Apar-romania.ro



Stiri 20 mai 2020, a doua parteIni?iativa de 500 de miliarde de euro franco-german? de a reconstrui economia postpandemie a UE cu bani atra?i prin coronabonduri comune este l?udat? ?i a?teptat? de toat? lumea ?n afar? de Austria ?i colegele ei obsedate de datorii 19.05.2020, Bogdan CojocaruPlanul franco-german este ?nso?it de un anun? ?mbucur?tor al Bundesbank, care vede semne de revenire ?n economia Germaniei, ajutat? de activitatea din construc?ii ?i de programele de stimulare ale guvernului.Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel ?i al pre?edintele Fran?ei Emmanuel Macron de a recl?di ceea ce pandemia a distrus ?n economie ajut? deja Europa s? fac? un pas spre ie?irea din criz?. Iar anali?tii spun c? planul poate reprezenta o mutare prudent? spre o Uniune European? mai avansat?.Doar c? Austria ?i echipa sa de state cu o repulsie puternic? fa?? de datorii fac front comun de opozi?ie.Planul franco-german, cu semnifica?ii aparte pentru UE, prevede str?ngerea a 500 de miliarde de euro de pe pie?e prin obliga?iuni comune ale ??rilor UE ?i concentrarea banilor sub form? de fonduri nerambursabile ?n economiile ?i sectoarele unde criza a lovit cel mai dur. Acesta a fost l?udat de Italia, care vrea ?ns? ?i mai mult, de Spania, de pre?edinta Comisiei Europene nem?oaica Ursula von der Leyen ?i de pre?edinta B?ncii Centrale Europene Christine Lagarde. Datoriile ar urma s? fie rambursate de la bugetul UE, propor?ional cu contribu?ia fiec?rei ??ri la acesta. Prin urmare, dup? cum remarc? The New York Times, planul franco-german, care se adaug? unui alt proiect, al Comisiei Europene, pentru relansarea economic? a UE prin ?mprumuturi de ajutor de 540 de miliarde de euro, ar reprezenta o modalitate prin care statele europene pun la comun resurse. De asemenea, acesta este un semn al refacerii axei de putere politic? franco-german? care poate ghida Europa ?n vremuri grele ?i un gest al cancelarului Merkel de a sp?la Germania de p?catele Cur?ii Constitu?ionale germane care a decis c? BCE ?i-a dep??it mandatul prin lansarea programului masiv de achizi?ii de active prin care ?ine ?n via?? economia zonei euro. Instan?a german? a atacat ?i puterea Cur?ii de Justi?ie a UE, hot?r?nd astfel c? practic UE trebuie s? se supun? dreptului german. BCE a f?cut clar c? este hot?r?t? s? continue aplicarea politicilor sale ?n pofida celor decise de instan?a german?. Bloomberg noteaz? ?i c? ini?iativa poate fi privit? ca o form? incipient? de uniune fiscal?, un pas important spre o Uniune mai integrat?. Este de remarcat faptul c? obliga?iunile comune, piesele centrale ale planului franco-german, erau respinse ?n urm? cu doar c?teva luni de c?tre Merkel. Cu toate acestea, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a gr?bit s? resping? propunerea comun? a lui Macron ?i Merkel, planul av?nd nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a prinde via??. Austriacul a f?cut clar c? ?are de partea sa ?Olanda, Danemarca ?i Suedia. Merkel a pornit ?ntre timp ?ntr-o campanie de convingere a statelor est-europene cunoscute ca membre ale Grupului de la Vi?egrad: Ungaria, Polonia, Cehia ?i Slovacia.Cu toate acestea, proiectul franco-german a produs deja efecte pozitive pe pie?ele financiare: costurile de finan?are ale Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, ?i Italiei, cea mai vulnerabil?, s-au redus. Pie?ele au fost mi?cate ?i de alte ve?ti bune venite din Germania. Astfel, un sondaj al centrului pentru cercetare economic? ZEW a g?sit c? ?ncrederea exper?ilor ?n economie se ?mbun?t??e?te mai rapid dec?t s-a anticipat ?i c? tendin?a ar putea continua. Apoi, Bundesbank a anun?at c? un indicator nou ?n timp real arat? semne de revenire ?n economie, care este ajutat? de activitatea din construc?ii ?i de programele de stimulare ale guvernului.Pre?edinta BCE Lagarde a descris fondul UE propus de Paris ?i Berlin pentru statele afectate de pandemie ca fiind calea corect?, un plan ?ambi?ios, cu ?inte exacte ?i binevenit“. Propunerile ?deschid calea emiterii de obliga?iuni (instrumente de ?mprumut - n.r.) pe termen lung pentru Comisia European? ?i permit ca ajutor direct extins de la bugetul UE s? fie dat statelor c?rora criza le-a produs cele mai mari pagube“, a declarat Lagarde pentru ziarul german Handelsblatt. ?Demonstreaz? spiritul solidarit??ii ?i responsabilit??ii despre care a vorbit cancelarul german.“ Italia a l?udat fondul de reconstruc?ie. ?Propunerea franco-german? este un prim pas important ?n direc?ia pe care ?i-a propus-o Italia“, a comentat premierul italian Giuseppe Conte pe Twitter. ?Cu toate acestea, pentru a ajuta familiile ?i companiile s? dep??easc? criza, fondul de recuperare trebuie extins. Avem ?ncredere c? Comisia European? va veni cu o propunere ambi?ioas?“, a scris Conte. Guvernul de la Roma cere de mult timp proiectarea de obliga?iuni comune sub forma a?a-numitelor coronabonduri. ?i premierul spaniol Pedro Sánchez a l?udat planul propus. A fost ?un prim pas ?n direc?ia corect?“, a scris politicianul socialist pe Twitter. Sánchez a vorbit despre o ?ini?iativ? care este ?n conformitate cu cerin?ele noastre ?i cu care trebuie s? mergem mai departe“. Pentru economii ca Italia, Spania ?i Grecia, coronaobliga?iunile sunt importante pentru c? le aduc finan?are f?r? a le cre?te datoriile ?i a?a uria?e.Cancelarul austriac Sebastian Kurz a criticat prompt propunerile Germaniei ?i Fran?ei spun?nd c? Austria nu accept? dec?t acordarea de ?mprumuturi rambursabile. ?Vom continua s? ar?t?m solidaritate ?i sprijin pentru ??rile unde criza a lovit cel mai dur, dar acest lucru trebuie f?cut prin credite, nu ?mprumuturi nerambursabile.Oportunitate UNICA pentru tineri! Proiecte pentru revolutionarea sistemului agroalimentar In?mai 20, 2020?? Direc?ia General? pentru S?n?tate ?i Securitate Alimentar? (SANTE FOOD WASTE), din cadrul Comisiei Europene, a transmis o informare ?n care declar? deschis? sesiunea de depunere de candidaturi pentru a deveni membru al re?elei pan – Europene EIT Food RisingFoodStars.Aceast? re?ea se adreseaz? ?n special tinerilor cu aptitudini ?n ceea ce prive?te activitatea inovatoare ?n domeniul agroalimentar. ?n cadrul acestei re?ele, membrii accepta?i vor avea acces la oportunit??i de colaborare cu parteneri consacra?i ?i la dezvoltare profesional?, astfel ?nc?t s? poat? contribui activ la generarea schimb?rilor majore ?n domeniul agroalimentar.Re?eaua promoveaz? parteneriate ?n care schimbul de experien?? ?i cultivarea/ dezvoltarea de idei/ proiecte noi reprezint? obiectivul prioritar.Orientativ pute?i accesa informa?ii suplimentar? la:(?), legat de proteinele fungice pentru produsele alimentare s?n?toase ?i durabile ?i la:(), pentru ?nlocuitorii de zah?r ?n industria b?uturilor. Mai multe informa?ii despre proiect, beneficiile acestuia ?i detalii referitoare la solicitare se reg?sesc pe site-ul EIT Food:? Termenul limit? de depunere al solicit?rii de ?nscriere este p?n? la data de 31.05.2020.UE planific? s? planteze 3 miliarde de copaci ?n 10 ani pentru a combate criza biodiversit??ii I.M. Interna?ional?/?20 maiComisia European? va lansa miercuri un proiect cov?r?itor de combatere a crizei globale a biodiversit??ii, care va include un apel la plantarea a 3 miliarde de copaci ?n UE p?n? ?n 2030 ?i un plan de protejare mai adecvat? a ultimelor p?duri primordiale de pe continent, scrie The Guardian, citat? de Rador.Proiectul de document strategic, publicat online de un Ong de mediu, recunoa?te c? p?n? acum ?n UE "protejarea a fost incomplet?, refacerea a fost de mic? amploare, iar implementarea ?i impunerea legii au fost insuficiente".Coment?nd pe marginea proiectului de strategie divulgat presei, oamenii de ?tiin?? ?i grupurile ecologiste spun c? de?i noile obiective sunt binevenite ?i impresionante, exist? ?n continuare o lips? clar? de instrumente cu care acestea s? fie implementate."Este un document bun ?i ambi?ios, dar la fel de evident? este lipsa de strategie pentru modalit??ile de implementare a sa ?i lipsa unei discu?ii despre motivele care au dus la e?ecul precedentelor documente de acest fel", a spus Przemys?aw Chylarecki de la Academia polonez? de ?tiin?e.Noua strategie face apel la transformarea a aproape o treime din uscatul ?i ariile marine din UE ?n zone protejate. Actualmente, 26% din uscat ?i 11% din suprafe?ele marine sunt clasificate ca arii protejate, dar Comisia european? recunoa?te c? asta nu a fost suficient pentru combaterea degrab?rii lumii naturale ?i amenin??rii cu extinc?ia unor p?s?ri ?i animale. Ecologi?tii spun chiar c? ?intele precedente ale protec?iei nu au fost aplicate practic."Strategia propus? este lipsit? de idei ?i instrumente inovatoare pentru atingerea ?intelor. Noi ?tim deja ast?zi c? structura conceptual? existent? nu are efect ?i atunci ce ar trebui s? mai a?tept?m", a spus Robert Cyglicki, director de program pentru Europa Central? ?i de Est la Greenpeace. El a salutat noua strategie dar a spus c? vom intra ?n 2024 p?n? c?nd va deveni clar dac? vor fi adoptate noi m?suri obligatorii ?i a f?cut apel la discu?ii imediate privind mecanismele de finan?are ?i impunere.Unele elemente ale programului, cum ar fi protec?ia popula?iilor de p?s?ri migratoare, sunt dificil de implementat f?r? o abordare global?, iar documentul face apel la intensificarea eforturilor UE de a transforma biodiversitatea ?ntr-o parte central? a diploma?iei sale. Conchide c? eforturile globale de combatere a crizei biodiversit??ii sub auspiciile ONU au fost "insuficiente pentru a opri pierderea biodiversit??ii lumii".De asemenea va aduce ?n prim-plan politica agricol? comun? ?n valoare de 60 de miliarde de euro anual, care a fost criticat? pentru c? alimenteaz? un declin accentuat al naturii, cu apelul ca ?n 2030 s? se ajung? la aplicarea unei agriculturi organice pe un sfert din terenurile agricole din UE.Ecologi?tii au avertizat c? ?inta principal? a planului, de a planta cel pu?in 3 miliarde de arbori p?n? ?n 2030, "respect?nd deplin principiile ecologice" ar putea fi doar o mic? parte a solu?iei. "Plantarea a 3 miliarde de copaci este realmente un obiectiv spectaculos ?i vizual, dar s-a demonstrat c? plantarea de noi arbori nu este un panaceu ?i nu este mereu de ajutor", a spus Chylarecki.Mai important va fi obiectivul cartografierii, monitoriz?rii ?i "protej?rii stricte" a ultimelor p?duri primordiale care au mai r?mas ?n UE ?i care au supravie?uit aproape ?n fiecare stat membru dar sunt ?n continuare amenin?ate de activitatea uman? de felul t?ierii ilegale de copaci.Aceste p?duri ancestrale constituie un scut natural ?mpotriva schimb?rii climatice, dar ?n multe ??ri au fost pr?date de companiile forestiere, iar guvernele na?ionale fie au ?nchis ochii, fie sunt lipsite de resurse pentru a asigura paza corespunz?toare a t?ierilor de lemn."Noi credem c? o abordare integrat? care s? includ? ?i mecanisme financiare inteligente ?i aspecte sociale este aspectul crucial al unui viitor cadru de guvernan?? a biodiversit??ii europene", a spus ministrul Mediului al Rom?niei, Costel Alexe, care a afirmat c? vrea s? protejeze mai adecvat aria vast? a p?durilor str?vechi din ?ar?.Cesar Luena, eurodeputat spaniol ?i vicepre?edinte al Comisiei de mediu din Parlamentul European, a fost de acord c? ?intele pentru 2030 "va trebui s? fie acoperite de legi pentru a deveni obligatorii" pentru statele membre."Dac? noua strategie r?m?ne o simpl? colec?ie de idei, nu se va ?nt?mpla nimic", a spus el ?n comentarii trimise prin email. El a ar?tat c? strategia "pare mai ambi?ioas? dec?t cea precedent?, dar ?nc? exist? domenii de ?mbun?t??it".Luena a spus c? este nevoie ca statele membre UE s? se conformeze legilor existente, remarc?nd c? abia s?pt?m?na trecut?, Comisia European? a lansat ac?iune legal? ?mpotriva a 19 guverne pentru nerespectarea legii mediului a UE - o eviden?? a acuza?iilor departe de a fi neobi?nuit? ?n bilan?ul lunar al procedurilor de infingement al comisiei.Suedia ?i Letonia sunt acuzate c? nu au implementat unele p?r?i ale directivelor UE referitoare la p?s?ri ?i habitate, Malta este criticat? c? nu ?i-a conservat pe?tele ton periclitat, iar Fran?a, Cipru ?i Lituania se spune c? au neglijat s? ?nscrie ?n legile na?ionale standardele de poluare atmosferic? ale UE.UE ar trebui totodat? s? ofere beneficii financiare acelor guverne care trateaz? cu seriozitate atingerea ?intelor, spun activi?tii."La nivelul UE, avem nevoie de un gen oarecare de stimulente financiare care s? confere atractivitate focaliz?rii ??rilor asupra biodiversit??ii", a spus Marta Grundland, activist la Greenpeace Polonia."?n acest moment eu nu am impresia c? este o prioritate a UE sau o prioritate na?ional?. Dup? clim?, aceasta este urm?toarea cea mai mare amenin?are cu care ne confrunt?m ?i toate se leag?. Dac? noi vrem s? ajut?m la combaterea crizei climatice, ar trebui s? ne ocup?m ?i de criza biodiversit??ii".Echilibrul dintre om ?i natur? devine prioritate european? 20 mai 2020, 14:59?(R.C.)? Comisia European? a adoptat miercuri dou? noi strategii, una vizeaz? biodiversitatea, iar a doua sistemul alimentar, se arat? ?ntr-un comunicat al institu?iei.Noua strategie privind biodiversitatea prevede ca, p?n? ?n 2030, 30% din terenurile ?i m?rile Europei s? fie transformate ?n zone protejate gestionate eficient ?i cel pu?in 10 % din suprafa?a agricol? s? revin? ?la elemente de peisaj bogate ?n diversitate”.?Adoptat? ?n plin? pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apari?iei unor epidemii viitoare ?i consolidarea rezilien?ei la acestea, precum ?i pentru oferirea unor oportunit??i imediate de afaceri ?i de investi?ii pentru relansarea economiei UE. Aceasta urm?re?te, de asemenea, s? integreze considera?iile legate de biodiversitate ?n strategia global? de cre?tere economic? a UE”, se arat? ?n comunicat.Cea de-a doua stregie adoptat?, ?De la ferm? la consumator” stabile?te o reducere cu 50 % a utiliz?rii ?i a riscului pesticidelor, o reducere cu cel pu?in 20 % a utiliz?rii ?ngr???mintelor, o reducere cu 50 % a v?nz?rilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de ferm? ?i acvacultur?, precum ?i atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice.?Criza provocat? de coronavirus ne-a ar?tat c?t suntem de vulnerabili ?i c?t de important este s? restabilim echilibrul dintre activitatea uman? ?i natur?. Schimb?rile climatice ?i declinul biodiversit??ii reprezint? un pericol clar ?i actual pentru umanitate. Ocup?nd o pozi?ie central? ?n cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea ?i strategia ?De la ferm? la consumator? preconizeaz? crearea unui nou echilibru mai bun ?ntre natur?, sistemele alimentare ?i biodiversitate, pentru a proteja s?n?tatea ?i bun?starea cet??enilor no?tri ?i, ?n acela?i timp, pentru a spori competitivitatea ?i rezilien?a UE. Aceste strategii reprezint? o component? fundamental? a amplului proces de tranzi?ie pe care ?l lans?m”, a declarat Frans Timmermans, vicepre?edintele executiv pentru Pactul verde european.Cele dou? strategii adoptate de CE urmeaz? s? fie aprobate de Parlamentul ?i de Consiliul European.Pactul verde european, prezentat de Comisia von der Leyen la 11 decembrie 2019, stabile?te o foaie de parcurs ambi?ioas? c?tre realizarea unei economii circulare neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, ?n care cre?terea economic? este decuplat? de utilizarea resurselor.Europa de Est, afectat? de cea mai grav? secet? din ultimul secol BLOOMBERG Profit.ro scris ast?zi, 11:17 Seceta care p?rjole?te statele din estul Uniunii Europene devasteaz? recoltele ?i agraveaz? ceea ce se a?teapt? a fi cea mai grav? recesiune economic? pe care o va traversa regiunea de la c?derea comunismului, transmite Bloomberg. ?n unele p?r?i din Rom?nia ?i Polonia aceasta este cea mai grav? secet? din ultimii 100 de ani, ?n Cehia este cea mai grav? din ultimii 500 de ani. Aceast? secet? a dat na?tere la semne de ?ntrebare cu privire la asigurarea securit??ii alimentare ?ntr-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare ?n regimurile totalitare, dup? problemele recente cu asigurarea medicamentelor ?i echipamentelor medicale de protec?ie ?mpotriva coronavirusului, scrie Agerpres. Guvernul ?mprumut? 3,3 miliarde de euro, un nou record pentru o ie?ire pe pie?ele externe, dar la dob?nzi mari. Finan?ele au mare nevoie de bani, din cauza deficitului bugetar foarte ridicat "Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a ar?tat c? suntem dependen?i de China, ?n termeni de ajutoare medicale, ?ns? asta este chiar mai grav. Po?i s? ?ncepi s? ??i produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dac? este o urgen??", spune Martin Pycha, pre?edintele Asocia?iei Agricole din Cehia. ?n Rom?nia, oamenii au golit rafturile magazinelor de produse alimentare atunci c?nd Guvernul a introdus carantina. Apoi a venit seceta iar cel de-al doilea exportator de gr?u din UE a prognozat c? recolta de gr?u ar putea cobor? la jum?tate fa?? de o medie de nou? milioane de tone pe an. Acest lucru a determinat Guvernul de la Bucure?ti s? interzic? exportul de gr?u spre alte destina?ii dec?t UE, ceea ce a provocat o und? de ?oc pe pie?ele globale ?i critici din partea Comisiei Europene. O s?pt?m?n? mai t?rziu Bucure?tiul a renun?at la interdic?ie. Cu toate acestea, impactul dublu venit din partea virusului ?i secetei a adus din nou agricultura ?n centrul politicii europene. Statele UE din Est au evitat num?rul mare de decese din cauza Covid-19 gra?ie introducerii rapide a carantinei, astfel ca pre?edintele Cehiei, Milos Zeman, s? declare c? seceta este o problem? mai grav? coronavirusului. Pre?edintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis s? construiasc? mai multe rezervoare pentru ap?. ?n Polonia, ?ar? cu peste dou? milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma s? scad? cu peste 8% ?n acest an, potrivit Institutului pentru Agricultur? ?i Alimenta?ie de la Var?ovia. Aceast? situa?ie a determinat autorit??ile poloneze s? cear? ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 s? fie alocat? fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole av?nd ?n vedere c? agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european.Vestul plange dupa muncitorii romani! Bode: Sunt solicitari din Spania, Italia, Franta si Germania In?mai 19, 2020? ? Operatorii de transport interna?ional pot efectua curse ?n alte ??ri unde doresc s? ajung? cet??eni rom?ni, cu respectarea anumitor condi?ii. Exist? deja solicit?ri ?n acest sens pentru ?apte curse cu muncitori sezonieri spre Spania, Italia, Fran?a ?i Germania, a declarat, luni seara, ministrul Transporturilor, Lucian Bode.