Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 6 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 06.01.20201 EUR4.77601 USD4.2658PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 07 – 13 Ianuarie 2020!Agroinfo 06 ianuarie 2020 - Caracteristici meteorologice. Vremea rece de la ?nceputul perioadei va intra ?ntr-un proces de ?nc?lzire treptat?, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura medie diurn? a aerului se va ?ncadra ?ntre -11...3°C ?n primele zile, abaterile termice negative fiind de 1...4°C ?i -7...5°C ?n restul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale, pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii.Temperatura maxim? a aerului va fi cuprins? ?ntre -2...9°C, ?n toate zonele de cultur?.?Temperatura minim? a aerului se va situa ?ntre -19...0°C ?n majoritatea regiunilor?agricole, cele mai sc?zute valori fiind posibile ?n depresiunile din estul Transilvaniei, produc?ndu-se ?nghe? la sol.Se prognozeaz? precipita?ii reduse cantitativ ?n aproape toat? ?ara, acestea fiind ?nso?ite?de intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului. ?n zonele joase ?i de lunc? vor fi condi?ii de?producere a ce?ii, asociat? cu depunere de chiciur?.Caracteristici agrometeorologice?n cultura gr?ului de toamn?, con?inutul de umiditate ?n stratul de sol 0-100 cm, se va??ncadra ?n limite sc?zute ?i deosebit de sc?zute (secet? pedologic? moderat?, puternic? ?i?extrem?), pe suprafe?e agricole extinse din Banat, Dobrogea ?i Muntenia, local ?n nord-vestul,?centrul ?i sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul ?i sud-estul Moldovei, sudul Olteniei ?i?al Cri?anei. Rezerva de ap? din sol va prezenta valori satisf?c?toare, apropiate de optim ?i?izolat optime, ?n Maramure?, cea mai mare parte a Olteniei ?i Cri?anei, local ?n nordul,?nord-estul, estul ?i centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul ?i sudul Moldovei,?nordul, nord-vestul ?i vestul Munteniei, sud-estul Dobrogei.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, la culturile de c?mp se va ?nregistra starea de repaus vegetativ, ?n majoritatea regiunilor agricole. Uniformitatea ?i vigurozitatea culturilor?de toamn? va fi ?n general medie ?i slab?, ?ndeosebi ?n sem?n?turile ?nt?rziate fenologic,?precum ?i pe terenurile unde se vor men?ine deficite de umiditate ?n sol.Fenologic, orzul ?i gr?ul de toamn? sem?nate ?n epoca optim? se vor afla ?n fazele de??nfrunzire ?i ?nfr??ire (30-100%), iar la culturile tardive vor predomina r?s?rirea (80-100%) ?i?apari?ia frunzei a treia (40-100%).Rapi?a sem?nat? pe unele suprafe?e din sudul, sud-estul, vestul ?i centrul ??rii va?parcurge faza de ?nfrunzire (7-15 frunze), starea de vegeta?ie a culturilor fiind pe ansamblu?bun? ?i medie.?La speciile pomicole ?i viticole se va men?ine stadiul de repaus biologic, ?n majoritatea?planta?iilor.?n condi?iile meteorologice men?ionate, lucr?rile agricole de sezon se vor desf??ura pe?ansamblu normal, except?nd zilele cu precipita?ii.Recomand?ri de specialitate:? Efectuarea ar?turilor ad?nci pe terenurile agricole unde umiditatea solului?permite intrarea utilajelor ?n c?mp;? Continuarea verific?rii sistematice a viabilit??ii plantelor la culturile de toamn???i a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;? ?ncorporarea gunoiului de grajd ?n c?mp ?i fertilizarea cu ?ngr???minte pe baz??de fosfor ?i potasiu.* Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.Agrometeorologicii avertizeaz?: “Ne confrunt?m cu deficit mare de ap? ?n sol, fenomen nemai?nt?lnit de 10-15 ani!” 6 ianuarie 2020 HYPERLINK "" La ?nceput de an, am stat de vorb? cu agrometeorologul Victor V?tamanu, de la Centrul Regional de Agrometeorologie din Oltenia. Lipsa precipita?ilor din cauza inexisten?ei stratului de z?pad? este un fenomen cu care fermierii din zona Olteniei nu s-au mai confruntat de mai bine de 10 ani. Seceta prelungit? afecteaz? culturile cerealiere ?i rezerva de ap? din sol este din ce ?n ce mai mic?:” Lipsa precipita?ilor ?i a z?pezii afecteaz? foarte mult culturile din aceast? toamn? agricol?. Suntem ?n 6 ianuarie ?i nu avem deloc strat de z?pad?, din noiembrie nu mai avem strop de ap?, este o secet? prelungit?, iar lipsa de apa face ca rezerva din sol s? fie foarte mic?, datorit? consumului normal al plantelor. Avem premizele unui deficit de ap? ?i se accentueaz? astfel stresul hidric din zona C?mpiei Olteniei”, a precizat Victor V?t?manu, agrometeorolog.A?adar, dac? nu se va depune un strat de z?pad? ?n urm?toarea perioad?, situa?ia este critic?. Conform speciali?tilor, pentru ca toate culturile s? intre pe f?ga?ul normal, este nevoie de un strat consistent de z?pad?, de cel pu?in 30-40 centimetri. “Cantit??ile de precipita?ii sub form? de z?pad? trebuie s? fie foarte mari, minusul din rezerva apei din sol este ?i el foarte mare, suntem la 40-50 la sut? din rezerva de apa ?i cu un astfel de deficit nu ne-am mai confruntat de aproape 15 ani. Situa?ia este critic?, dar avem speran?e c? la finalul lunii ianuarie vom avea ?i prima z?pada pentru ca solul s? ??i mai trag? din ap?”, a continuat specialistul.?n istoria agrometeorologic?, un astfel de fenomen de secet? prelungit? nu a mai existat de mai bine de un deceniu. ?n plus, consumul zilnic de ap? face ca rezerva s? se mic?oreze din ce ?n ce mai mult. “Din datele pe care le avem, trebuie strat consistent de z?pad?. Dac? nu se ?nregistreaz? precipita?ii, nu exist? alt? surs? de acoperire. Ar trebui s? ning? ?n perioada urm?toare, dar stratul de z?pada trebuie s? dep??esc? 30-40 de centimetri pentru ca rezerva de ap? s? se stabilizeze. Nu vreau s? m? g?ndesc la un alt scenariu, pentru c? va fi crunt pentru agricultur?”, a mai ad?ugat Victor V?t?manu.Astfel, anul 2020 nu a debutat cu ve?ti bune pentru fermierii din zona c?mpiei Olteniei. Din luna noiembrie, agricultorii nu au mai v?zut strop de ap? ?n sol, iar asta a afectat rezerva, fenomen nemaint?lnit de mai bine de un deceniu. APIA si SUBVENTIISUBVEN?II APIA 2020: DIRECTORUL ADRIAN PINTEA ANUN?? PRIMELE PL??I DIN NOUL AN! agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a reluat pl??ile c?tre fermieri! ?eful institu?iei, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO c? de ast?zi, luni – 6 ianuarie, func?ionarii APIA s-au ?ntors la lucru dup? mini-vacan?a de s?rb?tori iar primii bani din subven?iile din Campania 2019 vor pleca spre conturile fermierilor.”De ast?zi relu?m ?n for?? pl??ile c?tre fermieri”, ne-a specificat ?eful APIA. Conform celor mai noi date, APIA pl?tise deja p?n? la 17 decembrie 85,25 % din num?rul fermierilor eligibili la plata regular?. ?ntre ace?ti beneficiari se num?r? produc?torii agricoli cu suprafe?e de teren, cu ovine ?i caprine, dar ?i cu bovine de lapte ?i de carne, precum ?i cu bivoli?e de lapte.Astfel, ?n perioada 2-17 decembrie, au fost autoriza?i pentru efectuarea pl??ilor regulare aferente anului de cerere 2019, un num?r de 719.895 fermieri cu suma total? de 597,2 milioane euro, astfel:– 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA);– 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR);– 12,72 milioane euro cofinan?are de la Bugetul Na?ional. Reamintim faptul c?, ?n perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate pl??i ?n avans aferente Campaniei 2019 ?n suma de 1,319 miliarde euro, reprezent?nd cea mai mare sum? autorizat? la plata ?n avans ?ncep?nd cu Campania 2009, anul ?n care a fost acordat? pentru prima dat? plata ?n avans.Pl??ile se efectueaz? la cursurile de schimb valutar stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel:– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru pl??ile finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?);– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru pl??ile finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?).Termenul limit? de plat? pentru subven?iile agricole pe anul 2019 este 30 iunie 2020, conform normelor europene, ?ns? APIA ?i-a propus s? ?ncheie pl??ile mai devreme, p?n? la finele lunii martie.Fermierii a?teapt? deblocarea subven?iilor pl?tite de la bugetul de stat – Ajutoarele Na?ionale Tranzitorii, care se vor putea achita dup? aprobarea Legii bugetului de stat pe 2020 ?i a plafoanelor alocate acestor scheme de sprijin pentru sectorul vegetal ?i rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.TERMEN APIA LIMIT? pentru PLATA SPRIJINULUI CUPLAT ?N 2020! Agroinfo?06 ianuarie 2020 - ACTE NECESARE APIA! Subven?iile europene cu o valoare de peste 200 de euro pe hectar sunt achitate de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) dup? ce fermierii care au cerut ?n 2019?sprijinul cuplat vegetal?vor depune la APIA documentele justificative. Termenul final de depunere a actelor pentru subven?iile la lucern?, soia, orez ?i c?nep? este 31 martie 2020.TERMEN LIMIT??SPRIJIN CUPLAT 31 MARTIE 2020!SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE SOIADocumentele doveditoare pe care fermierii trebuie s? le prezinte la APIA sunt urm?toarele:a) factura de v?nzare a m?rfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru?minimum 1.300 kg boabe soia/ha comercializat?;b) note de intrare/recep?ie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau p?s?rile pe care le de?ine??n ferm?, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha utilizat? ?n consumul propriu la nivelul fermei;c)contractul comercial de vanzare/cumparare a marfii, ?n cazul in care valorificarea productiei minime de?1.300kg/ha s-a facut in baza acestuia, ?nsotit de documentele prevazute la lit. a);d) ?n situa?ia ?n care fermierul are ?i calitatea de procesator, ?nregistrat pentru siguran?a alimentelor la ANSVSA,?acesta face dovada proces?rii produc?iei minime de 1,3 tone/ha prin documente contabile interne.e) factura sau bonul fiscal de achizi?ie a semin?elor ?i documentul oficial de certificare a lotului de s?m?n?? sau?Buletinul de analiz? oficial?, cu men?iunea "s?m?n?? admis? pentru ?ns?m?n?are", sau Buletinul de analiz? oficial? cu men?iunea "Necesar propriu" ?i "Interzis? comercializarea" sau documentul de calitate ?i conformitate al?furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor men?ionate emis ?ntr-un stat membru al Uniunii?Europene sau ?ntr-o ?ar? ter?? care are echivalen?? conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficial? care poate ?ine loc de document de calitate ?i conformitate. ?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate oficial din?produc?ia proprie, fermierul prezint? documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor des?m?n??.f) ?n cazul loturilor semincere, prin excep?ie de la lit. a) - e), fermierul prezint?:(i) factura pentru servicii multiplicare soia, emis? c?tre men?in?torul sau de?in?torul soiului, din care s? reias? c??i-a livrat minimum 1.300 kg s?m?n?? certificat?/ha. ?n situa?ia ?n care factura pentru servicii multiplicare samanta?soia este emis? c?tre de?in?torul soiului, prezint? ?i contractul dintre men?in?torul ?i de?in?torul soiului; ?i/sau(ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg s?m?n?? certificat?/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care s? reias? comercializarea a minimum 1.300 kg s?m?n???certificat?/ha emise c?tre ter?i ale caror exploatatii sunt situate pe teritoriul national;Verificarea eligibilit??ii, ?n cazul consumului ?n ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje?normate pe specii de animale, prev?zute ?n anexa nr. 5 din OrdinulM.A.D.R. nr. 619/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare?i a num?rului mediu de animale ?nscrise ?n RNE ?i de p?s?ri din ferm? pe perioada anului?de cerere, conform art.42 alin.(5) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015.Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prev?zute la lit. a) -e) pentru spijinul cuplat la soia aferent anului de cerere 2019?este 31 martie 2020, iar pentru documentele prev?zute la lit. f) termenul final este 30 aprilie 2020.SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE LUCERN?Se acord? fermierilor activi care:a) au realizat anual o produc?ie minim? de 15 tone/ha mas? verde sau 3,75 tone/ha f?n sau produse derivate din f?n, respectiv granule, pele?i sau f?in?, sau 200 de kg de samanta certificata;b) au comercializat cel pu?in produc?ia minim? de masa verde sau fan sau produse derivate din fan prev?zute la lit.?a) c?tre exploata?ii de cre?tere a animalelor ?nscrise ?n RNE si/sau a pasarilor pe baza facturii sau a filei/filelor din?carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sauc) au consumat cu animalele, ?nscrise ?n RNE, ?i/sau cu pasarile pe care le detin si/sau au stocat ?n vederea?consumului cu acestea cel pu?in produc?ia minim? de masa verde sau fan sau produse derivate din f?n prev?zut??la lit. a) ob?inut? ?n ferm?. Verificarea eligibilit??ii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje,?normate pe specii de animale, prev?zute ?n anexa nr. 5 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015 ?i a calculului efectivului?mediu furajat din ferm? ?i a produc?iei de lucern?/soia/fan ob?inut? pe perioada anului de cerere prev?zute ?n anexa?nr. 51 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, ?ntocmit? ?i semnat? de c?tre fermier.d) ?n cazul loturilor semincere de lucern?, au comercializat cel pu?in produc?ia minim? de 200 kg/ha s?m?n???certificat? cultivatorilor de lucern? a c?ror exploata?ii sunt situate pe teritoriul na?ional, pe baz? de factur? ?i/sau?fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;e) pentru ob?inerea produc?iei de mas? verde sau f?n sau produse derivate din f?n, prev?zute la lit. a), c?t ?i ?n cazul?loturilor semincere de lucern? prev?zute la lit. d), utilizeaz? s?m?n?a certificat? oficial din categoriile prebaz?, baz???i certificat?.Documentele privind utilizarea semin?ei certificate oficial sunt: Factura sau bonul fiscal de achizi?ie a semin?elor?este ?nso?it? de documentul oficial de certificare a lotului de s?m?n?? sau Buletinul de analiz? oficial?, cu men?iunea?"s?m?n?? admis? pentru ?ns?m?n?are", sau Buletinul de analiz? oficial? cu men?iunea "Necesar propriu" ?i?"Interzis? comercializarea" sau documentul de calitate ?i conformitate al furnizorului sau orice alt document?echivalent documentelor men?ionate emis ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau ?ntr-o ?ar? ter?? care are?echivalen?? conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficial? care poate ?ine loc de document de calitate ?i conformitate. ?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate oficial din produc?ia proprie, fermierul prezint??documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de s?m?n??. Cantit??ile minime de s?m?n?? necesare la hectar sunt incluse ?n anexa nr. 4. In cazul loturilor semincere de lucern?, fermierul prezint? factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care s? reias? comercializarea a?minimum 200 kg s?m?n?? de lucern? certificat?/ha c?tre cultivatori de lucern? ale c?ror exploata?ii sunt situate pe?teritoriul na?ional, sau factura pentru servicii multiplicare s?m?n?? de lucern? emis? c?tre men?in?torul sau?de?in?torul soiului, din care s? reias? c? i-a livrat minimum 200 kg s?m?n?? certificat?/ha. ?n situa?ia ?n care factura?pentru servicii multiplicare este emis? c?tre de?in?torul soiului, prezint? ?i contractul dintre men?in?torul ?i?de?in?torul soiului?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate oficial din produc?ia proprie, fermierul prezint? documentul/documentele?oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de s?m?n??.Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare, prev?zute mai sus, pentru sprijinul cuplat?lucern? aferent anului de cerere 2019??este 31 martie 2020!SPRIJIN CUPLAT PENTRU C?NEP? PENTRU ULEI ?I/SAU FIBR?Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie s? le prezinte la APIA sunt urm?toarele:a) copie de pe certificatul de ?nregistrare ?i/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de Oficiul Na?ional al?Registrului Comer?ului, din care s? rezulte activitatea de procesare a unit??ii c?tre care a livrat produc?ia;b) proces-verbal de recep?ie ?nso?it de bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol,din care s? reias? ca s-a comercializat produc?ia minim? prev?zut? la alin. (1) lit. a);c) ?n situa?ia ?n care fermierul are?i calitatea de procesator, ?nregistrat la Oficiul Na?ional al Registrului?Comer?ului, acesta face dovada proces?rii produc?iei minime, prin documente contabile interned) raportul cu privire la con?inutul de THC al culturilor de c?nep? pentru fibr??i semin?e, emis de Laboratorul?Regional pentru Controlul Calit??ii ?i Igienei Vinului Blaj, care include urm?toarele informa?ii: con?inutul de THC,??mp?r?it ?n tran?e/grad?ri de 0,1%, procedura utilizat?, precum ?i datele transmise de inspectoratele teritoriale?pentru calitatea semin?elor ?i a materialului s?ditor;e) factura sau bonul fiscal de achizi?ie a semin?elor ?i documentul oficial de certificare a lotului de s?m?n?? sau?Buletinul de analiz? oficial?, cu men?iunea "s?m?n?? admis? pentru ?ns?m?n?are", sau Buletinul de analiz? oficial? cu men?iunea "Necesar propriu" ?i "Interzis? comercializarea" sau documentul de calitate ?i conformitate al?furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor men?ionate emis ?ntr-un stat membru al Uniunii?Europene sau ?ntr-o ?ar? ter?? care are echivalen?? conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficial? care poate ?ine loc de document de calitate ?i conformitate. ?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate oficial din?produc?ia proprie, fermierul prezint? documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor des?m?n??.f) copie de pe autoriza?ia de cultivare emis? de DAJ.?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate oficial din produc?ia proprie, fermierul prezint? documentul/documentele?oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de s?m?n??.Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijinul cuplat la c?nep? aferent anului 2019 este 31 martie 2020, inclusiv.ATEN?IE!?De asemenea, pentru ajutorul na?ional tranzitoriu, ANT 3, pentru cultura de c?nep?, fermierul trebuie s? prezinte p?n? la data de 31 martie 2020 inclusiv, acte?doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul?de comercializare.SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE OREZSe acord? tuturor exploata?iilor orizicole care:a) valorific? o produc?ie minim? de 4.500 kg/ha orez pe baz? de factur?sau pe baza filei/filelor din carnetul de?comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializ?rii produc?iei. ?n situa?ia ?n care fermierul are ?i?calitatea de procesator, acesta face dovada proces?rii produc?iei proprii prin documente contabile interne;b) fac dovada c? utilizeaz? s?m?n?? certificat? ?nso?it? de documentul oficial de calitate a semin?ei, certificat?, ?n?conformitate cu Legea nr. 266/2002 ?i cu Ordinul MADR nr. 149/2010 privind comercializarea semin?elor de?cereale, cu modificarile si completarile ulterioare.Factura de achizi?ie a semin?elor este ?nso?it? de documentul oficial de certificare a lotului de s?m?n?? sau Buletinul?de analiz? oficial?, cu men?iunea "s?m?n?? admis? pentru ?ns?m?n?are", sau Buletinul de analiz? oficial? cu?men?iunea "Necesar propriu" ?i "Interzis? comercializarea" sau documentul de calitate ?i conformitate al?furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor men?ionate emis ?ntr-un stat membru al Uniunii?Europene sau ?ntr-o ?ar? ter?? care are echivalen?? conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalen?a?inspec?iilor ?n c?mp la culturile produc?toare de semin?e, efectuate ?n ??ri ter?e, ?i echivalen?a semin?elor produse??n ??ri ter?e, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, denumit? ?n continuare Decizia Consiliului2003/17/CE, sau?eticheta oficial? care poate ?ine loc de document de calitate ?i conformitate. ?n cazul utiliz?rii semin?ei certificate?oficial din produc?ia proprie, fermierul prezint? documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilorde s?m?n??.Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijin cuplat orez aferent anului 2019?este 31 martie rma?ii furnizate de APIA.??APIA POATE DEMARA PLATA AJUTOARELOR pentru FERMIERI! Agroinfo 06 ianuarie 2020 - ANUN?UL GUVERNULUI. Prim-ministrul Ludovic Orban a anun?at ast?zi, ?n ?edin?a Executivului, c? Legea bugetului de stat pe 2020 a fost promulgat? de pre?edintele ??rii, Klaus Iohannis. