt vechi 28730 m 28,730 km 191329 mp
B – beton 11753 m 11,753 km 104460 mp
P - pământ 61924 m 61,924 km 347116 mp
B+A - beton + asfalt 5954 m 5,954 km 60051 mp
TOTAL PARŢIAL 202584 m 202,584 km 1468490 mp
CARTIER SĂTMĂREL 14726 m 14,726 km 88356 mp (lăţime carosabil 6.00)
TOTAL 217310 km 1556846 mp
LISTA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 4
Căile de transport feroviare
- Linia 400 Satu Mare – Baia Mare
- Lungime- 50 Km
- Normală, neelectrificată
- Linia 402 –Satu Mare – Halmeu
- Lungime- 22 Km
- Normală, neelectrificată
- Lungime- 52 Km
- Normală, neelectrificată, simplă
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de activitate:
- efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi internaţional;
- efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional;
- efectuarea transportului în vagoane specializate de tip militare, penitenciare şi altele asemenea;
- activitate de metrologie şi de transport rutier;
- alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători, cum ar fi: producţie industrială, consultanţă, turism intern şi internaţional, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, publicitate, reclamă, editare, tipărire şi difuzare, închirieri de mijloace de transport, exploatare comercială a patrimoniului propriu, comerţ, operaţiuni în valută, declararea, depozitarea şi vămuirea expediţiilor de bagaje şi mesagerii, în calitate de comisionar în vamă, orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenţii în numele terţilor, legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Călători.
Situaţia podurilor şi podeţelor din municipiul Satu Mare (CFR)
|Nr.crt. |Linia |Fir |Poz.km.ax. |Lung.(m) |Deschidere (m) |
|PODURI |
|1. |400 |1 |781+758 |8.9 |6.40 |
|2. |400 |1 |785+176 |34.1 |25.30 |
|3. |400 |1 |785+767 |221.33 |1x38.67+ |
| | | | | |2x46.57+ |
| | | | | |1x46.25+ |
| | | | | |1x38.67 |
|PODEŢE |
|4. |400 |1 |782+921 |26.8 |3.00 |
|5. |400 |1 |785+368 |7.2 |2x3.00 |
|6. |400 |1 |785+450 |3.6 |3.00 |
|7. |400 |1 |788+644 |6.7 |4.60 |
|8. |401 |1 |5+710 |14.6 |1.10 |
HARTA CU PREZENTAREA GARII-STATIA SATU MARE SI SATU MARE SUD CU TABLOUL LINIILOR SE REGASESTE LA ANEXA NR.5
Căile de transport aeriene
Aeroportul internaţional Satu Mare
- aşezat lângă şoseaua Satu Mare – Zalău la aproximativ 800m de la km 9,5 ;
- capacitatea de operare
- lungime pistă – 2500m ;
- lăţime pistă – 45m ;
- greutate maximă pe roata izolantă – 21 to.
- tipuri de aeronave ce pot opera pe pistă
- maxim AIRBUS 300
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică
6.1. Zonele industrializate/ramuri
Parc industrial în municipiul Satu Mare
Localizare geografică:
Regiune: NORD-VEST
Judeţ: SATU MARE
Localitate: SATU MARE
Regiunea de derulare a proiectului este Regiunea de Dezvoltare Nord Vest a României, în judeţul Satu Mare.
Judeţul Satu Mare este situat la marginea de nord-vest a României în zona de contact a Câmpiei Tisa cu Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan. Frontierele naţionale sunt: la nord - Ucraina, iar la vest - Ungaria. Judeţele limitrofe sunt: Maramureş, la est, Sălaj, la sud-est şi Bihor la sud. Situat la 8 km de graniţa cu Ungaria şi la 40 de km la graniţa cu Ucraina, municipiul Satu Mare este un dintre cele mai semnificative centre economice fiind la o distanţă de mai puţin de 50 km de proiectatul coridor european nr. 5: Trieste – Kiev, în prezent în construcţie şi extindere (autostrada M3 – Budapesta). Distanţa faţă de cele mai apropiate capitale europene ale municipiului Satu Mare este: Bucureşti – 620 km, Budapesta – 360 km şi Viena – 520 km.
Suprafaţa terenului alocat acestui obiectiv prin Hotărârea Consiliului Local nr. 54/30.09.1999 este de 69,54 ha. Terenul este situat în zona de sud a municipiului, pe Bulevardul Lucian Blaga, urmând a fi separat de zona de locuit Curtuiuş printr-o perdea vegetală de protecţie.
Puncte forte:
• Acces direct la DN19A (Zalau - Cluj Napoca);
• Apropiere de doua puncte de trecere a frontierei (14 km de Petea- Ungaria-Uniunea Europeana; 46 km de Halmeu-Ukraina-Polonia- Tarile Baltice);
• Acces rutier direct la Statia CFR Satu Mare Sud (terminal de containere);
• Apropiere (5 km) de Aeroportul Satu Mare(cu trafic international);
• Acces la : DN19A (axa est-vest), DN19 (axa sud-nord).
Descriere generală a proiectului:
Parcul industrial este ansamblul unui spaţiu delimitat teritorial unde se pot dezvolta activităţi investiţionale, de producţie industrială sau servicii, care să dezvolte facilităţi pentru afaceri şi industrie în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regională. Pentru evitarea amplasării haotice pe teritoriul municipiului a obiectivelor de investiţii cu caracter industrial s-a recurs la ideea realizării acestui proiect prin echiparea completă cu infrastructură a unei suprafeţe de 69,54 ha, disponibil pentru amplasarea de obiective industriale.
Situată în zona de sud a municipiului, la sud de zona de locuinţe denumită Curtuiuş şi la nord de canalul Homorod, are suprafaţa totală de 69,54 ha .
Conform Cărţii Funciare proprietarul tabular al terenului este oraşul Satu Mare, categoria de folosinţă pana la momentul începerii lucrărilor fiind de păşune.
Împărţirea suprafeţei de 69,54 ha s-a făcut într-un număr de 18 parcele având suprafaţa între 1,25 ha şi 6,9 ha. Bilanţul teritorial este următorul:
SUPRAFAŢA TOTALĂ ALOCATĂ: 69,54 ha
- suprafaţa loturilor industriale: 59,91 ha
- drumuri, trotuare şi zone verzi: 8,41 ha
- gospodăria de apă: 0,32 ha
- staţia de transformare 110/20 kV 0.48 ha
- staţie reglare gaze naturale 0.12 ha
Componentele proiectului sunt:
a) Construirea reţelei de drumuri; drum principal în lungime de 1,5 km şi străzi secundare 1,7 km
b) Construirea reţelei de apă; 3,2 km lungime; gospodărie de apă
c) Construirea reţelei de canalizare; canalizare ape reziduale şi ape pluviale 3,2 km; staţie de pompare ape uzate
d) Construirea reţelei de gaze naturale; reţele de incintă 3,2 km; staţie de reglare gaz de medie presiune
e) Construirea staţiei de transformare 110/20 kV si a reţelei de alimentare cu energie electrică; staţie de transformare 110/20 kV, linie electrica subterana, 2 posturi de transformare de 250 kVA; retea de iluminat public 3,2 km.
f) Activitate de promovare a obiectivului în vederea atragerii de investitori.
Obiective:
Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea economică durabilă a municipiului Satu Mare şi a zonei limitrofe (comunele Ardud, Viile Satu Mare şi Păuleşti). Circumscrise acestui obiectiv principal sunt: rezolvare problemelor cu dotările edilitar-gospodăreşti ale cartierului de locuinţe din zonă şi majorarea bugetului local prin suplimentarea surselor acestuia.
Scopul proiectului:
Scopurile proiectului sunt:
1. Echiparea cu dotări edilitare a unei suprafeţe de aprox. 69 ha, astfel încât să ofere condiţiile necesare potenţialilor investitori pentru a-şi stabili afacerile în Satu Mare.
2. Crearea a unui număr de 5.000 de noi locuri de muncă, într-un interval de 4 ani de la începerea construcţiei, în zona industrială.
3. Suplimentarea bugetului Consiliului Local Satu Mare cu 8% anual, timp minim 8 ani, prin majorarea capitalului de venituri din impozit pe salarii.
Consiliul Local a aprobat in data de 24.02.2005 prin hotararea nr. 20 inceperea negocierilor privind ocuparea parcelelor care vor putea fi concesionate pe o perioada de 49 de ani.
Fondul funciar
Pe raza unicipiului Satu Mare există un număr total de 10323 terenuri agricole utilizate pentru obţinerea producţiei agricole vegetale şi care, după modul de folosinţă, se prezintă astfel:
- Terenuri arabile 8779
- Păşuni 899
- Fâneţe 634
- Vii 2
- Livezi 9
Fondul forestier format din păduri şi alte terenuri forestiere cuprinde un număr de 1753 poziţii.
SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 6
SUPRAFAŢA RECOLTATĂ ŞI PRODUCŢIA OBŢINUTĂ, APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR, AMENDAMENTELOR ŞI PESTICIDELOR, PLANTĂRILE ŞI DEFRIŞĂRILE DE VII ŞI POMI ÎN ANUL 2012 ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 7
EVIDENŢA UTILAJELOR, INSTALAŢIILOR ETC. PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 8
CONSTRUCŢII AGRICOLE SUNT PREZENTATE ANEXA NR. 9
Creşterea animalelor
Pe teritoriul sunt dezvoltate sectoarele zootehnic, piscicol şi apicol. Creşterea animalelor se desfăşoară în ferme zootehnice şi piscicole cu capital de stat şi/sau privat, precum şi în gospodării individuale.
EFECTIVE ANIMALE OPERATORI ECONOMICI DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI SATU MARE ÎN ANUL 2012 SUNT PREZENTATE ÎN ANEXA NR. 10
EFECTIVE ANIMALE ÎN GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE SUNT PREZENTATE ÎN ANEXA NR. 11
6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare.
