Apar-romania.ro



Stiri 16 aprilie 2021, a doua parteProduc?ii de 7 tone gr?u/hectar ?n plin? secet?. Secretul fermierului care a reu?it performan?a, 16 aprilie 2021 Seceta de anul trecut a distrus culturile multor fermieri din Rom?nia, fermieri care mai a?teapt? ?i acum o m?n? de ajutor din partea statului, pentru a-?i putea salva afacerile. Cu toate acestea, exist? ?i c?teva cazuri fericite care, ?n ciuda condi?iilor meteorologice, au reu?it s? ob?in? produc?ii bune de cereale.Unul dintre aceste exemple este fermierul Gheorghe Nedelcu, invitat de Ovidiu Ghinea ?n cea mai recent? edi?ie a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Acesta ne-a dezv?luit c? anul trecut, ?n plin? secet?, a ob?inut produc?ii de 7 tone de gr?u la hectar, ?n condi?iile ?n care vecini de-ai s?i au ob?inut sub 3 tone. ”Toat? lumea a fost afectat? de secet?. Am avut sole care au fost afectate mai mult, altele mai pu?in, dar una peste alta, ?n condi?iile anului trecut, noi am avut ni?te rezultate buni?oare. Am avut loturi ?i cu 5 tone la gr?u, dar am avut ?i cu 7 tone. Este vorba ?i de tehnologie ?i de soiurile pe care le folose?ti. Eu folosesc soiuri de gr?u din genetica mea, din programul meu de cercetare, care sunt soiuri productive ?i rezistente la secet?”, ne-a spus fermierul.Secretul lui Gheorghe Nedelcu a fost investi?ia de lung? durat? ?n cercetare, care i-a permis s? dezvolte ni?te soiuri de gr?u extrem de bine adaptate la secet? ?i la condi?iile din Rom?nia. De asemenea, ?i tratamentele aplicate culturilor sunt foarte importante.”Folosesc soiurile IRIS 12 ?i Angelica, care sunt soiuri rom?ne?ti produse de mine. Vreau s? mai spun c? eu nu dau mai mult de 130 kg de azot activ la hectar, doar c? atunci c?nd sem?n gr?ul, ?i dau ?ngr???m?ntul la r?d?cin?, nu ?mpr??tii pe tot terenul, deci fac ?i economie la ?ngr???m?nt”, a mai explicat fermierul.Gheorghe Nedelcu, managerul general al International Trading Company (ITC), lucreaz? de peste 40 de ani ?n industria semin?elor, amelior?nd, produc?nd ?i comercializ?nd at?t semin?e, c?t ?i inputuri.Video: rezerva de stat poate influen?ea pia?a cerealelor, 16 aprilie 2021, Diana Vasilescu Fermierul roman vede profitul dupa ce vinde marfa, marf? care are insa un pret inferior celui afisat la marile burse de cereale din strainatate. Neexistand o bursa a cerealelor in Romania, pretul este mereu impus de companile multinationale. Fermierii spun ca an de an se confrunta cu acesta problema. In opinia lor? ar fi util sa existe un jucator important in piata cerealelor din Romania, care? ar descuraja monopulul extern si ar regla pretul. Iohannis cere reexaminarea legii ?n domeniul pescuitului ?i acvaculturii, Lidia Neagu in Biodiversitate , 16 April 2021 Pre?edintele Klaus Iohannis solicit? Parlamentului reexaminarea Legii privind respingerea ordonan?ei de urgen?? nr. 85/2016 care modific? ?i completeaz? o alt? ordonan?? din 2008 privind pescuitul ?i acvacultura pentru c? prezint? riscul cre?rii unui vid legislativ. ?eful statului arat? ?n cererea de reexaminare c? Parlamentul i-a transmis aceast? lege ?n vederea promulg?rii pe 8 aprilie.El indic? faptul c? OUG nr. 85/2016 are ca obiect de reglementare modificarea ?i completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul ?i acvacultura, viz?nd dispozi?ii referitoare la respectarea politicii comune a Uniunii Europene privind domeniul pescuitului, atribu?iile Agen?iei Na?ionale pentru Pescuit ?i Acvacultur?, concesionarea/?nchirierea ?n domeniul piscicol, condi?iile privind pescuitul de agrement, precum ?i conferirea competen?ei persoanelor cu drept de inspec?ie ?i control din cadrul ANPA, pe l?ng? organele de urm?rire penal?, de a constata anumite fapte prev?zute de lege ca infrac?iuni.Pre?edintele Iohannis men?ioneaz? c?, potrivit preambulului OUG nr. 85/2016, scopul emiterii acesteia l-a constituit respectarea unor condi?ionalit??i ex-ante, f?r? ?ndeplinirea c?rora Rom?nia risca suspendarea sau ?ntreruperea asisten?ei financiare din Fondul european pentru pescuit ?i afaceri maritime.Totodat?, precizeaz? c? actul normativ emis de Guvern ?n regim de urgen?? a avut ?n vedere implementarea unor m?suri pentru alinierea cadrului juridic intern la exigen?ele Uniunii Europene ?n sectorul de pescuit din Rom?nia.“Legea de respingere a Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 85/2016 a fost adoptat? de Parlament ca urmare a redeschiderii procedurii de reexaminare a legii ?n vederea punerii de acord a prevederilor neconstitu?ionale cu decizia instan?ei constitu?ionale, ?n temeiul art. 147 alin. (2) din Constitu?ie. Analiz?nd parcursul legislativ al legii supuse reexamin?rii rezult? c? aceasta a fost supus? de dou? ori controlului Cur?ii Constitu?ionale (Decizia nr. 312/2018 ?i Decizia nr. 383/2019). ?n ambele situa?ii ?ns?, de?i instan?a de contencios constitu?ional a constatat neconstitu?ionalitatea legii ?n ansamblu, aceasta nu a vizat Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 85/2016 ?n forma emis? de Guvern, ci legea adoptat? de Parlament cu privire la aceast? ordonan?? de urgen??. Astfel, de fiecare dat?, instan?a de contencios constitu?ional a avut ?n vedere aspecte de neconstitu?ionalitate extrinsec? – legate de modul de adoptare a legii – precum ?i aspecte de neconstitu?ionalitate intrinsec?, care impietau ?ns? asupra unor modific?ri ?i complet?ri aduse Ordonan?ei de urgen?? nr. 85/2016 prin legea de aprobare adoptat? de forul legislativ”, se arat? ?n cererea de reexaminare.?eful statului indic? faptul c?, potrivit jurispruden?ei constitu?ionale, respingerea unei ordonan?e de urgen?? reprezint? infirmarea expres? de c?tre Parlament a politicii legislative pe care ordonan?a de urgen?? o exprimase, av?nd drept consecin?? ca un asemenea act s? ??i ?nceteze aplicabilitatea, s? nu se mai aplice ?n viitor.“Drept urmare, ?n cazul de fa??, efectul respingerii prin lege a OUG nr. 85/2016 este cel al revenirii la aplicarea normelor din OUG nr. 23/2008 ?n forma ini?ial?, anterioar? modific?rilor operate prin OUG nr. 85/2016, norme care, ?n mod evident, reprezint? un cadru legislativ desuet, care nu mai r?spunde, ?ns?, rigorilor ?i realit??ii normative actuale, dar nici cerin?elor de conformitate cu politica european? comun? ?n domeniul pescuitului”, se arat? ?n cererea de reexaminare.Pre?edintele Iohannis apreciaz? c? este necesar ca Parlamentul s? reanalizeze solu?ia respingerii OUG nr. 85/2016, ?in?nd cont ?i de consecin?ele prezentate, precum ?i de riscul cre?rii unui vid legislativ ?n domeniul gestion?rii activit??ii de pescuit ?i acvacultur?.Companiile implic? angaja?ii ?n accelerarea reducerii emisiilor de CO2 Cosmin Zaharia in CSR 16 April 2021 Saint-Gobain lanseaz? un fond intern de carbon pentru implicarea angaja?ilor ?n atingerea neutralit??ii carbonului p?n? ?n 2050 ?i contribu?ia acestora la atingerea obiectivului grupului cu privire la reducerea emisiilor de CO2 p?n? ?n 2030. Implementat mai ?nt?i ?ntr-o regiune pilot, Europa de Nord, acesta vizeaz? accelerarea reducerii emisiilor de CO2 non-industriale prin ac?iunile cotidiene ale angaja?ilor ?i investi?ii la punctele de lucru. Domeniile acoperite de aceste investi?ii sunt ?n principal legate de mobilitatea durabil? a angaja?ilor, energiile regenerabile ?i ?mbun?t??irea bun?st?rii ?i a eficien?ei energetice ?n amplasamentele Saint-Gobain.Acest fond are la baz? pre?ul intern al carbonului fixat de Grup pentru investi?ii, majorat recent la un echivalent de 50 euro/ton? de CO2, ?i converte?te o parte din emisiile de CO2 ?n bani pentru a finan?a proiecte care au ca scop reducerea amprentei de carbon a Grupului, cre?nd astfel un cerc virtuos. Proiectele, propuse ?i selectate de angaja?i, vizeaz? punctele de lucru unde ace?tia ??i desf??oar? activitatea.?nfiin?area fondului de carbon face parte din eforturile Saint-Gobain de a reduce emisiile directe din surse pe care rupul le de?ine ?i controleaz? direct ?i emisii indirecte din produc?ia de energie cump?rat? ?i consumat? cu 33% ?i cele toate celelalte emisii indirecte care apar ?n lan?ul valoric cu 16% p?n? ?n 2030. Acest fond completeaz? cheltuielile de capital multianuale finan?ate de Grup ?n acest domeniu. P?n? ?n 2030, Saint-Gobain va aloca anual un buget pentru investi?ii ?n domeniul cercet?rii ?i dezvolt?rii de aproximativ 100 de milioane euro pentru a reduce emisiile industriale de CO2.Agricultur? pe uscat – o anchet? Rom?nia, te iubesc! Duminic?, la PRO TV Alex Dima - jurnalist, produc?tor ?Rom?nia, te iubesc!”, Aprilie 2021 P?m?ntului ?i e sete, iriga?iile au secat, iar autorit??ile se fac c? plou?. Duminic?, la ?Rom?nia, te iubesc!”, ?ntr-un reportaj despre agricultura din Rom?nia, Alex Dima arat? cum milioane de hectare de teren au fost afectate de secet?, iar fermierii pierd zilnic sursa lor de supravie?uire.? ?n 2020, mii de fermieri au pierdut tot din cauza lipsei sistemului de iriga?ii, iar cei care ar trebui s?-i ajute, ridic? din umeri. S?pt?m?na aceasta, la Rom?nia, te iubesc!, Alex Dima ne arat? cum cei care r?spund de iriga?iile din Rom?nia sunt numi?i politic ?i controleaz? firme care ar trebui s?-i ajute pe fermieri, dar nu o fac.?Statul a acordat desp?gubiri ?n valoare de 930 de milioane de lei, ?n timp ce ?n sistemul de irigatii a investit 280 de milioane de lei. Cei care r?spund de iriga?ii sunt numi?i politic ?i totul este controlat de politicieni ?i firmele lor de cas?. Vedem ?i cum func?ioneaz? cercetarea rom?neasc?, dar ?i agricultori care s-au s?turat s? a?tepte autorit??ile s?-?i fac? treaba ?i au accesat fonduri europene pentru sisteme de iriga?ii”, a spus Alex Dima.Pagube uria?e provocate de secet?, sistemul de iriga?ii distrus, repara?ii care se fac la pre?uri mult umflate – ce r?spunsuri va primi Alex Dima din partea celor responsabili, vom afla duminic?, de la ora 18:00, ?ntr-o nou? anchet? Rom?nia, te iubesc!. Nu uita?i c? mar?i, de la ora 11:00, Cristian Leonte ?i Alex Dima vor aprofunda subiectul ?n podcastul ?Rom?nia, ?tii bine”, pe pagina ?tirile PRO TV.O cunoscuta companie poloneza investeste in agricultura romaneasca. Peste 1.000 de locuri de munca vor fi create , aprilie 16, 2021 O companie poloneza planuieste o investitie substantiala si isi propune sa construiasca solarii de rosii pe o suprafata de 50 de hectare, in municipiul Targu Jiu, judetul Gorj datorita careia, spun autoritatile locale, vor fi create nu mai putin de 1.000 de noi locuri de munca.Potrivit autoritatilor, investitia va fi una etapizata, iar activitatea din interiorul solariilor se va desfasura pe intreg parcursul anului. La inceput, compania poloneza va cumpara 22 de hectare de teren in Tg. Jiu si va avea 250 de angajati. In cativa ani, serele se vor intinde pe o suprafata din ce in ce mai mare si, astfel, va creste numarul angajatilor.?1000 de noi locuri de munca in activitatea de productie se vor infiinta la Targu Jiu, cunoscutul grup polonez CITRONEX fiind deja interesat, pentru inceput, de achizitionarea a 22 de hectare de teren in zona Ciocarlau. Aici se vor infiinta sere pentru cultivarea de rosii, solariile urmand sa aiba activitate tot anul. In urmatorii ani, societatea doreste sa ajunga pana la 50 de hectare cultivate, urmand ca initial sa angajeze 250 de persoane, iar la atingerea obiectivului mentionat sa aiba deja 1000 de salariati de aici”, a anuntat primarul orasului Tg.Jiu, Marcel Laurentiu Romanescu.INDUSTRIE ALIMENTARAAntreprenori locali. Macromex: Principala schimbare din industria alimentar? ?n anul 2021 este dat? de comanda online cu livrare ?n mai pu?in de 60 minute Florentina Ni?u 16.04.2021, Albert Davidoglu, CEO al Macromex, unul dintre cei mai mari distribuitori de alimente de pe plan local, consider? c? principala schimbare din industria alimentar? ?n anul 2021 este dat? de comanda online cu livrare ?n mai pu?in de 60 de minute. ?Pentru anul 2021, mai exact din partea a doua a anului, ne a?tept?m la o reluare a cre?terii businessului c?t mai aproape de parametrii normali, dar o revenire complet? la nivelul bugetat pentru 2020 probabil c? o vom vedea abia ?n 2022. Principala schimbare (din industria alimentar? ?n 2021 – n.red.) o reprezint? dezvoltarea agresiv? a canalului de quick commerce, adic? comanda online ?mpreun? cu un timp scurt de livrare, de mai pu?in de 60 de minute“, a spus Albert Davidoglu, CEO al Macromex. Albert DavidogluEl spune c? 2020 a fost un an provocator pentru companie. Acest lucru se vede ?i ?n cifre. Macromex a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 593 mil. lei, ?n sc?dere cu 18% fa?? de anul precedent, ?i un profit net de 6,8 mil. lei, mai mic cu 25% dec?t ?n anul anterior, arat? datele Confidas.ro.Ce fac lan?urile de hipermarketuri pentru a nu pierde teren? Lanseaz? parteneriate cu al?i retaileri, pariaz? pe concepte premium sau pe digitalizare accelerat?, Cristina Ro?ca 16.04.2021, ? Cele peste 225 de hipermarketuri ale celor patru mari retaileri Auchan, Carrefour, Cora ?i Kaufland au v?ndut peste un sfert din totalul bunurilor de larg consum, potrivit Nielsen ??Astfel, aceste magazine au v?nz?ri estimate de ZF la 5-6 mld. euro anual.Marile lan?uri de hipermarketuri lanseaz? noi ini?iative ?i proiecte pentru a continua s? atrag? cump?r?torii locali la shopping, ?ntr-o perioad? ?n care ace?tia se orienteaz? tot mai mult c?tre magazinele mici sau c?tre online. Printre proiectele anun?ate se num?r? parteneriate cu al?i retaileri, concepte premium sau digitalizare accelerat?, conform unei analize a ZF.Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, liderul pie?ei de profil din Rom?nia, va deschide 15 shopping cornere (zone amenajate) ?n hipermarketurile Auchan din ?ar? ?n acest an. Produsele Decathlon se vor vinde ?n zone dedicate, ?n cadrul raionului de articole sportive. Hipermarketurile au de regul? astfel de bunuri ?n ofert?, fie produse ale partenerilor, fie m?rci proprii. O astfel de asociere - ?ntre un lan? de hipermarketuri ?i un retailer specializat de echipamente sportive - este o premier?.INS: Sacrific?rile de animale ?i produc?ia de carne ?n luna februarie 2021, meatmilk , 16 aprilie 2021 ?n luna februarie 2021 fa?? de luna ianuarie 2021, num?rul sacrific?rilor ?i greutatea ?n carcas? au sc?zut la toate speciile de animale ?i p?s?ri. ?n compara?ie cu luna februarie 2020, num?rul sacrific?rilor ?i greutatea ?n carcas? au crescut la bovine ?i la ovine ?i caprine, iar la porcine ?i la p?s?ri au sc?zut.Termenul de ?carcas?”a) La bovine, greutatea ?n carcas? reprezint? greutatea corpului animalului sacrificat, ?ntreg, dup? ?ndep?rtarea pielii, s?ngelui ?i organelor interne, f?r? cap, uger, coad?, gr?sime renal? ?i picioare (separate la nivelul articula?iilor metacarpiene ?i metatarsiene). b) La porcine, greutatea ?n carcas? reprezint? greutatea corpului animalului sacrificat, ?ntreg sau ?mp?r?it ?n p?r?i egale de-a lungul ?irei spin?rii, dup? s?ngerare, f?r? organe interne, p?r, copite, limb?, os?nz? ?i diafragm?. c) La ovine ?i caprine, greutatea ?n carcas? reprezint? greutatea corpului animalului sacrificat, dup? s?ngerare ?i ?ndep?rtarea pielii, f?r? organe interne, f?r? cap ?i picioare (separate la nivelul articula?iilor metacarpiene ?i metatarsiene). Rinichii ?i gr?simea renal? sunt incluse ?n carcas?. d) La p?s?ri, greutatea ?n carcas? reprezint? greutatea p?s?rii sacrificate, dup? s?ngerare, f?r? fulgi, puf, organe interne (intestine, ficat, inim?, pipot?), cap, g?t ?i gheare.? Greutatea medie ?n carcas?: reprezint? raportul dintre greutatea ?n carcas? ?i num?rul de? animale sau p?s?ri sacrificate.Grupul elen Chipita, cel mai mare produc?tor de croissante din Rom?nia, extinde cu circa 60% suprafa?a de produc?ie a fabricii din Clinceni Alexandru Urzic? scris ast?zi, Grupul elen Chipita, cel mai mare produc?tor de croissante din Rom?nia, extinde cu circa 60% suprafa?a de produc?ie a fabricii din Clinceni Fabrica Chipita din Clinceni Grupul elen Chipita, produc?torul brandurilor 7Days, Fineti ?i Chipicao, preg?te?te extinderea cu 60% a suprafe?ei de produc?ie a fabricii pe care o de?ine ?n Clinceni, jude?ul Ilfov, prin continuarea unor lucr?ri ?ncepute ?nc? din 2009, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Fabrica Chipita din Clinceni func?ioneaz? acum ?n dou? cl?diri, cu o suprafa?? total? de circa 25.000 de metri p?tra?i, ?n care sunt produse croissante, creme tartinabile ?i bake-rols ce aduc grupului grec v?nz?ri anuale de peste 100 de milioane de euro. Grecii pl?nuiau o extindere a fabricii ?nc? din 2008 ?i au ?i ?nceput construc?iile, ?ns? acestea au fost oprite la nivelul funda?iilor, dup? izbucnirea crizei financiare globale. Planul actual este ca, pe aceea?i funda?ie, care va fi extins?, s? fie construit un nou corp de cl?dire, ?n suprafa?? de aproximativ 15.000 de metri p?tra?i. Investi?ia ?n construc?ie ?i manoper? este estimat? la 1 milion de euro ?i urmeaz? a fi definitivat? pe parcursul a maximum doi ani. ?n noua unitate vor fi produse croissante, iar capacitatea de produc?ie estimat? este de 60 de tone/zi. Chipita mai de?ine ?n Clinceni un depozit pentru marf?, de circa 7.500 de metri p?tra?i, ?i un depozit pentru pale?i, de circa 2.000 de metri p?tra?i. Grecii dispun de un teren de 13,2 hectare. Contacta?i de Profit.ro, reprezentan?ii Chipita Rom?nia nu au r?spuns p?n? la publicarea acestui articol. Pe cele 7 linii de fabrica?ie existente, Chipita produce brandurile 7Days, Fineti, Chipicao ?i Bake Rolls. Grupul elen a investit peste 30 de milioane de euro ?n liniile de produc?ie din Rom?nia, prin achizi?ia unor fabrici de la Star Foods, ?n 1999, ?i a diviziei de croissante a Best Foods, ?n 2001. Extinderea ?n Europa de Est a fost asigurat? cu ajutorul fondului grec de investi?ii Global Finance, care a furnizat