“Prin reglement?rile introduse ?n Hot?r?rea de Guvern de ast?zi, adoptat? ?i publicat? ast?zi ?n Monitorul Oficial, d?m posibilitatea operatorilor de transport interna?ional de persoane s? realizeze aceste curse din Rom?nia c?tre toate statele de destina?ie, state unde doresc s? ajung? cet??enii rom?ni ?i, foarte important, din ??rile de destina?ie ?n Rom?nia. Noi am men?inut m?sura suspend?rii transportului interna?ional de persoane cu c?teva excep?ii. Excep?iile sunt condi?ionate de ?ndeplinirea cumulativ a trei condi?ii”, a spus Bode, la Digi 24.?n primul r?nd, potrivit ministrului, operatorul care realizeaz? acel transport trebuie s? se asigure c? cet??enii care doresc s? c?l?toreasc? ?nspre Spania, Fran?a sau Germania au contract de munc? valabil ?n ?ara de destina?ie, respectiv au drept de ?edere valabil. De asemenea, operatorul de transport trebuie s? se asigure c? cet??enii care doresc s? se ?ntoarc? ?n Rom?nia au avut un contract de munc? ?n ?ara de unde solicit? s? fie transporta?i ?n Rom?nia sau au avut domiciliu acolo.“A doua condi?ie obligatorie este aceea ca operatorul de transport s? anun?e Autoritatea Rutier? Rom?n? cu cel pu?in 24 de ore ?nainte de efectuarea cursei cu privire la lista de pasageri, de unde ia c?l?torii, unde ?i duce, destina?ia. A treia condi?ie obligatorie pentru a realiza un astfel de transport este cea legat? de obliga?ia operatorului de transport rutier ?i a persoanelor ?n ceea ce prive?te m?surile necesare pentru respectarea normelor, recomand?rilor autorit??ilor pentru evitarea aglomera?iilor ?i pentru protec?ia ?i siguran?a pasagerilor. Vreau s? v? spun c? ?n aceast? sear? am primit informa?ia de la Autoritatea Rutier? Rom?n? c? sunt deja solicit?ri pentru ?apte curse spre Spania, spre Italia, spre Fran?a, spre Germania din Rom?nia cu muncitori sezonieri ?i sunt convins c? ?i din ??rile respective vor fi adu?i cet??eni ?n Rom?nia. Cunosc situa?ia unui operator de transport care are 20 de autocare cantonate ?n Spania, preg?tit s? vin? ?n Rom?nia s? aduc? muncitori sezonieri ?i sunt convins c? acest lucru se va ?nt?mpla. Iat?, a?adar d?m o veste bun? rom?nilor care doresc s? c?l?toreasc?, sigur respect?nd anumite restric?ii, at?t ei, c?t ?i operatori de transport interna?ional de persoane”, a a mai ad?ugat ?eful de la Transporturi..........................................................................................POLONIAPolonia impune noi reglement?ri care vor face mai dificile prelu?rile ostile a firmelor locale de c?tre companii din afaraUniunii Europene Guvernul de la Var?ovia a aprobat miercuri reglement?ri menite s? ?ngreuneze preluarea companiilor pe care Polonia le consider? de importan?? strategic? pentru economia sa de c?tre investitori din afara Uniunii Europene, transmite Reuters, citat? de Agerpres. 20 mai, 2020 | Agerpres Reglement?rile fac parte din planul de salvare ?n valoare de 330 de miliarde de zlo?i (78,9 miliarde de dolari) adoptat de Executivul polonez, pentru a atenua poten?ialele daune provocate de pandemie asupra celei mai mari economii din Europa Central? ?i de Est. Ministrul Dezvolt?rii, Jadwiga Emilewicz (foto), care a elaborat noile reglement?ri, a declarat c? ele vor fi obligatorii timp de doi ani ?i se vor aplica ?n cazul companiilor publice, celor care produc software folosit ?n centralele energetice, transporturi ?i ?n sistemul de s?n?tate, precum ?i firmelor din energie, telecomunica?ii ?i ap?rare. "Nu vrem s?-i speriem pe investitori, ci doar s? protej?m companiile poloneze ?mpotriva prelu?rilor ostile, pe fondul deterior?rii situa?iei economice", a declarat Jadwiga Emilewicz. ?i Germania a anun?at ?n aprilie ?n?sprirea reglement?rilor pentru a proteja firmele interne de prelu?rile nedorite de c?tre investitori din afara Uniunii Europene. Miercuri, Guvernul de la Berlin a anun?at o lege prin care poate opri tentativele ostile de preluare ale companiilor din domeniul s?n?t??ii. Reglement?rile din ambele ??ri vin ?ntr-un moment ?n care UE ??i reconsider? rela?iile cu China, pe fondul sporirii investi?iile companiilor de stat ?n sectoare critice. ?n cazul Poloniei, anali?tii cred c? forma?iunea aflat? la putere - Partidul Lege ?i Justi?ie (PiS) - folose?te m?surile din planul de salvare pentru a-?i spori controlul asupra sectorului privat. De c?nd a venit la putere, ?n 2015, Partidul Lege ?i Justi?ie a sporit controlul asupra sectorului energetic ?i bancar din Polonia ?i a criticat privatiz?rile realizate anterior. Conform noilor reglement?ri, Autoritatea de Concuren?? - UOKiK - va fi responsabil? pentru reglementarea cazurilor ?n care se achizi?ioneaz? participa?ii majoritare ?n astfel de companii. Reglement?rile se aplic? firmelor ale c?ror venituri dep??esc zece milioane de euro ?n fiecare din cei doi ani care preced planificata achizi?ie. Polonia, o ?ar? cu 38 de milioane de locuitori, ?nregistra miercuri 19.268 cazuri de contaminare ?i 948 de decese.GERMANIAMinistrul Muncii, Violeta Alexandru, a ?ncurajat lucr?torii rom?ni din fermele pe care le-a vizitat ?n Germania s? fac? sesiz?ri c?nd le sunt ?nc?lcate drepturile Financial Intelligence?19 mai 2020Ministrul Violeta Alexandru a discutat luni dup?-amiaz? cu ministrul federal al Alimenta?iei ?i Agriculturii, Julia Kl?ckner, ajung?nd la concluzia c? ?nc?lc?rile recente ale legisla?iei ?i condi?iile intolerabile ?n care au ajuns s? lucreze unii sezonieri rom?ni ?n anumite unit??i de prelucrare a c?rnii sunt complet inacceptabile. Ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale, Violeta Alexandru, a avut mar?i, la Berlin, o ?ntrevedere cu ministrul federal al Muncii ?i Afacerilor Sociale din Germania,? Hubertus Heil, ?n condi?iile ?n care rom?nii pleca?i la munc? ?n Germania s-au revoltat pe fondul condi?iilor de munc? oferite de angajatori.?Cei doi demnitari au discutat despre protec?ia lucr?torilor sezonieri rom?ni din fermele din Germania ?i au semnat o Declara?ie comun? de inten?ie privind intensificarea cooper?rii ?n domeniul pie?ei muncii ?i politicilor sociale.Demnitarul rom?n a fost preocupat ?n special de condi?iile ?n care lucreaz? sezonierii rom?ni care ajung ?n Germania.”Primul lucru pe care l-am discutat cu domnul ministru se refer? la modul ?n care se desf??oar? activitatea sezonier? ?n Germania, respectiv activitatea ?n domenii cheie ?n care rom?nii aduc o contribu?ie important?, recunoscut? ?i apreciat? de colegul meu, domnul ministru Heil, pentru care ?i mul?umesc. (…) Am primit asigurarea c? lucr?torii rom?ni vin ?n Germania cu contracte trimise de angajatori, dar sigur c? trebuie s? facem mai multe cu privire la con?inutul acestor contracte. (…) Am avut toat? deschiderea ministrului Heil pentru a r?spunde cu fermitate tuturor sesiz?rilor primite de la cet??enii care muncesc ?n activit??i sezoniere”, a declarat ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale, Violeta Alexandru, ar?t?nd c? a ?ncurajat lucr?torii rom?ni din fermele pe care le-a vizitat ?n Germania s? fac? sesiz?ri c?nd le sunt ?nc?lcate drepturile, pentru a veni ?n sprijinul autorit??ilor care pot verifica aceste aspecte.Ministrul federal al Muncii ?i Afacerilor Sociale din Germania,? Hubertus Heil, a apreciat c? vizita de lucru ?n Germania a omologului s?u arat? importan?a subiectului, dar ?i angajamentul celor dou? guverne pentru a discuta despre o abordare comun?.”?tiu c? condi?iile de s?n?tate ?i securitate ale lucr?torilor rom?ni din Germania sunt o problem? mare ?n Rom?nia. ?i pe bun? dreptate. Infec?ia ?n mas? a lucr?torilor rom?ni este inacceptabil?. M? ru?ineaz?! Muncitorii rom?ni trebuie s? aib? acela?i drept la protec?ie social? ?i securitate ?i s?n?tate ?n munc?.“, a declarat ministrul german.?n urma discu?iilor, cei doi demnitari au stabilit c? este ?n interesul ambelor ministere s? intensifice cooperarea ?n domeniul politicilor pie?ei muncii ?i s? identifice noi mijloace de cooperare ?n domeniul protec?iei sociale.Principale domenii de cooperare identificate de cei doi mini?tri vizeaz? securitatea ?i s?n?tatea ?n munc? ?i protec?ia social? a tuturor grupurilor de lucr?tori mobili, precum ?i accesul acestora la serviciile de consiliere privind drepturile lor ?n domeniul legisla?iei muncii ?i cel social.Mini?trii Muncii din cele dou? state vizeaz? o cooperare mai str?ns? ?n domeniul securit??ii sociale, la nivel bilateral ?i UE, pentru a asigura protec?ie social? ?i de s?n?tate adecvate lucr?torilor mobili ?i pentru a stabili un schimb de informa?ii privind cazurile legate de for?a de munc? ce pot ap?rea mai ales ?n situa?ii cu un nivel ridicat de vulnerabilitate ?n contextul pandemiei de covid-19.De asemenea, documentul semnat de cei doi demnitari stabile?te schimbul de informa?ii cu privire la evenimentele na?ionale ?i interna?ionale din Rom?nia ?i Germania ?i crearea unor grupuri de lucru pentru adaptarea politicilor de protec?ie social? ?n cele dou? ??ri, precum ?i promovarea dialogului social bilateral ?ntre partenerii sociali.Cele dou? institu?ii urmeaz? s? elaboreze un plan de lucru, iar activit??ile care se vor desf??ura ?n baza Declara?iei comune de inten?ie vor fi finan?ate de fiecare minister ?n parte, de alte entit??i juridice publice sau private implicate ?n activit??i, inclusiv din fonduri europene.Ministrul Violeta Alexandru a discutat luni dup?-amiaz? ?i cu ministrul federal al Alimenta?iei ?i Agriculturii, Julia Kl?ckner.?Ambii mini?tri au fost de acord c? nu ar trebui s? existe compromisuri sau diferen?e ?ntre angaja?ii str?ini ?i cei germani ?n ceea ce prive?te locuin?ele, s?n?tatea ?i siguran?a la locul de munc? ?i c? to?i lucr?torii sezonieri ar trebui s? beneficieze de acelea?i drepturi ca lucr?torii germani, drepturi garantate ?n contractele de munc?.Cei doi demnitari au ar?tat c? ?nc?lc?rile recente ale legisla?iei ?i condi?iile intolerabile ?n care au ajuns s? lucreze unii sezonieri rom?ni ?n anumite unit??i de prelucrare a c?rnii sunt complet inacceptabile.Ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale, Violeta Alexandru a ar?tat c? este important ca sezonierilor rom?ni care lucreaz? ?n Germania s? le fie garantate drepturile sociale ?i sprijinul, de exemplu ?n cazul ?nchiderii ?ntreprinderilor sau ?mboln?virii. Demnitarul rom?n a afirmat c? verificarea regulat? a condi?iilor de munc? ?i de via?? este indispensabil? ?i a propus ?nfiin?area unui grup tehnic de lucru.Ministrul Julia Kl?ckner a dat asigur?ri c? autorit??ile competente din statele federale vor coopera ?i mai ?ndeaproape ?n cadrul inspec?iilor lor ?n viitor, pentru a remedia eventualele probleme care ar putea s? apar?.??n acela?i timp, ministrul federal al Alimenta?iei ?i Agriculturii a precizat c?? Guvernul federal va face tot posibilul pentru a ?mbun?t??i condi?iile de via?? ?i de munc? ale lucr?torilor sezonieri.Reuters: Lucr?torii sezonieri din Rom?nia schimb? legile ?n Europa. Ce m?suri a luat Germania pentru protejarea muncitorilor str?ini, dup? vizita ministrului Violeta Alexandru la Berlin ?InCont.ro, 20 mai 2020 Germania a ?n?sprit de miercuri reglement?rile din abatoare, interzic?nd subcontractarea activit??ilor de prelucrare a c?rnii prin agen?ii, dup? ce mai mult de 600 de lucr?tori din aceast? industrie sunt infecta?i cu noul coronavirus.Cazurile au provocat indignare ?n ??rile de origine ale angaja?ilor din acest sector, care sunt predominant din afara Germaniei, scrie?Agerpres.Recentele focare cu noul coronavirus au atras aten?ia asupra unui sector dependent de muncitorii din Europa de Est, ?n special din Rom?nia, angaja?i deseori de subcontractori ?i locuind ?n spa?ii de cazare ?nghesuite, ?n apropierea unit??ilor de procesare.Surse guvernamentale de la Berlin au declarat pentru Reuters c?, potrivit noilor reglement?ri, oamenii care lucreaz? ?n abatoare trebuie s? fie angaja?i chiar de c?tre companie, ?ncheindu-se astfel practica de a-i angaja pe cei 200.000 de lucr?tori din sector prin lung lan? de agen?ii de subcontractare, ceea ce duce la sc?derea salariilor.De asemenea, vor fi intensificate inspec?iile la locurile de munc?, iar inspectorii locali vor beneficia de noi atribu?ii pentru a verifica condi?iile de cazare ale angaja?ilor.Amenzile c?tre companiile din acest sector care ?ncalc? reglement?rilor de munc? sunt dublate la 30.000 de euro.30.000 de lucr?tori rom?ni au ajuns ?n Germania ?n timpul pandemieiMar?i, ministrul Muncii din Rom?nia, Violeta Alexandru, a declarat pentru Reuters c? actuala criz? provocat? de pandemia de coronavirus (COVID-19) trebuie s? determine o reg?ndire a condi?iilor ?n care unii oameni din Europa de Est lucreaz? ?n ferme ?i ?n industria alimentar? din Europa Occidental?, dup? focarele cu noul coronavirus din abatoarele germane.Majoritatea grani?elor din Europa au fost ?nchise de la sf?r?itul lunii martie, ?n urma m?surilor de izolare adopte pentru a stopa r?sp?ndirea epidemiei, dar 30.000 de lucr?tori rom?ni sunt printre cei care au continuat s? se deplaseze, ajung?nd ?n Germania pentru a lucra ?n sectorul alimentar, cu ajutorul curselor charter puse la dispozi?ie de fermieri.La fel ca to?i cet??enii UE, rom?nii pot lucra oriunde ?n cele 27 de state membre ale blocului comunitar, un fenomen pe care se bazeaz? industria german? extrem de competitiv? de prelucrare a alimentelor pentru a ?ine costurile sc?zute. Dar criticii sunt ?ngrijora?i c? ?mpingerea ?n jos a costurilor a mers prea departe.Condi?iile de cazare necorespunz?toare i-au predispus la infectarea cu coronavirusRecent, angaja?ii care au venit cu zboruri charter au postat ?nregistr?ri video pe re?elele de socializare ?n care arat? c? tr?iesc ?nghesui?i, fiind patru sau mai mul?i oameni ?ntr-o camer?, nerespect?ndu-se reglement?rile privind distan?area social?, menite s? reduc? riscul infect?rii cu noul coronavirus. Reuters nu a verificat acele ?nregistr?ri video.Autopsiile au ar?tat c? de atunci cel pu?in dou? persoane au murit din cauza noului coronavirus, de?i autorit??ile din Germania ?i Rom?nia cred c? ei au contactat boala ?nainte de a pleca de acas?. Al?ii, cei mai mul?i stabili?i de mai mult timp ?n Germania, lucreaz? ?n abatoare unde se ?nregistreaz? focare cu noul coronavirus.Cel mai recent focar a fost ?nregistrat la fabrica din Coesfeld, landul Renania de Nord-Westfalia, dup? ce testarea ?n mas? a relevat c? mai mult de un sfert dintre cei 1.000 de angaja?i erau infecta?i cu noul coronavirus. Infec?ii cu noul coronavirus au ap?rut ?i ?n abatoare ?i facilit??i de procesare a c?rnii din alte landuri germane, printre care ?i Schleswig-Holstein din nord-vest."Situa?iile pe care le-am examinat cu aten?ie au ar?tat un num?r de probleme sistemice care nu au fost rezolvate adecvat ?n ultimii ani",?a declarat pentru Reuters Violeta Alexandru, dup? ce a condus 18 ore de la Bucure?ti la Berlin pentru a verifica condi?iile ?n care cet??enii rom?ni care lucreaz? pe teritoriul Germaniei.Al?i migran?i sus?in c? au fost nevoi?i s? pl?teasc? pentru cazare, r?m?n?nd cu un salariu net de doar 6 euro pe or?, o b?taie de joc ?n condi?iile ?n care salariul minim ?n Germania este de 9,35 euro."Criza provocat? de pandemie scoate ?n eviden?? ce era deja bun sau r?u ?n societate. C?nd ne confrunt?m cu infect?ri ?n mas? ale angaja?ilor rom?ni care lucreaz? ?n industria alimentar?, atunci trebuie s? spun c? nu este acceptabil. Trebuie s? spun c? ?mi este jen?", a declarat ministrul Muncii din Germania, Hubertus Heil, la o conferin?? de pres? comun? cu Violeta Alexandru. El a promis c? va oferi mai mult sprijin pentru agen?iile de munc? locale, pentru a se asigura c? standardele minime de munc? sunt respectate ?n mod corespunz?tor.MAREA BRITANIEPrin?ul Charles cere britanicilor s? ias? pe c?mp s? str?ng? recolta, dup? ce Brexitul ?i pandemia au gonit muncitorii est-europeni: “Munca poate fi neatr?g?toare” InCont.ro, 20 mai 2020 Prin?ul Charles le-a cerut mar?i britanicilor s? ias? pe c?mp ?i s? ajute fermierii s? str?ng? recoltele ?n timpul pandemiei de COVID-19."Hrana nu apare ca prin minune, totul ?ncepe cu incredibilii no?tri fermieri ?i cultivatori", a declarat Charles, ?n v?rst? de 71 de ani, ?ntr-un mesaj video postat pe re?elele sociale."Nu m? ?ndoiesc c? munca va fi neatr?g?toare ?i, uneori, va reprezenta o provocare", a ad?ugat Charles, care se ocup? de gr?din?rit, ?n mesajul ?nregistrat ?n gr?dina sa de legume de la locuin?a din Birkhall, Sco?ia.Prin comentariile sale, mo?tenitorul tronului britanic sus?ine "Pick for Britain", o ini?iativ? comun? a guvernului ?i a sectorului agricol pentru mobilizarea unui num?r mai mare de muncitori ?n timpul pandemiei.Studen?ii sunt printre cei ?ncuraja?i s? ajute la completarea golului r?mas de muncitorii imigran?i care acum nu pot intra ?n Marea Britanie, exist?nd riscul ca fructele ?i legumele neculese s? putrezeasc? pe c?mpuri.Brexit-ul a agravat ?i mai mult situa?ia. Mul?i muncitori ?n agricultur?, ?n special cei din Europa de Est, au p?r?sit Marea Britanie dup? ce ?ara a votat pentru ie?irea din Uniunea European?. blob: SPANIAAcum munca este la camp De?Food Biz?La?mai 20, 2020 Articol editat de Dan Manolache Surs? articol: Diario, El Periodico ?omerii ?i studen?ii se ofer? s? colecteze fructele ?i s? ?nlocuiasc? echipele de emigran?i care lucrau de obicei ?n acest sector. ?n Spania. ?ntr-o lun?, Coronavirusul a transformat totul, cu susul ?n jos. Odat? cu aprobarea legii de func?ionare a economiei pe perioada st?rii de urgen??, po?i lucra la activit??ile c?mpului ?i ?n acela?i timp s? beneficiezi de ?omaj. Ofertele de munc? sunt aproape ?n exclusivitate ?n mediul rural, cu termen limit? 30 Iunie. ?nchiderea frontierelor a confirmat c?, ?n mare parte, aceste activit??i erau realizate de c?tre persoane din Africa de Nord, Europa de Est ?i America de Sud.Concret ?n cifre.?Potrivit ministerului agriculturii din Spania, este nevoie de 80.000 de lucr?tori, cu un plafon de 150.000, pentru c? acum ?ncepe sezonul de recoltare. Exit? mai mult de? 80000 de aplican?i, ?ns? interdic?ia de a trece dintr-o comunitate ?n alta, cum ar fi c?tre Valle del Ebro unde este nevoie de ?50000 de lucr?tori pentru a colecta fructe, ?ngreuneaz? activitatea. Situa?ie similar? fiind ?n Aragon ?i Catalunya.Domeniul ?ns? ?n care se pare c? nu exist? solu?ie, este domeniul ovin ?n general ?i tunsul oilor ?n particular, deoarece nu exist? absolvent de ?coal? superioada pentru oierit, sau student care s? ?tie s? tund? oile, dac? nu a mai facut acest lucru anterior.??BELGIA,FRANTACresc stocurile de cartofi ale Belgiei ?i Fran?ei din cauza pandemiei COVID-19 20 mai 2020?Cotidianul Agricol? Fermierii belgieni se confrunt? cu un surplus de peste 750 de mii de tone de cartofi care risc? s? fie distruse din cauza m?surilor luate pentru a preveni r?sp?ndirea coronavirusului. Cet??enii sunt sf?tui?i s? ajute prin consumul de cartofi, mimim de dou? ori pe s?pt?m?n?.Problema a intervenit pentru c?, de la jum?tatea lunii martie, odat? cu restric?iile impuse, restaurantele au fost ?nchise, iar cererea a sc?zut semnificativ.?Aceea?i situa?ie cu?stocuri excedentare de cartofi exist? ?i ?n Fran?a, unde, odat? cu ?nchiderea restaurantelor ?i cantinelor ?colare din cauza pandemiei COVID-19, consumul de cartofi s-a redus dramatic.Asocia?iile profesionale sunt de p?rere c? statul trebuie s? vin? ?n sprijinul fermierilor cu peste 35 de milioane de euro pentru a pl?ti transportul cartofilor nev?ndu?i la cresc?torii de animale sau c?tre procesatorii industriali.?ITALIALUCR?TORI SEZONIERI. Un italian a pl?tit un avion privat pentru opt rom?nce ca s?