Domniţa Ralu Caragea, mezina domnitorului fanariot Caragea ...



Buletinul Clubului Rom?n din Chattanooga Num?rul 50 (cincizeci) Decembrie 2015romclub. 1Decembrie – Ziua Na?ional? a Rom?nieiActualitatea rom?neasc?: Legea votului prin coresponden?? a fost promulgat? de Iohannis de Andra Dumitru , 19 noiembrie 2015 romanialibera.roPre?edintele Klaus?Iohannis?a promulgat joi legea votului prin coresponden??.Klaus?Iohannis?a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin coresponden??, precum ?i modificarea ?i completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ?i a Camerei Deputa?ilor, precum ?i pentru organizarea ?i func?ionarea Autorit??ii Electorale Permanente.190500"Legea votului prin coresponden?? a fost un obiectiv pe care pre?edintele Klaus?Iohannis??i l-a asumat ?nc? de la ?nceputul mandatului. Acest act normativ este unul a?teptat de ?ntreaga societate ?i asigur? premisele respect?rii dreptului fundamental la vot pentru to?i rom?nii, oriunde s-ar afla ei ?n lume", se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al Administra?iei Preziden?iale.Curtea Constitu?ional? a respins miercuri obiec?iile de neconstitu?ionalitate a legii, ?naintate de parlamentari UDMR ?i ALDE, preciz?nd, ?n motivarea deciziei, c? legea asigur? alegeri corecte ?i caracterul universal, secret ?i liber al votului.Legea a fost adoptat? pe 28 octombrie de Camera Deputa?ilor, for decizional, ?i prevede introducerea votului prin coresponden?? pentru rom?nii din diaspora la alegerile parlamentare.Proz? scurt?: Sybil c?tre J.D. Salinger – de Valeria SitaruSonny, Am tot ?ncercat s?-?i scriu iar o scrisoric?, ?i-am tot colorat pe?ti galbeni pe h?rtii. Ai fi r?s de mine dac? ?i-i trimiteam, le-am pus m?sline ?n loc de ochi. Odat? ?i-am desenat tigrii aceia care fugeau ?n jurul palmierului. Albiser? de-at?ta v?j?ial? ?i ai fi r?s c? nu ?tiu s? desenez nici tigri. Am uitat s? te-ntreb dac? ?tii povestea micu?ului negru Sambo, cel cu hain? ro?ie, pantaloni alba?tri, umbrel? verde ?i pantofiori mov cu talp? roz. Vei zice c? n-are ce c?uta aici ?i mai e ?i prea lung?! Mumbo, mama lui Sambo, face cl?tite din tigri la sf?r?it, c? habar n-ai avea de pove?ti dac? n-a? fi eu, da, vreau s? te enervez, c? oricum nu-?i convine nimic c?nd m-apuc? s?-?i scriu. E?ti mai r?u ca tata. 41148000C?nd a ap?rut ?n Cadillacul lui negru, ?n diminea?a aceea dup? ziua perfect? pentru pe?tii banan?, i-am povestit ce-a zis See More Glass, cum mor ca porcii, umfla?i, chiar v?zusem unul, un pe?te-banan?, ?n ocean, venise cu un val dintr-o gaur? plin? cu banane, cred c? m?ncase ?aptezeci ?i opt. A sunat telefonul. A r?spuns mama. Nu am ?n?eles ce zicea. Zen, a zis. Ce-nseamn? zen? Apoi l-a tras valv?rtej pe tata ?n baie. ?ipa. ?i ei ?i povestisem despre pe?tii-banan?, dar mai ales cum See More Glass ?mi s?rutase podul talpei. Se f?cea c? nu ?n?elege ?i m? tot punea s? repet. Mi-a s?rutat podul talpei, mi-a s?rutat podul talpei, ?i s?ream ?n cel?lalt picior... Au ie?it la fel de valv?rtej din baie ?i mi-au spus ?ngera?, f?-?i bagajele. Tata a dat foc unui trabuc iar mama a golit sticla cu dop verde, cred c? Martini, dar nu sunt sigur?, c? n-avea m?slin?. Iar a sunat telefonul. ?n hol erau to?i cei nou?zeci ?i ?apte de agen?i publicitari din New York. Doamna care locuia cu See More Glass, a?a cum ?mi spusese el era ?n o mie de locuri. Nu mai avea p?rul de culoarea vizonului ?i d?dea interviuri. Doamna din Canada ??i at?rnase buldogul de g?t, a?a c? n-am mai putut s?-l ?mpung cu b??ul. Sharon Lipschutz r?dea ca proasta. Am avut dreptate s?-i spun lui See More Glass s?-i dea un br?nci dac? se mai a?eaz? l?ng? el la pian. Habar n-avea ce c?nta el. Just one of those things... just one of those fabulous flights... a trip to the moon... la, la, la... ?tiu, acum r?zi c? habar n-am s? c?nt f?r? cor bisericesc. O feti?? de ?ase ani, dup? mintea ta, e ?nger. De parc? ?ngerii n-ar fi ?i ei pe culori, unii aurii, al?ii cu aripi albe, ai mei cu ulei bronzant. 39338251133475Sonny, afl? c? am v?zut ?n The Baker's Wife cum un brutar ??i omoar? so?ia la sf?r?itul filmului. Ce mult ?mi place s? te-nfurii povestindu-?i finalul de la pove?ti ?i filme. M-am prins de ?mecheriile tale c?nd scrii, zici c? feti?ele posed? o mare cunoa?tere prin ne-cunoa?tere, c? n-au nici o treab? cu spa?iul ?i timpul, c? iubesc ca oarbele ?i au experien?e mistice. Te-a z?p?cit la cap fata lui O' Neill, avea 17 ani c?nd a fugit cu Charlie Chaplin ?i te-a l?sat. Credeai c? nu ?tiu? ?i tu ?i c?ntai just one of those things... just one of those fabulous things... a trip to the moon!... ce-mi vine s? r?d! Era s? te-mboln?ve?ti ?i s? mori. Ea a ajuns la Hollywood ?i tu ?n al Doilea R?zboi Mondial. Erou. Gata.Oricum ?tiu c? n-o s?-mi r?spunzi, c? taci de peste dou? mii de ani, ca un capricorn. ?i See More Glass era capricorn, mi-a spus-o chiar el. M? apucase de am?ndou? gleznele... Sybil... ar??i minunat... m? bucur c? te v?d... poveste?te-mi ceva despre tine... At?t.SybilUMOR: Kog?lniceanu la dame9 October 2015 CA?AVENCII catavencii.roPe la 1560, r?ul Cog?lnic ?erpuia lini?tit printre dealurile Moldovei, ad?p?nd bourii ?i l?s?ndu-se traversat c?nd de hoardele de t?tari, c?nd de s?tenii care fugeau ?naintea lor. Aproape dou? secole, ?n apele lui s-au oglindit ciobani ?i ??r?ncu?e, f?r? s? ?tie c?, din ?mpreunarea lor, va cre?te neamul Cog?lnicenilor. Oameni iu?i la m?nie ?i mult mai iu?i c?nd se m?niau al?ii pe ei, Cog?lnicenii ?i-au durat avu?ia cu palo?ul ?i superioritatea numeric?, reu?ind, ?n mai toate b?t?liile de prad?, s?-i cople?easc?, noaptea, ?n somn, pe donatori.Pe la o mie ?apte sute ?i ceva, unul din Cog?lniceni a avut ideea s?-?i scrie numele cu “K” chiar ?nainte s? fie ajuns de o s?geat? a vecinului de hotar, cu a c?rui oaie fugea la sub?ioar?. Urma?ii lui au ?napoiat oaia, dar au re?inut noua grafie, a?a c? eroul nostru, Mihail, a putut s? se nasc?, ?n anul 1817, ?n familia marelui vornic Ilie Kog?lniceanu.Mihail Kog?lniceanu a fost un copil pl?p?nd, h?r?uit de le?inuri, fierbin?eal? ?i pojar, dar ocolit, spre folosul istoriei na?ionale, de apendicit?, pneumonie ?i malarie.Copil?ria ?i-a petrecut-o ba silabisind greaca ?n compania unui c?lug?r, ba conjug?nd avoir ?i être la pensionul Cuenin din Ia?i. La institutul francez Lincourt de la Miroslava i-a ?nt?lnit pe Vasile Alecsandri ?i pe Alexandru Ioan Cuza. De la unul a ?nv??at despre Corneille, Racine si Beaumarchais, de la cel?lalt a ?nv??at s? fumeze.?n 1834 ajunge la Paris, unde descoper? istoria ?i lichiorul de ienup?r. ?n anul urm?tor se mut? cu ?coala la Berlin. Aici se apropie de Alexander von Humboldt, de Leopold von Ranke ?i de micile gravuri lubrice, precursoare ale filmografiei porno germane. Dup? acest episod de cunoa?tere, Kog?lniceanu va r?m?ne toat? via?a marcat de problematica femeii, pe care o abordeaz? c?nd cu poezie, c?nd cu bani, c?nd cu scopul de a o oferi superiorilor.Contribu?ia lui la emanciparea, unirea, independen?a ?i modernizarea ??rilor Rom?ne e uria??. Ea s-a realizat at?t prin meritele de istoric, publicist ?i om de stat, c?t ?i prin ne?ndoielnicul talent de pe?te.Din istoria culturii: Cine a fost, de fapt, Domni?a Ralu, ?ntemeietoarea primului teatru din Bucure?ti - ?o persoan? cu aspira?ii artistice ?i cu gust al frumosului“ de Elisabeth BouleanuZiarul Adev?rul 1 noiembrie 2015, 06:06 Bottom of Form190500Domni?a Ralu Caragea, mezina domnitorului fanariot Caragea, a r?mas ?n istorie drept ?ntemeietoarea primului teatru din Bucure?ti. Cea care a adus pentru prima dat? ?n Capital? o trup? de actori greci a fost nevoit? s? plece pentru totdeauna din ?ara Rom?neasc? dup? fuga tat?lui s?u.De numele domni?ei Ralu Caragea se leag? apari?ia primului teatru din ?ara Rom?nesc? ?n urm? cu dou? secole. ?O persoan? cu inspira?ii artistice, natur? aleas?, posed?nd gustul frumosului ?n cel mai mare grad, admiratoare a muzicei lui Mozart ?i a lui Beethoven, hr?nit? cu scrierile lui Schiller ?i Goethe”, scrie Ion Ghica despre cea care a ?nfiin?at primul teatru din Capital?.?Fiica cea mai mic? a domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea nu s-a n?scut pe p?m?nt rom?nesc. Ralú Karatzis, dup? numele primit la na?tere, s-a n?scut la Constantinopol. Mama sa era Elena Scanevi, fiica unui bancher din Constatinopol. C?nd Ioan Gheorghe Caragea a fost ?nvestit ?n 1812 ca domn fanariot al ??rii Rom?ne?ti, copila de numai 13 ani a ajuns ?i ea la Bucure?ti. A avut parte de ?o educa?ie aleas?. Cuno?tea deja limbile francez?, greac?, german? ?i turc? ?i odat? ajuns? la Bucure?ti a ?nv??at ?i rom?n?. A?a cum o evoc? istoricul C. Gane ?n ”Trecute vie?i de doamne ?i domni?e”, Ralu Caragea avea o mare pasiune: teatrul.???C?t despre teatru, acesta nu era pentru Rallou un mijloc de-a petrece; teatrul era pentru ea un fel de-a r?spl?ti cultura, de-a ?n?l?a sufletele celor care tr?iau prea lipi?i de glie, o ?nviere a vechii glorii elene, ?ntr-un cuv?nt aproape o voca?iune, un apostolat”, scrie istoricul C. Gane.?Palatul ?n care locuia cu familia s-a transformat ?ntr-un mic teatru unde lumea bun? ?i iubitoare de cultur? se aduna pentru a asista la piese de teatru sau recit?ri de poezii. Cu decoruri din p?nz? croit? ?i cu h?rtie poleit?, domni?a a organizat, ?n 1816, ?o prim? reprezenta?ie teatral? ?n limba greac?, chiar ?n apartamentele sale unde s-a jucat ?n limba greac? piesa.19050203200La ?ndemnul tinerei Ralu, domnitorul fanariot Caragea a reorganizat Academia Domneasc?. Tot la insisten?ele tinerei, ?n ?ara Rom?nesc? au fost adu?i actori greci care puneau ?n scen? piese de teatru, ?ntr-o sal? improvizat? la curte. Domni?a Ralu a ?ntemeiat astfel prima trup? de teatru profesionist ?n greac? ?din Rom?nia.?Prima sal? de spectacole permanent? din Bucure?ti?Din pasiunea domni?ei Ralu a luat na?tere primul teatru din Bucure?ti. Ralu a ?amenajat pe cheltuiala statului teatrul de la Ci?meaua Ro?ie. ?S-a zidit la Ci?meaua Ro?ie un teatru ?n toat? forma, cu parter, cu stale, cu scen? ?i cu mai multe r?nduri de loje, ?i a trimes pe Aristia la Paris ca s? studieze pe vestitul Talma”, scrie Ion Ghica despre pasiunea domni?ei.???n 1818, la teatrul domni?ei Ralu, trupa de actori din Viena punea ?n scen? ”Ho?ii” de Friedrich von Schiller ?i ”Italianca ?n Alger” de Gioacchino Rossini. C?nd nu era teatru, ?n sala amenajat? de domni?? se ?ineau baluri. Domni?a g?zduia la Ci?meaua Ro?ie petreceri dansante unde se aduna lumea bun? a capitalei. ?Domni?a Ralú cl?di la Ci?meaua Ro?ie o sal? de bal, ?n care se adunau boierii ?i cucoanele de petreceau nop?ile cele lungi ale iernii”, evoc? Nicolae Filimon.?Fuga din ?ar??Ioan Gheorghe Caragea a condus ca fanariot ?ara Rom?neasc? vreme de ?ase ani, de?i se spune c? ar fi pl?tit doar pentru trei. A fugit din calea creditorilor otomani pe 29 septembrie 1818 ca s? scape de mazilire ?i ucidere. Cu ajutorul arn?u?ilor s-a refugiat ?n Transilvania, la Bra?ov ?i a apoi a luat calea exilului, ?mpreun? cu ?ntreaga familie.A?a a plecat t?n?ra domni?? Ralu pentru totdeauna din ?ara ?n care adusese teatru. P?n? ?n 1828, familia lui Caragea a tr?it ?n Italia ?i apoi s-a stabilit la Atena. Ralu Caragea a fost c?s?torit cu un grec pe nume Georgios Argyropoulos ?i a avut doi copii. La Atena a r?mas p?n? la moarte.Teatrul de la Ci?meaua Ro?ie a mai? func?ionat p?n? ?n 1820. A fost distrus de un incendiu ?n anul 1825. Activitatea teatral? din Bucure?ti a fost reluat? abia peste opt an, ?n 1833, c?nd Ion C?mpineanu ?i Ion Heliade R?dulescu au ?nfiin?at Societatea Filarmonic?.?__________________________________________________________________Revista Historia 1 noiembrie 2015Teatrul de la Ci?meaua Ro?ie Primul teatru bucure?tean s-a numit “Teatrul de la Ci?meaua Ro?ie”. Acesta era construit ?n Calea Victoriei col? cu strada Berthelot, din ordinul domni?ei Ralu, fiica cea mare a lui Vod? Caragea. Aici au loc primele reprezenta?ii de teatru, ?n limba greac?.? Teatrul era de fapt o ?nc?pere mic?, cu doar 14 r?nduri. Spectatorii nici nu prea vedeau ce se ?nt?mpla pe scen? din cauza construc?iei defectoase a scenei. ?n plus aerul din ?nc?pere devenea ?nec?cios. Sala de teatru era luminat? cu lum?n?ri seu. Astfel c? momentele? teatrale de la Ci?meaua Ro?ie erau mai mult auditive. ?ns? cu toate acestea teatrul avea mare scucces, iar ?nc?perea era plin? de fiecare dat?. (Alexandra Butnaru)Amintiri: Adaug? aceast? persoan? ?n comunitatea ta ?i fii la curent cu activitatea sa din site.O amintire cu amintirile lui Grigore Vieru – de R?zvan VoncuDin ziarul Adev?rul 9 noiembrie 2015, 15:09 1 vizitatori citesc articolul ?n acest moment Top of FormBottom of Form19050-2540?mi povestea Grigore Vieru, ?n 2005, ?n timp ce str?b?team agale Calea Victoriei, pe l?ng? Palatul Regal: ? - Am reu?it s? ajung la Bucure?ti, pentru prima dat?, ?n 1968. De prisos s? spun c? am v?zut totul printr-o perdea de lacrimi. Pe suflet ?i, c?teodat?, chiar pe ochi. Vou?, azi, vi se pare ridicol, dar mie mi se p?rea (mi se pare ?i acum!) c? ajunsesem ?n Paradis.“ Priveam de jur-?mprejur, cu ochii, dar ?i cu... urechile. Sunetul limbii materne era ca o perpetu? m?ng?iere, ?mi venea s?-l ?mpachetez ?i s?-l bag ?n valiz?, s?-mi ajung? pentru c??iva ani, c?nd m? ?ntorceam la Chi?in?u.Am ?inut s? ?i cunosc pe c??iva dintre cei mai buni poe?i ai momentului ?i, spre cinstea lor, nu m-a refuzat nici unul. To?i m-au primit ca pe un frate.Cel mai cald m-a primit, fire?te, Nichita St?nescu, cel mai mare poet rom?n de dup? cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. Nichita a ?inut s? m? duc? s? v?d casa lui Titu Maiorescu din strada Mercur, ?n care Eminescu a citit pentru prima dat? Luceaf?rul ?i alte opere ale sale. Eu ?tiam deja c? nici casa, nici strada nu mai existau de mult, pe locul lor ridic?ndu-se un bloc care d?dea spre Magheru. Dar, de dragul lui Nichita (?i-al lui Eminescu ?i Maiorescu!), m-am dus.Nu m? ?n?elasem ?i nici starea poetic? ?n care ne aflam am?ndoi nu l-a ?mpiedicat pe Nichita s? se ?ndrepte spre blocul ?tiut, pe al c?rui perete se afl? placa memorial? care indic? locul ?n care se aflase casa lui Maiorescu. Ajun?i acolo, Nichita m? ?ntreab?: – O vezi, Grigore? – N-o v?d, Nichita. – E dincolo de blocul ?sta. Suie-te ?n spinarea mea, s-o vezi.M-am suit. Cu ochii ?n lacrimi, de?i n-o vedeam, de pe spinarea lui Nichita St?nescu, am spus c? o v?d.?i adev?rul este c? asta a fost, pentru noi, poe?ii din Basarabia, Nichita St?nescu. Spinarea puternic?, pe care ne-am suit ca s?