capitalul necesar expansiunii ?n regiune. Chipita Romania a raportat o cifr? de afaceri de 105,5 milioane euro ?n 2019, cu 8% peste rezultatul anului anterior, fiind anul cu cele mai bune realiz?ri de la intrarea pe pia?a local?. O evolu?ie similar? a avut ?i profitul net al companiei, care a ajuns ?n 2019 la 10,4 milioane de euro. La nivel interna?ional, Chipita are 14 fabrici ?n 11 ??ri diferite, de unde sunt livrate produsele ?n 56 de ??ri, fie direct sau indirect prin parteneriate strategice. Pia?a local? a croissantelor este estimat? la peste 20.000 de tone. Chipita mai ?mparte pia?a cu Derpan, Boromir, Primo ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAIni?iativele marilor consumatori de plastic pentru o economie verde: investi?ii ?n plastic reciclat sau ?n tehnologii care duc , Cristina Ro?ca ? Gigan?ii Coca-Cola, Pepsi ?i Nestlé sunt cei mai mari ?consumatori“ de plastic din lume, material folosit pentru ambalajele de sucuri, dulciuri sau cafea???Ce fac ace?ti colo?i pentru a pierde titlul de mari poluatori ai lumii?Cei mai mari produc?tori de bunuri de larg consum ambalate din lume sunt ?i cei care poart? pe umeri cea mai mare parte a responsabilit??ii pentru poluarea planetei cu plastic, un material care are nevoie de 450 de ani pentru a se descompune, un orizont de timp at?t de ?ndep?rtat ?nc?t mul?i dintre noi nu-l pot cuprinde cu g?ndul.La finalul anului trecut, un raport al ONG-ului Break Free From Plastic a relevat c? ?n topul companiilor care polueaz? cel mai mult planeta ??i fac loc gigan?ii Coca-Cola, PepsiCo, Nestlé, Unilever, Mondelez, Mars, P&G, Philip Morris, Colgate-Palmolive ?i Perfetti van Melle (produc?torul Mentos ?i Chupa Chups). Produsele tuturor acestor gigan?i sunt prezente pe plan local, ba chiar mul?i dintre consumatorii rom?ni au ?n cas? o past? de din?i, un ?ampon, o sticl? de suc sau o pung? de cafea a unuia dintre ace?ti juc?tori.Cu v?nz?ri de miliarde sau zeci de miliarde anual, ace?ti colo?i sunt ?n topul celor mai mari corpora?ii din lume. Raportul Break Free From Plastic arat? ?ns? c?, acelea?i companii nu se afl? ?i la v?rful clasamentului ?n ceea ce prive?te grija pentru planet?. Care sunt totu?i ini?iativele marilor consumatori de plastic pentru o economie verde?Un purt?tor de cuv?nt al The Coca-Cola Company citat de presa interna?ional? spunea c? ?inta e ca p?n? ?n 2030 compania s? poat? s? aib? un sistem de returnare a tuturor sticlelor, astfel ?nc?t acestea s? nu mai ajung? gunoi pe p?m?nt sau ?n apele lumii. Plasticul returnat ar urma s? fie reciclat ?n noi sticle, conform aceleia?i surse.Pe plan local, ?n 2020, compania a ?nceput s? ?mbutelieze ?ntreg portofoliul de ape minerale ?n rPET - ambalaj fabricat ?n propor?ie de 100% din sticle PET reciclate.?Dup? lansarea rPET anul trecut, pentru Dorna, ?n 2020 am extins folosirea lui ?i pentru Poiana Negri. Astfel, ?n prezent, 20% din portofoliul companiei se ambaleaz? ?n rPET. Este o realizare important?“, spunea recent Paris Nikolopoulos, cel care coordoneaz? opera?iunile Coca-Cola Rom?nia din func?ia de country manager.La finalul anului trecut PepsiCo a anun?at la r?ndul s?u c? lanseaz? ?n Europa, inclusiv ?n Rom?nia, rPET, sticla ob?inut? din PET 100% reciclat, urm?nd s? investeasc? anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranzi?ia c?tre plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, potrivit lui Silviu Popovici, chief executive officer la PepsiCo Europa. Astfel ?n cursul anului 2021, ?ntreg portofoliul Pepsi ?i Mirinda va fi ambalat doar ?n rPET, dup? ce Lipton Ice Tea a f?cut schimbarea la ?nceputul lui 2020.?Viziunea noastr? este de a construi o lume ?n care plasticul s? nu mai ajung? niciodat? de?eu, lansarea de ast?zi fiind ?n linie cu eforturile noastre din zona recicl?rii ?i reutiliz?rii ambalajelor. Solu?ia nu st? ?n eliminarea sticlelor din plastic, ci ?n crearea unui ecosistem ?n care acestea sunt colectate ?i transformate din nou ?n sticle“, explica recent Silviu Popovici.?n Rom?nia, PepsiCo va lucra cu companii locale precum Green Group, din domeniul recicl?rii PET.Ast?zi majoritatea b?uturilor r?coritoare din Rom?nia sunt v?ndute ?n ambalaje din PET (87%) ?i doar cantit??i mici sunt v?ndute ?n sticl? ce nu se poate returna ?i ?n doze de aluminiu, spun reprezentan?ii PepsiCo.Cifrele sunt confirmate ?i de Romaqua Group, cea mai mare afacere rom?neasc? din sectorul b?uturilor.?Ponderea ?n volum a sticlei de sticl? a fost p?n? ?n anul 2019 de 4,5%, iar anul trecut a sc?zut la 3,9% din cauza afect?rii drastice a domeniului HoReCa“, completeaz? Mihaela Dr?ghici, director PR la Romaqua Group, care are ?n portofoliu branduri precum Borsec, Giusto sau Albacher.Grupul are ?n Rom?nia ?ase fabrici, iar executivul spune c? investi?iile totale ale grupului pe plan local au dep??it 250 mil. euro.?Ne referim la investii?ile totale ?ncep?nd cu anul 1998, investi?ii ?n fabrici, depozite logistice ?i tehnologie, timp de 23 de ani de la ?nfiin?area firmei Romaqua Group.“Din aceast? sum?, o parte merge c?tre investi?ii ?n protec?ia mediului, fie c? e vorba de tehnologii ce conduc la economii de combustibili ?i energie, reducerea noxelor, de?eurilor, de implicarea ?n proiecte de mediu, protejarea rezerva?iilor naturale, implicarea ?n procesul de recuperare ?i valorificare a de?eurilor rezultate ?n urma produc?iei, de protec?ia perimetrelor hidrogeologice, reciclarea intern? a preformelor sau de sta?ii de epurare tocmai pentru a garanta evacuarea unei ape curate ori management performant al consumului de ap? ?i CO2.??n fiecare din ultimii cinci ani am investit peste 5 mil euro pe an ?n protec?ia mediului.“Compania are, la fel ca to?i juc?torii din industrie, ?n special ambalaje de plastic. O alt? ini?iativ? recent? ?n ceea ce prive?te plasticul apar?ine gigantului elve?ian Nestlé.Compania a anun?at c? marca de bomboane de ciocolat? Smarties folose?te acum ambalaje din h?rtie reciclabil? pentru ?ntreg portofoliul global, elimin?nd astfel aproximativ 250 de milioane de ambalaje din plastic ?n fiecare an.?Prin aceast? decizie suntem cu un pas mai aproape de atingerea obiectivului de a avea toate ambalajele reciclabile sau reutilizabile p?n? ?n 2025 ?i de a reduce cu o treime utilizarea materialelor plastice noi, ?n aceea?i perioad?.“, declar? Alexander von Maillot, global head of confectionery Nestl?.De?i to?i juc?torii mari din industria bunurilor de larg consum iau m?suri pentru a reduce consumul de plastic sau pentru a reduce poluarea, este evident c? drumul e lung, iar aceast? c?l?torie e abia la ?nceput.?Pariul pe ambalaj de sticl?Adrian Cocan, director general al Agroserv M?riu?a,compania din spatele brandului L?pt?ria cu Caimac, spunea recent c? grupul are ?n plan o investi?ie ?ntr-o sta?ie de sp?lare sticle ?i borcane ?i un sistem de recuperare a acestor produse. Sta?ia ?n sine este o investi?ie de 5,5 mil. euro ?i va avea o capacitate de 10.000 de sticle ?i borcane pe or?. Compania folose?te pentru produsele sale doar ambajale de sticl?, nu din plastic sau alte materiale, precum mul?i dintre concuren?i. Acesta a fost modelul de la ?nceput.? ?Ne dorim s? sp?l?m sticlele ?i borcanele proprii, dar ?i pentru al?i juc?tori mici. Este un trend la nivel mondial s? se migreze ?napoi spre sticle ?i din p?cate juc?torii foarte mici nu ??i pot permite a?a investi?ii.“??Antreprenorul spunea c? o alt? investi?ie mare, separat?, va fi ?n sistemul de recuperare a acestor ambalaje pentru c? grupul vrea s? pun? ?n toate ora?ele mari ale Rom?niei automate ?n care oamenii, la fel ca ?n Germania, s? se duc? s? lase sticle ?i borcane, iar apoi s? primeasc? un bon valoric pe care s? ?l poat? folosi ?n magazine. ?n felul acesta consumatorii vor avea interes s? aduc? ?napoi acele sticle ?i borcane.Adrian Cocan ad?uga c? nu se vor putea recupera sticlele tuturor produc?torilor pentru c? investi?ia ar fi enorm?, ar fi la nivelul a sute de milioane de euro exact cum se ?nt?mpl? ?n Vest.????n Vest au f?cut-o treptat ?i un pic mai organizat, ?n sensul ?n care prima dat? au existat ni?te subven?ii pentru produc?tori s? se poat? aduna ?n cooperative, dup? care acele cooperative au primit garan?ii guvernamentale pentru creditare. Cu acele garan?ii au luat credite de la b?nci ?i au ?nceput s? pun? la punct aceste sisteme de recuperare ?i refolosire, dup? care guvernele au intervenit ?i au ?nceput s? dea legi ?i ?n cele din urm? amenzi.“De?i to?i juc?torii mari din industria bunurilor de larg consum iau m?suri pentru a reduce consumul de plastic sau pentru a reduce poluarea, este evident c? drumul e lung, iar aceast? c?l?torie e abia la ?nceput.C?nd dispar din magazine articolele de plastic de unic? folosin??? ast?zi, 00:00 Cristina Ro?ca Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directiv? pentru reducerea consumului de produse din plastic de unic? folosin??, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului.?Restric?iile de pia?? ?i marcarea regulilor de produs se aplic? ?ncep?nd cu 3 iulie 2021, ?n timp ce cerin?ele de proiectare a produselor pentru sticle se aplic? ?ncep?nd cu 3 iulie 2024, iar m?surile de responsabilitate extins? a produc?torului se aplic? de la 31 decembrie 2024“, spun reprezentan?ii companiei de audit ?i consultan?? PwC ?ntr-un articol pe site-ul propriu.Mai exact, de la ?nceputul lui iulie se interzice comercializarea de produse specifice din plastic, respectiv tac?murile ?i farfuriile de unic? folosin??, be?i?oarele de urechi, paiele/be?ele pentru agitat b?uturi, be?ele care se ata?eaz? baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare ?i recipientele pentru fast-food/b?uturi din polistiren expandat.?n acest sens, statele membre trebuie s? adopte legisla?ia privind m?surile impuse pentru interzicerea sau restric?ionarea comercializ?rii produselor din plastic. ?ntre timp ?ns?, agen?ii economici au ?nceput deja s?-?i adapteze strategia de afaceri ?n func?ie de prevederile Directivei de plastic, spun reprezentan?ii PwC.Spre exemplu, ?n mai 2021 Auchan Rom?nia va sista v?nzarea veselei din plastic de unic? folosin?? ?i va elimina ambalajele din plastic pentru toate preparatele comandate la pachet. ?n acela?i timp, compania a ?nceput s? dezvolte o gam? proprie de alternative reutilizabile.?Potrivit studiilor companiei, la nivel mondial, industria alimentar? consum? cea mai mare cantitate de plastic ?n fabricarea ambalajelor, 72% dintre acestea nefiind recuperate vreodat? ?i ajung?nd ?n natur?.Ini?iative similare au anun?at ?i al?i retaileri, unii chiar ?nainte ca UE s? adopte aceast? directiv?. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce de?ine re?elele Kaufland ?i Lidl. C?teva dintre ac?iunile ce fac parte din aceast? strategie sunt scoaterea de la v?nzare a articolelor de plastic de unic? folosin?? precum tac?muri, farfurii ?i pahare, ?n 2019, ?i a saco?elor de unic? folosin?? din plastic conven?ional, ?n 2018, prin care compania estimeaz? c? sunt economisite anual aproximativ 598 de tone de plastic.?n plus, ?n anul 2019, Lidl Rom?nia a ?nlocuit pungile din plastic sub?ire pentru c?nt?rirea fructelor ?i legumelor cu o alternativ? din material compostabil ?i biodegrabdabil, iar la ?nceputul lui 2020 a introdus ?i s?cule?i reutilizabili pentru fructe ?i legume, ?ncuraj?nd astfel clien?ii s? adopte un comportament responsabil fa?? de mediu. Astfel de s?cule?i au fost introdu?i ?n ofert? ?i de al?i retaileri precum Mega Image sau Kaufland.Mai mult, de la ?nceputul anului 2021 Lidl taxeaz? fiecare pung? de plastic de la raionul de fructe ?i legume cu 0,09 lei (nou? bani), parte a aceea?i strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o m?sur? similar? ?n 2019.?Fiind oferite ?n mod gratuit at?ta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unic? folosin?? f?r? valoare ?i de aceea s? le folosim excesiv, s? le irosim, f?r? s? ne g?ndim c? ele au un impact de mediu. Gener?m foarte multe de?euri ?i este timpul s? ne schimb?m obiceiurile la cump?r?turi. Am listat pungi biodegradabile, ?ns? nu le vom oferi gratuit, din dorin?a de a limita irosirea lor ?i a transmite clien?ilor un mesaj de responsabilitate“, declara ?n 2019 Valer Hanca?, director comunicare ?i corporate affairs Kaufland Rom?nia.Astfel, retailerii mari au ?nceput deja de mai mult? vreme s? elimine produsele din pastic de unic? folosin?? din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape ?ns? pentru toat? lumea, 3 iulie.STATISTICI: Afacerile din comer? s-au majorat cu 5% ?n primele dou? luni din 2021. Care sunt principalele sectoare pe cre?tere, Viorela Pitulice , 2021.04.16???Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) ?n termeni nominali a crescut ?n primele dou? luni din acest an fa?? de perioada similar? din 2020 cu 4,8%, relev? datele Institutul Na?ional de Statistic? (INS).Evolu?ia se datoreaz? cre?terii comer?ului cu ridicata nespecializat (+10,5%), comer?ului cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+9,5%), comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+9,4%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+8,9%), comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+6,9%) ?i comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+1,6%).Pe de alt? parte, au ?nregistrat sc?deri activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-9,9%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-3,0%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 29 februarie 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 3,7%, arat? INS.Sectoare pe cre?tere Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) serie brut? ?n luna februarie 2021, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 12,2%, datorit? cre?terii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+33,2%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+27,6%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+18,2%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+12,8%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+8,0%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+5,2%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+3,8%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+0,8%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate ?n luna februarie 2021, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 0,8%.Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) serie brut?, ?n luna februarie 2021, comparativ cu luna februarie 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,0% datorit? cre?terii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata nespecializat (+11,9%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+8,9%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+8,1%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+6,7%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+3,0%) ?i comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+2,6%).Sc?deri au ?nregistrat activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-10,6%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-1,0%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna februarie 2021, comparativ cu luna februarie 2020, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,9%.Nun?ile ar putea fi reluate. La hor? ?i la sarmale vor avea voie doar cei vaccina?i sau testa?i , Ionu? Fantaziu , apr. 16, 2021 Multe cupluri ?i-au am?nat nun?ile din cauza pandemiei. ?n timp ce unii au f?cut ceremonii restr?nse, doar ?n familie, al?ii au decis s? a?tepte p?n? se ?ncheie pandemia.Reprezentan?ii Furnizorilor din Industria Nun?ilor propune Guvernului ca nun?ile s? fie reluate din 15 mai. Asocia?ia vine ?i cu trei scenarii ?n care se pot desf??ura petrecerile de c?s?torie.?Am propus trei scenarii: verde, galben, ro?u. Dac? vorbim de ro?u, propunem c? nun?ile s? poat? avea loc dar doar dac? invita?ii au f?cut vaccinul, au avut COVID-19 sau accept? testarea la intrarea la eveniment, pe cheltuiala organizatorilor. (…)Cei care vor fi testa?i pozitiv nu vor putea intra. E dorin?a tuturor s? fie safe, pentru siguran?? invita?ilor. Ori un test PCR cu 24 de ore ?nainte sau la intrare, un test rapid. Vorbim ?i de cele non invazive, cele cu saliv?.Asocia?ia din industria nun?ilor a preg?tit un proiect de lege, cu o corelare ?ntre suprafa?? ?i num?rul de invita?i. Este o alian?a mare, ?mpreun? cu HoReCa, turismul, concertele. Exist? un grup de lucru pentru a intr? ?n normalitate.?n func?ie de rata de infectare, la o mas? de 12 pers vor sta 6, 8, sau 10 persoane. Dac? sunt testa?i se poate s? fie ?i dans, dar punem o limitare ?n func?ie de suprafa?? ringului”, a declarat pre?edintele Asocia?iei Furnizorilor din Industria Nun?ilor, Alin Caraman, pentru Antena 3.Guvernul a aprobat legea privind suspendarea firmelor care nu respect? regulile anti-covid , Valentin Miric? , 15.04.2021 ,Guvernul a aprobat, ?n ?edin?a de joi, modific?rile la Legea 55/2020 privind sanc?iunea complementar? a suspend?rii activit??ii pentru operatorii economici care nu respect? m?surile de prevenire ?i combatere a r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2. "Guvernul a aprobat modific?rile la Legea 55, proiectul de lege care merge ?n Parlamentul Rom?niei, este vorba despre acea prevedere prin care operatorii economici care nu respect? legisla?ia ?n vigoare, ?ti?i foarte bine despre ce este vorba, pot s? fie ?nchi?i pe o perioad? scurt? la ?nceput ?i, dup? aceea, pe o perioad? mai lung?. Este nevoie de efortul tuturor ?n aceast? perioad?", a declarat premierul Florin C??u, ?ntr-o conferin?? de pres? la Palatul Victoria.Proiectul de lege, care modific? ?i completeaz? Legea nr. 55/2020 privind unele m?suri pentru prevenirea ?i combaterea pandemiei de COVID-19, prevede c?, ?n cazul repet?rii la acela?i sediu principal sau secundar, ?ntr-un interval de 15 zile de la constatarea precedent?, a contraven?iei, pe l?ng? sanc?iunea contraven?ional? principal?, agentul constatator dispune ?i sanc?iunea contraven?ional? complementar? a ?nchiderii temporare, pe o durat? de 15 zile, a sediului ?n care operatorul economic desf??oar? activitatea f?r? respectarea condi?iilor stabilite.Totodat?, prin proiectul de lege se stabile?te c? pl?ngerea ?mpotriva procesului-verbal de constatare a contraven?iei ?i de aplicare a sanc?iunii nu suspend? executarea sanc?iunilor contraven?ionale complementare aplicate.Unilever, investi?ii de 120 de milioane de euro de la intrarea pe pia?? , 16 Apr 2021 | de Alina DragomirUnilever, unul dintre principalii furnizori mondiali care comercializeaz? bunuri de larg consum, aniverseaz? 