-i lucreze via: ?Pe cei pe care i-am angajat pentru o prob?, dup? dou? ore de lucru au plecat” 2020.05.20???Un viticultor din regiunea Trentino-Alto Adige, situat? ?n nordul Italiei, a ?nchiriat un avion privat pentru a aduce ?n Italia femeile rom?nce care veneau ?n ultimii zece ani ca lucr?toare sezoniere, la lucr?rile de prim?var? din viile pe care italianul le administreaz?.Martin Foradori Hofst?tter a angajat un avion privat care a aterizat de cur?nd la Bolzano, cu lucr?toarele rom?nce la bordAntreprenorul a fost at?t de mul?umit de abilitatea de lucru a celor opt femei care veneau din Rom?nia ?n fiecare sezon agricol, ?nc?t a ?inut cu tot dinadinsul s? le aib? ?i ?n acest an al?turi:?F?r? ele recolta mea din acest an ar fi fost compromis?”, a declarat podgoreanul citat de?Corriere della Sera.Martin Foradori Hofst?tter reprezint? a patra genera?ie care se afl??la conducerea firmei fondat? ?n anul 1907 de Josef Hofst?tter ?i de?ine podgorii istorice situate pe ambii versan?i ai v?ii Adige. El s-a zb?tut p?n? c?nd a reu?it, cu toate dificult??ile ?i restric?iile impuse de autorit??i ?n contextul pandemiei de coronavirus, s? aduc? din Rom?nia echipa de femei care an de an se prezint? la preg?tit via pentru rod.C?nd Martin ?i-a dat seama c? birocra?ia va ?mpiedica ?n acest an angajarea celor opt femei rom?nce, a angajat un avion privat care a aterizat de cur?nd la Bolzano, cu lucr?toarele la bord.?Este o munc? prea obositoare!’”?Careva ar putea obiecta c? m-a? fi putut adresa numero?ilor ?omeri prezen?i ?n zon??– r?spunde viticultorul- dar nu e at?t de u?or. Am ?ncercat, dar cei pe care i-am angajat pentru o prob?, dup? dou? ore de lucru au plecat, spun?nd c? ?este o munc? prea obositoare?!’”Pentru produc?tor, absen?a acestor profesioniste care lucreaz? pentru companie ca sezoniere de mai bine de zece ani, ar fi adus daune semnificative recoltei din acest an, ?ca ?i cum o vioar? lipsea de la un concert la Teatrul La Scala”.Pentru Martin Foradori Hofst?tter, este povestea unei birocra?iei absurdePentru Martin Foradori Hofst?tter, aceasta este povestea unei birocra?iei absurde: ?Am v?zut at?ta ignoran??, dar niciodat? ca ?n timpul acestei pandemii”, a spus el conform sursei citate. Problemele au ?nceput la grani?a cu Ungaria, poveste?te viticultorul italian, c?nd Uniunea European? a dat und? verde pentru a ob?ine for?? de munc? din est. Agricultorii germani ?i austrieci au beneficiat deja de aceast? facilitate, dar ?n cazul produc?torului italian cele opt femei au fost oprite la grani?a cu Ungaria.?Nu aveam alt? alternativ?”?Am ?ncercat s? rezolv?m problema ?n toate felurile – a m?rturisit italianul – astfel ?nc?t, dup? dou? s?pt?m?ni de apeluri telefonice, contacte cu politicieni locali, de la Roma ?i din Uniunea European?, reprezentan?i ai ambasadelor, precum ?i discu?ii intense cu reprezentan?ii asocia?iilor din sectorul agricol, ne-am g?sit nevoi?i s? organiz?m, in extremis, un zbor privat de la Bolzano la Cluj ?i retur, pentru a rezolva problema. Recunosc c? gestul meu poate fi considerat o cheltuial? nes?buit?, dar v? asigur c? f?r? aceast? cheltuial? podgoriile mele ar fi avut de suferit. Nu aveam alt? alternativ?. Trebuie totu?i s? spun c? pre?urile pe care le folosesc acum cei care transport? persoane sunt at?t de mari ?nc?t tot ceea ce am pl?tit eu pentru zborul privat nu a f?cut o mare diferen??.”SANATATE si GASTRONOMIEStudiu preliminar: extractul de canabis ar putea preveni infectarea cu noul coronavirus 20 mai 2020 Cercet?torii canadieni studiaz? posibilitatea ca marijuana s? fie folosit? pentru a preveni infectarea cu noul coronvirus.Oamenii de ?tiin?? de la Universitatea Lethbridge din Calgary au analizat mai bine de 400 de soiuri de canabis ?i au ajuns la concluzia c? peste 10 dintre acestea au caracteristicile necesare pentru a fi folosite ?ntr-un tratament care s? reduc? ?ansele de infectare.Potrivit acestora, anumite specii inhib? receptorii din organismul uman care favorizeaz? infectarea.“O parte dintre soiurile testate au redus num?rul acestor receptori cu 73%, ceea ce duce la ?anse mult mai mici de a contracta virusul”, explic? dr. Igor Kovalchuk pentru?Calgary Herald.Kovalchuk spune c? este nevoie de teste mai aprofundate pentru a stabili ce substan?e sau combina?ii de substan?e prezente ?n planta de marijuana au acest efect asupra receptorilor.Studiile preliminare au avut drept scop oprirea coronavirusului de a g?si o celul?-gazd? ?n pl?m?ni, intestine sau la nivelul gurii. Dac? testele ulterioare vor dovedi utilitatea acestor compu?i, vor putea fi produse diverse preparate cum ar fi ap? de gur?, capsule sau inhalatoare ce ar reduce riscul infect?rii.“Substan?ele psihoactive, printre care CBD C din sativa, ar reprezenta o arm? puternic? ?i sigur? ?n tratamentul ?mpotriva Covid-19. Av?nd ?n vedere situa?ia actual?, consider c? orice posibil? metod? terapeutic? ar trebui luat? ?n considerare.”.Contrar rezultatelor promi??toare pe care le-au avut testele canadienilor, ei nu au reu?it s? g?seasc? fonduri suficiente pentru a ?ncepe testele clinice, pe oameni.“Avem speciali?ti care ??i doresc s? lucreze al?turi de noi, dar companiile din domeniul canabisului nu au suficiente resurse financiare”, a declarat Kovalchuk. “Descoperirea noastr? ar putea avea un impact foarte mare. Nu exist? foarte multe substan?e care s? reduc? riscul de infectare cu 70-80%.”.Exist? ?i un grup de cercet?tori israelieni care testeaz? deja pe oameni dac? substan?a CBD poate fi folosit? pentru a repara celulele din corpul uman afectate de Covid-19, conform?The Independent. Care este riscul s? ne infect?m cu noul coronavirus din alimente. R?spunsurile speciali?tilor 20 mai 2020, 04:10de Alina Mitran Speciali?tii ofer? c?teva r?spunsuri la spaimele acestei perioade. Speciali?tii au determinat dac? ne putem infecta cu noul coronavirus prin intermediul alimentelor sau ating?nd ambalaje contaminate. Speciali?tii Autorit??ii Na?ionale Sanitar-Veterinare au r?spuns, pe site-ul official, c?torva ?ntreb?ri ?nt?lnite frecvent, legate de riscul contamin?rii cu noul coronavirus prin intermediul alimentelor. Am f?cut o selec?ie a celor mai ?nt?lnite ?ntreb?ri, ?nso?ite de r?spunsul speciali?tilor. Care este riscul infec?iei cu COVID-19 din produsele alimentare? ?n ciuda amplorii pandemiei, p?n? ?n prezent nu s-a raportat transmiterea COVID-19 prin consumul de alimente. Astfel, dup? cum se men?ioneaz? de c?tre Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA)1, nu exist? nicio dovad? care s? ateste c? produsele alimentare reprezint? un risc pentru s?n?tatea public? ?n ceea ce prive?te COVID-19. Principalul mod de transmitere a COVID-19 este de la o persoan? la alta, ?n principal prin stropii respiratorii, pe care persoanele infectate ?i r?sp?ndesc atunci c?nd str?nut?, tu?esc sau expir?. ?n calitate de operator din domeniul alimentar, pot cere garan?ii furnizorilor cu privire la COVID-19? Nu. O certificare ?liber de virus” nu poate fi justificat?, deoarece nu exist? dovezi c? alimentele reprezint? un risc pentru s?n?tatea public? ?n ceea ce prive?te COVID-19. Orice cerere pentru asemenea garan?ii este astfel dispropor?ionat? ?i, prin urmare, nu este acceptat?. Care este riscul de a te contamina cu COVID-19 de pe ambalajele alimentare? De?i, conform unui studiu recent, s-a demonstrat c? agentul cauzal al COVID-19 (SARSCoV-2) poate persista timp de p?na la 24 de ore pe carton ?i p?n? la c?teva zile pe suprafe?e dure, cum ar fi o?elul ?i materialele plastice ?n condi?ii experimentale (de exemplu, umiditate relativ? ?n mediu controlat ?i de temperatur? controlat?), nu exist? nicio dovad? c? ambalajele contaminate, care au fost expuse la diferite condi?ii de mediu ?i temperatur?, transmit infec?ia. Cu toate acestea, pentru a r?spunde preocup?rilor referitoare la posibilitatea transmiterii virusului prezent pe suprafa?a pielii la sistemul respirator (de exemplu, prin atingerea fe?ei), persoanele care manipuleaz? ambalaje, inclusiv consumatorii, ar trebui s? respecte ?ndrum?rile autorit??ilor de s?n?tate public? ?n ceea ce prive?te bunele practici de igien?, inclusiv sp?larea regulat? ?i eficient? a m?inilor. Pot fi contaminat prin contactul cu alimentele manipulate de persoane posibil infectate? Potrivit agen?iilor de siguran?? alimentar? din Statele Membre ale Uniunii Europene, este foarte pu?in probabil s? pute?i contracta COVID-19 din manipularea alimentelor. ?n plus, Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor a declarat c? ?n prezent nu exist? dovezi c? alimentele sunt o surs? probabil? sau o cale de transmitere a virusului. ?n prezent, nu exist? informa?ii disponibile privind prezen?a pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, supravie?uirea acestuia ?n alimente, astfel ?nc?t s? fie posibil? infectarea oamenilor. De asemenea, p?n? ?n prezent nu exist? nicio dovad? a faptului c? produsele alimentare au fost sursa sau vectorul care au cotribuit la r?sp?ndirea virusului, neexist?nd nicio ?ndoial? c? boala s-a transmis prin contactul cu alte persoane infectate. Teoretic, a?a cum este cazul oric?rei suprafe?e de contact contaminate de o persoan? infectat?, fie c? este vorba de un m?ner de u?? sau de o alt? suprafa??, alimentele ar putea duce la contaminare indirect? prin atingerea acestora. Acesta este motivul pentru care toat? lumea ar trebui s? urmeze recomand?rile autorit??ilor de s?n?tate public? privind sp?larea frecvent? a m?inilor. Comercian?ii cu am?nuntul sunt la curent cu cerin?ele de igien? atunci c?nd manipuleaz? alimente. Personalul care manipuleaz? alimente (de exemplu tran?area c?rnii, felierea c?rnii sau a produselor lactate, cur??area pe?telui, ambalarea fructelor ?i legumelor) trebuie s? poarte m?nu?i pe care trebuie s? le ?nlocuiasc? ?n mod frecvent sau ?n alte cazuri trebuie s? ??i spele ?n mod frecvent m?inile. De asemenea, consumatorii ar trebui s? con?tientizeze rolul lor. Ca o practic? general bun? de igien?, clien?ii din magazine nu ar trebui s? manipuleze alimente (s? ating? alimentele), altele dec?t cele pe care inten?ioneaz? s? le cumpere, pentru a evita contaminarea acestuia cu orice agent patogen care ar putea fi prezent pe m?inile lor. ?n calitate de v?nz?tor cu am?nuntul, cum m? pot proteja pe mine ?i pe clien?ii mei ?mpotriva infect?rii de c?tre alte persoane atunci c?nd viziteaz? magazinul meu? Asigura?i-v? c? procedurile de igien? ?i de cur??are sunt actualizate ?i respectate strict, inclusiv comunicarea clar? c?tre consumatori a comportamentului privind regulile de igien?. Comercian?ilor cu am?nuntul le sunt, de asemenea, recomandate gestionarea intr?rii furnizorilor externi de produse ?i servicii (cur??enie, etc). Deoarece virusul responsabil de COVID-19 este rezistent ?n principal pe suprafe?e netede inerte, cum ar fi plasticul ?i o?elul inoxidabil, comerciantilor cu amanuntul li se recomand? cur??area frecvent? a acestor suprafe?e: de exemplu c?rucioarele de cump?r?turi sau auto – scanerele. De asemenea, co?urile de m?n? din supermarketuri ar trebui dezinfectate periodic. Comercian?ii cu am?nuntul pot invita clien?ii s? ??i aduc? propriile pungi de cump?r?turi. A?a cum a fost cerut de multe autorit??i, trebuie asigurat? o distan?? fizic? sigur? ?ntre oameni, a?a cum recomand? ?i autorit??ile de s?n?tate public?, de exemplu, marc?nd podeaua la anumite intervale ?i limitarea num?rului de persoane prezente ?n magazinul ?n acela?i timp. Comercian?ii pot recomanda consumatorilor s? foloseasc? c?rucioarele de cump?r?turi pentru a men?ine distan?a respectiv?. Degust?rile alimentare pentru campaniile de promovare ar trebui evitate. ?n cazul ?n care livr?rile permit, comercian?ii cu am?nuntul pot lua ?n considerare punerea la dispozi?ia consmatorilor de dezinfectant pentru m?ini sau ?erve?ele dezinfectante la intrare ?i/sau chiar distribuirea de m?nu?i de unic? folosin??6 atunci c?nd oamenii au nevoie s? ating? produsele alimentare neambalate ?n magazin (cum ar fi fructele sau legumele). C?nd comercian?ii cu am?nuntul asigur? m?suri de igien?, trebuie s? insiste ca clien?ii s? le foloseasc? ?i, ?n cazul m?nu?ilor de unic? folosin??, s? fie eliminate ?n mod corespunz?tor. ?n cazul ?n care sunt necesare serviciile fa??-?n-fa?? ?i ?n cazul ?n care nu este posibil s? se men?in? o distan?? sigur? ?ntre oameni, trebuie s? se instaleze un paravan din sticl? sau plexiglass ?ntre casieri ?i clien?i (de exemplu, la tejghea) ?i s? se ?ncurajeze utilizarea pl??ilor cu cardul de debit/credit, de preferin?? f?r? contact, ?n loc de numerar. Se recomand?, de asemenea, igienizarea periodic? a POS-ului, precum ?i a benzii transportoare a tejghelei. Dac? sunt utilizate corect, contribuie, de asemenea, la protejarea fructelor ?i legumelor dvs. de contaminare prin manipularea clien?ilor. ?n unele State Membre, se folosesc m?nu?i de unic? folosin?? ?n zona de fructe ?i legume din supermarket de mult timp ?i este sus?inut de clien?i. Pot fi infectat prin consumul anumitor alimente? Potrivit agen?iilor de siguran?? alimentar? din Statele Membre ale Uniunii Europene, este foarte pu?in probabil s? v? pute?i infecta cu COVID-19 din manipularea alimentelor. Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor a declarat, ?n plus, c? ?n prezent nu exist? dovezi c? alimentele sunt o surs? probabil? sau o cale de transmitere a virusului COVID-19. ?n prezent, nu sunt disponibile informa?ii cu privire la faptul c? virusul responsabil de COVID-19 poate fi prezent pe alimente, supravie?uie?te acolo ?i infecteaz? oamenii. Cu toate acestea, ?n pofida amplorii pandemiei COVID-19, p?n? ?n prezent nu s-a raportat transmiterea COVID-19 prin consumul de alimente. Prin urmare, nu exist? dovezi c? alimentele prezint? un risc pentru s?n?tatea public? ?n raport cu COVID-19. Principalul mod de transmitere pentru COVID-19 este considerat a fi de la o persoan? la alta, ?n principal prin stropii respiratorii pe care persoanele infectate ?i transmit atunci c?nd str?nut?, tusesc sau expir?. Pot s? fac ceva singur acas? pentru a minimiza orice risc poten?ial cauzat de alimentele care transmit virusul responsabil de COVID-19? Da. ?n primul r?nd, sp?larea riguroas? a m?inilor (a se vedea tutorialul ECDC despre o sp?lare eficient? a m?inilor) cu s?pun ?i ap? cald? ?nainte ?i dup? cump?r?turi este deosebit de important?, deoarece astfel v? proteja?i pe voi ?n?iv? ?i pe ceilal?i. Este la fel de important s? aplica?i reguli stricte de igien? ?n buc?t?riea dvs., care, de obicei, v? protejeaz? de intoxica?ii alimentare. Depozita?i alimentele/m?ncarea corect (orice contact ?ntre alimentele consumate crude ?i alimentele g?tite trebuie evitat), arunca?i ambalajul exterior ?nainte de depozitare (de exemplu, ?nveli?uri de carton ?n cazul ?n care exist? un pachet de plastic ?n interior) p?str?nd ?n acela?i timp eviden?a informa?iilor cheie, cum ar fi data expir?rii sau cea recomandat? pentru consum. Sp?la?i sistematic fructele ?i legumele cu ap? curat?, mai ales ?n cazul ?n care acestea nu vor fi fierte/g?tite (COVID-19 nu va supravie?ui la g?tit). Evita?i contaminarea prin intermediul ustensilelor de buc?t?rie (cu?ite, farfurii, etc.) prin sp?larea acestora cu detergent ?ntre utilizarea lor pentru diferite produse alimentare ?i/sau ingrediente. Respecta?i instruc?iunile de g?tit (timp, temperatur?) pentru alimentele destinate pentru a fi consumate g?tite. Sp?la?i-v? m?inile cu ap? cald? ?i s?pun ?nainte de a ?ncepe s? preg?ti?i sau s? g?ti?i alimentele/m?ncarea, precum ?i dup? ce a?i preparat alimentele/m?ncarea. Suprafe?ele frigiderului ?i ale buc?t?riei trebuie cur??ate periodic, cu o frecven?? crescut?. Precau?iile ?mpotriva COVID-19 nu ar trebui s? te fac? s? ui?i de regulile clasice pentru a evita intoxica?iile alimentare atunci c?nd g?te?ti acas?, care ?nc? se aplic? ?i care te protejeaz? de boli transmise prin intermediul alimentelor, care ar ?nc?rca ?i mai mult serviciile medicale. Dar m?ncarea pentru animalul meu de companie? Care este riscul infect?rii cu COVID-19 a animalului meu de companie prin intermediul alimentelor destinate acestuia? La fel ca ?n situa?ia alimentelor destinate consumului uman, nu s-a raportat transmiterea COVID-19 la animale prin consumul de alimente pentru animale de companie. Aceast? evaluare este valabil? ?i pentru hrana animalelor de ferm? (furaje). La fel ca ?n situa?ia alimentelor destinate consumului uman, este foarte pu?in probabil s? v? pute?i infecta cu COVID-19 din manipularea alimentelor destinate consumului de c?tre animalele de companie. Recomand?rile referitoare la manipularea pachetelor de produse alimentare pentru animale de companie sunt acelea?i ca ?i pentru manevrarea oric?rui alt pachet.DOSARDesp?gubirile pentru fermierii afecta?i de secet? – ?ntre dorin?? ?i realit??i ??tefan Gheorghi?? – Antreprenor 18 mai 2020? ??? Deja este cunoscut faptul c? Rom?nia traverseaz? una dintre cele mai proaste perioade agricole din istoria ei modern?, iar seceta la ora actual? afecteaz? ?n mod extrem sau ?n totalitate cca 70% din suprafa?a agricol? a ??rii, adic? peste 6 milioane de hectare teren agricol, conform datelor INMH. Culturile de toamn? afectate de secet?, cum ar fi gr?u, orz ?i rapi??, reprezint? dup? cifrele oficialit??ilor cca 1,1-1,3 milioane de hectare, dar dup? opinia mea suprafa?a este mai mare, poate dep?sind 1,5-1,6 milioane de hectare calamitate grav sau ?n totalitate, dintr-un total sem?nat estimat la aproximativ 2,6 milioane de hectare.Diferen?a p?n? la 6 milioane o reprezint? culturile de prim?var? unde seceta pedologic? este instalat? ?n sol, dar culturile ?nc? nu sunt afectate ireversibil, din cauza consumului redus de ap? necesar la aceste faze de dezvoltare, dar acest consum de ap? va cre?te exponen?ial ?n urm?toarele 2-3 s?pt?m?ni, iar atunci vom ?tii mai multe.De ce afirm c? suprafa?a afectat? de secet? este mai mare ?n cazul culturilor de toamn?? Din dou? motive, primul fiind reprezentat de