-l vedem pe Eminescu. Ca s? vedem adev?rul limbii rom?ne, al poeziei rom?ne?ti, ?i al identit??ii noastre.”Poetul lunii: Florin Partene Centenar?nainte s? termin ce spuneu termin ce spunsunt din p?m?nt puternic ?i bunacum e var? ?i m? face s? a?teptaer ?n piept nu e de minestau ?i stau ?n patun ochi se uit? ?n cel?lalt ochi?n am?ndoi azi noapte eu am uitatdar ?nainte de-a sta eu am stat?ntre ce spun nu ?tiu ce m? facam adus zilnic lucrurile tale aproapemi-am ?nf??urat fularul?i am lungit ziuacopil?riede-odat? ca o ureche de m?gar?n fa?a mea copil?riaunde s-o ascundpentru c? insistam-am ?ntins pe burt?am ?nchis pumnii am a?teptat suficientnu m-a v?zut nimenim-am ridicatde-odat? ca urechea pereche de m?gar??n fa?a mea copil?riaam trecutnasul ?mi atingeazgomotul b?rbiinu s-a clintitam privit peste um?rPoezie...noaptea din tineie?ea o femeie frumoas?am v?zut cum diminea?ase ?ntorcea fericit?noapte de noapte ireal de frumoas??ntotdeauna diminea?a devremese ?ntorcea fericit?p?n? c?nd ?ntr-o zin-am mai a?teptat?i pe la amiaz?am ?ntrat s? o caut...Hotel ?mi cereai fapte, mereu fapteca ?i cum mi-ai fi cerut s? fur mereverzi, ro?ii sau coaptete-am ascultat?i dup? ce toate gr?dinile din ?mprejurimiau fost golite iar casa taa devenit copacul ?n carep?rguiam pentru tine mere proaspetepeste mere putredem-am pomenit c? vorbesc singurfaptele nu s?nt mereprin care ne contrabalans?m greutateaprivi?i cum ?in eu acumcheia aceasta cu num?r ?n m?n?ca respira?ia ?n somnam ?nceput s? car via?? ?n tinela ?nceput dou? apoi trei pic?turidiminea?a ?n ceaiam trecut la cafeajum?tate via??f?r? s? sim?i te umflai?i te sim?eai binemi-am luat pomp?pofta ta de mere cre?tea de fiecare dat?casa se golea nu mai contac? erau verzi, ro?ii sau putrededevorai totul cu ochii ?nchi?icredeam c? via?a se ia ?i se d?c?te una pe zi?i-am f?cut din astagimnastic? ?n fa?a femeii deschiseurc doar cu liftul acum?i c?nd m? a?ez ?n patm? pr?bu?esc ?n vechea noastr? gr?din?c?nd tu plin? de via?? ai deschis larg u?aiar eu am plecat s? locuiesc la hotel…... Florin Partene face parte din grupul de la Bistri?a, ?mpreun? cu Dan Coman, Ana Dragu, Marin M?laicu-Hondrari, Gavril ??rmure ?i Viorel Paraschivoiu. De c??iva ani, are loc festivalul anual Poezia e la Bistri?a, care se bucur? de un succes cresc?nd.Erat?: ?n Buletinul din noiembrie 2015, la rubrica Poetul lunii, am reprodus dou? poezii de Camil Petrescu (Patul lui Procust ?i Cearta) ?i poezia Zeflemeaua, trimis? de un prieten al clubului nostru, ca fiind o crea?ie a aceluia?i poet. Din p?cate, poezia apar?ine lui Corneliu Vadim Tudor, a?a cum ne atrage aten?ia prietenul nostru Mihai Mihai.Regret?m sincer inadverten?a ?i cerem scuze memoriei marelui scriitor care a fost Camil Petrescu, membrilor familiei sale ?i cititorilor no?tri.TRIVIA: Vinerea neagr? (Black Friday)Este denumirea zilei de vineri, care urmeaz? S?rb?torii Recuno?tin?ei (Thanksgiving Day), ?ntotdeauna a patra zi de joi din luna noiembrie.De Thanksgiving Day, toate magazinele sunt ?nchise, dar a doua zi se deschid ?i atunci ?ncepe oficial perioada cump?r?turilor pentru s?rb?torile de iarn?. Ora de deschidere a magazinelor, ?n cea mai productiv? zi comercial? a anului, a fost mutat? la ore din ce ?n ce mai devreme ?i a ajuns s? fie miezul nop?ii dintre cele dou? zile.C?nd ajungem la originea termenului, g?sim o mul?ime de explica?ii fanteziste; una care a prins, desi neadev?rat?, este c? ?n vinerea de dup? Thanksgiving se ?ineau ?n statele americane din sud t?rgurile de sclavi.19050-3175?n realitate, termenul a fost pentru prima dat? folosit de poli?i?tii din Philadelphia ?n anul 1961. Pentru ei, pe l?ng? faptul c? nimeni din departamentul de poli?ie nu putea s?-?i liber ?n week-end-ul cu pricina, ziua de vineri era o catastrof? de trafic, cu multe accidente, aglomera?ie, blocaje ale circula?iei ?i conflicte.Magazinele inund? spa?iile comerciale cu m?rfuri cu pre? redus ?i fac cea mai mare v?nzare a anului. ?n anul 2014, totalul sumelor ?ncasate de magazinele din USA ?ntr-o singur? zi a dep??it 50 de miliarde de dolari.190503810?n magazine, supraaglomera?ia duce la accident?ri, certuri ?i b?t?i.Ceea ce mul?i cump?r?tori nu ?tiu este c? multe produse scoase la v?nzare ?n Vinerea Neagr? sunt special fabricate, sunt de calitate inferioar? ?i multe au defecte.Termenul inventat de poli?i?tii philadelphieni a ?nceput s? se r?sp?ndeasc? ?n Statele Unite dup? 1970, iar acum este folosit ?i ?n ??rile care au preluat obiceiul Zilei Recuno?tin?ei (Anglia, Irlanda, Australia, Polonia, Rom?nia, etc). -MSMUna din s?lile de asamblare ale companiei Amazon preg?tind pachetele ?n Vinerea Neagr?.Drinkology: ConiaculConiacul este o b?utur? alcoolic? tare, ob?inut? prin distilarea anumitor sorturi de vin ?i p?strarea produsului respectiv ?n butoaie de stejar. Denumirea Cognac o poart? numai produsul ?nvechit ob?inut prin distilarea vinurilor din regiunea viticol? cu acela?i nume din Fran?a. Distilatul ?nvechit de vin este cunoscut ?n Rom?nia sub numele de vinars.Coat of armsCognacLocalitatea Cognac este situat? ?n sudvestul Fran?ei, ?n departamentul Charente.Moduri de ob?inere a distilatelor de vinConiacul este un distilat ?nvechit de vin, cu o t?rie alcoolic? de 38 – 50 vol?%, caracterizat printr-o culoare galben – aurie – chihlimb?rie ?i cu arom? fin? de vanilie ?i alte nuan?e pl?cute, care ?i ridic? ?n mod considerabil valoarea olfacto – gustativ?.Calitatea distilatului ?nvechit de vin, ca produs finit, depinde ?n mod esen?ial de trei factori?: calitatea materiei prime, procedeul de distilare a vinului, modul de ?nvechire a distilatului.Vinul materie prim? pentru distilatePentru ob?inerea unor distilate ?nvechite, de ?nalt? calitate, se folosesc numai vinuri albe, tinere ?i perfect s?n?toase, f?r? defecte de natur? fizico-chimice, biochimic? sau de miros.Vinurile destinate distil?rii trebuie s? prezinte un grad alcoolic sub 10 vol?%( de preferin?? 8 – 9 vol?% ) ?i s? aib? o aciditate volatil? sc?zut? ( sub 0.4 g/l ?n H2SO4) iar cea fix? s? fie c?t mai mare ( 6 – 7 g/l H2SO4 ), s? nu fie bogate ?n taninuri, iar extractul nereduc?tor s? nu dep??easc? 16 – 17 g/l; con?inutul de zah?r rezidual s? fie sub 2 g/l; s? con?in? propor?ii c?t mai sc?zute ?n SO2; con?inutul de fier s? nu dep??easc? 4?mg/l.190501905Se folosesc numai soiurile albe ?i de mare produc?ie. ?n celebra podgorie francez? Cognac, se folosesc ?n principal soiurile Folle Blanche, Saint Emillion ?i Colombard, care dau vinuri cu grad alcoolic sc?zut, foarte acide ?i sub?iri sub raportul extractivit??ii.?n ?ara noastr? zonele viticole ?i soiurile potrivite ?n aceast? direc?ie s-au dovedit a fi?: Odobe?ti ?i Panciu cu soiurile Pl?vaie ?i Galben? de Odobe?ti; zona Sibiului ?i podgoria Apold cu soiurile Feteasc? regal?, Iordan?; Dr?g??ani cu soiurile B??icat?, Braghin?, Gordan ?i Hu?i cu soiurile Pl?vaie ?i Zghihar?. (dup? Wikipedia)Din istoria culturii: Pseudonime ale scriitorilor rom?ni – de D?nu? ZuzeacDin ziarul Adev?rul 12 noiembrie 2015Scriitorii rom?ni au ales s?-?i semneze operele folosind pseudonime, astfel c? ?n prezent numele Mihail Ursachi, Ana C?mpeanu, Grigore Pi?culescu, Alexandra Gavrilescu ?i Dimitrie Cosmad nu ne sugereaz? nimic.?n societatea actual?, c?nd mai toat? lumea ??i petrece timpul ?n mediul virtual, pseudonimul a devenit un fel de mod?. Ini?ial pseudonimele erau utilizate doar de scriitori sau jurnali?ti, care ?ncercau s? se protejeze atunci c?nd f?ceau dezv?luiri importante despre persoane influente. Uneori, adev?ratul nume al unui scriitor chiar poate dezv?lui o adev?rat? poveste. ?n cele ce urmeaz? v? vom prezenta o serie de scriitori rom?ni ce au ales s?-?i semneze operele sub alt? identitate. ?Prozatorul Mihail Sadoveanu (1880 – 1961), c?nd s-a c?s?torit pentru a doua oar?, la starea civil? a prezentat documente av?nd numele de Mihail Ursachi. Atunci c?nd s-a n?scut p?rin?ii scriitorului nu erau c?s?tori?i legal, iar el a fost ?nregistrat cu numele mamei sale – ”Ursachi”. Sadoveanu a fost doar un pseudonim cu care marele prozator ??i semna operele.Prima poezie a marelui poet Mihai Eminescu (1850 – 1889) – ”De-a? avea” a fost publicat? ?n anul 1866 ?n revista ”Familia”. Directorul acestei publica?ii, Iosif Vulcan, a apreciat c? sun? mai rom?ne?te Eminescu, astfel c? i-a schimbat numele din Mihai Eminovici ?n Mihai Eminescu.?i marea iubire a poetului, Veronica Micle (1850 – 1889), se numea de fapt Ana C?mpeanu. Ea ?i-a schimbat prenumele atunci c?nd se afla la ?coala Central? de Fete din Ia?i, iar numele de Micle l-a preluat de la so?ul ei ?tefan Micle.Barbu ?tef?nescu Delavrancea (1858 – 1918) ?s-a n?scut cu numele de Barbu ?tef?nescu, ?ns? ?n 1884, c?nd a reluat colaborarea cu Rom?nia Liber? ?i-a luat numele literar de Barbu Delavrancea, ortografiat la ?nceput ”de la Vrancea”.Gala Galaction (1879 – 1961) a decis s? foloseasc? acest nume pentru a-?i semna operele literare. P?rintele Grigore Pi?culescu, dup? numele s?u real, a fost un preot ortodox, scriitor de opere literare ?i profesor universitar de teologie.Anton Pann (1797 – 1854), compozitorul muzicii imnului rom?nesc ”De?teapt?