30 de ani de la listarea primelor produse pe pia?a local?. De atunci, Unilever a investit peste 120 de milioane de euro ?n Rom?nia, reu?ind s? dezvolte capacitatea de produc?ie local?, ?i, de asemenea, s? ??i extind? portofoliul de branduri ?i produse prin achizi?ia fabricii Betty Ice ?i a 75% din Good People, compania din spatele brandului FruFru, dou? companii locale, dovad? a implic?rii companiei ?n societatea rom?neasc? prin sus?inerea mediului de business local. Cu ocazi anivers?rii a 30 de ani de la intrarea pe pia?a din Rom?nia a primelor produse, Unilever lanseaz? campania Unilever – Tradi?ia de a face bine. Compania s?rb?tore?te cele mai importante momente din cei 30 de ani de activitate pe pia?a local?. ?n linie cu angajamentele globale, Unilever South Central Europe dezvolt? toate ini?iativele ?i misiunile brandurilor pentru a r?spunde nevoilor ?i specificului regiunii, ?n vederea atingerii unui impact local pozitiv pe termen lung.Al?turi de ac?iunile desf??urate pentru cet??enii ?i comunit??ile din Rom?nia, compania adreseaz? ?i problemele cu care se confrunt? ?ara noastr? ?n ceea ce prive?te schimb?rile climatice ?i mediul ?nconjur?tor. Pentru a face o schimbare pozitiv?, Unilever ?i Plant?m fapte bune ?n Rom?nia au lansat ?n 2020 o ac?iune ampl? de ?mp?durire, ce are ca scop plantarea a 300.000 de puie?i p?n? la sf?r?itul anului 2022.?Anul acesta se ?mplinesc 30 de ani de c?nd primele noastre produse au intrat pe pia?a din Rom?nia. Ne bucur?m s? fim parte din povestea acestei ??ri ?i o modalitate prin care ne dorim s? marc?m momentul aniversar este plantarea a 300.000 de arbori – c?te 10.000 pentru fiecare an petrecut ?n Rom?nia p?n? acum. ?i plant?m ?n sudul ??rii, ?ntr-o zon? puternic afectat? de de?ertificare. Fenomenul de de?ertificare reprezint? o preocupare global? ?i suntem hot?r??i s? lupt?m ?mpotriva acestei probleme al?turi de un partener extraordinar, ini?iativa Plant?m fapte bune ?n Rom?nia. ?n acela?i timp, folosim momentul aniversar ca o oportunitate de a ne implica mai mult ?n comunit??ile locale ?i ?ncerc?m s? fim acolo unde sim?im ?i ?tim c? este nevoie de noi – ?n vie?ile consumatorilor, prin produsele noastre pe care se bazeaz? ?n fiecare zi ?i care le fac via?a mai u?oar?, mai bun?, dar ?i ?n vie?ile comunit??ilor vulnerabile unde sim?im c? este mai mult? nevoie de ajutor pentru o schimbare ?n bine”, a declarat Ana-Maria P?slaru, General Manager Unilever South Central EuropeAl?turi de Plant?m fapte bune ?n Rom?nia, Unilever lupt? ?mpotriva unei probleme de interes global: fenomenul de de?ertificare. ?n 2020, 150.000 de arbori au fost planta?i ?n jude?ul Dolj, iar anul acesta au fost planta?i ?nc? 75.000 de arbori ?n aceea?i zon?. P?n? la sf?r?itul anului 2022, 300.000 de arbori vor fi planta?i ?n zona de sud a ??rii. Al?turi de ini?iativa de plantare, proiectele de responsabilitate social? derulate de compania ?i brandurile Unilever ?n Rom?nia ?n urm?torii ani vor sta sub umbrela Tradi?ia de a face bine.?Retailul interna?ional, cre?tere de 6,3% ?n primele dou? luni ale anului, 16 Apr 2021 | de Simona Popa ?n primele dou? luni ale acestui an, retailul modern interna?ional a atins o cre?tere de 6,3% fa?? de aceea?i perioad? din 2020, perioad? aflat? ?n afara pandemiei.Datele analizate de RetailZoom ?n cel de-al 14-lea Jurnal de V?nz?ri arat? c? avansul ?nregistrat este sub nivelul celui raportat ?n primele opt s?pt?m?ni ale anului trecut raport la perioada similar? din 2019, c?nd retailul modern interna?ional ?nregistra o cre?tere de 17,2%. ?ns? demarajul mai lent este pus pe seama incertitudinii aduse de pandemie, at?t din punct de vedere sanitar, c?t ?i financiar.?n urma monitoriz?rii a 90% din num?rul total de magazine din comer?ul modern aflat sub brand interna?ional, datele RetailZoom indic? faptul c?, ?n universul matur de magazine (like-for-like) lunile ianuarie ?i februarie au adus stagnare: +0,1% vs 2020 (fa?? de 11% ?n 2020 vs 2019).?Ariile de cre?tere la nivel na?ional se consolideaz? ?n zonele rurale ?i de urban mic (localit??i sub 50.000 de locuitori), at?t ?n termen de expansiune, c?t ?i din punct de vedere al poten?ialului de cre?tere organic? pe categorii neexplorate p?n? acum ?n acest segment al pie?ei”, sus?ine Bogdana Gheorghe, General Manager RetailZoom.?Concret, lu?nd ?n calcul evolu?ia v?nz?rilor ?n valoare pentru primele dou? luni ale acestui an fa?? de intervalul ianuarie – februarie 2020, a fost ?nregistrat? o cre?tere medie de 14,1%, pentru rural ?i urban mic, cu un aport mai mare din categoria produsele pentru cur??enie (+16,8%), urmate de cele alimentare (+14,2) ?i cele pentru ?ngrijire (+11,5). La polul opus, ?n cazul Bucure?tiului, v?nz?rile produselor de ?ngrijire au ?nregistrat o sc?dere de 8,6%, ?n timp ce ?n cazul celor pentru cur??enie, declinul a fost de 2,4%.?ns?, la nivel general, dinamica sectorului de produse pentru cas? o dep??e?te pe cea a sectorului alimentar (+6,6% vs 6%), at?t la nivel total pia??, c?t ?i pentru acela?i univers de magazine, nelu?nd ?n calcul v?nz?rile de ?ig?ri ?i tutun (+9,9).?n ceea ce prive?te dinamica pe sectoare, m?ncarea pentru animale (+21,7%), b?uturile alcoolice (+17,5%) ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? (+13,1%) au fost cele mai dinamice grupe de produse. M?ncarea pentru animale, b?uturile alcoolice ?i m?ncarea semi/gata preparat? aduc o contribuie de 27% la cre?terea total? a v?nz?rilor monitorizate. La polul opus se afl? produsele de ?nfrumuse?are care au ?nregistrat o sc?dere ?n 5,1% ?n perioada analizat?.Bucure?ti, zona cu cele mai mari pre?uri la nivel na?ionalC?nd vine vorba despre pre?uri, analiza RetailZoom arat? c? pre?ul pentru un produs din categoriile de baz? (alimentare ?i nealimentare) este ?n medie cu 21% mai mare ?n Bucure?ti fa?? de restul ??rii, iar ?n rural este la paritate cu pre?urile din mediul urban. Totodat?, importan?a promo?iilor este crescut? pentru toate zonele ??rii, mai pu?in pentru Bucure?ti. Ponderea cea mai mare a promo?iilor se reg?se?te ?n comunit??ile urbane mici ?i ?n rural.Majoritatea categoriilor analizate de RetailZoom au ?nregistrat v?nz?ri determinate de ac?iuni promo?ionale ?n pondere de cel pu?in 10%. ?ntre categoriile cu ponderi mari ale v?nz?rilor promo?ionale, adic? minim 30%, se afl? produsele pentru machiaj, balsamul, carnea, dezinfectantul de m?ini.??n ceea ce prive?te analiza promo, doar cinci din top 20 categorii cu cele mai mari ponderi promo sunt categorii alimentare. ?ase categorii dintre cele ce de?in cele mai mari ponderi promo scad ?ns? ?n v?nz?ri vs 2019”, explic? Bogdana Gheorghe.Cre?terile de pre? din lunile ianuarie – februarie 2021 au fost ?n general de 5,3%, cu 1,4% sub nivelul ?nregistrat ?n 2020 fa?? de 2019. Cea mai mare contribu?ie a venit din sectorul alimentar (+5,7%), ?n timp ce pre?urile produselor pentru cas? au crescut cu 4,3%, iar cele pentru ?ngrijire personal? cu 0,7%.*Toate informa?iile se refer? la indexul de date scanate al RetailZoom compus din peste 3.350 de magazine din comer?ul modern interna?ional (Carrefour Hypermarket, Market, Cora, Metro, dm, Inmedio, Mega Image, Shop&Go, Metro, Penny, Profi, Xpress), iar ?ntregul raport se refer? la evolu?ia v?nz?rilor valorice din 2021 - perioada 4 ianuarie – 28 februarie fa?? de aceea?i perioad? a anului 2020 (6 ianuarie – 1 martie 2020).Cum a accelerat pandemia inovarea ?n r?ndul companiilor din retail ?i FMCG , 16 Apr 2021 | de Andra Imbrea Pandemia de COVID-19 a accelerat inovarea ?n r?ndul companiilor din industria bunurilor de larg consum, retail ?i turism, iar 95% dintre consumatori au f?cut cel pu?in o modificare permanent? ?n stilul lor de via?? ?n ultimul an, conform celui mai recent studiu Accenture. Lucrul de acas?, schimbarea obiceiurilor de c?l?torie ?i dorin?a tot mai mare de a face cump?r?turi la nivel local reprezint? o provocare pentru companii, care trebuie s? reg?ndeasc? modul ?n care se adreseaz? consumatorului adaptat la pandemie. Studiul realizat ?n urma unui sondaj la care au participat peste 9.650 de persoane din 19 ??ri sus?ine constat?rile anterioare ale Accenture, conform c?rora multe schimb?ri de comportament vor fi pe termen lung.?Efectele pandemiei vor fi resim?ite mult? vreme ?i vor fi o dovad? a necesit??ii ca firmele orientate c?tre consumatori s? fie agile, reziliente ?i receptive la schimb?ri”, a declarat Oliver Wright, director executiv senior ?i director al grupului global Accenture pentru industria bunurilor de larg consum. ?Din dezastru ?i necesitate se ivesc oportunit??ile. Pandemia a declan?at un nou val de inovare. ?ntruc?t companiile reg?ndesc fundamental planurile de business pentru a genera cre?tere, multe utilizeaz? capabilit??i analitice avansate pentru a identifica, r?spunde ?i viza tendin?ele de consum ?n schimbare.”Pandemia de COVID-19 a condus la o transformare comprimat?, companiile modific?nd simultan mai multe departamente ?i recalific?nd oamenii ?n ceea ce anterior ar fi fost programe pas cu pas pe termen mai lung. Multe companii orientate c?tre consumatori ?i-au mutat afacerile ?n cloud, au rezolvat presiunile pe costuri ?i au continuat s? ??i consolideze rezilien?a ?i securitatea, pun?nd infrastructura la punct pentru a permite inovarea ?i pentru a se pozi?iona pentru succes.Schimb?rile ?n obiceiurile consumatorilor sunt permanenteMulte persoane cred c? obiceiurile lor de cump?r?turi au evoluat pe termen lung. Cele mai recente cercet?ri sus?in concluziile lansate anterior de Accenture, potrivit c?rora cre?terea semnificativ? a comer?ului electronic va r?m?ne sau se va accelera ?n continuare. Spre exemplu, propor?ia achizi?iilor online de produse precum alimente, decora?iuni interioare, mod? ?i produse de lux de c?tre utilizatorii mai pu?in obi?nui?i cu comer?ul electronic - defini?i ca aceia care au folosit canalele online pentru mai pu?in de 25% din achizi?ii ?nainte de pandemie - a crescut cu 343%.Achizi?iile online ale utilizatorilor noi au crescut astfel:333% la alimente pentru g?tit acas?347% la b?uturi alcoolice319% la decora?iuni interioare375% la haine ?i ?nc?l??minte360% la electronice314% la m?ncare la pachet sau livr?ri de la restaurante350% la produse de ?ngrijire personal? ?i cosmetice341% la unelte ?i materiale DIY315% la produse de luxJill Standish, director general ?i ?ef al grupului global al industriei de retail Accenture, a declarat: ?Retailerii s-au adaptat rapid la cre?terea comer?ului electronic ?i folosesc tehnologia pentru a servi clien?ii ?n moduri noi. Mul?i au adoptat tehnologii noi, cum ar fi realitatea augmentat?, pentru a recrea experien?a fizic? a magazinului ?i pentru a ajuta cump?r?torii s? vizualizeze mai bine o camer? de mobilier sau o ?inut?, ?n timp ce al?ii au reconvertit magazinele ?nchise ?n depozite locale cu tehnologii de colectare ?i ambalare. Chiar ?i ?ntr-o lume post-pandemic?, companiile vor trebui s? satisfac? apetitul consumatorilor pentru cump?r?turi online cu livrare rapid? ?i s? devin? mai anticipative cu privire la investi?iile pe care le vor face ?n oamenii lor, ?n lan?urile de aprovizionare, ?n magazinele fizice ?i canalele digitale pentru a fi bine pozi?ionate pentru a genera cre?terea.”Schimb?ri ?n pandemie: un al treilea spa?iu de lucruPandemia a ?nsemnat o trecere rapid? c?tre lucrul de acas?, mul?i angaja?i exprim?ndu-?i dorin?a de flexibilitate ?n ceea ce prive?te modul ?i locul ?n care lucreaz? ?n continuare. Mai mult de trei sferturi (79%) dintre responden?i au declarat c? ar dori s? lucreze ocazional dintr-un ?al treilea spa?iu” — o alt? loca?ie dec?t casa sau locul de munc? — ?i mai mult de jum?tate au spus c? ar fi dispu?i s? pl?teasc? p?n? la 100 dolari pe lun? din propriile buzunare pentru a lucra de la o cafenea, bar, hotel, sau un retailer, cu un spa?iu dedicat. Acest lucru eviden?iaz? o poten?ial??oportunitate?de a cre?te veniturile pentru cei care activeaz? ?n industria hotelier? ?i retail.Dorin?a de a lucra dintr-un ?al treilea spa?iu” este ?nso?it? de o schimbare a atitudinilor fa?? de c?l?toriile de afaceri. Jum?tate (46%) dintre responden?i au declarat c? nu au planuri de a c?l?torie ?n scop de business dup? pandemie sau inten?ioneaz? s? reduc? la jum?tate acest tip de c?l?torii. Perspectivele actuale indic? faptul c? revenirea la c?l?torii se va relua ?n principal pe segmentul recreativ, ?mping?nd industria s? se adapteze ?i s? devin? ?i mai eficient? pentru a recupera veniturile pierdute.?Pandemia a for?at ?pragmatismul creativ”, ?n special pentru firmele de turism ?i ospitalitate care se lupt? s? g?seasc? fluxuri suplimentare de venituri ?n timpul crizei”, a declarat Emily Weiss, director executiv ?i ?ef al grupului global al industriei turismului din cadrul Accenture. ?Unele hoteluri au transformat camerele ?n restaurante pop-up, ?n timp ce altele au experimentat oferind spa?ii de birouri temporare clien?ilor care caut? un ?al treilea spa?iu” pentru a lucra. De?i au existat anumite experimente, companiile trebuie s? extind? aceste noi servicii ?i s? abordeze aten?ia re?nnoit? a c?l?torilor asupra s?n?t??ii ?i siguran?ei, de exemplu, folosind cloud-ul pentru a ajuta la interac?iuni f?r? contact”.Studiu: 46% dintre rom?ni sunt indiferen?i, plictisi?i ?i obosi?i de?reclamele sponsorizate pe Facebook sau Instagram , Angela Alexandru?, 16 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??i Un studiu recent Reveal Marketing Research analizeaz? at?t comportamentul, c?t ?i percep?ia rom?nilor fa?? de publicitatea din social media. Astfel,?46% dintre responden?i declar??c??se simt indiferen?i fa???de reclamele sponsorizate v?zute pe Facebook sau pe Instagram, spun?nd chiar c??se simt obosi?i ?i plictisi?i de acestea.?Dintre toate re?elele de socializare, Facebook se afl? ?n preferin?ele rom?nilor (92%) cu un timp mediu petrecut online de 2,3 ore/zi. Alte aplica?ii accesate frecvent ?ntr-o zi de c?tre rom?ni sunt YouTube cu 63% ?i Instagram cu 37%. De?i TikTok nu se afl? ?n top 3 aplica?ii, fiind men?ionat de doar 15% dintre responden?i, se observ?, totu?i, c? utilizatorii petrec mult timp pe aceast? re?ea: rom?nii care folosesc TikTok petrec ?n medie 2,3 ore/pe zi navig?nd printre videoclipuri.??ntruc?t consumatorii petrec tot mai mult timp ?n mediul virtual, se remarc? o ascensiune a publicit??ii online prin campanii sponsorizate pe re?elele de socializare. Studiul Reveal Marketing Research a analizat, ?n acest context, percep?ia rom?nilor despre aceste reclame. 46% dintre rom?ni declar? c? se simt indiferen?i sau obosi?i de reclamele sponsorizate pe social media.?Aproape jum?tate dintre rom?ni (47%) spun c? nu ??i formeaz? nicio p?rere atunci c?nd v?d anun?uri promovate pe social media.Pe unii dintre rom?ni reclamele sponsorizate online ?i enerveaz? ?i declar? c? le provoac? emo?ii negative, aspect men?ionat de c?tre 17% dintre responden?i. Doar 9% dintre rom?ni declar? c? se simt noroco?i la vederea acestor anun?uri ?i c? le dau energie pentru a c?uta produse noi.Peste jum?tate dintre consumatori (53%) afirm?, astfel, c? obi?nuiesc s? dea click pe aceste anun?uri doar dac? ?i intereseaz? cu adev?rat produsul ?i sunt ?n proces de achizi?ie. Al?ii, de?i nu vor s? cumpere, afirma c? au accesat o reclam? doar din curiozitate (25%), potrivit studiului Reveal.Reclamele sponsorizate: cum ?i influen?eaz? pe rom?niDe?i reclamele sponsorizate le st?rnesc unor rom?ni emo?ii negative, al?ii afirm?, totu?i, ca au un impact pozitiv. 28% dintre ei declar? c? se bucur? s? vad? astfel de reclame online ?i spun c? sunt mul?umi?i de acest tip de experien?? pe re?elele de socializare. ?n plus, pe 36% dintre rom?ni ?i determin? chiar s? aprecieze mai mult brandul sau persoana respectiv?.?Chiar dac? reclamele sponsorizate ?i agaseaz? pe unii rom?ni, pe al?ii ?i determin? s? aprecieze mai mult brandul respectiv, pentru c? ?i ajut? s? se informeze asupra mai multor produse, motiv men?ionat de c?tre 53%, dar ?i faptul c? se decid mai u?or ?n procesul de cump?rare (47%). Astfel c? 52% dintre consumatori declar? c? reclamele sponsorizate pe care le v?d pe social media, de obicei, au leg?tur? cu interesele lor, spun?nd chiar c? au c?utat produse similare pe internet.Conform analizei, brandurile care investesc ?n promovare (online) sunt apreciate de c?tre 53% dintre responden?i. De asemenea, aceste branduri sunt evaluate ca oferind produse sau servicii de o calitate mai ?nalt?, aspect men?ionat de c?tre 31% dintre responden?i. Un alt element ce ?i determin? pe rom?ni s? dea click pe un astfel de anun? este identitatea vizual? -?33% dintre responden?i spun c? acceseaz? o reclam? care li se pare atractiv? din punct de vedere vizual.Promovarea online, indicator de calitate slab???n plus, 27% dintre responden?i afirm? c? dau click dac? marca respectiv? este una pe care o cunosc.?Doar 17% dintre responden?i declar? c? apreciaz? mai pu?in brandurile care au reclame sponsorizate. Motivul principal men?ionat de ace?tia este dorin?a de a caut? pe cont propriu produsele de achizi?ionat (57%), ?n timp ce 33% consider? chiar c? promovarea online este un indicator al brandurilor de o calitate mai slab?. Unii rom?ni declar? c? anun?urile sponsorizate nu le sunt de ajutor ?n decizia de cump?rare (29%).De asemenea, o barier? ?n accesarea acestor reclame este riscul de a fi? retargetati, iar odat? ce au dat click pe un anun?, s? primeasc? ulterior alte anun?uri similare ?n newsfeed (27%). Pe l?ng? toate acestea, peste un sfert dintre rom?ni ar evita s? dea click din cauz? c? reclama respectiv? nu pare de ?ncredere (26%).Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de pia??, specializat? ?n marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development, cu?o expertiz? ?n peste 20 de industrii.Metoda folosit? a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) ?i au fost derulate 1014 interviuri online cu responden?i cu v?rsta peste 18 ani, online users, pe un e?antion reprezentativ la nivel na?ional urban ?i rural ?n perioada 2-6 aprilie 2021. Eroare de e?antionare +/- 3%. Nivel de ?ncredere 95%.Studiu Accenture: 95% dintre consumatori au f?cut cel pu?in o modificare permanent? a stilului lor de via?? de la izbucnirea pandemiei 16 aprilie 2021, 11:06 Afaceri Companiile de succes din industria bunurilor de larg consum ??i schimb? loca?iile fizice, exploreaz? noi modele de afaceri ?i adopt? rapid tehnologii digitale ?i de analiz? pentru a identifica noi surse de cre?tere. Pandemia de COVID-19 a accelerat inovarea ?n r?ndul companiilor din industria bunurilor de larg consum, retail ?i turism, iar 95% dintre consumatori au f?cut cel pu?in o modificare permanent? ?n stilul lor de via?? ?n ultimul an, conform celui mai recent studiu Accenture (NYSE: ACN).Lucrul de acas?, schimbarea obiceiurilor de c?l?torie ?i dorin?a tot mai mare de a face cump?r?turi la nivel local reprezint? o provocare pentru companii, care trebuie s? reg?ndeasc? modul ?n care se adreseaz? consumatorului adaptat la pandemie. Studiul realizat ?n urma unui sondaj la care au participat peste 9.650 de persoane din 19 ??ri sus?ine constat?rile anterioare ale Accenture, conform c?rora multe schimb?ri de comportament vor fi pe termen lung.?Efectele pandemiei vor fi resim?ite mult? vreme ?i vor fi o dovad? a necesit??ii ca firmele orientate c?tre consumatorii s? fie agile, reziliente ?i receptive la schimb?ri”, a declarat Oliver Wright, director executiv senior ?i director al grupului global Accenture pentru industria bunurilor de larg consum. ?Din dezastru ?i necesitate se ivesc oportunit??ile. Pandemia a declan?at un nou val de inovare. ?ntruc?t companiile reg?ndesc fundamental planurile de business pentru a genera cre?tere, multe utilizeaz? capabilit??i analitice avansate pentru a identifica, r?spunde ?i viza tendin?ele de consum ?n schimbare. Spre exemplu, compania britanic? produc?toare de bere Brewdog a r?spuns cu agilitate ?i creativitate pe tot parcursul crizei – a trecut la produc?ia de dezinfectant pentru m?ini, a creat baruri virtuale, a ?nfiin?at Brewdog Drive-Thru ?i a redefinit loca?iile fizice pentru a crea spa?ii de lucru ?n colaborare cu Desk Dog.” Pandemia de COVID-19 a condus la o transformare comprimat?, companiile modific?nd simultan mai multe departamente ?i recalific?nd oamenii ?n ceea ce anterior ar fi fost programe pas cu pas pe termen mai lung. Multe companii orientate c?tre consumatori ?i-au mutat afacerile ?n cloud, au rezolvat presiunile pe costuri ?i au continuat s? ??i consolideze rezilien?a ?i securitatea, pun?nd infrastructura la punct pentru a permite inovarea ?i pentru a se pozi?iona pentru succes.Un al treilea spa?iu de lucruPandemia a ?nsemnat o trecere rapid? c?tre lucrul de acas?, mul?i angaja?i exprim?ndu-?i dorin?a de flexibilitate ?n ceea ce prive?te modul ?i locul ?n care lucreaz? ?n continuare. Mai mult de trei sferturi (79%) dintre responden?i au declarat c? ar dori s? lucreze ocazional dintr-un ?al treilea spa?iu” — o alt? loca?ie dec?t casa sau locul de munc? — ?i mai mult de jum?tate au spus c? ar fi dispu?i s? pl?teasc? p?n? la 100 dolari pe lun? din propriile buzunare pentru a lucra de la o cafenea, bar, hotel, sau un retailer, cu un spa?iu dedicat. Acest lucru eviden?iaz? o oportunitate poten?ial? de a cre?te veniturile pentru cei care activeaz? ?n industria hotelier? ?i retail.Dorin?a de a lucra dintr-un ?al treilea spa?iu” este ?nso?it? de o schimbare a atitudinilor fa?? de c?l?toriile de afaceri. Jum?tate (46%) dintre responden?i au declarat c? nu au planuri de a c?l?torie ?n scop de business dup? pandemie sau inten?ioneaz? s? reduc? la jum?tate acest tip de c?l?torii. Perspectivele actuale indic? faptul c? revenirea la c?l?torii se va relua ?n principal pe segmentul recreativ, ?mping?nd industria s? se adapteze ?i s? devin? ?i mai eficient? pentru a recupera veniturile pierdute.?Pandemia a for?at ?pragmatismul creativ”, ?n special pentru firmele de turism ?i ospitalitate care se lupt? s? g?seasc? fluxuri suplimentare de venituri ?n timpul crizei”, a declarat Emily Weiss, director executiv ?i ?ef al grupului global al industriei turismului din cadrul Accenture. ?Unele hoteluri au transformat camerele ?n restaurante pop-up, ?n timp ce altele au experimentat oferind spa?ii de birouri temporare clien?ilor care caut? un ?al treilea spa?iu” pentru a lucra. De?i au existat anumite experimente, companiile trebuie s? extind? aceste noi servicii ?i s? abordeze aten?ia re?nnoit? a c?l?torilor asupra s?n?t??ii ?i siguran?ei, de exemplu, folosind cloud-ul pentru a ajuta la interac?iuni f?r? contact”.Schimb?rile ?n obiceiurile consumatorilor sunt permanenteNu numai c? oamenii cred c? unele dintre obiceiurile lor de lucru ?i planurile de c?l?torie s-au schimbat probabil permanent, dar mul?i cred, de asemenea, c? obiceiurile lor de cump?r?turi au evoluat pe termen lung. Cele mai recente cercet?ri sus?in concluziile lansate anterior de Accenture, potrivit c?rora cre?terea semnificativ? a comer?ului electronic va r?m?ne sau se va accelera ?n continuare. Spre exemplu, propor?ia achizi?iilor online de produse precum alimente, decora?iuni interioare, mod? ?i produse de lux de c?tre utilizatorii mai pu?in obi?nui?i cu comer?ul electronic – defini?i ca aceia care au folosit canalele online pentru mai pu?in de 25% din achizi?ii ?nainte de pandemie – a crescut cu 343%.Achizi?iile online ale utilizatorilor noi au crescut astfel: 333% la alimente pentru g?tit acas? 347% la b?uturi alcoolice 319% la decora?iuni interioare 375% la haine ?i ?nc?l??minte 360% la electronice 314% la m?ncare la pachet sau livr?ri de la restaurant 350% la produse de ?ngrijire personal? ?i cosmetic 341% la unelte ?i materiale DIY 315% la produse de luxJill Standish, director general ?i ?ef al grupului global al industriei de retail Accenture, a declarat: ?Retailerii s-au adaptat rapid la cre?terea comer?ului electronic ?i folosesc tehnologia pentru a servi clien?ii ?n moduri noi. Mul?i au adoptat tehnologii noi, cum ar fi realitatea augmentat?, pentru a recrea experien?a fizic? a magazinului ?i pentru a ajuta cump?r?torii s? vizualizeze mai bine o camer? de mobilier sau o ?inut?, ?n timp ce al?ii au reconvertit magazinele ?nchise ?n depozite locale cu tehnologii de colectare ?i ambalare. Chiar ?i ?ntr-o lume post-pandemic?, companiile vor trebui s? satisfac? apetitul consumatorilor pentru cump?r?turi online cu livrare rapid? ?i s? devin? mai anticipative cu privire la investi?iile pe care le vor face ?n oamenii lor, ?n lan?urile de aprovizionare, ?n magazinele fizice ?i canalele digitale pentru a fi bine pozi?ionate pentru a genera cre?terea.”?Despre cercetare Accenture Consumer Research COVID-19 urm?re?te atitudinile, comportamentele ?i obiceiurile ?n schimbare ale consumatorilor din ?ntreaga lume, pe m?sur? ce ace?tia se adapteaz? la o nou? realitate ?n timpul pandemiei de COVID-19. Ultimele etape ale acestui sondaj au fost realizate ?n perioada 28 noiembrie – 10 decembrie 2020 ?i 25 februarie – 5 martie pe e?antioane de 12.487, respectiv 9.653 consumatori din 19 ??ri de pe cinci continente: Australia, Brazilia, Canada, China, Fran?a, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Rusia, Arabia Saudit?, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elve?ia, EAU, Marea Britanie, SUA.UNIUNEA EUROPEANA ?ns?n?to?irea economiei europene depinde de disponibilitatea seniorilor/pensionarilor de a-?i deschide portofelele , Catalina Apostoiu 15.04.2021, Pentru ca zona euro s? ?nregistreze o revenire semnificativ? a cre?terii economice cu un boom al consumului, o ?ntreag? genera?ie de cet??eni care obi?nuiesc s? economiseasc? banii ?i nu s?-i cheltuiasc? ar trebui s?-?i modifice acest comportament, scrie Bloomberg.Asta pentru c? o mas? de economii acumulate de gospod?riile mai bogate blocate ?n case de criza coronavirusului este concentrat? ?n r?ndul europenilor mai ?n v?rst?, care tind s? fie mai reticen?i ?n a-?i deschide portofelele comparativ cu tinerii.Disponibilitatea acestei genera?ii de a-?i schimba obiceiul ?i a se folosi de libertate pentru a ie?i ?i a cheltui ?n momentul retragerii pandemiei este vital? pentru recuperarea majorit??ii economiilor avansate. Pentru Europa conteaz? cel mai mult, continentul av?nd cea mai ridicat? v?rst? medie comparativ cu oricare alt? regiune a planetei.Sumele care ar putea fi eliberate sunt vaste, Barclays estim?nd economiile acumulate la 600 miliarde de euro. ?ns? Barclays se num?r? printre cei care se tem c? aceast? concentrare a avu?iei ?n r?ndul cet??enilor cunoscu?i pentru atitudinea conservatoare fa?? de cash ar putea limita orice beneficii.Deutsche Bank estimeaz? c? revenirea ?n for?? la consumerism ar putea ad?uga aproximativ 1% la cre?terea pe 2021, un procent ?nsemnat pentru o economie pe care FMI o vede avans?nd cu 4,4%.O astfel de revenire ar fi vital? pentru alimentarea boom-ului zonei euro, nu ?n ultimul r?nd pentru c? regiunea are nevoie de driveri suplimentari de cre?tere ?n condi?iile ?n care redresarea sa r?m?ne ?n urma celei din SUA ?i China.Datele legate de v?nz?rile de retail arat? c? cheltuielile pe bunuri s-au men?inut ?n general ridicate, dar este mai pu?in clar c?t de puternic? va fi recuperarea serviciilor av?nd leg?tur? cu consumatorul ?n momentul redeschiderii afacerilor.BCE are o abordare prudent? ?n aceast? privin??. Ultimele sale estim?ri arat? c? rata economisirii, care aproape s-a dublat la 25% ?n timpul lockdown-urilor anul trecut, va reveni ?n cele din urm? la nivelurile de dinaintea crizei, ?n timp ce economiile suplimentare acumulare ?n aceast? perioad? nu vor sc?dea semnificativ.Exist? mai apoi problema nesiguran?ei economice, care ar putea fr?na cheltuielile.?Factorul cheie pentru transformarea acestor economii ?n cheltuieli ?i sus?inere direct? pentru activitate este ?ncrederea“, declara recent guvernatorul b?ncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau.EUROSTAT:UE a ?nregistrat un excedent al balan?ei comerciale de 21,1 miliarde de euro, ?n februarie, J.P. , Miscellanea / 16 aprilie Uniunea European? a ?nregistrat ?n februarie un excedent al balan?ei comerciale de 21,1 miliarde de euro, fa?? de un plus de 22,7 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2020, arat? datele publicate vineri de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), conform Agerpres.Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 164,7 miliarde de euro, ?n sc?dere cu 3,6% fa?? de februarie 2020, ?n timp ce importurile UE au sc?zut cu 3%, p?n? la 143,6 miliarde de euro.Zona euro a ?nregistrat ?n februarie un excedent al balan?ei comerciale de 17,7 miliarde de euro, fa?? de un plus de 23,4 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2020.?n februarie, comparativ cu perioada similar? din 2020, exporturile de bunuri au sc?zut ?n 15 state membre UE, cel mai semnificativ declin fiind ?n Cipru (minus 46,1%). 12 ??ri membre UE au raportat cre?teri, cel mai semnificativ avans fiind ?n Malta (36,3%) ?i Slovacia (25,8%).?n privin?a importurilor, ?n februarie, comparativ cu perioada similar? de anul trecut, 20 de state membre UE au raportat sc?deri, cel mai semnificativ declin fiind ?n Portugalia (minus 25,3%) ?i Malta (minus 25%), iar cele mai mari cre?teri au fost ?n Slovenia (32,6%), Estonia (18,8%) ?i Ungaria (17%).?n primele dou? luni din acest an, UE a ?nregistrat un excedent al balan?ei comerciale de 29,7 miliarde de euro, fa?? de un plus de 20,5 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2020, ?n timp ce zona euro a raportat un excedent de 28,7 miliarde de euro, de la un plus de 25 miliarde de euro.?n perioada ianuarie - februarie 2021, China a fost principalul partener comercial al UE. Acest rezultat vine ?n urma cre?terii importurilor (9,3%) ?i a exporturilor (13,6%), ?n timp ce pe rela?ia cu SUA s-a ?nregistrat o sc?dere semnificativ?, at?t a importurilor (minus 19,5%), c?t ?i a exporturilor (minus 6,9%).?n ceea ce prive?te Rom?nia, datele Eurostat arat? c? ?n primele dou? luni din acest an exporturile au sc?zut cu 4%, p?n? la 11,1 miliarde de euro, ?n timp ce importurile s-au men?inut la 14,3 miliarde de euro. ?n aceste condi?ii, deficitul balan?ei comerciale a Rom?niei s-a situat la 3,2 miliarde de euro, comparativ cu 2,6 miliarde de euro ?n perioada similar? din 2020. Getting to know the EU's cultural heritage sites 16-04-2021 Every year since 1983, World Heritage Day has been celebrated around the globe on 18 April. This is an opportunity to raise awareness of the diversity and vulnerability of our cultural heritage and the efforts required for its protection and conservation. With more than 380 cultural and natural sites on the Unesco World Heritage list, the EU attracts over a third of all tourists globally. Even though the pandemic caused a collapse in travel, EU countries remain extremely popular, with France, Spain, Italy and Germany being among the world's top 10 countries in this respect. (2021)690552_EN.pdfDraft agenda - Thursday, 22 April 2021 - Friday, 23 April 2021 - PE691.303v02-00 - Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 15-04-2021 06:03 PM CEST , Source : ? European Union, 2021 - EP .................................................................GERMANIAGermania: la magazin, doar cu test negativ. Comercian?ii ?i clien?ii, nemul?umi?i de solu?ie , Analize ? 15 Aprilie 2021 Chiar dac? o parte din magazine s-au redeschis ?n multe ora?e germane, patronii nu sunt neap?rat bucuro?i. Clien?ii sunt pu?ini, ?ntre altele din cauza testului obligatoriu pentru accesul ?n magazine, scrie Deutsche Welle.Mult? forfot?, s?mb?t? dup?-amiaz?, ?ntr-o zon? comercial? din nord-vestul capitalei Berlin. Oamenii ??i fac aproape nestingheri?i cump?r?turile la supermagazin, ?n incinta c?ruia este obligatorie purtarea unei m??ti de tip FFP2.Un pic mai departe, la o margine de strad?, c??iva oameni stau la coad? ?n fa?a unui magazin de mobil?. La intrare, trei paznici ??i solicit? s? faci dovada testului de coronavirus, evident cu rezultat negativ, efectuat la un centru acreditat. Dup? ce prezin?i actul cerut, ?i se mai cere s? completezi un formular: numele, prenumele, adresa, num?rul de telefon ?i ora intr?rii ?n magazin.Numero?i clien?i sunt respin?i pe motiv c? nu s-au testat, fapt care le provoac? acestora un sentiment de neputin??. ”Este o nebunie total?. Am nevoie de test s? intru aici, dar nu ?i la supermarket, unde este aglomera?ie”, morm?ie o femeie. Paznicul ridic? din umeri. ”Nu eu fac regulile”, spune gardianul, ar?t?nd spre indicatorul c?tre cel mai apropiat centru de testare pentru coronavirus, aflat la c??iva kilometri distan??.Angela Merkel este pentru un ”lockdown” na?ional?n urm? cu aproximativ dou? s?pt?m?ni, testul negativ ca bilet de intrare ?n magazine ori pentru a merge la coafor ?i accesa diverse alte servicii a devenit obligatoriu ?n Berlin.?n capitala german?, regulamentul a fost introdus dup? ce a?a-numita inciden?? a dep??it 100 de infec?ii la 100.000 de locuitori ?n decurs ?apte zile. ?ns?, ?n baza acordului din 8 martie dintre premierii landurilor federale ?i cancelarpa Angela Merkel, Berlinul ar fi trebuit s? suspende atenuarea restric?iilor.Angela Merkel a reac?ionat iritat? la situa?ia din capital?. ”Nu ?tiu dac? testarea ?i mersul la shopping, cum se practic? ?n Berlin, este reac?ia potrivit?”, a spus aceasta ?ntr-un interviu la televizor.Diversitate regional? de reguliAcest lucru nu a ?mpiedicat alte landuri federale s? urmeze acest model, valabil acum ?n Mecklenburg-Pomerania Anterioar?, Hamburg, Saxonia, Saarland ?i Bavaria. O strategie similar? urmeaz? s? aplice Saxonia Inferioar?, Saxonia Anhaltin? ?i Turingia, ?n vreme ce ?n Renania de Nord-Vestfalia, districtele ?i ora?ele decid independent dac? vor s? ?ncerce modelul condi?ion?rii accesului ?n magazine de prezentarea unui test negativ de coronavirus.Acest lucru duce uneori la situa?ii absurde. La Aachen, ?n Renania de Nord-Vestfalia, po?i merge la coafor netestat. La K?ln, la 65 de kilometri distan??, ai nevoie de un rezultat negativ la test, dar ??i po?i face un test rapid ?n fa?a frizerului. La 30 de kilometri dep?rtare, la Bonn, acest lucru nu este permis, fiind musai s? te testezi la un centru de testare acreditat.Regulamentul cauzeaz? probleme nu doar magazinelor, ci ?i frizeriilor o sc?dere substan?ial? a veniturilor. ”Ne sun? dispera?i patronii de saloane spun?nd c?, din cauza test?rii obligatorii, clien?ii ??i anuleaz? program?rile”, relateaz? directorul filialei din Hamburg a Asocia?iei Me?te?ugarilor, Hjalmar Stemmann, ?ntr-un interviu.?Mai bine ?nchideau de tot ?i ne b?gau ?n Kurzarbeit”, spune o coafez?. (Kurzarbeit, program introdus pentru prima oar? ?n timpul crizei financiare din 2009, prevede c? angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munc? a salaria?ilor din durata zilnic?, s?pt?m?nal? sau lunar? prev?zut? ?n contractul individual de munc?. Companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din p?strarea angaja?ilor care lucreaz? cu program mai scurt, n.r).Frizeria ei este situat? pe o mare strad? comercial? din cartierul berlinez Charlottenburg. Al?turi, ?n magazinul de accesorii casnice, por?elan ?i alte m?run?i?uri, atmosfera este la fel de sumbr?. ”Noi tr?im din clien?ii care intr? ?n magazine ?i cump?r? lucruri spontan”, spune un angajat. ”La noi, treaba cu testarea nu func?ioneaz?”