fermierii mici cu suprafe?e de sub 5 hectare ?i care ?n general nu raporteaz? situa?iile de calamitate indiferent de natura lor, dar ei reprezent?nd ?n jur de 3,6 milioane hectare, adic? peste 35% din suprafa?a arabil? a ??rii.Al doilea motiv este dat de restul fermierilor care au afectat? produc?ia, dar este ?n procent mai mic de 50%, mai a?teapt? ?nc? s? vad? evolu?ia culturilor p?n? aproape la finalul ciclului agricol, dar odat? cu apropierea recoltatului ?i dac? vremea va continua s? fie secetoas?, este foarte probabil s? asist?m la un nou val de ?n?tiin??ri de calamitate. Aici mai trebuie ad?ugat c? seceta a ?nceput s? se instaleze ?i pe zone care p?n? ?n prezent se prezentau mult mai bine, cum ar fi de exemplu Oltenia, sau nord-vestul ??rii.Nu este lipsit de importan?? ?i faptul c? deocamdat? nu se vorbe?te public prea mult nici din partea fermierilor dar nici a oficialit??ilor, de situa?ia culturilor de prim?var?, ?n special floarea soarelui ?i porumb, dar ?i a celorlalte culturi cultivate, pe suprafe?e mai mici cei drept, cum ar fi maz?re, soia, orzoaic?, ov?z, plantele furajere ?i chiar paji?tile, dar toate acestea din urm? neav?nd un impact mediatic pe m?sur?, iar miza ?n cadrul negocierilor nu este major?.Dar din p?cate situa?ia ?ncepe s? devin? serioas? ?i la aceste culturi agricole de prim?var? ?i ?mi permit s? avansez opinia c? avem deja culturi calamitate de maz?re, lucern?, ov?z, dar anticipez c? dac? ?n 2-3 s?pt?m?ni nu va ploua, vor fi declarate calamitate ?i primele culturi de floarea soarelui ?i porumb, ceea ce va ridica tensiunea la cote foarte ?nalte.Spun asta ?i pe baza previziunilor meteo care nu sunt ?ncurajatoare pentru urm?torele 2-3 s?pt?m?ni, chiar ?i cu ploile anun?ate pentru aceast? s?pt?m?n? care mai ?nt?i s? le vedem, dar ?i a situa?iei de pe teren, unde deja culturile de floarea soarelui din sud estul ??rii au o dezvoltare redus? la momentul ?n care ne afl?m ?i raportat la momentul sem?natului, adic? ?ncepe un ,,proces de ?mb?tr?nire’’, iar ?n perioada urm?toare consumul de ap? va cre?te ?n mod puternic ?i efectele de uscare a plantei vor putea deveni vizibile, asta a?a cum am mai spus, dac? nu vor urma precipita?ii extrem de serioase. Dar s? nu ne pierdem speran?a ?nc?, aceasta fiind ?i crezul Ministerului Agriculturii c? vremea poate detensiona natural situ?ia, iar costurile desp?gubirilor pot fi negociate pe alte baze.Dar ast?zi mi-am propus s? discut?m despre posibilele solu?ii de desp?gubire a fermierilor afecta?i de secet? ?i care au fost avansate de catre Minsiterul Agriculturii prin vocea secretarului de stat, domnul George Scarlat ?ntr-o emisiune televizat? ?i unde domnia sa f?cea urm?toarele declara?ii ,,Lansez o provocare c?tre fermieri, chiar o dezbatare, poate p?n? s?pt?m?na viitoare o s? discut?m ?i cu formele asociative, legat de ce e mai avantajos pentru fermieri – s? primeasc? o sum? forfetar? per hectar, spre exemplu 175 de euro per hectar sau s? g?sim un mecanism de garantare ?i finan?are pentru 2 ani de zile, aproximativ 1.400 – 1.500 de euro per hectar calamitat? ‘’ (AGRO TV 14 mai 2020).Teoretic lucrurile se rezum? doar la dou? formule, o sum? forfetar? sau al doilea caz, garan?ii pentru linii de credit cu dob?nd? subven?ionat?, cel pu?in asta se afirm? ?n declara?ia mai sus prezentat?.Din p?cate sunt ?i aspecte birocratice care vor face de durat? aprobarea ?i implementarea rapid? a oric?reia din cele dou? propuneri, pentru simplul motiv c? ajutoarele de stat trebuiesc notificate c?tre Comisia European?, iar r?spunsurile nu vin at?t de repede pe c?t ne-am dori, chiar ?i ?n aceast? perioad? de criz? general?. In plus, nu avem la acest moment informa?ii c? s-ar fi f?cut notificarea, iar aceast? ipotez? s-ar sus?ine prin simplul motiv c? trebuia indicat? forma ajutorului, adic? ori sum? forfetar?, ori garan?ii ?i subven?ionare de dob?nzi la liniile de credit.Dac? notificarea este f?cut?, ?n acest caz provocarea lansat? de domnul Scarlat nu ??i mai are rostul, iar noi discut?m doar s? ne afl?m ?n treab?, ?n condi?iile ?n care decizia ar fi fost deja luat? ?i doar ni s-ar da impresia unor discu?ii cu factorii implica?i, adic? ar fi un posibil simulacru, dar dac? este a?a vom vedea din derularea evenimentelor viitoare.Propunerea f?cut? are ?i o latur? interesant?, ideologic?, adic? ?n cazul ?n care se va alege formula subve?ion?rii dob?nzilor ?i garant?rii liniilor de credit, se va intra ?n contradic?ie cu afirma?iile f?cute anterior de ministrul agriculturii domnul Oros, dar ?i de secretarii de stat, domnii Dumitru ?i Scarlat, care afirm? peste tot c? d?n?ii doresc s? indrepte aten?ia ministerului mai ales c?tre fermierii mici ?i mijlocii ?i mai pu?in c?tre ,,latifundiarii’’ care nu mai au nevoie de nimic fiindc? deja au prea mult. O men?iune se impune, anume c? nu este foarte clar din mesajul oficialilor ce ?n?eleg prin ferm? mic? ?i mijlocie.De ce spun asta ? Foarte simplu, fiindc? fermierii mici ?i mul?i dintre cei mijlocii nu vor avea acces la garan?iile de stat, dac? vor fi f?cute dup? modelul IMM INVEST, deoarece nu sunt bancabili, din felurite motive, iar programul ?n derulare cred c? va confirma aceste ipoteze.Este greu de crezut c? fermieri cu 5-50 ha de cultur? mare (care cultiv? gr?u, orz, porumb, soia, etc), c? vor avea ?anse reale la accesul acestor linii de credit garantate, nefiind atractivi dup? criteriile multor banci, iar ?n aceast? grup? vor intra ?i mul?i fermieri cu suprafe?e mai mari de acest interval, dar care sunt ?ntreprinderi individuale (?I) sau familiale (IF), formule de organizare nu prea agreate dup? unele metodologii bancare.Se mai adaug? ?i o anumit? ,,cultur?’’ a unora din fermieri, prin care bunurile care ?n mod normal ar da o stabilitate ?i atractivitate pentru b?nci, cum ar fi de exemplu terenurile agricole proprietate, sunt achizi?ionate pe persoana fizic? a fermierului sau a membrilor s?i de familie, asta ca o m?sur? de siguran?? ?n cazul unui colaps economic al exploata?iei.Un alt aspect este legat de anumite situa?ii ?nt?lnite frecvent, cum ar fi exemplul terenurilor arendate, adic? fermierii c?rora le expir? anul acesta contractele de arend? ?n totalitate sau par?ial ?i care este greu de crezut c? se vor mai califica pentru liniile de credit, dac? ei nu vor primi prelungirea contractelor. Dar dac? nu au acces la credite, nu vor avea de unde pl?ti arenda, iar ?n cazul acesta vom intra ?ntr-un cerc vicios.Revenind la prima formul? propus?, cea de garantare a liniilor de credit ?i subven?ionarea dob?nzilor, la un nivel estimat de c?tre oficialit??i de cca 1400-1500 euro/ha calamitat, va face ca la prima vedere s? fie considerate favorite fermele mari, dar care nu ar fi segmentul prioritar de finan?at din punct de vedere ideologic anun?at de minister. Oare s-a schimbat ceva ?n concep?ie ?Plus c? ?n general valoarea creditului avut ?n vedere este foarte ridicat?, ?n condi?iile ?n care ?ntr-un an normal, culturi care s? aduc? un astfel de venit este destul de greu de ob?inut ca medie pe o ferm? ?i pe toate speciile cultivate, iar rezultatele statistice ?i realitatea din teren confirm? cele afirmate aici.?n cazul celei de-a doua formule, ?n care s-ar acorda o formul? forfetar? pe hectar, acolo ?i micii fermieri ar fi acoperi?i de aceast? protec?ie, doar c? ?n cazul fermelor mari pierderile ar fi mai greu de suportat, deoarece acestea ?n cele mai multe cazuri au o tehnologie ?i dotare mai scump?, iar sprijinul financiar ar fi mai mic pe unitatea de suprafa??.Poate ministerul ia ?n calcul c? multe dintre aceste exploata?ii mari sunt bancabile, dar f?r? s? se ia in calcul c? majoritatea sunt indatora?i la plafoane maxime, iar garan?iile de tipul utilajelor agricole au o vitez? de depreciere foarte mare, ajung?nd dup? cca 4 ani s? valoreze doar 20% din valoarea de achizitie, la care se mai aplic? ?i o corec?ie negativ? la evaluarea bancar?.Cei care lucreaz? ?n agricultur? trebuie s? ?n?eleag? faptul c? b?ncile nu doresc ?n primul r?nd garan?ii, nefiind agen?ii imobiliare, ci doresc o activitate economic? s?n?toas? care s? le aduc? rambursarea banilor ?i a dobanzilor care s? le fac? profitabile.Implementarea m?surii de acordare a sumei forfetare s-ar face mai rapid, dar ?i costurile pentru buget sunt imediate, deoarece banii trebuiesc deconta?i rapid, plus c? ei nu exist? ?i trebuiesc ?mprumuta?i la dob?nzi ?n cre?tere ?i cu impact asupra deficitului bugetar ?i a?a greu ?ncercat ?n acest parativ, cealalt? formul? a garan?iilor liniilor de credit, are costuri mai mici si s-ar cuantifica ?n mare m?sur? ca impact ?n bugetul anului viitor, dar c?nd s-ar putea s? nu mai existe aceea?i ?n?elegere din partea organismelor comunitare.Personal cred c? ministerul a oferit o sum? mare ?n cazul liniilor de credit garantate pentru a fi mai atractiv? ca m?sur? ?i de a calma spiritele cu fermierii mari care sunt mai organiza?i ?i mai vocali, iar o acceptabilitate din partea acestora va face ?i povara bugetar? din acest an mai mic?, doar c? ?ifonate vor ie?i toate p?r?ile implicate.Plus c? o astfel de ,,ofert?’’ ar prezenta teoretic ?i rezultate de imagine u?or de promovat pentru partidul de guvern?m?nt ?n prisma viitoarelor alegeri, care nu trebuiesc neglijate ca importan?? ?n deciziile economice din aceast? perioad?.Ce nu a luat ?n calcul conducerea ministerului este ?n c? ?n realitate multe exploata?ii mari ?i mijlocii dintre cele c?rora vrea s? li se adreseze, dac? sunt solvabile pot ob?ine linii garantate prin IMM INVEST ?i nu vor avea nevoie de un nou program f?r? modificarea condi?iilor de creditare, dar acest lucru trebuie acceptat ?i de sistemul bancar. Astfel f?r? modificarea condi?iilor de creditare, majoritatea exploata?iilor agricole indiferent de m?rime vor ie?i afectate, iar ?n realitate nu le va permis accesul la resursele financiare necesare pentru reluarea procesului de produc?ie.La fel de ?ifonate vor ie?i ?i Ministerul Agriculturii ?i organiza?iile profesionale care vor aduna doar nemultumire din partea fermierilor, mai ales a celor mici ?i mijlocii, care se vor considera abandona?i, sau poate mai bine zis li se va confirma acest lucru, fermieri care ?i a?a acuz? o lentoare a deciziilor ?i a faptului c? nu sunt reprezenta?i ?n mod transparent, deoarece discu?iile sunt ?inute la ,,secret’’ de toate p?r?ile fa?? de membrii de r?nd sau fermierii neafilia?i.Un alt aspect de analizat de Ministerul Agriculturii ?i care este posibil s? devin? o mic? problem?, este propagarea pe lan?ul de aprovizionare a lipsei de resurse financiare a exploata?iilor agricole, care ?n parte nu a fost anticipat? ini?ial, dar nici nu au fost luate ?n calcul aten?ion?rile.Activarea legisla?iei privitoare la gestiunea situa?iilor de calamitate, prin aprobarea ordinului care aprob? regulamentul de func?ionare a comisiilor de constatare a calamit??ilor gen secet? pedologic?, au deblocat un mecanism de emitere a unor procese verbale care pot sta la baza ob?inerii certificatelor de for?? major? emise de Camerele Comer? ?i Industrie ?i teoretic furnizeaz? o protec?ie ?n cazul contractelor comerciale, mai ales a celor de achizi?ie de inputuri.Pia?a furnizorilor de inputuri ?n mare m?sur? este controlat? de firme str?ine care de care mai mari ?i toate apar?in?nd unor ??ri care ?tiu s?-?i protejeze interesele ?n str?in?tate, deci este posibil ca aceste firme s?-?i informeze ambasadele despre problemele economice din pia?a rom?nesc? date de un blocaj al recuper?rii banilor, cu care tradi?ional finan?eaz? agricultura rom?nesc? ?i atunci s? vezi ce de vizite vor fi la Ministerul Agriculturii din partea corpului diplomatic. Dar prin men?ionarea ?n declara?ie a necesit??ii ,,achizi?iei de inputuri cu banul jos’’ se poate ?n?elege ?i c? fermierii pot face economii la pre?ul de achizi?ie, dar ?i c? se vor evita incidentele ,,diplomatice ‘’ ulterioare. Nu este clar dac? oficialii au avut ?n vedere toate aspectele, dar este posibil.Astfel dac? concluzion?m un pic, avem situa?ia ?n care formula cu linii de credit garantate de stat prin lansarea unui nou IMM INVEST pentru agricultur? ?i care ar fi benefic? la acest moment doar pentru o parte dintre exploata?iile agricole, cele care au un grad de indatorare mic ?i o solvabilitate mare, lucru cam greu de g?sit la acest moment.De aici ar rezulta c? oficialii vor trebui s? ?in? cont de gradul de risc pe care ?l accept? ?n acest program de garantare, aici av?nd ?n vedere c? regulile de finan?are ?i de evaluare ar trebui relaxate pentru a permite ?i celor mai pu?in solvabili s? intre ?n acest program, ceea ce nu ar fi pe placul b?ncilor dar nici al oficialilor care pot fi critica?i ulterior dac? gradul de recuperare al banilor ar fi sc?zut dup? aplicarea unei astfel de m?suri.Dac? se va acorda o sum? forfetar?, trebuie v?zut cum se va acorda ?i pe ce criterii, dar una peste alta va permite oarecum evitarea unor discu?ii ulterioare, iar ajutorul ar merge direct la cei afecta?i. Trebuie s? recunoa?tem c? la nivelul financiar avansat de c?tre Ministerul Agriculturii, gradul de acoperire al pierderilor reprezentate doar de cheltuielile directe, pana la momentul calamitatii, ar fi de sub 50%, ceea ce ar l?sa o povar? important? pe umerii fermierilor ?i unii dintre ei nu sunt preg?ti?i s? o duc?, plus c? nemultumirile vor afecta rezultatele de imagine pentru alegerile care vor veni, lucru greu de acceptat.Presiunile sunt mari ?i din toate p?r?ile, iar agricultura s-ar putea s? devin? a?a cum am mai spus, un capitol greu de gestionat ?n perioada urm?toare, iar ministerul trebuie s?-?i g?seasc? rapid o coeren?? de m?suri dar ?i noi vectori de imagine pentru adresabilitate c?tre fermieri.Personal am sus?inut ?i sus?in o formul? mixt?, care ar reu?i s? acopere tot spectrul fermelor, sub forma unui mix ?ntre cele dou? m?suri, cu o sum? forfetar? de circa 200 euro/ha calamitat pentru toti cei afecta?i, dublate de linii de credit garantate de stat p?n? la nivelul a cca 500-600 euro/ha, dar cu subven?ionarea par?ial? a dob?nzilor ?n primul an din cei 3 de garantare a liniilor ?i cu flexibilizarea criteriilor bancare pentru o aplicabilitate mai larg?, inclusiv la cei mai pu?in solvabili (sau m?car o parte).?n alta ordine de idei, prin acordarea de sume fixe pe hectar, imaginea ar?tat? opiniei publice ar fi corect?, ?n sensul c? exist? o solidaritate comun? a societ??ii ?n fa?a calamit??ilor ?i pentru asta se acord? suma forfetar?, dar pe de alt? parte ?i exploata?iile agricole mari ?i mici trebuie s? aibe grij? mereu de ,,imaginea’’ lor ?n fa?a b?ncilor pentru astfel de momente ?i nu numai.Nu trebuiesc antagonizate p?r?ile, respectiv fermierii ?i guvernan?ii, fiindc? spa?iu de manevr? bugetar? nu exist? dec?t ?n limite reduse ?i foarte multe nu se pot face din punct de vedere financiar pentru aceste desp?gubiri, mai ales c? nu trebuie eliminat riscul unor viitoare sume pentru culturile de prim?var? ?i unde suprafe?ele pot fi mult mai importante.?n plus mai pot fi rapid puse ?n practic? m?suri care s? duc? pe viitor la evitarea situa?iei actuale, care nu este u?oar?, cum ar fi: reglementarea contractului de arenda (durata arendei si nivelul acesteia), realizarea unui pol de asigur?ri pentru calamit??i ?n agricultur? dup? modelul PAID la cutremur cu obligativitatea asigur?rii pentru toti cei care lucreaza in agricultura, reglementarea legisla?iei iriga?iilor din pu?uri forate sau ape de suprafa??, plus alte m?suri care nu ar ?nsemna dec?t modific?ri legislative dar extrem de benefice ?i necesare sectorului vegetal ?i nu numai.Reglementarea legislativ? a unor noi principii de func?ionare a sectorului vegetal din agricultur?, ca cele de mai sus, dar nu numai, poate duce la o altfel de percep?ie din partea fermierilor ?i dac? este corect prezentat? poate fi ?mbr??isat? ?i transpus? rapid ?n practic?.Din p?cate pentru acest lucru ?i organiza?iile profesionale ar trebui s? fie mai active ?i mai preg?tite cu solu?ii, dar nu din cele de ,,salon’’, ci comunicate ?i asumate public, ceea ce ar ?nsemna o mai bun? comunicare cu masele de fermieri.Poate este un drum dificil, dar pentru asta trebuiesc oameni care s? poat? duce corabia la destinatie, ?n aceste vremuri tulburi, dar din p?cate ace?tia nu se z?resc la orizont, sau ?nc? orizontul nu a devenit vizibil din cauza ce?ii. * * *Peste jum?tate de secol de tradi?ie-P?str?v?ria Doftana19 mai 2020?Rona David?Rom?nia care merge? Interesul manifestat pentru produsele din pe?te este foarte mare, iar cererea dep??e?te cu mult capacitatea actual? de produc?ie. Dac? la nivel european, acvacultura (cre?terea pe?tilor) furnizeaz? aproape 20% din produc?ia de pe?te, ?n Rom?nia, lucrurile nu stau tocmai cum ar trebui. Ce rol joac? acvacultura ?n Rom?nia ?i c?t de important este acest sector???n urm? cu doi ani, Nicolae Dimulescu, pre?edintele Agen?iei Na?ionale de Pescuit ?i Acvacultur?, declara c? acvacultura ?n Rom?nia are un poten?ial uria? de dezvoltare care trebuie valorificat ?i ?n acest context ar trebui ca aportul acestui sector ladus consumului de pe?te ?n Rom?nia ar trebui s? fie de cel pu?in 5-6 ori mai mare dec?t este ?n prezent.Doar c? lucrurile nu s-au prea mi?cat de atunci.Vasile Lupu, proprietarul P?str?v?riei Doftana, consider? c? sectorul piscicol a fost neglijat timp de 30 de ani de c?tre to?i mini?trii care au condus p?n? acum ministerul Agriculturii, distrug?nd, astfel, piscicultura Rom?niei.??Bazinul geografic al ??rii noastre are capacitatea de a asigura produc?ia ?intern? c?t ?i pe cea a exporturilor. Am avut? cea mai mare flot? de pescuit ?nsa, Rom?nia import? peste 120 de mii de tone de pe?te??, afirm? specialistul ?n acvacultur?, Vasile Lupu?Cum s-a distrus sectorul piscicol???Prin pescuitul foarte intensiv din Delta Dun?rii, dar mai ales prin nesubven?ionarea produc?iei sectorului piscicol…chiar dac? programele POPAM au mai subven?ionat infrastructura, consider c? este inutil s? investim ?n infrastructur? f?r? s? sus?inem produc?ia la modul concret. Dorim o subven?ie pe produc?ie pentru furajul pe care ?l import?m, o subven?ie pentru electricitate pentru cei care au nevoie s? pompeaze ap?, ?i de asemenea, foarte important este ca apa pentru piscicultur? s? fie gratuit? a?a cum este ?i pentru iriga?ii??, a ad?ugat Vasile Lupu.P?str?v?ria Doftana (Pri?cu) – o afacere longeviv? de familie Vasile Lupu este un antreprenor din acvacultur? care de?ine P?str?v?ria Doftana (Pri?cu) din jude?ul Prahova ?i pentru care pescuitul ?i elevajul pe?tilor reprezint? o pasiune din copil?rie: ?Am crescut, practic,?la p?str?v?rie, ?nca de la v?rsta de 8 ani ?i am ?nvatat din tainele acestei meserii de la? bunicul meu. ?mi amintesc cum hr?nea bunicul meu?pe?tii, cu resturi de la abator, mai exact ?el primea granulele pentru p?tr?vi pe care le d?dea porcilor s? se hr?neasc? cu ele, apoi, c?nd se sacrificau animalele, iar anumite p?r?i din porc erau ?nl?turate, a?tepta s? fac? viermi?ori care erau, apoi, arunca?i ?n bazin?? ??i aminte?te antreprenorul. La poalele Mun?ilor Predelu?