-te Rom?ne”, se numea defapt Antonie Pantaleon Petroveanu.Poeta Otilia Cazimir (1895 – 1967) s-a n?scut ?n localitatea Cotu Vame? din jude?ul Neam?, av?nd numele de Alexandra Gavrilescu. Pseudonimul de Otilia Cazimir i-a fost ales de prozatorul Mihail Sadoveanu ?i de criticul literar Garabet Ibr?ileanu.Poetul simbolist George Bacovia (1881 – 1957), care este cunoscut pentru poeziile sale ”Plumb”, ”Sc?ntei galbene” sau ”Comedii ?n fond”, s-a n?scut cu numele de Gheorghe Vasiliu. ?Numele Ion Barbu (1895 – 1961) este cunoscut ?n literatura rom?n?, ?ns? numele real al poetului – Dan Barbilian – este unul sonor ?n domeniul matematicii.Poetul Dimitrie Bolintineanu (1819 - 1872), pe numele s?u adev?rat Dimitrie Cosmad, s-a n?scut ?n localitatea Bolintinu din Vale, din jude?ul Giurgiu, localitate dup? care ?i-a ales numele.__________________________NE: Lista pseudonimelor din literatura rom?n? este mult mai lung? dec?t cea prezentat? ?n articolul de mai sus. Iat? cele mai cunoscute nume de autor:Bogdan Amaru (Alexandru P?r?ianu): 1907-1936, poet, prozator, publicist.Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu): 1880-1967, poet, prozator ?i gazetar. Marele poet ?i-a luat pseudonimul de la bunicul dinspre tat?, care se numea Tudor, sau e vorba, poate, de un hibrid, de la ?Teodorescu“.Arthur Maria Arsene (Arthur Leibovici): 1907-1975, poet.Camil Baltazar (Leopold Goldstein): 1902-1977, prozator de la ?Sbur?torul“.Aurel Baranga (Aurel Leibovici): 1913-1979, dramaturg ?i fabulist.Gheorghe Bari?iu (Gheorghe Popoviciu): 1812-1893, istoric, publicist ?i lupt?tor pentru drepturile culturale ale rom?nilor din Transilvania.Jean Bart (Eugeniu Botez): 1874-1933, prozator din cercul Revistei ?Via?a rom?neasc?“.Ion B?ie?u (Ion Mihalache): 1935-1992, prozator ?i dramaturg.Ury Benador (Simon Schmidt): 1895-1971, prozator.Ana Blandiana (Otilia Coman): 1942, poet?.Marcel Bresla?u (M. Bresliska): 1903-1966, poet de factur? proletcultist?.Brunea-Fox (Filip Brauner): 1898-1977, jurnalist.Nina Cassian (Reneé Annie Katz): 1924- 2014, poet? ?i prozatoare.Ion Caraion (Stelian Diaconescu): 1923-1986, poet.Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu): 1895-1967, poet?.?tefan Cazimir (I?ic ?trul): 1932, critic literar.Ion C?lug?ru (?trul Leiba Croitoru): 1902-1956, prozator.Panait Cerna (Panait Stanciof): 1881-1913, poet.Gheorghe Ciprian (Gheorghe Constantinescu): 1883-1968, actor ?i dramaturg.Dumitru Corbea (Dumitru Cobzaru): 1910-2002, poet ?i prozator proletcultist.Dan Coridaleu (Todor Kralev): 1916-1998, prozator avangardist.Radu Cosa?u (Oscar Rohrlich): 1930, prozator ?i publicist.Nicolae Crevedia (Ion C?rstea): 1902-1978, prozator.Nichifor Crainic (Ion N. Dobre): 1889-1972, poet ?i jurnalist.Ovid S. Crohm?lniceanu (Moise Cohn): 1921-2000, critic literar.Mircea Damian (Constantin M?tu?a): 1899-1948, prozator.Mihail Davidoglu (Moise Davidson): 1910-1987, dramaturg.Vasile Demetrius (Vasile Ogea): 1878-1942, poet ?i prozator.Dora D’Istria (Elena Ghica): 1828-1888, pictori??, poet?, memorialist?.Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz): 1855-1920, critic literar.?tefan Augustin-Doina? (?tefan Popa): 1922-2002, poet.Mitropolitul Dosoftei (Dimitrie Barila): 1624-1693. ?ntruc?t a transcris ?Psaltirea“ ?n versuri, mul?i ?l consider? ?nt?iul nostru poet.Mihu Dragomir (Mihail Dragomirescu):1919-1964, poet.Ion Dragoslav (Vasile Sumariu Ivanciuc): 1875-1928, prozator.Paul Everac (Petre Constantinescu): 1924-2011, dramaturg.Elena Farago (Elena Paximade): 1878-1957, poet?.Lauren?iu Fulga (Lauren?iu Ionescu): 1916-1984, prozator.Benjamin Fundoianu (Benjamin Wechsler): 1898-1944, poet.Gheorghe din Moldova (Gheorghe Kernbach): 1859-1905, poet.Ion Gorun (Alexandru Hodo?): 1863-1929, poet ?i prozator.Radu Gyr (Radu Demetrescu): 1905-1975, poet.August Treboniu Laurian (Augustin Trifan): 1810-1881, lingvist.Oscar Lemnaru (Oscar Holtzman): 1907-1968, poet ?i prozator.Gherasim Luca (Zelman Locker): 1913-1994, poet avangardist.Lucia Mantu (Camelia N?dejde): 1888-1971, prozatoare.Dumitru Micu (Dumitru Chi?): 1928, critic literar.Gib Mih?escu (Gheorghe Mih?escu): 1894-1935, prozator.Emilia St. Milicescu (Emilia Sadoveanu): 1908-1990, editor, traduc?tor, istoric literar.Ion Minulescu (Ion Minculescu): 1881-1944, poet simbolist.I.I. Mironescu (Eugen Mironescu): 1883-1939, prozator din cercul ?Vie?ii rom?ne?ti“.Virgil Monda (Zelling Moscovici): 1898-1991, poet, nepotul lui A. Toma.Sanda Movil? (Maria Ionescu): 1900-1970, poet?, prozatoare, traduc?toare de la ?Sbur?torul“, so?ia criticului Felix Aderca.Ani?oara Odeanu (Doina Stella Graziana Peteanu): 1912-1972, poet? ?i prozatoare.Alice Orient (Alice St?nescu C?lug?ru): 1886-1934?, poet? ?i prozatoare.Ada Orleanu (Zoe Marinescu Boicescu): 1916-1990, poet?.Zigu Ornea (Zigu Orenstein): 1930-2001, critic literar.Petre Pandrea (Petre Marcu): 1904-1968, prozator, memorialist.Ion Pas (Ion Pascu): 1895-1974, poet.Perpessicius (Dumitru Panaitescu): 1891-1971, critic ?i istoric literar.Dan Petra?incu (Angelo Moretta): 1910-1997, poet.Augustin Z.N. Pop (Augustin Z.N. Popescu): 1910-1988, istoric literar.Constantin Popescu (Cadem): 1928-2014, poet, critic ?i istoric literar.Veronica Porumbacu (Veronica Schwefelberg): 1921-1977, poet?.Ioana Postelnicu (Eugenia Banu): 1910-2004, poet? ?i prozatoare.?tefan Roll (Gheorghe Dinu): 1903-1974, poet ?i prozator.Ion Marin Sadoveanu (Iancu Leonte Marinescu): 1893-1964, prozator.Mihail Sebastian (Iosif Hechter): 1907-1945, prozator ?i dramaturg.S?rmanul Klopstock (Paul Mih?escu): 1879-1954, prozator.Mihail Sorbul (Mihail Smolski): 1885-1966, dramaturg.Maica Smara (Smaranda Gheorghiu): 1857-1944, poet?. Se pare c? Eminescu i-ar fi g?sit acest pseudonim.Dimitrie Stelaru (Dumitru Petrescu): 1917-1971, poet.Vladimir Streinu (Nicolae Iordache): 1902-1970, poet ?i critic literar.Pamfil ?eicaru (Paul Popescu): 1894-1980, jurnalist, poet ?i prozator.Dumitru Teleor (Dimitrie Constantinescu): 1858-1920, prozator ?i publicist, unul dintre apropia?ii lui Caragiale. ?Ia mai adu un urcior, c? pl?te?te Teleor!“; ?Teleor n-are parale, pl?te?te Caragiale!