FIŞA OBIECTIVULUI DEPOZIT OMV PETROM
Domeniul de activitate : depozitare şi comercializare produse petroliere
Suprafaţa construită/desfăşurată : AC= 13937 m2 / Ad = 15825 m2
Cantitatea de substanţe periculoase folosite: benzină – 2780 mc, motorină – 4440 mc, aditivi – 4 mc;
Loc de depozitare:
R 1 – cilindric vertical Dn = 12,60 m; H = 11,50 m; Capacitate 1000 mc.; tip produs benzină
R 2, R 3 – cilindric vertical Dn = 12,60 m; H = 11,50 m; Capacitate 1000 mc.; tip produs motorină
R 4, R 5, R 6, R 7 – cilindric vertical, Dn = 8,60 m; H = 7,80 m; Capacitate 400 mc.; tip produs benzină
R 8, R 9, R 10 – cilindric orizontal, Dn = 2,40 m; H= 10,60 m; Capacitate 60 mc.; tip produs benzină
R 26, R 27, R 28, R 29 – cilindric orizontal, Dn = 2,40 m; H = 10,60 m; Capacitate 60 mc.; tip produs motorină
R 30 – cilindric vertical, Dn = 15,40 m; H = 12,50 m; Capacitate 2000 mc.; tip produs motorină
Parc rezervoare:
Rezervor R1, R2, R3 tip metalic vertical, capacitate 1000 mc.
Cuva de retenţie confecţionată din pământ având L = 68 m, l = 20 m, h = 1 m, Nr. Rezervoare în cuvă = 3;
Rezervor R4, R5, R6, R7 tip metalic vertical, capacitate 400mc.
Cuva de retenţie confecţionată din pământ având L = 68 m, l = 18 m, h = 1 m, Nr. Rezervoare în cuvă = 4;
R 8 – R 19 tip metalic orizontal, capacitate 60 mc.
Cuva de retenţie confecţionată din pământ având L = 68 m, l = 20 m, h = 1 m, Nr. Rezervoare în cuvă = 12 din care 9 sunt blindate şi scoase din uz;
Rezervor R 26, R 27, R 28, R 29, tip metalic orizontal, capacitate 60 mc. şi R 30 tip metalic vertical, capacitate 2000 mc.
Cuva de retenţie confecţionată din pământ având L = 45 m, l = 27 m, h = 1 m, Nr. Rezervoare în cuvă = 5;
Instalaţii speciale de stingere cu apă :
- instalaţii fixe de răcire cu apă pulverizată – la rezervoarele R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R30
- 3 tunuri cu apă TAS 3000 pentru rezervoarele R1, R2, R3, R4, R26, R27, R28, R29, R30.
Alte instalaţii de stingere (spumă): - instalaţii fixe de stingere cu apă aeromecanică la rezervoarele R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R30
Hidranţi exteriori : 16
Alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor(rezervă apă, pompe): 3 rezervoare (1300 mc) alimentate din reţeaua oraşului;
Utilaje: 1 motopompă tip FOX III, debit 4400 L/min.; 2 electropompe tip SADU 80, QI=80mc/h, P= 40kw; 1 electropompă tip THERMA 180, Qi= 200 mc/h, P= 75 kw.
Stocuri de produse de stingere: spumogen lichid = 3700 l.
SPAŢII DE DEPOZITARE
|Denumire |Amplasa-ment |Natura |Capacitatea de |Posibilităţi |Utilaje pentru |Rampe de |Căi de acces |
|(felul materialelor de depozitare) | |materialelor de |depozitare (pe) |de |încărcare/descărcare |încărcare/ | |
| | |constr. , felul |tip de produs |transp.(auto,| |descărcare | |
| | |constr. |tone, tone/m2 |CF)/ | | | |
| | |(Ne)protejată | |capacitate de| | | |
| | |(Ne)îngropată | |aprovizionare| | | |
| | | | |zilnică | | | |
| |
|S.C Marcelos S.R.L |
|S.C. Panda Lux S.R.L. |
|S.C Marcelos S.R.L |
|SC |Satu Mare-Str. |Cărămidă-protejat |500 |
|Mobipan |Careiului nr. 92 | | |
|SA | | | |
| | | |Oţel |Fontă |PE |Azbociment |Alte materiale |
|1. |200 - 1000 |593 |593 | | | | |
|2. |150 - 500 |1895 | | | |1895 | |
|3. |500 - 800 |11145 | | | | |PREMO |
| | | | | | | |11145 |
|4. |100 - 300 |721 | | |721 | | |
|5. |300 - 800 |6669 | |6669 | | | |
|Total |21023 |593 |6669 |721 |1895 |11145 |
Staţia de tratare – Uzina de apă Mărtineşti
Amplasată pe drumul Satu-Mare – Odoreu, imediat după ieşirea din oraş, pe partea dreaptă a drumului, uzina de apă se compune din:
a) Cămin de intrare
b) Debitmetrie
c) Aerare
d) Filtre treapta I (eliminarea fierului)
e) Filtre treapta II (eliminarea manganului)
f) Instalaţia de clorinare
g) Staţiile de tractare şi recilculare a apei tehnologice
REZERVOARE DE ÎNMAGAZINARE
|Nr. Crt. |Capacitate rezervor mc |Tip rezervor |Amplasare |
|1. |2.000 |îngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|2. |5.500 |îngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|3. |1.100 |îngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|4. |1.600 |îngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|5. |800 |îngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|6. |10.000 |semiîngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|7. |10.000 |semiîngropat |Uzina de apă Mărtineşti |
|8. |5.000 |suprateran |Reţea distribuţie Satu Mare, Str. |
| | | |Fagului nr. 11 |
|9. |5.000 |suprateran |Reţea distribuţie Satu Mare, Str. |
| | | |Fagului nr. 11 |
7.4. Reţeaua de distribuţie a apei
REŢELE DE DISTRIBUŢIE:
|Nr. |Dn mm |Lungime m |Material |Vechime reţele (ani) |
|Crt. | | | | |
| | | |OL |
|Populaţie |42361 |42356 |99,98 |
|Instituţii |454 |454 |100 |
|Intreprinderi |143 |142 |99,30 |
|Alţi consumatori |1686 |1678 |99,52 |
|Total |44644 |44630 |99,96 |
99% din populaţia municipiului Satu Mare este branşată la reţeaua publică de alimentare cu apă
Cantitate de apă vândută în anul 2012 în municipiul Satu Mare (mc)
|Populaţie |Instituţii |Op.economici |Alţi consumatori |Vândut total |
| | | |(SRL, COMERŢ, etc.) | |
|3.841.885 |465.399 |367.675 |485.608 |5.160.567 |
7.5. Sistemul de canalizare a municipiului Satu Mare
Sistemul de canalizare se compune din:
- reţea de canalizare (inclusiv canale colectoare) în lungime de 214,732 km;
- staţii de pompare ape uzate – 8 buc.;
- staţie de epurare având capacitatea de 900 l/s;
Reţeaua existentă de colectare a apelor uzate acoperă aproape toată aria desfăşurată a oraşului, deservind aproximativ 96% din populaţie, majoritatea instituţiilor, clădirilor comerciale şi industriale din Satu Mare. Cu excepţia a două zone de blocuri (estimate la aproximativ 10% din bazinul de recepţie), sistemul este proiectat în totalitate unitar, adică să primească atât ape uzate cât şi pluviale.
Sistemul colectează apele uzate într-o singură staţie de tratare a apelor uzate care este situaţă pe malul de nord al râului Someş, în partea de vest a oraşului.
Reţeaua de canalizare existentă este realizată din conducte de beton, PVC şi polietilenă având o lungime de 183,339 km. Canalele colectoare au o lungime de 31,393 km.
ELEMENTE TEHNICE ALE STAŢIILOR DE POMPARE PENTRU APE UZATE:
|Nr. Crt. |Tip pompă |Buc. |Q |H |P |
| | | |(mc/h) |(m) |(kW) |
|I. S.P. STRAND |
|1. |Flygt NP 3202 LT 610 |3 |900,00 |9,57 |30,00 |
|2. |Flygt NP 3127 181 MT code 437 |3 |200,00 |7,21 |5,90 |
|II. S.P. BEBEL |
|1. |Flygt NP 3202 180 LT 610 |1 |900,00 |11,0 |37,00 |
|2. |Flygt NP 3356 665-610 |2 |1800,00 |11,0 |75,00 |
|3. |Flygt NT 3151 181 code 435 |4 |200,00 |7,8 |7,50 |
|III. S.P. FABRICII |
|1. |Flygt NP 3202 180 LT |2 |900,00 |11,32 |37,00 |
|2. |Flygt NP 3356 665.32-610 |1 |900,00 |11,32 |90,00 |
|3. |Flygt NT 3127.181 MT code437 |3 |200,00 |7,67 |5,90 |
|IV. S.P. MICRO 17 |
|1. |Flygt NT 3202 LT code 612 |3 |900,00 |9,80 |30,00 |
|2. |Flygt NP 3153 LT code 412 |3 |300,00 |8,00 |9,00 |
|V. S.P. CARPAŢI II |
|1. |Flygt NP 3153.181 MT code 432 |2 |200,00 |13,72 |13,50 |
|2. |Flygt NP 3171 MT code 433 |2 |280,00 |13,72 |15,00 |
|VI. S.P. VULTURULUI |
|1. |Flygt HT 462/3300 |3 |396 |35 |54 |
|2. |Flygt MT 630/3201 |1 |400 |15 |22 |
|VII. S.P. SOARELUI |
|1. |Flygt NP 3153.181 MT code 434 |2 |200,00 |8,35 |9,00 |
|2. |Flygt NP 3171,181 MT code 412 |2 |280,00 |8,35 |13,50 |
|VIII. S.P. SUD |
|1. |DVR 2 (6000 V) |2 |2100 |9 |320 |
|2. |Flygt CT 3231 665 |3 |750,00 |28,97 |85,00 |
|3. |Flygt CT 3231 605 |2 |575,00 |28,97 |70,00 |
|4. |Flygt PL 7081.765 |1 |5000,00 |10,00 |200,00 |
STAŢIA DE EPURARE A MUNICIPIULUI SATU MARE
Este amplasată pe malul drept al râului Someş. Datorită faptului că staţia de epurare nu îndeplinea standardele europene în anul 2006 s-a început reabilitarea staţiei.