-Pri?cu, ?n anii ‘60, existau saivane pentru?vaci, oi, porci ?i bazine pentru cre?terea p?str?vului. Gospod?ria era recunoscut? sub numele de P?str?v?ria Doftana (Pri?cu). La P?str?v?rie exista un bazin de cre?tere a alevinilor ?i o cas? de incuba?ie pentru produc?ia de puiet primit de la alte p?str?v?rii din ?ar?. Administratorul p?str?v?riei, care la vremea aceea nu avea o capacitate de produc?ie prea mare, fiind destinat??mai ales, consumului local, era bunicul lui Vasile Lupu. Dup? revolu?ie, ?nsa, canalul de aduc?iune a secat, bazinele s-au colmatat, iar p?str?v?ria a c?zut ?n ruin?.Via?a?lui Vasile Lupu- o c?l?torie extrem???Dou? saptam?ni m-am ?nvelit cu noaptea??P?durar la Scrovistea p?na ?n anul 2000, Vasile Lupu a abandonat lini?tea codrilor ?i a plecat ?n plin necunoscut…la Paris. Nu cuno?tea pe nimeni, a dormit pe str?zi, sub cerul liber, reu?ind dup? dou? s?pt?m?ni s? cunoasc? un rom?n care i-a oferit de lucru ?n atelierul s?u auto.??Am avut un ?oc?: din p?dure la halucinanta aglomera?ie a Parisului?! Nu vorbeam o boab? limba francez?. Am lucrat la mecanic vreo dou? luni dup? care, timp de 5 ani, am lucrat pe cont propriu ?n domeniul cur??eniei industriale. Subcontractam lucr?ri. Ascensiunea a fost rapid?, efortul pe m?sur?. Prinsesem o lucrare pentru 150 de birouri pe care trebuia s? le ?ntre?inem curate. Au urmat apoi alte lucr?ri ?i am reu?it, ?n scurt timp,? ?s? fac sute de mii de franci francezi. Dup? cinci ani m-am ?ntors, am construit o balastier? la Nedelea? ?i? am livrat balast pentru autostrada Bucure?ti-Ploie?ti care se construia. Am dublat c?stigurile din Fran?a. Am cump?rat un restaurant la Sinaia. Afacerea a func?ionat doar un an din cauza unui personal f?r? un cod al onoarei, iar ?n 2009 am revenit la p?str?v?rie. Totul era o paragin?, un loc p?r?sit, plin de ciulini?, a declarat antreprenorul.P?str?v?ria este o afacere profitabil? ?ns? exist? ?i riscuri iar pierderile sunt inevitabile.?De?i producem ?n jur de 100 de tone pe an exist? ?ntotdeauna riscuri: anul trecut am pierdut 10 mii de euro pentru c? am avut un lot de puiet care s-a ?mboln?vit. Am r?mas f?r? curent, iar generatorul nu a pornit. Dac? nu reu?e?ti s? oxigenezi bazinul ?n 5 minute, pe?tele moare imediat. Este o pierdere uria??. Ca s? aduci un peste la 50 de grame dureaz? 6 luni, ca s? nu mai spun c? pe?tii mei man?nca de 1000 de euro pe zi??, m?rturise?te Lupu.Deoarece este permanent ?n mi?care, p?str?vul de Doftana are o textura a c?rnii consistent? ?n timp ce ?ntr-un sistem ?n care exist? o hr?nitoare automat? pe?tele este mult mai lene?, iar carnea este fad?.??Pe?tele este crescut ?n sistem tradi?ional, deoarece noi ?i hr?nim o dat? la 2 zile cu hran? certificat? bio, importat? din Austria. Aceste furaje au ?n compozi?ie 60% f??n? de pe?te, vitamine ?i minerale necesare cre?terii ,ulei de pe?te, rapi??, soia etc. De la stadiul de icre embrionate p?n? la greutatea de comercializare (500 g), trec aproape 30 de luni. ?n sistemul intensiv de hr?nire automat? pe?tele ajunge la greutatea de comercializare ?n 10-12 luni. Din fericire,?apa care alimenteaz? p?str?v?ria este bogat? ?n microorganisme?, a daugat acvacultorul. Fonduri europene de 120.000 de euro pentru acvacultur?De mai bine de o luna, din cauza pandemiei de Covid-19, v?nz?rile p?str?v?riei? au sc?zut cu 90 la sut?, comparativ cu aceea?i perioada a anului trecut.??Ne descuram greu, fiind importatori, furnizorii ne dau marf? cu plata ?n avanas. ?i nu este deloc ieftin, un tir de 22 tone cost? 30 000 euro. Sunt revoltat deoarece,?de?i sunt granturi de p?n? la 120 000 euro pentru fiecare acvacultor, din partea UE, pentru a sprijini sectorul ?n aceast? situa?ie de criz?, ?actuala conducere a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?n frunte cu? secretarul de stat Gheorghe ?tefan ?i pre?edintele Agen?iei Na?ionale pentru Pescuit ?i Acvacultur?,? Lixandru Marian, nu au f?cut niciun demers ?n vederea ob?inerii ?i distribuirii subven?iilor europene c?tre acvacutorii rom?ni??, afirm? Vasile Lupu.?n ciuda perioadei dificile pe care o traverseaz? economia lumii, exist? ntreprenori care nu las? garda jos. Acvacultor-ul Lupu a ?nceput noua infrastructur? ?n scopul cre?terii produc?iei, la Lunca Nou? ( Prahova), unde va crea o baza de agrement pentru pescuitul sportiv la rapitaori ?i p?str?v. Lacul pentru pescuit, creat artificial pe o fost groap? de gunoi, este alimentat cu ap? deversat? din cele 5 bazine de cre?tere ?i ?ngr??are, existente, deja, la Lunca Nou?.P?str?vul afumat ?n cobz? de brad, c?rna?ii de p?str?v, zacusca de p?str?v, p?str?vul copt ?i afumat la jar, sunt ?produsele tradi?ionale atestate ale P?str?v?riei Doftana.Din datele oficiale reiese c? Rom?nia import? ?n jur de 8.500 tone de p?str?v pe an ?n condi?iile ?n care avem un bazin hidrografic foarte extins, unde am putea produce pentru toat? Europa.?* * *Baruri ?i restaurante deschise! Breaking News ?n industria HoReCa! Este official Daniel Teodoreanu 20 mai 2020???? Antreprenorii din Japonia au g?sit o solu?ie inedit? pentru a-?i relua afacerile din domeniul HoReCa, iar exemplul care vine din Tokyo ar putea fi preluat ?i ?n alte ??ri afectate de restric?iile impuse din cauza pandemiei de coronavirus.Conform Reuters, citat? de Agepres, restaurantele ?i barurile din Japonia ??i reiau u?or, u?or activitatea dup? relaxarea restric?iilor impuse pentru limitarea pandemiei.?n acest context, administratorii lor doresc s? ofere asigur?ri publicului c? servirea mesei ?n ora? nu reprezint? niciun pericol, iar patronii unui bar tradi?ional izakaya din?Tokyo?cred c? au descoperit solu?ia perfect? ?n acest sens.Bar este situat ?n cartierul extrem de animat Shinjuku ?i are instalat un mecanism chiar la intrare, unde este pulverizat? o solu?ie care con?ine acid hipocloros peste clien?i.Prima dat?, ace?tia sunt ?nt?mpina?i de un monitor ce afi?eaz? chipul unei plasatoare, care ?i instruie?te s?-?i dezinfecteze m?inile ?i s?-?i verifice temperatura cu un termometru aflat la intrare.Apoi ace?tia p??esc ?ntr-o ma?in?rie care arat? asemenea unui scanner de securitate de pe aeroporturi sau ca o ?sp?l?torie de ma?ini”; ?n interiorul acesteia, persoanele sunt stropite cu un strat fin de dezinfectant pe baz? de clor timp de 30 de secunde.Clien?ii iau apoi o hart? care ?i ghideaz? c?tre una dintre mese, iar comanda este plasat? prin intermediul smartphone-ului, astfel ?nc?t pe tot parcursul acestui proces ei nu vin ?n contact cu nicio alt? persoan?.?Am dorit s? dezvolt?m un sistem aflat ?n concordan?? cu noul stil de via?? ?i un model care ar putea preveni infectarea.Este ?nc? ?n faza de experiment, dar dup? ce dezvolt?m sistemul, vrem s? ?mp?rt??im expertiza dob?ndit? cu fiecare dintre restaurantele noastre”, a precizat pre?edintele Kichiri&Co, grupul care de?ine localul.?n plus, un panou din acrilic transparent este instalat ?ntre fiecare mas? pentru a reduce riscul de infectare, iar procedura pare s? dea rezultate conform primelor reac?ii ale clien?ilor.Kichiri a instalat cabina pulverizatoare (care a costat peste 700.000 de yeni -6.493 de dolari) ?i la un bar din Osaka. * * *Florile pe care e bine s? le ai ?n cas? de Sfin?ii Constantin ?i Elena. Ce este bine s? faci ?n ziua acestei mari s?rb?tori pentru s?n?tate ?i spor ?n toate De ?Irina Lungu? ?20 mai 2020 Sfin?ii Constantin ?i Elena, una dintre cele mai mari s?rb?tori ale cre?tin?t??ii. Aproape dou? milioane de rom?ni ??i aniverseaz? onomastica ?n fiecare an, pe 21 mai, dat? fix?.Se spune c? ?n ziua praznicului, nu este bine s? dai p?s?rilor cerului p?ine, pentru c? risipe?ti sporul casei, ?i nu trebuie s? strici cuibul p?s?rilor care au pui, oric?t de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede c? ?n familie vor fi necazuri tot anul.Tradi?ia spune c? ?n ziua acestei s?rb?tori nu este bine s? te cer?i cu nimeni. Potrivit credin?ei, cei care divor?eaz?, se ceart? cu o persoan? drag? sau nu at?t de apropiat? ori renun?? la o prietenie, vor avea necazuri toat? via?a pe plan amoros ?i financiar.?n ziua praznicului, pentru ca voia bun? s? se adune ?n familie, se zice c? trebuie s? aducem ?n cas? m?car trei fire de bujori ?mboboci?i. De asemenea, ?n popor se crede c? unul dintre membrii familiei este bine s? duc? la biseric? trei bujori, flori de l?m?i??, p?ine ?i dulciuri preparate ?n cas?. ?n decursul domniei sale,?Sf?ntul Constantin?cel Mare a luat o serie de hot?r?ri care au schimbat soarta cre?tinismului, tot timpul consiliat de mama sa, Elena, pe care cercet?torii o descriu ca av?nd o ”m?n? de fier”.S?rb?toarea Sfin?ilor Constantin ?i Elena este str?ns legat? de taina ?i puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sf?ntului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii, spre biruin?? (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar?Sf?nta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie, potrivit?crestinortodox.ro.* * *Americanca stabilit? de 15 ani ?n Rom?nia, ?efa afacerii cu legume bio livrate cu abonament: ?Rom?nii m?n?nc? mult mai s?n?tos dec?t americanii“ 20 mai 2020, 06:10de Iulian Bunila Didi Denise Deshaies (st?nga), americanca stabilit? ?n Rom?nia ?n Rom?nia este o ?nc? o tradi?ie, o apreciere pentru m?ncarea natural?, altfel dec?t ?n America. Aceasta este convingerea americancei Didi Deshaies, coordonatoarea unei asocia?ii de ajutor ?i a unei gr?dini sociale care livreaz? legume bio pe baz? de abonament anual. S-a stabilit de 15 ani ?n Rom?nia, fascinat? de obiceiurile descoperite aici. Didi Denise Deshaies a venit ?n Rom?nia ?n 2005, ca voluntar al Asocia?iei de Ajutor Amurtel.? ? ?n grija acesteia se afl? Familia Amurtel, un centru de plasament pentru copii afla?i ?n dificultate din comuna P?n?t?u ?i centrul de zi pentru copii, din aceea?i localitate buzoian?. ? La scurt timp dup? sosirea ?n Rom?nia, americanca a preluat conducerea ONG-ului, iar de opt ani, Didi are ?n grij? ?i o gr?din? social?, la Poieni, aflat la c??iva kilometri de P?n?t?u. ? S-a n?scut ?n Connecticut ?i face voluntariat de peste 25 de ani. ?nc? din facultate, unde s-a specializat ?n limba francez?, s-a al?turat organiza?iilor care lupt? ?n Statele Unite pentru protec?ia mediului. ? Ca voluntar, Didi Denise a fost mai ?nt?i cerceta?, a predat apoi ?n gradinite, a lucrat ?n ferme din Oregon ?i California unde se cultivau fructe. Dorin?a de implicare este o tr?s?tur? de familie, spune Didi. Are doi unchi misionari, unul ?n Kenya, altul ?n Jamaica. ? ?nainte de a ajunge ?n Rom?nia, a trecut prin mai multe ??ri din Europa, din America Central?, dup? care a stat o perioad? ?n India. ?n periplul ei, a ?nv??at s? mediteze, s? ?ngrijeasc? b?tr?ni ?i copii, s? prepare m?ncare pentru refugia?i, s? str?ng? dona?ii pentru copii abandona?i. ? ? Misiunea s-a social? a ?ndrumat-o c?tre Rom?nia, ?n 2005, unde avea s? descopere t?r?mul de vis. Fascinat? de locuri, oameni ?i traiul simplu, curat, a sim?it c? aici ??i poate ?nfige r?d?cinile ad?nc. A ?nv??at u?or limba rom?n? ?i se preg?te?te s? ob?in? cet??enia.? ? ”Rudele mele ?tiu c? iubesc Rom?nia ?i c? aici ?mi v?d viitorul. Le zic ?i lor s? vin? dac? vor s? experimenteze o via?? deosebit?, ?n armonie cu natura ?i tradi?iile. Le povestesc c? aici pot g?si o Europ? cum era mai demult, unde ?nc? s-au p?strat vechi obiceiuri. Aici po?i chiar s? tr?ie?ti aceste tradi?ii, s? tr?ie?ti mai natural, s? ai o via?? frumoas?, ?n armonie cu natura. Eu cred c? la ?ar? este via?a cea mai frumoas?”, spune Didi Deshaies.? ”Aici ?nc? exist? o tradi?ie, o apreciere pentru m?ncarea natural?, de la ?ar?. ?n America, totul este superficial, arat? bine, este aspectuos. De exemplu, merele sunt superstr?lucitoare, ?ns? f?r? gust. De fapt, acolo oamenii nu ?tiu cum trebuie s? aib? gustul un m?r. Aspectuos da, dar gust, incomparabil” Didi Denise Deshaies? ? Odat? cu sosirea ?n Rom?nia, a descoperit o nou? pasiune: gr?din?ritul. A ?nv??at s? sape, s? ?ns?m?n?eze ori s? r?s?deasc?, s? pliveasc?, a deprins tainele rotirii culturilor, ale fertiliz?rii naturale, de la legumicultorii care o ajut? ?n gr?dina social? de la Poieni.? ? ”Aici, ?n Rom?nia, pentru mine a fost o mare bucurie s? intru ?n armonie cu anotimpurile. La ?nceput era o frustrare s? merg la pia?? ?i s? nu g?sesc spanac dec?t o dat? pe an. Dar acum abia a?tept s? apar? prim?vara ca s? m?n?nc c?p?unele gustoase, zmeura, care nu sunt tot timpul disponibile. M? Locuie?te ?n Bucure?ti, acolo unde este ?i sediul asocia?iei, ?ns? petrece mult timp la P?n?t?u ?i Poieni, ?n zona de munte a jude?ului Buz?u. Prefer? compania oamenilor de la ?ar?, a stilului s?n?tos de via??, extrem de diferit de cel din Statele Unite. ? ”Din dieta mea nu lipsesc ?n aceast? perioad? salata, verde?urile, rucola. A ie?it ?tevia ?i abia a?tept s? prepar o re?et? vegan? descoperit? de cur?nd. Co?ul de legume este ?i o provocare pentru gospodine pentru c? trebuie s? fii creativ, s? ?l consumi ?ntr-o s?pt?m?n?, ?mi place s? experimentez, s? fac tot felul de salate ?n aceast? perioad?”, spune Didi Deshaies. ? ? Gr?dinile ?i solariile din satul Poieni, create ini?ial pentru aprovizionarea c?minului de copii, produc peste nevoile interne. De aceea, americanca a decis s? ofere ?i altora hrana s?n?toas?, pe baza unui abonament anual. Gr?dina bio Amurtel are deja un portofoliu de peste 30 de abona?i, cei mai mul?i din Bucure?ti. ? Pe clien?ii gr?dinii sale bio ?i consider? parteneri care investesc ?n propria diet? s?n?toas? dar ?i ?n centrul de plasament cu 11 copii pe care asocia?ia ?l de?ine ?n comuna P?n?t?u. ? Abona?ii primesc regulat un co? cu produse organice locale, proaspete, livrate direct de la ferm?. Plata pentru rata lunar? se poate efectua at?t ?n numerar, c?t ?i prin ordin de plat? ?ntr-un cont afi?at pe site-ul legume-eco.ro. ? Certificarea bio garanteaz? c? legumele sunt crescute f?r? niciun fel de ?ngr???minte sau fertilizatori chimici, ceea ce asigur? pe de o parte calitatea produsului care ajunge pe masa consumatorului ?i impactul pozitiv asupra s?n?t??ii acestuia.? * * *Afaceri de la zero. Alina Mitric? promoveaz? covorul tradi?ional rom?nesc sub umbrela ?Made with love Romania“ ?i vrea s? deschid? un atelier de ?esut ?n Dolj, cu fonduri europene 20.05.2020, Alina-Elena Vasiliu ?n prezent, covoarele adunate de Alina Mitric? se v?nd pe site-ul Made with love Romania, ?ntr-un magazin cu obiecte rom?ne?ti situat aproape de hotelul Hilton din Bucure?ti ?i urmeaz? s? ajung? ?i la Paris, ?ntr-un showroom din zona Lafayette.Alina Mitric? s-a inspirat din tradi?iile propriei familii atunci c?nd a ?nceput s? promoveze covoarele rom?ne?ti tradi?ionale pe platformele online de socializare. Interesul oamenilor pentru astfel de obiecte de design a f?cut ca pasiunea s? se transforme ?n afacere ?i astfel a ap?rut Made with love Romania, un business care ?ncearc? s? readuc? la via?? covorul rom?nesc.?Eu am copil?rit la ?ar? p?n? la ?apte ani ?i bunica mea ?esea, a?a c? acest lucru este parte din copil?ria mea. Povestea Made with love a ?nceput anul trecut“, a povestit Alina Mitric? la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.?ntr-o c?l?torie ?n Fran?a, a v?zut ?n c?teva magazine de decora?iuni mai multe chilimuri (covoare turce?ti) lucrate manual ?i s-a g?ndit c? ?i covoarele rom?ne?ti ar merita s?-?i g?seasc? locul ?n astfel de locuri ?i s? fie promovate.?Ini?ial, am f?cut o pagin? de Facebook pe care am postat covorul de la mine din sufragerie, ?esut de bunica. Ulterior, am mai postat covoare de la mine din cas?, alte poze cu covoarele noastre din familie, iar feedbackul a fost foarte bun. Am primit ?ntreb?ri de la oameni care voiau s? ?tie de unde pot cump?ra. A?a am ?nfiin?at firma“, mai spune Alina Mitric?.Treptat, a ?nceput s? adune covoare de la familii din Oltenia ?n care s-a ?esut mult, dar ?i dintr-un atelier din Maramure?.?Sunt covoare f?cute cu dragoste de femeile din satele Rom?niei. Acest me?te?ug este pe cale de dispari?ie, mai sunt foarte pu?ine ateliere. Am lansat totul mai mult ca pe un proiect de con?tientizare ?i de revalorificare a acestor obiecte ce ?in de tradi?ia noastr? ?i care zac ?n cufere, pr?fuite.“De anul trecut, c?nd a creat Made with love, p?n? acum, Alina Mitric? a v?ndut c?teva zeci de covoare, cele mai multe plec?nd ?n afara ??rii. Printre cump?r?tori se num?r? at?t rom?ni stabili?i ?n str?in?tate, c?t ?i str?ini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare v?ndute de ea se afl? acum ?n case din Fran?a, ?ns? a livrat ?i ?n Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.?Covoarele foarte vechi sunt rare ?i cost? mult, pentru c? sunt ?i greu de g?sit. Acestea ajung s? coste ?n jur de 1.000 de euro. Pre?urile depind mult ?i de m?rime ?i de c?t de mult sunt lucrate. Cele mai mici ?i lucrate mai recent au un pre? mai mic. Un covor poate dura p?n? la dou?-trei luni s? fie lucrat“, mai spune Alina Mitric?.Pentru a duce tradi?ia mai departe, ea vrea s? pun? bazele unui atelier, ?n localitatea din care provin bunicii ei, Am?r??tii de Jos, jude?ul Dolj.?A? vrea s? fac asta cu fonduri europene, pentru c? nu avem putere at?t de mare pentru a investi ?n spa?ii de produc?ie ?i salarii. Sper ca peste un an s? avem bazele atelierului.“?n prezent, covoarele adunate de Alina Mitric? se v?nd pe c?teva site-uri din str?in?tate ?i ?n cur?nd se vor putea comanda ?i pe site-ul propriu Made with love Romania. Ele se g?sesc de asemenea ?ntr-un magazin cu obiecte rom?ne?ti situat aproape de hotelul Hilton din Bucure?ti ?i urmeaz? s? ajung? ?i la Paris, ?ntr-un showroom din zona Lafayette.Alina Mitric? are studii de comer? interna?ional, management ?i marketing, experien?a ei profesional? fiind ?n acelea?i domenii. Pe l?ng? Made with love Romania, ea coordoneaz? departamentele de e-commerce ?i B2B ?n cadrul unei companii din zona de fashion ?i home&deco.