“.Ticu Arhip (Ticu Sevastia): 1891-1965, prozatoare.A.Toma (Solomon Moscovici): 1875-1954, poet proletcultist.Radu Tudoran (Nicolae Bogza): 1910-1992, prozator.Tristan Tzara (Sami Rosenstock): 1896-1963. Dup? cum spunea G. C?linescu, ?A inventat la Zürich dadaismul ?i poezia hazardului exotic“.Urmuz (Dem Demetrescu-Buz?u): 1863-1923. Tot C?linescu: ?Prin Urmuz, suprarealismul rom?n este anterior celui francez ?i independent“.Ion Valerian (Valeriu Ionescu): 1895-1980, poet ?i critic literar.Valjean (Ioan Alexandru Vasilescu): 1881-1960, dramaturg.?tefana Velisar Teodoreanu (Maria ?tefania Lupescu): 1897-1995, poet? ?i prozatoare.Ion Vinea (Eugen Iovanaki): 1893-1964, prozator.I.C. Vissarion (Iancu C. Vissarion): 1879-1951, prozator.Ion Vitner (Iacob Winter): 1914-1991, critic literar de trist? amintire. Dentist de meserie, ?ntre alte ispr?vi, el i-a luat locul lui G. C?linescu la catedra de Literatur? Rom?n?, de la Universitatea din Bucure?ti.Ilarie Voronca (Eduard Marcus): 1903-1946, poet avangardist.Dup? Pseudonime literare rom?ne?ti de Paul Suditu. Rom?nia Mare din 10 noiembrie 2015APEL: Peti?ie pentru rena?terea ICR – de Mircea C?rt?rescu ?i Radu Vancucontributors.ro noiembrie 13, 2015 Am ini?iat ?mpreun? cu Mircea C?rt?rescu o peti?ie, adresat? pre?edintelui Klaus Iohannis, pentru ?ntoarcerea la un ICR performant. Pentru a reu?i, avem nevoie de c?t mai multe semn?turi. Redau mai jos textul peti?iei. Linkul pentru semn?turi poate fi g?sit dedesubt.PETI?IE PENTRU RENA?TEREA Institutului Cultural Rom?nDomnule pre?edinte Klaus Iohannis,?tim c? ?n?elege?i exact importan?a culturii ?n dezvoltarea unei societ?ti. Numele dumneavoastr? s-a legat de prima capital? cultural? european? din Rom?nia. Tocmai a?i ?ncredin?at mandatul de premier unui tehnocrat, reac?ion?nd la dorin?a de schimbare a societ?tii rom?ne?ti, revoltat? de impasul ?n care o conduce o clas? politic? dep??it?.?n opinia noastr?, dou? sunt cele mai performante institu?ii create ?n Rom?nia de dup? 1989. Prima este DNA. A doua, Institutul Cultural Rom?n. Sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, ICR a fost ?ntre 2005 ?i 2012 o institu?ie modern?, deschis?, respectat? la nivel european. A pus literatura rom?n? pe hart?, prin programe care f?ceau s? apar? ?n fiecare s?pt?man?, undeva ?n lume, o traducere din literatura rom?n?. A adus uria?e servicii filmului, muzicii, artelor vizuale.?n 2012, aceast? institu?ie performant? a fost decapitat? ?i ulterior demolat?. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioni?ti ?i s-a umplut de sinecuri?ti. Cei care au nimicit ICR sunt aceia?i politicieni pe care azi societatea rom?neasc? ?i respinge la unison.V? cerem s? reda?i prestigiul ?i importan?a acestei institu?ii, sco??nd-o de sub mutilanta tutel? politic?.Iat?, pe scurt, cum credem c? pot fi ele recuperate.1) Ne dorim un ICR revenit sub tutela neutr? politic a pre?edin?iei. Adic? un ICR independent, cu management profesionist, selectat transparent, cu obiective clare. Concursurile pentru ocuparea posturilor la filialele din str?in?tate s-au sistat ?n 2008. Din 2012, ICR-urile din lume s-au umplut de rubedenii, rela?ii politice, so?i ?i so?ii, ?n deplin? opacitate.2) Nu mai vrem un ICR anex? a ambasadelor: valoarea acestei institu?ii st? ?n capacitatea ei de a fi o platform? de dialog cultural, de a oferi o tribun? interna?ional? mediului cultural rom?nesc, ?n pluralism, nu ?n aliniere. Dorim un ICR integrat, ?n care filialele din str?in?tate s? fie cu adev?rat parte a structurii sale, iar resursa uman? s? nu se risipeasc? din lipsa unei perspective de carier?.3) Vedem un ICR capabil s? atrag? fonduri europene, s? genereze venituri proprii. Debirocratizat, centrat pe politici de interes public, nu pe coniven?e de ga?c?. ?n care 70% din buget s? mearg? spre programe ?n str?in?tate, ?i nu spre func?ionarea aparatului administrativ.4) Un ICR ?n care banul public s? nu mai fie intersectat for?at cu interese ce nu au nimic de a face cu sectoarele culturale ?i creative.5) Un ICR a c?rui expertiz? s? poat? fi transferat?, ca model, ?n vecin?tatea noastr? imediat?.6) Dorim un ICR care s? profeseze o viziune larg? a culturii, axat? pe art? contemporan?, nu unul paseist ?i dirijist. Unul axat pe coproduc?ie interna?ional? a culturii ?i contacte ?ntre profesioni?ti, nu o institu?ie sufocat? de lips? de viziune ?i proast? administrare.Ne dorim toate acestea pentru ICR. ?i pentru Rom?nia. Domnule pre?edinte, credem c? a sosit clipa s? ?napoia?i ICR celor ce sunt ?n mod simbolic proprietarii s?i: profesioni?tii culturii, creatorii ?i, ?n primul r?nd, contribuabilul rom?n.Cu speran??,Mircea C?rt?rescuRadu VancuPeti?ia poate fi semnat? aici: nou? revist? onlineRepublicarepublica.roGeopolitic?: Globalizarea, etapa dinspre Orient spre Occident. Atacarea sistemului de libert??i ?i perspectiva degrad?rii politice a Europei – de Valentin Naumescucontributors.ro noiembrie 18, 2015 Idei ?i puncte cheie:Globalizarea a fost, ?n esen??, un produs conceptual ?i civiliza?ional extrem de eficient al lumii capitaliste de limb? englez?, lansat cu mai bine de trei decenii ?n urm? ?i ?n care Internetul avea ulterior s? devin? un vector major, prin care Occidentul ?i-a exportat valorile dar mai ales m?rfurile pe pie?ele ?lumii a doua” ?i a ?treia” (?n curs de dezvoltare, s? zicem), uniformiz?nd practici, mecanisme, proceduri, reglement?ri, ?i, mai presus de orice, pie?e. Ceea ce a fost foarte bine, pentru toat? lumea. Procesul globaliz?rii a ?nsemnat ?n esen?? un transfer de ?forme” dinspre Vest spre alte lumi ?i continente, deci o ?occidentalizare”, fie ea ?i superficial?. Asist?m ?ns?, ?n prezent, la o periculoas? ?inversare a sensului globaliz?rii”, la un proces prin care Orientul t?n?r, dotat deja cu tehnologiile comunica?ionale, deschiderea societal? ?i armamentul venit din Vest, cu o amalgamare a popula?iilor ?i religiilor dorit? ini?ial de na?iunile vestice dar cu rate de cre?tere demografic? extrem de diferite, ?ncepe s?-?i exporte spre Occidentul ?mb?tr?nit tensiunile, convulsiile, crizele, chiar r?zboaiele profunde care ?l decimeaz?, unele dintre ele istorice. Globalizarea a reu?it a?adar politic, economic, tehnologic ?i comunica?ional, a adus profituri imense, dar a fost superficial?, e?u?nd cultural ?i educa?ional. Vestul este cel care pl?te?te acum pre?ul acestui e?ec major iar terorismul din spa?iul euro-atlantic nu este altceva dec?t r?spunsul delirant al Islamului politic, dotat cu instrumentele tehnologice, comunica?ionale ?i de propagand? aduse p?n? mai ieri de globalizarea de tip occidental;Atacarea sistemului occidental de libert??i individuale ?i instaurarea reactiv? a unui regim bazat pe team?, suspiciune ?i control sporit afecteaz? ?ns??i fibra vie?ii noastre de zi cu zi, inspirat? de valorile apusene tradi?ionale, echival?nd ?n esen?? cu victoria de etap? a terori?tilor islami?ti asupra democra?iilor liberale;Degradarea climatului politic ?n Europa, practic o continuare aproape inevitabil? a frustr?rilor acumulate ?n diferite societ??i, reflectat? ?n posibila ascensiune a platformelor na?ionalist-eurofobe, radicale ?i revan?arde, ar constitui ?al doilea triumf” al celor care ur?sc libert??ile individuale ?i civiliza?ia occidental?, la care europenii vor fi stimula?i s? lucreze singuri, din interior, pe baza dreptului lor la vot. De aici ?i p?n? la ruinarea construc?iei europene, ?nceput? dup? Al Doilea R?zboi Mondial, mai este doar un pas;Cea mai amenin?at? ?i prima pe lista celor care ar putea fi sacrificate ?n acest asalt al terorii este libertatea de mi?care ?n Uniunea European?, Acordul Schengen at?rn?nd ?n momentul de fa?? de un ?fir de a??”, a c?rui suspendare ar putea fi ?decontat?” de liderii politici afla?i sub presiunea votan?ilor ca pe o m?sur? de ?nt?rire a securit??ii na?ionale;De?i lucrurile nu sunt direct legate (terorismul islamic de primirea refugia?ilor din zonele de r?zboi ale Orientului Mijlociu ?i Nordului Africii), primul lider politic important care ar putea s?