As the European Union unravels, the continent is reverting ...



Buletinul Clubului Rom?n din ChattanoogaNum?rul 53 (cincizeci ?i trei) Martie 2016romclub.La Mul?i Ani de M?r?i?or!Trivia: Baterie/ bateriiPentru prima dat?, cuv?ntul batterie a fost folosit de artileri?tii francezi, pentru a desemna o subunitate format? din 4,6 sau 8 tunuri. Cuv?ntul are originea ?n verbul latin batuere (a bate), preluat ?n limba francez? ca battre. Ofi?erii francezi au vrut s? dea ?n?elesul de forma?iune de artilerie care bate, distruge, prin efectul cumulat al mai multor piese.190502540Ulterior, termenul de baterie a fost extins la gruparea mai multor lucruri de acela?i fel: baterie de teste, baterie de m?suri, asocierea mai multor instrumente de percu?ie – bateria muzical?.1628140367030Primul care a folosit termenul de baterie electric? a fost Benjamin Franklin (1706-1790), care – ?n anul 1749 - a conectat patru condensatoare de sticl? “borcanele de la Leyden”, pentru a produce un curent 2667000709295electric continuu mai puternic?n argoul bucure?tean, prin baterie se ?n?elege o sticl? de vin ?i un sifon, puse ?ntr-o frapier? cu ghia??, iar ?n limbajul gol?nesc baterie ?nseamn? fesele unei femei. (MSM)Geopolitic?: Nevoia de a salva Intermarium - Europe’s New Medieval Map - de Robert D. KaplanAs the European Union unravels, the continent is reverting to divisions that go back centuries190501905Amid a wave of migration, Slovenian soldiers set barbed-wire fences on the Slovenian-Croatian border, Nov. 12. Photo: Agence France-Presse/Getty Images Wall Street Journal - Jan. 15, 2016 Look at any map of Europe from the Middle Ages or the early modern era, before the Industrial Revolution, and you will be overwhelmed by its dizzying incoherence—all of those empires, kingdoms, confederations, minor states, “upper” this and “lower” that. It is a picture of a radically fractured world. Today’s Europe is, in effect, returning to such a map. The decades of peace and prosperity, from the 1950s to 2009, when the European Union’s debt crisis began, made the political and economic contours of the continent look simple. There were two coherent blocs for the duration of the Cold War, and they were succeeded by the post-Cold War dream of a united Europe with its single currency. Today, as the European Union suffers one blow after another from within and without, history is reversing course—toward a debilitating complexity, as if the past half-century were just an interregnum before a return to fear and conflict. For the U.S., the reality of this new situation is only just now coming into view. Europe, whose economy rivals that of the U.S. as the largest in the world, remains an asset and an ally, but it is also a profound problem. The pressing question is how to manage it. Europe’s divisions were visible for decades as the EU worked to expand its boundaries and practical reach. There were those countries inside the EU and those outside; those inside the borderless zone of free travel (the Schengen Area) and those outside; those able to manage the financial rigors of the eurozone and those unable to do so. What is less appreciated is the deep roots of these divisions in the continent’s history and geography. The sturdy core of modern Europe approximates in large measure the Carolingian Empire founded by Charlemagne in the ninth century. The first Holy Roman Emperor, he ruled the lands from the North Sea down through the Low Countries and radiating outward to Frankfurt, Paris, Milan and so on. The weaker cousins of this Europe extend along the Mediterranean, from the Iberian peninsula to southern Italy and the historically less-developed Balkans, heirs to the Byzantine and Ottoman traditions. 190501270Charlemagne, circa late 700s Photo: Everett Collection During the decades following World War II, this divide was suppressed because of Europe’s relative isolation from its “near abroad”—that is, from the regions of North Africa and Eurasia that, for centuries, did so much to shape the distinctive character of the continent’s periphery. Today that wider geography can no longer be ignored, as Europe’s various regions adopt very different attitudes to the threats posed by Russia’s bullying under President Vladimir Putin, the flood of refugees from the Middle East and the latest terrorist outrages at home and abroad. It has become clear that the centralization imposed for decades by the EU and its distant, unrepresentative bureaucracy hasn’t created a unitary Europe. Indeed, it has created a powerful backlash across the continent, one that the EU can survive only by figuring out how better to establish its legitimacy among its diverse nations. The geographical defenses that shielded Europe during the postwar era no longer hold. When the great mid-20th-century French geographer Fernand Braudel wrote his classic work on the Mediterranean, he didn’t treat the sea itself as Europe’s southern border. That, he suggested, was the Sahara. Today, as if to prove him right, migrant caravans assemble across North Africa, from Algeria to Libya, for the demographic invasion of Europe proper. The Balkans, too, have resumed their historic role as a corridor of mass migration toward Europe’s center, the first stop for millions of refugees fleeing the collapsed regimes of Iraq and Syria.Europe thus now finds itself facing an unhappy historical irony: The decades in which it was able to develop its high ideals of universal human rights, including the right of the distressed to seek havens in Europe, was made possible, it is now clear, by the oppressive regimes that once held sway on its periphery. The Arab world was slammed shut for decades by prison states whose dictator-wardens kept their people in order. Saddam Hussein in Iraq, the Assad family in Syria, Muammar Qaddafi in Libya—they allowed Europe to have its idealistic cake and eat it, too. Worse for European unity, geography and history have conspired to make some regions of the continent more vulnerable to the flood of migrants and refugees than others. As Germany and parts of Scandinavia lay down a very tentative welcome mat, Central European countries like Hungary and Slovenia erect new razor-wire fences. The Balkans, virtually separated from the rest of Europe by war and underdevelopment in the 1990s, have now been dealt another blow by the anarchy in the Middle East. At the southeastern extremity of Europe, Greece, once a poor Ottoman province, has seen its economic crisis exacerbated by its unlucky position as the gateway for hundreds of thousands of