* * *Factorii de stres ?i bun?starea suinelor ?meatmilk ?20 mai 2020 Stresul poate avea un impact negativ asupra imunit??ii la porci. Dar, care tip de stres ?i afecteaz? cel mai mult, depinde de v?rsta animalului. Expertul ?n gestionarea porcilor, John Gadd, de la Universitatea din Dublin, rezum? c??iva factori de stres dar ?i al?i c??iva parametri care pot ?mbun?t??i bun?starea animalelor din ferm?, descriind cum s? ??ine?i stresul departe de efectiv.Trei etapeStresul este definit ca orice reac?ie biologic? la un stimul advers, fizic mental sau emo?ional, care perturb? homoeostazia (func?ionare lin?) a corpului, fie c? stimulul este intern sau extern. Mul?i factori de stres au un efect nociv asupra imunit??ii, rezult?nd, fie o reac?ie minor? (numit? subclinic?) care, de regul?, nu se observ? ?n mod imediat imediat, sau una clinic? (evident? sau acut?), care este foarte repede aparent?. ?n practic?, fermierii pot identifica trei etape:1. Mai ?nt?i, se observ? un r?spuns de alarm?, de obicei imediat, la apari?ia unui factor de stres, ?n care ap?r?rile organismului activeaz? hormonii adrenalin? ?i non-adrenalin?, care stimuleaz? reac?ia de lupt?. Digestia se opre?te, ritmul cardiac cre?te, iar pofta de m?ncare scade, diminu?ndu-se, a?adar, unul dintre elementele viitoare de profit.2. ?n continuare, corpul ?ncearc? s? se apere, ?ncetinind metabolismul sau ceea ce poate fi considerat motorul s?u cu func?ionare rapid?, astfel ?nc?t s? ajute la controlul elementului de stres. La r?ndul lor, cei doi hormoni debilitan?i, care sunt par?ial ?nlocui?i de corticosteroizi utili, reduc presiunea. ?n aceast? etap? se impone o restric?ie de cre?tere, prin ajustarea digestiei ?i ?ncetinirea func?iilor organelor sexuale, ?n special la scroafele aflate la ovula?ie ?i implantare. Dar, f?c?nd acest lucru, pentru a oferi organismului un anumit spa?iu de respira?ie, ca s? spunem astfel, aceste m?suri reduc num?rul de globule albe din s?nge, globule care combat boala, astfel ?nc?t starea imun? poate fi deteriorat? ?i productivitatea este agravat?.3. ?n al treilea r?nd, ?n cazul ?n care corpul animalului r?spunde prea lent pentru a lua aceste m?suri de ap?rare, seturile de epuizare ?n care interfereaz? cu zah?rul din s?nge (sursa de combustibil a motorului), ?i rezervele corpului, pot fi epuizate suficient, pentru a duce la moarte.Factori de stres ?n func?ie de v?rst?Nou-n?scutul:? Recuperarea din momentele de stres inevitabile ale na?terii;? Cur??enie precar?/agen?i patogeni;? Concuren?a dintre fra?i;? Temperatur?;? Sete;? Hr?nire neadecvat?; ?i? Verificarea post-?n??rcare.Etapa de cre?tere:? Varia?ia temperaturii este la fel de important? ca temperatura ?n sine, motiv pentru care este esen?ial? supravegherea regulat? a tuturor echipamentelor care afecteaz? temperatura mediului (?nconjur?tor), a porcilor;? Lipsa de spa?iu suficient;? Agen?i patogeni;? Lipsa somnului adecvat;? Lipsa de alimente ?i ap?;? Porcii ?n cre?tere devin ?n special fragiliza?i ?i anxio?i dac? lipse?te aten?ia regulat?;? Ventila?ie defectuoas? – plasarea aerului este la fel de important? ca adecvarea;? Lipsa cur??eniei;? Condi?ii necorespunz?toare ?n timpul transportului, manipul?rii ?i aloc?rii.Scroafa:? Greutate inadecvat?;? Lipsa apei, ?n special ?n condi?ii fierbin?i;? Lipsa de confort;? Parazi?i; ?i? Metoda de ?n??rcare.Gesta?ie:? Ovula?ia;? Comportament;? Implantare;? Confort;? Concuren?? (bullying) ?n grupuri;? Proiectarea posturilor de alimentare automat?;? Hran? insuficient? sau inadecvat?;? Temperatura;? Picioare ?i podele;? Parazi?i;? Apa insuficient? sau de proast? calitate.Cum control?m factorii de stres?Auditul de stres este absolut esen?ial, la fel ?i disciplina opera?iunilor care trebuie efectuate o dat? pe lun?, de aceea?i persoan?. Trebuie l?sat? deoparte rutina normal?. ?n plus:1. Prive?te cu aten?ie porcii, f?r? distrageri, pentru a observa comportamentele anormale provocate de stres ?i schimb?rile din ultima perioad?. ?n felul lor, porcii v? vorbesc tot timpul, a?a c? asculta?i-i. V? vor spune c?nd lucrurile nu stau bine. Atunci starea lor imunitar? scade.2. Verifica?i toate dispozitivele (termometre, controlere, senzori, viteze ale ventilatorului, prescrip?ii de siguran??). Bunc?rurile ?i jgheaburile de alimentare, punctele de ap?; toate trebuie s? vegheze pentru a v? asigura c? porcii beneficiaz? de ?ntregul confort. Fi?i aten?i la sunt la constipa?ie ?i s?n?tatea podal?.3. Auditul de stres pentru proprietar sau manager joac? un alt rol, pentru a vedea c?t de bine se ocup? personalul de porci. De exemplu, scroafele sunt vulnerabile la manipularea nesimpatic?, atunci c?nd accept? inseminarea. Ulterior, ?n perioada de implantare, urm?ri?i modul de deplasare a personalului, deoarece exist? at?t de multe lucruri de f?cut pe o scar? scurt? de timp. Este posibil s? fie nevoie de ajutor ?i ajustare pentru volumul de munc?. Lucrurile nu trebuie s? se gr?beasc? ?n acest moment, deoarece scroafa se afl? pe o muchie hormonal? de cu?it. Nu uita?i c? stresul ?i imunitatea sunt indivizibile.* * *Tetra Pak a lansat o linie complet? de procesare a br?nzei albe?meatmilk?20 mai 2020Tetra Pak a lansat prima sa linie de prelucrare complet? pentru produse br?nz? de tip feta, cu o solu?ie complet automatizat? ?i integrat?, compania declar?nd c? linia asigur? cel mai ?nalt standard de siguran?? alimentar?, dar ?i cea mai rapid? procesare, de pe pia??.Oficiali ai firmei adaug? c? lanseaz? cea mai bun? linie de practic?, pentru a permite produc?torilor de lapte alb ?i produc?torilor de br?nzeturi tradi?ionale s? exploreze oportunit??ile variantelor de br?nzeturi ”albe”.Se preconizeaz? c? pia?a mondial? a br?nzeturilor va cre?te de la 28 la 36,5 miliarde kg, cu un CAGR de 2,4% p?n? ?n 2030: br?nza proasp?t?, inclusiv br?nza alb?, reprezint? 30% din volumul total de cre?tere p?n? ?n 2030, potrivit unui studiu Proteus din 2019.?Am vrut s? facem produc?ia de br?nz? c?t mai simpl? ?i s? permitem clien?ilor s? descopere noi oportunit??i ?n br?nza alb?”, a spus Joanna Majewska, linia de br?nz? umplut? cu lichid pentru dezvoltarea afacerilor, Tetra Pak.?Folosind o solu?ie de linie ?nchis? ?i complet automatizat?, f?r? contact manual cu produsul, facilit?m clien?ii ob?inerea rentabilit??ii, eficien?? ridicat? ?i minimizarea pierderilor. ?n plus, produsul este sigur pentru alimente ?i este gata de consum imediat dup? ce a fost ambalat. ”Linia complet? de prelucrare a fost proiectat? pentru a produce o gam? divers? de produse br?nzeturi albe, folosind tehnologii dovedite, cum ar fi ultrafiltrarea ?i amestecarea cu forfecare mare, pentru a facilita explorarea clien?ilor unui nou segment de pia?? ?i pentru a cre?te capacitatea de produc?ie actual?.Linia de procesare func?ioneaz? at?t pentru BAF (Bacteriologic Acidified Feta) c?t ?i pentru GDL (Glucone Delta Lactone) folosind un proces igienic ?i sigur pentru a asigura o durat? de via?? lung? a produsului, informeaz? Dairy Reporter.* * *Scandalul muncitorilor rom?ni: Subcontractorii vor fi elimina?i prin legisla?ia german? 20 mai, 2020 Radio Europa Liber? Muncitori din Estul Europei care ajung ?n Germania pentru munci sezoniereProtestele muncitorilor rom?ni privind condi?iile de lucru ?i cazare de la abatoarele ?i fermele din Germania ar fi convins autorit??ile s? schimbe legisla?ia pentru a elimina subcontractorii ?i a ?mpiedica abuzurile.?Ministrul Muncii din Germania va prezenta ?n ?edin?a de guvern, cancelarului Angela Merkel, un proiect pentru a schimba legisla?ia muncii, ?n abatoare, unde sunt mul?i muncitor sezonieri, dar ?i ?n agricultur?. Ministrul cere, de exemplu, s? fie elimina?i subcontractorii, pentru c? ?n lan?ul acesta dintre angajator ?i angajat au intervenit agen?ii de munc?, al?i angajatori intermediari. Uneori, sunt patru-cinci subcontractori, iar distan?a dintre angajatorul principal ?i angaja?i a crescut foarte mult ?n detrimentul angajatului. Oamenii vorbesc cu subangajatorii, nu cu angajatorii direc?i. Ministrul german al Muncii vrea s? prezinte m?ine (nr. azi) - e o premier? istoric? ?n Germania - un proiect prin care aceste lan?uri de subangajatori, din industria c?rnii ?n principal, s? fie desfiin?ate”, a anun?at ambasadorul Rom?niei la Berlin, Emil Hurezeanu, pentru?Digi24.Mar?i, circa 50 de muncitori rom?ni au protestat pe str?zile din Bonn privind condi?iile de munc? ?i au ajuns p?n? la Consulatul Rom?niei din localitate, unde se afla ministrul Muncii, Violeta Alexandru, care face o vizit? de lucru ?n Germania pentru a discuta cu oficialit??ile locale situa?ia muncitorilor rom?ni.?Criza coronavirus a pus reflectorul pe o situa?ie cronic?, inegalit??ile de pe pia?a muncii din Europa. (...) A?i v?zut azi (nr. mar?i) un protest ?ntr-o ferm? de c?p?uni de l?ng? Bonn. Oamenii au venit cu contract de munc? din ?ar?. Ferma a intrat ?n insolven?? ?i a fost preluat? de un executor judiciar, care urmeaz? s? pl?teasc? salariile oamenilor. Oamenii ??i vor primi salariile, chiar dac? vor fi pl?tite de statul german”, a declarat Emil Hurezeanu.Ambasadorul rom?n a dat asigur?ri c? toate salariile muncitorilor vor fi pl?tite, iar mai departe muncitorii vor alege dac? vor pleca de la ferma intrat? ?n insolven?? la un alt angajat sau dac? vor reveni acas?.?Toate salariile vor fi pl?tite, cei care vor s? fie reloca?i vor fi reloca?i, iar cei care vor s? se ?ntoarc? acas? vor pleca cu curse charter, pl?tite de fermierii care i-au angajat. Exist? avioane, a?teapt? aprob?ri pentru aceste zboruri. E posibil ca ace?ti oameni s? ajung? acas?”, a mai precizat Hurezeanu.Ambasadorul rom?n afirm? c? Ministerul de Externe nu poate ac?iona direct ?n aceste ferme, care sunt propriet??i private, ?i c? s-a sesizat dup? semnalarea acestor cazuri ?n pres?.?C?nd afl?m de astfel de cazuri, din pres?, inform?m guvernul local, al landului. De acum, toate informa?iile importante vor fi comunicate ?i autorit??ilor de land, dar ?i autorit??ilor federale. ?n acest fel, avem ?i noi acces ?n aceste ferme”, a mai completat Emil Hurezeanu, care a ad?ugat c? s-a adresat de mai multe ori cancelarului Angela Merkel pe aceast? tem? ?i c? lucrurile ?ncep s? se schimbe: ?Cazurile din abatoare ?i din ferme au devenit subiect politic”.Ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale, Violeta Alexandru, ?i omologul german, Hubertus Heil, au semnat mar?i o?Declara?ie comun? de inten?ie privind intensificarea cooper?rii ?n domeniul pie?ei muncii ?i politicilor sociale.?Primul lucru pe care l-am discutat cu domnul ministru se refer? la modul ?n care se desf??oar? activitatea sezonier? ?n Germania, respectiv activitatea ?n domenii cheie ?n care rom?nii aduc o contribu?ie important?, recunoscut? ?i apreciat? de colegul meu, domnul ministru Heil, pentru care ?i mul?umesc. (…) Am primit asigurarea c? lucr?torii rom?ni vin ?n Germania cu contracte trimise de angajatori, dar sigur c? trebuie s? facem mai multe cu privire la con?inutul acestor contracte. (…) Am avut toat? deschiderea ministrului Heil pentru a r?spunde cu fermitate tuturor sesiz?rilor primite de la cet??enii care muncesc ?n activit??i sezoniere”,?a declarat?ministrul Muncii ?i Protec?iei Sociale, Violeta Alexandru, ar?t?nd c? a ?ncurajat lucr?torii rom?ni din fermele pe care le-a vizitat ?n Germania s? fac? sesiz?ri c?nd le sunt ?nc?lcate drepturile, pentru a veni ?n sprijinul autorit??ilor care pot verifica aceste aspecte.??tiu c? condi?iile de s?n?tate ?i securitate ale lucr?torilor rom?ni din Germania sunt o problem? mare ?n Rom?nia. ?i pe bun? dreptate. Infec?ia ?n mas? a lucr?torilor rom?ni este inacceptabil?. M? ru?ineaz?! Muncitorii rom?ni trebuie s? aib? acela?i drept la protec?ie social? ?i securitate ?i s?n?tate ?n munc?“,?a declarat ?i ministrul german al Muncii ?i Afacerilor Sociale Hubertus Heil.Situa?ia muncitorilor rom?ni care lucreaz? ca sezonieri ?n str?in?tate va fi subiect de anchet? ?i ?n Parlamentul Rom?niei. PSD a anun?at ?nfiin?are unei comisii de anchet?, pe o numesc ?Opera?iunea Sparanghel", care va avea ca obiect ac?iunile autorit??ilor ?n contextul plec?rii unui num?r mare de cet??eni rom?ni ca muncitori zilieri ?n str?in?tate ?n timpul pandemiei de coronavirus.Subiectul muncitorilor sezonieri care au plecat din Rom?nia ?n plin? pandemie este unul care a generat controverse puternice, mai ales dup? episodul de la Cluj c?nd circa 2.000 de persoane s-au ?nghesuit ?n parcarea aeroportului f?r? nicio m?sur? de preven?ie. Oamenii plecau pentru munci agricole ?n Germania, precum culesul de sparanghel ?i de aici ?i numele comisiei de anchet?.Mii de muncitori sezonieri din Rom?nia au plecat ?n Germania ?n ciuda interdic?iilor de c?l?torie impuse ?n plin? pandemie de coronavirus.Potrivit, ordonan?elor militare,?Rom?nia le permite lucr?torilor sezonieri s? p?r?seasc? ?ara, ?n pofida crizei, iar guvernul german a ajuns la un acord pentru a prelua 80.000 de lucr?tori sezonieri str?ini ?n condi?ii stricte, sosirile urm?nd s? aib? loc pe parcursul lunilor aprilie ?i mai.La finalul lunii aprilie,?Ministerul Afacerilor Externe a confirmat infectarea cu coronavirus?a 200 de cet??eni rom?ni ?ntr-un abator din Birkenfeld, de l?ng? ora?ul Pforzheim din Germania, au fost infecta?i cu coronavirus.* * *Recomand?rile CE pentru Rom?nia. Ce trebuie s? fac? Guvernul de la Bucure?ti pentru a regla deficitul ?i pentru a ?nt?ri finan?ele publice, dup? pandemie InCont.ro, 20 mai 2020 Comisia European? a recomandat Rom?niei s? ia m?suri, ?n 2020 ?i 2021, pentru a pune cap?t situa?iei actuale de deficit excesiv p?n? cel t?rziu ?n 2022, se arat? ?n recomand?rile anuale c?tre cele 27 de state membre, publicate miercuri de Executivul comunitar.La ?nceputul lunii aprilie, Consiliul apreciat c? Rom?nia ar trebui s? ating? o ?int? de deficit public global de 3,6% din PIB ?n 2020, de 3,4% din PIB ?n 2021 ?i de 2,8% din PIB ?n 2022, ceea ce corespunde unei ajust?ri structurale anuale de 0,5% din PIB ?n 2020, de 0,8% din PIB ?n 2021 ?i de 0,8% din PIB ?n 2022.Miercuri, ?n recomand?rile sale, Comisia a apreciat c? Rom?nia trebuie s? adopte "toate m?surile necesare pentru a r?spunde ?n mod eficient la pandemia de coronavirus, s? sus?in? economia ?i s? sprijine relansarea care va urma". ?n acela?i timp ?ns?, ?ara "trebuie s? evite s? implementeze m?suri permanente care ar pune ?n pericol sustenabilitatea fiscal?", subliniaz? Executivul comunitar.De asemenea, Rom?nia trebuie s? ?mbun?t??easc? rezisten?a sistemului de s?n?tate, inclusiv ?n ceea ce prive?te angaja?ii din sectorul sanitar ?i produsele medicale, ?i s? ?mbun?t??easc? accesul la serviciile de s?n?tate.?n acela?i timp, autorit??ile rom?ne trebuie s? ia decizii pentru a prelungi m?surile de protec?ie social? ?i accesul la serviciile esen?iale pentru to?i, s? contracareze impactul crizei asupra gradului de ocupare prin introducerea de programe de lucru flexibile ?i s? asigure acces egal la educa?isia recomand? Rom?niei s? asigure un sprijin de lichiditate pentru companii ?i gospod?rii, ?n special pentru IMM-uri ?i liber profesioni?ti, s? urgenteze proiectele publice de investi?ii ?i s? promoveze investi?iile private. De asemenea, ?ara trebuie s? concentreze investi?iile pe tranzi?ia verde ?i digital?, ?n special pe transportul sustenabil, infrastructura digital?, produc?ia ?i utilizarea de energie curat? ?i infrastructura de mediu.?n sf?r?it, Executivul comunitar recomand? Rom?niei s? ?mbun?t??easc? calitatea ?i eficien?a administra?iei publice ?i predictibilitatea procesului de luare a deciziilor, inclusiv printr-o implicare adecvat? a partenerilor sociali.La nivel general, Comisia European? a apreciat c? statele membre UE trebuie s? ??i concentreze investi?iile pe s?n?tatea public? ?i protejarea locurilor de munc? ?i companiilor, urm?nd s? se concentreze ulterior pe sustenabilitatea fiscal?."?n clipa de fa??, punem accentul pe investi?iile ?n sectorul s?n?t??ii publice ?i pe protejarea locurilor de munc? ?i a ?ntreprinderilor. Pe m?sur? ce avans?m ?n direc?ia redres?rii, semestrul va fi esen?ial pentru ajungerea la o abordare coordonat? care s? readuc? economiile noastre pe calea c?tre o cre?tere durabil? ?i favorabil? incluziunii, f?r? a l?sa pe nimeni ?n urm?. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care s? ?mbun?t??easc? productivitatea ?i mediul de afaceri. Odat? ce condi?iile vor permite acest lucru, va trebui s? g?sim un echilibru ?ntre realizarea sustenabilit??ii fiscale ?i stimularea investi?iilor", a declarat vicepre?edintele Comisiei Europene, Valdis isia invit? Consiliul s? adopte recomand?rile specifice fiec?rei ??ri ?i solicit? statelor membre s? le pun? ?n aplicare integral ?i ?n timp util.