În urma ultimei dezvoltări, capacitatea proiectată a staţiei este de 900 l/s epurare mecanică şi biologică.
Instalaţiile principale ale Staţiei de Epurare a Apei Uzate Satu Mare sunt următoarele:
- Camera deversoare;
- Grătare pentru apa uzată;
- Staţia de pompare a apei uzate şi a apei pluviale;
- Desnisipator;
- Canal de măsurare debit la intrare;
- Separator de grăsimi;
- Camera de distribuţie la decantorul primar;
- Decantoare primare;
- Puţul colector de nămol de la decantoarele primare;
- Puţul colector de spumă de la decantoarele primare;
- Staţia de pompare pentru nămolul primar;
- Camera de distribuţie de la bazinele de aerare;
- Bazinele de aerare;
- Decantoarele secundare;
- Staţie de pompare pentru nămolul recirculant şi în exces;
- Camera de distribuţie a apei tratate;
- Canal de măsurat debit la ieşire;
- Canal de dezinfecţie;
- Bazin tampon pentru nămol amestecat;
- Bazin tampon pentru nămol fermentat;
- Staţia de pompare pentru nămolul amestecat şi îngroşat;
- Rezervoare de fermentare a nămolului;
- Schimbător de căldură;
- Gazometru;
- Arzător de gaz;
- Camera de îngroşare şi deshidratare a nămolului;
- Depozit de stocare în caz de urgenţă a nămolului deshidratat:
Numărul racordurilor la reţeaua publică de canalizare este de 12.990 reprezentând 43.347 utilizatori (contracte:
|Categorie utilizatori |Număr utilizatori |
|Populaţie |41243 |
|instituţii |428 |
|Op. economici |119 |
|Alţi consumatori |1557 |
|Total |43347 |
96% din populaţia municipiului este racordată la reţeaua publică de canalizare.
CANTITATE APĂ CANALIZATĂ ÎN ANUL 2012 ÎN MUNICIPIUL SATU MARE:
|Populaţie |Instituţii |Op.economici |Alţi consumatori |Total canalizat |
|3.699.143 |1.266.545 |995.951 |602.562 |6.564.201 |
Sistem alimentare cu apă
|Nr. |Denumirea sursei |Tipul aducţiunii |Lungime conductă |Capacitate mii mc/oră|Staţia de epurare |
|Crt. | | |km | | |
| | | | | |Tipul |Capacitate |
| | | | | | |l/oră |
|1. |Front de captare |Aducţiune apă brută |21,023 |3,24 |-aerare |2.160.000 |
| |Mărtineşti - Micula |din conducte oţel, | |(900 l/s) |- filtrare pt. deferizare |(600 l/s) |
| | |fontă, PE, PREMO, | | |demanganizare | |
| | |azbociment | | |- clorinare | |
7.6. Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termică
Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:
- două staţii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă presiune Baia Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului;
- mai multe staţii publice de sector şi o serie de staţii industriale care asigură reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă.
Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 367,193 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC.
Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 11539 buc., iar 653 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici.
Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic.
Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată e către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare fiind Centru Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.
Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare- măsurare.
Modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în ultimii 2 ani (înlocuiri conducte şi branşamente în 2011 şi 2012):
Total: 36,378 km reţea, din care
Conducte: 25,270 km
Branşamente: 11,108 km.
Alimentarea cu căldură a municipiului Satu Mare s-a realizat până în 2001 prin reţelele publice subterane de agent termic, preparat în 28 centrale termice de cartier, funcţionând cu combustibil gazos, situaţia fiind identică şi pentru apa caldă menajeră. În zona centrală existau 2 sisteme de termoficare locală.
În prezent municipiul este complet deconectat de la acest sistem de încălzire a locuinţelor, încălzirea făcându-se de către locatari cu surse proprii ca: centrale de apartament, convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid sau solid.
Alimentarea cu energie electrică
Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,, Transilvania Nord” cu sediul în Cluj- Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente:
- 5 staţii de transformare - staţia 110/6 kV Satu Mare 1
- staţia 110/6 kV Satu Mare 2
- staţia 110/6 kV Abator
- staţia 110/20 kV Carpaţi
- staţia 110/20 kV Satu Mare 5
- 12 puncte de transformare
- 154 posturi de transformare
- 192,3 km linii electrice aeriene
- 532 km linii electrice subterane
Tot pe teritoriul municipiului se află Staţia Vetiş de 220 kV/110kV/20kV aflată în gestiunea Transelectrica SA-ST Cluj, dar liniile electrice aeriene alimentate de aceasta se găsesc în gestiunea SDFEE Satu Mare.
Pe întreg arealul deservit sunt înregistraţi un număr total de 50.144 consumatori din care mari consumatori 52; mici consumatori 3.276; consumatori casnici 46.816.
7.7. Salubrizare şi întreţinere zone verzi
În municipiul Satu Mare serviciile de curăţenie a oraşului, deservirea populaţiei în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere sunt asigurate de firma S.C. Florisal S.A., care colectează:
- începând cu luna mai 2012 se face colectarea duală (fracţiune „UMED” şi fracţiune „USCAT”) al deţeurilor menajere conform unui program zilnic de colectare;
- colectare selectivă a deşeurilor de ambalaj din plastic, al deşeurilor de ambalaj de sticlă şi al deşeurilor de hârtie şi carton – din cele 35 de puncte de colectare selectivă, precum de la instituţiile din municipiu pe baza unui program stabilit.
- colectarea deşeurilor vegetale de pe domeniul public unde firma execută întreţinerea zonelor verzi, cât şi din gospodării în perioada martie-mai şi octombrie-noiembrie.
- colectarea deşeurilor din construcţii, etc.
În anul 2012 de pe raza municipiului Satu Mare s-au colectat următoarele cantităţi de deşeuri:
- deşeuri menajere – 26.209,42 tone din care fracţiune „USCAT” (deşeuri reciclabile) 427,94 tone;
- deşeuri de ambalaj PET – 284,344 tone;
- deşeuri de hârtie + carton – 114,401 tone;
- deşeuri de ambalaj de sticlă – 101,220 tone;
- deşeuri biodegradabile – 1488 tone;
- deşeuri din construcţii 1800 tone.
Activitatea de colectare a deşeurilor, respectiv de salubrizare a municipiului se execută cu ajutorul unui parc de utilaje, din care cele mai importante sunt:
- autocompactoare -21 buc.
- tractor cu remorcă -14 buc.
- autobasculantă -1 buc.
- abrolkiper (pt. prescontainere de 20 mc) -2 buc.
- greifere -3 buc.
- automăturătoare -4 buc.
- autostropitoare -2 buc.
Rampa de reziduri (depozitul ecologic) de la Doba, celula nr.1, cu o suprafaţă de 5 ha, funcţionează începând cu luna iunie 2011 şi este prevăzută cu drum de acces pentru autogunoierele din dotare. Drumul de acces are o lungime de 7.998 de metri, iar valoarea lucrărilor se ridică la 5,2 milioane de lei. Valoarea întregului proiect al gropii ecologice este de peste 117 milioane de lei din care 86,5 milioane din partea Ministerului Mediului şi 30,5 milioane de lei din partea Consiliului Judeţean Satu Mare.
Frecvenţa de ridicare – colectarea şi transportul rezidurilor menajere se realizează după un program de colectare pe străzi, pe zile calendaristice şi pe fiecare cartier.
Parcul de utilaje este în permanenţă extins şi modernizat prin achiziţionarea de noi utilaje specifice activităţii. Astfel în ultimii doi ani parcul de utilaje a fost extins cu 3 buc. Autocompactoare, două utilaje specifice pentru colectarea selectivă. Deasemenea pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor s-au realizat 209 puncte gospodăreşti îngrădite şi acoperite.
INVENTARUL SPAŢIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTAT ÎN ANEXA NR. 13
FIRMELE CARE ÎNTRAŢIN SPAŢIILE VERZI DIN MUNICIPIUL SATU MARE
|Nr. |Spaţii verzi în întreţinere |Firma |Persoana de contact |Telefon |
|Crt. | | | | |
|1 |PARC UFO |S.C.GARDEN DESIGN S.R.L. |KOVACS ENIKO |0744547401 |
| |INTRĂRI ÎN ORAŞ | | |FAX 0261710647 |
| |PARC MIC | | | |
| |PARC VASILE LUCACIU | | | |
| |FÂŞII DE STRĂZI | | | |
| |INSULE SPITAL JUDEŢEAN | | | |
| |SCUAR PRAHOVA /PRAHOVEI | | | |
| |SCUAR ARINULUI | | | |
| |ZONA OITUZ | | | |
| |DARIU POP | | | |
| |CAREIULUI | | | |
|2. |GRADINA ROMEI |S.C. METAPLANT S.R.L. |DEMETER GABRIELA |0745928172 |
| |AUTOGARA | | |FAX 0261744744 |
| | |S.C. NASTAND S.R.L. |SILAGHI ANDREI |0744789443 |
| | | | |FAX 0361401516 |
|3. |PARC GEORGE BOITOR |S.C. GRADINI ORNAMENTALE S.R.L.|CIONCA MARIUS |0744368078 |
| |PARC SOARELUI | | |FAX |
| |PARC BRANDUSA | | |0361409880 |
| |PARC LINISTII | | | |
| |DIG-MAL SOMES M16 | | | |
|4. |PARC EROII REVOLUTIEI |S.C. FLORISAL S.R.L. |PUSCAS VASILE |0744384954 |
| |PARC LIBERTATII | | |FAX 0261712357 |
| |TURNUL POMPIERILOR | | | |
| |PARC VIITORULUI | | | |
| |PARC SOARELUI | | | |
| |PARC ANL | | | |
| |B-UL CLOSCA | | | |
|5. |PARC TITULESCU |S.C. METAPLANT S.R.L. |DEMETER GABRIELA |0745928172 |
| |SCUAR AUREL VLAICU | | |FAX 0261744744 |
| |PARC BALCESCU COSBUC | | | |
|6. |TAIERI ARBORI |S.C. IUNIPERIUS S.R.L. |PAVAL CLAUDIU |0361802987 |
| |TAIERI CORECTIE | | |0744785273 |
| | | | |FAX 0261712594 |
7.8. Transportul Public Local
Transportul Public Local de călători este asigurat in Satu Mare de catre S.C. TRANSURBAN S.A, înfiinţată la 1 ianuarie 2006 prin hotărâre a Consiliului Local, acţionarul majoritar fiind municipiul Satu Mare. Prin această hotărâre Consiliul Local îi concesionează activitatea de transport public din municipiu şi patrimoniul public aferent acestuia, patrimoniu preluat de la R.A. COMUNALA SATU MARE, unde transportul local funcţiona ca o secţie.