migrants fleeing the Arab world’s turmoil. Another critical factor in the period of relative stability now coming to an end in Europe was the geopolitical role played by Russia. During the Cold War, the Soviet Union was an obvious strategic threat, but it was a threat well-managed by the U.S., and for most of the period, after Stalin’s demise, the Kremlin was led by stodgy, risk-averse functionaries. After the Soviet collapse, a decade of turmoil and institutional weakness in Russia meant, among other things, that it was no threat to Europe.Today, needless to say, Russia is very much back as a strategic player in Europe. Mr. Putin’s consolidation of control inside Russia following the infirmity of the Boris Yeltsin era has created a deep divide between Paris and Warsaw, Berlin and Bucharest. If you were a Pole or a Romanian in the 1990s, Russia was conveniently weak and chaotic, and membership in NATO and the EU held out the prospect of lasting peace and prosperity. The strategic horizon is very different now: The future of the European enterprise appears uncertain, and a revived Russia has annexed Crimea, overrun eastern Ukraine and again threatens your own borders.Here we may be witnessing the start of a remarkable reversal of Cold War alliances. Europe is again redividing into halves, but this time it is Eastern Europe that wants to draw closer to the U.S. because it increasingly doubts that NATO alone will be an effective defensive barrier against Russia. Meanwhile, the countries of Western Europe, worried about the tide of refugees and terrorist attacks at home, seek to draw closer to Russia (the Ukraine crisis notwithstanding) as a hedge against the chaos emanating from Syria. Mr. Putin knows that geography and raw power—both military and economic—are still the starting point for asserting national interests. Europe’s elites take a very different view. After centuries of bloodshed, they have largely rejected traditional power politics. To maintain peace, they have instead placed their hopes on a regulatory regime run by the post-national technocrats of Brussels. In their minds, the continent’s divisions could be healed by the social-welfare state and a common currency. Distinctive national identities shaped by centuries of historical and cultural experience would have to give way to the European superstate, whatever its toll on the political legitimacy of the EU among the diverse nations of Europe. In the U.K. and much of Western Europe, there is now a backlash against the overreaching of Brussels, and it is finding powerful expression in domestic politics. Social-welfare policies once touted as a balm for the continent’s divisions have acted as a drag on national economies, and this stagnation has provided, in turn, the backdrop for nationalist (sometimes reactionary) politics and rising hostility to refugees.Still another set of concerns is visible in Central and Eastern Europe. For the past three years, I have been traveling back and forth to Romania, a country where World War II ended only in 1989, with the downfall of the Stalinist Ceausescu regime. In Romania, as in the Baltic states and other parts of the former Warsaw Pact and Soviet Union, the EU still represents more than a balance sheet. It stands for a politics based on modern states rather than on ethnic nations, governed by the rule of law rather than by arbitrary fiat, protecting individuals no matter their ethnic or religious group, or their father’s name.The region from the Baltic states and Poland, south to Romania and Bulgaria, and then east to the Caucasus constitutes what I call the Greater Intermarium (Latin for “between the seas,” in this case, between the Baltic and Black). The Intermarium was a concept invented by Josef Pilsudski, the Polish leader of the 1920s and 1930s, who hoped to see a belt of sturdy democracies between Germany and the Soviet Union to thwart the imperial tendencies of both.The threat today, of course, is solely from Russia and not from Germany. Germany’s political dominance of Europe should flow naturally from its economic dominance, and that has happened to some degree, with power moving east from Brussels to Berlin. But German leadership remains awkward and hesitant. Of all the European elites, Germany’s in particular have, since the late 1940s, put their faith in European integration, in large part as a way to exorcise the demons of their own past.In the face of multiple crises, Chancellor Angela Merkel has played a deft political hand, with only occasional setbacks like the recent news of sexual assaults committed on New Year’s Eve by Arab migrants. But Ms. Merkel is no Bismarck or Frederick the Great, nor would she want to be. The legacy of Nazism and the ambivalence of sitting between the West and Russia weigh heavily against German leadership. As the EU continues to fracture, this power vacuum could create a 21st-century equivalent of the late Holy Roman Empire: a rambling, multiethnic configuration that was an empire in name but not in fact, until its final dissolution in 1806.This means that there is still no alternative to American leadership in Europe. For the U.S., a Europe that continues to fracture internally and to dissolve externally into the fluid geography of Northern Africa and Eurasia would constitute the greatest foreign-policy disaster since World War II. The success of the EU over many decades was a product of American power, stemming from the victory over Nazi Germany. For all its imperfections, the EU, even more than NATO, has been the institutional embodiment of a postwar Europe that is free, united and prosperous.Elements of the Obama administration, to their credit, have tried valiantly to grapple with Europe’s post-Cold War disintegration. The Pentagon has put forth plans for the return of more ground troops, and Victoria Nuland, the assistant secretary of state for European affairs, has been energetic in standing up to Russia in Ukraine. But President Barack Obama himself has evinced a certain lack of interest in the continent’s travails and has taken a less than robust posture toward meeting Mr. Putin’s aggression. The administration is plainly distracted, its attentions focused on crises not only in the Middle East but in the Pacific Basin as well. The problem is not, however, the president’s much-discussed “pivot to Asia,” where U.S. leadership is also very much needed to rally our allies. The problem is the mistaken idea that somehow Europe matters less than it did during the Cold War.The current administration and its