MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE



Anexele Raportului Guvernului Ciolo? realizat la final de mandatConform informa?iilor primite de la ministere TOC \o "1-3" \h \z \u MINISTERUL FINAN?ELOR PUBLICE PAGEREF _Toc470795740 \h 14Respectarea ?intei de deficit bugetar; atingerea unui nivel de cre?tere economic? mult peste a?tept?ri PAGEREF _Toc470795741 \h 14?ncrederea ?n economia rom?neasc? PAGEREF _Toc470795742 \h 14Deficitul bugetar PAGEREF _Toc470795743 \h 14Datoria public? PAGEREF _Toc470795744 \h 14Cre?terea economic? PAGEREF _Toc470795745 \h 14Balan?a de pl??i PAGEREF _Toc470795746 \h 15Veniturile PAGEREF _Toc470795747 \h 16Pia?a muncii PAGEREF _Toc470795748 \h 16Nivelul de trai PAGEREF _Toc470795749 \h 17Mediul de afaceri PAGEREF _Toc470795750 \h 17Infla?ia PAGEREF _Toc470795751 \h 17M?suri f?r? precedent de cre?tere a transparen?ei ?i de ?mbun?t??ire a rela?iei stat-contribuabil PAGEREF _Toc470795752 \h 18Stimularea mediului de afaceri prin m?suri fiscale, scheme de sprijin ?i acorduri semnate cu institu?iile financiare interna?ionale PAGEREF _Toc470795753 \h 19Au fost introduse m?suri de sus?inere a procesului investi?ional PAGEREF _Toc470795754 \h 19Facilit??i / Stimulente fiscale PAGEREF _Toc470795755 \h 20Schema de ajutor de stat cu impact major ?n economie, gestionat? de Ministerul Finan?elor Publice, a suferit modific?ri importante PAGEREF _Toc470795756 \h 20Acorduri semnate cu institu?ii financiare interna?ionale PAGEREF _Toc470795757 \h 20MFP a luat m?suri reparatorii cu privire la Codul fiscal PAGEREF _Toc470795758 \h 21M?suri de combatere a evaziunii fiscale PAGEREF _Toc470795759 \h 21MFP a pus bazele unor noi structuri care s? preg?teasc? Rom?nia pentru Consiliul UE ?i care s? duc? la o calitate mai bun? a investi?iilor publice (prioritizarea investi?iilor, eficientizarea cheltuielilor publice, PPP) PAGEREF _Toc470795760 \h 23MFP a ini?iat procesul de preg?tire a prelu?rii Pre?edin?iei Consiliul Uniunii Europene de c?tre Rom?nia, stabilind ?i aloc?nd, ?n prima etap?, resursele umane necesare PAGEREF _Toc470795761 \h 23Eficientizarea procesului de selec?ie a investi?iilor publice semnificative PAGEREF _Toc470795762 \h 24Eficientizarea cheltuirii banului public PAGEREF _Toc470795763 \h 25Parteneriate public-privat (PPP) PAGEREF _Toc470795764 \h 25Reforma ?n companiile de stat PAGEREF _Toc470795765 \h 26MINISTERUL ECONOMIEI, COMER?ULUI ?I RELA?IILOR CU MEDIUL DE AFACERI PAGEREF _Toc470795766 \h 26Elaborarea Strategiei Rom?nia Competitiv? PAGEREF _Toc470795767 \h 26Guvernan?? corporativ? PAGEREF _Toc470795768 \h 27Industria de Ap?rare PAGEREF _Toc470795769 \h 28IMM-uri PAGEREF _Toc470795770 \h 28Mediul de afaceri PAGEREF _Toc470795771 \h 29Turism PAGEREF _Toc470795772 \h 29Investi?ii str?ine directe PAGEREF _Toc470795773 \h 29Promovare exporturi/T?rguri ?i expozi?ii interna?ionale PAGEREF _Toc470795774 \h 30Diploma?ie economic? / Reorganizare institu?ional? PAGEREF _Toc470795775 \h 30Proiecte strategice/Alte acte normative PAGEREF _Toc470795776 \h 31MINISTERUL ENERGIEI PAGEREF _Toc470795777 \h 32Strategia Energetic? a Rom?niei 2016-2030 PAGEREF _Toc470795778 \h 32Reglementare ?n sectorul regenerabilelor PAGEREF _Toc470795779 \h 33Sectorul gazelor naturale PAGEREF _Toc470795780 \h 33Infrastructur? de transport PAGEREF _Toc470795781 \h 34Sus?inerea cercet?rii ?n domeniul energiei PAGEREF _Toc470795782 \h 34Proiectul ?Prima Lumin?” din cadrul Programului Antis?r?cie PAGEREF _Toc470795783 \h 34Recrutarea de management profesionist, ?n conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, privind guvernan?a corporativ? a ?ntreprinderilor publice PAGEREF _Toc470795784 \h 35Restructurarea companiilor de stat din energie PAGEREF _Toc470795785 \h 35Parteneriat cu Statele Unite ale Americii ?n domeniul energetic PAGEREF _Toc470795786 \h 36MINISTERUL AGRICULTURII ?I DEZVOLT?RII RURALE PAGEREF _Toc470795787 \h 37Mai multe fonduri ?i proceduri mai simple pentru agricultori PAGEREF _Toc470795788 \h 37Dezvoltare rural? PAGEREF _Toc470795789 \h 39Alte beneficii ale noii politici ?n agricultur? PAGEREF _Toc470795790 \h 41Facilit??i fiscale: TVA redus la 9% pentru inputuri ?i lucrari agricole PAGEREF _Toc470795791 \h 41Mecanism TVA mai simplu pentru agricultori PAGEREF _Toc470795792 \h 41Alte pl??i, facilit??i ?i simplific?ri: PAGEREF _Toc470795793 \h 41Ajutoarele de minimis PAGEREF _Toc470795794 \h 42Industrie alimentar? PAGEREF _Toc470795795 \h 43Refacerea infrastructurii de iriga?ii PAGEREF _Toc470795796 \h 43Comitet consultativ ?n cadrul APIA PAGEREF _Toc470795797 \h 44Situa?ia Camerelor agricole (consultan?a agricol?) PAGEREF _Toc470795798 \h 44Lege v?nzare terenuri agricole PAGEREF _Toc470795799 \h 44Legea privind comercializarea produselor alimentare PAGEREF _Toc470795800 \h 45Stadiul implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 PAGEREF _Toc470795801 \h 46Simplific?ri ?n gestionarea POPAM 2014-2020: PAGEREF _Toc470795802 \h 46Simplific?ri pentru restructurarea ?i cre?terea performan?ei ?n sectorul pomicol PAGEREF _Toc470795803 \h 46?mbunatatirea cadrului legislativ in sectorul de agricultura ecologic? PAGEREF _Toc470795804 \h 47MINISTERUL TRANSPORTURILOR PAGEREF _Toc470795805 \h 47Proiecte strategice aprobate PAGEREF _Toc470795806 \h 47Autostr?zi, Drumuri Expres ?i Drumuri Na?ionale PAGEREF _Toc470795807 \h 47Sebe? – Turda – 70 de km (deblocat?) PAGEREF _Toc470795808 \h 48Ora?tie – Sibiu – 200 m (Lucrari executate ?n regie proprie de CNADNR) PAGEREF _Toc470795809 \h 48Lugoj – Deva – 72 km (deblocat?) PAGEREF _Toc470795810 \h 48Gil?u – N?d??elu – 8,7 km (deblocat?) PAGEREF _Toc470795811 \h 48Suplacu de Barc?u – Bor? – 60 km PAGEREF _Toc470795812 \h 48Bra?ov – T?rgu Mure? – Cluj – Oradea: Lotul 2 Ungheni-Ogra PAGEREF _Toc470795813 \h 49Sibiu – Pite?ti – 123 km PAGEREF _Toc470795814 \h 49Suplacu de Barc?u – Mih?ie?ti – 80 km PAGEREF _Toc470795815 \h 49Craiova – Pite?ti –122 km PAGEREF _Toc470795816 \h 49T?rgu-Neam? – Ia?i – Ungheni – 134 km PAGEREF _Toc470795817 \h 49Comarnic – Bra?ov – 50 km PAGEREF _Toc470795818 \h 49Sibiu – Bra?ov – 122 km PAGEREF _Toc470795819 \h 49Drumul Expres Ploie?ti – Pa?cani – 327 km PAGEREF _Toc470795820 \h 50Drumul Na?ional 76 – Deva – Oradea (deblocat) PAGEREF _Toc470795821 \h 50Centura De Nord a Capitalei PAGEREF _Toc470795822 \h 50Centura de Sud a Capitalei PAGEREF _Toc470795823 \h 50Alte obiective PAGEREF _Toc470795824 \h 50Variante ocolitoare PAGEREF _Toc470795825 \h 50Valea Oltului PAGEREF _Toc470795826 \h 51Metrou PAGEREF _Toc470795827 \h 51Domeniul feroviar PAGEREF _Toc470795828 \h 52Proiecte finalizate in 2016 PAGEREF _Toc470795829 \h 52Proiecte in executie cu progres fizic semnificativ in 2016 PAGEREF _Toc470795830 \h 52Realizarea programelor de ?ntre?inere ?i repara?ie a c?ii PAGEREF _Toc470795831 \h 53Proiecte in faza avansata de pregatire in 2016 PAGEREF _Toc470795832 \h 53CFR Calatori PAGEREF _Toc470795833 \h 55TAROM PAGEREF _Toc470795834 \h 57Direc?ia naval? PAGEREF _Toc470795835 \h 58MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE PAGEREF _Toc470795836 \h 60Guvernan?a fondurilor europene – noiembrie 2015-decembrie 2016 PAGEREF _Toc470795837 \h 60Am stabilit priorit??i clare PAGEREF _Toc470795838 \h 60Am adus seriozitate, transparen?? ?i preocupare pentru impact ?n sistemul fondurilor europene PAGEREF _Toc470795839 \h 61Peste 7 miliarde de euro de la Comisia Europeana adu?i ?n ?ar? ?n 2016 PAGEREF _Toc470795840 \h 61Recunoa?tem importan?a unei evalu?ri corecte a activit??ii guvernamentale PAGEREF _Toc470795841 \h 62?nchiderea perioadei 2007-2013 PAGEREF _Toc470795842 \h 62Am consolidat cadrul institu?ional pentru realizarea procesului de ?nchidere PAGEREF _Toc470795843 \h 62Am crescut semnificativ rata de absorb?ie a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013 PAGEREF _Toc470795844 \h 63Considera?ii pentru viitorul guvern PAGEREF _Toc470795845 \h 64Desemnare PAGEREF _Toc470795846 \h 64Am elaborat un cadru normativ ?i procedural coerent pentru gestionarea fondurilor europene PAGEREF _Toc470795847 \h 64Am deblocat ?nt?rzierile nepermise generate de lipsa unui sistem informatic viabil PAGEREF _Toc470795848 \h 65Am stabilit roluri ?i responsabilit??i clare pentru gestionarea fondurilor europene PAGEREF _Toc470795849 \h 66Am instituit mecanisme de cooperare interinstitu?ional? ?n interesul beneficiarilor PAGEREF _Toc470795850 \h 66Am desemnat 3 Autorit??i de Management ?n anul 2016 PAGEREF _Toc470795851 \h 67Considera?ii pentru viitorul guvern PAGEREF _Toc470795852 \h 67Condi?ionalit??i ex-ante PAGEREF _Toc470795853 \h 68Condi?ionalit??ile ex-ante - un nou mecanism comunitar pentru promovarea reformelor la nivelul statelor membre PAGEREF _Toc470795854 \h 68Am preluat o situa?ie critic? - nici o alt? condi?ionalitate nu era ?ndeplinit?, nu aveam un mecanism de coordonare ?i nu beneficiam de ?ncrederea partenerilor de la nivel comunitar PAGEREF _Toc470795855 \h 69Am deblocat situa?ia ?i ne-am rec??tigat credibilitatea PAGEREF _Toc470795856 \h 69Am ?nchis 9 condi?ionalit??i ?i am agreat ridicarea altor 11 PAGEREF _Toc470795857 \h 69Pentru 5 condi?ionalit??i complexe am negociat planuri de ac?iuni prioritare care s? conduc? la ?ndeplinirea lor ?n prima jumatate a anului 2017 PAGEREF _Toc470795858 \h 70Considera?ii pentru noul guvern PAGEREF _Toc470795859 \h 72Lansare perioada de programare 2014-2020 PAGEREF _Toc470795860 \h 72Am schimbat paradigma lans?rilor. Am construit apelurile dup? trei principii de baz?: impact, m?suri integrate, corelare cu politicile publice PAGEREF _Toc470795861 \h 72Am lansat 59 de apeluri de proiecte, ?n valoare total? de 13 miliarde de euro PAGEREF _Toc470795862 \h 73Am ?mbun?t??it dou? programe opera?ionale pentru un impact crescut la nivelul beneficiarilor finali PAGEREF _Toc470795863 \h 75Am pus accentul pe consultare ?i transparen?? ?n administrarea fondurilor europene PAGEREF _Toc470795864 \h 76Am semnat contracte de finan?are pentru proiecte ?n valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 PAGEREF _Toc470795865 \h 77Am fost primul stat membru care a semnat Memorandumurile de ?n?elegere pentru Granturile SEE ?i Norvegiene PAGEREF _Toc470795866 \h 78Considera?ii pentru viitorul guvern PAGEREF _Toc470795867 \h 78Consolidarea capacit??ii PAGEREF _Toc470795868 \h 78Promovarea unei noi abord?ri de management, orientat? spre rezultat PAGEREF _Toc470795869 \h 78Am optimizat structura aparatului central a Ministerului Fondurilor Europene PAGEREF _Toc470795870 \h 79Am ?nt?rit reprezentarea ?n teritoriu a Ministerului Fondurilor Europene PAGEREF _Toc470795871 \h 80Am asigurat expertiza suplimentar? acolo unde a fost nevoie PAGEREF _Toc470795872 \h 80Am recrutat personal cu calific?ri ?i competen?e corespunz?toare care s? r?spund? nevoilor actuale ?i viitoare ale insitu?iei PAGEREF _Toc470795873 \h 80Considera?ii pentru viitorul guvern PAGEREF _Toc470795874 \h 81Anexa – Fonduri europene 2016 ?n cifre PAGEREF _Toc470795875 \h 81MINISTERUL DEZVOLT?RII REGIONALE ?I ADMINISTRA?IEI PUBLICE PAGEREF _Toc470795876 \h 86Cuv?nt ?nainte PAGEREF _Toc470795877 \h 86Principalele rezultate ale mandatului PAGEREF _Toc470795878 \h 86Administra?ie public? inteligent? PAGEREF _Toc470795879 \h 89Profesionalizare PAGEREF _Toc470795880 \h 90Administra?ie public? simplificat? PAGEREF _Toc470795881 \h 91Finan?are pentru administra?ia public? PAGEREF _Toc470795882 \h 92Administra?ie conectat? ?i transparent? PAGEREF _Toc470795883 \h 93Bun? guvernare PAGEREF _Toc470795884 \h 96Dezvoltare inteligent? PAGEREF _Toc470795885 \h 98Construire sustenabil? ?i dezvoltare durabil? PAGEREF _Toc470795886 \h 114MINISTERUL S?N?T??II PAGEREF _Toc470795887 \h 140Oameni PAGEREF _Toc470795888 \h 140Profesioni?ti din sistemul medical PAGEREF _Toc470795889 \h 140Pacien?i PAGEREF _Toc470795890 \h 141Infrastructur? PAGEREF _Toc470795891 \h 142Spitalele regionale: Ia?i, Cluj ?i Craiova PAGEREF _Toc470795892 \h 142Medicamente PAGEREF _Toc470795893 \h 143Reguli ?i mecanisme de control PAGEREF _Toc470795894 \h 145Infec?ii nosocomiale / Biocide PAGEREF _Toc470795895 \h 145Transparen?a ?n sistemul medical PAGEREF _Toc470795896 \h 145Parteneriate interna?ionale PAGEREF _Toc470795897 \h 146Programe ?i mecanisme de finan?are PAGEREF _Toc470795898 \h 147MINISTERUL EDUCA?IEI PAGEREF _Toc470795899 \h 148Principalele m?suri ?i demersuri ?ntreprinse de Ministerul Educa?iei PAGEREF _Toc470795900 \h 148?nv???m?nt preuniversitar PAGEREF _Toc470795901 \h 148?nv???m?nt superior PAGEREF _Toc470795902 \h 155Cercetare PAGEREF _Toc470795903 \h 157MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC?IEI SOCIALE ?I PERSOANELOR V?RSTNICE PAGEREF _Toc470795904 \h 160Ocupare PAGEREF _Toc470795905 \h 160Am stimulat oferta pe pia?a de munc? PAGEREF _Toc470795906 \h 160Am consolidat ob?inerea de competen?e profesionale PAGEREF _Toc470795907 \h 161Am elaborat ?i promovat Normele de aplicare a Legii Economiei Sociale PAGEREF _Toc470795908 \h 161Incluziune Social? PAGEREF _Toc470795909 \h 161Servicii sociale diversificate ?i mai u?or de accesat PAGEREF _Toc470795910 \h 161Beneficii sociale accesibile celor care au nevoie PAGEREF _Toc470795911 \h 161Conectarea grupurilor vulnerabile cu oportunit??i de angajare PAGEREF _Toc470795912 \h 162O inspec?ie social? care s? redea ?ncrederea ?n sistem PAGEREF _Toc470795913 \h 162Copilul ?napoi ?n familie ?i ?n comunitate PAGEREF _Toc470795914 \h 162O societate f?r? bariere pentru persoanele cu dizabilit??i PAGEREF _Toc470795915 \h 163V?rstnicii de care ne pas? PAGEREF _Toc470795916 \h 163Femei ?n situa?ii de risc PAGEREF _Toc470795917 \h 164Salarizare PAGEREF _Toc470795918 \h 164Am eliminat unele inechit??i din sistemul de salarizare a personalului pl?tit din fonduri publice PAGEREF _Toc470795919 \h 164Am creat un nou proiect al legii salariz?rii unitare PAGEREF _Toc470795920 \h 165Am creat prima baz? de date a salariilor personalului pl?tit din fonduri publice PAGEREF _Toc470795921 \h 166Am realizat primul studiu referitor la nivelul salariului minim brut garantat ?n plat? PAGEREF _Toc470795922 \h 166Rela?ii europene PAGEREF _Toc470795923 \h 166MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ?I P?DURILOR PAGEREF _Toc470795924 \h 169Bilan? p?duri PAGEREF _Toc470795925 \h 169M?suri pentru limitarea t?ierilor ilegale PAGEREF _Toc470795926 \h 169M?suri promovate pentru protec?ia drumurilor na?ionale prin crearea de perdele forestiere PAGEREF _Toc470795927 \h 172M?suri promovate pentru extinderea ?i conservarea fondului forestier PAGEREF _Toc470795928 \h 173Bilan? biodiversitate PAGEREF _Toc470795929 \h 173Decizie istoric? – “DELTA DINTRE BLOCURI” declarat? oficial Parc natural urban PAGEREF _Toc470795930 \h 173210 planuri de management aprobate, 200 de milioane de euro c??tigate PAGEREF _Toc470795931 \h 173ANANP- institu?ia care va administra unitar ariile naturale protejate PAGEREF _Toc470795932 \h 173Parcul Na?ional F?g?ra? – Yellowstone-ul European g?zduit ?n Rom?nia PAGEREF _Toc470795933 \h 173Decizia care a f?cut ?nconjurul lumii: interzis v?n?torii preventive a animalelor s?lbatice protejate PAGEREF _Toc470795934 \h 1742016- Primul an cu cot? zero! PAGEREF _Toc470795935 \h 174Grup de lucru pentru o nou? metodologie de evaluare a popula?iilor animalelor protejate PAGEREF _Toc470795936 \h 175Deblocarea desp?gubirilor popula?iei – proces ?n stop cadru din 2014 PAGEREF _Toc470795937 \h 176Bilan? de?euri PAGEREF _Toc470795938 \h 176M?suri pentru accelerarea reformei de?eurilor PAGEREF _Toc470795939 \h 176Cazul IRIDEX (Groapa Rudeni) din nordul Capitalei PAGEREF _Toc470795940 \h 177Cazul Glina PAGEREF _Toc470795941 \h 177Situa?ia gropilor de gunoi la nivel na?ional PAGEREF _Toc470795942 \h 178Situa?ia SMID-urilor PAGEREF _Toc470795943 \h 178Bilan? programe AFM PAGEREF _Toc470795944 \h 178Programul Rabla PAGEREF _Toc470795945 \h 178Programul Rabla Plus program de achizi?ie a ma?inilor electrice ?i crearea infrastructurii de alimentare pentru acestea PAGEREF _Toc470795946 \h 178Programul Casa Verde PAGEREF _Toc470795947 \h 178Programe pe care le vom l?sa gata preg?tite pentru viitoarea guvernare: PAGEREF _Toc470795948 \h 179Simplificarea modalit??ii de restituire c?tre popula?ie a taxelor auto declarate ilegale de Comisia European? PAGEREF _Toc470795949 \h 179Bilan? clasarea procedurilor de infringement PAGEREF _Toc470795950 \h 179Bilan? deblocarea proiectelor de infrastructur? mare PAGEREF _Toc470795951 \h 179Bilan? m?suri AER PAGEREF _Toc470795952 \h 180MINISTERUL AFACERILOR INTERNE PAGEREF _Toc470795953 \h 181Securitatea public? PAGEREF _Toc470795954 \h 181Acoperirea deficitului de personal, prin ?ncadrarea din surs? extern? ?i surs? intern? PAGEREF _Toc470795955 \h 181?mbun?t??irea securit??ii frontierelor externe ?i efectuarea controalelor sistematice la frontiere PAGEREF _Toc470795956 \h 181Opera?ionalizarea Unit??ii Na?ionale de Informa?ii despre Pasageri (U.N.I.P.) cu data de 01.01.2016 PAGEREF _Toc470795957 \h 182Gestionarea fenomenului migra?iei PAGEREF _Toc470795958 \h 182Managementul situa?iilor de urgen?? PAGEREF _Toc470795959 \h 183Modificarea ?i adaptarea cadrului legislativ ?n domeniul situa?iilor de urgen?? PAGEREF _Toc470795960 \h 183Reconfigurarea sistemului integrat de r?spuns la situa?ii de urgen?? PAGEREF _Toc470795961 \h 183Realizarea de exerci?ii ?i simul?ri privind producerea unor dezastre naturale PAGEREF _Toc470795962 \h 184Cre?terea gradului de dotare cu autospeciale ?i echipamente specifice pentru interven?iile ?n situa?ii de urgen?? ?i dezastre PAGEREF _Toc470795963 \h 184Procesul electoral PAGEREF _Toc470795964 \h 185Asigurarea implement?rii Sistemului informatic de monitorizare a prezen?ei la vot ?i de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) PAGEREF _Toc470795965 \h 185?mbun?t??irea legisla?iei electorale pentru alegerile parlamentare PAGEREF _Toc470795966 \h 185Eficientizarea legisla?iei PAGEREF _Toc470795967 \h 185?mbun?t??irea legisla?iei privind prevenirea ?i combaterea terorismului PAGEREF _Toc470795968 \h 185?mbun?t??irea legisla?iei privind regimul str?inilor ?n Rom?nia PAGEREF _Toc470795969 \h 186Debirocratizarea/simplificarea serviciilor publice PAGEREF _Toc470795970 \h 187Modificarea ?i adaptarea cadrului legislativ ?n domeniul situa?iilor de urgen?? PAGEREF _Toc470795971 \h 187Simplificarea procedurilor administrative la nivelul structurilor M.A.I., care presteaz? sau coordoneaz? prestarea unor servicii publice. PAGEREF _Toc470795972 \h 187MINISTERUL AP?R?RII NA?IONALE PAGEREF _Toc470795973 \h 189Obiective globale PAGEREF _Toc470795974 \h 189Opera?ionalizarea ?i asigurarea func?ion?rii optime a structurilor aliate de comand? ?i control constituite pe teritoriul statului rom?n PAGEREF _Toc470795975 \h 189Continuarea transform?rii Armatei Rom?niei PAGEREF _Toc470795976 \h 190Revitalizarea unor sisteme de echipamente ?i tehnic? militare existente, concomitent cu achizi?ionarea de echipamente/tehnic? PAGEREF _Toc470795977 \h 191Cre?terea calit??ii vie?ii personalului Armatei Rom?niei PAGEREF _Toc470795978 \h 192Resurse umane PAGEREF _Toc470795979 \h 192Resurse financiare PAGEREF _Toc470795980 \h 193Procese legislative PAGEREF _Toc470795981 \h 193MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE PAGEREF _Toc470795982 \h 195Consolidarea prezen?ei Rom?niei ?n UE ?i NATO PAGEREF _Toc470795983 \h 195Diploma?ia bilateral?. Parteneriatele strategice PAGEREF _Toc470795984 \h 196Multilateralism ?i guvernan?a global? PAGEREF _Toc470795985 \h 198Diploma?ia economic? PAGEREF _Toc470795986 \h 199Diploma?ia ?n serviciul cet??enilor ?i reforma pentru eficientizarea intern? PAGEREF _Toc470795987 \h 199Diploma?ia public? ?i cultural? PAGEREF _Toc470795988 \h 200DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELA?IA CU ROM?NII DE PRETUTINDENI PAGEREF _Toc470795989 \h 201Programe ?i proiecte finan?ate PAGEREF _Toc470795990 \h 201Spa?iul Comunica?ional Comun Rom?nia – Republica Moldova PAGEREF _Toc470795991 \h 201Taberele ARC PAGEREF _Toc470795992 \h 201AgroDiaspora PAGEREF _Toc470795993 \h 201Antreprenori rom?ni de pretutindeni PAGEREF _Toc470795994 \h 202Brain Re/gain - Strategia Rom?nia Competitiv? PAGEREF _Toc470795995 \h 202Strategia Rom?nia Competitiv? PAGEREF _Toc470795996 \h 202Ghid Fiscal pentru rom?nii din str?in?tate PAGEREF _Toc470795997 \h 202Crearea cadrului legislativ pentru derularea ?n bune condi?ii a alegerilor ?n diaspora PAGEREF _Toc470795998 \h 202Ambasadorii limbii rom?ne PAGEREF _Toc470795999 \h 202Re?ea exper?i migra?ie PAGEREF _Toc470796000 \h 203Diaspora reimaginat? ?n epoca digital? PAGEREF _Toc470796001 \h 203Combaterea violen?ei ?mpotriva femeii ?i a violen?ei domestice. Bune practici ?i provoc?ri ?n implementarea Conven?iei de la Istanbul PAGEREF _Toc470796002 \h 203Diaspora Business Summit PAGEREF _Toc470796003 \h 203Diaspora Start-up PAGEREF _Toc470796004 \h 204Proceduri simplificate de accesare a finan??rii nerambursabile PAGEREF _Toc470796005 \h 204Digital Diaspora PAGEREF _Toc470796006 \h 205Ghidul de re?ntoarcere PAGEREF _Toc470796007 \h 205Centre de informare ale Rom?niei PAGEREF _Toc470796008 \h 205Memorialului Ierunca-Lovinescu PAGEREF _Toc470796009 \h 205Diaspora Leadership Academy PAGEREF _Toc470796010 \h 206RoDiaspora PAGEREF _Toc470796011 \h 206Training pentru jurnali?ti din Republica Moldova PAGEREF _Toc470796012 \h 206Premierea profesorilor de limba ?i literatura rom?n? cu merite deosebite din comunit??ile istorice PAGEREF _Toc470796013 \h 207?coala de var? destinat? membrilor comunit??ii de sa?i ?i ?vabi originari din Rom?nia PAGEREF _Toc470796014 \h 207Muzeul Rom?nilor de Pretutindeni PAGEREF _Toc470796015 \h 207MINISTERUL JUSTI?IEI PAGEREF _Toc470796016 \h 209Adoptarea Strategiei Na?ionale Anticorup?ie 2016-2020 (SNA) prin HG nr.583/2016 PAGEREF _Toc470796017 \h 209Agen?ia Na?ional? de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) PAGEREF _Toc470796018 \h 209Proceduri privind numirea ?n func?ii de conducere ?n cadrul magistraturii, respectiv la Tribunalul UE PAGEREF _Toc470796019 \h 209Punerea de acord a prevederilor Noilor Coduri cu dispozi?iile Legii fundamentale ca urmare a deciziilor Cur?ii Constitu?ionale PAGEREF _Toc470796020 \h 210Supravegherea ?i executarea pedepselor ?i a m?surilor privative de libertate dispuse de organele judiciare ?n cursul procesului penal PAGEREF _Toc470796021 \h 210Transpuneri a 8 directive europene viz?nd PAGEREF _Toc470796022 \h 211Agenda european? ?i interna?ionala a implicat: PAGEREF _Toc470796023 \h 211Simplificare administrativ? PAGEREF _Toc470796024 \h 212Consolidarea sistemului de proba?iune prin: PAGEREF _Toc470796025 \h 212?mbun?t??irea condi?iilor de deten?ie: PAGEREF _Toc470796026 \h 213Suplimentare a schemelor de personal ale instan?elor judec?tore?ti ?i parchetelor de pe l?ng? acestea, astfel: PAGEREF _Toc470796027 \h 214Proiecte finan?ate din fonduri externe rambursabile PAGEREF _Toc470796028 \h 214DEPARTAMENTUL PENTRU RELA?IA CU PARLAMENTUL PAGEREF _Toc470796029 \h 216Legislativ PAGEREF _Toc470796030 \h 216Procedur? legislativ? PAGEREF _Toc470796031 \h 216Puncte de vedere PAGEREF _Toc470796032 \h 217Reprezentare ?n Parlament PAGEREF _Toc470796033 \h 217Control Parlamentar PAGEREF _Toc470796034 \h 217Avizare PAGEREF _Toc470796035 \h 218MINISTERUL COMUNICA?IILOR ?I PENTRU SOCIETATEA INFORMA?IONAL? PAGEREF _Toc470796036 \h 219Ini?ierea proiectelor din Strategia Na?ional? privind Agenda Digital? pentru Rom?nia 2020 (SNADR) PAGEREF _Toc470796037 \h 219Proiectului ?Ro–NET PAGEREF _Toc470796038 \h 219Elaborarea Cadrului Na?ional de Interoperabilitate PAGEREF _Toc470796039 \h 219Analiza achizi?iilor de sisteme ?i echipamente IT la nivelul administra?iei publice central PAGEREF _Toc470796040 \h 220Strategia Pia?a Unic? Digital? PAGEREF _Toc470796041 \h 220Lansarea liniilor de finan?are din fonduri europene prin OIPSI PAGEREF _Toc470796042 \h 221Axa prioritar? III a Programului Opera?ional Sectorial ?Cre?terea Competitivit??ii Economice” 2007-2013 PAGEREF _Toc470796043 \h 221Axa prioritar? II a Programului Opera?ional Competitivitate 2014-2020 PAGEREF _Toc470796044 \h 221Atragerea de fonduri europene PAGEREF _Toc470796045 \h 221Proiectul ??mbun?t??irea normelor, procedurilor ?i mecanismelor necesare Ministerului Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? ?n vederea continu?rii dezvolt?rii sectorului de comer? electronic (ECOM)” PAGEREF _Toc470796046 \h 221Proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20 PAGEREF _Toc470796047 \h 222Contractul de asisten?? tehnic? privind gestionarea integrat? a portofoliului de proiecte din SNADR PAGEREF _Toc470796048 \h 222Implementarea guvernan?ei corporative ?n companiile ?n care statul rom?n prin Ministerul Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? este ac?ionar PAGEREF _Toc470796049 \h 222Societatea National? Radiocomunica?ii (SNR PAGEREF _Toc470796050 \h 222Compania Na?ional? Po?ta Rom?n? PAGEREF _Toc470796051 \h 222Telekom Rom?nia Communications PAGEREF _Toc470796052 \h 223Conceptul Smart City PAGEREF _Toc470796053 \h 223Asigurarea cadrului legislativ necesar pentru ?ndeplinirea obiectivelor strategice ale ministerului PAGEREF _Toc470796054 \h 223MINISTERUL PENTRU CONSULTARE PUBLIC? ?I DIALOG CIVIC (MCPDC) PAGEREF _Toc470796055 \h 226Structura echipei ?i buget PAGEREF _Toc470796056 \h 233Concluzii ?i priorit??i pentru anii urm?tori PAGEREF _Toc470796057 \h 233MINISTERUL CULTURII PAGEREF _Toc470796058 \h 235Cinematografia PAGEREF _Toc470796059 \h 235Modificarea legii cinematografiei (O.G. 39/2005) PAGEREF _Toc470796060 \h 236Arhiva Na?ional? de Filme PAGEREF _Toc470796061 \h 236Sahia Film PAGEREF _Toc470796062 \h 236Conven?ia de cooperare ?n domeniul cinematografiei ?ntre Rom?nia ?i Fran?a PAGEREF _Toc470796063 \h 236Patrimoniul cultural PAGEREF _Toc470796064 \h 237?nt?rirea cooper?rii interministeriale, interinstitu?ionale ?i cu societatea civil? (prin parteneriate, protocoale de colaboare, mod de lucru transversal) ?n vederea protec?iei patrimoniului cultural PAGEREF _Toc470796065 \h 237Restructurare intern? PAGEREF _Toc470796066 \h 237?mbun?t??iri sistemice PAGEREF _Toc470796067 \h 237Finan??ri PAGEREF _Toc470796068 \h 237Codul Patrimoniului Cultural PAGEREF _Toc470796069 \h 237Limes PAGEREF _Toc470796070 \h 238Ro?ia Montan? ?n 2016 PAGEREF _Toc470796071 \h 238Strategia Na?ional? pentru Cultur? PAGEREF _Toc470796072 \h 239Sus?inerea sectorului cultural independent PAGEREF _Toc470796073 \h 240Institu?ii publice de Cultur? PAGEREF _Toc470796074 \h 240Colaborare interna?ional? PAGEREF _Toc470796075 \h 242Bienala de la Vene?ia PAGEREF _Toc470796076 \h 242Capital? European? a Culturii 2021 PAGEREF _Toc470796077 \h 242Sezoanele Culturale PAGEREF _Toc470796078 \h 242Europalia PAGEREF _Toc470796079 \h 242Particip?ri la T?rguri Interna?ionale PAGEREF _Toc470796080 \h 243Colaborare Rom?nia - SUA PAGEREF _Toc470796081 \h 243Unitatea de Management a Proiectului - UMP PAGEREF _Toc470796082 \h 243Din fonduri nerambursabile PAGEREF _Toc470796083 \h 243Programe ?i proiecte aflate ?n stadiu de preg?tire PAGEREF _Toc470796084 \h 243Industriile Culturale ?i Creative PAGEREF _Toc470796085 \h 244Cumin?enia P?m?ntului PAGEREF _Toc470796086 \h 244Noul site al Ministerului Culturii PAGEREF _Toc470796087 \h 245MINISTERUL TINERETULUI ?I SPORTULUI PAGEREF _Toc470796088 \h 246Modific?ri Legislative PAGEREF _Toc470796089 \h 246Modificarea ?i completarea Legii educa?iei fizice ?i sportului nr. 69/2000 PAGEREF _Toc470796090 \h 246Adoptarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului nr. 61/2016, din 28 septembrie 2016 PAGEREF _Toc470796091 \h 247Modificarea ?i completarea HG nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportiv?, prin HG nr. 720/2016 PAGEREF _Toc470796092 \h 247Modificarea ?i completarea HG nr. 311/2003 privind aprobarea ?nfiin??rii pe l?ng? Ministerul Tineretului ?i Sportului a unei activit??i finan?ate integral din venituri proprii, prin HG nr. 711/2016 PAGEREF _Toc470796093 \h 247Deblocarea acord?rii premiilor pentru sportivii ?i antrenorii care au ob?inut medalii la campionatele na?ionale PAGEREF _Toc470796094 \h 248Programe PAGEREF _Toc470796095 \h 248Programul Na?ional ?Centre Na?ionale pentru Preg?tirea Sportiv? a Juniorilor Mici” PAGEREF _Toc470796096 \h 248Programul Na?ional ?Rom?nia ?n Mi?care” PAGEREF _Toc470796097 \h 248Programul Na?ional ??coala Campionilor” PAGEREF _Toc470796098 \h 248Programul ?Registrul Biomotric al Popula?iei ?colare” PAGEREF _Toc470796099 \h 249Programul (platforma digital?) ?Registrul Na?ional al Sportivilor” PAGEREF _Toc470796100 \h 249Strategia de Dezvoltare a Sportului PAGEREF _Toc470796101 \h 249Registrul Sportiv PAGEREF _Toc470796102 \h 250Cet??enie PAGEREF _Toc470796103 \h 250Comitetul Sectorial Sport PAGEREF _Toc470796104 \h 251Pre?edin?ia Consiliului UE 2019 PAGEREF _Toc470796105 \h 251Centenarul Rom?niei PAGEREF _Toc470796106 \h 251Regimul juridic si starea sctual? a Bazei Materiale Sportive aflat? in Domeniul Public si Privat al Statului si administrarea MTS PAGEREF _Toc470796107 \h 252Domeniul Tineret PAGEREF _Toc470796108 \h 252Coagularea unei mi?c?ri de tineret cu scopuri comune, care s? aib? reprezentativitate real? ?n sectorul de tineret PAGEREF _Toc470796109 \h 254Promovarea activit??ilor de voluntariat ?n r?ndul tinerilor ?i recunoa?terea competen?elor dob?ndite PAGEREF _Toc470796110 \h 262Elaborarea planurilor de lucru pentru implementarea strategiei na?ionale pentru tineret PAGEREF _Toc470796111 \h 264Crearea unor poli de atrac?ie ?i dezvoltare pentru sectorul de tineret PAGEREF _Toc470796112 \h 266Cre?terea calit??ii lucrului cu tinerii PAGEREF _Toc470796113 \h 267MINISTERUL FINAN?ELOR PUBLICERespectarea ?intei de deficit bugetar; atingerea unui nivel de cre?tere economic? mult peste a?tept?ri?ncrederea ?n economia rom?neasc??ncrederea a crescut constant ?n perioada de guvernare ajung?nd ?n luna noiembrie 2016 la nivelul de 105 puncte. Nivelul actual al ?ncrederii popula?iei este cel mai ridicat din octombrie 2008.Nivelul mediu al indicatorului de ?ncredere ?n economie pe primele 11 luni din 2016 se situeaz? la 103,7 puncte, cu 0,2 puncte peste perioada corespunz?toare din anul precedent. ?n urma eforturilor MFP, Rom?nia a fost recunoscut? de c?tre Comisia European? ca ?ar? f?r? dezechilibre macroeconomice la nivel European; Deficitul bugetarConform datelor definitive, execu?ia bugetului general consolidat, ?n perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, s-a ?ncheiat cu un deficit cash de 9,6 miliarde lei, respectiv 1,35% din PIB, fa?? de un deficit anual prev?zut de 13,0 miliarde lei.Execu?ia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a ?ncheiat cu un deficit de 1,3 miliardelei, respectiv 0,17% din PIB.Datoria public?Datoria public? a Rom?niei conform metodologiei UE s-a situat la un nivel sustenabil de 36,8% din PIB la sf?r?itul lunii septembrie 2016, cu mult sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la parativ cu finalul anului 2015, costurile de finan?are ale Trezoreriei Statului s-au situat pe o traiectorie descendent?. Pe parcursul anului 2016 Moody’s ?i S&P au confirmat men?inerea ratingului ?n categoria ?recomandat? pentru investi?ii”, cu perspectiv? ?stabil?”, ?n principal pe baza situa?iei solide a finan?elor publice Cre?terea economic??mbun?t??irea ?ncrederii ?n economie din prima parte a anului 2016 s-a materializat ?ntr-o dinamic? accelerat? a produsului intern brut ?n primele 9 luni 2016, respectiv o cre?tere a produsului intern brut cu 4,9% fa?? aceea?i perioad? din 2015, cre?terea fiind cea mai mare dup? 2010.In cadrul UE28, Rom?nia se plaseaz? pe primul loc din acest punct de vedere.Pe partea de cheltuieli, cre?terea consumului popula?iei a fost peste cea a FBCF (7,9% fa?? de 5,3%), ca urmare a influen?ei concomitente a m?surilor de relaxare fiscal? (reducerea TVA la 1 iunie 2015 ?i 1 ianuarie 2016) ?i a major?rilor salariale care au ?mbun?t??it puterea de cump?rare a popula?iei. Pentru trimestrul III este de remarcat o diminuare a cre?terii consumului ca urmare a ?nceperii elimin?rii efectelor de baz? a acestor m?suri, aceasta ajung?nd la 6,1%. Consumul guvernamental s-a majorat cu 2,5%.Cererea intern? ridicat? a fost acoperit? din surse interne, respectiv din produc?ia intern? ?i stocuri, acestea din urm? av?nd o contribu?ie negativ? la cre?terea PIB de 1,0 puncte procentuale, precum ?i din import, care a condus la o contribu?ie a exportului net negativ?, de 1,3 puncte procentuale. Pe latura ofertei interne, serviciile au avut o contribu?ie pozitiv? major? la cre?terea PIB (3,7 puncte procentuale), a c?rei evolu?ie a fost favorizat? de m?surile de relaxare fiscal?. Cele mai importante contribu?ii au fost ale agriculturii (4,1%), construc?iilor (3,9%) ?i industriei (1,8%).Balan?a de pl??iExporturile au ?nsumat ?n primele 10 luni ale anului 2016 valoarea de 47,8 miliarde euro, ?nregistr?nd o cre?tere cu 4,1% fa?? de perioada similar? a anului anterior. Pe zona intracomunitar?, exporturile primelor 10 luni ale anului curent au crescut cu 6,1%, comparativ cu perioada corespunz?toare a anului 2015 Exporturile extracomunitare s-au redus cu 1,6%. ?n primele 10 luni ale anului 2016, structura exporturilor a fost dominat? ?n propor?ie de aproape 50% de livr?rile de bunuri din categoria ma?inilor ?i echipamentelor de transport, ?n cre?tere cu 2,9 puncte procentuale fa?? de aceea?i perioad? a anului precedent (47,1% fa?? de 44,2%).Importurile de bunuri au totalizat, ?n primele 10 luni al anului 2016, valoarea de 55,7 miliarde euro, ?nregistr?nd o majorare cu 6,4% comparativ cu aceea?i perioad? a anului 2015.Balan?a comercial? a Rom?niei s-a ?nchis astfel, ?n perioada ianuarie-octombrie 2016, cu un deficit FOB-CIF ?n valoare de 7,9 miliarde euro. ?n primele 9 luni din anul 2016, deficitul contului curent al balan?ei de pl??i a crescut p?n? la valoarea de 2,7 mld. euro, fa?? de 1,1 mld. euro, c?t s-a ?nregistrat ?n perioada similar? din anul 2015. Investi?iile str?ine directe au totalizat 3,1 mld. euro valoare record ?n ultimii cinci ani ?i s-au situat cu circa 500 mil. euro peste nivelul deficitului de cont curent. ISD sub forma participa?iilor la capital ?i a profitului reinvestit au ?nregistrat o cre?tere cu 14,2% fa?? de aceea?i perioad? din 2015, ?nsum?nd 2,8 mld. euro.Veniturile?n primele 10 luni ale anului 2016, c??tigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 2838 lei, cu 12,9% mai mare dec?t cel ?nregistrat ?n perioada corespunz?toare a anului 2015.?n sectorul bugetar, ?n primele 10 luni, major?rile efective sunt apropiate de prevederile legale: 25,3% ?n s?n?tate ?i asisten?? social?, 22,2% ?n ?nv???m?nt ?i 16,7% ?n administra?ia public?.?n termeni reali, pe total economie, cre?terea c??tigului salarial a fost de 15,1%. C??tigul salarial real ?n sectorul bugetar a ?nregistrat o cre?tere de 23,6%, iar ?n sectorul concuren?ial de 13,1%.?n cazul pensiei medii de asigur?ri sociale de stat majorarea acordat? s-a reg?sit ?n ?ntregime ?n dinamica acesteia. ?n primele 10 luni 2016, pensia medie s-a majorat cu 5,0% ajung?nd la 930 lei. Pia?a munciiMajorarea c??tigului salarial ?n sectorul concuren?ial a fost ?nso?it de o ?mbun?t??ire a angaj?rii. Num?rul de salaria?i pe total economie s-a majorat ?n primele 10 luni 2016 cu 3,4% (155.200 de persoane) fa?? de perioada corespunz?toare a anului 2015, datorit? cre?terii num?rului mediu de salaria?i din sectorul concuren?ial cu 3,9%. Num?rul locurilor de munc? nou create a fost de 164,8 mii ?n perioada octombrie 2015 - septembrie 2016 comparativ cu perioada similara, octombrie 2014 - septembrie 2015, c?nd au fost create 155.900 de locuri de munc? (o ?mbun?t??ire de 5,7% fa?? de anul precedent).Rata ?omajului ?nregistrat a ajuns la sf?r?itul lunii octombrie 2016 la 4,76%, de la 4,9% la sf?r?itul lunii octombrie 2015, ?n condi?iile ?n care num?rul ?omerilor ?nregistra?i s-a redus la 417.900 de persoane (-16.700 de persoane). Rata ?omajului ajustat (BIM) a fost ?n octombrie 2016 de 5,8%, ?n sc?dere de la 6,6% ?n octombrie 2015. Num?rul de ?omeri ?n luna octombrie 2016 a fost de 522.500 de persoane ?n sc?dere cu 90.500 de persoaneNivelul de traiVeniturile ?i cheltuielile b?ne?ti lunare pe gospod?rie au crescut cu 12% ?i respectiv 9,2% ?n semestrul I 2016 fa?? de perioada corespunz?toare din 2015. ?n primele 10 luni ale anului 2016 s-a ?nregistrat o cre?tere semnificativ? a achizi?iilor de bunuri ?i servicii de c?tre popula?ie, cump?r?rile de m?rfuri ale industriei u?oare cresc?nd cu 27,8% fa?? de perioada corespunz?toare din anul precedent. Cre?terea nivelului de trai este ilustrat? ?i de cre?terea num?rului de turi?ti rom?ni ?n ?ar? (+10,9%) ?i ?n str?in?tate (+24,5%). De asemenea, ?n primele 9 luni ale anului 2016, serviciile prestate popula?iei s-au majorat cu 10% fa?? de primele 9 luni din anul 2015. Tot ?n aceast? perioad? ?nmatricul?rile de autoturisme ?i-au dublat cre?terea la 24,7%. Mediul de afaceriM?surile economice privind cre?terea nivelului de trai s-au luat ?n condi?iile unei profitabilit??i a societ??ilor comerciale ?n cre?tere ?i a reducerii num?rului de societ??i cu pierdere. Din num?rul total de societ??i care au depus bilan?urile contabile la sf?r?itul primului semestru din 2016, un num?r de 118.904 societ??i (67,9% din total) au ?nregistrat profit, 55.612 societ??i au ?nregistrat pierderi (31,7% din total), ?n timp ce 681 de societ??i nu au ?nregistrat nici profit, nici pierderi. Num?rul societ??ilor care au raportat profit ?n primul semestru al anului 2016, a crescut cu 9,3% fa?? de semestrul I 2015, iar num?rul societ??ilor care au ?nregistrat pierdere fa?? de anul anterior a sc?zut cu 3,7%.?n primul semestru din acest an, pl??ile restante din economie s-au redus cu 1,3 mld. lei, reprezent?nd aproape 2% din total. Num?rul societ??ilor care au ?nregistrat pl??i restante c?tre furnizori s-a redus fa?? de aceea?i perioad? din anul 2015 cu 4,2%. Cea mai mare reducere se ?nregistreaz? ?n cazul pl??ilor inter-?ntreprinderi, ceea ce ?nseamn? mai pu?ine blocaje pentru dezvoltarea viitoare a afacerilor. Aceste evolu?ii se coreleaz? cu reducerea stocurilor din economie cu peste 5 mld. lei ?n semestrul I a.c, ?ns?n?to?irea financiar? a mediului de afaceri reprezint?nd un suport pentru cre?terea economic? viitoare. Infla?ia?n Rom?nia se poate vorbi de o infla?ie negativ? determinat? de politica fiscal? ?i nu de o defla?ie cauzat? de disfunc?ionalit??i pe pia??. Aceast? afirma?ie este sus?inut? de evolu?iile pozitive ale consumului, antrenate de consolidarea puterii de cump?rare a popula?iei.?n primele 11 luni ale anului comparativ cu perioada corespunz?toare a anului anterior pre?urile de consum s-au redus cu 1,64%.?M?suri f?r? precedent de cre?tere a transparen?ei ?i de ?mbun?t??ire a rela?iei stat-contribuabilMFP a lansat cea mai mare platform? de transparen?? bugetar? din Europa.Orice cet??ean poate afla ce cheltuieli si ce venituri au atras 13.700 de institu?ii ?i 200 de ?ntreprinderi publice din ?ar?: de la gr?dini?e, ?coli, spitale, p?n? la Guvern sau Parlament, societ??i de stat, regii autonomePentru prima oar?, Ministerul Finan?elor Publice ?mpreun? cu un ONG au publicat bugetul pentru 2016 ?ntr-un format deschis, interactiv, u?or accesibil publicului. (Datele prezentate au reprezintat consolidarea a 6 bugete)MFP a redus birocra?ia prin promovarea unui pachet de m?suri de simplificare orientat c?tre cet??eni:Scopul este acela de simplificare a procedurilor at?t pentru persoanele fizice, c?t ?i pentru cele juridice, de sus?inere a mediului de afaceri, a procesului investi?ional, de eliminarea a unor restric?ion?ri ?i inechit??i.Pentru persoanele fizice, Ministerul Finan?elor Publice a introdus m?suri legislative care s? elimine comunicarea pe h?rtie ?i s? extind? comunicarea online:de anul acesta, persoanele fizice ??i pot pl?ti taxele ?i impozitele c?tre ANAF prin intermediul cardului bancar - Au fost instalate POS-uri la ghi?eele Trezoreriilor;acces la facilitatea oferit? de platforma ghiseul.ro pentru plata online a impozitelor, taxelor ?i a amenzilor contraven?ionalePentru persoanele juridice, modernizarea sistemului de administrare a impozitelor ?i taxelor prin utilizarea mijloacelor de comunicare permite :Depunerea online a unor declara?ii (100 “Declara?ie privind obliga?iile de plat? la bugetul de stat”, 101 “Declara?ie privind impozitul pe profit”, 300 “Decont de tax? pe valoarea ad?ugat?”, 301 “Decont special de tax? pe valoarea ad?ugat?”, 394 “Declara?ie informativ? privind livr?rile/prest?rile ?i achizi?iile efectuate pe teritoriul na?ional”);Dezvoltarea metodelor electronice de blocare/deblocare a conturilor bancare in timp real intre adminisreatia fiscala si institutiile de credit , care, printre altele, permite deblocarea ?n timp real a banilor ?n cazul persoanele c?rora li s-au indisponibilizat sume ce dep??esc nivelul crean?ei pentru care s-a ?nfiin?at poprirea;Extinderea documentelor acceptate ca dovada a platii in relatia cu institutiile publice pentru toate modatlitatile de plata existente la nivel national. MFP a redus birocra?ia pentru firme prin simplificarea formularelor de ?nregistrare ?n scop de TVA (D088, D394),facilitarea accesului operatorilor economici la pia?a intracomunitara prin eliminarea obligativit??ii ?nscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari;Declara?iile informative 392A, 392B ?i 393 au fost suspendate p?n? la data de 31 decembrie 2019Adeverin?ele de venit ?i certificatele de atestare fiscal? sunt transmise direct de ANAF ?n format electronic institu?iilor care le solicit?, at?t pentru persoane fizice c?t ?i juridiceMinisterul Finan?elor Publice a venit anul acesta cu mai multe ghiduri informative at?t pentru persoanele fizice, c?t ?i pentru persoanele juridice, pe tipuri de venituri (ghid pentru arenda?i, ghid pentru plata taxelor ?i impozitelor locale, ghid pentru rom?nii din diaspora)Stimularea mediului de afaceri prin m?suri fiscale, scheme de sprijin ?i acorduri semnate cu institu?iile financiare interna?ionaleAu fost introduse m?suri de sus?inere a procesului investi?ionalimplementarea ?i dezvoltarea sistemului de ?nv???m?nt profesional ?i tehnic prin deducerea integral? a cheltuielilor efectuate de operatorii economicii pentru pregatirea teoretic?/practic? a persoanelor ce urmeaz? orice form? de scolarizare sau perfectionare intr-un cadru institutional , precum ?i neimpozitarea beneficiilor primite de elevi;implementarea unui regim special pentru agricultori care ?nt?mpin? dificult??i ?n aplicarea regimului normal de TVA. Ace?tia vor avea posibilitatea aplic?rii unui regim special care ?i va degreva de cele mai multe sarcini administrative precum: ?inerea de eviden?e ?i depunerea decontului de TVA. De asemenea, agricultorii vor beneficia de o compensare ?n cot? forfetar? pentru acoperirea taxei aferente achizi?iilor astfel ?nc?t pre?ul produselor/serviciilor agricole s? fie degrevate de taxa pe valoare ad?ugat?. Compensarea se va acorda gradual, 1% ?n 2017, 4% ?n 2018 ?i 8% din 2019Facilit??i / Stimulente fiscaleExtinderea nelimitat? in timp a scutirii de impozit a profitului reinvestit ?i aplicarea acestei facilitate si pentru sumele investite in drepturi de utilizare a programelor informatice; Angaja?ii din sectorul de cercetare dezvoltare sunt scuti?i de la plata impozitului pe salariu. M?sura asigur? stimulente pentru r?m?nerea ?n ?ar? a cercet?torilor ?i atragerea unor investi?ii ?n sectoare cu valoare ad?ugat? mare;Scutirea persoanele care dau ?n plat? imobilele achizi?ionate cu credite bancare de la plata impozitului pe transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal; Reducerea la 9% cota de TVA aplicabil? pentru livrarea celor mai importante produse ?i servicii utilizate pentru produc?ia agricol?;Schema de ajutor de stat cu impact major ?n economie, gestionat? de Ministerul Finan?elor Publice, a suferit modific?ri importanteMajorarea bugetului de la 100 milioane de euro la 145 milioane de euroIntroducerea unui nou criteriu ?n punctaj prin care sunt favorizate investi?iile ?n zonele mai pu?in dezvoltateValoarea investi?iilor prognozate dep??e?te 500 de milioane de euroCea de-a doua schem? de ajutor de stat a avut un buget de 250 de milioane de lei ?i va duce la crearea a 3.600 de locuri de munc?Acorduri semnate cu institu?ii financiare interna?ionaleAtragerea de fonduri pentru cofinan?area unor proiecte europene ?n domeniile acoperite de POIM, POC, POCU – finan?are BEI 660 M EUR?mprumut pentru construc?ia de locuin?e destinate ?nchirierii pentru persoanele/familiile tinere – finan?are BDCE 175 M EUR?mprumut pentru sprijinirea proiectului privind controlul integrat al polu?rii cu nutrien?i – finan?are BIRD 48 M EUR?mprumut pentru dezvoltare de politici (DPL) – finan?are BIRD 500 M EUR?mprumut pentru modernizarea serviciilor judiciare - finan?are BIRD – 60 M EUR ?mprumuturi ?n curs de contractare - 32,5 M EUR finan?are BERD No objection – aprox 1,5 mld EUR IFC – 7 proiecte ?n valoare de 199,5 M EUR (s?n?tate ?i agricultur?)BERD – 7 proiecte ?n valoare de 225 M EUR (infrastructur? municipal? ?i de mediu, produc?ie ?i servicii, infrastructura de transport – sectorul agro-business)BEI – 8 proiecte ?n valoare de 1,075 Mld EUR (institu?ii financiare nebancare, sistemul bancar, programe regionale de ap? ?i eficien?? energetic?)MFP a luat m?suri reparatorii cu privire la Codul fiscalEliminarea obligativit??ii ca persoanele f?r? venit timp de 6 luni sau cu venituri sub salariul minim pe economie din dob?nzi, dividende sau alte venituri s? pl?teasc? contribu?ia la asigur?rile de s?n?tate, calculat? la salariul minim;Prorogarea termenului de plat? a impozitelor locale de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016, pentru a le da mai mult timp contribuabililor s? se conformeze prevederilor noului Cod Fiscal;Ministerul Finan?elor Publice a venit ?n sprijinul veteranilor de r?zboi, al v?duvelor de r?zboi, al persoanelor persecutate din motive politice, precum ?i al celor deportate ?n str?in?tate ori constituite ?n prizonieri ?i a restabilit facilit??ile fiscale acordate p?n? la 31 decembrie 2015.Au fost reintroduse facilit??ile fiscale de care au beneficiat p?n? la 31 Decembrie 2015 so?ii/so?iile persoanelor cu handicap grav sau accentuat ?i so?ii/so?iile persoanelor ?ncadrate ?n gradul I de invaliditate la plata impozitului pe cl?diri, pe teren ?i pe mijloacele de transportAsigurarea unui tratament fiscal echitabil prin acordarea beneficiilor pierdute in perioada aferent? a anul?rii codului de TVA persoanelor ce redob?ndesc codul de TVA, c?t ?i a beneficiarilor acestora Posibilitatea de alegere a regimului de impozitare ( impozit pe profit / impozit pe veniturile micro?ntreprinderilor) pentru societ??ile comerciale cu capital social de 10.000 EURM?suri de combatere a evaziunii fiscale?n cursul anului 2016, au fost sus?inute o serie de ini?iative europene cu impact asupra combaterii evaziunii fiscale cu prilejul reuniunilor ECOFIN cat si prin implementarea in legislatia nationala a unor Directive Europene ce au ca scop:Alinierea luptei pentru prevenirea BEPS (erodarea bazei fiscale ?i transferul profiturilor), evaziunii fiscale, criminalit??ii ?i finan??rii terorismului cu obiectivele ce privesc asigurarea unui mediul fiscal predictibil ?i stabil, ca o precondi?ie esen?ial? pentru un climat favorabil investi?iilor ?i cre?terii economice?n martie 2016, OCDE a transmis Ministrului Finan?elor Publice invita?ia de aderare a Rom?niei ca asociat la Proiectul BEPS Rom?nia a transmis acceptul de participare la data de 7 iunie 2016, ?n baza aprob?rii Guvernului ob?inut? ?n ?edin?a din data de 2 iunie 2016.Transpunerea Directivei 2016/1164/ UE de stabilire a normelor ?mpotriva practicilor de evitare a obliga?iilor fiscale care au inciden?? direct? asupra func?ion?rii pie?ei interne se afla in curs de analiz? in directiile de specialitate MFP.Adoptarea unui pachet de m?suri anti-evaziune privind schimbul automat obligatoriu de informa?ii ?n domeniul fiscal, cat si norme ?mpotriva practicilor de evitare a obliga?iilor fiscale care afecteaz? ?n mod direct func?ionarea pie?ei unice. Aceste actiuni au urm?rit cresterea transparentei fiscale prin schimb de informatii intre statele membre cu privire la activitatile companiilor multinationale si prin masuri anti- abuz in anumite domenii specifice. Romania s-a alaturat in aprilie 2016 declaratiei initiate de Franta, Germania, Spania, Italia si Marea Britanie pentru realizarea schimbului de informatii privind actionariatul companiilor, trusturilor sau al altor entitati relevante pentru administratiile fiscale si alte institutii implicate in dosarul Panama;Ini?iativele organismelor interna?ionale, precum Comisia European? ?i Forumul Global al OCDE ?n privin?a cre?terii transparen?ei fiscale ?i a schimbului automat de informa?ii, au fost preluate si ini?iate demersuri de c?tre Agentia Nationala de Administrare Fiscal? pentru:constituirea unui Grup de lucru cu atribu?ii ?n ceea ce prive?te verificarea informa?iilor publicate ?n proiectul de investiga?ie jurnalistic? "Panama papers" ?i ob?inerea accesului la toate documentele disponibile ?n mediul public ?n acest dosar in scopul analiz?rii tuturor datelor ?i a informa?iilor referitoare la persoanele fizice sau juridice din Rom?nia, precum ?i la tranzac?iile derulate de acestea cu jurisdic?iile off-shore.Directiva 2015/2.376/UE de modificare a Directivei 2011/16/UE ?n ceea ce prive?te schimbul automat obligatoriu de informa?ii ?n domeniul fiscal a fost implementat? in legislatia local?;Transpunerea 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE ?n ceea ce prive?te schimbul automat obligatoriu de informa?ii ?n domeniul fiscal se afla in curs de analiz? in directiile de specialitate MFP.Romania devine de la 1 ianuarie 2017, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, membru cu drepturi depline in Peer Review Group al Forumului Global pentru Transparenta si Schimb de Informatii Fiscale din cadrul OCDE. Dup? ce a fost evaluat sistemul fiscal romanesc din prisma disponibilitatii si accesului la informatii fiscale si a procedurii de schimb international de informatii, plenul Forumului i-a acordat Romaniei un vot unanim de incredere pentru a ocupa aceasta pozitie, care consolideaza statutul tarii noastre in OCDE.ANAF va avea astfel posibilitatea de a contribui la consolidarea procedurilor de lucru in cadrul Forumului Global si isi va prezenta propria viziune asupra implementarii standardelor de transparenta fiscala si asupra schimbului international de informatii in cadrul jurisdictiilor evaluate. Romania va avea un rol strategic in Forumul Global, contribuind la combaterea evaziunii fiscale prin aplicarea de masuri de transparentizare fiscala la nivel global.Participarea la Peer Review Group va aduce beneficii de imagine autoritatii fiscale din Romania, plasand tara noastra in prim-planul luptei impotriva evaziunii fiscale, la nivel international.Extinderea aplic?rii mecanismului tax?rii inverse pentru anumite bunuri ?i servicii ?i lansarea unui proiect pilot ce ar viza aplicarea generalizat? a tax?rii inverse pentru opera?iunile interne care dep??esc plafonul de 10.000 euro. MFP a ?nceput un amplu proces de reorganizare a V?mii: din iulie, a fost numit un vicepre?edinte care se ocup? de coordonarea integrat? a structurii vamale;?nfiin?area unei direc?ii care s? recupereze prejudiciile ?i s? valorifice toate bunurile confiscate ?n urma unor hot?r?ri penale definitive;P?n? acum s-au ?ncasat aproape 158 de milioane de lei din valorificarea bunurilor confiscate sau din recuperarea prejudiciilorMFP a pus bazele unor noi structuri care s? preg?teasc? Rom?nia pentru Consiliul UE ?i care s? duc? la o calitate mai bun? a investi?iilor publice (prioritizarea investi?iilor, eficientizarea cheltuielilor publice, PPP)MFP a ini?iat procesul de preg?tire a prelu?rii Pre?edin?iei Consiliul Uniunii Europene de c?tre Rom?nia, stabilind ?i aloc?nd, ?n prima etap?, resursele umane necesareMinisterul Finantelor Publice a demarat inca din luna iulie a.c. procesul de pregatire a preluarii Presedintiei. Astfel, a fost creat? o pozi?ie de Secretar de Stat care s? coordoneze activitatea privind afacerile europene, sa asigure o actiune unitara si activa pe linia relatiilor cu institutiile comunitare, o comunicare permanenta cu celelalte state membre, si nu in ultimul rand, o consolidare a capacitatii resurselor umane din cadrul MFP implicate in acest proces. ?i la nivelul ANAF se are ?n vedere ?nt?rirea capacit??ii structurii care gestioneaz? problematica afacerilor europene;Au fost organizate in cadrul ministerului ?n vederea asigur?rii disemin?rii informa?iilor referitoare la Pre?edin?ie reuniuni pentru ?n?elegerea contextului, stabilirea cadrului de colaborare viitoare ?ntre Direc?ia General? Preg?tire Ecofin ?i Asisten?? Comunitar? ca direc?ie coordonatoare ?i restul direc?iilor ?i s-au stabilit puncte de contact ?n cadrul departamentelor din cadrul ministerului ?i structurilor subordonate prin care s? se gestioneze problematica referitoare la Pre?edin?ie;In ceea ce prive?te identificarea ?i mobilizarea resurselor umane pe perioada Pre?edin?iei, la nivelul Ministerului Finan?elor Publice ?i al agen?iilor subordonate a avut loc cartografierea, c?t mai cuprinz?toare, a disponibilului de expertiz? de care dispun deja autorit??ile rom?ne. Cartografierea va permite identificarea necesarului de suplimentare, pe durata Pre?edin?iei a personalului existent;Au fost intocmite: o prim? list? a dosarelor care se anticipeaz? c? vor fi active pe durata Pre?edin?iei, o list? de coresponden?? ?ntre grupurile de lucru ale Consiliului ?n responsabilitatea Ministerului Finan?elor Publice, precum ?i un inventar al evenimentelor care vor fi organizate ?n Rom?nia, pe durata Pre?edin?iei RO a Consiliului UE;Ministerul Finan?elor Publice este reprezentat ?n Task Force-ul creat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului ?i particip? la elaborarea Planului de Ac?iune al Rom?niei pentru de?inerea Pre?edin?iei Consiliul UE. ?n vederea preg?tirii acestui Plan, s-a asigurat participarea la reuniuni cu reprezentan?i ai altor institu?ii din statele care au de?inut Pre?edin?ia Consiliului UE (de ex. Estonia, Polonia, Letonia, Lituania).Eficientizarea procesului de selec?ie a investi?iilor publice semnificativeLa sf?r?itul anului 2015, MFP a finalizat un contract de asisten?? tehnic? cu Banca Mondial? (BM), aceasta furniz?nd o serie de rapoarte cu metodologii, ghiduri tehnice ?i manualRecomand?rile BM pentru ?mbun?t??irea procesului de selec?ie a investi?iilor publice au stat la baza demar?rii unui proces de modificare a legisla?iei privind metodologia obligatorie de prioritizare a proiectelor semnificative, const?nd ?nmodificarea ?i completarea OUG nr. 88/2013 , respectiv a HG nr. 225/2014Unitatea de evaluare a investi?iilor publice (UEIP) analizeaz? studiile de prefezabilitate, memoriile tehnico-economice sau notele de fundamentare ?i propune avizarea sau respingerea solicit?rilor ordonatorilor principali de credite pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate.?n octombrie 2016, guvernul a aprobat Memorandumul cu tema 1) Aprobarea rezultatelor prioritiz?rii proiectelor de investi?ii publice semnificative, , ?n scopul elabor?rii proiectului legii bugetului de stat pe anul 2017 ?i 2) Punerea ?n aplicare de c?tre ordonatorii principali de credite a m?surilor propuse ?n cuprinsul memorandumului, care con?ine lista a119 de proiecte de investi?ii publice semnificative prioritizate . Eficientizarea cheltuirii banului publicMinisterul Finan?elor a creat Direc?ia de analiz? ?i eficientizare a cheltuielilor publiceAu fost efectuate primele analize calitative ?n domenii cheie precum Transporturile ?i S?n?tateaA fost promovat memorandumul cu tema ?Aprobarea modific?rii cadrului legislativ pentru institu?ionalizarea procesului de analiz? a cheltuielilor ?i respectiv aprobarea ?nfiin??rii Comitetului de analiz? ?i eficientizare a cheltuielilor publice" (aprobat ?edin?a de guvern din 26 octombrie a.c.). Principalele prevederi ale memorandumului sunt urm?toarele:constituirea, ca organism consultativ, a unui Comitet de analiz? ?i eficientizare a cheltuielilor publice, care, anual, va propune spre aprobare guvernului un memorandum prin care se stabilesc ministerele de linie asupra c?rora se vor efectua analizele de cheltuieli ?i se aprob? rapoartele finale ale analizelor de cheltuieli. Componen?a acestui comitet se va stabili prin decizie a Prim-ministrului, la propunerea MFPintegrarea analizei cheltuielilor publice ?n procesul bugetar ?i cadrul bugetar pe termen mediu, prin includerea unor prevederi care s? oblige la efectuarea analizelor de cheltuieli ?n mod periodic. Pentru instituirea obligativit??ii integr?rii de analize a cheltuielilor publice, a fost identificat? ca posibilitate amendarea Legii nr. 500/2002 privind finan?ele publice, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioareParteneriate public-privat (PPP)A fost creat? ?n cadrul MFP Direc?ia Managementul Investi?iilor Publice, ce are ?n atribu?ii acordarea de asisten?? de specialitate c?tre alte autorit??i publice ?n vederea identific?rii, derul?rii ?i monitoriz?rii de proiecte PPP.La propunerea MFP, Guvernul a aprobat baza legal? pentru semnarea acordului cu BERD ce are ?n vedere demararea a dou? proiecte pilot ?n parteneriat public-privat ce vizeaz? procesul de reconstruc?ie a infrastructurii spitalice?ti (Primele proiecte pilot: Spitalele Marie Curie si CC Iliescu).Reforma ?n companiile de statA fost adoptat? Legea 111/2016 pentru modificarea cadrului legislativ referitor la guvernan?a corporativ?. Noile prevederi vor duce la ?mbun?t??irea actului de administrare ?i management reflectat ?n evolu?ia performan?elor economico-financiare a ?ntreprinderilor publiceMinisterul Finan?elor Publice a semnat cu firma SC TRANSEARCH INTERNATIONAL contractul pentru selec?ia celor 9 membri ai Consiliului de Administra?ie al CEC Bank. Scopul este acela de a eficientiza, dezvolta ?i valorifica poten?ialul acestei institu?ii din subordinea Ministerului Finan?elor Publice.MINISTERUL ECONOMIEI, COMER?ULUI ?I RELA?IILOR CU MEDIUL DE AFACERI Elaborarea Strategiei Rom?nia Competitiv?Definirea unei viziuni de dezvoltare economic? pe termen mediu, pornind de la avantajele competitive ?i contextul de dezvoltare regional: Stimularea cre?terii economice de la 3% la 5% p?n? ?n 2020 printr-un plan de reforme structurale ?n 16 domenii cheie cu impact asupra celor 3 factori care determin? PIB-ul poten?ial: productivitate, for?a de munc? ?i capital. Definirea unui set de obiective ?i m?suri realizabile p?n? ?n 2020, prin identificarea responsabililor ?i a resurselor financiare aferente pentru realizarea lor. Documentul a fost postat pe pagina de internet a Ministerului Economiei.Guvernan?? corporativ? Aprobarea de c?tre Guvern a Memorandumului privind Participarea statului ?n economie. Orient?ri privind administrarea participa?iilor statului ?n ?ntreprinderile publice. Rolul ?i a?tept?rile statului ca proprietar, care reprezint? un cadru unitar de aplicare ?i implementare a conduitei statului ca ac?ionar ?i proprietar de participa?ii ?n ?ntreprinderile publice (neremunerarea AGA, una dintre m?suri). Elaborarea, ?mpreun? cu MFP, a unor amendamente la Legea 111/2016 de aprobare a OUG 109/2011 privind guvernan?a corporativ? a ?ntreprinderilor anizarea procesului de selec?ie cf OUG 109/2011 pentru societ??ile din portofoliul MECRMA, astfel:Finalizarea procesului de selec?ie a membrilor CA pentru 4 societ??i (un total de 18 membri ?n CA), completarea celor 2 pozi?ii disponibile ?n CS pentru fiecare societateSelectarea unor noi Directori Generali la SN a S?rii (proces finalizat) ?i la Cupru Min SA, SN a Apelor Minerale ?i Plafar SA (?n curs de finalizare)Schimb?ri la nivelul componen?ei CA ?i a Directorului general al CN Romarm SA Elaborarea unui program de reorganizare ?i restructurare a Societ??ii Romaero SA Ini?ierea procesului de selec?ie pentru ?nc? 4 societ??i (Loteria Rom?n?, IPROCHIM, Neptun Olimp SA ?i CIT S.A.)Aprobarea Ordinului de ministru privind procedura de selec?ie pentru societ??ile din industria de ap?rare (urmare amendamentelor propuse de Guvern, aceast? ordonan?? se aplic? ?i operatorilor economici din industria de ap?rare). Finalizarea selec?iei expertului extern pentru CNCIR Finalizarea procesului de negociere a indicatorilor de performan?? financiari ?i nefinanciari rezulta?i din planul de administrare elaborat de conducerea administrativ? ?i executiv? a S.N. a S?rii S.A. ?i aprobarea indicatorilor cheie de performan?? ?n adunarea general? a ac?ionarilor.Promovarea OUG 11/2016 de modificare a OUG 26/2012 privind unele m?suri de reducere a cheltuielilor publice ?i ?nt?rirea disciplinei financiare: la ini?iativa MECRMA, ?mpreun? cu MFP s-au adus o serie de modific?ri ?i complet?ri, ?n special ?n ceea ce prive?te procedura de aprobare a bugetelor de venituri ?i cheltuieli ale agen?ilor economici.Industria de Ap?rare Crearea unui cadru legislativ specific particularit??ilor industriei de ap?rare:Adoptarea Legii industriei na?ionale de ap?rare cu toate cele 142 de amendamente propuse de Guvern. Acestea vizeaz? organizarea ?i func?ionarea agen?ilor economici din industria de ap?rare indiferent de natura capitalului social. OUG 26/2016 pentru modificarea OUG 25/2014 privind unele m?suri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de ap?rare ?i reglementarea altor m?suri fiscal-bugetare: am?n?rea la plat? a obliga?iilor fiscale anulate ?n baza OUG 25/2014 p?n? la data de 31.12.2018, pentru evitarea intr?rii ?n incapacitate de plat?, eliminarea blocajelor financiare, asigurarea condi?iilor de func?ionare ?i refacerea capacit??ii operatorilor economici.IMM-uriLansarea a 9 programe na?ionale, finan?ate de la bugetul de stat, dedicate sectorului IMM. ?n cadrul primelor 8 programe na?ionale (cel de-al 9-lea a fost lansat pe 27 oct) au aplicat un num?r total de 2287 de IMM-uri. Se estimeaz? c? accesul la finan?are coroborat cu rezultatele economice ale beneficiarilor acestor fonduri guvernamentale va duce la crearea a minim 4000 de noi locuri de munc? din care minim 1500 vor fi din r?ndul ?omerilor sau absolven?ilor.Implementarea unor m?suri de debirocratizare prin depunerea integral online a documenta?iei administrative de ?nscriere ?n cadrul programelor na?ionale (p?n? ?n acest an se depunea fizic la Oficiile Teritoriale din subordinea Ministerului Economiei)Operationalizarea schemei de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investitii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.Preg?tirea ?i implementarea Scale Up, schem? de ajutor de stat pentru IMM-uri, cu alocare bugetar? de circa 900 de milioane de lei.Dezvoltarea programului "Primul meu business plan", un program inovativ de educa?ie antreprenorial?, prin intermediul c?ruia studen?ii au ocazia de a ?nv??a s? elaboreze un plan de afaceri de la ?ntreprinz?tori de succes. Mediul de afaceriPlanul de Investi?ii pentru Europa (PIE): 9 proiecte de investi?ii provenite din Rom?nia, care totalizeaz? investi?ii de 586,5 milioane euro se afl? ?n prezent spre finan?are pe Portalul European pentru Proiecte de Investi?ii (PEPI) la adresa: alt proiect public din sectorul transporturilor (?n valoare de 124,77 milioane euro) se afl? ?n analiz? ?n cadrul direc?iilor de specialitate ale Comisiei Europene.Semnarea unui acord cu BEI pentru un ?mprumut de 15 milioane euro pentru intermediarul financiar Agricover Credit IFN, ?n scopul de a finan?a proiecte de dimensiuni reduse ale IMM-urilor active ?n sectorul agricol. Aceasta este prima tranzac?ie BEI ?n Rom?nia care beneficiaz? de sus?inerea garan?iei UE pentru FEIS ?n cadrul componentei de finan?are a PIE.Demers comun MECRMA-MFP- scutirea de la plata impozitului pe Veniturile din salarii ?i asimilate salariilor, angaja?ilor care desf??oar?, ?n anumite condi?ii, activitatea de cercetarea – dezvoltarea aplicativ? ?i/sau de dezvoltare tehnologic?, concretizat prin Ordinul comun al MECRMA, MEN, MFP, MMFPSPV ?i MADR (publicat la data de 16.09.2016).TurismDeblocarea a 43 de milioane lei pentru finalizarea unor proiecte majore de investi?ii ?n infrastructura turistic? in anul 2016 (la obiectivele turistice situate ?n localit??ile Borsec, Govora, Voineasa ?i la domeniile schiabile din C?mpulung Moldovenesc, Petro?ani ?i Lupeni).Investi?ii str?ine directe ISD pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceea?i perioad? a anului trecut, au ?nregistrat o cre?tere de 25% (valoare de 3,143 miliarde euro fa?? de 2,514 miliarde euro), ?n special ?n sectoare automative ?i IT.La data de 26 octombrie 2016, 81 de proiecte de investi?ii se afl? ?n derulare: valoarea total? a investi?iilor declarate este de aprox. 1267 milioane euro iar suma total? a noilor locuri de munc? declarate este de peste 14 580.Proiectul “Luna ?i Industria” a avut ca scop promovarea celor ?ase industrii considerate prioritare ?n Strategia Na?ional? de Competitivitate, respectiv: IT&C, bio-economie, auto, aeronautic?, agricultur? ?i industrii creative. Lansarea website-ului InvestRomania (.ro) cu scopul de facilita accesul investitorilor str?ini la informatii ?i a Ghidului Investitorului Str?in.Promovare exporturi/T?rguri ?i expozi?ii interna?ionaleImplementarea unor de m?suri de eficientizare a derul?rii Programului de promovare a exporturilor, printre care:Prelungirea perioadei de aplicabilitate a Ordinului nr. 455/2016 de la 1 an la 3 ani. Astfel, se evit? timpul de a?teptare generat de aprob?rile necesare pentru punerea ?n aplicare anual? a Ordinului. Acest ordin asigur? predictibilitatea aplic?rii schemei de ajutor de minimis;Acordarea posibilit??ii MECRMA de a pl?ti direct c?tre organizatorul interna?ional contravaloarea chiriei spa?iului destinat pavilionului na?ional (OUG 56/2016) ?i pe cea a amenaj?rii spa?iului expozi?ional de c?tre organizatori (HG 671/2016) ;Reducerea costurilor de organizare prin simplificarea procedurii operationale interne, micsor?nd numarul de reprezentanti la fata locului ai ministerului la un singur anizarea particip?rii companiilor rom?ne?ti la 43 de t?rguri (au fost incheiate contracte pentru organizarea participarii ?n valoare de aproximativ 24 467 685 lei). De?i s-a participat cu dou? t?rguei mai pu?in dec?t ?n 2015, angajamentele preconizate la export de catre beneficiarii programului au insumat cca. 271,81 milioane Euro in anul 2016, in crestere cu cca. 35,77% fata de anul 2015, c?nd s-a preconizat o valoare a exporturilor de cca. 200,20 milioane Euro. Diploma?ie economic? / Reorganizare institu?ional??nfiin?area Direc?iei Afaceri Europene ?i clarificarea procedurilor interne viz?nd elaborarea unor pozi?ii coerente ?i coordonate cu privire la tematicile europene gestionate/ din domeniul de competen?? MECRMA (COMPET, CAE – comer?, GEAR sau alte grupuri de lucru relevante ale Consiliului); aceast? ac?iune este prioritar? inclusiv din perspectiva bunei preg?tiri a Pre?edin?iei rom?ne a Consiliului Uniunii Europene.Recalibrarea re?elei externe a MECRMA - operarea unei distinc?ii clare ?ntre Re?eaua economic? extern? ?i Re?eaua extern? de promovare a comer?ului exterior ?i investi?iilor str?ine, precum ?i redistribuirea geografic? a posturilor. Proiecte strategice/Alte acte normativeLegea BRUAElaborarea ?i promovarea Amendamentelor la Legea privind m?surile necesare implement?rii proiectului de dezvoltare pe teritoriul Rom?niei a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-Rom?nia-Ungaria-Austria (redenumita Legea privind unele m?suri necesare pentru implementarea proiectelor de importan?? na?ional? ?n domeniul gazelor naturale). Proiectul BRUA este un proiect strategic pentru ?ar? ?i regiune, contribuind la dezvoltarea economic? a Rom?niei prin relansarea industriei sectoriale pe orizontal?. Se estimeaz? c? acest proiect va permite crearea a cca. 4000-5000 locuri de munc? pe durata executiei, respectiv cca. 300-400 locuri de munc? pe durat? nedeterminat?. Semnarea la 9 septembrie 2016 a Acordului de Finan?are prin Mecanismul Conectarea Europei aferent traseului prin Romania a coridorului de transport BRUA prin care compania Transgaz prime?te suma de 179,32 milioane euro nerambursabil? pentru implementarea Proiectului BRUA-faza I.Implementarea de c?tre TRANSGAZ a proiectului ?Construirea Conductei principale DN 500 de traversare (inclusiv subtraversare) a fluviului Dun?rea ?n vederea interconect?rii sistemelor de transport gaze naturale din Bulgaria ?i Rom?nia, proiect finan?at cu fonduri europene ?n valoare de 23 milioane euro (10 MEUR pentru partea rom?n? ?i 13 MEUR pentru partea bulgar?), cu termen de finalizare 31 dec 2016 (conducta principal? a gazoductului este deja opera?ional?). Este singurul proiect prin care se poate asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul Rom?niei. Promovarea (?mpreuna cu DPAPS) a 49 de acte normative pentru aprobarea bugetelor de venituri ?i cheltuieli ale operatorilor economici din portofoliul MECRMA pe anul 2016, din care 19 prin Hot?r?re de Guvern ?i 30 prin Ordine comune MECRMA/MFP/MMFPSPV; Aprobarea de c?tre Guvern a Memorandumului cu tema: Aprobarea dep??irii limitei pl??ilor restante cumulate stabilit? ?n conformitate cu prevederile lit. b) din Memorandumul cu tema: M?suri ce trebuie avute ?n vedere la elaborarea bugetelor de venituri ?i cheltuieli pe anul 2016 ale operatorilor economici c?rora li se aplic? prevederile Ordonan?ei Guvernului nr. 26/2013 privind ?nt?rirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unit??ile administrativ-teritoriale sunt ac?ionari unici ori majoritari sau de?in direct ori indirect o participa?ie majoritar?