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) poate demara plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii din vegetal ?i zootehnie, datorate fermierilor pentru anul de cerere 2019.Rom?nia are buget. Pre?edintele Rom?niei, Klaus Iohannis,?a promulgat Legea bugetului de stat ?i Legea asigur?rilor sociale, a anun?at?prim-ministrul Ludovic Orban, ?n deschiderea ?edin?ei de Guvern de ast?zi.Odat? ce este ?n vigoare Legea bugetului de stat pe 2020, APIA poate demara plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii, ANT,?cuvenite fermierilor rom?ni pentru anul de cerere 2019. ANT sunt?singurele subven?ii din agricultur? care se achit? de la bugetul de stat. Plata acestor ajutoare este f?cut? de APIA, de obicei, din bugetul anului urm?tor anului de cerere.Directorul general APIA, Adrian Pintea, a anun?at deja c? plata ANT ar putea ?ncepe dup? data de 15 ianuarie 2020.?APIA nu a stabilit, deocamdat?, cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019.?V? reamintim valoarea ANT?pe hectar, pe cap de animal ?i pe tona de lapte pentru anul de cerere 2018, sume pe care le-au ?ncasat fermierii rom?ni anul trecut, ?n 2019:IMPORTANT! Ajutoarele na?ionale tranzitorii se acord? ?n sistem regresiv, adic? valoarea lor scade cu circa 5% ?n fiecare an. Deci, pentru anul 2019 cuantumul va fi mai mic.AJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N SECTOR VEGETAL (ANT). CUANTUM 2018.ANT 1 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil?-?14,7033 euro/ha = 68,5732 lei/haANT 2 ?i 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru in pentru fibr??- ?7,6474?euro/ha = 35,6659 lei/haANT 2 ?i 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru c?nep? pentru fibr????-?7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 4 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru tutun?1.487,6627?euro/ha= 6.938,1613 lei/haANT 5 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru hamei?381,5147?euro/ha=?1.779,3082 lei/haANT 6 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru sfecl? de zah?r?77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/haAJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N ZOOTEHNIE (ANTZ). CUANTUM 2018.ANT 7 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine?- sector lapte?16,5777 euro/ton?= 77,3150 lei/ton?ANT 8 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine?- sector carne?76,0774 euro/cap = 354,8097 lei/cap de bovin?ANT 9 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema cuplat? de produc?ie,?speciile ovine/caprine?4,8503?euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovin?MINISTRUL OROS, ANUN? IMPORTANT pentru FERMIERI! BANII ?N CONTURI! Agroinfo?06 ianuarie 2020 - PRIMA ?EDIN?? DE GUVERN DIN 2020. Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a anun?at, ?n urm? cu pu?in timp, ?n cadrul ?edin?ei de Guvern de ast?zi, 6 ianuarie 2020, c? m?ine, 7 ianuarie 2020, vor intra ?n contul Rom?niei banii pentru plata subven?iilor fermierilor.Domnule prim-ministru, stima?i colegi, vreau s? v? informez c?, ast?zi, BNR (Banca Na?ional? Rom?n? n.r.) a confirmat c? intr? m?ine (7 ianuarie 2020 n.r.) ?n contul Ministerului Agriculturii 1.024.250 de lei, conform declara?iei de cheltuieli APIA, pentru pl??ile pe care le-am f?cut anul trecut. O corec?ie, euro, nu lei. Este vorba de un miliard de euro, a anun?at ministrul agriculturii, ?n debutul ?edin?ei de Guvern de ast?zi.Miliardul de euro reprezint? decontul f?cut de Comisia European? pentru subven?iile achitate fermierilor ?n anul 2019, avans ?i plat? final?. Subven?iile sunt aferente anului de cerere 2019.SUBVEN?IILE APIA, LA PLAT? ?N 2020! Agroinfo ?02 ianuarie 2020 SUBVEN?II APIA 2020. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va stabili ?n acest an cuantumul pe hectar pentru sprijinul cuplat vegetal, subven?ie european? de care beneficiaz? agricultorii care se ?ncadreaz? la lista de culturi agricole pentru care se acord? aceste sume pe hectar. De asemenea, APIA are de achitat?fermierilor ajutoarele na?ionale tranzitorii din vegetal ?i?zootehnie, aferente anului 2019. Aceste ajutoare se pl?tesc de la bugetul de stat?pe anul 2020.Ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT), aferente anului de cerere 2019,?sunt?a?teptate de?mul?i dintre cresc?torii de animale,?mai ales de cei care nu beneficiaz? de sprijinul cuplat zootehnic, subven?ia european? cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. De?i valoarea pe cap de animal a ajutoarelor este mic?, dac? ne referim la ovine ?i caprine unde suma ajunge la circa 20 de lei/cap de animal/an,?pentru cei mai mul?i dintre cresc?torii de animale e un sprijin necesar.?Aceste subven?ii, at?t pentru sectorul vegetal, c?t ?i pentru zootehnie vor fi achitate de APIA din bugetul de stat, stabilit pentru acest an. ?eful APIA, Adrian Pintea, a anun?at deja c? plata ANT ar putea ?ncepe dup? data de 15 ianuarie 2020.?APIA nu a stabilit, deocamdat?, cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019.?V? reamintim valoarea ANT?pe hectar, pe cap de animal ?i pe tona de lapte pentru anul de cerere 2018, sume pe care le-au ?ncasat fermierii rom?ni anul trecut, ?n 2019:IMPORTANT! Ajutoarele na?ionale tranzitorii se acord? ?n sistem regresiv, adic? valoarea lor scade cu circa 5% ?n fiecare an. Deci, pentru anul 2019 cuantumul va fi mai mic.AJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N SECTOR VEGETAL (ANT). CUANTUM 2018.ANT 1 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil?-?14,7033 euro/ha = 68,5732 lei/haANT 2 ?i 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru in pentru fibr??- ?7,6474?euro/ha = 35,6659 lei/haANT 2 ?i 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru c?nep? pentru fibr????-?7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 4 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru tutun?1.487,6627?euro/ha= 6.938,1613 lei/haANT 5 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru hamei?381,5147?euro/ha=?1.779,3082 lei/haANT 6 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru sfecl? de zah?r?77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/haAJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N ZOOTEHNIE (ANTZ). CUANTUM 2018.ANT 7 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine?- sector lapte?16,5777 euro/ton?= 77,3150 lei/ton?ANT 8 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine?- sector carne?76,0774 euro/cap = 354,8097 lei/cap de bovin?ANT 9 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema cuplat? de produc?ie,?speciile ovine/caprine?4,8503?euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovin?O alt? subven?ie pentru care APIA nu a stabilit ?nc? valoarea pe hectar este sprijinul cuplat vegetal, SCV. Aceast? subven?ie european? va urma la plat? ?n acest an. APIA nu a demarat plata c?tre fermieri ?i nu a determinat cuantumul pe hectar din motive bine ?ntemeiate. Exist? termene APIA?pentru depunerea?de c?tre fermieri a unor acte justificative care s? le asigure acestora eligibilitatea la plat?. Aceste termene se ?ntind p?n?-n martie 2020.V? reamintim lista de culturi agricole pentru care agricultorii ?ncaseaz? SCV ?i, totodat?, cuantumul SCV?pe hectar, aferent anului de cerere 2018, dar achitat anul trecut fermierilor rom?ni, ?n 2019:SPRIJIN CUPLAT VEGETAL(SCV). CUANTUM 2018.SOIA?- 206 euro/ha = 960,7428 de lei/haLUCERN??- 95,08 euro/ha = 443,4341 lei/haMAZ?RE BOABE/FASOLE BOABE?- 84 euro/ha =391,7592 lei/haC?NEP? PENTRU ULEI ?I/SAU FIBR??- 87,51 euro/ha = 408,1291 lei/haOREZ?- 659,99 euro/ha = 3.078,0613 lei/haS?M?N?? DE CARTOF?- 1.900,01 euro/ha = 8.861,2666 lei/haHAMEI?- 517,03 euro/ha = 2.411,3245 lei/haSFECL? DE ZAH?R?- 824,99 euro/ha = 3.847,5883 lei/haTOMATE PENTRU INDUSTRIALIZARE?- 1.715 euro/ha = 7.998,417 lei/haCASTRAVE?I PENTRU INDUSTRIALIZARE?- 530,03 euro/ha = 2.471,9539 lei/haLEGUME CULTIVATE ?N SERE ?I SOLARII (ro?ii, ardei, castrave?i, varz?, vinete)?- 7.600,03 euro/ha = 35.445,0199 lei/haFRUCTE PENTRU INDUSTRIALIZARE (prune, mere, cire?e, vi?ine, caise ?i zarz?re)?- 181,92 euro/ha = 848,4384 lei/haCARTOF TIMPURIU PENTRU INDUSTRIALIZARE?- 1.000 euro/ha = 4.663,8 lei/haInforma?ii furnizate de APIA.UE a trimis peste un miliard de euro destinati acoperirii subventiilor APIA pe 2019 In?ian. 6, 2020?? In sedinta de guvern de azi 6 ianuarie, premierul Orban a fost informat de catre ministrul Agriculturii ca BNR confirma intrarea, m?ine, ?n contul Ministerului Agriculturii a celor 1.024.250.000 de euro, conform declara?iei de cheltuieli APIA, bani alocati fermierilor prin diverse programe si masuri de subventie in 2019.PL??I DIRECTE pentru FERMIERI ?I ACTIVAREA TERENURILOR AGRICOLE NEUTILIZATE! AgroinfoPublicat:?05 ianuarie 2020 - DIRECT DE LA BRUXELLES. Croa?ia a preluat de la Finlanda pre?edin?ia Consiliului UE pe data de?1 ianuarie 2020. Printre a?tept?rile europarlamentarilor de la noua pre?edin?ie sunt ?i progrese ?n ceea ce prive?te pl??ile directe din agricultur? ?i activarea terenurilor agricole neutilizate, anun?? un comunicat al Parlamentului European, transmis pentru AGROINFO.Sloganul pre?edin?iei croate pentru cele ?ase luni este??O Europ? puternic? pentru o lume a provoc?rilor”.?Cel mai nou membru al UE dore?te s? se concentreze pe dezvoltarea durabil?, re?eaua economic?, siguran?? ?i pozi?ionarea UE ca lider global.Priorit??ile pre?edin?iei croateo Europ? care se dezvolt?o Europ? care se conecteaz?o Europ? care protejeaz?o Europ? influent?.O perioad? intens?Croa?ia va prezida Consiliul UE ?n timpul unei perioade intense, cu Brexit ?i cadrul financiar multianual ?n centrul aten?iei. Cu toate acestea, deputa?ii europeni?a?teapt? ?i alte subiecte pe ordinea de zi.Ru?a Toma?i? (CRE) a?teapt? un lobby pentru interesele na?ionale:??Cel mai important document din legislatura anterioar?, raportul privind planul multianual pentru rezervele de pe?te din Marea Adriatic?, este ?nc? ?n impas, ?n Consiliu. Sper c? acest lucru se va schimba ?n timpul pre?edin?iei croate”,?a spus dumneaei. Europarlamentarul a ad?ugat?c? dore?te progrese ?n ceea ce prive?te pl??ile directe ?n agricultur? ?i activarea terenurilor agricole neutilizate.Karlo Ressler (PPE) consider? c? pre?edin?ia este o mare oportunitate pentru Croa?ia de a se pozi?iona din punct de vedere politic, economic ?i diplomatic ?n cadrul UE: ?Croa?ia va continua s? abordeze problema Brexit ?i s? conduc? negocierile pentru un buget pentru urm?torii ?apte ani. Unul dintre evenimentele cheie va fi, cu siguran??, summit-ul de la Zagreb, cu accent pe perspectiva european? a ??rilor din sud-estul Europei”.Biljana Borzan (S&D) a declarat c? ?n prim plan ar trebui s? fie protec?ia drepturilor lucr?torilor ?i ale consumatorilor, s?n?tatea public? ?i un stat de drept: ?Sper c? negocierile cu privire la cadrul financiar multianual vor avea succes, deoarece implementarea programelor ?i politicilor pentru care cet??enii au votat la alegerile europene, cum ar fi Pactul ecologic european, depinde de acesta”.Valter Flego (Renew Europe) a declarat:??Croa?ia trebuie s? ac?ioneze ca mediator neutru ?i s? asigure cooperarea cu succes ?i implementarea continu? a programului UE”.?De asemenea, dumnealui consider? c? ?ara sa va avea oportunitatea de a ?ar?ta ?n mod direct oamenilor s?i ce face Europa pentru ei”.?APIA primeste deconturile aferente trim. IV 2019 pentru Masura 14 – Bunastarea animalelor In?ian. 6, 2020??65?0Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? Cluj v? informeaz? ca,??n perioada 06 ianuarie 2020 -31 ianuarie 2020 se pot depune deconturile justificative aferente trimestrului IV 2019 pentru Masura 14? (M14) – Bunastarea animalelor?Pachetul a) porcine??PORCI GRASIDocumente generale:copia documentului de ?nso?ire a porcilor de la exploata?ia cu cod ANSVSA la destina?ia de livrare, ?n cazul abatoriz?rii ?n regie proprie;copia documentului de ?nso?ire a porcilor de la exploata?ia cu cod ANSVSA la destina?ia de livrare ?i/sau;copia facturii de v?nzare a porcilor c?tre abator/ter?i;fi?a urm?ririi activit??ii la porci gra?i, ?nregistrat? la unitatea de cre?tere ?i semnat? de conduc?torul unit??ii ?i de directorul economic al unit??ii trebuie completat? pentru perioada aferent? decontului justificativ? (anexa nr. 9);mi?carea lunar? ?i cumulat? a efectivelor de porcine, trebuie completat? pentru perioada aferent? decontului justificativ? (anexa nr. 8);copia facturii de cump?rare a purceilor din care s? reias? greutatea medie/cap animal;copia documentului de transfer al purceilor intra?i ?n ferma de cre?tere ?i ?ngr??are pentru purceii ce provin din ferma de reproduc?ie a? aceleia?i societ??i din care s? reias? greutatea medie/cap animal;?copia actului de muta?ie a purceilor la categoria porci gra?i, s? reias? greutatea medie/cap animal dup? caz;?copia documentului de intrare a purceilor ?n ferma de cre?tere ?i ?ngr??are a porcilor ?n situa?ia ?n care purceii sunt crescu?i ?n regim de prestare de serviciu.? Documentul de intrare va fi ?nso?it de copia contractului de prestare de serviciu ce are ca obiect cre?terea porcinelor.copii ale fi?elor de lot/altor eviden?e ale activit??ii din ferm?? aferente fiec?rei hale din care rezulta efectivele ?nscrise ?n decontul justificativ depus.?Actele ce trebuie depuse obligatoriu ?n cazul cre?terii porcinelor ?n regim ”prest?ri de servicii”:? – copia contractul de prest?ri servicii,??– copia avizului de livrare la abator,– copia? facturii c?tre cump?r?tor?– copii ale documentelor? de abatorizare (num?r capete ?n viu) ?mpreun? cu? copia contractului de prest?ri servicii abatorizare dac? este cazul.Porci gra?i – documente specifice subpachetelorSubpachet 1a)- cre?terea cu cel pu?in 10% a spa?iului alocat disponibil fiec?rui animalSubpachet 2a)- cre?terea cu cel pu?in 15% a spa?iului alocat disponibil fiec?rui animal– situa?ia centralizatoare a eviden?elor privind respectarea suprafe?ei de pardoseal? disponibil? ?n condi?ii superioare de bun?stare (anexa nr. 10)?– registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatur?, umiditate relativ? si viteza aerului).Subpachet 3a)?– reducerea pulberilor cu 30% fa?? de nivelul minim obligatoriu prin men?inerea ?n limite optime a parametrilor de microclimat– copia registrului cu m?sur?torile efectuate zilnic ?n perioada aferent? decontului justificativ pentru determinarea valorilor pulberilor ( cu excep?ia cazurilor ?n care nu sunt popul?ri) din care s? reias? valoarea pulberilor – max. 10,5 mg/m3).– copia documentului care atest? cel pu?in o determinare pe an a valorilor pulberilor pentru fiecare hal?, eliberat de o entitate independent? (unitate acreditat?/autorizat?/certificat?) din care s? reias? respectarea condi?iilor superioare: pulberi – max. 10,5 mg/m3;Subpachet 4a)?– ?mbun?t??irea condi?iilor zonei de odihn?– Anexa nr. 11 – Determinarea suprafe?ei de odihn? ?i a consumului de material higroscopic?– Copie a facturii/ facturilor? de achizi?ionare a materialelor absorbante/higroscopice?– Fi?a de magazie (pentru materiale existente ?n stoc la data ?nceperii angajamentului ?i? la data ?ncheierii anului de angajament);– Copie a fi?ei tehnice/certificatului de conformitate/documenta?iei tehnice a materialului higroscopic, – Copia registrului de aplicarea materialelor absorbante?Pachetul b) p?s?ri??PUI DE CARNEDocumente generale:– documentul prin care se face dovada popul?rii fermelor (factura/aviz de ?nso?iere, documentul de transfer c?nd puii de o zi? provin din sta?ia de incuba?ie a aceleia?i societ??i);– copia documentului de ?nso?ire a puilor de carne de la exploata?ie la abator (nr. capete ?n viu, greutatea);– copia facturii de v?nzare a puilor de carne c?tre abator (nr. capete ?n viu, greutatea);– copia facturii de abatorizare – ?n situa?ia abatoriz?rii ?n regim de prestare de servicii? (nr. capete ?n viu, greutatea), dup? caz;– fi?a urm?ririi activit??ii la pui de carne (Anexa nr. 7);– documentul de transfer/documentul de ?nso?ire a puilor de carne c?tre abatorul propriu, c?nd ace?tia provin din exploata?ia de cre?tere a aceleia?i societ??i;?– copii ale fi?elor de lot a puilor de carne aferente fiecarei hale?Documente specifice subpachetelor??Subpachet 1b)?– reducerea densit??ii p?s?rilor cu 10 % fa?a de densitatea rezultat? din aplicarea cerin?elor minime obligatorii privind suprafa?a minim? alocat? pentru fiecare categorie de p?s?ri?Subpachet 2b)?– reducerea densit??ii p?s?rilor cu 15 % fa?? de densitatea rezultat? din aplicarea cerin?elor minime obligatorii privind suprafa?a minim? alocat? pentru fiecare categorie de p?s?ri– situa?ia centralizatoare a eviden?elor privind respectarea suprafe?ei de pardoseal? disponibil? ?n condi?ii superioare de bun?stare?– registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatur?, umiditate relativ? ?i viteza aerului).Subpachetul 3b)?–?reducerea noxelor cu 30 % fa?? de nivelul minim obligatoriu prin men?inerea ?n limite optime a parametrilor de microclimat– copia registrului cu m?sur?torile efectuate zilnic privind valorile noxelor (NH?3, CO2)– copia documentelor care atest? schimbarea suplimentar? a filtrelor de aer ?n vederea filtr?rii ?i r?cirii aerului pentru reducerea noxelor (dac? este cazul);– copia documentului care atest? cel pu?in o determinare pe an a valorilor noxelor pentru fiecare hal? din care s? reias? respectarea condi?iilor superioare,?eliberat de o institu?ie acreditat?/autorizat?;G?INI OU?TOAREDocumente generale– copia documentului de ?nso?ire/livrare a g?inilor ou?toare (nr. capete ?n viu, greutatea);– copia facturii de v?nzare a g?inilor ou?toare (nr. capete ?n viu, greutatea);– copia facturii de abatorizare – ?n situa?ia abatoriz?rii ?n regim de prestare de servicii? (nr. capete ?n viu), dup? caz;– fi?a urm?ririi activit??ii (Anexa nr. 7);– documentul de transfer/documentul de ?nso?ire a g?inilor ou?toare c?tre abatorul propriu c?nd acestea provin din exploata?ia de cre?tere a aceleia?i societ??i dac? este cazul;– documentul prin care se face dovada popul?rii fermelor (factura/aviz de ?nso?ire, documentul de transfer c?nd p?s?rile provin din exploata?ia de cre?tere a aceleia?i societ??i).Documente specifice subpachetelor??Subpachet 1b)?– reducerea densit??ii p?s?rilor cu 10 % fa?a de densitatea rezultat? din aplicarea cerin?elor minime obligatorii privind suprafa?a minim? alocat? pentru fiecare categorie de p?s?ri?Subpachet 2b)?– reducerea densit??ii p?s?rilor cu 15 % fa?? de densitatea rezultat? din aplicarea cerin?elor minime obligatorii privind suprafa?a minim? alocat? pentru fiecare categorie de p?s?ri– situa?ia centralizatoare a eviden?elor privind respectarea suprafe?ei de pardoseal? disponibil? ?n condi?ii superioare de bun?stare?(anexa nr. 9)?–?registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatur?, umiditate relativ? ?i viteza aerului).Subpachetul 3b)?– reducerea noxelor cu 30 % fa?? de nivelul minim obligatoriu prin men?inerea ?n limite optime a parametrilor de microclimat– copia registrului cu m?sur?torile efectuate zilnic privind valorile noxelor (NH?3, CO2)– copia documentului care atest? cel pu?in o determinare pe an a valorilor noxelor pentru fiecare hal? din care s? reias? respectarea condi?iilor superioare,?eliberat de o institu?ie acreditat?/autorizat?;– copii documente care s? ateste schimbarea suplimentar? a filtrelor de aer ?n vederea filtr?rii ?i r?cirii aerului pentru reducerea noxelor (dac? este cazul);Toate documentele depuse ?n copie vor purta sintagma?“conform cu originalul?