successor must put the security of the Greater Intermarium at the center of its priorities. This is a matter not just of more military aid but of more robust diplomatic engagement with every country from the Baltic to the Black seas. The aim should be not just to resist Putin’s aggression but to maintain the internal cohesion and capacity of both the EU and NATO.At the political level, this will mean helping the EU to develop in a direction that provides more democratic accountability. As for security matters, a turn to Europe will mean putting an end to the counterproductive view that the U.S. will do more for Europe’s defense only if NATO member states themselves raise their defense budgets. With a few exceptions, that isn’t going to happen amid today’s economic woes. If Europeans were to see greatly intensified U.S. involvement, however, they would be more likely to take bold actions to save their own institutions.The decades when we thought of Europe as stable, predictable and dull are over. The continent’s map is becoming medieval again, if not yet in its boundaries then at least in its political attitudes and allegiances. The question today is whether the EU can still hope to permanently replace the multicultural Habsburg Empire, which for centuries sprawled across Central and Eastern Europe and sheltered its various minorities and interests.The answer will depend not only on what Europe itself does but also on what the U.S. chooses to do. Geography is a challenge, not a fate.Mr. Kaplan is the author of “In Europe’s Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond” and a senior fellow at the Center for a New American Security ”Uniunea European? va deveni tot mai irelevant?”. PLUS: ?Rom?nia va fi parte a cordonului sanitar din fa?a Rusiei” - de George FriedmanAutor: Silviu Sergiu | luni, 18 ianuarie 2016 ”?n Europa, institu?iile sunt ca muzelee: le pute?i vizita ?n continuare ?i ele ?nc? func?ioneaz?. Eu nu v?d pr?bu?irea UE, v?d irelevan?a sa cresc?nd? ?n leg?tur? cu oricare dintre problemele care sunt ?n joc”, a declarat politologul George Friedman, fost ofi?ei de informa?ii, ?ntr-un interviu pentru .Friedman consider? c? viitorul UE este interesant, deoarece nimeni nu reu?e?te s? ia decizii pe chestiuni importante, nici m?car decizia dizolv?rii ei. ”Ce se va ?nt?mpla este ceea ce se ?nt?mpl? acum: Europa va lua tot mai pu?ine decizii, iar statele membre vor acorda?din ce ?n ce mai pu?in? aten?ie?acestor decizii?decizii”.Politologul spune c? liderii UE iau decizii f?r? a-i consulta pe cet??eni ?i f?r? a ?n?elege?consecin?ele, fapt pentru care unele state membre sunt nevoite s? ignore aceste decizii, ”Cl?dirile de la Bruxelles ?vor continua s? emit? edicte, iari to?i ceilal?i vor continua s? fac? ce ?tiu ei mai bine. De exemplu,?aceast? regul? c?, dac? sunte?i deponent ?ntr-o banc? sunte?i ?i investitor. E un exemplu de decizie luat? f?r? s? se???n?eleag? consecin?ele. O persoana simpl??nevoie de bani ?i ?i ?ine ?n banc??pentru a fi ?n siguran??. El nu are nici o idee c??investeste bani (...)?Ai pus banii ?n banc?, pentru a evita riscul ?i acum descoperi c? ai un?risc. ?i a?a sistemul bancar italian are?aproape 20% credite neperformante”, a spus politologul, conform .Un alt exemplu oferit de Friedman este ”descoperirea Germaniei cum?c? Polonia ?i Ungaria ar fi state fasciste”.” Am v?zut state fasciste??i e un drum lung de parcurs ?nainte ca aceste dou? ??ri s? ajung? state fasciste! Germania a identificat?acest lucru ca fiind o?problem?, cu tot ceea ce se ?nt?mpl? ?n jurul ei. ?Deci, ce face Polonia? Acela?i lucru a f?cut Ungaria: ?ignor? atitudinea Germaniei, pentru c? nu conteaz?. UE va continua s? existe, dar??se va scufunda, ?n cel mai fericit caz,??n irelevan??.Pe de alt? parte, Friedman a punctat c??”SUA sunt preg?tite s? organizeze un cordon sanitar ?mpotriva Rusiei.” ”Ru?ii ?tiu acest lucru ?i sunt convin?i c? SUA doresc s? f?r?mi?eze actuala Federa?ie Rus?. Asta-i face pe ru?i ?i mai periculo?i”, a spus el.?El a comparat actualul context geopolitic regional cu fabula ?n care se?zice c??“nu vrem s??te ucidem, vrem doar sa te ranim un pic”. ”Nimeni nu a ocupat permanent, Rusia. Dar Rusia a avansat mereu spre Vest. ?ntrebarea care se pune pentru ru?i, este: vor reu?i s? p?streze o zon? tampon, care e cel pu?in neutr? sau Vestul va penetra at?t de mult ?n teritoriul Ucrainei ?nc?t vor ajunge la 90 de kilometri de Stalingrad ?i 450 de km de Moscova? Pentru Rusia, statutul Ucrainei ?ine de amenin?area existen?ial? ?i ru?ii nu pot renun?a la acest teritoriu. Pentru SUA, ?n cazul ?n care Rusia reu?e?te s? p?streze Ucraina, ?ntrebarea este: unde se va opri? De aceea, nu este un accident c? generalul Hodges vorbe?te despre pozi?ionarea de trupe ?n Rom?nia, Bulgaria, Polonia ?i ??rile Baltice. ?Asta este solu?ia pentru SUA”, a conchis Friedman.NE: Robert Kaplan ?i George Friedman sunt cei doi creatori ai portalului Stratfor (), specializat ?n rela?ii interna?ionale ?i geopolitic?.Articolul lunii: Despre impostur? ?i consecin?ele ei toxice (Fragmente) – de ?tefan Colceriu19050337185?n perioadele acestea care scot din ????ni lumea, impostura sau suspiciunea de impostur? cuprinde ?i otr?ve?te toate registrele vie?ii. Tr?itorii ?n asemenea vremuri pr?p?stioase ajung s? ?noate, dup? ?ocul ini?ial, ?n apele toxice ale imposturii, la care se adapteaz?, chiar ?i cu aerul eternei indign?ri sau a frondei interne, bini?or. Ne ar?t?m vexa?i de vreo trei s?pt?m?ni c? ni?te oameni care se pricep la orice altceva dec?t la scris ies din ?nchisoare mai devreme, pe garan?ia unora, la fel de ?nzestra?i, ocupan?i de catedre universitare. Ne d?m ochii peste cap c? un primar promi??tor de parascovenii electorale e prins noaptea la col? de strad? cu m??a ?n sac. ?i domnia sa cadru didactic universitar. Ne mir?m c?nd afl?m c? un prim-ministru t?n?r, cu experien?a dormitului pubertar prin g?rile occidentale, se ded? la h?lci de copy-paste ?ntr-o am?r?t? de tez? de doctorat. ?i pentru el a garantat un profesor universitar. Ni se pare apocaliptic c?nd, urc?nd Dealul Spirii, afl?m de pe afi?e electorale at?rnate de fiecare st?lp c? o doamn? educatoare merge pe m?na unui agramat pripit. ?i doamna educatoare tot profesor universitar. Ce facem ?n situa?ia asta? Nu mai ie?im din cas?, ne z?vor?m. ?i d?m drumul la televizor. De unde auzim c? un fost profesor de fizic?, amator c?ndva de drume?ii pe Valea H?rtibaciului, nu prea ?tie ?ncotro s? ??i ?ndrepte privirea pentru prop??irea na?iei: spre nem?i, spre americani, spre Pia?a Mare? Un domn ?de regiune superior”, cu