BARNES un,6t- r*ftfrrz - cdn4.libris.ro

AMostUnIikeIY Duke Sophie Barnes

Copyright @ 20!7 Sophie Barnes Toate drePturile rezervate

Edi$e publicati prin inlelegere cu HarperCollins Publishers

tr{}{I**

\Atz,ta'

AIma estemarcd inregistrati a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucureqti, RomAnia

tel.: 021 319 63 93;0752107777

Un duce neobi;nuit Sophie Barnes

Copyright @ 20tg Grup Media Litera pentru versiunea in limba romAni Toate drePturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiii

Redactor: Daniela Nae

Corector: PiunilaAna CopertS: Floii Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei BARNES, SOPHIE Un duce neobignuit / Sophie Barnes trad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019 rsBN 978-606-33,3480-1 I. Fulger, Irina (trad.) 82r.777(73)-31=13s.1

SOPHIT BARNES

un,6t- r*ftfr"rz

Traducere din limba engleza lrina Fulger

LTTEFA@

2019

t Capitofuf

Londra,18L8

Norii dengi cipitau umbre intunecate in timp ce se rostogoleau

pe cerul Londrei. Sub ei, stAnd in mijlocul curfii Black Swan,

Raphe Matthews igi retrase pumnul, cu mugchii incorda{i, suficient

cAt si analizeze unghiul 9i viteza cu care si elibereze toati forfa. Calculul fu scurt datoriti instinctului. in mai pulin de o secundi,

pumnul lui zburi. Pumnul lovi oblazrsf adversarului sdu, producAnd stropi de salivi

gi de sAnge, care colorari aerul cu puncte purpurii. Cei care veniseri si fie martori la bataie izbucniri in urale - un grup pestri! de indivizi indArjifi. Locul acela nu era pentru cei slabi sau pentru cei bogafi. Mustea de mizerie gi de lupta zilnici de a supraviefui. Acolo erai in St. Giles, dar la fel de bine puteai sd fii in adAncurile iadului, pentru cd nu era nici o diferenfi.

- Haide! strigi cineva. Celdlalt pumn al lui Raphe lovi un piept tare si un abdomen incordat. il dururd degetele, forla pumnului ficAndu-l si vibreze. - Matthews! Matthews! Matthews!

Uralele spintecau aerul in timp ce Raphe igi schimbi pozi\ia, recdpitAndu-gi echilibrul la timp ca si incaseze lovitura ce urmi. Nu-l deranji, pentru ci doar trida disperarea neagteptatd a adver-

sarului sdu.

RidicAndu-gi pumnii pentru a para atacul, Raphe siri intr-o parte, intorcAndu-se cat si iasi dinraza de acfiune a celuilalt. $i totugi, era aproape - atAt de aproape, incAt putea mirosi transpiralia pielii celuilalt barbat, putea si vadi teama care lucea in ochii lui, stropii de api ce ii atArnau in pir gi i se prelingeau pe frunte.

Mai multe strigdte inundari vizduhul, inecAndu-l intr-un amestec discordant de zgomote neinteligibile. Valul de incurajiri se schimbi, alertAndu-l ci nu mai era de partea lui.

Soyhie Barnes

IgnorAnd zgomotul de fundal, Raphe se concentrd asupra berbatului pe care trebuia si-l bati. in acea zi, numele acestuia era Calvin

Butler. Se lansi in fa!d, cedand in fala furiei, gi igi ldsi pumnii sd zboare,luptAndu-se cu durerea si cu mAnia pind cAnd Calvin Butler ajunse la pimAnt, intins pe spate gi acoperindu-gi chipul cu mAinile, semn ci voia sd renunte. Trecu o secundd de ticere, suficient de lungd sd fie siguri de rezultat, apoi spectatorii eliberard un strigit ca rispuns la victoria lui Raphe.

Epuizat, se didu in spate impleticindu-se, iar o burniqd ugoari ii

umezi pielea. O haini ii fu pusd pe umeri, in timp ce Butler era ajutat

si se ridice in picioare - o priveligte tristi, cu ochiul lui innegrit si

buza umflatd deformAnd un chip altfel frumos. intorcAndu-se, Raphe igi ficu loc in direcfia cArciumii. Tot ce voia

acum era ceva de bdut.

Repede.

-Butler nu arate prea bine, zise prietenul lui Raphe, Benjamin Thompson, in timp ce venea spre el.