“ ?nsusit? prin semnatura ?i ?tampil?? de c?tre reprezentantul legal al solicitantului.AFIR si FINANTARIAFIR, noutati despre fondurile europene pentru infrastructura de irigatii Ianuarie 6, 2020Potrivit AFIR, fondurile europene acordate in acest an pentru investitii in sistemele de irigatii au fost epuizate, iar sesiunea de primire a cererilor de finantare a fost inchisa, noteaza Agerpres.In sesiunea deschisa in 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finantare in valoare totala de peste 300,6 milioane de euro. Alocarea financiara aferenta acestei sesiuni a fost de 200 milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitarilor de finantare de 300 milioane de euro.Fondurile pentru acest tip de investitii sunt alocate prin submasura 4.3 “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”, componenta infrastructura de irigatii, din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), precizeaza AFIR.Solicitari de peste 300 milioane de euro pentru infrastructura de irigatii?Intr-un interval de aproximativ 7 luni, AFIR a primit solicitari de finantare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investitiilor in infrastructura secundara de irigatii. Mi-as fi dorit sa avem o anvelopa financiara mai mare pentru acest sector extrem de important – irigatiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro in exercitiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totala de 440,98 de milioane de euro in aceasta programare si sper ca in exercitiul viitor 2021 – 2027, sa fim in masura sa majoram aceasta suma”, a declarat directorul AFIR, Adrian Chesnoiu.Sprijinul acordat prin submasura 4.3, componenta infrastructura de irigatii este 100% nerambursabil si se ridica la maximum 1.000.000 de euro/ proiect. Finantarea nerambursabila se acorda pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune, precum si racordarea statiilor la utilitati, constructia si modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat.AFIR: fonduri europene pentru Grupurile de Actiune Locala. Care este valoarea sprijinului ianuarie 1, 2020Grupurile de Actiune Locala sau grupurile de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala pot accesa sprijinul financiar aferent sM19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL, prin care pot primi suma maxima de 200.000 de euro.Scopul acestei submasuri este finantarea proiectelor de cooperare transnationala (dintre Romania si alte state europene) si de cooperare interteritoriala (in cadrul teritoriului Romaniei) intre GAL-uri din Romania si parteneriatele de tip DLRC (Dezvoltare Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii)? sau alte parteneriate, ca de exemplu un grup de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala.Sprijinul din cadrul acestei sub- masuri este oferit pentru:– Componenta A – Asistenta tehnica pregatitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate;– Componenta B – Implementarea activitatilor de cooperare ale GAL-urilor selectate.Beneficiarii submasurii 19.3 sunt Grupurile de Actiune Locala autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020.Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 200.000 de euro/ GAL, cumulat pentru proiectele de asistenta tehnica pregatitoare si proiectele de cooperare.Valoarea maxima a sprijinul nerambursabil pentru componenta A va fi dupa cum urmeaza:– 5.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare transnationala;– 2.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare interteritoriala.Intensitatea sprijinului pentru proiectele de cooperare este de pana la 100%.AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnic Ianuarie 5, 2020Ianuarie 5, 2020Instrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:– sM 4.1 si sM4.1a – ?Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;– sM 4.2 si sM 4.2a – ?Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;– sM 6.4 – ?Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.Prin IF se acorda:credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai suscredite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioarepentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ?Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ?Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;AFIR: sfaturi pentru fermierii care vor sa acceseze fonduri europene Ianuarie 3, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale vine in sprijinul solicitantilor Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) cu precizari referitoare la amenajarile pentru depozitarea gunoiului de grajd in exploatatiile agricole.In acest sens, AFIR reaminteste faptul ca depozitarea gunoiului de grajd provenit din exploatatiile agricole se face in sistem individual si, sau comunal, conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.Astfel, fermele zootehnice mici si medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de grajd, modelele tehnice prezentate in Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor.Metode acceptate de depozitare a gunoiului de grajd?Din analizele realizate in urma sesiunilor anterioare, am identificat o serie de aspecte cu privire la amenajarile pentru gestionarea gunoiului de grajd, pe care am considerat ca trebuie sa le detaliem. Astfel, pentru submasura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum si 6.3 ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt acceptate si amenajarile de tip compost cu pat de paie sau intaritura de pamant, precum si gramezile de compost cu folii de plastic, acestea incadrandu-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd in sistem individual. De asemenea, facem precizarea ca fermierii care detin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, amenajate dupa modele tehnice agreate, nu au obligatia de a incheia un contract cu o platforma comunala pentru gestionarea gunoiului de grajd.”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.Conform legislatiei in vigoare, platformele individuale trebuie sa aiba o baza impermeabila, sa fie prevazute cu pereti de sprijin si sistem de colectare pentru evitarea oricarui risc de poluare a apelor cu nitrati din surse agricole.Amenajarea trebuie sa fie dimensionata in raport cu numarul animalelor din fermaDe asemenea, amenajarea trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare, dimensionata in raport cu efectivele de animale din ferma, ?care sa asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o perioada mai mare cu o luna decat intervalul de interdictie pentru aplicarea pe terenul agricol a ingrasamintelor organice.Mentionam ca actele normative specifice (Codul de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul MMGA/MAPAM nr.1182/1270/2015 si Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor) se regasesc ca anexe la Ghidul solicitantului aferent fiecarei submasuri, pe pagina de internet a Agentiei ().ALTELEInterviu cu Adrian Oros, ministru al Agriculturii - FOR?A FERMIERILOR ?4 ian. 2020 ; watch?v=ConGOPynEBk&feature=youtu.be ;CINCI SECRETARI DE STAT LA MINISTERUL AGRICULTURII! CINCI AVEA DAEA, CINCI ?I PENTRU OROS! Agroinfo ?05 ianuarie 2020 - DE LA TREI S-A AJUNS LA CINCI! Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, are 5 secretari de stat ?n echip?. Cinci avea ?i fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, la cinci a ajuns ?i actualul ministru al agriculturii, Nechita-Adrian Oros, chiar dac? anun?a la mijlocul lui decembrie 2019 c? va avea doar trei secretari de stat.Ministrul agriculturii a ?nceput anul 2020 cu cinci secretari de stat:?Emil Florian Dumitru, fermier sus?inut de PNL, fost pre?edinte al Federa?iei PRO AGRO, cu care ministrul a venit din prima zi la minister, din fosta conducere MADR a fost p?strat Claudiu Sorin Ro?u Mare?, apoi au fost numi?i secretari de stat Aurel Simion, fermier din V?lcea, fondatorul brandului de produse tradi?ionale rom?ne?ti "Ca alt?dat?", George Scarlat, fermier, cresc?tor de porci din Gala?i, deputat PNL ?i fost membru ?n Comisia de agricultur? din Camera Deputa?ilor, ?i Gheorghe ?tefan de la ALDE.?Sunt cinci secretari de stat ?n Ministerul Agriculturii, exact c??i avea ?i fostul ministru al agriculturii Petre Daea.Cu foarte pu?in timp??nainte de aceste numiri, c?nd ministrul Oros avea doar doi secretari de stat, pe Emil-Florian Dumitru ?i pe Claudiu Sorin Ro?u Mare?, ?eful de la Agricultur? a declarat, pentru Agerpres, c? ministerul va func?iona cu trei secretari de stat.?Pe 16 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros sus?inea c? institu?ia va func?iona cu trei secretari de stat, fa?? de cinci anterior.Eu a? vrea s? am patru secretari de stat, nu ?tiu c??i o s? primesc, pentru c? suntem un guvern destul de auster. Anterior, aici au fost cinci secretari de stat ?i un subsecretar de stat ?i am zis s? mergem la jum?tate, s? avem m?car trei,?declara ministrul Oros.Cu toat? austeritatea Guvernului Orban, ?n ciuda promisiunii c? MADR va func?iona doar cu trei secretari de stat, ministrul Oros care spera, totu?i, la patru secretari de stat, a primit cinci. Adic?, peste a?tept?ri! Exact c??i au fost ?n vechea conducere.?n aceea?i dat?, 16 decembrie 2019, ministrul agriculturii anun?a?c? p?n? la ?nceputul lunii ianuarie 2020?va finaliza evaluarea capacit??ii administrative a MADR ?i ?n institu?iile subordonate, pentru a vedea exact unde sunt minusuri de personal ?i care sunt zonele ?n care oamenii "se cam calc? pe picioare".Din ce ?mi povestesc oamenii sunt zone unde se cam calc? pe picioare, sunt zone unde ar mai trebui personal ?i zone chiar vitale, dar nu prea atractive, pentru c? este mult? munc? ?i toat? lumea se duce spre zona mai soft, ca s? zic a?a. Suntem obliga?i dac? vrem s? facem performan?? ?i s? facem tot ce ne-am propus?s? reevalu?m organigrama, s? vedem cum stau oamenii, pentru c? au fost foarte multe deleg?ri dintr-o institu?ie ?n alta, explica ?eful MADR.?ntrebat c??i angaja?i sunt la ora actual? ?n structurile MADR, Oros a precizat c?, ?n total,?pe toate structura agricol? sunt 14.239 de angaja?i, din care 707 sunt ?n aparatul central.?Ministerul Agriculturii din Fran?a are sub 200 de angaja?i, pentru c? acolo mediul privat a preluat aproape toat? treaba. Noi avem la Agen?ia Na?ional? de Zootehnie - 326, la Agen?ia Zonei Montane - 65, APIA are 4.825 de angaja?i, ANPA (Agen?ia Na?ional? de Pescuit ?i Acvacultur?) - 129, Antigrindin? - 75, Agen?ia Fitosanitar? - 439, OSPA (Oficiul de Studii Pedologice ?i Agrochimice) - 352, ANIF - 3.200, AFIR - 1.800, iar aici mie mi se pare c? sunt mul?i, dar mul?i ?efi, aici dup? ?tiin?a mea tot la 3-4 oameni apare c?te un ?ef. Ei nefiind func?ionari publici ?i-au putut crea propriile structuri, dup? care s-au acreditat. Direc?iile Agricole Jude?ene - 1.492 de posturi. Asta e ?n mare. Aparent pare c? sunt foarte mul?i. Dar nu pot spune exact poate mul?i ?ntr-o parte ?i pu?ini ?n alt? parte, a ad?ugat ?eful de la Agricultur?. Daniel Constantin ?i Sorin C?mpeanu au fost primi?i ?n PNL M.A. Politic??/?06 ianuarie Daniel Constantin (Surs? foto: Facebook)Fo?tii lideri ai Pro Rom?nia, Daniel Constantin ?i Sorin C?mpeanu, au fost primi?i luni ?n PNL, devenind direct membri ?n conducerea central? a partidului, a transmis G4Media.ro.Potrivit sursei citate, al?turi de Constantin ?i C?mpeanu, au intrat ?n PNL al?i trei fo?ti deputa?i Pro Rom?nia care au votat ?nvestirea Guvernului Orban: Mircea Banias, Damian Florea ?i Liviu Ioan Balint.Astfel, decizia privind primirea ?n PNL a celor cinci a fost luat? ?n unanimitate de Biroul Executiv al partidului.Constantin ?i C?mpeanu ?i-au negociat intrarea ?n PNL odat? cu decizia de a acorda votul de ?nvestitur? pentru guvernul liberal.Dup? ce au votat ?nvestirea Guvernului Orban, de?i Victor Ponta interzisese tuturor parlamentarilor Pro Rom?nia s? fac? acest lucru, Daniel Constantin ?i Sorin C?mpeanu au fost suspenda?i din partid, de?i erau membri fondatori ai forma?iunii. Pe 20 decembrie, cei doi ?i-au anun?at demisiile din partidul condus de Victor Ponta, al?turi de mai mul?i parlamentari ?i lideri de organiza?ii jude?ene.La finalul annului trecut, al?i doi deputa?i care au votat ?nvestirea Guvernului Orban, de data aceasta de la PSD, au fost primi?i ?n PNL.De asemenea, deputata PSD Elena H?r?t?u a transmis conducerii forului legislativ c?, ?ncep?nd cu data de 2 decembrie, ?i-a ?ncetat activitatea ca deputat ?n grupul parlamentar al PSD ?i va activa ?n grupul parlamentar al PNL.?n aceea?i zi, vicepre?edinta Camerei Carmen Mih?lcescu a anun?at c? deputatul Mih?i?? G?in? va activa, de asemenea, ?n grupul parlamentar al PNL.Mih?i?? G?in? ?i-a dat demisia din PSD la 1 octombrie ?i a votat ?n favoarea mo?iunii de cenzur? care a dus la c?derea Guvernului D?ncil?. De asemenea, el a fost ?i semnatar al mo?iunii de cenzur?.?ntrebat despre migrarea celor doi deputa?i de la PSD al PNL, pre?edintele Klaus Iohannis a r?spuns: "Tot traseism se nume?te. Mai mult nu pot s? v? spun, nu am fost implicat".MEDIU: TOATE ADMINISTRATIILE PUBLICE, OBLIGATE SA IA MASURI PRIVIND CALITATEA AERULUI :?Agroromania.ro 06 Ian. 2020 . Din ce in ce mai multe masuratori publice si private arata ca marile centre urbane ale Romaniei se confrunta cu o poluare incredibila, limitele agreate fiind depasite chiar si de 700 de ori in anumite zone.Ministrul Mediului, Costel Alexe, spune ca toate administratiile publice din Romania sunt obligate sa ia masuri cu privire la calitatea aerului.?Am venit azi intr-o vizita de lucru in teren in urma informatiilor alarmante aparute in presa. La nivel european folosim cu totii aceeasi metoda prin care stabilim daca sunt depasiri mai mari de 50 micrograme pe metru cub. Ceea ce ati prezentat dumneavoastra, mass-media, este o situatie la secventa intr-un minut unde sunt depasiri de peste 700 de ori. Este cu totul alta metoda fata de cea folosita la nivel european... Aceste depasiri alarmante exista. Sunt din ce in ce mai mari de la an la an. Trebuie sa inteleaga toate administratiile publice din Romania ca trebuie sa isi implementeze planurile de masuri privind imbunatatirea calitatii aerului. In situatia Bucurestiului, care este in procedura de contencios privind relatia cu Comisia si nu mai putem face absolut nimic decat sa asteptam sentinta, in momentul de fata mai niciuna dintre masurile incluse in plan nu a fost implementata. Daca am fi avut aceste masuri implementate am fi avut tinte mult mai mici decat aceste depasiri", a spus Alexe.Ministrul a oferit si un exemplu concret. Acesta a aratat ca statia de monitorizare a calitatii aerului de la Cercul Militar National a inregistrat pentru aproximativ o luna depasiri uriase constante."In 2013, la aceasta statie (de la Cercul Militar, n.r.) au fost inregistrate 24 de zile cu depasiri, pentru ca in 2018 sa avem 70. Din pacate, de la an la an sunt depasiri mai mari decat ar trebui. Imaginati-va ca aceasta statie, in decursul saptamanii viitoare sau peste doua saptamani cand vom reusi sa punem toate datele cap la cap si sa iesim cu statistica, are sanse foarte mari ca depasirile din 2019 sa fie mai mari decat cele din 2018. De cele mai multe ori se arata cu degetul spre Ministerul Mediului ca fiind cel care ar trebui sa rezolve problematica poluarii in Romania. Nu este nimic mai fals de atat. Nu Ministerul Mediului este cel care poate controla poluarea intr-o capitala. Ministerul Mediului, prin planurile privind calitatea si managementul aerului, nu face altceva decat sa aprobe niste masuri, sa informeze primariile despre aceste depasiri, pentru a lua masuri", a explicat Alexe.?Potrivit ministrului de resort, Ministerul Mediului va suplimenta fondurile pentru incurajarea transportului public electrificat si nepoluant in marile oraseAgricultorii si afacerile din acest domeniu trebuie sa fie foarte atenti la schimbarile privind politica de mediu, intrucat UE a transmis un semnal de alarma inca din 2017. Institutia recomanda pe atunci ca "sectorul agricol sa reduca emisiile si sa ajute la lupta impotriva poluarii aerului".……………………….LEGISLATIVActul normativ privind Registrul agricol pentru urm?torii cinci ani a fost publicat ?n Monitorul Oficial. P?n? la sf?r?itul lunii trebuie s? apar? normele tehnice ?REDAC?IA FIR 6 IANUARIE 2020 Registrul agricol pentru perioada 2020-2024 este?func?ional??ncep?nd cu 1 ianuarie a.c. Hot?r?rea de Guvern aprobat? ?n data de 27 decembrie 2019 (H.G. nr. 985/27 decembrie 2019) privind registrul agricol pentru urm?torii cinci ani inclusiv anexele nr. 1 ?i 2 au fost publicate ?n?Monitorul Oficial nr. 1055 bis?din data de 31 decembrie 2019. Noul act normativ a fost necesar pentru c? legea care a reglementat registrul agricol ?n ultimii cinci ani a expirat la 31 decembrie 2019.P?n? la sf?r?itul lunii ianuarie 2020, conform Hot?r?rii de Guvern, institu?iile publice abilitate vor elabora normele tehnice privind completarea registrului agricol. Pe baza acestui document, fermierii primesc adeverin?ele necesare pentru accesarea subven?iilor agricole europene rma?iile con?inute ?n anexe sunt: date de identificare, componen?a gospod?riei, terenurile aflate ?n proprietate pe structura de utilizare, identificarea pe parcele a terenurilor aflate ?n proprietate, suprafa?a arabil? aflat? ?n c?mp, culturi ?n raza localit??ii, suprafa?a cultivat? ?n ferme familiale, suprafa?a planta?iilor pomicole, suprafe?e irigate, animale crescute ?n gospod?rie, utilaje ?i instala?ii pentru agricultur? aflate ?n proprietate, utilizarea ?ngr???mintelor chimice ?.a.………………….INTERNEFermierul Mihai ?ibucanu ??i vinde afacerea: ?Nu mai m?n?nc carne de porc de Cr?ciun. M-au ?mboln?vit problemele cu fermele” agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020 Nu a mai m?ncat carne de porc de s?rb?tori! Este m?rturisirea unuia dintre cei mai cunoscu?i cresc?tori de suine din Rom?nia, un fermier care, ?ns?, va r?m?ne f?r? afacere. Cele dou? exploata?ii pe care le de?inea ?n jude?ul Ia?i fermierul Mihai ?ibucanu au fost scoate la v?nzare pentru suma de 1,5 milioane de euro. Banii din tranzac?ie vor acoperi datoriile acumulate, iar dup? ce va ?nchide cu totul afacerea cu porci, Mihai ?ibucanu a anun?at pentru bzi.ro c? este decis s? porneasc? o nou? afacere.Dou? dintre cele mai mari ferme de porci din Ia?i sunt v?ndute, ambele apar?in?nd fermierului Mihai ?ibucanu. Casa de Insolven?? Transilvania (CITR) a scos la v?nzare activele celor dou? ferme, una dintre acestea fiind Ferma Robert, intrat? ?n insolven?? ?n anul 2017, care se vinde ?n prezent cu 450.000 de euro. Se v?nd cl?dirile fermei, hale, o linie tehnologic? de hr?nire ?i terenuri de 11 hectare.Cea de-a dou? ferm?, cea mai mare, a lui Mihai ?ibucanu, Pig Farm, care a intrat ?n insolven?? tot ?n anul 2017, se vinde cu peste un milion de euro. Ambele propriet??i sunt v?ndute pentru a acoperi datoriile pe care le are fermierul c?tre mai mul?i oameni de afaceri. ?Falimentul ?i v?nzarea fermelor nu au leg?tur? cu pesta porcin?, ci cu faptul c? am v?ndut la un pre? foarte mic acum 3 ani ?i nu acopeream cheltuielile. Iar asta a dus la datorii”, sus?ine fermierul Mihai ?ibucanu.?Nu mai m?n?nc carne de porc”Problemele au ?nceput ?n anul 2017, c?nd unul dintre partenerii de afaceri ai ie?eanului a cerut insolven?a societ??ii Pig Farm, din Coarnele Caprei, ?i a Fermei Robert. De?i cresc?torul de porci a ?ncercat s? salveze afacerea prin depunerea unui plan de redresare, ?n cele din urm? s-a ajuns la faliment, iar cele dou? ferme au fost scoase la v?nzare.?Am ?ncercat cu planul de redresare, dar nu am avut succes. La mine totul a pornit de la pre?ul foarte mic oferit pentru kilogramul de carne. Produceam cu 6,4 lei ?i vindeam cu 3,4 lei. Nici subven?iile nu acopereau cheltuielile. Atunci a fost o perioad? foarte grea, c?nd pre?ul de v?nzare s-a ?njum?t??it. Acum au fost scoase la v?nzare fermele ?i sper?m s? se v?nd?. Momentan, spa?iile de acolo sunt ?nchiriate. Nu a fost s? fie. V? da?i seama, de 10 ani ?ncoace am ?ncercat s? men?in afacerea, dar nu a mai mers. Acum nici nu mai m?n?nc carne de porc de Cr?ciun. M-am ?mboln?vit din cauza problemelor cu fermele. Eu sper c? dup? ce vor trece toate acestea voi ?ncepe o nou? afacere, mai bun? de data asta. M-am g?ndit la ceva ?i sper s? reu?esc”, sus?ine fermierul.Una dintre ferme, construit? cu fonduri europeneUna dintre fermele ie?eanului a fost construit? cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre societatea Pig Farm, care a ob?inut fonduri europene de 3,8 milioane de lei prin intermediul SAPARD ?i FEADR. Fiind complet automatizat?, singurii angaja?i erau un electrician, un medic veterinar ?i un om care se ocupa de cur??enie. Ferma are o suprafa?? de mai bine de 4 hectare, are o capacitate de cre?tere a 15.000 de purcei anual, iar dot?rile constau ?n hale de produc?ie, re?ea de alimentare cu ap?, microsta?ie de epurare, bazin de colectare a apelor uzate, precum ?i re?ea de colectare a apelor menajere. Ferma Robert a fost ?nfiin?at? dup? doi ani de la deschiderea Pig Farm.Noi focare de pest? porcin?Produc?torii de carne de porc din Ia?i, dar ?i din ?ar? trec printr-o perioad? grea ?ncep?nd din anul 2017, c?nd au ap?rut primele focare de pest? porcin?. La Ia?i au fost descoperite dou? noi focare de pest? porcin? ?n comuna Pris?cani ?i ?n satul Tungujei, din comuna ?ib?ne?ti. Anul trecut, alte dou? focare au fost eliminate de medicii sanitar veterinari. Din cauza pestei porcine, marii fermieri au luat m?suri pentru ca virusul s? nu ajung? ?n ferme. De asemenea, potrivit Asocia?iei