tren? preuniversitar?, ce-i drept. Mai afl?m, tot de la TV, aiuri?i, c? o fost? ?nv???toare, azi senator, lucreaz? la o lege de pedepsire drastic? a jignirii ?i calomniei, dup? ce, cu doar c?teva zile ?nainte, ?l f?cea prost, ?n fa?? ?i ?n fa?a presei, pe un cioban venit s? protesteze ?n fa?a parlamentului. Luat? la ?ntreb?ri de pres?, doamna ?i-a justificat ie?irea, spun?nd c? respectivul nu ar fi fost cioban autentic, deci ??i merita apelativul. Dar poate vrem s? mai schimb?m canalul. D?m la cultur? ?i ne c?znim s? pricepem ce vrea un om cu o pip?, care vorbe?te sapien?ial ?n fa?a unor tablouri: domnul e filolog, vorbe?te frumos, te ia a?a o aromeal?, dar at?t. De altfel, la noi e suficient s? zici c? te pricepi la ceva ?i, pac, te-ai priceput. Caracud? s? te cread?, g?rl?! Te-ai plictisit ?i de cultur?, aspiri mai sus. ?i afli de la un post specializat, c? X ierarh, om cu patalama de colaborator al Securit??ii, nu numai c? nu se c?ie?te, ca s? plece, ?n sac ?i cenu??, la m?n?stire, dar ??i asupre?te v?rtos fiii duhovnice?ti, ca s?-i piard?. ?i d?nsul, ?n treac?t fie spus, e tot universitar. ?nchizi televizorul cu ?tirea bomb? c? un ministru, ambiguu cu propriul trecut, nume?te ?ntr-un for de o importan?? cov?r?itoare pentru bunul mers al ?nv?m?ntului rom?nesc o serie de nomina odiosa. Cei care au prins latina ?n clasa a opta poate mai ?tiu ce ?nseamn? vorbele astea. ?n orice caz, ?i domnul ministru ?i acele nomina odiosa sunt tot... u-ni-ver-si-tari, strig? glasuri de copii. S? nu sim?i c? nu mai po?i avea ?ncredere ?n nimeni ?i ?n nimic? Si c? tot ce-?i po?i dori e s? fugi altundeva? Patru milioane de rom?ni n-a mai stat pe g?nduri ?i au plecat, ca s? ??i dob?ndeasc? vie?ile. Cu c?t num?rul celor pleca?i cre?te, cu at?t impostura se l??e?te peste capetele celor r?ma?i. Zidarii de meserie vor fi tot mai pu?ini ?i locul lor va fi luat de te miri ce b?ie?i, absolven?ii buni de medicin? se vor evapora ?i o s? ne trezim cu registratori medicali recalifica?i ?n grab? la bisturiu, profesorii tineri vor fugi ?i copiii no?tri o s? r?m?n? pe m?na absolven?ilor de facultat??i la f?r? frecven??. Nimeni nu poate nega c?, din acest punct de vedere, ??rii ?i merge din ce ?n ce mai r?u. Societatea rom?neasc? se apropie cu pa?i repezi de un colaps de poten?ial. Problema nu este neap?rat c? nu mai avem oameni potrivi?i la locul potrivit, ci c? nu mai avem nici m?car putin?a de a-i ?produce”. Suntem, socialmente, sec?tui?i. Nimeni nu poate nega c?, din acest punct de vedere, ??rii ?i merge din ce ?n ce mai r?u. Societatea rom?neasc? se apropie cu pa?i repezi de un colaps de poten?ial. Problema nu este neap?rat c? nu mai avem oameni potrivi?i la locul potrivit, ci c? nu mai avem nici m?car putin?a de a-i ?produce”. Suntem, socialmente, sec?tui?i. Cauzele acestei situa?ii azi evidente pot p?rea mai pu?in clare. O bun? parte a publicului se uit? cu ?ngrijorare la involu?ia ?nv???m?ntului rom?nesc ?ncep?nd cu 1990. La fel se spune despre medicina rom?neasc?, cum c? am ?nceput s? o lu?m ?n jos dup? Revolu?ie. Zugravii par s? nu mai poat? trage linii drepte pe pere?i din aceia?i ani ai tranzi?iei. Pentru c?, ?tim, atunci s-au ?nchis fabricile, sistemul a intrat ?n balamuc, locurile de munc? au devenit nesigure, disciplina a sl?bit peste tot ?i alte argumente asemenea. Niciuna dintre aceste observa?ii empirice nu ofer? explica?ia global? a fenomenului actual. Pentru simplul motiv c? degradarea a Rom?niei a ?nceput o dat? cu instararea regimului comunist. Ca ?n cazul tuturor societ??ilor e?uate sub valurile confuziei, loviturile de gra?ie pe care le-a primit ?ara au fost, ?n primul r?nd, de ordin moral: ?n c??iva ani de la ocupa?ia sovietic?, ?ara a devenit de nerecunoscut. Elita ei, adic? valorile din toate domeniile, au fost ?nlocuit? ?n mod sistematic de opusul ei absolut, pegra. Gheorge Br?tianu, probabil cel mai valoros istoric rom?n, a fost ?nlocuit de Mihai Roller, o nulitate a ideologiei, aruncat ?n inchisoare ?i martirizat, lui G. C?linescu, de?i colabora?ionist, i s-a luat catedra ?i i-a fost dat? unui aparatcic, Ion Vitner, savantul Victor Papilian, uria? profesor de anatomie ?i reformator al Facult??ii de Medicin? din Cluj, a ajuns laborant ?n propriul laborator ?i apoi de?inut politic, locul la catedr? fiindu-i luat de un fi?tecine. Exemplele sunt cov?r?itor de numeroase, dar relevan?a lor imens? pare s? ne scape ?n continuare. Ne ?nc?p???n?m s? privim nenorocirea acelor oameni ca fiind doar o nenorocire personal?. Nimic mai gre?it. Aruncarea lor ?n mizerie ?i ?n moarte a ?nsemnat ?nceputul sf?r?itului pentru Rom?nia valorilor. Ceea ce a urmat cumplitului val de represiune fizic? din anii 1950 a fost consolidarea abera?iei impuse cu s?nge. Din anii 1950, sistemul universitar rom?nesc nu ?i-a mai revenit cu adev?rat niciodat?. Pentru c? impostura nu a mai putut fi detronat?, ea a imitat, pervers, toate comportamentele normalit??ii, continu?nd ?ns? s? devoreze trupul mort al sistemului pe care ?l parazita. Ceea ce s-a ?nt?mplat dup? Revolu?ie nu e dec?t ultima faz? de descompunere a acestui trup. E etapa pestilen?ei totale, vremea c?nd cadavrul nu mai poate fi ?inut nici m?car ?n dulap. ?ntre timp, impostura s-a clonat exponen?ial, p?n? ?ntr-acolo ?nc?t a eliminat aproape posibilitatea existen?ei unor zone necontaminate. ?i, esen?ial, v?rsta biologic? nu este nici o garan?ie de s?n?tate a sistemului. Ce i s-a ?nt?mplat lumii academice rom?ne?ti i s-a ?nt?mplat ?ntregii Rom?nii, ?ar? aflat? de ?aptezeci de ani la bunul plac al imposturii. Ar fi putut s? scape, poate, dac? ar fi trecut prin procesul de purificare ?nchipuit de Proclama?ia de la Timi?oara. A ratat atunci o ?ans? istoric?. Lucrurile au continuat s? se degradeze ?i nu par s? se ?ndrepte. De la sine nici nu au cum: degradarea moral? nu cunoa?te limite. Impostura va fi tot mai st?p?n?, iar noi tot mai suspicio?i, mai invidio?i, mai otr?vi?i ?i mai singuri. P.S. Exist? o cale de ie?ire din situa?ia jalnic? de ast?zi, o cale despre care vom vorbi ?n textele viitoare. (Articol preluat de pe platforma republica.ro)Cuvinte ?i expresii rom?ne?ti: Plagiat – un cuv?nt cu etiologie incert? – de Dan CarageaAuzim tot mai des, ?n ultima vreme, cuv?ntul ?plagiat“ legat de lumea academic?, dar ?i de cea politic?. Iat? de ce socotim c? discu?iile, destul de aprinse de altfel, vor avea de c??tigat dac? vom cerceta mai ?nt?i etimologia ?i semantismul acestui termen, ?nainte de a ne lansa ?n abord?ri etice, juridice sau ?tiin?ifice.Conform?Dic?ionarului explicativ al limbii rom?ne?