* * *Vinul de azi: Carpene Malvolti Prosecco D.O.C Frizzante Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Carpene Malvolti a fost fondat? ?n 1868 de c?tre Antonio Carpene din dorin?a acestuia de a produce vinuri spumante ?i distilate, de cea mai bun? calitate, proveni?i din strugurii podgoriilor de vi?? de vie de pe colinele din Conegliano ?i Valdobbiadene. Crama a ajuns acum la cea de-a VI-a genera?ie ?i se bucur? de un mare succes ?n toat? lumea. Recomandarea de ast?zi, Prosecco D.O.C Frizzante este un vin realizat din struguri Glera (85%), de culoare galben-pai, cu un buchet olfactiv care aminte?te de fructe coapte ?i fructe tropicale. Pe palat, vinul ??i continu? notele proaspete ?i intense. V? recomand?m degustarea lui la 6-8 grade Celsius, ca atare sau ?n orice combina?ie culinar?.? * * *Recoltarea cerealelor ?n condi?iile anului 202020 mai 2020?Cotidianul Agricol? Seceta, varia?iile de temperatur? de la zi la noapte, ?nghe?ul t?rziu, grindina, v?nturile puternice etc au facut ca starea culturilor, acolo unde nu au fost compromise complet, s? fie cu totul special?, ?n?l?imea plantelor relativ mic?, culturi cazute etc., ceea ce presupune ?i luarea unor m?suri specific privind dotarea ?i reglajele combinelor de recoltat.Se ?tie c? recoltarea este o opera?ie care trebuie f?cut? ?ntr-un timp c?t mai scurt pentru a avea pierderi minime. Acest lucru atrage dup? sine necesitatea g?sirii unor solu?ii pentru a cre?te capacitatea de lucru a combinelor de recoltat. Pe l?ng? parametrii care ?in strict de combin?, cum ar fi dimensiunea b?t?torului ?i contrab?t?torului, tura?ia b?t?torului, suprafa?a de batere, de scuturare ?i cur??ire etc., de mare importan?? este hederul.O solu?ie ar fi un heder flexibil, care s? poat? lucra foarte aproape de sol, dar cum acesta este utilizat ?n general doar la anumite culturi, cum ar fi la soia, mul?i fermieri nu achizi?ioneaza un astfel de heder, prefer?nd un heder c?t mai universal.Pentru astfel de condi?ii, dar ?i pentru cea mai mare parte a situa?iilor ?nt?lnite la recoltarea cerealelor,?Deutz-Fahr recomand? hederul Varicrop, cu?pozi?ie variabil? a cu?itului, respectiv cu extensia care, spre deosebire de hederele obi?nuite pentru cereale, la hederul Varicrop de la combinele Deutz-Fahr masa de t?iere se poate deplasa ?nainte ?i ?napoi printr-o simpl? ap?sare de buton din cabin?, pentru a optimiza pozi?ia cu?itului ?n func?ie de ?n?l?imea plantelor, indiferent dac? acestea sunt c?zute sau nu. Deplasarea mesei de t?iere cu p?n? la 70 cm se face continuu cu ajutorul a doi cilindri hidraulici monta?i la extremit??ile hederului ?i proteja?i ?n interiorul unor carcase metalice. Acesta este un mare avantaj fa?? de hederele cu pozi?ie fix? a masei de t?iere sau de cele la care este posibil? extensia cu 30-40 cm a masei de t?iere prin montarea unor adaptoare, opera?ie manual? ?i care nu permite modificarea pozi?iei ?n timpul mersului.Posibilitatea deplas?rii masei de t?iere asigur? t?ierea precis? a plantelor chiar c?zute ?i introducerea materialului ?n combin? cu spicele ?nainte, u?ur?nd baterea. Acest lucru are ca efect cre?terea capacit??ii de lucru a combinei, reducerea pierderilor de boabe ?i a costurilor de operare ?i ?ntre?inere.Melcul transportor cu diametru mare (interior 410 mm, exterior 610 mm, prev?zut cu degete escamotabile pe toat? lungimea, asigur? transportul ?i introducerea uniform? a masei de material ?n combin?.Pentru rapi?? hederul este prev?zut cu despic?toare de lan cu cu?ite verticale ac?ionate cu motor hidraulic.Hederul Varicrop este disponibil ?n portofoliul NHR Agroparners ?n 3 dimensiuni 5.5m, 6.5m ?i 7.5m ?i se potrivesc la combinele DeutzFahr din seriile C6000, C7000 si C9000. Cu ajutorul lui se poate recolta o gam? larg? de culturi ca gr?u, orz, ov?z, soia, fasole, rapi?? etc., f?r? a fi nevoie de modific?ri sau adapt?ri, reduc?nd astfel timpul necesar pentru trecerea de la o cultur? la alta. De exemplu, se poate recolta ?n aceea?i zi at?t gr?u c?t ?i fasole sau rapi??. Cu?itele verticale laterale r?m?n?nd pe heder, trecerea de la gr?u la fasole sau rapi?? este o chestiune de c?teva minute pentru ridicarea lor ?i pentru repozi?ionarea cu?itului prin ac?ionarea unui buton din cabin?.Hederul poate urm?ri configura?ia terenului, informatia necesar? pentru copierea terenului ?i flotarea lateral? fiind furnizat? combinei de ni?te palpatori cu poten?iometre monta?i spre extremit??ile hederului.Pe barele rabatorului sunt montate standard protec?ii din plastic, care ?mpiedic? ?nf??urarea nedorit? a masei vegetale pe bare. Tura?ia rabatorului cu reglare continu? ?i sincronizat? cu viteza de lucru asigur? recoltarea ?n condi?ii optime ?i cu productivitate mare, cu pierderi minime prin scuturare. Pozi?ia degetelor elastice se poate regla electric din cabin?, ele put?nd cobor? sub nivelul cu?itului ?i ridica plantele pentru a asigura ?n?l?imi foarte mici de t?iere.Hederul Varicrop de la Deutz-Fahr se livreaz? ?mpreun? cu un c?rucior pentru transport, cu dou? sau patru ro?i cu fr?n? iner?ial?, oferind siguran?? maxim? ?n timpul deplas?rilor. Pentru reducerea gabaritului ?n timpul transportului despic?toarele de lan se pot rabate rapid cu 90 de grade.Toate conductele hidraulice ?i cablurile electrice sunt fie introduse prin interiorul cadrului, fie protejate prin tuburi speciale pentru cabluri industriale.In plus, pentru a spori confortul ?i a reduce efortul operatorului, este prev?zut un dispozitiv de cuplare rapid? a furtunurilor hidraulice la combin?, rezervor cu ap? ?i ridic?toare de plante, foarte utile in cazul culturilor cazute.Toate aceste ?mbun?t??iri garanteaz? o cre?tere a productivit??ii combinei cu 10 – 20% ?i reducerea substan?ial? a pierderilor de boabe datorate hederului, confirmate de un num?r mare de teste efectuate ?n mai multe ??ri din Europa, justific?nd pe deplin investi?ia. Dr. ing.?Florin Neac?u , Director General Adjunct, NHR Agropartners* * *Marcel Vulpoi, Gramofon Wine: Vinul e doar un pretext pentru atingerea scopului important – s? te ?nt?lne?ti cu prietenii mai 20, 2020 Cezar Ioan Marcel Vulpoi?este profesor la Academia de Studii Economice, este fondator al uneia dintre cele mai puternice companii de contabilitate, consultan?a fiscal? ?i financiar? de pe pia?a rom?neasc? (Vulpoi & Toader Management?se “bate” cu multina?ionalele) ?i, mai nou, ac?ionar al unei crame boutique din Dealu Mare –?Gramofon Wine. Are o perspectiv? cuprinz?toare asupra economiei rom?ne?ti, o educa?ie financiar? ?i managerial? mult peste medie ?i un sac cu poante. N-am cum s? nu ?ncep ?ntr-o not? optimist?, s? ne mai descre?im frun?ile, dar – dincolo de bancuri – discu?ia e una serioas?: despre noi produse ?i proiecte ale cramei ?i despre cum ar trebui s? reac?ioneze antreprenorii din domeniu la aceast? criz?.– A trecut starea de urgen??, a ?nceput cea de alert? – tot cu restaurantele ?nchise. Mai ai chef de bancuri?Charlie Chaplin spunea c? “o zi ?n care nu ai r?s este o zi pierdut?”. Cam ?sta este ?i motto-ul meu. Dar s? revenim la lucruri serioase – s? v? zic un banc: “Un preot, dup? slujb?, iese din biseric? ?i vede pe jos o sut? de lei. Se uit? la ea, se g?nde?te c? este p?cat ?i se ?ntreab? retoric: <<Oare ce-ar fi f?cut Iisus?”>> ?i r?spunsul i-a venit natural: a transformat-o ?n vin!”Un vin desert, dou? noi cuvee-uri ?i un proiect deocamdat? secret – dar unic – de la Gramofon Wine– Se mai “?nv?rte placa” vinului, cu ?ntreaga industrie HoReCa ?nchis?? Mai ales la Gramofon m? intereseaz? – c?ci voi abia era?i la ?nceput de drum acolo.Am mai spus eu ?ntr-un articol c? ?n limba chinez? cuv?ntul criz? se traduce prin dou? simboluri: traduse separat, unul ?nseamn? unul pericol iar cel?lalt oportunitate. Pentru Gramofon, aceast? criz? ?nseamn? o oportunitate. ?n industria vinului, acum, este exact ca la Formula 1: a avut loc un accident ?i a intrat safety-car-ul pe pist? ?i practic to?i concuren?ii se aliniaz? din nou la start. ?n toat? aceast? perioad?, lucrurile au mers foarte bine ?i am plantat ni?te semin?e care vor ?nflori ?n viitorul foarte apropiat.– Cum preg?te?ti crama pentru viitor ?n perioada asta? Care sunt scenariile pe care le ai ?n vedere ?i cu ce produse le abordezi? Se schimb? ceva ?n portofoliul vostru?Tot ce pot spune la acest moment este c? preg?tim c?teva surprize – sper eu c? pl?cute. ?n maxim trei luni vom demara un proiect unic pe pia?a rom?neasc? a vinului. ?n ceea ce prive?te portofoliul de produse, ?n cur?nd vom lansa primele dou? cuvee-uri ale cramei noastre ?i un vin desert destul de neobi?nuit. Rezultatele degust?rilor f?cute p?n? acum sunt extrem de promi??toare… dup? cum bine ?tii. ?Multora din vin termeni economici ca EBITDA, worst case scenario sau yield le par ora?e din ?ara Galilor. Orice criz? are ?i un efect sanitar– Se discut? tot mai mult despre ajutorarea de c?tre stat a companiilor – voi cum sta?i din punctul ?sta de vedere? Ave?i dificult??i, ave?i nevoie de ajutor?Cred ca o s? bat recordul spun?nd dou? bancuri ?ntr-un interviu, dar ce se ?nt?mpl? acum cu to?i “antreprenorii” care se uit? la Guvern ca la Arca lui Noe ?mi aduce aminte de cet??eanul care se ruga ?n fiecare zi la biseric? s? c??tige la lotto ?i, dup? un an, ?i apare Dumnezeu spun?ndu-i: “Dar cump?r?-?i ?i tu un bilet!”.?Revenind la ?ntrebare, eu chiar nu ?n?eleg cum po?i s? vii la dou?-trei luni dup? ce te b?teai cu c?r?mida ?n piept spun?nd c? e?ti cel mai mare ?i cel mai tare s? te vai?i spun?nd c? f?r? ajutor de la stat dai faliment. Vechiul slogan “Prin noi ?n?ine!” a fost dat uit?rii. Aici b?nuiesc eu c? este vorba ?i de o educa?ie financiar? precar? a multor “investitori”, care chiar nu au un plan B ?i care timp de ani ?ntregi nu au f?cut absolut nimic diferit, aplic?nd aceea?i “re?et?” pe care o aplic? toat? lumea. Pentru mul?i, termeni precum “worst case scenario”, EBITDA, yield, rezilien??, par ora?e din Tara Galilor.Ac?iunile comune sunt foarte importante. Acum, to?i “au ?nghe?at pe picioare”. Unele crame vor da bir cu fugi?ii, iar viitorul va fi al celor care lupt?– Ri?ti o “profe?ie” referitoare la pia?a vinului pe un an ?i pe 5 ani? Te ?ntreb ca antreprenor ?i economist cu activitate de predare ?n sistemul universitar de profil.Mereu am spus faptul c? orice criz? are ?i un efect sanitar. Te rog s? ?mi spui de un demers f?cut de o cram? care s? te fi surprins pl?cut ?n aceast? perioad?. Nu vorbesc aici de inova?ie, Doamne fere?te, ci doar de o tentativ? de a face ceva diferit. Se spune c? ?i oamenii ?i animalele, ?n fa?a unei crize, reac?ioneaz? prin prisma celor trei F. Primul F este freeze (“?nghea?? pe picioare”, ?n cazul nostru – nr), al doilea este fly (dau bir cu fugi?ii – nr), iar al treilea este fight (lupt? – nr). ?n industria noastr? am v?zut numai freeze, p?n? acum. P?rerea mea este c? ?n scurt timp o s? vedem mul?i fly, iar viitorul va fi al acelora cu fight. Industria vinului trebuie s? ?n?eleag? faptul c? – prin f?r?mi?are ?i “lonely runners” (alerg?tori de unul singur – nr) – pu?ini vor supravie?ui. De aceea, din prima clip? ?i-am spus c? proiecte ca Dealu Mare DOCG constituie viitorul. Dac? acest demers nu va fi f?cut ?n mai multe regiuni, atunci cred c? multe crame vor fi cump?rate de investitori str?ini ?i o s? ajungem ca la Dacia: ne m?ndrim c? e rom?neasc?, dar e a… francezilor.– Se vorbe?te mult zilele astea despre “s? cump?r?m local”, ca s? ajut?m economia ?i societatea. Cum se aplic? la vin ?i ce valoare are discu?ia? Mai beau oamenii vin, dac? nu mai s?rb?toresc ?mpreun??Motivul pentru care am investit ?n industria vinului este tocmai cel legat de latura social? ?i latura de noble?e. Nu sunt un mare conaisseur ?i nu am ifose pe tema asta, dar c?nd am fost la un wine bar ?n Austria ?i to?i ?tiau de Feteasca neagr? ?i c? vinurile rom?ne?ti sunt ”amazing”, chiar am sim?it c? este o oportunitate foarte pu?in sau deloc exploatat?. Pe de alt? parte, mul?i rom?ni beau vinuri str?ine care sunt trendy, c? au auzit ei c? sunt bune – eventual cu cola. Trebuie s? facem o medie ?ntre cele dou? abord?ri ?i s? fim reali?ti, dup? p?rerea mea. Vinul este de multe ori doar un pretext pentru scopul mult mai important – ?i anume acela de a te ?nt?lni cu prietenii sau cunoscu?ii, iar dac? este ?i rom?nesc ?i mai este ?i bun totul e minunat!* * *Ve?ti bune: (re)vin ploile!!! 20 mai 2020?Cotidianul Agricol? Protec?ia vi?ei de vie cu pachetul Zorvec? Zelavin? BriaConform prognozelor meteo emise de c?tre Administra?ia Na?ional? de Meteorologie ?i Hidrologie din Rom?nia,? ?n perioada imediat urm?toare vom avea dou? perioade cu precipita?ii local ?nsemnate cantitativ, primul ?n intervalul de timp 19-20 mai, iar urm?torul ?ntre 24-29 mai. Temperatura aerului va fi apropiat? de media multianual?, respectiv temperaturi maxime ?ntre 20-26 °C? ?i minime de 10-12°C.Plec?nd de la aceste informa?ii ce privesc factorul climatic, observ?m c? acest val de instabilitate atmosferic? se suprapune pe cea mai important? perioad? de formare ?i dezvoltare a vi?ei de vie,?BBCH 61-?nceputul ?nfloritului, atunci c?nd sensibilitatea organelor vegetative ale butucilor este foarte sensibil?.Pentru producerea infec?iei primare sunt necesare: 10°C?temperatura minim? a aerului m?surat? diminea?a, 10 mm de ploaie c?zut? ?n ultimele 24-48 de ore ?i 10 cm lungimea l?starului. Atunci c?nd ”Regula de 30” este ?ndeplinit?,? oosporii au capacitatea de germinare, emi??nd zoospori responsabili de producerea infec?iilor primare.?n perioada de incuba?ie ?nt?lnim ?i primele semne de pe aparatul vegetativ, ca urmare a descompunerii ?esuturilor foliare, lu?nd aspect pe partea superioar? a frunzei de ”pete undelemnii”. La sf?r?itul perioadei de incuba?ie (temperatura de 24°C duce la o perioad? de incuba?ie de doar 4 zile) dac? timp de 4 ore nocturne avem umiditatea relativ? a aerului peste 92%, iar temperatura medie dep??este? 13°C, pe dosul ”petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub form? de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclic?, ?n cursul anilor ploio?i, poate produce ?ntre 50-60 de infec?ii secundare. Pentru combaterea manei vi?ei de vie, produs? de c?tre ciuperca?Plasmopara viticola,?v? recomand?m cel mai nou ?i eficient fungicid,?Zorvec? Zelavin?.??Zorvec? Zelavin??are efecte multiple asupra ciclului de via?? al agentului patogen (ac?iune preventiv?, curativ?, eradicant? ?i antisporulant?), av?nd o eficacitate sporit? de lung? durat?. De asemenea, acesta?protejeaz? frunzele tratate pe m?sur? ce cresc ?i se dezvolt?, inclusiv frunzele nou formate.Zorvec? Zelavin??este absorbit rapid ?n interiorul stratului ceros epicuticular al plantei, ?n mai pu?in de o or? de la aplicare, oferind o rezisten?? mai mare la sp?lare. Pentru acest motiv, chiar ?i ?n situa?ia ?n care apar precipita?ii imediat dup? aplicarea produsului Zorvec? Zelavin?, nu este necesar? repetarea tratamentului. Zorvec? Zelavin? Bria?este o combina?ie ?n co-pack de?Oxathiapiprolin??i?Folpet, cu o activitate biologic? remarcabil? ?mpotriva patogenilor, cu o excelent? activitate translaminar? ?i sistemic? acropetal?. Oxathiapiprolin apar?ine clasei chimice Piperidinil Triazol Izoxazoline ?i este prima substan?? activ?, din aceasta grup? nou?, care combin? ac?iunea biochimic? ?i genetic?, pentru a controla ciclul de via?? al agen?ilor patogeni.Recomand?m administrarea?Zorvec? Zelavin? Bria?preventiv, ?n bloc de 2 aplic?ri consecutive, efectuate la interval de 10 zile, primul tratament la ?nceputul ?nfloritului (BBCH 61), urmat de al 2-lea tratament la sf?r?itul ?nfloritului (BBCH 69).??? AvantajeNoul standard ?n combaterea eficient? a manei vi?ei-de-vie.Protec?ie de lung? durat?, inclusiv protec?ia l?starilor noi.Control fiabil, chiar ?i ?n condi?ii de mediu dificile, exclude repetarea tratamentului ?n caz de ploaie.Rezisten?a la sp?lare.Aplicat preventiv => 2 aplic?ri succesive la interval de 10 zile.Timp de pauz?, 14 zile.Management de ?ncredere al rezisten?ei, performan?a produsului este p?strat? pe termen lung.Protejeaz? calit??ile strugurilor ?i vinului, f?r? s? influen?eze procesele de maturare sau fermentare.Ing. Alfred ?tefanKAM Specialty Crops Corteva Agriscience* * *Cum se poate depista atacul de boli ?i d?un?tori ?n livezile de semin?oase Mar?i, 19 Mai 2020 Autoritatea Na?ional? Fitosanitar? a emis anul trecut un ghid informativ pentru semin?oase, respectiv m?r, p?r, gutui, ?n cuprinsul c?ruia sunt eviden?iate simptomele generate de bolile ?i d?un?torii specifici,? ?n func?ie de care un pomicultor poate recunoa?te genul de atac din livada sa. Ideal ar fi ca fermierii s? aib? acces facil la confirmare prin analiz? de laborator, dar cum acest lucru nu este la ?ndem?na oricui, o descriere a modific?rilor care apar pe fructe, frunze, l?stari etc. poate veni ?n ajutorul de?in?torilor de semin?oase pentru depistarea bolilor ?i a d?un?torilor ?i aplicarea tratamentelor de combatare.Simptome produse de ciupercif?in?ri sau pulberi fine, de culoare alb-g?lbuie pe frunze ?i flori sau p?sl? albicioas? spre g?lbuie, pe ramuri ?i l?stari (de exemplu f?inarea – Podosphaera leucotricha);pete de nuan?e verzi-m?slinii sau brune-negricioase pe ambele fe?e ale frunzei, iar pe ramuri ?i l?stari, ?n dreptul acestora apar pustule mici, care crap?, l?starii c?p?t?nd un aspect r?p?nos (de exemplu, Rap?nul p?rului – Venturia pirina);p?t?ri circulare brune ale frunzelor, cu 1-2 puncte mici, crustoase, negricioase, ?n por?iunea central? a atacului (de exemplu, gutui – Entomosporium maculatum);cancere (de exemplu, cancerul deschis al pomilor – Nectria galigena).Simptome produse de bacteriip?t?rile ?i arsurile: pe frunze – pete maronii sau ruginii, de form? eliptic? sau neregulat?, cu dezvoltare de la v?rf spre pe?iol, limitate de nervuri, care pot s? conflueze, ocup?nd ?ntreaga suprafa?? a limbului; pe tulpini – p?t?rile au form? de dungi, benzi sau striuri brune; pe ramuri – v?rful l?starilor se ofile?te, apoi se curbeaz? ?n form? de c?rj? ?i se usuc?, ar?t?nd ca arse de foc; pe flori care r?m?n ata?ate de pom dup? atac apar pete umectate, care conduc la ofilire, brunificare sau ?nnegrire, florile p?r?nd arse; pe fructele verzi petele sunt circulare sau neregulate, la ?nceput de culoare verde intens, apoi brun deschis, cu ?esuturi umectate, brunificate sau ?nnegrite, totul duc?nd la zb?rcire sau mumifiere, cu r?m?nere a exemplarelor atacate pe pom. Pe vreme cald? ?i umed?, din l?starii, pe?iolii, din scoar?a necrozat?, din fructele ?i florile infectate se poate scurge un exsudat bacterian mucilaginos, albicios p?n? la ro?u ?nchis, prezent?nd diferite nuan?e de brun, galben sau portocaliu (de exemplu, focul bacterian);hipertrofiile (gale, tumori) sunt produse pe r?d?cini ?i tulpini, prezent?ndu-se sub form? de cre?teri dezorganizate ale ?esuturilor vegetale (prolifer?ri de ?esuturi, malforma?ii). Practic, bacteriile p?trund prin r?ni ?i stimuleaz? celulele s? se m?reasc? ?i s? se divid? (de exemplu, cancerul bacterian, boala r?d?cinilor p?roase);ulcere (leziuni) apar pe ramuri vechi, ?arpante ?i trunchi, fiind ?nso?ite ?i de exud?ri. ?esuturile de sub scoar??, ?n zona limitrof? leziunilor, sunt maro-ro?ietice, iar ?n exterior prezint? fisuri neregulate ?n scoar?? (de exemplu, focul bacterian).Simptome produse de virusuri ?i/sau organisme asem?n?toarepe frunze: ?mpestri??ri ?i dungi galbene (mozaicul merelor), pete clorotice, cloroze (p?tarea clorotic? a merelor), decolor?ri verzi-deschis sau galben-verzui de-a lungul nervurilor (p?r-strierea tulpinii), inele neregulate, pete sau linii verzi deschis sau galben verzui (p?r – p?tare clorotic?), deform?ri ?i rugozit??i ale suprafe?ei limbului (mozaic), culoare verde deschis, uneori clorotic? sau ro?ietic? (proliferare), stipele anormal de mari, cu codi?a scurt? ?i care pot fi ?n num?r de patru, ?n loc de dou? (proliferare), mic?orarea limbului, culoare verde-deschis, rigiditate, marginile u?or r?sucite spre exterior, ?nro?irea anormal? a frunzelor spre toamn? ?i c?derea lor prematur? (declinul perelor);pe fructe: rugozitate ?i pete verzi deschis (mozaic), deformare alias fructe turtite (m?r – strierea tulpinii), inele sau benzi ?nguste de culoare verde deschis sau brune (p?r – p?tare clorotic?), fructe mici, la 25-30% din m?rimea normal?, turtite sau aplatizate, cu pedunculul mult alungit ?i mai sub?ire, pulpa fructelor este spongioas?, cu gust fad, slab acidulat?, cu un con?inut redus de zah?r (proliferarea m?rului);alte simptome: declinul pomilor, productivitate redus?, formarea unui num?r mare de l?stari secundari, slab dezvolta?i, sub?iri ?cu aspect de m?turi“ sau m?turi de vr?jitoare, prezen?a unor inele de culoare brun?, vizibile la examinarea unei sec?iuni transversale a vaselor conduc?toare.Simptome produse de nematoziDe dimensiuni microscopice, ace?tia se localizeaz? fie ?n ?esuturile r?d?cinilor, tulpinilor, frunzelor sau ?n ovarele florilor, fie la exteriorul organelor atacate, fiind fixa?i de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. Prin ?n?eparea ?i sugerea sucului celular, atacurile apar sub form? de:gale, mici umfl?turi ale ?esuturilor vegetale pe seama c?rora se hr?nesc;reducerea sistemului radicular.Simptome produse de insecte ?i acarieniproduse de organisme d?un?toare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau ?n interiorul organelor atacate: roaderea neselectiv? a frunzelor (g?ndacii de frunze ?i omizile defoliatoare), ciuruirea frunzelor (g?rg?ri?e ale pomilor), scheletarea frunzelor (omizile tinere ale fluturelui alb al dudului, larvele moliei merelor), galerii ?n tulpini (sfredelitorul tulpinilor ?i ramurilor), roaderea organelor florale (g?rg?ri?ele fructelor, g?ndacul p?ros), minarea pulpei fructelor (viermele merelor), minarea frunzelor (molie).simptome produse de organisme d?un?toare cu aparat bucal de supt (pentru hr?nire d?un?torii introduc ?n ?esuturi saliv?, con?in?nd enzime care determin? modific?ri morfologice ?i biochimice ale acestora): decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (plo?ni?e, afide, acarieni), pigmentarea organelor atacate (afide, p?duchele din San José), ?ncre?irea ?i r?sucirea frunzelor (afide), deformarea fructelor (p?duchele din San José).Maria BOGDAN* * *Demonstrat stiintific: Gradinaritul face bine mintii, trupului si sufletului In?mai 20, 2020??58?0Cercet?rile recente au reu?it s? scoat? la iveal? un adev?r vechi de c?nd lumea: mediul natural influen?eaz? mintea, trupul ?i spiritul ?n moduri remarcabil de complexe. Aceste studii au eviden?iat c? un mediu plin de plante ajut? oamenii s? se relaxeze, ajut? la cre?terea tolerantei fa?? de durere pentru cei care sufer? de diferite afec?iuni ?i ?mbun?t??e?te starea de spirit. Expunerea regulat? la un mediu natural, cum sunt gr?dinile, conduce la o recuperare rapid? dup? efectele negative ale stresului. * * *Modele de activitati agricole PROFITABILE pentru tinerii fermieri. Recomandarile specialistilor In?mai 20, 2020??6?0Despre afacerile de succes ?n agricultura ?i c?tre ce businessuri ar trebui s?