Cresc?torilor de Carne, produc?ia de carne de porc din Rom?nia a sc?zut de la 3 miliarde de euro la un miliard de euro.Grup de fermieri, peti?ie online: ”Cerem urgent deschiderea t?rgurilor de animale!” agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020 Cresc?torii de animale cer s? fie redeschise t?rgurile de animale, locul unde puteau s? ??i valorifice munca ?i s? interac?ioneze direct cu al?i fermieri. Un grup de produc?tori agricoli a formulat aceast? solicitare sub form? de peti?ie, iar fermierii cer celor care vor s? ajute zootehnia rom?neasc? s? sus?in? acest demers cu o semn?tur?.Peti?ia cresc?torilor de animale se apropie la acest moment de 200 de semn?turi. Majoritatea celor care sus?in demersul au aflat despre solicitarea fermierilor prin intermediul Facebook, re?eaua care a dat ?i na?tere mi?c?rii. Astfel, ini?iatorii peti?iei fac parte din Grupul V?carilor din Rom?nia. ”Fermieri, ??rani gospodari din toat? ?ara, dezam?gi?i de decizia guvernului de a ?nchide toate t?rgurile de animale, cerem redeschiderea lor ?i puse la loc de cinste parte din tradi?ia noastr? MILENAR?, t?rgurile de animale, oboarele sunt de asemenea ?i locuri de socializare, foarte iubite de muntenii gospodari izola?i ?i de to?i locuitorii acestei ??ri .Multe dintre ora?ele ??rii, comune, poart? numele ora?elor t?rguri cum ar fi T?rgu Mure?, T?rgu Jiu, T?rgu Ocna. Prin aceast? peti?ie cerem redeschiderea lor ?i punerea ?n calendarul comercial”, este textul peti?iei ini?iat? de un grup de cresc?tori de animale din Rom?nia.Pentru a sus?ine peti?ia fermierilor privind redeschiderea oboarelor, pute?i semna peti?i acces?nd acest link: VIA?A DE FERMIER ROM?N LA MINUS 5 GRADE, F?R? VACAN?? ?I F?R? S?RB?TORI! Agroinfo ?05 ianuarie 2020 - VOCEA FERMIERULUI. Cresc?torul de animale nu are vacan?? ?i nici s?rb?toare. Munca ?n grajd ?ncepe c?nd zorii ?nc? nu s-au ivit. Animalele nu ?tiu c? e s?rb?toare. Nu conteaz? c? afar? sunt -5 grade, c? totul e ?nghe?at ?n jur, c? al?ii s?rb?toresc sau ?i-au luat vacan??, cresc?torul trebuie s? le hr?neasc?.Ora 5:30,-5 grade CelsiusE?ti ?n grajd...ca ?n fiecare ianuarie 01 dup? revelion. La fel ca la Cr?ciun, zile de na?tere, s?rb?tori,week-end uri ?i ?n toate celalte zile ale anului...Diferen?a de anul ?sta e ca e?ti ?i mai ?ncordat,din ce ?n ce ?i mai ?ncordat. ...E?ti sc?rbit de politic?, ur?t de unii ?i ne?n?eles de al?ii!To?i aceia care sunt acum ?n pat ?i dorm...Dup? ce au m?ncat asear? br?nz? ?i ca?caval, carne din abunden??,p?ine. ...au b?ut vin ?i bere.Oameni ce m?ine iti pun piedici ?n cale ?i be?e ?n roate ... Oameni ce nu au lucrat o singur? zi din via?a lor ?n grajd...Ei nu ?tiu ce ?nseamn? sa nu ai o zi liber? sau un sf?r?it de s?pt?m?n? sau chiar o minivacanta...Ei nu ?tiu cum e sa lucrezi cu febr? sau grip? sau cu o durere n?ucitoare de cap...Ei c?nd au aceste probleme fug repede la doctor ?i scot medical!Tu dac? sco?i medical....cine mulge ?n locul t?u......Fermier la ?nceput de 2020?E diminea??! Stai acolo unde tu ?i zici birou,o camer? ?n care ai toate actele fermei! Mii de g?nduri ?ti trec prin minte....Ce se ?nt?mpl? anul ?sta?Unde te po?i dezvolta?At?t personal,c?t ?i profesional?Pot investi?Merit?? Gr?ul sau porumbul e c??tig?tor anul acesta....?Se va schimba cadrul politic ?n a?a fel ?nc?t s? putem c??tiga suficient,f?r? subven?ii putem sa tr?im? O sa mai pot angaja un om??Cu vremea ce s-o ?nt?mpla?Mai vine vreo secet?? Tot multe controale or s? vin? pe capul meu anul ?sta??Deja te doare capul....At?t de multe ?ntreb?ri pe care nu ar trebui sa ?i le pui ?n ianuarie,dar pur ?i simplu nu ?i le po?i scoate din minte.?Motorina tot scump? va fi anul ?sta?....?Te ridici ?i te ui?i afar?.Soarele str?luce?te.??n curte tat?l t?u vorbe?te cu doi vecini ?i cu nea Petre, angajatul t?u!?C?inele alearg? ?n fa?a vitelor ?i latr? fericit.?De fapt nu e chiar at?t de r?u!!!Ferma merge bine ?i mereu e ceva de ?mbun?t??it! De fapt po?i spune c? ai cea mai bun? slujb? din lume.Lucrezi cu natura,?ti place sa te murd?re?ti de motorina ?i noroi. ??i place s? lucrezi f?r? program ?i mereu cu o or? mai mult fa?? de c?t ti-ai propus!De fapt nu e o profesie, e?voca?ie....?A?a c? un nou an fericit 2020!!!Fermierul Nelu Popescu?a scris cu sinceritate pe Facebook fr?nturi din via?a unui cresc?tor rom?n de animale.?Mul?i dintre fermierii rom?ni se?recunosc ?n?m?rturisirile acestui cresc?tor.Holde Agri Invest, prima companie din agricultur? de la Bursa rom?neasc?, atrage 10 mil. lei de la investitori. Urmeaz? listarea ?n 2020 sub simbolul HAI Liviu Popescu 06.01.2020, Holde Agri Invest, companie antreprenorial? care opereaz? terenuri agricole, a ?ncheiat plasamentul privat ?n urma c?ruia a atras 10 mil. lei de la investitori, acesta fiind deja procesat la Bursa de la Bucure?ti, ceea ce ?nseamn? c? listarea urmeaz? s? fie f?cut? ?n urm?toarele ?ase luni, potrivit datelor agregate de ZF.?Vineri, 27 decembrie, ?n jurul orei 13:00, ?n sistemul bursei de la Bucure?ti au fost procesate tranzac?ii de 10 milioane de lei cu ac?iuni ale Holde Agri Invest (simbol bursier HAI) pe sistemul alternativ de tranzac?ionare AeRO, la un pre? de 1,1135 lei pe unitate. ZF a scris la ?nceputul lunii decembrie c? Holde Agre Invest urmeaz? s? se listeze la Bursa rom?neasc?, prin intermediul BRK Financial Group.?Cultur? agricol? ?n pericol: ?Va pieri ?n perioada urm?toare dac? nu este acoperit? de un strat de z?pad?!” Ramona Dasc?lu - 6 ianuarie 2020 Cultur? agricol? aflat? ?n mare pericol! Fermierii din zona de vest a ??rii, mai exact din Banat, se tem c? temperaturile negative din ultima perioad? ?i lipsa z?pezii de pe c?mpuri pun ?n pericol cultura de rapi??.A?a cum ploile ?i vremea frumoas? au rolul lor, a?a ?i z?pada are rolul ei pe timpul iernii. ?n aceast? perioad? a anului, c?nd temperaturile scad sub zero grade, stratul de z?pad? este cel care ar trebui s? protejeze culturile de ger. La noi ?ns? chiar dac? este miezul iernii, ninsoarea se las? a?teptat?, pun?nd astfel ?n pericol rapi?a, care este o cultur? mai pu?in rezistent? la ?nghe?.”Gerurile mari care vin brusc sunt periculoase pentru cultura de rapi??. Dac? solul este umed ?i apar ?nghe?uri de minus 7, minus 8 grade Celsius, iar aceast? cultur? nu este acoperit? de un strat protector de z?pad?, plantele vor pieri”, a declarat? Liviu Munteanu, purt?torul de cuv?nt al Direc?iei pentru Agricultur? Jude?ean? Cara?-Severin, Liviu Munteanu, pentru Radio Rom?nia Re?i?a.Acesta sus?ine c? spre deosebire de rapi?? restul culturilor vor ie?i cu bine din iarn? dac? ?n cele din urm? se va a?terne z?pada: ”Dac? iarna se instaleaz? cu z?pad?, cu temperaturi sc?zute care nu apar brusc, la restul culturilor nu vor fi probleme pentru c? plantele au un sistem de adaptare bine pus la punct ?i pot trece cu bine peste aceast? iarn?”.E XCLUSIV! Sta?iunea de la Caracal ?ncepe anul ?n for??! Achizi?ia de utilaje noi, ?n planul de investi?ii pe 2020! Ramona Dasc?lu - 6 ianuarie 2020 ?n prima zi de lucru din 2020, directorul SCDA Caracal, Marius C?t?lin Bran, al?turi de echipa sta?iunii, a avut o prim? ?nt?lnire ?n care s-au analizat at?t rezultatele anului trecut, c?t mai ales proiectele ?i ce investi?ii sunt necesare ?n 2020. Finan?area pentru dezvoltarea, ?n continuare, a sta?iunii vor proveni din profit: pentru al treilea an la r?nd, managerul SCDA este m?ndru c? poate raporta un profit semnificativ, care s? acopere achizi?ia de noi utilaje ?i nu numai. ?edin?? de ?nceput de an la Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Caracal, jude?ul Olt!SCDA a ?ncheiat anul 2019 cu rezultate bune at?t din punct de vedere economic, c?t ?i ?tiin?ific. Directorul sta?iunii Marius C?t?lin Bran a declarat pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO c? este deja al treilea an consecutiv ?n care unitatea de cercetare iese pe profit. O mare parte din profitul ob?inut de Sta?iunea de la Caracal va fi folosit pentru re?nnoirea parcului de utilaje agricole, la fel cum s-a ?nt?mplat ?i ?n ultimii 3 ani de zile, perioad? ?n care s-au investit 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii.2019, un an foarte bun pentru SCDA Caracal“?i anul 2019 l-am ?ncheiat cu profit semnificativ. E deja al treilea an consecutiv ?n care sta?iunea noastr? este pe profit. ?n fiecare an, o parte din profitul pe care noi l-am avut, l-am investit ?n utilaje ?i acela?i lucru ?l vom face ?i ?n 2020. Vom continua re?nnoirea parcului de utilaje agricole din cadrul sta?iunii, avem ?n plan achizi?ionarea unei combine de mare capacitate precum ?i a altor utilaje aferente desf??ur?rii ?n bune condi?ii a activit??ii sta?iunii. ?n perioada 2017-2019 am investit 1,5 milioane de euro ?n utilaje. Trendul pozitiv pe care ?l are sta?iunea se datoreaz? faptului c? am reu?it s? ne impunem pe plan na?ional ?n v?nzarea de s?m?n?? de soiuri rom?ne?ti. Toate acestea au permis cre?terea calit?tii produselor ?i serviciilor oferite de SCDA Caracal, astfel devenind lider na?ional ?n v?nzarea soiurilor de gr?u de s?m?n?? autohton. ?ncrederea fermierilor ?n produsele oferite de SCDA Caracal ?i raportul foarte bun calitate-pre?, au facut ca ?n acest an sa se ?nregistreze un record, stocul de s?m?n?? certificat? de peste 2.500 tone din soiurile Glosa, Otilia ?i Izvor v?nz?ndu-se ?n totalitate ?n perioada 3 august-10 septembrie, cu mult ?naintea ?nceperii campaniei de semanat”, a declarat Marius C?t?lin Bran, directorul Sta?iunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal, pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Potrivit directorul SCDA Caracal, rezultatele economice bune pe care le-a ob?inut sta?iunea se datoreaz? ?i ?ncrederii companiilor na?ionale ?i multina?ionale ?n calitatea serviciilor de cercetare oferite de sta?iune, fapt care a dus la cre?terea num?rului de contracte.”De asemenea ?ncrederea companiilor na?ionale ?i multina?ionale (producatoare de material genetic sau distribuitoare imputuri agricole) ?n calitatea serviciilor de cercetare oferite, a determinat o cre?tere cu 38% a num?rului contractelor de cercetare, num?rul companiilor ajung?nd la peste 25. Acest lucru a dus ?i la dublarea valorii ?ncasate din aceste contracte”, a spus Marius C?t?lin Bran.Planurile SCDA Caracal pentru 2020Datorit? cre?terii interesului fermierilor rom?ni pentru s?m?n?a de soiuri rom?ne?ti de gr?u, directorul sta?iunii Marius C?t?lin Bran a luat decizia ca ?n acest an s? creasc? cu 20% suprafa?a cultivat? cu gr?u de s?m?n??: ”Anul acesta am crescut suprafa?a cultivat? cu gr?u de s?m?n?? datorit? cererii foarte mare de s?m?n?? din soiuri rom?ne?ti pe care am avut-o toamna trecut?. Am crescut suprafa?a cu 20% ?i am ajuns la 750 de hectare cultivate cu gr?u de s?m?n?? ?i 600 cultivate cu gr?u de consum, adic? ?n total 1.350 de hectare cu gr?u”.De asemnea, acesta ne-a prezentat ?i planul de culturi pentru anul agricol 2019-2020: ”Pe l?ng? cele 1.350 de hectare de gr?u, vom mai cultiva floarea-soarelui pe 420 de hectare, porumb pe 430 de hectare, maz?re pe 100 de hectare, iar diferen?a p?n? la 2.500 de hectare o ocup? sectorul de cercetare – avem ?n derulare contracte ?i parteneriate cu peste 25 de companii na?ionale ?i multina?ionale pe toate palierele, de la inputuri, s?m?n?? etc.”.Directorul Marius C?t?lin Bran preconizeaz? c? anul 2020 va fi un an bun at?t pentru agricultura rom?neac?, c?t ?i pentru sta?iunea de la Caracal.”Gr?ul la ora aceasta arat? foarte bine, a ?nfr??it ?n propor?ie de 15-20% p?n? la sc?derea temperaturii ?i intrarea lui ?n repaus. ?n zona noastr? au fost condi?ii bune p?n? la aceast? dat?, a?tept?m ?ns? ?i z?pada ca s? creeze o rezerv? suficient? de ap? ?n sol pentru prim?var?. ?n concluzie, starea foarte bun? a culturilor la momentul actual ?i ?ncheierea tuturor lucr?rilor agricole ?n termenul optim ne dau speran?a c? ?i ?n anul 2020 SCDA Caracal va raspunde prompt solicitarilor fermierilor ?i colaboratorilor nostri, prin seriozitate ?i calitate”, a conchis directorul SCDA Caracal.Sta?iunea de Cercetare Dezvoltare Agricol? Caracal este o unitate de cercetare continuatoarea activit??ii fostei Sta?iunii Experimentale Studina creat? ?n anul?1896, iar ?n prezent func?ioneaz? ?n cadrul Universit??ii din Craiova. Inca trei cazuri de pesta procina africana, confirmate in judetul Iasi In?ian. 5, 2020?Prefectul Marian Grigora? a declarat, vineri, c? au fost confirmate trei cazuri de pest? porcin? african? la porci domestici ?n jude?ul Ia?i, transmite?AGERPRES.Reprezentantul Guvernului ?n teritoriu a declarat c? a convocat o ?edin?? extraordinar? a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor pentru a lua m?surile care se impun dup? ce au fost confirmate trei cazuri de pest? african?.?Conform documenta?iei primite de la ANSVSA, s-a confirmat oficial prezen?a pestei porcine africane la porci domestici, ?ntr-o gospod?rie din satul Prisacani, comuna Pris?cani, ?i o alta ?n satul Tungujei, din comuna ?ib?ne?ti. Am convocat ast?zi o ?edin?? extraordinar? a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor. ?n cadrul acesteia au fost aprobate planurile de m?suri specifice, inclusiv stabilirea zonelor de protec?ie, pe o raz? de trei kilometri ?n jurul gospod?riilor afectate ?i zonele de supraveghere, pe o raz? de 10 kilometri. Institu?iile responsabile au ?ntreprins deja m?surile de prim? urgen?? ?n focare ?i vor pune ?n aplicare toate ac?iunile stabilite, respectiv m?surile ?i restric?iile care se impun. Medicii veterinari vor efectua un recens?m?nt al porcinelor din acele zone ?i a st?rii lor de s?n?tate. Ast?zi am mai primit o confirmare, tot la porc domestic, ?n comuna Gorban”, a declarat prefectul Marian Grigora?.Reamintim faptul c? pesta porcin? african? nu se transmite la om, singurii afecta?i fiind porcii domestici ?i cei mistre?i.PPA loveste din nou! Zeci de mii de porci vor fi eutanasiati la Braila In?ian. 6, 2020??76?0Dou? noi focare de pest? porcin? african? au fost confirmate ?n dou? localit??i din jude?, ?ntr-o gospod?rie ?i ?ntr-o exploata?ie comercial?, pentru lichidarea focarelor urm?nd s? fie eutanasia?i peste 25.000 de porci, potrivit informa?iilor furnizate luni de Prefectura Br?ila, transmite?AGERPRES.?Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor a raportat Institu?iei Prefectului – jude?ul Br?ila, evolu?ia pestei porcine africane din jude?ul Br?ila. Din acest raport reiese c? la data de 4 ianuarie 2020, medicii veterinari au primit confirm?rile a doua noi focare de PPA depistate at?t ?ntr-o gospod?rie din localitatea Tichile?ti, c?t ?i ?ntr-o exploata?ie comercial? din Gulianca, comuna Salcia Tudor, care num?r? un efectiv de aproximativ 25.000 de animale”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis de Prefectur?.Pesta porcin? african? a fost confirmat? pe 20 decembrie 2019 la Gr?dina Zoologic? din Br?ila, la trei porci mistre?i, motiv pentru care s-a decis ?nchiderea Parcului Zoo pentru o perioad? de 30 de zile, timp ?n care a fost pus ?n aplicare un plan de m?suri specifice de dezinfectare ?i eutanasiere a ?ntregului efectiv de suine.Jude?ul Br?ila are active, ?n prezent, 17 de focare de pest? porcin? african?, din care 13 ?n gospod?riile locuitorilor, ?i trei ?n exploata?ii comerciale, potrivit informa?iilor furnizate de DSVSA Br?ila.Din iulie 2018, c?nd a ap?rut primul focar de pest? porcin? african? ?n Br?ila, ?i p?n? ?n prezent, ?n jude? au fost pl?tite desp?gubiri pentru 3.996 de exploata?ii, ?n valoare de 189.735.950 de lei, ceea ce reprezint? 60% din valoarea total? a desp?gubirilor acordate la nivel na?ional.?n perioada men?ionat?, ?n jude? au fost stinse 190 de focare, dintre care 15 ?n exploata?ii comerciale.Suma total? acordat?, ?n 2019, cu titlu de desp?gubire pentru efectivele de porci uci?i pentru lichidarea focarelor de pest? porcin? african? din jude?ul Br?ila este de 21.035.905 lei, din care s-au pl?tit 17.654.283 lei.?n 2019, ?n jude?ul Br?ila au fost eutanasia?i ?n vederea lichid?rii focarelor de pest? porcin? african? 8.293 porci ?n gospod?riile popula?iei ?i 20.792 ?n exploata?ii comerciale.Nou focar PPA in Galati! Decizie ferma a autoritatilor In?ian. 6, 2020?? Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? (CJSU) a aprobat Planul de m?suri la confirmare ?n zona de protec?ie ?i cea de supraveghere ca urmare a apari?iei unui focar de pest? porcin? african? ?n dou? gospod?rii de la marginea localit??ii Grivi?a, au informat, luni, reprezentan?ii Prefecturii Gala?i, transmite?AGERPRES.Potrivit sursei citate, genomul viral pentru pesta porcin? african? a fost detectat ?n probele de s?nge ?i ?n organele analizate de c?tre Laboratorul Sanitar Veterinar ?i pentru Siguran?a Alimentelor Bac?u. Imediat ce s-a primit confirmarea, a fost convocat CJSU.?Astfel, s-a decis eutanasierea preventiv? a celor 474 de porci afla?i ?n cele 174 de gospod?rii, distrugerea cadavrelor ?i ecarisarea teritoriului, precum ?i aplicarea m?surilor de restric?ie pentru circula?ia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor ?i a mijloacelor de transport. Pentru lichidarea rapid? a focarului, membrii comisiei de evaluare au fost convoca?i ?n data de 6 ianuarie, ora 8,30, la sediul Prim?riei comunei Grivi?a. ?n aceast? zon?, deplasarea ?i transportul porcilor pe drumurile publice sunt interzise, cu excep?ia cazului c?nd sunt avizate de autoritatea veterinar?; niciun animal domestic nu poate intra sau p?r?si o exploata?ie f?r? autorizare; animalele sunt supuse catagrafierii ?i supravegherii clinice de c?tre medicii veterinari”, se precizeaz? ?n informarea Prefecturii Gala?i.Acesta este al doilea focar de pest? porcin? descoperit de la ?nceputul anului ?n jude?ul Gala?i, dup? cel dintr-o gospod?rie de la marginea comunei Schela, unde pe 2 ianuarie au fost eutanasia?i trei porci.Bilan?ul pestei porcine africane: peste o jum?tate de milion de porci sacrifica?i ?n doi ani ?i jum?tate REDAC?IA FIR 6 IANUARIE 2020626 de focare de pest? porcin? african? ?n 237 de localit??i din 24 de jude?e erau active ?n data de 31 decembrie 2019, conform informa?iilor publicate de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA).?12 exploata?ii comerciale erau afectate, dintre care dou? de tip A. ?n alte 12 jude?e au fost depistate cazuri de pest? porcin? african? doar la mistre?i.De la prima semnalare a pestei porcine africane (PPA) ?n Rom?nia, ?n data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent au fost sacrifica?i 543.621 porci afecta?i de boal? ?i au fost desp?gubi?i 14.507 proprietari de animale. Valoarea total? a desp?gubirilor s-a cifrat la aproximativ 403 milioane isia European? a aprobat pentru Rom?nia eliberarea sumei de aproape 16 milioane de euro pentru desp?gubiri ?n contul anilor 2018 ?i ?n 2019. Fondurile vor intra ?n conturile Rom?niei ?n acest an.INDUSTRIE ALIMENTARAFamilia Timi?, cea care de?ine produc?torul de mezeluri Cris-Tim, vrea s? ajung? la 100 de hectare de vi??-de-vie ?? Radu Timi? jr.Radu Timi? jr., CEO al grupului Cris-Tim, spune c? ?n 3-4 ani familia sa vrea s? ajung? la 100 de hectare de vi??-de-vie, fa?? de 48 c?t de?ine ?n prezent. ?Avem o podogrie de 40 hectare ?n Dealul Mare ?i alte 8 hectare de vi??-de vie la conac (Casa Timi? din Chi?orani - n.red.). ?n 3-4 ani vrem s? ajungem la 100 de hectare de vi??-de-vie. Vom deveni un produc?tor de talie medie.?La brandul de vin ?nc? lucr?m”, a spus managerul. Grupul Cris-Tim se preg?te?te astfel s? intre pe pia?a vinurilor ?i vrea s?-?i construiasc? propria cram? ?n localitatea Chi?orani, pe Drumul Vinului, acolo unde de?ine ?i un conac, conform ultimelor date.?Minea (Romalimenta): consumatorul nu poate verifica daca un produs este bio; producatorii pot spune orice minciuna Ianuarie 6, 2020Sorin Minea, presedintele Romalimenta sustine ca in prezent, romanii nu au mijloacele de a verifica daca un produs este cu adevarat bio sau traditional, iar producatorii romani pot spune orice minciuna, relateaza Agerpres.?Din agricultura se castiga destul de bine la ora actuala, dar unii isi doresc un castig mai rapid. Asta n-o spun cu repros. Si eu as dori un castig mai rapid. Dar din cauza acestei dorinte perturba piata cu declaratii stranii si vor sa induca in eroare consumatorul. Criteriile sunt calitatea si pretul. Degeaba i-as spune unuia sa cumpere din patriotism un castravete romanesc, daca ar fi de doua ori mai scump sau mai prost. Il va cumpara pe cel din Noua Zeelanda”, a explicat Minea.Minea: consumatorii nu pot verifica traseul unui produs si sa verifice spusele producatorului.?Degeaba i-as cere eu unui producator roman de carne, procesare, ceea ce fac si eu, sa foloseasca materie prima 100% romaneasca. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot sa mint absolut orice. Degeaba i-as spune eu unui consumator ca ceea ce ii dau eu e de la mine din curte, e bio, e traditional, e si zona montana, daca trasabilitatea lipseste cu desavarsire…”, a sustinut Minea.Presedinte Romalimenta: exista tari unde calitatea produselor e stabilita prin legeSorin Minea a mai spus si ca exista anumite tari in care calitatea produselor este stabilita prin lege.E adevarat, datorita pietei, unele retete romanesti sunt slabe calitativ, chiar daca se numesc traditionale. Dar unele sunt slabe calitativ datorita cererii si ofertei de pe piata. Daca romanul ar dori sa aiba un control asupra retetei, ceea ce iluzoriu, exista tari unde legislatia vorbeste de calitatea la nivelul tarii respective pe grupe de produse, e o chestie clara pe care o putem face si noi”, a completat el.DOCG Dealu Mare – ?ntre teorie ?i practic? Ciprian Haret 26 decembrie 2019Dealu Mare (foto: Col?isor de Rom?nia)Nu cu foarte mult? vreme ?n urma, lumea vinului de la noi a primit o veste important?. Zece crame din Dealu Mare ?i-au dat m?na ?i au pus bazele primului sistem colectiv privat de garantare a calit??ii superioare ?n domeniul vinului din Rom?nia. Noul sistem se bazeaz? pe un set de reguli de produc?ie ?n vie ?i ?n cram?, mult mai bine pus la punct dec?t ceea ce prevede legea actual?. Produc?torii care vor ?ndeplini criteriile impuse vor primi un marcaj pe sticl? care atest? calitatea vinurilor. Ini?iatorii acestui proiect sunt urm?torii: Apogeum, Aurelia Vi?inescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani Rom?nia ?i Viile Metamorfosis.Cele mai importante condi?ii pentru ob?inerea clasific?rilor superioare sunt:DOCG?(garantat?) – maturare de cel pu?in 8 luni ?n butoaie de lemn, urmat? de cel pu?in 12 luni de ?nvechire la sticl?;DOCG Rezerv??– maturare de cel pu?in 12 luni ?n butoaie de lemn, urmat? de ?nvechire de cel pu?in 3 ani la sticl?;DOCG Rezerv? Special??– cel pu?in 18 luni de maturare ?n butoaie de lemn ?i cel pu?in 4 ani de ?nvechire la sticl?.Bun, ?i acum c?teva g?nduri r?zle?e din partea subsemnatului. Ideea ?n sine este salutar?, nimic de comentat la acest capitol. Doar simplul fapt c? mai mul?i produc?tori importan?i dintr-o regiune viticol? cu tradi?ie au reu?it s? ajung? pe un teren comun este un prim pas c?tre normalitate.Dar, la o analiz? mai atent?, un astfel de proiect va presupune multe b?t?i de cap. Imediat v? spun ?i de ce. Fiind vorba de o reglementare tip DOC, lucrurile se complic? substan?ial, pentru c? orice schimbare a formei actuale implic? modific?ri legislative. Dac? lu?m ?n calcul ?i aparatul birocratic din acest col? de lume, deja ne ia cu dureri de cap. ?i, sta?i a?a, c? aceast? c?l?torie nu se va opri aici, deoarece ultima gar? ?n care trenul va ajunge la destina?ie se nume?te Bruxelles, mai exact, Comisia European?. Pe l?ng? aspectele legislative locale, trebuie s? nu uit?m c? facem parte din Uniunea European?, cea care a venit cu o reform? agrar? ?i care a reglementat, la r?ndul ei, domeniul viti-vinicol al ??rilor membre. Astfel, etichetele vor con?ine ?i termenii generali europeni: PDO (Protected Designation of Origin) sau PGI (Protected Georgraphial Indication). Momentan, aceste men?iuni nu sunt obligatorii pentru cei care ?i-au ?nregistrat deja denumirile de origine la Comisia European?. Dar termenul de ?nregistrare a expirat demult, iar noul DOCG? Dealu Mare va trebui finalmente s? primeasc? aprobarea CE. Iar ceva ?mi spune c? noua etichet? va trebui s? primeasc? ?i ?nsemnul impus de UE, adic?telea PDO (sau DOP, ?n cazul nostru – denumire de origine protejat?). Dac? se va ?nt?mpla acest lucru, ?ncep s? ?mi pun o ?ntrebare logic?: prezen?a pe etichete a dou? denumiri de origine separate nu va aduce un dram ?n plus de confuzie pentru poten?ialii consumatori?Nu pot dec?t s? sper c? acest proiect va fi dus p?n? la cap?t. Pentru c? Rom?nia nu a dus ?i nu duce lips? de proiecte. Cu finalizarea lor este ?nc? o mare, mare problem?. ?i mai sper c? to?i cei implica?i ?n acest proiect au luat deja ?n calcul toate obstacolele birocratice, care ?i a?teapt? ?n umbr?. Le urez success ?i la c?t mai multe vinuri bune, cu sau f?r? DOCG.Previziuni 2020 ?n industria alimentar?. Brandurile rom?ne?ti se predau produc?torilor str?ini, iar consumul este acoperit tot mai mult de importuri?M?d?lina Panaete 06.01.2020, Anul 2019 a adus cre?teri pentru majoritatea juc?torilor medii ?i mari din industria alimentar? ?i a b?uturilor, ?ns? pentru anul acesta produc?torii sunt rezerva?i.?5 TENDIN?E??Continu? tranzac?iile pe pia?a alimentar? ?i a b?uturilor av?nd ?n vedere c? au fost businessuri scoase la v?nzare pe parcursul anului trecut. De exemplu, sursele ZF arat? c? ?mbuteliatorul de ap? La F?nt?na este la v?nzare, tranzac?ia put?nd fi finalizat? ?n acest an.??Consumul va continua s?-?i ?ncetineasc? ritmul de cre?tere pe fondul instabilit??ii politice ?i economice de la nivel local ?i european.???Problemele cu for?a de munc? vor continua ?i ?n 2020 pentru produc?tori ?n condi?iile ?n care nevoia de angaja?i cre?te, ?ns? sunt tot mai pu?ini oameni care s? munceasc? ?n fabrici.??Pesta porcin? va continua s? afecteze industria c?rnii dup? ce ?n a doua jum?tate a anului 2017 pia?a a pierdut aproape 2 miliarde de euro.??Consumul de alimente bio va cre?te ?i ?n 2020, astfel c? tot mai mul?i produc?tori vor miza pe aceste produse.?5 ?NTREB?RI??Va prelua Unilever integral businessul cu sucuri si alimente s?n?toase Frufru? Gigantul a ajuns la 75% din companie.??Vor ap?rea noi insolven?e ?n r?ndul produc?torilor de carne dat fiind faptul c? pesta porcin? a zdruncinat pia?a???Vor ?ncepe produc?torii din industria alimentar? s? aduc? lucr?tori din Asia ?n contextul lipsei de for?? de munc????Vor mai fi antreprenori care ??i vor vinde businessurile din industria alimentar? ?i a b?uturilor???Va face gigantul Coca-Cola achizi?ii pe pia?a din Rom?nia dup? modelul celor din afar?? Gigantul a cump?rat mai multe businessuri ?n ultimii ani, ?n special ?n zona de cafea ?i b?uturi pe baz? de fructe.Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti 2020. Calendarul concursului de vinuri BASF pentru viticultorii mici ?i mijlocii Ramona Dasc?lu31 decembrie 2019Cel mai respectat concurs de vinuri, adresat viticultorilor mici ?i mijlocii, revine ?n 2020 cu cea de-a V-a edi?ie. Concursul ”Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”, organizat de BASF ?n parteneriat cu Asocia?ia Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia aduce din nou ?n prim-plan cele mai rafinate vinuri rom?ne?ti create de produc?torii cu exploata?ii de vi?? de vie sub 100 de peti?ia va avea trei faze regionale, urmate de marea final? na?ional? de pe 6 mai. La fel ca ?n anii trecu?i, organizatorii pun la b?taie premii atractive, de mii de euro, pentru dezvoltarea afacerilor viticole. La concurs poate participa orice viticultor, amator sau profesionist, cu condi?ia s? exploateze o suprafa?? mai mic? de 100 de hectare de vi?? de vie. Programul etapelor regionale ”Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”:19 februarie?– Domeniile Panciu – ?ife?ti (pentru viticultorii din Moldova)26 februarie?– Hotel Pietroasa – Buz?u (pentru viticultorii din Muntenia ?i Oltenia)4 martie?– Hotel Plaza – T?rgu Mure? (pentru viticultorii din Transilvania ?i Banat)?nscrierile ?ncep ?n luna ianuarie. Nu se percepe tax? de participare la concursul ”Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”. Viticultorii care vor s? participe la acest concurs trebuie doar s? trimit? minim 3 sticle pentru fiecare vin ?nscris, pe adresa loca?iei evenimentului aferent regiunii de care apar?ine exploata?ia sa, respect?nd termenul limit? de ?nscriere. Al?turi de probele de vine trebuie trimis? ?i fi?a de participare, completat? cu datele despre vinurile ?nscrise ?i exploata?ia de vi?? de vie. Pentru mai multe detalii despre concurs, regulament ?i modalitatea de ?nscriere, te rug?m s? intri pe site-ul BASF Agricultural Solutions Rom?nia, sec?iunea?Concurs vinuri. Vei g?si o mul?ime de informa?ii utile despre formatul concursului, c??tig?torii, edi?iile anterioare, interviuri cu membrii juriului ?i marii finali?ti, dar ?i sfaturi utile despre cum po?i avea grij? cel mai bine de vi?a de vie. ?n plus, sec?iunea este actualizat? ?n permanen?? cu informa?ii proaspete despre edi?ia 2020 a concursului ”Pove?ti cu vinuri rom?ne?ti”.Fiecare prob? de vin ?nscris? ?n concurs este secretizat? ?i evaluat? de o comisie specializat?, format? din exper?i ai Asocia?iei Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia. Modul de evaluare ?i punctaj sunt stabilite conform normelor Sistemului Interna?ional de Punctaj, impus de OIV: examinare vizual?, gustativ? ?i calitate general?. ?n cadrul fiec?rei etape regionale vor fi selectate vinurile finaliste din categoriile alb, roze ?i ro?u. Acestea vor fi apoi jurizate din nou, ?n cadrul marii finale na?ionale, urm?nd a fi stabilit c?te un vin c??tig?tor pentru fiecare ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPreviziuni 2020 - Retail alimentar. Comer?ul modern va ajunge la o cot? de pia?? de 70% pe fondul expansiunii accelerate ?i al ?nchiderii de mici magazine Cristina Rosca 06.01.2020, Profi este cea mai extins? re?ea de magazine din Rom?nia :? Pentru comer?ul local, indiferent de tipul lui, ultimii ani au fost ani de cre?teri pe linie, evolu?ia pozitiv? fiind sus?inut? pe de-o parte de expansiune, iar pe de alta de apetitul rom?nilor pentru consum.Pentru juc?torii din comer?ul alimentar, 2019 a fost de departe cel mai bun an din punctul de vedere al deschiderilor de magazine, cu peste 400 de unit??i ?n diverse formate.Rand Sherif mai st? doi ani la conducerea distribuitorului Interbrands. El ?i croatul Branko Roglic de?in businessul de 200 mil. euro anual M?d?lina Panaete 06.01.2020, Rand SherifAdunarea general? a asocia?ilor Interbrands Marketing& Distribution a decis ?n a doua parte a anului trecut prelungirea mandatului de director general al lui Rand Sherif p?n? ?n octombrie 2021, arat? datele din Monitorul Oficial.?De asemenea, Rand Sherif va mai fi membru al Consiliului de Administra?ie p?n? ?n august 2023. Rand Sherif conduce compania de circa dou? decenii ?i este ?i ac?ionar minoritar ?n cadrul companiei. La ?nceputul anului trecut, grupul croat Orbico, controlat de Branko Roglic, unul dintre cei mai boga?i oameni din Croa?ia, a anun?at c? va prelua Interbrands Marketing& Distribution.?DIVERSESaivan ?n fl?c?ri! Animalele au ars de vii ?ntr-un incendiu pus inten?ionat la o ferm? Ramona Dasc?lu - 5 ianuarie 2020 Foto: Opinia TimisoareiSaivan ?n fl?c?ri! Mai multe animale au ars de vii dup? ce o m?n? criminal? a pus foc ?ntr-un saivan din satul Teregova, din jude?ul Cara?-Severin.Incendiul a fost anun?at vineri de diminea?? printr-un apel la 112, iar pompierii au plecat de urgen?? spre locul cu pricina. C?nd au ajuns la fa?a locului, flac?rile mistuiau puternic saivanul de animale.Din p?cate, animalele care se aflau ?n?untru, 12 vaci, trei porci ?i un cal nu au mai putut fi salvate.”Pompieri militari din cadrul Detasamentului de Pompieri Caransebes, au intervenit de urgenta cu 2 echipaje cu 2 autospeciale de stingere cu apa si spuma. A ars intreg salasul, aproximativ 120 mp, cu 12 vaci, 3 porci si un cal”, au transmis reprezentan?ii ISU Cara?-Severin pentru opiniatimisoarei.ro. Pompierii s-au chinuit mai bine de 3 ore s? sting? aproximativ 3.000 de balo?i de paie, to?i cuprin?i de foc.Potrivit autorit??ilor, cel mai probabil, focul a fost pus inten?rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.GLOBALONU, ?ngrijorat? de s?n?tatea plantelor Ziarul BURSA? 06 ianuariePoluarea pune ?n pericol existen?a a numeroase plante ?i animale. Pe acest fond, Organiza?ia Na?iunilor Unite a declarat anul 2020 "Anul interna?ional al s?n?t??ii plantelor (IYPH)". Aceasta reprezint? o ocazie unic? pentru cre?terea gradului de con?tientizare la nivel global cu privire la modul ?n care protejarea s?n?t??ii plantelor poate ajuta la oprirea foametei, reducerea s?r?ciei, protejarea mediului ?i stimularea dezvolt?rii economice, noteaz? , site-ul Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO).Plantele reprezint? sursa aerului pe care ?l respir?m ?i mare parte din hrana noastr?. Cu toate acestea, adesea nu ne g?ndim cum s? facem s? le p?str?m s?n?toase, ceea ce ar putea duce la rezultate devastatoare. FAO estimeaz? c? p?n? la 40 de procente din culturile care genereaz? hran? se pierd anual din cauza d?un?torilor ?i bolilor. Astfel, milioane de oameni r?m?n f?r? hran?, agricultura fiind ?i o surs? primar? de venituri pentru comunit??ile s?race. Schimb?rile climatice ?i activit??ile omului au afectat ecosistemele, reduc?nd biodiversitatea ?i cre?nd noi ni?e unde bolile plantelor se dezvolt?. ?n acela?i timp, c?l?toriile ?i comer?ul interna?ional s-au triplat ?n ultimul deceniu, acest lucru acceler?nd r?sp?ndirea bolilor ?n jurul lumii ?i provoc?nd pagube pentru plantele native ?i mediu. Protejarea plantelor de parazi?i ?i boli este mult mai rentabil? dec?t interven?ia de urgen?? c?nd plantele sunt mature. D?un?torii ?i bolile sunt adesea imposibil de eradicat odat? ce s-au instalat, iar gestionarea lor este scump? ?i necesit? timp. Preven?ia este esen?ial? pentru evitarea impactului devastator al d?un?torilor ?i bolilor asupra agriculturii, mijloacelor de subzisten?? ?i a securit??ii alimentare, iar mul?i dintre noi joac? un rol important. Abordarea ecosistemic? combin? diferite strategii ?i practici de management pentru dezvoltarea culturilor s?n?toase ?n acela?i timp cu minimizarea utiliz?rii pesticidelor. Evitarea substan?elor otr?vitoare atunci c?nd trebuie elimina?i d?un?torii nu numai c? protejeaz? mediul, dar ap?r? ?i insectele polenizatoare, inamicii naturali ai parazi?ilor, organismele benefice, precum ?i oamenii ?i plantele care depind de plante, mai arat? sursa citat?. FAO mai traseaz? c?teva responsabilit??i ce revin ?n sarcina oamenilor: s? evit?m transportarea plantelor ?i a produselor vegetale atunci c?nd c?l?torim peste hotare; persoanele angajate ?n industriile de transport trebuie s? se asigure c? navele, aeronavele, camioanele ?i trenurile nu transport? d?un?tori sau boli ?n zone noi; guvernele trebuie s?-?i creasc? sus?inerea la nivel na?ional sau regional pentru organiza?iile de protec?ie a plantelor din prima linie de ap?rare.UNIUNEA EUROPEANAFonduri europene alocate dispropor?ionat ?i supracompensa?ii?REDAC?IA FIR 6 IANUARIE 2020Ajutorul acordat fermierilor de Uniunea?European? ?n scopul protej?rii??mpotriva sc?derii pre?urilor agricole ?i a pierderilor de produc?ie ?i-a ?ndeplinit doar par?ial obiectivele, iar gradul de adoptare a instrumentelor utilizate r?m?ne redus ?i neuniform, se arat? ?ntr-un raport publicat ?n luna decembrie 2019 de Curtea de Conturi European?. Curtea atrage aten?ia ?c? unele m?suri excep?ionale nu au fost direc?ionate ?n mod corespunz?tor ?i pot antrena pl??i compensatorii dispropor?ionate”.Fermierii europeni nu sunt stimula?i s?-?i asigure produc?iile agricoleM?surile de sprijin acordate prin Politica Agricol? Comun? ?n vederea asigur?rii produc?iilor ?i, implicit, a veniturilor au avut un impact redus ?n ceea ce prive?te determinarea fermierilor de a ?ncheia contracte de asigurare prin apelarea la fonduri UE, relev? raportul Cur?ii de Conturi Europene (CCE). ?Mai pu?in de 10 % din cei care ?ncheie asigur?ri fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici m?car nu au ?n vedere s? se protejeze ?mpotriva riscurilor, ?ntruc?t se a?teapt? s? primeasc? oricum ajutoare publice substan?iale ?n cazul unei crize. ?n plus, sprijinul oferit de UE pentru asigur?ri nu este direc?ionat c?tre cei care au cu adev?rat nevoie”, arat? raportul CCE.Italia ?i Fran?a sunt cele mai mari beneficiare ale acestei forme de sprijin care se concentreaz?, ?ns?, ?n sectorul vitivinicol, un sector ?n care capacitatea financiar? ?i profilul de risc le-ar fi permis multor beneficiari s?-?i asigure produc?ia ?i ?n absen?a subven?iilor UE, apreciaz? CCE.Conform raportului Cur?ii, mai mult de o treime din fermieri recurg la asigur?ri, dar majoritatea pl?tesc pentru asigurare din fonduri proprii ?i din fonduri na?ionale. Dintre fermierii asigura?i, aproximativ 8 % sunt sprijini?i de UE ?n cadrul pilonului II, ?n principal pentru asigurarea recoltelor. Rezultatele unui sondaj efectuat de CCE ?n r?ndul a 105 fermieri din 17 state membre UE, ?ntre care ?i Rom?nia, arat? c? principalele?cauze ale pierderilor, a?a cum au fost percepute de responden?i, au fost fenomenele climatice nefavorabile, urmate de fluctua?iile pre?urilor pie?ei, iar motivele invocate de fermieri pentru faptul c? nu au contractat o asigurare sau c? nu au aderat la un fond mutual au fost: pre?ul ridicat (47%), riscul pe care doresc s?-l asigure nu este acoperit de nicio asigurare (20%), acoper? riscurile prin m?suri proprii de prevenire (6%). 8% cred c? produc?ia lor nu este ?n pericol, iar 19% nu s-au g?ndit niciodat? la aceast? posibilitate. Printre m?surile pe care fermierii chestiona?i le-au men?ionat ca fiind necesare pentru prevenirea riscurilor care pot determina sc?derea veniturilor sau pierderea produc?iilor, sunt: rota?ia culturilor, culturi mai rezistente, economii/rezerve de capital, contracte, m?suri sanitare ?i fitosanitare, diversificarea produc?iei, investi?ii, venituri suplimentare. 10 fermieri au declarat c? nu au adoptat nicio m?sur? de prevenire la nivelul fermei.Produc?torii polonezi de mere, principali beneficiari ai subven?iilorCurtea de Conturi European? a constatat, ?n cadrul audit?rii pe care a efectuat-o, c? sprijinul acordat fermierilor dup? pierderea pie?ei ruse?ti, ?n urma interdic?iei Rusiei de a efectua importuri de legume ?i fructe din statele membre UE, ?n perioada 2014 – 2018, a condus la cheltuirea ineficient? a banilor publici europeni, remarc?nd lipsa unor parametri obiectivi care s? ilustreze oportunitatea acord?rii acestei forme de ajutor financiar. ?n cadrul acestei m?suri, 61% din sprijin, dintr-un total de 513 milioane de euro, a fost acordat produc?torilor de mere, ?n special celor din Polonia, ?de?i exporturile de mere au r?mas relativ constante sau chiar au crescut”. ?n plus, subven?iile acordate pentru distribuirea gratuit? a fructelor ?i legumelor, ?n acela?i context, al retragerii produselor de pe pia?a ruseasc?, s-au dovedit a fi costisitoare ?i, mai mult, Curtea a observat c? a ap?rut o situa?ie de supracompensare, ?ntruc?t au existat cazuri ?n care pl??ile efectuate au dep??it, ?n mare m?sur?, pre?urile pie?ei. De exemplu, ?n primii trei ani de comercializare (2014/2015, 2015/2016 ?i 2016/2017), dup? interdic?ia impus? de Rusia la importurile de legume-fructe, UE a pl?tit produc?torilor polonezi de mere compensa?ii ?n valoare total? de 200 de milioane de euro pentru 559.448 de tone de mere distribuite gratuit, ?n timp ce pre?urile medii ale pie?ei pentru acest volum de mere se ridicau la 182 de milioane de euro. De asemenea, cea mai mare parte a produselor care au intrat ?n sistemul de distribuire gratuit? au revenit pe pia?a de desfacere sub o alt? form?, de exemplu sub form? de sucuri ?n Grecia ?i ?n Spania, Curtea constat?nd c? doar o mic? parte din acestea au ajuns la persoanele aflate ?n dificultate.Stalele care au beneficiat de cele mai consistente sume acordate cu titlu de sprijin ?n cadrul sistemelor de distribuire gratuit? sunt Polonia (255 milioane euro), Spania (61 milioane euro), Grecia, Italia, Portugalia, iar principalele produse pentru care au fost alocate subven?ii au fost merele (277 milioane euro), piersicile ?i nectarinele (55 milioane euro), portocalele (26 milioane euro), morcovii (21 milioane euro), kiwi (13 milioane euro).Recomand?ri ale Cur?ii de Conturi Europene pentru Comisia European?Pe baza concluziilor ?n urma audit?rii efectuate, Curtea de Conturi European? recomand? Comisiei Europene, pentru viitoarea Politic? Agricol? Comun?:s? ?ncurajeze fermierii s? se preg?teasc? mai bine ?n eventualitatea unor situa?ii de criz?;s? ?mbun?t??easc? concep?ia ?i monitorizarea sprijinului pus la dispozi?ie pentru asigur?ri;s? clarifice criteriile pentru declan?area ?i ?ncheierea m?surilor excep?ionale;s? ajusteze compensa?ia pentru opera?iunile de retragere.P?n? la sf?r?itul acestui an, Curtea de Conturi European? va prezenta un raport special privind m?surile excep?ionale adoptate de UE ?n vederea contracar?rii ?ocurilor pie?ei produselor lactate din perioada 2014-2017. ?n acest sector, s-au cheltuit aproximativ 740 de milioane de euro, par?ial pentru a-i compensa pe fermieri pentru sanc?iunile impuse de Federa?ia Rus?.?n continuare, red?m, integral, comunicatul de pres? emis de Curtea de Conturi European? dup? ?ntocmirea raportului special ?Stabilizarea veniturilor pentru fermieri: un set cuprinz?tor de instrumente, dar este necesar s? se abordeze problema gradului redus de adoptare a acestora, precum ?i chestiunea supracompens?rii” :?Potrivit unui nou raport al Cur?ii de Conturi Europene, instrumentele UE menite s? ?i ajute pe fermieri s? ??i asigure veniturile ?mpotriva sc?derii pre?urilor ?i a pierderilor din produc?ie ?i-au ?ndeplinit doar par?ial obiectivele, iar gradul lor de adoptare r?m?ne redus ?i neuniform. Pe l?ng? aceasta, Curtea atrage aten?ia c? unele m?suri excep?ionale nu au fost direc?ionate ?n mod corespunz?tor ?i pot antrena pl??i compensatorii dispropor?ionate.?Politica agricol? comun? (PAC) a UE cuprinde o gam? de m?suri destinate s? garanteze venituri stabile ?i adecvate pentru fermieri. Pl??ile directe efectuate c?tre cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezint? 