Transportul în comun se realizează cu un parc activ de 41 de autobuze articulate, medii şi midibuze, deservind un numar de 19 trasee urbane şi 2 trasee suburbane, acoperind astfel toate zonele de interes public şi industrial ale municipiului şi localităţilor învecinate.Totodată s-au înfiinţat curse regulate speciale pentru diferiţi agenţi economici, respectiv pentru Parcul Industrial Sud.
Cu sprijinul Primăriei, s-a demarat activitatea de achiziţionare a 15 autobuze moderne. De asemenea, în urma unor investiţii din surse proprii este în dezvoltare activitatea de intreţinere, reparaţii şi verificări a autovehiculelor, altele decât autoturisme, dorindu-se în acest fel să se poată deservi şi terţi clienţi posesori de autobuze şi camioane.
Din luna februarie 2007 , în urma unor lucrări de modernizare se prestează serviciul de spălări auto (inclusiv camioane) pentru terţi.
DOTARE AUTO TRANSURBAN:
|PARC ACTIV DE AUTOBUZE: |
|Nr. Crt. |Marca |Buc. |
|1. |UDM 112 |2 |
|2. |IKARUS 260 |5 |
|3. |IKARUS 280 |6 |
|4. |MITSUBISHI PRESTIJ CITY BUS |10 |
|5. |KAROSA B932 E |3 |
|6. |IRISBUS CITELIS |15 |
|UTILAJE DIN DOTARE |
|1. |AUTOUTILITARĂ CAMION MARCA ROMAN-LUGOMET (CU PLATFORMĂ RIDICĂTOARE PENTRU |1 |
| |INTERVENŢII LINII TROLEZBUZ) | |
|2. |TRACTOR U650 DOTAT CU LAMĂ PENTRU ZĂPADĂ | |
HARTA TRASEELOR DE AUTOBUZE DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 14
POSIBILITĂŢI DE CAZARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
7.9. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de sinistraţi
|Nr. |Liceu /Şcoală Grădiniţă |Suprafaţa totală mp |Sală de sport |Posibilităţi de cazare (Internat |Capacitate |Capacitate băi / |Observaţii |
|Crt. |Adresa / nr. trelefon | |Suprafaţă mp |) nr . Încăperi / paturi |preparare / servire|duşuri (nr. pers./ zi | |
| | | | | |hrană (nr porţii / |) | |
| | | | | |zi ) | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|1 |Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi |5488 |667 |23 camere 136 paturi |140 porţii / zi |26 duşuri | |
| |Satu Mare str. Crişan nr.1 tel: | | | | |130 persoane / zi | |
| |0261-730517 | | | | | | |
|2 |Colegiul Tehnic de Transporturi şi |12.724 |262.5 |20 camere / 80 paturi |500 porţii / zi |8 duşuri / | |
| |Telecomunicaţii "Ion I.C. Brătianu" SM| | | | |150 persoane / zi | |
|3 |LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHANN |4963 |1785 |70 |300 |70 | |
| |ETTINGER" B-DUL CLOSCA NR.72; | | | | | | |
| |TEL.0261722185 | | | | | | |
|4 |COLEGIUL NATIONAL KÖLCSEY FERENC, STR.|9006 |170 |22 paturi - 4 camere |230 porţii / zi |7 persoane / zi | |
| |MIHAI EMINESCU NR.1(colegiu), | | | | | | |
|5 |Şcoala cu clasele I-VIII "Dr. Vasile |960 |1220 |0 |0 |6 | |
| |Lucaciu" clădirea A, Satu Mare str. | | | | | | |
| |Rodnei nr. 64, 0361408977; 0361408978 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|6 |Şcoala cu clasele I-VIII "Dr. Vasile |719,98 |63 |0 |0 |0 | |
| |Lucaciu" clădirea B, str. Wolfenbuttel| | | | | | |
| |nr. 6, 0361804671 | | | | | | |
|7 |Scoala Gimnaziala Lucian Blaga Satu |Cladirea A - 5583 , |490 |0 |0 |0 |0 |
| |Mare,str. Ion Vidu. Nr.51-53, |Cladirea B - 1074,94 | | | | | |
| |tel.0261.766936 | | | | | | |
|8 |Scoala Gimnaziala Nr.11 Satmarel, |782,53 |0 |0 |0 |0 |0 |
| |Cartier Satmarel, Satu Mare, tel | | | | | | |
| |0261.828080 | | | | | | |
|9 |Gradinita cu program normal, Nr.22 |216,35 |60 |0 |0 |0 |0 |
| |Satmarel, Cartier Satmarel, Satu Mare,| | | | | | |
| |te.0261.828080 | | | | | | |
|10 |Colegiul National Ioan Slavici Satu |7,526.65 |757.84 |0 |0 |145 | |
| |Mare | | | | | | |
|11 |Gradinita cu Program Prelungit nr.6 |972 |15 |15 camere / 150 paturi |300 |6 băi | |
| |Satu Mare, Str. Luceafărului nr.23, | | | | | | |
| |tel: 0261768508 | | | | | | |
|12 |Gradinita cu Program Prelungit nr.2 |426 |0 |7camere /100 paturi |200 |1 baie fara dus | |
| |Satu Mare, Str. Ioan Slavici nr 4, | | | | | | |
| |tel: 0261712048 | | | | | | |
|13 |Gradinita cu program prelungit nr 13 |1756 |0 |140 paturi |140 |140 | |
| |Satu Mare, aleea Milcov nr 4 tel | | | | | | |
| |0361405540 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|14 |Liceul Tehnologic Constructii de |2694.44 |181.2 |0 |0 |0 | |
| |Masini "UNIO" Satu Mare, str. Mihai | | | | | | |
| |Eminescu, nr. 1, tel/fax: 0361401093 | | | | | | |
|15 |Gradinita cu Program Prelungit Nr.33, |1536,54 |0 |8 camere / 200 paturi |200 |0 | |
| |Str.Somesului,Satu Mare, 0261762962 | | | | | | |
|16 |ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ" SATU |3168,8 |525 |0 |0 |0 | |
| |MARE/Str. Someşului nr. 6/ 0261761287 | | | | | | |
|17 |Gradinita cu Program Prelungit "14 Mai|1730 |72 |175 |175 |0 | |
| |" Satu Mare, Al. Gladiolei Nr. | | | | | | |
| |14,tel/fax 0261/768696 | | | | | | |
|18 |Gradinita cu Program Prelungit "14 |1076 |0 |18 |0 |0 | |
| |Mai" Satu Mare, str. Botizului Nr. | | | | | | |
| |61/A, tel/fax 0261/737007 | | | | | | |
|19 |Scoala Gimnazial Nr.10 Satu Mare |1524,80 |232.57 |0 |0 |0 | |
| |Str.Ana Ipatescu nr.8 tel 0261/712585 | | | | | | |
|20 |Gradinita cu program prelungit Draga |2521,87 |180.05 |8 Sali / 55 canapele |200 |250 | |
| |Mea Satu Mare Str. Lucian Blaga nr 19 | | | | | | |
| |tel/fax.0261762963 | | | | | | |
| | | | | | | | |
| | | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|21 |ŞCOALA GIMNAZIALĂ"GRIGORE MOISIL" |3027 |572,56 |0 |0 |0 | |
|22 |ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, OCTAVIAN GOGA" |3574 |490 |0 |0 |0 | |
| |ALEEA POSTĂVARU NR. 3 | | | | | | |
|23 |GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT |1294 |95,10 |6 incaperi /185 paturi |190 |3 bai /185 persoane | |
| |DUMBRAVA MINUNATA SATAU MARE str. | | | | | | |
| |Gavril Lazar nr 21 ,tel/fax.0261715494| | | | | | |
|24 |Gradinita cu Program Prelungit Nr.11 |4896 |0 |200 |200 |0 | |
| |Satu Mare | | | | | | |
|25 |GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT |1800 |0 |210 |210 |0 |cladirea apartine |
| |MONDIALA, Str. Alexiu Berinde nr. 3-5,| | | | | |SC MONDIALA SA |
| |loc. Satu Mare | | | | | | |
|26 |Liceul Tehnologic de Industrie |3020 |69,16 |0 |0 |0 | |
| |Alimentară "George Emil Palade" Satu | | | | | | |
| |Mare | | | | | | |
|27 |Scoala Gimnaziala "Constantin |1530 |63 |0 |0 |0 | |
| |Brancoveanu" CORP A, str. | | | | | | |
| |C.Brancoveanu, nr. 6, telef. | | | | | | |
| |0261712528 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|28 |Scoala Gimnaziala "Constantin |440 |0 |0 |0 |0 | |
| |Brancoveanu" CORP B, str. | | | | | | |
| |C.Brancoveanu, nr. 6, telef. | | | | | | |
| |0261712529 | | | | | | |
|29 |COLEGIUL TEHNIC ELISA ZAMFIRESCU,B-DUL|3874,47 |632 |0 |0 |2/100/zi |Avem o cantina |
| |CLOSCA NR.48,0261722055 | | | | | |data in chirie pe |
| | | | | | | |o perioada de 5 |