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, de c?tre Ministerul Economiei, Comer?ului ?i Rela?iilor cu Mediul de Afaceri.Promovarea (?mpreun? cu ANPC) a Ordonan?ei de Urgen?? privind contractele de credit pentru bunuri imobile ?i modificarea OUG 05/2010, pentru transpunerea Directivei 17 din 2014 privind creditele ipotecare.MINISTERUL ENERGIEIStrategia Energetic? a Rom?niei 2016-2030Elaborarea Strategiei Energetice a Rom?niei se afl? ?n etapa de analiz? cantitativ?, ultima etap? a procesului. ?n prima etap? a procesului, cea de analiz? calitativ?, au fost implica?i peste 250 de speciali?ti. Strategia Energetic? a Rom?niei 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost finalizat? dup? o consultare public? de peste 30 de zile. Documentul final, publicat pe site-ului ministerului Energiei luni, 19 decembrie, urmeaz? a fi supus evalu?rii de mediu.Reglementare ?n sectorul regenerabilelorDup? aproape 11 luni de discu?ii cu toate p?r?ile interesate ?n sectorul regenerabilelor din Rom?nia, a fost finalizat proiectul de Ordonan?? de Urgen?? pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. La baza proiectului au stat discu?iile din cadrul grupului de lucru ?i concluziile unui studiu realizat de un consultant independent (Economic Consulting Associates) referitor la poten?iale m?suri de modificare a legisla?iei rom?ne?ti privind energia din surse regenerabile.S-a eliminat mecanismul de stabilire anuala a unei cote pentru energia regenerabila, impredictibil si netransparent, prin stabilirea unei cantit??i fixe de certificate verzi care urmeaz? a fi absorbite ?n pia??, p?n? la finalul schemei de sprijin, ?n 2031.Prin aprobarea ob?inut? de la Comisia European?, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, privind proiectul de modificare ?i completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, s-au ?ndeplinit condi?iile legale pentru aprobarea Ordonan?ei de Urgen??. Astfel, a fost identificat? o solu?ie de echilibru ?n ceea ce prive?te mecanismul de promovare a produc?iei de energie regenerabil?, decizia privind adoptarea deciziei r?m?n?nd la latitudinea unui Guvern politic, ce are sus?inerea Parlamentului. ?n lipsa unei decizii ?n sensul de a adopta o reform?, este cert un singur lucru: consumatorul final nu trebuie s? sufere. Lipsa unui dialog eficient ?ntre administra?ie ?i industrie nu trebuie s? fie o scuz? pentru a penaliza consumatorul final. De asemenea, continuarea actualului sistem de cote anuale obligatorii de energie electric? produs? din surse regenerabile de energie, urm?nd a se face ?n conformitate cu recomad?rile ANRE, potrivit prevederilor legale. Sectorul gazelor naturalePrin completarea Legii energiei electrice ?i a gazelor naturale nr. 123/2012 s-a instituit un mecanism clar ?i transparent de formare a pre?ului gazelor naturale pe pia?a din Rom?nia prin stabilirea unei cantit??i minime de gaze naurale care se tranzac?ioneaz? transparent ?i nedisciminatoriu pe burs?. Au fost implementate mecanismele necesare instituirii unui mediu competitiv, transparent ?i nediscriminatoriu pentru derularea tranzac?iilor cu gaze naturale pe pia?a din Rom?nia. S-au asigurat premisele pentru valorificarea gazelor naturale din Rom?nia, la pre?uri reale, determinate pe baza cererii ?i ofertei.S-a avut ?n vedere asigurarea unui cadru legislativ care s? permita asigurarea sus?inerii financiare prin fonduri nerambursabile ale Comisiei Europeane a proiectelor considerate de interes comun la nivel european care urmeaz? s? fie dezvoltate ?n Rom?nia, ?n special proiectul BRUA. Infrastructur? de transportA fost ob?inut? finan?are european? nerambursabila de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conducta nou? de gaze (BRUA).Interconectorul de gaze naturale cu Bulgaria a fost inaugurat la data de 11 noiembrie 2016, fiind un element esen?ial pentru cre?terea securit??ii energetice a Rom?niei, mai ales ?n ceea ce prive?te diversificarea pe termen mediu ?i lung a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Luni, 19 decembrie, Societatea Na?ional? de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. a depus la Autoritatea Competent? pentru Proiecte de Interes Comun, din cadrul Ministerului Energiei, dosarul de candidatur? pentru proiectul BRUA. Acesta este unul dintre ultimii pa?i care ?ncheie Etapa I a proiectului. ?n cursul s?pt?m?nii viitoare, Transgaz va depune dosarele de pentu autoriza?iile de construc?ie necesare ?n 10 jude?e.Sus?inerea cercet?rii ?n domeniul energieiMinisterul Energiei a ob?inut o finan?are din Fondul Bilateral pentru o vizit? ?tiin?ific? ?n Norvegia, pentru 12 cercet?tori de la 7 institute de cercetare din domeniul energiei ?i 2 centre universitare (Bucure?ti ?i Cluj-Napoca).parte dintre participan?ii la vizit? deja au stabilit un dialog constructiv cu parteneri norvegieni, ?n vederea dezvolt?rii unor proiecte comune.Proiectul ?Prima Lumin?” din cadrul Programului Antis?r?cieMinisterul Energiei este pentru prima dat? partener ?n cadrul Memorandumului de ?n?elegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei ?i Guvernul Rom?niei privind implementarea Mecanismului financiar Spa?iul Economic European 2014-2021, prin care pentru sectorul energie sunt alocate fonduri ?n valoare de 63 de milioane de euroMinisterul Energiei a demarat realizarea proiectului Prima Lumin?, prin care vor fi electrificate 10.000 de case f?r? acces la re?eaua de electricitate, cu finan?are norvegian?, ?n cadrul mecanismului. Proiectul se afl? la etapa inventarierii locuin?elor ce vor fi incluse ?n program ?i a concretiz?rii unui contract de pentru studiul de pre-fezabilitate. Aceasta etap? este operat? de Innovation Norway, operator de fond ?n cadrul proiectului.Recrutarea de management profesionist, ?n conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, privind guvernan?a corporativ? a ?ntreprinderilor publice?n septembrie 2016 au fost desemna?i membri ?n Consiliile de Supraveghere sau de Administra?ie pentru 3 companii din portofoliul ministerului: Complexul Energetic Oltenia, Societatea de Administrare a Participa?iilor ?n Energie ?i Oil Terminal. Componen?a noilor consilii a fost selectat? ?n conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, privind guvernan?a corporativ? a ?ntreprinderilor publice, ?n urma unui proces de rectrutare demarat ?n luna aprilie.Procesul de recrutare pentru ?ase membri pentru Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica a fost finalizat, urm?nd ca membrii Consiliului de Supraveghere s? fie numi?i ?n ?edin?a AGA convocat? pentru data de 16 ianuarie 2016.Restructurarea companiilor de stat din energieMinisterul Energiei a demarat procese ample de restructurare a unor societ??i energetice care generau pierderi financiare semnificative, cifrate la 4,2 miliarde de lei, ?n ultimii trei ani, ?n special la Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrocentrale Bucure?ti ?i Compania Na?ional? a Uraniului. ?n urma m?surilor ?ntreprinse, indicatorii financiari ai CEO s-au ?mbun?t??it semnificativ exist?nd perpectiva ca exerci?iul financiar 2016 s? se ?ncheie f?r? pierderi, dup? ce, la finele anului 2015, societatea ?nregistra pierderi de peste 900 de milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara intrat ?n procedur? de insolven??, fiind adoptate m?suri de restructurare. Au fost negociate cu Comisia European? m?suri de restructurare finan?ate prin intermediul ajutorului de stat care vor fi implementate ?n lunile urm?toare. A fost aprobat? completarea ajutorului de stat pentru Societatea Na?ional? de ?nchideri Mine Valea Jiului, pentru includerea ?n programul de ?nchideri a dou? mine neviabile din cadrul Complexul Energetic Hunedoara: Lonea ?i Lupeni. Instan?a a am?nat pronun?area privind intrarea ?n insolven?? a Complexului Energetic Oltenia pentru 27 decembrie, dup? ce ?n luna noiembrie Curtea de Apel Alba a anulat decizia de intrare ?n insolven?? a CEH, dat? de Tribunalul Hunedoara vara trecut?. Compania Na?ional? a Uraniului a primit un ajutor de salvare ?n valoare de 62 de milioane de lei. Compania a primit deja prima tran??, ?n valoare de 47,2 milioane de lei, banii destina?i restructur?rii ?i eficientiz?rii societ??ii. Electrocentrale Bucure?ti a intrat ?n procedura de reorganizare ca urmare a intr?rii ?n insolven?? a principalului beneficiar, Radet Bucure?ti. Au fost adoptate m?suri care s? permit? continuitatea furniz?rii agentului termic ?n Capital?, asigurarea aprovizion?rii societ??ii cu gaze naturale, restructurarea ?i eficientizarea activit??ii companiei.Parteneriat cu Statele Unite ale Americii ?n domeniul energeticAm ini?iat un dialog de substan?? cu Statele Unite ale Americii ?n sectorul energetic, concretizat prin intermediul celor dou? vizite oficiale ?n cursul anului 2016 ?i prin desf??urarea a dou? sesiuni ale Grupului de Lucru pentru energie dintre cele 2 state. ?n termeni concre?i, am sprijinit cre?terea investi?iilor americane ?n sectorul exploat?rii resurselor offshore din Marea Neagr?, implicarea unor companii americane ?n preluarea unor c?mpuri petroliere ?i gaziere din Rom?nia, implicarea ?n activit??i de explorare pentru identificarea de noi resurse ?n acest sector.Am promovat un program solid de colaborare ?n domeniul cercet?rii, prin sus?inerea de parteneriate concrete ?ntre institutele de cercetare din Rom?nia, inclusiv din sectorul nuclear, ?i organisme similare din SUA. Ca prim pas, partea american? ne-a oferit acces la programul International Visitor Leadership Program (IVLP), finan?at de Departamentul de Stat al SUA, dedicat cercetarii ?n domeniul energetic.MINISTERUL AGRICULTURII ?I DEZVOLT?RII RURALEMai multe fonduri ?i proceduri mai simple pentru agricultori Per ansamblu, peste 3,9 miliarde euro au ajuns ?n conturile agricultorilor din fonduri europene ?i na?ionale ?n perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016, pentru schemele de pl??i directe finantate din bugetul Uniunii Europene prin Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), pentru masurile de investi?ii finan?ate din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) ?i pentru subven?iile acordate din bugetul na?ional ?n sector vegetal ?i zootehnic.Prin noua Politica Agricola Comun?, bugetul total alocat pl??ilor directe cre?te ?n perioada 2014-2020 la 11 miliarde euro, deci aproape dublu fa?? de perioada 2007-2013.De asemenea, ?ncep?nd cu anul de cerere 2015, Rom?nia a optat pentru introducerea unor noi scheme de pl??i directe precum: Scheme cuplate pentru sectoarele vegetal ?i zootehnic, Schema pentru tinerii fermieri, care permite acestora s? primeasc? cu 25% mai multe pl??i la hectar.Schema micilor fermieri care reduce birocra?ia legat? de control pentru fermierii cu pl??i directe de p?n? la 1250 euro/an. Schema de ?nverzire care permite utilizarea mai ra?ional? a terenurilor din punct de vedere al mediului ?i plata pentru suprafe?ele cu perdele forestiere de protec?ie.Sumele acordate de APIA pentru schemele de plati directe, aferente Campaniei 2015 sunt de peste 1,5 miliarde euro, reprezentand circa 96% din totalul plafonului alocat Rom?niei (de 1,599 mld euro). Diferen?a se datoreaza unor erori identificate ?n procesul de verificare al cererilor (control administrativ si control pe teren). (Exemple erori dosare: supradeclararile; verific?ri de la DNA, DLAF, etc.; documente necorespunz?toare prezentate de fermieri, cereri neeligibile la plat?; pl??i suspendate ca urmare a trimiterii ?n judecat? a fermierului de catre organele de anchet?. Din cei aproape 1.000.000 de beneficiari ai pl??ilor directe ?n fiecare an c?teva mii nu pot primi subven?iile din aceste cauze.)?n ceea ce priveste Campania 2016, ?n perioada 15.10.2016 - 30.11.2016 au fost acordate pl??i ?n avans ?n suma total? de peste 870 milioane euro, pentru un num?r de 750.474 fermieri care au depus Cerere unic? de plat?. Este o valoare record a pl??ilor ?n avans pe care le face Rom?nia pe o campanie de pl??i directe. Acest total al pl??ilor a fost posibil ca urmare a asigur?rii, ?n cursul lunii noiembrie, a fondurilor necesare ?n bugetul Ministerului Agriculturii. De asemenea, ?ncep?nd cu 05 decembrie 2016 APIA a demarat efectuarea platii finale aferenta Campaniei 2016 in sum? total? de 164 milioane euro, pentru un num?r de 619 mii beneficiari care au depus cereri unice de plat?. Facem precizarea c? aceast? sum? este compus? din: 150 mil. euro din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultura) ?i 13 mil. euro din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?) ?i BN1 (cofinan?are de la Bugetul Na?ional).P?n? la aceast? dat?, s-au autorizat la plata fermierii care au depus cerere in Campania 2016 pentru urm?toarele scheme: Schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), Schema de plat? redistributiv?, Schema de plat? pentru practice agricole benefice pentru clim? ?i mediu (?nverzire), Schema de plat? pentru tinerii fermieri, M?sura 13 – Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice ?i M?sura 214 – Pl??i de agromediu.Plafonul total alocat din FEGA pentru Campania 2016 este de 1,7 miliarde euro, din care s-au putut plati pana la acest moment circa 1 miliard euro. Diferenta urmeaza a fi platita in perioada urmatoare, pana la data limita stabilita de Regulament de 30 iunie 2017.Dezvoltare rural?Cele mai atractive oportunit??i pentru fermieri ?i antreprenori din mediul rural: ?n 2016 au fost deschise 19 linii de finan?are PNDR (din care 11 au mai fost deschise ?i ?n 2015 iar 8 linii de finan?are sunt noi). Cel mai mare interes a fost pentru subm?sura ?Instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maxim 50.000 de euro. Peste 4.500 de proiecte au fost depuse din care 692 au fost selectate (selec?ia fiind inca ?n curs de desf??urare).De asemenea un interes mare a fost manifestat pentru ?Dezvoltarea fermelor mici” – peste 3.000 de cereri de finan?are au fost depuse, din care 151 au fost selectate, cu precizarea ca selec?ia este ?nca in curs de desf??urare; C?teva mii de proiecte pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole ?i investi?ii ?n aceste activit??i (peste 3.500). Interesul pentru aceste segmente nu este ?nt?mpl?tor: au contat ?i m?surile suplimentare de simplificare ?i accesul mai u?or la finan?are care s-au adoptat in aceasta perioada, ?n scopul de a facilita crearea ?i consolidarea CLASEI DE MIJLOC LA SATE.Pachetul de m?suri Clasa de Mijloc la sate, reflectat ?n finan??rile prin PNDR: Accent pe stimularea asocierii produc?torilor: 14,5 mil. euro alocate ?n 2016 (doua sesiuni derulate in cadrul masurii 16 in anul 2016, o sesiune in perioada aprilie-august 2016 si o a doua sesiune in perioada decembrie 2016 – februarie 2017).Pentru tinerii fermieri ?i fermele mici: mai pu?ine restric?ii ?i condi?ii, cu o valoare a fondurilor alocate ?n 2016 de peste 260 mil. euro. M?surile de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ?i schema pentru micii fermieri au avut ca scop principal stimularea schimbarii de genera?ii ?n agricultur?. Practic, s-a dorit o corelare ?ntre cele dou? subm?suri: astfel, beneficiarii m?surii 6.5 (micii fermieri) sunt puncta?i ?n plus pentru a primi plata compensatorie pentru transferul explotatiei, in sensul realizarii obiectivului comasarii, daca aceasta exploatatie este preluata de catre un tanar fermier beneficiar al submasurii 6.1 (tinerii fermieri). M?sura 6.5 a fost lansat? ?n luna decembrie 2016.Redefinirea fermei de familie. A fost ini?iat? modificarea pragului aplicabil, prin redimensionarea acestuia la un maximum de 100.000 SO (Standard Output), fa?? de pragul ini?ial de 12.000 SO. Acest lucru a pornit de la faptul c? pragul de 12.000 SO limita dezvoltarea fermelor cu poten?ial de cre?tere. (Baza legal? na?ional? este ?n curs de avizare la nivelul Guvernului);Masura de informare ?i formare profesional? a fost adaptat? nevoilor fermierilor mici ?i medii;M?suri cuplate cu fondurile structurale europene (MFE): pentru activare mai puternic? a Grupurilor de Ac?iune Local? si pentru practic? pl?tit? ?n sectorul agro-alimentar;Finan??rile, mai accesibile fermelor mici ?n domeniul eco-?i agro turism: Exemplu: Sunt prioritare la finan?are activit??ile turistice/agroturistice desf??urate ?n zonele cu poten?ial turistic ridicat/destina?ii ecoturistice/arii naturale protejate. ?n acest moment, la nivelul MADR sunt ?nc? ?n lucru cateva m?suri, precum fondul de creditare pentru agricultori, care ??i vor face sim?ite efectele ?n timp, in perioada urmatoare. ?n acest context, dar ?i ?n spiritul m?surilor de simplificare pe care le-a urm?rit Guvernul ?n toate ac?iunile sale: S-au simplificat substan?ial documentele necesare solicit?rii de pl??i precum ?i a procedurilor pentru proiectele de dezvoltare rural?: zeci de simplific?ri ?n total pe liniile de finan?are. DE EXEMPLU: reducerea num?rului de documente ?i de avize solicitate la depunerea proiectului - au fost eliminate: depunerea avizelor care ?nso?esc certificatul de urbanism, rapoartele de progres a investi?iei, opisul dosarului cererii de finan?are, obliga?ia ?tampil?rii documentelor de c?tre solicitan?ii/beneficiarii priva?i, obligativitatea depunerii certificatului de ?nregistrare la ONRC etc.extinderea posibilit??ii de a depune online dosarul; reducerea perioadelor de timp ?n cazul aviz?rilor unor modific?ri ?n proiecte ?i a dosarelor de achizi?ii;simplificarea procedurilor de licita?ii, revizuite condi?iile artificiale, utilizarea costurilor simplificate pentru ?nfiin?area ?i reconversia planta?iilor pomicole ?i struguri de mas?;Alte beneficii ale noii politici ?n agricultur?Facilit??i fiscale: TVA redus la 9% pentru inputuri ?i lucrari agricole?n sprijinul produc?torilor agricoli: De la 1 august a fost aplicat TVA de 9% pentru lucr?ri agricole, pentru livrarea de materie prim? necesar? lucr?rilor ?i pentru prestarea de servicii specifice lucr?rilor agricole ?i ?ntre?inerii culturilor agricoleRezultate a?teptate: Sunt stimulate lucr?ri agricole de calitate ?i, deci, cre?terea productivit??ii ?n agricultur?. Sunt scoase lumin? anumite servicii care se presteaz? ?n agricultur? ?i care, ?n unele cazuri, acum se realizeaz? la negru.Mecanism TVA mai simplu pentru agricultori Agricultorii nu deduc TVA pentru achizi?ii, dar nici nu colecteaz? TVA pentru v?nz?ri de produse agricole/prest?ri de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizat? ?i nu ?in nici un fel de eviden?e ?n scopuri de TVA (cu excep?ia opera?iunilor intracomunitare);Motiva?ie ?i avantaje: propus? ca urmare a dificult??ilor majore ale agricultorilor ?n aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livr?rile de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obliga?iile ce revin celor care aplic? regimul normal de TVA, respectiv: s? se ?nregistreze ?n scopuri de TVA dup? dep??irea plafonului de scutire de 220.000 lei, s? colecteze TVA, emit? facturi, s? ?in? jurnale de v?nzare/cump?rare sau alte eviden?e ?n scopuri de TVA, s? depun? decontul de TVA, etc.Alte pl??i, facilit??i ?i simplific?ri: Prin APIA s-au efectuat in anul 2016 plati din Bugetul Na?ional reprezent?nd suma de 313,32 milioane euro (1,38 miliarde lei) aferente cererilor de plata depuse in Campania 2015 pentru:Ajutorul National Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT1) suma de 124,43 milioane euro (549,69 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu pentru canepa pentru fibra (ANT3) suma de 0,008 milioane euro (0,036 milioane lei)Ajutor National Tranzitoriu pentru tutun (ANT4) suma de 1,08 milioane euro (4,78 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu pentru hamei (ANT5) suma de 0,124 milioane euro (0,547 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu pentru sfecla de zahar (ANT6) suma de 2,21 milioane euro (9,78 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) suma de 25,04 milioane euro (110,60 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) suma de 104,39 milioane euro (461,15 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie –specia caprine (ANTZ 9) suma de 6,61 milioane euro (29,18 milioane lei);Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie – specia ovine (ANTZ 9) suma de 49,43 milioane euro (218,37 milioane lei);La aceste plati se adauga suma de 171,38 milioane euro, autorizata la plata de APIA in anul 2016 pentru scheme de ajutoare de stat si masuri de piata (motorina, renta viagera, fructe in scoli, lapte in scoli, reconversie-restructurare, masuri exceptionale, grupuri producatori, etc.).Ajutoarele de minimisSus?inerea achizi?ion?rii de animale din rase specializate prin adoptarea urm?toarelor acte normative care reglementeaz? scheme de ajutor de minimis ?n sectoarele ovine/caprine, bovine ?i porcine, ?n valoare total? de peste 70 milioane lei:"Ajutor de minimis pentru achizi?ionarea de c?tre produc?torii agricoli de berbeci/?api de reproduc?ie din rase specializate" (33,8 milioane lei); "Ajutor de minimis pentru achizi?ionarea de c?tre produc?torii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline ?i/sau tauri de reproduc?ie din rase de carne".(23,5 milioane lei) "Ajutor de minimis pentru achizi?ionarea de c?tre produc?torii agricoli de animale de reproduc?ie din rase pure ?i/sau hibride din specia porcine". (13,5 milioane lei).?n plus: sprijin na?ional ?i european pentru sectoarele laptelui ?i c?rnii de porc, afectate de criz? deschiderea pie?elor pentru exportul de ovine vii ?n ??ri arabe; bovine ?i carne de vit? ?n Turcia; porci vii in UE, dupa 9 ani de la aderareViticultur? sus?inerea financiar? a grupurilor/cooperativelor agricole de produc?tori care de?in ?i exploateaz? planta?ii viticole cu soiuri nobilesimplificarea m?surilor Programului Na?ional de sprijin al Rom?nieicertificarea vinurilor varietalealte modific?ri legislative importante cu impact ?n domeniu Sectorul legume–fructeactualizarea legisla?iei nationale privind condi?iile de recunoa?tere a organiza?iilor de produc?tori ?i a grupurilor de produc?tori recunoscute preliminar;a fost aprobat sprijinul financiar excep?ional cu caracter temporar care se acord? produc?torilor agricoli din sectorul fructe ?i legume Industrie alimentar?A fost reglementat? activitatea Agen?iei Zonei Montane ?i implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativ? de calitate produs montan.?Telemeaua de Ib?ne?ti" ?i ?Salamul de Sibiu" au fost recunoscute ?i protejate la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejat? (DOP), respectiv, produs cu denumirea de indica?ie geografic? (IGP); Se afl? ?n analiz? dosarele produselor ?Novac afumat din ?ara B?rsei”, ?C?rna?i de Ple?coi”, ?Scrumbie de Dun?re afumat?”. MADR a eliberat 60 de atestate pentru produse tradi?ionale ?i 39 de atestate pentru produse ob?inute conform re?etelor consacrate rom?ne?ti.Refacerea infrastructurii de iriga?ii Guvernul a aprobat Programul Na?ional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Iriga?ii din Rom?nia (PNI). Vizeaz? o suprafa?? de circa 1,8 milioane hectare. Trebuie derulat etapizat p?n? ?n 2020, suma necesar? fiind de 1 miliard euro.Modernizarea infrastructurii secundare de iriga?ii prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR 2014-2020): peste 400 mil.euro disponibile; Pana in prezent 86 Organiza?ii ale Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (OUAI) au depus proiecte din care 49 OUAI-uri au semnat contractele de finan?are ?n valoare public? de 46,7 mil.euro Pe termen mediu si lung trebuie avute in vedere solutii integrate pentru combaterea efectelor secetei, respectiv:construirea si refacerea lacurilor de acumulare pentru a utilza apa la irigat cu costuri reduse;instalarea perdelelor de protectie forestierautilizarea de soiuri si plante rezistente la deficitul de itet consultativ ?n cadrul APIA obiectiv realizat in 2016, prin Ordin de ministru. Comitetul Consultativ APIA - o structur? paritar? f?r? personalitate juridic?, cu rol consultativ ?n procesul de adoptare a deciziilor care pot afecta interesele fermierilor, cu respectarea legisla?iei europene ?i na? APIA va asigura implicarea fermierilor, ?n calitate de beneficiari ai fondurilor europene pentru agricultur?, prin consultarea acestora.Din acest Comitet fac parte reprezentan?i din mai multe institu?ii ?i structuri asociative.Situa?ia Camerelor agricole (consultan?a agricol?)?n anul 2016 au fost preluate camerele agricole ?n cadrul Direc?iilor Agricole Jude?ene, rezult?nd o institu?ie consolidat?, al carei principal obiectiv era de a r?spunde nevoilor fermierilor din teritoriu. De asemenea, scopul acestei modificari a fost de a asigura o mai buna implementare a politicilor ?i strategiilor Ministerului la nivel teritorial, de a oferi asisten?a tehnic?, informarea, ?ndrumarea si consilierea fermierilor, pentru accesarea fondurilor europene ?i na?ionale.La sfarsitul acestui an, la nivelul MADR au avut loc consultari cu personalul de la nivel teritorial pentru elaborarea de propuneri pentru modificarea legisla?iei de func?ionare a camerelor agricole ?nfiin?ate ?n baza Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala.Lege v?nzare terenuri agricole?n semestrul I 2016: circa 73.000 oferte de v?nzare, din care s-au eliberat 24.000 mii avize care atesta respectarea dreptului de preemptiune si circa 36.000 adeverinte pentru vanzarea terenurilor in cazurile in care nici un preemptor nu si-a manifestat dreptul de preemptiune. Suprafata totala care a facut obiectul acestor oferte este de circa 117 mii ha, cu mentiunea ca nu se refera la suprafata totala care a fost achizitionata.Evalu?rile efectuate, privitoare la aplicarea legii ?n vigoare ?i evolu?iile pe pia?a funciar?, au identificat aspecte care implic? necesitatea modific?rii condi?iilor de v?nzare a terenurilor. Au avut loc intalniri cu structurile asociative reprezentative din sectorul agricol urmand sa se definitiveze un proiect de lege pentru revizuirea legisla?iei prin care se va reglementa:condi?ionarea achizi?iei de terenuri agricole in favoarea persoanelor care desf??oar? activit??i agricole, inclusiv tinerii fermieri pentru ?nfiin?area de exploata?ii agricole viabile economic; mentinerea dreptului de preemptiune pentru urmatoarele categorii de preemptori, in aceasta ordine: coproprietari, vecini, arendasi si statul roman (prin ADS);includerea unor facilitati pentru instalarea tinerilor fermieri in zona rurala;stabilirea unor condi?ii privind utilizarea terenului agricol (in sensul mentinerii destinatiei agricole) si interdictia rev?nzarii acestuia pentru o perioad? de 9 ani;cresterea gradului de transparenta si monitorizare a pietei funciare in ceea ce priveste achizi?ia terenurilor agricole in scopuri speculative. In acest sens, la nivelul MADR, prin proiectul de act normativ urmeaza a se stabili un registru al tranzactiilor cu obligativitatea cumparatorilor de a inscrie in acest registru orice transfer al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.Legea privind comercializarea produselor alimentare Interven?iile legislative au vizat revitalizarea accesului facil pe pia?a de desfacere a produc?torilor locali. Pentru elaborarea acestei legi, au avut loc dezbateri ale ini?iativelor legislative ini?iate de Comisia pentru agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice, din cadrul Camerei Deputa?ilor. La acestea au participat atat Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale c?t ?i alte ministere din Guvernul Rom?nieiDe?i este o lege cerut? ?i sus?inut? de produc?torii ?i procesatorii locali, aceasta a creat confuzie ?n r?ndul distribuitorilor ?i comercian?ilor, p?n? la apari?ia normelor de aplicare, confuziile fac referire la modul de aplicare. Contextul legii a deschis ?i subiectul practicilor comerciale neloiale, acestea fiind ?i una din consecin?ele diferen?elor semnificative cu impact economic pe lan?ul alimentar. Pentru a clarifica problemele privind conformitatea amendamentelor cu dreptul european, autoritatile romane sunt angajate intr-un dialog bilateral cu reprezentantii Comisiei Europene, in urma caruia se va stabili daca vor fi necesare m?suri suplimentare.De asemenea, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a ini?iat o serie de discu?ii cu formele asociative din agricultur? dar ?i cu reprezentan?ii marilor re?ele comerciale cu scopul definitiv?rii normelor metodologice privind Legea nr. 150/2016. Rezultatul acestor ?nt?lniri de lucru cu to?i cei implica?i s-a concretizat ?ntr-un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice la inceputul lunii decembrie 2016, fiind in prezent postat pe site-ul madr.ro. Stadiul implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020?n total, peste 21.361 proiecte depuse, din care peste 13.600 ?n 2016. Au fost semnate contracte pentru mai mult de 4.300. Pl??i pe proiecte ?n valoare de 740 mil euro ?n 2016 + 475 mil. euro ?n decembrie 2015 (pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013).Ramburs?ri de la Comisia European? ?n 2016: 556.1 milioane euro. A?adar, rata absorb?iei pentru PNDR este de circa 13% (plati nedeclarate trimestrul IV.2016 +ramburs?ri+prefinan?are), de?i suntem la ?nceput de program.Simplific?ri ?n gestionarea POPAM 2014-2020:Solicitan?ii vor depune cererile de finantare ?i documentele conexe doar online (aplica?ia MySmis);Nu vor mai fi solicitate documente emise de autorit??i publice care pot fi verificate direct de c?tre personalul AM POPAM;Conformitatea ?i eligibilitatea cererilor de finan?are se va face ?ntr-o singur? etap?;Reducerea perioadei de rambursare a cheltuielilor de la 90 de zile la 30 de zile;Evaluarea tehnic?, economic? ?i financiar? se va realiza ?n cadrul AM POPAM, ceea ce va determina minimizarea perioadei de evaluare (?n exercitiul financiar 2007-2013 aceast? activitate a fost externalizat?).Simplific?ri pentru restructurarea ?i cre?terea performan?ei ?n sectorul pomicol A fost reglementat? autorizarea ?nfiin??rii planta?iilor pomicole pe paji?tile permanente;Au fost simplificate Ghidurile M?surii 4.1 ?i 4.2a referitoare la Programul de reconversie ?n pomicultur?,respectiv procesare, de ex: Au fost relaxate condi?iile de utilizare a materialului certificat (poate fi achizi?ionat de pe pia?a european?);Se admite procesarea la nivelul fermei a produc?iei provenite de la ter?i in anumite conditii;Cooperativele sunt eligibile, sunt acceptate investi?iile care proceseaz? materia prim? at?t din sectorul pomicol c?t ?i din cel legumicol.?mbunatatirea cadrului legislativ in sectorul de agricultura ecologic?A fost intensificat sistemul de control ?n r?ndul operatorilor ?i posibilitatea desemn?rii unor laboratoare de referint? pentru efectuarea de analize, la operatorii controla?i de c?tre organismele de inspec?ie ?i certificare. Au fost ?mbunata?ite regulile privind organizarea sistemului de inspec?ie ?i certificare, de aprobare a organismelor de inspec?ie ?i certificare/organismelor de control ?i de supraveghere a activit??ii organismelor de control, ?n agricultura ecologic? (Ordinul MADR nr.895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspec?ie ?i certificare, de aprobare a organismelor de inspec?ie ?i certificare/organismelor de control ?i de supraveghere a activit??ii organismelor de control, ?n agricultura ecologic?).MINISTERUL TRANSPORTURILOR Proiecte strategice aprobateOrdonanta de simplificare a procedurilor de avizare a proiectelor de infrastructur? Ordonan?a pentru eficientizarea implement?rii proiectelor de infrastructur? de transport?nfiin?area ARF (Agen?ia de Reform? Feroviar?)Strategia de siguranta rutieraReorganizarea CNADNR ?i ?nfiin?area CNIRMaster Planul General de Transporturi al Rom?nieiAutostr?zi, Drumuri Expres ?i Drumuri Na?ionaleAu fost debloca?i zeci de km de autostrad?. In decembrie, a inceput analiza blocajelor. In martie, au fost elaborate textele de lege pentru deblocare si aprobata OUG 7/2016 .In mai, a inceput eliberarea autorizatiilor de construire. In iunie, a inceput lucrul pe santiere. In noiembrie, a fost aprobata ordonanta de simplificare financiara. Sebe? – Turda – 70 de km (deblocat?)Decembrie 2015: a inceput analiza blocajelorIunie 2016: a fost semnata autoriza?ia de construire pe loturile 1, 2Iulie 2016: a fost semnat? autoriza?ia de construire pe lotul 4Au fost f?cute exproprieri suplimentareIunie 2016: demararea lucrarilor pe santierTermen de finalizare vara lui 2017 (loturile 3 ?i 4)Ora?tie – Sibiu – 200 m (Lucrari executate ?n regie proprie de CNADNR) Aprilie: a inceput reconstructia celor 200 m Deschiderea circulatiei: octombrie 2016Lugoj – Deva – 72 km (deblocat?)Iulie 2016: au fost semnate toate autoriza?iile de construire pentru cele 4 loturiLotul 2 – finalizati 15 km, deocamdata nedeschisi circulatieiGil?u – N?d??elu – 8,7 km (deblocat?)Martie 2016 – scoaterea din Fondul Forestier a 7,5 km prin Ordin de Ministru, inceperea lucrarilor pe santierTermen de finalizare decembrie 2016Relicitarea Podului peste Some? – finalizare semestrul II din 2017 ( care va face legatira intre autostrada Gilau-Nadaselu cu restul Autostrazii Transilvania)Finalizarea lucr?rilor la Nodul Gil?u ?i conexiunea dintre Sec?iunea 2B cu Subsec?iunea 3A1Suplacu de Barc?u – Bor? – 60 km Noiembrie 2015: au fost stabilite etape de execu?ie - (nerespectate de constructor)Martie – aprilie 2016: s-au negociat alte variante flexibile de lucru, deasemenea nerespectateIunie 2016: intalnire cu antreprenor ?n teren, s-a constatat mobilizare zeroRezilierea contractului, realizata ?n noiembrie 2016Contractul va fi relicitatBra?ov – T?rgu Mure? – Cluj – Oradea: Lotul 2 Ungheni-Ogra Mai 2016: emis ordinul de incepere a lucrarilor pe Tronsonul Ogra – C?mpia Turzii – 3 loturi A fost semnat contractul de proiectare ?i execu?ie pentru Sectiunea Ogra – C?mpia Turzii, Lotul 2: Iernut – Che?aniProgresul fizic al lucrarilor: 15%Sibiu – Pite?ti – 123 km Noiembrie 2015 - s-au stabilit grafice de execu?ie pentru realizarea Studiului de Fezabilitate (SF)Ianuarie – martie – negociere cu firmele implicate pentru deblocarea lucrarilorAprile - mai - forajele/investiga?iile geotehnice au ?nceput pe tronsoanele de capat 1 si 5 Finalizat SF pentru sectiunile 1, 4 si 5. Sectiunile 2 si 3 - pentru vara 2017Suplacu de Barc?u – Mih?ie?ti – 80 kmAprilie 2016: pregatit documentatie pentru licitatieNoiembrie 2016: lansare licita?ie pentru proiect tehnicCraiova – Pite?ti –122 km Martie – aprilie 2016: pregatit documentatie specifica pentru Plan JunkerMai 2016: proiectul a fost promovat in cadrul celor 16 proiecte ce vizeaz? toate modurile de transport pentru a primi finan?are prin fondurile EFSI (planul Juncker). Noiembrie 2016: lansare licita?ie pentru proiect tehnicT?rgu-Neam? – Ia?i – Ungheni – 134 kmMartie – mai 2016: pregatire documentatie SFIunie 2016: investitie demarat?, revizuire SFPod Ungheni - lansarea PT, SF, AC – noiembrie 2016Termen de finalizare estimat: 2020Comarnic – Bra?ov – 50 kmIanuarie – mai 2016: derulare proceduri pentru licitatieIunie 2016: a fost stabilit planul de lucru pentru finalizarea licita?iilor p?n? la sfarsitul anului 2016Decembrie 2016: reinitierea licitatiei pentru ca firma castigatoare nu a semnat contractul in termenul legalSibiu – Bra?ov – 122 kmSibiu - F?g?ra? - contract pentru SF deblocat. ?ncepere studiu de fezabilitate ?n ianuarie 2017F?g?ra? - Bra?ov - revizuire SF ?n curs de incepereDrumul Expres Ploie?ti – Pa?cani – 327 kmMartie – mai 2016: pregatire documentatie SFLicitatie PT, SF, AC noiembrie 2016Drumul Na?ional 76 – Deva – Oradea (deblocat)Ianuarie 2016: analiza contractelorFebruarie – aprilie 2016: negocieri cu firmele implicate pentru reluarea lucrarilorMai 2016: inceperea lucr?rilorDecembrie 2016: calea de rulare finalizat?Centura De Nord a CapitaleiAprilie 2016: aprobarea HG pentru exproprieriDecembrie 2016: deschisi traficului 5 din 7 km, la 4 benzi ?ntre DN7 – A1 Centura de Sud a CapitaleiMartie – mai 2016: revizuirea documentatiei pentru licitatieIunie 2016: investitie demarat?Contract semnat cu BEI pentru analiza multicriteriala a traseluluiAlte obiectiveAutostrada Bucure?ti – Bra?ov, tronsonul Bucure?ti – Ploie?ti (3 km) lansat – a inceput proiectarea in februarie. Proiect finalizat. Inca nedeschis circulatieiSemnarea contractului pentru ?Construc?ia Variantei de Ocolire Mih?ile?ti – Relicitare (POIM ?i Bugetul de stat)Finalizarea proiectului ?Asisten?? tehnic? pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta de ocolire Gala?i”.Desemnarea firmei c??tig?toare pentru ?Proiectare ?i execu?ie Pasaj suprateran pe DJ 602, Centura Bucure?ti – Domne?ti”. Lucrarea a fost blocat? ?nc? o dat? de contesta?ii.Reluarea lucr?rilor de execu?ie aferente construc?iei Variantei de Ocolire T?rgu Mure?A fost dat ?n folosin?? Podul rutier peste OituzExecu?ia lucr?rilor de montare a separatoarelor de sens pe DN 1Finalizarea lucr?rilor rest de executat pentru Pasajul denivelat pe Podul Giurgiu peste Dun?re finalizat – decembrie 2016Variante ocolitoareVarianta de Ocolire Arad peste liniile CF Brad – CF Curtici Varianta Ocolitoare Brasov, tronson 1 – 7 km – data in folosinta Varianta Ocolitoare Brasov, tronson 2 – 5,5 km – deschidere trafic decembrie 2016Varianta Ocolitoare Craiova – deschidere trafic 28 noiembrie 2016Varianta Ocolitoare Agigea (alternativa Techirghiol) – 22 km, termen de finalizare noimbrie 2019 (ANAP)Varianta Ocolitoare Satu Mare – 19,5 km, termen de finalizare martie 2019Varianta Ocolitoare Zalau - proiectul va fi executat ?n regie proprie de CNADNR - 9 km, termen de finalizare iulie 2019Varianta Ocolitoare Alesd Sud – Lotul 1 – 9,1 km, termen de finalizare: martie 2019Varianta Ocolitoare ?tei – contract semnat – 27,2 km, termen de finalizare: martie 2019Varianta Ocolitoare Slatina – 8,26 km, termen de finalizare noiembrie 2019Varianta Ocolitoare Bal? – regie proprie CNADNR – 8,26 km, termen de finalizare decembrie 2018Varianta Ocolitoare Oradea – SF finalizat – 10 km Varianta Ocolitoare Ia?i – 14 km, termen de finalizare noiembrie 2019Varianta Ocolitoare Barlad – 11 km, termen de finalizare decembrie 2018 (SEAP)Varianta Ocolitoare Timisoara Sud – 27 km, termen de finalizare 2019, (SEAP)Varianta Ocolitoare Bac?u - la profil de autostrad? - 30,7 km, termen estimat de finalizare – decembrie 2017Valea OltuluiIanuarie – decembrie – derulare lucrari zona Carligu Mic - finalizare lucrari de betonare si ridicare restrictii de trafic – 28 noiembrie 2016 deschidere circulatie pe 3 si 4 benzi (4 km) intre localitatile Lazaret si Boita – 28 noiembrie 2016 Metrou Magistrala 5Sec?iunea R?ul Doamnei – Eroilor Ianuarie – decembrie – derulare lucrari Termen de finalizare, semestul II 2017 Sec?iunea Eroilor - Pia?a Iancului In ianuarie 2017 va demara procedura de licita?ie pentru proiectare Magistrala 4 Tronsonul Gara de Nord – Lac Str?ule?tiIanuarie – decembrie 2016 – derulare lucrari Decembrie 2016 - Lucrari finalizate la sta?iile Str?ule?ti ?i LaminoruluiTermenul pentru dare in folosinta, primul trimestru din 2017In prezent, se realizeaza testarea liniilorTronsonul Gara De Nord – Gara Progresu: Termen estimativ de implementare SPF ?i SF:Procedura de achizi?ie: martie 2017Perioada de execu?ie SPF + SF: aprilie 2017 – iunie 2019Magistrala 6 – Gara de Nord – Aeroport OtopeniIanuarie 2016 – elaborare plan de actiune Februarie – aprilie 2016 – obtinere avize de la consiliul municipiului Bucuresti si Consiliul Judetean Ilfov Mai – iunie 2016 – finalizare strategie dezvoltare metrou Iunie 2016 – aprobare – Plan de Mobilitate Urbana Durabila Decembrie 2016: aprobarea indicatorilor tehnico-economici in GuvernDomeniul feroviarProiecte finalizate in 2016Reabilitare tronson Frontier? – Curtici – Arad – Km 614,185 km – mai 2016Proiect pilot semnalizare feroviar? ERTMS/ETCS nivel 2 (?n sta?iile Buftea, Peri?, Crivina pe sec?iunea Bucure?ti – Bra?ov) – iulie 2016Modernizarea/reabilitarea sta?iilor Pite?ti (mai 2016) ?i R?mnicu V?lcea (iunie 2016) Proiecte in executie cu progres fizic semnificativ in 2016Reabilitare Simeria – Sighisoara, lungime 170 km de cale ferata dubla: Simeria – Vin?u de Jos – lungime 42,7 km, progres fizic 64.59%, termen de finalizare 2018;Vin?u de Jos – Co?lariu – lungime 33,1 km, progres fizic 73,97%, termen de finalizare 2018;Mic?sasa – Co?lariu – lungime 37 km, progres fizic 96.00 %, termen de finalizare 2017;A?el – Mic?sasa – lungime 29,47 km, progres fizic 70,50%, termen de finalizare 2017;A?el – Sighi?oara – lungime 28,22 km, progres fizic 71.52%, termen de finalizare 2017;Modernizarea instala?iilor de semnalizare:Modernizare sta?iei de cale ferata T?rgu Mure? - progres fizic 90,69 %, termen de finalizare ianuarie 2017;Derulare lucrari programul national de reabilitare poduri si podete. exemplu: Podurile Dun?rene de la Borcea si Cernavoda - progres fizic 83,94 %, termen de finalizare 2017 Realizarea programelor de ?ntre?inere ?i repara?ie a c?iiIn anul 2016 a fost programata eliminarea unui num?r de 110 restrictii de viteza, prin aceste ac?iuni asiguradu-se o viteza tehnica medie de circula?ie pe re?ea de minim 70,50 Km/h, precum si cre?terea regularit??ii trenurilor.Proiecte in faza avansata de pregatire in 2016Modernizare coridor IV – Nord, Curtici- Arad – Brasov - ConstantaContract de finantare semnat pentru lucrari tronsonul Apata – Cata(sectiunea Brasov- Sighisoara), lungime de 28 km. Achizitia lucrarilor se va derula in perioada ianuarie –mai 2017.Procedura achizitie lucrari aferente tronsoanelor Brasov – Apata si Cata – Sighisoara in lungime totala de 86 km, anunt in SEAP. Achizitie lucrarilor se va derula in perioada decembrie 2016 - aprilie 2017Cu sectiunile Brasov - Sighisoara si Brasov - Predeal se inchide ultima parte a coridorului IV Curtici - Constanta, creeand premisele finalizarii intregului coridor pana in 2020. Pentru tronsonul Brasov – Predeal se va depune aplicatie de finantare in cadrul CEF pentru call-ul nr. 3 in luna februarie 2017.Modernizare coridor feroviar IV – Sud, Arad – Caransebes - Craiova – CalafatStudiul de fezabilitate pentru reabilitare Craiova-Calafat:Data publicare anunt SEAP: 20.01.2016Data deschidere oferte 05.04.2016Procedura finalizata prin raportul aprobat in data de 26.09.2016A fost depusa contestatie la CNSCSe asteapta decizia CNSCStudiu de fezabilitate pentru reabilitarea Craiova - Drobeta Turnu Severin – Caransebe?: Data publicare anunt SEAP 20.04.2016Data deschidere oferte 23.06.2016Procedura de achizitii se finalizeaza decembrie 2016Studiul de fezabilitate Arad - Timisoara – Caransebes, lungime de 155 km, este in derulare, termen de finalizare mai 2017, dupa care se lanseaza procedura de achizitie lucrari.Modernizarea liniei de cale ferat? pe tronsonul Bucure?ti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontiera (include si reconstructia podului Gradistea)Ianuarie - marie - revizuire documentatie pentru licitarea studiului de fezabilitate: Data publicare anunt SEAP: 22.04.2016Data deschidere oferte 14.07.2016Procedura de achizitii se finalizeaza decembrie 2016Linia de cale ferat? Bucure?ti Nord – Aeroport Interna?ional Henri Coand? Bucure?ti Ianuarie – februarie 2016 : elaborarea planului de reparatie si achizitie pentru tronsonul Bucuresti – OtopeniMartie - aprilie 2016: - achizitie materiale si servicii pentru programul de reparatii Mai – noiembrie 2016: efectuare lucrari de reparatii Revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru continuarea programului de modernizare:Documentatia de atribuire a fost validata in SEAP in 26.10.2016Deschiderea ofertelor programata in data de 05.12.2016Proiectul tehnic si executia lucrarilor va fi facuta in regie proprie de CFRElectrificarea ?i reabilitarea liniei CF Cluj Napoca-Oradea-Episcopia BihorStudiu de Fezabilitate:Licitatie finalizata, in contestatieSe asteapta decizia CNCSReabilitarea liniei CF km 614 – Gurasada – Simeria, 144 km.Achizitie lucrari in derulareLotul 2a “km 614 – Barzava” si lotul 2b “Barzava – Ilteu” procedura finalizata, contestata. Prin decizia Curtii de Apel se reevalueaza ofertele. Procedura va fi finalizata in decembrie 2016Lotul 2c “Ilteu – Gurasada”, procedura contestata in reevaluare, se finalizeaza decembrie 2016Lotul 3 “Gurasada – Simeria” procedura finalizata, in contestatie, se asteapta decizia CNCSCFR Calatori Fa?? de 2015, parcul activ de vagoane al CFR C?l?tori a crescut cu peste 20%, de la 884 vagoane la aproximativ 1200, prin programul de reparatii cu fonduri proprii.Moderniz?ri vagoane: 15 vagoane ?n care condi?iile de confort sunt la standarde europene, se afl? ?n compunerea trenurilor din actual Mers al trenurilor.Repara?ii vagoane: 445 vagoane de c?l?tori (vagoane clas?, vagoane de dormit, cu?ete, bar bistro, etc.) au fost supuse unor repara?ii planificate. Programul de repara?ii planificate se deruleaz? lunar ?i va continua ?i ?n 2017.Repara?ii automotoare S?geata Albastr?: 40 unit??i automotoare S?geata Albastr? au reintrat ?n parcul activ prin repara?ii capitale finalizate, iar la acest moment, ?nc? 12 unit??i se afl? ?n repara?ii. Programul de repara?ii va continua ?i ?n 2017, p?n? la repunerea ?n circula?ie a ?ntregului parc de automotoare S?geata Albastr?. Repara?ii locomotive: 11 locomotive electrice ?i diesel-electrice au ie?it de la repara?ii complexe (RR), iar alte 5 locomotive sunt ?n fabric? pentru acela?i tip de repara?ii. La acestea se adaug? 5 unit??i GM ?i 1 LDH, un num?r de 9 GM-uri fiind deja furnizate.Prin continuarea ?i finalizarea unor asemenea proiecte cre?te calitatea serviciilor ?n transportul c?l?torilor pe calea ferat?, condi?ie obligatorie impus? de regulamentele din legisla?ia european? ?n vigoare conform c?reia trebuie s? ne aliniem standardelor oferite de administra?iile feroviare europene.Tren prob? realizare leg?tur? feroviar? pe centura Bucure?tiuluiProiectul inelului feroviar de 68 km din jurul Bucurestiului are trei etape de implementare. S-au realizat mai multe simul?ri pentru demararea proiectului "leg?tura feroviar? cu localit??ile de pe centura Bucure?tiului" Prin degajarea traficului urban, acest proiect aduce ?n Rom?nia conceptul de tren "regio urban", tren care opereaz? pentru capital? ?i deserve?te at?t locuitorii s?i, c?t ?i locuitorii localit??ilor limitrofe.Wi fi in trenuri - proiect pilot pentru 4 trenuri modernizate Trenurile Soarelui 2016 + trenurile cu viteza sporita 160 km/h?n sezonul estival 2016 ?n programul Trenurile Soarelui au fost incluse peste 40 de trenuri, care au transportat peste 1,2 milioane de pasageri, ?n cre?tere cu 20% fa?? de anul trecut. CFR C?l?tori a preg?tit un program special de trenuri pentru ca toate regiunile ??rii s? poat? fi conectate cu destina?iile de vacan?? cele mai c?utate ?n perioada verii, cu tarife accesibile tuturor categoriilor de pasageri.Adaptarea capacit??ii de transport la cererea pasagerilor, ?n anumite perioadeSuplimentarea circula?iei cu ocazia s?rb?torilor de Pa?ti ?i a minivacan?ei de 1 Mai, Rusalii, Sf. Maria, Sf. Paraschieva, ?Litoralul pentru to?i”, etc. ?n anumite perioade ale anului au circulat trenuri suplimentare sau cele existente au fost suplimentate cu vagoane pentru preluarea fluxului de pasageri spre/dinspre diverse destina?ii turistice.Revenire trenuri CFR C?l?tori ?n toat? ?araCFR C?l?tori a men?inut ?n circula?ie trenuri ?n zonele r?mase izolate ?n absen?a transportului feroviar, deoarece este deosebit de important? asigurarea leg?turilor feroviare pentru naveti?ti, elevi ?i studen?i ?i, nu ?n ultimul r?nd, pentru turi?ti.Proiecte lansateLeg?tura feroviar? Gara de Nord - Aeroport OtopeniPe sec?iunea Gara de Nord - Sta?ia CF Od?ile (17 km), linia exist? ?i este operabil?, necesit? doar reabilitare ?i electrificare. Pe sectorul Od?ile - Aeroport Otopeni (2,3 km), proiectul prevede construc?ia unei noi linii ferate (regie proprie CFR Infrastructura), ?mpreun? cu terminalul feroviar ?n apropiere de terminalul sosiri al aeroportului. Durata de implementare este de 18 luni: octombrie 2016 - aprilie 2018.Centura feroviar? a Municipiului Bucure?ti:etapa I: Leg?tura feroviar? Bucure?ti Nord - Domne?ti - Progresu (centura feroviar? – vest) ?i Bucure?ti Nord - B?neasa - Pantelimon (centura feroviar? – nord). Cele dou? trasee pot fi operabile ?n luna februarie 2017, dup? lucr?rile executate de CFR Infrastructur? ?n regie proprie etapa a II-a: conexiunea feroviar? cu re?eaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei ?i Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finaliz?rii acestei etape este sf?r?itul anului 2017, iar costurile se ridic? la aproximativ 5 mil. euro. etapa a III-a: leg?tura feroviar? Progresu - Pantelimon - Bucure?ti Nord (centura feroviar? est), precum ?i reabilitarea g?rilor ?i a punctelor de oprire. Aceast? faz? presupune o serie de lucr?ri mai ample, ce vor fi realizate de CFR Infrastructur? p?n? ?n luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 mil. euro. TAROMServicii de consultanta strategicaA fost demarata procedura de achizitie de servicii de consultanta strategica si consultanta in restructurarea operationala si financiara a companiei TAROM, Consultantul va elabora Strategia de restructurare TAROM si va intocmi Planul de Implementare a Strategiei de Restructurare. Inlocuirea in operare a aeronavelor Airbus 310 – 325A fost facuta o analiza in vederea eficientizarii costurilor din operare, in urma careia s-a decis oprirea de la zbor a celor doua aeronave A310 in luna septembrie respectiv octombrie 2016. De asemenea, s-a efectuat o analiza a rutelor operate de TAROM in sezonul de iarna 2016-2017, luandu-se decizia suspendarii/anularii rutelor care generau cele mai mari pierderiAu fost intreprinse demersuri pentru inlocuirea celor 2 aeronave A310 cu alte doua aeronave in leasing operational de tip Airbus 320 sau Boeing 737-800, pentru a complete flota TAROM incepand cu sezonul de vara 2017. Au fost solicitate oferte in piata, la acest moment fiind identificati 3 lessori care au ofertat avioane conform specificatiilor stabilite de compania TAROM. TAROM va continua negocierile cu acesti lessori.De asemenea, au fost purtate discutii pentru reinnoirea flotei si omogenizarea acesteia cu cei doi producatori BOEING si AIRBUS. Actiuni comerciale revizuirea politicilor comerciale practicate in relatia cu agentii de turism, pe pietele externe si interne, eliminarea unor contracte de comisionare si moduri de lucru neoportune in relatiile cu acestia si pregatirea pentru implementarea unei noi abordari in 2017mentinerea vanzarilor pe un trend de crestere fata de anul 2015 (+2% la 11 luni)pregatirea unei prime etape de restructurare a Directiei Comerciale, vizand organizarea la nivel central, cu implementare dupa obtinerea aprobarii Consiliului de Administratie. In etapele urmatoare este vizata situatia agentiilor externe si a agentiilor interneDirectie Tehnica a fost reorganizata:flexibilizarea structurii organizatorice, astfel ?nc?t s? r?spund? ?n timp real ?i cu eficien?? sporit? nevoilor de business, reduc?nd ?nt?rzierile din motive tehnice ?n exploatarea aeronavelor ?i asigur?nd ie?irea la timp a aeronavelor din lucr?rile planificate la hangar;utilizarea eficient? a personalului calificat existent, astfel ?nc?t s? fie acoperit necesarul de manoper? pentru a asigura desf??urarea activit??ilor specifice ?ntre?inerii aeronavelor la linie ?i hangar;asigurarea continuit??ii lucr?rilor de ?ntre?inere aeronave;dezvoltarea capabilit??ilor de ?ntre?inere a aeronavelor ?i repara?iei de componente de aeronave ?n vederea reducerii semnificative a costurilor de ?ntre?inere a aeronavelor din flota Companiei TAROM ?i aducerea de venituri din servicii de repara?ii aeronave si componente prestate pentru companii ter?e.Infiintarea:Maintenance Control Centre (MCC), un departament pe care il au majoritatea companiilor aeriene si care reprezinta interfata intre echipajele de zbor si Departamentul Tehnic. MCC ofera asistenta tehnica pentru rectificarea defectelor aparute in operare, tehnicienilor care lucreaza la avioane;Biroul AOG (Aircraft on Ground), cu rolul de a asista in regim 24/7 comenzile de piese de schimb, facand astfel posibila scurtarea intervalului in care, avioanele cu defecte, asteapta sosirea pieselor de schimb. Direc?ia naval?Definirea unei noi abordari la nivelul ministerului fata de documentul strategic al Portului Constanta, prin identificarea unor linii strategice mai clare, care s? cuprind? actiuni concrete, structurate pe obiectivele principale propuse a se realiza, av?nd ?n vedere misiunea urm?rit?: portul Constan?a trebuie s? fie poart? a Uniunii Europene realizat? la nivelul ministerului, planurile de ac?iune urm?rite fiind ?n corelare cu rezultatele ?nt?lnirilor dintre conducerea MT ?i omologi din statele din Caucaz, Asia Central? ?i Asia de Sud)Demersuri pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunare 365 zile /an. Existand probleme pe sectorul comun rom?no-bulgar, partea bulgar? refuz?nd s?-?i ?ndeplineasc? obliga?iile ce decurg din conven?iile ?i acordurile interna?ionale referitoare la navigabilitatea pe Dun?re, s-au facut demersuri importante pentru obtinerea acordului partii Bulgare de a intervenii in sectorul care intra in responsabilitatea acesteia, cat si pentru a asigura fondurile necesare in acest sens lToate proiectele ce vizeaz? sectorul naval depuse ?n anul 2016 la cel de-al doilea apel de proiecte pe CEF au ob?inut finan?area:Proiectul SWIM – achizi?ie complex dragaj ?i finan?area aferent? timp de doi ani a lucr?rilor de dragaj pentru ?nl?turarea punctelor critice de pe Dun?re;Proiectul PROTECT infrastructur? – realizare infrastructur? dedicat? de acostare – cheu vertical + platform? pentru facilit??i de colectare, stocare ?i tratare ape uzate, ?n portul Constan?a;Proiectul PROTECT suprastructur? - modernizarea infrastructurii ?i protec?ia mediului ?n portul Constan?a – amenajare suprastructur? platform? (echipamente + utilit??i) pentru servicii conexe navelor tehnice;Platform? multimodal? Gala?i – ?nl?turarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente ?i asigurarea conexiunilor lips? pentru re?eaua centrala Rhin – Dunare/Alpi (finan?are par?ial? CEF).A fost finalizat? FAZA I a proiectului ”Modernizare Ecluze. Echipamente ?i instala?ii” - Lucr?ri aferente instala?iilor ecluzelor Agigea, Ovidiu, Cernavoda.MINISTERUL FONDURILOR EUROPENEGuvernan?a fondurilor europene – noiembrie 2015-decembrie 2016 Ne-am asumat ?n aceast? perioad? eliminarea blocajelor ?n implementarea programelor europene, cre?terea absorb?iei ?i calit??ii proiectelor finan?ate. Ne-am angajat s? finaliz?m implementarea programelor aferente perioadei 2007-2013 ?i s? lans?m toate programele opera?ionale din perioada 2014-2020.Aceste obiective din Programul de Guvernare au fost realizate ?n cursul anului 2016.Am stabilit priorit??i clarePriorit??ile noastre au urmat aceste angajamente, iar m?surile promovate de noi au vizat ?nchiderea cu succes a perioadei anterioare de programare, progresul ?n ceea ce prive?te desemnarea sistemelor de management ?i control (autorit??i de management), realizarea c?t mai multor condi?ionalit??i ex-ante, lansarea efectiv? a tuturor programelor opera?ionale pentru perioada 2014-2020 ?i, ca prioritate orizontal?, consolidarea capacit??ii Ministerului Fondurilor Europene.Am adus seriozitate, transparen?? ?i preocupare pentru impact ?n sistemul fondurilor europenePrincipiile noastre care au ghidat managementul tuturor activit??ilor sunt seriozitate fa?? de partenerii europeni, de colegii din administra?ie sau fa?? de beneficiari – f?r? promisiuni de?arte ?i respect?ndu-ne angajamentele asumate; transparen?? – fondurile europene sunt fonduri publice ?i, at?t procedurile de gestionare, c?t ?i rezultatele directe ob?inute trebuie s? fie publice; precum ?i o focalizare a interven?iilor c?tre un impact real – cu alte cuvinte, finan??m din fonduri europene politici ?i m?suri clare ?i coerente care s? produc? o schimbare real? la nivelul beneficiarilor. Peste 7 miliarde de euro de la Comisia Europeana adu?i ?n ?ar? ?n 2016O privire de ansamblu asupra execu?iei bugetare arat? c? am reu?it anul acesta s? aducem ?n ?ar? 7,23 miliarde de euro de la Comisia European?, din care aproape 2,5 miliarde aferente perioadei actuale de programare. 2007-20132014-2020TotalFonduri structurale ?i de coeziune3.693,32636,044.329,36Fonduri pentru dezvoltare rural? ?i pescuit (FEADR, FEP, FEPAM)522,29374,95897,24Fondul European pentru Garantare Agricol? (FEGA)269,341.184,461.453,80Altele47,11296,06343,17Total4.532,062.491,517.023,57Recunoa?tem importan?a unei evalu?ri corecte a activit??ii guvernamentaleRaportul de fa?? prezint? sintetic principalele rezultate ob?inute ?n cele cinci zone prioritare precum ?i c?teva recomand?ri pentru activit??i imediate, care au fost ini?iate ?i, ?n opinia noastr?, ar trebui continuate ?n perioada urm?toare. Acest raport reprezint? o evaluare onest? a activit??ii Ministerului Fondurilor Europene ?n mandatul Guvernului Ciolo?, punct?nd principalele realiz?ri ?i subliniind domeniile unde am pus bazele pentru o nou? abordare ?n planificarea ?i utilizarea fondurilor europene. Toate m?surile pe care le-am luat ?n acest an au fost exclusiv ?n interesul cet??enilor. Unele lucruri am reu?it s? le finaliz?m, pentru altele am facut pa?i ireversibili iar o serie de m?suri au fost demarate. Sper?m s? poata fi continuate ?n beneficiul societ??ii rom?ne?ti.?nchiderea perioadei 2007-2013Am crescut rata de absorb?ie a fondurilor europene cu peste 20%, de la 58,67% ?n 2015 la 81,73% ?n prezent pentru perioada 2007-2013 ?i am adus ?n ?ar? peste 4 miliarde de euroAm consolidat cadrul institu?ional pentru realizarea procesului de ?nchidere?n contextul cadrului legislativ existent, am dezvoltat ?i aplicat un sistem care asigur? o monitorizare constant? ?i ?ndeaproape a procesului de ?nchidere, sub coordonarea direct? a Ministerului Fondurilor Europene, astfel ?nc?t s? se asigure respectarea termenului prev?zut de reglement?rile europene. Comisia European? dezangajeaz? automat acea parte din fonduri pentru care nu s-a primit documenta?ia final? pentru ?nchidere p?n? ?n data de 31 martie 2017.Grupul de lucru interinstitu?ional ?nfiin?at, format din conducerile autorit??ilor de management ?i organismelor intermediare, autoritatea de certificare ?i autoritatea de audit, a analizat periodic stadiul realiz?rii calendarului pentru procesul de ?nchidere. Prin intermediul sistemului de monitorizare dezvoltat, precum ?i ca urmare a reuniunilor periodice, at?t tematice, pe categorii de fonduri/programe opera?ionale, c?t ?i generale, la nivelul tuturor autorit??ilor de management, s-au stabilit m?surile corective necesare pentru evitarea blocajelor ?i pentru recuperarea ?nt?rzierilor.Cadrul dezvoltat pentru derularea procesului de ?nchidere a permis stabilirea unui echilibru optim ?ntre volumul proiectelor fazate ?i a celor declarate nefunc?ionale, astfel s? poat? fi asigurat? o utilizare c?t mai mare a fondurilor europene, at?t a celor alocate pentru perioada anterioar? de programare, c?t ?i a celor aferente perioadei 2014-2020.Am crescut semnificativ rata de absorb?ie a fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013La momentul prelu?rii guvern?rii, rata absorb?iei pentru perioada anterioar? de programare (2007-2013) era 58,67%. Eforturile intense ?i cadrul institu?ional creat au permis cre?terea ratei de absorb?ie p?n? la 81,73% la data de 15 decembrie 2016.?ntr-o perioad? de 13 luni de guvernare, prin eforturi continue ?i sus?inute ?i un model de lucru bazat pe profesionalism, am reu?it s? recuper?m ?nt?rzierile ?nregistrate ?n perioada anterioar?, transmi??nd c?tre Comisa European? cereri de plat? ?n valoare total? de 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezint? aproximativ 28% din ?ntreaga sum? declarat? c?tre Comisie ?n perioada 2007 – noiembrie isia European? a rambursat ?n aceast? perioad? de guvernare 4,2 miliarde de euro, reprezent?nd aproximativ 28% din ?ntreaga sum? primit? de la Comisie ?n perioada 2007 – noiembrie 2016.Considera?ii pentru viitorul guvernAt?t cadrul legislativ, c?t ?i cadrul institu?ional sunt definite ?i stabile, astfel ?nc?t procesul de ?nchidere a programelor opera?ionale aferente perioadei de programare 2007-2013 s? poat? fi finalizat ?n prima parte a anului 2017. Este astfel necesar? transmiterea c?tre Comisia European? a documenta?iei finale cuprinz?nd pachetul de ?nchidere p?n? la data de 31 martie 2017, pentru a evita eventuale corec?ii financiare ?i reducerea actualei rate de absorb?ie.De asemenea, pentru evitarea corec?iilor financiare ?i a eventualelor pierderi de fonduri, este necesar? continuarea ?i respectiv finalizarea proiectelor fazate (fonduri europene) ?i a proiectelor nefunc?ionale (buget de stat), acestea din urm? fiind imperios necesar a fi finalizate ?i ?n uz p?n? la data de 31 martie 2019.DesemnareAm pus bazele unui sistem viabil pentru gestionarea fondurilor europene. Am desemnat 3 Autorit??i de Management ?i am salvat 50 de milioane euroAm elaborat un cadru normativ ?i procedural coerent pentru gestionarea fondurilor europeneAm stabilit cadrul optim pentru definirea sistemelor de management ?i control pentru perioada de programare 2014-2020. Am ob?inut acreditarea pentru o parte din autorit??ile de management. Sistemul este preg?tit, iar ?n prima parte a anului 2017 urmeaz? transmiterea c?tre Autoritatea de Audit a ultimelor pachete de desemnare pentru celelalte autorit??i de management.Un cadru institu?ional adecvat care s? asigure un sistem de management ?i control riguros pentru gestionarea fondurilor europene presupune identificarea clar? a entit??ilor implicate. Am actualizat ?i ?mbun?t??it, astfel, cadrul legislativ necesar, care asigur? o mai bun? coordonare ?ntre entit??ile relevante. Hot?r?rea de Guvern nr.398/2015 ?i Ordonan?a de Urgen?? nr.40/2015 sunt doar o parte din acestea.Am intensificat activitatea de elaborare a procedurilor ?i mecanismelor autorit??ilor de management pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020. Avem proceduri mai clare, corelate, care au ?n vedere at?t o structur? organizatoric? adecvat?, c?t ?i preluarea lec?iilor ?nv??ate din perioada anterioar? ?i evitarea erorilor care au dus la corec?ii financiare importante. Claritatea ?i coordonarea adecvat? au fost principiile cheie care au stat la baza acestui proces de construc?ie.Am deblocat ?nt?rzierile nepermise generate de lipsa unui sistem informatic viabilPentru a evita ?nt?rzierile ?nregistrate de la ?nceputul acestei perioade de programare ?n definirea sistemelor de management ?i control, am decis utilizarea temporar? a vechiului sistem informatic actualizat ?n vederea desemn?rii pentru o parte de autorit??ile de management. Desemnarea acestora va aduce ?n ?ar? peste 1 miliard de euro de la Comisia European? ?n primul semestru al anului 2017. Am g?sit ?nt?rzieri foarte mari ?n dezvoltarea sistemului informatic cerut de reglement?rile europene pentru aceast? perioad? de programare, am identificat solu?ii alternative pentru a evita blocajul, dar am continuat intensiv dezvoltarea noului sistem informatic. ?ntr-un an am dezvoltat 3 din modulele care reflect? etapele de gestionare a programelor opera?ionale, respectiv lansare apeluri de proiecte, elaborare ?i transmitere proiecte, evaluare ?i selec?ie proiecte, acestea fiind deja utilizate de toate autorit??ile de management. Alte 2 module sunt ?ntr-un stadiu avansat de dezvoltare, respectiv contractarea proiectelor ?i achizi?iile publice. Pentru celelalte module necesare ?n gestionarea programelor opera?ionale, cerin?ele de dezvoltare se afl? ?ntr-un grad foarte avansat de elaborare. O munc? asidu?, pe care o l?s?m, pe baze deja solid a?ezate, spre a fi continuat? ?n anul urm?tor.Am stabilit roluri ?i responsabilit??i clare pentru gestionarea fondurilor europeneLec?iile ?nv??ate ?i experien?a administr?rii fondurilor ?n perioada anterioar? de programare au stat la baza procesului de evaluare a entit??ilor implicate cu rol de organism intermediar. Am evaluat capacitatea acestora, modul ?n care ?i-au ?ndeplinit rolurile ?i atribu?iile ?n perioada anterioar? ?i astfel l?s?m ?n urm? o structur? organizatoric? coerent?, care va asigura o gestionare eficient? a fondurilor europene ?n aceast? perioad? de programare. Pentru definirea unor sisteme de management ?i control solide care s? asigure o implementare eficient? a fondurilor europene, am definit clar rolurile ?i atribu?iile organismelor intermediare, precum ?i modalitatea de coordonare a acestora de c?tre autorit??ile de management, prin ?ncheierea ?i revizuirea acordurilor de delegare de func?ii care asigur? premisele necesare pentru o coordonare general? ?i o abordare unitar? ?n gestionarea fondurilor europene. Am ?nt?rit capacitatea de coordonare a gestion?rii fondurilor europene ?i am asigurat apropierea de nivelul local, nivelul concret de implementare a proiectelor finan?ate, prin consolidarea reprezent?rii autorit??ilor de management ?n teritoriu. Utiliz?m experien?a entit??ilor care au avut rol de organisme intermediare la nivel teritorial pentru unele programe opera?ionale ?n perioada anterioar? de programare (infrastructura de mediu, dezvoltarea resurselor umane), integr?ndu-le ?n structura autorit??ilor de management desemnate pentru 2014-2020.Avem, prin urmare, entit??i, roluri ?i atribu?ii care au ?n vedere structura fiec?rui program opera?ional ?n parte ?i asigur? o mai bun? coordonare pentru gestionarea optim? a fondurilor europene ?n aceast? perioad? de programare, un sistem de management ?i control solid, coerent ?i orientat spre o utilizare eficient? ?i cu impact real a fondurilor europene.Am instituit mecanisme de cooperare interinstitu?ional? ?n interesul beneficiarilorUn sistem de management ?i control eficient presupune ?i existen?a unei coordon?ri adecvate ?ntre toate autorit??ile cu rol relevant ?n gestionarea riguroas? a fondurilor. Am definit ?i ?ncheiat astfel protocoale de colaborare cu diferite entit??i din sistem ceea ce permite o simplificare real? a procedurilor ?n raport cu beneficiarii (protocol de colaborare cu ANAF pentru furnizarea direct? c?tre autorit??ile de management a informa?iilor privind beneficiarii).Am ac?ionat ?n sensul asigur?rii unei utiliz?ri riguroase ?i eficiente a fondurilor europene, utiliz?nd lec?iile ?nv??ate, experien?a ?i expertiza institu?iilor din sistemul public. Una din principalele probleme care a generat corec?ii financiare semnificative ?n perioada anterioar? de programare a fost reprezentat? de achizi?iile publice. Prevenim repetarea acestor erori printr-o coordonare mai bun? ?ntre autorit??ile implicate, asigur?ndu-se o verificare unitar? a achizi?iilor publice ca urmare a protocolului ?ncheiat cu Autoritatea Na?ional? pentru Achizi?ii Publice (ex. acelea?i liste de verificare vor fi utilizate de autorit??ile de management, ANAP, Autoritatea de Audit).Am desemnat 3 Autorit??i de Management ?n anul 2016?n acest an au fost desemnate dou? autorit??i de management care gestioneaz? programe de cooperare transfrontalier? – Autoritatea de Management pentru Programul IPA de Cooperare Transfrontalier? Rom?nia-Republica Serbia 2014-2020 ?i Autoritatea de Management pentru Programul de Cooperare Transfrontalier? INTERREG V-A Rom?nia-Bulgaria. ?ntregul proces de construc?ie pentru definirea sistemelor de management ?i control a permis, de asemenea, acreditarea autorit??ii de management pentru Programul Opera?ional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Am reu?it astfel s? avem prima cerere de plat? transmis? c?tre Comisia European? ?i s? evit?m returnarea sumei de aproximativ 50 milioane de euro. Considera?ii pentru viitorul guvernCadrul de gestionare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 este dezvoltat ?i a?ezat ?ntr-un mod coerent, cu structuri clar identificate, roluri bine definite ?i coordonarea asigurat?. Suplimentar fa?? de cele 3 autorit??i de management deja acreditate, pentru majoritatea programelor opera?ionale este necesar? finalizarea ultimelor detalii de con?inut aferente sistemelor de management ?i control ?i transmiterea ?n primele luni ale anului 2017 a documenta?iei ?n vederea acredit?rii autorit??ilor de management.Au fost stabilite cerin?ele ?i detaliile de dezvoltare, au fost finalizate, testate ?i puse ?n utilizare o parte din modulele necesare, au fost clarificate rolurile ?i responsabilit??ile, dar ?i suplimentate semnificativ structurile suport care asigur? dezvoltarea sistemului informatic. Toate acestea permit finalizarea dezvolt?rii sistemului informatic necesar pentru gestionarea fondurilor europene ?n prima jum?tate a anului 2017.Condi?ionalit??i ex-anteAm deblocat o situa?ie ce p?rea f?r? speran??, am introdus un sistem de coordonare clar ?i am promovat m?suri de reform? structural? am?nate de ani de zile. Evit?m astfel riscul unei suspend?ri a pl??ilor care s? afecteze toate programele opera?ionale Condi?ionalit??ile ex-ante - un nou mecanism comunitar pentru promovarea reformelor la nivelul statelor membrePrin Acordul de Parteneriat 2014-2020, Rom?nia a asumat finan?area tuturor obiectivelor tematice stabilite prin Regulamentul (UE) nr.1303/2013, ceea ce a impus aplicarea tuturor celor 36 de condi?ionalit??i ex-ante men?ionate de acela?i regulament pentru a garanta existen?a condi?iilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace ?i eficient? a sprijinului financiar nerambursabil acordat de Uniunea European?. Nefinalizarea unor ac?iuni menite s? duc? la ?ndeplinirea unei condi?ionalit??i p?n? la 31 decembrie 2016 poate constitui un motiv de suspendare a pl??ilor intermediare. Aceasta suspendare total? sau par?ial? a pl??ilor este sanc?iunea direct? aplicat? de Comisie pentru statele membre care nu fac dovada realiz?rii condi?ionalit??ilor ex-ante asumate. La momentul aprob?rii Acordului de Parteneriat ?i programelor opera?ionale erau ?ndeplinite 11 condi?ionalit??i, respectiv cele referitoare la promovarea spiritului antreprenorial (3.1); eficien?? ?n utilizarea energiei (4.1); cogenerare energie termic? ?i electric? (4.2); energie din surse regenerabile (4.3); stocare ?i transport energie electric? (7.4); deschiderea unei afaceri (8.2); adaptarea la schimb?ri a lucr?torilor, ?ntreprinderilor ?i antreprenorilor (8.5); incluziunea romilor (9.2); antidiscriminare (G1); egalitate de gen (G2); invaliditate (G3).Pentru restul de 25 de condi?ionalit??i ne?ndeplinite la acel moment, guvernul anterior a asumat implementarea unor planuri de ac?iuni complexe, planuri care au fost incluse ?n documentele de programare 2014-2020.Am preluat o situa?ie critic? - nici o alt? condi?ionalitate nu era ?ndeplinit?, nu aveam un mecanism de coordonare ?i nu beneficiam de ?ncrederea partenerilor de la nivel comunitarLa momentul prelu?rii guvern?rii nici una din cele 25 de condi?ionalit??i nu avea perspective clare de a fi realizat?, nu aveam un mecanism national de coordonare a reformelor conexe condi?ionalit??ilor sau un proces clar de negociere cu Comisia European?.Am deblocat situa?ia ?i ne-am rec??tigat credibilitateaMinisterul Fondurilor Europene ?i-a asumat rolul de coordonator, am institutit un mecanism s?pt?m?nal de urm?rire a realiz?rii condi?ionalit??ilor ex-ante, am prioritizat interven?iile legislative pentru ?ndeplinirea acestora, am alocat asisten?a tehnic? pentru sprijinirea institu?iilor publice care aveau nevoie ?i am introdus un sistem unitar de negociere cu Comisia European?. Am organizat reuniuni lunare bilaterale cu Comisia dedicate progresului ?n realizarea condi?ionalit??ilor ex-ante.Am stabilit cu Comisia European? ca evaluarea ?ndeplinirii condi?ionalit??ilor s? utilizeze criteriul ireversibilit??ii ac?iunilor ?ntreprinse ?n implementarea politicilor publice vizate de condi?ionalit??i ?i am oferit argumente solide pentru ridicarea acestora. Acolo unde sunt necesare ac?iuni de continuare ?n 2017 am asumat planuri de m?suri prioritare clare care atest? f?r? echivoc finalizarea acestora. Am aprobat anul acesta peste 30 de acte normative pentru realizarea condi?ionalit??ilor 5 proiecte de lege4 Ordonan?e de urgen??18 Hot?r?ri de Guvern3 ordine de ministruAm ?nchis 9 condi?ionalit??i ?i am agreat ridicarea altor 11Pe parcursul anului 2016, urmare a unor eforturi conjugate ale autorit??ilor publice implicate am ?nregistrat progrese semnificative, dup? cum urmeaz?:9 condi?ionalit??i au fost ridicate de c?tre CE, respectiv cele referitoare la reducerea s?r?ciei (9.1), educa?ie (p?r?sirea timpurie a ?colii (10.1), ?nv???m?ntul superior (10.2), ?nv??area pe tot parcursul vie?ii (10.3) ?i existen?a unui cadru strategic de politic? na?ional? sau regional? pentru cre?terea calit??ii ?i eficien?ei sistemelor de educa?ie ?i formare profesional? (10.4), ocupare (politici active ?n domeniul pie?ei for?ei de munc? (8.1), institu?iile pie?ei for?ei de munc? (8.3) ?i existen?a unui cadru politic strategic pentru promovarea ocup?rii for?ei de munc? ?n r?ndul tinerilor (8.6) ?i ajutor de stat (G5).11 condi?ionalit??i au fost agreate cu reprezentan?ii Comisiei Europene ?i sunt acum ?n consultarea formal?