(1998), ?plagiat” ?nseamn?:PLAGI?T1,?plagiate,?s. n. Ac?iunea de?a plagia;?plagiere. ? (Concr.) Oper? literar?, artistic? sau ?tiin?ific? a altcuiva, ?nsu?it? (integral sau par?ial) ?i prezentat? drept crea?ie personal?. [Pr.:?-gi-at] – Din fr.?plagiat.Pentru aprofundarea semantismului, vom ?ncerca o incursiune etimologic?, pentru o corect? ?n?elegere a sensurilor primitive. Dac? problema etimologiei directe este solu?ionat? de DEX (din fr.?plagiat), problema etimologiei ?ndep?rtate r?m?ne ?ns? incert?.?n?Trésor de la langue fran?aise informatisé,??plagiat” apare pentru prima dat? atestat la 1697, iar ?plagianisme”, la 1680. Termenul ar fi format din fr. ?plagiaire” (plagiator) cu sufixul?-at.?La r?ndul s?u, ?plagiaire” este un ?mprumut din latin?:?plagiarius?– ?cel care fur? ?i revinde sclavii altuia” (de unde sensul ?ho? de copii”, atestat la sf?r?itul secolului al XVI-lea), derivat din?plagium –??delictul comis de plagiator”, un termen deja juridic, provenind din gr. πλ?γιο?.Cele mai bune dic?ionare spaniole ?i portugheze, ?l deriv? din lat.?plagios?(?mprumutat la r?ndul s?u din greac?) ?oblic, indirect, ?n?el?tor” sau din lat.?plagium,?cu sensul de ?sechestru”, a?a cum am v?zut la etimologi?tii francezi.Din perspectiv? istoric?, se pare c? termenul se ?nt?lne?te prima dat? la poetul satiric Mar?ial (sec. I d. H), ?n ale sale?Epigrame?(cf. traducerea spaniol?, ?n es.wikipedia):Te encomiendo, Quinciano, mis libritos. Si es que puedo llamar míos los que recita un poeta amigo tuyo. Si ellos se quejan de su dolorosa esclavitud, acude en su ayuda por entero. Y cuando aquél se proclame su due?o, di que son míos y que han sido liberados. Si lo dices bien alto tres o cuatro veces, harás que se avergüence el plagiario.Mar?ial,?Epigrama LIIMentalitatea Europei medievale spulber? ?nv???mintele dreptului roman, multe crea?ii circul?nd anonime, f?r? o sensibilitate manifest? fa?a de proprietatea intelectual?. Este epoca manuscriselor copiate ?i a copi?tilor, iar figura autorului ??i pierde p?n? la diluare pregnan?a sa clasic?.Dreptul de autor apare conturat, ?n sens modern, abia ?n secolul al XVIII-lea. Un iluminist ?i enciclopedist ca Diderot afirma despre ?plagiat” ca fiind: ?delictul cel mai grav pe care ?l ?nt?lnim ?n Republica literelor”. (cf. fr.wikipedia)Odat? cu secolul al XIX-lea, tema devine sensibil?, fiind privit? ca ?furt” ?i, prin urmare, reprobabil? din punct de vedere etic sau juridic. Apar cazuri celebre, denun?urile devenind publice ?i echival?nd cu oprobiul.S? ne amintim, ?n cultura rom?n?, de Caragiale, cel acuzat de publicistul Caion de plagiat, pentru drama?N?pasta,?opera plagiat? fiind a unui autor maghiar. Procesul literar a fost reluat de ?erban Cioculescu, prin anii 70, cu c??tig de cauz? pentru autorul rom?n.R?sun?tor a fost ?i cazul lui Eugen Barbu, pentru romanul?Incognito,?incriminat de plagiat dup? Paustovski, de criticul Nicolae Manolescu, caz asupra c?ruia nu par a mai subzista dubii.?Nu poate fi ignorat [...] nici scandalul st?rnit de romanul?Incognito?(I-IV, 1975-1980), un cine-roman acuzat de plagiat. De?i ?plutea" ?n aerul epocii, discu?ia este deschis? de Nicolae Manolescu, ?n ?Rom?nia literar?" (2/1979). Criticul demonteaz? ideea ?romanului-colaj", invocat? de Barbu, ?i incrimineaz? procedeele de ?transcriere" ?i ?conspectare" a unui num?r mare de pagini din c?r?i semnate de K. Paustovski, Ilya Ehrenburg etc.” ()Pamfletul lunii: Propunere pentru salvarea frumuse?ii – de Mircea Dinescucatavencii.ro 2 February 2016 Ur?ta intr? miercuri gr?bit? ?n oglind??i iese tocmai vineri cu trandafiri ?n p?rdispus? s?-?i extirpe chiar glanda suferind?care secret? tristul adev?rc? lumea-i la cheremul femeilor frumoasece sorb cu-aceea?i r?vn? sau stridii sau bancheristorc?nd l?m?ia gale? ?n conturile grases? se trezeasc? mortul obscenei ?nvieri.Dup? comiterea acestui poem (a? zice monumental, dac? n-a? ?ti c? at??ia imbecili ??i ?nchipuie c? o carte monumental? trebuie s? aib? numaidec?t dou? kilograme ?i jum?tate), m? lovi spaima ca nu cumva cititorii mei s? m? cread? ?n stare a exclama, precum Flaubert, “Ur?ta, c’est moi!”.C?ci subsemnatul, spre deosebire de eroina sa, consider? c? adev?rata frumuse?e e nedrept??it? ?n aceast? lume, ?n care f?c?tura boit?, sfid?nd estetica, st? coco?at? cu anas?na ?n v?rful sc?rii paradite a valorilor.E suficient s? prive?ti ?ntr-o diminea?? c?te fete cu adev?rat frumoase coboar? ?n Gara de Nord din acceleratul de Ia?i, ca s? ai revela?ia c?t? frumuse?e contraf?cut? d? ?n clocot pe ecranele televizoarelor noastre de diminea?a p?n? seara.Divele din Rom?nia, aidoma b?bu?elor care-?i pun ?nainte de culcare, pe noptier?, placa dentar? ?n paharul cu ap?, ?i-ar putea a?eza ?i ele ?n rastel accesoriile deta?abile: popourile obraznice umflate cu pompa, s?nii silicona?i, n?sucurile redesenate ?i buzele injectate cu Botox.Ofensa adus? naturii, care are grij? s? ne bucure ochii cu frumoasele anonime z?rite pe strad? sau ?n fuga tramvaiului, ?n timp ce concursurile de Miss colc?ie de p?pu?ele r?sucite cu cheia de sponsorii imposturii, echivaleaz? cu expunerea la Luvru a unor tablouri falsificate, ?n timp ce pe malul Senei buchini?tii ar vinde pe trei parale capodopere de Rembrandt ?i Botticelli.Culmea e c? femeile frumoase din na?tere nu pot fi complexate dec?t de ur?tele fermec?toare.Marin Preda mi-a povestit cum ?n tinere?e a f?cut o pasiune nebun? pentru cea mai ur?t? scriitoare din secolul 20, numit? Nina Cassian, ce sem?na din profil cu o c?mil?, dar care emana at?ta inteligen?? ?i sex-appeal, ?nc?t a cerut-o ?n c?s?torie. Refuzat brutal, marele prozator s-a consolat p?n? la urm?, ?nsur?ndu-se cu cea mai frumoas? poetes? a acelor vremi, Aurora Cornu. Nu putem spune, ?n acest caz, c? m?garul lui Buridan ar fi murit de foame ?ntre dou? c?pi?e de f?n.Feodor Mihailovici Dostoievski, ?n schimb, s-a pripit c?nd a afirmat c? frumuse?ea va salva lumea, c?ci, ?n realitate, noi ar trebui s? salv?m frumuse?ea.Poetul lunii: Teodor Dun?19050-3810Teodor Dun? (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universit??ii Bucure?ti ?i a debutat cu Trenul de treie?unu februarie (2002), pentru care a primit Premiul Na?ional ?Mihai Eminescu” pentru debut. Au urmat Catafazii (2005), De-a viul (2010) ?i recenta Obiecte umane (2015). Poezia sa a fost tradus? ?n mai multe limbi, volumul der larm des fleisches (Edition Solitude, 2012, ?n traducerea lui Georg Aescht) ap?r?nd ca urmare a bursei pe care a avut-o la Akademie Schloss Solitude din Germania. ?n 2015 a primit Premiul Redactorul de carte al anului 2014 oferit de APLER. Este redactor-?ef al Editurii Tracus Arte.?n seara ?ncetelor