| | | | | | | |ani ,contract |
| | | | | | | |vizat de Primarie |
| | | | | | | |Cantina a fost |
| | | | | | | |dezafectata iar |
| | | | | | | |firma a |
| | | | | | | |reabilitat-o |
|30 |Colegiul Naţional Mihai Eminescu -CORP|8340 |300 |0 |0 |114 | |
| |A | | | | | | |
|31 |Colegiul Naţional Mihai Eminescu -Corp|1381 |0 |0 |0 |0 | |
| |B | | | | | | |
|32 |Colegiul National Doamna Stanca Satu |3850 |254,21( 2 Sali) |0 |nu |30/zi | |
| |Mare Str.Stefan cel Mare nr.5 tel 0261| | | | | | |
| |714419, 712325 | | | | | | |
|33 |CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE |882 |56 |0 |0 |2 bai | |
| |INCLUZIVA str Alexandru I. Cuza Voda | | | | | | |
| |nr 8 Tel/fax 0361422132 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|34 |LICEUL REFORMAT SATU MARE/PIAŢA JEAN |4181,41 |359,84 |0 |0 |0 | |
| |CALVIN NR.2/ 0261710635 | | | | | | |
|35 |GRĂDINIŢA CU P.P. NR.24 SATU MARE/ |352 |0 |9 încăperi/ 85 paturi |85 porţii/zi |1 duş | |
| |Str. IOAN SLAVICI Nr.44/ 026113371 | | | | | | |
|36 |Scoala Gimnaziala Mircea Eliade |2312 |626 |0 |0 | | |
|37 |Liceul de Arte Aurel Popp P-ta Jean |5676 |0 |0 |0 |0 | |
| |Calvin, nr.10, 0261716123 | | | | | | |
|38 |Liceul de Arte Aurel Popp P-ta Jean |4014 |72 |0 |0 |0 | |
| |Calvin, nr.6, 0261716123 | | | | | | |
|39 | |936,68 |0 |12 Sali /175 paturi |175 |0 | |
| | | | | | | | |
| |GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 5/ | | | | | | |
| |SATU MARE, ALEEA TISA NR. 8 /TEL./FAX:| | | | | | |
| |0261759841 | | | | | | |
|40 | |175 |0 |3 Sali / 32 paturi |0 |0 | |
| |GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT | | | | | | |
| |CARITAS SATU MARE, BULEVARDUL CLOSCA | | | | | | |
| |NR. 68, TEL/ TAX: 0261759841 | | | | | | |
| | | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|41 |Colegiul Economic ,,Gheorghe Dragoş" |2640.18 |0 |0 |0 |0 | |
| |Satu Mare, bld. Henri Coandă, nr. | | | | | | |
| |1/0261-750440 | | | | | | |
|42 |Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” |4065 |900 |NU |NU |Băi | |
| |Satu Mare, Bulevardul Muncii, nr. 19, | | | | |32,5/zi | |
| |telefon 0361402475 | | | | | | |
|43 |Liceul Teologic Romano Catolic Ham |4003,00 |158 |0 |0 |0 | |
| |Janos Satu Mare | | | | | | |
|44 |GPP Ham Janos |3492,53 |0 |0 |0 |0 | |
|45 |Internatul Sf.Aloisiu |5083 |0 |26 camere (120 de paturi |120 portii/zi |8 dusuri(120 persoane)| |
|46 |Gradinita cu Program Prelungit Nr.1 |870 |0 |5 grupe/110 patuturi copii |110 |3 bai/fara dusuri | |
| |Satu Mare, Str.1 Decembrie 1918 | | | | | | |
| |Nr.9,Tel: 0261/714091 | | | | | | |
|47 |Structura-Gradinita cu Program Normal |800 |0 |0 |0 |3 bai | |
| |Nr.21 Satu Mare str. Lucian Blaga , nr| | | | | | |
| |121 tel 0261-762964 | | | | | | |
|48 |LICEUL CU PROGRAM SPORTIV |3,266 |1,385,5 |0 |0 |0 | |
| |Str. Ioan Slavici nr.43 | | | | | | |
| |SATU MARE | | | | | | |
| |telefon 0261717464 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|49 | |0 |1,673 |0 |0 |0 | |
| |SALA DE SPORT LPS | | | | | | |
| |Str. Ady Endre nr.15 | | | | | | |
| |SATU MARE | | | | | | |
| |Telefon 0261711120 | | | | | | |
|50 |GRĂDINIŢA P.P. GULIVER /SATU MARE, |CORP A 225,36 |0 |Corp A 8 încăperi/ 72 paturi |145 porţii/zi |1 duş | |
| |B-DUL V. LUCACIU NR.15/ 0261768296 |CORP B 197,44 | |Corp B 6 încăperi/ 58 paturi | | | |
|51 | |266,50 |0 |8 încăperi/ 74 paturi |90 porţii/zi |1 baie | |
| |GRĂDINIŢA P.P. SAMUS /SATU MARE, CALEA| | | | | | |
| |TRAIAN Nr.16/ NR.15/ 0261768254 | | | | | | |
|52 |Liceul Teologic Ortodox "Nicolae |970 |377 |0 |0 |0 | |
| |Steinhardt" Satu Mare, str.George | | | | | | |
| |Calinescu 51, 0261768418 | | | | | | |
|53 |Gradinita Liceului Teologic Ortodox |700 |0 |120 |120 |0 | |
| |"Nicolae Steinhardt" Satu Mare, | | | | | | |
| |str.Ilisesti 4, 0261768428 | | | | | | |
|54 | |7366 |1096 |0 |0 |0 | |
| |Colegiul Tehnic "Traian Vuia", Satu | | | | | | |
| |Mare, B-dul Closca, Nr.72/A; | | | | | | |
| |tel.0261721030 | | | | | | |
|0. |1 |2 |3 |4 |5 |6 |7 |
|55 |SCOALA GIMNAZIALA"BALCESCU PETOFI'SATU|3284 |614.22 |0 |0 |0 | |
| |MARE , ALEEA TROTUSULUI NR.2, | | | | | | |
| |0361402484 | | | | | | |
|56 |PJ Gradinita cu program prelungit |746,4 |30 |5 grupe/120 paturi |170 (la acest corp |2 bai, fara dusuri/100| |
| |Voinicelul, Str. Aurora E 21, tel.: | | | |de cladire se |copii | |
| |0261.745.955 | | | |prepara mancarea | | |
| | | | | |pentru GPP 17) | | |
|57 |AR Gradinita cu program prelungit nr. |746,4 |0 |5 grupe/120 paturi |100 |2 bai, fara dusuri/100| |
| |15, B-dul Muncii H 24, 0361.806.087 | | | | |copii | |
|58 |AR Gradinita cu program prelungit nr. |746,4 |30 |5 grupe/75 paturi |0 |2 bai, fara dusuri/100| |
| |17, Str. Aurora E 5, 0361.806.085 | | | | |copii | |
|59 |GRADINITA P.P.NR.9 Aleea tarnavei |1878 |36 |8 Sali de grupa/ 24 locuri/grupa |200 portii |300 pers / zi / 4 | |
| |nr.18 tel/fax 0361804852 | | |=192 | |dusuri | |
|60 | |267 |0 |5 incaperi 100 paturi |100 portii |1 dus | |
| |Gradinita cu program Prelungit 7 | | | | | | |
| | | | | | | | |
| |tel :0261-712252 | | | | | | |
|61 | |504 |0 |6 incaperi / 0 paturi |0 |0 | |
| |Gradinita cu program normal nr 15 | | | | | | |
ASIGURAREA SANITARĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE
|Adresă |Capacitate paturi |Nr. medici |Nr. cadre medii |Alte categorii |Capacitate |
|unitate| | | | |preparare /|
| | | | | |servire |
| | | | | |hrană – nr.|
| | | | | |porţii |
|2. |S.C. UNIO S.A. |530 / 476 |6360 |500 / 476 | |
| |- L.Blaga nr.5 |21 / 25 |348 |50 / 25 | |
| |- L. Blaga nr.35 | | | | |
|4. |HOTEL AURORA |109 / 201 |1728 |201 / 201 | |
| |- P-ţa Libertăţii nr.8 - | | | | |
|5. |POIANA CU FLORI |40 / 80 |640 |80 / 80 | |
| |( VILE ŞTRAND ) | | | | |
|6. |HOTEL LUX – Retezatului nr. |5 / 5(x2) |150 |10 / 5 | |
|7. |HOTEL DANA |51/ 100 |800 |202 / 100 | |
| |– Drum Carei nr.128 | | | | |
|8. |S.C. SAMOBIL S.A. – Ion Ghica 38 -|168 / 387 |2620 |387 / 387 | |
|9. |SPITALUL JUDEŢEAN I. |264 / 744 |13.800 |574 / 744 | |
| |- Ravensburg nr.1- | | | | |
|10. |SPITAL JUDEŢEAN II. |187 / 705 |11.810 |705 / 705 | |
| |- P-ţa Eroii Revoluţiei nr. 2-3 - | | | | |
|11. |SPITALUL DE PNEUMOFIZIOLOGIE |37 / 126 |1.002 |506 / 389 | |
| |- IALOMIŢEI NR. 9 - | | | | |
|35. |ŞTRAND TERMAL |55/123 |687 |246 / 123 | |
|36. |HOTEL ASTORIA |23/50 |600 |50/50 | |
| |M. Kogalniceanu nr. 1 | | | | |
|37. |City Hotel |39/70 |600 |70/70 | |
| |Vasile Lucaciu nr. 42 | | | | |
|38. |Motel Select |25/50 |700 |50/90 | |
| |Gellert Sandor nr 2 | | | | |
|39 |Vila Bodi |9/16 |- |16/16 | |
| |P-ta Libertãtii nr. 5 | | | | |
SITUAŢIA LOCUINŢELOR FOND DE STAT ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 15
Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă.
Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.