Cu cAfiva centimetri mai scund decAt Raphe, ochii lui verzi erau

un compliment pentru pirul lui roscat si pentru pistruii pe care ii avea. Fdrd indoialS, era cea mai blAndi gi cea mai de incredere persoani pe care Raphe o gtia, in afard de propriile lui surori. igi ficuri loc impreund spre cArciumi, unde Ben strigd imediat cdtre

un chelner:

- Di-ne doui halbe! Sprijinindu-gi coatele pe tejghea, Raphe mArAi rispunsul la intrebarea lui Ben: - $tia in ce se bagd. Ben incuviinfd din cap. Le fu adusi berea, iar ambii birbali luara

o inghif turi zdr av dnd,. -Totugi, puteai si fii mai blAnd. Omul era terminat. Nu mai era

nevoie si-l bafi aga.

Oprindu-se, Raphe se uitd la prietenul lui.

-Nu m-am putut abfine. Furia isi croise drum prin el, fecandu-l si continue 9i invadAndu-i mintea cu un singur scop: nevoia de a cigtiga. Nu qtiu si mi bat altfel.

- $tiu, zise Ben blAnd. ,,Nu, nu gtii. Habar nu ai." in privinfa asta, nu fusese niciodati complet onest, nici micar

cu Ben.

'un f,uce neo\isnuit

- Oricum, banii sunt destul de buni - imi permit un acoperig dea-

- supra capului sworllor meli. - Da, unul destul de decent. Raphe nu avea contraargumente. Fusese invrzitit o dati acasd la

Ben - o singurd cameri inghesuite, pe care o impirlea cu prlrinfii lui gi cu cinci frafi. Prin comparafie, el gi surorile lui triiau regeste.

-Te-ai gAndit weodati si pleci de aici? Sd pdrisegti St. Giles? Ben ridica din umeri.

-$i unde si ma duc? -intr-un loc unde si fie mai bine. Dumnezeule, Ben, oriunde e mai bine decAt aici! Egti un tip simpatic. Probabil ai putea gdsi ceva

de lucru la una din casele alea extravagante din Mayfair.

Prietenul lui pufni. - Iar un snob sd se uite disprequitor la mine, cerAndu-mi si-i lustruiesc cizmele sau, mai riu, si-i golesc oala de noapte? Prefer sd stau la docuri, mullumesc. Micar aici mi pot mAndri cu munca mea.

-Am infeles. Dar ce cAgtigi acolo nu o sd-fi permitd niciodati si ai propria casA. Nu vrei si te insori intr-o bund zi?

- Ba da. Dar existi o limiti cAnd vine vorba despre ce sunt dispus sd fac pentru ciliva binufi, Raphe. Mai lui o guri de bere. Nu o

sd-mi pierd demnitatea muncind pentru o clasd de oameni pe care nu o pot suporta, nici nu o si mi cobor sd fac o munci injositoare.

Cuvintele il strlpunseri in inimi pe Raphe, umplAnduJ de rugine'

- $tiu, bolborosi el cu admira;ie. Daci ar fi fost gi el la fel, sd nu-gi doreascd mai mult decAt avea! Poate cd nu i-ar fi pisat a9a de mult daci nu le-ar fi avut in grija pe

surorile lui. -Te-ai luptat bine astdzi, beiete, se auzi dintr-odati vocea unui

barbat chiar in spatele lui. Iritat, Raphe igi puse berea pe tejghea si se intoarse spre berbatul

care il antrena gi ale cdrui vegminte - o jacheti din catifea mov gi o palarie asortati - ii dideau un aer strdlucitor, pirAnd a fi ca nimeni

altul. qi totusi, in ciuda vegmintelor fine, nu exista nimic cult in acel b;rbat, un ticdlos care igi cAgtigase averea fdcAnd afaceri ilegale gi profitAnd de alqii. Originea lui era dubioasi, dar se zvonea ci omordse de multe ori in goana dupi putere. Raphe nu gtia ce sd creadS. Tot ceea ce Etia era cd, in ciuda propriilor prejudecdfi, nelegiuirile in St. Giles se diminuaserd de cAnd sosise Carlton Guthrie, in urmd cu optsprezece ani. Sau cel pulin aga i se spusese.

Soph{e Barnes-

-Domnule Guthrie, mi bucur sri te vid! O minciuni flagranti, dacd exista asa ceva. Mustilile lui Guthrie tresiriri. - La fel gi eu. Pdrea jovial, dar numai un prost ar fi confundat acest lucru cu amabilitatea. Cu atAt mai pufin cAnd omul lui de incredere, un scofian cAt un munte gi cu o cicatrice, pe nume McNeil, se afla lAngi

umdrul lui drept. Guthrie incuviinld fin cap citre Ben, care ii rds-

punse la salut.