leg?n?ri to?i arborii sunt albi.?i-e greu s? alegi unul.te plimbi la marginea lor cu o funie.?l cau?i bine?n?eles pe cel mai alb.?i dimine?ile albastre vor fi?i carnea pe c?mpuri se arat?, pe drumurise arat?, peste tot.?i tu te plimbi doar pe la marginea arborilor,?l cau?i bine?n?eles pe cel mai alb.?i dimine?ile tot mai albastre vor fi?i carnea pe drumuri se arat?, pe cerurise arat?, peste tot.cineva te ridic??i vezi: printre arborii albi aerul e alb.acolo se doarme pu?in, acolo te legeni nu mult?i ninsele crizanteme nic?ieri nu le mai duci.se desprind, alunec? sub tine?i dimine?ile tot mai albastre vor fi?i carnea pe ceruri se arat?,pe p?m?nturi se arat?, peste tot.?i doar mai ?ncolo, l?ng? c?mpuri, l?ng? nimeni,o carne alb? ?ncet leg?nat? de arborii albi.de-a viulabia trecut prin miezul nop?ii?i eu ?nsp?im?nt?tor de viu.via?a a o mie de oameni a n?v?lit ?n mine.at?t de viu, c? o sut? de vie?iau r?mas ?n afara mea, ?nf??urate.?i apoi via?a a ?nc? o mie de oameni?i apoi via?a peretelui, via?alemnului, via?a carcasei, toate se n?pustescspre mine ?i m? umplu.?i orice este viu ?i orice a fost viu??i fac loc ?n mine ?i m? ?nconjoar?.via?a mea e de neoprit. ?mp?nze?te str?zile, blocurile.?i totul ?ncepe s? clocoteasc? de via??.?i at?tea straturi de viu m? ?nconjoar?,c? sunt viu acum la un kilometru de jur ?mprejur.?i nimeni mai plin ?i mai trecutprin miezul nop?ii dec?t mine.?i nimeni mai preg?tit ?i mai ?nf??urat ?n vie?ica-ntr-o mie de pieli.?mi desprind m?inile de corp,via?a se ?nv?lm??e?te ?n jurul meu,?mi ridic m?inile ?i toate vie?ile lor se vars? ?n mineca-ntr-un canal.viul ?sta de o sut? de tone spulber? orice,str?punge carcasele,str?punge cimentul ?i totul clocote?te de via??:asfaltul respir?, lemnul respir?, miezul nop?ii respir?.?i chiar dac? nu e nimeni ?n jur,lumea fierbe de via?? cu nimeni ?n ea.acum, c?nd via?a mea nu mai cunoa?te margini,?mi ridic mai mult m?inile, ?mi desfac degetele?i blocurile ??i scuip? temeliile ?i ???nesc?nnebunite prin aer?i la o sut? de metri deasupra p?m?ntuluiexplodeaz? ca mii de artificii.zgomotul c?rniiacum, c?nd zgomotul ierbii acoper? zgomotul c?rnii,cu trupul ?nvelit ?n cianuri, tot mai viu?mi sunt. p?n? la piele de viu ?mi sunt.v?d limpede, v?d oricum: diminea?a ?ncepe s? umble s?tul?, oloag?.lumina ei at?rn? de trup, ?l arat? –?i nu e ?ndeajuns.ca o mie de viet??i sc?pate, carnea se rostogole?te din mine,tot mai mult?, mai grea, mai ?n?bu?itoare.sub t?lpi, ?n mormane se a?az?.o vezi – ?i nu e ?ndeajuns.?i tot mai mult, zgomotul ierbii acoper? zgomotul c?rnii.at?rn de mine, cu marginile v?r?te una ?n alta. doar c?tevaau mai r?mas. ?i abia atunci simt c?t graniteman? acest soare de aur ?i c?t granit ?n mine.tot plin m? simt. de?i doar o adun?tur? de margini,tot viu ?mi sunt, p?n? la piele de viu ?mi sunt –?i nu e ?ndeajuns.v?d limpede, v?d oricum: diminea?a umbl? s?tul?, oloag?.lumina ei at?rn? de trup, ?l r?stoarn?.?i c?t granit eman? acest soare de aur?i c?t granit peste tot.?i c?nd zgomotul ierbii acoper? zgomotul c?rnii?i pe de-a-ntregul ?l acoper?, la r?m??i?ele mele merg.m? ?nfrupt, m? ?nfrupt, nu m? satur –?i nu e ?ndeajuns.Traian UngureanuOpinii: Centrul nu mai ?ine Ziarul Adev?rul 8 februarie 2016 La un moment dat, observ?nd c?, v?zu?i de departe, to?i mun?ii s?nt mici, Uniunea European? a decis c? relieful nu exist?. ?ntre timp, realitatea a cerut revan?a ?i a trimis pe direc?ia UE o delega?ie la nivel ?nalt, compus? at?t din munte, c?t ?i din Mahomed. Nimic nu pare s? fi preg?tit apretatele elite europene pentru primirea acestei delega?ii ?i pentru reapari?ia vehement? a geografiei ?i istoriei.Primul val de popula?ii islamice a p?truns p?n? ?n inima Germaniei, se preg?te?te s? for?eze Canalul M?necii ?i a urcat ?n Scandinavia, p?n? ?n preajma cercului polar. ?n replic?, liderii apuseni au dat buzna la recitat versul r?s?ritean dup? care ?ce e val ca valul trece”. Ipoteza a fost repetat? cu ardoarea unei rug?ciuni pe buza Niagarei. Ipoteza a c?zut repede ?i din ea au ap?rut dou? nout??i de co?mar. Prima ne spune c? migra?ia n-a ?ncetat pe timp de iarn?. Aproape o sut? de mii de migran?i au p?truns ?n Europa ?n ianuarie. A doua ne anun?? c? avem ?n fa?? ceva ce se cheam? ?migra?ie permanent?. Un transfer de popula?ie colosal care va schimba fa?a ?i via?a Europei. Cur?nd, poate ?n urm?toarele c?teva s?pt?m?ni, masele pornite din Orient vor m?tura din cale Iordania ?i Libanul spre a se rev?rsa ?n Europa. Acolo vor g?si o clas? politic? inept? c?nd nu e timorat? de supersti?ii pioase.?n ansamblu, ?ar? cu ?ar? ?i guvern cu guvern, e prea t?rziu. Pentru a continua baia de poezie funebr?, s?-i facem loc marelui Yeats, cu versul care a congelat ?n cuvinte pu?ine drama politic? ?i moral? a modernit??ii apusene: ?Centrul nu mai ?ine”. Pr?bu?irea structurilor europene datoare s? pun? la punct un r?spuns activ e cea mai important? ?tire a vremurilor pe care ne preg?tim s? le ?ncheiem. Noutatea trece neobservat? pentru c? e mascat? de un potop de pseudodecizii care mor imediat dup? publicare, summituri autoomagiale, recorduri de bun?voin?? stupid? ?i cuget?ri bezmetice.Un singur lucru ?i o singur? ?ncrodare ar fi de ajuns ?i ar pune bazele ?nceputului: adev?rul rostit oficial ?i ?n gura mare. C?ci r?ul nu poate fi b?tut dec?t de cei ce-l ?n?eleg ?i respect?. Trebuie imediat precizat c? r?ul e singurul lucru din lume care poate fi respectat numai prin denun?. Orice ezitare, aproximare ?i vorb? ?n doi peri ?l ajut?. Nu ne putem bizui, ?ns?, pe curajul liderilor no?tri. Ne putem bizui doar pe poe?i mor?i care ne sufl? versuri f?r? speran??. ?i cum altfel?Ce n?dejde s? tragem c?nd ?i vedem pe italieni f?c?ndu-se pre? persan ?i acoperind cu placaj statui romane din muzeul onorat de vizita marelui lider iranian? Pre?ul: 20 de miliarde ?n contracte imediate de investi?ii. Bie?ii italieni. N-au auzit de proverbul care avertizeaz?: dac?