41 de miliarde de euro pe an. Pe l?ng? aceste pl??i directe, PAC include ?i instrumente specifice pentru prevenirea ?i gestionarea riscurilor ?i a crizelor ?n sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigur?ri ?i la fonduri mutuale. Exist?, de asemenea, m?suri excep?ionale menite s? stabilizeze pia?a ?n ansamblu ?n cazul unor perturb?ri grave, cum ar fi atunci c?nd Rusia a decis, ?n 2014, s? interzic? anumite importuri agricole provenite din UE. Curtea a examinat ?n mod special dac? aceste instrumente fuseser? puse ?n aplicare ?n mod eficient ?i dac? ob?ineau rezultate. Accentul a fost pus ?n special pe sprijinul oferit de UE pentru asigur?ri ?i pe m?surile excep?ionale introduse pentru sectorul fructelor ?i legumelor ca urmare a sanc?iunilor impuse ?n 2014 de Rusia. Curtea recunoa?te c? PAC dispune de o gam? variat? de m?suri de protec?ie a veniturilor. Pl??ile directe joac? un rol important ?n aceast? privin??. ?n medie, ele reprezint? un sfert din veniturile fermelor, permi??ndu-le fermierilor s? fac? fa?? mai bine diminu?rii pre?urilor sau unei produc?ii mai sc?zute, reduc?ndu-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. ?n acela?i timp, PAC promoveaz? din ce ?n ce mai mult m?surile de prevenire, ?n special ?ncuraj?nd fermierii s? adopte bune practici agricole ?i de mediu.Curtea a constatat ?ns? c? aceast? activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare s? nu aib? un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabil? rezilien?ei sau pentru a se adapta la schimb?rile climatice. ?n opinia Cur?ii, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a ?nscris ?n buget pentru a-i ajuta pe fermieri s? se asigure ?mpotriva volatilit??ii pre?urilor ?i a pierderilor din produc?ie a avut un impact sc?zut. Banii ajung la o propor?ie foarte mic? de fermieri, deoarece mai pu?in de 10 % din cei care ?ncheie asigur?ri fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici m?car nu au ?n vedere s? se protejeze ?mpotriva riscurilor, ?ntruc?t se a?teapt? s? primeasc? oricum ajutoare publice substan?iale ?n cazul unei crize. ?n plus, sprijinul oferit de UE pentru asigur?ri nu este direc?ionat c?tre cei care au cu adev?rat nevoie. ?n cele dou? state membre care apeleaz? cel mai mult la acest sprijin (Italia ?i Fran?a), Curtea a observat o concentrare ?n sectorul vitivinicol. ?n acest sector, ?n care capitalul asigurat poate ajunge la 115 000 de euro pe hectar, mul?i beneficiari, av?nd ?n vedere capacitatea lor financiar? ?i profilul lor de risc, ?i-ar fi asigurat produc?ia ?i ?n lipsa subven?iilor din partea UE. ?Deocamdat?, dovezile privind valoarea ad?ugat? european? a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Cur?ii de Conturi Europene responsabil de raport. ?M?surile ar trebui s? fie direc?ionate mai bine, astfel ?nc?t s? poat? fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele ?i ?ntr-un mod care s? nu intre ?n conflict cu dezvoltarea ?n UE a unei agriculturi mai preventive ?i mai reziliente.” ?n ceea ce prive?te cei 513 milioane de euro cheltui?i pentru sectorul fructelor ?i legumelor ?n perioada 2014-2018 ca reac?ie la interdic?ia impus? de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dac? este oportun s? se recurg? la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat produc?torilor de mere (?n principal din Polonia), de?i exporturile de mere au r?mas relativ constante sau chiar au crescut. De asemenea, m?suri excep?ionale s-au aplicat ?i pentru alte fructe (cum ar fi piersicile ?i nectarinele), mai degrab? pentru a se aborda problema supraproduc?iei structurale ?n UE dec?t pentru a se face fa?? unor perturb?ri punctuale ale pie?ei. Nu ?n ultimul r?nd, Curtea observ? c? sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor ?n vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. ?n unele cazuri, tarifele pl?tite au dep??it ?n mare m?sur? pre?urile pie?ei ?i au permis astfel s? apar? o situa?ie de supracompensare. ?n plus, Curtea a constatat c? majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuit? au revenit, ?n cele din urm?, pe pia?? sub o form? diferit? (de exemplu, sub form? de suc ?n Grecia ?i ?n Spania), doar o mic? parte ajung?nd la persoanele aflate ?n dificultate. ?n contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urm?resc s? sporeasc? accentul pus pe gestionarea riscurilor, Curtea recomand? Comisiei Europene:s? ?ncurajeze fermierii s? se preg?teasc? mai bine ?n eventualitatea unor situa?ii de criz?;s? ?mbun?t??easc? concep?ia ?i monitorizarea sprijinului pus la dispozi?ie pentru asigur?ri;s? clarifice criteriile pentru declan?area ?i ?ncheierea m?surilor excep?ionale;s? ajusteze compensa?ia pentru opera?iunile de retragere.”Cum reusesc unii fermieri europeni sa produca mai mult lapte cu vaci mai putine In?ian. 6, 2020? Efectivele de vaci de lapte erau ?n anul 2000 de 27.200.000 de capete, fiind luate ?n considerare ?i efectivele din ??rile care ?nc? nu aderaser? la UE. Acestea produceau atunci 150.300.000 de tone de lapte. ?n 2019, au r?mas 22.600.000 de vaci de lapte, care au produs 167.400.000 de tone de lapte, informeaz? publica?ia?Lan?ul Alimentar.Rom?nia avea ?n 1990, 1.815.000 de vaci de lapte care au produs 4.156.000 de tone de lapte. ?n 2018, am avut 1.175.000 de capete, produc?ia total? fiind de 3.934.000 de tone. De precizat c? ?n 2018, produc?ia a sc?zut la 3.794.000 de tone. V?rful produc?iei de lapte a fost atins ?n 1995, cu 5.446.000 de tone.?n compara?ie, o ?ar? precum Germania avea ?n 1990, 4.771.000 de vaci de lapte care au produs 23.672.000 de tone de lapte. ?n 2017, a avut 4.199.000 de vaci de lapte, iar produc?ia a fost de 32.598.000 de tone de lapte.Uniunea European? r?m?ne cel mai mare produc?tor de lapte la nivel mondial, v?rful atins anul acesta ?n luna mai fiind de aproximativ 14.500.000 de tone.Efectivele totale de bovine din Uniunea European? au sc?zut cu peste 30.000.000 de capete fa?? de anul 1990. Statisticile furnizate de Eurostat arat? astfel: ?n 1990, ?n Uniunea European? ( sunt incluse ?i efectivele din ??rile care ?nc? nu aderaser? la blocul comunitar, dar au aderat ulterior acestui an, form?nd UE 28 ) num?rul total al bovinelor era 118.503.000 de capete. ?n 2018, num?rul acestora a sc?zut la 87.407.000 de capete. Cu 31.096.000 mai pu?ine.?n Rom?nia, ?n 1990, erau 5.381.000 de bovine. ?n 2018, au mai r?mas 1.984.000 de capete, cel mai mic num?r din ultimii 30 de ani. Sc?deri semnificative ale efectivelor au avut loc ?n Germania, de la 19.488.000 la 11.949.000 de capete; ?n Slovacia, de la 1.563.000 la 439.000 ?i ?n Belgia, de la 3.146.000 la 2.398.000 de capete.........................................................BULGARIABulgaria lichideaz? 24.000 de porci dintr-o ferm? unde s-a g?sit pest? porcin? african? agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2020 Autorit??ile veterinare bulgare au anun?at vineri c? au descoperirea unui nou focar de pest? porcin? african? la o ferm? din nord-estul Bulgariei, relateaz? Reuters. Aproximativ 24.000 de porci vor fi sacrifica?i.Este prima descoperire a unui asemenea focar la o ferm? de cre?tere a porcilor dup? luna august, c?nd virusul pestei porcine a afectat ?ase ferme bulgare, for??nd autorit??ile de la Sofia s? sacrifice peste 130.000 de porci.Focarul de pest? porcin? a fost detectat la o ferm? din localitatea Nikola Kozlevo, ?n regiunea Shumen, potrivit Reuters, care citeaz? Agen?ia bulgar? de siguran?? alimentar?.Ca ?i m?suri de lichidare a focarului, s-a luat decizia uciderii efectivului existent ?n ferma de ?ngr??are suine, dar s-a identificat ?i o zon? de protec?ie cu o raz? de trei kilometri ?n jurul exploata?iei. De asemenea, a fost creat? o zon? de monitorizare cu o raz? de zece kilometri.Boala extrem de contagioas? afecteaz? porcii, dar nu ?i oamenii.AUSTRALIAIncendiile din Australia se vor resim?i ?n fermele din Rom?nia? Ce discu?ii sunt deja ?n pia??! agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020 De mai bine de trei luni, Australia este devastat? de incendii de vegeta?ie. Fl?c?rile s-au ?nte?it ?n ultima perioad?, iar eforturile pompierilor ?i voluntarilor nu au reu?it s? ?in? focul sub control, astfel c? la nivel de pierderi, vorbim despre pagube inestimabile la nivel de flor?, dar mai ales de faun?. Incendiile au luat cu ele ?i via?a a numeroase animale de ferm?, exploata?ii p?rjolite ce au c?zut victime dezastrului.Incendiile din Australia ar putea avea un impact semnificativ asupra pie?ii interna?ionale de animale. Chiar ?i ?n Rom?nia sunt ?anse mari s? se resimt? pierderile de efective din continentul pozi?ionat ?n emisfera sudic? ?i care aprovizioneaz? ??rile arabe unde ?i noi export?m.Presa australian? relateaz? mai multe cazuri de ferme mari care au fost mistuite de fl?c?ri. A devenit viral cazul cresc?torului Steve Shipton care a fost nevoit s? ??i ?mpu?te ultimele 20 de vaci care au fost scoase din fl?c?ri, dar care se chinuiau din cauza arsurilor suferite. ?n mod similar, o alt? ferm? a suferit pierderi uria?e dup? ce, ?n doar 10 minute, o suprafa?? de 161 de hectare de p??une, jum?tate din toat? exploata?ia, a fost p?rjolit?. Fermierul Robert Miller a reu?it s? ??i pun? la ad?post cele 1.000 de vaci ce se aflau la p??unat ?n aceast? perioad?, ?ns? acum se vede nevoit s? arunce tot laptele acestora ?ntruc?t nu poate acoperi carburantul ?i generatoarele necesare pentru func?ionarea fermei. Cresc?torul a recunoscut c? dac? ploile nu vor veni ?n urm?toarele zile se va vedea nevoit s? v?nd? vi?eii la export. ?n mod similar, din cauza suprafe?elor agricole p?rjolite, al?i cresc?tori se v?d ?n pericol de a reduce efectivele pe care nu mai au unde s? le scoat? la p?scut sau cum s? le asigure hrana mai ales pe termen scurtConform Mercado, un num?r uria? de ovine ?i de bovine sunt ?n pericol din cauza incendiilor din Australia. La nivel na?ional, cifrele – mai exact 8,6 milioane de ovine ?i 2,3 milioane de bovine, acoper? 12% din efectivul australian de oi ?i 9% din cel de taurine. Vorbim despre totalul de capete ?nregistrate ?n fermele din regiunile unde se ?nregistreaz? incendii sau prezint? risc de izbucnire a fl?c?rilor.Oierii rom?ni intr? ?n campania de f?t?ri?ntre timp, ?n Rom?nia, oierii anun?? primele f?t?ri ?n ferm? ?i ?n cur?nd cu to?ii se vor afla ?n plin? campanie de f?t?ri. Cresc?torii de ovine se bazeaz? pe v?nz?rile din perioada Pa?telui, dar ?i pe exportul tineretului ovin c?tre ??rile arabe. ?n cazul cresc?torilor de vaci, ?n mod similar, o mare speran?? pentru un pre? mai bun ?l reprezint? exportul. La acest moment, din cauza capacit??ii limitate de abatorizare, majoritatea animalelor sunt valorificate ?n viu, fiind ?n procedur? legislativ? ?i un act normativ care ar urma s? impun? un set mai strict de reguli privind bun?starea animalelor ?n timpul transportului.Scenarii pentru evolu?ia pre?urilor pe termen scurt ?i mediu?n situa?ia de acum, sunt dou? situa?ii de luat ?n calcul: evolu?ia pre?urilor pe termen scurt ?i cea pe termen mediu. Pe termen scurt, fermierii ar putea constata c? pre?urile se pr?bu?esc. Posibil ca fermierii care v?nd masiv ?n Australia s? accepte pre?uri mai mici, iar aceste contracte ?i transporturi parafate acum s? aduc? pierderi pentru restul cresc?torilor care concureaz? pe acelea?i pie?e, ?n special pe cele din ??rile arabe. Pe termen mediu, adic? ?n c?teva luni – c?nd oierii rom?ni vor avea de v?nzare berbecu?ii de export, pre?urile ar putea s? creasc? ?ntruc?t o parte din furnizorii din Australia vor avea o ofert? limitat?.Un mare impact asupra pre?urilor ?l vor avea situa?ia p??unilor din Australia: dac? vor veni ploi consistente, acestea se vor putea reface mai rapid, dar dac? dup? incendii urmeaz? ?i secet?, situa?ia anului agricol este compromis? total ?n Australia pentru zonele care deja au fost traversate de incendii. Animals International, ONG din Australia, a cerut stoparea exporturilor cu animale vii din Rom?niaV? reamintim c? anul trecut, organiza?ia non-profit Animals International, ?nfiin?at? ?n Australia ?i av?nd sediul central ?n Melbourne – capitala statului federal Victoria, prin filiala sa din Europa ?i Rom?nia, a cerut ca ?ara noastr? s? nu mai exporte dec?t carcas?, nu ?i animale vii. ?n prim? faz? a fost solicitat? la Bruxelles o interdic?ie complet? a exporturilor pe timp de var?, c?nd temperaturile din vasele de transport nu permit asigurarea celor mai bune condi?ii pentru efectivele contractate.Mai mult, pe 2 decembrie, oficialii Animals International – Rom?nia, al?turi de alte trei organiza?ii, au organizat un protest ?n fa?a Ministerului Agriculturii, cer?nd interzicerea exportului de animale vii dup? ce, ?ntr-un accident ?n portul Midia, jude?ul Constan?a, un vas ce avea la bord peste 14.000 de animale s-a scufundat. La acel moment, oierii s-au mobilizat la r?ndul lor ?i au venit ?n num?r mult mai mare la Bucure?ti, reu?ind s? conving? autorit??ile c? exportul de animale vii nu trebuie interzis, ci trebuie aplicate legile ?n vigoare – na?ionale ?i europene, care reglementeaz? acest tip de comer?.Rom?nia se num?r? printre principalii concuren?i pe care Australia ?i are ?n ??rile arabe pe pia?a de animale vii – ovine ?i rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??. BY?LANTULALIMENTAR??2020-01-06??Focul a distrus p?duri ?i f?ne?e pe o suprafa?? egal? cu teritoriul Belgiei, iar printre locuitorii p?gubi?i se num?r? ?i apicultorii, care ?i-au v?zut stupii arz?nd ?n p?dure ?i, totodat?, baza melifer? f?cut? scrum. Un apicultor australian a declarat pentru siteul c? vegeta?ia ars? are nevoie de cel pu?in trei ani pentru a se reface. Mai grav este c? fl?c?rile au carbonizat ?i mare parte din arborii de Manuka, iar ace?tia, sus?ine apicultorul Peter Matthinson din Elands, au nevoie de mul?i ani pentru a putea ?nflori din nou, chiar 20 de ani, iar al?i arbori au fost pur ?i simplu carboniza?i ?i nu-?i vor mai reveni niciodat?.?F?r? mierea de Manuka ?n urm?torii trei ani, nu vom supravie?ui. S? producem miere de mas? obi?nuit? nu merit? pentru noi” a spus Matthinson.Apicultorul ?i-a v?zut stupina distrus? de foc ?n propor?ie de 70%, iar locurile unde mergea cu albinele au ars ?n propor?ie de 90%: ?Albinele sunt pentru mine mai mult dec?t ni?te viet??i… M? g?ndesc la ele ca ?i cum sunt tat?l lor, le ?ngrijesc ?i ele au grij? de mine. Dac? ar trebui s? mai v?d arz?nd ?i stupii care mi-au r?mas, dup? ce am pierdut deja o mul?ime, nu ?tiu cum a? putea s? o iau de la cap?t, nu ?tiu ce a? putea face mai departe.”Apicultorii din zona forestier? acaparat? de fl?c?ri au fost printre primii locuitori afecta?i de incendii, fiindc? se aflau cu stupii ?n lumini?urile p?durilor sau ?n zonele cu f?ne?e, de asemenea distruse de incendiile apocaliptice. ?nainte s?-?i vad? stupina arz?nd, apicultorii australieni au auzit animalele s?lbtice url?nd de durere, cu carnea topit? de fl?c?ri, ?n timp ce coloane uria?e de fl?c?ri ?i fum se ridicau spre cerul tot mai ?ntunecat. O atmosfer? sinistr?, care le-a pus moralul la p?m?nt, mai ales apicultorilor tineri adu?i de cei experimenta?i s? ?nve?e munca ?n stupin?.Pre?edintele Asocia?iei Apicultorilor din statul New South Wales, Stephen Targett, citat de siteul , a descris situa?ia ca fiind ?cu adev?rat devastatoare” ?i traumatizant? pentru apicultori. El a ad?ugat: ?Te scoate din min?i s? auzi ?ipetele de durere ale animalelor cu trupul plin de arsuri, este absolut ?ngrozitor. Tinerii angaja?i de apicultori sunt cei mai traumatiza?i”. Ca s?-i ajute s? dep??easc? starea emo?ional? negativ?, conducerea asocia?iei i-a pus ?n contact cu consilieri ?n psihologie ?i le-a recomandat s? nu se mai ?ntoarc? la prisaca din p?dure, pentru o perioad? de timp.Conducerea Asocia?iei Apicultorilor din NSW solicit? ajutorul proprietarilor de terenuri, pentru a g?zdui stupinele relocate din zonele forestiere distruse de incendii. Au fost deja primite c?teva apeluri de la proprietari care ??i ofer? p?m?ntul pentru ca apicultorii s?-?i amplaseze stupii acolo. Stephen Targett a spus c? apreciaz? foarte mult fiecare ofert? ?i se bucur? c? oamenilor le pas? ?i ?n?eleg importan?a albinelor. Mai mult, sper? s? ob?in? aprobarea guvernului pentru a permite apicultorilor s? foloseasc? terenuri publice. Incendiile din Australia au ucis milioane de albine ?i au distrus un num?r considerabil de stupi, prin urmare, acest lucru va fi de mare ajutor pentru apicultori. SANATATE si GASTRONOMIESucul ideal dup? mesele de s?rb?tori. Te ajut? s? scapi de gr?simea de pe abdomen Cristina Popescu Daca doresti sa-ti purifici organismul dupa excesele culinare pe care le-ai facut la petrecerile de sfarsit de an, acest suc de ghimbir este o optiune excelenta pentru a scapa de grasimea de pe abdomen. Si doar cu ingrediente naturale care te vor face sa pierzi in greutate chiar si in timp ce dormi.Sucul de ghimbir te ajura sa elimini acele kilograme in plus, astfel incat sa afisezi un abdomen plat si in plus te vei simti mult mai usor, deoarece ajuta la eliminarea toxinelor din organism.Aceste ingrediente naturale contin antioxidanti si fibre care vor ajuta organismul sa se detoxifice si, mai ales, impiedica acumularea de grasimi pe abdomen, zona care da cele mai mari batai de cap, cand vine vorba de slabit.Ingrediente:– 1 castravete proaspat;-1 lingura suc de lamaie;– 1 lingura ghimbir macinat;– 1 lingura de aloe vera sau gel de aloe vera;– o jumatate de pahar cu apa.Cum se preparaSe pun toate ingredientele intr-un blender timp de cel putin un minut. Sucul se bea, de preferinta, inainte de culcare.Vei observa cum corpul tau va elimina ceea ce nu trebuie sa includa acea grasime abdominala suplimentara. In mod ideal, ar trebui sa bei timp de cinci seri consecutive, inainte de a merge la culcare. Apoi faci o pauza de doua saptamani si dupa aceasta perioada repeti cura. Pe langa acest suc, este recomandat sa ai o activitate fizica si sa adopti o dieta echilibrata, scrie acasa.ro.DOSAR100 de tendin?e pentru 2020. Cele mai importante tendin?e din macroeconomie, fiscalitate, b?nci, burse, asigur?ri, imobiliare, infrastructur?, pia?a muncii, agricultur?, industria alimentar?, construc?ii, turism, auto, retail, fuziuni ?i achizi?ii, transporturi ?i logistic?, energie, s?n?tate, telecom, it, externe Analiz? ZF: Ce va fi ?n 2020??05.01.2020, 23:12?1576Macro ?i fiscalitate?Economia va cre?te cu 3-4% ?n 2020, dar depinde cum va merge produc?ia industrial? ?n Germania ?i Zona Euro.?Impact major asupra economiei rom?ne?ti al r?zboiului comercial global ?i al noului conflict? militar din Orientul Mijlociu.?Datoria extern? va continua s? creasc? pentru a finan?a deficitul comercial ?i de cont curent.?Este o mare ?ntrebare dac? nu vor fi introduse noi taxe sau dac? nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.?Digitalizarea ANAF va fi singura solu?ie pentru cre?terea ?ncas?rilor din taxe ?i contribu?ii ?n condi?iile unui an electoral.?Infrastructur??Traficul pe Centura Bac?ului va fi deschis la circa un an de la demararea lucr?rilor, o premier? pentru infrastructura local?.?CNAIR va demara construc?ia ?n regie proprie pe tronsoanele cu probleme, ?n condi?iile ?n care lucr?rile sunt blocate de constructori care nu respect? graficul lucr?rilor.??Vom avea cea de-a doua trecere de frontier? pe autostrad? la Bor?, dup? finalizarea lucr?rilor de ambele p?r?i ale grani?ei cu Ungaria.??Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 T?rgu-Mure? - Ia?i.?Noi investi?ii ?n modernizarea infrastructurii existente, precum construc?ia de centuri ocolitoare.??B?nci?Creditarea ar putea s? evolueze ?n 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar s? ?ncetineasc?, iar BNR poate decide s? men?in? dob?nda-cheie la 2,5%.?Taxa pe activele b?ncilor, numit? ini?ial ?taxa pe l?comie“, ar urma s? dispar? din peisajul bancar ?n 2020.?Consolidarea ?i restructurarea sistemului bancar ar putea s? continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare banc? din lume, ?ncepe s? ac?ioneze pe pia?a rom?neasc?.?Sistemul bancar va r?m?ne pe profit ?n 2020, dar c??tigul poate fi mai sc?zut dec?t ?n 2019.?Reglement?ri ?n sectorul bancar.?Asigur?ri?Noi modific?ri ale legisla?iei RCA. Eliminarea tarifului de referin?? stabilit de ASF ?n cazul RCA.?Majoritatea companiilor de asigur?ri se vor dezvolta digital.?Asigur?rile auto vor de?ine o pondere mai mic? la nivelul pie?ei.?Profitabilitatea ?i capitalul asigur?torilor vor fi ?n continuare sub presiune.?Efervescen?a pe pia?a asigur?rilor de s?n?tate poate continua.?Burse?SIF-urile ar putea ie?i din conul de umbr? ?n care au intrat ?n ultimii ani pe fondul elimin?rii pragului de de?inere de 5%.?Banca Transilvania ar putea dep??i Romgaz ca valoare de pia?? ?i ar putea urca pe locul doi ?n topul celor mai mari emiten?i de la burs?.?Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pie?ei de IT Training din Rom?nia.?Indicele principal BET ar putea ?nchide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oar? din 2007 ?ncoace.??mprumuturile de la Burs? ar putea continua ?i ?n 2020 dup? ce ?n 2019 la Bursa de la Bucure?ti s-au listat nu mai pu?in de 17 astfel de instrumente.?Imobiliare?Pia?a imobiliar? local? va livra ?n 2020 peste 67.000 - 70.000 de noi locuin?e.?Zone noi din Bucure?ti ?i din ?ar? vor atrage noi proiecte de birouri.??Tranzac?iile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe pia?a local?.?V?nz?rile ?i pre?urile locuin?elor vechi din Capital? vor fi influen?ate negativ de problemele sistemului termic.?Apar primele proiecte reziden?iale proiectate de la ?nceput pentru a fi ?nchiriate.??Agricultur??Norofert, produc?tor de ?ngr???minte organice ecologice, ?i Holde Agri Invest, companie antreprenorial? care opereaz? terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucure?ti.?Produc?torii agricoli investesc ?n procesare, dotarea cu echipamente performate ?i utilaje de ?nalt? precizie.?Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de cre?tere a bovinelor.??Num?rul produc?torilor de legume va cre?te.??Num?rul produc?torilor ecologici va trece de 10.000 ?n acest an.??Industria alimentar??Continu? tranzac?iile pe pia?a alimentar? ?i a b?uturilor. ?mbuteliatorul de ap? La F?nt?na este la v?nzare, tranzac?ia put?nd fi finalizat? ?n acest an.??Consumul va continua s?-?i ?ncetineasc? ritmul de cre?tere.?Sunt tot mai pu?ini oameni care vor s? munceasc? ?n fabrici.??Pesta porcin? va continua s? afecteze industria c?rnii dup? ce din a doua jum?tate a anului 2017 pia?a a pierdut aproape 2 mld. euro.??Consumul de alimente bio va cre?te ?i ?n 2020 astfel c? tot mai mul?i produc?tori vor miza pe acest tip de produse.??Construc?ii?Dedeman, retailerul de bricolaj de?inut de fra?ii Drago? ?i Adrian Pav?l, ajunge la 2 mld. euro v?nz?ri.?Companiile private sunt cei mai mari investitori ?n domeniul construc?iilor.?Locuin?ele cu dou? camere r?m?n cele mai c?utate ?n r?ndul cump?r?torilor.?Juc?torii din bricolaj fac noi mut?ri, dup? ce, ?n 2019, mai multe re?ele au anun?at c? se concentreaz? pe online (Leroy Merlin), c? se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau ??i schimb? forma de organizare a businessului (Ambient).?Produc?torii de materiale de construc?ii investesc ?n produc?ie.?Pia?a muncii?Deficitul de for?? de munc? va cre?te. La ?nceputul anului 2019, deficitul de for?? de munc? era de 308.000 de persoane.?Rata ?omajului va sc?dea sub 3,5%.??Num?rul de cet??eni str?ini care vor veni s? lucreze ?n Rom?nia va cre?te.Cei mai mul?i vin din Vietnam, dar ?i din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal ?i India.?Va cre?te num?rul de persoane care nu se reg?sesc pe pia?a muncii sau ?n sistemul de educa?ie ?i formare profesional?.??nv???m?ntul dual va lua amploare.??Turism?Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri ?n Rom?nia, va determina cre?terea num?rului de turi?ti str?ini.?Lan?urile hoteliere interna?ionale vor afilia noi unit??i.?Cheltuielile rom?nilor pentru vacan?e ?n str?in?tate vor cre?te.?Companiile low-cost ??i vor majora cota de pia??.??Tarom va continua s? se zbat? pe pierderi, f?r? o strategie clar?.?Industria auto?Ford Rom?nia urc? spre 300.000 de ma?ini produse anual ?n 2020, odat? cu demararea produc?iei noului SUV Puma la Craiova, al?turi de EcoSport.??Automobile Dacia se preg?te?te s? extind? capacitatea de produc?ie la peste 400.000 de unit??i anual, de la 350.000 ?n prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani.??Industria auto ar putea fi afectat? de ?ncetinirea industriei germane.?Vinieta Oxigen din Capital? va ?ncuraja tot mai mult achizi?ia ma?inilor pu?in poluante, ?n detrimentul celor vechi.??Ma?inile ?verzi“ - electrice ?i hibride - vor trece de 5% cot? de pia??.??Retail?Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro ?i poate ataca pozi?ia de lider de?inut? de Kaufland.??Cele 10 re?ele din comer?ul modern vor deschide 500 de magazine, marc?nd astfel un nou maxim.??n Rom?nia nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.?Comer?ul modern va ajunge la o cot? de pia?? de 70%.?Retailerii str?ini vor continua s? ??i dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente - restaurante, drogherii - ?i noi branduri.?Fuziuni ?i achizi?ii?IMM-urile rom?ne?ti sunt noua redut? de cucerit pentru fondurile de investi?ii.?Rom?nia va avea o nou? tranzac?ie de 1 mld. euro, prima dup? 2008, odat? cu v?nzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe pia?? ?n c?utare de cump?r?tor.?Pia?a imobiliar? va da cele mai multe tranzac?ii de peste 100 de milioane de euro.?Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria ?i va ?ncepe taton?rile pentru exitul de la Profi.?Una sau mai multe afaceri antreprenoriale rom?ne?ti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor str?ini, fie ei strategici, fie financiari.?Transporturi ?i logistic??Spa?iile logistice ?i industriale accelereaz? spre 5 mil. mp ?n 2020.??n 2020 se a?teapt? ca evolu?ia traficului aerian local s? se stabilizeze la o cre?tere ?n jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.?Efervescen?a de pe pia?? ar putea aduce noi tranzac?ii din sectorul de logistic? ?i transporturi, ?n condi?iile ?n care Dedeman a investit deja ?n astfel de centre ?n 2019, iar P3 continu? expansiunea.??CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare at?t a infrastructurii feroviare, c?t ?i a materialului rulant.?Un nou aeroport la Bra?ov ar putea scoate din izolare un centru important al Rom?niei.??Energie??n 2020 ar putea fi finalizat? v?nzarea CEZ, dar este posibil ?i a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni ?n locul lor??Apetitul investi?ional va fi mai ridicat dec?t ?n anii trecu?i, ?ns? se va situa departe de ceea ce este necesar.?Competi?ia pentru clien?i va fi fi mai aspr? ?n contextul liberaliz?rii prognozate a pie?ei de energie electric? ?i gaz natural.?Digitalizarea sectorului, inclusiv ?n ceea ce ?nseamn? re?ele ?i contorizare inteligent?.?Decarbonarea sectorului ?n contextul eforturilor interna?ionale de combatere a schimb?rilor climatice.?S?n?tate?Juc?torii priva?i din sfera serviciilor medicale private, o pia?? de 7 mld. lei anual, vor continua s?-?i creasc? afacerile ?i s? anun?e noi achizi?ii.?Catena, cel mai mare juc?tor din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge c?tre 1.000 de unit??i.?Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achizi?ii fiind ?n cre?tere pentru juc?torii de la v?rful clasamentului.?Distribu?ia de medicamente va r?m?ne o pia?? consolidat?, f?r? prea multe schimb?ri.?Companiile din produc?ia de medicamente vor continua s?-?i creasc? portofoliul de medicamente f?r? re?et? (OTC).?Telecom?Ce ?inte vor alege ANCOM ?i Guvernul pentru licita?ia 5G: taxe mari de licen?? sau acoperire ridicat? pentru re?ele??Va fi exclus Huawei din re?elele de comunica?ii din Rom?nia??Deutsche Telekom ?i OTE vor decide cui v?nd Telekom Rom?nia.?Vodafone va intra cu adev?rat ?n jocul ofertelor fix-mobil.?Consumul de servicii de internet ?i pre?ul pentru con?inutul video vor modela pia?a.?IT?Ecosistemul de start-up-uri de IT r?m?ne ?n plin? dezvoltare, iar goana dup? unicorni continu?.?Va avea statul ?n sf?r?it o politic? de informatizare coerent?? Speran?ele, relansate de ideea form?rii unei Autorit??i pentru digitalizare.?Companiile vor acorda o importan?? mai mare solu?iilor de securitate cibernetic?.?Robo?ii software ?i automatiz?rile din mediul de business vor continua ?n ritm alert.?Va continua stagnarea pentru firmele rom?ne?ti de IT??Externe?Escaladarea conflictelor de toate tipurile ?n lume: comerciale, militare, pentru ap?, pentru pensii, contra inegalit??ilor, pentru decarbonare.??ntr-o lume tot mai instabil?, va cre?te cererea pentru active de rezerv?, precum aurul, moneda elve?ian? sau chiar propriet??ile din ??ri sigure precum Elve?ia.?Cu toat? cre?terea riscurilor, oamenii vor continua s? c?l?toreasc? ?i mai intens, iar transportul aerian global va cunoa?te o nou? cre?tere de cel pu?in 5%.?China va ?ncerca s? devin? un juc?tor tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe m?sura economiei, dar S.U.A., prin puterea militar?, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania? r?m?ne ?n continuare t?cut? geopolitic, nu ?i economic.?Se vor lua m?suri mult mai dure dec?t p?n? ?n prezent pentru reducerea polu?rii ?i accelerarea c?tre o lume a energiei nepoluante.C?t de fericit te sim?i ?n localitatea ta?* * *PRODUCEREA R?SADURILOR: Cel mai bun p?m?nt pentru r?sadni?a de legume Gabriela Gimb??anu - 20 ianuarie 2017 13:19Alegerea tipului de p?m?nt pentru producerea de r?saduri este o opera?iune destul de dificil?, av?nd ?n vedere varietatea de amestecuri de substraturi pentru r?saduri comercializate pe pia??. Dac? nu vre?i s? cheltui?i foarte mul?i bani pe amestecurile nutritive ce le pute?i g?si la majoritatea magazinelor de specialitate, trebuie s? ?ti?i c? ave?i posibilitatea s? v? produce?i propriul substrat pentru r?saduri din ingrediente naturale. Producerea r?sadurilor necesit? folosirea amestecurilor de p?m?nturi nutritive pentru sem?n?turi ?i repicat. Substraturile alese trebuie s? se caracterizeze printr-o structur? bun?, care s? asigure o porozitate ?i o aerare optim? ?i s? con?in? cantit??i suficiente de substan?e nutritive ?ntr-o form? u?or asimilabil? de plante. Aceste amestecuri nu trebuie s? formeze la suprafa?? o scoar??, care este foarte d?un?toare mai ales plantelor de castrave?i, ridichi de lun? ?i andive.Iat? care sunt principalele tipuri de substraturi nutritive ce pot fi folosite ?n r?sadni?e:1. Substrat pentru r?saduri de legume. P?m?ntul de ?elin?P?m?ntul de ?elin? se ob?ine prin descompunerea ?elinei ?nierbate. El se procur? din terenurile cu graminee ?i leguminoase. P?m?ntul de gr?din? se ob?ine din terenurile cultivate cu legume. Acest p?m?nt trebuie ?n prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur ?i cur??at de diferite materiale str?ine, ca: pietre, resturi de r?d?cini etc.?n general este recomandat ca p?m?ntul de r?sadni?? s? se str?ng? vara dup? terminarea sezonului, ob?in?ndu-se un material nutritiv foarte valoros. Dup? o dezinfec?ie puternic?, p?m?ntul de r?sadni?? se a?eaz? ?n platform? timp de 6 luni pentru a se aerisi, ?n care perioad? se amestec? cu ?ngr???minte minerale sub form? de solu?ie.2. Substrat pentru r?saduri de legume. P?m?ntul de turb?P?m?ntul de turb? se preg?te?te ?n orice perioad? a anului ?i poate fi gata dup? 6-12 luni. Se prepar? din turba bine descompus?. Pentru a reduce aciditatea se adaug? o cantitate de 3 kilograme var pentru un metru cub de turb? proasp?t?. Pe perioada p?str?rii se recomand? lop?tarea lui?de 1-2 ori. 3. Substrat pentru r?saduri de legume. Nisipul de r?u – de baz? pentru amestecuriNisipul de r?u se folose?te ?n mod curent la amestecurile pentru sem?n?turi ?i repicat. Pentru prinderea plantelor ?i gr?birea fructific?rii, producerea r?sadului ?n ghivece din p?m?nt ars este ?nlocuit? cu o metod? mai economic?, aceea a sem?natului ?i a repicatului ?n diferite suporturi (cuburi ?i ghivece nutritive) confec?ionate din turb?, plastic, h?rtie sau carton. Ghivecele nutritive se execut? cu ajutorul unor utilaje speciale.4. R?saduri de legume. Substratul nutritiv con?ine turb?, p?m?nt ?i mrani??Patul nutritiv este compus dintr-o parte p?m?nt de ?elin?, dou? p?r?i mrani?? cernut? ?i nisip, sau din turb? 60%, p?m?nt 20% ?i mrani?? 20%, care se a?eaz? deasupra patului cald de b?ligar din r?sadni??. P?m?nturile nutritive pentru sem?nat ?i repicat trebuie ?n mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice ?nainte de a fi depozitate ?n locuri speciale. Tratarea p?m?ntului se face pe cale termic? sau chimic?.5. R?saduri de legume. Cum alegem perioada optim? de sem?nat?Temperatura optim? pe care trebuie s? o ating? p?m?ntul din r?sadni?? sau ser? pentru germinarea ?i r?s?rirea semin?elor de legume variaz? ?ntre 23°C ?i 27°C. Se remarc? faptul c? pe m?sur? ce temperatura p?m?ntului scade, se reduce energia de ?ncol?ire ?i r?s?rire, mai ales ?n cazul semin?elor uscate, neumectate, favoriz?ndu-se ?i atacul unor microorganisme patogene.?n zonele sudice ?i vestice ale ??rii, sem?natul tomatelor timpurii are loc ?n prima decad? a lunii februarie, iar a verzei ?i a conopidei timpurii nu mai t?rziu de 15 ianuarie. ?n zonele mai reci ?i nordice, sem?natul acestor culturii are loc cu 2-3 s?pt?m?ni mai t?rziu. Ardeiul ?i vinetele timpurii se ?ns?m?n?eaz? cu 10-15 zile dup? tomatele rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Cele mai profitabile soiuri de salat?: Se caut? mai ales variet??ile care se ?in bine ambalate la pung? sau caserol? agrointeligenta.ro - 27 mai 2015 Salata este primul produs cu care legumicultorii rom?ni reu?esc s? ias? prim?vara pe pia??, iar produc?ia este continu? pe parcursul anului, mai ales c? ?i cererea este mereu ridicat?. Fa?? de acum c??iva ani, fermierii rom?ni spun c? preferin?ele consumatorilor s-au schimbat, acum fiind la mare c?utare soiurile de afar?. Se v?nd bine mai ales tipurile de salat? care rezist? mai bine la depozitare ?i poate fi u?or ambalat? la pung? sau la caserol?.Agrointeligen?a v? prezint? cele mai profitabile variet??i?de salat? pe care legumicultorii rom?ni le pot cultiva ?n spa?ii protejatesau chiar ?n c?mp.Salata de tip c?p???n? (clasic?, Butterhead) Salata clasic?, standard se cultiv? pe scar? larg? ?n Rom?nia, av?nd semin?e ?i variet??i ce permit produc?ia tot timpul anului. La acest tip de salat?, frunzele se ?ncheag? spre centru, form?nd o u?oar? c?p???n?. Frunzele pot fi netede, mai untoase sau ?n diferite nuan?e de verde.Din aceast? veritetate, speciali?tii de la Agrosel recomand? fermierilor salata Helmut, ce se num?r? printre cele mai c?utate tipuri de semin?e ?n magazinul online al companiei. Este ?i varietatea care d? cele mai bune rezultate la cultura din c?mp ?i ?n spa?ii protejate. Acest soi de salat? este destinat culturilor de toamn? – iarn? ?i formeaz? c?p???ni compacte, de m?rime mijlocie, cu frunze netede de culoare verde deschis. Recomandat pentru culturi ?n c?mp deschis sau spa?ii protejate. Emiterea tijelor florale este foarte t?rzie.Din aceea?i categorie, Agrosel comercializeaz? ?i semin?e de salat? Cosima. recomandat? pentru culturi de var?-toamn?. Prezint? c?p???ni mari, compacte, cu frunzele de culoare verde pl?cut. Se p?streaz? foarte bine at?t ?n cultur? c?t ?i sub form? t?iat?. Se recolteaz? ?i se ambaleaz? foarte u?or. Prezint? toleran?? la Bremia, rasa 1-26.Salata tip LolloEste u?or de recunoscut prin frunzele sale cre?e de un verde crud – Lollo Bionda, sau de un ro?u ?nchis – Lollo Rosa. Exact aspectul este cel care face ca aceast? varietate s? fie c?utat?, chiar dac? gustul s?u nu este unul pe placul tuturor, fiind u?or am?rui. Totu?i, este folosite ?n scop decorativ. Potrivit Agrosel, perioada de vegeta?ie a salatei de tip Lollo este de 68 zile ?i se recomand? pentru culturile de prim?var?, var? ?i toamn?. Astfel, se seam?n? ?n c?mp ?n lunile martie sau august-septembrie ?i se recolteaz? cel mai mult ?n martie-iunie. Distan?a recomandat? pentru plantarea salatei Lollo este 40 cm ?ntre r?nduri ?i 25-30 cm ?ntre plante pentru a permite c?p???nei s? se dezolte armonios. Salata tip Iceberg Se comercializeaz? mai ales pentru procesarea ei ?n scopul comercializ?rii ei ?n caserol? sau ambalat? la pung?. P?n? de cur?nd, acest tip de salat? provenea numai din import, dar recent, legumicultorii rom?ni au ?nceput s? o produc? ?i la noi. Se eviden?iaz? prin frunzele crocante, de culoare verde deschis, mai groase ?i mai gustoase. Este foarte folosit? in industria fast food. Pe l?ng? variantele de culoare verde, se comercializeaz? ?i salat? Iceberg de culoare ro?ie.Salata de tip co? sau Romaine De?i nu se prea cultiv? la noi, acest tip se salat? are mare poten?ial de profit fiind folosit? la prepararea salatei Caesar inclus? ?n mai toate meniurile restaurantelor. Salata Romaine se remarc? printr-o c?p???n? ?nalt?, cu frunze crocante ?i puernice. Are un gust mai am?rui, vine ?n nuan?e de verde sau grena sau ?n diferite dimensiuni (mic?, mijlocie, medie sau open-heart, adic? deschis? la v?rf).Salata tip frunz? de stejar (Oakleaf) Salata tip frunza de stejar are frunzele asem?n?toare cu frunzele stejarului se foloseste ?n mixuri de salat? ?i gustul s?u aduce cu cel al nucilor.Salata Batavia Salata Batavia este un soi de salat? verde cu frunze crocante, cu margini ondulate. Are o rezisten?? mare la mucegaiuri ?i afide, nu este preten?ioas? ?i ofer? recolet bogate din 3 ?n trei s?pt?m?ni.Salata Babyleaf Este salata cu frunze mici, dezvoltat? dintr-o serie de varietati de salat? tip frunz? de stejar, co?, sau lollo.CRE?TEREA G?INILOR IARNA: ?nc?lzim sau nu cote?ul p?s?rilor de curte? agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2019 Cre?terea g?inilor pe timp de iarn? ridic? o serie de griji micilor fermieri ?i gospodarilor. C?nd temperaturile coboar? sub pragul de ?nghe?, mul?i cresc?tori de g?ini ou?toare ??i pun ?ntrebarea dac? este nevoie s? ?nc?lzeasc? ad?postul p?s?rilor pentru a le ajuta s? treac? mai bine peste perioadele foarte reci.Nu de pu?ine ori, grija excesiv? pentru bun?starea p?s?rilor ajunge s? degenereze ?n incendii ?n care sunt distruse at?t efectivele de p?s?ri c?t ?i ad?posturile. Cote?ele g?inilor nu trebuie s? devin? veritabile cuptoare, iar l?mpile de ?nc?lzire sunt de-a dreptul periculoase.Contrar a ceea ce cred mul?i, g?inile au atribute fizice care le ajut? s? ??i regleze foarte bine temperatura corpului pe timp de iarn?.F?r? a avea nevoie de ajutor din partea cresc?torilor, g?inile se adapteaz? singure la trecerea de la un anotimp la altul. ?n plus, p?s?rile de curte ??i pot cre?te temperatura corpului consum?nd mai mult? hran? ?n sezonul rece. Digestia creeaz? o ardere intern? care genereaz? c?ldur? ce ajunge la nivelul pielii, ?nc?lzind aerul din apropierea acesteia, aerul este apoi ”blocat” de penaj. Putem spune c? g?inile sunt mici surse de c?ldur? pentru propriul lor corp prin intermediul func?iei digestive.O pas?re de curte – g?in? sau coco?, este capabil? totodat? s? ??i limiteze circula?ia sangvin? la nivelul crestei, al m?rgelelor ?i al picioarelor, acel p?r?i ale corpului pe unde ?transpir?” excesul de c?ldur?. Astfel, putem spune c? g?inile au mecanisme proprii s? le asigure confortul termic pe timp de iarn?.?n cazul ?n care, totu?i, dori?i s? cre?te?i temperatura din interiorul ad?postului, opta?i pentru sisteme de ?nc?lzire care s? fie sigure pentru p?s?ri. Panourile radiante sunt o astfel de solu?ie numai c? ele trebuie montate, fixate ?n interiorul cote?ului. O alt? variant? mai u?or de utilizat este caloriferul pe ulei, situa?ie ?n care nu trebuie s? exagera?i nu nivelul de c?ldur?. Scopul nu este de a aduce temperatura din cote? similar? cu cea din cas?, ci numai de a o cre?te cu c?teva grade!Cel mai mare risc ?n cazul ?nc?lzirii ad?posturilor de p?s?ri este neglijarea sistemului sau o pan? de curent. P?s?rile sunt sensibile la c?derile bru?te de temperatur?, a?a c? dac? le-a?i ?nv??at cu un ambient mai c?ldu?, este obligatoriu s? men?ine?i temperatura constant?. Au existat numeroase cazuri ?n care, la pene de curent, p?s?rile din ad?post s? moar? peste noapte din cauza frigului ap?rut prea repede ?n mediul lor pentru a le permite s? ??i activeze mecanismele proprii de ?nc?lzire a corpului.?nainte de a lua ?n calcul o surs? de ?nc?lzire pentru cote?, ave?i grij? la c?teva aspecte importante cu risc pentru mediul p?s?rilor pe timp de iarn?. Iat? c?teva m?suri ce trebuie luate:– Dac? ave?i posibilitatea, muta?i cote?ul p?s?rilor ?ntr-un loc protejat unde s? fie ferit de v?ntul rece al iernii.