.Potrivit unui studiu recent elaborat de Asocia?ia German? a Comer?ului cu Am?nuntul (HDE), magazinele c?rora li se permite s? r?m?n? deschise doar pentru clien?i cu rezultat negativ la testul de coroonavirus ?nregistreaz? o sc?dere cu 62% a v?nz?rilor dec?t ?n perioada de dinaintea crizei actuale. ”Guvernul se implic? ?n locurile gre?ite”, critic? directorul general al HDE, Stefan Genth.Programare la testare?ntrebarea este de ce nu func?ioneaz? modelul de testare? Ce este at?t de dificil ?n efectuarea unui test rapid, al c?rui rezultat este disponibil ?n 15 minute? ?n Germania, fiecare cet??ean are dreptul la cel pu?in un test gratuit pe s?pt?m?n?. La Berlin exist? deja o re?ea mare de centre de testare. La unele dintre cele aproximativ 300 de centre, oamenii pot efectua testul ?i f?r? programare prealabil?, ?n timp ce la altele programarea este neap?rat necesar?.Deseori, centrele pur ?i simplu nu fac fa?? cererilor, cu prec?dere ?n dimine?ile de s?mb?t?, zi ?n care oamenii pot petrece mai mult timp la cump?r?turi. Timpul de a?teptare pentru test poate ajunge chiar ?i la o or?, pe care o petreci afar?, ?n frig, v?nt ?i ploaie. Este o situa?ie descurajant? pentru oameni c?rora pe bun? dreptate le piere cheful de shopping.Marii comercian?i sunt creativiLan?urile de magazine mai mari au capacitatea de a instala facilit??i de testare la fa?a locului. Magazinul Hornbach, care face deja acest lucru ?n Renania de Nord-Vestfalia, vrea s? doteze multe dintre cele 96 de filiale la nivel na?ional cu centre de testare. ”?n ultimele zile, municipalit??ile ?i organiza?iile locale de asisten?? au fost abordate ?n vederea punerii la dispozi?ie a unora dintre spa?iile mari de parcare pentru centrele de testare”, a explicat purt?torul de cuv?nt al companiei, Florian Preuss.?n schimb, comercian?ii cu magazine mai pu?in centrale trebuie s? g?seasc? alte solu?ii. De pild?, un magazin de mobil? din Berlin a angajat personal medical pentru dou? sucursale din ora?. Clien?ii care doresc s? profite de ofert? trebuie s? pl?teasc? 20 de euro, contravaloarea testului fiindu-le ?ns? returnat? sub forma unui voucher pe care-l pot folosi ?n respectivul magazin.Acest efort este mai pu?in rentabil pentru magazinele mici, ale c?ror proprietari au decis de bun?voie s? le ?nchid?, dup? intrarea ?n vigoare a regulii privind testarea obligatorie. ?ntr-un centru comercial situat pe una dintre arterele comerciale ale Berlinului, fiecare al doilea magazin a fost ?nchis din acest motiv.CIPRUDup? multe dificult??i, Cipru c??tig? protec?ia UE pentru br?nza halloumi , meatmilk , 16 aprilie 2021 Halloumi, o br?nz? tradi?ional? cipriot? cunoscut? sub numele de Hellim ?n limba turc?, urmeaz? s? fie ?nscris? ?n registrul UE al denumirilor de origine protejate, o mi?care menit? s? promoveze unitatea pe insula divizat?.De obicei fabricat din lapte de capr? ?i oaie, halloumi este ?n prezent doar o marc? ?nregistrat?, oferindu-i o protec?ie mai mic? ?mpotriva produc?iei realizate ?n alt? parte. Pre?edintele cipriot Nicos Anastasiades ?ntr-un tweet, a salutat certificarea denumind momentul o ?zi important? pentru # Halloumi / #Hellim ?i ?ara noastr?”.?Acum exist? un scut de protec?ie. Perspective semnificative pentru cre?terea exporturilor de produse na?ionale, ?n beneficiul tuturor produc?torilor ciprioti, greci ?i turci ”, a scris el.Desemnarea, care a fost agreat? de statele membre UE s?pt?m?na trecut?, ?nseamn? c? numai br?nza fabricat? ?n Cipru ?n condi?ii specificate poate fi numit? halloumi sau hellim.Adoptarea formal? ?i publicarea acesteia sunt acum a?teptate p?n? la mijlocul lunii aprilie, a declarat mar?i o purt?toare de cuv?nt a UE pentru AFP.?Aceasta este o realizare istoric? pentru Cipru”, ?ncunun?nd ?ani de eforturi”, a declarat comisarul UE pentru s?n?tate Stella Kyriakides, ea ?ns??i cipriot?.M?ncat ca salat? sau pe frig?rui, halloumi este adesea la gr?tar sau pr?jit ?n ulei de m?sline, deoarece g?titul nu-l ?mpiedic? s?-?i p?streze fermitatea datorit? unui punct de topire ridicat.?n august 2020, Cipru a devenit prima ?ar? dintre cele 27 de state membre ale UE care a respins ratificarea acordului de liber schimb UE-Canada din cauza preocup?rilor pentru lipsa protec?iilor legale pentru halloumi. Bulgaria a produs br?nz? de tip halloumi, dar ?i-a modificat numele pentru a evita provoc?ri ?n instan??.GERMANIADin cauza Covid, T?nnies raporteaz? v?nz?ri ?n sc?dere, meatmilk , 16 aprilie 2021 Produc?torul german de carne T?nnies a raportat v?nz?ri de 7,05 miliarde EUR pentru exerci?iul financiar 2020, reprezent?nd o sc?dere de 3% fa?? de anul precedent, ?n mare parte datorit? efectelor legate de COVID, noteaz? European Supermarket pania a declarat c? performan?a sa a fost afectat? de oprirea de patru s?pt?m?ni la uzina de produc?ie Rheda, precum ?i de un pre? ?semnificativ mai sc?zut” al porcilor, ?n medie cu 9,3% mai mic dec?t ?n ??2019.Per total, dup? o prim? jum?tate puternic?, a doua jum?tate a anului a fost mai slab?, a declarat grupul ?ntr-un comunicat, 28 din cele 29 de unit??i de produc?ie din ?ntreaga sa lume av?nd un ?an decent”.?Provocare major?”?Anul coronavirus 2020 a fost cea mai mare provocare din istoria companiei noastre ?i a angaja?ilor s?i”, a comentat Clemens T?nnies, partener general.??n timp ce la debutul pandemiei ?n prima jum?tate a anului am fost ruga?i de politicieni s? producem mai mult ?i s? umplem rafturile supermarketurilor pentru blocare, ?nchiderea uzinei de patru s?pt?m?ni […] a afectat negativ bilan?ul Rheda . ”?n ceea ce prive?te pre?urile la porci, care au variat ?ntre 2,02 ?i 1,19 euro pe kilogram anul trecut, compania a solicitat pe termen lung ?pre?uri stabile ?i adecvate” pentru produc?torii agricoli.?Dac? vrem s? men?inem produc?ia agricol? ?n Germania ?n viitor, avem nevoie de acceptarea societ??ii ?n general”, a comentat Wilhelm Jaeger, ?eful diviziei agricole T?nnies. ?De aceea suntem dedica?i obiectivelor Borchert ale ministrului agriculturii Julia Kl?ckner. Comision.”Comisia Borchert a fost ?nfiin?at? pentru a ?mbun?t??i bun?starea animalelor ?n lan?ul de aprovizionare agricol? ?i pentru a asigura un pre? echitabil pl?tit fermierilor care ?ndeplinesc anumite criterii etice. La nivel interna?ional, T?nnies a f?cut investi?ii ?n valoare de c?teva sute de milioane de euro ?n opera?iunile sale din Marea Britanie, Danemarca, Fran?a, Spania ?i Polonia, a spus acesta.Consider? Marea Britanie ca o ?pia?? ?n cre?tere” pentru afacere, ?n timp ce uzinele de produc?ie din Danemarca, Fran?a ?i Polonia ?se dezvolt?, de asemenea, foarte pozitiv”.Alternativele de carne, o alternativ? ?i pentru companie?n plus, afacerea ??i dezvolt?, de asemenea, companiile de ?nlocuire a c?rnii vegetariene ?i vegane, reprezentate de m?rcile es schmeckt, Vevia ?i Gutfried veggie.?Nu vedem produc?ia de alimente vegetariene ?i vegane ca o competi?ie pentru produsele noastre din carne, ci ca un segment de pia?? ?n sine ?i ca un excelent supliment la portofoliul nostru deja foarte larg de produse”, a declarat Maximilian T?nnies, parte a urm?toarea genera?ie a familiei T?nnies s? participe la gestionarea afacerii.Luna trecut?, T?nnies a fost for?at s? resping? zvonurile conform c?rora afacerea de familie ar putea fi v?ndut?.SANATATE si GASTRONOMIEAsta lipsea! ?A c?p?tat caracteristicile unei epidemii ?i a crescut ca frecven?? cu 250%.” , 16 aprilie 2021, Daniel Magureanu Nutri?ionista Mihaela Bilic atrage aten?ia asupra unui pericol imens pentru s?n?tatea noastr?, dar care este ignorat de autorit??i: sensibilitatea la gluten. Asta lipsea! ?A c?p?tat caracteristicile unei epidemii ?i a crescut ca frecven?? cu 250%.” Aceasta este concluzia nutri?ionistei despre sensibilitatea la gluten. Mihaela Bilic a identificat mai multe motive, iar printre acestea sunt inclusiv interesele financiare uria?e din industria alimentar? ?i din agricultur?. Nutri?ionista a dezv?luit cifre ?i statistici prea pu?in cunoscute de cet??eni. Desigur, din prim-plan nu informa?ii suplimentare despre intoleran?a la gluten.?A c?p?tat caracteristicile unei epidemii.”?DEZINTOX: Am devenit intoleran?i la gluten pentru c? suntem intoxica?i cronic cu pesticide.Pia?a alimentelor f?r? gluten a ajuns la valoarea de 15 miliarde euro ?n 2018 ?i este ?n continu? cre?tere. ?n acela?i timp sensibilitatea la gluten a c?p?tat caracteristicile unei epidemii ?i a crescut ca frecven?? cu 250% ?n ultimii ani (de la 12,9% din popula?ia globului ?n 2012 la 32,8% ?n 2015). Greu de crezut c? este vorba de autosugestie, din moment ce at??ia oameni reac?ioneaz? negativ la prezen?a cerealelor ?n alimenta?ie.De?i din punct de vedere medical exist? o afec?iune autoimun? ?n care consumul de gluten este interzis, boala celiac? afecteaz? doar 2,5% din popula?ia mondial?. ?n practic? glutenul este evitat de 25% din popula?ia Americii ?i de 8-15% din popula?ia Europei. Consumul de produse f?r? gluten a ajuns s? fie mai mult dec?t un obicei la mod?, este perceput ca fiind sinonim cu m?ncatul s?n?tos.Diabolizarea glutenului este o realitate a pie?ei de consumDiabolizarea glutenului este o realitate a pie?ei de consum din prezent, acolo unde cerealele ?i implicit glutenul asigur? 20% din caloriile consumate la nivel global. Cum a fost posibil ca un aliment de baz? precum p?inea s? devin? din prieten un du?man ?n doar c??iva ani? Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil ?i intolerant la gluten?Ce este de fapt glutenul? O protein? din cereale (gr?u, orz, ov?z, secar?) care se diger? incomplet ?n organismul uman ?i poate da inflama?ie intestinal?. Chiar ?i a?a simptomele sunt minime, iar omenirea nu ar fi supravie?uit f?r? apari?ia cerealelor ?i a agriculturii acum 10.000 de ani ?n evolu?ia noastr?. Un num?r mic de persoane prezint? boala celiac?, o afec?iune autoimun? cauzat? de gluten, ce are un impact grav asupra ?ntregului organism.Ea este diferit? ?i nu are nicio leg?tur? cu sensibilitatea non-celiac? la gluten, epidemia cu care ne confrunt?m ast?zi ?i care nu este nici boal? autoimun?, nici alergie. S? fie aceast? intoleran?? cauzat? de cre?terea procentului de gluten din cereale?Cerealele din prezent con?in doar 15-25 % glutenCulmea e c? cerealele din prezent con?in doar 15-25 % gluten, fa?? de 30% gluten ?n variantele de gr?u din trecut. ?ns? e un alt tip de gluten, mai elastic! Tenacitatea glutenului sau rezisten?a lui la rupere se noteaz? cu coeficientul W ?i se m?soar? ?n jouli. Speciile str?vechi de cereale aveau W= 30-60 jouli, ?n timp ce gr?ul modern are W=150-350 jouli.Avantajul lui W crescut este ob?inerea unui aluat mai elastic, care nu se rupe la fr?m?ntare ?i este mai u?or de prelucrat. Dezavantajul este c? enzimele digestive nu-l mai pot digera ?i descompune ?n fragmente mici de glucide, digestia va fi ?ncetinit?, apare inflama?ia, balonarea ?i implicit intoleran?a la glutenNu doar calitatea glutenului s-a schimbat, ?n prezent glutenul e folosit ca aditiv alimentar ?n peste 30% dintre produsele ambalate ?i supraprocesate de pe rafturile magazinelor. Deci nu a crescut cantitatea de gluten din cereale, ?ns? a crescut n?ucitor cantitatea de gluten din alimente, el fiind ad?ugat ca agent de ?ngro?are Industria alimentar? se mai face vinovat? de un aspect, ?n goana ei dup? produse cat mai u?or/rapid de preparat: a fost scurtat timpul de dospire al aluatului. Ce rol au microorganismele prezente ?n drojdie?Microorganismele prezente ?n drojdie sau maia au rolul de a predigera glutenul, produsele de panifica?ie trebuie l?sate la crescut ?nainte de a fi coapte. Ori ?n prezent timpul de dospire este de maximum 2 ore, c?nd de fapt el ar trebui s? fie chiar ?i 2 zile. Deci nu e de mirare c? aluatul nedospit corect ne produce indigestie.Dar cel mai mare deserviciu pe care agricultura modern? l-a adus s?n?t??ii oamenilor este inventarea tehnicii de maturare/coacere for?at? a cerealelor Glifosatul, ierbicidul folosit pentru tratarea culturilor ?mpotriva buruienilor, este mai nou agentul chimic pulverizat pentru coacerea rapid? a cerealelor!Canada, o ?ar? a c?rui climat nu permitea cultura gr?ului, a devenit ?n acest fel principalul furnizor de gr?u dur la nivel mondial. Din anul 2000 s-a observat c? pulverizarea ierbicidului cu c?teva zile ?nainte de seceri? omoar? spicul ?i permite uscarea rapid? a gr?un?elor, astfel ?nc?t s? poat? fi recoltate. Un gr?u insuficient copt ar trebui mai ?nt?i uscat ?i apoi recoltat, ?ns? maturarea chimic? cu glifosat rezolva aceast? problem?.Ierbicidul folosit ?n SUA ?i Canada este interzis ?n EuropaO rezolv? pentru agricultur?, ?ns? ne ?mboln?ve?te pe noi, consumatorii. Ierbicidul r?m?ne pe boabele de gr?u ?i noi ?l inger?m. ?n Europa, aceast? metod? de maturare chimic? nu este permis?, ?ns? gr?ul din America ?i Canada a invadat ?i pia?a european?.Glifosatul este N-fosfonometil-glicin?, un analog de aminoacid care ?n organism este confundat cu glicina; el ?nlocuie?te glicina ?n structura proteinelor din organism ?i duce la alterarea ADN-ului celular, cauza apari?iei de boli autoimune. La nivel digestiv glifosatul ac?ioneaz? ca un fel de antibiotic cu spectru larg ce omoar? treptat coloniile de bacterii benefice responsabile de protec?ia organismului ?mpotriva bolilor.Ingestia cronic? de glifosat ?n doze mici altereaz? profund echilibrul microbiotei din tubul digestiv, iar de aici p?n? la intoleran?ei alimentare ?i alergii atipice nu mai e dec?t un pas.Diabolizarea p?inii ?i a produselor cu gluten s? fie oare solu?ia pentru s?n?tatea noastr?? Societatea modern? a permis industrializarea agriculturii p?n? la limita ?n care asta ne creeaz? probleme. ?ns? ?n loc s? rezolve problema, industria alimentar? inventeaz? o gam? nou? de produse f?r? gluten.Care ar fi solu?ia?Solu?ia real? ar fi s? ne ?ntoarcem la la metode responsabile de cultivare a cerealelor. Solu?ia real? ar fi s? respect?m timpii de dospire ai aluatului. Solu?ia ar fi s? consum?m exclusiv cereale coapte la soare, provenite din agricultur? biologic?.?i p?n? c?nd autorit??ile vor impune m?suri de reale de protec?ie a consumatorilor, singurul lucru pe care putem s?-l facem pentru s?n?tatea noastr? este s? evit?m alimentele ultraprocesate, ob?inute din ingrediente cu origine necunoscut?, prin metode de produc?ie nedeclarate.Pentru c? ce s? vezi, coinciden?? sau nu, ?n prezent pe etichet? nu este obligatorie men?ionarea ??rii de origine pentru materia prim? folosit? la prepararea unui aliment. Nu era suficient c? nu mai recunoa?tem ingredientele de pe produsele alimentare, acum nu ?tim nici de unde provin. ?i ne mai miram cum de am devenit cu to?ii intoleran?i…”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.explica?ie foto: studiul microscopic al bolii celiaceDOSARPATRIMONIUStart pentru programul "Tezaur Uman Viu", O.D. , Ziarul BURSA #Cultur? / 16 aprilie P?strarea ?i transmiterea patrimoniului cultural imaterial reprezint? o prioritate pentru UNESCO. Ministerul Culturii a lansat cea de-a noua sesiune de depunere a dosarelor de candidatur? pentru ob?inerea titlului de Tezaur Uman Viu. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu a vorbit despre acest proiect: "Tezaur Uman Viu este unul dintre programele Ministerului Culturii care a c?p?tat ?n timp ?i o component? afectiv?, dincolo de rolul s?u de con?tientizare a valorii ?i de recunoa?tere a transmi??torilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial ?n cadrul comunit??ilor din care fac parte. M? bucur c?, azi, anun??m cea de-a noua sesiune de depunere a dosarelor de candidatur? pentru ob?inerea titlului ?i sunt convins c?, astfel, punem ?nc? o c?r?mid? la ini?iativa UNESCO, cea care a stat la baza acestui program, pentru salvgardarea, p?strarea ?i transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Excelen?a merit? apreciere ?i recunoa?tere!" Dosarele de candidatur? vor fi ?ntocmite ?n concordan?? cu solicit?rile din Regulament ?i vor fi transmise p?n? la data de 31 mai. Verificarea integralit??ii ?i eligibilit??ii dosarelor de candidatur? va avea loc ?n intervalul 1 - 7 iunie, iar evaluarea dosarelor de candidatur? de c?tre Comisia Na?ional? pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial ?n perioada 8 iunie - 1 septembrie, anul curent. Rezultatul final va fi anun?at oficial ?n data de 6 septembrie 2021. Regulamentul de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu aprobat prin OMC nr. 2893/ 14.04.2021 are c?teva modific?ri fa?? de cel precedent. Astfel, persoanele ale c?ror dosare de candidatur? au fost respinse ?ntr-o sesiune a Programului Tezaur Uman Viu, datorit? ne?ndeplinirii criteriilor prev?zute la Art. 4, alin. (1), (2), (4), pot relua procedura doar dup? o perioad? de 2 ani de la respectiva sesiune. ?n acest caz, referatul ?ntocmit de specialistul ?n domeniul patrimoniului cultural imaterial va con?ine (?i) explica?ii privind dinamica gradului de ?ndeplinire a criteriilor de candidatur?. La titlul de Tezaur Uman Viu nu pot candida persoane care au urmat o form? de ?nv???m?nt teoretic, voca?ional ?i tehnologic ?n domeniul pentru care solicitantul aplic?, dar pot candida persoane care, ?n momentul depunerii candidaturii, au o experien?? de minimum 25 de ani ?n domeniul pentru care candideaz?. Domeniile de activitate ce vor fi avute ?n vedere urm?toarele: prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor, prelucrarea fibrelor ?i firelor textile, prelucrarea pieilor ?i bl?nurilor, prelucrarea osului ?i cerii, prelucrarea cornului ?i osului, bo?tin?rit, lum?n?rit, instala?ii de captare a apei potabile, m?cinat cereale, zdrobire ?i presarea semin?elor (teascuri), uscat ?i afumat fructe (prune, perje, mere), cazanul de ?uic?, d?rstele, pive, v?ltori, ?teampuri, alimenta?ie, ocupa?ii, cuno?tin?e despre om ?i natur?, portul, spiritualitate ?i alte elemente de patrimoniu cultural imaterial.Beneficiile naturii la muzeu, O.D. Ziarul BURSA #Politic? / 16 aprilie Muzeele ?n aer liber beneficiaz? de o mai mare libertate de mi?care ?n perioada pandemiei. Muzeul ASTRA organizeaz? ?n acest sf?r?it de s?pt?m?n? evenimentul Beneficiile Naturii. Potrivit organizatorilor, scopul ini?iativei este de a transmite viziatorilor ?i tuturor celor interesa?i metode eficiente de protejare a naturii dar ?i de ?ntrebuin?are a plantelor. Copii se vor putea bucura de activit??i creative precum: presarea plantelor, prelucrarea materialului colorat natural, desene botanice, identificarea motivelor florale pe mobilierul pictat. ?n acela?i cadru, va fi amenajat? o expozi?ie de plante uscate, iar al?turi vor fi degustate ceaiuri ?i dulcea?? de m?ce?e. Activitatea va avea loc ?n gospod?ria arhaic? din Fere?ti, jude?ul Maramure?, de azi p?n? duminic? ?ntre orele 10:00 -16:00. To?i cei care doresc s? imortalizeze natura, vor avea parte ?i de o "lec?ie" de fotografie: "Muzeul ASTRA v? propune s? descoperi?i cum o simpl? cutie de carton se poate transforma ?ntr-un aparat fotografic. La propriu! Asta se va ?nt?mpla ?ntr-o expozi?ie inedit?, care va porni de la cli?eele pe sticl?, ce rar p?r?sesc depozitele, ?i va trece apoi la aparatele de fotografiat, mai pu?in cunoscute tinerilor, cele cu pelicul? de film, pentru a ajunge la telefonul mobil sau smartphonul din prezent. Vizitatorii pasiona?i de fotografie pot s? aduc? propriile fotografii, pe orice suport ar fi ele. Acestea vor face obiectul unui mini-expozi?ii la Muzeul ASTRA. De la cli?eul pe sticl? la fotografia digital? va avea loc ?n ?n perioada 16-18 aprilie 2021, ?ntre orele 10.00 - 12.30 ?i 14.00 - 16.30, ?n Pavilionul Muzeal Multicultural, la intrarea principal?". Toate evenimentele din programul muzeului sunt organizate ?n conformitate cu normele sanitare recomandate de autorit??i pentru combaterea r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2. * * *Marks&Spencer d? ?n judecat? Aldi, pe care-l acuz? de copierea pr?jiturii ?n form? de omid? Colin , ? 15 Aprilie 2021 ? Redac?ia Marks & Spencer (M&S) d? ?n judecat? Aldi, pe care-l acuz? de faptul c? pr?jitura Cuthbert the Caterpillar ?ncalc? marca sa Colin the Caterpillar, relateaz? BBC, citat de News.roM&S sus?ine c? asem?narea celor dou? produse ?i determin? pe consumatori s? cread? c? au acela?i standard ?i profit? de pe urma reputa?iei sale.M&S a depus s?pt?m?na aceasta o pl?ngere ?n baza propriet??ii intelectuale la ?nalta Curte.Supermarketul cere Aldi s? scoat? produsul de la v?nzare ?i s? nu mai v?nd? nicidat? nimic asem?n?tor.El de?ine trei m?rci Colin, care, ?n opinia sa, are un caracter ?i o reputa?ie distinctive.Produsul a fost lansat ?n urm? cu 30 de ani, iar felul ?n care arat? nu a mai fost schimbat ?n mod substan?ial din 2004, cu excep?ia unor adapt?ri de Halloween ?i Cr?ciun ?i unor produse similare, precum Connie the Caterpillar.”Noi ?tim c?t de special? este marca M&S pentru clien?ii no?tri ?i c? ei se a?teapt? numai la ceea ce este mai bun de la noi (…). Astfel, dorim s?-i protej?m pe Colin, pe Connie ?i s? ne protej?m reputa?ia noastr? de prospe?ime, calitate, inova?ie ?i valoare”, declar? un purt?tor de cuv?nt.Colin se afl? ?n centrul unui parteneriat ?n lupta ?mpotriva cancerului cu asocia?ia de caritate Macmillan, iar M&S a creat un produs Colin pentru evenimentul anual de str?ngere de fonduri World’s Biggest Coffee Morning.Pr?jitura este un pandi?pan cu lapte, ciocolat? ?i crem? de unt, acoperit cu ciocolat? ?i cu o fa?? care z?mbe?te.M&S este primul retailer care a v?ndut o pr?jitur??n form? de omid?, iar numeroase alte supermarketuri ?i-au creat produse similare: Waitrose – Cecil, Sainsbury – Wiggles, Tesco – Curly ?i Asda – Clyde the Caterpillar. * * *Activit??i agricole care se desf??oar? odat? cu venirea prim?verii , De PSK Data apr. 15, 2021 Principalele lucr?ri agricole la ?nceputul lunii Martie.Odat? cu venirea prim?verii, cei mai gospodari dintre noi ?ncep s? ?ntreprind? lucr?rile agricole specifice culturii pe care doresc s? o aib? ?n anul care tocmai a ?nceput. ?n func?ie de acestea, dar ?i de caracteristicile meteo ale perioadei, ?n luna Martie se declan?eaz? ?ns?m?n?area culturilor de prim?var?. A?adar, dac? solul ?i vremea ??i permit, ?n luna martie se pot ?ns?m?n?a culturile de prim? epoc?: gr?ul, maz?rea, lucerna, trifoiul, iar c?nd temperatura trece de 6 grade Celsius se mai pot planta ?i cartofii.?n func?ie de specificul lor, iat? ce lucr?ri agricole se realizeaz? la ?nceput de prim?var?.Primele lucr?ri agricole care au loc prim?vara ?in de ?ngrijire solului ?i de preg?tirea condi?iilor specifice urm?toarelor culturi. Astfel, la ?nceput de lun? Martie se realizeaz?:?ngrijirea culturilor de toamn? prin administrarea ?ngr???mintelor chimice,Tavalugirea culturilor ?i graparea celor viguroase,Aprovizionarea cu semin?e ?i tratament pentru eleTransportul ?i r?sp?ndirea ?ngr???m?ntului natural pentru culturile care urmeaz? s? fie ?ns?m?n?ate prim?varaRealizarea ar?turilor care nu au fost efectuate toamna.Lucr?ri de prim?var? pentru legumicultur??nceputul prim?verii este prielnic pentru cultura de legume. Printre primele cultivate se num?r? r?d?cinoasele, varza, conopida timpurile ?i maz?rea. Dac? ai solarii, acum este momentul potrivit pentru a ?nlocui folia ?n cazul ?n care a fost avariat?.Pentru r?sadurile care exist? deja se realizeaz? lucr?ri de ?ngrijire ?i se aplic? tratamente fitosanitare adecvate. ?n cazul ?n care nu ai solarii ?i cultivi ?n c?mp, tot acum este momentul potrivit pentru a sem?na tomatele de var?-toamn?, ardei ?i vinetele pentru producerea r?sadurilor.Pentru cultura leguminoas? din solarii, la ?nceput de prim?var? se ?ns?m?n?eaz? semin?ele ?n alveole, iar la scurt timp se repica tomatele ?i vinetele timpurii.Pentru realizarea acestor lucr?ri la standarde calitative vei avea nevoie de pompe de erbicidat la pre? avantajos care s? te coste pu?in ?i s? fac? o treab? de calitate.Lucr?ri de prim?var? pentru vi?a-de-viePrimul lucru pe care trebuie s? ?l ai ?n vedere sunt pagubele l?sate ?n urm? de ger . Urm?torul lucru pe care trebuie s?-l faci este s? aplici t?ierile ?n uscat, cu scopul de a men?ine forma butucului, a produc?iei la un nivel relativ constant, reglarea proceselor de cre?tere ?i rodire, ob?inerea unei produc?ii de calitate ridicat? ?i simplificarea execut?rii celorlalte lucr?ri agrotehnice.Lucrarea care suprim? r?d?cinilor formate din altoi se nume?te copcit ?i se execut? tot acum. De asemenea, foarte importante sunt mijloacele de sus?inere care trebuiesc revizuite ?i se realizeaz? af?narea de prim?var? a solului cuprinz?nd ?i tratamente vita de vie.Toate echipamentele de care ai nevoie pentru realizarea acestor lucr?ri le g?se?ti pe Magazialucostica.ro ANSVSA: Pesta porcin? african? continu? s? decimeze efectivul de porcine din Rom?nia , Ramona Dasc?lu - 16 aprilie 2021 17:04 Pesta porcin? african? continu? s? decimeze efectivul de porcine din Rom?nia! Conform ultimei actualiz?ri a situa?iei PPA la nivelul ??rii noastre, ?n data de 15.04.2021 erau active un num?r de 397 de focare de PPA, din care 8 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 6 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 112.920 de porcine (animale afectate din focarele active).Potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO de c?tre Autoritatea Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?n intervalul 9 aprilie – 15 aprilie au fost ?nregistrate 12 focare noi de PPA: Jude?ul Arad – 1 focar; Jude?ul Bihor – 1 focar; Jude?ul Cluj – 1 focar; Jude?ul Covasna – 1 focar; Jude?ul Dolj – 1 focar; Jude?ul Gorj – 1 focar; Jude?ul Giurgiu – 1 focar; Jude?ul S?laj – 3 focare; Jude?ul Timi? – 1 focar; Jude?ul Vaslui – 1 focar.?i au fost stinse 17 focare de PPA: Jude?ul Arge? – 1 focar; Jude?ul Bac?u – 1 focar; Jude?ul Bihor – 4 focare; Jude?ul Boto?ani – 1 focar; Jude?ul Olt – 1 focar; Jude?ul S?laj – 4 focare; Jude?ul Timi? – 1 focar; Judetul Teleorman – 2 focare; Jude?ul Vaslui – 2 focare.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.499 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Situa?ia cazurilor pozitive la mistre?i se prezint? astfel:– Jude?ul Alba – 9 mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i pozitivi v?na?i;– Jude?ul Arad – 194 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 68 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Arge? – 132 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bac?u – 100 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bihor – 247 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 49 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 8 mistre?i g?si?i mor?i ?i 1 mistre? v?nat;– Jude?ul Boto?ani – 119 mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Bra?ov – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 12 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Br?ila – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Buz?u – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 78 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Cara? – Severin – 15 mistre?i g?si?i mor?i ?i 107 mistre?i v?na?i;– Jude?ul C?l?ra?i – 128 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Constan?a – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 24 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Covasna – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 8 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Cluj – 8 mistre?i g?si?i mor?i ?i 13 mistre?i v?na?i;– Jude?ul D?mbovi?a – 64 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 51 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Dolj – 40 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 37 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Gala?i – 36 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Giurgiu – 210 mistre?i g?si?i mor?i ?i 105 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Gorj – 51 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Harghita – 2 mistre?i g?si?i mort ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Hunedoara – 23 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 25 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ialomi?a – 166 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 34 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ia?i – 202 mistre?i g?si?i mor?i ?i 30 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Ilfov – 135 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Maramure? – 91 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 83 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Mehedin?i – 40 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Mure? – 18 mistre?i g?si?i mor?i ?i 23 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Neam? – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Olt – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 19 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Prahova – 165 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 35 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Satu-Mare – 201 mistre?i g?si?i mor?i ?i 165 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul S?laj – 154 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 71 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Sibiu – 45 mistre?i g?si?i mor?i ?i 40 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Suceava – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Teleorman – 492 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Timi? – 271 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i;– Jude?ul Tulcea – 108 mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Vaslui – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 36 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul V?lcea – 192 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 de mistre?i v?na?i;– Jude?ul Vrancea – 33 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 19 mistre?i v?na?i.Dintre acestea, ?n intervalul 9 aprilie – 15 aprilie au fost ?nregistrate 47 de cazuri noi de PPA la mistre?i, dup? cum urmeaz?: Jude?ul Arge? – 1 caz, mistre? g?sit mort; Jude?ul Bac?u – 11 cazuri, 9 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i; Jude?ul Bihor – 6 cazuri, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul Boto?ani – 6 cazuri, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul Cara? – Severin – 2 cazuri, mistre?i v?na?i; Jude?ul Covasna – 1 caz, mistre? g?sit mort; Jude?ul Dolj – 2 cazuri, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul Gala?i – 1 caz, mistre? v?nat; Jude?ul Hunedoara – 1 caz, mistre? g?sit mort; Jude?ul Maramure? – 9 cazuri, 4 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i; Jude?ul Prahova – 1 caz, g?sit mort; Jude?ul Satu Mare – 1 caz, mistre? v?nat; Jude?ul S?laj – 1 caz, mistre? g?sit mort; Jude?ul Sibiu – 4 cazuri, 2 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i. * * *Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea soarelui!apr.16 Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea soarelui! Dupa cum se stie, neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide foarte eficiente pentru protectia semintelor de porumb si floarea soarelui, de la semanat si pana cand tinerele plantute isi fac aparitia ?din sol, impotriva unor daunatori foarte periculosi, asa cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau viermii sarma (Agriotes spp.). Daca pentru viermii sarma mai avem solutii, pentru ratisoara porumbului situatia este mai complicata. Atacul cel mai periculos al daunatorului este imediat dupa rasarirea culturii, in fenofaza cotiledoane 2-3 frunze, culturile putand fi compromise daca nu se intervine, deci tratamentul semintei este vital. Din pacate, dupa retragerea acestei grupe de insecticide, nu au aparut inca alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare. La fel ca si in sezonul trecut, si in acest an?MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS?(600 g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis?si Agriotes?spp..Dar ce facem cu floarea soarelui? Daca la porumb situatia este sub control, la floarea soarelui a trebuit sa gasim alte solutii, asa cum sunt piretoizii, poate nu chiar la fel de eficiente ca si neoicotinoidele, dar sunt singura ?arma” cu care putem proteja atat samanta in sol, cat si plantele in primele stadii de dezvoltare!Pentru tratamentul semintei de floarea soarelui va recomandam LANGIS, un piretroid pe baza de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes?spp.), in doza de 2,0 l/t samanta. LANGIS?creeaza o zona de protectie in jurul semintelor tratate, distrugand sau indepartand daunatorul, fara a afecta germinatia semintelor. Actioneaza prin ingestie si contact, dar are si o actiune repelenta fata de viermii sarma si alti daunatori din sol.Imediat dupa rasarire, va recomandam sa interveniti cu FASTER DELTA, un alt piretroid, pe baza de deltametrin, omologat ca tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) in doza de 0,3 l/ha. FASTER DELTA?actioneaza prin contact si ingestie, avand si efect repelent si de soc, actionand ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Actiunea de protectie este de 7-10 zile. Acoperirea completa si uniforma a tinerelor plantute este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului daunatorilor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO Solutii pentru combaterea daunatorilor inainte si dupa rasarirea florii soareluiDaunele aduse de viermii sarma (Agriotes spp.) si ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) in culturile de floarea soarelui sunt deja bine cunoscute de toti fermierii. Pentru controlul acestor daunatori, va recomandam sa tratati samanta cu insecticidul LANGIS si fertilizantul MICROFERT U, iar pentru tratament in vegetatie va recomandam insecticidul FASTER DELTA.LANGIS este un insecticid destinat tratamentului semintei pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes spp.). Actioneaza prin ingestie si contact, dar prezinta si un efect repelent asupra viermilor sarma si a altor daunatori din sol. Formularea de calitate asigura o acoperire excelenta a semintelor, formand o “zona de protectie” in jurul acestora, fara a afecta germinatia. Doza omologata pentru floarea soarelui este de 2 l/t samanta. Pentru prelungirea perioadei de actiune a insecticidului, mai ales in solurile alcaline, unde degradarea piretroizilor este rapida si un start bun al culturii, recomandam folosirea la tratamentul semintei si a fertilizantului MICROFERT U, in doza de 2,5 l/t samanta.FASTER DELTA actioneaza prin contact si ingestie, afectand sistemul nervos al insectelor. Insecticidul are o durata de protectie in cultura de 7-10 zile, indiferent de stadiul de vegetatie. La floarea soarelui se va aplica un singur tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), doza omologata fiind de 0,3 l/ha. Atentie! Acoperirea completa si uniforma a plantelor este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului insectelor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO VIDEO: Gr?din?ritul pe paturi ridicate. Sfaturi utile pentru spa?ii limitate 16 aprilie 2021 Atunci c?nd spa?iul nu este principalul atuu al gr?dinii tale, ai nevoie de solu?ii eficiente pentru cre?terea legumelor. Dac? vrei recolte bogate, u?or de ob?inut ?i de ?ntre?inut, gr?dina de legume pe paturi ridicate este ceea ce cau?i. Ce ?n?elegem prin pat ridicat? Pe scurt, gr?din?ritul pe paturi ridicate se refer? la faptul c? nivelul solului ?n care sunt plantate legumele se afl? deasupra solului din jur.Mai mult, suprafa?a de cultivat este una de dimensiuni mici, de unde ?i denumirea de pat. De ce ar trebui s? alegi aceast? solu?ie??Ei bine, pentru a eficientiza spa?iul aflat la dispozi?ie ?i pentru a cre?te recolta de legume. ?i ca s? ?n?elegi mai bine ceea ce zic, iat? c?teva cifre: ?n o cultura obi?nuit? de legume se ob?in, de regul?, circa 0.6 kilograme / mp de produc?ie anual?; ?n cazul paturilor ridicate, produc?ia cre?te la aproximativ 2 kilograme / mp de produc?ie anual?. ?n cazul ?n care e?ti gata s? ?ncerci acest tip de gr?din?rit, hai s? vedem cum po?i construi rapid ?i eficient un pat ridicat ?n care s? plantezi legumele tale preferate.? * * *Jurnal de v?nz?ri RetailZoom: Cre?tere timid? ?n retail ?n primele dou? luni din 2021 , La zi , Vineri, 16 Aprilie 2021 ?nceputul de an 2021 a ?nregistrat un demaraj mai lent al v?nz?rilor fa?? de anii anteriori, ating?nd 6,3% fa?? de 2020, ?n timp ce pentru ?nceputul anului 2020 avansul v?nz?rilor a fost de +17,2% vs 2019. Cele mai dinamice grupe de produse au fost: m?ncarea pentru animale?21,7%, b?uturile alcoolice 17,5% ?i m?ncarea semi ?i gata preparat? 