-Hai, bea ceva cu mine, zise Guthrie citre Raphe. Noi doi avem multe de discutat.

-$i Thompson? intrebi Raphe, nevoind si-gi abandoneze

prietenul.

-Sunt sigur ci este dispus si te agtepte pAnd cind te intorci. BigAnd mAna in buzunar, scoase o monedi de aur si o puse in fap

lui Ben. Pentru deranj. Ce am sd-i spun lui Matthews nu te priveste. Ai infeles?

Raphe il privi pe Guthrie pre! de o clipi, inainte de a se uita

la Ben.

-imi pare riu. Eu... - Nu-!i face grt1i, zise Ben, begand in buzunar moneda care avea

sd-i hrdneascd familia in urmitoarele zile. Ne vedem mAine la mun-

cd, da?

incuviinlAnd din cap, Raphe il privi cum pleaci.

-Ei bine? CAnd vorbi, Guthrie ii atrase atenfia lui Raphe. Bem

ceva?

UitAndu-se mai intAi la Guthrie, apoi la McNeil, Raphe incuviinti

scurt din cap. -Cum sd nul Ochii lui Guthrie sclipiri. - Excelent. Buzele i se intinserd intr-un zAmbet. Urmeazd-mi! intorcAndu-se, il conduse pe Raphe prin cArciuma in care se ames-

teca fumul de tutun cu mirosul de carne prajitd si de bere. Pe o masi, zarurtle se rostogoleau intr-un joc de noroc. O mAni ii atinse coapsa, mAngAindu-l necuviincios in sus, pAnd cAnd el o didu la o parte.

- N-ai chef, iubire? intrebi femeia care il atinse. Statea cu picioarele desficute in poala unui birbat care era ocupat si-gi ingroape fata intre sAnii ei pe jumdtate dezgoligi.

10

'Un f,uce nssfi[5nu{y

Fiindu-i mili de viala pe care era nevoitd si o duci, el ii rispun-

se blAnd: -N-am timp.

-

- Mai tArziu, atunci? strigi ea in timp ce el se indeparta fird sd-i

rdspundi la intrebare.

Din fericire, surorile lui reugiseri si evite o astfel de soart5. - Ia loc, zise Guthrie cAteva clipe mai tdrziu, cAnd intrari intr-o

incipere de la capdtul holului.

Camera era mobilati sirdcicios, doar cu o masi de lemn gi cu pa-

tru scaune. Pe masi se aflau o carafd, gi cAteva halbe.

- Nigte bere pentru campionul meu? intrebd Guthrie, ardtAnd spre carafi.

LuAnd un scaun, Raphe se trAnti pe el 9i igi turnd de beut, in timp ce Guthrie trase celilalt scaun cu mai multi eleganfi.

-Bei gi tu? intrebd Raphe, ardtAnd spre carafi. Guthrie radia.

- Nu refuz. Agtepti ca Raphe sd toarne inainte de a lua halba gi de a o ridica. Pentru victoria ta de azil.

- Pentru victoria mea, bolborosi Raphe, inghipndu-gi resentimentul amar precum berea.

-Am mari speranle in ce te privegte, zise Guthrie, bdtandu-se ugor cu un deget in barbi. Neinvins pentru a cincisprezecea oari.

Asta nu s-a mai intAmplat, sd gtii!

Raphe vizu scAnteia care i se aprinse in ochi, precum promisiu-

nea unei comori sau ceva asemdnitor.

- Ce wei, Guthrie?

-AtAt cinism, Matthews! Buza superioard a lui Guthrie se

subpe, descoperind un rAnd de dinfi galbeni, pdtali, inegali. Trebuie neapdrat sd vreau ceva? Nu mi pot bucura de o bduturi cu un

vechi prieten?

,,Vechi prieten?"

Greude crezut.

- Nu cAnd wei si mi prostegti. Gura lui Guthrie se incordi, iar ochii i se intunecari suficient cAt

si trddeze o licirire din adeviratul lui caracter.

-Aga vezi tu relafia dintre noi, biiete?

Tonul lui injositor il ficu pe Raphe sd-gi incordeze mugchii. Se

uiti la McNeil, care stetea lAngd ugi, plimbAndu-gi degetul mare

peste tdigul unei sibii, gi igi aminti imediat de pedeapsa pe care

I1

Soyhte Earnes

o suferise cAnd fusese suficient de prost sd incerce sd se opuni dorintelor lui Guthrie. Cu umerii tensionati, reveni cu privirea la barbatul care detinea controlul asupra lui.