/informal? de la nivel comunitar 7 condi?ionalit??i au autoevalu?rile na?ionale agreate cu CE ?i transmise oficial prin SFC - agenda digital? (2.1) infrastructura NGN (2.2), managementul riscurilor (5.1), sectorul de ap? (6.1), ?mb?tr?nirea activ? (8.4), legisla?ia de mediu privind EIA/SEA (G6) ?i Indicatori (G7), exist?nd premise clare ca ?n perioada imediat urm?toare acestea s? fie considerate ?ndeplinite de c?tre CE. 4 condi?ionalit??i au autoevalu?rile na?ionale obiect al unor consult?ri finale cu CE - CDI (1.1, 1.2), Administra?ie public? (11), s?n?tate (9.3), urm?nd ca ?n p?n? la 31 decembrie a.c. s? fie transmise oficial prin SFC.Pentru 5 condi?ionalit??i complexe am negociat planuri de ac?iuni prioritare care s? conduc? la ?ndeplinirea lor ?n prima jumatate a anului 2017Am ?nt?mpinat dificult??i serioase generate de inac?iunea guvernelor anterioare pe domeniul achizi?iilor publice, managementul de?eurilor ?i transporturi. De?i situa?ia p?rea insurmontabil? (proiecte de acte normative tergiversate la nesf?r?it, lipsa acordului privind abordarea general? etc.) ?n anul 2016 am reu?it s? facem pa?i semnificativi care ne-au repozi?ionat ?n dialogul cu Comisia European? privind ridicarea acestor condi?ionalit??i. Am realizat multe din m?surile aferente acestor 5 condi?ionalit??i - Achizi?ii publice – G4; Managementul de?eurilor - 6.2 ?i Transporturi - 7.1, 7.2, 7.3 - ?i ne-am asumat planuri de ac?iuni prioritare pentru a asigura finalizarea acestora ?n prima parte a anului viitor. Mai sunt necesare eforturi suplimentare pentru ?nchiderea celor 5 condi?ionalit??i ?n 2017, a?a cum am agreatManagementul de?eurilor- a fost finalizat primul draft al Planului Na?ional de Gestionare a De?eurilor. MMAP trebuie s?-?i concentreze eforturile pentru finalizarea PNGD ?i aprobarea acestuia prin HG, dup? finalizarea procedurii SEATransport- s-a aprobat Master Planul General de Transport, s-a semnat contractul de servicii cu Metrorex ?i a fost demarata reforma sectorului feroviar prin ?nfiin?area Autorit??ii de Reform? Feroviar?. Trebuie s? se finalizeze contractele de performan?? cu CFR ?i CNAIRAchizi?ii publice- a fost aprobat? legisla?ia primar? ?i secundar?, s-au f?cut progrese semnificative ?n 2016. R?m?n c?teva m?suri de opera?ionalizat (ghid on-line, SICAP, reorganizare control ex-ante) ?i continuarea abord?rii introduse ?n acest an. A fost cea mai complex? condi?ionalitate la nivel comunitar iar abordarea Roamniei din 2016 constituie, conform CE, recomandare de bun? practica Considera?ii pentru noul guvern Respectarea termenelor asumate pentru ac?iunile de follow-up incluse ?n auto-evalu?rile na?ionale, dat fiind faptul c? ?n lunile martie – aprilie 2017 va avea loc o evaluare intermediar? la nivelul COM cu privire la condi?ionalit??i, inclusiv ?n privin?a sustenabilit??ii ac?iunilor considerate ?ndeplinite, urm?nd ca evaluarea final? pentru acestea s? aib? loc la mijlocul anului 2017. Finalizarea ?i aprobarea PNGD ?n urma evalu?rii SEA ?i a consult?rii autorit??ilor publice locale p?n? la mijlocul anului 2017. Lansare perioada de programare 2014-2020Am lansat apeluri ?n valoare total? de peste 13 miliarde de euro reprezent?nd peste 40% din alocarea financiar? pentru perioada 2014-2020. Am ?ncheiat contracte de finan?are de peste 1,5 miliarde de euroAm schimbat paradigma lans?rilor. Am construit apelurile dup? trei principii de baz?: impact, m?suri integrate, corelare cu politicile publiceAm dezvoltat pachete de m?suri integrate, ?n linie cu strategiile existente, cu Pachetul Integrat pentru Combaterea S?r?ciei, asumat de Guvern ?n februarie 2016, ?i cu m?surile legislative ?i de politici publice dezvoltate ?n acest an. Acest lucru se reflect? at?t ?n modul ?n care sunt concepute apelurile, c?t ?i ?n calendarul de lans?ri. Am schimbat paradigma utiliz?rii fondurilor europene ?i le-am direc?ionat integrat pentru acelea?i priorit??i de dezvoltare finan?ate ?i din fonduri publice.M?suri complementare din domeniile ocupare, educa?ie, s?n?tate, locuire ?i servicii sociale pot fi acum finan?ate, ?n mod complementar, prin Programul Opera?ional Capital Uman (POCU), Programul Opera?ional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) ?i Programele SEE ?i norvegiene 2014-2020. Astfel, POAD completeaz? interven?iile POCU, ?n special ?n ceea ce prive?te ajutorul material de baz? pentru cele mai vulnerabile persoane ?i familii, iar programele SEE ?i norvegiene asigur? finan?are pentru alte priorit??i sociale, educa?ionale, de s?n?tate ?i locuire care contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 ?i sunt incluse ?n Pachetul Integrat pentru Combaterea S?r?ciei.Implementarea conceptului de m?suri integrate s-a concretizat prin identificarea poten?ialelor corel?ri dintre fondurile oferite de mai multe programe opera?ionale – Programul Opera?ional Capital Uman, Programul Opera?ional Regional (POR), Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR), Programul Opera?ional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. ?n prezent este finalizat ?i ?n proces de avizare protocolul de colaborare ?ntre programele opera?ionale POCU-POR.Am lansat 59 de apeluri de proiecte, ?n valoare total? de 13 miliarde de euroAm revizuit ?i accelerat calendarul lans?rii apelurilor de proiecte ?n cadrul programelor opera?ionale aferente perioadei de programare 2014-2020, pentru a putea atinge indicatorii asuma?i de Rom?nia pentru anul 2018 ?i pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor alocate.Apelurile lansate ?n aceast? perioad? au vizat diferite priorit??i de investi?ii, respectiv:PO Infrastructur? Mare: dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare ?i de metrou, ?mbun?t??irea siguran?ei rutiere, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, infrastructura punctelor vamale, infrastructura managementului integrat al de?eurilor, dezvoltarea infrastructurii de ap? ?i ap? uzat?, protejarea ?i ?mbun?t??irea biodiversit??ii, ?mbun?t??irea sistemului de monitorizare a calit??ii aerului, ?mbun?t??irea reac?iei la dezastre, dezvoltarea infrastructurii de distribu?ie de energie din surse alternative, monitorizarea consumului de energie pentru consumatori industriali, contorizare inteligent?, infrastructura de termoficare, infrastructura de transport energie electric? ?i gaze. Astfel, 83% din alocarea financiar? pentru programul opera?ional a fost destinat? acestor apeluri lansate integral pe parcursul anului 2016.PO Regional: m?suri de sprijin pentru micro?ntreprinderi, opera?iuni consolidare cl?diri reziden?iale, conservarea, protejarea, promovarea ?i dezvoltarea patrimoniului natural ?i cultural, ac?iuni destinate ?mbun?t??irii mediului urban, revitaliz?rii ora?elor ?i reducerii polu?rii, stimularea mobilit??ii regionale prin conectarea nodurilor secundare ?i ter?iare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multi-modale, reconversia regiunilor industriale aflate ?n declin ?i sporirea accesibilit??ii ?i dezvoltarea resurselor naturale ?i culturale specifice. Astfel, 26,85% din alocarea financiar? pentru programul opera?ional a fost destinat? acestor apeluri lansate integral pe parcursul anului 2016.PO Capital Uman: interven?ii integrate ?n comunit??i marginalizate, sprijinirea antreprenoriatului social ?i a ?ntreprinderilor sociale existente, dezvoltarea antreprenoriatului prin ?nfiin?area de noi afaceri, interven?ii ?n domeniul educa?iei (facilitarea accesului la ?coal? ?i prevenirea abandonului ?colar, m?suri de cre?tere a competen?elor ?i motivare a cadrelor didactice din ?nv???m?nt, stagii de practic? pentru elevi ?i studen?i), ac?iuni de formare a profesioni?tilor din sectorul medical, m?suri integrate de dezvoltare a strategiilor de dezvoltare local? ?n mediul urban, schm? integrat? la nivel na?ional pentru ?nregistrarea ?i profilarea tinerilor NEETs. Astfel, 17,22% din alocarea financiar? pentru programul opera?ional a fost destinat? acestor apeluri lansate integral pe parcursul anului 2016. PO Competitivitate: interven?ii de cercetare, dezvoltare ?i inovare ?n domeniile specializare inteligent? ?i s?n?tate, m?suri pentru cre?terea particip?rii rom?ne?ti ?n cercetarea la nivel UE (proiectul major Extreme Light Infratructure-Nuclear Physics), crearea de sinergii cu ac?iunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene ?i alte programe CDI interna?ionale, dezvoltarea unor re?ele de centre CD, coordonate la nivel na?ional ?i racordate la re?ele europene ?i interna?ionale de profil ?i asigurarea accesului cercet?torilor, ?mbun?t??irea infrastructurii ?n band? larg? ?i a accesului la internet. Astfel, 55,33% din alocarea financiar? pentru programul opera?ional a fost destinat? acestor apeluri, at?t pentru cele lansate ?n 2015, c?t ?i pentru cele din 2016.PO Capacitate Administrativ?: cre?terea transparen?ei ?i responsabilit??ii sistemului de achizi?ii publice, cre?terea transparen?ei, eticii ?i integrit??ii ?n cadrul autorit??ilor ?i institu?iilor publice, dezvoltarea ?i implementarea de sisteme standard ?i instrumente moderne ?i eficiente de management la nivelul institu?iilor din sistemul judiciar. Astfel, 46,78% din alocarea financiar? pentru programul opera?ional a fost destinat? acestor apeluri, at?t pentru cele lansate ?n 2015, c?t ?i pentru cele din 2016.Am ?mbun?t??it dou? programe opera?ionale pentru un impact crescut la nivelul beneficiarilor finaliAm modificat POCU pentru corectarea unor erori din perioada de programare ?i introducerea unor elemente noi, care s? faciliteze absorb?ia ?i atingerea indicatorilor asuma?i pentru anul 2018, ?n condi?iile ?n care primele lans?ri au ?nceput abia ?n anul 2016. Modific?rile principale includ:Introducerea schemelor na?ionale pe Axele 1,2 ?i 3, care au ?n vedere cre?terea ocup?rii; posibilitatea finan??rii schemelor na?ionale pentru implementarea m?surilor de stimulare a ocup?rii for?ei de munc? ?i de activare/instalare/?ncadrare;Actualizarea prevederilor programului cu modific?rile din legisla?ia na?ional?, ?n special privind sistemul asigur?rilor pentru ?omaj ?i stimularea ocup?rii for?ei de munc?, precum ?i m?suri destinate tinerilor NEETs ?i lucr?torilor, cu prec?dere celor defavoriza?i;Flexibilizarea mecansimelor de implementare – eliminarea obligativit??ii beneficiarilor de a ac?iona ?n parteneriat cu angajatori;Includerea echipelor de servicii integrate pentru a asigura servicii sociale ?i medicale integrate ?n comunit??ile defavorizate. Am modificat POAD pentru a oferi un sprijin mai consistent ?i eficace celor mai defavorizate persoane din Rom?nia. P?n? acum, POAD a sprijinit ?ntre 3 ?i 4 milioane de persoane, cu alimente ?n valoare de 17 euro pe persoan?, distribuite o dat? pe an. Dat fiind num?rul mare de beneficiari, raportat la finan?area disponibil?, acest ajutor primit individual de fiecare persoan? defavorizat? este diluat, iar impactul este nesemnificativ, av?nd ?n vedere gravitatea ?i complexitatea problemelor cu care se confrunt? cele mai defavorizate persoane din Rom?nia.Av?nd ?n vedere specificul interven?iilor finan?ate de POAD ?i ?n conformitate cu Strategia na?ional? de incluziune social? ?i reducerea s?r?ciei, cu Strategia de prevenire a p?r?sirii timpurii a ?colii ?i cu Pachetul integrat pentru combaterea s?r?ciei, MFE a propus Comisiei Europene revizuirea programului, ?n vederea unei mai bune adres?ri a nevoilor celor mai defavorizate persoane din Rom?nia. Modific?rile principale includ: Extinderea categoriilor de produse oferite ?i cre?terea frecven?ei cu care se acord? acestea (mese calde, rechizite, trusouri pentru cuplurile mame-nou-n?scu?i ?n situa?ii de risc; pachete de igien? ?i ?mbr?c?minte). ?intire mai atent? a beneficiarilor, ?n a?a fel ?nc?t cele mai defavorizate persoane (?n s?r?cie extrem? sau ?n situa?ii grave de vulnerabilitate sau de criz?) s? poat? beneficia de sprijin regulat, care s? le ajute s? dep??easc? situa?ia de vulnerabilitate. Modificarea vizeaz? ad?ugarea unor categorii vulnerabile care nu au fost sprijinite ?n mod direct p?n? acum (copiii pre?colari, persoanele f?r? ad?post, mamele ?i nou-n?scu?ii ?n situa?ii de risc ?i persoanele ?n situa?ii temporare de criz?). Flexibilizarea sistemului de identificare a beneficiarilor ?i a nevoilor acestora ?i a mecanismului de distribu?ie a produselor, prin colaborare cu mai multe tipuri de organiza?ii partenere. Aceast? modificare creeaz? premisele l?rgirii gamei de servicii acordate destinatarilor finali ?i corelarea mai atent? cu schemele ?i politicile na?ionale ?n domeniul incluziunii sociale ?i educa?iei, ?i cu alte programe opera?ionale.Am pus accentul pe consultare ?i transparen?? ?n administrarea fondurilor europenePentru ghidurile publicate ?n consultare am organizat grupuri tehnice de lucru cu exper?i ?n domeniul de interven?ie al ghidurilor, formate din membri ai Comitetului de Monitorizare, reprezentan?i ai ministerelor de linie ?i altor institu?ii guvernamentale, ?i reprezentan?i ai sectorului neguvernamental, sectorului privat ?i ai partenerilor sociali.Am modificat clauzele de confiden?ialitate ale contractului de finan?are astfel ?nc?t s? se asigure accesul la datele de interes public privind proiectele finan?ate din fonduri europene ?i am publicat informa?ii referitoare la utilizarea fondurilor europene ?n perioada anterioar? de programare proiecte, beneficiari, contracte de achizi?ie, furnizori, ramburs?ri.Un num?r semnificativ de ghiduri se afl? ?n prezent elaborate ?i ?n procedur? de consultare, intern? ?i extern?, la nivelul mai multor programe opera?ionale.Am semnat contracte de finan?are pentru proiecte ?n valoare de peste 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020P?n? ?n prezent, la nivelul tuturor programelor opera?ionale am asigurat semnarea de contracte de finan?are ?n valoare total? de peste 1,5 miliarde de euro:pentru derularea interven?iilor ?n domeniul dezvolt?rii infrastructurii – 642,82 milioane euro (POIM);pentru derularea interven?iilor ?n domeniul competitivit??ii, cercet?rii, dezvolt?rii, inov?rii ?i IT – 690,72 milioane euro (POC);pentru derularea interven?iilor ?n domeniul asisten?ei tehnice, respectiv m?surilor de consolidare a capacit??ii entit??ilor implicate ?n gestionarea fondurilor europene – 62,25 milioane euro (POAT);pentru derularea interven?iilor ?n domeniul dezvolt?rii regionale – 75,37 euro (POR);pentru derularea m?surilor de consolidare a capacit??ii entit??ilro administra?iei publice – 124,26 milioane euro (POCA).Numeroase apeluri sunt ?nc? deschise, proiecte selectate, astfel ?nc?t premisele pentru semnarea unui volum semnificativ de contracte de finan?are pe parcursul anului 2017 au fost stabilite. Am asigurat astfel un pachet integrat de m?suri care asigur? premisele pentru demararea unei gestion?ri eficiente a fondurilor europene: apeluri lansate, portofoliu de proiecte ?n elaborare, suport pentru consolidarea expertizei autorit??ilor de management pentru realizarea selec?iei ?i evalu?rii proiectelor, at?t cu expertiz? intern?, c?t ?i extern?.Am fost primul stat membru care a semnat Memorandumurile de ?n?elegere pentru Granturile SEE ?i NorvegieneLa ?nceputul lunii octombrie 2016, Rom?nia a fost primul stat membru care a semnat Memorandumurile de ?n?elegere pentru acordarea granturilor SEE ?i norvegiene. Prin semnarea de c?tre Ministerul Fondurilor Europene a Memorandumurilor de ?n?elegere la data de 13 octombrie 2016, Rom?nia beneficiaz? de 502,5 milioane de euro fonduri externe nerambursabile, ceea ce reprezint? o alocare financiar? mai mare cu 60% comparativ cu cea acordat? pentru perioada 2009-2014.Considera?ii pentru viitorul guvernAv?nd apeluri deja lansate ?n valoare total? de peste 13 miliarde de euro, parte din acestea fiind ?nc? deschise ?i proiecte urm?nd a fi depuse, un num?r de proiecte deja selectate, exist? premisele necesare pentru semnarea contractelor de finan?are. Este astfel necesar? continuarea aplic?rii m?surilor integrate dezvoltate ?n actuala guvernare pentru a se asigura semnarea unui volum semnificativ de contracte de finan?are pe parcursul anului 2017.Un num?r mare de ghiduri se afl? ?n prezent ?n proces de consultare, intern? ?i extern?, pentru majoritatea programelor opera?ionale. Sunt dezvoltate, astfel, ?n grad ridicat de realizare, documentele necesare pentru lansarea altor apeluri pentru proiecte la nivelul tuturor programelor opera?ionale. Este necesar? continuarea procesului ini?iat ?n aceast? perioad?, finalizarea perioadei de consultare ?i lansarea apelurilor la nivelul tuturor programelor opera?ionale.Av?nd ?n vedere ?mbun?t??irea Programului Opera?ional pentru Ajutorrarea Persoanelor Defavorizate este necesar? continuarea procesului ?nceput de ?nt?rire a capacit??ii autorit??ii de management ?i unit??ii de implementare, ?n acord cu prevederile planului de management dezvoltat.Consolidarea capacit??iiAm reorganizat institu?ia consolid?nd structura central? ?i asigur?nd reprezentare teritorial?Promovarea unei noi abord?ri de management, orientat? spre rezultat Am dezvoltat ?i implementat abord?ri noi ?i inovatoare ?ntr-o institu?ie cu o structur? conven?ional?. Am utilizat taskforce, form?nd echipe de lucru cu durat? limitat?, reunind competen?e din ?ntreaga institu?ie pentru a se ocupa de probleme specifice (ex: elaborarea evalu?rilor na?ionale, preg?tirea ghidurilor pentru aplican?i etc.), am creat un cabinet comun pentru demnitari, ?n sensul utiliz?rii expertizei consilierilor personali de c?tre to?i demnitarii, am aplicat mobilitatea func?ionarilor publici ?n raport cu nevoile identificate la nivelul institu?iei, am creat echipe interinstitutionale, multidiciplinare, implic?nd colegi de la Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, Ministerul S?n?t??ii si Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice sau Ministerul Finan?elor Publice pentru promovarea unei abordari integrate ?n utilizarea fondurilor europene.Am optimizat structura aparatului central a Ministerului Fondurilor Europene Am modificat structura organizatoric? a aparatului central al ministerului f?r? o cre?tere a num?rului de posturi. Am ?nfiin?at structuri noi cu atribu?ii specifice precum:Direc?ia de Preg?tire ?i Urm?rire Proiecte Strategice ?n vederea coordon?rii, impulsion?rii ?i debloc?rii, dac? va fi cazul, a procesului de preg?tire ?i urm?rire a implement?rii proiectelor dezvoltate pentru domenii strategice de activitate, Direc?ia Corp Control, Antifraud? ?i Managementul Riscului av?nd ?n vedere necesitatea prevenirea fraudelor, ?mbun?t??irii activit??ii de verificare ?i aplicare unitar? a corec?iilor, precum ?i pentru o gestionare unitar? a riscurilor identificate la nivelul activit??ilor desf??urate la nivelul MFE,Serviciul Coordonare SMIS, lu?nd ?n considerare importan?a sistemelor informatice SMIS2014+ ?i My SMIS 2014 pentru procesul de gestionare a fondurilor structurale ?i de investi?ii, a c?ror func?ionalitate reprezint? o cerin?? expres? a procesului de desemnare a autorit??ilor de management implicate ?n sistemul de management ?i control al fondurilor structurale ?i de investi?ii 2014-2020. ?n vederea acceler?rii procesului de opera?ionalizare a sistemelor informatice pentru gestionarea fondurilor europene a fost numit un secretar de stat cu atribu?ii specifice ?n acest domeniu.Unitatea pentru Politici Europene de Incluziune Social? care ?ndepline?te rolurile de Punct Na?ional de Contact pentru Romi (PNCR) ?i de Punct de Contact pentru implementarea Conven?iei privind drepturile persoanelor cu dizabilit??i.Am reorganizat structuri deja existente. Am pus un accent deosebit pe reorganizarea autorit??ilor de management ?i pe consolidarea structurilor suport. Am ?nt?rit rolul de coordonare de c?tre Ministerul Fondurilor Europene a structurilor care gestioneaz? fondurile europene prin definirea clar? a func?iilor ?i atribu?iilor ce revin acestora.Am ?nt?rit reprezentarea ?n teritoriu a Ministerului Fondurilor EuropeneAm preluat la Ministerul Fondurilor Europene structurile regionale pentru implementarea Programului Opera?ional Capital Uman, respectiv cele 8 organisme intermediare regionale pentru POSDRU 2007-2013 de la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, ?nt?rind rolul Autorit??ii de Management pentru POCU la nivel regional.Am agreat cu alte institu?ii (ex: Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice ?i Ministerul Energiei) preluarea la Ministerul Fondurilor Europene a altor structuri cu rol de organism intermediar pentru consolidarea capacit??ii autorit??ilor de management.Am asigurat expertiza suplimentar? acolo unde a fost nevoie Am ?nt?rit capacitatea autorit??ilor de management ?i a beneficiarilor prin utilizarea asisten?ei oferite de institutiile financiare interna?ionale (ex: Banca European? de Investi?ii) ?i a Jaspers.Pe l?ng? sprijinul continuu oferit autorit??ilor de management, am organizat sesiuni de instruire pentru beneficiari ?n ceea ce prive?te achizi?iile publice, evaluarea impactului asupra mediului, analiza cost-beneficiu, preg?tirea proiectelor ?i a aplica?iilor de finan?are. Am identificat solu?ii pentru acoperirea deficitului de personal ?n anumite domenii de expertiz? pentru care la nivelul Ministerul Fondurilor Europene nu existau sau erau insuficien?i func?ionari cu competen?ele necesare ?n domeniu (ex: IT). Am externalizat serviciile IT pentru dezvoltarea ?i mentenan?a sistemului integrat de management SMIS 2014+/MySMIS 2014 prin dezvoltarea unor proiecte finan?ate din fonduri europene sau am utilizat expertiza func?ionarilor de la nivelul structurilor regionale.Am recrutat personal cu calific?ri ?i competen?e corespunz?toare care s? r?spund? nevoilor actuale ?i viitoare ale insitu?ieiAm organizat ?ntr-o manier? transparent? concursuri de recrutare pentru ocuparea func?iilor de conducere ?i de execu?ie vacante. Am implementat procese solide de promovare, transfer ?i deta?are la Ministerul Fondurilor Europene de func?ionari publici cu experien?? ?i competen?e care s? r?spund? nevoilor organiza?iei.Transparen??, integritate ?i profesionalismConsidera?ii pentru viitorul guvernDefinitivarea procesului de reorganizare la nivelul MFE;Adoptarea cadrului normativ pentru preluarea la Ministerul Fondurilor Europene a personalului ?i structurilor de la nivelul institu?iilor cu care s-a agreat acest lucru; Continuarea procesului de recrutare, transfer, deta?are ?i promovare de func?ionari pe acelea?i principii ale transparen?ei ?i egalit??ii de ?anse;Implementarea proiectelor dezvoltate ?n vederea utiliz?rii de expertiz? extern? pentru domenii unde MFE are deficit de competen?e ?i/sau de personal.Anexa – Fonduri europene 2016 ?n cifreAu fost ?ncasate de la Comisia European? peste 4 mld. de euro ?n urma ?nchiderii programelor opera?ionale aferente exerci?iului financiar 2007-2013:Rata absorb?iei a crescut de la 58,67% p?n? la 81,73% ?n urma ?nchiderii cu succes a programelor opera?ionale:Num?rul de apeluri lansate pentru programele opera?ionale 2014-2020 a ajuns la 69, 59 dintre acestea fiind lansate ?n 2016:?n anul 2016 au fost lansate apeluri ?n valoare de 13 mld. de euro:Implementarea programelor opera?ionale a ?nceput ?n anul 2016, c?nd au fost semnate primele contracte, ?n valoare total? de peste 1,5 mld de euro:Program Opera?ionalAlocare Financiar?Valoarea total? a contractelor de finan?are semnate p?n? la 30 octombrie 2015Contracte de finan?are semnate p?n? la21 decembrie 2016Pl??i c?tre beneficiari efectuate pan? la21 decembrie 2016Valoare total?Valoare total?Rata de contractare (%)Valoare total?Rata de plat? (%)(mil euro)(mil euro)(mil euro)PO Infrastructur? Mare11.881,710642,832,20%13,620,11%PO Competitivitate1.582,770690,7243,64%60,733,84%PO Asisten?? Tehnic?251,21062,2524,78%0,130,05%PO Regional8.131,37075,370,93%8,120,10%POIIMM100000,00%00,00%PO Capital Uman5.059,46000,00%00,00%PO Capacitate Administrativ?658,30124,2618,88%4,80,73%Execu?ia bugetar? aferent? anului 2016 prezint? la data de 30 noiembrie sume primite de la UE ?n valoare de circa 7 mld. euro:(mil. euro)2007-20132014-2020TotalFonduri Structurale ?i de Coeziune (FSC)3.693,32636,044.329,36Fonduri pentru dezvoltare rural? ?i pescuit (FEADR ?i FEP/FEPAM)522,29374,95897,24Fondul European pentru Garantare Agricol? (FEGA)269,341.184,461.453,80Altele47,11296,06343,17Total4.532,062.491,517.023,57MINISTERUL DEZVOLT?RII REGIONALE ?I ADMINISTRA?IEI PUBLICECuv?nt ?nainte “Prioritatea mandatului ce mi-a fost ?ncredin?at a fost aceea de a avea un stat mai eficient, mai ieftin ?i mai inteligent. ?n mandatul meu am urm?rit respectarea acestei viziuni ?n ?ntreaga activitate a Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice. C?nd vorbim de activitate inteligent? vorbim de planificare ?i strategie. In acest mandat au fost elaborate strategii ce vizeaz? dezvoltarea teritorial? c?t ?i strategii ce vizeaz? administra?ia public?” - viceprim-ministrul Vasile D?ncu.Principalele rezultate ale mandatuluiAdministra?ie public? inteligent?Eficien?? ?n sistemul public1.Strategia privind dezvoltarea func?iei publice 2016-2020: standarde de competen?? ?i performan??. 2.Strategia privind formarea profesional? pentru administra?ia public? 2016-2020: cre?terea calit??ii serviciului public3.Planul pentru implementarea managementului calit??ii: sisteme de management al calit??ii introduse ?n institu?iile publice4.Strategia general? de descentralizareProfesionalizare5.?nfiin?area Institutului Na?ional de Administra?ie: aprobat? ?n august 20166.Agen?ia Na?ional? a Func?ionarilor Publici: 8.055 de persoane au beneficiat de cele 551 de programe de formare sau perfec?ionare profesional? organizateAdministra?ie public? simplificat?7.Elaborarea Planului integrat pentru simplificarea procedurilor administrative8.Elaborarea Codului Administrativ – unificarea legisla?iei ?n domeniu9.Tipizate elaborate conform noului Cod Fiscal – reduse de la 127 la 75Finan?are pentru administra?ia public?10.POCA 2014-2020: 64,68% rat? de lansare, 18,9% rat? de contractare11.PODCA 2007-2013: grad de absorb?ie de 98,66%Administra?ie conectat? ?i transparent?12.Forumul Administra?iei Publice Locale– pentru intensificarea dialogului cu administra?ia public? local?13.Date deschise: 63 de seturi publicate, locul II ?n topul institu?iilor din platforma guvernamental? dedicat?Bun? guvernare14.Strategia pentru bun? guvernare ?i democra?ie15.Harta bunelor practici ?n integritateDezvoltare inteligent?Planificare strategic? eficient?16.Strategia de Dezvoltare Teritorial? a Rom?niei 2035 va orienta investi?iile viitoare privind echiparea teritoriului17.Opera?ionalizarea Observatorului Teritorial – instrument ?n implementarea SDTR 18.Zone-pilot dezvoltate cu sprijin guvernamental: zona V?ii Jiului, a Mun?ilor Apuseni ?i Nordul Moldovei19.Adoptarea Strategiei Na?ionale a Locuirii – baz? pentru cre?terea calit??ii locuirii ?i a calit??ii vie?ii ?n Rom?nia20.Delta Dun?rii se dezvolt? dup? o Strategie integrat? de dezvoltare durabil? 21.Delta Dun?rii beneficiaz? de instrumentul Investi?ii Teritoriale Integrate 22.Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dun?rii: coordarea Ariei Prioritare 3 - ?Promovarea culturii, a turismului ?i a contactelor directe ?ntre oameni23.Amenajarea spa?iului maritim: ac?iunile viitoare au fost stabiite prin adoptarea OG nr. 18/201624.Festivalului culturii urbane ?i al dezvolt?rii urbane durabile UrbanFEST: “Ora?ele se dezvolt? cu viziune, strategii integrate ?i perseveren?? ?n aplicarea lor”25.Cre?terea capacit??ii de reac?ie a autorit??ilor ?n caz de cutremurConstruire sustenabil? ?i dezvoltare durabil?26.Calitatea ?n construc?ii va cre?te ca urmare a modific?rii legisla?iei ?n domeniu27.Noi prevederi ?n domeniul urbanismului ?i autoriz?rii construc?iilor – pentru a reduce aspectele negative semnalate28.Performan?a energetic? a cl?dirilor: 160 de cl?diri publice ?n programul de auditare energetic?, 282 de cl?diri au beneficiat de lucr?ri de reabilitare termic? a fa?adelor acestora sau de reabilitare major?Programe ?i proiecte performante29.POR 2007-2013: 92,33% absorb?ie, 4.464 proiecte implementate30.POR 2007-2013, impact pozitiv asupra beneficiarilor: a adus locuri de munc?, servicii diversificate ?i de calitate mai bun?, pentru mai mul?i utilizatori31.POR 2014-2020: 31% grad de lansare32.Programul Opera?ional Ini?iativa pentru IMM-uri: 100% grad de contractare33.Ministerul, autoritate de management pentru 6 programe de cooperare teritorial? european?34.Parcuri industriale: 9 noi titluri acordate ?i un eveniment de atragere a investitorilor35.Lucr?ri de interes public sau social: 5.073 obiective contractate36.Programul de consolidare a riscului seismic: 80 de cl?diri incluse la finan?are37.Parteneriat strategic cu Republica Moldova pentru dezvoltare: finan?are nerambursabil? acordat? ?n valoare de 5,8 milioane euro.38.Agen?ia Na?ional? pentru Locuin?e: 562 de obiective finalizate ?n 2016, 33.156 de la debutul programelor39.Cadastru: lucr?ri demarate ?n 1.268 de unit??i ?n anul 2016, 5.239.152 de opera?iuni la nivel na?ional ?n anul 201640.Agen?ia Na?ional? de Cadastru va opera Registrul electronic na?ional al nomenclaturilor stradale41.Inspectoratul de Stat ?n Construc?ii: 23.000 de controale, sanc?iuni ?n valoare de 9.500.000 lei 42.Autoritatea Na?ional? De Reglementare pentru Serviciile Comunitare De Utilit??i Publice: 519 licen?e, autoriza?ii ?i avize ?n domeniu acordateAdministra?ie public? inteligent? Eficien?? ?n sistemul publicStrategia privind dezvoltarea func?iei publice 2016-2020 aprobat? de Guvern pe 8 septembrie 2016 – este esen?ial? pentru un stat mai eficient ?ntruc?t:asigur? eviden?a pentru toate posturile din sistemul public (lucru ce nu exista la nivelul Guvernului ?n momentul prelu?rii mandatului);pune bazele reorganiz?rii sistemului de carier? public?, ?n a?a fel ?nc?t func?ionarul s? fie motivat s? se perfec?ioneze (s-a dorit eliminarea conceptului de loc c?ldu? la stat f?r? performan??);genereaz? schimb?ri ?n materie de evaluare a performan?elor profesionale ?i ?n sistemul de motivare: prevede recrutarea, promovarea, evaluarea ?i salarizarea pe baz? de standarde de competen?? ?i performan??. Strategia privind formarea profesional? pentru administra?ia public? 2016-2020 aprobat? ?n 4 octombrie 2016, are principal scop cre?terea calit??ii serviciului public. Cu acest? strategie am c??tigat un cadru unitar de formare profesional? pentru:func?ionarii publici;personalul contractual;demnitarii din administra?ia public? central? ?i ale?ii locali.Pentru cre?terea eficien?ei personalului din administra?ie strategia are ca prioritate ?nfiin?area Institutului Na?ional de Administra?iei (INA).Planul pentru implementarea managementului calit??ii prevede c? fiecare institu?ie public? de nivel central ?i local va implementa, ?n perioada 2016 - 2020, sisteme de management al calit??ii (standardul ISO 9001 ?i instrumentul de autoevaluare organiza?ional? CAF ?n institu?ii publice de la nivel central ?i local). Finan?are poate fi ob?inut? din fonduri europene, prin Programul Opera?ional Capacitate Administrativ?.Strategia de reorganizare administrativ-teritorial? ?i eficientizare a activit??ii autorit??ilor administra?iei publice locale 2017 – 2020 a fost elaborat? la nivelul ministerului pentru reducerea decalajelor de dezvoltare inter ?i intra-jude?e, pentru generarea ?i implementarea cu eficien?? maxim? a politicilor publice regionale, cre?terea gradului de absorb?ie a fondurilor europene, dezvoltarea de parteneriate cu regiuni din spa?iul comunitar.Strategia a fost elaborat? ?n baza documentelor strategice asumate la nivel na?ional ?i are ?n vedere pe de o parte, constituirea unui nou palier administrativ la nivelul actualelor regiuni de dezvoltare, ?i, pe de alt? parte, o formul? cadru care cuprinde unificarea administrativ? voluntar?, asocierea intercomunitar? ?i alocarea asimetric? a competen?elor. Strategia urmeaz? s? fie supus? dezbaterii publice, aviz?rii interministeriale ?i aprob?rii prin hot?r?re de Guvern.A fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ? a teritoriului Rom?niei.Din anul 1981 ?i p?n? ?n prezent au intervenit numeroase modific?ri ale legii sus - men?ionate care nu ?ntotdeauna au fost explicite, ceea ce a dus de multe ori la interpretarea diferit? a prevederilor legale, iar ?n aceast? perioad? Legea nr. 2/1968 nu a mai fost republicat?.Proiectul red? situa?ia actualizat? a organiz?rii administrative a teritoriului Rom?nieiProfesionalizareInstitutul Na?ional de Administra?ie (INA) este institu?ie public? ?n subordinea MDRAP. INA preia de la Agen?ia Na?ional? a Func?ionarilor Publici doar acele atribu?ii ?i personalul aferent responsabil cu formarea ?i perfec?ionarea profesional? a personalului din administra?ia public?; planificarea este ca, la ?nceputul anului 2017, INA s? devin? opera?ional. Nu putem avea un stat eficient ?i de calitate far? a investi ?n preg?tirea ?i calificarea personalului exact pe domeniile specifice de activitate. Am propus un institut dedicat form?rii profesionale pentru c?, dac? vrem func?ionari califica?i la un anumit nivel, este nevoie ?i de investi?ie ?n preg?tirea lor. Este necesar ca func?ionarii s? poat? r?spunde nevoilor ?n continu? schimbare ale societ??ii ?i s? utilizeze tehnici moderne de lucru, iar singura modalitate este ca statul s? le pun? la dispozi?ie formare continu? de calitate. Ne-am propus ca la ?nceputul anului 2017, INA s? devin? opera?ional.Noutatea este c?, pe l?ng? func?ionarii publici ?i personalul contractual, ne g?ndim ?i la demnitari ?i la personalul din Cabinetele lor, care s? beneficieze de formare profesional?.Agen?ia Na?ional? a Func?ionarilor Publici ?n anul 2016, 8.055 de persoane au beneficiat de cele 551 de programe de formare sau perfec?ionare profesional? organizate prin Agen?ie.Managementul activit??ilor de func?ie public?:Nr. autorit??i ?i institu?ii publice aflate ?n eviden?? – 4363; Nr. func?ii publice aflate ?n eviden?? -165723;Nr. avize concursuri organizate -16962;Nr. avize pentru exercitare cu caracter temporar – 4520; Nr. ac?iuni de control – 59;Nr. ac?iuni ?n contencios administrativ -145;Au fost efectuate un num?r de 564.976 opera?iuni administrative ?n sistemul de eviden?? electronic? al func?iilor publice.?n decembrie 2016 a fost emis Ordinul pre?edintelui ANFP privind fundamentarea unor m?suri de eficientizare a organiz?rii ?i desf??ur?rii concursurilor de recrutare ?i promovare pentru func?ii publice de conducere locale ?i teritoriale. Acesta a fost comunicat ?i institu?iilor prefectului ?i structurilor asociative ale autorit??ilor administra?iei publice locale.?n acest sens se va ac?iona pentru: ra?ionalizarea unor avize ?i proceduri ?n vederea transfer?rii/deleg?rii unor competen?e ce apar?in ANFP c?tre institu?iile prefectului ?i autorit??ile administra?iei publice locale;elaborarea ?i prezentarea unei propuneri-cadru pentru realizarea ?i gestionarea unui sistem central integrat de eviden?? a posturilor publice la nivel na?ional (func?ii publice, de demnitate public? ?i contractuale), actualizat ?n timp real ?i care s? se constituie ?ntr-un suport decizional ?i de informare inter-institu?ional? pentru politica public? de resurse umane, la nivelul Guvernului, care exercit? conducerea general? a administra?iei publice;Administra?ie public? simplificat??n acest sens, ?n anul 2016 ministerul a elaborat:Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative are ?n vedere eliminarea etapelor/ documentelor la care administra?ia poate renun?a sau pe care la poate ob?ine din surs? intern? (institu?iile publice care le-au emis ?i le gestioneaz?) astfel ?nc?t cet??eanul s? nu mai fie nevoit s? se plimbe de la o institu?ie la alta sau s? depun? acelea?i documente.Codul Administrativ simplific? ?i integreaz? cele 20 de acte normative care reglementeaz?, ?n prezent, administra?ia central? ?i local?. Sunt eliminate prevederile legale paralele, contradictorii ?i desuete; se adopt? o terminologie unitar? pentru acelea?i realit??i juridice, institu?ii, principii ?i concepte. Codul se afl?, din 8 noiembrie, ?n consultare public? pe pagina de internet a ministerului.Tipizatele Codului Fiscal – reducerea birocra?iei fiscale?n urma intr?rii ?n vigoare a noului Cod Fiscal, num?rul tipizatelor utilizate de organele fiscale locale ?n rela?ia cu contribuabilii, pentru stabilirea impozitelor ?i taxelor locale a fost redus de la 107 la 75. Tipizatele sunt elaborate de MDRAP ?i au fost aprobate prin 6 ordine de ministru. Ele sunt publicate pe site-ul ministerului, pentru ca fiecare dintre cele 3.228 de organe fiscale locale ale autorit??ilor administra?iei publice locale s? le poat? desc?rca ?i particulariza.Finan?are pentru administra?ia public?Strategiile elaborate ??i g?sesc concretizare ?n programele de finan?are pe care le coordon?m. Programul Opera?ional Capacitate Administrativ? 2014-2020 (POCA) finan?eaz? tocmai proiecte menite s? contribuie la modernizarea ?i eficientizarea administra?iei publice, prev?zute ?n strategiile men?ionate anterior.POCA este printre primele programe din genera?ia 2020 care a ?nceput s? finan?eze efectiv proiecte: a fost aprobat ?n februarie 2015 ?i primele contracte au fost semnate ?n 17 martie 2016.La sf?r?itul lunii noiembrie, POCA ?nregistra:64,68% rat? de lansare: 5 apeluri lansate ?n valoare total? FSE (Fondul Social European) de 357,82 milioane euro;18,9% rat? de contractare: 30 de contracte ?ncheiate, ?n valoare de 104,57 milioane de euro (valoare FSE contractat?). P?n? la aceast? dat?, au fost efectuate pl??i ?n cuantum de aproximativ 3,7 milioane de euro<pl??i efectuate ?n cuantum de aproximativ 4,6 milioane de euro.Programul Opera?ional Dezvoltarea Capacit??ii Administrative 2007-2013 La sf?r?itul lunii noiembrie, gradul de absorb?ie era de 98,66% din totalul fondurilor UE alocate ?n cadrul programului opera?ional, inclusiv declara?ia final? de cheltuieli. Administra?ie conectat? ?i transparent?Cu scopul de a conecta ?i a consolida rela?ia dintre administra?ia central? ?i cea local? ministerul a organizat, ?n perioada 4-5 iulie 2016, conferin?a na?ional? Forumul administra?iei publice locale,un cadru de dialog ?ntre nivelul central ?i nivelul local al administra?iei publice.Forumul a furnizat o platform? de dezbateri privind priorit??ile celei de-a doua etape a mandatului actualului Guvern ?n rela?ia cu administra?ia public? local? ?i oportunit??ile existente pentru derularea unor proiecte de investi?ii durabile, la nivel local. La eveniment au participat aproape 1.000 de invita?i: primari ai comunelor, ora?elor ?i municipiilor, pre?edin?i ai consiliilor jude?ene, pre?edin?i ai structurilor asociative ale administra?iei publice locale, prefec?i, reprezentan?i ai mediului academic ?i ai organiza?iilor non-guvernamentale, ambasadori, pre?edintele Rom?niei, prim-ministrul ?i mini?tri. Au avut loc discu?ii ?n plen ?i ateliere de lucru, unde au fost abordate teme legate de parteneriatul dintre Guvern ?i administra?ia public? local?, au fost prezentate Strategia de dezvoltare teritorial? a Rom?niei ?i de dezvoltarea economic? ?i strategiile na?ionale ?n sprijinul autorit??ilor locale.De asemenea, au fost discutate aspecte care vizeaz? finan??rile prin fonduri europene ?i de la bugetul de stat pentru dezvoltare local? ?i regional?, dar ?i teme legate de cadastru, amenajarea teritoriului, urbanism ?i dezvoltare durabil?, Codul administrativ ?i Codul de procedur? administrativ?, transparen?a ?i managementul func?iei publice ?n administra?ia public? local?.Klaus Iohannis, pre?edintele Rom?niei: ?Condi?iile performan?ei ?n administra?ie ar trebui c?utate ?n transparen??, integritate sau parteneriat. Poate unii cred c? succesul este legat de bani, culoare politic?. Condi?iile performan?ei ?n administra?ie ar trebui c?utate ?n transparen??, integritate sau parteneriat. Cu c?t mai mult? transparen??, cu at?t mai pu?in? corup?ie. Solu?iile luate prin consultare sunt mai eficiente. Integritatea ?nseamn? respect pentru banul public. Putem vorbi de o maturizare a electoratului. Sunt mult mai implica?i. Reconectarea administra?iei publice cu cet??enii, ?ntr-un parteneriat, este una din mizele mandatului dumneavoastr?. Am vorbit ?n aceste zile despre um nou proiect de ?ar?, post-aderare. Exist? cel pu?in doua obiective: reducerea decalajelor de dezvoltare ?i eficien?a administra?iei. Cet??eanul s? nu fie plimbat ?ntre dou? ghi?ee. Un elev de la sat s? aib? sanse egale cu unul de la ora?. Cunosc leg?tura aparte pe care o ave?i cu oamenii ?i locurile. V? doresc mult succes ?n noul mandat pe care ?l ?ncepe?i acum.”Dacian Ciolo?: ?Este nevoie de un parteneriat durabil ?i transparent ?ntre guvern ?i autorit??ile locale. Pentru a avea politici publice bazate pe o ?n?elegere a nevoilor reale ale oamenilor, o administra?ie performant?, ?n serviciul cet??enilor, o guvernare deschis? ?i eficient?, este nevoie de un parteneriat durabil ?i transparent ?ntre guvern ?i autorit??ile locale. La forum am deschis discu?ia despre proiecte de interes na?ional, dar care, ?n acela?i timp sunt ?i de utilitate maxim? la nivel local. Este ?i o oportunitate de dialog despre m?surile pe care le putem lua pentru a schimba lucrurile, pentru a face ca lucrurile s? evolueze acolo unde ele nu func?ioneaz? suficient de bine, pentru c?, ?n mod cert, avem nevoie de schimbare. A?a cum avem nevoie de schimbare ?i de evolu?ie ?n administra?ia public? la nivel central, avem nevoie ?i la nivel local, ?i cred c? aceast? schimbare, ca s? nu r?m?n? doar pe h?rtie, are nevoie de parteneriatul dumneavoastr?.”Vasile D?ncu, viceprim-ministru, ministrul dezvolt?rii locale ?i administra?iei publice: ?S? d?m un Like Rom?niei!”Aici ne-am ?nt?lnit, administra?ia local? cu administra?ia central?. Am descoperit statul local. Este mult mai aproape de oameni ?i define?te Rom?nia. Am ?nv??at ?n ateliere c? trebuie s? punem ?mpreun? resursele. ?mi spunea un prieten primar c? a vazut replica: Responsabilitatea este un lucru ?nfior?tor. Poate s? fie un lucru minunat atunci c?nd comunici cu ceilal?i. ?i noi am f?cut linii directoare pentru proiectul din ?ar?. Proiectul de ?ar? trebuie construit de noi to?i. Sper s? g?sim resurse pentru a salariza decent pentru c? vom cere mai multa eficien??. Nu vrem o administra?ie public? clientelar?. ?n scurt timp s? nu se mai simt? niciun cet??ean umilit ?n fa?a unui ghi?eu. Vom lucra la proiecte de dezvoltare zonal?. Cred c? s-a consolidat ?ncrederea ?ntre admimistra?ia public? locala ?i central? in aceste zile. Primarii sunt cei mai iubi?i dintre pam?nteni, dupa pre?edintele Rom?niei. Acest capital poate fi folosit pentru a pune bazele unui proiect de ?ar?. Haide?i s? d?m un like Rom?niei! ”Ministerul a r?spuns la toate invita?iile lansate de structurile asociative ale administra?iei publice locale. Ce-am urm?rit prin prezen?a noastr? constant? la aceste ?nt?lniri are dublu scop: pe de o parte, s? le facem cunoscute demersurile Guvernului ?i, pe de alt? parte, s? culegem de la ei problemele pe care le ?nt?mpin? ?i pentru care putem g?si ?mpreun? solu?ii;Am r?spuns tuturor ini?iativelor guvernamentale de actualizare a canalelor de informare ?i comunicare public?: ne-am actualizat site-ul permanent, pe m?sur? ce s-a decis la nivelul Guvernului un standard comun de afi?are a informa?iilor, am urcat ?n portalul guvernamental seturi de date care provin din activitatea ministerului, ne-am ?nscris ?n RUTI - Registrului Unic al Transparen?ei Intereselor;La sf?r?itul lunii noiembrie, aveam 63 de seturi de date deschise ?n portalul .ro. Ne situ?m pe locul II ?n topul celor 76 de institu?ii publice care au publicat astfel de informa?ii. Seturile de date se refer? la: achizi?iile publice, construc?ii, locuin?e, informa?ii financiare, programe europene din genera?ia 2007-2013 ?i 2014-2020 ?i programe guvernamentale (beneficiari, aloc?ri, pl??i etc);Am definitivat bro?ura electronic? “Finan?are european? pentru administra?ia public? local?”. Este practic, un catalog al fondurilor europene structurale ?i de investi?ii ?i al granturilor acordate de Uniunea European? pe care le pot accesa prim?riile, consiliile locale ?i jude?ene. Bro?ura cuprinde ?i programele de finan?are gestionate de alte ministere; este un produs comun ?i va fi permanent actualizat. ?n plan externAm avut peste 30 de ?ntrevederi cu reprezentan?i ai corpului diplomatic acreditat ?n Rom?nia, cu omologi ?i demnitari externi, cu reprezentan?i ai institu?iilor interna?ionale. Este vorba (?i le enum?r ?n mod aleator) de Germania, Japonia, China, Moldova, Fran?a, Ungaria, Austria, Coreea, Spania, Slovenia, SUA, ?i Regatul ??rilor de Jos, Marea Britanie, Bulgaria, Comisia European?, BEI, BERD, Banca Mondial?, UNICEF, Comitetul Regiunilor (CoR) al Uniunii Europene, Programul Na?iunilor Unite pentru Dezvoltare, Institutul European de Adnministra?ie Public?. Pentru conectarea administra?iei publice din Rom?nia cu administra?ia public? european?, Agen?ia Na?ional? a Func?ionarilor Publici din subordinea ministerului s-a afiliat la Institutul European de Administra?ie Public? (EIPA). Procesul are loc ?n contextul preg?tirii pentru exercitarea Pre?edin?iei Consiliului Uniunii Europene, de c?tre Rom?nia, ?n anul 2019.?n procesul de ?nfiin?are a noului Institut de Administra?ie Public?, au avut loc consult?ri ?i schimburi de experien??, cu institu?ii similare din Europa:cu reprezentan?ii Ambasadei Republicii Franceze - ?n aprilie 2016; cu Marga Prohl, director general al Institutului European de Administra?ie Publica (EIPA);cu delega?ia ?colii Na?ionale de Administra?ie (ENA) din Fran?a, ?n perioada 10-11 mai; cu reprezentan?ii Ministerului de Finan?e ?i Administra?ie Public? din Spania ?i cu cei ai Institutului Na?ional de Administra?ie Public? (INAP) din Spania, ?n perioada 20-22 iulie;Discu?iile au vizat posibilitatea de colaborare concret? cu respectivele institu?ii, acordarea de expertiz? de specialitate pentru formarea profesional? a func?ionarilor, schimb de experien?? privind procesul de reform?, func?ia public? ?i formarea personalului.?n Germania, o delega?ie de 10 persoane, format? din demnitari ?i inclusiv reprezentan?i ai partidelor politice, a luat contact cu schimb?rile din administra?ia public?: de la structura administra?iei publice, la reform? ?i modernizare, modalit??i de formare profesional? a func?ionarilor publici, codul juridic aferent serviciului public, instrumentele ?i modelele financiare germane aferente salariz?rii func?iei publice etc.?i al?i parteneri ?i-au ar?tat disponibilitatea de a ne acorda sprijin pentru modernizarea administra?iei ?i func?iei publice: cu Marea Britanie am semnat ?n februarie un Memorandum de ?n?elegere privind cooperarea ?n domeniul reformei administra?iei publice.Bun? guvernareStrategia pentru Inovare ?i Bun? Guvernare la nivel local este un instrument practic prin care sunt stimulate ac?iuni comune ale administra?iei publice centrale ?i locale pentru ?mbun?t??irea calit??ii guvern?rii la toate nivelurile, ?ncep?nd de la nivelul cel mai apropiat de cet??eni ?n vederea particip?rii cet??enilor la via?a public? local?.Cele 12 principii ale Strategiei sunt recunoscute ?i puse ?n aplicare de statele democratice din Europa: conduit? corect? a alegerilor, reprezentare ?i participare, receptivitate, eficien?? ?i eficacitate, deschidere ?i transparen??, suprema?ia legii, conduit? etic?, competen?? ?i capacitate, inova?ie ?i deschidere pentru schimbare, durabilitate ?i orientare pe termen lung, management financiar solid, drepturile omului, diversitate cultural? ?i coeziune social?, responsabilitate;Proiectul de strategie a fost supus consult?rii publice.Strategia Na?ional? Anticorup?ie (SNA) ?i Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis?. Este ?nc? una dintre zonele ?n care colaborarea noastr? cu localul se manifest? foarte concret: exist? un contact direct cu oamenii din institu?iile publice locale, cu responsabilii pentru aceste domenii, care sunt ajuta?i ?n mod efectiv s? asimileze conceptele legate de transparen?? ?i guvernare deschis? ?i s? le implementeze ?n institu?iile din care provin;Rezultatele concrete din aceast? zon? sunt c? am determinat 52% din toate unit??ile administrativ-teritoriale (peste 1600) s? participe la implementarea Strategiei Na?ionale Anticorup?ie. Este un salt vizibil, fa?? de anul 2012, c?nd numai 12 prim?rii de municipiu implementau m?suri preventive anticorup?ie;Colaborarea continu?, iar pentru asta am organizat pe 8 noiembrie 2016, reuniunea Platformei de cooperare a administra?iei publice locale - prima ?nt?lnire dedicat? implement?rii SNA 2016-2020. Astfel de ?nt?lniri sunt importante pentru c? rela?ionarea om-la-om este mai eficient? dec?t simpla transmitere pe e-mail sau prin po?t? a unor strategii. Cu aceast? ocazie ne-am v?zut cu peste 80 de reprezentan?i ai autorit??ilor administra?iei publice locale ?i ai structurilor asociative; ?n cadrul reuniunii am lansat Harta bunelor practici identificate ?n domeniul prevenirii corup?iei. Sunt exemple concrete de m?suri aplicate de prim?rii pentru prevenirea corup?iei. Le-am publicat pentru c? ele pot servi drept model de bune practici pentru alte institu?ii ?i sunt organizate pe categorii: e-administra?ie, educa?ie anticorup?ie, implicarea activ? a cet??enilor, instrumente pentru prevenirea corup?iei, open-data, promovare pentru integritate, transparen?? ?i comunicare. Harta con?ine ?i informa?ii despre UAT-urile care au aderat la ghiseul.ro precum ?i care au implementate standarde de management al calit??ii.Dezvoltare inteligent?Planificare strategic? eficient?Strategia de Dezvoltare Teritorial? a Rom?niei 2035 este principalul document strategic care identific? ?i orienteaz? investi?iile viitoare privind echiparea teritoriului. Strategia propune un set de criterii de alocare a investi?iilor plec?nd de la nevoile teritoriale, politicile na?ionale ?i europene ?i sustenabilitatea bugetelor locale. Criteriile pot fundamenta programele de investi?ii na?ionale, ?n special pe cele finan?ate de la bugetul de stat. Rom?nia policentric? 2035 - Coeziune ?i competitivitate teritorial?, dezvoltare ?i ?anse egale pentru oameniDe ce o strategie de dezvoltare teritorial??Planificarea ?i organizarea dezvolt?rii teritoriale constituie expresia cea mai complet? a capacit??ii de administrare a unei ??ri. Decizile publice din toate sectoarele - mediu, transport, agricultur?, educa?ie, s?n?tate etc - produc efecte la nivel teritoriului ?i implicit asupra vie?ilor oamenilor. Pentru ca efectele s? devin? convergente, este necesar ca deciziile aib? o baz? comun?: s? ia ?n considerare teritoriul ?i s? transforme particularit??ile locale sau regionale ?n politici integrate teritorial. Privite din perspectiv? teritorial?, problemele, disfunc?iunile, atu-urile ?i poten?ialul de dezvoltare asigur? viziunea necesar? pentru a fundamenta corect deciziile publice. Prin SDTR, investi?iile publice pot fi orientate acolo unde sunt cu adev?rat necesare. Complexitatea strategiei, faptul c? integreaz? ?i orienteaz? teritorial strategiile sectoriale, volumul ?i diversitatea informa?iilor pe care le furnizeaz?, instrumentarul de opera?ionalizare, ne fac s? spunem c? SDTR se afirm? ca strategie de ?ar?.SDTR rela?ioneaz? ?n profil teritorial strategiile sectoriale na?ionale ?i orient?rile strategice pe termen lung, fundamenteaz? planurile pe termen scurt ?i mediu, reune?te toate aspectele dezvolt?rii, problemele, tendin?ele, poten?ialul de dezvoltare ?i riscurile, asigur? suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implement?rii exerci?iior bugetare na?ional ?i al UE.Viziune Rom?nia ?n 2035 este o ?ar? cu un teritoriu func?ional, administrat eficient, care asigur? condi?ii atractive de via?? ?i locuire pentru cet??enii s?i ?i are un rol important ?n dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.?ntreb?ri cheie la care r?spundeObiectiveObiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului na?ional pentru orizontul 2035 stabilite ?n cadrul strategiei sunt:Asigurarea integr?rii func?ionale a teritoriului na?ional ?n spa?iul european prin sprijinirea interconect?rii eficiente a re?elelor energetice, de transporturi ?i broadband; Cre?terea calit??ii vie?ii prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitar? ?i a serviciilor publice ?n vederea asigur?rii unor spa?ii urbane ?i rurale de calitate, atractive ?i incluzive;Dezvoltarea competitivit??ii ?i coeziunii re?elei de localit??i prin sprijinirea specializ?rii teritoriale ?i structurarea zonelor urbane func?ionale;Protejarea patrimoniului natural ?i construit ?i valorificarea elementelor de identitate teritorial?;Cre?terea capacit??ii institu?ionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorial?.Cum poate contribui SDTR la dezvoltarea teritoriului? Cum poate contribui SDTR la prioritizarea investi?ii Harta de mai jos indic? nivelul de prioritate a proiectelelor de infrastructur? de drumuri comunale, pe baza metodologiei de aplicare a criteriilor, stabilit? prin SDTR.Ordonarea dup? prioritate a investi?iilor ?n drumurile comunale ?n func?ie de localitateMetodologia de prioritizare a proiectelor urmeaz? s? fie aprobat? prin hot?r?re de Guvern. Aplicarea Metodologiei se face complementar cu evaluarea impactului teritorial a programelor de investi?ii. Unde suntem?Strategia de dezvoltare teritorial? a Rom?niei 2035 a fost aprobat? de Guvern ?n 5 octombrie ?i se afl? ?n prezent ?n procedur? legislativ? ?n Parlament.Preg?tim deja terenul pentru implementarea ei, dup? aprobarea ?n Parlament, dar ?i a celorlalte documenta?ii aprobate de planificare a dezvolt?rii teritoriului:?n 31 octombrie 2016 am organizat Forumul parteneriate pentru dezvoltarea Rom?niei, ?n care oferta public? de spa?ii destinate dezvolt?rii industriale a fost prezentat? mediului privat interesat s? dezvolte investi?ii. Un prim calup de 21 de amplasamente din re?eaua de parcuri, cl?diri ?i terenuri industriale a fost prezentat mediului de afaceri;s-a constituit Parteneriatul Na?ional pentru Dezvoltare Teritorial?, structurat ?n patru Platforme de colaborare, cu cele patru mari categorii de parteneri na?ionali: administra?ia public? central?, structurile asociative ale autorit??ilor locale, mediul tehnic ?i ?tiin?ific ?i mediulde afaceri;p?n? la sf?r?itul anului 2016 vor fi semnate Platformele de colaborare pentru implementarea efectiv? a Strategiei ?i va fi elaborat primul Plan de ac?iune pentru anul 2017. Opera?ionalizarea Observatorului Teritorial?n anul 2016 au fost f?cute eforturi pentru ad?ugarea de noi furnizori de date ?i analize teritoriale ?n Observatorul Teritorial. Observatorul Teritorial este un instrument ce vine ?n sprijinul implement?rii SDTR, o aplica?ie informatic? interactiv? care realizeaz? analiza datelor ?n profil teritorial ?i colecteaz? integrat informa?iile din documenta?iile de amenajarea teritoriului ?i urbanism, ?n special cele din planurile urbanistice generale.Cum pot utiliza speciali?tii Observatoru Teritorial?Utilitatea sa este aceea c? sprijin? autorit??ile publice ?i al?i factori interesa?i s? ob?in? ?i s? prelucreze date statistice ?i informa?ii spa?iale din diferite domenii. Pe baza lor, ei pot apoi fundamenta mai bine deciziile ?n procesul de planificare teritorial?. Datele cuprinse ?n cadrul sistemului informa?ional sunt actualizate periodic, agregate ?i prezentate ?n form? sintetic? ?n h?r?i, tabele, fi?e ale unit??ilor administrativ-teritoriale. Cum poate utiliza publicul larg Observatorul Teritorial: poate crea noi h?r?i tematice ?i aplica?ii personalizate bazate pe aceste h?r?i, pe baza colec?iei de indicatori din Observatorul teritorial, cu posibilitatea de ad?ugare a altor straturi tematice disponibile sub form? de servicii web (ex: set de date cuprinz?nd c?ile de transport din Master Planul General de Transport), a altor straturi tematice incluse ?n Portal, sau a unor seturi de date proprii, poate configura modul de afi?are, de clasificare ?i de filtrare a valorilor indicatorilor reprezenta?i cartografic;poate c?uta indicatori disponibili ?n Observatorul teritorial, vizualiza ?i desc?rca fi?a fiec?rui indicator, poate consulta h?r?ile distribu?iei geografice a indicatorilor respectivi la diferite niveluri teritoriale; poate consulta informa?ii din documenta?iile de urbanism integrate ?n Observatorul teritorial (?n prezent doar pentru zona proiect-pilot); poate consulta fi?a unit??ii administrativ-teritoriale, care cuprinde o sintez? a informa?iilor disponibile ?n Observatorul Teritorial la nivel local.Observatorul Teritorial este un geoportal cu informa?ii actualizate ?i colec?ii de date spa?iale provenite din documenta?iile de amenajarea teritoriului ?i urbanism incluse ?n proiectul pilot. Totodat?, este un instrument de analiz? a datelor teritoriale ?i de monitorizare a implement?rii Strategiei de Dezvoltare Teritorial? a Rom?niei pe baza indicatorilor statistici disponibili la nivel na?ional, regional, jude?ean, local.Observatorul Teritorial poate fi folosit de autorit??ile publice centrale ?i locale, comunitatea academic?, mediul de afaceri ?i de publicul larg.Zone-pilot dezvoltate cu sprijin guvernamental: zona V?ii Jiului, a Mun?ilor Apuseni ?i Nordul MoldoveiFostele zone miniere din Mun?ii Apuseni ?i Valea Jiului ?i comunit??ile marginalizate din Moldova se vor dezvolta dup? un program integrat, elaborat la nivel guvernamental. Programul are ca scop ?mbun?t??irea situa?iei sociale ?i economice pentru locuitorii din cele 3 zone-pilot de interven?ie.Programul are la baz? modelul european al investi?iilor teritoriale integrate (ITI) – identificarea problemelor din toate domeniile relevante pentru comunitatea local? ?i finan?area simultan?, pe o perioad? dat? de timp, a acelor proiecte care duc la solu?ionarea acestor probleme. Astfel, ?n paralel cu finan?area proiectelor de infrastructur?, vor fi derulate ?i proiecte legate de sistemul de s?n?tate, educa?ional, proiecte dedicate perfec?ion?rii func?ionarilor publici sau dot?rii institu?iilor publice, sprijinirii mediului privat etc. ?n acest fel, prin ac?iunea concentrat? pe mai multe planuri, impactul este unul sporit fa?? de situa?ia implement?rii de proiecte distincte ?i necoordonate.?Vrem s? identific?m ?i s? aloc?m bugete distincte pentru dezvoltare ?n aceste zone de interven?ie prioritar?, ?ntre care Valea Jiului ocup? prima pozi?ie de interes. Pentru a avea ?ns? garan?ia c? aceste bugete nu vor r?m?ne neutilizate, din lips? de proiecte sau din blocajele generate de scrierea acestora, am decis s? ?nfiin??m la Petro?ani o unitate de gestionare a tuturor proiectelor propuse ?n primul r?nd de autorit??ile publice locale, dar ?i de alte entit??i eligibile. Aceasta va func?iona ca un birou de consultan??, dar va fi constituit ?n subordinea Cancelariei Primului Ministru, astfel ?nc?t s? existe o aten?ie direct? ?i prioritar? asupra nevoilor de dezvoltare a acestei zone ?i asupra modului ?n care putem finan?a diverse proiecte”, a declarat viceprim-ministrul Vasile D?ncu ?ntr-una dintre primele vizite.Memorandumul cu tema Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene ?i bugetul na?ional pentru ?mbun?t??irea situa?iei sociale ?i economice a locuitorilor din zonele pilot de interven?ie Valea Jiului, zona Ro?ia Montan? – Mun?ii Apuseni ?i comunit??ile marginalizate din Moldova a fost aprobat ?n Guvern ?n data de 28 septembrie 2016 ?i actualizat ?n data de 2 noiembrie 2016. Contribu?ia MDRAP const? ?ntr-o serie de analize care au stat la baza Memorandumului. Pe baza datelor statistice disponibile au fost realizate analize teritoriale care s? fundamenteze abordarea unor proiecte pilot de revigorare a zonelor cu probleme socio-economice grave, prin rezolvarea problemelor specifice ?i valorificarea sustenabil? a poten?ialului de dezvoltare a acestor teritorii ?i comunit??i.Pentru aceste zone identificate ?i asumate ca o prioritate a politicilor guvernamentale pentru dezvoltarea economic? ?i social?, institu?iile cu rol ?n gestiunea programelor cu finan?are de la Uniunea European? ?i de la bugetul na?ional vor adopta ?i implementa o serie de m?suri legate de stabilirea unui punctaj specific pentru localit??ile din aceste zone sau de introducerea unor sesiuni de cereri de finan?are dedicate ?n cadrul anumitor programe.Programul are dou? componente mari: una de finan?are din fonduri europene ?i din bugetul na?ional ?i una de asisten?? tehnic? guvernamental? pentru preg?tirea de proiecte, prin constituirea Unit??ilor Guvernamentale de Asisten?? Tehnic? (una central? ?i trei locale), care vor ajuta autorit??ile locale ?n elaborarea de proiecte.Pentru implementarea programului de dezvoltare integrat?, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului func?ioneaz? o Unitate Guvernamental? de Asisten?? Tehnic? (UGAT), iar ?n coordonarea ei – c?te o unitate pentru fiecare dintre cele trei zone.UGAT CPM a devenit opera?ional prin desemnarea unor exper?i din Direc?ia Coordonare Politici ?i Priorit??i (Cancelaria Prim-Ministrului),iar cele trei unit??i teritoriale astfel:UGAT Valea Jiului ??i desf??oar? activitatea ?n cadrul Universit??ii din Petro?ani;UGAT Ro?ia Montana – Mun?ii Apuseni: a fost desemnat un angajat cu atribu?ii de help-desk;UGAT Moldova (Vaslui – Ia?i): a fost desemnat? persoana cu rol de coordonare a activit??ii UGAT Moldova ?n spa?iul ?i cu sprijinul logistic oferit de Institu?ia Prefectului Vaslui ?i a fost numit un expert ?n programe cu finan?are european? cu scopul de a aborda integrat ini?iativele locale ?i de a le pune pe agenda UGAT central. Responsabilit??ile UGAT Moldova vizeaz? jude?ele Vaslui ?i Ia?i.Discu?iile pe tema relans?rii economice a unor zone-pilot, prin programe integrate de dezvoltare coordonate de la nivel guvernamental, au fost lansate ?n luna iulie, la Forumul administra?iei publice locale organizat de Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice. Ulterior, au avut loc mai multe vizite ?n plan local pentru a discuta programul cu comunit??ile vizate. Strategia na?ional? a locuirii, prioritate strategic? pentru anul 2016, ce prezint? interven?iile necesare ?n urm?torii ani pentru ca statul s? poat? asigura accesul la condi?ii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane. Realizarea unei strategii are avantajul de a lucra planificat, coerent ?i unitar. Aceasta creeaz? premisele pentru ca ministerele de resort s? dezvolte, ulterior, un pachet de programe ?i proiecte orientate spre obiectivele stabilite. Strategia este ?nso?it? de un Plan de ac?iune care prevede obiectivele, instrumentele propuse ?i rezultatele a?teptate, pentru orizontul de timp 2030;Strategia a fost, ?ncep?nd din iulie, ?n consultare public?, iar ?n 10 noiembrie am organizat dezbaterea public?, la cererea unui ONG; Scopul strategiei este acela de a asigura accesul la condi?ii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane, p?n? ?n anul 2030 prin identificarea m?surilor ?i crearea instrumentelor necesare, av?nd ca principii:siguran?a stabilit??ii structurale;acces egal ?i nediscriminatoriu la locuin?e pentru comunit??ile defavorizate sau marginalizate;accesibilitate din punct de vedere al pre?ului (Eurostat define?te o “supra?nc?rcare” financiar? a unei gospod?rii atunci c?nd costurile totale aferente locuirii ?i utilit??ilor dep??esc 40% din venitul net); dezvoltarea urban? ?i accesul la servicii de utilit??i publice;valorificarea fondului construit existent;caracterul potrivit locuirii (locuin?e corespunz?toare care pot fi utilizate de comunit??i cu nevoi speciale, precum persoanele v?rstnice, persoanele cu dizabilit??i, etc.);accesul la oportunit??i de locuri de munc? ?i mobilitatea for?ei de munc?;securitatea dreptului de posesie.Delta Dun?rii se dezvolt? dup? o Strategie integrat? de dezvoltare durabil? Strategia urm?re?te ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? ale locuitorilor din zon?, crearea unor oportunit??i economice mai bune ?i o valorificare adecvat? a patrimoniului natural ?i cultural, ?ntr-un mod care s? asigure echilibrul ?ntre protejarea patrimoniului natural unic al Rezerva?iei Biosferei Deltei Dun?rii ?i dezvoltarea socio-economic?. Strategia era o condi?ie pentru a putea accesa fondurile europene alocate Deltei Dun?rii prin instrumentul Investi?ii Teritoriale Integrate (ITI Delata Dun?rii), ?ntruc?t o strategie de dezvoltare integrat? determin? ce pachet de ac?iuni, realizate simultan, ?ntr-un anumit interval de timp, pot conduce la dezvoltarea armonioas? a zonei.Strategia a fost aprobat? prin Hot?r?re de Guvern ?n luna august 2016Delta Dun?rii beneficiaz? de instrumentul Investi?ii Teritoriale Integrate ITI - Investi?iile Teritoriale Integrate sunt un instrument nou conceput la nivelul Uniunii Europene prin care o ?ar? poate atrage finan?are din mai multe surse pentru o zon? definit?, pentru a finan?a proiecte din domenii diverse, care s? conduc? la dezvoltarea integrat? a zonei. Delta Dun?rii este singura zon? ITI prev?zut? ?n Acordul de Parteneriat ?ncheiat ?ntre Guvernul Rom?niei ?i Comisia European? pentru perioada 2014-2020. Practic, este vorba de o coordonare a proiectelor care vor primi finan?are ?n zon? ?n urm?torii ani: investi?ii ?n infrastructur?, dar ?i ?n educa?ie, ?n s?n?tate, mediu ?i turism. Bugetul total, ?n valoare de 1,3 miliarde euro, provine ?n special din fonduri europene, zona av?nd alocare separat? ?n cadrul fiec?rui program opera?ional european. ?n zon? sunt incluse 38 de unit??i administrative din jude?ele Tulcea ?i Constan?a.Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dun?riiMDRAP ?n calitate de coordonator al Ariei Prioritare 3 a SUERD ?Promovarea culturii, a turismului ?i a contactelor directe ?ntre oameni ”, ?n concordan?? cu prevederile Acordului pentru finan?area coordonatorilor ariilor prioritare, a desf??urat urm?toarele activit??i: Organizarea celei de-a 13-a ?nt?lniri a Comitetului de Coordonare; Organizarea unei conferin?e dedicate culturii; Realizarea studiului ?Propunere pentru un sistem de certificare ?n Ecoturism” (Proposal for Ecotourism Certification System). coordonarea, ?n calitate de Partener Lider, a procesului de elaborare ?i depunere a cererii pentru finan?area coordon?rii AP 3 SUERD ?n perioada 2017-2019. participarea, ?n calitate de Partener Lider la elaborarea ?i depunerea cererilor de finan?are pentru proiectele DANOST ?i OPENDANUBE; monitorizarea prin instrumentul informatic care faciliteaz? implementarea: Platforma Informatic? de Comunicare pentru Implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dun?rii la nivel na?ional. promovarea unei abord?ri integrate ?ntre activit??ile desf??urate ?n cadrul SUERD ?i cele desf??urate ?n cadrul Conven?iei Carpatice. Amenajarea spa?iului maritim Rom?nia are obliga?ia elabor?rii unui Plan de amenajare a spa?iului maritim ?i aprobarea lui, prin lege organic?, p?n? la 31 martie 2021. Planul este un document strategic cu caracter director ?i de reglementare, prin care se identific? distribu?ia spa?ial? ?i temporal? a activit??ilor ?i utiliz?rilor actuale ?i viitoare ?n apele marine ?i prin care se stabile?te cadrul general de dezvoltare durabil? ?i integrat? a diferitelor sectoare ?n apele marine. Pentru realizarea acestei sarcini, ministerul deruleaz? ?n perioada 2015 - 2017 proiectul ?Cooperare transfrontalier? ?n domeniul planific?rii maritime spa?iale” – MARSPLAN-BS. Prima etap? a fost realizat? ?n cursul anului 2016, odat? cu adoptarea ?n luna august, a OG nr. 18/2016. Ordonan?a stabile?te cadrul normativ de elaborare a viitorului Plan de amenajare a spa?iului maritim: obiectivele activit??ii de amenajare a spa?iului maritim, modul de elaborare a planului, procedurile de informare ?i consultare a p?r?ilor interesate, cooperarea cu statele membre ?i statele ter?e. Ordonan?a transpune ?n totalitate Directiva 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spa?iului maritim. ?n a doua jum?tate a anului 2016, a fost consolidat? analiza institu?ional? ?i legislativ? comun? privind amenajarea spa?iul maritim ?n cele dou? state partenere ?i au fost ?nregistrate progrese semnificative privind analiza spa?iului maritim ?i privind studiile de caz tematice programate a fi realizate ?n cadru proiectului. Au fost organizate ?nt?lniri de lucru ?i de coordonare cu partenerii din cele doua state, workshopuri ?i ?nt?lniri cu stakeholderii at?t ?n Rom?nia c?t ?i ?n Bulgaria. ?n luna noiembrie a fost organizat? la Bucure?ti, o ?nt?lnire cu reprezentan?ii Comisiei Europene (EASME) ?n care au fost dezb?tute aspecte privind procedurile acordului de grant ?i a fost prezentat stadiul implement?rii proiectului.Proiectul este finan?at din fonduri europene nerambursabile, de c?tre Comisia European?, prin intermediul Agen?iei Executive pentru ?ntreprinderi Mici ?i Mijlocii (EASME). Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice are calitatea de lider de proiect ?i are ca parteneri alte 9 institu?ii din Rom?nia ?i Bulgaria.Urbanfest - ora?ul meu ?n Europa noastr? – 3 - 4 octombrie 2016, Bucure?tiCu Comisia European? am lucrat mult ?mpreun? pe partea de dezvoltare regional? ?i dezvoltare urban?. Am organizat ?n octombrie, ?mpreun? cu Comisia ?i Prim?ria Capitalei, la Bucure?ti, un Festival dedicat dezvolt?rii urbane – UrbanFest 2016. Manifestarea a cuprins evenimente destinate publicului ?i conferin?e.Dezvoltarea urban? are o component? tehnic?, ce ?ine de speciali?ti, dar ?i una de consultare ?i comunicare public?. De aceea consider?m extrem de utile astfel de ac?iuni de promovare a subiectului. Dorim ca locuitorii unui ora? s? ?nve?e s? participe la dezvoltarea lui, s? afle care sunt tendin?ele ?n Europa ?i ?n lume la acest capitol pentru ca apoi s? le fie mai u?or s?-?i exprime p?rerea fa?? de proiectele ini?iate ?n ora?ul lor. Tendin?a este ca spa?iul public urban s? fie redat locuitorilor lui ca zon? de relaxare ?i agrement, s? fie un loc primitor, agreabil, nu doar o zon? de tranzit ?ntre cas?, serviciu ?i cump?r?turi sau alte zone de interes din ora?.Conferin?a a avut scopul de a facilita schimbul de informa?ii, de experien?? ?i de bune practici cu ora?ele europene care au ?nregistrat, ?n ultimele decenii, o dezvoltare sus?inut? ?i s-a axat pe trei teme: dezvoltare durabil?, dezvoltare incluziv? ?i facilitarea utilizare a fondurilor europene. Evenimentul s-a bucurat de o participare la nivel ?nalt a oficialilor responsabili cu politica regional? ?i urban?. Au fost prezentate experien?e interna?ionale ?n gestionarea problemelor urbane ?i provoc?ri actuale pentru dezvoltarea urban? durabil? ?i rolul fondurilor UE.Principala concluzie a conferin?ei a fost c? dezvoltarea cu succes a unui ora? necesit? viziune ?i strategie integrat?, consultare public? ?i decizii bine fundamentate, perseveren?? ?n atingerea obiectivelor stabilite ?i asumare politic? pentru proiectele necesare.?Ora?ele pot privi cu ?ncredere spre viitor dac? ??i dezvolt? planuri ?i strategii realiste, bazate pe parteneriate cu institu?iile regionale ?i europene! ?n acest sens, este o veste foarte bun? c? Rom?nia a ales s? aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urban? durabil?. Dar trebuie s? fim reali?ti - proiectele trebuie s? demareze ?n for?? dac? dorim s? ob?inem rezultate de impact!", a precizat comisarul european Corina Cre?u.Cu privire la tendin?a existent? ?n Rom?nia la acest capitol, Vasile D?ncu a ar?tat c? nu orice cre?tere la nivelul ora?elor este sinonim? cu dezvoltarea lor, c? lipsesc adesea activit??i esen?iale de planificare a dezvolt?rii urbane ?i speciali?tii care s? acopere aceast? zon? din administra?ia public? local?: ??nc? suntem ?n faza ?n care ora?ele cresc, ora?ele nu se dezvolt?. ?nc? (…) avem o lips? de creativitate ?n dezvoltarea ora?elor. Avem o serie de sl?biciuni ale politicilor urbane din Rom?nia, ?n primul r?nd nu avem speciali?ti. Cele mai multe ora?e din Rom?nia nu au speciali?ti ?n dezvoltare, nu au servicii de planificare. Dup? 1989 ne-am ?nchipuit c? totul se poate dezvolta natural, c? vom avea o cre?tere natural?. Or, lipsa planific?rii este cel mai important lucru. Marile ora?e nu au oameni, ?ncearc? acum re?edin?ele de jude? s?-?i caute urbani?ti”.Cu privire la posibilele solu?ii, ministrul dezvolt?rii a explicat c? se lucreaz? la modific?ri legislative ?n domeniul amenaj?rii teritoriului, urbanismului ?i construc?iilor ?i la posibilitatea preg?tirii integrate ?n acest domeniu, ?n parteneriat cu mediul academic ?i universitar, pentru corelarea cu nevoile existente ?n mediul public, de exemplu, a programelor de master ?n dezvoltare ?i planificare urban?, sau a capacit??ii din facult??ile de arhitectur? ?i construc?ii: ?Lucr?m la Codul urbanistic, ?l vom prezenta ?n urm?toarele s?pt?m?ni, iar una dintre prevederi este posibilitatea ca mai multe localit??i rurale (sau un ora? ?i comunele ?nvecinate) s? poat? partaja un singur arhitect, ceea ce ar conduce la un salariu mai atractiv pentru aceast? func?ie”.Alte teme abordate au fost crearea cadrului de sprijin pentru dezvoltarea urban? durabil?, strategiile de dezvoltare urban? sustenabil?, mobilitatea urban? durabil?, regenerarea ?i revitalizarea urban?. La conferin?? au participat peste 100 de invita?i: comisarul european pentru politici regionale Corina Cre?u, directori ?i ?efi de unitate din DG Regio, viceprim-ministru, ministrul dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice, Vasile D?ncu, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, primari care au implementat cu succes strategii de dezvoltare urban? din Bulgaria, Fran?a ?i Germania, primari ?i viceprimari ai municipiilor re?edin?? de jude? din Rom?nia, exper?i ?n urbanism, transporturi.Pentru Programul Opera?ional Regional acest eveniment a fost relevant din perspectiva implement?rii Axei Prioritare 4 – Sprijinirea dezvolt?rii urbane durabile. ?n cadrul Axei va fi lansat apelul pentru documente strategice la sf?r?itul acestui an conform Documentului cadru de implementare privind dezvoltarea urban? durabil?. Cre?terea capacit??ii de reac?ie a autorit??ilor ?n caz de cutremurMDRAP deruleaz? ?ncep?nd din anul 2001, programe anuale de ac?iuni privind proiectarea ?i execu?ia lucr?rilor de interven?ie pentru reducerea riscului seismic al cl?dirilor de locuit multietajate ?ncadrate ?n clasa I de risc seismic ?i care prezint? pericol public.De-a lungul timpului, MDRAP a ini?iat campanii de educa?ie antiseismic? a popula?iei, ?n care a distribuit materiale de informare privind:fenomenul seismic – caracteristici ?i mod de manifestare;m?surile preventive – expertizare, proiectare ?i execu?ie lucr?ri de consolidare a cl?dirilor;programele derulate ?n vederea reducerii riscului seismic;modul de comportare ?n timpul ?i imediat dup? producerea cutremurului;educa?ia ?i protec?ia elevilor ?n caz de cutremur (?n cadrul Programului de cooperare rom?no-japonez).?n luna august, Guvernul a adoptat o hot?r?re care reglementeaz? cum se asigur? la nivel na?ional managementul fiec?rui tip de risc, pentru prevenirea ?i gestionarea situa?iilor de urgen?? (HG nr. 557/2016). Actul normativ are prevederi referitoare ?i la cutremure.Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice a prezentat ?n luna septembrie 2016, ?ntr-o conferin?? de pres?, stadiul de preg?tire la nivel na?ional pentru un eventual cutremur major, cu accent pe m?surile din etapa de prevenire ?i preg?tire a interven?iei ?n cazul producerii unui astfel de eveniment. ?n conferin?? au fost detaliate cele 13 propuneri elaborate prin care se urm?re?te ?mbun?t??irea actualului mecanism.Vasile D?ncu, viceprim-ministru, ministrul dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice: ?Pentru orice stat, exist? dou? lucruri importante: primul - s? aloce constant resurse pentru a-?i m?ri capacitatea de interven?ie la dezastru. Al doilea ?i s? recunoa?tem ?i prin fapte, prin legisla?ie, c? interesul public e deasupra celui individual ?i c?, atunci c?nd e?ti proprietar, exist? ?i drepturi dar ?i obliga?ii. E necesar s? ?n?elegem c? ?ntr-o comunitate trebuie s? existe un echilibru ?ntre drepturi ?i obliga?ii”.Ministerul a participat, ?n perioada 10-13 octombrie 2016, la seminarul privind izolarea seismic? organizat la Bucure?ti de Ministerul Infrastructurii, Transportului ?i Turismului din Japonia, Asocia?ia Japonez? de Izolare Seismic? ?i Universitatea Tehnic? de Construc?ii Bucure?ti. Evenimentul a marcat Ziua interna?ional? pentru reducerea riscului dezastrelor naturale ?i l-a avut ca invitat pe pre?edintele Rom?niei, Klaus Iohannis. Klaus Iohannis, pre?edintele Rom?niei: ?Este nevoie ca cei care r?spund de ?ar?, ?ncep?nd de la Pre?edinte, la Guvern, la autorit??ile locale, s? fac? un plan. Un plan pentru toate aceste situa?ii. ?i s? avem proceduri simple, proceduri clare, fiindc? oamenii din teritoriu care le aplic?, de regul?, nu sunt profesori universitari ?n management, sunt oameni simpli. ?i procedura trebuie scris? de a?a natur? ?nc?t ?i omul simplu, c?nd o cite?te, ?n?elege ce are de f?cut, cu cine se rela?ioneaz? ?i care e scopul ac?iunii. F?r? aceste norme simple, nu este posibil s? avem interven?ii eficiente. ?i interven?iile sunt doar o parte din problem?. Mult mai ieftin - ?i foarte bine, v? mul?umesc c? a?i men?ionat compara?ia - un euro la preven?ie versus ?apte euro la interven?ie. E mult mai simplu s? decolmatezi o albie, s? construie?ti un baraj, dec?t s? intervii pe urm? ?i s? ai, Doamne fere?te, ?i victime omene?ti.” ?Suntem deosebit de onora?i c? partenerii no?tri au reconfirmat interesul ?i disponibilitatea de a participa la ac?iuni comune ?mpreun? cu statul rom?n, ?n scopul realiz?rii unor schimburi de experien?? cu privire la identificarea ?i implementarea unor metode de protec?ie antiseismic? la cl?dirile noi sau vechi, din punct de vedere tehnic, economic sau legislativ. ?n data de 13 octombrie 2016, se marcheaz? Ziua interna?ional? pentru reducerea riscului dezastrelor naturale. M? bucur c? o s? fim ?mpreun? ?n aceast? zi ?i c? vom putea, prin aceasta, s? lans?m un semnal ?n ceea ce prive?te cultura de securitate privind rezisten?a ?i ap?rarea ?n fa?a dezastrelor”.Intensificarea cooper?rii tehnice cu Japonia ?n domeniu este parte a pachetului de m?suri ini?iate la nivel na?ional pentru preg?tirea ?n cazul unui cutremur major. Ac?iunile comune se refer?, prioritar, la metode de protec?ie antiseismic? pentru cl?dirile noi sau vechi. Dintre m?surile stabilite ?n toamna acestui an, sunt realizate p?n? ?n prezent:Centralizarea spa?iilor de cazare a sinistra?ilor ?n caz de calamit??iam centralizat toate spa?iile de cazare a sinistra?ilor in caz de calamit??i. Astfel, totalul persoanelor care pot fi cazate ?n toat? ?ara este de 1.390.587 persoane. Spa?iile de cazare pt sinistra?i dispun de utilit??i ap?, ?nc?lzire ?i electricitate.Lista exper?ilor la nivel na?ional care vor ac?iona ?n caz de dezastream identificat aproximativ 1.000 de exper?i la nivel na?ional care vor ac?iona ?n caz de dezastre.Raportul privind capacitatea de reac?ie a autorit??ilor ?n cazul unui cutremur major?n cursul lunii septembrie am realizat ?n colaborare cu MAI-IGSU un raport prin intermediul c?ruia am analizat capacitatea institu?iilor implicate ?n managentul riscului de cutremur;principalele concluzii au fost prezentate ?n cadrul ?edin?ei de Guvern ?i a unei conferin?e de pres?, organizat? la sediul MDRAP.Simpozionul interna?ional privind izolarea seismic? a cl?dirilorsimpozionul organizat ?ntre 10 ?i 13 octombrie 2016, ?n colaborare cu Ambasada Japoniei, Societatea Japonez? de Izolare Sesimic? ?i gazdele evenimentului – Universitatea Tehnic? de Construc?ii Bucure?ti a reprezentant un excelent prilej de dezbateri si schimb de experien?e ?ntre exper?i ?i reprezentan?i ai autorit??ilor ?i institu?iilor de ?nv???m?nt din cele dou? ??ri.Dezbaterea “Managementul reducerii riscului la dezastru”cu ocazia "Zilei interna?ionale pentru reducerea riscului dezastrelor naturale", decretat? de Organiza?ia Na?iunilor Unite ?n anul 2009, ?n 13 octombrie am realizat ?n colaborare cu Administra?ia Preziden?ial? ?i gazdele evenimentului – Universitatea Tehnic? de Construc?ii Bucure?ti, o dezbatere pe tema reducerii riscului la dezastru;la dezbatere au participat exper?i ?i membri ai unor organiza?ii non-guvernamentale, reprezentan?i ai autorit??ilor cu atribu?ii ?n domeniu, precum ?i pre?edintele ??rii.Baza de date la nivel na?ional cu cl?diri ?ncadrate ?n clasele I ?i II de importan???n temeiul HG. nr. 557/2016, s-a trimis la toate prefecturile o adres? prin care li se solicit? transmiterea listelor cuprinz?nd cl?diri clasificate ?n clasele I ?i II de importan?? (conform normativului ?n domeniu);vor fi identificate ?i inventariate construc?iile ?ncadrate ?n clasa I ?i II de importan??, aflate ?n patrimoniul institu?iilor publice ?i care apar?in propriet??ii publice/private a statului/ unit?tilor administrativ-teritoriale, ?n vederea identific?rii situa?iilor cu poten?ial de risc ?i pentru formularea la nivelul Guvernului a unor m?suri care s? se reflecte ?n programe de finan?are.Controlul tematic al ISC privind cl?dirile ?ncadrate cu grad I de risc seismic din Municipiul Bucure?ti?n perioada 12-29.09.2016, Inspectoratul de Stat ?n Construc?ii a efectuat un control tematic la nivelul Municipiului Bucure?ti, fiind vizate 65 de obiective ?ncadrate prin raport de expertiz? tehnic? ?n clasele de risc seismic 1, 2, 3 ?i 4, sau ne?ncadrate ?n clase de risc seismic;din totalul de 65 construc?ii verificate, pentru 42 de construc?ii au fost elaborate expertize tehnice, 61 dintre ele ??i p?streaz? aptitudinile ?n exploatare, 16 construc?ii necesit? consolidare, lucr?rile de consolidare ?ncep?nd la 9 dintre acestea;?n 37 de cazuri exist? nominalizat? persoana cu atribu?ii privind urm?rirea comport?rii ?n timp, iar jurnalul evenimentelor, ca parte component? a c?r?ii tehnice a construc?iei, este actualizat pentru 17 dintre obiectivele verificate.Actualizarea ?i ?mbun?t??irea legisla?iei ?n domeniuPrin modificarea Ordonan?ei 20/1994, am ini?iat o serie de m?suri pentru reducerea riscului seismic al construc?iilor existente, dup? cum urmeaz?:principiul siguran?ei colective are ?nt?ietate fa?? de interesul individual, ?n vederea execut?rii lucr?rilor de consolidare, fundamentate prin raport de expertiz? tehnic?;se prevede posibilitate evacu?rii persoanelor care nu au eliberat ?n termen spa?iul de?inut pe perioada execu?iei lucr?rilor de interven?ie la construc?iile ?n caz, prin dispozi?ie dat? de primar, ?n locuin?ele de necesitate puse la dispozi?ie de autorit??ile administra?iei publice locale;se prevede posibilitatea ca persoanele evacuate ?i cazate ?n locuin?e de necesitate s? r?m?n? ?n aceste locuin?e;se prevede faptul c? ?n vederea prevenirii unui poten?ial dezastru provocat de cutremure, proprietarii ?i de?in?torii cu orice titlu ai construc?iilor supuse reglement?rilor O.G. nr. 20/1994 au obliga?ia de a permite accesul ?n imobilele pe care le de?in, pentru desf??urarea activit??ilor de expertizare, de efectuare a m?sur?torilor pentru ?ntocmirea documenta?iei cadastrale;se prevede posibilitatea ca autorit??ile administra?iei publice locale s? finan?eze de la bugetele locale, a m?sur?torilor pentru ?ntocmirea documenta?iei cadastrale necesare ?nregistr?rii imobilului ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar? ?n cazul construc?iilor cu destina?ia de locuin?? multietajate, ?ncadrate prin raport de expertiz? tehnic? ?n clasa I de risc seismic ?i care prezint? pericol public;se prevede restituirea, de c?tre persoanele fizice ?i juridice proprietari de spa?ii cu alt? destina?ie, la terminarea lucr?rilor de interven?ie, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execu?ia lucr?rilor de interven?ie, ?n rate lunare egale cu o dob?nd? fix? de 5% pe an, cu o durat? de rambursare de p?n? la 5 de ani de la data recep?iei termin?rii lucr?rilor de interven?ie.modificarea Legii nr. 10/1995, privind calitatea ?n construc?ii, dup? cum urmeaz?:se prevede posibilitatea finan??rii din venituri proprii ale MDRAP a realiz?rii de locuin?e de necesitate pentru cazarea temporar? a persoanelor evacuate, pe perioada execu?iei lucr?rilor de interven?ie pentru reducerea riscului seismic al acestora, precum ?i realizarea de ac?iuni ?i campanii pentru educarea antiseismic? a popula?iei.modificarea Legii nr. 255 /2010, privind exproprierea pentru cauz? de utilitate public?, necesar? realiz?rii unor obiective de interes na?ional, jude?ean ?i local, dup? cum urmeaz?:se propune stabilirea cadrului juridic pentru luarea m?surilor necesare execut?rii lucr?rilor de interven?ie pentru reducerea riscului seismic la construc?iile cu destina?ia de locuin?? multietajate, ?ncadrate prin raport de expertiz? tehnic? ?n clasa I de risc seismic ?i care prezint? pericol public. Construire sustenabil? ?i dezvoltare durabil??n aces sens, am ?mbun?t??it un pachet de acte normative:Calitatea ?n construc?ii va cre?te ca urmare a modific?rilor la Legea nr. 10/1995 (aprobate prin Legea nr. 163/2016). Modific?rile prev?d:asigurare profesional? obligatorie pentru proiectan?i;certificarea operatorilor ?n construc?ii;formarea profesional? continu? a speciali?tilor ?n construc?ii – pentru actualizarea preg?tirii lor ?i aplicarea celor mai noi tehnologii ?i cuno?tin?e ?n domeniu.Au fost aprobate ?i sunt ?n curs de publicare urm?toarele proiecte de acte normative: Hot?r?re a Guvernului privind documenta?iile tehnico-economice aferente obiectivelor de investi?ii finan?ate din fonduri publice;Hot?r?re pentru modificarea ?i completarea HG nr. 1236/2012 privind stabilirea cadrului institu?ional ?i a unor m?suri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condi?ii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construc?ii ?i de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului.De asemenea, se afl? ?n diferite pe circuitul de avizare interministerial? urm?toarele proiecte de acte normative:Hot?r?re privind stabilirea condi?iilor pentru comercializarea produselor pentru construc?ii;Hot?r?re pentru modificarea ?i completarea Anexei V - Regulamentul privind agrementul tehnic ?n construc?ii la HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construc?ii;Hot?r?re pentru aprobarea Regulamentului de recep?ie a construc?iilor;Hot?r?re pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea calit??ii ?n construc?ii prin speciali?ti cu activitate ?n construc?ii atesta?i;Hot?r?re pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de reglementare ?n construc?ii ?i categoriile de cheltuieli aferente.Reglement?ri tehnice ?n construc?iiReglement?rile tehnice constituie principala component? a sistemului calit??ii ?n construc?ii, cuprinz?nd, un num?r de 778 coduri, normative, ghiduri, specifica?ii tehnice, metodologii, publicate ?n Monitorul Oficial al Rom?niei ?i/sau ?n Buletinul Construc?iilor. Reglement?rile tehnice promovate se adreseaz?, ?n principal, proiectan?ilor, investitorilor, antreprenorilor din construc?ii ?i reglementeaz? urm?toarele domenii:proiectarea seismic? a construc?iilor;proiectarea geotehnic? ?i proiectarea funda?iilor;instala?ii pentru cl?diri;securitatea la incendiu;protec?ia elementelor de construc?ii ?mpotriva agen?ilor agresivi;proceduri pentru inspec?ii tehnice a unor sta?ii/echipamente in domeniul construc?iilor.Pentru cre?terea gradului de rezisten?? la foc a construc?iilor ?i protec?ia vie?ii oamenilor si a bunurilor acestora, este ?n curs de promovare reglementarea tehnic? specific? privind protec?ia la foc a construc?iilor, care urmeaz? s? se aplice at?t la proiectarea construc?iilor noi c?t ?i la reabilitarea/modernizarea construc?iilor existente.Produse pentru construc?ii?n vederea implement?rii prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, au fost elaborate ?i promovate prin ordin comun MDRAP-MAI, procedurile privind desemnarea organismelor de evaluare ?i verificare a constan?ei performan?ei ?i a organismelor de evaluare tehnic? european? a produselor pentru construc?ii. ?n conformitate cu prevederile art. 10 al Regulamentului (UE) nr. 305/2011, a fost organizat ?i s-a asigurat func?ionarea Punctului de informare despre produse pentru construc?ii, prin intermediul c?ruia au fost transmise informa?ii referitoare la condi?iile aplicabile punerii pe pia?? ?i utiliz?rii ?n Rom?nia a produselor pentru construc?ii. ?n aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din OG nr. 20/2010 privind stabilirea unor m?suri pentru aplicarea unitar? a legisla?iei U.E. care armonizeaz? condi?iile de comercializare a produselor, periodic este aprobat? prin Ordin MDRAP, Lista cuprinz?nd indicativele de referin?? ale standardelor rom?ne care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construc?ii.Standarde tehnice ?n domeniul construc?iilorPentru a veni ?n sprijinul proiectan?ilor ?n construc?ii precum ?i ?n scopul asigur?rii referen?ialelor tehnice necesare certific?rii de conformitate a produselor de construc?ii pentru aplicarea marcajului CE, MDRAP asigur? suportul tehnic ?i financiar privind elaborarea ?i adoptarea versiunilor na?ionale ale standardelor europene din domeniul construc?iilor. P?n? ?n prezent, cu sprijinul MDRAP, au fost adoptate versiunile na?ionale pentru un num?r total de 1.789 standarde europene din domeniul construc?iilor.Certificarea operatorilor economici cu activitate?n vederea asigur?rii unor lucr?ri de calitate, operatorii economici care presteaz? servicii de proiectare ?i/sau consultan?? precum ?i operatorii economici care execut? lucr?ri de construc?ii vor trebui s? fie certifica?i tehnico-profesional.Atestarea tehnico-profesional? a speciali?tilor din domeniul construc?iilor?n baza prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea ?n construc?ii, republicat?, ?i a actelor subsecvente acesteia, speciali?tii cu activitate ?n construc?ii pot fi atesta?i ca: verificatori de proiecte ?i exper?i tehnici.?n baza prevederilor Legii nr.372/2005 privind performan?a energetic? a cl?dirilor, republicat?, ?i a actelor subsecvente acesteia, speciali?tii cu activitate ?n construc?ii pot fi atesta?i ca auditori energetici pentru cl?diri.?n urma activit??ii de actualizare lunar? a bazei de date a speciali?tilor cu activitate ?n construc?ii atesta?i, rezult? un num?r total de: verificatori de proiecte - 2388 speciali?tiexper?i tehnici - 1090 speciali?tiauditori energetici pentru cl?diri - 1597 speciali?tiDomeniul urbanismului ?i autoriz?rii construc?iilor beneficiaz? de noi prevederi prin ordonan?a aprobat? de Guvern ?n 15 decembrie pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ?i urbanismului ?i a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut?rii lucr?rilor de construc?ii.Prin acest act normativ:Cre?tem responsabilitatea factorilor din domeniu;Consolid?m structurile de specialitate ?n administra?ia public? pentru asigurarea dezvolt?rii sustenabile a comunit??ilor;?mbun?t??im calitatea ?i siguran?a fondului construit; Reducem corup?ia;Introducem sistemul de e-guvernare ?n domeniul urbanismului ?i autoriz?rii construc?iilor – informatizarea procedurilor de autorizare;Clarific?m unele prevederi din legisla?ie, pentru a stopa fenomenele de dezvoltare necontrolat?, ce afecteaz? calitatea vie?ii cet??enilor ?i competitivitatea teritoriului. Astfel, am venit cu o serie de ?mbun?t??iri: PRINCIPALELE M?SURI INSTITU?IONALE:Cresterea transparen?ei prin asigurarea accesului liber pentru cet??eni la documenta?iile de urbanism aprobate , f?r? justificarea vreunui interes;Consilierii judeteni/locali vor avea obligativitatea motivarii in scris a votului negativ la aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, ?n vederea prevenirii respingerii pe criterii politice sau personale;Cre?terea cuantumului amenzilor ?i sporirea sanc?iunilor pentru ?nc?lcarea prevederilor legale privind urbanismul ?i autorizarea execut?rii construc?iilor de catre functionarii publici responsabili cu gestionarea tematicii; Consolidarea rolului ISC:prin depunerea proiectului tehnic de executie complet in format electronic la ISC inainte de inceperea lucrarilor ?i ?in?nd cont c? ISC particip? la fazele determinante ?i la recep?ia lucr?rilor, se asigur? o mai bun? calitate a lucr?rilor de construire ?i o eficien?? sporit? a ac?iunilor de control ;are dreptul s? opreasc? nemijlocit lucrarile executate ilegal. P?n? acum acest lucru se realiza doar prin intermediul prefectului; . ?n multe situatii, prefectii nu dau curs sesizarilor ISC iar controlul ramane neeficace, poate solicita direct in instanta anularea documentatiilor de urbanism si autorizatiilor de constructie emise ilegal.ISC va putea amenda institu?iile care nu emit avizele ?n termene legale ?i ?ntarzie nejustificat investi?iile.SIMPLIFICARE ?I E-GUVERNARE:Utilizarea punctului de contact unic electronic; (edirect.e-guvernare.ro);Cet??enii pot depune on-line cererile de obtinere a autorizatiilor si a documentelor aferente;Documentatia si raspunsul privind avizarea acesteia pot fi transmise in sistem electronic, prin e-mail.Prelungirea valabilitatii termenului in care se pot incepe lucrarile autorizate de construire de la 12 la 24 de luni, pentru a preveni situa?iile ?n care autoriza?ia expir? iar lucr?rile nu pot fi ?ncepute din cauza unor proceduri de achizitii anevoioase sau din cauza neob?inerii unor credite ?n timp util;Eliminarea conceptului de aviz tacit si inlocuirea sa cu amenzi, deoarece nimeni nu indraznea sa inceapa lucrarile fara avize, fapt ce ducea la blocaje sau abuzuri din partea entatit??ilor emitente de avize; Interzicerea solicitarii de avize care nu au relevanta in raport cu investitia; de exemplu daca lucrarile erau doar de amenajarea interioar? se cereau avize de bransamente si utilitati, nerelevante, dar care prelungeau termenele si generau costuri suplimentare nejustificateValabilitatea avizelor pana la receptia lucrarilor, cu exceptia cazurilor cand se schimba situatia din teren;Acordul vecinilor doar in situatii expres prevazute de lege, pentru prevenirea blocarii abuzive a investitiei de vecini rau intentionati;Stabilirea lucrarilor ce pot fi executate fara autorizatie de construire (de exemplu construc?ii u?oare de interior, gheretele amplasate direct pe sol, pentru v?nzarea presei, c?r?ilor ?i florilor, de suprafa?? de maxim 5 m2); Corelarea cuantumului amenzilor cu gravitatea faptelor. In lipsa unor criterii, marjele foarte mari existente pana acum in lege, permiteau abuzuri din partea organelor de control care puteau aplica subiectiv amenzile respective. Se limiteaz? astfel subiectivismul organelor de control (ISC, Politia local?, reprezentan?i UAT);Accesul gratuit al proiectan?ilor la bazele de date de la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara pentru elaborarea documenta?iilor de urbanism. Performan?a energetic? a cl?dirilor A fost modificat? Legea nr. 372/2005 privind performan?a energetic? a cl?dirilor, republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile aduse prin OG nr. 13/2016, aprobat? prin Legea nr. 156/2016.Pentru realizarea securit??ii energetice, la construirea cl?dirilor noi trebuie s? se asigure ?n acestea, minim de 10%, energie din surse regenerabile.Pentru cre?terea performan?ei energetice a cl?dirilor existente, este ?n curs de promovare actul normativ prin care se reglementeaz? cerin?ele minime de performan?? ale cl?dirilor ?i elementelor de construc?ie ale acestora.Pentru cre?terea num?rului de cl?diri noi al c?ror consum de energie este aproape egal cu zero, au fost aprobate nivelurile minime ale energiei primare care poate fi utilizat? ?n cl?diri.Prevederile urmeaz? a fi aplicate, pe categorii de cl?diri ?i zone climatice de iarn? ale Rom?niei, la cl?dirile pentru care se emit autoriza?ii de construire dup? 31 decembrie 2018.Primarii localit??ilor urbane cu mai mult de 5000 de locuitori ini?iaz? planuri locale multianuale pentru cre?terea num?rului de cl?diri noi ?i existente al c?ror consum de energie este aproape egal cu zero, care se aprob? prin hot?r?ri ale consiliilor locale.Pentru reducerea consumului de energie ?n cl?dirile de?inute ?i ocupate de administra?ia public? central?, precum ?i pentru cre?terea rolului de exemplu al acestora privind eficienta energetica, au fost realizate urm?toarele ac?iuni:pentru 160 de cl?diri au fost ini?iate/realizate audituri energetice, cu prevederea principalelor m?suri de reducere a consumului de energie;la 185 cl?diri s-au executat lucr?ri de reabilitare termic? a fa?adelor acestora;la 97 cl?diri s-au realizat lucr?ri complexe de cre?tere a performan?ei energetice (reabilitare major?).Economia anual? de energie primar? rezultat? ?n cl?dirile de?inute ?i ocupate de administra?ia public? central? este de 15.317.584 kWh/an.eliminarea riscurilor de corup?ie: Inspectoratul de Stat ?n Construc?ii (ISC) va putea ataca direct ?n instan?ele de contencios documenta?iile de urbanism sau autoriza?iile de construire ilegale;controale mai eficiente: ISC are obliga?ia de a opri lucr?rile pentru care se constat? realizarea cu ?nc?lcarea dispozi?iilor legale, a cerin?elor privind asigurarea calit??ii ?n construc?ii, f?r? proiect tehnic ori pe baza unor autoriza?ii nelegal emise. Odat? cu dispunerea m?surii de oprire a execut?rii lucr?rilor se dispun ?i m?suri de conservare a lucr?rilor deja executate;vor avea caracter public documenta?iile de amenajarea teritoriului ?i de urbanism care, odat? aprobate, instituie reguli cu privire la construire at?t de c?tre sectorul public c?t ?i de cel privat ?i la planificarea spa?ial? a investi?iilor publice;se introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilit??ii ca votul pentru aprobarea documenta?iilor de urbanism s? fie condi?ionat de primirea de foloase necuvenite;sunt incluse la contraven?ie: ini?ierea sau aprobarea documenta?iilor de urbanism care au ca scop intrarea ?n legalitate a unor construc?ii f?r? autoriza?ie de construire; supunerea spre avizare sau aprobare a unei documenta?ii de urbanism incomplete; semnarea de documenta?ii de amenajarea teritoriului ?i urbanism care con?in date eronate – dac? nu intr? sub inciden?a legii penale; aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derog?ri de la documenta?iile de urbanism aprobate; modificarea documenta?iilor de amenajare a teritoriului ?i de urbanism de c?tre autorit??ile locale f?r? reluarea procedurilor de avizare ?i aprobare; nerespectarea prevederilor referitoare la informarea ?i consultarea popula?iei; “avizul tacit” – ?nlocuit cu o sanc?iune pecuniar?: ISC va putea amenda institu?iile care nu emit avizele ?n termene legale ?i ?nt?rzie nejustificat investi?iile;prelungirea de la 12 la 24 de luni a valabilit??ii autoriza?iei de construire;obliga?ia de a corela Planul Urbanistic General ?i Strategia de dezvoltare durabil? cu bugetul ?i programele de investi?ii publice ale unit??ii administrativ-teritoriale;regimul aplicat ?n materie de urbanism ?i autorizare a construc?iilor ?n cazul imobilelor situate ?n zone protejate, cu obiective specifice de conservare ?i reabilitare a valorilor de patrimoniu.Programe ?i proiecte performantePOR 2007-2013: 92,33% absorb?ie, 4.464 proiecte implementate, impact pozitiv asupra beneficiarilorPerforman?a programului la sf?r?itul lunii noiembrie 2016:92,33% grad de absorb?ie, respectiv 4,611 miliarde euro accesa?i din Fondul European de Dezvoltare Regional? (indicatorul include declara?ia final? de cheltuieli);4.464 proiecte implementate pentru: ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii ?i a ?nf??i??rii ora?elor, precum ?i cre?terea rolului lor ?n regiune;?mbun?t??irea accesibilit??ii regiunilor prin dezvoltarea re?elelor de infrastructur? ? drumuri jude?ene ?i ?osele de centur?;Modernizarea serviciilor sociale: ?coli, clinici, servicii de interven?ie ?n situa?ii de urgen?? etc.;Cre?terea investi?iilor ?n afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, ?mbun?t??irea re?elei de utilit??i ?i a infrastructurii de afaceri;Modernizarea ?i reabilitarea infrastructurii turistice existente84,73% grad de absorb?ie estimat f?r? a lua ?n considerare sprijinul CE prin intermediul top-up.POR 2014-2020, impact pozitiv asupra beneficiarilorProgramul Opera?ional Regional 2007-2013 a avut un impact pozitiv asupra beneficiarilor de fonduri europene arat? studiile de evaluare realizate ?n perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice (MDRAP). Este vorba despre primele studii din Rom?nia de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvolt?rii regionale realizate prin metoda contrafactual?.Concluziile au fost prezentate ?n luna martie a.c., ?n Conferin?a de Evaluare a Impactului Programului Opera?ional Regional la care au participat viceprim-ministrul Vasile D?ncu, ministrul dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice, Corina Cre?u, comisar european pentru politica regional?, fo?ti mini?tri ai dezvolt?rii regionale ?i al?i peste 200 de reprezentan?i ai beneficiarilor ?i organiza?iilor implicate ?n program.Vasile D?ncu: ?Avem rezultate foarte interesante: evalu?rile arat? c? Programul Opera?ional Regional 2007-2013 a dus la cre?terea num?rului de servicii oferite ?i, cel mai important, a calit??ii lor. Proiectele finan?ate au dus ?i la cre?terea locurilor de munc? ?i a num?rului de beneficiari. Practic, programul a adus beneficii ?n toate domeniile sale de interven?ie: s?n?tate, managementul situa?iilor de urgen??, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului”.Studiile de evaluare au fost realizate ?n perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, prin Biroul Evaluare Program. Este vorba despre primele studii de evaluare din Rom?nia care au m?surat impactul fondurilor europene asupra dezvolt?rii regionale. Evalu?rile au fost realizate prin metoda contrafactual? ?i au analizat 11 domenii majore de interven?ie. POR 2014-2020: 31% grad de lansarela sf?r?itul lunii noiembrie, pe POR erau lansate 7 apeluri ?n valoare total? FEDR de 2,1 miliarde euro, reprezent?nd o rat? de lansare de 31% din alocarea FEDR la nivel regional, respectiv 25% din alocarea FEDR a POR;apelurile au vizat proiecte din domeniile Drumuri jude?ene, Patrimoniu cultural, Eficien?? energetic? – opera?iunea Cl?diri reziden?iale, Turism, Micro?ntreprinderi, ?mbun?t??irea mediului urban (spa?ii verzi), Asisten?? Tehnic? pentru Organismele Intermediare ?i Autoritatea de Management; au fost depuse 1.282 proiecte, cu o valoare a finan??rii nerambursabile FEDR de 832,06 milioane euro;au fost semnate 8 contracte de finan?are, cu valoare a finan??rii nerambursabile FEDR ?i buget de stat de 84,78 mil. euro;?n aceast? lun? estim?m lansarea a altor 4 apeluri de proiecte cu un buget total de 1,8 miliarde euro, reprezent?nd o rat? suplimentar? de lansare de 26,5%, deci cumulat, de 57,5% din alocarea FEDR la nivel na?ional (din care 1,56 miliarde euro reprezinta valoare FEDR). Domeniile vizate sunt:AP 8 - infrastructura de servicii sociale adresate grupului vunerabil b?tr?ni (PI 8.1/8.3 A); AP 4 a POR 2014-2020 - Documentul cadru de implementare privind dezvoltarea urban? durabil?; AP 3 - eficien?a energetic? ?n cl?diri publice (PI 3.1 B); AP 2 - cre?terea competitivit??ii IMM-urilor (PI 2.2 A). Programul a fost aprobat ?n iunie 2015.Programul Opera?ional Ini?iativa pentru IMM-uri?n scopul facilit?rii accesului ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii (IMM) la finan?are prin cre?terea volumului creditelor noi acordate la nivelul Uniunii Europene, Comisia European? a recomandat constant pentru perioada de programare 2014-2020, extinderea utiliz?rii instrumentelor financiare de partajare a riscurilor, care s? produc? ?i un efect de levier pentru sectorul privat ?i pie?ele de capital de investi?ii ?n IMM-uri.Prin intermediul Memorandumului cu tema Participarea Rom?niei la Ini?iativa pentru IMM-uri, din alocarea FEDR, aprobat ?n ?edin?a Guvernului din data de 8 iulie 2015, s-a propus participarea Rom?niei la instrumentul financiar de tip garan?ie neplafonat? ?n cadrul Ini?iativei pentru IMM-uri, cu suma de 100 millioane Euro, furniza?i din alocarea Programului Opera?ional Regional 2014-2020. A fost lansat un prim apel totaliz?nd 100 milioane euro contracta?i (445,30 milioane lei) - adic? 100% grad de contractare. Alocarea de 100 mil Euro FEDR va facilita acordarea de noi credite pentru 2.500 de IMM-uri, cu o valoare total? minim? de 400 milioane euro (efect de multiplicare). Obiectivul specific ?l reprezint? facilitarea accesului IMM-urilor la finan?are prin implementarea instrumentului de garantare neplafonat?. Prin implementarea instrumentului de garantare neplafonat?, PO urm?re?te ?nlesnirea accesului la finan?are al IMM-urilor din Rom?nia, ?n vederea cre?terii productivi???ii, inov?rii ?i a capacit??ii IMM-urilor de a cre?te pe pie?ele regionale, na?ionale ?i interna?ionale.Programul a fost aprobat la ?nceputul anului 2016 de c?tre Comisia European?.Programe de cooperare teritorial? european? Programele Interreg V A Rom?nia-Bulgaria ?i Interreg IPA de cooperare Transfrontalier? Rom?nia-Republica Serbia au ob?inut desemnarea ?n cursul acestui an. Sunt primele programe din Rom?nia finan?ate din Fondurile Europene ?i de Investi?ii care au ob?inut acreditarea structurilor de gestionare (autoritatea de management ?i de certificare).Programul Interreg V-A Rom?nia-Bulgaria 2014-2020aprobat ?n 12 februarie 2015, cu valoarea FEDR de 215,7 milioane euro;2 apeluri lansate, valoare FEDR: 202,8 mil euro, adic? 100% din alocarea programului f?r? asisten?? tehnic?;504 proiecte depuse cu o valoare de 895 milioane euro FEDR;23 contracte semnate ?n valoare de 14 milioane euro FEDR, procent contractat 7,92%;depuse cereri de rambursare ?n valoare de: 1.327.468 euro (FEDR).Programul Interreg-IPA de cooperare transfrontalier? Rom?nia-Serbia 2014-2020aprobat ?n data de 6 august 2015, valoarea IPA este 74.906.248 euro;un apel lansat (proiecte normale ?i proiecte strategice); Valoare total? IPA apel lansat: 50,4 mil. Euro IPA reprezent?nd 74,1% din alocarea IPA a programului f?r? asisten?? tehnic?;211 proiecte depuse (dintre care 17 proiecte strategice) cu o valoare de 237,4 mil euro IPA;2 proiecte strategice, aprobate spre finan?are in cadrul comitetului comun de monitorizare, ?n valoare total? IPA de 22.597.428,26 euro;4,4 mil euro contracta?i aferen?i Axei prioritare de Asisten?? tehnic?;au fost depuse cereri de rambursare din axa prioritar? de asisten?? tehnic? ?n valoare de 501.974,60 euro (IPA).Programul Interreg V-A Rom?nia-Ungaria 2014-2020 aprobat pe 9 decembrie 2015;alocare total? de aprox. 232 mil. euro, din care aprox. 189 mil. euro din Fondul European de Dezvoltare Regional? (FEDR);lansat pe 10 noiembrie 2016 la Oradea;urmeaz?, ?n decembrie, lansarea a dou? Apeluri de proiecte (restr?ns pentru proiecte strategice, respectiv deschis pentru proiecte normale s? aib? loc ?n luna decembrie 2016, cu o alocare direct propor?ional? priorit??ilor de investi?ii care nu intr? sub inciden?a ajutorului de stat - o confirmare oficial? de la Consiliul Concuren?ei fiind a?teptat? ?n cursul lunii noiembrie 2016); 3,15 mil euro FEDR contracta?i, aferen?i axei de Asisten?? tehnic?, reprezent?nd 28% din alocarea FEDR aferent? acestei axe.Programul Opera?ional Comun Rom?nia-Republica Moldova 2014-2020 aprobat pe data de 17 decembrie 2015;alocare program: 81.000.000 euro;procedura de evaluare ?i aprobare a proiectelor mari de infrastructur? selectate prin atribuire direct?: 4 proiecte mari de infrastructur? depuse ?n valoare de 24,3 mil euro (107,7 mil. lei) (etapa I de aprobare), reprezent?nd 30% din alocarea ENI. Programul Opera?ional Comun Rom?nia-Ucraina 2014-2020aprobat pe data de 17 decembrie 2015;alocare program: 60.000.000 euro;procedura de evaluare ?i aprobare a proiectelor mari de infrastructur? selectate prin atribuire direct?: 4 proiecte mari de infrastructur? depuse ?n valoare de 17,9 mil euro (79,7 mil. lei) (etapa I de aprobare), reprezent?nd 30% din alocarea ENI.Programul Opera?ional Comun Bazinul M?rii Negre 2014-2020aprobat pe data de 18 decembrie 2015;alocare program: 49.038.597,00 euro (ENI).Parcuri industrialeParcurile industriale sunt instrumente de dezvoltare local?, cu rolul de a atrage investi?ii ?i de a crea locuri de munc?. ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii comunit??ilor locale ?i sc?derea s?r?ciei au fost obiective urm?rite la nivelul MDRAP inclusiv prin procesul de emitere a titlului de parc industrial.La final de mandat, situa?ia se prezint? astfel:Num?rul de parcuri industriale existente: 76;Suprafa?a total? a parcurilor industriale: 3.085,57 ha;Num?rul operatorilor economici din parcurile industriale: 1.056;Num?rul total al salaria?ilor: 56.000.?n anul 2016 au fost ?nfiin?ate ?nc? 9 parcuri industriale ?n: Siret (Suceava), C?lan (Hunedoara), S?cele (Bra?ov), Giarmata ?i Sanandrei (Timis), S?cele (Bra?ov), Sf?ntu Gheorghe (Covasna) Oradea ?i Tileagd (Bihor).Poten?ialul strategic al re?elei de parcuri, cl?diri ?i terenuri industriale a fost prezentat ?i la Forumul Parteneriate pentru dezvoltarea Rom?niei, din 31 octombrie 2016, la care ministerul a participat ?n calitate de partener.Lucr?ri de interes public sau social: 5.073 obiective contractate?n total, toate programele de finan?are din categoria lucr?ri de ineters public ?i social au cuprins, ?n acest an de guvernare, 5073 de obiective contractate cu o alocare total? de peste 16.3 miliarde lei (suma cuprinde at?t bugetele anuale, c?t ?i multianuale)Programul Na?ional de Dezvoltare Local? 2016-2019Reabilitare ?coli ?n vederea ob?inerii Autoriza?iei Sanitare de Func?ionare – 889 obiective contractate, 784.000.000 lei contracta?i reprezent?nd 98% din suma total? alocat? de 800.000.000 lei;am constatat pe aceast? cale un interes ?i o cooperare sc?zute din partea UAT-urilor pentru accesarea fondurilor alocate pentru ASF.Alte tipuri de lucr?ri din domeniul infrastructur? – 385 obiective incluse la finan?are, 336 obiective contractate – cu alocare 400.000.000 leiProgramul Na?ional de Dezvoltare Local? 2015-20183483 obiective contractate, ?n sum? de 14.009.858.441,65 lei;723 obiective finalizate - 21% din nr total de obiective. Alimentare cu ap? ?i canalizare prin proiectul ?Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap? ?i canalizare, a sta?iilor de tratare a apei potabile ?i sta?iilor de epurare a apelor uzate ?n localit??ile cu o popula?ie de p?n? la 50.000 de locuitori”, suntem ?n faza final? de implementare a ultimelor 18 subproiecte contractate, 56 fiind deja finalizate. Anul acesta am folosit ?ntreaga sum? alocat? ini?ial pentru derularea investi?iilor – 60 milioane lei. Ca urmare, la rectificarea din noiembrie s-au alocat ?nc? 47,9 milioane lei.Termoficare prin programul ?Termoficare 2006-2020 c?ldur? ?i confort”, anul acesta, ?n urma sesiunii de depunere a cererilor de finan?are au fost contracta?i 67,5 milioane lei (reprezent?nd 90% grad de absorb?ie din suma total? alocat?), de c?tre 15 UAT-uri. P?n? ?n prezent au fost recep?ionate 19 obiective.Programul na?ional de construc?ii de interes publicProgramul este implementat prin Compania Na?ional? de Investi?ii ?i vizeaz? s?li de sport, a?ez?minte culturale, complexuri sportive, lucrari ?n prim? urgen??, unit??i sanitare din mediul urban, blocuri ?n zone defavorizate, investi?ii ?n infrastructura justi?iei ?i alte tipuri de obiective.131 obiective finalizate (18.11.2015 – 05.12.2016) ?n valoare de 311,4 milioane lei; 234 obiective contractate sau aflate ?n execu?ie la 05.12.2016, ?n valoare de 1,3 miliarde lei;98 obiective aflate ?n proceduri de achizitie la 05.12.2016, cu o valoare estimat? de 481,8 milioane lei;printre obiectivele majore finalizate amintim cel mai modern centru de radioterapie din N-E Rom?niei – Spitalul jude?ean Bac?u, primele 3 complexuri sportive finalizate (Cluj-Napoca, Turnu M?gurele ?i S?nt? Maria Orlea – jude?ul Hunedoara), primul obiectiv privind infrastructura justi?iei respectiv cl?direa reabilitat? de la T?rgu-Mure? ?n care vor func?iona Parchetul de pe l?ng? Curtea de Apel T?rgu Mure?, Parchetul de pe l?ng? Tribunalul Mure?, Parchetul militar ?i Serviciul T?rgu Mure? al Biroului Teritorial al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism.Programul de consolidare a riscului seismic: 80 de cl?diri incluse la finan?are Ca parte a m?surilor de reducere a riscului seismic, ?n anul 2016 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat ?n valoare de 25.000.000 lei, pentru a finan?a 80 de obiective - cl?diri de locuit multietajate.?n perioada 2001-2016 au fost efectuate de c?tre MDRAP transferuri conform solicit?rilor, ?n valoare de 79.498.000 lei, fiind consolidate 26 cl?diri de locuit (1012 apartamente).?n anul 2016 am alocat un buget de 5 ori mai mare fa?? de anul precedent – 25.000.000 lei;Astfel, au fost contractate 33 cl?diri de locuit multietajate (29 ?n Bucure?ti), suma reprezent?nd 100% din bugetul alocat.Programul de ac?iuni pe anul 2016 (aprobat prin HG nr. 217/02.04.2016), include un num?r de 80 cl?diri de locuit multietajate, ?ncadrate prin raport de expertiz? tehnic? ?n clasa I de risc seismic ?i care prezint? pericol public, ?n vederea execu?iei lucr?rilor de interven?ie ?i a elabor?rii proiect?rii lucr?rilor de interven?ie, din care:66 cl?diri de locuit multietajate renominalizate din Programul de ac?iuni pe anul 2015, aprobat prin Hot?r?rea Guvernului nr. 227/2015;14 cl?diri de locuit multietajate nominalizate de Prim?ria Mun. Bucure?ti.Din punct de vedere al ac?iunilor privind reducerea riscului cele 80 de cl?diri se grupeaz? astfel: execu?ia lucr?rilor de interven?ie, la 33 cl?diri de locuit multietajate, din care:municipiul Bucure?ti: 29 cl?diri de locuit;jude?ul Prahova, municipiul C?mpina: 1 cl?dire de locuit;jude?ul Tulcea, municipiul Tulcea: 2 cl?diri de locuit;jude?ul Covasna municipiul Sf?ntu Gheorghe: 1 cl?dire de locuit.elaborarea proiect?rii lucr?rilor de interven?ie, la 47 cl?diri de locuit multietajate, din care:municipiul Bucure?ti: 33 cl?diri de locuit;jude?ul Bac?u, municipiul Bac?u: 5 cl?diri de locuit;jude?ul Prahova, municipiul Ploie?ti: 7 cl?diri de locuit;jude?ul Suceava, municipiul Suceava: 1 cl?dire de locuit;jude?ul Mure?,municipiul T?rgu Mure?: 1 cl?dire de locuit.Parteneriat strategic cu Republica Moldova pentru dezvoltare ?ntre Rom?nia ?i Republica Moldova exist? o rela?ie privilegiat? ?i o cooperare foarte bun? ?n multiple domenii, ceea ce a permis consolidarea unui parteneriat strategic, cu accent pe promovarea ?i dezvoltarea de proiecte de maxim interes.?n acest context, a reprezentat o prioritate dezvoltarea colabor?rii bilaterale la nivel social ?i economic, prin corelarea intereselor reciproce ?i prioritizarea unor solicit?ri de finan?are ale Guvernului Republicii Moldova, ?n principal pentru proiectele de investi?ii care au un impact pozitiv la nivelul societ??ii ?i care pot genera beneficii directe pentru cet??eni.Rom?nia acord? asisten?? tehnic? ?i financiar? Republicii Moldova ?n baza unui acord ini?iat ?n aul 2010. Autoritatea na?ional? de coordonare a Acordului este MDRAP. ?n anul 2016, domeniile de asisten?? au fost:Microbuzeministerul a finalizat achizi?ia unui num?r de 96 de microbuze necesare transportului ?colar, ?n valoare de 11.047.660,56 lei (cu TVA inlcus): unul dintre ele este destinat transportului persoanelor cu mobilitate redus?, iar restul de 95 sunt tip 16+1 locuril;Acestea vor fi livrate, conform ?n?elegerii, p?n? la 15 martie 2017, la Chi?in?u.Gr?dini?eam alocat 3 milioane de euro pentru finan?area lucr?rilor de repara?ii/ reconstruc?ie/ construc?ie ?i/sau dotare pentru 83 de gr?dini?e.Gazoduct Ungheni – Chi?in?uam alocat 550 mii euro pentru realizarea Proiectului tehnic al Gazoductului Ungheni – Chi?in?u, acesta urm?nd s? fie realizat de c?tre Transgaz Rom?nia;?n ?edin?a de Guvern din 23 noiembrie am adoptat memorandumul privind alocarea a 350 mii euro pentru Dispeceratul de monitorizare a Gazoductului Ia?i-Ungheni.Infrastructur? rural? / lucr?ri publice?n luna august, Guvernul a aprobat alocarea a ?nc? 2 milioane de euro: finan?area nerambursabil? acordat? Guvernului Republicii Moldova este de 1 milion de euro pentru implementarea unui program pilot de dezvoltare a infrastructurii rurale ?n minimum 20 de unit??i administrativ teritoriale din Republica Moldova ?nfr??ite cu unit??i administrativ teritoriale din Rom?nia 1 milion de euro pentru finan?area unor obiective de investi?ii ?n domeniul lucr?rilor publice, ?n minimum 15 unit??i administrativ teritoriale din Republica Moldova, prin intermediul Fondului de Investi?ii Sociale din Moldova.Agen?ia Na?ional? pentru Locuin?eANL func?ioneaz? sub coordonarea Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice, ca institu?ie de interes public care deruleaz? programe na?ionale de construc?ii locuin?e ?i care func?ioneaz? ANL colaboreaz? cu autorit??ile publice locale ?i centrale, institu?ii financiare (b?nci, societ??i de asigurare), societ??i de proiectare, firme de construc?ii ?i furnizori de utilit??i (alimentare cu ap?, energie electric?, gaze etc).Principalele obiective ale ANL constau ?n pro?mo??varea ?i dezvoltarea la nivel sectorial ?i na?ional a unor programe privind construc?ia de locuin?e, astfel c? ANL deruleaz?, ?ncep?nd cu anul 2000, urm?toarele programe guvernamentale de construc?ii locuin?e:locuin?e pentru tineri, destinate ?nchirierii,locuin?e sociale pentru comunit??ile de romi.Locuin?e pentru tineri, destinate ?nchirieriiProgramul are ?n vedere realizarea de locuin?e destinate tinerilor ale c?ror venituri nu le permit accesul la o locuin?? ?n condi?iile pie?ei, ?n acela?i timp constituindu-se un fond de locuin?e la nivel local pentru a asigura mobilitatea tinerilor speciali?ti ?ntre localit??i la nivelul ?ntregii ??ri. Prin acest demers se poate stimula t?n?ra genera?ie s? profeseze pe teritoriul Rom?niei, limit?nd astfel migra?ia speciali?tilor c?tre alte ??ri. ?n acest sens, s-a pus accent pe sprijinirea tinerilor speciali?ti din s?n?tate, ?n cadrul programului fiind realizate locuin?e destinate special acestei categorii profesionale.Caracteristicile generale ale locuin?elor pentru tineri, destinate ?nchirierii sunt prezentate mai jos:regim de ?n?l?ime redus,1-2 camere/apartament,solu?ii constructive moderne,utilizare preponderent? a materialelor de construc?ii de provenien?? local?.Dup? minimum un an de ?nchiriere ne?ntrerupt?, chiria?ii au posibilitatea de a cump?ra apartamentele ?n care locuiesc, f?r? ca v?nzarea s? fie condi?ionat? de v?rsta solicitan?ilor. Achitarea contravalorii locuin?ei se face fie integral din sursele proprii ?i/sau credite ipotecare contractate de la institu?ii financiare autorizate, inclusiv cu garan?ia statului (prin Programul Priama Cas?), fie ?n rate lunare egale, inclusiv dob?nda aferent?, cu un avans de minim 15% din valoarea de v?nzare, direct c?tre autorit??ile publice locale care administreaz? locuin?ele.?n cursul anului 2016 au fost continuate lucr?rile demarate din anii anteriori, dar s-au deschis ?i noi ?antiere, astfel c? la aceast? dat? sunt ?n curs de execu?ie 1.445 locuin?e. Dintre acestea, un num?r de 107 locuin?e sunt destinate speciali?tilor din s?n?tate.De la ?nceputul anului p?n? ?n prezent, au fost finalizate ?i repartizate 436 unit??i locative, astfel c? de la demararea programului p?n? ?n prezent s-au finalizat 32.988 locuin?e pentru tineri, printre care se num?r? ?i 564 locuin?e pentru speciali?ti din s?n?tate. P?n? la finele acestui an se vor mai recep?iona alte 159 locuin?e.?n ceea ce prive?te aceast? categorie profesional?, trebuie men?ionat c? ?n semestrul II al acestui an s-au promovat documenta?iile pentru ?nc? 166 locuin?e, lucr?rile de execu?ie urm?nd a fi demarate anul viitor.Locuin?e sociale pentru comunit??ile de romiAv?nd ?n vedere prevederile programului de incluziune social? ?n Rom?nia ?i necesitatea de ?mbun?t??ire a accesului comunit??ilor de romi la o locuin?? decent? ?i servicii publice de tip ap?, electricitate, canalizare ?i sisteme de ?nc?lzire s-a considerat necesar ca, ?n prim? faz?, s? se ini?ieze un programul-pilot ?Locuin?e sociale pentru comunit??ile de romi”.Programul-pilot are ?n vedere implementarea unor proiecte pentru construc?ia de locuin?e sociale ?n cele 8 regiuni de dezvoltare ale Rom?niei, ?n loca?ii stabilite de MDRAP ?mpreun? cu autorit??ile administra?iei publice locale ?i cu Agen?ia Na?ional? pentru Romi.Aceste locuin?e nu se v?nd. ?n cursul anului 2016 au fost continuate lucr?rile demarate din anii anteriori, dar s-au deschis ?i noi ?antiere, astfel c? la aceast? dat? sunt ?n curs de execu?ie 21 locuin?e, fiind promovate docu-menta?iile pentru ?nc? 56 unit??i locative.Totodat?, se precizeaz? c?, de la ?nceputul anului p?n? ?n prezent, au fost finalizate ?i repartizate 126 unit??i locative, astfel c? de la demararea programului p?n? ?n prezent s-au finalizat 168 locuin?e. Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Carte Funciar?Programul Na?ional de Cadastru ?i Carte Funciar? (PNCCF) este implementat de Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? (ANCPI), care func?ioneaz? ?n subordinea ministerului.Din totalul de 3.181 de unit??i administrativ-teritoriale din Rom?nia, la 15 decembrie lucr?rile de ?nregistrare sistematic? erau:finalizate ?n 23 UAT-uri;?n derulare ?n 1.296 de unit??i.Practic, ?n mandatul ministrului Vasile D?ncu, au fost demarate lucr?rile la 1.268 de UAT-uri.Fiecare unitate administrativ teritorial? a avut alocat? suma de 135.000 lei pentru ?nceperea lucr?rilor de ?nregistrare sistematic?, conform OUG nr. 35/2016.Bugetul ini?ial alocat lucr?rilor de ?nregistrare sistematic? din veniturile proprii ale ANCPI a fost de 432 milioane lei, redus ulterior la 256,8 milioane, ca urmare a faptului c? unele unit??i fie nu au ?ncheiat contracte de finan?are, fie au cerut rezilierea lor acestora fie au reziliat contractele lor cu prestatorii de servicii de ?nregistrare sistematic?.Acces mai facil la serviciile prestate:au fost puse la dispozi?ia lor servicii de plat? electronic? pentru eliberarea extraselor de carte funciar? pentru informare, prin platforma e-Payment;cererile pot fi ?nregistrate electronic de c?tre persoanele autorizate s? execute lucr?ri de cadastru ?i notarii publici.Programul accelerat ?n acest an printr-o serie de modific?ri legislative, care prev?d, ?n principal, c?:ANCPI finan?eaz? cu prioritate ?nregistrarea sistematic? a terenurilor agricole din extravilan;asigurarea suportului financiar necesar autorit??ilor administra?iei publice locale, care au demarat sau inten?ioneaz? s? demareze lucr?ri de ?nregistrare sistematic?, prin cofinan?area de c?tre ANCPI a acestor lucr?ri;ANCPI a ?ncheiat un protocolul de colaborare cu Uniunea Na?ional? a Notarilor, astfel ?nc?t certificatele de mo?tenitor cu privire la imobile supuse ?nregistr?rii sistematice s? fie emise f?r? costuri pentru cet??eni;ANCPI achit? aceste opera?iuni, valoarea onorariului fiind de 250 lei/autorul succesiunii. Este vorba at?t de eliberarea, de c?tre notarii publici, a certificatelor de mo?tenitor, c?t ?i a certificatelor de mo?tenitor suplimentare, a certificatelor de legatar ?i a certificatelor de vacan?? succesoral?;ANCPI va realiza ?i men?ine Registrul electronic na?ional al nomenclaturilor stradale - un sistem informatic unic, care s? permit? gestiunea ?i eviden?a la nivel na?ional a nomenclaturii stradale (HG nr. 777/2016).Inspectoratul de Stat ?n Construc?ii Realiz?ri majore ?n perioada noiembrie 2015 - 01 decembrie 2016Anul acesta am contribuit la modificarea unei serii de acte normative relevante pentru domeniul de activitate al ISC ?i MDRAP:legea nr. 10/1995 privind calitatea ?n construc?ii;legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ?i urbanismul;legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut?rii lucr?rilor de construc?ii;legea nr. 372/2005 privind performan?a energetic? a cl?dirilor;legea nr. 184/2001 privind organizarea ?i exercitarea profesiei de arhitect; legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;legea nr. 212/2014 privind eficien?a energetic?;legea nr. 153/2011 privind m?suri de cre?tere a calit??ii arhitectural-ambientale a cl?dirilor;OG nr. 20/1994 privind m?suri pentru reducerea riscului seismic al construc?iilor existente;HG nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construc?ii ?i amenaj?ri care se supun aviz?rii ?i/sau autoriz?rii privind securitatea la incendiu;De asemenea, fost publicat? Procedura privind autorizarea ?i exercitarea dreptului de practic? a responsabililor tehnici cu execu?ia lucr?rilor de construc?ii, aprobat? prin Ordinul Viceprim-ministrului, ministrul dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice nr. 1895/2016 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea ?i exercitarea dreptului de practic? a responsabililor tehnici cu execu?ia lucr?rilor de construc?ii, precum ?i pentru modificarea Reglement?rii tehnice "?ndrum?tor pentru atestarea tehnico-profesional? a speciali?tilor cu activitate ?n construc?ii", aprobat? prin Ordinul ministrului lucr?rilor publice, transporturilor ?i locuin?ei nr. 777/2003.Nu ?n ultimul r?nd, am promovat ?i realizat cre?terea organigramei ISC cu un num?r de 198 de posturi, exclusiv demnitari, de la 616 la 814. Astfel, am ?nt?rit capacitatea operativ? a ISC (HG 307/2016 pentru modificarea HG 525/2013).?ntregul ansamblu de modific?ri de acte normative a vizat:?nt?rirea func?iei de control al statului ?n domeniul construc?iilor;asigurarea integr?rii ?n structurile europene, prin colaborarea cu organismele de reglementare implicate ?n armonizarea normelor rom?ne?ti ?n domeniul construc?iilor cu cele practicate ?n Uniunea European?;responsabilizarea factorilor implica?i ?n exercitarea activit??ilor de control pentru autorizarea continu?rii lucr?rilor ajunse ?n fazele determinante pentru rezisten?a mecanic? ?i stabilitatea construc?iilor;aplicarea, ?n mod echidistant, cu responsabilitate ?i transparen?? a prevederilor legale;sus?inerea unor politici active ?n domeniul sistemelor de management al calit??ii ?n construc?ii, dezvolt?rii ?i optimiz?rii sistemelor de management aplicabile, de stimulare a implement?rii ?i certific?rii sistemelor de management al calit??ii de c?tre operatorii economici cu activitate ?n construc?ii.Statistici?n perioada noiembrie 2015 – 01 decembrie 2016, ISC a efectuat aproximativ 23.000 activit??i de control ?n domeniile sale de competen??, ?n urma c?rora au fost constatate peste 16.200 de neconformit??i pentru care au fost dispuse aprox. 15850 m?suri ?i s-au aplicat 2014 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare de aprox. 9.500.000 lei, care s-au constituit venituri la bugetul de stat.?n 2016, la fel ca ?i ?n 2015, ISC a derulat un nou control tematic privind verificarea calit??ii lucr?rilor de execu?ie a obiectivelor de investi?ii derulate at?t prin Programul Na?ional de Dezvoltare Local? c?t ?i prin Programul de locuin?e pentru chiria?ii evacua?i, Programul de reabilitare energetic? a locuin?elor, Programul de locuin?e sociale ?i Programul de reabilitare sisten integrat.P?n? la data prezentei, ISC a verificat, din totalul de 3813 obiective, 3068 obiective de investi?ii. Tot din totalul de 3813 s-a constatat, prin diferite documente ?ncheiate, c? 1004 de obiective sunt recep?ionte iar 161 sunt ne?ncepute.?n al doilea semestru al acestui au mai fost ini?iate 2 controale tematice care au avut ca obiective:verificarea urm?ririi comport?rii ?n exploatare ?i a interven?iilor ?n timp asupra construc?iilor din mun. Bucure?ti cuprinse ?n lista imobilelor ?ncadrate ?n clasa I de risc seismic care prezint? pericol public, precum ?i a construc?iilor a c?ror func?ionare ?n timpul ?i ulterior producerii unui eventual cutremur este indispensabil?;verificarea emiterii autoriza?iilor de construire de c?tre organele administra?iei publice locale pentru interven?ii la imobilele cu regim de ?n?l?ime mai mare de P + 8E, pentru construc?iile noi cu regim de ?n?l?ime mai mare de P + 8E ?i pentru blocurile de locuin?e la care s-au efectuat sau sunt ?n curs de efectuare lucr?ri de reabilitare termic?.Autoritatea Na?ional? De Reglementare pentru Serviciile Comunitare De Utilit??i PubliceRealiz?ri majore: au fost ?nchise dosarele EU PILOT 5981/13/MARK ?i EU PILOT 6107/14/MARK – dosare prin care era sesizat? posibila neconformitate Legii serviciilor comunitare de utilit??i publice (art. 29 alin. (12) din Legea nr. 51/2006) cu dispozi?iile europene privind atribuirea contractelor de achizi?ie public?, a contractelor de concesiune de lucr?ri publice ?i a contractelor de concesiune de servicii (Directiva 2004/17/CE ?i Directiva 2004/18/CE). ?n acest scop, ANRSC, ?n colaborare cu ANAP, a elaborat OUG nr. 58/2016 pentru modificarea ?i completarea unor acte normative cu impact asupra achizi?iilor publice.ANRSC a coordonat grupul de lucru pentru promovarea proiectului de modificare ?i completare a Legii serviciilor comunitare de utilit??i publice nr. 51/2006, republicat?, astfel ?nc?t s? se asigure toate condi?iile necesare pentru implementarea proiectelor finan?ate din programul Opera?ional Sectorial - Mediu, precum ?i pentru accesarea fondurilor europene alocate prin Programul Opera?ional Infrastructur? Mare 2014-2020, concretizat ?n Legea nr. 225/2016. Licen?e, pre?uri ?i tarife:596 de documenta?ii pentru acordarea, modificarea, suspendarea sau retragerea licen?elor ?n domeniul serviciilor comunitare de utilit??i publice au fost ?nregistrate, din care: 347 licen?e eliberate; 111 cereri solu?ionate prin modificarea licen?elor; 17 retrase; 6 respinse; 109 cereri radiate din procedur?; 81 de cereri aflate ?n procedur? de solu?ionare.35 de noi autoriza?ii acordate pentru sisteme de repartizare a costurilor pentru alimentarea cu energie termic?, 3 retrase, 4 radiate din procedura de autorizare8 autoriza?ii acordate pentru serviciile de transport public local, 369 de autorit??i de autorizare fiind ?nfiin?ate ?i func?ionale la nivelul unit??ilor administrativ teritoriale.100 de avize acordate pentru 350 de pre?uri ?i tarife analizate la 63 de operatori care furnizeaz?/presteaz? servicii publice de alimentare cu ap? ?i de canalizare (din care: 22 operatori regionali care beneficiaz? de fonduri europene)29 avize emise pentru stabilirea, ajustarea sau modificarea a 100 de pre?uri ?i tarife la 22 operatori, care presteaz? activit??i de producere, transport, distribu?ie ?i furnizare a energiei termice ?n sistem centralizat, exclusiv energia termic? produs? ?n cogenerare.Monitorizare ?i control?n sfera serviciilor comunitare de utilit??i publice ??i desf??oar? activitatea un num?r de 2.548 de prestatori, structura?i pe servicii astfel: 1064 ?n serviciile de alimentare cu ap? ?i de canalizare; 82 ?n serviciile publice de alimentare cu energie termic? produs? centralizat, exclusiv cea produs? ?n cogenerare; 674 ?n serviciile de salubrizare a localit??ilor; 486 ?n serviciile de transport public local de c?l?tori, 590 ?n serviciile de iluminat public.723 operatori au fost monitoriza?i ?n leg?tur? cu respectarea condi?iilor de men?inere a licen?ei. ?n general, condi?iile au fost respectate, fiind transmise 21 notific?ri ?n vederea conform?rii la condi?iile ?i obliga?iile impuse prin licen?a eliberat? de c?tre A.N.R.S.C 543 de autorit??i ale administra?iei publice locale au primit ?ndrumare metodologic? ?i consultan?? ?n teritoriu cu privire la: elaborarea Regulamentelor serviciilor publice; elaborarea caietelor de sarcini; fundamentarea pre?urilor ?i tarifelor; respectarea legisla?iei ?n domeniu referitoare la ?nfiin?area, organizarea, func?ionarea, modalitatea de gestiune, etc.247 de ac?iuni de control pentru verificarea modului de respectare ?i de conformare la legisla?ia ?i reglement?rile din domeniu au fost organizate la prestatorii de servicii de utilit??i publice ?i la autorit??ile administra?iei publice locale.Legisla?ie, juridic, financiar78 de puncte de vedere privind propuneri de modific?ri legislative cu impact ?n domeniul serviciilor comunitare de utilit??i publice.particip? la 10 grupuri de lucru interinstitu?ionale pentru implementarea strategillor ?i politicilor publice din domeniul serviciilor comunitare de utilit??i publice.prin O.U.G. nr.68/2016 a fost introdus un nou concept: ?pl?te?ti pentru c?t arunci” - instrument economic care are drept scop cre?terea ratei de reutilizare, reciclare ?i reducere a cantit??ii de de?euri la depozitare prin stimularea colect?rii separate a de?eurilor. Ulterior, ANRSC a elaborat proiectul de modificare a Ordinului Pre?edintelui A.N.R.S.C. nr. 112/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localit??ilor. Proiectul se afl? ?n consultare public?.50 de contracte administrative ?i de achizi?ii publice ?i contracte administrative analizate din punct de vedere al legalit??ii con?inutului780 de acte de autoritate (ordine, decizii ale pre?edintelui A.N.R.S.C.).210 dosare gestionate ?n domeniul contencios, dintre care 150 de dosare de insolven??. 