HARTA CU TIPURILE DE RISC SPECIFICE MUNICIPIULUI SATU MARE ESTE PREZENTATĂ LA ANEXA NR. 16
Operatori economici/instituţii publice catalogaţi din punct de vedere al riscurilor
|Denumire |Riscuri |
| |c |id |
|I |Cutremurul nu este perceput decat de putine persoane aflate in|Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se afla sub limita |
| |conditii favorabile |sensibilitatii oamenilor |
|II |Se simte de putine persoane, in special de cele ce se gasesc |Miscarea foarte slaba, resimtita numai de persoanele care locuiesc la |
| |la etajele superioare ale cladirilor |etajele superioare |
|III |Se percepe in interiorul cladirilor, mai pronuntat la etajele |Se produc oscilatii slabe, similare celor produse de circulatia |
| |superioare. Durata poate fi apreciata. |autocamioanelor usoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din |
| | |interiorul locuintelor. |
|IV |In timpul zilei este resimtit de multe persoane care se afla |Cutremurul este destul de puternic, vibratii similare celor produse de |
| |in interiorul cladirilor. In exterior putin perceptibil. |circulatia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum si |
| | |lichidele din vase oscileaza. |
|V |Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare degradari ale |Se percepe de toate persoanele din interiorul locuintelor si de |
| |tencuielilor, iar unele obiecte instabile se rastoarna. |majoritatea celor din exterior. Obiectele usoare, nefixate, se rastoarna.|
|VI |Miscarea este simtita de toata lumea producand panica. |Miscarea este simtita in intregime producand panica. Obiectele grele se |
| |Tencuiala cade, cladirile sufera avarii. Avarii neinsemnate la|deplaseaza. |
| |cladirile slab executate. |Degradari moderate in elementele nestructurate ale constructiilor. |
|VII |Produce panica, iar oamenii parasesc locuintele. Avarii usoare|Cutremurul produce panica, iar majoritatea oamenilor parasesc locuintele.|
| |pana la moderate la structurile de rezistenta obisnuite. |In cladirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri. |
| |Avarii considerabile la constructiile slab executate sau |In constructiile proiectate si executate corespunzator se inregistreaza |
| |necorespunzator proiectate. Cosurile se prabusesc. |degradari moderate. Cosurile de fum se disloca puternic sau cad. |
|VIII |Avarii usoare la structurile proiectate seismic. Avarii |Panica are caracter general. Toate constructiile sunt afectate. Se produc|
| |considerabile la cladirile obisnuite. Prabusirea structurilor |avarii majore si distrugeri la cladirile obisnuite, fara asigurare |
| |de rezistenta defectuos executate. Dislocari ale zidariei de |antiseismica sau defectuos executate. Structurile proiectate in concept |
| |umplutura, caderea cosurilor inalte, monumentelor etc. |seismic pot suferi avarii moderate. |
|IX |Avarii insemnate la structurile de rezistenta proiectate |Se produc avarii insemnate in structurile proiectate antiseismic. |
| |antiseismic. Se produc inclinari ale cladirilor cu schelet de |Constructiile cu asigurare seismica moderata se distrug partial sau se |
| |rezistenta bine proiectate. Distrugeri ale cladirilor slab |prabusesc. Castelele de apa, turnurile izolate, monumentele etc. se |
| |executate. Crapaturi in pamant. Conductele subterane se rup. |prabusesc. Crapaturi in pamant. |
|X |Majoritatea constructiilor proiectate antiseismic se distrug |Constructiile proiectate antiseismic se prabusesc partial sau in |
| |odata cu fundatiile. Pamantul se crapa puternic. Se produc |totalitate. Degradari importante in baraje sinele de cale ferata se |
| |alunecari de terenuri. |deformeaza. Masive alunecari de terenuri. |
|XI |Putine structuri de rezistenta raman nedistruse. Apar falii la|Se distrug majoritatea constructiilor corespunzator proiectate si |
| |suprafata pamantului. Conductele subterane complet distruse. |executate (cladiri, poduri, baraje, cai ferate etc.). distrugerea |
| |Prabusiri si alunecari puternice ale terenului. |conductelor subterane. Fracturi si deplasari ale terenurilor pe toate |
| | |directiile. |
|XII |Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate ascendent in aer. |Distrugerea totala a constructiilor. Modificarea radicala a formei |
| | |suprafetei pamantului. |
În ţara noastră, se produc anual câteva zeci de cutremure, dar majore numai unul la o perioadă mai îndelungată de 30 -50 ani sau mai mult acestea sunt aproape în totalitate de natură tectonică, avându-şi originea mai ales în zona Vrancei (cutremure intermediare), în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vestice ale ţării (cutremure de suprafaţă).
[pic]
Din studierea hărţii zonării seismice pe teritoriul României, putem defini 4 zone seismice, în care riscul de producere a rănirilor şi deceselor, ca urmare a acţiunii violente a cutremurelor, este diferit.
|Zona I |- au o dezvoltare teritorială mai redusă, acoperind o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu un grad |
| |de urbanizare de 48%, în care se pot produce cutremure cu M max. = 9 grade Richter, cuprinzând zona Vrancea şi |
| |împrejurimele imediate. |
|Zona II |- în care efectele unor cutremure cu epicentrul în Vrancea se întind pe aproximativ 14 judeţe acoperind o populaţie|
| |de aproximativ 10 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 60%, cuprinzând o parte din Moldova şi |
| |Muntenia, în care cutremurele cu epicentrul în Vrancea se manifestă cu o ciclitate maximă de 40 – 50 ani şi o M max|
| |de 8 grade Richter. |
|Zona III |- cuprind o parte din nordul Moldovei, Transilvania şi Oltenia, sudul Munteniei şi Dobrogea, întinzându-se pe |
| |aproximativ 14 judeţe cu o populaţie de 6 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care |
| |cutremurele ating o M max de 7 grade Righter şi o ciclitate de 40 – 50 ani. |
|Zona IV |- acoperă aproximativ 13 judeţe, cuprinzând nordul Moldovei, Podişul Transilvaniei şi Banatul, înglobând o |
| |populaţie de 7 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 52%, în care cutremurele pot atinge o M max. de 6 |
| |grade Richter. |
Cutremurul vrâncean considerat a fi cel mai puternic, s-a produs în anul 1802. Activitatea din secolul XX a fost marcată de producerea a 4 seisme vrâncene cu magnitudini peste 7 (1908, M-7,7; 1977, M-7,4; 1986, M-7,1) şi a unui cutremur crustal foarte puternic în zona Făgăraş – Câmpulung (1916, M-6,4).
După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent decât înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative (aparente sau ascunse) a construcţiilor, determinată de cutremurele succesive din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită unor noi lucrări care includ surse de mare risc, printre care centrala nucleară Cernavodă.”
Cutremurul din Vrancea – 10 noiembrie 1940 , M=7,4 Richter - a cauzat
- 500 pierderi de vieţi;
- avarii grave în zona epicentrală;
- prăbuşirea celei mai înalte clădiri de beton armat din Bucureşti;
- pagube de cca. 10 milioane de dolari.
Cutremurul din Vrancea – 4 martie 1977 , M=7,2 Richter – a produs:
- 1570 pierderi de vieţi;
- 11 300 răniţi;
- pierderi de peste 2 miliarde de dolari, reprezentând 5% din PIB, peste 50% fiind în sectorul locuinţelor (32 900 clădiri prăbuşite şi grav avariate);
-peste 90% din numărul total de victime au fost din Bucureşti.
În municipiul Satu Mare gradul maxim de seismicitate prognozat este 7 grade pe scara Richter, care poate afecta astfel:
- nr. probabil de victime:
• mal stâng Someş: 5.000 persoane.
• mal drept Someş: 3.600 persoane.
- nr. probabil de victime(animale + păsări):
• cai: 36.
• bovine: 129.
• porcine: 127.
• păsări: 12100.
Proprietăţi distruse:
- distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii speciale, culturale, religioase etc.) şi a construcţiilor industriale, a uzinelor; pot fi afectate un număr de 1114 locuinţe, 342 agenţi economici şi instituţii publice.
Activităţi social economice afectate:
- apariţia incendiilor, un important factor de agravare a urmărilor seismului;
- pot apărea surpări ale părţilor carosabile pe pante, crăpături în drumuri, distrugeri ale porţiunilor de îmbinare a conductelor, alunecări de teren în zonele nisipoase (zona Str. Zenit, cartier Horea).
- prin blocarea cu părţi ale construcţiilor limitrofe, a drumurilor din municipiu se pot produce ambuteiaje generatoare de panică în rândul populaţiei;
- producerea unor efecte psihice ce pot avea urmări grave în comportarea indivizilor sau grupurilor umane (stress, panică);
- distrugerea reţelelor de gospodărire comunală (apă, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicaţii, canal etc.):
• reţele de distribuţie a apei potabile în lungime de 170 km, care asigură distribuţia apei în 43.625 locuinţe cu o capacitate de 161.000 mc/zi;
• reţele de canalizare în lungime de 156 km ;
• reţele de distribuire a gazului natural de 182 km
- blocarea cursurilor unor ape curgătoare urmată de formarea unor lucrări de acumulare permanentă sau temporară cu consecinţele de rigoare;
- posibilitatea apariţiei unor epidemii sau îmbolnăviri ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu şi condiţiilor de igienă individuală şi colectivă.
Influenţă asupra mediului:
- S.C.Imex , deţinător de substanţe toxice industriale (8 tone amoniac - capacitatea maximă) în cazul producerii unor accidente, în funcţie de cantitatea de substanţă toxică deversată în atmosferă poate afecta populaţia şi agenţii economici din zonele NE a municipiului.
- agenţii economici deţinători de substanţe petrolifere: 2 depozite de carburanţi şi 16 staţii carburanţi fixe şi 1(una) mobilă care în cazul producerii unor incendii/explozii ar putea afecta populaţia şi agenţii economici din vecinătatea acestora.
- la depozitele de carburanţi în cazul producerii de avarii majore prin deversarea produselor petroliere se pot produce poluări importante ale mediului înconjurător (sol-apă).
1.2. INUNDAŢII:
Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii se datorează,pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Astfel de riscuri există inclusiv în bazinul hidrografic al Someşurilor.
Riscul producerii unor inundaţii bruşte şi unor dezastre de proporţii, ca urmare a unor posibile avarii ori distrugeri ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.
Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:
a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;
b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) obiectivele sociale;
c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
Cea mai mare calamitate naturală în judeţul Satu Mare a reprezentat-o inundaţia din mai 1970 când s-a atins cota de 900 cm. Pierderile pricinuite de inundaţii au fost următoarele :
- 56 morţi;
- 125.000 ha teren agricol inundat;
- 1.002 vite mari , 1.535 oi , 869 porci şi 18.000 pasări;
- 22 grajduri pentru taurine;
- 2.200 case distruse în municipiul Satu Mare ,700 case în Odoreu;
- 2.600 case parţial distruse;
- 5.500 familii sinistrate;
- 22.000 evacuaţi din 30 localităţi.