- Cum altfel ar trebui si o vdd? Sunt marioneta ta, nu? Guthrie incuviinfi din cap.

-Da, dar esti preferatul meu. $i de-asta as vrea si facem o

afacere.

Raphe se incordi.

- Ce fel de afacere? - Una care te-ar elibera, beiete. O idee tentanti, dar cu siguranfi era prea frumos ca sd fie adevdrat. Cu toate astea, nu se putu ab;ine si nu intrebe:

- La ce te gAndeqti? AplecAndu-se in fati, Guthrie isi puse coatele pe masi, degetele de la mAna lui dreaptd ajungAnd si-i mingAie birbia. -Vezi tu, in curAnd o si fie o oportunitate... una mare. Raphe igi incrucisd bratele la piept.

-Nu mai spune! Colgul ochiului lui Guthrie tresiri. -Nu trebuie sd devii obraznict Pocnind din degete, il chemd pe

McNeil mai aproape. Dd-i bdiatului ce a cAgtigat! Urmi o pauz1, apoi o pungi cizupe masi, zorniind. - Ne-am pistrat partea, normal. Un procent gras de 90 la suti.

-Normal, repetd Raphe. Nu se deranjd si-si ascundi nemul;umirea.

-Da... Guthrie mai sorbi o datd din bere. Se zvonegte ci Taurul o si vini in orag cam intr-o lun5.

Raphe se indreptd in scaun, in timp ce Guthrie isi sterse gura cu dosul palmei, indepdrtAnd o urmd de spumi.

- Dacd te bali cu el gi cAgtigi, nu mai ai nici o datorie. Aga de mari vor fi cAstigurile.

Raphe nu se indoia. Taurul era, pAni la urmi, campion la boxul cu mAinile goale, neinvins de cAnd il bituse pe Tobias Flannigan, in urmd cu cAtiva ani. De atunci, isi ologise cAliva rivali. Omul era

o legendri.

- O s-o fac, zise Raphe firi si clipeasci.

-Dar dacd piemi... - Nu o sd pierd, il asiguri Raphe.

'Un duce neobisnuit

-Dar dacd pierzi...

- LuAnd punga care incd se afla pe masi, Raphe bdgd banii in

buzunar.

- Cunosc riscurile, Guthrie, 9i sunt dispus si mi le asum.

Era trecut de ora unsprezece seara cAnd Raphe, cu degetele lovite gi cu corpul inci resimlind durerea din pricina luptei, se intoarse

acasi. Bucuros si scape de frigul de afari, inchise uga pentru a se

feri de ploaia care acum curgea dintr-un cer tuni.tor, igi dddu haina jos gi o atArni in cArligul din spatele ugii chiar cAnd sora lui, Amelia, intrd din camera aldturatd, care servea drept salonag.

-Bund seara, cdscd ea, sprijinindu-se de cadrul ugii. ChiorAndu-se prin intuneric, Raphe ii rdspunse la salut. - Credeam ci deja dormi la ora asta.

TrecAnd pe lAngi ea, intri in mica lor bucitirie qi lui cutia

de iasci. -Dormeam, zise Amelia, urmindu-l in camera rece.

Pe umeri ii atArna un Eal invechit, pe care il strAnse mai tare cu degetele palide gi tremurAnde. Raphe simfi cum i se strAnge inima. Nu era drept. Sora lui nu merita si trdiasci aga. Nici unul din ei

nu merita.

Alungind acele gAnduri inutile, gisi o lumAnare, scdpdri o bucificd de cremene 9i o linu lAngd fitil pAni. ce o flacdrd incepu si infloreascd, indepdrtAnd intunericul spre perefi, unde se lupta

cu lumina. - Dar Juliette doarme linistitd, zise Amelia, referindu-se la sora

lor mai micd, a cirei sindtate gubredi era un permanent motiv de nelinigte. CAnd Raphe lui capacul unui vas de pe masi gi se uitd induntru, Amelia addugi: Am fdcu supi pentru cini.

- Miroase delicios, spuse el respectuos. -AmAndoi gtim ci nu e cAtugi de pufin adevirat, dar apreciez optimismul tdu. intAlnindu-i privirea, el ficu un efort sd-i zAmbeasci. - Poate ci mAine reusesc si aduc nigte carne. Cu siguranfd, ar fi fost o trecere bine-venitd de la cartofii gi napii pe care pdrea ci ii mAncau dintotdeauna. Dumnezeule, obosise aga de tare si aibi burta goali tot timpul! Surorile lui nu se plAngeau niciodati, dar el gtia cd aveau nevoie de o mAncare mai buni decAt

ceea ce primeau.

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download