-?i piard? pozi?ia, pe fondul insecurit??ii ?i tensiunii ?n cre?tere din Uniunea European?, este chiar cancelarul Angela Merkel, tot mai contestat? ?n societatea german? ?i ?n propriul partid[1], ?n pofida succeselor economice importante din mandatele sale. ?n eventualitatea nefericit? a unui atac terorist major ?n Germania, cet??enilor va trebui s? li se dea urgent ?capul” unui mare vinovat, fie ?i imaginar;Reac?ia emo?ional? regretabil de slab? ?i interesul media relativ sc?zut, ?n Vest, fa?? de tragedia dobor?rii avionului de pasageri rusesc ?n Egipt, de c?tre Statul Islamic (Daesh), cu 224 de victime, cu doar c?teva s?pt?m?ni ?naintea atacurilor de la Paris, arat? c? opinia public? occidental? ?i presa ar trebui s? fie mai atente ?i mai empatice cu suferin?a ?i cu ororile care se petrec ?n afara Uniunii Europene, inclusiv cu pierderile de vie?i omene?ti pe care le ?nregistreaz? ?rivala” Rusia ?n confruntarea cu terori?tii ISIS;Acceptarea Rusiei ?i (posibil) chiar a Iranului ?n coali?ia anti-ISIS, respectiv ?n formularea ?i implementarea solu?iei interna?ionale cu privire la conflictul sirian, ?mpreun? cu o negociere mai responsabil? din partea marilor puteri a angaj?rii Turciei ?n stabilizarea regiunii, au devenit ast?zi, ?n opinia mea, inevitabile. Poate c? o interven?ie exclusiv occidental?, energic? ?i decisiv?, derulat? acum doi, trei sau patru ani, ar fi putut stopa dezastrul din Siria ?i consecin?ele nefaste ale acestuia asupra Uniunii Europene, dar ?n contextul actual coali?ia trebuie l?rgit? cu parteneri non-occidentali iar luarea ?n considerare a noilor realit??i de pe teren necesit? cel pu?in o ?n?elegere politic? cu Rusia, poate chiar ?i cooptarea marilor rivali din regiune, Arabia Saudit? ?i Iranul (conform semnalelor promi??toare ale recentelor negocieri de la Viena[2]);Strategia de ac?iune politic?, militar? ?i economic? a Occidentului fa?? de Siria ?n particular ?i fa?? de Orientul Mijlociu ?n general trebuie urgent revizitat? ?i ?mbun?t??it?, chiar dac? asta va ?nsemna ca pre?edintele Obama s? recunoasc? la un moment dat ineficien?a/e?ecul strategiei actuale a Statelor Unite ?n Orientul Mijlociu, ?n ultimii cinci ani, dup? debutul a?a-zisei ?Prim?veri Arabe” ?n decembrie 2010.*De la Pre?edintele Hollande la Papa Francisc, de la jurnali?tii influen?i la anali?tii de specialitate, ?i de la politicienii momentului la oamenii de r?nd, toat? lumea vorbe?te zilele acestea, ?ntr-un fel sau altul, despre r?zboi. Cu gravitate, cu ?nfrigurare, cu furie militant?, cu triste?e, cu derut?, cu resemnare, cu dorin?a r?zbun?rii, cu solemnitate militar?, cu vocabular ?tiin?ific, cu snobism, cu patos liric sau pur ?i simplu cu ur?.Instaurarea terorii ?i a fricii permanente, surde, indefinite, generalizarea sentimentului de pericol continuu, ascuns undeva ?n umbra locurilor pe care obi?nuiam s? le frecvent?m cu pl?cere ?i relaxare (s?li de spectacole, muzee, pie?e aglomerate, cafenele, restaurante, stadioane, sta?iuni ?nsorite pe malul m?rii etc.) precum ?i explozia atitudinii belicoase pe buzele ?i mai ales ?n sufletul oamenilor de r?nd ar putea fi (sau sunt deja) semnele primei mari victorii a terori?tilor ?n lumea occidental?.?Al treilea r?zboi mondial”, formula aproape apocaliptic? utlizat? de suveranul pontif[3] dup? atentatele de la Paris, aduce ?ns?, ca un corolar, ap?sarea grea a verdictului sumbru din discursul liderului Bisericii universale asupra tuturor temerilor ?i ?ngrijor?rilor noastre. Nu sunt deloc un simpatizant al politicii asertive a Moscovei, ?n special ?n Estul Europei, dar nu pot s? nu remarc discrepan?a uria?? ?ntre reac?ia emo?ional? at?t de puternic? ?i de fireasc?, la urma urmei, a presei ?i a opiniei publice ?n cazul atentatelor de la Paris, ?n compara?ie cu slaba mediatizare a atentatului cu 224 de victime asupra avionului rusesc ?n Egipt, ambele comise de terori?tii Daesh ?mpotriva unor civili, fie ei francezi sau ru?i, care se bucurau de pl?cerile vie?ii moderne.Mult? lume ?ntreab? care ar fi acum solu?iile. Depinde la ce ne referim. Sunt dou? probleme diferite ?n discu?ie, numai aparent legate ?ntre ele. R?zboiul civil din Siria ar putea avea solu?ii politice ?i militare (iar eu m? num?r printre optimi?tii care chiar cred c? r?zboiul va ?nceta, p?n? la sf?r?itul anului viitor sau chiar mai repede) dar amenin?area terorist? asupra lumii occidentale nu va disp?rea cur?nd. Va mai dura cel pu?in o genera?ie ?i se va consuma, probabil, de la sine, odat? cu descoperirea unui alt mijloc de exprimare a identit??ii diferite a musulmanilor radicali ?n interiorul societ??ilor din spa?iul euro-atlantic, a unui alt ?model cultural” de presiune politic? sau de manifestare a furiei fa?? de sistemul occidental, a unui alt tip de lideri religio?i, a unui alt tip de comunitate ?i de integrare a tinerilor ?n grupuri care s? le ofere ?legitimarea” ?i sensul vie?ii, a unui alt sistem educa?ional ?n ?colile publice din cartierele marilor ora?e. Dar pentru a?a ceva nu pot exista solu?ii politice sau administrative imediate.Cu privire la climatul de securitate din Europa nu pot fi a?adar optimist, practic toate indiciile pe care le avem vorbind ?n prezent de multiplicarea ?i diversificarea amenin??rilor de securitate ?i a riscurilor teroriste. Aceste grupuri ?i organiza?ii vor g?si tot timpul noi pretexte s? atace sistemul occidental de libert??i, indiferent de soarta conflictului din Siria. Dac? acolo va fi pace, vor g?si alt motiv de contestare ?i r?zboi. La fel s-a ?nt?mplat, ?n trecut, cu conflictul israeliano-palestinian, cu Algeria, cu Libanul, cu Afganistanul, cu Irakul, cu Libia. Adep?ii terorii nu vor ie?i cur?nd din scen? ?i nu se vor apuca de gr?din?rit. Este ?ra?iunea” lor de a fi, de a se organiza ?n clandestinitate, de a acumula resurse netransparente ?i neimpozitate, de ?a lupta” ?mpotriva suprema?iei evidente a civiliza?iei occidentale (care le produce frustr?ri instinctive), de a men?ine ierarhii interne, influen?? ?i putere asupra membrilor lor. Paradoxal, chiar ?succesul de pres?” fabulos pe care ?l are terorismul ?n societ??ile apusene speriate, ?ntre?ine aceast? tenta?ie ?i atrage noi adep?i. Mirajul publicit??ii facile, ob?inute instantaneu, fascineaz? continuu grup?ri ?i min?i bolnave. E vorba de indivizi care se simt e?ua?i ?n raport cu cei din mainstream ?i care corup ulterior tineri ?i chiar adolescen?i sau copii absolut ignoran?i. Sunt oameni dispu?i s? se sacrifice pentru o ideologie scelerat?, cu sentimentul c? s?v?r?esc cel mai important lucru din via?a lor, pentru care vor fi desigur r?spl?ti?i de divinitate cu vie?i ulterioare mai bune dec?t cea actual?, una pe care oricum nu pun niciun pre?.Spuneam, ?n ianuarie, dup? atentatul asupra Charlie Hebdo, c? se duce ?i un r?zboi intern ad?nc, Fran?a contra Fran?a, Occident contra Occident[4], at?ta timp c?t majoritatea terori?tilor implica?i ?n toate aceste atacuri sinistre au de fapt cet??enii europene. Exist? deci ?i o contra-cultur?, care tot ?occidental?” este, fiind produsul unor cet??eni francezi, belgieni etc., de regul? din genera?ia a doua de imigran?i. Unitatea na?ional? pe care o clameaz? pre?edintele Hollande nu are cum s? fie prea credibil?, c?ci, na?iunea francez? fiind definit? civic, ?i cuprinde deopotriv? ?i pe cei care, dintr-un motiv sau altul, o ur?sc. Chiar dac? Hollande ar vrea acum, ?n?eleg?nd vulnerabilitatea propriilor sale lozinci, s? le retrag? cet??enia, inclusiv celor n?scu?i la Paris.?i chiar dac? ar reu?i lucrul acesta, printr-o inginerie juridic? ?ncorporat? ?ntr-o lege sau chiar o Constitu?ie nou?, dilema identitar? ?i cultural? a Fran?ei va persista, ca ?i a Occidentului pe care ?l iubim, sau chiar se va augmenta, odat? cu pr?bu?irea multiculturalismului liberal ?i redescoperirea conservatorismului identitar. Probabil, fiecare genera?ie are ?n destinul ei s? poarte un R?zboi, fie el fierbinte sau rece, conven?ional sau hibrid, localizat sau difuz.NOTE[1] [2][3][4] Ple?u: ?To?i suntem pro?ti din c?nd ?n c?nd: spunem prostii, facem prostii, ne purt?m proste?te... vot?m proste?te“Miercuri, 18 noiembrie, Andrei Ple?u a fost distins de c?tre Universitatea ?Ovidius“ (din Constan?a) cu titlul de Doctor Honoris Causa. Prilej cu care distinsul intelectual a ?inut un curs magistral (popular numit conferin??). Tema: ?C?teva reflec?ii asupra prostiei“.Ideile principale ale discursului au fost urm?toarele:Ar fi o prostie din partea mea s? vreau s? l?muresc un asemenea subiect. N-o sa vorbesc despre prostie ca un de?tept, ca unul care se simte ?n afara subiectului. Vorbesc ca un om atins de aceast? boal? ?i vorbesc despre prostie ca despre condi?ia curent? a umanit??ii. To?i suntem pro?ti din c?nd ?n c?nd: spunem prostii, facem prostii, ne purt?m proste?te... vot?m proste?te.Trebuie s? lu?m ?n serios vorba remarcabil? a lui Dostoevski, care ?n ?Amintiri din subteran?