13,1%. Deschiderile de magazine de?in o contribu?ie mai mic? la cre?tere ?n 2021 fa?? ?n anii anteriori (cauzate de v?nz?rile medii pe magazin mai mici).?Consumul de la ?nceputul acestui an continu? s? creasc?, dar ?ntr-un ritm mai lent fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut (6,3% vs 17,2%). Explica?iile pot fi multiple, sus?inute de o reducere general? a contribu?iilor consumului ?n retail, influen?ate de mai multe situa?ii preliminare valului 3 al pandemiei:o O parte din consum a migrat c?tre comenzi ?i livr?ri onlineo Restric?iile pentru horeca s-au men?inut, apoi s-au extinso Redeschiderea ?colilor s-a realizat pe 8 februarie 2021, cu decizii descentralizate; multe clase ?i ?coli au continuat sistemul online din cauza cre?terii cazurilor covid?n universul matur de magazine (like-for-like) lunile ianuarie ?i februarie au adus stagnare: +0,1% vs 2020 (fa?? de 11% ?n 2020 vs 2019)Sectorul alimentar r?m?ne de departe dominant ?n totalul v?nz?rilor din comer?ul modern, ?ns? cea mai bun? dinamic? o ?nregistreaz? produsele de cas? (6,6%) a c?ror cerere r?m?ne puternic influen?at? de grija dezvoltat? pentru igien?, sub influen?a pandemiei.4 dintre top 25 cele mai v?ndute categorii cresc ?n top fa?? de anii anteriori, pentru primele luni din an. M?ncarea semipreparat? ?i cea preambalat? gata pentru consum au urcat mai mult de 10 pozi?ii pe parcursul ultimilor 2 ani, dar ?ndeosebi ?n ultimul an, ca urmare printre altele, a mut?rii ocaziei de consum (pr?nzul de la birou este acum mult mai frecvent acas?). De asemenea b?uturile alcoolice de?in acum pozitii favorabile din punct de vedere v?nz?ri, dar ?i num?r produse listate.Cele mai pu?in impactate categorii ocup?nd pozi?ii frunta?e ?n clasamentul dinamicii ?n valoare sunt cafeaua, ceaiul, cacaua ?i b?uturile alcoolice, al c?ror progres este foarte apropiat de cel al anului trecut. Comer?ul modern a c??tigat astfel din recrutarea consumatorilor HoReCa, dar ?i din diversificarea ocaziilor de consum acas?.Cre?terea v?nz?rilor pentru sectorul produselor de cur??enie este dubl? comparativ cu cea a produselor de ?ngrijire personal? pentru ?nceputul acestui an. Este adus? ?n propor?ie de 50% ?ns? doar de categoriile detergent, balsam ?i prosoape buc?t?rie. Urm?toarele categorii care aduc o contribu?ie important?, 28% din cre?tere, sunt pungile alimentare ?i sacii gunoi, produsele cur??enie de uz general ?i cele de dedurizare a apei. Singura categorie ce scade din cadrul acestui sector, este cea a produselor pentru cur??enia mobilei. Un sfert din sc?derea ?nregistrat? pentru sectorul de ?ngrijire personal? provine de la categoria deodorant, pe c?nd contribu?ii cov?r?itoare la cre?tere sunt de?inute de m??ti protec?ie, dezinfectant m?ini, s?pun ?i spirt. ?n medie, ratele de cre?tere pentru categoriile de ?ngrijire personal? sunt la jum?tate ?n 2021 vs cum se prezentau aceste dinamici la ?nceputul anului anterior. Singurele excep?ii sunt apa de gur?, care acum dep??e?te dinamica din ian/feb 2020 vs 2019 (+15% vs 11%) ?i alezele (+18,4% vs 6,6%).Zona rural? se bucur? de un elan mai puternic dec?t zona urban?, avans reflectat ?n dinamica tuturor sectoarelor principale (alimente, produse de cas? ?i de ?ngrijire personal?), acesta fiind generat de mai multe categorii listate incremental (vs urban).Majoritatea categoriilor monitorizate au ?nregistrat v?nz?ri determinate de ac?iuni promo?ionale ?n pondere de cel pu?in 10%. ?ntre categoriile cu ponderi mari ale v?nz?rilor promo?ionale (minim 30%), se afl? produsele pentru machiaj, balsamul, carnea, dezinfectantul de m?ini – practic, doar 5 din top 20 categorii cu cele mai mari importan?e promo sunt categorii alimentare. 6 categorii dintre cele ce de?in cele mai mari ponderi promo scad ?ns? ?n v?nz?ri vs 2019.Cre?terile de pre? ?n lunile ianuarie-februarie au fost ?n general de +5.3%, ceva mai reduse fa?? de media ?nregistrat? in 2020 vs 2019 (6,7%):ALIMENTE +5,7%, ?NGRIJIRE PERSONAL? +0,7%, CAS? +4,3%?n 2021, primele 7 s?pt?m?ni au adus o cre?tere de 8% fa?? de aceea?i perioad? a anului 2020, urmate de un recul generat de compara?ia v?nz?rilor cu prima explozie a comportamentului de stocare, premerg?tor st?rii de urgen?? din 16 martie 2020, ?n ultima s?pt?m?n? a lunii februarie 2020 (24.02-1.03).Ariile de cre?tere la nivel na?ional se consolideaz? ?n zonele rurale ?i de urban mic (localit??i sub?50.00 de locuitori), at?t ?n termen de expansiune, c?t ?i din punct de vedere al poten?ialului de cre?tere organic? pe categorii neexploratep?n? acum in acest segment al pie?ei. Importan?a promo?iilor este crescu?? pentru toate zonele ??rii, mai pu?in pentru Bucure?ti; ponderea cea mai mare a promo?iilor se reg?se?te ?n comunit??ile urbane mici ?i in rural. Pre?ul pentru un produs din categoriile de baz? (alimentare ?i nealimentare) este ?n medie cu 21% mai mare ?n Bucure?ti dec?t ?n restul ??rii, iar ?n rural este la paritate cu pre?urile din mediul urban. Cafeaua ?i h?rtia igienic? ?nregistreaz? valori opuse ?ntre cele dou? indexuri prin prisma sortimenta?iei diferite.OameniDe5Stele: Neam de gospodari cu neast?mp?r al firii Oameni de 5 stele , Publicat Joi, 15 Aprilie 2021 ?n orice echip? ?ndreptat? spre obiectiv exist? ?ntotdeauna profesioni?ti, executan?i valoro?i mai ales prin asumarea de a umbla la acordul fin al direc?iei. ?ns? viziunea ?i ?ndr?zneala de a provoca salturi intrinsec valorice apar?ine acelora caracteriza?i ?i de un... neast?mp?r al firii. Celor care fac mai mult dec?t statusul reglementat, care mut? obiectivul ?ntr-un nou orizont de atins.?Prin voca?ie, ?n ani mul?i, Agricola a inovat continuu ?n pia?a c?rnii: prima care a a?ezat aripioarele de pui ?n spic, care dintr-o carcas? ?i alte dou? pulpe a oferit Puiul Familist, care a mizat pe o ras? cu cre?tere lent? ?i a oferit o carne premium – Puiul Fericit, care a introdus ?n pia?a local? primul coquelet rom?nesc – Coco?elul de P?dure. Toate, demersuri care inspir? c?, dincolo de necesitate, m?ncarea ?nseamn? drag ?i iubire de oameni, chiar ?ntr-o lume deseori marcat? de tensiuni ?i anxiet??i... Puiul Fericit ?i Coco?elul de P?dure – crescu?i ?i ?ngriji?i 100% f?r? antibiotice este ?n primul r?nd un pas ?nainte asumat ?ndr?zne?. Pentru c? rezoneaz? rom?ne?te, echipa Agricola crede c? orice demers benefic rom?nilor ne aduce ?mpreun? mai aproape de evolu?ii tangibile; ?n loc s? le invidiem. Grigore Horoi, Pre?edinte AGRICOLA:?Lucrez cu un colectiv extrem de animat de dorin?a de a reu?i. Suntem aten?i la schimb?rile care se produc ?n via?a noastr?, a consumatorilor, la trendurile care redeseneaz? omenirea, ?ncerc?m s? r?spundem acestora ?i uneori s? surprindem prin produse inovatoare partenerii ?i consumatorii no?tri.Mergem ?n linie cu valorile asumate de companie, curajul de a inova fiind una dintre acele patru valori la care ne raport?m ?n tot ceea ce facem. AGRICOLA dovede?te cu fiecare nou proiect faptul c? duce mai departe o tradi?ie ?i o expertiz? frumos armonizate de mai bine de 60 de ani. ?ntotdeauna, echipele de management care s-au succedat ?n compania noastr? au avut ca valoare REPUTA?IA. Asta ?nseamn? determinarea de a lucra pentru a reu?i, dar ?n deplin respect pentru parteneri: clien?i, furnizori, consumatori, angaja?i, comunitate.” Tatiana Cimpoe?u, Vicepre?edinte:?Suntem cu to?ii dup? un an 2020 dificil, dar ?n care fiecare membru al echipei a investit solidaritate, spirit de ?ncurajare ?i de good-vibe, astfel ?nc?t s? avem o rela?ie mai intens? ?i autentic? cu prezentul. Una dintre cele mai importante decizii a fost aceea s? ofer echipei de oameni al?turi de care am fost ?n fiecare zi ?ferestre de creativitate?, din care au izvor?t proiecte frumoase. Atunci c?nd oamenii simt c? ??i pot asuma decizii relevante, rapide, pot contribui la obiectivul comun ?i aportul lor produce un impact, r?m?n activi, motiva?i, dornici s? se implice cu o energie bun?. ?i sunt m?ndr? de colegii mei ?i le pre?uiesc unicitatea. Suntem aceea?i oameni care, ?n 2014, deschideam o ni?? premium a pie?ei c?rnii de pas?re prin crearea Puiul Fericit, provenit din rase de g?ini cu cre?tere lent?, iar ?n 2018 lansam pe pia?a intern? primul coquelet proasp?t rom?nesc: Coco?elul de P?dure AGRICOLA. Ast?zi consolid?m ?mpreun? angajamentul de diferen?iere al brandului AGRICOLA pentru cre?terea ?i ?ngrijirea puilor proveni?i din g?ini cu cre?tere lent?: crescu?i ?i ?ngriji?i 100% f?r? antibiotice.” Florin Apol?an, Director Divizie Zootehnic?:?Ideea unui pui f?r? antibiotice ??i are originea prin 2016, c?nd am participat la un simpozion interna?ional cu aceast? tem?.Av?nd ?n vedere c? ?n Rom?nia conceptul era pu?in cunoscut, dar ?n restul lumii puii crescu?i f?r? a li se administra tratamente cu antibiotice c??tigau cot? de pia??, ne-am pus ?ntrebarea dac? aceast? produc?ie ar fi posibil? ?n condi?iile ??rii noastre. De lucrat efectiv la proiect am ?nceput la sf?r?itul anului 2018, reu?ind ca ?n 2020 peste 95% din produc?ia de pui provenit din rasa de g?ini cu cre?tere lent? cu care lucr?m s? fie produs? sub regula NEA - never ever antibiotics. Am am?nat ?ns? aceast? lansare p?n? ?n momentul ?n care am considerat c? avem suficient? experien?? ca s? putem oferi consumatorului, cu toat? responsabilitatea, acest tip de produs.” Dr. Marinel Iacob, Manager Calitate:??nc? din faza de proiect am rezonat cu ideea colegilor de a transforma ceea ce se dorea la ?nceput o alternativ?, ?n ce a devenit ulterior oportunitatea anului – lansarea conceptului ?Crescut 100% f?r? antibiotice? a Puiului Fericit ?i Coco?elului de P?dure, baz?ndu-ne pe istoricul ?i rezultatele auditurilor ?n fermele puilor cu cre?tere lent?. Robuste?ea hibridului cu cre?tere lent? ?i managementul superior tehnic ?i de s?n?tate implementat au permis concretizarea acestui concept inovator ca solu?ie de adaptare rapid? la schimb?rile pie?ei, a trendului ?i evolu?iilor interna?ionale privind reducerea p?n? la excludere a tratamentelor cu antibiotice la p?s?ri. Sprijin atitudinea proactiv? a echipei valorific?nd ?n cadrul proiectului experien?a personal? de peste 27 de ani ?n companie, apreciind momentul ca oportun diferen?ierii integrale ?i de consolidare a brandului.” Oana Jig?u, Manager Abator P?s?ri:?Pentru echipa noastr?, Proiectul Never Ever Antibiotics a ?nsemnat ?n primul r?nd un produs nou, ambalaj nou ?i o modalitate nou? de etichetare, care au presupus achizi?ii, amenaj?ri ?i cuno?tin?e noi. Lucr?m, deci, cu echipamente noi ?i a trebuit s? avem o alt? abordare a personalului implicat ?n realizarea acestor produse. Focusul nostru este un produs de calitate pe care s?-l livr?m impecabil ?i la timp.” Cristian Bostan, Director Divizie Procesare-V?nzare:?Tendin?ele pie?ei au fost evidente ?n ultimii ani, produsele cu valoare adaugat? au ?nceput s? fie ?n focusul consumatorilor, iar brandul Agricola s-a remarcat printr-o strategie de diferen?iere ?n pia??. Anul 2020 a fost unul special, consumatorii au devenit mai aten?i la ceea ce consum? ?i implicit la s?n?tatea lor, iar nevoia de diferen?iere a fost mai evident?. De aceea am sus?inut cu toat? ?ncrederea ini?iativa de a lansa un produs superior, ?next level?, care r?spunde exigen?elor consumatorilor. Vom sus?ine munca colegilor din Divizia Zootehnic? ?i vom asigura pe tot lan?ul de produc?ie o maxim? rigoare a calit??ii, ?ncerc?nd s? facem ?n fiecare zi lucrurile mai bine dec?t ieri! Iar pentru ca succesul s? fie garantat, r?m?ne s? avem o execu?ie perfect? la raft, o execu?ie ?de 5 stele? precum sunt produsele noastre ?i sunt convins c? echipa de v?nz?ri poate s? o fac?!” Mihaela Ciulin?, Director V?nz?ri – Retail Modern:??n primul r?nd, sunt ?nc?ntat? ?i recunosc?toare colegilor al?turi de care am lucrat, pentru c? am ajuns cu bine ?n etapa ?n care putem prezenta ?ntregii pie?e cel mai nou produs premium marca Agricola. Ne m?ndrim, ca oameni ?i echip?, c? am reu?it s? ascult?m vocea celui mai important partener al nostru, ?i anume clientul modern. Contribu?ia mea ?n cadrul proiectului de grup a fost de a da via?? pe raft acestei game, adic? de a o lista ?n pia?a de retail modern din Rom?nia. Vestea ?mbucur?toare a fost receptivitatea masiv? a buyerilor, prilej cu care a? dori s? le mul?umesc pentru sprijinul acordat realiz?rii viziunii noastre. Am ?ncredere c? produsele din noua gam? a Puiului Fericit ?i Coco?elului de P?dure – crescu?i 100% f?r? antibiotice vor conduce la o schimbare a modului ?n care clien?ii no?tri se vor raporta la alimenta?ia personal?. Aceste produse sunt pe deplin disponibile ?n magazinele Kaufland, Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Real, Mega Image ?i, de asemenea, ?n rafturile altor parteneri cu care desf??ur?m negocieri la momentul vorbirii.” Daniel Bitere, Director Marketing:?Studiile de pia?? desf??urate de Agricola ?n anii preceden?i ne-au dezv?luit o parte din dorin?ele, nevoile ?i re?inerile consumatorilor ?n ce prive?te carnea de pas?re, iar ?mpreun? cu colegii din cre?tere/produc?ie am venit pe pia?? cu un nou produs, ?mbun?t??it. ?ncep?nd cu 15 martie 2021 am lansat campania de comunicare 3600 pentru promovarea Puiului Fericit– crescut 100% f?r? antibiotice, intitulat?: ORICE G?TE?TI ?TII CU CE G?TE?TI, derulat? pe mai multe sta?ii TV na?ionale: ProTV, Kanal D, Digi 24, ProTV2, Antena3, Antena Stars etc., la radio, in online, la raft, ?n re?ele sociale ?i ?n dialogurile unor lideri de opinie. Suntem ferici?i s? constat?m c? Puiul Fericit – crescut 100% f?r? antibiotice a fost bine primit de consumatori ?i ??i consolideaz? pozi?ia ?n segmentul de pui de la g?ini cu cre?tere lent?, segment ?n care foarte mul?i competitori ?ncearc? s? intre ?ncep?nd cu 2020.” Cristian C?lin, PR Manager:??C?nd universul se preg?te?te s? ?nf?ptuiasc? ceva benefic ??i a?eaz? ?n cale o dificultate? - sunt c?teva cuvinte citite undeva, care ?mi vin ?n minte. ?i cred f?r? vreo ?ndoial? c? umanitatea s-a n?scut din adesea dificila ?nsumare a energiilor pozitive, creatoare, benefice vie?ii ?n toate aspectele ei. Tocmai de aceea am ?ncredere ?n rolul asumat de a observa, de a pune uneori ?ntreb?ri incomode ?i de a integra ?ntr-o comunicare armonioas? impulsurile ?i ini?iativele creative care aduc sens ?i utilitate cre?terii calit??ii vie?ii. M? simt energizat s?-mi pot manifesta voca?ia, cu fiecare proiect provocator, ?ntre at??ia profesioni?ti de voca?ie pe care am onoarea s?-i numesc colegii mei.”