În ultimii 200 de ani în judeţ au fost un şir de inundaţii ale Someşului în 1740 , 1792, 1855, şi cele mai mari inundaţii în 1884 şi 1888 când la Satu Mare a fost atinsă cota de 630 cm calculată la înălţimea digului vechi.
Municipiul Satu Mare este traversat de râul Someş pe o distanţă de 13 km care poate produce inundaţii. În cazul ruperii digului atât din cauze accidentale cât şi prin creşterea anormală şi necontrolabilă a apei în timpul primăverii, datorită topirii zăpezilor sau ploilor torenţiale de lungă durată râul Someş poate produce importante inundaţii ce pot afecta atât populaţia cât şi agenţii economici din municipiu. Mărimile cotelor de apărare locală sunt: CA=500cm; CI=900cm; CP=900cm.
- nr. probabil de victime:
• mal stâng Someş: 3.500 persoane.
• mal drept Someş: 3.000 persoane.(zonă cu multe construcţii tip case cu unul sau două nivele o mare parte fiind construcţii vechi 60%).
- nr. probabil de victime (animale + păsări):
• cai: 180.
• bovine: 645.
• porcine: 635.
• păsări: 61000.
Proprietăţi distruse:
• mal stâng Someş: 2351 case.
• mal drept Someş: 1380 case.
• 300 agenţi economici şi instituţii publice.
• 350 ha. teren intravilan;
• 2700 ha. teren agricol ;
• 44 unităţi social culturale;
• 15 km. căi ferate;
• 40 km. şosele;
• 17 km. drumuri;
• 3 poduri.
Activităţi social economice afectate:
- distrugerea unor construcţii din cărămidă, paiantă, vechi, la cotele apelor mai mari de ½ din înălţimea construcţiilor;
- avarierea sau distrugerea drumurilor, liniilor de cale ferată, podurilor, digurilor;
- avarierea reţelelor subterane de apă,canalizare,gaz,energie electrică,telecomunicaţii;
- avarii şi distrugeri la instalaţiile industriale şi depozitele cu produse care sunt influenţate violent de prezenţa apei;
- distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol.
- probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie.
- distrugeri ale materiei prime la agenţii economici deţinători de stocuri din material lemnos.
Influenţă asupra mediului:
- distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol;
- pericolul apariţiei unor boli infecto-contagioase cu caracter epidemic şi transmisibilitate hidrică provocate de salmonella, brucella, pasteurella tularensis, coli enteropatogen, virusul poliomielitei, agentul hepatitei virale,etc., ca urmare a refulărilor masive de reziduuri fecaloide şi menajere din canalizare, latrine, grajduri, abatoare, rampe de gunoi, spitale de boli transmisibile, sau datorită inundării cimitirelor, plutirii în derivă a cadavrelor de oameni sau animale.
1.3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE:
Fenomene meteo periculoase care pot afecta municipiul Satu Mare sunt: furtuna (ploile torenţiale), înzăpezirile, căderile de grindină, tornadele, descărcările electrice.
Furtuna
Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forţate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenţiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mişcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata.
Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţa ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii.
Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţa vieţi si locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităţilor zilnice oamenilor şi operatorilor economici.
La acest tip de risc nu se execută evacuarea populaţiei.
Tornada
Mişcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate şi tropicale şi au efecte catastrofale: smulg acoperişuri de case, arborii din rădăcini şi ridică de la sol oameni, animale şi autovehicule. Viteza de rotaţie poate depăşi chiar şi 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate.
În municipiul Satu Mare nu s-au produs asemenea fenomene, dar avându-se în vedere modificările produse în mediu, cu precădere după anul 1990, nu este exclusă producerea unui astfel de risc.
Seceta
Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitaţii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata.
Acesta este de obicei rezultatul unei combinaţii de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaţii puţine sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activităţile umane. Rezultatele secetei pot fi micşorarea producţiilor agricole , micşorarea calităţii si existentei apei de băut si micşorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populaţia e in continua creştere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicaţiile secetei devin din ce in ce mai serioase.
De asemenea, vegetaţia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, ameninţând locuinţe, lanuri de culturi agricole si vieţi. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate.
Zăpada si gheata
Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai îndelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse.
In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat,lopata etc. Zăpada si gheata sunt bine cunoscute hazarde şi pentru cei ce trăiesc in municipiul Satu Mare.
Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscole, care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populaţiei şi a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie şi gaze, precum şi telecomunicaţiile. Când depozite mari de zăpada încep sa se topească, inundaţiile devin un hazard iminent pentru localităţi şi gospodăriile populaţiei. La activitatea de deszăpezire a oraşului se folosesc autogrendere, pluguri, buldozere cu lamă, solniţe cu sare şi nisip, autobasculante şi alte mijloace mecanice repartizate pe zone şi priorităţi, organizate şi conduse de un serviciul permanent de intervenţie organizat la operatorul economic de specialitate şi coordonate de Comandamentul local de iarnă Satu Mare.
Pentru conducerea intervenţiei in caz de înzăpeziri, se desfăşoară următoarele acţiuni:
-recunoaşterea locului si estimarea urmărilor
-organizarea dispozitivului de acţiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru şi urgenţe
-stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formaţiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degeraturilor şi îngheţului.
Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni, practic întreaga populaţie aptă, operatorii economici şi asociaţiile de proprietari au obligaţia participării la activitatea de deszăpezire.
Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulaţie, pagube materiale, modificări ale configuraţiei căilor de circulaţie.
PROCEDURA DE CODIFICARE A ATENŢIONĂRILOR METEOROLOGICE CARE SE EMIT ÎN CAZUL PRODUCERII DE FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE
|COD |VERDE |GALBEN |PORTOCALIU |ROŞU |
|FENOM|CAUZE |EFECTE POSIBILE |CAUZE |
|EN | | | |
| | |Bovine |Ovine |Porcine |Cabaline |Pasari | |
| | |SC |Populatie |
|2010 |1992 |143 |+ 17,41 % |
|2011 |2339 |216 |+ 51 % |
|2012 |4407 |216 |+84,39% |
În anul 2012 s-au înregistrat 51 decese respectiv arşi în incendii, înecaţi, precum şi diverse accidente.
Capitolul IV - Acoperirea riscurilor
Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie.
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie se execută la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în funcţie de tipurile de riscuri identificate concretizate în planurile de intervenţie care se întocmesc conform art. 33 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007, iar la nivelul judeţului pe tipurile de risc identificate după cum urmează :
1.1. Inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale – prin punerea în aplicare a „Planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase” întocmit în baza „Planului Judeţean” de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale elaborat de Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare în conformitate cu art. 52 litera „C” şi anexa nr. 1C din Regulamentul privind gestionarea Situaţiilor de Urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale aprobat prin Ordinul Comun al M.A.I. şi M.M.G.A. nr. 638/420 din 2005.
1.2. Incendii de pădure - conform „PLANULUI JUDEŢEAN” de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier naţional, elaborat de grupul de suport tehnic al comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform art. 15 litera „a” din „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure”, aprobat prin ordinul comun al M.P.D.R. şi M.A.I. nr. 551/1475 din 2006.
1.3.. Cutremure şi/sau alunecări de teren – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE APĂRARE, în cazul producerii unui dezastru specific” provocat de cutremure şi/sau alunecări de teren întocmit conform prevederilor art.6,7,8 şi anexa „B” din regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren aprobat prin Ordinul comun al M.T.C.T. şi M.A.I. nr. 1195/1160 din 2006.
1.4.. Urgenţa radiologică - Conform „PLANULUI JUDEŢEAN DE RĂSPUNS” în caz de urgenţă radiologică întocmit în baza O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generale pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă radiologică.
1.5.. Accident chimic – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE” şi în caz de accident chimic întocmit conform prevederilor art. 5 şi 12 din Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase aprobate prin O.M.A.I. 647/2005.
1.6.. Accidente grave pe căile de transport – se aplică prevederilor H.G.R. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe periculoase , Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi îndrumătorul pentru personalul de intervenţie în cazul accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase.
1.7. Eşecul unităţilor publice – intervenţia este asigurată de către unităţile specializate.
1.8. Epidemii şi epizootii – se intervine conform „PLANURILOR NAŢIONALE” de intervenţie specifice (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1094/2005 privind planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului Naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).
Secţiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor.
Desfăşurarea intervenţiei se execută în cooperare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare, municipiul participând doar cu echipele specializate.
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
• alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;
• informarea primarului şi a personalului de conducere asupra situaţiei create;
• deplasarea la locul intervenţiei;
• intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;
• transmiterea dispoziţiilor preliminare;
• recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
• evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
• realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
• manevra de forţe;
• localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
• înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
• regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
• stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
• întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
• retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
• restabilirea capacităţii de intervenţie;
• informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior;
• analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
Secţiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor.
Derularea intervenţiei se face gradual, după caz, astfel:
a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunţarea/alertarea structurilor profesioniste de intervenţie ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;
b) intervenţia propriu-zisă efectuată de serviciul voluntar;
c)sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către serviciul privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;
d) sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile profesioniste.
Serviciul de urgenţă voluntar solicită în sprijin intervenţia serviciilor de urgenţă private şi a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenţii de intervenţie sau, după caz, a serviciilor de urgenţă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.
Secţiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie-intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi prin punerea în aplicarea a planului de evacuare întocmit în baza Ordinului 1184 / 06.02.2006 ;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
4.1. Cooperarea
Cooperarea– se organizează cu scopul ducerii acţiunilor de intervenţie într-o concepţie unitară şi pentru evitarea surprinderii şi conjugarea efortului formaţiunilor de intervenţie împreună cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare pentru realizarea intervenţiei conform planurilor de protecţie civilă.