18.226.000 lei - total ?ncas?ri realizate de A.N.R.S.C. ?i virate la bugetul statpeste 150 dosare pentru ac?ionarea ?n instan?? a operatorilor r?u platnici ?i/sau intra?i ?n procedura insolven?ei. peste 1.700 de soma?ii de plat?, ?n?tiin??ri de plat? ?i adrese privind lips? secven?e ?n declara?ii.MINISTERUL S?N?T??IIOameniProfesioni?ti din sistemul medicalDe la 1 octombrie, remunera?ia medicilor pentru g?rzile efectuate a crescut cu p?n? la 90%. Plata g?rzilor suplimentare pentru medici se face acum prin raportarea la salariul de baz? majorat de la 1 august 2016, iar plata majorat? pentru aceste g?rzi va fi primit? de la 15 noiembrie;Personalul medical de specialitate care lucreaz? ?n sec?iile de oncologie, beneficiaz? de spor salarial de 50%, iar cei care lucreaz? ?n sec?iile de ar?i beneficiaz? de spor salarial de 100%;A fost modificat contractul individual de munc? cu timp par?ial, pentru g?rzile suplimentare, care va da dreptul la concediu de odihn? pl?tit propor?ional cu timpul lucrat pentru medicii care efectueaz? numai g?rzi ?i pentru cei care fac g?rzi ?n alt spital dec?t cel la care sunt angaja?i;Medicii care au ob?inut titlul de doctor ?n ?tiin?e medicale ?ncep?nd din 2010 vor primi sporul legal de 15% care, p?n? la 1 august, nu mai fusese acordat.Au fost luate m?suri pentru asigurarea continuit??ii asisten?ei medicale primare dup? programul de lucru al cabinetelor de medicina familiei ?i ?n weekend prin cre?terea cu 50% a remunera?iei pentru g?rzile din centrele de permanen?? ?ncep?nd cu anul 2017 (nu a mai fost crescut? din anul 2011).S-a elaborat ordinul care reglementeaz? timpul de munc? al personalului medical, organizarea ?i efectuarea timpilor de gard? cu timpi de repaus ?n unit??ile publice din sectorul sanitar, care introduce repausul de 24 de ore dupa g?rzi, precum ?i flexibilizarea timpului de munc?.S-a elaborat Strategia National? de Resurse Umane ?n S?n?tate, care va contribui la o mai bun? reten?ie a personalului medical ?n Rom?nia, precum ?i la motivarea acestuia.A fost elaborat primul Plan Multianual pentru Dezvoltarea Strategic? a Resurselor Umane din S?n?tate, care va contribui la o mai bun? reten?ie a personalului medical ?n Rom?nia, precum ?i la motivarea acestuia.A fost ?mbun?t??it? organizarea concursului de reziden?iat ?i au fost introduse noi specialitati medicale adaptate nevoilor actuale din spitalele din Romania (cardiologie pediatric?, gastro-enterologie pediatric?, nefrologie pediatric?, oncologie ?i hematologie pediatric?, pneumologie pediatric?, microbiologie medical?, pedodon?ie).A fost crescut num?rul de locuri ?i posturi scoase la concurs ?i s-a revenit la repartizarea la nivel na?ional, fiind extinse totodat? func?ionalit??ile sistemului informatic folosit ?n cadrul examenului de reziden?iat – etapa de distribuire a candida?ilor pe loc ?i pe post, ?n parteneriat cu GovITHub.A fost actualizat? durata preg?tirii prin reziden?iat ?n conformitate cu recomand?rile interna?ionale.Au fost stabilite criteriile de organizare ?i func?ionare a comisiilor de specialitate ale Ministerului S?n?t??ii dup? principii clare de competen??, profesionalism ?i integritate precum ?i acordarea posibilit??ii de participare la comisiile de specialitate a medicilor rom?ni care profeseaz? ?n afara Rom?niei.A fost realizat, ?n comun cu Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii, un studiu referitor la costul preg?tirii universitare a unui medic.A fost modificat? Legea 95/2006 ?n vederea ?mbun?t??irii managementului spitalicesc, ?i a fost eliminat? restric?ia conform c?reia managerul unui spital clinic trebuie s? fie cadru universitar sau medic primar. Totodat?, au fost instituite noi incompatibilit??i pentru asigurarea impar?ialit??ii actului de management.A fost reglementat? profesia de moa?? ?i ?nfiin?at un Grup de lucru privind implicarea moa?ei ?n sc?derea ratei mortalit??ii materno-infantile. Grupul de lucru este format din 17 medici, moa?e ?i al?i speciali?ti ?i are ca prim? ?int? elaborarea de ghiduri, norme ?i protocoale unice pentru to?i speciali?tii (obstetricieni, moa?e, medici de familie, etc) implica?i ?n asigurarea ?ngrijirilor medicale, ?ncep?nd cu supravegherea sarcinii ?i termin?nd cu monitorizarea l?uzei ?i a nou-n?scutului.A fost introdus “Trusoul pentru nou-n?scu?i” ?n Programul Opera?ional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 – 2020 (proiect ini?iat de Ministerul Muncii ?i dezvoltat ?n colaborarea cu Ministerul S?n?t??ii) prin care se va acorda pentru fiecare na?tere, ?n maternitate, pentru mamele cu risc social sau din grupuri vulnerabile, a unui trusou ?n valoare de 450 lei.Pacien?iS-a adoptat O.U.G. prin care se prelunge?te perioada ?n care se pot deconta tratamentele de care beneficiaz? r?ni?ii din accidentul Colectiv cu ?nc? 2 ani; s-a instituit posibilitatea acord?rii ?n avans a sumelor necesare efectu?rii tratamentului ?i este ?mbun?t??it? metodologia de decontare, prin eliminarea unor documente.S-a m?rit cuantumul aloca?iilor pentru hrana pacien?ilor ?n spitale;S-au stabilit m?suri pentru dezvoltarea coerent? a asisten?ei medicale comunitare care asigur? un cadru coerent de dezvoltare a serviciilor medico-sociale orientate pe nevoile comunit??ii ?i profilul demografic, prin adoptarea Legii Asisten?ei Medicale Comunitare;Au fost modificate Reglement?rile privind dreptul pacientului de a fi informat prin Norme de aplicare a Legii drepturilor pacientului ?i a fost introdus un set de formulare tip, pentru diverse situa?ii posibile: consim??m?ntul pacien?ilor pentru fotografiere sau filmare ?n unit??ile sanitare, acordul pentru participarea la ?nv???m?ntul medical clinic, consim??m?ntul privind comunicarea c?tre pacient a datelor cu caracter confiden?ial referitoare la starea sa de s?n?tate, acordul pacientului privind comunicarea c?tre alte persoane a datelor cu caracter confiden?ial privind starea sa de s?n?tate, solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale.Au fost stabilite o serie de noi reglement?ri privind dreptul pacientului de a fi informat asupra st?rii sale de s?n?tate, a interven?iilor medicale propuse, a ricurilor poten?iale ale fiec?rei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectu?rii tratamentului ?i a nerespect?rii recomand?rilor medicale, precum ?i cu privire la date despre diagnostic ?i prognostic. Au fost modificate normele de r?spunderea civil? a personalului medical ?i a furnizorilor de produse ?i servicii medicale, sanitare ?i farmaceutice.Infrastructur? Spitalele regionale: Ia?i, Cluj ?i CraiovaTerenurile pentru construc?ia celor trei spitale au fost trecute ?n proprietatea Ministerului S?n?t??ii ?i a fost ?ncheiat un contract cu BEI pentru preg?tire de proiect prin planul Juncker ?i pentru finan?area unei p?r?i din investi?ii.Ministerul S?n?t??ii ?i Ministerul Finantelor sunt ?n discu?ii avansate cu BERD pentru semnarea facilit??ii pentru preg?tirea proiectelor de spitale construite ?n parteneriat public-privat. Primele proiecte pilot cu care se va demara parteneriatul public-privat sunt: Institutul de Urgen?? pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Bucure?ti ?i Spitalul de Copii Marie Curie Bucure?ti; A fost avizat Ordinul de Ministru care define?te structura centrelor pentru ar?i, a modului de func?ionare, structura personalului ?i modalit??ile de finan?are a tratamentelor precum ?i criteriile de alocare a fondurilor; A fost extins Compartimentul de Ar?i din cadrul Spitalului Floreasca prin ?nfiin?area unui salon de tip post-critic care cuprinde 6 paturi, fiind suplimentat num?rul de paturi cu ?nc? 7 de spitalizare continu?. ?n prezent se afl? ?n renovare sec?ia de ATI din cadrul Spitalului de Ar?i.Au fost luate m?suri pentru reacreditarea unit??ilor de transfuzii sanguine (UTS) din toate spitalele din ?ar?.Au fost alocate fonduri pentru echipare sectiilor de neonatologie din toata ?ar?, 22 de unit??i de terapie intensiv? de grad III care se ocup? de ?ngrijirea pacien?ii neonatali primind anul acesta fonduri majorate (13,4 milioane de lei).A fost ?ncheiat un Memorandum care prevede re?ntoarcerea Institutului Cantacuzino la Ministerul S?n?t??ii, dup? ce ?n anul 2014 fusese trecut sub coordonarea Ministerului Educa?iei.MedicamenteS-a adoptat o nou? metodologie de calcul a pre?urilor medicamentelor, care aduce mai mult? stabilitate ?i predictibilitate cadrului legislativ ?i economic ?n privin?a medicamentelor eliberate pe baz? de re?et?. Totodat?, pentru a asigura prezen?a pe piat? a medicamentelor esen?iale a fost introdus? o nou? regul?: de?in?torii de autoriza?ie a medicamentelor generice, vaccinurilor ?i a produselor de plasm? ?i s?nge aflate ?n lista de medicamente esen?iale ale Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii vor propune un pre? maxim egal cu media celor mai mici trei pre?uri din cele 12 ??ri de compara?ie.Pentru a asigura accesul pacien?ilor la tratament ?i pentru a se evita o nou? criz? a medicamentelor, ?n cazul produselor al c?ror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire ?n trepte a acestora;S-a lansat site-ul medicamentelipsa.ro unde pacien?ii, medicii ?i farmaci?tii pot semnala dispari?ia medicamentelor. Ministerul S?n?t??ii investigheaz? situa?ia semnalat?, ofer? un r?spuns petentului ?i ?ncearc? s? rezolve situa?ia;A fost implementat? m?sura de monitorizarea zilnic?, automat?, transmis? electronic, a nivelului stocurilor aflate ?n ?ar?, la nivel de produc?tori, distribuitori ?i farmacii, pentru medicamentele aflate ?n Catalogul Na?ional de Pre?uri (CANAMED) care se elibereaz? pe baz? de prescrip?ie medical?. ?n acest mod, sistemul va permite identificarea din timp a unor poten?iale probleme legate de prezen?a medicamentelor pe pia??.Este ?n desf??urare prima achizi?ie centralizat? direct? a Ministerului S?n?t??ii pentru antibiotice ?i medicamente oncologice;A fost reluat? aprovizionatea cu vaccinul BCG; a fost introdus vaccinul pneumococic ?i s-a f?cut alocarea bugetar? ?n cadrul programului na?ional de vaccinare al popula?iei.S-au deblocat crize la: vaccinul hexavalent si tetravalent, Lanvis, calciu folinat, alkeran, lincosamida; A fost definit? ?i introdus? obliga?ia serviciului public pentru produc?tori, distribuitori ?i farmacii pentru medicamentele aflate ?n Catalogul Na?ional de Pre?uri (CANAMED) care se elibereaz? pe baz? de prescrip?ie medical?. Astfel, a fost definit nivelul de stoc asigurator obligatoriu la nivel de produc?tori ?i distribuitori autoriza?i ?n Rom?ni precum ?i obliga?ia la nivel de farmacie de a elibera medicamentele prescrise pe baz? de re?et?, iar ?n cazul lipsei medicamentului, farmacia, distribuitorul ?i produc?torul au obliga?ia de aduce medicamentul ?ntr-un interval clar definit de timp pe baza comenzii justificate.A fost implementat un sistem de raportare a reac?iilor adverse suspectate la un medicament, direct online, printr-un formular dezvoltat de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, contribuind astfel la la cre?terea siguran?ei medicamentelor ?i la protejarea s?n?t??ii. Raportul va fi evaluat de exper?ii rom?ni ?i europeni ?i poate duce la m?suri implementate de Agen?ia European? a Medicamentului ?i de autorit??ile na?ionale.A fost semnat ordinul comun nr. 1301/500/2008 al Ministerului S?n?t??ii ?i al Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate privind aprobarea protocoalelor terapeutice prin care pacien?ilor din Rom?nia li se vor prescrie ?i vor avea astfel acces la tratamente cu 20 de medicamente noi. Medicamentele sunt molecule inovative destinate ?n principal tratamentului pacien?ilor cu afec?iuni oncologice ?i tratamentul bolilor rare, f?r? alternativ? terapeutic?. De asemenea, au fost introduse pe lista medicamentelor compensate ?i gratuite molecule destinate urm?toarelor arii terapeutice: diabet zaharat, boal? pulmonar? obstructiv? cronic?, fibroz? pulmonar? idiopatic?, keratoz? actinic?, prevenirea bolilor cardiovasculare majore ?i angina pectoral? cronic?.Reguli ?i mecanisme de controlInfec?ii nosocomiale / BiocideA fost emis ordinul care stabile?te norme stricte de autorizare ?i verificare a produselor biocide ?i care oblig? distribuitorii / produc?torii s? se re-autorizeze cu teste de eficacitate efectuate ?n laboratoare acreditate. Au fost revizuite condi?iile de avizare pentru produsele noi care ar urma s? intre pe pia?? ?i stabilite astfel teste recurente la fiecare trei ani ?n laboratoare acreditate, pentru to?i produc?torii / distribuitorii.La achizi?ia de produse de cur??enie ?i dezinfec?ie, toate spitalele sunt obligate s? solicite avizul Comisiei Na?ionale de Produse Biocide ?i rezultatul testelor de eficacitate ?n baza c?rora a fost emis avizul pentru produsul respectiv.Prin ordin comun MS - ANAP, s-a standardizat documenta?ia necesar? pentru achizi?iile de produse biocide, autorit??ile au pentru prima dat? la dispozi?ie fi?a de date ?i caietul de sarcini care au caracter obligatoriu. S-au elaborat norme de supraveghere, prevenire ?i limitare a infec?iilor asociate asisten?ei medicale ?n unit??ile sanitare prin elaborarea unui model mult mai facil de raportare a infec?iilor asociate ?ngrijilor medicale, care permite accesul la date mai rapid fa?? de situa?ia anterioar? ?i trecerea de la raportare lunar? la raportare s?pt?m?nal?, mai detaliat?, centralizat?, de la nivelul fiec?rui spital c?tre direc?iile sanitar-veterinare ;A fost re?nfiin?at? specialitatea de microbiologie medical? care are ca obiectiv o mai bun? diagnosticare a infec?iilor ?i limitarea num?rului de celor asociate ?ngrijilor medicale.A fost reglementat cadrul de derulare a activit??ilor de prevenire ?i control al infec?iilor asociate asisten?ei medicale ?i de prescriere de antibiotice ?n spitale. Transparen?a ?n sistemul medical Au fost elaborate modific?ri legislative ?i a fost creat? pagina web transparenta.ms.ro, unde vor fi publicate: achizi?iile publice din sistemul sanitar, inclusiv contractele, sponsoriz?rile primite de medici de la industria farmaceutic?, declara?iile de avere ?i de interese ale medicilor, indicatorii de performan?? ai managerilor institu?iilor spitalice?ti ?i rezultatele activit??ilor de control din spitale, incluz?nd problemele depistate ?i sanc?iunile aplicate;S-a dezvoltat ?n parteneriat cu STS un nou sistem de m?surare a satisfac?iei pacien?ilor, prin SMS ?i web. Din decembrie 2016, un e?antion statistic relevant de pacien?i din fiecare spital va fi contactat imediat dup? externare pentru a oferi feedback. Estimativ, jum?tate din totalul de pacien?i externa?i de-a lungul anului vor fi contacta?i prin noul mecanism de feedback.Au fost introduse clauzele cu privire la transparen?? ?n toate contractele care sunt finan?ate din fonduri publice sau care implic? utilizarea unor bunuri din domeniul public.Au fost simplificate procedurile de func?ionare a Consiliilor de etic?, responsabile de analiza ?nc?lc?rii drepturilor pacien?ilor ?n spitale. A fost lansat? linia verde anticorup?ie pentru sistemul de s?n?tate; pacien?ii ?i personalul medical pot suna la 0800806806 pentru a sesiza cazuri de mic? ?i mare corup?ie. Dispeceratul este asigurat de Direc?ia General? Anticorup?ie, iar proiectul este realizat ?n parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie ?i Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Sesiz?rile cu privire la cazuri de corup?ie transmise prin noul mecanism de m?surare a satisfac?iei pacien?ilor vor fi trimise automat c?tre dispeceratul Direc?iei Generale Anticorup?ie.A fost semnat un protocol de colaborare ?ntre Ministerul S?n?t??ii ?i Ministerul Afacerilor Interne privind protec?ia personalului medical de agresiuni prin care se asigur? patrularea jandarmeriei ?n perimetrul spitalelor ?i interven?ia de urgen?? a Poli?iei ?i Jandarmeriei ?n cazul agresiunilor ?ndreptate ?mpotriva personalului medical.Parteneriate interna?ionaleA fost prelungit ?i extins parteneriatul ?ncheiat ?ntre Ministerul S?n?t??ii ?i Clinica San Donato (Italia) pentru realizarea de interven?ii chirurgicale necesare pentru tratarea copiilor cu malforma?ii cardiac congenitale in Romania precum ?i de formare a speciali?tilor rom?ni.A fost semnat acordul de cooperare cu Bulgaria privind accesul pacien?ilor la medicamente, pacien?ii din ambele ??ri put?nd s? beneficieze rapid de medicamentele care lipsesc, din diferite motive, dintr-o ?ar?, dar se g?sesc ?n cealalt?. Totodat?, Rom?nia ?i Bulgaria vor putea ?ncheia acorduri comune cu produc?torii ?n vederea ob?inerii unor reduceri de pre?, vor agrea lista de medicamente c?rora li se aplic? procedura, precum ?i o pozi?ie comun? cu privire la pre?ul confiden?ial sau, dup? caz, reducerile de pre? care vor fi cerute pentru medicamentele respective. A fost ?ncheiat un Memorandum de ?n?elegere privind cooperarea ?n domeniul s?n?t??ii cu Ministerul S?n?t??ii din Coreea de Sud care presupune includerea Rom?niei ?ntr-un studiu al pie?elor cu poten?ial de dezvoltare al unor proiecte de PPP ?n domeniul s?n?t??ii;Programe ?i mecanisme de finan?areA fost extins programul de screening auditiv la nivel na?ional ?i a fost deschis? licita?ia pentru achizi?ionarea a 335 de echipamente de screening auditiv care vor fi distribuite ?n toate maternitatile din ?ar?, spitalele cu sec?ii/compartimente de pediatrie ?i paturi de terapie intensiv? nou-n?scu?i ?i centrele de diagnostic ORL.A fost implementat mecanismul de co-finantare a investitiilor provenite din donatii in spitalele de stat iar Ministerul S?n?t??ii va rambursa costurile cu TVA-ul ONG-ului care face o donatie catre un spital de stat.MINISTERUL EDUCA?IEIPrincipalele m?suri ?i demersuri ?ntreprinse de Ministerul Educa?iei ?nv???m?nt preuniversitarProfesionalizarea managementului ?colar prin organizarea concursului na?ional pentru ocuparea func?iilor de directori/directori adjunc?i din unit??ile de ?nv???m?ntMetodologia de organizare ?i desf??urare a concursului a fost aprobat? prin Ordinul de ministru nr. 5080/2016, dup? etapa dezbaterii publice. Este pentru prima dat? dup? anul 2008 c?nd se organizeaz? concurs pentru ocuparea acestor func?ii, vitale pentru buna desf??urare a procesului didactic. Conform calendarului, concursul a ?nceput ?n luna octombrie 2016 ?i se ?ncheie pe 9 decembrie 2016. Au fost scoase la concurs 6.549 de posturi vacante de director ?i 2.505 de director adjunct. Dup? evaluarea dosarelor de ?nscriere, au fost validate 6.502 de candidaturi pentru func?ia de director ?i 2.257 de candidaturi pentru func?ia de director adjunct, un cadru didactic av?nd posibilitatea de a opta simultan pentru mai multe candidaturi. La proba scris? au participat 7.758 de candida?i, 7.197 fiind admi?i ?n etapele urm?toare ale concursului.Manuale ?colare pentru ?nv???m?ntul preuniversitarEvaluarea manualelor ?colare pentru ?nv???m?ntul preuniversitarDin luna iunie 2016 p?n? ?n prezent, Centrul Na?ional de Evaluare ?i Examinare, ?n calitate de autoritate contractant?, a ?ncheiat un num?r de:18 contracte subsecvente de furnizare a manualelor ?colare pentru clasa a IV-a (pentru disciplinele: Limba ?i literatura rom?n?, Limba englez?, Matematic?, ?tiin?e ale naturii, Istorie, Geografie), ?ncheiate cu editurile declarate c??tig?toare ?n cadrul procedurii de licita?ie deschis?, care a avut ca obiect ?Achizi?ie manuale ?colare pentru clasa a IV-a” ?i a fost ?nregistrat? cu anun?ul de participare nr. 161752/05.08.2015;7 contracte subsecvente de furnizare a manualelor ?colare pentru clasele I, a II-a ?i a III-a (pentru disciplinele: Comunicare ?n limba rom?n? pentru ?colile ?i sec?iile cu predare ?n limba german? clasa I, Limba modern? german? clasa I, Limba modern? german? clasa a II-a, Limba modern? german? clasa a III-a, Religie–Cultul romano-catolic de limb? rom?n? clasa a II-a), ?ncheiate cu editurile declarate c??tig?toare ?n cadrul procedurii de licita?ie deschis?, care a avut ca obiect ?Achizi?ie manuale ?colare pentru clasa I, clasa a II-a ?i clasa a III-a” ?i a fost ?nregistrat? cu anun?ul de participare nr. 164927/10.12.2015.S-a realizat dezvoltarea platformei manuale.edu.ro prin completarea cu activit??i multimedia interactive (anima?ii, filme, simul?ri etc.). ?i ?n anul ?colar 2016-2017 toate manualele aprobate prin ordin de ministru au fost postate pe platform? ?i sunt accesibile. Asigurarea manualelor ?colare pentru elevii din clasele a-XI-a - a-XII-aA fost stabilit? procedura de achizi?ionare a manualelor pentru clasele XI-XIII pentru anul ?colar 2016-2017. Este pentru prima dat? de la adoptarea Legii Educa?iei Na?ionale nr.1/2011 c?nd elevii din clasele a - XI-a – a - XII-a vor avea manuale gratuite la ?nceputul anului ?colar (2016-2017).La nivelul CNEE, conform datelor centralizate din aplica?ia SNMS, au ofertat un num?r de 70 de edituri ?i asocia?ii de edituri pentru 522 de titluri de manuale ?i s-au ?nregistrat comenzi pentru 3.681.000 de buc??i manuale. S-au acoperit astfel, toate disciplinele pentru care exist? manuale ?colare aprobate, cuprinse ?n Catalogul manualelor ?colare valabile ?n ?nv???m?ntul preuniversitar.Contractele de achizi?ie a manualelor ?colare pentru clasele a XI-a ?i a XII-a, ?ncheiate ?ntre fiecare inspectorat ?colar jude?ean/al municipiului Bucure?ti ?i editurile participante la procedura de negociere f?r? publicare prealabil?, s-au semnat ?n perioada 16 – 18.08.2016, iar livrarea manualelor ?colare c?tre depozitele de carte jude?ene s-a ?ncheiat la sf?r?itul lunii octombrie 2016. Buget alocat: 32,8 mil.lei.Realizarea Planului-cadru ?i a programelor ?colare pentru ?nv???m?ntul gimnazial Elaborarea Planului-cadru s-a realizat ?n urma unui amplu dialog public prin consult?ri cu reprezentan?ii cadrelor didactice, elevilor, p?rin?ilor, asocia?iilor profesionale ?i ai societ??ii civile. Consultarea public? a permis participarea a 18.000 de persoane prin intermediul unui chestionar online, a peste 3.000 de persoane ?n cele 105 evenimente organizate ?n teritoriu, precum ?i transmiterea c?tre MENC? ?i I?E a peste 200 de memorii, scrisori deschise, peti?ii ?i apeluri.Noutate: Planul-cadru include informatica ?n trunchiul comun, discipline precum Educa?ie tehnologic? ?i aplica?ii practice, Educa?ia pentru cet??enie, cu discipline pe ani de studiu: G?ndire critic? ?i drepturile copilului, Toleran?? ?i educa?ie intercultural?, Educa?ie juridic? ?i cet??enie democratic?, Educa?ie economico-financiar? ?i antreprenoriat.Grupurile de lucru (trans - ?i interdisciplinare: c?te trei pentru fiecare disciplin?) pentru elaborarea programelor ?colare au fost constituite printr-un proces transparent, online, deschis tuturor cadrelor didactice. La elaborarea programelor ?colare vor fi implica?i reprezentan?i ai asocia?iilor profesionale, ONG-urilor ?i ai altor entit??i care pot contribui prin expertiza lor. Noutate: Pentru fiecare disciplin?, programa ?colar? va reflecta cei 75% pentru procesul de predare ?i evaluare. Restul de 25% va fi la dispozi?ia profesorului pentru recuperare, activit??i remediale sau consolidare, ?n func?ie de nevoile pe care le constat? ?n lucrul la clas? (ceea ce deschide poarta spre inovare ?i personalizare pentru fiecare materie). Au fost elaborate programele ?colare pentru clasele V-VIII, urm?nd ca la mijlocul luna decembrie 2016, acestea s? intre ?n dezbatere ?i avizare ini?ial? la Comisiile na?ionale de specialitate ?i ulterior ?n dezbaterea speciali?tilor ?i practicienilor din domeniu, termenul pentru avizarea lor final? fiind 28 februarie 2017.Schimbarea modului ?n care sunt acoperite costurile pentru naveta elevilorDecontarea integral? a abonamentelor emise de operatorii de transport rutier pentru elevii care nu pot fi ?colariza?i ?n localitatea de domiciliu se aplic? ?ncep?nd cu 23 noiembrie 2016, data public?rii ?n Monitorul Oficial ?i implicit a intr?rii ?n vigoare a noilor prevederi legislative. Astfel, sumele/kilometru percepute ?n transportul rutier ?colar trebuie s? se ?ncadreze ?n valorile prev?zute ?n Hot?r?rea Guvernului 863/15.11.2016 pentru aprobarea Metodologiei de calcul ?i stabilirea tarifului maxim/kilometru aferent abonamentului de transport prev?zut la alin. (3) al art. 84 din Legea Educa?iei Na?ionale nr. 1/2011.?n acest sens, tarifele maxime pentru abonamentele acordate elevilor pot varia de la 10 lei (f?r? TVA) pentru distan?a minim? de 3 kilometri la 174 de lei (f?r? TVA) pentru distan?a maxim? de 50 de kilometri. Abonamentul se emite ?i deconteaz? pe distan?a dintre localitatea de domiciliu a elevului ?i localitatea ?n care se afl? unitatea de ?nv???m?nt.Decontarea abonamentelor pentru elevii care nu pot fi ?colariza?i ?n localitatea de domiciliu se face pe baza urm?torului calendar: ?ntre 1 ?i 4 ale lunii curente, elevii depun abonamentele emise pentru luna precedent?, ?ntre 5 ?i 8 ale lunii curente, conduc?torul unit??ii de ?nv???m?nt transmite datele la inspectoratul ?colar jude?ean, iar ?ntre 9 ?i 10 ale lunii curente, inspectoratul ?colar jude?ene transmite datele c?tre Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice. Ulterior, Ministerul Educa?iei vireaz? fondurile necesare efectu?rii pl??ilor.Opera?ionalizarea finan??rii ?nv???m?ntului preuniversitar particular ?i confesional acreditat prin HG 136/2016Principiul ”banii urmeaz? elevul” este implementat prin adoptarea metodologiei de finan?are a ?nv???m?ntului preuniversitar particular ?i confesional acreditat.Practic, ?ncep?nd cu acest an ?colar (2015-2016) – semestrul doi, statul sus?ine educa?ia elevilor ?n mod egal, indiferent de tipul ?colii pe care o frecventeaz? ace?tia.Prin accesarea fondurilor publice, unit??ile de ?nv???m?nt particular ?i confesional vor face transparente informa?iile despre finan?area lor. Acestea vor introduce informa?iile solicitate prin intermediul Sistemului Informatic Integrat al ?nv???m?ntului din Rom?nia (SIIIR), astfel ?nc?t s? existe datele necesare pentru analize ?i decizii.Implementarea conceptului de ?nv???m?nt profesional dual (?n conformitate cu prevederile OUG 81/2016)Pentru anul ?colar 2017-2018Posibilit??ile de continuare a studiilor prin ?nv???m?ntul profesional ?i tehnic pentru absolven?ii ?nv???m?ntului gimnazial, pentru anul ?colar 2017-2018:prin ?nv???m?ntul liceal, filiera tehnologic?;prin ?nv???m?ntul profesional;prin ?nv???m?ntul dual pentru ob?inerea unei calific?ri profesionale de nivel 3, conform Cadrului na?ional al calific?rilor.Condi?ii de acces ?n ?nv???m?ntul liceal, filiera tehnologic?, ?nv???m?ntul profesional ?i ?nv???m?ntul dual pentru ob?inerea unei calific?ri profesionale de nivel 3, conform Cadrului na?ional al calific?rilor:absolven?i ai ?nv???m?ntului gimnazial;absolven?ii ?nv???m?ntului obligatoriu care ?ntrerup studiile pot fi cuprin?i, p?n? la ?mplinirea v?rstei de 26 de ani, ?ntr-un program de preg?tire profesional?, ?n vederea dob?ndirii unei calific?ri profesionale;pentru absolven?ii de gimnaziu din seria curent? ?i din seriile anterioare care au dep??it cu mai mult de 3 ani v?rsta clasei se pot organiza clase separate de ?nv???m?nt profesional sau ?nv???m?nt dual pentru ob?inerea unei calific?ri profesionale de nivel 3, conform Cadrului na?ional al calific?rilor.Codul de Etic? pentru ?nv???m?ntul preuniversitarConsiliul Na?ional de Etic? a ?naintat o form? a Codului de Etic? pentru ?nv???m?ntul preuniversitar, care este supus? consult?rii publice. Codul func?ioneaz? ca un sistem de standarde de conduit? ?n m?sur? s? contribuie la coeziunea institu?ional? ?i a grupurilor de persoane implicate ?n activitatea educa?ional?, prin formarea ?i men?inerea unui climat bazat pe cooperare ?i competi?ie dup? reguli corecte.Politici de incluziune ?i desegregareMinisterul Educa?iei ?i Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, cu sprijinul Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Drepturilor Copilului ?i Adop?ie ?i al Autorit??ii Na?ionale pentru Persoanele cu Dizabilit??i, au ini?iat, ?n cursul lunii septembrie, elaborarea mai multor m?suri menite s? ?mbun?t??easc? procesul de incluziune a copiilor cu nevoi speciale. Aceste m?suri sunt centrate pe trei paliere principale: acomodarea rezonabil? a mediului educa?ional, planurile individualizate de sprijin educa?ional, social ?i medical ?i sprijin general pentru o ?coal? incluziv?.Proiectul de ordin comun privind metodologia pentru evaluarea ?i interven?ia integrat? ?n vederea ?ncadr?rii copiilor cu dizabilit??i ?n grad de handicap, a orient?rii ?colare ?i profesionale a copiilor cu cerin?e educa?ionale speciale, precum ?i ?n vederea abilit?rii ?i reabilit?rii copiilor cu dizabilit??i ?i/sau CES. Documentul, aflat ?n dezbatere public? ?n perioada 4-13 octombrie, ??i propune asigurarea unui cadru unitar pentru evaluarea copiilor cu dizabilit??i ?i/sau cu cerin?e educa?ionale speciale ?i interven?ia integrat?, ?n vederea asigur?rii dreptului la educa?ie ?i a egaliz?rii ?anselor pentru ace?ti copii. Nu ?n ultimul r?nd, m?surile propuse urm?resc abilitarea ?i reabilitarea acestora, prin asigurarea managementului de caz, respectiv interven?ii inter-institu?ionale coerente.Metodologia - cadru privind ?colarizarea la domiciliu, respectiv ?nfiin?area de grupe/clase ?n spitale. ?n conformitate cu prevederile art. 52, alin. 1) din Legea Educa?iei Na?ionale nr.1/2011, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare ?pentru copiii, elevii ?i tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit? perioade de spitalizare mai mari de 4 s?pt?m?ni se organizeaz?, dup? caz, grupe sau clase ?n cadrul unit??ii sanitare ?n care ace?tia sunt interna?i.(2) Pentru copiii, elevii ?i tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilit??i, sunt nedeplasabili, se organizeaz? ?colarizare la domiciliu, pe o perioad? determinat?”.?n luna iunie 2016 a fost aprobat? HG nr. 423/2016 Metodologia de alocare a drepturilor de care beneficiaz? copiii cu CES integra?i ?n ?nv???m?ntul de mas?. Prin OUG nr. 86/2016, publicat? ?n M.O., partea I, nr. 961/28.11.2016 s-a f?cut o rectificare bugetar? privind drepturile copiilor cu CES.Va fi adoptat? ?n Guvern o hot?r?re de Guvern privind Planul de m?suri pentru desegregare ?i cre?terea calit??ii educa?ionale ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar din Rom?nia, care include criteriul CES ?i cel al dizabilit??ii ?ntre criteriile pe baza c?rora segregarea ?colar? este interzis?. Prin acest document, Ministerul Educa?iei ??i asum? mai multe m?suri, printre care redefinirea segreg?rii ?colare, modificarea mai multor acte normative specifice, inclusiv referitoare la copiii cu CES, m?suri de formarea ini?ial? ?i continu? a cadrelor didactice ?i a managerilor ?colari pentru prevenirea ?i eliminarea segreg?rii, crearea ?colilor ?i a claselor incluzive, respectiv implementarea de programe de consiliere a p?rin?ilor.Programele de gimnaziu pentru elevii din ?nv???m?ntul special – ?n lucruProgram pilot ?n mediul rural privind facilitarea procesului de ob?inere a avizelor sanitare?n urma conferin?ei organizate la Universitatea de Arhitectur? ?i Urbanism ?Ion Mincu” (7 noiembrie) s-a conturat derularea urmatoarelor ac?iuni:publicarea unui ghid de bune practici pentru proiectarea cl?dirilor de ?nv???m?nt preunivesitar. A fost elaborat un proiect-pilot care are ?n vedere rezolvarea din punct de vedere al proiect?rii a ob?inerii autoriz?rii sanitare ?i de protec?ie la incendiu a 15 ?coli din mediul rural cu tipologii de probleme diverse. ?n acest sens, Ministerul Educa?iei a ?ncheiat un protocol cu Uniunea Arhitec?ilor din Rom?nia. Metodologia si standardele de evaluare extern? ?n vederea autoriz?rii de func?ionare provizorie, acredit??ii ?i evalu?rii periodice a unit??ilor ?colare ?i programelor de studii din ?nv???m?ntul preuniversitar- finalizate, trebuie aprobate prin HGPrin noile standarde activitatea de evaluare institu?ional? va fi reorientat? spre concentrarea activit??ii ?colare pe promovarea st?rii de bine a (ante)pre?colarului/elevului ?i pe ?mbun?t??irea continu? a rezultatelor ?nv???rii. De asemenea, se pune un accent mai mare pe valorizarea resursei umane ?n educa?ie ?i pe promovarea r?spunderii sociale ?i a bunei guvern?ri. Alte dou? direc?ii de ac?iune sunt fundamentarea func?ion?rii ?i dezvolt?rii institu?iei ?colare pe dovezi al?turi de consolidarea dialogului ?i a colabor?rii ?ntre institu?ia de ?nv???m?nt, p?rin?i, autoritate local? ?i ?ntreaga comunitate, ?n beneficiul (ante)pre?colarilor/ elevilor.Metodologia ?i standardele propuse vor sta la baza procesului de acreditare ?i evaluare periodic? a unit??ilor ?colare ?i a programelor de studii oferite de c?tre acestea, la nivelul ?nv???m?ntului preuniversitar, din Rom?nia, pe care Ministerul Educa?iei ?l va ini?ia, ?mpreun? cu ARACIP – unitate aflat? ?n subordinea MENCS, ?ncep?nd cu anul universitar 2018 - 2019.?nv???m?nt superiorEvaluarea ?colilor doctorale MENCS a autorizat func?ionarea provizorie a ?colilor doctorale, prin ordinul de ministru nr. 5238/2016, ?i ?ntre timp a elaborat o nou? metodologie de evaluare extern? ?n vederea acredit?rii ?i evalu?rii periodice a ?colilor doctorale. Aceasta a fost supus? dezbaterii publice ?i urmeaz? a fi adoptat? printr-o Hot?r?re de Guvern, pentru a permite ?nceperea procesului de asigurare extern? a calit??ii programelor de studii doctorale. ?n acest sens, MENCS a preg?tit ?i un proiect pentru finan?area din fonduri structurale europene a procesului de evaluare ?n baza noii metodologii, care se afl? acum ?n perioada de discu?ii cu Ministerul Fondurilor Europene.Masterul didacticMENCS a ?nfiin?at un grup de lucru care lucreaz? la dezvoltarea unei metodologii de organizare ?i func?ionare a programelor de master didactic, precum ?i la o propunere de politic? public? privind formarea ini?ial? ?i continu? a cadrelor didactice. Formarea ini?ial? a cadrelor didactice reglementat? de noua metodologie va presupune parcurgerea unui program de licen?? ?i a unui program de master, care permite accesul la examenul de titularizare ?i/definitivat. Astfel fiecare persoan? va trebui s? parcurg? un cumul de etape de formare alc?tuit din dou? module educa?ionale de formare psihopedagogic? (M1 ?i M2) ?i minim un stagiu de practic?, de un an, supravegheat de un mentor ?i un cadru didactic universitar. La alegere, candida?ii interesa?i de o carier? didactic? pot opta pentru urmarea unor programe de studii cu dubl? specializare, la nivel de licen?? sau master, ?ntr-un domeniu conex celui de specializare ini?ial? sau nu. Aceast? formare le va oferi cadrelor didactice care parcurg toate etapele form?rii ini?iale dreptul de predare ?n ambele specializ?ri.Reglementarea finan??rii universit??ilor prin fondul pentru situa?ii speciale (FSS)?n 2015 s-au ?mp?r?it f?r? formul?, la solicit?ri slab motivate, 60,7 milioane lei, adic? 3,2% din finan?area institu?ional?, din care peste 60% proveneau din fondul pentru finan?area situa?ilor speciale (FSS). ?n 2016, introduc?ndu-se un plus de rigoare ?i o procedur? clar? (ordinal de ministru nr. 5014/25.08.2016), distribuirea sumelor din FSS a fost condi?ionat? de depunerea unor solicit?ri temeinic motivate pe situa?ii punctuale, iar ?n cazul universit??ilor care apeleaz? la acest fond pentru derularea activit??ii curente, aprobarea unor sume a fost condi?ionat? de asumarea unui program de restructurare, asumat de Senatul universitar ?i avizat de CNFIS. P?n? la aceast? dat?, un singur asemenea program de restructurare a fost aprobat. Sumele nedistribuite din FSS vor fi ?mp?r?ite tuturor universit??ilor, pe baza formulei pentru finan?area institu?ional?.Elaborarea ?i publicarea primului metaranking al universit??ilor din Rom?nia, bazat pe locurile de?inute de institu?iile de ?nv???m?nt superior din Rom?nia ?n principalele 9 rankinguri universitare existente la nivel mondial.Debirocratizarea/simplificarea procedurilor de echivalare/recunoa?tere a diplomelor/titlurilor ob?inute ?n str?in?tateAu fost elaborate 3 noi metodologii prin care MENCS confer? atribu?ii institu?iilor de ?nv???m?nt superior acreditate din Rom?nia ?n ceea ce prive?te recunoa?terea diplomei ?i a titlului de doctor, a calit??ii de conduc?tor de doctorat ?i a func?iei didactice ob?inute ?n str?in?tate. Noutatea ?n raport cu reglement?rile anterioare este c?, pentru diplomele ?i atestatele de abilitare ob?inute la universit??i din UE precum ?i din Lista universit??ilor de prestigiu din alte state, aprobate prin ordin de ministru, recunoa?terea se va realiza direct de c?tre institu?iile de ?nv???m?nt superior acreditate din Rom?nia. Centrul Na?ional pentru Recunoa?terea ?i Echivalarea Diplomelor din Ministerul Educa?iei va realiza recunoa?terea diplomei de doctor/abilit?rii pentru cei care au ob?inut aceste acte de studiu ?n ??ri ter?e. Totodat?, a fost aprobat ordinul de ministru prin care a fost reactualizat? Lista universit??ilor de prestigiu din alte state (OM nr. 5825/28.11.2016), care confer? titularilor recunoa?terea actelor de studii printr-o procedur? rapid? ?i simplificat?.Relansarea activit??ii consiliilor consultative ale MENC?CNATDCUnumit ?n iunie 2016nu se ocup? doar de sesiz?rile de plagiat, ci ?i de validarea tezelor curente (sus?inute conform noilor reglement?ri adoptate ?n martie 2016)a elaborat standardele minimale necesare ?i obligatorii pentru participarea la concursurile pentru ocuparea func?iilor didactice universitare de conferen?iar universitar, respectiv profesor universitar ?i pentru acordarea gradelor profesionale de CS II ?i CS I.Consiliul Na?ional de Etic? a Cercet?rii ?tiin?ifice, Dezvolt?rii Tehnologice ?i Inov?rii (CNECSDTI)A fost adoptat un nou Regulament de organizare ?i func?ionare ?i a fost numit? o nou? componen?? prin ordin de ministruConsiliul Na?ional pentru Cercetare ?tiin?ific? (CNCS)A fost adoptat un nou Regulament de organizare ?i func?ionare ?i a fost numit? o nou? componen?? prin ordin de ministruA avut prima reuniune ?n ziua de 6 decembrie Consiliul Na?ional de Statistic? ?i Prognoz? a ?nv???mantului Superior (CNSPIS)Av?nd ?n vedere ?ncetarea mandatului vechiului CNSIS, a fost declan?at un proces transparent ?i deschis de constituire a noului consiliu. La acest moment, procesul de depunere a candidaturilor pe platforma brainmap.ro a fost finalizat.Selec?ia are loc ?n aceast? s?pt?m?n?, componen?a urm?nd a fi aprobat? s?pt?m?na viitoareConsiliul Eticii ?i Managementului Universitar (CEMU)Numirea este reglementat? prin legeAu fost colectate propuneri de la CNR, CNATDCU, CNC?, CNFIS, ARACIS ?i federa?iile studen?e?ti, iar numirea noului CEMU se va realiza cel t?rziu s?pt?m?na viitoare.CercetareProgramul Na?ional de CDI 2015-2020 – Competi?ii lansate/derulateProiecte de cercetare pentru postdoctorat (Sprijinirea tinerilor cercet?tori, doctori ?n ?tiin?e, care doresc s? ??i dezvolte o carier? profesional? independent? de cercetare ?n institu?ii din Rom?nia) – Competi?ie ?n derulareProiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (Sprijinirea tinerilor cercet?tori, doctori ?n ?tiin?e, pentru crearea sau consolidarea propriei echipe de cercetare ?i a unui program de cercetare independent) – Competi?ie ?n derulareProiect experimental – demonstrativ (Realizarea ?i testarea modelelor demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi din domenii de specializare inteligent? sau de prioritate public?) – Proces de evaluare finalizat, rezultatele anun?ateRom?nia – Fran?a (Programul de Ac?iuni Integrate Br?ncu?i) – Competi?ie finalizat?Proiecte tip ?Cercetare – Dezvoltare – Inovare” – Evaluare ?n cursProiecte tip “Centre de Competen?e ?n Tehnologii Spa?iale” CCTS - Competi?ie finalizat?Proiecte tip “STRATEGIC” – Competi?ie finalizat?Proiecte tip “INFRASTRUCTURI” – Competi?ie finalizat?Proiecte pentru ?ntreprinderi inovatoare de tip start-up ?i spin-off – Competi?ie ?n derulareProiect tehnologic inovativ – Ghidul solicitantului ?n consultare public?Proiecte de tip “Solu?ii” – Competi?ie lansat? Competi?ia “Cecuri de Inovare” – se lanseaz? ?n zilele urm?toareProcesul de evaluare ?n vederea subven?ion?rii c?r?ilor/revistelor ?tiin?ifice – finalizat ?n 12 decembrie 2016 Profesionalizarea managementului institutelor nationale de cercetareActualizarea Consiliilor de Administra?ie ale Institutelor Na?ionale de Cercetare DezvoltareFinalizare metodologie pentru stabilirea salariului Directorilor Generali ai INCD-urilorOrganizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de DG a INCD – ocupate de interimari (19 pozi?ii din 47!) – ?n intervalul septembrie – decembrie 2016.Finan?are cercetareProgram Nucleu 2016-2017 - ?ncheierea actelor adi?ionale pentru etapa a II-a (iulie 2016) (finan?are p?n? la sf?r?itul anului 2016)Alocarea etapei a 3-a, suplimentar?, a Programului Nucleu 2016 (Decizia nr. 9397/19 octombrie 2016)Comisiile ConsultativeConstituirea CRIC – Prin Decizia nr. 9311 din 5.08.2016 privind ?nfiin?area Comitetului Rom?n pentru Infrastructurile Cercet?riiConstituirea CNECSDTI – Prin Ordinul Ministrului nr. 5693 din 2.11.2016 privind aprobarea componen?ei Consiliul Na?ional de Etic? a Cercet?rii ?tiin?ifice, Dezvolt?rii Tehnologice ?i Inov?rii Constituirea CNIA – Prin Ordinul Ministrului nr. 5781 din 22.11.2016 privind componen?a Consiliului Na?ional pentru Inovare ?i AntreprenoriatConstituirea CNCS – Prin Ordinul Ministrului nr. 5817 din 24.11.2016 privind componenta Consiliului Na?ional al Cercet?rii ?tiin?ificeReorganizare/ Restructurare CCCDI – Prin Ordinul Ministrului 5929 din 7.12.2016 privind aprobarea regulamentului de organizare ?i func?ionare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare ?i Inovare ?i componen?a nominal? a acestuia. Constituirea CTE – prin Decizia nr. 9417 din 4.11.2016 privind stabilirea componen?ei nominale a Consiliului Tehnico-Economic al Autorit??ii Na?ionale pentru Cercetare ?tiin?ific? ?i Inovare (CTE-ANCSI) precum ?i a regulamentului de organizare ?i func?ionare al acestuia.Proiecte majoreProiectul European Danubius RI – Consor?iul condus de Rom?nia a c??tigat (14,5 din 15 puncte) proiectul PP (Preparatory Phase) care deschide o etap? definitorie a proiectului: stabilirea condi?iilor ?i a parametrilor de realizare (septembrie 2016)Proiectul finan?at prin POCA intitulat ,,Dezvoltarea capacit??ii administrative a ANCSI de implementare a unor ac?iuni stabilite ?n Strategia Na?ional? de Cercetare, Dezvoltare tehnologic? ?i Inovare 2014-2020’’ SIPOCA 27 – contractul de finan?are a fost semnat ?n data de 4 august 2016MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC?IEI SOCIALE ?I PERSOANELOR V?RSTNICE OcupareContext: Tinand cont de socurile la care a fost supusa piata muncii in ultimii ani, mai cu seama din cauza input-urilor scazute in formare profesionala si a emigrarii, in ultimele luni, Ministerul Muncii si-a concentrat efortul de reglementare pe latura ofertei, pentru a diminua deficitul de cerere la nivel national si regional pentru forta de munca. Au fost adoptate politici de natura sa asigure furnizarea fortei de munca cu calificare medie luand in considerare cererea pe sectoarele economice in crestere si rata de inlocuire. Totodata, au fost introduse politici noi privitor la insertia sociala a persoanelor apte de munca dar care nu participa la schimb in piata muncii, precum si la diminuarea ratei somajului in randul tinerilor cu varsta intre 16 – 24 ani. Pe de alta parte, Ministerul Muncii si-a concentrat efortul asupra intaririi capacitatii institutionale a ANOFM de a furniza servicii tinerilor intre 16-24 ani, somerilor de lunga durata si persoanelor din grupuri vulnerabile.Am stimulat oferta pe pia?a de munc?Pachetul de m?suri active - Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur?rilor pentru ?omaj ?i stimularea ocup?rii for?ei de munc?, in care s-a pus accent pe insertia sociala, angajarea tinerilor si mobilitatea fortei de munca. Pachetul const? ?n prim? pentru relocarea ?n vederea angaj?rii, prim? de activare, decontarea navetei pentru ?omerii care se angajeaz?, ?i subven?ii pentru companiile care angajeaz? persoane din unele categorii defavorizate (tineri NEETs, persoane peste 45 de ani etc.). Am adus fondurile na?ionale ?i fondurile europene ?ntr-un singur mecanism pentru finan?area pachetului. Planul Na?ional de Mobilitate cuprinde localit??ile pentru care prima de instalare este eligibil? – cele mai marginalizate aprox. 900 de localit??i ?i c?teva zone strategice pentru Rom?nia (Ro?ia Montan?, Valea Jiului, Moldova)Modificarea POCU - dezvoltarea capacitatii institutionale a ANOFM, precum si stimularea ocupariiIntroducerea sistemului de costuri simplificate la proiectele ce urmeaza sa fie finantate din Fondul Social EuropeanElaborarea a 3 proiecte non- competitive (Scheme Nationale) pe axele 1, 2 ?i 3, scheme pentru mobilitate ?i subven?ii conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigur?rilor pentru ?omaj ?i stimularea ocup?rii for?ei de munc?Am consolidat ob?inerea de competen?e profesionaleOrdinul ministrului muncii, familiei, protec?iei sociale ?i persoanelor v?rstnice nr. 695/2016 privind aprobarea Procedurii de acordare a accesului, pe baza recunoa?terii automate a experien?ei profesionale, pentru persoanele care doresc s? exercite ?n Rom?nia activit??ile cuprinse ?n anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoa?terea calific?rilor profesionaleAm elaborat ?i promovat Normele de aplicare a Legii Economiei SocialeIncluziune Social?Servicii sociale diversificate ?i mai u?or de accesatAm lansat, al?turi de GovITHub, harta dinamic? a serviciilor sociale acreditate, care permite beneficiarilor s? navigheze prin cele peste 2500 de servicii acreditate pentru a g?si, ?n c?teva minute, pe cel potrivit din jude?ul lui. Harta este ?i un instrument de monitorizare ?i verificare a acredit?rii. Harta face parte dintr-un set de instrumente de planificare strategic? ce include ?i h?r?i privind nevoia de infrastructur? social? ?i servicii sociale care s? sprijine procesul decizional orientat c?tre cet??ean, ce va fi completat, printr-un proiect ?n implementare finan?at prin POCA. Am simplificat procesul de acreditare prin punctul unic de contact la minister ?i posibilitatea aplic?rii online. Am licen?iat 1500 de servicii sociale anul acesta (dintre care jum?tate sunt ale organiza?iilor ne-guvernamentale) Am finan?at prin mecanismul de subven?ionare ?n 2016 un num?r de 138 de ONG-uri care furnizeaz? servicii sociale prin 255 de unit??i de asisten?? social? pentru 9618 beneficiari cu un total de 18.306.311 RON iar pentru 2017 un num?r de peste 150 de ONGuri Beneficii sociale accesibile celor care au nevoieAm simplificat accesul la beneficii de asisten?? social? prin introducerea unui dosar unic pentru Venitul Minim Garantat (VMG) ?i Aloca?ia de Sprijin Familial (ASF) ?i inclusiv pentru Ajutorul de ?nc?lzire acordat ?n perioada 1 noiembrie -31 octombrie ?i reducerea de la 52 de documente necesare de la 7-9 institu?ii la doar 17. Totodat?, am eliminat inechit??ile din sistem care conduceau la mic?orarea sau eliminarea ASF dac? elevul primea burs? de merit sau dac? r?m?nea repetent de?i avea toate prezen?ele. Am eliminat, de asemenea, calculul absen?elor pe familie ?i nu pe copil, calcul care conducea la suspendarea ajutorului pentu to?i copiii dintr-o familie chiar dac? doar unul dep??ea num?rul permis de 20 de absen?e nemotivate pe semestru. ?n aceast? situa?ie sunt peste 50.000 de copii anual. Acest proces face parte din reforma ?n sistemul de beneficii sociale ?i faciliteaz? trecerea ?n 2018 la Venitul Minim de Incluziune (VMI), conform legii propuse de Guvern ?i adoptate de Parlament anul acesta. VMI va avea o targetare mai bun? ?i o acoperire mai mare, estim?nd o cre?tere a num?rului de familii acoperite la 800.000, asigur?nd sinergia ?ntre beneficii sociale ?i angajare, nu competi?ia acestora.Ajutoare de urgen?? - acordate pentru peste 1.000 de beneficiari, valoarea total? fiind de peste 9,5 mil lei, din care 3,5 mil. lei pentru 52 de ?nso?itori ai persoanelor r?nite ?n clubul Colectiv, 133891 lei pentru 25 de familii afectate de cutremurul din Italia din data de 24 august 2016 ?i restul pentru cele 1000 de persoane afectate de inunda?ii ?i alte tipuri de ajutoare de urgen??. . Conectarea grupurilor vulnerabile cu oportunit??i de angajare Am opera?ionalizat sistemul de atestare ?i certificare a ?ntreprinderilor sociale ?i a celor de inser?ie, precum ?i ob?inerea m?rcii sociale care marcheaz? angajarea a cel pu?in 30% grupuri vulnerabile ?i reinvestirea profitului ?n impactul social, precum ?i registrul unic public al ?ntreprinderilor sociale. Am primit 75 de ?nregistr?ri ?i am eliberat primele 21 de certificate.Am lucrat al?turi de Ministerul Fondurilor Europene la lansarea unui apel de proiecte pentru facilitarea angaj?rii tinerilor NEETs (care nu sunt ?n sistemul de educa?ie sau angaja?i)O inspec?ie social? care s? redea ?ncrederea ?n sistemA fost aprobat statutul special pentru func?ia public? de inspector social, conferindu-i acestuia prerogative de autoritate de stat ?i introduc?nd standarde de preg?tire ?i conduit? pentru ace?tia, precum ?i un sistem de amenzi unitar.Au fost elaborate proceduri prin care dac? la controlul unui serviciu social se identific? probleme majore atunci se declan?eaz? controlul automat la toate serviciile acelui furnizor. Copilul ?napoi ?n familie ?i ?n comunitateIndemniza?ia pentru cre?terea copilului – a fost opera?ionalizat? eliminarea nivelurilor maxime ale indemniza?iei, precum ?i cele referitoare la prelungirea acord?rii stimulentului de reinser?ie. Din 1 iulie 2016, solicitan?ii nu au mai fost obliga?i s? depun? documentele doar la sediul agen?iilor teritoriale, ci au putut s? le trimit? ?i prin po?t? sau prin e-mail, ?n format scanat, tocmai pentru simplificarea metodologiei de solicitare a dreptului ?n contextul simplific?rii procedurilor administrative ?i venirea ?n sprijinul cet??eanului. Fondurile acordate din bugetul de stat pentru plata indemniza?iei au crescut cu aproximativ 80.203 mii lei, de la 140.547.075 lei ?n luna iunie 2016 la 220.750.927 lei ?n luna septembrie 2016.Am redus la jum?tate num?rul formularelor utilizate ?n procedura adop?iei ?i mic?orat timpul necesar ?ncheierii adop?iei. Avem ?n acest moment 2059 de copii adoptabili dintre care 745 sunt ?n proces de potrivire ?i 299 ?n proces de ?ncredin?are. ?n cazul adop?iilor interna?ionale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai 1 an de la deschiderea procedurii, ?i nu dup? 2 aniAm introdus ?n propunerea de modificare a Programului Opera?ional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), m?sura distribuirii unui trusou pentru nou-n?scu?i, incluz?nd obiecte de igien?, haine ?i informa?ii pentru p?rin?i apar?in?nd grupurilor vulnerabile, cu o acoperire de 120.000 de beneficiari ?n 4 ani de zile. O societate f?r? bariere pentru persoanele cu dizabilit??iAm adoptat Strategia Na?ional? - O societate f?r? bariere pentru persoanele cu dizabilit??i 2015-2020, care are ca scop promovarea, protejarea ?i asigurarea exercit?rii depline ?i ?n condi?ii de egalitate a tuturor drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului de c?tre toate persoanele cu dizabilit??i, precum ?i promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsec?. Am adoptat Programul de Interes Na?ional ??nfiin?area de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criz? ?i locuin?e protejate ?n vederea dezinstitu?ionaliz?rii persoanelor cu dizabilit??i aflate ?n institu?ii de tip vechi ?i pentru prevenirea institu?ionaliz?rii persoanelor cu dizabilit??i din comunitate”, prin intermediul c?ruia vor fi create 76 locuin?e protejate, 76 centre de zi ?i 8 centre de respiro. Programul adoptat va fi derulat timp de 3 ani (2016-2018), cu un buget de 51,2 milioane lei iar primele proiecte sunt deja primite spre evaluare.Nu mai punem inutil pe drumuri persoanele greu deplasabile, cererile put?nd fi depuse ?i de rude, asistentul social sau ONG iar valabilitatea certificatului se prelunge?te la 12 luni ?i respective la 24 de luni (prin modificarea HG 430/2008)V?rstnicii de care ne pas?Prin programul de Interes Na?ional "Cre?terea calit??ii vie?ii persoanelor v?rstnice din c?minele pentru persoane v?rstnice”, care vizeaz? finan?area c?minelor publice pentru persoane v?rstnice ?ntr-un procent de p?n? la 50% din standardul minim de cost la nivel na?ional, ?n func?ie de capacitatea c?minului, am alocat 9 milioane lei din bugetul de statAm dezvoltat, al?turi de Ministerul Fondurilor Europene, apelul de proiecte “Bunicii Comunit??ii”, acum ?n consultare public?, cu alocare din fonduri europene de 15 milioane de euro pentru servicii de ?ngrijire la domiciliu, inclusiv mese calde, centre de zi ?i activit??i de participare la via?a comunit??ii. (m?sur? ?n PICS)Prin HG 861/2016 a fost adoptat Planul Strategic de Activit??i pentru ?mb?tr?nirea activ?, incluz?nd ac?iuni de dezvoltare a accesului la servicii ?i incluziunea ?i participarea social? a v?rstnicilor, condi?onalitate ex-ante. Femei ?n situa?ii de riscAm elaborat standardele minime de calitate pentru serviciile sociale destinate victimelor violen?ei ?n familie.Am introdus ?n practica medico-legal?, de c?tre INML la ini?iativa ANES, un kit standardizat pentru recoltarea probelor medico-legale ?n caz de viol.A fost instituit Comitetul Interministerial pentru Prevenirea ?i Combaterea Violen?ei ?n Familie, prevedere a Conven?iei de la Istanbul. SalarizareContext: Actualul sistem de salarizare a personalului pl?tit din fonduri publice este ?n prezent profund dezechilibrat ?i distorsionat, ca urmare a major?rilor salariale arbitrare ?i haotice doar ?n anumite sectoare din ultimii ani, precum ?i a cre?terilor succesive ale salariului minim, care au avut ca efect comprimarea la baz? a piramidei salariale ?i accentuarea unor inechit??i ?ntre diferite categorii de personal. Astfel, ?n perioada 2010-2016 salariul minim garantat ?n plat? a fost majorat cu cca 80%, ?n timp ce num?rul de salaria?i retribui?i la acest nivel a crescut de cca 3,5 ori.?n plus, p?n? ?n prezent, MMFPSPV nu a beneficiat de accesul la o baz? de date a c??tigurilor salariale ale personalului pl?tit din fonduri publice care s? permit? evalu?ri corecte ?i politici coerente de interven?ie ?n domeniul salarial.Ca urmare, MMFPSPV a ini?iat c?teva m?suri ?i acte normative menite s? restabileasc? echitatea ?n sistemul de salarizare ?i s? creeze premisele pentru o cre?tere salarial? ?n limite bugetare realiste ?i corelate cu cre?terea economic? prognozat?Am eliminat unele inechit??i din sistemul de salarizare a personalului pl?tit din fonduri publiceAm eliminat inechit??i salariale pentru aceea?i func?ie de la nivelul unei institu?ii/autorit??i/unit??iAm restructurat complet sistemul de salarizare ?n cadrul familiei ocupa?ionale S?n?tate, prin stabilirea unei grile de salarizare cu valori nominale ale salariilor, stabilirea unei cre?teri de aproximativ 10% pentru salariile debutan?ilor, stabilirea tran?elor de vechime ?n munc? ?n concordan?? cu prevederile Legii-cadru nr.284/2010, reglementarea pl??ii g?rzilor suplimentare efectuate de medici ?n unit??ile sanitare publice, reglementarea modului de acordare a sporului pentru condi?ii deosebit de periculoase pentru personalul care ??i desf??oar? activitatea ?n sec?ii ?i compartimente de oncologie medical? ?i pentru personalul care ??i desf??oar? activitatea ?n sec?ii/compartimente pentru ar?i; p?strarea nivelului salariilor aferente lunii iulie 2016 ?n situa?ia ?n care salariile de baz? stabilite potrivit grilei de salarizare mai sunt mici sau egale dec?t acesteaAm restructurat complet sistemul de salarizare pentru personalul didactic ?i didactic auxiliar din ?nv???m?nt, ?ncep?nd cu luna august 2016, prin stabilirea unei grile de salarizare cu valori nominale ale salariilor, stabilirea unei cre?teri de aproximativ 10% pentru salariile debutan?ilor, p?strarea nivelului salariilor aferente lunii iulie 2016 ?n situa?ia ?n care salariile de baz? stabilite potrivit grilei de salarizare mai sunt mici sau egale dec?t acesteaAm echilibrat sistemul de salarizare pentru aparatul propriu al ministerelor, prin stabilirea salariilor de baz? pentru personalul ?ncadrat pe func?ii publice ?i contractuale pe baza unei grile de salarizare cu valori nominaleAm introdus un sistem de premiere bazat pe condi?ii de reform? ?i criterii de performan?? pentru personalul din sistemul de s?n?tate ?i pentru personalul didactic ?i didactic auxiliar din ?nv???m?ntDe prevederile O.U.G. nr. 20/2016 beneficiaz? un num?r de 650.000 persoane/ impact financiar 2,6 mld lei (2016-2017)Am creat un nou proiect al legii salariz?rii unitareEste singurul proiect de lege aplicabil?, ?ntr-o anvelop? bugetar? realist?, de 19,5 mild lei, ?i care prevede o cre?tere medie de 37,3% (de la 58 mld lei ?n 2016 la 80 mld ?n 2022), corelat? cu cre?terea economic? prognozat?Este cea mai echitabil? lege de p?n? acum, cu un raport minim-maxim de 1:13, ?n condi?iile ?n care raportul este ?n prezent de 1:17, iar proiectul guvernului precedent din 2015 propunea 1:20Proiectul respect? principiile legii 284/2010, re-validate cu partenerii sociali ?n mai multe runde de consult?riProiectul de lege asigur? o bugetare ?n interesul salaria?ilor. Astfel, sunt prev?zute cre?teri mai mari pentru salariile mici, cre?teri mai mici pentru salariile mari. ?n primii ani vor cre?te salariile cele mai mici ?n raport cu noul salariu. Salariile care sunt deja mai mari vor cre?te spre sf?r?itul intervaluluiAstfel, cresc cel mai mult categoriile cele mai defavorizate din punct de vedere salarial: administra?ia public? local? (65% pentru personalul contractual), asisten?? social? (57%), func?iile de baz? din armat? precum solda?ii (58%). Continu? cre?terile salariale din educa?ie ?i s?n?tate ?ncepute ?n 2016 prin OUG 20Salariile demnitarilor care au fost crescute ?n 2015 prin Ordonan?a 14/2015 (Ordonan?a Oprea) (pre?edinte, prim-ministru, mini?tri) sunt men?inute la nivelul actual De asemenea, proiectul introduce ?n premier? un spor de 30% pentru func?iile greu ocupabile, precum personalul din domeniul TICAm creat prima baz? de date a salariilor personalului pl?tit din fonduri publiceFiecare institu?ie ?i autoritate public? are obliga?ia de a ?nfiin?a registrul general de eviden?? a personalului pl?tit din fonduri publiceRegistrul cuprinde elementele de identificare ale tuturor persoanelor pl?tite din fonduri publice, data angaj?rii/numirii, func?ia, salariul, sporurile ?i cuantumul acestora, perioada ?i cauzele de suspendare a raportului de munc? sau de serviciu, perioada deta??rii ?i data ?ncet?rii func?ieAm realizat primul studiu referitor la nivelul salariului minim brut garantat ?n plat? Acest studiu evalueaz? efectele economice ?i sociale ale aplic?rii acestuia creat pentru fundamentarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat ?n plat? ?i proiectarea unui sistem de monitorizare a efectelor economice ?i sociale ale aplic?rii acestuiaAm pus bazele primului mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat ?n plat? (aflat ?n curs de elaborare) pe baza rezultatelor studiului ?i cu finan?are de la Comisia European?, care are ca obiective:Analiza de bune practici privind mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat ?n plat? ?n alte ??ri ale Uniunii Europene ?i ale OECDElaborarea mecanismului de stabilire a salariului minim garantat ?n plat?Rela?ii europeneContext: MMFPSPV este printre primele ministere care a ?nfiin?at un portofoliu pe afaceri europene, indic?nd o abordare nou? ?n ceea ce prive?te reprezentarea Rom?niei ?n cadrul Uniunii Europene.Am creat un model de raportare sistematizat, centralizat, al ata?a?ilor pe probleme de munc? ?i sociale ?n statele membre UE, care permite vizualizarea ?n timp real a cazuisticii cu care ace?tia se confrunt?, tipologiei problemelor/subiectelor de interes ?n fiecare stat, frecven?ei/vitezei rezolv?rii cazurilor ajunse ?n aten?ia lor. Scopul este mai buna reprezentare a intereselor cet??enilor rom?ni din afara grani?elor ??rii ?i mai buna cooperare bilateral? cu institu?iile din statul gazd?. Finalizat? cu nou template de raportare a cazurilor/activit??ii.Am cartografiat principalele problematici cu care se confrunt? ata?a?ii pe probleme de munc? ?i sociale ?n statele-gazd?, pentru a avea o vedere de ansamblu a problemelor care exist? sau pot ap?rea ?n rela?iile bilaterale, a vulnerabilit??ilor, pozi?iilor statelor respective asupra dosarelor de interes la nivel european, a situa?iilor cet??enilor rom?ni din afara grani?elor etc. Finalizat? cu document de eviden?? centralizat?. Am consolidat rela?ia ?i cooperarea bilateral? cu state de importan?? major? pentru Rom?nia: Suedia (ca partener ?n UE), Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Armenia (ca beneficiari ai experien?ei europene a Rom?niei – transfer ?i schimb de bune practici, coordonare securitate social? etc). Finalizat? prin vizite bilaterale ?i ?ncheierea de varii forme de acorduri de cooperare.Am demarat preg?tirile pentru Pre?edin?ia Rom?niei la Consiliul UE, din primul semestru 2019:Am cartografiat resursele umane cu expertiz? ?n dosarele aflate pe agenda european? din cadrul Ministerului Muncii ?i a agen?iilor din subordine, pentru a identifica num?rul de func?ionari disponibili pentru exercitarea atribu?iilor ?n cadrul Pre?edin?iei. Finalizat? cu document de eviden?? a resurselor umane + CV-uri, scrisori de inten?ie etc.Am listat dosarele care se anticipeaz? c? vor fi active pe perioada Pre?edin?iei RO a CONS UE, precum ?i evenimentele ce vor fi organizate ?n Rom?nia sau la Bruxelles pe durata Pre?edin?iei. Finalizat? cu raportare c?tre unitatea de coordonare a pre?edin?iei de la Cancelaria PM.Am identificat priorit??ile Rom?niei ?n cursul exercit?rii Pre?edin?iei CONS UE ?n 2019 ?i recomand?rile de abordare ?i pozi?ionare, care s? sprijine negocierile Rom?niei la nivelul Uniunii. Acestea eu fost elaborate ?n urma solicit?rilor de contribu?ii scrise din partea departamentelor ?i agen?iilor subordonate MMFPSPV ?i a unei serii de consult?ri ?n format de grup de lucru, interministeriale, cu partenerii sociali ?i societatea civil?, mediul academic ?i mediul privat. Finalizat? cu raport ?i set de recomand?ri ?naintate unit??ii de coordonare a Pre?edin?iei 2019.Am contribuit la determinarea modului ?n care se va desf??ura recrutarea ?i angajarea resurselor umane ?n derularea Pre?edin?iei 2019, dpdv al legisla?iei muncii etc. Finalizat? cu minut? realizat? de unitatea de coordonare a Pre?edin?iei.MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ?I P?DURILOR 400 de zile de mandat, 300 de m?suri promovate: o decizie la fiecare 36 de ore!Am luat dou? decizii istorice care au f?cut ?nconjurul lumii : Delta V?c?re?ti, stoparea v?n?torii ilegale a animalelor s?lbatice protejateAm efectuat peste 200.000 de controale pentru respectarea legisla?iei de mediu ?i a capitalului naturalAm clasat 11 proceduri de infringement prin care am salvat statul roman de amenzi care puteau ajunge la cel pu?in 1. 000.000 de euro pe ziAm ?ndeplinit 8 condi?ionalit??i ex-ante prin care statul roman poate atrage sute de milioane de euroAm lansat aplica?ii revolu?ionare prin care t?ierile ilegale de p?dure pot fi suprinse ?n timp realBilan? p?duri M?suri pentru limitarea t?ierilor ilegaleInfringement clasat – dovada c? m?surile din acest an au limitat t?ierile ilegale ?i le vor limita ?i mai mult ?n perioada urm?toareInfrigementul a fost declan?at pentru management defectuos ?n domeniul P?duri.Declan?area infringementului ar fi ?nsemnat penalit??i de p?n? la 200.000 Euro ?n fiecare zi, p?n? c?nd Rom?nia s-ar fi conformat cu legisla?ia european?. Am declan?at o dinamic? a controalelor unic? ?n ultimii ani: 162.000 de ac?iuni de controlG?rzile Forestiere ?mpreun? cu Poli?ia Rom?n? au realizat 162.000 de controale ?n perioada august-septembrie 2016Din acestea 72.000 au fost controale ?n p?dure ?i 80.919 controale pe ?oseleS-au confiscat 100 de ma?iniAm constatat ?n teren t?ierea ilegal? a 187.523 mc mas? lemnoas?, cu o valoare total? de 30.489.588 lei. ?n urma controalelor s-au depus aproape 3000 de sesiz?ri penale ?i s-au aplocat aproape 10.000 de amenzi pentru t?ierea ilegal? a 107.135 mc (57% din total). ?n total, s-au aplicat 33.775 contraven?ii ?i s-au confiscat 193.481 mc mas? lemnoas?.Am lansat aplica?ii revolu?ionare prin care punem pe butuci t?ierile ilegae din p?durile ??riiPORTALUL WEB WWW.INSPECTORULPADURII.RO - prin acest sistem am ?ncredere c? vom putea pune pe butuci t?ierile ilegale din Rom?niaSistemul permite ?n premier? ?n Rom?nia supravegherea ?n timp real ?i prin imagini satelitare a legalit??ii sau ilegalit??ii t?ierilor din p?duri. Are dublu rol ?i dubl? interfa??: pe de-o parte portalul este un instrument de lucru inovativ pentru autorit??ile responsabile cu controlul silvic (Garda Forestier?, Poli?ia rom?n? ?i Jandarmeria). Orice t?iere ilegal? genereaz? automat o alert? c?tre cei care trebuie s? intervin?.pe de alt? parte, portalul este o form? de transparentizare a tuturor t?ierilor de masa lemnoas? din Rom?nia pentru publicul largPractic, oricare din cei doi actori (autoritate/public) poate vedea ?n timp real ?n portal ce se ?nt?mpl? ?n p?durile Rom?niei: cine taie , unde taie, c?t taie, cu acordul cui , de unde ?ncarc? marfa, ?i posibilele t?ieri ilegaleAPLICA?IA MOBIL? INSPECTORUL P?DURII: A ?nregistrat un num?r total de peste 60.000 de desc?rc?ri ?i 1. 000.000 de acces?ri ale bazei de date SUMAL. DEZVOLTAREA SUMAL-ULUI: sistemul permite ?n premier? ?nregistrarea informa?iilor din amenajamentele silvice, eviden?ierea arboretelor ?n care s-au f?cut marc?ri ?n vederea exploat?rii, ?nregistrarea actelor de punere ?n valoare, monitorizarea exploat?rilor forestiere efectuate ?n baza amenajamentelor silvice. Am lucrat de asemenea la ?mbun?t??irea sistemului de urm?rire a materialelor lemnoase de la locul ?n care se taie lemnul p?n? ?n depozite ?i de la ie?irea din depozite p?n? la destina?ia de pe teritoriul ??rii sau p?n? la grani??. 100 de noi sanc?iuni pentru t?ieri abuzive de p?dureEXEMPLU : orice transport de lemn ilegal surprins de organele de control poate fi sanc?ionat inclusiv cu confiscarea autoturisumului de transport.ALT EXEMPLU: orice societate care vrea s? taie lemn, chiar ?i o cantitate foarte mica, ?i care nu ??i ?nregistreaz? activitatea ?n sistemul electronic de trasabilitate a lemnului (SUMAL)- UL pierde licen?a de func?ionare timp de un an.EXEMPLUL 3.: Oricine de?ine sau are ?n proprietate o p?dure are responsabilitatea ei.Cei care nu-?i asigur? paza p?durilor proprii risc? amenzi de p?n? la 5.000 de lei. Toate p?durile din ?ar? trebuie p?zite indiferent c? sunt ?n proprietatea statului sau ?n proprietate privateDublarea ?i chiar triplarea cuantumului amenzilor pentru contraven?iile silvice Sus?inerea ?n premier? din bugetul de stat ?i ?n propor?ie de 100% a cheltuielilor de paz? ?i a lucr?rilor silvice ?n p?durile private mici din rom?nia (p?n? ?n 30 de hectare)600.000 de hectare ?n aceast? situa?iesuma alocat? ?n 2016 pentru astfel de suprafe?e evaluate la nivel na?ional: 14,5 milioane de euro;Precizare important?: toate p?durile de stat din Rom?nia sunt p?zite. Cifrele demonstreaz? asta: ?n p?durile statului fenomenul t?ierile ilegale este ?n propor?ie de 0,5% din totalul lemnului recoltat (9,5 milioane de mc anual)Introducerea dreptului de preem?iune ?n licita?iile de mas? lemnoas? pentru produc?torii de mobil? autohtoni (hg 617/2016)Am publicat prima form? a catalogului na?ional al p?durilor virgine Am lansat prima form? a Catalogului Na?ional al P?durilor Virgine: primele 10.000 de ha au fost deja identificateCatalogul este un instrument dinamic: a?tept?m introducerea de noi suprafe?eAm identificat ?i sursa de finan?are pentru realizarea studiilor prin care p?durile virgine vor fi integrate ?n Catalogul Na?ional al P?durilor Virgine : 2,6 milioane de lei) ?nt?rirea capacit??ii de control a direc?iei generale de p?duri: a fost creat un nou departament de control ?n cadrul MMAP;Am completat garda forestier? cu personal integru ?i calificat.?n prezent func?ion?m cu peste 430 de angaja?iSuntem ?n plin proces de recrutare de personal ca s? asigur?m grila de 617S-au organizat concursuri ?n:GF Cluj – martie-aprilie (161 ?nscri?i, 7 angaja?i),GF Bucure?ti – iulie 2016 (12 ?nscri?i, 0 angaja?i),Am restructurat RNP ROMSILVA, pentru prima dat? ?n istoria acestei institu?ii, pe baza principiilor de bun? guvernan?? corporatist?, Am promovat pentru prima dat? indicatori de performan?? care s? acopere ?ntregul spectru de management al Regiei Na?ionale Romsilva; A fost realizat Planul de Administrare ?i Management RNP prin care se promoveaz? o abordare total nou? ?n managementull Regiei Na?ionale RomsilvaAm demarat conceperea unei baze electronice care s? cuprind? to?i proprietarii de p?dure priva?i din Rom?nia.Oricine de?ine sau are ?n proprietate o p?dure are ?i responsabilitatea administr?rii ei. Pentru ca politicile de responsabilizare, monitorizare ?i control s? func?ioneze, statul trebuie s? ?tie cui apar?ine fiecare petic de p?dure privat?. Surprinz?tor, dup? ani ?i ani de reforme, Rom?nia nu de?ine o baz? de date electronic? ?n acest sens. Pentru prima dat? de la ini?ierea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere, s-a realizat structura unei baze de date cu proprietarii de p?dure, iar ocoalele silvice ?i g?rzile forestiere vor ?ncepe completarea ei. Baza de date va contribui semnificativ la ?mbun?t??irea monitoriz?rii modului ?n care se face managementul forestier. M?suri promovate pentru protec?ia drumurilor na?ionale prin crearea de perdele forestiereAm deblocat procesul de realizare a peste 1.700 de km de perdele forestiere de protec?ieProcesul a fost un proces ?mpotmolit de 10 ani ?ntre dou? legi. Rezultatul?! 