“ spune patetic: ?Omul e prost. Fenomenal de prost“.?Prost“ vine ?n limba rom?n? din spa?iul slav. Define?te mai cur?nd o stare social? sau individual? foarte joas?. Are sens de pr?p?dit, nenorocit, s?rac (la propriu), ordinar, plebeu, de r?nd, de calitate slab?, inadecvat, z?p?cit, nebun.Exist? o sumedenie de expresii curente care con?in termenul prost, ad?ug?nd nuan?e suplimentare: ?te ui?i ca prostul“, ?r?zi ca prostul“, ?a te prosti“, ?prost ca noaptea”,? ?prost de bun“.Exist? o ?ncercare de a pozitiva termenul prin diminutivare: ?prostu?”.Exist? ?i multe sinonime provenite din alte limbi: n?t?ng, netot, tont, nerod, neghiob, n?t?r?u, t?nt?l?u, t?mpit, obtuz, idiot, imbecil, stupid.Caracteristici ale prostului...care suntem (to?i avem momente ?n care ne manifest?m ca atare):1.? Prostul e cineva care ?tie, e sigur, n-are dubii. Dac? e?ti atent ??i ?i explic?. Dac? nu ?n?elegi sau dac? nu e?ti de acord… e?ti prost. Prostul nu poate fi contrazis, are convingeri de beton ?i este un ?nc?p???nat cu opinii p?tima?e.2. Prostul este, ?n general, solemn, foarte serios, statuar, inflexibil, mineral.3. Prostul e sf?tos. Are solu?ii. C?nd aud pe cineva ?stai s?-?i explic” intru ?n panic?. ?Exist? un soi de suficien?? intelectual?, de fudulie a prostului.4. Prostul este un om fericit. Nu se ?ndoie?te de sine, e mul?umit, are dreptate cu consecven??.5. Prostul e simplu, reductibil la o schem?, are c?teva idei fixe, o vorbire standardizat?.To?i spunem propozi?ii care nu ?nseamn? nimic, dar le repet?m din varii motive: ?S?n?tate s? ne dea Dumnezeu, c? restul vine de la sine” un fel de ?I love you. . . I love you too” ca ?n filmele americane. Sau ?dac? a? avea talent, via?a mea ar fi un roman”, ?prin c?te am trecut eu, ce ?ti?i voi”, ?pe vremea mea era altfel”.Exist? ?i tendin?a de a g?ndi cum g?ndesc al?ii, nu cu capul t?u ?i de a vorbi cum vorbesc al?ii, nu cum vorbe?ti tu. Exemple: nimeni nu mai spune ?am citit”, ci ?am lecturat”, ?am vizionat” ?n loc de ?am v?zut”, ?sunt determinat s?” ?n loc de ?sunt foarte hot?r?t s?”.Factori agravan?i ai prostiei:1.? Preeminen?a economicului. Nu vreau s? fiu anticapitalist, dar exist? un tip de consumism care sf?r?e?te prin a omogeniza la nivel jos modul de g?ndire. Exist? ?i cuvinte-vedet?: management, mingelling (team-building), g?ndire pozitiv?,2. Prejudec??ile.3. Ideologiile. Sunt un fel de fast-food al g?ndirii. C?nd un filosof se proste?te, devine ideolog. Prostul e militant.Am o r?fuial? personal? cu ?politically corect” pentru c? trateaz? pe om ca pe o vietate bol?nd?. Trebuie mereu s? te g?nde?ti ?nainte s? nu r?ne?ti pe cineva. Lumea e un fel de azil, de convalescen?i, fa?? de care trebuie s? ai grij? s? nu-i critici, s? nu ajung? s? se sinucid?. Trebuie s? ?nve?i s? fii de acord cu ce nu e?ti de acord, fiindc? dac? spui ca nu e?ti de acord, r?ne?ti.4. Specializ?rile foarte ?nguste. Oamenii care ?tiu bine un singur lucru. dac? ?tii pu?in nu ?tii bine.5 Televiziunea, internetul.Risc o exegez? a pasului biblic ?s?rac cu duhul”, tradus de regul? prin ?s?rac cu mintea”. Dup? mine, sunt ferici?i cei care ?i dac? au ceva, r?m?n, ?n duh, s?raci. Ferici?i sunt cei care nu se ata?eaz? de ?a avea”.Pot fi unii s?raci, neavu?i, dar care tot timpul viseaz? la achizi?ii, aceia sunt s?raci ?n practic?, dar boga?i ?n duh. Invers, cel care bogat fiind, r?m?ne cu inima smerit? ?i nu se identific? cu averea lui, acela r?m?ne s?rac ?n duh.Asta ni se cere, ca orice ne d? Dumnezeu sub beneficiul lui ?a avea” s? nu ne impurifice sufletul ?i s? r?m?nem, ?n duh, cum eram atunci c?nd nu aveam.Exist? ?i o prostie inteligent?. Am cunoscut oameni care nu mai ?tiau ce g?ndesc pentru c? de fiecare dat? ei au citate. Dar exist? ?i prostul prostit de pro?ti.Prostia e vinovat?, pentru c? ea poate fi corectat? dac? vrei. Nu vorbim de simptomele clinice.Prostia e o poart? de intrare ?n lume a r?ului.Carlo M. Cipolla: ??n orice comunitate uman?, indiferent de amploarea ?i calitatea ei, procentul de pro?ti este acela?i“.Exist? patru tipuri de oameni care folosesc inteligen?a: neajutoratul, inteligentul, r?uf?c?torul, prostul.Educa?ia – solu?ie important? pentru combaterea prostiei.Am exemple proaste din manuale de liceu sau pe unele site-uri pentru profesori. M-a f?cut s? cred c? prostia este institu?ionalizat?, c? suntem pierdu?i:-????????? copilul s? urm?reasc? frecven?a animalelor ucise de automobile-????????? disecarea unui iepure ?i pip?irea organelor interne ?n detaliu-????????? desprinderea capului unui c?r?bu?, de torace-????????? picurarea de acid azotic pe o r?m? ca s? se observe ?ng?lbenirea ei?-????????? punerea de detergent ?n acvariu pentru a se observa c?t este de toxic pentru pe?ti?-????????? compunere imaginar? despre jungla de pe planeta Venus-????????? vre?i s? afla?i dac? sunte?i un lider autentic? C?uta?i r?spunsul ?n ochii unui cal.-????????? Imnul na?ional este expresia n?zuin?ei continue a poporului rom?n de a se dezvolta, de a ar?ta Europei ?i lumii ?ntregi c?t suntem de valoro?i (citat din Valeriu Zgonea).Numai dou? lucruri sunt infinite: Universul ?i prostia uman?. ?i despre Univers nu sunt chiar sigur.Albert EinsteinArtistul lunii: Dan PerjovschiAgainst racismDan Perjovschi la Biblioteca Muzeului Tehnic din Praga......?i la Muzeul de Art? Modern? din New York.Istorie preziden?ial? american?: Franklin Delano Roosevelt scenaristUnul dintre hobby-urile lui FDR erau c?r?ile ?i filmele de suspans ?i poli?iste cu subiecte enigmatice. ?n anul 1935 el a dezv?luit unui produc?tor de filme de la Holywood, Nat Levine, ideea unei povestiri, ?n care un individ bogat ?i de succes, dezam?git de via?a lui personal?, pl?nuie?te ?i ?ndepline?te o dispari?ie bine regizat?. El pune la punct toate detaliile, ca s?-?i poat? lua cu el ?ntreaga avere, s?-?i schimbe identitatea ?i s? nu lase niciun fel de urme. Produc?torul a angajat doi scriitori Samuel Hopkins Adams ?i Robert Hughes, care au pus istoria pe h?rtie, apoi aceasta a fost transformat? ?ntr-un scenariu de film de c?tre Nathanael West ?i Lester Cole. Filmul s-a numit Misterul pre?edintelui, a fost regizat de c?tre Phil Rosen ?i a fost lansat ?n anul 1936. Principalii actori au fost Henry Wilcoxon, Betty Furness ?i Sidney Blackmer. 