Cooperarea se realizează cu :
a) Poliţia Locală pentru :
-asigurarea pazei şi ordinii publice, controlul şi îndrumarea circulaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă;
-executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului;
-asigurarea pazei unor obiective vitale;
-transmiterea unor comunicate către populaţie,
-sprijinirea pentru evacuarea populaţiei la punerea în aplicare a planului de evacuare;
-asanarea teritoriului de muniţia neexplodată şi identificarea cadavrelor necunoscute.
b) Detaşamentul de jandarmi pentru :
-paza şi apărarea punctelor de comandă;
-paza şi supravegherea zonelor contaminate precum şi a zonelor cu muniţie neexplodată;
-paza obiectivelor afectate de riscul produs;
-contracararea acţiunilor care să împiedice activitatea de intervenţie.
c) Filiala de Cruce Roşie pentru:
-organizarea acţiunilor de prim ajutor şi sprijinirea tehnică a formaţiunilor medicale din SVSU;
-recrutarea donatorilor de sânge şi trimiterea acestora la punctele de recoltare;
-colectarea şi distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.
d) Detaşamentul de pompieri pentru:
-participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiilor;
-informarea reciprocă despre producerea situaţiilor de urgenţă şi în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie;
-participarea la acţiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanţe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul municipiului Satu Mare.
-executarea intervenţiilor de descarcerare
4.2. Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
SITUAŢIA ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 22
DOTAREA ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 23
Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:
-înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;
-înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
-înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se introduc pe baza informaţiilor primite de la organismele specializate, conform protocoalelor încheiate în acest sens.
Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc.
Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare.
Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a mesajelor /semnalelor /informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a atacurilor din aer.
Prealarmarea se realizază de Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare.
Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează de către Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la structurile abilitate.
Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei:
- oportună – dacă asigură prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi sisteme de alarmare care să poată fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre.
- autentică – transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă.
- stabilă – prevenirea populaţiei şi operatorilor economici se realizează în orice situaţie creată şi se obţine prin:
- menţinerea mijloacelor de alarmare în permanenţă stare de funcţionare;
- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcţionare: reţea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare;
- verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare afectate în urma riscurilor produse;
- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond.
Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă.
În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora.
Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.
4.3. Situaţiile de protecţie civilă
a) „PREALARMA AERIANĂ,( 3 sunete /impulsuri a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecarre), reprezintă situaţia în care se iau măsuri pentru prevenirea organelor autorităţilor administraţiei locale, instituţiilor publice, operatorilor economici despre producerea unor situaţii de urgenţă care pot fi anticipate sau / şi posibilitatea atacurilor din aer, potrivit schemei cu organizarea şi asigurarea înştiinţării.
b) „ALARMA AERIANĂ”( 15 sunete /impulsuri a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele), reprezintă situaţia de protecţie civilă la care se încetează activitatea publică; angajaţii şi ceilalţi cetăţeni se adăpostesc, se opresc activităţile de producţie cu excepţia unor unităţi de transport feroviar, de telecomunicaţii, secţiilor de producţie, instalaţiilor şi agregatelor a căror funcţionare nu poate fi întreruptă. Pe timp de noapte se aplică regimul de camuflare a luminilor.
c) « ALARMĂ LA DEZASTRE »(5 sunete /impulsuri a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele) reprezintă situaţia de protecţie civilă ce se introduce în cazul iminenţei sau producerii unor dezastre pentru limitarea urmărilor acestora şi punerea în aplicare a planurilor special întocmite în acest scop.
d) « ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE »( 1 sunet /impuls continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute), se reiau activităţile publice şi de producţie, în funcţie de evoluţia situaţiei aeriene şi de stadiul acţiunilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului.
Alarmarea populaţiei şi salariaţilor, în situaţii de pericol de dezastre sau în cazul producerii acestora, se realizează prin avertizarea sonoră produsă de sistemul de alarmare municipal compus din:
- 48 sirene electrice de 5,5 kw, centralizate cu posibilităţi de acţionare prin fir (linii închiriate de la ROMTELECOM) - centrala din Punctul de Comandă , respectiv prin sistemul radio în bandă protejată de 2 m cu codor-decodor pe 2 canale criptate.
SITUAŢIA CIRCUITELOR ÎNCHIRIATE PENTRU ACŢIONAREA SIRENELOR ELECTRICE DE 5,5 KW DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 24
- 5 sirene electronice de tip Pavian 1200 W cu posibilitate de acţionare centralizată din Punctul de comandă şi/sau Poarta Primăria Satu Mare-Ofiţerul de serviciu;
- 1 sirenă electronică de tip PAVIAN 200 W instalată pe maşina aparţinând Poliţiei Locale Satu Mare.
SITUAŢIA ŞI AMPLASAMENTUL SIRENELOR DE ALARMARE DIN MUNICIPIUL SATU MARE ESTE PREZENTATĂ ÎN ANEXA NR. 25
4.4.Asigurarea legăturilor
Înştiinţarea Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare despre introducerea „prealarmei aeriene”, „alarmei aeriene”,”alarmei la dezastre” şi „încetarea alarmei ” se asigură de către:
- organele abilitate ale forţelor aeriene, prin reţelele radio şi de cooperare;
- reţeaua radio nr. 28 de înştiinţare unilaterală “NEPTUN” pe frecvenţa “S.4.” în care intră punctele de comandă de la municipiu;
La nivelul municipiului se vor organiza următoarele reţele de radiotelefon:
- reţeaua radiotelefon de conducere nr.1 a inspectoratului judeţean, pe canalul II, în care intră inspectoratul judeţean, municipiile şi oraşele;
- reţeaua radiotelefon nr. 3, pe canalul III, în care intră municipiul şi grupele de cercetare şi posturile de observare;
- reţeaua radiotelefon de cooperare nr. 2 a inspectoratului judeţean, pe canalul I toate unităţile cu atribuţii de la nivel local.
- reţeaua radiotelefon nr. 4 de conducere a intervenţiei a inspectoratului judeţean, pe canalul IV.
- reţeaua naţională de radio şi televiziune;
- mijloacele de transmisiuni cu fir, folosind sistemul de telecomunicaţii naţional;
Inspectoratul pentu Situaţii de Urgenţă “SOMEŞ” al judeţului Satu Mare, înştiinţează despre pericolul atacurilor din aer sau producerii unui risc autorităţile administraţiei publice locale, localităţile şi operatorii economici prevăzuţi în schemele de înştiinţare, prin:
- mijloace de transmisiuni cu fir
- reţeaua radio de înştiinţare;
- sistemul de înştiinţare-alarmare F-1001, tip B, pentru municipiul Satu Mare;
- reţeaua de radiotelefoane fixe;
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetului ierarhic superior asupra locului producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarul, conducerile comitetului local pentru situaţii de urgenţă şi cele ale unităţilor social-economice amplasate în zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
Secţiunea a 5-a – Instruirea
Personalul compartimentului de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă urmează anual, cursuri de specializare şi perfecţionare organizate în condiţiile legii, cu sprijinul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Activităţile de prevenire în municipiul Satu Mare se desfăşoară:
a) de doua ori pe an, de regulă primăvara si toamna, la gospodăriile populaţiei;
b) premergător începerii anului şcolar şi sezonului rece, la unităţile de învăţământ;
c) o data pe an, la operatorii economici şi instituţiile publice din subordinea consiliului local;
d) anterior si pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice;
e) la solicitarea conducătorilor operatorilor economici din sectorul de competenţă, cu care s-au încheiat contracte de intervenţie;
f) pentru verificarea petiţiilor cetăţenilor în probleme privind situaţiile de urgenţă, cu scopul de a face propuneri primarului pentru soluţionarea acestora.
Pe baza constatărilor rezultate, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă întocmeşte, semestrial, analiza activităţii de prevenire şi a neregulilor constatate, pe care o supune dezbaterii consiliului local, şi propune măsuri pentru remedierea acestora.
5.1. Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale:
Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale şi proprietăţii, prin măsuri şi acţiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt:
a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului;
b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului;
c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare;
d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific:
1. planuri de intervenţie;
2. planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;
3. planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;
4. asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă;
e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile;
f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc;
g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc;
h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru;
i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.
Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.
Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din zona de responsabilitate.
Capitolul VI - Logistica acţiunilor
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecţie specifice.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
Pentru realizarea şi menţinerea unei capacităţi de răspuns optime, dotarea serviciului voluntar trebuie să asigure:
a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectorul de competenţă, atât din punct de vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaţional;
b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice;
c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi gradul de dificultate ale situaţiei de urgenţă, în vederea exploatării cu eficienţă maximă a acestora;
d) crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului.
Sediile şi utilităţile necesare serviciului voluntar, precum şi spaţiile adecvate pentru pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziţie de consiliul local, în condiţiile legii.
Spaţiile prevăzute la alin. (1) se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.
În funcţie de necesităţi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuţiilor serviciului.
Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz:
b) în poligonul de antrenament al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale.
Întreţinerea şi repararea utilajelor serviciului voluntar se face, de către persoane fizice ori juridice atestate, conform legii, pentru activităţile respective.
Pentru colaborare la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă, consiliul local poate încheia protocoale cu asociaţiile profesioniste şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu.
Capitolul VII - Dispoziţii finale
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul local, cu avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean.
Planificarea activităţilor de prevenire se realizează anual, prin Graficul de control şi Graficul de informare publică, pe baza Programului de măsuri in vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei şi evidenţei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituţiilor publice din sectorul de competenta, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, şi se aproba de către primar.
Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, iar câte o xerocopie a acestuia se anexează la carnetele cu constatările rezultate din controale.
Anterior întocmirii graficului de control, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă repartizează personalului compartimentului de prevenire cartierele, operatorii economici şi instituţiile publice ce urmează a fi controlate.
Graficul de informare publică se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi conţine activităţile de informare a populaţiei, salariaţilor şi elevilor privind pericolele potenţiale la locuinţe şi gospodării, operatorii economici şi instituţiile din subordinea consiliului local, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de prevenire, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenta achiziţionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementari specifice şi materiale documentare.[pic]
-----------------------
Rromi
Harta zonării seismice pe teritoriul României
-----------------------
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL SATU MARE
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.