9 km de perdele forestiere realiza?i ?n 10 ani. Nevoia real? a Rom?niei?! 1720 de km la nivel na?ional. Estim?m c? procedura de expropriere va dura ?ntre 8 ?i 10 luni, ceea ce ?nseamn? c? plantarea efectiv? poate ?ncepe ?n campania de toamn? din 2017.M?suri promovate pentru extinderea ?i conservarea fondului forestierAc?iuni de ?mp?duriri ?n 2016: 3.761 de hectare ?mp?durite ?i 10.250 de hectare conservate prin lucr?ri de regenerare a p?durii pe cale natural?. Bilan? biodiversitateDecizie istoric? – “DELTA DINTRE BLOCURI” declarat? oficial Parc natural urban ?n 11 mai 2016 (dup? 5 luni de mandat) am declarat acumularea V?c?re?ti ca primul parc natural urban din Rom?nia dup? 5 ani de blocaj.Am reu?it s? modific?m legea prin OUG ?i chiar luna aceasta am reu?it s? public?m anun?ul pentru apelul de administrare a 7 arii naturale, printre care ?i Parcul V?c?re?ti. A?tept?m c?t mai multe dosare s? fie depuse ?n perioada urm?toare, pentru a putea selecta cel mai bun administrator.210 planuri de management aprobate, 200 de milioane de euro c??tigatePlanurile de management aprobate instaureaz? m?suri clare de protec?ie a speciilor pentru peste 500 de situri de importan?? comunitar? ?i avifaunistic?. Am preluat mandatul cu doar 10 planuri aprobate pe parcursul a 3 ani. Miza a fost mare: dac? planurile nu ar fi fost aprobate ?n timp util, Rom?nia ar fi pierdut 200 de milioane de euro din fonduri europene, bani destina?i managementului ariilor naturale protejate. ?n plus, de aprobarea planurilor de management depindea ?i deschiderea liniei de finan?are pentru Biodiversitate din Programul Opera?ional Infrastructur? Mare. ANANP- institu?ia care va administra unitar ariile naturale protejate?n cele 400 de zile am ?nfiin?at Agen?ia Na?ional? pentru Arii Naturale Protejate, un nucleu central g?ndit s? asigure administrarea durabil? a acestor arii, s? promoveze o viziune coerent? ?i unitar? la nivel na?ional, criterii de evaluare a managementului, monitorizarea sistemului ?i resursele necesare gestion?rii eficiente a patrimoniului natural. Parcul Na?ional F?g?ra? – Yellowstone-ul European g?zduit ?n Rom?niaAm promovat la nivelul Guvernului un Memorandum prin care a fost aprobat? ?nceperea demersurilor de declarare a Mun?ilor F?g?ra? ca Parc Na?ional. Dac? al?turi de Parcul Na?ional F?g?ra? lu?m ?n calcul ?i ariile protejate adiacente, respectiv Parcul Na?ional Bucegi, Parcul Na?ional Piatra Craiului, Mun?ii Leaota ?i Iezer P?pu?a – avem o suprafa?? de 280.000 de ha, care reprezint? cea mai ?ntins? zon? de s?lb?ticie din Europa; practic, am putea vorbi de un Yellowstone European g?zduit ?n Rom?nia.Constituirea parcului ?nseamn? un proces ce se va ?ntinde pe c??iva ani ?n care trebuie urma?i mai mult pa?i, conform legisla?iei. ?n acest scop, a fost decis? crearea unui grup de lucru interministerial sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor, responsabil cu activit??ile de analiz?, aprobare ?i planificare. Prima etap? este lansarea studiului de fundamentare ?tiin?ific? care s? certifice valoarea capitalului natural, dar ?i a studiilor socio-economice care s? identifice oportunit??ile concrete de dezvoltare pentru comunit??ile locale.Decizia care a f?cut ?nconjurul lumii: interzis v?n?torii preventive a animalelor s?lbatice protejateStatutul de specie protejat? interzice categoric v?n?toarea carnivorelor mari ?n Rom?nia. An de an ?ns?, ?n baza unui studiu, se avizau cote de v?n?toare denumite ”de preven?ie” care ?n realitate erau utilizate ?i pentru v?n?toarea sportiv? de trofee. Studiile au fost ?ntocmite ?n perioada 2007-2015 de entit??i ?tiin?ifice care adjudecau prin licita?ie cercetarea anual?. La finalul cercet?rii autorii f?ceau recomand?ri de cote de ?mpu?care pentru 4 specii protejate: ursul brun, lup, r?s, pisic? s?lbatic?. Acest proces a dus la ?mpu?carea ?n ultimii 8 ani a aproximativ 5.000 de animale s?lbatice ?n urma derog?rilor stabilite prin ordinul mini?trilor Mediului ?i ?n baza articolului 16 din Directiva Habitate a Uniunii Europene (UE)Am decis s? punem cap?t unui proces mecanic ?i tacit prin care Rom?nia tolera, din 2007 ?ncoace, v?n?torea a sute de exemplare anual de urs brun ?i alte animale s?lbatice aflate pe lista speciilor protejate. 2016- Primul an cu cot? zero!Pentru anul acesta cota propus? de cercet?tori pentru a fi recoltat? ?n sezonul 2016 – 2017 a fost de 552 de ur?i, 657 de lupi, 482 de pisici s?lbatice. Am decis cot? ZERO, refacerea studiului ?i elaborarea procedurii SUAS – procedur? pentru interven?ia rapid? ?n cazurile de conflict om-natur?.De ce am decis cota zero pentru sezonul 2016 -2017?Pentru c? studiul care fundamenteaz? emiterea acestor Ordine anuale a ridicat destul de multe suspiciuni privind:Structura acestuia ?i a datelor pu?in relevante: studiul oferea informa?ii privind num?rul aproximativ al popula?iilor ?i distribu?ia lor pe jude?e/zone. Un studiu eficient pentru un management cinegetic ar trebui s? fie structurat pe v?rsta popula?iilor, sex, spor natural ?i mortalitate.Distribu?ia derog?rilor: derog?rile erau distribuite pe zone mai degrab? de interes v?n?toresc ?i nu erau corelate la modul real cu nivelul pagubelor ?nregistrate ?n acestea.Studiul prevedea cote la animale care nu produc pagube: studiul indica ?i cote pentru pisic? s?lbatic? ?i r?s – specii care nu au produs pagube ?n Rom?niaMetodologia de num?rare a popula?iilor: aceasta este profund ?nvechit? - autorii studiului aplicau metoda num?rar?rii urmelor acestor animale care poate conduce la num?rarea aceluia?i exemplar ?i de dou? sau chiar trei ori (ursul parcurge ?ntr-o zi distan?e foarte lungi ?i poate ajunge ?n mai multe fonduri cinegetice)Neconcordan?? ?ntre sezoanele de v?n?toare din Rom?nia ?i perioada cu atacuri intense ale ur?ilor: sezoanele de v?n?toare din Rom?nia sunt stabilite ?n perioadele 15 martie – 15 mai ?i 15 septembrie – 31 decembrie ?n timp ce perioada cu atacuri frecvente ale ursului este ?ntre lunile iunie - octombrie. De aici se poate specula c? aceste derog?ri puteau fi un paravan legal pentru v?n?toarea de trofee (in lunile de iarn? ursul are mai mult? valoare economic?)?ntreb?ri privind corectitudinea interven?iilor din anii preceden?i: ex. Bra?ov a avut anul acesta o cota alocat? de peste 50 de ur?i iar ?n vara acestui an a cerut o nou? derogare. Promovarea de politici alternative, altele dec?t ?mpu?carea, pentru animalele s?lbatice protejateProcedura de interven?ie rapid? SUASProcedura a fost realizat? sub forma unui Ghid de ac?iune recomandat institu?iilor ?i organiza?iilor pentru gestionarea incidentelor ?i situa?iilor de urgen?? generate de animale salbatice la nivel jude?ean. Grup de lucru pentru o nou? metodologie de evaluare a popula?iilor animalelor protejateAm activat un grup de lucru format din experti in domeniul carnivorelor mari, care sa propun?: o metodologie adecvata de studiu a popula?iilor de carnivore ?i metode de management ?n conformitate cu Directiva Habitate pentru carnivorele mari care produc pagube ?i conflict om-natur?. Deblocarea desp?gubirilor popula?iei – proces ?n stop cadru din 2014Anul acesta am deblocat o situa?ie nepl?cut?: sute de dosare de desp?gubiri depuse de gospod?riile care au suferit pagube materiale ?n urma atacurilor carnivorelor mari ?n 2014, 2015 ?i 2016 au stat ?n a?teptarea pl??ii ministerului de mult? vreme. Am pus ?n plat? toate aceste dosare, ?n num?r de 721, ?i am pl?tit din bugetul ministerului aproape 1.500.000 lei. Bilan? de?euriM?suri pentru accelerarea reformei de?eurilorAm schimbat legea ambalajelor: am dat logic? sistemului de recuperare a de?eurilor din pia?? Legea 249/2015 era ?n anumite puncte inaplicabil?. De exemplu, legea obliga produc?torii s? ??i recupereze doar ambalajele provenind de la produsele proprii. Am clarificat acest aspect: produc?torii pot finan?a colectarea si reciclarea oric?ror de?euri care corespund tipurilor de ambalaje pe care ei le comercializeaz?. Am introdus instrumentul pl?te?ti pentru c?t arunciPrin acesta autorit??ile locale pot ?ncuraja colectarea selective ?i costuri mai mici pentru serviciile de salubritate Garan?ie-returnare– Sistemul care poate reduce cantit??ile de ambalaje puse pe pia?? ?i, deci, cantit??ile de de?euriSub umbrela acelea?i clarific?ri a L249/2015 am promovat extinderea utiliz?rii sistemului de garan?ie–returnare a ambalajelor reutilizabile.Cum func?ioneaz?? Pentru fiecare dintre produsele ambalate poate fi introdus? o garan?ie a ambalajului, care odat? returnat se ?ntoarce la cump?r?tor.15% mai pu?ine de?euri depozitate la groap? anualAm stabilit pentru prim?rii o ?int? de reducere a de?eurilor depozitate la groapa de gunoi ?i o metod? de calcul pentru aceasta: 15% ?n minus anual, fa?? de anul precedent. Prim?ria care nu respect? aceast? ?int? va contribui la Fondului pentru Mediu din bugetul local.16 transporturi de de?euri ilegale din alte ??ri oprite la grani?a Rom?niei?n colaborare cu Poli?ia de Frontier?, Garda Na?ional? de Mediu a reu?it s? stopeze la grani?? 16 transporturi de de?euri ilegale. Acestea urmau s? introduc? ?n ?ar? 300 de tone de de?euri. Am demarat controale prin GNM la gropile de gunoi din Rom?nia61 de controale ?n perioada 18 august - 7 septembrie;13 amenzi contraven?ionale ?n valoare de 232.500 lei pentru fapte precum:neefectuarea ?ntre?inerii, supravegherii ?i monitoriz?rii post?nchidere a depozitelor neconforme;eliminarea de?eurilor ?n afara spa?iilor autorizate pentru depozitare;depozit?ri de de?euri pe amplasamentele depozitelor care ?i-au sistat activitatea;incinerarea materialelor plastice rezultate din opera?iunile de ?nchidere a depozitului, direct pe sol.Cazul IRIDEX (Groapa Rudeni) din nordul CapitaleiGNM ?i ANPM au determinat anul acesta, pe baza m?sur?torilor, c? principala surs? de disconfort olfactiv pentru locuitorii din nordul Capitalei o reprezint? acest agent economic.GNM a dispus m?suri ?nchiderea definitiv? a celor 5 celule care produc biogaz - cu membran? sintetic?, prin care gazul nu poate p?trunde. Astfel, excesul de gaz poate fi eliminat doar prin ardere.Monitorizare bis?pt?m?nal? la instala?ia de ardere, pentru a urm?ri ciclul arderii.?n plus, autorizarea integrat? de mediu este ?n proces de revizuire. Autoriza?ia revizuit? va stabili obliga?ia monitorizorilor continue ?i on-line. Astfel, fiecare va putea vedea valorile arderilor la co?, ?n timp real.Cazul GlinaLuna aceasta GNM a derulat un control la acest agent economic;A fost sanc?ionat? cu 100.000 lei pentru depozitarea de?eurilor pe o suprafa?? mai mare dec?t cea prev?zut? ?n autoriza?ie - 7000-8000 de mp vs. 2500 mp, c?t prevede Autoriza?ia.?n plus, au fost date o serie de m?suri obligatorii, precum:acoperirea cu p?m?nt a celulelor ?nchise;?ngr?direa complet? a amplasamentului;restr?ngerea zonei active de depozitare;Ne?ndeplinirea lor ?n 60 de zile aduce dup? sine suspendarea autoriza?iei de mediu ?i sistarea activit??ii.Situa?ia gropilor de gunoi la nivel na?ional34 de depozite conforme.?n 14 jude?e nu exist? depozite municipale conforme ?n func?iune (de aici rezult? plimbatul de?eurilor dintr-un jude? ?n altul dar ?i depozitarea ilegal? ?n anumite jude?e a acestora)Situa?ia SMID-urilordin 42 jude?e, 32 au demarat lucr?ri pentru construc?ia de Sisteme de Management Integrat al De?euri Situa?ia: doar 1 SMID func?ional . Situa?ia ?n rest se prezint? astfel:13 ?n diferite stadii de realizare cu obliga?ie de finalizare p?n? la sf?r?itul anului 201618 SMID-uri fazate pentru perioada de finan?are 2014-2020.Bilan? programe AFMProgramul Rablasucces istoric ?n 2016 - prima alocare s-a epuizat ?n 3 s?pt?m?ni; primele 2 supliment?ri s-au epuizat ?n c?teva zile;3 supliment?ri - ?n total peste 25.000 de beneficiari (ma?ini vechi scoase din uz ?i ?nlocuite)Total bani investi?i: 180 de milioane de leiProgramul Rabla Plus program de achizi?ie a ma?inilor electrice ?i crearea infrastructurii de alimentare pentru acesteaMA?INI ELECTRICE: aproape 200 de autovehicule achizi?ionate prin program;Am prev?zut prime de 6000 de euro pentru achizi?ia unor astfel de autovehiculeNum?rul ma?inilor electrice care circul? pe ?oselele din Rom?nia a crescut cu 30% (la ?nceputul anului erau 600. Dup? derularea programului circul? 800)INFRASTRUCTUR?: 40 de proiecte depuse pentru construirea re?elei de alimentare a ma?inilor electrice (circa 200 de puncte de alimentare. La ?nceputul anului erau 50);TOTAL BANI: 75 de milioane de leiProgramul Casa Verdereluat dup? o pauz? de 5 ani;peste 12.000 de dosare depuse;Total bani investi?i: 80 de milioane de leiPrograme pe care le vom l?sa gata preg?tite pentru viitoarea guvernare:Casa Verde PLUS;EcoTURISM;EcoBUSINESS;COMPOST;NATURA;EcoCIVICA;CIRCULARSimplificarea modalit??ii de restituire c?tre popula?ie a taxelor auto declarate ilegale de Comisia European?Ordin comun al MMAP ?i ANAF care stabile?te procedura de restituire, pe cale administrativ?, a taxelor ?ncasate de la popula?ie pentru poluarea produs? de autovehicule ?i care au fost declarate incompatibile cu dreptul european, aflate ?n vigoare ?n perioada 2007-2013. Astfel, cei peste 1 milion de rom?ni afla?i ?n aceast? situa?ie, nu mai trebuie s? apeleze la instan?? pentru a ??i recupera taxele pl?tite. Bilan? clasarea procedurilor de infringement ?n perioada mandatului au fost clasate 11 proceduri de infringement;10 dintre aceste proceduri de infringement erau declan?ate pentru netranspunerea sau aplicarea necorezpunz?toare, de c?tre Rom?nia, a mai multe directive europene din domeniul de?eurilor, al substan?elor periculoase, ?i apei.alt? procedur? a fost clasat? prin eforturile colegilor de la Departamentul P?duri. Aceasta se referea la ne?ndeplinirea obliga?iilor obliga?iilor care revin operatorilor care introduc pe pia?? lemn ?i produse din lemn. ?n prezent, mai sunt declan?ate ?mpotriva Rom?niei, ?n domeniul protec?iei mediului, 9 proceduri de infringement care se afl? ?n faza pre-contencioas?.Bilan? deblocarea proiectelor de infrastructur? mareAutostrada Arad-Timi?oara: finalizarea actelor de reglementare de mediu – dup? un an de blocaj;Autostrada Sebe?-Turda: finalizarea actelor de reglementare de mediu – dup? un an de blocaj;Fabrica Ford: finalizarea dup? 3 ani a analizei ?ndeplinirii obliga?iilor de mediu (termen dep??it ?nc? din 2014); - element cheie ?n decizia Ford de a reinvesti ?n Rom?nia!Aeroportul Bra?ov (Ghimbav): discu?ii pentru avansarea proiectului, ?n acord cu legisla?ia de mediu;Finalizarea proiectului de reabilitare a zonei costiere din sudul litoralului - suprafa?a Rom?niei a crescut cu cca. 42 ha.Bilan? m?suri AERRe?ea de monitorizare a aerului complet nou? ?n Capital?Am derulat pe tot parcursul anului Programul de dezvoltare ?i optimizare a Re?elei Na?ionale de Monitorizare a Calit??ii Aerului (RNMCA). La Bucure?ti am finalizat activitatea de revizie a sta?iilor ?i am ?nlocuit echipamentele uzate din punct de vedere tehnic, cu echipamente cu ultimele tehnologii din domeniu. Astfel, poluan?ii monitoriza?i prin sta?iile din Bucure?ti sunt: SO2, NOx, CO, PM10, PM2.5, compu?i organici volatili. ?n vederea opera?ionaliz?rii RNMCA au fost efectuate revizii generale ?i opera?ii de repara?ii pentru toate echipamentele/instrumentele care compun cele 142 de sta?ii de monitorizare a calit??ii aerului, trec?ndu-le ?ntr-o etap? urm?toare, aceea de ?ntre?inere preventiv?. Tot ?n cadrul acestui program se modific?/actualizeaz? baza de date (care cuprinde datele de monitorizare a calit??ii aerului din 2007 p?n? ?n prezent), precum ?i interfa?a calitateaer.ro. Am investit ?n acest program 35 de milioane de lei, finan?are provenit? din Fondul pentru mediu.. Istoricul datelor de calitatea aerului f?cut publicPrimele ?i singurele date istorice ?i actuale din sistemul de mediu publicate ?n sistem open data: oricine va avea acces ?ntr-un mod facil la toate datele m?surate de c?tre RNMCA, pentru orice perioad? de timp, de la momentul func?ionarea re?elei ?i p?n? ?n prezent, iar ?ncep?nd cu anul 2017, datele de calitatea aerului vor fi transmise ?n sistem open data, lunar, ?n mod continuu.MINISTERUL AFACERILOR INTERNELa preluarea mandatului, au fost redeschise discu?iile cu privire la elaborarea Planului de Ac?iune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Adoptarea Planului de ac?iune pentruSecuritatea public?Acoperirea deficitului de personal, prin ?ncadrarea din surs? extern? ?i surs? intern?Scop: men?inerea capacit??ii opera?ionale a structurilor M.A.I.Ac?iuni: - Elaborarea Concep?iei privind dezvoltarea resurselor umane ale MAI pentru perioada 2017-2021organizarea ?i desf??urarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante cu personal, astfel: - 1.244 posturi de ofi?eri, din care 18 din surs? extern?, 838 prin trecere din corpul agen?ilor/subofi?erilor ?i 388 din promo?ie3.946 posturi de agen?i de poli?ie/subofi?eri/mai?tri militari, din care 2.871 din surs? extern?, 1.063 din promo?ie ?i 12 treceri ?n corpul mai?trilor militari31 de func?ionari publici ?i 632 de posturi pentru personal contractualini?ierea procedurii de ocupare a 5.416 posturi vacante (1.029 ofi?eri, 4.376 agent de poli?ie/subofi?er ?i 11 de maistru militar) prin ?ncadrare direct?/transfer/rechemare ?n activitate/re?ncadrare ca poli?ist. Rezultat: asigurarea unui climat optim de ordine ?i siguran?? public?, ?n condi?iile ?n care M.A.I. a pierdut ?n acest an peste 10.400 de cadre, ajung?nd la un deficit total de 12%. ?n contextul ?n care num?rul manifest?rilor publice a crescut cu peste 75%, nu s-au ?nregistrat evenimente grave ?i a fost men?inut - pentru al cincilea an consecutiv - trendul descresc?tor al infrac?iunilor sesizate, fiind ?nregistrat? cea mai mic? valoare din ultimii 9 ani. ?mbun?t??irea securit??ii frontierelor externe ?i efectuarea controalelor sistematice la frontiereScop: cre?terea gradului de siguran?? public? ?n contextul de securitate regional/interna?ional.Ac?iuni: instituirea, ?ncep?nd cu data de 18 noiembrie 2015, controalelor sistematice asupra tuturor persoanelor care tranziteaz? frontierele Rom?niei, realiz?ndu-se astfel verific?ri ?n bazele de date inclusiv pentru cet??enii statelor membre UERezultat: de?i a crescut cu 24% num?rul persoanelor ?i cu 21% cel al mijloacelor de transport care au tranzitat frontiera Rom?niei, ca urmare a m?surilor adoptate a crescut cu 16% num?rul de persoane depistate ca urmare a consemnelor instituite ?i cu peste 200% cel al persoanelor depistate, pe al c?ror nume a fost emis mandat european de arestare (MEA).Opera?ionalizarea Unit??ii Na?ionale de Informa?ii despre Pasageri (U.N.I.P.) cu data de 01.01.2016Scop: prevenirea ?i combaterea faptelor de terorism, a infrac?iunilor conexe acestora ?i a infrac?iunilor contra securit??ii na?ionale.Ac?iuni: ?nfiin?area UNIP, ?n cadrul IGPF, prin adoptarea O.G. nr. 13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor ?n cadrul cooper?rii transfrontaliere pentru prevenirea ?i combaterea actelor de terrorism, ainfrac?iunilor conexe acestora ?i a infrac?iunilor contra securit??ii na?ionale. ?ncep?nd cu data de 01.01.2016, UNIP a fost opera?ionalizat?.stabilirea, p?n? ?n prezent, a conexiunilor cu 14 transportatori din totalul de 62 care opereaz? ?n Rom?nia, ?n continuare fiind desf??urate activit??i specifice pentru conectarea celorlal?i transportatori.Rezultat: Asigurarea func?ionalit??ii U.N.I.P. ?i desf??urarea eficient? a procesului de colectare a datelor furnizate de transportatorii aerieni cu privire la pasageri ?i ?n care activeaz? reprezentan?i ai principalelor autorit??i cu competen?e ?n domeniu (SRI, DIPI, IGPR, SIE, DGIA ?i P?CCJ).Rom?nia este al treilea stat din Uniunea European? (dup? Marea Britanie ?i Fran?a) care a asigurat organizarea ?i func?ionarea acestui proces ?i, ?n prezent, cel mai avansat ?n activitatea de angrenare a companiilor aeriene ?i ob?inere/colectare a datelor necesare de la acestea.Gestionarea fenomenului migra?iei Scop: combaterea migra?iei ilegaleAc?iuni: Desf??urarea a 2.895 de ac?iuni de control ?i combatere a ?ederii ilegale pe teritoriul na?ional, cu 34% mai multe dec?t ?n aceea?i perioad? a anului trecutContribuirea Rom?niei la efortul comun de combatere a migra?iei ilegale ?i supraveghere a frontierelor externe UE sub coordonarea FRONTEX ?i BESA prin trimiterea a 452 cadre, cu 86 de mijloace de mobilitate terestr?, 4 nave de patrulare ?i 2 elicoptereRezultat: depistarea, p?n? ?n prezent, pe teritoriul na?ional, a 2.331 de str?ini cu ?edere ilegal?, returnarea, sub escort?, a 407 cet??eni ter?i ?n ??rile de origine ?i depistarea a 1.257 de persoane ?n ?ncercarea de trecere ilegal? a frontierei. La nivel european, Rom?nia se situeaz? pe locul 4 ?ntre statele UE ca ?i contributor la misiunile comune FRONTEX ?i pe locul 9 la misiunile sub coordonarea BESA. Managementul situa?iilor de urgen??Modificarea ?i adaptarea cadrului legislativ ?n domeniul situa?iilor de urgen?? Scop: ?mbun?t??irea la nivel na?ional a managementului tipurilor de risc ?i responsabilizarea institu?iilor cu atribu?ii ?n domeniu.Ac?iuni: modificarea ?i publicarea ?n Monitorul Oficial a 12 acte normative (2 legi, 1 OUG, 1 OG, 5 HG ?i 3 OMAI)elaborarea a 8 proiecte de acte normative (2 HG ?i 6 OMAI)Rezultat: identificarea tipurilor de risc ?i a riscurilor asociate, stabilirea autorit??ilor responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de ac?iune ale autorit??ilor responsabile, pentru prevenirea, preg?tirea ?i r?spunsul la eveniment ?i refacerea/reabilitarea situa?iei, precum ?i repartizarea func?iilor de sprijin.Reconfigurarea sistemului integrat de r?spuns la situa?ii de urgen??Scop: eficientizarea activit??ii I.G.S.U., prin unificarea sub aceea?i comand? a palierelor de prevenire ?i interven?ie, precum ?i ?mbun?t??irea fluxului informa?ional existent prin integrarea dispeceratelor structurilor pentru situa?ii de urgen?? ?i de ambulan??.Ac?iuni: modificarea cadrului normativ privind organizarea ?i func?ionarea IGSU ?i a inspectoratelor jude?ene suplimentarea num?rului de posturi cu 1.126, dintre care 53 la nivelul IGSU ?i 1.073 la nivelul inspectoratelor jude?eneelaborarea proiectului de HG privind aprobarea Strategiei de consolidare ?i dezvoltare a IGSU 2016-2025.Rezultat: - cre?terea capacit??ii opera?ionale ?i de r?spuns, reducerea impactului efectelor situa?iilor de urgen?? asupra comunit??ilor, respectiv simplificarea procesului de sesizare a situa?iilor de urgen?? ?i coordonare a interven?iei.Realizarea de exerci?ii ?i simul?ri privind producerea unor dezastre naturaleScop: cre?terea capacit??ii de prevenire ?i de interven?ie la evenimenteAc?iuni: realizarea, pentru prima dat? ?n ?ara noastr?, a unui exerci?iu la nivel na?ional privind interven?ia ?n cazul producerii unui cutremur de amploare ?i care a implicat dislocarea de for?e ?i mijloace c?tre zonele afectaterealizarea de evalu?ri ale ?ndeplinirii condi?iilor minime de securitate ?n tunelurile ?i podurile aflate pe c?ile de comunica?ii din Rom?nia, precum ?i la metrouefectuarea de simul?ri ale interven?iilor ?n aceste zone ?i adaptate planurile de interven?ieRezultat: Identificarea, ?n urma evalu?rilor/exerci?iilor, de bune practici, dar ?i a unor deficien?e ?n ceea ce prive?te interven?ia care constituie lec?ii ?nv??ate ce vor fi aplicate ?n misiunile reale viitoare. Cre?terea gradului de dotare cu autospeciale ?i echipamente specifice pentru interven?iile ?n situa?ii de urgen?? ?i dezastreScop: sc?derea timpilor de reac?ie/interven?ie la evenimente ?i ?mbun?t??irea calit??ii misiunilor executate.Ac?iuni: achizi?ionarea a 1.000 de echipamente de protec?ie pentru echipajele SMURD, 1000 de costume de protec?ie tip pompieri, 187 de autospeciale de interven?ie, 13 ambarca?iuni de salvare ?i peste 300 de alte echipamente specifice pentru interven?ieRezultat: cre?terea mobilit??ii structurilor operative pentru situa?ii de urgen?? ?i a num?rului persoanelor ?i bunurilor salvate, respectiv asigurarea unui r?spuns optim la solicit?ri, ?n condi?iile ?n care num?rul total de interven?ii a crescut cu 8%, iar cele pe linie de S.M.U.R.D., cu 5%. Astfel, s-a intervenit ?n 24.912 situa?ii pentru stingerea incendiilor ?i ?n 15.564 situa?ii generate de fenomenele meteo periculoase, nefiind ?nregistrate evenimente cu consecin?e deosebit de grave.Procesul electoralAsigurarea implement?rii Sistemului informatic de monitorizare a prezen?ei la vot ?i de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.)Scop: asigurarea corectitudinii ?i transparen?ei procesului electoral.Ac?iuni: implementarea S.I.M.P.V. pentru limitarea posibilit??ilor de fraudare a procesului electoral ?i asigurarea unei reac?ii corespunz?toare ?n cazul semnal?rilor de vot multiplu.Rezultat:Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toat? perioada electoral?, num?rul de sesiz?ri cu privire la incidente a sc?zut cu 43%, infrac?iunile sesizate au fost cu 51% mai pu?ine, iar contraven?iile constatate ?n sc?dere cu 53%.?n ceea ce prive?te alegerile parlamentare, comparativ cu anul 2012, num?rul de sesiz?ri cu privire la incidente a sc?zut cu 45%, infrac?iunile sesizate au fost cu 61% mai pu?ine, iar contraven?iile constatate ?n sc?dere cu 36%.?mbun?t??irea legisla?iei electorale pentru alegerile parlamentareScop: desf??urarea eficient? ?i corect? a alegerilor parlamentare.Ac?iuni:modificarea cadrului normativ pentru instituirea temeiului legislativ necesar pentru ?nregistrarea video-audio ne?ntrerupt? a procedurilor realizate de la ?ncheierea vot?rii ?i p?n? la p?r?sirea localului sec?iei de vot de c?tre membrii biroului electoral al sec?iei de votaredezvoltarea fluxului informa?ional pentru transmiterea datelor de la STS (prin intermediul SIMPV) c?tre MAIRezultat: asigurarea transparen?ei ?i corectitudinii procesului electoral. Eficientizarea legisla?iei?mbun?t??irea legisla?iei privind prevenirea ?i combaterea terorismuluiScop: adaptarea legisla?iei privind prevenirea ?i combaterea terorismului la noile amenin??ri teroriste.Ac?iuni: elaborarea proiectului Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea ?i combaterea terorismului. Proiectul a fost avizat de 14 dintre institu?iile cu responsabilit??i ?i se afl?, pentru avizare, la restul de 4 (MAE, MECRMA, MENCS ?i MJ).Rezultat: cre?terea capacit??ii de r?spuns ?n cazul unui atac terorist prin completarea atribu?iilor M.A.I. pentru prevenirea ?i combaterea fenomenului infrac?ional ?i terorismului, pentru identificarea ?i contracararea ac?iunilor elementelor care atenteaz? la via?a, libertatea persoanelor, a propriet??ii private ?i publice, precum ?i a altor interese legitime ale comunit??ii ?i asigurarea ripostei imediate ca reac?ie la un atac terorist iminent sau ?n desf??urare.?mbun?t??irea legisla?iei privind regimul str?inilor ?n Rom?nia Scop: adaptarea legisla?iei la noile reglement?ri europene ?n domeniul azilului ?i ?ncadr?rii ?n munc?/deta??rii str?inilor ?i intensificarea formelor de control a migra?iei ilegale.Ac?iuni: adoptarea HG nr. 239/06.04.2016 prin care a fost completat? HG nr. 1.596/2008 privind relocarea refugia?ilor ?n Rom?nia. Acesta vizeaz? stabilirea cotelor pentru Programul de relocare extra-UE, pentru anii 2016 – 2017, respectiv a 80 refugia?i ?n nevoie de relocare;ini?ierea modific?rii ?i complet?rii OG nr. 44/2004 privind integrarea social? a str?inilor care au dob?ndit protec?ie interna?ional? sau un drept de ?edere ?n Rom?nia, precum ?i a cet??enilor statelor membre ale UE ?i Spa?iul Economic European ?i adopt?rii proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan?ei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea ?i completarea unor acte normative ?n domeniul str?inilor, ?n vederea imlement?rii ?n legisla?ia na?ional? a Directivelor 2014/36/UE ?i 2014/66/UE.Rezultat: Implementarea m?surilor administrative necesare pentru asigurarea corespunz?toare a drepturilor de care beneficiaz? str?inii, ?n domeniul azilului ?i pie?ei de munc?, dezvoltarea capacit??ii de primire/cazare a solicitan?ilor unei forme de protec?ie (inclusiv ?n ceea ce prive?te centrele cu regim ?nchis).Mecanismul de relocare intra-UE al persoanelor aflate ?n nevoie de protec?ie este implementat ?i func?ional, Rom?nia situ?ndu-se pe locul 6 ?n Uniunea European? referitor la num?rul persoanelor efectiv relocate (554) ?i pe locul 3 ?n ceea ce prive?te oferta de primire a acestei categorii de persoane (1.702). De asemenea, au mai fost procesate cererile a 1.218 solicitan?i de azil, al?ii dec?t persoanele relocate.Debirocratizarea/simplificarea serviciilor publiceModificarea ?i adaptarea cadrului legislativ ?n domeniul situa?iilor de urgen?? Scop: responsabilizarea, eficientizarea ?i simplificarea procedurilor privind acordarea avizelor de securitate la incendiu, inclusiv ?n ceea ce prive?te l?rgirea spectrului personalului acreditat pentru elaborarea de scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construc?ii, instala?ii ?i amenaj?ri, respectiv stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor de incendiu.Ac?iuni: adoptarea HG nr.571/2016 privind Categoriile de construc?ii ?i amenaj?ri care se supun aviz?rii ?i/sau autoriz?rii privind securitatea la incendiuelaborarea a 2 proiecte de HG privind: aprobarea categoriilor de construc?ii la care este obligatorie realizarea ad?posturilor de protec?ie civil?, precum ?i a celor la care se amenajeaz? puncte de comand? de protec?ie civil? ?i Strategia de consolidare ?i dezvoltare a IGSU 2016-2025. Ambele proiecte se afl? ?n procedura de avizare inter-institu?ional?.Rezultat: asigurarea ?ndeplinirii formalit??ilor vizate de cerin?a fundamental? – ?securitate la incendiu”, precum ?i eficientizarea activit??ilor de control ?n acest domeniu. Astfel, a crescut num?rul avizelor de securitate la incendiu emise cu 25%, iar cel al autoriza?iilor de securitate la incendiu cu 48%.Simplificarea procedurilor administrative la nivelul structurilor M.A.I., care presteaz? sau coordoneaz? prestarea unor servicii publice.Scop: reducerea birocra?iei ?i, implicit, a sarcinilor administrative pentru asigurarea accesului facil al cet??enilor la servicii publice.Ac?iuni: adoptarea OUG nr. 41/2016 pentru stabilirea unor m?suri de simplificare la nivelul administra?iei publice centrale ?i pentru modificarea ?i completarea unor acte normativeRezultat: Activit??ile desf??urate la nivelul M.A.I. au determinat facilitarea acces?rii serviciilor publice din competen?? ?i reducerea num?rului de documente solicitate, ?n cazul unora dintre acestea. Totodat?, a fost dezvoltat cadrul normativ ?i opera?ional necesar pentru:simplificarea procedurilor de ?ntocmire a actelor de na?tere ?i a celor pentru eliberarea actelor de identitate, pentru persoanele aflate ?n situa?ii speciale, inclusiv prin dezvoltarea unei aplica?ii informatice pentru opera?ionalizarea Registrului persoanelor cu identitate declarat?;diversificarea metodelor alternative de plat? a taxelor aferente serviciilor publice;crearea ?i comunicarea public? a adreselor de po?t? electronic? pentru acceptarea ?n format electronic a copiei c?r?ii de identitate;eliminarea cerin?ei de depunere a copiilor legalizate ale documentelor ?i ?nlocuirea cu certificarea conformit??ii cu originalul de c?tre func?ionarul competent;ob?inerea de c?tre institu?iile publice a datelor privind cazierul judiciar direct de la structurile de profil ale M.A.I. competente.MINISTERUL AP?R?RII NA?IONALEObiective globaleOpera?ionalizarea ?i asigurarea func?ion?rii optime a structurilor aliate de comand? ?i control constituite pe teritoriul statului rom?nAu fost ?nregistrate rezultate semnificative pe linia implement?rii deciziilor adoptate la Summitul NATO din 2014, NFIU ?i MND-SE HQ au atins nivelul de operativitate stabilit ?i, ?n prezent, desf??oar? activit??ile planificate pentru ?nt?rirea posturii de descurajare ?i ap?rare a Alian?ei ?n aceast? regiune. Au fost realizate progrese importante ?n implementarea prezen?ei avansate a NATO pentru zona de sud a flancului estic, adoptat? la Summit-ul aliat de la Var?ovia 2016, pe baza ini?iativelor propuse de Rom?nia: a fost creat cadrul pentru opera?ionalizarea Brig?zii Multina?ionale (MN BDE) pe structura Brig?zii 2 Infanterie ROVINE din Craiova; ini?iativa de instruire ?ntrunit? multina?ional? intensificat? (CJET) se afl? ?n prezent ?n proces de conceptualizare, ?n vederea coordon?rii depline a acesteia cu Programul NATO de exerci?ii;ministeriala ap?r?rii NATO din 26-27 octombrie a.c. a confirmat angajamentele anterioare ?i a condus la asumarea unor noi contribu?ii pentru segmentul sudic al flancului estic, ?n domeniile terestru, aerian ?i maritim, ?n direc?ia realiz?rii prezen?ei NATO pe teritoriul na?ional ?i la Marea Neagr?. Sprijinul politic ?i anun?urile consistente formulate de mai mul?i alia?i – Bulgaria, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Turcia ?i SUA - reflect? o cre?tere a aten?iei acordate prezen?ei ?naintate din sud-est ?i o recunoa?tere sporit? a nevoii de consolidare a acesteia;?n domeniul maritim, mini?trii alia?i ai ap?r?rii au decis realizarea unei analize aprofundate a modalit??ilor de dezvoltare a prezen?ei navale NATO la Marea Neagr? (cadru ?nt?rit de preg?tire ?i elementul aliat de coordonare maritim?), ?n preg?tirea unei decizii finale la ministeriala ap?r?rii din februarie 2017.Au fost ?ndeplinite ?n totalitate ?i la termen obliga?iile p?r?ii rom?ne pentru finalizarea ?i opera?ionalizarea componentei Aegis Ashore de la Deveselu (la 12 mai a.c. a avut loc ceremonia de inaugurare; la Summit-ul de la Var?ovia s-a declarat capabilitatea opera?ional? ini?ial? a sistemului aliat de ap?rare anti-rachet? / NATO BMD). La Conferin?a anual? de la Londra (31.10.2016), Institutul American de Aeronautic? ?i Astronautic? (AIAA) ?i Comitetul Interna?ional al Programului MD au conferit MApN premiul David R. Israel pentru rezultate deosebite ob?inute ?n sprijinirea implement?rii planurilor SUA de opera?ionalizare a sistemului de la Deveselu ?i asigurarea suportului la nivel guvernamental ?i ?n r?ndul popula?iei Rom?niei.Au fost ?ntreprinse demersuri ?i ?nregistrate progrese pe linia adapt?rii structurii de comand? ?i control corespunz?toare structurii de for?e (a fost rev?zut? structura SMG, precum ?i a statelor majore ?i componentelor opera?ionale ale categoriilor de for?e pentru a r?spunde transform?rilor suferite de mediul de securitate ?i a fi adaptate priorit??ilor Rom?niei. Pentru ?ndeplinirea angajamentelor asumate la nivelul organiza?iilor interna?ionale ?i al partenerilor strategici ?i pentru cre?terea credibilit??ii strategice ?n cadrul NATO, UE ?i a altor organisme interna?ionale, Rom?nia a continuat participarea cu for?e la misiuni ?i opera?ii ?n afara teritoriului Continu? participarea la ini?iativele multina?ionale de dezvoltare a capabilit??ilor de ap?rare ?n cadrul NATO ?i UE, respectiv Smart Defence ?i Pooling and Sharing (ex. Rom?nia particip? substan?ial la ini?iativa Framework Nation Concept (FNC) coordonat? de Germania).?n cadrul Ini?iativei SUA de Reasigurare European? (ERI), s-au concretizat un num?r de 95 de proiecte al c?ror cost aproximativ este de 83 mil.USD; totodat?, ?n 2016 a fost ini?iat? dezvoltarea unor proiecte de infrastructur? necesare pre-pozi?ion?rii unor echipamente (European Activity Set / EAS), costul aproximativ pentru acestea fiind de 6,2 mil. USD. Continuarea transform?rii Armatei Rom?nieiLa data de 27.05.2016, a fost aprobat de CSAT Memorandumul privind transformarea, dezvoltarea ?i ?nzestrarea Armatei Rom?niei p?n? ?n anul 2026 ?i ?n perspectiv?, iar la nivelul MApN a fost elaborat planul de implementare al acestuia. Dup? aprobarea ?n Parlament a Cartei Albe a Ap?r?rii (aprilie 2016), a fost elaborat? ?i aprobat? Strategia Militar? a Rom?niei (28.09.2016), etap? ce semnific? ?ncheierea ciclului de planificare a ap?r?rii, urm?nd ca prevederile cuprinse ?n Strategia na?ional? de ap?rare a ??rii, Carta alb? a ap?r?rii ?i Strategia militar? a Rom?niei s? fie transpuse ?n Doctrina Armatei Rom?niei ?i s? fundamenteze procesele de modernizare a for?elor armate. Pentru cre?terea nivelului de instruire ?i de interoperabilitate a for?elor Armatei Rom?niei s-au desf??urat sau sunt ?n curs de finalizare activit??i specifice (197 de activit??i de instruc?ie colectiv? ?i 82 de exerci?ii multina?ionale – ?n ?ar? ?i ?n afara ??rii; dezvoltarea Centrului na?ional de instruire; o nou? Strategie de standardizare).Au fost executate misiuni specifice pentru sprijinirea autorit??ilor publice na?ionale ?n gestionarea situa?iilor de urgen?? (25 interven?ii ?n situa?ii de urgen?? – 2925 militari cu tehnica din dotare; 5 misiuni umanitare de transport aerian extern/intern pentru 19 r?ni?i ?n incendiul de la Clubul ?Colectiv” ?i 54 personal medical implicat; a fost elaborat ?i transmis la IGSU Planul de asigurare cu resurse umane, materiale ?i financiare destinate managementului situa?iilor de urgen?? ?n MapN).Revitalizarea unor sisteme de echipamente ?i tehnic? militare existente, concomitent cu achizi?ionarea de echipamente/tehnic?Cheltuielile de ?nzestrare pe anul 2016 reprezint? circa 20 % din bugetul total aprobat al ministerului, asigur?nd o baz? solid? pentru dotarea for?elor armate cu echipamente de lupt? moderne ?i inter-operabile, ?n vederea ?ndeplinirii misiunilor stabilite ?i a angajamentelor asumate fa?? de NATO, UE ?i partenerii strategici. ?n cadrul programului Avion multirol al For?elor Aeriene s-a finalizat modernizarea avioanelor ?i preg?tirea, pilo?ilor/tehnicienilor (Noiembrie 2015 – octombrie 2016), a avut loc ceremonia de primire a primelor 6 avioane F16 la Baza Aerian? Fete?ti ( 07.10.2016). Sunt ?n derulare activit??i de identificare a statelor poten?ial furnizoare de F-16 din uz pentru etapa II a programului (a 2-a escadril? F16);?n decembrie 2015 s-a semnat contractul (38 mil. EUR) pentru livrarea (?n perioada 2017-2019) a 239 buc. ?Sisteme de rachete antitanc portabile Spike” ?i 382 rachete ”Spike LR”. ?n 2016, s-a semnat contractul (15,8 mil. Euro) pentru modernizarea a 31 buc. MLI-84M cu instala?ii de lansare rachete ”Spike”. ?n vederea ?ndeplinirii angajamentului Rom?niei de participare cu elicoptere la misiuni ONU au fost elaborate ?n regim de urgen?? documentele necesare ini?ierii programului Revitalizarea ?i modernizarea elicopterelor IAR-330L. Se preconizeaz? ?ncheierea contractului ?n cursul lunii decembrie 2016.Au fost ini?iate demersuri pentru fundamentarea programelor: Corvete multifunc?ionale; Transportoare blindate pentru trupe TBT 8x8; Platforme de transport multifunc?ionale (pe ro?i); Sisteme C4I.Cre?terea calit??ii vie?ii personalului Armatei Rom?nieiAu fost canalizate eforturi importante pentru lansarea proiectului ?Locuin?e pentru militari”, implic?nd achizi?ia, p?n? la sf?r?itul anului, a unei prime tran?e de 158 de locuin?e de serviciu, ?n Bucure?ti, Pite?ti, Craiova, Buz?u ?i Ia?i.Au intrat ?n vigoare noi reglement?ri pentru domeniul pensiilor militare respectiv HG nr. 144/2016 privind atribu?iile, organizarea ?i func?ionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Ministerul Afacerilor Interne ?i Serviciul Rom?n de Informa?ii ?i HG nr. 146/2016 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Au fost ini?iate proiecte care vizeaz? dezvoltarea capabilit??ilor medicale opera?ionale ?i modernizarea sistemului medical al ministerului. A fost ?ncheiat un Protocol cu Prim?ria Sectorului 4 ?n vederea asigur?rii de servicii medico-sociale veteranilor de r?zboi ?i cadrelor militare ?n rezerv? ?i retragere prin care MApN transmite un imobil c?tre Prim?ria Sectorului 4, iar aceasta se oblig? s? asigure 40% din spa?ii pentru veteranii de r?zboi ?i cadrele militare ?n rezerv? ?i retragere; urmeaz? s? se ini?ieze proiectul de HG pentru transmiterea acestui imobil. ?n luna septembrie 2016, s-a finalizat proiectul de realizare a unui nou model de ?inut? de instruc?ie pentru toate zonele ?n care militarii Armatei Rom?niei desf??oar? misiuni. ?n perioada imediat urm?toare va fi ini?iat? procedura de achizi?ie, astfel ?nc?t uniformele s? intre ?n serviciu la ?nceputul anului viitor. Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a participat la elaborarea Strategiei Na?ionale Anticorup?ie 2016-2020 ?i efectueaz? demersurile institu?ionale necesare implement?rii acesteia, prin revizuirea riscurilor ?i vulnerabilit??ilor la corup?ie ?i prin ini?ierea m?surilor necesare aprob?rii documentelor institu?ionale strategice (declara?ie de aderare, plan de integritate).La propunerea MApN, la sf?r?itul lunii noiembrie s-a adoptat o Ordonan?? de urgen?? pentru cre?terea indemniza?iilor ?i sporurilor acordate invalizilor, veteranilor ?i v?duvelor de r?zboi, fiind majorate cu 75% fa?? de valoarea actual?.Resurse umaneProiectul Strategiei de dezvoltare a ?nv???m?ntului militar, ?n perioada 2016-2020 a fost finalizat ?n cadrul termenului stabilit, urm?nd a parcurge etapele de aprobare final?.?ncep?nd cu luna iunie 2016 a fost re?nfiin?at Colegiul Na?ional Militar ?Tudor Vladimirescu” Craiova, specializarea ?Matematic?-informatic?”, ?nv???m?nt la zi, cu un num?r de 9 clase. Au fost elaborate Strategia de promovare a profesiei militare ?n perioada 2016-2020 ?i planul de implementare a acesteia. A fost semnat Protocolul de colaborare ?ntre Ministerul Ap?r?rii Na?ionale ?i Liga Studen?ilor Rom?ni din Str?in?tate, ?n scopul efectu?rii de c?tre studen?ii rom?ni cu preg?tire academic? ?n str?in?tate a unor stagii de practic? ?n cadrul structurilor centrale ale ministerului ?i ?n institu?iile de ?nv???m?nt militar, precum ?i al facilit?rii cooper?rii cu mediul academic ?i de cercetare ?tiin?ific? din str?in?tate. Au fost finalizate demersurile pentru ca din anul de ?nv???m?nt 2017-2018, alocarea num?rului de locuri ?n institu?iile de ?nv???m?nt militar s? se realizeze f?r? diferen?ierea acestora pe genuri, cu apropierea baremelor de selec?ie ?ntre b?rba?i ?i femei. S-a vizat eliminarea oric?rei m?suri de nejustificat? diferen?iere ?n func?ie de gen este un proces pe care Armata Rom?niei e decis? s?-l parcurg?. Referitor la participarea la misiuni ?n teatrele de opera?ii ?i misiuni individuale ?n afara teritoriului na?ional, ?n prezent aproximativ 30 de militari femei sunt ?n misiuni NATO, ONU ?i UE ?n Afganistan, Balcanii de Vest, R.D. Congo ?i Georgia.Resurse financiare Necesarul de resurse, pentru implementarea programului Armata Rom?niei 2026, a fost cuprins ?n propunerile ministerului pentru Strategia fiscal-bugetar? pentru perioada 2017-2019 ?i ?n proiectul de buget al MApN pentru anul 2017 ?i estim?rile pentru perioada 2018-2020, ?n concordan?? cu Acordul politic na?ional pentru finan?area ap?r?rii, respectiv cre?terea bugetului alocat Ministerului Ap?r?rii Na?ionale astfel ?nc?t s? se ating? nivelul de 2% din PIB ?n anul 2017 ?i men?inerea acestui procent ca un minim pentru cel pu?in 10 ani.Procese legislativeProiectul de Lege pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea ?i func?ionarea Ministerului Ap?r?rii a fost aprobat de c?tre Guvernul Rom?niei ?n data de 31.08.2016 ?i adoptat tacit, ?n data de 07.11.2016, de Camera Deputa?ilor, prima camera sesizat?. Urmeaz? transmiterea pentru dezbatere la Senat, camer? decizional?. Proiectul de Lege privind Statutul cadrelor militare, solda?ilor ?i grada?ilor rezultat ?n urma dezbaterii publice, precum ?i ca urmare a observa?iilor formulate de Ministerul Finan?elor Publice, se afl? ?n curs de avizare la nivelul Guvernului.A fost adoptat? Legea nr. 126/2016 pentru ratificarea Acordului Suplimentar la Protocolul privind statutul comandamentelor militare interna?ionale ?nfiin?ate ?n temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, care a intrat ?n vigoare la data de 23 august 2016.Proiectul Legii ap?r?rii na?ionale se afl? ?n faza implement?rii observa?iilor ?i propunerilor de la ministerele/institu?iile cu responsabilit??i, urm?nd ca forma rezultat? s? parcurg? un proces de armonizare.?n baza Legii nr. 270/2015 privind statutul rezervi?tilor voluntari, sunt ?n curs de finalizare normele metodologice de aplicare, acestea urm?nd a intra ?n vigoare ?n primul trimestru al anului 2017. MApN inten?ioneaz? s? ?ncheie ?n 2017 contracte cu aproximativ 2900 rezervi?ti voluntari, din care circa 2300 solda?i ?i grada?i, 400 subofi?eri ?i mai?tri militari, 200 ofi?eri. Detaliile privind criteriile specifice de recrutare ?i selec?ie, func?iile care urmeaz? a fi ?ncadrate cu rezervi?ti voluntari, precum ?i modul de ?ndeplinire a serviciului militar ?n aceast? calitate vor fi stabilite prin normele metodologice mai sus men?ionate.?ncep?nd cu anul 2016, ?n contextul cre?terii procesului de transparen?? decizional?, al?turi de proiectele de acte normative, ?n baza Legii 52/2003, se posteaz? ?i ordinele ministrului ap?r?rii na?ionale.MINISTERUL AFACERILOR EXTERNEStatistici selective (p?n? la 11 decembrie): Ministrul afacerilor externe a realizat 21 vizite bilaterale, a avut 39 de particip?ri ?n cadrul unor foruri multilaterale, a primit la Bucure?ti 29 vizite ale omologilor str?ini ?i ale unor ?nal?i oficial, a participat la 33 conferin?e, ?nt?lniri ?i evenimente de promovare, ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate, a unor teme de politic? extern? ?i diploma?ie economic?, a avut ?nt?lniri cu 29 de ambasadori acredita?i la Bucure?ti. Consolidarea prezen?ei Rom?niei ?n UE ?i NATOMAE a promovat interesele Rom?niei ?n cadrul procesului de reflec?ie privind viitorul Uniunii (pe fondul rezultatului referendumului britanic ?i al provoc?rilor interne ?i externe la adresa Uniunii), urm?rind constant obiectivul consolid?rii proiectului europeanMAE s-a implicat nemijlocit ?n demararea procesului de preg?tire a Pre?edin?iei rom?ne a Consiliului UE (semestrul I 2019). A sprijinit opera?ionalizarea ?i func?ionarea unit??ii speciale ?nfiin?ate ?n cadrul Cancelariei Prim-ministrului, pentru preg?tirea Pre?edin?iei (UP PRES). MAE a contribuit activ la ob?inerea unei solu?ii viz?nd eliminarea de c?tre Canada a regimului de vize pentru to?i cet??enii rom?ni ?i la ?ncheierea Acordului UE-Canada (CETA). S-a asigurat reflectarea ?n noua Strategie Global? a UE ?i ?n procesul de implementare a acesteia a intereselor Rom?niei (?n mod deosebit cele privind vecin?tatea estic?), inclusiv ?n cadrul contactelor prilejuite de vizita la Bucure?ti a ?R pentru PESC/VP COM F. Mogherini (octombrie).A continuat demersurile viz?nd aderarea la Spa?iul Schengen (accent pe contribu?ia Rom?niei la consolidarea securit??ii interne a Uniunii). MAE a sus?inut promovarea progreselor substan?iale ?n dosarul MCV, ?n perspectiva urm?torului raport (25 ianuarie 2017), ?i ?n vederea finaliz?rii c?t mai rapide a exerci?iului. Au fost consolidate dialogul ?i rela?iile cu institu?iile europene pentru promovarea intereselor Rom?niei ?n domenii prioritare (energie, schimb?ri climatice, pia?? intern?, agricultur?, agenda digital?, cercetare/inovare), cu accent pe protejarea intereselor cet??enilor ?i companiilor rom?ne?ti. Au continuat demersurile de transpunere a Strategiei UE pentru Regiunea Dun?rii ?n proiecte cu impact benefic asupra dezvolt?rii durabile a zonelor dun?rene ?i a macro-regiunii Dun?rii. MAE a avut un rol esen?ial ?n ?ndeplinirea mandatului Rom?niei la Summit-ul NATO de la Var?ovia (stabilirea unei prezen?e ?naintate ?n zona M?rii Negre, trecerea sub comanda ?i controlul Alian?ei a facilit??ii de la Deveselu – inaugurat? ?n luna mai, ?n prezen?a Secretarului General al NATO). Un moment important de evaluare a stadiului ?i perspectivelor de implementare a deciziilor Summit-ului l-a reprezentat reuniunea mini?trilor de externe din statele membre NATO (Bruxelles, 6-7 decembrie 2016).La ini?iativa Rom?niei ?i a Poloniei, a fost lansat? la cel mai ?nalt nivel (Bucure?ti, noiembrie 2015) o nou? platform? de consult?ri ?ntre alia?ii din Europa Central? ?i de Est (formatul Bucure?ti 9). La 8 noiembrie 2016, MAE a g?zduit o nou? reuniune a acestui format la nivel de mini?tri de externe. Dialogul strategic trilateral cu Polonia ?i Turcia s-a accelerat (mini?trii de externe s-au ?nt?lnit la Var?ovia, ?n iunie, ?i la Ankara, ?n august; s-a convenit g?zduirea ?n Rom?nia a reuniunii din 2017). Diploma?ia bilateral?. Parteneriatele strategice?n cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA, ac?iunea s-a concentrat pe diversificarea domeniilor ?i aprofundarea cooper?rii bilaterale (securitate energetic?, investi?ii, asisten?a pentru dezvoltare), ?n completarea palierului politico-militar.?n rela?ia cu statele membre UE, AELS ?i cu Turcia a fost consolidat dialogul politico-diplomatic, cu accent pe coordonarea ?n plan european ?i regional ?i pe cooperarea economic?. Pre?edintele Rom?niei i-a primit la Bucure?ti pe: pre?edintele Germaniei (iunie); pre?edintele Italiei (iunie); pre?edintele Fran?ei (septembrie, prima vizit? de stat a unui pre?edinte francez ?n Rom?nia ?n ultimul deceniu); pre?edintele Slovaciei (octombrie). Pre?edintele a efectuat vizite ?n Luxemburg (iunie, prima vizit? de stat a unui pre?edinte rom?n), Turcia (martie), Lituania (mai), Bulgaria (iunie), Polonia (iulie). Prim-ministrul a realizat numeroase vizite ?i ?ntrevederi cu omologi europeni, axate pe promovarea unor obiective na?ionale concrete: cu premierul britanic (vizita la Bucure?ti, decembrie 2015); relansarea Parteneriatului Strategic cu Fran?a ?i semnarea Foii de Parcurs actualizate (Paris, ianuarie ?i iunie); vizitele ?n Germania (Berlin, ianuarie, Ulm ?i Dinkelsbühl, mai, ?n landul Bavaria, septembrie); vizita ?n Olanda (martie, ?n premier? ?n ultimii 10 ani); ?ntrevederea cu omologul bulgar (Sofia, iunie) ?i polonez (Suceava, august); cu omologul s?rb (Timi?oara, noiembrie 2016). Ministrul afacerilor externe s-a ?nt?lnit cu omologii din: Bulgaria (Bucure?ti, decembrie 2015 ?i Sofia, iunie); Polonia (Bucure?ti, decembrie 2015); cu omologul german (Berlin, ianuarie); Ungaria (Bucure?ti, ianuarie); Malta (Bucure?ti, martie); Belgia (Bruxelles, martie); Cipru (Bucure?ti, mai); Austria (Viena, iunie); Slovacia – PRES UE (Bucure?ti, cu ocazia RADR, august); Ungaria ?i Slovenia (septembrie); Italia (noiembrie 2016); Fran?a (mini?trii de externe ?i ai ap?r?rii, Bruxelles, noiembrie 2016); Malta (1 decembrie 2016 ); Georgia (Bruxelles, decembrie 2016) ?i R. Moldova (Hamburg, decembrie 2016).?n parteneriatul strategic cu R. Moldova a avut loc o resetare pragmatic? ?n spirit european (accent pe repornirea procesului de reform?, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finan??rii interna?ionale). Rom?nia s-a afirmat ca un partener esen?ial ?n promovarea politicilor UE ?i NATO cu privire la R. Moldova. Sub coordonarea MAE, a fost elaborat Planul de ac?iuni privind abordarea strategic? a rela?iei cu Republica Moldova pentru urm?torii zece ani, aprobat de CSAT (noiembrie 2016).A fost atins un nivel de cooperare f?r? precedent ?n rela?ia cu Ucraina marcat de: vizita pre?edintelui Poro?enko la Bucure?ti, 21 aprilie (cu semnarea Protocolului de relansare a Comisiei Mixte Preziden?iale Rom?no-Ucrainene), vizitele comune ale mini?trilor de externe la Sighetu Marma?iei ?i Solotvino (6 mai ?i 29 octombrie), inaugurarea Consulatului Rom?niei de la Solotvino (6 mai). ?n rela?iile cu statele din Balcanii de Vest, s-a constatat o dinamic? crescut? a vizitelor efectuate de oficiali ai statelor din regiune, precum ?i ai ?efilor unor formate de cooperare regional? ?n Rom?nia, pentru ?nt?lniri cu oficiali ?nal?i din MAE: vizita ministrului de externe din BiH (25 martie), negociatorii-?efi ai Serbiei (februarie) ?i Muntenegrului (6 octombrie), secretarul general al RCC (13 aprilie), vice-ministrul afacerilor externe din R. Macedonia. MAE s-a implicat ?n sprijinirea organiza?iilor de cooperare regionale din zona Europei Centrale ?i de Est ?i a M?rii Negre (participarea prim-ministrului la summitul SEECP sub pre?edin?ia Bulgariei, particip?rile ministrului de externe la reuniunile ministeriale ale SEECP, ICE ?i OCEMN). Momentele-reper pe agenda rela?iilor cu statele din Orientul Mijlociu ?i Nordul Africii: vizita de stat a pre?edintelui ?n Israel ?i Palestina (martie); ?nt?lnirile ministrului de externe rom?n cu omologul tunisian (Bucure?ti, octombrie), iranian (Teheran, martie ?i Bucure?ti, noiembrie 2016)|, iordanian (Amman, noiembrie 2016) ?i israelian (noiembrie 2016); convenirea unui plan de ac?iuni cu Secretariatul General al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG). Rela?iile cu statele din Asia au beneficiat de o aten?ie re?nnoit? ?i de revitalizarea diploma?iei economice rom?ne: vizita oficial? a prim-ministrului ?n Vietnam (iulie, la 21 de ani de la precedenta); participarea premierului la Summit-ul ASEM (iulie, Mongolia) ?i ?ntrevederile bilaterale cu Mongolia, China, Singapore; vizita ministrului de externe ?n Indonezia (octombrie, cu semnarea unui MoU ?ntre Camerele de Comer?); participarea ministrului de externe la reuniunea UE-ASEAN (Bangkok, octombrie) ?i ?ntrevederile bilaterale cu Singapore, Brunei, Cambodgia, Laos, Myanmar, Malaysia.?n rela?ia cu China: participarea prim-ministrului la summitul 16+1 (Riga, noiembrie 2016), ini?ierea ?n cooperare cu MFP a procedurii de aderare a Rom?niei la Banca Asiatic? pentru Investi?ii ?n Infrastructur? (AIIB); lansarea Centrului pentru Dialog ?i Cooperare ?n Domeniul Energiei.Multilateralism ?i guvernan?a global?2016 a ?nsemnat accelerarea campaniei pentru alegerea Rom?niei ?n Consiliul de Securitate al ONU (mandatul 2020-2021), inclusiv prin valorificarea ?n acest sens a tuturor ?nt?lnirilor bilaterale la nivel de pre?edinte, premier ?i ministru al afacerilor externe.Prim-ministrul Dacian Ciolo? a condus delega?ia Rom?niei la cea de-a 71-a sesiune a AG ONU (New York, 19-24 septembrie). ?n marja particip?rii, premierul ?i ministrul de externe au avut ?ntrevederi bilaterale cu SG ONU, pre?edintele AG ONU, directorul executiv al UNEP, secretarul general al OAA, cu omologi din peste dou?zeci de ??ri, cu reprezentan?i ai ONU, Organiza?iei Cooper?rii Islamice ?i CCG.Rom?nia exercit? pre?edin?ia rotativ? a Comisiei Consultative ?Cer Deschis” (OSCC), este Pre?edinte al Comisiei Preg?titoare a CTBTO (Organiza?ia Tratatului privind interzicerea total? a testelor nucleare) ?i a asumat pentru al doilea an consecutiv Pre?edin?ia Comitetului de Securitate al OSCE. Au ?nceput preg?tirile pentru preluarea pre?edin?iei Forumului de cooperare ?n domeniul securit??ii (FSC) al OSCE de la 1 ianuarie 2017.Rom?nia exercit? ?n 2016 Pre?edin?ia Alian?ei Interna?ionale pentru Memoria Holocaustului (p?n? ?n martie 2017). Rezultatele primei plenare IHRA de la Bucure?ti (mai 2016) au fost larg recunoscute ca av?nd impact istoric prin adoptarea defini?iei de lucru privind antisemitismul. Misiunile diplomatice rom?ne?ti au derulat zeci de proiecte conform priorit??ilor Rom?niei ?n cadrul IHRA.?n 2016, Rom?nia a devenit observator la Alian?a Pacificului.La ini?iativa MAE, a fost adoptat? noua lege a asisten?ei oficiale pentru dezvoltare care propune ?nfiin?area unei Agen?ii specializate cu obiectivul esen?ial al unei mai bune corel?ri a acestei forme de asisten?? cu interesele directe ale Rom?niei.Diploma?ia economic?Diploma?ia economic? s-a bucurat de o aten?ie re?nnoit? ?n ansamblul politicii externe ?i ?n special ?n contactele bilaterale cu state din afara UE (Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est, Africa).Au fost dinamizate demersurile Rom?niei pentru a se profila drept candidat ?n cadrul viitorului exerci?iu de extindere al OCDE, momentul de v?rf al campaniei fiind vizita premierului rom?n la sediul OCDE (Paris, iunie); a fost creat, prin decizie a prim-ministrului, la ini?iativa MAE, Comitetul Interministerial pentru coordonarea rela?iilor Rom?niei cu OCDE (septembrie 2016);MAE a contribuit la ob?inerea din partea UE a unei finan??ri de 179,4 mil. € pentru gazoductul BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria), sub auspiciile CESEC (Budapesta, septembrie);A fost organizat? prima reuniune a consulilor onorifici din Rom?nia (noiembrie 2016);A fost promovat cu prioritate dialogul ?i colaborarea cu mediul de afaceri, ?ndeosebi o rela?ie de lucru aprofundat? cu Camera de Comer? ?i Industrie a Rom?niei, concretizat?, ?ntre altele, prin preg?tirea ?i derularea unor ac?iuni comune prilejuite de vizite la nivel ?nalt (delega?ii importante de oameni de afaceri rom?ni, forumuri de afaceri etc.) ?n Iran, Vietnam, Bulgaria, Indonezia etc., semnarea unor memorandumuri de colaborare la nivelul camerelor na?ionale ?.a.Diploma?ia ?n serviciul cet??enilor ?i reforma pentru eficientizarea intern?MAE a finalizat procesul de informatizare ?i debirocratizare a serviciilor consulare, prin opera?ionalizarea deplin? a Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cet??eni. Ca urmare a implement?rii acestuia, anul 2016 va consemna, ?n premier?, efectuarea a aproape 1 milion de servicii consulare de c?tre oficiile consulare ale Rom?niei ?n str?in?tate. A fost extins? re?eaua consular? a Rom?niei prin: opera?ionalizarea oficiului Solotvino ?i avansarea ?n opera?ionalizarea oficiilor Stuttgart, Bari, Manchester; demararea procedurilor interne ?i externe pentru deschiderea unor noi oficii la Haifa (Israel), Melbourne (Australia), Miami (S.U.A), Salzburg (Austria) ?i Mumbay (India); modernizarea ?n curs a sediilor oficiilor consulare (Atena, Viena, Bonn).MAE s-a implicat ?n demersuri viz?nd noi facilit??i pentru exercitarea dreptului la vot de c?tre rom?nii din str?in?tate ?i ?n comunicarea acestora printr-o campanie intens? pe canalele de comunicare cele mai eficiente, cu accent pe cele on-line ?i platformele social media. MAE a propus modific?ri legislative care s? permit? suplimentarea sec?iilor de vot din str?in?tate ?i a organizat 417 sec?ii de votare ?n str?in?tate, cu 123 ?n plus fa?? de 2014. Procesul de comunicare pro-activ? a MAE ?i a re?elei de misiuni diplomatice a ?nregistrat un salt calitativ ?i cantitativ (peste 800 de comunicate de pres? transmise; profilul de Facebook al MAE a crescut de la aprox. 9.400 de like-uri (2015) la peste 23.400 (noiembrie 2016); profilul de Twitter a ajuns de la 3.500 urm?ritori/followers (2015) la aproape 9.400; num?rul paginilor de Facebook ale misiunilor diplomatice a crescut de la aprox. 40 la aprox. 60. MAE a lansat un proces amplu de consolidare ?i re?nnoire a resurselor umane: a organizat concursuri pentru ocuparea a cca 200 de posturi (diplomatice ?i pentru personal cu func?ii specifice). MAE a avansat propuneri ?i a contribuit la finalizarea procedurii de numire a 70 de noi ?efi de misiuni diplomatice ?i consulare ale Rom?niei. Diploma?ia public? ?i cultural?A fost acceptat? candidatura Rom?niei ca ?ar? invitat? de onoare la edi?ia din 2019 a Festivalului Interna?ional EUROPALIA (2019) – cel mai mare festival cultural care are loc o dat? la doi ani, ?n Belgia ?i ??rile limitrofe.A continuat Programul multina?ional dedicat Centenarului Primului R?zboi Mondial ?i seria de evenimente dedicate celor 100 de ani de la intrarea Rom?niei ?n conflagra?ie.A fost dezvoltat cadrul juridic al rela?iilor culturale bilaterale, prin semnarea, negocierea sau ini?ierea a unui num?r total de 30 de documente interguvernamentale ?n domeniul culturii ?i educa?iei.DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELA?IA CU ROM?NII DE PRETUTINDENIPrima sesiune de finan?are - 574 propuneri primite ?n luna februarie, din care 164 aprobate, ?n valoare total? de 5.102 mii lei, ?n domeniile: cultur? (52 proiecte), educa?ie (44 proiecte), mass-media (42 proiecte), spiritualitate ?i tradi?ie (16 proiecte), societatea civil? (10 proiecte). Lista proiectelor aprobate se g?se?te pe .ro. Programe ?i proiecte finan?ateSpa?iul Comunica?ional Comun Rom?nia – Republica Moldova Proiect demarat ?n februarie, ?n contextul ac?iunilor Rom?niei de sus?inere a parcursului european al Republicii Moldova. Proiectul ??i propune facilitarea cooper?rii ?ntre jurnali?ti, institu?iile de pres?, organiza?iile neguvernamentale din domeniul mass-media ?i institu?iile guvernamentale cu atribu?ii ?n domeniu din cele dou? state, ?n scopul racord?rii Republicii Moldova la standardele ?i pia?a UE a mass-media. ?n cadrul proiectului, a fost constituit Consiliul Consultativ Mass-Media Rom?nia - Republica Moldova, care s-a reunit ?n dou? sesiuni de lucru, prima la Bucure?ti - 29 februarie, ?i a doua la Chi?in?u - 13 mai. De asemenea, a fost lansat fluxul de ?tiri gratuit Agerpres ?n Republica Moldova (mai 2016) ?i a fost organizat un stagiu de formare pentru 25 de tineri jurnali?ti din Republica Moldova (decembrie 2016).Taberele ARC Program anual de tabere pentru elevi ?i studen?i din comunit??ile istorice ?i diaspora, dezvoltat ?n parteneriat cu Ministerul Tineretului ?i Sportului. ?n taberele organizate ?n perioada 21 iunie – 2 august 2016, la Oglinzi (Neam?) ?i Sulina au fost peste 2.000 de participan?i din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Albania, Grecia, Macedonia, Croa?ia, Canada ?i Israel. Activit??ile culturale, sportive ?i educative s-au desf??urat cu sprijinul a 39 de cadre didactice din comunit??ile istorice ?i a 56 de studen?i voluntari din Rom?nia. AgroDiaspora Sesiuni de informare despre fondurile europene din domeniul agriculturii, organizate ?n luna iunie pentru rom?nii din Roma, Torino, Milano ?i Dublin, cu sprijinul Ministerului Agriculturii ?i al misiunilor diplomatice din Italia ?i Irlanda. ( 90 de participan?i) Antreprenori rom?ni de pretutindeni Program de cursuri E-learning ?n antreprenoriat ?i management, dezvoltat ?n parteneriat cu Funda?ia Na?ional? a Tinerilor Manageri ?i RePatriot pentru rom?nii din str?in?tate care doresc s? ??i deschid? o afacere. La cursurile ce s-au desf??urat ?n perioada 1 iulie-15 noiembrie au participat 300 rom?ni din diaspora, cei mai mul?i din: Italia, UK, Spania, Germania, Fran?a, Belgia, Polonia ?i SUA.Brain Re/gain - Strategia Rom?nia Competitiv? Dezbatere cu privire la rolul diasporei ?n dezvoltarea economic? sustenabil? a ??rii, ca parte din procesul de consultare public? pentru Strategia Rom?nia Competitiv?La recomandarea MAE-DPRRP, Ministerul Economiei Comer?ului ?i Rela?iilor cu Mediul de Afaceri a inclus diaspora ca resurs? uman? care poate contribui semnificativ la progresul economic al Rom?niei. Ghid Fiscal pentru rom?nii din str?in?tate Informa?ii despre obliga?iile fiscale ale rom?nilor care locuiesc deja ?n str?in?tate sau care pleac? din ?ar?. ?n afara obliga?iilor fiscale, exista informa?ii ?i despre situa?iile ?n care se pl?tesc contribu?iile de asigur?ri sociale de s?n?tate ?i contribu?iile de asigur?ri sociale. Ghidul a fost dezvoltat ?n colaborare cu Ministerul Finan?elor Publice ?i este disponibil pe .ro ?i .ro la sec?iunea Ghiduri Ilustrative.Crearea cadrului legislativ pentru derularea ?n bune condi?ii a alegerilor ?n diaspora Modific?ri ale legisla?ie electorale care au ?nlesnit accesul la vot al rom?nilor din diaspora. ?n baza acestora, la alegerile pentru Senat ?i Camera Deputa?ilor au fost organizate 417 sec?ii de votare, cu 111 mai multe fa?? de 2012 ?i cu 123 mai multe fa?? de 2014. Procesul electoral s-a desf??urat ?n condi?ii bune, prezen?a la urne a rom?nilor stabili?i ?n str?in?tate fiind de aproximativ 110.000, dubl? fa?? de alegerile parlamentare anterioare.Ambasadorii limbii rom?ne Proiect pilot ?n care studen?i voluntari de la Universitatea Transilvania din Bra?ov, Universitatea Babe?