? * * *Operatorii telecom cer statului s? rezolve blocajele care men?in decalajul urban-rural: Un primar ne-a scris c? a primit tablete pentru copii, dar localitatea nu are internet de Adrian Vasilache ??? HotNews.ro , Vineri, 16 aprilie 2021, Educatia in mediul rural Foto: World Vision Romania?"Niciodat? nu vom reu?i s? rezolv?m decalajul de conectivitate dintre rural ?i urban, dac? partea de infrastructur? de comunica?ii este uitat?. Riscul este s? ajungi s? dai tablete ?ntr-un sat la copii, dar ace?tia nu au internet de niciun fel. S? vede?i cum este s? prime?ti o scrisoare de la un primar care ??i explic? acest lucru: Am primit tablete ?i nu avem internet. V? rog frumos veni?i ?i ajuta?i-mi copiii!", a declarat joi C?t?lin Buliga, directorul de tehnologie ?n Vodafone Rom?nia. Vezi ?n articol ce anomalii semnaleaz? marii operatori telecom ?n rela?ia cu statul, probleme vechi care men?in decalajul rural-urban.Oficialii Orange, Vodafone, Telekom ?i RCS&RDS au f?cut apel joi c?tre autorit??i, ?n cadrul evenimentului Ziua Comunica?iilor, pentru rezolvarea unor anomalii vechi de ani de zile ?n regimul de autorizare a construc?iei re?elelor telecom, anomalii care men?in decalajul urban-rural.Primul director executiv care a ?nceput s? vorbeasc? despre lec?iile pandemiei de COVID-19 ?i punctele nevralgice al statului a fost Valentin Popoviciu, vicepre?edintele RCS&RDS. Acesta a ar?tat c? "to?i cet??enii au avut nevoie de acces la internet pentru lucrul de acas?, ?coala online ?i acces la autorit??i, iar lucrul acesta datorit? evolu?iei de peste 25 de ani a operatorilor de comunica?ii a fost realizat ?n cele mai bune condi?ii. Spre deosebire de alte ??ri unde furnizorii de servicii online au trebuit s? scad? viteza de acces pentru anumite servicii, ?n Rom?nia nu a fost cazul, totul a decurs normal pentru utilizatori."Valentin Popoviciu, RCS&RDS: Nu am v?zut niciun efort din partea autorit??ilor pentru a rezolva problema de acces la internet a localit??ilor izolateAceast? tendin?? pozitiv? nu a fost ?ns? preluat? ?i de c?tre autorit??i, sus?ine oficialul RCS&RDS, care spune c? nu a v?zut progrese ?n digitalizarea statului."Punctele nevralgice au fost acelea?i de care ne lovim de ani de zile, pentru c? de?i avem localit??i care nu dispun de conectivitate bun? la internet, nu am v?zut niciun efort din partea autorit??ilor s? rezolve problemele de baz? ale accesului c?tre aceste localit??i.Un exemplu concret este urm?torul: Avem localit??i montane cu un num?r mic de case ?i un num?r mic de locuitori, unde copiii merg poate kilometri p?n? la ?coli, care ar trebui s? de?in? conectivitate, pentru c? altfel ei nu pot lucra s? interac?ioneze cu ceilal?i, nu pot face ?coal?.?n aceste localit??i, nu ai prea multe alternative. Una dintre alternative este s? mergi (n.a cu fibr? optic?) pe linii electrice de distribu?ie, pentru c? mare parte din aceste localit??i sunt electrificate, astfel ?nc?t s? ajungi ?n acele localit??i. Am explicat acest lucru autorit??ilor ?n luna septembrie 2020, c?nd am discutat de conectarea ?colilor, c?nd au fost peste 1.500 de ?coli conectate de c?tre operatori ?n decurs de 2-3 s?pt?m?ni. Atunci am sperat s? vedem o accelerare a folosirii comune a infrastructurilor existente pentru re?ele de internet de mare vitez?, astfel ?nc?t operatorii, f?r? s? aib? nevoie de fonduri din partea statului, s? poat? face investi?ii dar ?ntr-un mod eficient. Pentru c? atunci c?nd te duci la un num?r mic de clien?i este foarte important s? ai ?i o eficien?? a investi?iei, astfel ?nc?t pe termen lung s? fie o chestie corect? ?i pentru utilizatori, care s? beneficieze de acelea?i pre?uri de servicii ca ?i utilizatorii din mediul dens urban ?i mediul rural obi?nuit, dar ?i pentru operatori care s? poat? opera ?n bune condi?ii ?i cu ni?te costuri rezonabile re?elele.", a declarat Popoviciu."Nu cerem fonduri europene sau de la stat, avem nevoie doar de condi?iile propice de utilizare comun? a infrastructurilor existente. ?n 3 ani at fi conecta?i la internet to?i rom?nii"Vicepre?edintele RCS&RDS sus?ine c? ?n Rom?nia este penetrare de internet extraodrinar? ?n mediul urban ?i mediul rural obi?nuit, ?ns? ?n mediul rural izolat, unde mai sunt localit??i de conectat, operatorii ar avea nevoie ?i de cooperarea statului dincolo de investi?iile proprii."Noi vrem s? facem aceast? conectare cu fondurile noastre, nu cerem fonduri europene sau de la stat, avem nevoie doar de condi?iile propice de utilizare comun? a infrastructurilor existente care pot da un impuls decisiv pentru conectarea la internet a tuturor locuitorilor din aceast? ?ar? ?ntr-un termen foarte scurt - de 3 ani de zile, de exemplu. Practic, lucrurile acestea se pot face, dar e nevoie ?i de cooperarea autorit??ilor ?n sensul de a fi interfa?a cu operatorii de alte infrastructuri esen?iale care sunt ?n acele zone astfel ?nc?t s? ducem conectarea ?i ?n v?rf de munte.", a spus acesta."Cea mai mare problem? pe care o avem ?n digitalizare este lipsa unei corel?ri ?ntre bazele de date ale statului. Ar trebui s? fie o prioritate maxim?"Valentin Popoviciu a vorbit ?i despre ve?nica problem? a lipsei de interoperabilitate a bazelor de date al statului, care ?ine ?n loc econnomia ?i afecteaz? cet??enii ?i companiile."Sunt probleme ?n interac?ionarea cu statul unde ?nc? cea mai mare problem? pe care o avem ?n digitalizare este lipsa unei corel?ri ?ntre bazele de date ale statului, pentru c? ANAF are o baz? de date, Eviden?a Popula?iei alt? baz? de date, prim?riile ?i taxele ?i impozitele locale au alte baze de date ?i nu exist? un punct unic de interac?iune cu sistemul astfel ?nc?t s?-?i po?i rezolva probleme online, astfel ?nc?t dac? ai o notificare de la ANAF care ?ine ?i de taxele ?i impozitele locale s? fie corelat?.Proiectul Ghiseul.ro este bun, a fost un start bun pentru stat ?n a ?ncerca s? fac? o corelare ?ntre bazele de date, dar a fost l?sat neterminat, ar trebuit finalizat ?ntr-un ritm mult mai accelerat de acum ?nainte, dar aceast? tendin?? nu se vede din partea statului.", a declarat vicepre?edintele RCS&RDS."CNAIR a pus o barier? practic ?n momentul de fa?? ?n a dezvolta re?ele de comunica?ii de mare vitez? oriunde ?n ?ar?. Am explicat de zeci de ori, dar nimeni nu pricepe"Un alt exemplu dat de oficialul RCS&RDS ?n privin?a blocajelor la nivelul statului care men?in decalajul rural-urban a fost cel al tarifelor foarte mari ale Companiei na?ionale de Drumuri (CNAIR) care ar ?mpiedica dezvoltarea re?elelor de internet de mare vitez? pe marginea drumurilor."Ne uit?m la tarifele percepute de CNAIR pentru cablul de fibr? optic? ?n lungul drumului, indiferent c? este subteran sau aerian. Citez din tarifarul CNAIR, ultimul aprobat ?n 2017 prin Ordinul 1054, unde este o sec?iune special? pentru operatori - tarife pentru utilizarea zonei drumului, zona de siguran?? ?i zona de l?ng?, pentru st?lpi, cabluri ?i conducte de telefonie, TV ?i internet.Tariful lunar de utilizare a zonei de l?ng? drum este de 21 de cen?i pe metrul liniar. Asta ?nseamn? 210 euro pe kilometru pe lun? pentru un cablu de fibr? optic? ?n lungul drumului ?ntr-un ?an? f?cut pe investi?ia noastr?, pe autoriza?ia noastr?, in timp ce ?n zona urban?, ?nchierierea de tubet?, adic? pe investi?ia altuia - cum e NetCity ?n Bucure?ti - este de peste 80 de euro pe lun?.Adic? CNAIR doar ?n baza unui drept de utilizare a zonei de l?ng? drum ?mi ia un tarif de aproape 3 ori mai mare dec?t atunci c?nd ?nchiriez infrastructur? deja existent?. Nu mai vorbesc de Spania, UK sau alt? ?ar? civilizat? unde ?nchirierea de canaliza?ii este mult mai ieftin? dec?t ?n Rom?nia. P?n? la urm? CNAIR este ?n slujba noastr?, este o companie de stat care este ?n slujba cet??eanului. CNAIR a pus o barier? practic ?n momentul de fa?? ?n a dezvolta re?ele de comunica?ii de mare vitez? oriunde.Lucrul acesta ar putea fi rezolvat la nivelul Ministerului Transporturilor ?n c?teva s?pt?m?ni poate. Acum este un blocaj. Noi am evitat mereu s? facem autoriz?ri de construire ?i infrastructuri de internet de mare vitez? pe l?ng? drumuri na?ionale pentru c? este acest blocaj tarifar care ??i duce la un cost imens opera?ional ?n timp. Nu este posibil a?a ceva, nu ?n?elege. Am explicat de zeci de ori, dar nimeni nu pricepe.", a mai spus oficialul RCS&RDS.Realitatea acestor greut??i ?n amplasarea re?elelor de comunica?ii au fost ?nt?rite ?i de reprezentan?ii celorlal?i mari operatori de comunica?ii, ?n special de C?t?lin Buliga, director tehnologie Vodafone Rom?nia.C?t?lin Buliga, director tehnologie Vodafone: Riscul este s? ajungi s? dai tablete ?ntr-un sat la copii, dar ace?tia nu au internet de niciun felOficialul Vodafone a aten?ionat c? niciodat? nu vom reu?i s? rezolv?m decalajul dintre rutal ?i urban, dac? partea de infrastructur? ?n comunica?ii este uitat?."Mi-e team? uneori c? investim ?n cirea?a de pe tort ?i uit?m de tort. Exact ce spunea domnul Popoviciu. Partea de infrastructur? nu este adresat?. O facem noi ?i o facem ?n 30 de ani at?t c?t ne permit fondurile. Riscul este s? ajungi s? dai tablete ?ntr-un sat la copii, dar ace?tia nu au internet de niciun fel, nici fix, nici mobil. S? vede?i cum este s? prime?ti o scrisoare de la un primar care ??i explic? acest lucru: Am primit tablete ?i nu avem internet, nici fix, nici mobil. V? rog frumos veni?i ?i ajuta?i-mi copiii! ?i probabil cu prima ocazie ?n care se repar? drumul c?tre acea localitate ar trebui tras pe l?ng? drum sau m?car s? ne anun?e s? venim s? tragem fibr? optic?.", a declarat joi C?t?lin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone.?n opinia acestuia, unele lucruri ar fi simplu de rezolvat, plec?nd chiar de la modul cum se face infrastructura de drumuri din Rom?nia."Se investesc ?i se vor investi probabil ?i mai mul?i bani ?n reconstruc?ia infrastructurii. M? refer la autostr?zi, drumuri na?ionale, drumuri europene. Astfel de investi?ii nu iau niciodat? ?n calcul partea noastr? de infrastructur? telecom. V? dau un exemplu concret.Investi?ia ?ntr-o autostrad? sau un drum european versus investi?ia ?n a pune un tub pe lateralul drumului prin care noi operatorii s? punem fibr? optic? ?i s? avem coridoare 5G ulterior, propor?iile sunt 99% cu 1%. Nu avem nicio ?ans? s? venim ulterior s? facem acea infrastructur? care este baza pentru digitalizare, automatizare, ma?ini autonome etc.Facem mult lobby pe tema asta pentru c? lucrurile ar putea fi foarte u?or rezolvate. Nu faci autostrad? f?r? s? pui ?n proiect ?i realizarea unui tub lateral prin care operatorii s? vin? cu fibr? optic? ?i s? furnizeze 4G, 5G..Problema nu este de rea voin??. Problema este c? fiecare minister este cu proiectele lui ?i petrecem foarte mult timp ?i discut?m mult cu autorit??ile explic?ndu-le c? aceste lucruri se pot rezolva simpolu, mai ales c? anul trecut ne-a ?nv??at c? noi (n.a telecomunica?iile) suntem o infrastructur? critic?.", a spus oficialul Vodafone.Pl?tim chirie pe st?lpi ?i ?n plus ?i chirie pe umbra produs? de un cablu care merge de pe un st?lp pe altul. In loc s? scoatem bani dintr-o tax? pe umbr?, ar trebui s? ne g?ndim cum s? scoatem societatea din izolareAcesta a mai dat un exemplu aberant ?n ceea ce prive?te taxele aplicate de anumite localit??i pentru instalarea re?elelor de comunica?ii."Mai venim cu un exemplu concret de la noi: Avem st?lpi pe marginea drumului, pl?tim chirie pentru acei st?lpi ?i ?n plus pl?tim chirie pentru umbra produs? de un cablu care merge de pe un st?lp pe altul, a?a zisa tax? de umbr?. V? da?i seama c? ?n momentul ?n care tu ?ncerci s? ajungi la o localitate din cap?t (n.a izolat?), care are poate 1000 de locuitori ?i te cost? cablul pe lun? mai mult dec?t ai scoate vreodat? din servicii, nu se va duce nimeni niciodat? acolo. Ar trebui s? fie invers, s? scoatem societatea ?i economia din cap?t, nu s? scoatem bani dintr-o tax? pe umbr?.", a mai spus oficialul Vodafone.Mai optimi?ti s-au ar?tat oficialii Orange ?i Telekom. "Poate c? structura mea este mai optimist?. Eu cred c?, mai ales ?n contextul pandemiei, acum c?nd to?i ne str?duim ca tot ceea ce ?nseamn? conectivitate s? fie disponibil? ?n urban, urban mic sau rural, montan ?i orice localitate, at?t localit??ile centrale c?t ?i cele locale vor fi ceva mai deschise ?n a prelua aceste solicit?ri ?i a implementa lucruri care vor aduce localit??ilor beneficii generate de digitalizare. Vorbesc de telemedicin?, educa?ie, contactul cu administra?ia public? local? ar putea fi mult simplificate. Mai ales c? PNRR prevede fonduri semnificative ?n telemedicin?.", a declarat Florina T?nase, director legal & afaceri corporate ?n cadrul Telekom Rom?nia.Dorin Odia?iu, directorul de afaceri publice al Orange ?i-a exprimat ?ncrederea c? multe din problemele legate de amplasarea re?elelor de comunica?ii ar putea fi rezolvate de proiectul de lege care transpune ?n legisla?ia na?ional? Codul European al Comunica?iilor."Vorbim de foarte mult? vreme de regimul autoriz?rii construirii re?elelor telecom. La ora actual? credem c? s-a ajuns la un mod rezonabil de a trata problema prin prevederile pe care le avem ?n proiectul de lege care transpune Codul european al Comunica?iilor, deci promovarea acestuia c?t mai rapid? ar fi una dintre direc?iile ?n care trebuie s? mergem. ?n acela?i timp, credem c? ?n mod complementar ar trebui s? avem la dispozi?ie fonduri pentru conectarea localit??ilor rurale. credem c? planul Na?ional pentru Redresare ?i rezilien?? ne va asigura fondurile pentru a reu?i s? facem po diferen?? ?n privin?a conectivit??ii de band? larg?.", a declarat Dorin Odia?iu, directorul de afaceri publice al OrangeRomania, ?n infringement pentru c? nu a transpus ?n legisla?ie Codul Comunica?iilor. Ce critici privind dezvoltarea 5G au fost ridicate ?n ?ara noastr?Important de men?ionat este c? ?n luna februarie din acest an, Comisia European? a deschis proceduri de ?nc?lcare a dreptului comunitar (infringement) ?mpotriva a 24 de state membre, inclusiv Rom?nia, pentru c? nu au transpus ?n legisla?ie Codul european al comunica?iilor electronice. Guvernul Orban a ini?iat anul trecut un proiect de lege ?n acest sens, care a st?rnit multe critici. Posibilitatea ca operatorii telecom s? foloseasc? gratuit mobilierul stradal pentru montarea de antene 5G ?i faptul c? instalarea antenelor pe blocuri s-ar fi putut face doar prin decizia pre?edintelui asocia?iei de proprietari au fost principalele probleme semnalate de societatea civil? ?i de Avocatul Poporului.R?m?ne deci de v?zut ?n ce form? va fi transpus ?n legisla?ie noul Cod al Comunica?iilor astfel ?nc?t s? nu fie contestat la Curtea Constitu?ional?, aspect care ar pune piedici dezvolt?rii 5G ?n Rom?nia.Pentru detalii cite?te: Rom?nia ?i alte 23 de state UE, ?n infringement pentru netranspunerea noilor norme UE din telecomunica?ii: Ce critici privind dezvoltarea 5G au fost ridicate ?n ?ara noastr? * * *Emisiile de gaze cu efect de ser? au sc?zut semnificativ anul trecut (Comisia European?), AGERPRES - vin, 16 apr. 2021, 15:54 Emisiile de gaze cu efect de ser? provenite de la to?i operatorii care intr? sub inciden?a sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) au ?nregistrat un declin de 13,3% ?n 2020, comparativ cu 2019, iar cele ale companiilor aeriene au sc?zut cu aproape dou? treimi, a anun?at Comisia European?, transmite Reuters. ?Chiar dac? este unul din sectoare cele mai vulnerabile la pandemia de coronavirus (COVID-19), avia?ia a ?nregistrat cea mai semnificativ? reducere a emisiilor, de 64,1%”, a informat Executivul comunitar.?n sectorul energiei, emisiile au sc?zut cu 14,9%, ?n urma consumului mai redus de electricitate ?i a ?nlocuirii producerii de energie pe baz? de c?rbune cu gazele naturale. Emisiile industriale au ?nregistrat un declin de 7%, ?n special ?n sectorul o?elului, scrie Agerpres.Emisiile totale verificate de gaze cu efect de ser? de la instala?iile sta?ionare, cum ar fi fabricile ?i centralele electrice, s-au situat la 1,331 milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) ?n 2020, un declin de 11,2%.Emisiile din industria avia?iei au sc?zut la 24,5 milioane de tone echivalent dioxid de carbon, comparativ cu 68,2 milioane de tone CO2 ?n 2019, a informat Executivul comunitar.De?i cererea mai sc?zut? de energie a ajutat ?n general la reducerea emisiilor, Comisia European? observ? c? ?nu este posibil, cu actualele date, s? se determine c?t de mult din aceast? reducere poate fi atribuit? c??tigurilor ?n eficien?a emisiilor”.Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este principalul instrument de politic? al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?, impun?nd centralelor electrice, fabricilor ?i companiilor aeriene europene s? achizi?ioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, ?n timp ce plafonul num?rului de certificate tranzac?ionabile scade de la an la isia European? va propune ?n iunie o reform? major? a ETS, av?nd ?n vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatic? p?n? ?n anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminu?rii emisiilor poluante cu cel pu?in 55% p?n? ?n anul 2030 fa?? de nivelul anului 1990. * * *Vinul de azi: Soare 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Compania Vinarte a fost ?nfiin?at? ?n anul 1998 din pasiunea unui grup de investitori rom?ni, francezi ?i italieni, entuzia?ti cu privire la poten?ialul viilor rom?ne?ti. Soare 2017 este un vin limpede, ro?u rubiniu str?lucitor, cu nuan?e brun ro?cate. Nasul este intens, elegant ?i complex, cu arome de fructe negre, zmeur?, vanilie, ciocolat?, condimente fine ?i o not? de piele. Palatul este sec, plin, complex, cu taninuri mature ?i un postgust persistent. Vinul are un poten?ial bun de ?nvechire la sticl? (8-12 ani), astfel ?mbog??indu-?i buchetul ?i c??tig?nd o structur? fin?, catifelat?. V? recomand?m s? ?l consuma?i la o temperatur? de 18°C, al?turi de preparate din carne ro?ie la cuptor sau gr?tar. * * *Echipamente de recoltat porumb ?i floarea soarelui de la OROS , Ferma, 16 aprilie 2021 Divizia OROS Agricultura a grupului Canadian Linamar Corporation, produce echipamente de recoltat porumb ?i floarea soarelui de mai mult de 50 de ani. Echipamentele de recoltat produse de OROS pot fi ata?ate la orice tip de combin?, pot avea de la 4 p?n? la 16 r?nduri active ?i pot fi cu cadru fix sau pliabil. Putem de asemenea produce ?n orice culoare aleas? de client. ?OROS CLASSIC3 HSA – Echipament de recoltat porumb???Execut? recoltarea ?tiule?ilor de porumb ?i tocarea tulpinei ?n acela?i timp.At?t OROS CLASSIC3 HSA c?t ?i OROS CORNADO pot recolta ?i floarea soarelui cu ajutorul unui kit special.??OROS CORNADO – Echipament de recoltat porumb?Execut? o tocare excelent? a resturilor vegetale chiar ?i la o vitez? de recoltare de 12-13 km/hConsum redus de combustibil ?n compara?ie cu alte echipamente similare, datorit? greut??ii reduse.Click aici pentru video de la Demo cu heder pentru recoltat porumb OROS Cornado ?n ferma Fruitville Group SRL?OROS SUN – Echipament de recoltat floarea soarelui?Echipament dotat cu t?vi vibratoare care asigur? o direc?ionare rapid? a fluxului de material de recoltat c?tre combin?.?CONTACT , Florian Constantinescu – Product manager , Florian.constantinescu@ , +36 20 528 2452 * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download