-i dai nas lui Iran...Nemaivorbind de Fran?a, pentru care pre?ul convenit e 118 buc??i Airbus. ?i Fran?a e ?n m?n?: abia a plecat ayatolahul ?i, la Elysee, s-a a?ternut covorul ro?u pentru lumino?ii conduc?tori ai Cubei populare. Da, e vorba de Fran?a, sora noastr? mai mare ?i mai stricat? care ne ceart? prin MCV-uri pentru corup?ie ?i nelegiuri ?n timp ce se ?ine de m?nā cu prieteni care sp?nzur? disiden?i de macarale la Teheran. Apropos! ?i macaralele alea or avea nevoie de un service. Poate o companie francez???S? revenim la umorul pozitiv. La una dintre acele ?tiri neconfirmate care scriu mai mult? istorie dec?t o mie de ?tiri confirmate. Umbl? vorba prin Parlamentul European c?, recent, o delega?ie afgan? ?i-a anulat vizita oficial? explic?nd c? Bruxelles e un ora? prea periculos. Afganii ?tiu ce ?tiu. Au aflat, proababil, din surse sigure, fr??e?ti ?i locale, c? la Bruxelles poate s?ri ?n aer orice, cu tot cu delega?ie oficial?. ?i asta ne spune c? e prea t?rziu. Coloanele care se mi?c? f?r? oprire din Orient spre Europa ajung acas?. ?n ora?e deja cucerite.Iat? de ce autorit??ile etice ?i politice europene nu mai s?nt acas?. S?nt pe alt? lume ?i vorbesc interesant, politicos ?i singure din cavou. Ignoran?a acestor oameni care au ?nv??at s? cread? ?n dispari?ia istoriei, retragerea geografiei ?i ?mbl?nzirea omului nu e numai ?nsp?im?nt?toare. E ?nduio??toare.Privi?i destinul Angelei Merkel, hegemonul liberal al Europei. M?nat? de idealuri neverificate, doamna Merkel a b?tut cu ?ncredere la poarta iadului. ?i poarta s-a deschis. Liderii care ?in s? ne explice c? Europa e datoare s? ?nfieze tot restul lumii ar trebui s? aib? grij?, mai ?nt?i, de propria lor cultur?. Ace?ti oameni nu ?tiu ce au atins, ce au st?rnit ?i ce au scos la lumin?. Istoria. Iar istoria e, a?a cum vor afla cur?nd ace?ti pionieri? ai ignoran?ei vinovate, un vortex f?r? sf?r?it ?n care fierb contradic?ii, amintiri neiert?toare, violen?? animal? ?i absurditate scelerat?. Mai pe ?n?elesul ?i spre paguba tuturor: iadul. Poarta la care a b?tut av?ntat dna Merkel.Nenorocirea vine de afar? ?i asta doar pentru c? e chemat? din?untru. Mantra cretin? care aduce dup? fiecare nou? oroare musulman? discursuri promusulmane nu va r?m?ne f?r? rezultat. Comisia European? e chiar ner?bd?toare s? vad? ce se poate ?nt?mpla dac? ?ntoarce b?tr?na realitate cu capul ?n jos. Stenograme recent publicate ni-l ?nf??i?az? pe cutare Comsiar european anun??nd ritos c? h?rt?nirea femeilor de la Koln nu are nicio leg?tur? cu refugia?ii. A?a e. Mar?ienii s?nt suspectul principal. ?i dac? mai a?tept?m o lun?-dou? vom afla c? destr?b?latele de nem?oaice au t?b?r?t pe bie?ii refugia?i pudici ?i complexa?i.Mai e timp. nu prea mult, s? ne amuz?m pe seama acestor clovni cu dosar de sf?nt. Dup? care se va ?nt?mpla ce se s-a mai ?nt?mplat. Cei ce caut? rafin?ria cu arunc?torul de fl?c?ri ?n m?n? o vor g?si. Erup?ia rahitic? dar real? a rasismului, fascismului ?i violen?ei ?nso?itoare nu va ?nt?rzia.?Logica neiert?toare a istoriei se va adeveri ?nc? o dat?: trufia ?ngerilor fal?i cheam? la treab? strigoi ?ngropa?i.Ce putem face noi esticii? Ni s-a spus c?, dac? nu absorbim migran?i, ne d?m arama pe fa?? ?i pe tot corpul. Ne dovedim, adic?, primitivi ?i infec?io?i. A se scuti ?i a se lua seama la postura celor ce ne dau lec?ii. Convin?i c? ne pot reeduca, pedagogii promigra?ie au decis c? e nevoie s? inverseze un proverb ?i s-au b?gat ca laptele ?n musc?.Interlocutorul fiind doar un pic mai plat ca zidul, nu ne-au r?mas prea multe. Poate doar s? tripl?m l??imea Dun?rii. Propunerea de a o popula cu crocodili nu e de luat ?n seam? pentru c? i-ar putea nec?ji r?u pe ecologi?ti. Deocamdat? st?m a?a, mut ?i proste?te, ?ntr-o scenet? de grup ?n care vestul a pus c?ru?a ?naintea boilordup? care s-a apucat s? le ?in? cursuri de etic? ?i mecanic?. Tocmai de asta e, poate, mai bine s? fii bou. De?i nu e foarte clar cine e boul.?Istorie prezidential? american?190500?N SERVICIUL SECRET AL PRESEDINTELUI SUARonald Kessler a lucrat peste 50 de ani ?n Serviciul de Paza si Protectie alCasei Albe. Dupa retragerea sa din activitate a scris o carte, intitulata sugestiv:?In the President's Secret Service” (?n Serviciul Secret al Presedintelui).JIMMY SI ROSALYN CARTEREl s-a dovedit un om complet fals. ?nfatisa o imagine buna ?n public, dar era foarte diferit ?n privat. De exemplu, pentru a fi surprins de fotografi, ?si transporta singur prima valiza din propriul bagaj, dar aceasta era ?ntotdeauna goala. Vroia ca oamenii sa-l vada ca un om pios si non-betiv, dar el si familia sa beau foarte mult alcool! Manifesta dispret pentru Serviciul Secret si a fost foarte iresponsabil cu codurile nucleare. Nu credea ca acestea erau ?mare lucru” si tinea asistentii militari la mare distanta. De multe ori nu recunostea activitatea agentilor Secret Service care ?i asigurau paza. Ea si-a vazut ?n cea mai mare parte de treburile ei.RONALD SI NANCY REAGANEl a fost un om adevarat, moral, cinstit, respectuos si demn. Ambii tratau cu respect si onorabil Serviciul Secret si pe toti cei din jur, multumindu-le tot timpul. El si-a rezervat timp pentru a cunoaste personal pe toata lumea. O poveste celebra a fost cea de la ?nceputul presedintiei lui, c?nd a iesit din camera cu un pistol ascuns la sold. Agentul responsabil l-a ?ntrebat: ?De ce purtati pistolul, domnule presedinte?” El a raspuns: ?Pentru ca atunci c?nd baietii nu se descurca singuri, sa ?i pot ajuta.” Pentru el era ceva obisnuit sa poarte un pistol.C?nd s-a ?nt?lnit cu Gorbaciov, avea un pistol ?n servieta.Ea era amabila, dar foarte protectoare cu presedintele ?ncerc?nd dingreu sa controleze ce m?nca acesta, iar Serviciul Secret era de multe oriprins la mijloc. El trebuia sa ?i spuna agentului: ?Haide, trebuie sa ma ajuti.”Familia Reagan bea vin doar la cocteiluri de stat si ocazii speciale. Ca membru al Serviciului Secret va pot confirma ca beau rar vin ?n timpul cinelor de familie si ca evitau alcoolurile tari. Dupa toata fanfaronada familiei Carter, cei doi Reagan au fost cei care si-au trait viata ca niste adevarati oameni morali.GEORGE H. SI BARBARA BUSHMereu respectuosi si foarte de grijulii. ?i preocupa confortul agentilor de paza si le aduceau chiar de m?ncare. O data ea a adus haine groase agentilor care pazeau afara ?n frig la Kennebunkport. Unuia i-a adus o caciula calduroasa, iar c?nd acesta, desi evident ?nghetat, a ?ncercat sa spuna ?multumesc, nu”, presedintele i-a spus: ?Fiule, nu te pune cu prima doamna. Pune palaria pe cap.” El a fost cel mai prompt dintre presedinti si a mentinut Casa Alba ca pe o masina bine unsa. Ea conducea treburile familiei si vorbea mai mult ?n sinea ei dec?t cu ceilal?i.BILL SI HILLARY CLINTONPentru el presedintia a fost o mare petrecere. Nu era demn de ?ncredere. A fost amabil mai ales pentru ca vroia sa-l placa toata lumea, dar viata lui era doar un mare si amuzant joc. C?t despre sexualitatea lui… stie toata lumea. Ea era mereu cu ochii pe Bill Clinton. ?n rest, o falsa eroina TV. Personalitatea ei se schimba imediat ce se apropiau camerele de luat vederi. ?n lipsa lor manifesta un dispret nedisimulat pentru militari si pentru cei din Serviciul Secret, consider?ndu-i ca pe niste slugi care erau acolo doar ca sa o serveasc?.GEORGE W. SI LAURA