-?i ?ndrepte aten?ia tinerii fermieri, consultan?ii speciali?ti ?n fonduri europene au venit cu c?teva idei ?n exclusivitate la emisiunea ?Agricultura la Raport” de la AGRO TV.Partea de procesare ?i de marketing, esen?ial? pentru o afacere de succesPotrivit consultantei Marinela Str?mbulescu, sunt foarte multe categorii de culturi pe care fermierii ar putea s? mearg?, dar este foarte important ca s? se includ? componenta de procesare. ?S? nu uit?m c? nu este important numai s? producem materia prima. Problema noastr? este s? punem la mijloc aceast? procesare ?i s? ?nchidem lan?ul scurt. Asta, consider eu, c? este cea mai mare problem? a Rom?niei. At?ta timp c?t avem at?t de multe ferme mici ?i mijlocii ?n Rom?nia, fermierii nu au ajuns ?nc? la aceast? concluzie, ?i anume s? fac? ?i componenta de procesare”.Potrivit specialistei, ar mai fi de subliniat importan?a investi?iilor, chiar ?i cele din fonduri europene, ?n tot ce ?nseamn? marketingul produselor agricole.?Pentru culturile mari ?i cele pe suprafe?e mici, putem aduce plus valoare fermei ?n m?sura ?n care punem ?i component? de procesare ?i cu un marketing foarte bine g?ndit.?n viitorul?Plan National Strategic pentru Dezvoltare Rurala?(PNS) ar trebui ?s? mai sc?p?m un pic de partea asta de achizi?ii numai de tractoare ?i combine ?i s? trecem mai mult pe partea de ?nchidere de lan? integrat”, sus?ine Marian Vi?u Iliescu, consultant fonduri europene.Culturile care aduc profitCulturile de ni?? care ar trebui abordate de tinerii fermieri ar fi proiectele legate de arbu?ti fructiferi, precum murele, afinele, zmeura, c?tina, cultura de alun. ?De aici pot deriva ni?te produse foarte valoroase ?i mai u?or de de valorificat. Cultura de alun este una foarte b?noas?, dar este bine ca mai mul?i tineri s? se uneasc?, pentru c? dac? o valorific? ?n form? mai brut?, ar fi bine ca ?mpreun? s? reu?easc? s? v?nd? c?te o unitate mai mare de transport, pentru c? de cele mai multe ori cultura de alun pleac? la export. Este adev?rat c? s-au f?cut ?i ni?te fabrici de procesat la Arad, dar cu o capacitate limitat?”, a declarat consultantul ?n exclusivitate pentru AGRO TV.De asemenea, o afacere bun? este cea pe partea de legume, ?n special cele ?n spa?ii protejate, pentru c? pe o suprafa?? mic? de spa?ii protejate t?n?rul poate avea o eficien?? economic? destul de bun?. ?i aici, t?n?rul poate s? mearg? cu ?ntre?inerea culturilor ?mpreun? cu familia lui. Potrivit specialistului, acestea ar fi culturile mai u?or de abordat pentru tinerii fermieri, ?n special pentru punctaje ?n cazul legumelor care este ?i? un domeniu prioritar ?n accesarea fondurilor europene.?n zonele de Munte, foarte relevante sunt afacerile cu ferma de vac? de lapte ?i vaca de carne, ?ntruc?t cererea este foarte ridicat? pentru astfel de produse. Inclusiv cultivarea anumitor condimente ?i a plantelor medicinale trebuie luate ?n calcul.?Trebuie s? transmitem foarte concret ?i clar c? un t?n?r fermier care produce o anumit? cultur? are nevoie de un procesator, pentru c? lui ?i va fi foarte greu fizic s?-?i proceseze singur produc?ia. ?i atunci are nevoie de un partener”, a subliniat t?n?rul fermier Lucian R?zvan Gheorghioi. * * *TIMAC AGRO intr? pe segmentul BIOTEHNOLOGIILORLiviu GORDEA ?20 mai 2020 - Subsidiara grupului Roullier, compania Timac Agro a anun?at de cur?nd achizi?ia diviziei agricole a societ??ii New Bio Technic (NBT), cu activitate ?n domeniul biotehnologiilor agricole, f?r? a men?iona ?ns? valoarea tranzac?iei. Aceast? achizi?ie va permite Timac Agro ?mbun?t??irea setului de solu?ii oferite fermierilor, urm?nd s? intre pe segmentul de microbiologie ?i biocontrol, ceea ce va consolida pozi?ia de furnizor de solu?ii cuprinz?toare ?i inovatoare pentru o agricultur? mai durabil?, se precizeaz? ?ntr-un comunicat al companiei."Aceast? achizi?ie confirm? angajamentul nostru continuu ?n direc?ia inova?iei ?i a noilor tehnologii, ?n fa?a unei noi provoc?ri pentru viitorul agriculturii noastre", a declarat Ricardo Llatser, CEO Timac Agro Spania, implicat direct ?n negocieri.Situat? ?n Sevilla ?i fondat? ?n 1999, NBT activeaz? ?n sectorul biofungicidelor, cu brandul s?u Tusal. Ca urmare a acestei achizi?ii, divizia aflat? acum ?n portofoliul Timac Agro va men?ine unitatea de produc?ie ?i centrul de cercetare pentru microbiologie ?n aceea?i loca?ie.Prezent? ?n 39 de ??ri ?i av?nd o cifr? de afaceri de 1,6 miliarde de euro, Timac Agro este o companie global? specializat? ?n ?mbun?t??irea solului, nutri?ia plantelor ?i a animalelor, inov?nd constant ?n solu?ii agronomice ?i zootehnice care ?mbun?t??esc performan?ele agricole ?ntr-un mod ecologic.* * *Virtual Agro Fair, primul t?rg virtual dedicat agriculturii din Rom?nia ?Cristina R?ceal? : 20 Mai 2020 Pandemia actual? a produs un ?oc major pentru economia european? ?i mondial?, iar majoritatea industriilor resimt declinul economic, printre care ?i ponenta necunoscut? din evolu?ia virusului Covid-19, a f?cut ca oamenii s? aib? temeri legate de asigurarea necesarului de hran?, astfel cu atat mai mult fermierii si cei din sectorul agricol au nevoie de masuri rapide ?i de sus?inere pentru a asigura continuitate ?n aprovizionarea popula?iei.Pentru a sprijini industria agricol? ?i a diminua efectele negative ale acestor vremuri f?r? precedent, ?n perioada 10-12 iunie are loc primul t?rg virtual din Romania dedicat domeniului agricol, unde sunt a?tepta?i peste 20.000 de participan?i din r?ndul? fermierilor ?i al companiilor din sectorul agriculturii. Totul ?ns?, la distan??, respect?nd normele sociale ?i legislative ale situa?iei mondiale, din prezent.Cum func?ioneaz? si care sunt beneficiile Virtual Agro Fair?T?rgul este organizat pe o platform? digital? care permite companiilor s? ??i prezinte portofoliul de produse,? sa propuna oferte speciale ?i s? intre in contact direct prin chat ?i web cam cu reprezentan?ii firmelor interesate, costul de participare fiind zero pentru participanti si mic in compara?ie cu varianta clasic? a unui t?rg.Astfel, utilizatorii experimenteaz? ?i acceseaz? ?n timp real func?ionalit??i ?i activit??i organizate ?n cadrul unui T?rg de Agricultur?, iar din c?teva click-uri pot fi vizitate toate companiile de interes din industrie. Harta evenimentului este interactiv?, participan?ii av?nd posibilitatea de a vizualiza detalii ?i de a intra ?n contact cu expozan?ii t?rgului.?Pe durata celor trei zile de t?rg, vor avea loc conferin?e live cu invita?i ai autoritatilor publice, companii din domeniu care ??i vor prezenta numeroase oferte valabile ?n perioada desfa?ur?rii evenimentului dar ?i cu fermieri care pot intra in dialog cu invitatii.Avantajul ?l reprezint? atingerea unui public numeros, de pe orice device, de la orice distan?? ?i f?r? limitare de timp, ?ntr-un mediu securizat din punctul de vedere al colect?rii informa?iilor de ?nregistrare?”Industria agrobusiness este ?i o s? fie mereu un mediu efervescent care se adapteaz? la condi?iile exterioare foarte repede; Am propus ?i am gasit deschidere de la companii s? punem ?n acela?i loc , fie el si virtual, toat? cererea ?i oferta din aceast? industrie ?i suntem siguri ca o s? fie un eveniment cu multiple beneficii pentru to?i participan?ii” spune?Valentin V?c?ru? , Organizator targ ?i Manager Godmother.Pachetele de participare sunt disponibile la adresa: hello@godmother.ro* * *PRIM?RIA CARE OBLIG? FERMIERII S? PROTEJEZE ALBINELE! Agroinfo?20 mai 2020 - ZIUA ALBINELOR! Prim?ria Sighi?oara avertizeaz? fermierii c? au obliga?ia s? fac? tratamente plantelor doar pe timp lini?tit, f?r? v?nt, s? anun?e cu 48 de ore zonele ?n care au aplicat tratamentele, durata tratamentelor ?i ce substan?e au fost aplicate. Dac? e vorba de semin?e tratate cu neonicotinoide, fermierii trebuie s? pun? pl?cu?e de avertizare la parcelele agricole respective.Produc?torii agricoli care execut? sau beneficiaz? de tratamente fitosanitare cu pesticide au urm?toarele obliga?ii:?S? ?n?tiin?eze ?n scris cu cel pu?in 48 ore ?nainte de efectuarea tratamentului Consiliul local, pe teritoriul c?rora se g?sesc suprafe?ele ce urmeaz? a fi tratate, precum ?i cele ale c?ror limite teritoriale se afl? la mai pu?in de 5 km de aceste suprafe?e con?in?nd urm?toarele date: locul tratamentului, data ?nceperii ?i durata tratamentului, denumirea produsului folosit ?i remanen?a acestuia, metoda de aplicare ?i mijlocul cu care se execut?;?s? efectueze tratamente cu insecticide numai pe timp lini?tit f?ra v?nt ?i numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomi fructifericare nu se afl? ?n stadiul de ?nflorire sau pentrusitua?ii excep?ionale se vor utiliza numai produsele de protec?ia plantelor care manifest? selectivitate fa?? de insectele polenizatoare(albine ?i bondari);?o mare aten?ie trebuie s? acorde ?i fermierii care seam?n? semin?e pentru culturile de prim?var? tratate cu produse de protec?ie a plantelor din grupa neonicotinoidelor?n acest sens fermierii av?nd obliga?iada a semnaliza cu pl?cu?e de avertizare parcelele respective, a afi?at?Prim?ria Sighi?oara, jude?ul Mure?, pe site-ul oficial.Albinele joac? un rol crucial ?n cre?terea randamentului culturilor ?i promovarea siguran?ei alimentare ?i a alimenta?iei. F?r? ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, ro?ii ...Pe scurt, f?r? albine, FAO nu poate realiza o lume f?r? foame. Ziua mondial? a albinelor recunoa?te importan?a acestor mici ajutoare ?i va cre?te gradul de con?tientizare a necesit??ii protej?rii, a declarat ast?zi Carla Mucavi,?directorul Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), cu ocazia Zilei Mondiale a Albinelor.Dispari?ia albinelor amenin?? siguran?a alimenta?iei mondiale av?nd ?n vedere c? o treime din produc?ia agricol? la nivel mondial depinde de polenizare, realizat? cu prec?dere de albine, potrivit publika.md. Albert Einstein obi?nuia s? spun? c? "atunci c?nd albinele vor disp?rea de pe suprafa?a P?m?ntului, omul va mai avea doar patru ani de tr?it", noteaz? madr.ro.Studiile efectuate de ONU ?i de Uniunea Interna?ional? pentru Conservarea Naturii, arat? c? popula?iile de albine ?i polenizatori s?lbatici s-au restr?ns drastic, ?n ultimii ani, ca o consecin?? a activit??ii umane ira?ionale - agricultura intensiv?, utilizarea pe scar? larg? a pesticidelor, poluarea, schimb?rile climatice, etc.Decimarea popula?iilor de albine a determinat ??ri ca Germania, Fran?a, Italia, Marea Britanie sau China s? emit? norme de reglementare pentru restr?ngerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispari?iei albinelor. ?n acela?i timp, Comisia European? a anun?at printr-un comunicat, ?n mai 2019, ?nregistrarea unei ini?iative cet??ene?ti intitulat? "Salva?i albinele! Protejarea biodiversit??ii ?i ?mbun?t??irea habitatelor pentru insecte ?n Europa" care s? se concentreze asupra lans?rii unor obiective obligatorii precum: promovarea biodiversit??ii drept obiectiv global al Politicii Agricole Comune; reducerea semnificativ? a utiliz?rii pesticidelor, interzicerea pesticidelor nocive; reducerea efectiv? a polu?rii cauzate de unele substan?e nutritive; stabilirea efectiv? a unor zone de conservare; intensificarea cercet?rii ?i a monitoriz?rii ?i ?mbun?t??irea educa?iei, noteaz? Agerpres.* * *20 mai, Ziua Mondial? a Albinelor 20 mai 2020Ast?zi este Ziua Mondial? a Albinelor. Merit? din plin s? aib? o zi a lor pentru c? sunt cele mai importante vie?uitoare de pe P?m?nt.Ele polenizeaza mai mult de jum?tate dintre speciile de plante existente. Albert Einstein avertiza, acum aproape 100 de ani, c? nu am putea supravie?ui f?r? albine mai mult de patru ani, lu?nd ?n considerare c? o treime din hrana omului provine din plante polenizate chiar de albine. A?adar, am pierde ceaiurile preferate, cafeaua, fructele delicioase ?i legumele s?n?toase. F?r? albine ar disp?rea furajele pentru animalele, dar ?i ecosisteme ?ntregi formate din plante ?i arbori.S? mai spunem c? folosim tot ce produc harnicele albine: mierea, polenul, p?stura, l?pti?orul de matc?, propolisul, ceara ?i veninul.?n ultimii ani, ?ns?, familiile de albine dispar ?ntr-un ritm ?ngrijor?tor. De vin? sunt ?nc?lzirea global?, poluarea, defri??rile necontrolate, folosirea pesticidelor, plantele modificate genetic ?i radia?iile produse de antenele de telefonie mobil?.?n toate culturile, albina este asociat? cu h?rnicia, disciplina, buna organizare ?i?perseveren?a.Ca s? produc? un kilogram de miere, o albin? ar trebui s? viziteze p?n? la 5 milioane de flori ?i s? parcurg? o distan?? egal? cu circumferin?a P?m?ntului, adic? 40.000 de kilometri. ?n aceste condi?ii, via?a albinei este foarte scurt?. Nu dep??e?te 40 de zile.Cea mai ?b?tr?n?” albin? cunoscut? are 100 de milioane de ani. Este conservat? ?ntr-un fragment de chihlimbar, descoperit ?n Myanmar, Birmania.Tradi?ia noastr? popular? spune c? va ploua dac? albinele nu ??i p?r?sesc stupul ?i c? vei avea noroc dac? ??i intr? o albin? ?n cas?.MADR este al?turi de cresc?torii de albine ?i procesatorii de produse apicole din Rom?nia cu ocazia Zilei Mondiale a Albinelor Miercuri, 20 Mai 2020 Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, prin Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, salut? cresc?torii de albine ?i procesatorii de produse apicole din Rom?nia ?i mul?ume?te celor 4.355 de beneficiari ai Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat ?i primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte ?n domeniul apicol!Ziua Mondial? a Albinelor ?nsemn? recunoa?terea importan?ei albinei ?i a nevoii de a proteja aceast? specie at?t de important? pentru ceea ce ?nseamn? via?a pe Terra.Prin intermediul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020),?Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a finan?at 4.355 de proiecte de investi?ii ?n sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investi?iilor apicole?au accesat fonduri europene?nerambursabile?prin?subm?surile 4.1??Investi?ii ?n exploata?ii agricole”, 4.2??Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1??Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”??i 6.3??Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.Cele mai multe proiecte pentru apicultur? au fost finan?ate prin intermediul subm?surii 6.3. Astfel, prin aceast? subm?sur? s-au finan?at 3.728 de proiecte cu o valoare public? contractat? de 55,8 milioane euro.Proiectele dedicate apiculturii finan?ate prin subm?sura 6.1 sunt ?n num?r de 616, cu o valoare public? contractat? de 24,7 milioane euro.Prin subm?sura 4.1 au fost finan?ate 4 proiecte pe apicultur?, cu o valoarea public? contractat? de peste 1 milion euro. Tipurile de investi?ii vizeaz? ?nfiin?area/ modernizarea stupinelor prin achizi?ie echipamente apicole ?i amenajare spa?ii pentru procesare, condi?ionare produse apicole.Prin subm?sura 4.2 beneficiarii au primit finan?are pentru 4 proiecte de investi?ii ?n domeniul apicol cu o valoare public? contractat? de peste 1 milion de euro. Tipurile de investi?ii vizeaz? ?nfiin?area/ modernizarea unit??ilor de procesare, ambalare ?i comercializare produse apicole.Totodat?, prin subm?sura 9.1???nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol”?a fost finan?at un proiect privind promovarea ?i comercializarea ?n comun a produc?iei de miere ?i produse apicole realizate de membrii unui grup de produc?tori. Valoarea public? contractat? a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nou? exploata?ii agricole.Mai mult, subm?sura 16.4??Sprijin acordat pentru cooperare orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare ?n sectoarele agricol ?i pomicol” a finan?at?8 proiecte care vizeaz? cooperarea actorilor locali ?n vederea sus?inerii lan?urilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finan?are pentru?42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploata?ii care particip? ?n proiectele de cooperare). Valoarea public? contractat? a acestor? proiecte este de?716.006 euro.POPICA Crinela Alina – ?ntreprindere individul? din Codlea, jude?ul Bra?ov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finan?are nerambursabil? de 207 mii de euro pentru proiectul ?Modernizare stupin? ?i amenajare spa?iu pentru procesare, condi?ionare produse apicole”, finan?at prin subm?sura 4.1 ,,Investi?ii ?n exploata?ii agricole”. Proiectul a fost contractat ?n noiembrie 2017 ?i valoare eligibil? a ?ntregului proiect este de 308 mii euro – diferen?a dintre finan?area PNDR ?i valoarea proiectului a fost asigurat? din fondurile proprii ale beneficiarului.Proiectul vizeaz? modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finan?are, solicitantul de?in?nd 235 de familii de albine pe o suprafa?? de 3.000 mp. Din cantitatea total? de 3.290 kg/ an miere poliflor? estimat? a fi ob?inut?, ?n anii 1 – 5 dup? implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalat? la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalat? la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 buc??i (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat ?n luna iulie 2020.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download