– Ave?i mare grij? la necesarul de ap? al p?s?rilor. Vasul cu ap? nu trebuie s? con?in? lichid ?nghe?at a?a c? fie re?mprosp?ta?i/schimba?i apa de c?te ori este nevoie. O instala?ie special? care s? ?in? apa peste temperatura de ?nghe? este, de asemenea, util?, iar ?n comer? g?si?i ad?p?toare care nu las? apa s? devin? ghea??.– Umiditatea este un mare risc pentru p?s?ri care, dac? stau ?n interior ?ntr-un mediu umed, c?nd vor ie?i vor fi expuse deger?turilor. Nu se recomand? pozi?ionarea vasului cu ap? ?n interiorul cote?ului! O alt? m?sur? este de a controla condensul din cote?, implicit aerisirea. Utilizarea unui umidometru este util?, iar nivelul umidit??ii ar trebuie s? penduleze ?ntre 50% ?i 70%.– Cur??a?i frecvent cote?ul pentru a scoate gunoiul p?s?rilor. O solu?ie pentru a controla nivelul de umiditate ?i pentru a asigura confortul p?s?rilor este folosirea pe jos a nisipului care ajut? la evaporarea mai repede a apei. ?n plus, nisipul este un bun izolant ?i re?ine c?ldura. Nu se recomand? paiele pentru substratul din cote?.– Izolarea cote?elor este util? ?i reprezint? o investi?ie minim? dac? folosi?i materiale reciclate. Acoperi?ul nu trebuie s? permit? scurgerile, iar la exterior pute?i folosi balo?i de paie sau o folie de plastic cu care s? proteja?i ad?postul de v?nt. Nu pune?i niciodat? c?rpe sau paie ?n interior, pe pere?i, – chiar dac? acestea pot ajuta la izolare, sunt un loc propice pentru dezvoltarea ciupercilor, a mucegaiului, devenind surse de boli pentru p?s?ri. Balo?ii de paie pot izola ?ns? cote?ul pe dinafar?. Cote? de p?s?ri izolat cu balo?i de paie– Aerisirea cote?ului este esen?ial?, dar ave?i grij? s? nu se fac? curent ?n interior. P?s?rile sunt sensibile la curent.– Monitoriza?i temperatura din interiorul cote?ului. Chiar dac? afar? este ger, ve?i avea surpriza ca ?n interior s? fie mult mai cald ?i s? nu fie nevoie s? interveni?i ?n niciun fel pentru a cre?te num?rul de grade ?n zilele friguroase.– Asigura?i hrana p?s?rilor care ?n sezonul rece consum? mai mult? m?ncare. Evita?i s? pune?i cantit??i mari de m?ncare, ci atunci c?nd e pe terminate, veni?i cu hran? proasp?t?. Dac? furajul st? mai mult timp risc? s? se umezeasc?, s? muceg?iasc?, s? ??i piard? din valoarea nutritiv?.– Cur??a?i z?pada din jurul cote?ului pentru a permite p?s?rilor s? ias? afar?. Nu au o problem? s? mearg? prin z?pad?, dar se recomand? s? le cur??a?i locul pentru a asigura necesarul de mi?care. ?n zilele cu temperaturi sc?zute este risc de deger?turi, a?a c? p?s?rile vor sta ?n cote? la orele cu ger. Dac? sunt g?ini tinere, s-ar putea s? nu intre singure la timp ?n cote?, a?a c? se recomand? s? le ajuta?i s? nu ierneze afar? – partea bun? este c? dac? le g?si?i la orele serii, ele nu ”protesteaz?” ?i sunt u?or de purtat p?n? la ad?post.* * *Sfaturi utile pentru cresterea puilor de gaina. Cum le asiguram o dezvoltare corespunzatoare ianuarie 6, 2020Cresterea puilor de carne nu este o activitate complicata, insa primele 10 zile sunt cruciale pentru dezvoltarea corecta a acestora. In primele zile de viata, puisorii sunt extrem de sensibili si vor avea nevoie de tratament special pentru a se putea dezvolta corespunzator. In aceasta perioada va trebui sa avem in vedere si asigurarea unui adapost propice pentru pui, cu un asternut calduros si ferit de umiditate. In cazul in care nu avem posibilitatea de a tine puii intr-un loc calduros, va trebui sa le asiguram sursa de caldura in mod artificial.In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai importante aspecte de care trebuie sa tinem cont pentru a asigura o dezvoltare corespunzatoare a puilor de gaina.AdapostulFie ca ii cumparam de pe un?magazin online?sau ii obtinem la incubator, inaite de venirea puilor trebuie sa ne asiguram ca viitorul habitat al acestora unul este curat si dezinfectat. Dezinfectia adapostului se face folosind un produs cu actiune asupra bacteriilor, virusurilor, fungilor si algelor.Pregatirea asternutului se face prin asezarea uniforma a paielor sau a talajului de lemn intr-un strat de minim 5-7 cm. Totusi, este recomandat sa nu folosim hartie sau carpe textile ca asternut, deoarece acestea mentin umiditatea si sunt mediul perfect pentru dezvoltarea bacteriilor. Tot pe asternut se vor aseza si adapatorile si hranitorile, insa acestea vor trebui ridicate pe masura ce puii cresc. In mod normal, inaltimea adapatorii ar trebui reglata in asa fel incat sa le permita puisorilor sa bea apa cu usurinta.Consulta un ghid complet despre?cresterea puilor de gaina, astfel incat sa le asiguri toate conditiile necesare si sa ii ajuti sa se dezvolte corespunzator.FurajareaIn primele zile si chiar saptamani de viata, puii ar trebui furajati cu faina de porumb combinata cu galbenus de ou fiert, verdeturi sau nutreturi granulare. In cazul in care optam pentru furajele din comert, este indicat sa cumparam un produs care contine si anticoccidian.Anticoccidianul este folosit la puisorii de gaina pentru a reduce riscul imbolnavirii acestora cu coccidoza, un parazit extrem de frecvent in randul pasarilor, care le poate fi chiar fatala.VaccinareaVaccinarea se face contra Pseudopestei aviare in ziua 9 si 24 de viata a puilor si impotriva Bursitei infectioase intre zilele 12 si 14. In perioada cand se face vaccinarea este bine sa se foloseasca vitaminoterapia pentru prevenirea stresului de vaccinare.:In ceea ce priveste apa, aceasta trebuie sa fie permanent proaspata si provenita dintr-o sursa sigura. Pentru a evita deteriorarea asternutului si udarea puilor, va recomandam ca in primele 6 saptamani sa fie folosite adapatori destinate puilor mici. Recomandam de asemenea folosirea aditivilor pentru dezinfectare si stimulare, in apa de baut.CalduraDupa cum spuneam, puii sunt extrem de sensibili in primele zile de viata si au nevoie de caldura. Pentru ca nu au closca, puisorii de incubator vor avea nevoie de o sursa artificiala de caldura, in cazul in care temperaturile de afara nu sunt tocmai optime.Cele mai potrivite sisteme de incalzire a habitatelor animalelor mici sunt becurile cu infrarosu. Acestea emit radiatii infrarosii cu cea mai eficienta lungime de unda 1,2 – 1,4 m si sunt ideale atat pentru pui de gaina, cat si pentru alte pasari in primele 3 saptamani de viata In prima saptamana de viata, temperatura trebuie sa fie in jurul valorii de 32 grade Celsius, ea coborand cu cate 2 grade pentru fiecare saptamana de viata.Rolul regulatorilor de crestere: beneficiile utilizarii lor in livada si in cultura cerealelor Ianuarie 6, 2020 Agricultorii, indiferent de specificul culturii isi doresc o recolta bogata, cu cat mai putine pierderi provocate de boli, daunatori sau de imbolnavirea plantelor. In plus, tehnologiile performante includ aplicarea unor tratamente moderne, cum sunt regulatorii de crestere, care pot garanta succesul culturilor.Regulatorul de crestere folosit in pomicultura ajuta la echilibrarea intre cresterea vegetativa a lastarilor si dezvoltarea fructelor, asigurand astfel o productie ridicata, de calitate superioara, cu un mai mare control asupra recoltei finale.Beneficiile regulatorilor de crestere in pomiculturaOrice pomicultor profesionist cu plantatii de mar si par cultivate in sistem intensiv si superintensiv isi doreste sa obtina o productie optima, cu fructe de calitate superioara. De aceea este bine sa se cunoasca beneficiile si rolul folosirii tratamentelor in pomicultura:Optimizeaza productia prin eliminarea alternantei de rodire;Ajuta la obtinerea unor fructe de calitate superioara;Asigura o productie bogata si constanta;Reduce riscul de aparitie a patarii negre;Creste rezistenta pomilor la factori de stres;Stimuleaza mecanismele de aparare;Previne atacul insectelor.Un tratament aplicat livezilor, precum aplicarea unui regulator de crestere poate reduce costurile de munca pana la 36 de ore pe hectar. Aplicarea acestor tratamente contribuie si economisesc si posibilele intretineri ale livezii necesare in alte sezoane – cum sunt taierile de vara.Primul regulator de crestere ?in pomiculturaPrimul regulator de crestere omologat in Romania pentru culturile de mar, par si prun este?Regalis Plus, acesta are o actiune complexa in planta iar efectele sale sunt vizibile cu ochiul liber. Pentru a afla mai multe detalii te-ar ajuta sa te informezi despre?modul de actiune?complet al acestui regulator de crestere.Aplicarea acestui tip de tratament reprezinta un adevarat progres in livada, reducand cresterea lastarilor cu pana la 40%, protejand cultura marului de atacul agentilor patogeni si oferind protectie impotriva focului bacterian. ?Astfel, daca nu avem o crestere viguroasa a lastarilor, vom avea o expunere mai buna a fructelor la lumina.Lucrarile de taiere din perioada de repaus se vor realiza mai rapid si mai simplu, fiind considerabil reduse costurile cu mana de lucru. In acelasi timp, nu va mai fi necesara executarea taierii in verde din perioada verii.Acest regulator de crestere contribuie la optimizarea productiei si imbunatateste rezistenta plantei la factorii de stres si se poate aplica o data sau de doua ori pe sezon.Regulatorii de crestere in culturile de cerealeFolositi in culturile de cereale,?regulatorii de crestere?ajuta fermierii sa evite pierderile de recolta cauzate de caderea plantelor, dar pentru optimizarea lucrarilor in ferma se recomanda aplicarea acestora odata cu folosirea fungicidelor.Fenomenul de cadere a plantelor este intalnit in special datorita inaltimii plantelor si este influentat de umiditatea excesiva si de conditiile meteo nefavorabile. Totusi, exista o serie de factori care ?influenteaza expunerea plantei la acest fenomen, precum:Tipul soiului cultivatRezistenta soiului la cadereInaltimea tulpinii planteiTehnologia de fertilizare aplicataDesimea plantelor la hectarPe de alta parte, aplicarea regulatorilor de crestere in agricultura elimina riscul de cadere a plantelor prin:Reducerea lungimii tulpinii;Cresterea diametrului tulpinii si intarirea peretilor acesteia;Imbunatatirea arhitecturii tulpinii;Imbunatatirea sistemului radicular.Din pacate, pierderile inregistrate in urma fenomenului de cadere a plantelor pot ajunge la 40%- 50% din totalul productiei, de aceea fermierii au nevoie de un sistem de gestionare si contracarare a acestei probleme. ?In acest fel, oferind o protec?ie suplimentara livezilor si culturilor de cereale, ?agricultorii vor avea un grad crescut de predictibilitatea a productiei si o calitate superioara a acesteia.* * *Finlanda reduce programul de lucru la patru zile pe s?pt?m?n? ?i ?ase ore pe zi Financial Intelligence?6 ianuarie 2020, 06:07??InternationalFinlanda introduce s?pt?m?na de lucru de PATRU ZILE ?i ?ase ore pe zi, ?n urma unei reforme sub tutela celui mai t?n?r premier din lume, Sanna Marin, ?n v?rst? de 34 de ani, potrivit presei interna?ionale.Acesta a declarat: ?Oamenii merit? s? petreac? mai mult timp cu familiile, cu persoanele dragi,?s? se bucure de via??, cultur? ?i hobby-urile lor”.?n prezent, ?n Finlanda se lucreaz? opt ore pe zi, cinci zile pe s?pt?m?n?.? M?sura este luat? dup? un experiment din 2015, desf??urat ?n ?ara vecin? Suedia, care a demonstrat c? un program de ?ase ore de munc? pe zi spore?te productivitatea, angaja?ii fiind mai ferici?i, mai s?n?to?i ?i mai productivi.??n noiembrie 2019, Microsoft Japonia a introdus weekend-ul de trei zile pentru angaja?i ?i productivitatea a crescut cu 40%. Propunerea a fost salutat? imediat de Ministrul Educa?iei, Li Andersson, declar?nd:? ?Este important s? le permitem finlandezilor s? lucreze mai pu?in. Nu este vorba despre o guvernare feminin?, ci pur ?i simplu despre respectarea promisiunilor fa?? de aleg?tori”.Mam? a unui copil, Marin conduce o coali?ie de centru-st?nga, al?turi de alte patru partide, conduse de femei cu v?rste sub 35 de ani.* * *Vinul de azi: Dr?gaica Ro?ie 2017 Profit.ro scris ast?zi, ?Dr?gaica ro?ie” este un cupaj rubiniu str?lucitor produs de profesorul Liviu Grigorica din 4 soiuri ro?ii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc? Neagr? ?i Shiraz. ??i trage numele de la s?rb?toarea de S?nziene, cunoscut? ?i sub numele de Dr?gaic?. Este un cupaj echilibrat, exuberant, ce exprim? tinere?e ?i voio?ie, care bucur? prin corpul sau suplu, cu taninuri catifelate ?i prin buchetul s?u cu note de prune uscate, coac?ze ?i caramel. Gustul combin? fructele ro?ii cu ciocolat? neagr? ?i notele condimentate, iar postgustul lung, fructat vine c? o reconfirmare a faptului c? a?i g?sit companionul ideal al preparatelor pe baz? de vit?, porc sau v?nat.? * * *Rom?nii au mai pu?ine probleme dec?t italienii ?n a-?i ?nc?lzi locuin?ele ENERGIE Profit.ro scris ast?zi, 16:00 Aproape 7% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat, ?n 2018, c? nu ??i permit s? ??i ?nc?lzeasc? ?n mod suficient locuin?a, o pondere ?n sc?dere constant? ?n ultimii ani de la un v?rf de 11% ?nregistrat ?n anul 2012, arat? datele publicate luni de Eurostat. ?n r?ndul statelor membre, situa?ia variaz? foarte mult, ?n condi?iile ?n care, ?n Bulgaria, 34% dintre locuitori au declarat c? nu ??i permit s? ??i ?nc?lzeasc? ?n mod suficient locuin?a, ?n timp ce ?n Austria, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Estonia ?i Suedia numai 2% dintre responden?i au sus?inut acela?i lucru, scrie Agerpres. ?n Rom?nia, 9,6% dintre locuitori au declarat c? nu ??i permit s? ??i ?nc?lzeasc? ?n mod suficient locuin?a, un procent mai mic dec?t 14% ?n Italia, 19% ?n Portugalia, 22% ?n Cipru, 23% ?n Grecia ?i 28% ?n Lituania. La fel ca ?i ?n UE, ?n Rom?nia procentul celor care declar? c? nu ??i permit s? ??i ?nc?lzeasc? ?n mod suficient locuin?a a sc?zut constant ?n ultimii ani, de la 33,3% ?n anul 2007 p?n? la 11,3% ?n anul 2017, pentru a ajunge la 9,6% ?n 2018.Pre?ul uria? cu care a fost v?ndut un ton ro?u ?n Japonia, la prima licita?ie din 2020, ?n pia?a de pe?te din Tokyo 5 ianuarie 2020, Un ton ro?u uria? a fost v?ndut, duminic?, pentru 193,2 milioane de yeni (1,8 milioane de dolari), ?n prima licita?ie a anului dintr-o pia?? de pe?te de la Tokyo. Tonul de 276 de kilograme, evaluat la 700.000 de yeni pe kilogram la pia?a de pe?te Toyosu din capitala Japoniei, a fost v?ndut companiei Kiyomura, care administreaz? principalul lan? de restaurante Sushi Zanmai, potrivit DPA.? Kiyoshi Kimura, pre?edinte al Kiyomura Co taie un ton de aproximativ 2 milioane de dolari, la pia?a de pe?te din Tokyo. FOTO Guliver/Gettyimages "M? simt chiar grozav c? am f?cut o ofert? c??tig?toare pentru c? aceasta este prima licita?ie din era Reiwa", a declarat jurnali?tilor Kiyoshi Kimura, pre?edintele companiei Kiyomura, referindu-se la epoca imperial? care a ?nceput ?n mai. "Este scump. Dar vreau ca to?i clien?ii s? ?ncerce cel mai bun ton", a ad?ugat el.? Pe?tele a fost prins ?n Oma, principala insul? de nord a Japoniei, unul dintre cele mai bune teritorii din ?ar? pentru a pescui.? Adjudecarea de duminic? reprezint? al doilea cel mai mare pre? pentru un ton ?n Japonia, din 1999 c?nd autorit??ile au ?nceput s? ?nregistreze recorduri.? Recordul a fost stabilit anul trecut, c?nd Kimura a pl?tit pre?ul de 333,6 milioane de yeni pentru un ton de 278 de kilograme.? Japonia este cel mai mare consumator de ton ro?u din lume ?ns? pescuitul excesiv a fost criticat la nivel interna?ional.? * * *Un morun uria?, confiscat de la un braconier din Fete?ti. Ce au f?cut poli?i?tii cu pe?tele de 120 de kilograme 6 ianuarie 2020, 16:52 Ionela St?nil? Pe?tele uria? a fost eliberat ?n mediul natural FOTO IPJ Ialomi?a Un morun uria?, pescuit ilegal din apele bra?ului Borcea, a fost salvat ?i eliberat ?n mediul natural de c?tre speciali?ti din cadrul Institului Na?ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protec?ia Mediului Bucure?ti, al?turi de poli?i?tii ialomi?eni de la Transporturi. Monstrul avea o lungime de 260 de centimetri, o greutate de 120 de kilograme ?i era plin cu icre. Poli?i?tii din cadrul Serviciului Jude?ean de Poli?ie Transporturi Ialomi?a au salvat ?i eliberat ?n mediul natural un morun, de aproximativ 120 de kilograme, ce fusese capturat ilegal. Pe 5 ianuarie, ?n jurul orelor 08.00, oamenii legii au depistat pe raza comunei Borcea, un b?rbat de 31 de ani, din municipiul Fete?ti, ?n timp ce transporta ?ntr-un autoturism, un exemplar de pe?te din specia morun. ?mpreun? cu speciali?ti din cadrul Institului Na?ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protec?ia Mediului Bucure?ti, s-a procedat prin marcarea ultrasonic? la examinarea morunului, care ?n m?sur?tori biometrice avea o lungime de 260 de centimetri ?i o greutate de 120 de kilograme. De asemenea, conform IPJ Ialomi?a, s-a stabilit c? exemplarul de pe?te din specia morun este femel? ?i de?ine aproximativ 12 kilograme de icre, valoarea acestuia fiind estimat? la 25.000 de lei. Ma?ina cu care a fost transportat pe?tele a fost indisponibilizat? de poli?i?ti, iar b?rbatul de 31 de ani este cercetat penal pentru ?nc?lcarea prevederilor OUG 23/2008, privind pescuitul ?i acvacultura. * * *Ce nu ai voie s? faci pe 7 ianuarie. Tradi?ii ?i supersti?ii de Sf?ntul Ioan Botez?torul BOGDAN SOLOMON???NSTIRI DE ULTIMA ORA 06/01/2020, 13:42 Mar?i, 7 ianuarie, credincio?ii din ?ntreaga ?ar? ?l pomenesc pe Sf?ntul Ioan Botez?torul, cel mai important dintre profe?ii Domnului. Practic, se ?ncheie ?n mod oficial S?rb?torile de iarn?, deschise odat? cu Sf?ntul Nicolae, pe data de 6 decembrie. Ca mai toate zilele importante din?calendarul ortodox, aceasta este ?nc?rcat? de nenum?rate tradi?ii ?i obiceiuri pe care credincio?ii le respect? cu sfin?enie, mai ales dac? ??i doresc s? aib? parte de s?n?tate ?i noroc pe tot parcursul anului.Tradi?ii ?i supersti?ii de Sf?ntul Ioan Botez?torul Potrivit datinilor str?vechi, cine nu ?nt?mpin??ziua Sf?ntului Ioan Botez?torul?vesel ?i cu z?mbetul pe buze, va avea parte de probleme ?n urm?toarea perioad?. Totodat?, cre?tinii se stropesc cu aghiasm? pe fa?? pentru a fi ocoli?i de boli.O alt? vorb? din b?tr?ni spune c? dup? aceast? s?rb?toare se boteaz? gerul, ceea ce ?nseamn? c? frigul se ?nmoaie. Astfel, se spune c? vom avea parte de vreme ceva mai bl?nd? ?i prietenoas? pe toat? durata sezonului rece.??n satele din B?r?gan ?nc? se mai p?streaz? obiceiuri din b?tr?ni. Se ?tie? c? Sf?ntul Ioan este protectorul pruncilor, iar aceast? zi se cinste?te pentru ca pruncii s? se nasc? s?n?to?i, f?r? malforma?ii”, spun speciali?tii ?n Etnografie ?i Folclor de la Muzeul Dun?rii de jos din C?l?ra?i.?Totodat?, ziua de Sf?ntul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se vesele?te ?n aceast? zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbeaz? ziua de Sf?ntul Ioan pentru ca Dumnezeu s? le fereasc? gospod?riile de foc ?i animalele de fiarele s?lbatice”, au mai explicat ace?tia. De Sf?ntul Ioan Botez?torul are loc ?Iord?nitul femeilor” ?n anumite zone se practic? obiceiul numit ?Iord?nitul femeilor”. Acesta este, practic, o petrecere a nevestelor, care se adun? la o gazd?, fiecare aduc?nd alimente ?i b?utur?, apoi petrec p?n? diminea?a, spun?nd c? se “iord?nesc”. Un alt obicei ?nt?lnit de Sf?ntul Ion este ?Iord?neala”, un fel de colind specific acestei zile. Mai mul?i tineri care au luat de la preot, ?n ajunul Sf?ntului Ioan, agheasm? de la Boboteaz?, merg diminea?a la biseric? ?i stropesc fiecare om care le iese ?n cale, apoi ?l ureaz?. Oamenii ?iord?ni?i” trebuie s?-i r?spl?teasc? pe ur?tori cu bani, cu care ace?tia chefuiesc pe timpul serii. . * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download