39052502045335Pe genericul filmului figureaz? numele pre?edintelui, ca cel care a avut ideea original?. MSMRubrica gastronomic?: Pr?jeala din statele sudice?n bog??ia culinar? a statelor americane din sud-est (Virginia, Kentrucky, Carolinele, Tennessee, Arkansas, Louisiana, Alabama, Georgia, Mississippi ?i Florida) intr? multe feluri preparate prin pr?jit ?n gr?sime ?ncins?. Unele din ele sunt complet necunoscute ?n Europa.Puii frip?i (buc??ile de pui sunt t?v?lite ?n f?in?, apoi pr?jite ?n ulei fierbinte) ?i cartofii pr?ji?i nu mai au nevoie de prezentare. O variant? la cartofi este cea care pr?je?te felii de cartofi ?n coaj? (wedges) 3914775408305?i o alta este cea cu cartofi dulci.Printre legumele care nu se prepar? prin pr?jit ?n ??rile europene, dar se m?n?nc? frecvent ?n America, sunt bamele, feliile de castrave?i mura?i ?i p?tl?gelele verzi. Gogo?elele f?cute din m?lai, ap?, lapte, sare, pu?in zah?r ?i ou, rumenite ?n ulei ?ncins, se numesc hush puppies ?i sunt o garnitur? tradi?ional? pentru gr?tar ?i pe?te pr?jit. Dintre c?rnuri se pr?jesc puiul, curcanul, porcul, ficatul, crocodilul, c?prioara, creve?ii ?i pe?tele (mai ales varianta american? de somn catfish), ?unca, c?rna?ii tradi?ionali ?i american saussage (carne tocat? ?n form? de discuri).476250-2540Cotlet de porc pane. American saussage pr?jit pentru breakfast. Se m?n?nc? ?mpreun? cu gri?, biscui?i americani ?i sos de f?in?, sm?nt?n? ?i ciuperci. Sunt nenum?rate re?ete de ou? pr?jite ?mpreun? cu sl?nin?, ?unc?, br?nz?, c?rna?i, p?ine, cartofi, carne de pui, guacamole, biscui?i, ceap?, ro?ii sau sosuri. MSMPamfletul lunii: Nelu ?i Relu: doi rom?ni - deNae Caranfil NELU este rom?n. Dar Nelu este ?i patriot. Cele dou? atribute merg m?n? ?n 19050221615m?n?; ?rom?n zice, viteaz zice”. Nelu a ?nv??at ce ?nseamn? s? fii patriot la ?coal?. Cam asta e tot ce a ?nv??at el ?n ?coal?. Rom?nii sunt marea reu?it? a lui Dumnezeu, cu care El, ?ns?, ?n divina sa modestie, nu prea vrea s? se laude.?Nelu ?ns? se laud?.?Noi i-am b?tut la Posada! Am dat cu cataroaie ?n ei p?n? i-am ?nvine?it!”??n cine a?i dat cu cataroaie?”??n turci!”??i ?n unguri?”??i!”?Cine era?i “noi”, tu ?i cu mai cine?”?Hai enerveaz?-m?, poate vrei s? ?i-o furi!”Nelu nu este ?ns? vreun incult. Unele lucruri le-a aflat ?i le-a ?i aprofundat. ?tie c? scrisul a fost inventat de un rom?n, unu’ Petrache Poenaru. ?tie c? roata provine din Ardeal, au me?terit-o ca s?-l trag? pe Horea pe ea. ?tie c? focul nu e neap?rat un ?brand” rom?nesc, dar cenaclul ?Flac?ra” este! Nelu se simte legat suflete?te de to?i marii voevozi ai ??rilor Rom?ne, ?i ?n special de un alt mare patriot rom?n – Ceau?escu. Admite c? omul a f?cut ?i gre?eli, dar asta ?n principal din cauza unui mariaj neinspirat. Dar Nea Nicu, uite! ne-a f?cut metroul! Ne-a f?cut Canalul! Ne-a pl?tit datoriile p?n? la ultimul b?nu?! Dac? mai tr?ia ?nc? ni?te ani?ori, ne-ar fi f?cut ?i internet rom?nesc! Nelu ar trebui s?-?i g?seasc? ?i el un rost pe lume, dar nu poate, deoarece ungurii sunt la grani??. Deoarece ?iganii ?i m?n?nc? spa?iul vital, iar olandezii nu ?l las? ?n spa?iul Schengen. Cum s? te realizezi profesional dac? ?str?inii de profesie” ?nfulec? zilnic avu?iile ??rii? Nelu e foarte fericit c? e rom?n, dar e foarte nefericit pentru Rom?nia. ?i-ar dori-o sopran? de coloratur? ?n concertul na?iunilor, iar el s-ar instala cu bucurie la pupitrul dirijorului. A?a, cu ??ri?oara r?t?cit? prin grupul de ?backing vocals” ?i cu nazista aia de Angela Merkel conduc?nd orchestra, simte cum ?i piere orice impuls meloman. Se consoleaz? cu g?ndul c? gimnastele noastre le bat la fund pe ale lor.Observa?i acest paradox: cu c?t Nelu e mai redus, cu at?t are preocup?ri mai abstracte. Cu c?t harta Europei e mai vag? ca reprezentare ?n capul s?u, cu at?t se simte mai preocupat de suveranitatea na?ional?. Cu c?t Istoria ?ncepe pentru el odat? cu prima be?ie l?sat? cu caft la care a participat, cu at?t e mai convins c? dacii i-au ?nv??at pe romani limba latin?. Cu c?t vorbe?te mai str?mb rom?ne?te, cu at?t ?i sunt mai str?ine limbile str?ine. Cu c?t ?i e mai greu s? cread? ?n el ?nsu?i, cu at?t mai v?njos crede ?n patrie.Chestion?ndu-l pe Nelu dac?, ?n ipoteza c? s-ar fi n?scut ?ntr-o ?ar? alta dec?t Rom?nia, ar fi nutrit acelea?i nobile sentimente fa?? de p?m?ntul natal, el ??i va r?spunde dup? o scurt? ezitare: Nu. Ar fi considerat din start c? soarta ?i-a b?tut joc de el. ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?RELU este rom?n. Dar Relu nu se simte patriot. P?rerea lui despre Rom?nia coincide cu memorabila formul? lansat? de Fane Spoitoru ?n privin?a Canadei: ?cea mai ?ar? proast?!”. Relu consider? c? la na?tere a tras ?nec??tig?tor”. C? prin geneza ?i istoria sa, poporul rom?n e condamnat la mediocritate, la provincialism cultural ?i la ratarea performan?ei. S? le lu?m pe r?nd: basmele cu str?mo?ii no?tri daci ?i romani seam?n? cu preten?ia egiptenilor de azi c? se trag direct din civiliza?ia faraonilor, ignor?nd deliberat invazia musulman?. Nu, tataie, s? ne l?murim: ne tragem din diverse popula?ii amestecate de-a lungul a 1000 de ani de vacuum istoric, pe un “no man’s land” lipsit de identitate, civiliza?ie sau limb?. Un neam care, ?n loc s? se afirme prin cuceriri ?ndr?zne?e, “f?cea r?zboi” retr?g?ndu-se ?n mun?i ?i p?rjolindu-?i propriile holde. Rom?nii au ratat tot ce se putea rata, de la op?iunea catolic? la premiul Oscar. Biserica a fost o institu?ie c?l?ie, gelatinoas? ?i acomodant?. Literatura ?i artele au fost permanent cu un tur de stadion ?n spatele marilor culturi europene. Izb?ndele au fost pu?ine, palide ?i f?r? consecin?e: o medalie sportiv? aici, o unire primit? cadou (de) dincolo…?i, mai departe: Bucure?tiul este (probabil) cea mai ur?t? capital? a Europei. Litoralul M?rii Negre – o ru?ine. Balada “Miori?a” – o apologie a resemn?rii. Buc?t?ria tradi?ional? rom?neasc? – o colec?ie de re?ete furate de la greci ?i turci. Ardealul – un col? de imperiu siluit de Mitici.Relu e convins c? cei c??iva intelectuali rom?ni care s-au realizat prin scris pe alte meleaguri, au reu?it asta datorit? renun??rii eroice la limba rom?n? – o limb? amorf?, impur?, cu o gramatic? imposibil?, ticsit? de forme neregulate. O limb? care n-a dat culturii mondiale nicio capodoper? unanim recunoscut?.Relu consider? c? rom?nul de azi seam?n? cumva cu un c?ine maidanez: permanent ?nfometat, genetic pus pe furat, l?tr?u ?i lene?. Anii comunismului i-au deformat p?n? la caricatur? date tipologice deja existente: frica, ?mecheria, l?comia, absen?a coloanei vertebrale. Celebrul ?haz de necaz” este, la el, un paleativ pentru lipsa total? de seriozitate ?i aplica?ie ?n orice demers. ?i, mai departe: Bucure?tiul este (probabil) cea mai ur?t? capital? a Europei. Litoralul M?rii Negre – o ru?ine. Balada ?Miori?a” – o apologie a resemn?rii. Buc?t?ria tradi?ional? rom?neasc? – o colec?ie de re?ete furate de la greci ?i turci. Ardealul – un col? de imperiu siluit de Mitici.Rom?nul este, la cap?t de drum, ?cel mai neiubit dintre p?m?nteni”. Dar cum se ?mpac? Relu cu aceast?, de loc de invidiat, condi?ie? Cum ??i accept? aceast? nefast? ?i ?mpov?r?toare ?nc?rc?tur? genetic?? Cum poate s?-?i aplice sie?i acelea?i sentin?e dure cu care ??i ?gratuleaz?” cona?ionalii? R?spuns: Relu nu intr? ?n aceea?i schem?. Relu este altfel. De ce este altfel? Pentru c? Relu este singurul (sau primul, sau printre pu?inii) care ?s-a prins” cum sunt ceilal?i. (reprodus dup? republica.ro 18 noiembrie 2015).Proverbele lunii: Proverbe evreie?tiOaspetele ?i pe?tele ?ncep s? miroas? dup? trei zileP?ze?te-te de o capr? din fa??, de un cal din spate ?i de un prost din toate p?r?ileS? taci bine e mai greu dec?t s? vorbe?ti bineDe la distan?? to?i oamenii sunt buniC?nd o fat? b?tr?n? se m?rit?, ea se transform? imediat ?ntr-o t?n?r? so?ieP?rin?ii ?i ?nva?? pe copii s? vorbeasc? ?i copiii ?i ?nva?? pe p?rin?i s? tac?C?run?imea e semn de b?tr?ne?e, nu de ?n?elepciuneA intrat vinul, a ie?it tainaTrimise de prietenul clubului nostru Dr. Nicolae Cern?ianu din Germania Un Cr?ciun fericit ?i La Mul?i Ani? ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download