-Bolyai din Cluj-Napoca ?i Universitatea ?tefan cel Mare din Suceava, au predat cursuri de limba rom?n? la Torino (Italia), Zaragoza (Spania), F?le?ti, Comrat ?i Ocni?a (Republica Moldova), ?n perioada octombrie-noiembrie 2016. Re?ea exper?i migra?ie Re?ea profesional? constituit? din circa 35 de cercet?tori rom?ni din domeniul migra?iei, din ?ar? ?i din str?in?tate, ini?iat? ?n luna septembrie. Re?eaua este deschis? ?n continuare pentru cei ce doresc s? se al?ture ?i are rol consultativ pe l?ng? MAE-DPRRP ?n definirea politicilor ?i programelor proprii. Diaspora reimaginat? ?n epoca digital? Conferin?a ?Diaspora Reimaginat? ?n Epoca Digital?: O nou? form? de Parteneriat pentru o Guvernare Deschis??” a fost organizat? de c?tre Departamentul Politici pentru Rela?ia cu Rom?nii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ?mpreun? cu Institute for Digital Government, Administra?ia Preziden?ial? ?i Parteneriatului pentru Guvernare Deschis? (OGP). Evenimentul a avut drept scop s? analizeze modul ?n care tehnologiile digitale pot contribui la cre?terea capacit??ii institu?iilor rom?ne?ti de a interac?iona cu diaspora rom?neasc?. ?n cadrul conferin?ei au fost abordate diferite teme respectiv: Diaspora Digital?: nevoi, provoc?ri, oportunit??i de comunicare ?i interac?iune; Schimburi de bune practici ?n diploma?ia digital?; Digital diplomacy: engaging diaspora ?n social media ?i Diploma?ie digital? ?n situa?ii de criz?. Conferin?a a cuprins ?i o sesiune dedicat? promov?rii modelelor de bune practici, ce a reunit reprezentan?i ai misiunilor diplomatice din Rom?nia. Ace?tia au prezentat publicului ini?iativele ?i priorit??ile ?n domeniul diploma?iei digitale care stau la baza strategiei de comunicare a unor ??ri precum India, Statele Unite ale Americii, Olanda, Marea Britanie sau baterea violen?ei ?mpotriva femeii ?i a violen?ei domestice. Bune practici ?i provoc?ri ?n implementarea Conven?iei de la IstanbulConferin?? organizat? la Bucure?ti, la 7 octombrie, de Ministerul Afacerilor Externe ?i Agen?ia Na?ional? pentru Egalitatea de ?anse ?ntre Femei ?i B?rba?i din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, parte a campaniei Uniunii Europene desf??urat? sub sigla #EU4HumanRights. Violen?a ?mpotriva femeii, dar ?i violen?a ?n familie, reprezint? un flagel pentru toate societ??ile, care afecteaz? ?n egal? m?sur? ?i diaspora rom?n?.Diaspora Business Summit Evenimentul organizat de RePatriot cu sus?inerea Administra?iei Preziden?iale, MAE-DPRRP, InvestRom?nia ?i Banca Na?ional? derulat ?n formatul 100+100 (100 de antreprenori de succes din Rom?nia ?i 100 de antreprenori din diaspora), ?n perioada 5-6 octombrie, a Bucure?ti. A urm?rit punerea ?n valoare a poten?ialului diasporei de a contribui la dezvoltarea proiectelor de business, ?n colaborare cu ?ntreprinz?torii din ?ar?. De asemenea, a oferit cadrul unor discu?ii pe fond despre a?tept?rile antreprenorilor din diaspora ?i care sunt oportunit??ile de investi?ii din Rom?nia. Panelurile ?i atelierele tematice au reunit at?t antrepenori de succes din diaspora ?i din Rom?nia c?t ?i reprezentan?i guvernamentali. Diaspora Start-up Program dezvoltat de Ministerul Fondurilor Europene ?i Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Rela?ia cu Rom?nii de Pretutindeni prin care se acord? fonduri ?n valoare total? de 30 de milioane euro rom?nilor din str?in?tate care doresc s? se ?ntoarc? ?n ?ar? ?i s? ??i deschid? o afacere non-agricol?, ?n mediul urban. ?n prima etap?, desf??urat? ?ntre 10 octombrie ?i 29 noiembrie, entit??ile din Rom?nia ?i din statele membre UE s-au constituit ?n administratori de schem? de antreprenoriat ?i au depus un total de 58 de cereri de finan?are. Procesul de selec?ie urmeaz? s? fie finalizat la sf?r?itul lunii ianuarie, iar rezultatele vor fi publicate at?t pe platformele Ministerului Fondurilor Europene (fonduri-ue.ro), c?t ?i pe cele ale DPRRP (.ro). ?n urm?toarea etap?, dup? selec?ia administratorilor de schem?, ace?tia dezvolt? un program de cursuri ?i formare antreprenorial? ?i lanseaz? apelul, la jum?tatea anului 2017, c?tre rom?nii din str?in?tate care doresc s? devin? antreprenori. Ace?tia trebuie s? fie cet??eni rom?ni cu v?rsta minim? de 18 ani, care fac dovada reziden?ei sau a domiciliului ?n str?in?tate de cel pu?in 12 luni. La terminarea cursurilor, viitorii antreprenori vor primi p?n? la 40.000 de euro pentru a-?i deschide afacerea ?n Rom?nia. Proceduri simplificate de accesare a finan??rii nerambursabile La 15 octombrie, Departamentul a prezentat procedurile simplificate de accesare a finan??rii nerambursabile ?i a anun?at o nou? sesiune de finan?are deschis? ?n perioada 15 octombrie - 1 decembrie 2016, ?n cadrul c?reia au fost primite 268 de propuneri de proiecte, din care 14 au fost aprobate ?n valoare de 1.232 mii lei. Noile proceduri au eliminat obstacolele birocratice care ?ngreunau accesul la finan?are, au introdus posibilitatea prezent?rii de propuneri de proiecte pe tot parcursul anului, au clarificat conceptul de proiect multianual, au creat registrul organiza?iilor partenere, au prev?zut reguli contractuale de transparen?? ?i integritate. Digital Diaspora Proiectul are ca obiectiv cre?terea capacit??ii de comunicare ?n mediul digital ?i eficientizarea interac?iunii ?ntre misiunile diplomatice ?i diaspora. Etapa pilot se deruleaz? ?n perioada noiembrie 2016 - iulie 2017, ?n cinci ??ri relevante pentru problematica diasporei (Spania, Italia, Belgia, Canada ?i Australia). Bunele practici vor sta la baza extinderii ulterioare a proiectului la ansamblul re?elei de misiuni diplomatice. ?n cadrul proiectului lansat la Madrid ?n 4 noiembrie 2016 au avut loc alte dou? sesiuni de preg?tire organizate la Roma, 14 decembrie 2016, ?i la Bruxelles, 15 decembrie 2016, urm?nd ca cele din Canada ?i Australia s? se desf??oare p?n? ?n iunie 2017. Ghidul de re?ntoarcere Pentru a facilita procesul de reinser?ie, Departamentul Politici pentru Rela?ia cu Rom?nii de Pretutindeni a elaborat un Ghid de re?ntoarcere destinat cet??enilor rom?ni care decid s? revin? ?n Rom?nia. Acesta ofer? informa?ii utile ?i de orientare pentru ?ntreb?ri legate de: re?nnoirea actelor de identitate ?i de c?l?torie, ?nmatricularea autoturismelor, repatrierea bunurilor, drepturile la pensie ?i la asigur?rile medicale, echivalarea ?i continuarea studiilor. Ghidul a fost elaborat de c?tre DPRRP cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice, Ministerului Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, Ministerului S?n?t??ii ?i a agen?iilor de specialitate din subordine. Decizia de a fi al?turi de cei care decid s? se re?ntoarc? este una fireasc?, ?n spiritul rela?iei de parteneriat pe care DPRRP dore?te s? o construiasc? ?mpreun? cu rom?nii din diaspora. Ghidul este disponibil la adresa: Centre de informare ale Rom?niei Deschiderea a dou? centre de informare la B?l?i (R. Moldova) ?i la Ismail (Ucraina), pentru a sprijini men?inerea identit??ii rom?ne?ti ?n comunit??ile istorice, prin ac?iuni de promovare ?i predare a limbii, culturii ?i civiliza?iei rom?ne?ti. Centrele de informare vor organiza cursuri de limb? rom?n?, ateliere tematice, sesiuni de formare, evenimente culturale ?i de diploma?ie public? ?i vor facilita accesul la manuale, c?r?i ?i mass-media ?n limba rom?n?. Cele dou? centre de informare au fost inaugurate ?n decembrie.Memorialului Ierunca-LovinescuCrearea unui memorial cultural rom?n intitulat "Memorial Ierunca-Lovinescu", prin preluarea, renovarea imobilului din Paris ?i punerea la dispozi?ie ca spa?iu de cazare ?i lucru pentru studen?ii care vor beneficia de bursa ?Ierunca-Lovinescu”. Bursa va fi acordat? anual de Ministerul Afacerilor Externe, care va asigura totodat? ?ntre?inerea imobilului, precum ?i constituirea ?i conservarea unui fond de lucr?ri ale literaturii rom?ne ?i str?ine.Diaspora Leadership Academy Proiect dezvoltat ?n parteneriat cu Institutul Aspen Rom?nia, a c?rui prim? edi?ie va avea loc ?ntre decembrie 2016 - decembrie 2017 ?i care urm?re?te dezvoltarea ?i promovarea leadershipului responsabil la nivelul diasporei rom?ne?ti ?i facilitarea conect?rii ?ntre liderii activi ?i implica?i, pentru dezvoltarea de proiecte comune ?n sprijinul rom?nilor din str?in?tate. Proiectul va reuni 20 de tineri cu v?rste ?ntre 25 ?i 40 de ani, din diaspora de mobilitate ?i din comunit??ile istorice.RoDiaspora Aplica?ie disponibil? pe smartphones dezvoltat? de GovITHub ?n parteneriat cu MAE-DPRRP. Prin intermediul acestei aplica?ii rom?nii din str?in?tate au avut acces la harta sec?iilor de votare ?i la informa?ii utile privind condi?iile exercit?rii dreptului de vot ?n diaspora la alegerile parlamentare. De asemenea, utilizatori pot g?si date despre punctele de interes pentru comunitatea rom?neasc? din diaspora, informa?ii consulare, link-uri utile ?i ghidurile dezvoltate pentru rom?nii din str?in?tate cu informa?ii utile despre obliga?iile fiscale, dreptul muncii ?i pa?ii administrativi de parcurs pentru re?ntoarcerea ?n Rom?nia. Training pentru jurnali?ti din Republica MoldovaSesiune de preg?tire organizat? ?n perioada 12-18 decembrie, la Bucure?ti, ?n parteneriat cu Asocia?ia ?Alian?a Interna?ional? a Jurnali?tilor din Rom?nia”, pentru 25 de tineri jurnali?ti din Republica Moldova, plasat? ?n contextul dezvolt?rii unui spa?iu comunica?ional comun Rom?nia – Republica Moldova. A constat ?n cursuri de formare pentru stagiarii din Republica Moldova, predate de 10 lectori – profesioni?ti mass media din Rom?nia, un internship la institu?ii media din Bucure?ti, precum ?i o dezbatere cu privire la spa?iul comunica?ional comun Rom?nia – Republica Moldova, la care au participat ?i jurnali?ti rom?ni. Stagiul s-a ?ncheiat cu un eveniment de networking ?ntre reprezentan?ii mass-media din cele dou? state. De asemenea, stagiarii din Republica Moldova au avut o ?ntrevedere cu ministrul delegat pentru rela?ia cu rom?nii de pretutindeni, Maria Ligor, ocazie cu care au fost discutate subiecte privind activitatea MAE-DPRRP ?i oportunit??i de cooperare ?ntre presa din Rom?nia ?i cea din Republica Moldova. Premierea profesorilor de limba ?i literatura rom?n? cu merite deosebite din comunit??ile istorice Proiectul are ca scop recunoa?terea meritelor deosebite ale profesorilor care predau limba ?i literatura rom?n? ?n cadrul acestor comunit??i, prin oferirea de premii de c?tre Departamentul Politici pentru Rela?ia cu Rom?nii de Pretutindeni, ?n baza nominaliz?rilor primite din partea misiunilor diplomatice ?i a oficiile consulare din Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Albania, Grecia, Macedonia, Croa?ia ?i Republica Moldova. Astfel, se urm?re?te at?t ?ncurajarea activit??ii profesorilor de limba ?i literatura rom?n?, c?t ?i ?nt?rirea conexiunii dintre statul rom?n ?i rom?nii din afara grani?elor. ?coala de var? destinat? membrilor comunit??ii de sa?i ?i ?vabi originari din Rom?nia Proiectul urm?re?te facilitarea conect?rii cu Rom?nia a tinerilor din comunit??ile de sa?i ?i ?vabi, copiii celor care au tr?it ?n Rom?nia ?i au emigrat ?n Germania, cu scopul familiariz?rii acestora cu tara de origine si cu societatea rom?neasc? la care au avut, ?ndeosebi ?n Transilvania ?i Banat, o contribu?ie important? din punct de vedere cultural, social ?i economic. ?n acest sens vor fi organizate ?n 2017, ?ntr-o faz? pilot, dou? ?coli de var?: una dedicat? comunit??ii de sa?i, ?n regiunea Sibiului, ?i alta dedicat? comunit??ii ?vabe, ?n zona Timi?oarei. Acestea includ cursuri, ateliere ?i vizite de lucru dedicate cunoa?terii patrimoniului cultural s?sesc ?i ?vab, ?n context interetnic ?i multicultural din Transilvania. La fiecare ?coal? de var? vor participa 30 de tineri liceeni ?i studen?i sa?i ?i ?vabi din Germania, selecta?i cu ajutorul asocia?iilor de sa?i ?i ?vabi din Germania ?i din Rom?nia. Organizarea va fi realizat? ?n parteneriat cu Ministerul Culturii (MC), Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice (MENCS) ?i Ministerul Tineretului ?i Sportului (MTS), ?mpreun? cu Ambasada Rom?niei la Berlin, Asocia?ia Sa?ilor Transilv?neni din Germania ?i Asocia?ia ?vabilor B?n??eni din Germania.Muzeul Rom?nilor de Pretutindeni Lansarea procesului de ?nfiin?are a Muzeului Rom?nilor de Pretutindeni cu scopul de a documenta ?i prezenta experien?a emigra?iei rom?ne?ti ?n etapele ei istorice, a exilului politic din perioada dictaturii, a exodului minorit??ilor etnice, precum ?i fenomenul migra?iei recente de mobilitate. Conceptul privind modul de structurare ?i de prezentare a pove?tilor de via??, a tendin?elor ?i a valurilor succesive de emigra?ie va fi definit de un grup de lucru care reune?te exper?i din urm?toarele domenii: sociologie, istorie, art?, multimedia, jurnalism ?i storytelling. Proiectul a fost propus spre includere ?n lista de evenimente ?i ac?iuni ocazionate de aniversarea centenarului Marii Uniri. MINISTERUL JUSTI?IEI La preluarea mandatului, au fost redeschise discu?iile cu privire la elaborarea Planului de Ac?iune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Adoptarea Planului de ac?iune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 prin HG nr.282/2016 a realizat una din recomand?rile MCV. Planul de ac?iune se bazeaz? pe complementaritatea bugetului na?ional cu surse externe posibil de accesat, specificul fiind dat de adresabilitatea pentru ?ntreg sistemul judiciar (institu?ii care nu sunt toate ?n coordonarea MJ)Adoptarea Strategiei Na?ionale Anticorup?ie 2016-2020 (SNA) prin HG nr.583/2016Scopul principal al SNA 2016-2020 este promovarea integrit??ii, prin aplicarea riguroas? a cadrului normativ ?i institu?ional de prevenire ?i combatere a corup?iei ?n Rom?nia. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparen?ei decizionale ?i a guvern?rii deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axat? pe trei direc?ii de interven?ie strategic? ?n domeniul anticorup?ie: prevenire, educa?ie ?i combatereSNA ?i Planul de ac?iune formeaz? pachetul de internalizare a angajamentelor MCV, dar ?i a altor angajamente ?i recomand?ri interna?ionale care vizeaz? sistemul judiciar ?i activit??ile pentru prevenirea ?i combaterea corup?iei.Agen?ia Na?ional? de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) Este un proiect ?nceput ?n mandatul anterior ?i finalizat anul acesta. Conform calendarului asumat, ANABI va deveni opera?ional? la sf?r?itul acestui an – termenul prev?zut de lege este 27 decembrie 2016. ?n iunie ?i-a ?nceput activitatea Consiliul de coordonare iar ministrul Justi?iei a numit conducerea Agen?iei. A fost identificat? o solu?ie temporar? de sediu, legisla?ia secundar? a fost par?ial aprobat? ?i par?ial ?n curs de elaborare. Proceduri privind numirea ?n func?ii de conducere ?n cadrul magistraturii, respectiv la Tribunalul UEAu fost finalizate cu succes:Procedura de numire a procurorului general, Procedura de numire a procurorului ?ef DNA ?i procurorilor ?efi adjunc?i, precum ?i numirea procurorului ?ef adjunct al DIICOT, procedura de desemnare a judec?torului rom?n la Tribunalul UE.Punerea de acord a prevederilor Noilor Coduri cu dispozi?iile Legii fundamentale ca urmare a deciziilor Cur?ii Constitu?ionale?n materia ?ncuviin?area execut?rii silite (Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur? civil?, precum ?i a unor acte normative conexe) ?n materia asigurarea cadrului legal ?i institu?ional necesar pentru punerea ?n executare a mandatelor de supraveghere tehnic? dispuse ?n procesul penal (Ordonan?? de urgenta a Guvernului nr. 6/2016 privind unele m?suri pentru punerea ?n executare a mandatelor de supraveghere tehnic? dispuse ?n procesul penal)Prin Ordonan?? de urgenta a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedur? penal?, precum ?i pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar? Pentru asigurarea dreptului persoanelor de a exercita calea extraordinar? de atac a recursului ?n casa?ie ?mpotriva deciziilor pronun?ate de Sec?ia penal? a ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie ?i de Completele de 5 judec?tori, ca instan?e de apel (Proiect de Ordonan?? de urgen?? a Guvernului pentru modificarea ?i completarea Codului de procedur? penal? ?i a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar? – adoptat ?n ?edin?a Guvernului din data de 26 octombrie 2016)Supravegherea ?i executarea pedepselor ?i a m?surilor privative de libertate dispuse de organele judiciare ?n cursul procesului penalA fost suspendat art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor ?i a m?surilor privative de libertate dispuse de organele judiciare ?n cursul procesului penal prin care persoanele condamnate nu au mai beneficiat, pentru o perioad? de timp – p?n? la 1 septembrie 2016, de zile considerate ca executate pentru lucr?rile ?tiin?ifice sau inven?iile ?i inova?iile brevetate, dup? ce, practica ultimilor ani a ar?tat c? aceste facilit??i au fost aplicate ?n mod abuziv (Ordonan?? de urgenta a Guvernului nr. 2/2016)Au fost stabilite noi proceduri privind elaborarea ?n penitenciare a lucr?rilor ?tiin?ifice ?i inven?iilor brevetate, precum ?i validarea caracterului ?tiin?ific al acestora. Astfel, ?n cazul elabor?rii de lucr?ri ?tiin?ifice publicate sau inven?ii ?i inova?ii brevetate de c?tre o persoan? condamnat? la o pedeaps? privativ? de libertate, indiferent de num?rul acestora, se consider? maximum 20 de zile executate pe ?ntreaga durat? a execut?rii pedepsei, inclusiv ?n cazul pedepselor contopite (Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 24/2016 ?i Hot?r?rea Guvernului nr.593/2016)A fost aprobat? Hot?r?rea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor ?i a m?surilor privative de libertate dispuse de organele judiciare ?n cursul procesului penalTranspuneri a 8 directive europene viz?nd Combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploat?rii sexuale a copiilor ?i a pornografiei infantile, (2) protec?ia mediului prin intermediul dreptului penal; (3) poluarea cauzat? de nave; (4) dreptul la informare ?n cadrul procedurilor penale; (5) stabilirea unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ?i protec?ia victimelor criminalit??ii – transpunere par?ial?; (6) protec?ia prin m?suri de drept penal a monedei euro ?i a altor monede ?mpotriva falsific?rii (OUG nr. 18/18 mai 2016);Dreptul la interpretare ?i traducere ?n cadrul procedurilor penale (Legea nr. 76/2016)Ordinul european de protec?ie (Legea nr. 151/2016)Agenda european? ?i interna?ionala a implicat: Discu?iile bilaterale cu Prim-Vicepre?edintele Comisiei Europene, cu Comisarul pentru Justi?ie, Egalitate de gen ?i Consumatori, fiind centrat? pe progresele ?n cadrul Mecanismului de Cooperare ?i Verificare cu obiectivul finaliz?rii MecanismuluiParticiparea la 8 consilii JAI, preg?tirea a 4 misiuni MCV, Organizarea a 3 vizite la nivel de ministru ?n Georgia, Republica Moldova ?i Israel, fiind negociate, semnate ?i ratificate/aprobate o serie de Instrumente interna?ionale (cum ar fi: Acordul de cooperare dintre MJ RO ?i MJ Georgia, Planul de ac?iuni ?n domeniul Justi?iei ?ntre Ministerul Justi?iei al Rom?niei ?i Ministerul Justi?iei al Republicii Moldova pentru perioada 2016-2018, Declara?ia Comun? de cooperare ?n domeniul Justi?iei ?ntre Ministerul Justi?iei al Rom?niei ?i Ministerul Justi?iei al Statului Israel, Israel)In octombrie 2016 a fost aprobat de Guvern Proiectul Legii pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adi?ional la Conven?ia European? privind Extr?darea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de c?tre Rom?nia la Viena la 20 septembrie 2012– urmeaz? procedura parlamentar?.Instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese ?n procedura de atribuire a contractelor de achizi?ie public? (prin Legea nr. 184/17.10.2016)Simplificare administrativ?La nivelul ONRC a fost implementat proiectului ”GHI?EUL EXPRES” pentru preluarea cererilor de ?nregistrare ?n registrul comer?ului la nivelul oficiilor registrului comer?ului de pe l?ng? tribunale, prin care se elimin? verificarea prealabil? la ghi?eu (factorul uman) ?i are rolul de a reduce considerabil timpii de a?teptare, ?i anume, la c?teva minuteInstalarea de sisteme tichete de ordine la sediul central al ANC, c?t ?i la sediile birourilor teritoriale, precum ?i introducerea sistemului de programare on-line a depunerii dosarelor de cet??enie au condus la o eficientizare a gestion?rii fluxului de solicitan?i de cet??enie ?i la prevenirea suspiciunilor de lips? de transparen?? ?i chiar de corup?ie. Comisia pentru cet??enie ?i-a intensificat activitatea, astfel c? ?n 2016 (p?n? la 19 decembrie), comparativ cu 2015, num?rul cererilor analizate de c?tre Comisia de cet??enie a crescut cu 73,50%. De asemenea num?rul cererilor aprobate, respectiv respinse prin ordin al pre?edintelui ANC a crescut cu 43,12%Consolidarea sistemului de proba?iune prin: Majorarea cu 25% a salariului de baz? brut pentru personalul de proba?iune, Memorandumul aprobat de Guvernul Rom?niei ?n aprilie 2016 cu tema Aprobarea calendarului de m?suri necesare ?mbun?t??irii condi?iilor de deten?ie ?i a sistemului de proba?iune, au fost stabilite m?surile graduale necesare pentru consolidarea sistemului de proba?iune, pentru perioada 2016 – 2018, din perspectiva resurselor umane, materiale ?i infrastructur?Adoptarea unor reglement?ri esen?iale pentru activitatea serviciilor de proba?iune (necesare ?nc? din 2014), recuper?ndu-se un decalaj de peste doi ani ?nregistrat ?n promovarea acestor acte normative (HG nr. 603/24.08.2016 ?i HG nr. 604/24.10.2016)?n urma concursului derulat ?n perioada iunie – septembrie 2016, au fost ocupate 26 de posturi de consilieri de proba?iuneSuplimentarea num?rului de posturi pentru serviciile de proba?iune cu 565 (nefinan?ate). La prima rectificare bugetar? din anul 2016, au fost finan?ate 184 de posturi de personal de proba?iune ?i 84 de posturi de personal suport pentru serviciile de proba?iune.?mbun?t??irea condi?iilor de deten?ie:Domeniul condi?iilor de deten?ie ?n sfera drepturilor omului a fost prioritizat ?n agenda ministerului, prin derularea misiunii din partea Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii (mai 2016), discu?iile bilaterale la nivelul CEDO, precum ?i cu noua abordare ?n procedura mandatului european de arestare relevat? de Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene (decizia ?n cauzele reunite Aranyosi ?i C?ld?raru, aprilie 2016). Aceste abord?ri paralele la nivelul institu?iilor interna?ionale s-au procesat de o manier? unitar? pentru definirea de ac?iuni ?i politici la nivel intern, destinate Administra?iei Na?ionale a Penitenciarelor (Planul de Ac?iune Sectorial pentru ?mbun?t??irea Condi?iilor de Deten?ie – 1 iulie 2016), iar demersurile r?m?n prioritarePrin Memorandumul cu tema Inten?ia CEDO de aplicare a procedurii Hot?r?rii pilot ?n cauzele privind condi?iile de deten?ie, a fost aprobat, de c?tre Guvern, calendarul de m?suri, structurat ?n trei etape, prin care se estimeaz?, p?n? la finele anului 2023, 10.895 de locuri noi de cazare ?i 1.651 de locuri de cazare ce vor fi modernizate. Raportat la etapa I, privind m?surile pe termen scurt pentru 2016 – 2017, ?n intervalul de referin??, au fost create 369 locuri noi de de?inere (208 - P. G?e?ti, 60 - P. Gherla, 24 - P. Craiova, 18 - P. Boto?ani, 6 - P. S. Dej ?i 53 - P. Rahova), p?n? la finalul anului, urm?nd s? fie modernizate ?i 200 locuri de deten?ie la P. Bac?uSistemul de audiere prin videoconferin?? a fost implementat ?n 32 de unit??i penitenciare, urm?nd s? fie func?ional, p?n? la sf?r?itul anului 2016, la nivelul ?ntregului sistem penitenciar?mbun?t??irea condi?iilor de deten?ie s-a materializat ?i prin alocarea fondurilor bugetare, strict cu aceast? destina?ie, ?n valoare de 8.161 mii lei. ?n vederea ?mbun?t??irii hranei de?inu?ilor, a fost promovat un proiect de ordin MJ, ?n sensul cre?terii valorii financiare a normei de hran? de la 3,76 lei f?r? TVA la 5,0 lei f?r? TVA.?n data de 13 octombrie 2016, a fost semnat Memorandumul de ?n?elegere ?ntre Rom?nia ?i Regatul Norvegiei privind Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, ?n cadrul c?ruia Ministerul Justi?iei a fost desemnat ca Operator de Program pentru programul Justi?ie cu o alocare de 45 milioane Euro (grant). Programul este structurat ?n 3 proiecte strategice destinate consolid?rii sistemului judiciar ?i un proiect dedicat combaterii fenomenului violen?ei domestice (implementarea prevederilor Conven?iei de la Istanbul), dup? cum urmeaz?:?mbun?t??irea condi?iilor de deten?ie din sistemul penitenciar ?i consolidarea sistemului de proba?iune (alocare 31,87 milioane Euro)Consolidarea institu?iilor implicate ?n formarea personalului din sistemul judiciar (alocare 2,5 milioane Euro)Sprijin pentru institu?iile implicate ?n lupta ?mpotriva criminalit??ii organizate ?i a corup?iei (alocare 4,25 milioane Euro)Sprijin pentru implementarea prevederilor Conven?iei de la Istanbul privind prevenirea ?i combaterea violen?ei ?mpotriva femeilor ?i a violen?ei domestice Suplimentare a schemelor de personal ale instan?elor judec?tore?ti ?i parchetelor de pe l?ng? acestea, astfel:Posturi Instan?e judec?tore?ti: suplimentarea num?rului maxim de posturi pentru instan?ele judec?tore?ti (judec?tori si personal auxiliar), cu un num?r total de 510 posturi din care 164 posturi au fost destinate acoperirii necesarului rezultat prin punerea ?n aplicare a dispozi?iilor art. 71 din Legea nr. 101/2016 privind remediile ?i c?ile de atac ?n materie de atribuire a contractelor de achizi?ie public?, a contractelor sectoriale ?i a contractelor de concesiune ?i pentru organizarea ?i func?ionarea Consiliului de Na?ional de Solu?ionare a Contesta?iilorPosturi Parchete de pe l?ng? instan?ele judec?tore?ti: s-a suplimentat num?rul maxim de posturi prev?zute pentru Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, DNA ?i DIICOT cu 120 de posturi de ofi?eri ?i agen?i de poli?ie judiciar? (c?te 40 pentru fiecare institutie)Proiecte finan?ate din fonduri externe rambursabileFinalizarea lucr?rilor la Tribunalul Dolj si la Palatul de Justi?ie Oradea, dar ?i finalizarea licita?iei pentru contractarea lucr?rilor de reabilitare ?i extindere a Tribunalului Sibiu – faza 2 (Proiectului ?Reforma Sistemului Judiciar”);Finalizarea negocierilor cu BIRD pentru un nou ?mprumut ?n valoare de 60 milioane Euro pentru finan?area Proiectului ??mbun?t??irea serviciilor judiciare”, urm?nd ca p?n? la sf?r?itului lunii ianuarie 2017 proiectul s? fie aprobat de consiliul de conducere al BIRD. Acest proiect, cu durat? de implementare de 6 ani, va sprijini m?surile privind modernizarea cl?dirilor instan?elor ?i a sistemelor informatice judiciare, incluse ?n Planul de ac?iune pentru implementarea strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020. Componentele proiectului vor fi: (i) ?mbun?t??irea func?ion?rii instan?elor ?i institu?iilor aflate sub autoritatea MJ; (ii) ?mbun?t??irea activit??ii Oficiului Na?ional al Registrului Comer?ului; (iii) ?mbun?t??irea activit??ii parchetelor ?i (iv) managementul proiectului.DEPARTAMENTUL PENTRU RELA?IA CU PARLAMENTUL?in?nd cont de activit??ile specifice desf??urate ca ministru delegat pentru rela?ia cu Parlamentul, Guvernul, prin Departamentul pentru Rela?ia cu Parlamentul, a ac?ionat constant ?n vederea asigur?rii bunei desf??ur?ri a activit??ilor din cadrul rela?iilor constitu?ionale dintre Guvern ?i Parlament, at?t pe plan legislativ, c?t ?i pe cel al controlului parlamentar, cu respectarea cadrului legal ?i regulamentar, precum ?i ?n spiritul principiului separa?iei ?i echilibrului puterilor ?n cadrul democra?iei constitu?ionale. Activit??ile specifice Departamentului pentru Rela?ia cu Parlamentul vizeaz?, ?n principal, procesul legislativ ?i controlul parlamentar asupra Guvernului, presupun?nd un ansamblu de ac?iuni complexe – coordonare interinstitu?ional?, analiz?, avizare, monitorizare – ce necesit? ?i o permanent? participare activ?, at?t la activit??ile parlamentare, c?t ?i la cele guvernamentale.Succint, ?n anul 2016, activitatea desf??urat? de DRP, statistic, se prezint? dup? cum urmeaz?:LegislativProcedur? legislativ?Au fost monitorizate 394 de ini?iative legislative guvernamentale ce s-au aflat ?n aceast? perioad? ?n procedur? legislativ? parlamentar?, dintre acestea 213 reprezent?nd proiecte ini?iate de actualul Guvern. 153 legi provenite din ini?iative legislative guvernamentale au fost adoptate de Parlament ?i promulgate pe pre?edintele Rom?niei.Eviden?iem preocuparea permanent? ?i consecvent? a DRP ?n ceea ce prive?te adoptarea cu celeritate de c?tre Parlament a priorit??ilor legislative ale Guvernului de sus?inere a programului de guvernare, precum ?i a proiectelor de lege prin care se transpun directive europene, asigur?ndu-se astfel evitarea unor eventuale proceduri de infringement. ?n cea de-a doua sesiune parlamentar?, peste 80 % din proiectele legislative prioritare au fost adoptate Parlament. ?n acest sens, amintesc: pachetul de legi privind achizi?iile publice, Legea privind venitul minim de incluziune, Legea privind privind stabilirea condi?iilor pentru fabricarea, prezentarea ?i v?nzarea produselor din tutun ?i a produselor conexe ?i de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun, Legea privind unele m?suri necesare pentru implementarea proiectelor de importan?? na?ional? ?n domeniul gazelor naturale ori Legea pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2014/335/UE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene, adoptat? la Bruxelles, la 26 mai 2014.Puncte de vedereAu fost elaborate, supuse spre aprobare Guvernului ?i transmise Parlamentului un num?r total de 981 de puncte de vedere cu privire la propunerile legislative ini?iate de deputa?i ?i senatori, ?n conformitate cu dispozi?iile art. 111 alin. (1) din Consttu?ia Rom?niei, republicat?. Reprezentare ?n ParlamentMinistrul delegat, secretarii de stat ?i/sau consilierii au participat la toate ?edin?ele de birou permanent ale Camerei Deputa?ilor/Senatului ?i la ?edin?ele de plen. Pentru sus?inerea corespunz?toare a punctelor de vedere ale Guvernului, am solicitat prezen?a ?n cadrul dezbaterilor parlamentare a reprezentan?ilor ministerelor de resort. Din aceast? perspectiv?, semnal?m c? au existat unele dificult??i ?n asigurarea complet? a particip?rii acestora la lucr?rile Parlamentului. Aceast? problem? este ?n direct? leg?tur? ?i cu faptul c? programul de lucru al celor dou? Camere ale Parlamentului coincide ?n multe cazuri.Control Parlamentar?n conformitate cu dispozi?iile constitu?ionale privind exercitarea controlului parlamentar asupra activit??ii Executivului, senatorii ?i deputa?ii au formulat 4171 de ?ntreb?ri ?i interpel?ri, p?n? ?n prezent, r?spunz?ndu-se la aproximativ 95% dintre acestea. Cele mai vizate domenii au fost: s?n?t?tate (504), munc? ?i protec?ie social? (369), educa?ie (418), transporturi (378).Trei mo?iuni simple s-au ?nregistrat ?i dezb?tut la Camera Deputa?ilor, domeniile vizate fiind justi?ia ?i agricultura. Dou? dintre acestea au fost adoptate.10 de dezbateri politice au avut loc ?n cadrul orei Guvernului ?i orei Prim-Ministrului, ?n baza art. 205 ?i 206 din Regulamentul Camerei Deputa?ilor. ?n temeiul hot?r?rilor luate de Biroul Permanent, ?n plenul Senatului au avut loc patru dezbateri cu prezen?a membrilor Guvernului.Parlamentarii au sus?inut 1037 de declara?ii politice. Acestea au vizat ?n principal activitatea urm?toarelor ministere: Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice (116), Ministerul Finan?elor Publice (70), Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice (99), Ministerul S?n?t??ii (106).AvizareDe la ?nceputul anului, Guvernul a adoptat un num?r de 100 de ordonan?e de urgen??, ?n conformitate cu dispozi?iile art. 115 alin.(4) din Constitu?ia Rom?niei. Departamentul pentru Rela?ia cu Parlamentul a avizat ?i/sau reavizat, la solicitarea ministerelor ini?iatoare, un num?r de 236 de proiecte de ordonan?? de urgen??.De asemenea, au fost adoptate 27 de ordonan?e simple.Pe baza propunerilor primite de la ministere, Departamentul ini?iaz? proiectul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonan?e. Men?ion?m c?, din cele 35 de domenii cuprinse ?n legea de abilitare ce s-a aplicat ?n luna ianuarie a.c. (Lg nr. 346/2015) au fost adoptate de Guvern 13 ordonan?e. ?n perioada de abilitare din lunile iulie ?i august, procentul de realizare a ordonan?elor simple a crescut, Guvernul adopt?nd aproximativ 80% din ordonan?ele care puteau fi emise ?n baza domeniilor de abilitare cuprinse ?n lege (Lg. nr. 123/2016).MINISTERUL COMUNICA?IILOR ?I PENTRU SOCIETATEA INFORMA?IONAL?Ini?ierea proiectelor din Strategia Na?ional? privind Agenda Digital? pentru Rom?nia 2020 (SNADR)MCSI analizeaz? al?turi de celelalte institu?ii publice crearea de parteneriate ?n vederea scrierii ?i depunerii de proiecte pentru ?ndeplinirea indicatorilor din SNADR, ca de exemplu: parteneriatul MCSI – MAI pentru proiectul ”Sistem Integrat Informatic de Emitere a Actelor de Stare Civil? (SIIEASC)” – sistem care ??i propune informatizarea fluxului de activit??i de stare civil?, at?t la nivel central, c?t ?i la cel al tuturor celor 3.188 unit??i administrativ-teritoriale ce emit certificate de stare civil? (certificate de na?tere, cas?torie, deces, etc). Au mai fost semnate protocoale cu Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice, Ministerul Culturii, Ministerul Justi?iei-Autoritatea Na?ional? pentru Cet??enie, Casa Na?ional? de Asigur?ri de S?n?tate, Institutul Na?ional de Statistic?. MCSI a dezvoltat o aplica?ie accesibil? web privind str?ngerea de date de la institu?iile implicate ?n SNADR ?n vederea monitoriz?rii si evalu?rii ac?iunilor ?i m?surilor asumate ?i furnizarea lor c?tre public.Proiectului ?Ro–NET Construirea unei infrastructuri na?ionale de broadband ?n zonele defavorizate prin utilizarea fondurilor structurale” pentru care ?n data de 26.10.2016 a fost aprobat? a 2-a faz? cu o alocare de 45,7 milioane de euro din Fondul european pentru dezvoltare regional? (FEDR). ?nceput ?n perioada 2007–2013, proiectul are ca obiectiv extinderea accesului la re?eaua de internet ?n band? larg? ?n mediul rural din Rom?nia, urm?rind astfel reducerea decalajului digital din ?ar?. Peste 400.000 de locuitori, precum ?i 8.500 de companii ?i 2.800 de institu?ii publice din toate regiunile ??rii (cu excep?ia regiunii Bucure?ti-Ilfov) vor avea acces la internet ?n band? larg? mul?umit? RO-NET. ?n proiect sunt incluse peste 780 de comune.Elaborarea Cadrului Na?ional de InteroperabilitateMCSI a finalizat elaborarea Cadrului National de Interoperabilitate, ce va fi aprobat prin Hotar?re de Guvern, pentru a alinia cerin?ele TIC moderne ?i pentru a asigura viitoarea interoperabilitate cu sistemele de e-guvernare ale ??rilor membre UE ?i nationale. Documentul a fost supus dezbaterii publice fiind publicat pe site-ul MCSI la adresa . Scopul acestui cadru national de interoperabilitate este alinierea resurselor TIC la misiunea Administratiei Publice din Romania. Un astfel de exercitiu va atinge toate palierele Administratiei Publice, inclusiv nivelurile de procese si pe cel operational. Aceste aspecte vor fi preluate si integrate ?n Arhitectura Guvernamentala pentru a asigura coerenta necesara reformei guvernmentale si administrative si implementarii sustenabile a proiectelor TIC. Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) reprezinta cel mai important facilitator pentru inovarea tuturor proceselor administrative, in scopul eficientizarii livrarii serviciilor publicecelor Sedimentarea ?i ?nt?rirea comunica?iei electronice ?ntre diver?i actori din administra?ia public? va permite accelerarea ?n ordini de magnitudine mai mari a proceselor care stau la baza serviciilor oferite cet??enilor.Analiza achizi?iilor de sisteme ?i echipamente IT la nivelul administra?iei publice centralPrin intermediul GLIT a fost realizat inventarul cu sistemele ?i echipamentele IT din administra?ia public? central?, iar cu sprijinul AADR au fost extrase ?i publicate informa?ii cu privire la achizi?iile publice care au avut ca obiect achizi?ii de sisteme ?i echipamente IT la nivelul administra?iei publice centrale realizate ?n ultimii 5 ani. A fost ini?iat? ac?iunea privind analiza acestor date ?i alinierea listei din SEAP cu inventarul realizat ?n cadrul GLIT.Strategia Pia?a Unic? Digital??n aceast? perioad? a fost elaborat Memorandumul privind pozi?ia Rom?niei referitoare la Strategia european? pentru Pia?a Unic? Digital? ?i propunerile legislative lansate ?n contextul acesteia. La invita?ia MCSI, Comisarul pentru economie ?i societate digital?, Günther Oettinger a vizitat Rom?nia ?n perioada 25-26 august, particip?nd la evenimentul Digitalizarea-Viitorul Europei. Comisarul a apreciat implicarea autorit??ilor rom?ne ?n implementarea Strategiei privind Pia?a Unic? Digital?, asigur?ndu-ne de sprijinul Comisiei pentru a putea atinge obiectivele. Lansarea liniilor de finan?are din fonduri europene prin OIPSI Axa prioritar? III a Programului Opera?ional Sectorial ?Cre?terea Competitivit??ii Economice” 2007-2013A fost lansat? ac?iunea de identificare ?i finan?are proiecte retrospective finalizat? prin contractarea a 4 proiecte cu o valoarea a finan??rii nerambursabile de 260,98 mil lei. Au fost verificate 272 de cereri de rambursare ?i 35 de orodonan??ri de plat?, pentru care a fost acordat ?bun de plat?” ?n valoare de 835,62 mil lei, reprezent?nd 45,5% din total ?bun de plat?” acordat. Au fost realizate 108 rapoare de control ?i 191 rapoarte de vizit? de mononitorizare. Au fost emise 177 de titluri de crean?? cu o valoare estimativ? a crean?elor de 42 mil lei. Axa prioritar? II a Programului Opera?ional Competitivitate 2014-2020S-a lansat apelul de proiecte destinat IMM pentru crearea de produse inovative; au fost depuse 220 de proiecte ale IMM pentru realizarea de produse inovative ?n valoare de 110 mil. euro FEDR; a fost finalizat? procedura de achizi?ii pentru expertiza ?n evaluare proiectelor cu produse inovative; S-a lansat apelul de proiecte destinat realiz?rii aplica?iilor de big data; s-a depus ?i contratat un proiect de big data ?n valoare de 26,6 mil euro FEDR;S-a lansat apelul de proiecte pentru proietele non majore fazate; s-au depus ?i contractat 2 proiecte non-majore fazate ?n valoare de 4,87 mil euro FEDRS-au supus consult?rii publice noi ini?iative de finan?are pentru mediul privat;S-au supus consult?rii publice ghidurile solicitantului pentru eEduca?ie, eS?n?tate, eCultur?;Activit??ile realizate de MCSI - OIPSI genereaz? atragerea de proiecte care pot conduce la absorb?ia a aproximativ 25% din fondurile alocate Axei prioritare II a POC 2014-2020.Atragerea de fonduri europeneProiectul ??mbun?t??irea normelor, procedurilor ?i mecanismelor necesare Ministerului Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? ?n vederea continu?rii dezvolt?rii sectorului de comer? electronic (ECOM)”Obiectivul general al proiectuluivizeaz?stimulareadezvolt?riieficiente?isigure a sistemului de comer? electronic prin?mbun?t??ireacapacit??ii administrative a MCSI. Proiectul are o durat? de implementare de 22 de luni?iunbuget total de 4 437 718, 50 lei. Proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20Scopul proiectului este dezvoltarea capacit??ii institu?ionale a autorit??ilor publice, ?n vederea dezvolt?rii instrumentelor de e–guvernare pentru cet??eni ?i mediul de afaceri, precum ?i asigurarea viziunii ?i a direc?iilor de ac?iune din domeniul e–guvern?rii. Valoarea proiectului este de 19.384.792,44 lei cu TVA, din care 16.289.428,78 lei reprezint? finan?are nerambursabil? din Fondul Social European, prin Programul Opera?ional Capacitate Administrativ? “Competen?a face diferen?a!” ?i cofinan?are proprie de la bugetul de stat, ?n valoare de 3.095.363,66 lei cu TVA. Durata de implemetare a proiectului este de 36 luni, ?ncep?nd cu data de 4 aprilie 2016.Contractul de asisten?? tehnic? privind gestionarea integrat? a portofoliului de proiecte din SNADRObiectivul general al proiectului este de a asigura sprijin MCSI ?n identificarea, generarea, gestionarea ?i implementarea portofoliului de proiecte co-finan?ate prin intermediul axei 2 POC 2014-2020 prin realizarea une iunit??i de gestionare integrat? a portofoliului de proiecte al c?ror beneficiar este Ministerul Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional?. Valoarea proiectului este de 11.541.285,60 lei. Sursa de finan?are: Asisten?a comunitar? nerambursabil? asigurat? din Fondul European de Dezvoltare Regional? (FEDR), prin Programul Opera?ional Asisten?? Tehnic?. Proiectul se va desf??ura pe o perioad? de 36 luni.Implementarea guvernan?ei corporative ?n companiile ?n care statul rom?n prin Ministerul Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? este ac?ionarSocietatea National? Radiocomunica?ii (SNR) ?n cadrul procesului de implementare al guvernan?ei corporative conform prevederilor OUG 109/2011, a fost selectat? compania de pania Na?ional? Po?ta Rom?n? ?nt?rirea guvernan?ei corporative la CNPR prin finalizarea procedurii de selec?ie a mangementului ?i a membrilor Consiliului de Administra?ie ?i introducerea indicatorilor de performan??, conform OUG 111 / 2016.Telekom Rom?nia Communications S-au organizat ?nt?lniri periodice cu managementul companiei, membrii Consiliului de Administra?ie numi?i de minister ?i reprezentantul AGA. MCSI ??i dore?te o implicare sporit? a Deutsche Telekom ?n opera?iunile grupului pe care ?l controleaz? ?n Rom?nia, dar ?i ?n clarificarea situa?iei datoriilor pe care fostul operator Cosmote Rom?nia le are c?tre grupul elen OTE, ?n vederea integr?rii juridice a celor dou? companii, fix ?i mobil. Conceptul Smart CityMCSI a ini?iat un proces amplu de con?tientizare a conceptului Smart City ?i a constituit un grup intern de tip task-force pentru elaborarea Ghidului Smart City-un instrument de evaluare a comunit??ii ?i de prezentare a celor mai bune practici ?n domeniu pentru sectoarele majore de aplica?ie a tehnologiilorinteligente. Ghidul Smart City a fost finalizat ?i lansat in consultare public? pe site-ul MCSI, cu ocazia Conferintei de lansare a proiectului pilot ALBA IULIA SMART CITY 2018, organizat? ?n data de 02 decembrie la Alba IuliaAsigurarea cadrului legislativ necesar pentru ?ndeplinirea obiectivelor strategice ale ministerului HG privind compatibilitatea electromagnetic? va asigura func?ionarea pie?ei interne prin impunerea conformit??ii echipamentelor cu un nivel adecvat de compatibilitate electromagnetic?, stabilit la nivelul Uniunii Europene. Hot?r?rea a fost publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 563 din 26 iulie 2016.Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a re?elelor de comunica?ii electronice, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri pentru reducerea costului instal?rii re?elelor de comunica?ii electronice. Scopul acestei legi const? ?n stabilirea unui cadru legal unitar care va contribui la facilitarea dezvolt?rii re?elelor de comunica?ii electronice ?i a elementelor de infrastructur? fizic? necesare sus?inerii acestora.HG nr. 548/2013 a fost modificat? ?n sensul c? MCSI va ?ndeplini urm?toarele func?ii din Regulamentul nr.910/2014 privind identificarea electronic? ?i serviciile de ?ncredere pentru tranzac?iile electronice pe pia?a intern? ?i de abrogare a Directivei 1999/93/CE:Organism de supraveghere, responsabil cu activitatea de supraveghere a prestatorilor de servicii de ?ncredere, ?n conformitate cu art. 17 din Regulamentul nr. 910/anism responsabil pentru instituirea, men?inerea ?i publicarea listelor sigure na?ionale, cu rol de men?inenere ?i publicare a listelor care includ informa?ii referitoare la prestatorii de servicii de ?ncredere, ?n conformitate cu art. 22 din Regulamentul nr. 910/2014. HG privind punerea la dispozi?ie pe pia?? a echipamentelor radio asigur?ndu-se transpunerea Directivei 2014/53/UE. Acest proiect legislativ stabile?te cerin?ele esen?iale ale echipamentelor radio, condi?iile de introducere pe pia??, punere la dispozi?ie pe pia?? ?i/sau de punere ?n func?iune a echipamentelor radio, precum ?i condi?iile ?i cerin?ele cu privire la notificarea organismelor de evaluare a conformit??ii. Proiectul a fost aprobat ?n ?edin?a de Guvern din data de 05.10.2016 ?i a fost publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 836/21.10.2016.Hot?r?re privind trecerea din domeniul privat al statului ?n domeniul publical acestuia a unui imobil aflat ?n administrarea Ministerului Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional?. Proiectul urmeaz? a fi publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I.Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind Sistemul na?ional electronic de plat? online a taxelor ?i impozitelor utiliz?nd cardul bancar. Proiectul este ?n curs de avizare la Ministerul Finan?elor Publice.Ordin privind ?ncadrarea ?n activitatea de crea?ie de programe pentru calculator. Proiectul a fost avizat de Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice ?i este ?n curs de avizare la Ministerul Finan?elor Publice.De asemenea, av?nd ?n vedere Legea de abilitare nr. 123/2016 pe perioada vacan?ei parlamentare din perioada ianuarie 2016, respectiv iulie-august 2016, Ministerul Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? a promovat 4 proiecte de ordonan?e, respectiv:Ordonan?? pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania. Prin prezenta Ordonan?? se ?ndreapt? eroarea material? ?i se specific? institu?ia care va constata contraven?iile ?i care va aplica sanc?iunile (Agen?ia pentru Agenda Digital? a Rom?niei). Proiectul a fost publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 65 din 28.01.2016.Ordonan?a privind stabilirea anumitor m?suri pentru participarea ?n cadrul Uniunii Interna?ionale a Telecomunica?iilor, precum ?i pentru semnarea acordurilor tehnice de coordonare a utiliz?rii frecven?elor radio ?n zonele de frontier?.Proiectul a fost publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.657 din 26 august 2016Ordonan?? pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile po?tale. Proiectul a fost publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 672 din 31.08.2016.Ordonan?? pentru prorogarea unor termene prev?zute ?n Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor m?suri necesare pentru asigurarea tranzi?iei de la televiziunea analogic? terestr? la televiziunea digital? terestr? ?i implementarea serviciilor multimedia la nivel na?ional, precum ?i pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. Proiectul a fost depus la ANCOM, MJ, DRP ?n data de 09.08.2016. Proiectul a fost publicat ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 658 din 29.08.2016.MINISTERUL PENTRU CONSULTARE PUBLIC? ?I DIALOG CIVIC (MCPDC)?n 12 luni de intens? activitate am atins, total ?i aproape total urm?toarele obiective asumate ?i descrise mai jos. Am:Avut ini?iative concrete, creative ?i f?r? costuri suplimentare, pentru practicarea transparen?ei ?n sens modern ?i eficient, la nivelul Executivului. Celelalte ministere numesc mica echip? MCPDC: ?cea mai dinamic? echip? din Guvern”Urm?rit, cu ?nc?p???nare, s? fie puse ?n practic?, purt?nd sute de discu?ii ?i f?c?nd, practic, adev?rat? asisten?? tehnic? ?n aparatul central – am monitorizat cu rigoare s? fie puse ?n aplicare deciziile lucr?nd ?ntr-un ritm similar cu al unei companii care urm?re?te indicatori de eficien??Pus ?ntotdeauna ministerele ?n prim plan atunci c?nd am avut ini?iative de cre?tere a transparen?ei pentru a motiva echipele ministerelorContribuit la formarea spiritului de echip? ?ntre membrii Guvernului, transparen?a ?i dialogul cu cet??enii devenind brand-ul ?i proiectul central al Cabinetului Ciolo?.Am schimbat cultura organiza?ional?, a?ez?nd transparen?a ?n inima guvern?rii 2016.Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa?iile de interes public ?i legea nr. 52/2003 privind transparen?a decizional? ne-au fost pe mas? ?n fiecare zi. Din a doua parte a mandatului, am preluat leadership-ul pentru deblocarea situa?iei de lucru din Consiliul Economic ?i Social. Cre?terea transparen?ei cu privire la ?edin?a de Guvern. Cet??enii au dreptul s? ?tie ce se discut? ?n ?edin?ele de Guvern. Niciodat? dup? Revolu?ie, ?n Rom?nia nu s-a pus la dispozi?ie publicului larg informa?ii despre activitatea asociat? ?edin?ei Cabinetului. Din primele luni ale anului am reu?it s? determin?m ca:Agenda ?edin?ei de Guvern, inclusiv cu textul proiectelor de acte normative ce dispun de toate avizele, s? fie dat publicit??ii cu 24 de ore ?naintea ?edin?ei de Guvern; Sintez? a deciziilor din ?edin?a Cabinetului, cu descrierea principalelor decizii s? fie dat? publicit??ii la c?teva zile dup? ?edin??, oferind cet??enilor posibilitatea de a p?stra memoria institu?ional? cu privire la Guvern; Memorandumurile aprobate ?n ?edin?a de guvern s? fie afi?ate public, acestea nefiind cunoscute publicului larg p?n? la acel moment. Sunt exceptate exclusiv cele care con?in informa?ii confiden?iale.Toate informa?iile publice obligatorii, prin lege, s? fie publicate din oficiu trebuie afi?ate. Nu se ?nt?mpla. Nu am tolerat am?narea afi??rii lor pe principiu c? nu reprezint? o prioritate ?n raport cu alte urgen?rma?iile obligatoriu a fi afi?ate cum ar fi: bugetul institu?iei, planul anual de achizi?ii publice, bilan?urile contabile, declara?ii de avere ?i de interese, au fost prezentate, ?n acest an, ?n acela?i loc ?i ?n acela?i format ?n paginile de internet ale ministerelor/agen?iilor din subordine respectiv ale prefecturilor, pentru c? am luptat s? standardiz?m afi?area de informa?ii. Consider?m c? standardizarea u?ureaz? efortul cet??enilor de a c?uta acelea?i informa?ii prin site-urile ministerelor ?i de aceea am propus ?n martie 2016 un Memorandum pe aceast? tem?, monitorizat la nivelul a 1.745 de institu?ii din aparatul central sau institu?ii subordonate. Pe l?ng? informa?iile cerute de Legea nr. 544/2001, am solicitat ministerelor s? publice ?i alte seturi de date – cum ar fi: execu?ia contractelor de achizi?ie public?, neaccept?nd nicio justificare, nici m?car clauzele de confiden?ialitate din contracte, pentru a nu se afi?a date despre execu?ia contractelor de achizi?ie de la nivelul executivului. Recunosc?nd faptul c? societatea s-a schimbat, am modificat Normele de aplicare ale legii nr. 544/2001 pentru a cere publicarea din oficiu de informa?ii ?i comunicarea preponderent prin mijloace electronice, evit?nd costurile de copiere documenteAlte modific?ri ale organiz?rii interne din institu?ii ?i autorit??i publice pentru eficienta aplicare a legisla?iei privind liberul acces la informa?iile de interes public au vizat: accentul pus pe comunicarea ?n mediile electronice, simplificarea modelelor de transmitere a cererilor, eliminarea cerin?ei semn?turii olografe, materiale suport pentru corecta interpretare a legisla?iei ?i formulare standardizate care evalueaz? ?i din punct de vedere calitativ procedurile de furnizare a informa?iilor de interes public de c?tre o institu?ie. Am apreciat c? nu at?t legea c?t punerea ei ?n practic? ridic? probleme de?i am v?zut o serie de aspecte de ?mbun?t??it ?i la nivelul legii primare. Am l?sat la latitudinea viitorului guvern ?i mai ale a viitorului parlament s? decid?.Indiferent de minister, un cet??ean interesat s? contribuie la elaborarea unui act normativ trebuie s? ?tie care este procedura consult?rii publice – am standardizat procedurile de consultare public?Toate ministerele au beneficiat de documente – tip (template) cu ajutorul c?rora pot parcurge, de la A la Z to?i pa?ii unei proceduri de consultare public? eficient?. Pe l?ng? material – suport f?cute pentru a le u?ura munca, responsabilii din ministere pot desc?rca din pagina de internet a MCPDC formulare tip pentru a: lansa invita?ia la consultare public?, centraliza propuneri sau explica motivele respingerii unor propuneri. Totul pentru a le u?ura munca celor care ne-au transmis c? nu dispun de resurse pentru a practica o consultare eficient? dar ?i pentru a stabili un standard ?n domeniu.Niciun proiect de act normativ nu intr? ?n ?edin?a de Guvern f?r? a fi supus consult?rii publice. ?i a?a a fost. Inclusiv pe OUGurile cu impact public major, de?i legea transparen?ei decizionale nu prevede aceast? obliga?ie pentru Ordonan?e.Verific?m respectarea transparen?ei decizionale cu privire la proiectele de acte normative ini?iate de ministere, at?t la ?nceput (c?nd sunt afi?ate pe site) c?t ?i ?nainte de a intra ?n ?edin?a de guvern (c?nd se public? agenda s?pt?m?nal?).De ?ndat? ce se afi?eaz? pe site ?n consultare, fiecare proiect de act normativ intr? ?i ?n Buletinul Informativ: E-Consultare, lansat ast?zi cu o nou? interfa?? (accesibil la – ?n versiunea BETA). ?n anul 2016 au fost supuse consult?rii publice 1943 de acte normative, dintre care peste 85 de Ordonan?e de Urgen??, 45% fiind ?i ele ?n dezbatere public?. Am lucrat cu staff-ul ministerelor f?c?nd programe de preg?tire pentru ?ndeplinirea obliga?iilor prev?zute de lege, dar am reu?it s? cultiv?m ?i ?n echipa mini?trilor aceste valori prin trimiterea, ?n fiecare s?pt?m?n?, ?naintea ?edin?ei de Guvern a unui mesaj – verificare din partea MCPDC c?tre Cabinet cu informare detaliat? privitoare la ce proiecte de acte normative au fost sau nu ?n consultare public?. Sus?inerea Prim-Ministrului a fost total? – la ?nceputul cre?rii acestui sistem tip early – warning, Premierul a decis scoterea de pe agenda executivului a unor proiecte de acte normative neaduse la cuno?tin?a publicului. Nu a mai fost cazul ?n a doua parte, to?i mini?trii ??i termin? prezentarea proiectelor ?n ?edin?? explic?nd c? respectivul proiect a fost ?n consultare. 28 de dezbateri publice, ?n care MCPDC a jucat un rol de asisten?? tehnic?, au fost organizate ?n ministere.Acolo unde ministerele au dezvoltat platforme pentru afi?area de seturi de informa?ii ?ntr-un format c?t mai accesibil, am fost implica?iAm sprijinit ?i promovat toate proiectele de transparen?? ale ministerelor, cum ar fi: .ro al Ministerului Finan?elor Publice sau transparenta.ms.ro al Ministerului S?n?t??ii.Am ?nlocuit clauzele de confiden?ialitate din Contractele pe bani publici ale ministerelor cu unele explicite de transparen???n ultimii ani, transparen?a nu numai c? nu a fost o prioritate dar s-au introdus, f?r? a se cunoa?te public, tot felul de clauze de confiden?ialitate ?n contractele de finan?are sau ?n cele de achizi?ie public? care f?ceau inoperabile prevederile din legea nr. 544/2001 c?nd venea vorba despre activit??ile finan?ate din bani publici. Dup? o ampl? documentare a practicilor, inclusiv la nivel european, am lucrat cu Mini?trii s? emit? Ordine pentru ?nlocuirea clauzelor de confiden?ialitate cu unele explicite de transparen?? care s? l?mureasc? limitele aplic?rii legisla?iei privind datele cu caracter personal sau concuren?a neloial?. S-au semnat ordine la: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Culturii, Departamentul pentru Rela?ia cu Rom?nii de Pretutindeni, Ministerul Muncii sau Agen?ia Na?ional? pentru Romi au inclus clauze de transparen?? ?n contractele lor de finan?are. C?nd ?n Guvern s-a discutat proiectul de lege privind Achizi?iile publice sectoriale, MCPDC a sus?inut c? ?ntreg dosarul (deci inclusiv execu?ia contractului) de achizi?ie public? este public iar limit?rile/excep?iile se vor motiva temeinic.Pe site-ul dedicat al Guvernului, .ro, creat ?n anul 2013 ?i gestionat de Cancelaria Prim-Ministrului, s-au ?nc?rcat p?n? ?n prezent peste 800 de seturi de date ?n format deschis.Am vorbit ?n ministere despre importan?a public?rii de seturi de date deschise deriv?nd din activitatea lor curent?, p?n? c?nd s-au publicat aproximativ 250 noi seturi de date. Anul acesta s-au publicat cu 500 de seturi de date mai mult dec?t ?n toat? perioada de la lansare.Rom?nia a aderat ?n 2011 la Open Government Partnership, un Parteneriat interna?ional cu 70 membri – ??ri care ?i-au asumat s? fac? din transparen??, participare public? la decizii ?i responsabilizarea institu?iilor fa?? de cet??eni principii pe care s? le aplice zilnic ?i ?n care guvernele public? o serie de date statistice detaliate, despre activitatea institu?iilor, afi?ate ?n format deschis? pentru a fi prelucrate/analizate ?ncruci?at de c?tre orice persoan? interesat?. Ca exemplu, ?n Marea Britanie, de cur?nd a fost lansat registrul beneficiarilor reali ai activelor companiilor, parte din mecanismele de preven?ie anticorup?ie ai Guvernului Londonez, ocazie cu care mul?i jurnali?ti de investiga?ie, ?n urma acces?rii de date deschise disponibile pe site-ul men?ionat, au publicat informa?ii despre conexiuni ?ntre companii britice, str?ine ?i oameni politici. Cu titlu de exemplu legat de domeniile ?n care publicarea de date deschise, pentru c? intereseaz? publicul larg, trebuie s? fie constant?, MPDC a centralizat date ?i a publicat ?n premier?: Lista reprezentan?ilor statului ?n Consiliile de Administra?ie ale companiilor cu capital de stat, centralizatoare ale contractelor de desz?pezire sau lista debitorilor persoane juridice la Regia Autonom? – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA - APPS).Procesul de Simplificare ?nceput de Guvern nu este perfect dar este important c? am plecat pe acest drum. Rolul MCPDC, ?ntr-o ?ntreag? echip? care a lucrat la proiect, a fost s? centralizeze toate opiniile cet??enilor ?i s? propun? solu?ii pentru 3 probleme cet??ene?ti acuteechip? format? din reprezentan?i ai Ministerului Finan?elor Publice/Trezoreriei (mai ales ?n componenta privind Simplificarea pentru Companii), ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice ?i ai MCPDC au coordonat discu?iile interne ?n preg?tirea Ordonan?ei Guvernului nr. 41/2016 privind unele m?suri de simplificare ?n administra?ia central?. Rolul MCPDC a fost s? centralizeze toate opiniile cet??enilor din platfoma .Ro ?i s? le comunice prompt tuturor institu?iilor implicate. MPCDC ?i-a asumat rolul de a documenta (prin discu?ii cu celelalte ministere dar ?i prin consultarea cet??enilor care au f?cut astfel de propuneri) ?i g?si rezolvare pentru urm?toarele 3 probleme:Plata amenzii rutiere s? se transmit? online, prin Ghiseul.ro c?tre unitatea administrativ teritorial? pe raza c?reia s-a ?nt?mplat contraven?ia;C?nd o institu?ie public? are nevoie de cazierul judiciar ar unei persoane, s? ?l cear? direct de la MAI;Eliminarea unor taxe extrajudiciare de timbru de o valoare redus?, care presupuneau un drum ?n plus (cazier judiciar, adeverin?e de pe plan local), propunere cu privire la care s-a consultat cu structurile asociative ale administra?iei publice locale.?n domeniul nostru de activitate, am lucrat cu Ministerul Culturii, cu Ministerul Afacerilor Externe ?i cu cel al Ministerului Muncii, Mini?trii emi??nd Ordine pentru simplificarea procedurilor de depunere a proiectelor. Acestea sunt ministere care acord? granturi ONG.?n interac?iunea deciden?ilor cu grupurile din societatea civil? interesate de modificarea unei decizii de politic? public? trebuie s? fie total? transparen???n 3 luni de la prezentarea public? a ideii, respectiv explicarea ei cabinetului, am lansat Registrul Unic al Transparen?ei Intereselor.Peste 50 de companii ?i ONGuri s-au ?nscris ?n mod voluntar ?n RUTI, accept?nd provocarea actualei echipe guvernamentale de a construi un climat de transparen?? ?i integritate ?n luarea deciziilor la v?rful Guvernului. To?i cei 171 de demnitari – mini?tri, secretari de stat, consilieri de stat ?i pre?edin?i de agen?ii ?i autorit??i conduse de demnitari noteaz? ?nt?lnirile avute cu grupurile specializate din societate.Am lucrat ?n zeci de ore cu sindicatele, patronatele ?i societatea civil? pentru deblocarea actualei situa?ii la Consiliului Economic ?i Social (CES)?n prezent CES nu are plen astfel c?, at?t prin modificarea cadrului legal prin stabilirea unui termen limit? pentru depunerea dosarelor c?t ?i prin lungi consult?ri ?i discu?ii cu toate p?r?ile interesate am ajuns la un acord cu toate p?r?ile din Consiliu astfel ca p?n? la sf?r?itul anului s? se convoace noul plen ?i institu?ia s? lucreze pentru a deveni o institu?ie respectat? ?i eficient? ?n rela?ie cu rolul s?u de a oferi avize proiectelor Guvernului/Parlamentului. Am dedicat timp din respect pentru rolul CES pentru cre?terea calit??ii politicilor publice ?n Rom?nia.Partenerii cu care am lucrat intens din var? p?n? ?n prezent, elabor?nd ?ntre timp ?i un proiect de lege care adreseaz? toate disfunc?ionalit??ile constatate ?i care a fost depus la parlament, pot oferi mai multe detalii despre efortul MCPDC din acest an.Am contribuit ?n mod direct la schimbarea culturii organiza?ionaleMini?trii au intrat ?n dialog direct cu cet??enii r?spunz?nd ?ntreb?rilor acestora la De vorb? cu Ministrul T?u! – emisiune online f?cut? de echipa MinisteruluiAm r?spuns ?n 3,4 zile fiec?rei peti?ii ?i ne-am preocupat s? se r?spund? prompt acestora, ini?iind inclusiv proiectul Urm?re?te Peti?ia care va trebuie dezvoltat de urm?torul Guvern ?mpreun? cu GovIT HubToat? luna septembrie am dedicat-o dreptului cet??enilor de a accesa informa?ii de interes public; i-am ?ncurajat merg?nd ?n sta?iile de Metrou din Bucure?ti ?i discut?nd cu ei, le-am explicat pa?ii ?i etapele acces?rii de informa?ii de interes public prin dou? clipuri difuzate gratuit pe TV (prin convingerea CNA s? le considere de utilitate public?) ?i pe internet. Acestea sunt disponibile la: dedicat toat? energia ?i puterea noastr? de munc? cre?terii expertizei/capacit??ii ?n sistemul public, lucr?nd direct ?i intens cu cei 150 de practicieni ?n domeniul guvern?rii deschise din aparatul central ?i de la prefecturi:Ghid privind consultarea public? eficient? la nivelul administra?iei publice centrale ?i locale;Ghid practic pentru m?suri durabile care sus?in o guvernare local? transparent? ?i bazat? pe integritate;Baz? de date cu jurispruden?a Cur?ilor de Apel din toat? ?ara ?n litigii av?nd ca obiect aplicarea legisla?iei accesului la informa?ii de interes public;Baz? de date comunicat? ministerelor ?i prefecturilor cu peste 3.000 de ONG-uri active, cu etichete privind domeniile acestora de expertiza ?i localizarea – pentru a le contacta ?i pentru a colabora;Analiz? privind prezen?a ONG ?n structurile decizionale ale autorit??ilor publice;Analiz? privind surse de finan?are alternative pentru sectorul neguvernamental;Evaluare privind alte surse de finan?are ale mediului asociativ;Training cu reprezentan?i ai Programelor de acordare grant-uri pentru ONG din surse publice na?ionale ?i de la nivelul ministerelor pentru simplificarea procedurilor de acces a ONG-urilor la resurse ?i pentru cre?terea transparen?ei;Program intens de preg?tire cu reprezentan?i-controlori ai Cur?ii de Conturi pentru mutarea paradigmei ?n activitatea de control post-acordare grant c?tre ONG de la proceduri la impact.Niciuna dintre aceste materiale nu a generat cheltuieli din surse publice. Am c??tigat un proiect finan?at din fonduri publice prin Programul Opera?ional Cre?terea Capacit??ii Administrative – scris, ?ntr-un timp record, cu resurse interne – ?n cadrul c?ruia am luat parteneri: MAI ?i SGG/Cancelaria Prim-Ministrului. Va r?m?ne ca o resurs? important? pentru viitorul Guvern, resurs? cu care s? contribuie eforturile de cre?tere a capacit??ii ?n sistemul public, mai ales ?n plan local – la Institu?ii ale Prefectului.Am depus toate eforturile pentru ca Rom?nia s? se alinieze standardelor europene ?n domeniul transparen?eiAm f?cut toate demersurile interne ?i de consultare public? ?n vederea semn?rii, de c?tre Rom?nia, a Conven?iei Consiliului Europei privind Accesul la Documente Oficiale. Activitatea din domeniul transparen?ei din Rom?nia, accelerat? ?n acest an, ne permite s? export?m – dac? eforturile vor continua ?n acela?i ritm – bune practici la nivelul ??rilor membre ale CoE. Totodat?, cum textul Conven?iei con?ine unele prevederi cu poten?ial de a impacta legisla?ia noastr?, viitorul Guvern va trebui s? continuie preg?tirile pentru semnare ?i ulterior, al?turi de Parlament, pentru ratificare. Cel mai recent text al documentului este disponibil la .ro.Structura echipei ?i bugetAm lucrat ?n fiecare zi la fel, nimeni nu a comentat faptul c? plecam noaptea, ?tiind c? suntem pl?ti?i din bani publici. Un staff de 10 oameni, inclusiv demnitarii a sus?inut activitatea mai sus prezentat?. Acestora li se adaug? staff-ul tehnic, obligatoriu ?ntr-un minister plin. Nu am generat cheltuieli publice peste limita suportabilit??ii. Bugetul MCPDC a fost de 9 mil lei, am cheltuit jum?tate. Execu?ia anual? bugetar? va fi disponibil? cur?nd. Concluzii ?i priorit??i pentru anii urm?toriExperien?a intens? din acest an ne-a ar?tat c? ar fi nevoie ?n continuare de:Intensificarea eforturilor ?n plan local. Este necesar s? se lucreze mai mult cu Prefecturile, pentru supravegherea aplic?rii legii nr. 52/2003 privind transparen?a decizional?. Proiectul finan?at de POCA va permite acest lucruDac? vor continua eforturile de standardizare, acest lucru ca u?ura enorm at?t efortul cet??enilor dar ?i timpul func?ionarilor. Standardiz?ndu-se afi?area de informa?ii, se va putea crea un spa?iu virtual central cu solicit?ri ?i informa?ii de interes public.?n paralel cu intensificarea eforturilor pentru cre?terea capacit??ii interne, o viitoare Strategie pentru Guvernare Deschis?, sugerat?, recent, ??rilor membre ale Parteneriatului OGP ar folosit mai bine poten?ialul societ??ii civileInstitu?ional vorbind, dac? nu se acord? importan?? (importan??, nu fonduri) subiectului ?i dac? nu se deschide o dezbatere public? privind crearea, ?ntr-un an maxim doi, a unei structuri independente tip Information Officer din multe ??ri din lume, av?nd competen?e administrative de a urm?ri aplicarea legisla?iei transparen?ei, eforturile nu vor fi durabile, se va perpetua impresia c? numai prin voin?? politic?/prin plasarea responsabilit??ilor l?ng? Premier, se poate face treab?.Aceasta reprezint? lista celor mai importante livrabile ale noastre din ultimul an. Toate activi??ile pot fi vizualizate ?n pagina de internet: .ro. MINISTERUL CULTURIIMinisterul Culturii a avut ca obiectiv structural o apropiere participativ? ?i colaborativ? ?ntre administra?ie ?i sectorul cultural, ?ntre care comunicarea real? ?i eficient? p?rea s? se fi sistat de prea mult? vreme. ?n cele aproape ?apte luni de mandat, am muncit intens, al?turi de echipa mea, la fluidizarea circuitului comunica?ional dintre cele dou?, astfel ?nc?t consult?rile ?i dezbaterile publice constante s? duc? la ?mbun?t??iri esen?iale ?i urgente pentru o legisla?ie anchilozat?. Ministerul Culturii a jucat, astfel, un rol structural ?n consolidarea unei practici riguroase ?i corelate ?ntre ini?iativa cultural?, cadrul reglementator ?i planul opera?ional de realizare a proiectelor.Dorin?a ministrului Culturii ?i a echipei sale a fost s? lase succesorilor un Minister al Culturii mai deschis, mai transparent, mai pu?in birocratic, cu o legisla?ie clar?, eficient?, care s? r?spund? nevoilor societ??ii de azi ?i s? se coreleze cu normele europene. CinematografiaDomeniul cinematografiei a beneficiat de o abordare sistemic? la nivel de:Produc?ie: a fost ameliorat? Legea Cinematografiei, fiind prev?zute o serie de m?suri care sprijin? o mai mare transparen?? ?i eficien?? a aloc?rii resurselor din Fondul Cinematografic.Conservare a patrimoniului cinematografic: prin reorganizarea Arhivei Na?ionale de Filme ?i salvarea documentelor de patrimoniu ale SahiaFilm.Exploatare: prin amendarea Legii Cinematografiei, se deblocheaz? procesul de predare a s?lilor de cinematograf c?tre consiliile locale, cre?ndu-se astfel cadrul pentru crearea unui lan? de s?li de cinematograf de art? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei.RADEF ?Rom?niaFilm”: ?n luna mai 2016 a fost finalizat? selec?ia noilor membri ?n Consiliul de administra?ie al regiei autonome; ?n urma mai multor probleme semnalate, care aveau leg?tur? inclusiv cu neactualizarea Legii Cinematografiei, o parte a acestora ?i-au prezentat ?ntre timp demisia, Ministerul Culturii fiind ?n proces de numire a unor ?nlocuitori care urmeaz? s? asigure predarea s?lilor de cinematograf c?tre consiliile locale ?i s? realizeze un plan de reorganizare al institu?iei.Modificarea legii cinematografiei (O.G. 39/2005)Dup? ample dezbateri demarate ?n februarie 2016, modific?rile ?i complet?rile propuse la Legea Cinematografiei au fost adoptate de Guvern ?n luna noiembrie, ordonan?a ini?ial? fiind astfel actualizat? ?n conformitate cu necesit??ile actuale ale cinematografiei rom?ne?ti.Arhiva Na?ional? de Filme?n urma unei analize detaliate a situa?iei Arhivei Na?ionale de Filme, ?n care au fost implica?i, la invita?ia Ministerului Culturii, reprezentan?i ai celor mai importante asocia?ii ?i institu?ii de profil din lume (Asocia?ia Cinematecilor Europene ?i Federa?ia Interna?ional? a Arhivelor de Film) ?i din Rom?nia (Arhivele Na?ionale ale Rom?niei ?i Biblioteca Na?ional? a Rom?niei), prin modificarea Legii Cinematografiei a fost propus? o autonomizare a Arhivei Na?ionale de Filme.Arhiva Na?ional? de Filme iese din subordinea Centrului Na?ional al Cinematografiei ?i revine ?n directa subordine a Ministerului Culturii. ANF devine institu?ie de importan?? na?ional? ?i urmeaz? s? fie condus? de un manager, c?ruia i se vor al?tura un Consiliu de administra?ie ?i un Consiliu consultativ, cre?ndu-se astfel bazele pentru pentru modernizarea acesteia, pentru protejarea real? ?i exploatarea resursei extraordinare a cinematorgrafiei rom?ne?ti.Sahia FilmRedescoperirea ?i salvarea arhivei de documente a Studioului Cinematografic Sahia Film.Arhiva a fost supus? unui proces complex de decontaminare ?i uscare, cu sprijinul Centrului de Iradieri Tehnologice de la M?gurele (IRASM), iar momentan primele tran?e de documente sunt inventariate, cu sprijinul Arhivelor Na?ionale ale Rom?niei, urm?nd s? fie ulterior transferate spre Arhiva Na?ional? de Filme.Conven?ia de cooperare ?n domeniul cinematografiei ?ntre Rom?nia ?i Fran?a?n mai 2016 a fost semnat? la Cannes conven?ia de cooperare ?n domeniul cinematografiei ?ntre Rom?nia ?i Fran?a, la nivelul mini?trilor culturii celor dou? state, ca ?i la nivelul directorilor celor dou? Centre Na?ionale ale Cinematografiei.Patrimoniul cultural?nt?rirea cooper?rii interministeriale, interinstitu?ionale ?i cu societatea civil? (prin parteneriate, protocoale de colaboare, mod de lucru transversal) ?n vederea protec?iei patrimoniului culturalFinalizarea dosarului pentru ?nscrierea Ro?iei Montane pe lista patrimoniului mondial UNESCO.Cet??ile Dacice, sit UNESCO - crearea Centrului de Coordonare UNESCO ?n cadrul Institutului National al Patrimoniului.Sustinerea conceptului de peisaj cultural - capitol al Codului Patrimoniului - si a salvgardarii patrimoniului cultural rural.Proiect-pilot de dezvoltare integrata Sighi?oara - memorandum aflat ?n procedur? de avizare interministerial?.Restructurare intern?Fluidizarea activit??ilor Comisiilor de specialitate de pe l?ng? MC — reorganizarea lor ?i eficientizarea procedurilor prin digitalizare ?i comunicare.Noul Regulament de Organizare ?i Func?ionare a Comisiilor Na?ionale a Monumentelor Istorice.?mbun?t??iri sistemiceFundamentarea unui sistem legislativ coerent ?i eficient ?n domeniul Patrimoniului Cultural prin Tezele Codului Patrimoniului, aprobate prin HG.PHG UNESCO - dezvoltarea ?i gestiunea prin management integrat al siturilor din patrimoniul mondial UNESCO (Cet??ile Dacice, Sighisoara etc.) - aflat ?n procedur? de avizare interministerial?. Finan??riReactivarea Programului Na?ional Limes-ul Roman (frontiera Imperiului Roman, cel mai lung monument din ?ar? - 1500 km).Programul Na?ional de Restaurare - reglementarea ?i demararea selec?iei ?n baza unor criterii profesioniste, astfel ?nc?t bugetul alocat de stat prin MC pentru 2017 s? fie fundamentat.Contribu?ia la ?mbun?t??irea reglement?rii finan??rilor prin POR.Codul Patrimoniului CulturalCodul Patrimoniului Cultural reprezint? un produs legislativ final. Pentru a ajunge la redactarea propriu-zis? a articolelor Codului ?i la aprobarea acestuia, este necesar? redactarea Tezelor Prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural. ?n cazul oric?rui proiect de cod, realizarea Tezelor prealabile reprezint? o cerin?? juridic? obligatorie, prev?zut? ?n legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic? legislativ? pentru elaborarea actelor normative. Pe l?ng? aspectul juridic, redactarea tezelor identific? expresia filosofiei care st? ?n spatele reformei legislative ?i exprim? motivele acesteia, c?t ?i obiectivele ?i mijloacele prin care aceste obiective vor fi atinse. ?n aprilie 2016, au fost enun?ate 10 principii care vor sta la baza Tezelor prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural.Pe baza acestor principii s-au redactat Tezele Codului Patrimoniului ?i au fost aprobate prin Hot?r?re a Guvernului. Ministerul Culturii a elaborat deja un num?r considerabil de articole pentru Codul Patrimoniului.Limes?n 2016, Ministerul Culturii finan?eaz? Programul Na?ional ?Limes” (2015-2019).Programul are ?n vedere elaborarea documenta?iei de specialitate privind monumentele care compun grani?a roman? a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din Rom?nia, respectiv cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de ?Frontiers of the Roman Empire” (FRE).Prin finan?area corespunz?toare a acestui program, Ministerul Culturii are ?n vedere ajustarea de urgen?? a decalajelor considerabile care se ?nregistreaz? actualmente ?ntre ??rile membre ale acestui proiect ?i ?ara noastr? ?n ceea ce prive?te ?nscrierea ?n lista UNESCO a acestui important monument al antichit??ii.?nscrierea FRE din Europa pe lista tentativ? UNESCO urmeaz? s? fie efectuat? la ?nceputul anului 2018.Ro?ia Montan? ?n 2016Februarie: peisajul cultural minier de la Ro?ia Montan? este inclus ?n Lista indicativ? a Rom?niei pentru ?nscrierea ?n Lista Patrimoniului Mondial; adresa MC a fost ?naintat? la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO ?n data de 5 februarie; v. Lista indicativ? a Rom?niei aiciAprilie: fundamentarea necesarului de fonduri pentru auditarea dosarelor elaborate anterior, preg?tirea dosarelor de nominalizare ?i revizuirea Listei indicative (bugetul aprobat de ministrul culturii ?n 27.04);Mai: misiune de lucru pe teren, ?n Ro?ia Montan?, a expertului coordonator al dosarului, dl. Barry Gamble, ?mpreun? cu personal de specialitate din Institutul Na?ional al Patrimoniului (16-20 mai);Iunie: raport preliminar referitor la dosarul de nominalizare a Peisajului cultural minier Ro?ia Montan? pentru ?nscriere ?n Lista Patrimoniului Mondial;Iunie: ini?ierea elabor?rii dosarului de nominalizare;August: consultare cu Premierul Dacian Ciolo? ?i cu Vicepremierul Vasile D?ncu privind calendarul elabor?rii ?i depunerii dosarului; August: informare ?i consultare a comunit??ii din Ro?ia Montan? (27 august, la C?minul cultural din Ro?ia Montan?, cu participarea Primarului ?i a consilierilor locali);Septembrie: consult?ri cu Centrul Patrimoniului Mondial ?i cu ICOMOS (14 septembrie, Paris);Septembrie: misiune de lucru la Ro?ia Montan?, ?mpreun? cu consultantul extern, dl. Barry Gamble (15-17 septembrie);Noiembrie: depunerea dosarului la MC ?i avizare ?n CNMI (29 noiembrie);Decembrie: depunerea dosarului la Delega?ia permanent? a Rom?niei pe l?ng? UNESCO (9 decembrie).Strategia Na?ional? pentru Cultur?Sectorul cultural din Rom?nia nu beneficiaz? de un document strategic asumat la nivelul ?ntregului Guvern pe termen mediu ?i lung, care s? poat? constitui baza ?ntregului sistem de planificare cultural? la nivel na?ional, capabil s? ofere coeren??, continuitate ?i s? permit? fundamentarea documentelor strategice de nivel regional, jude?ean ?i local, precum ?i a documenta?iilor opera?ionale pentru programe ?i proiecte cu fonduri publice.Strategia pentru cultur? ?i patrimoniu na?ional 2016-2020 (SCPN 2016-2020) este un document de politici publice pe termen mediu care define?te, ?n principiu, politica Guvernului Rom?niei ?n domeniu, contur?nd un orizont al activit??ii publice pentru o dezvoltare cultural? echilibrat?, durabil?, inteligent?, ?n beneficiul tuturor celor direct implica?i ?n activit??i culturale ?i al societ??ii ?n ansamblul s?u.Corelarea cu obiectivele ?i m?surile relevante pentru ac?iunea ?n sectorul cultural prezente ?n alte documente strategice de la nivel na?ional este o prioritate pentru SCPN 2016-2020, cu scopul pozi?ion?rii domeniului ?ntr-o rela?ie de interdependen?? cu celelalte ac?iuni ale planific?rii publice ?i cu obiectivul promov?rii coordon?rii ?i colabor?rii interministeriale. ?n acest fel, cre?c ?ansele ?mbun?t??irii serviciilor publice ?n domeniul culturii, accesului la cultur? ?i diversit??ii expresiilor culturale, integr?rii culturii ?n proiectele de dezvoltare teritorial? durabil?, stimul?rii economiei creative ?i prezen?ei culturii rom?ne pe scena interna?ional?.Sus?inerea sectorului cultural independentIni?ierea ?i participarea la dezbateri deschise cu sectorul cultural al artelor independente pentru a identifica nevoile specifice ale acestui sector ?i a ini?ia reglement?ri dedicate lor.Lansarea programului Ora?e Europene, const?nd ?n protocoale de acord cu ora?ele ?nscrise ?n competi?ia pentru titlul de Capital? European? a Culturii - protocoale semnate cu Arad ?i Alba Iulia ?i demarate cu Bucure?ti, Baia Mare ?i Cluj. Ora?ele sunt ?ncurajate de autoritatea central? s? creeze ?i s? pun? la dispozi?ia sectorului cultural independent, ?n special teatral, infrastructuri dedicate.Crearea Platformei pentru cultura vie - grup de lucru constituit ?n februarie 2016 pe l?ng? Ministerul Culturii cu rol consultativ ?n procesul de elaborare a strategiilor ?i politicilor culturale ale ministerului.Reg?ndirea simplificat? a metodologiilor de concurs ?i lansarea a dou? noi programe de finan?are ?n cadrul Ministerului Culturii: Acces ?i CultIn.Sus?inerea unor festivaluri culturale care ?i-au demonstrat impactul asupra publicului: TIFF, Sonoro, Festivalul de Muzic? Veche Bucure?ti, Festivalul George Enescu, Festivalul Na?ional de Teatru - FNT, Gala Teatrelor Metropolis, Festivalul Interna?ional de Film de Anima?ie - Animest, Les Filmes de Cannes a Bucarest, Street Delivery, Astra Film Festival, T?rgul Interna?ional de Carte - Gaudeamus, Bienala Na?ional? de Arhitectur?, FILIT - Festivalul Intena?ional de Literatur? ?i Traducere Ia?i ?.a.Institu?ii publice de Cultur?Legea Institu?iilor de SpectacoleAdoptarea Ordonan?ei de Urgen?? nr. 48/2016 privind modificarea ?i completarea unor acte normative ?n domeniul culturii care introduce o serie de m?suri de eficientizare a mecanismelor administrative la nivelul institu?iilor publice de spectacole ?i concerteModific?rile rezolv? multe dintre dificult??ile cu care se confrunt? operatorii culturali care desf??oar? programe, proiecte ?i ac?iuni culturale finan?ate din fonduri publice, ca urmare a necorel?rii actelor normative cu aplicare general? ?n domeniul bugetar cu cele cu caracter special ?i cu principiile de organizare ?i desf??urare a programelor, proiectelor ?i ac?iunilor culturaleReglementeaz? formele de contractualizare din cadrul institu?iilor de spectacole sau concerte pentru a nu mai permite interpret?ri diferite la nivelul acestor institu?ii, precum ?i la nivelul unor autorit??i cu atribu?ii de control, interpret?ri a c?ror contradic?ie atest? faptul c? managementul acestor institu?ii este ?n mod continuu expus la adoptarea unei conduite riscante, ce poate fi considerat? oric?nd poten?ial culpabil?, ceea ce constituie o ?mprejurare care nu poate fi l?sat? s? subziste, ?ntruc?t ar genera pe termen scurt ?i mediu nu doar situa?ii cu poten?ial litigios, ci ?i suspendarea sau anularea altor proiecte ori ac?iuni culturaleAceste ?mprejur?ri extraordinare au f?cut obiectul unor reac?ii critice ?n spa?iul public din ?ar? ?i str?in?tate, ceea ce a cauzat prejudicii materiale ?i de imagine, evoc?ndu-se decalajul dintre instrumentele administra?iei culturale ?i poten?ialul produselor artistice din Rom?niaEchilibrarea situa?iei complexe de la Opera Na?ional? Bucure?ti.Hot?r?re de guvern pentru desp?r?irea Operei de Operet?, prin reorganizarea Operei Na?ionale Bucure?ti ?i re?nfiin?area Teatrului Na?ional de Operet? ?Ion Dacian”.Acordarea S?lii Omnia spre administrare Centrului Na?ional al Dansului Bucure?ti (proiect prev?zut pentru finalizare ?n 2019).Reorganizarea pentru eficientizare a unor institu?ii din subordinea ministerului (e.g. Institutul Na?ional al Patrimoniului, Muzeul ??ranului Rom?n, Biblioteca Na?ional? a Rom?niei).Organizarea unor concursuri deschise de management pentru o serie de institu?ii din subordinea ministerului ?i confirmarea pe post a managerilor (e.g. Teatrele Na?ionale din Bucure?ti ?i Cluj, Teatrul Maghiar din Cluj, Opera Na?ional? din Cluj, Administra?ia Fondului Cultural Na?ional).Redeschiderea Palatului Culturii din Ia?i ca urmare a unei investi?ii ?n valoare de 26 milioane Euro (Unitatea de Management a Proiectului).Demararea lucr?rilor de refacere a cl?dirii Muzeului Na?ional al ??ranului Rom?n (Unitatea de Management a Proiectului).?mpreun? cu Ministerul Finan?elor Publice am ini?iat procedurile de ?ncheiere a unui nou parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei care s? permit? restaurarea Muzeului Na?ional de Istorie a Rom?niei, a Teatrului ?i Operei Clujene ?i a S?lii Palatului din Bucure?ti. Valoarea estimat? a proiectului este de 180 milioane Euro (Unitatea de Management a Proiectului).Colaborare interna?ional?Bienala de la Vene?iaReformularea protocolului de colaborare interinstitu?ional? ?ntre Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe ?i Institutul Cultural Rom?n ?i a rolului comisarului drept comisar independent pentru Bienala de la Vene?anizarea concursului de proiecte pentru participarea Rom?niei la edi?ia a 57-a a Bienalei de Art? de la Vene?ia din 2017, care s-a ?ncheiat pe 12 decembrie, urm?nd ca ?n zilele imediat urm?toare s? aib? loc prima etap? a juriz?rii.Capital? European? a Culturii 2021Organizarea etapei finale de evaluare a competi?iei Capital? European? a Culturii 2021.Juriul de exper?i a recomandat ca titlul s? revin? ora?ului Timi?oara.Desemnarea oficial? a municipiului Timi?oara de c?tre Ministerul Culturii urmeaz? s? aib? loc ?n perioada urm?toare.Sezoanele CulturaleConceperea, semnarea ?i organizarea celui mai amplu program bilateral de prezentare interna?ional? a culturii rom?ne, Sezonul Rom?nia-Fran?a (1 decembrie 2018 – 30 iunie 2019). Evenimentul se desf??oar? sub patronajul Pre?edintelui Rom?niei ?i este coordonat al?turi de MAE, ICR, MAPN ?i Cancelaria Prim-ministrului.EuropaliaSemnarea particip?rii Rom?niei, ca ?ar? invitat? de onoare, la Festivalul Interna?ional de Art? EUROPALIA 2019.Particip?ri la T?rguri Interna?ionaleSemnarea acordul de parteneriat cu T?rgul Interna?ional de Carte de la Leipzig ?n vederea particip?rii Rom?niei ca ?ar? invitat? ?n anul 2018.Colaborare Rom?nia - SUAMinisterul Culturii a intermediat reluarea rela?iilor diplomatice cu Ambasada Statelor Unite ?n Bucure?ti.Ministerul a facilitat Ambasadei SUA o reconectare la mediul creativ rom?nesc ?i a acompaniat cu expertiz? planurile de diploma?ie cultural? ale ambasadei pe teritoriul Rom?niei, pentru urm?torii ani. Unitatea de Management a Proiectului - UMP?n 2016, Unitatea de Management a Proiectului a continuat implementarea celor 2 programe finan?ate din fonduri rambursabile acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care asigur? reabilitarea a 21 de obiective de patrimoniu de maxim? relevan?? cultural-istoric?. Programele sunt implementate ?n procent de 85%.?mpreun? cu Ministerul Finan?elor Publice, s-au ini?iat procedurile de ?ncheiere a unui nou parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei care s? permit? restaurarea Muzeului Na?ional de Istorie a Rom?niei, a Teatrului ?i Operei Clujene ?i a S?lii Palatului din Bucure?ti. Valoarea estimat? a proiectului este de 180 milioane Euro.Din fonduri nerambursabiles-au finalizat alte 17 proiecte de conservare ?i revitalizare a patrimoniului cultural ?i natural ?nsum?nd 3,7 milioane Euro, iar alte 11 se afl? ?nc? ?n implementare.s-au implementat 78 de proiecte de promovare a diversit??ii ?n cultur? ?i art? ?n cadrul patrimoniului cultural european ?n valoare total? de 7 milioane de Euro, iar alte 3 proiecte se vor finaliza ?n urm?toarele luni.s-au promovat finan??rile puse la dispozi?ie de Comisia European? prin intermediul a peste 100 de evenimente de informare aferente programelor Europa Creativ? ?i Europa pentru Cet??eni.Programe ?i proiecte aflate ?n stadiu de preg?tireRom?nia Creativ?, cu o valoare estimat? de 20 milioane euro.E-cultura cu un buget de 12 milioane euro.Danube Culture Platform – Creative Spaces of the 21st Century, ?n valoare de 1,7 milioane euro.Support to promote cultural heritage in the Republic of Moldova through its preservation and protection – twinning ?n parteneriat cu Austria, cu un buget de 1 milion euro.Parteneriate ?ncheiate ?n vederea depunerii de proiecte cu o valoare cumulat? de 20 milioane euro, ?n cadrul Programului Opera?ional Regional.Industriile Culturale ?i CreativeElaborarea C?r?ii albe a sectoarelor culturale ?i creative de c?tre Institutul Na?ional pentru Cercetare ?i Formare Cultural?. Documentul urmeaz? s? fie discutat ?i aprobat prin Memorandum. Ministerul Comunica?iilor ?i pentru Societatea Informa?ional? a organizat ?mpreun? cu Ministerul Culturii ?i cu Reprezentan?a Comisiei Europene ?n Rom?nia, ?n perioada 25-26 august 2016, vizita Comisarului european pentru economia ?i societatea digital? Günther H. Oettinger.Cumin?enia P?m?ntuluiStr?ngerea de fonduri pentru Cumin?enia P?m?ntului a fost un proiect complex pe care mi l-am asumat ?n plus fa?? de celelalte priorit??i ale mandatului meu. Ca Ministru al Culturii, am mo?tenit o campanie ?ntr-o faz? nearticulat? de c?tre mine, c?reia nu i-am stabilit strategia ini?ial?, dar pe care am preluat-o operativ ?i am dus-o la cap?t cu dedica?ie ?i onestitate. ?n cadrul campaniei na?ionale ?Br?ncu?i e al meu” s-au str?ns prin subscrip?ie public? 1.273.668 euro p?n? pe 30 septembrie 2016, dintre care peste 1.000.000 euro au fost aduna?i ?n mandatul meu. Spre compara?ie, la sf?r?itul lunii mai 2016, c?nd am fost numit? ministru, suma str?ns? din dona?ii era de numai 138.188 euro.Campania na?ional? de str?ngere de fonduri a angrenat peste 100.000 de oameni ?i a dep??it sumele donate pentru Ateneul Rom?n acum mai bine de un secol.Din punct de vedere opera?ional, punerea pe picioare a unui sistem na?ional de str?ngere de fonduri ?i crearea mecanismelor necesare pentru crowdfunding de c?tre o institu?ie public? au ?nsemnat o premier? ?n Rom?nia ultimului secol ?i au presupus un efort major, cu at?t mai mult cu c?t aceste mecanisme erau cvasi-nefunc?ionale ?n momentul ?n care am preluat mandatul de Ministru al Culturii.?n cele dou? luni ?n care m-am ocupat prioritar de campanie, principalele parteneriate de promovare ?i str?ngere de fonduri au fost ?ncheiate exclusiv prin eforturile Ministerului Culturii: Parteneriatul cu festivalul Electric Castle (promovare pe toate canalele disponibile ?i dona?ii la punctele de v?nzare).Dona?iile primite de la BRD-Groupe Societe Generale, Bitdefender, BancPost, Academia Rom?n?, Uber, Carrefour (care a promovat timp de o lun? campania ?n toate hipermarketurile din ?ar?).Dona?ia unui tablou semnat de c?tre artistul Adrian Ghenie.Parteneriatul cu libr?riile Humanitas ?i C?rture?ti (promovare ?n cele mai influente re?ele de libr?rii din ?ar?, inclusiv case de marcat prin care s-a putut dona direct pentru Cumin?enia P?m?ntului ?n conturile campaniei).Sus?inerea din partea trupei Subcarpa?i ?n cadrul turneului na?ional Red Bull Tour Bus.Promovarea f?cut? de c?tre ENEL (num?rul de de SMS al campaniei a fost promovat ?n aplica?ia MyEnel — aprox. 600.000 de clien?i).Promovare ?n cadrul Festivalului Interna?ional George Enescu.Parteneriat cu retailerul Auchan.Parteneriatul cu Federa?ia Rom?n? de Fotbal (promovarea campaniei la meciul Rom?nia-Muntenegru, primul meci de calificare al Rom?niei la Campionatul Mondial de Fotbal, ?n 4 septembrie pe Arena din Cluj).Sus?inerea acordat? de c?tre Teatrul Na?ional Bucure?ti prin dona?ia tuturor ?ncas?rilor de la unul dintre principalele spectacole din stagiune.Noul site al Ministerului CulturiiPe 28 noiembrie, Ministerul Culturii a lansat un nou website, dup? un timp ?ndelungat ?n care acesta nu a mai fost adus la necesit??ile tehnologice de azi ?i nu a mai fost actualizat ca informa?ie.Este ?nc? un pas ?n direc?ia transparen?ei administrative ?i a comunic?rii eficiente cu cet??enii interesa?i de cultur?.MINISTERUL TINERETULUI ?I SPORTULUIModific?ri LegislativeModificarea ?i completarea Legii educa?iei fizice ?i sportului nr. 69/2000Proiectul de modificare ?i completare a Legii nr. 69/2000, preluat ?n noiembrie 2015, con?inea peste 120 de amendamente, nearmonizate ?ntre ele ?i f?r? a oferi solu?ii viabile ?i realiste pentru rezolvarea problemelor existente.?n aceast? situa?ia am elaborat un nou proiect de modificare ?i completare a Legii nr. 69/2000 prin care am propus reglementarea unor probleme esen?iale privind organizarea activit??ii sportive, dintre care men?ionez :diferen?ierea federa?iilor sportive na?ionale ?i prioritizarea finan??rii de la bugetul de stat ?n scopul cre?terii nivelului de reprezentare a Rom?niei la jocurile olimpice, ?n specialstabilirea rolului autorit??ilor administra?iei publice locale ?n sus?inerea ?i dezvoltarea sportuluieliminarea discrimin?rilor dintre sportivii cu nevoi speciale ?i ceilal?i sportiviprecizarea drepturilor ?i obliga?iilor sportivilor de performan?? ?i ale structurilor sportive ?n raport cu ace?tiareglementarea clar? ?i f?r? echivoc a modului de calcul a rentei viagere, precum ?i a condi?iilor de ob?inere a rentei viagere ?i de ?ncetare a acestui dreptarmonizarea ?i actualizarea prevederilor din Legea nr. 69/2000 cu reglement?rilor interne ?i interna?ionale privind prevenirea ?i combaterea dopajului ?n sportProiectul de modificare ?i completare a Legii nr. 69/2000 a fost definitivat ?i supus consult?rii publice ?i interinstitu?ionale ?n perioada 18 iunie-18 iulie a.c. Dat fiind faptul c? modific?rile ?i complet?rile propuse au fost de substan?? ?i propuneau schimb?ri majore ?n organizarea ?i func?ionarea sistemului, acestea au avut un mare impact public, declan??nd un interes de anvergur? ?n lumea sportului. Lu?nd act de acest aspect, am hot?r?t prelungirea perioadei de consultare public? ?i am organizat o dezbatere public? ?n data de 28 iulie 2016. La dezbatere au participat peste 200 de persoane, reprezent?t at?t structurile sportive, autorit??ile administra?iei publice c?t ?i mass-media ?i societatea civil?. ?n principal, concluziile dezbaterii publice, care a durat peste 7 ore, au reliefat faptul c? ?n lume asportului nu exist? ?nc? un minim consens privind adoptarea unor m?suri radicale pentru reformarea sistemului.Adoptarea Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului nr. 61/2016, din 28 septembrie 2016 Pentru solu?ionarea problemelor de strict? urgen?? am elaborat, promovat ?i a fost adoptat? de Guvern Ordonan?a de Urgen?? nr. 61/2016 pentru modificarea ?i completarea Legii educa?iei fizice ?i sportului nr. 69/2000.Prin aceast? ordonan?? de urgen?? am clarificat problemele privind calculul rentei viagere, am eliminat discrimin?rile dintre sportivii cu nevoi speciale ?i ceilal?i sportivi ?i am clarificat temeiul legal pentru elaborarea Normelor financiare pentru activitatea sportiv?.Modificarea ?i completarea HG nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportiv?, prin HG nr. 720/2016Am eliminat discrimin?rile dintre sportivii cu nevoi speciale ?i ceilal?i sportivi privind drepturile financiare (premii, indemniza?ii, etc.).Am actualizat, respectiv am m?rit toate limitele maxime ale cheltuielilor pentru activitatea sportiv?, ?n acord cu nevoile actuale (ex. 100 lei/zi/om cheltuieli de mas? la lot na?ional).Am stabilit cuantumuri duble de premiere pentru medaliile ob?inute la jocurile olimpice, campionatele mondiale ?i europene, elimin?nd posibilitatea dubl?rii acestora prin ordin dup? fiecare competi?ie. Aceast? m?sur? are efect stimulativ asupra sportivilor ?i antrenorilor ?i elimin? un demers birocratic ?n plus.Modificarea ?i completarea HG nr. 311/2003 privind aprobarea ?nfiin??rii pe l?ng? Ministerul Tineretului ?i Sportului a unei activit??i finan?ate integral din venituri proprii, prin HG nr. 711/2016Am creat temeiul legal pentru elaborarea Programului Na?ional ?Centre Na?ionale pentru Preg?tirea Sportiv? a Juniorilor Mici”.Am reglementat posibilitatea ca activitatea acestor centre na?ionale s? poat? fi finan?at? din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului ?i Sportului prin contract de finan?are ?ncheiat cu federa?iile sportive na?ionale.Am clarificat aspectele privind posibilitatea finan??rii programelor de cercetare ?tiin?ific? ?n domeniul sportului din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului ?i Sportului.Deblocarea acord?rii premiilor pentru sportivii ?i antrenorii care au ob?inut medalii la campionatele na?ionale?ncep?nd cu data de 1 august a.c. am realizat modificarea actelor normative care permit acordarea de premii pentru sportivii ?i antrenorii care ob?in medalii la campionatele na?ionale, premii care au fost sistate din anul 2010.Acest fapt are un impact deosebit de favorabil asupra activit??ii sportivilor ?i antrenorilor, constituind un element stimulativ pentru baza sportului de performan??.Programe Programul Na?ional ?Centre Na?ionale pentru Preg?tirea Sportiv? a Juniorilor Mici”Am elaborat ?i adoptat acest program care are ca scop sus?inerea federa?iilor sportive na?ionale pentru preg?tirea ?i participarea ?n competi?ii a juniorilor mici, ?n vederea depist?rii ?i promov?rii tinerelor talente ?n loturile na?ionale ?i olimpice care vor reprezenta Rom?nia la competi?iile interna?ionale oficiale ?i ?n special la jocurile olimpice.Programul Na?ional ?Rom?nia ?n Mi?care”Programul are ca scop promovarea ?i cultivarea sportului ca mijloc de ?mbun?t??ire a st?rii de s?n?tate, a condi?iei fizice ?i psihice, dezvoltarea competen?elor sociale, cum sunt spiritul de echip?, solidaritatea, toleran?a ?i fair-play-ul, rezultatul final fiind starea de bine individual? ?i social?.Programul Rom?nia ?n Mi?care, ini?iat de Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i adoptat de Guvern prin memorandum, vizeaz? popularizarea sportului ?i combaterea inactivit??ii fizice ?n r?ndul popula?iei, indiferent de v?rst? sau gen, dar ?i ?n r?ndul persoanelor cu dizabilit??i ?i a persoanelor v?rstnice dependente.Programul Na?ional ??coala Campionilor”Scopul programului este cre?terea gradului de participare activ? ?i sistematic? a popula?iei ?colare la activit??i sportive, promovarea valorilor sportului ca mijloc de ?mbun?t??ire a st?rii de s?n?tate, a condi?iei fizice ?i psihice, contribuind astfel la ob?inerea unui nivel corespunz?tor al poten?ialului biomotric al popula?iei ?colare ?i la ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii.Programul propune activit??i sportive pentru copii ?i tineri elevi organizate ?n afara orarului ?colar, suplimentar activit??ilor de educa?ie fizic? ?i sport prev?zute ?n planurile cadru de ?nv???m?nt sau a celor specifice ansamblurilor sportive.Activit??ile sportive din cadrul programului se vor desf??ura conform unui calendar special care va fi elaborat ?n func?ie de specificul zonei ?n care se desf??oar? activitatea, de anotimp precum ?i de infrastructura disponibil?.Programul se implementeaz? ?n parteneriat cu Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice, ?n acest sens semn?ndu-se un Protocol de colaborare.Programul ?Registrul Biomotric al Popula?iei ?colare”Am semnat protocolul de colaborare cu MENCS pentru implementarea programnului incepand cu acest an scolar,datele sunt colectate in toate cele 42 de unitati de invatamant, in acest moment sunt incarcate in platforma, urmand sa se genereze prima sinteza.?ncep?d cu anul ?colar 2017-2018, programul va fi implementat ?n toate ?colile din Rom?nia.Acest program este un deziderat mai vechi al mi?c?rii sportive, realizat acum, implementarea acestuia oferind informa?ii, ?n timp real, despre poten?ialul biomotric al popula?iei ?colare ?i implicit despre starea de s?n?tate a acestui e?alon de popula?ie c?t ?i despre copiii ?i tinerii dota?i pentru sportul de performan??.Programul (platforma digital?) ?Registrul Na?ional al Sportivilor”Am definitivat ?i adoptat prin Institutul Na?ional de Cercetare pentru Sport platforma digital? ?Registrul Na?ional al Sportivilor”.Prin acest program se realizeaz? o eviden?? exact? ?i real? a sportivilor legitima?i, a antrenorilor activi ?i a structurilor sportive oficial recunoscute ?i afiliate la federa?iile sportive na?ionale.La aceast? dat?, un num?r de 63 federa?ii sportive na?ionale, din 74 existente, au finalizat ?nc?rcarea datelor ?n sistem, urm?nd ca celelalte s? finalizeze ?n cel mai scurt timp.?in?nd cont de importan?a existen?ei unei baze de date reale ?i exacte privind sportivii legitima?i, antrenorii ?i cluburile sportive afiliate, federa?iile sportive na?ionale care nu vor finaliza ?nc?rcarea datelor vor suporta consecin?ele legale, pornind de la sistarea finan??riiStrategia de Dezvoltare a SportuluiStrategia de dezvoltare a sportului ?n Rom?nia ?n perioada 2016-2032Am elaborat un nou proiect de Strategie de dezvoltare a sportului pe termen mediu ?i lung ?n care am preluat ?i unele elemente din celelalte proiecte existente la nivelul Ministerului Tineretului ?i Sportului.Proiectul a fost supus consult?rii publice, iar ?n data de 22 septembrie 2016 a fost organizat? o dezbatere public? pe aceast? tem?. ?i aceast? dezbatere s-a bucurat de un interes deosebit, concretizat prin participarea efectiv? a peste 120 de persoane. Discu?iile, care au avut at?t caracter constructiv c?t ?i polemic, au condus la ideea c? este oportun? constituirea unui grup de lucru care s? cuprind? at?t reprezentan?i ai autorit??ilor statului c?t ?i ai organiza?iilor sportive reprezentative care s? abordeze problematica general? a sistemului na?ional de educa?ie fizic? ?i sport ?i eventual, s? pun? bazele unui Cod al Sportului.Registrul Sportiv ?i-a exercitat func?ia de controlA constatat neregularit??i privitoare la documentele constitutive ale federa?iilor na?ionale sportiveA dispus controlarea nergeularit??ilor ?n vederea continu?rii finan??riiDin totalul de 74 federatii sportive nationale, nu au aviz prealabil pentru mandatul conducerii, urm?toarele federatii: FR Baschet, FR Ciclism, FR Fotbal, FR GImnastic?, FR Schi Biatlon, FR Scrima, FR Tenis, FR Pescuit Sportiv, FR Vovinam Viet-Vo-Dao.Dintre acestea ?i-au depus angajamentul c? vor respecta dispozi?iile legale la urm?toarele alegeri: FR Baschet, FR GImnastic?, FR Schi Biatlon, FR Scrim?, FR Vovinam Viet-Vo-Dao.Urm?toarele federa?ii ?i-au rezolvat situatia referitoare la mandatul conducerii: FR Bridge, FR Handbal, FR Hochei pe Iarb?, FR Karate Tradi?ional, FR Modelism.Federa?ii care nu au depus documentie de la ?nfiin?are p?n? ?n present: FR Biliard Pool, FR Golf, FR Table/Backgammon.Federa?ii ?n litigiu: FR Arte Mar?iale de Contact, FR Patinaj.Cet??enieProtocol ?ncheiat ?ntre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i Autoritatea Na?ional? Pentru Cet??enieS-a ?ncheiat protocolul ?ntre MTS ?i ANC ?n vederea derul?rii ?n condi?ii optime a procedurii de acordare a cet??eniei pentru sportivii cu rezultate deosebiteP?n? ?n acest moment au fost acordate 9 cet??enii, dintre care Albert Saritov a ob?inut medalia de bronz la lupte, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro ?i Dumanska Yuliya medalia de bronz la Campionatul Mondial cu echipa de handbal itetul Sectorial SportComitetul Sectorial “Sport, Jocuri ?i Activit??i Asociative”Dosarul de ?nfiin?are a Comitetului Sectorial se afl? ?n avizare la Autoritatea Na?ional? pentru Calific?riRolul principal al Comitetului Sectorial - ajut? la dezvoltarea form?rii profesionale continue a sportivilorPre?edin?ia Consiliului UE 2019Au fost ?naintate Guvernului Rom?niei propunerile MTS pentru PRES RO 2019 ?n cadrul Uniunii Europene spre dezbatere public?, urm?toarele teme pentru Sport: Sportul ca factor de combatere a principalului flagel “OBEZITATEA”Dezvoltarea competen?elor ?n domeniul sportului ?n vederea corel?rii reglement?rilor na?ionale cu cadrul european ?i nevoile pie?eiEduca?ia prin sportCentenarul Rom?nieiProgramul de manifest?ri, ac?iuni ?i proiecte de aniversare a Centenarului Rom?niei?n cadrul Centenarului, MTS a propus urm?torul program pentru sport: “Promovarea centenarului ?n cadrul evenimentelor sportive na?ionale ?i interna?ionale desf??urate pe teritoriul Rom?niei”programul urm?re?te cre?terea vizibilit??ii evenimentului ?i a constientiz?rii persoanelor implicate ?n activit??ile sportive, privind importan?a ?i con?inutul evenimentului Centenar. Toate campionatele nationale si cupele Romaniei finantate si din fonduri publice se vor desfasura sub egida si logoul petitiile internationale oficiale desfasurate pe teritoriul Romaniei, inclusiv CE de Baschet si CE de Gimnastica, vor avea logoul Centenarului.Echipele nationale ale Romaniei, finantate din fonduri publice, vor purta logoul Centenarului in toate competitiile unde regulamentele interne permit acest lucru.Regimul juridic si starea sctual? a Bazei Materiale Sportive aflat? in Domeniul Public si Privat al Statului si administrarea MTSUna din prioritatile strategice ale Ministerului Tineretului si Sportului pe care si le-a asumat la ?nceputul acestui an a fost aceea de a revizui normele de reglementare ?i functionare aferente bazelor sportive, ?n scopul ?mbun?t??irii condi?iilor de exploatare, func?ionare ?i securitate, precum si monitorizarea indicatorilor de indeplinire a standardelor de calitate si cost.Reactualizarea bazei de date privind infrastructura sportiv? este o etap? premerg?toare studiului pe care MTS l-a ini?iat ?n acest an ”Dinamica, starea actual? ?i perspectivele privind infrastructura sportiv? din Rom?nia ?ntre 1990-2016S-a reactualizat baza de date privind infrastructura sportiv? aflat? ?n administrare MTS prin unir??ile subordonate: CSN, DJTS, CSM, precum ?i o baza de date privind infrastructura sportiv? aflat? ?n administrare MTS ?i ?n folosin?a gratuit? a unor federa?ii sportive na?ionaleS-a realizat eviden?a structurat? pe tipuri de unit??i de practicare a sportului precum ?i un model practic al distribu?iei acestora la nivel na?ionalDomeniul Tineret?nc? din anul 2011 au fost f?cute demersuri ?n vederea unei mai bune adapt?ri a cadrului normativ la nevoile tinerilor ?i a unei simplific?ri a legisla?iei adresate tinerilor at?t din partea organiza?iilor de ?i pentru tineret, dar ?i a structurilor administrative cu atribu?ii ?n domeniul tineretului, demersuri abandonate sau nefinalizate ?n decembrie 2015.Mai mult, de?i pentru ?ndeplinirea func?iei sale, ?n anii 2013 - 2014, Ministerul Tineretului ?i Sportului (MTS) a condus un proces de planificare strategic? extrem de important ?i util ce a condus la adoptarea Strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret ?n ianuarie 2015, din p?cate aceasta nu a fost adoptat? ?mpreun? cu un instrument care s? permit? punerea sa ?n aplicare ?i monitorizarea progreselor ?nregistrate pe niciuna dintre direc?iile de ac?iune propuse, dat fiind c? nu a fost adoptat, ca anex? a Strategiei na?ionale, ?i un Plan de ac?iuni ?i bugetul aferent.Infrastructura dedicat? domeniului tineret ?i modul ?n care ea este utilizat? pentru servicii ?i activit??i ?n beneficiul tinerilor evolueaz?, iar o cunoa?tere exact? a situa?iei de pe tot teritoriul ??rii este necesar? pentru o planificare corect? a politicilor publice, dar ?i pentru a lua cele mai bune decizii de administrare. Acest tip de cunoa?tere nu era disponibil ?i cu at?t mai pu?in nu era public ?n decembrie 2016. ?n plus, de?i o analiz? sumar? la fa?a locului relev? faptul c? aceast? infrastructur? este uzat? at?t fizic c?t ?i moral, nu exista o monitorizare a elementelor componente din aceast? infrastructur? (centre de agrement, Case de Cultur? ale Studen?ilor, centre de tineret) astfel ?nc?t s? se poat? fundamenta nevoile de dezvoltare strategic? ?i de investi?ii aferente.Infrastructura ?i resursele materiale au nevoie de o resurs? uman? adecvat? pentru a fi utilizate c?t mai eficient. De?i lucr?torul de tineret exist? ca ocupa?ie ?n COR ?i p?n? ?n anul 2012 au fost forma?i ?i certifica?i aproximativ 1000 de persoane, ace?tia nu au fost implica?i activ ?n programe de tineret. Totodat? din acest proces de formare a lipsit personalul angajat ?n cadrul Ministerului Tineretului ?i Sportului at?t la nivel central dar ?i din cadrul structurilor subordonate (Direc?ii Jude?ene pentru Sport ?i Tineret, Case de Cultur? ale Studen?ilor). De asemenea, de?i Ministerul Tineretului ?i Sportului implementeaz? de peste 10 ani un program de cercetare social? ?n domeniul tineretului, datele ?i informa?iile necesare pentru fundamentarea planific?rii politicilor de tineret nu erau publice ?n noiembrie 2015.?n afar? de ac?iunile men?ionate mai jos am considerat foarte important revitalizarea rolului strategic de dezvoltare de politici publice ?i unui cadru strategic al ministerului prin reorganizare ?i crearea unei Direc?ii de Strategie ?i Cooperare av?nd ?n vedere c?, dup? reorganizarea administrativ? din 2009 ?i reducerea drastic? de personal cu mai bine de 50% la nivel central, Ministerul Tineretului ?i Sportului s-a transformat de facto ?n administrator de active, rolul de dezvoltator de politici publice de tineret fiind preluat exclusiv de cabinetele demnitarilor. La aceast? situa?ie s-a ajuns treptat, av?nd ?n vedere c? activit??i care ?n urm? cu 10 ani se desf??urau ?n structuri cu un num?r cumulat de peste 100 de angaja?i, ?n subordinea autorit??ilor centrale, au fost reorganizate. Reorganizarea s-a realizat prin preluarea ?n 2005 a Agen?iei Na?ionale a Taberelor ?n Autoritatea Na?ional? pentru Tineret (precursor al MTSului) ?i ?n 2009 a Autorit??ii Na?ionale pentru Tineret, Agen?iei Na?ionale pentru Sprijinirea Initia?ivelor Tinerilor ?i Agen?iei pentru Sprijinirea Studen?ilor ?n Ministerul Tineretului ?i Sportului. Astfel a ap?rut treptat o ?ndep?ratare de scopul pe care ar trebui s? ?l aib? autoritatea central?: dezvoltarea de politici publice ?n detrimentul gestiunii de active ?i implementarea de proiecte care ar fi mai bine abordate la nivel local prin servicii deconcentrate (tabere, programe pentru studen?i ?i tineri etc.). ?n acest context, ?n domeniul tineretului, MTS ?i-a fixat 5 obiective strategice pe care le-a realizat astfel:Coagularea unei mi?c?ri de tineret cu scopuri comune, care s? aib? reprezentativitate real? ?n sectorul de tineretStimularea spiritului civic al tinerilor, at?t prin implicarea ?i consultarea ONG-urilor c?t ?i a autorit??ilor locale, a Direc?iilor Jude?ene de Sport ?i Tineret, ?n modific?ri legislative, planuri de lucru pentru implementarea strategiei ?i metodologii de finan?areMetodologia concursurilor de proiecte?n perioada 9-29 februarie 2016, au fost organizate cu sprijinul DJST/DSTMB o serie de 8 consult?ri regionale cu structuri de/pentru tineret, referitoare la ?mbun?t??irea Metodologiei de finan?are la concursurile na?ionale ?i locale de proiecte, organizate de MTS. Au fost prezen?i 432 de participan?i care s-au implicat ?n 99 de ateliere tematice. Ca urmare a acestor consult?ri, ?n prim?vara anului 2016 a fost elaborat? Metodologia pentru concursurile na?ionale ?i locale de proiecte de tineret ?i studen?e?ti. Metodolgia nou?:deschide concursul tuturor ONG, cu conditia ca proiectele sa se adreseze tinerilor, studen?ilor sau persoanelor care lucreaz? cu tinerii. Astfel cresc ?ansele ca tinerii apar?in?nd unor grupuri vulnerabile (care nu au fost p?n? la acest moment ?inta proiectelor organiza?iilor de ?i pentru tineret) s? beneficieze de proiecte finan?ate.introduce posibilitatea de cooptare a evaluatorilor externi, iar metodologia de evaluare a proiectelor este mai riguroas?, asigur?nd o mai bun? obiectivitate a evalu?riiintroduce depunerea documentelor administrative ale candida?ilor scanate pe suport electronicintroduce un sistem de monitorizare ?i raportare a indicatorilor de proiectPrin colaborare cu Cancelaria Primului Ministru ?n lunile septembrie-noiembrie a fost dezvoltat? ?i o platform? de depunere ?i evaluare online a proiectelor. Platforma are capacitatea de a genera un registru al organiza?iilor de ?i pentru tineret, prin extragerea datelor organiza?iilor ?nscrise pentru a depune proiecte. De asemenea platforma are poten?ialul de a fi extins? pentru a fi utilizat?: (1) de autorit??ile locale ?n finan?area unor proiecte de tineret ?i (2) de alte ministere ?i autorit??i centrale, ?n finan?area altor proiecte conform legii nr. 350/2005 privind regimul finan??rilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activit??i nonprofit de interes general.?coli ?i universit??i de var??colile ?i universit??ile de var? au fost organizate pentru a ?ncuraja participarea civic? a tinerilor ?i studen?ilor. Au fost organizate 2 ?coli de var? ?i 2 universit??i de var?, la Izvoru Mure?ului ?i la Eforie Sud, cu un total de 68 participan?i la ?coli ?i respectiv 56 participan?i la universit??i, selecta?i ?n baza criteriilor afi?ate pe site-ul ministerului.?coala de Var? s-a adresat tinerilor ?i persoanelor care lucrez? cu tinerii care vor s? ?nve?e cum s? pun? ?n practic? activit??i de voluntariat ?i cum s? devin? cet??eni activi. Universitatea de Var? s-a adresat studen?ilor ?i persoanelor care lucrez? cu studen?ii care vor s? ?nve?e cum s? pun? ?n practic? activit??i de voluntariat ?i cum s? devin? cet??eni activi. A fost preg?tit un program cu metode interactive ?i exerci?ii din sfera ?nv???rii non-formale, concepte precum managementul voluntarilor ?i al activit??ilor de voluntariat, participare, includere ?i dialog structurat.Campania F?r?Ur? (?mpotriva Discursului Instigator la Ur?) 2016 – 2017Campania F?r? Ur? - ?mpotriva Discursului Instigator la Ur? (NoHate Speech) este o campanie ini?iat? de Consiliul Europei care ??i propune s? combat? discursul instigator la ur?, ?n special ?n mediul online. ?n Rom?nia campania a fost ini?iat? ?i lansat? de c?tre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?n luna iulie.Cele mai importante evenimente vizate de campanie sunt urm?toarele:?n luna septembrie Ministerul Tineretului ?i Sportului a organizat Laboratorul nonformal F?r?Ur?, la care au participat 90 de lucr?tori de tineret din organiza?ii neguvernamentale de tineret ?i studen?e?ti. Timp de o s?pt?m?n?, au fost forma?i pentru a folosi 12 metode de ?nv??are nonformal? ?i participativ? (ex. bibliotic? vie, teatru forum sau abordarea critic? a normei) prin care s? atrag? aten?ia tinerilor asupra problematicii vizate de campanie.?n 21-22 octombrie, cu ocazia Zilei ?nv???rii Nonformale au fost organizate de c?tre participan?ii la Laborator ?i membrii din tineRE?EA 16 activit??i (de la flashmob-uri p?n? la dezbateri) ?n toat? ?ara (Arge?, Bucure?ti, Buz?u, Gala?i, Ia?i, Maramure?, Neam?, Olt, Sibiu, Tulcea, Zal?u) cu tematic? F?r?Ur?.?n 22 – 27 noiembrie Asocia?ia Nevo Parudimos ?n parteneriat cu Uniunea Civic? a Tinerilor Romi din Rom?nia ?i Ministerul Tineretului ?i Sportului au organizat “Forumul Tinerilor Romi ?mpotriva discursului instigator la ur?” care a implicat 100 de tineri romi din toat? ?ara.?n ziua de 10 decembrie, cu ocazia Zilei Drepturilor Omului a fost lansarea online a campanei de promovare “F?r?Ur?”. Astfel a fost postat pe paginile de Facebook ale Guvernului ?i a 17 ministere un banner online care a ajuns la peste 500.000 de persoane, a fost distribuit de 125 ori ?i a primit 966 de like-uri. S-au al?turat mini?tri ?i secretari de stat care au transmis mesaje de sus?inere ale campaniei: Elisabeta Lipa (Ministerul Tineretului ?i Sportului-Romania), Anca Paliu Dragu (Ministerul Finan?elor Publice – Rom?nia), Violeta Alexandru (Ministerul pentru Consultare Public? ?i Dialog Civic – Rom?nia), Dragos Pislaru (Ministerul Muncii, Familiei, Protec?iei Sociale ?i Persoanelor V?rstnice) ?i Andrei Popescu secretar de stat la Ministerul Tineretului ?i Sportului, Radu Puchiu (Cancelaria Primului Ministru), Oana Bogdan (Ministerul Culturii – Rom?nia), Sorin Costreie (Ministerul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ifice-Rom?nia).?n 10 – 14 decembrie 2016 Ministerul Tineretului ?i Sportului a organizat cursul interna?ional “?Educatori pentru combaterea discursului instigator la ur?: curs regional de instruire cu privire la manualul "Bookmarks”. Evenimentul a implicat 30 lucr?tori de tineret, formatori, lideri de tineret din Rom?nia, Republica Moldova ?i Ucraina ?n utilizarea unor metode eficiente care s? sus?in? activit??i ?n cadrul campaniei. Campania este coordonat? de un Comitet Na?ional care a fost constituit ?n urma unui proces de selec?ie care a pus accent pe experien?a persoanelor ?i a organiza?iilor ?nscrise ?n Campania F?r? Ur?. Comitetul a analizat c?teva dimensiuni ?i nevoi create ?n jurul fenomenului de discurs instigator la ur? ?n Rom?nia ?i anume: care sunt persoanele care sufer? de pe urma situa?iilor de acest gen, unde se ?nt?mpl? ?n mod frecvent, cine sunt agresorii cu care ne confrunt?m, cui ne putem adresa ?i care sunt modalit??ile concrete pentru a lua atitudine si pentru a ne asigura c? Drepturile Omului sunt respectate.Consiliul pe Probleme de Tineret Consiliul pe Probleme de Tineret este o structur? care se ?nt?lne?te regulat ?i poate participa orice reprezentant al actorilor relevan?i pentru politicile de tineret.?n anul 2016 au fost organizate 7 ?nt?lniri cu aproximativ 200 persoane. ?nt?lnirile au vizat teme legate de consultarea cu privire la Legea Tinerilor, concursul na?ional de proiecte, planul de ac?iune pentru punerea ?n practic? a strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret, colectarea de idei pentru priorit??ile tematice pe care ?ara noastr? ar trebui s? le introduc? pe agenda semestrial? european? ?n domeniul tineret ?n contexul ?n care Rom?nia va prelua Pre?edin?ia semestrial? a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019 fiind prima din trioul de pre?edin?ii pe care ?l ?mparte al?turi de Finlanda ?i Croa?ia.Campania #primaoar?MTS a lansat ?n 2016 campania na?ional? #primaoar? – campanie de implicare civic? care ?ncurajeaz? tinerii s? mearg? la vot, s? ??i fac? vocea auzit? ?n spa?iul public ?i s? ii stimuleze s? fie mai aproape de comunitate. Momentele de v?rf ale campaniei au fost ?n jurul alegerilor locale din 5 iunie ?i celor parlamentare din 11 decembrie. Cele dou? thundeclap-uri (cu mesaj de ?ncurajare care s-au trimis automat ?n social media – Facebook ?i Twitter) au avut un “social reach” (num?rul poten?ial de persoane la care ajunge mesajul) de 989.059 utilizatori de social media.Pentru alegerile parlamentare au fost create zeci de filmule?e ?i fotografii ?n care tinerii ?i lucr?torii de tineret au transmis un mesaj care cuprindea ?i un cuv?nt pozitiv care ?ncepea cu V ?i ?l asocia cu alegerile. Pentru alegerile locale au fost organizate ?n toat? ?ara evenimente pentru promvoare de c?tre organiza?ii neguvernamentale. Unele dintre ele au adus chiar candida?i care au fost pu?i fa?? ?n fa?? cu tineri.Sus?inerea titlului de Capital? a Tineretului ?n Rom?niaMTS a sus?inut ?i continu? s? sus?in? titlul de Capital? a Tineretului din Rom?nia, al?turi de ini?iatorii din societatea civil? ai programului. ?n acest sens Gala Tineretului din Rom?nia a fost organizat? la Timi?oara, Capitala Tineretului ?n anul 2016 ?i au fost ini?iate discu?ii cu prim?ria ?i organiza?iile din Bac?u, de?in?torul titlului ?n perioada 2 mai 2017 – 1 mai 2018. Acest proiect a ob?inut ?naltul Patronaj al Pre?edintelui Rom?niei.Analiza de impact a activit??ilor din anii anteriori ?i analiza de nevoi la ‘firul ierbii’ a sectorului de tineretDiagnoza situa?iei institu?ionale. Diagnoza ?n ceea ce prive?te infrastructura ?i serviciile pentru tineret a reprezentat un pilon al abord?rii MTS ?n domeniul planific?rii politicilor de tineret ?n 2016. ?n vederea public?rii, MTS a solicitat tuturor serviciilor deconcentrate ?i institu?iilor publice subordonate ce desf??oar? activit??i de TINERET, rapoarte care au fost deja completate de c?tre acestea, ?n detaliu, cu privire la: activitatea desf??urat? ?n 2016,resursa uman? (angaja?i ?i voluntari conf. Legii 78/2014),situa?ia infrastructurii (direc?ii jude?ene, centre de agrement, centre de tineret, case de cultur? ale studen?ilor) ?i nevoile de investi?ie ?n acestea, aloc?rile bugetare (2011-2016), diagnoza politicilor publice jude?ene ?n domeniul tineretului, calendarul anual al consult?rilor cu ONG-urile de tineret ?i studen?e?ti (2011-2016).De asemenea, diagnoza a stat la baza elabor?rii unor documente de politic? public? integrate Planului de ac?iuni pentru implementarea Strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret, publicate de asemenea online, respectiv:Documentul de politic? public? privind administrarea serviciilor pentru tineri de c?tre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i alte structuri publice sau private sub monitorizarea ministeruluiDocument de politic? public? privind administrarea centrelor de agrementPornind de la informa?iile din aceste rapoarte ?i documente, ?n perioada 13-16.10.2016, MTS a organizat un grup na?ional de lucru ?n domeniul tineretului (reprezentan?i ai: 27 ONG-uri/federa?ii de tineret/studen?e?ti, 42 direc?ii jude?ene, 15 case de cultur? ale studen?ilor) care a contribuit la elaborarea planurilor de ac?iune ale Strategiei na?ionale ?n domniul politicii de tineret.Diagnoza a fost f?cut? public? pe site-ul ministerului ?i con?ine anexe cu informa?iile din fiecare jude?.Cercet?ri ?n domeniul tineretuluiMinisterul Tineretului ?i Sportului a participat ?n 2016 la programul ”Support to the better knowledge in the Youth policy” – ?Sprijin pentru o mai bun? cunoa?tere ?n domeniul Politicii de Tineret” care ??i propune s? colecteze ?i s? disemineze informa?ii cu privire la politicile ?n domeniul tineretului prin intermediul unui instrument online: Youth Wiki, recunosc?nd c? deciziile publice ?n ceea ce prive?te politicile de tineret ?i opiniile celor care sunt consulta?i trebuie s? fie sus?inute de cunoa?terea contextului. ?n 2017 platforma online Youth Wiki va fi publicat? de Comisia European?, incluz?nd date comparative despre politicile de tineret din toate ??rile Uniunii Europene, inclusiv din Rom?nia, ?i din alte ??ri participante la programul Erasmus+. Planificarea politicilor publice va fi facilitat? de posibilitatea de a ?nv??a din bunele practici ?i lec?iile altor ??ri ?i din rezultatele compara?iilor care se vor putea face.Pe de alt? parte, ?n anul 2016 Ministerul Tineretului ?i Sportului a contractat alte 4 lucr?ri de cercetare:Situa?ia Tineretului ?i a?tept?rile sale – Diagnoz?” – Barometru de opinie public? tineret 2016Evaluarea activit??ii de tineret ?i a programelor ?n domeniul tineretului pentru perioada 2010-2015Analiza ocupa?ional? pentru ocupa?ia de lucr?tor de tineret, ?n vederea revizuirii standardului ocupa?ional: ?Lucr?tor de tineret” ?i a ini?ierii standardului ocupa?ional: ?Consilier pentru tineret”Sondajul privind impactul voluntariatului ?i al mediului organiza?ional ?n procesul de formare a t?n?ruluiToate lucr?rile de cercetare realizate sunt ?n acord cu obiectivele strategice asumate de c?tre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i urmeaz? s? sus?in? deciziile viitoare ?n domeniul politicii de tineret.Dup? recep?ia ?i verificarea lucr?rilor de cercetare acestea vor fi publicate, ?mpreun? cu bazele de date culese, ?n regim de date deschise.Planificarea cercet?rilor viitoare necesare pentru implementarea Strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret a fost realizat? ?n cadrul propunerii de Plan de ac?iuni dezvoltat ?n anul 2016.Ini?ierea procesului de modificare a Legii Tinerilor (350/2006) si Legii Centrelor de Tineret (333/2006) ?n baza consult?rilor publice din anii anterioriLegea TinerilorPropunerea de modificare a Legii tinerilor nr. 350/2006 a fost formulat? ?n urma unui proces participativ, de consultare ?i implicare a actorilor interesa?i. ?in?nd cont de faptul c? num?rul beneficiarilor finali ai acestui proiect de Lege dep??e?te 5 milioane de persoane, am considerat vital aportul concret al societ??ii civile ?nc? din faza preg?titoare a proiectului, ?nainte de a fi trimis spre avizare c?tre celelalte ministere. Propunerea de modificare are ca scop:l?rgirea cadrului de aplicare al legii, ?in?nd cont de implicarea tinerilor ?n societate ?n toate aspectele ?i domeniile de interes, clarific?ri conceptuale ?i fundamentarea activit??ii de tineret pe principii recunoscute la nivel European;simplificarea cadrului normativ ?n domeniul tineretului;asigurarea dialogului cu societatea civil? ?n domenul tineretului prin crearea de consilii consultative pentru tineret;?nfiin?area de centre de tineret de nivel jude?ean ?i municipal ?n toate jude?ele ?i municipiile re?edin?? de jude?, ca structur? dedicat? activit??ilor de tineretLa data de 6 ianuarie 2016 Ministerului Tineretului ?i Sportului a deschis seria de dezbateri cu reprezentan?ii principalilor actori din domeniul politicilor publice de tineret. Pentru a permite tuturor organiza?iilor de tineret interesate s? participe la formularea propunerilor de ?mbun?t??ire a cadrului normativ pentru tineret, au fost organizate 8 ?nt?lniri regionale (la Bucure?ti, Pite?ti, Ia?i, Gala?i, Timi?oara, Cluj, Sibiu, Craiova), cu urm?toarele rezultate: Au participat 432 de tineri ?i reprezentan?i ai structurilor de ?i pentru tineretAu fost propuse ?i abordate 49 de subiecte de interes privind modificarea Legii Tinerilor?n data de 19.04.2016 proiectul a fost asumat de c?tre MTS. Pe parcursul anului 2016, dup? mai multe ?nt?lniri cu celalte ministere avizatoare, proiectul a fost avizat de 11 ministere ?i adoptat ?n ?edin?a de guvern din 08.12.2016.Coagularea unei voci agreate ?i reprezentative la nivel na?ional ?i interna?ional Dialog Structurat 2016 - Grupul Na?ional de Lucru pe Dialog Structurat (GNL)Proiectul Dialog Structurat 2016 este coordonat de c?tre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i este co-finan?at prin Programul Erasmus+ al Comisiei Europene. Acest proiect are mai multe activit??i: Grupul Na?ional de Lucru pe Dialog Structurat, re?eaua de lucr?tori de tineret profesioni?ti pe Dialog Structurat tineRE?EA ?i consult?ri cu tinerii ?n toat? ?ara.?n data de 1 septembrie 2016 Ministerul Tineretului ?i Sportului a trimis c?tre Comitetul Coordonator al Dialogului Structurat 2016 raportul care a centralizat datele culese ?n urma procesului de consultare desf??urat ?n perioada iunie – august 2016 la nivel na?ional. Acest raport informeaz? asupra pozi?iei tinerilor din Rom?nia cu privire la priorit??ile ?n domeniul tineretului ale pre?edin?iei Consiliului European. ?n vederea ?ntocmirii raportului de ?ar?, care contribuie la recomand?rile finale ale Pre?edin?iei Slovace, s-au centralizat 574 de r?spunsuri primite prin intermediul chestionarului disponibil online ?i 79 de rapoarte ale consult?rilor fa?? ?n fa??, care au adunat un num?r de 2560 participan?i din toat? ?ara. Aceste consult?ri au fost organizate de c?tre lucr?torii de tineret din cadrul re?elei tineRE?EA (re?eaua na?ional? sus?inut? de Ministerul Tineretului ?i Sportului) la care s-au ad?ugat consult?rile cu tinerii organizate ?n cadrul Caravanei Na?ionale a Dialogului Structurat cu TINErii coordonat? de c?tre Forumul Tinerilor din Rom?nia. Varianta final? a RaportuluiRomania trio UE 2016, ?n limba englez?, este disponibil? pe wbsite-ul MTS.Promovarea activit??ilor de voluntariat ?n r?ndul tinerilor ?i recunoa?terea competen?elor dob?nditeCrearea condi?iilor pentru asigurarea unei experien?e ?n cadrul activit??ilor de voluntariat prin care se vor dezvolta competente ce vor cre?te gradul de ocupare a tinerilor Concursuri de proiecte de tineret ?i studen?e?ti?n total la Concursurile na?ionale ?i locale de proiecte de tineret ?i studen?e?ti au fost finan?ate 290 proiecte cu beneficiari organiza?ii de ?i pentru tineret sau studen?e?ti cu un buget total alocat de 3.201.732 lei (din care 207 finan?ate prin intermediul Direc?iilor Jude?ene de Sport ?i Tineret).O mare parte dintre aceste proiecte ?ncurajeaz? voluntariatul tinerilor.Cursuri pentru ONG care lucreaz? cu tinerii NEETs?n perioada 17-20 noiembrie 2016 Ministerul Tineretului ?i Sportului a organizat pentru prima dat? un eveniment dedicat special organiza?iilor care lucreaz? cu tinerii care nu sunt nici ?n sistemul de educa?ie, nici ?n curs de formare profesional?, nici angaja?i (tinerii NEETs) care reprezint? un grup ?int? prioritar ?n politica de tineret ?i social? la nivel european. Au beneficiat de curs un num?r de 32 de organiza?ii, care au avut ocazia s? ?mp?rt??easc? experien?a lor cu reprezentan?i ai MTS, ai Ministerului Fondurilor Europene ?i ai Agen?iei Na?ionale pentru Ocuparea For?ei de Munc?.Programul de Internship al Guvernului Rom?niei MTS a beneficiat de 5 stagiari ?n cadrul Programului de Internship al Guvernului. La finalizarea programului, unul dintre cei cinci a ?ncheiat un contract individual de munc?, iar al?ii doi au ?ncheiat contracte de voluntariat. To?i trei activeaz? ?n cadrul cabinetului Secretarului de Stat pentru tineret.Introducerea unor activit??i de voluntariat ?i promovare a voluntariatului ?n taberele studen?e?ti?n taberele studen?e?ti au fost alocate 5489 locuri ?n tabere studen?e?ti. To?i ace?ti studen?i au beneficiat de informa?ii despre voluntariat (oportunit??ile de implicare ?n activit??ile de voluntariat, drepturile ?i obliga?iile voluntarului, certificarea competen?elor dob?ndite prin voluntariat), prin intermediul unor pachete de infografice concepute ?i realizate de Federa?ia VOLUM.Dezvoltarea de parteneriate cu structuri reprezentative ?n domeniul voluntariatului (ex. Federa?ia VOLUM)A fost ?ncheiat protocolul de colaborare dintre MTS ?i Federa?ia VOLUM pentru 2016, ?n vederea organiz?rii ?colilor ?i Universit??ilor de Var? cu tematic? ?Voluntariat”. Semnarea protocolului a fost determinat? de faptul c? Federa?ia VOLUM este federa?ia care sprijin? mi?carea de voluntariat din Rom?nia. MTS a participat la nivel de secretar de stat la EVS Camp - Eveniment organizat de c?tre Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca ?n cadrul S?pt?m?nii Na?ionale a Voluntariatului. EVS Camp este un eveniment na?ional de promovare a serviciului European de voluntariat ?i a voluntariatului ?n general.Ministerul Tineretului ?i Sportului este utilizator al platformei online hartavoluntariatului.ro ?i partener institu?ional al Galei Na?ionale a Voluntarilor organizat? anul acesta ?n data de 14 decembrie de c?tre Federa?ia Volum.Elaborarea planurilor de lucru pentru implementarea strategiei na?ionale pentru tineretElaborarea planurilor de lucru pentru implementarea strategiei na?ionale pentru tineretPlanul de Ac?iuni pentru perioada 2016-2020 pentru implementarea Strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020Procesul de elaborare a Planului de Ac?iuni a ?nceput ?n luna februarie. Au fost ini?ial analizate Strategia na?ional? ?n domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020, alte 15 documente strategice asumate sau ?n preg?tire la nivelul guvernului ?i toate programele opera?ionale cu finan?are din fonduri europene structurale ?i de investi?ii. ?n luna iunie a fost finalizat? o propunere de plan, incluz?nd:Ac?iuni care sunt prev?zute ?n strategii ?i planuri de ac?iune sectoriale adoptate de Guvern ?i care sunt ?n coresponden?? cu Strategia na?ional? ?n domeniul politicii de tineret 2016-2020 conduc?nd ?i la atingerea obiectivelor acesteia;Ac?iuni care sunt necesare, nu sunt prev?zute ?n alte strategii ?i planuri de ac?iune sectoriale adoptate de Guvern ?i a c?ror implementare este asumat? de Minisiterul Tineretului ?i Sportului ?n colaborare cu serviciile sale deconcentrate ?i alte institu?ii subordonate sau cu parteneri publici sau priva?i.Pentru anii 2017-2020, planul de ac?iuni include planific?ri calendaristice ?i bugetare, iar ?n ceea ce prive?te ac?iunile asumate de Ministerul Tineretului ?i Sportului acestea sunt ?n num?r de 32, av?nd ?n vedere urm?toarele ?inte principale:Standardizarea ?i cre?terea calit??ii serviciilor oferite tinerilor ?n centre de tineret, casele de cultur? ale studen?ilor, cluburi sportive etc.;Dezvoltarea, implementarea ?i evaluarea unui program na?ional de voluntariat care s? ?ncurajeze voluntariatul tinerilor;Dezvoltarea resurselor umane ?n domeniul tineretului: lucr?tori de tineret, consilieri pentru tineret, animatori de vacan??, al?i profesioni?ti ?n domeniu, califica?i chiar la nivel de curs postuniversitar;Continuarea organiz?rii, cre?terea aloc?rilor bugetare ?i cre?terea calit??ii la concursurile de proiecte de tineret ?i studen?e?ti finan?ate de Ministerul Tineretului ?i Sportului, ?n vederea cre?terii eficacit??ii ?i eficien?ei utiliz?rii fondurilor pentru tineret, prin implementarea de proiecte care implic? un num?r mare de tineri;Extinderea ?i ?mbun?t??irea re?elei de infrastructur? dedicate tinerilor: centre de tineret, centre de agrement, case de cultur? ale studen?ilor;Dezvoltarea cercet?rii ?n domeniul tineretului ?i a formelor de consultare a tinerilor, pentru monitorizarea ?i evalurea rezultatelor implement?rii strategiei ?i pentru o mai bun? planificare a strategiilor ?i politicilor de tineret ?n viitor.Proiectul planului de ac?iuni a fost supus consult?rii publice, fiind publicat pe website-ul Ministerului Tineretului ?i Sportului, a fost discutat la 2 ?nt?lniri succesive ale Consiliului Consultativ pentru Probleme de Tineret al MTS, ?n iulie ?i septembrie. ?n luna septembrie au fost organizate 6 ?nt?lniri interministeriale pentru definitivarea unor m?suri ?i clarificarea unor abord?ri. ?n perioada 13-16 octombrie Ministerul Tineretului ?i Sportului a organizat un proces amplu de consultare cu participarea a 130 de reprezentan?i ai direc?iilor pentru tineret ?i sport, caselor de cultur? ale studen?ilor ?i organiza?iilor neguvernamentale.Dezvoltarea parteneriatului de colaborare cu UNICEF (?n baza Programului de Cooperare 2013-2017 dintre Guvernul Rom?niei ?i UNICEF) ca suport pentru elaborarea ?i monitorizarea planurilor de ac?iuneElaborarea Planului de Ac?iuni a fost sus?inut? de comentarii ?i din partea UNICEF ?i a Consiliului Europei.De asemenea, parteneriatul MTS-UNICF s-a concretizat prin participarea MTS la conferin?a organizat? de UNICEF pentru prevenirea comportamentului la risc la adolescen?i – ??i odat? e prea mult”, ?n data de 7 aprilie.Crearea unor poli de atrac?ie ?i dezvoltare pentru sectorul de tineretIdentificarea a cinci centre de agrement in vederea modernizarii unit??ilor de cazare ?i de servire a mesei.La ?nceputul mandatului, Ministerul ?i-a asumat implementarea unui plan de investi?ii care viza ?identificarea a cinci centre de agrement ?n vederea moderniz?rii unit??ilor de cazare ?i de servire a mesei ?i dotarea acestora ?n vederea diversific?rii activit??ilor de agrement ?i de ?nv??are nonformal?, urm?rind ca acestea s? devin? centre de interes na?ional”. ?n urma evalu?rii solicit?rilor de investi?ii primite de la direc?iile jude?ene pentru sport ?i tineret, care administreaz? centrele de agrement, a reie?it c? starea material? ?n care se afl? acestea este una precar?, fapt care de altfel a determinat ?n timp ?i o sc?dere a gradului lor de ocupare.Prin urmare s-a hot?r?t demararea unui proces mai amplu de investi?ii dec?t era prev?zut ini?ial (3.000.000 lei) ?i care a rezultat ?n alocarea unei sume de peste 4.400.000 lei pentru un num?r de 28 centre de agrement de pe ?ntreg cuprinsul ??rii. De asemenea au fost aloca?i peste 99.400 lei pentru ?ntabul?rile a 17 centre de agrement, astfel ?nc?t ?n viitor s? fie posibil? efectuarea de investi?ii ?i la nivelul acestora.Investi?iile se refer? la efectuarea de lucr?ri pentru reamenajarea spa?iilor de cazare, activit??i de igienizare, achizi?ii de mobilier, cazarmament moale sau echipamente profesionale pentru buc?t?rie, amenajare terenuri de sport sintetice, lucr?ri pentru eficientizarea sistemului de ?nc?lzire sau modernizarea instala?iilor electrice.Sus?inerea activit??ilor pentru 34 de centre de tineret?n 2016 a fost alocat? suma de 900.000 lei pentru sus?inerea activit??ilor pentru cele 34 de centre de tineret, fa?? de 533.000 lei ?n anul 2015, av?nd un num?r de peste 30.000 de beneficiari.Centrele de tineret au fost afirmate ca o direc?ie principal? de dezvoltare a MTS ?n vederea implement?rii Strategiei na?ionale ?n domeniul politicii de tineret, fiind cuprinse cu un buget substan?ial ?n Planul de ac?iuni.De asemenea, proiectul de modificare a Legii Tinerilor ?mbun?t??e?te substan?ial reglementarea privind centrele de tineret ?i prevede c? Ministerul Tineretului ?i Sportului va ?nfiin?a centre de tineret na?ionale. Cre?terea calit??ii lucrului cu tineriiPromovarea unor standarde de calitate ?n lucrul cu tinerii pentru o mai bun? implicare a acestora ?n via?a comunit??ii ?i dezvoltarea unor competen?ele transversale.Laboratorul nonformalMinisterul Tineretului ?i Sportului a organizat cea de-a 7-a edi?ie a Laboratorului de Educa?ie Nonformal? care s-a desf??urat ?n perioada 4-11 septembrie 2016 ?n Complexul Sportiv National Izvorul Mure?ului, jud. Harghita. Evenimentul interactiv de ?nv??are nonformal? a fost ini?iat ?n 2009 ?i organizat p?n? acum de Agen?ia Na?ional? de Programe Comunitare ?n Domeniul Educa?iei ?i Formare Profesional? (ANPCDEFP) ?i Fundatia pentru Dezvoltarea Societ??ii Civile (FDSC).Tema principal? acestei edi?ii este legat? de Drepturile Omului ?i Campania ?mpotriva Discursului Instigator la Ur? () Evenimentul aduce ?n acela?i loc oameni care ??i doresc s? ?nve?e metode de ?nv??are ?n context nonformal care au poten?ial de a fi folosite ?n proiecte ?i activit??i de ?nv??are pentru tineret. Participan?ii interac?ioneaz? cu al?i oameni cu interese similare. Edi?ia din acest an s-a concentrat pe metode care se potrivesc ?n contextul temei alese. Participan?ii au fost tineri, lucr?tori de tineret ?i studen?i din Rom?nia care isi doresc s? pun? ?n practic? metode ?n comunit??ile din care provin. Laboratorul de educa?ie nonformal? este un spa?iu de ?nv??are ?n care participan?ii au ocazia de a experimenta metode ?i de a pune ?n practic? reprezentan?ii cu metodele ?nv??ate.Salonul de Inventic? Salonul Na?ional de Inventic? ?i Crea?ie ?tiin?ific? pentru Tineret a fost organizat de c?tre Ministerul Tineretului ?i Sportului ?n cadrul T?rgului Interna?ional GAUDEAMUS – Carte de ?nv???tur? 2016, unde au fosti prezen?i domnul Andrei POPESCU, secretar de stat pe politici de tineret, ?i reprezentan?i ai Oficiului de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci ?i jurnali?ti din domeniul ?tiin?ei.Aflat la cea de-a 14-a edi?ie, acest eveniment este dedicat exclusiv tinerilor ?i aduce viitorul mai aproape ?i dezv?luie calea c?tre lumi incredibile ale imagina?iei ?i ingeniozit??ii, prezent?nd peste 30 de lucr?ri, imaginate ?i construite de mai mult de 60 de tineri din toat? ?ara. Astfel au participat tineri inventatori debutan?i, dar ?i premian?i ai unor concursuri interna?ionale prestigioase, precum Salonul de inventic? de la Geneva sau concursurile de proiecte spa?iale organizate de NASA.Gala Tineretului din Rom?niaGala Tineretului din Rom?nia este un eveniment aflat la cea de a treia edi?ie care ??i propune s? recunoasc? meritele tuturor celor implica?i ?n proiecte ?i ini?iative cu ?i pentru tineri din Rom?nia. Acest eveniment este ini?iat ?i organizat de Ministerul Tineretului ?i Sportului. ?ncep?nd din acest an Gala se va organiza ?n ora?ul desemnat Capital? a Tineretului ?n Rom?nia. Astfel ?n data de 13 noiembrie 2016, la Timi?oara au fost puse ?n lumina reflectoarelor acele ini?iative dedicate tinerilor care au adus ceva ?n plus ?n via?a acestora ?i a comunit??ilor lor. Pentru o mai bun? corelare ?i promovare al Strategiei Na?ionale a Tineretului, sec?iunile premiate au fost extrase ?n conformitate cu priorit??ile identificate ?n Strategie.La edi?ia 2016 a Galei Tineretului din Rom?nia au fost ?nscrise ?n cadrul competi?iei 124 proiecte implementate ?n perioada 2015 – 2016. ?n cadrul acestor proiecte au fost implica?i 80.647 de tineri sprijini?i de 2134 lucr?tori de tineret. Valoarea total? a bugetului proiectelor a fost de 11.055.757 lei, iar num?rul estimativ de persoane informate online ?i ?n cadrul evenimentelor despre rezultatele proiectelor ?nscrise se ridic? la peste 2.000.000 (din cifrele declarate de c?tre candida?i).Motto-ul Galei a fost “Tinerii. ACUM!”, iar proiectele depuse au demonstrat c? ace?tia reprezint? ?n primul r?nd o resurs? important? care contribuie activ ?n comunitate. Cele mai multe proiecte au abordate teme legate de participarea activ? a tinerilor ?n comunitate ?i aspecte legate de ?nv??are nonformal? ?i formare personal? ?i profesional?.Gala Tineretului din Rom?nia a fost organizat? ?n cadrul programului Capitala Tineretului ?n Rom?nia, program care a primit oficial ?naltul Patronaj al Pre?edintelui Rom?niei. ?n sal? au fost prezen?i aproximativ 500 persoane reprezent?nd finali?ti, invita?i locali, organiza?ii de tineret ?i studen?e?ti.Proiectele proprii ale MTSMajoritatea ac?iunilor realizate ?i incluse ?n acest raport au fost implementate din bugetul alocat programelor de tineret. Astfel, ?n total la nivelul MTS s-au desf??urat 22 proiecte proprii care implic? 1488 participan?i ?i un buget total de 756.554,5 leiCertificarea lucr?torilor de tineret?n cadrul proiectelor implementate ?n anul 2016 de MTS au fost certifica?i ca lucr?tori de tineret profesioni?ti 108 persoane, at?t angaja?i ai MTS, ai DJST/DSTMB, c?t ?i angja?i sau voluntari ai organiza?iilor neguvernamentale care lucreaz? cu tinerii. Aceast? certificare ofer? o baz? esen?ial? pentru cre?terea calit??ii serviciilor de tineret ?n toat? ?ara.Tabere organizate direct de Ministerul Tineretului ?i Sportului Ministerul Tineretului ?i Sportului a organizat ?n 2016 tabere de care au beneficiat peste 29.000 de copii ?i tineri, astfel:?Tab?ra de var? pentru cerceta?i” - ?n parteneriat cu MApN;?Tab?ra Tinerelor Talente”;?Tab?ra Olimpicilor”;Tabere na?ionale ?i tematice;Tabere sociale; Tabere pentru persoane cu handicap;Programul de tabere ?ARC” – ?n parteneriat cu DPRRP, tab?r? adresat? tinerilor de origine rom?n? ?i cele apar?in?nd filonului lingvistic ?i cultural rom?nesc, care locuiesc ?n afara frontierelor Rom?niei.Toate taberele au fost organizate ?n centrele de agrement proprii MTS. Ca urmare a acestor tabere ?i programe, gradul de ocupare ?n centrele de agrement ale MTS, raportat la cel de anul trecut, a crescut cu 5,82 procente.2015 – 30,04 % grad de ocupare2016 – 35,86 % grad de ocupareCrearea unei re?ele de speciali?ti ?n activitatea de tineret tineRE?EAO re?ea na?ional? de 120 de lucr?tori de tineret ?nfiin?at? ?n luna iunie ?i-a desf??urat activitatea p?n? ?n luna decembrie 2016. De regul?, ?n fiecare jude? a fost organizat? o echip? de 2 lucr?tori de tineret din partea organiza?iilor de/pentru tineret ?i 1 reprezentant (lucr?tor de tineret) DJST. Au fost organizate 101 evenimente de consultare ?i formare ?n toat? ?ara care au atras 1863 tineri dup? cum urmeaz?:“De vorb? cu tinerii” – 44 de evenimente de tip cafenea public? care au implicat 1010 tineri ?i lucr?tori de tineret ?n lunile iulie-august. Rezultate acestora au constituit baza pentru ?ntocmirea raportului de ?ar? care contribuie la recomand?rile finale pe componenta de tineret ale TRIO-ul Presedin?iei Olanda, Slovacia ?i Malta ?i a fost prezentat (?i extrem de apreciat de Pre?edin?ia slovac?)“Tineri. Cu viziune!” – 35 de evenimente de tip open space care au implicat 527 de tineri ?i lucr?tori de tineret ?n lunile august – septembrie. Aceast? campanie de consultare cu tinerii a vizat priorit??ile tematice pe care ace?tia consider? c? ?ara noastr? ar trebui s? le introduc? pe agenda european? ?n domeniul tineret cu ocazia Pre?edin?iei Rom?niei la Consiliul Uniunii Europene ?n primul semestru din anul 2019. Momentan sunt ?n curs de procesare datele rezultate.“aparTIN – Participare tinerilor” – 22 de cursuri de formare cu 326 de participan?i ?n perioada iulie - octombrie. Cursurile au urm?rit dezvoltare competen?elor de implicare ?i participare activ? ?n via?a comunit??ii ?i s-a adresat tinerilor ?i persoanelor care lucrez? cu tinerii care vor s? s? pun? ?n practic? concepte precum participare ?i voluntariat, includere ?i dialog prin intermediul activit??ilor din sfera ?nv???rii non-formale.Activit??ile realizate de c?tre tineRE?EA fac parte din proiectele Lucr?torul de tineret finan?at de Ministerul Tineretului ?i Sportului ?i Dialog Structurat cu tinerii 2016 co-finan?at de Comisia European? prin programul Erasmus +.Membrii tineRE?EA sunt voluntari, f?c?nd din aceast? ini?iativ? unul dintre cee mai mari programe de voluntariat ale Guvernului din 2016.Ini?ierea unui program de master pentru lucr?tori de tineretProgramul postuniversitar de formare ?i dezvoltare profesional? continu? ”Managamentul resurselor educa?ionale pentru tineret” a fost lansat de Universitatea de Vest din Timi?oara ?ncep?nd cu semestrul doi al anului universitar 2016-2017. ?n acest moment este ?n curs de constituire prima grup? pentru a fi lansat ?n semestrul 2. ?n plus, Direc?ia Jude?ean? pentru Tineret ?i Sport din Covasna inten?ioneaz? s? organizeze o grup? separat? la Sf?ntul Gheorghe. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download