BUSHEl a fost presedintele ?n cea mai buna forma fizica si a avut un regim de antrenament foarte strict. Familia Bush a cerut ?ntregului personal administrativ si de uz casnic sa respecte membrii Serviciului Secret, iar acestia din urma i-au ?ndragit pe am?ndoi. Ea a fost una dintre cele mai agreabile prime doamne, poate chiar cea mai simpatica. Nu a spus iciodatavreun cuv?nt aspru despre nimeni din preajma.BARACK SI MICHELLE OBAMAEl are un temperament isteric, este egoist, viclean si prefacut. Te priveste ?n ochi si pare sa fie de acord cu tine, dar se ?ntoarce si face exact invers. Ca si Clinton uraste militarii si se uita de sus la cei din Serviciul Secret.Ea este o adevarate catea care, practic, uraste pe oricine nu este negru, uraste militarii si se uita la agentii Serviciului Secret cu dispre?.Apropos de Obama, iata o ?nt?mplare adevarata petrecuta ?n biroul lui. Este vorba despre demisia generalului McChrystal. Unii oameni dau dovada de mai multa diplomatie dec?t altii. Fostul comandant american militar ?n Afganistan, generalul McChrystal, a fost chemat deBarack Obama ?n Biroul Oval. ?n cursul discutiei McChrystal a ?nteles repede ca lucrurile nu merg bine, fapt confirmat ?n momentul ?n care Obama l-a acuzat ca nu ?l sprijina destul ?n rolul sau politic de Presedinte.McChrystal i-a raspuns: ?Domnule Presedinte nu e treaba mea sa va sprijin ca politician, treaba mea e sa va sprijini ?n calitate de comandant-sef.”Dupa aceste cuvinte generalul McChrystal i-a ?nm?nat lui Obama demisia.Nemultumit de demisia generalului, pe care nu putea dec?t sa o accepte, Obama a facut o gluma ieftina de despartire: ?Pun pariu ca atunci c?nd voi muri, vei fi fericit sa faci pipi pe morm?ntul meu.” Generalul a salutat militareste si a spus: ?Domnule presedinte, eu am spus ?ntotdeauna ca, dupa ce voi parasi armata, nu voi mai sta niciodata la coada”.Material trimis de prietenul clubului nostru Nicolae Cern?ianu din GermaniaComentariul lunii: ?i, ?i. Nici, nici. – de Dorin Tudoranrepublica.ro -02-11 19:24:04Stimate domnule Liviu Dragnea,?i mierla, ?i cucuveaua ??i exercit? dreptul la liber? exprimare. C? unii o mierlesc diminea?a, din pricin? c? a?a a anun?at, peste noapte, cucuveaua este o prejudecat?. Ea stabile?te un efect ilicit ?ntre cauz? ?i efect.Dac? pe C?mpia Mierlei, Murad a fost ucis de Milo? Obili? asta nu s-a ?nt?mplat din cauza unei cucuvele care a anun?at, la miezul nop?ii, moartea sultanului de m?na s?rbului.?tiu c? ?n politic? nu po?i avea ?ncredere ?n nimeni. Nici m?car mor?ii electori nu se prezint? la toate referendumurile. Dar ave?i, rogu-v?, ?ncredere ?n vorba “Fiecare pas?re pe limba ei moare”.Nu ?ncerca?i s? pune?i pumnul parlamentar nici ?n ciocul mierlei, nici ?n ciocul cucuvelei. L?sa?i-le s?-?i vad? de ale lor. Dumneavoastr? vede?i-v? de ale dumneavoastr?. C? ave?i destule, slav? tranzi?iei; plus acareturi.C?nd o fi s? o mierli?i politic, nici mierla, nici cucuveaua nu vor fi de vin?. ?i una, ?i cealalt? vor continua s? aib? cont pe Facebook. Poate nu ?ti?i, dar Mark Zuckerberg nu este analist politic. E om de afaceri. De?i, uneori se joac? ?i el de-a Cenzura. Pe banii lui.V? doresc succes - fie ?n ramur?, fie pe ramur?. Sunte?i liber ca pas?rea cerului, a?a c? ave?i dreptul s? alege?i.NE: La ini?iativa lui Liviu Dragnea, parlamentul rom?n este pe cale de a trece o Lege a def?im?rii, despre care lumea se teme c? ar fi instaurarea unei forme de cenzur? a criticii adresate oamenilor politici.O istorie a scrisului (2) – Alfabetul – de Theophyle23/05/2013.roVezi postarea anterioara –?O istorie a scrisului (1) – ?nceputuri.?Dupa Petroglife, Pictografe si Logograme, a treia rationalizare a sistemului de scris a avut loc aproximativ 1000 de ani de la aparitia cuneiformelor si a hieroglifelor. Aceasta rationalizare a derivat din adaptarea heroglifelor la limbile semite vorbite pe teritoriul estic al Imperiului Egiptean, adica peninsula Sinai si la nord de ea, Cananul. Aceasta rationalizare a transformat hieroglifele egiptene in semne distincte adaptate la limbile semite vorbite in acest teritoriul. Toate limbile Semite sau Indo-Europene folosesc alfabete derivate din acest alfabet primordial, dezvoltat aproximativ acum 3700-3800 de ani. Acest alfabet primordial poarta cateva denumiri care toate inseamna acelasi lucru, denumirile sunt Sinaitic (proto-sinaitic) sau Cananit (proto-cananit). Aveti mai jos schema de dezvoltare a alfabetelor diferite din acest alfabet primordial.Alfabetul Sinaitic era compus din semne care reprezentau “interpretari,” la o codificare a heroglifelor, care putea fi inscriptionate cu mult mai simplu dar necesitau o “specializare” mai accentuata in cititul lor interpretativ. Pana in ultimii ani, teoria care sustine aceasta aparitie se baza pe faptul ca aproximativ in perioada intre 1700-1800 i.Hr., imperiul Egiptean se extinde spre est/nord-est, cucerind peninsula Sinai. O populatie semita aflata in Sinai “imprumuta” vreo 30 de heroglife egiptene si le “rationalizeaza” codificandu-le in 30 de semne diferite, fiecare reprezentand un obiect/idee, care vor fi interpretate mai tarziu in consoane lingvistice (limbile semite nu inscriptioneaza vocale).Deoarece teoriile istorice au “prostul obicei” de a fi demontate, recent au fost descoperite inscriptii “proto-sinaitice” in Egiptul de Sus (sudul Egiptului) in apropierea Vaii Regilor – mortuarul faraonilor. Aceste inscriptii au fost datate cu vreo suta de ani anterior celor descoperite in Sinai, asa ca nu este clar daca Egiptenii au venit in Sinai, sau Semitii au venit in Egipt. Singurul lucru care este insa clar ca alfabetul cel mai vechi in lume (inclusiv Linear A, care nu poate fi exact numit alfabet), este cel Sinaitic/Cananit (cu sau fara particula Proto).Drinkology: Tequila190504445B?utura alcoolic? de origine mexican? este ob?inut? din agavele albastre ?i poart? numele ora?ului unde a fost produs?, ?nc? din secolul XVI, Tequila. Aceast? localitate este la nord de Guadalajara, ?n statul Jalisco. Dup? vechime, tequila se sub?mparte ?n blanco(ne?nvechit?), joven – aurie, prin adaosul de caramel (ne?nvechit?), reposada (mai mult de 2 luni vechime), anejo (?nvechit?, dar mai pu?in de doi ani) ?i extraanejo (vechime mai mare de doi ani).?n ultimii ani, consumul de tequila ?n USA a crescut mult, mai ales sub form? straight (simpl?). ?n cocktailuri, tequila era demult folosit? ?i cele mai cunoscute b?turi amestec sunt Margarita (pahar larg, cu sare pe margini, 60 mL tequila, 25 mL Cointreau, 25 mL suc de lime, zah?r, ghia??), Batanga (pahar ?nalt cu sare pe margini, 60 mL tequila, ghia??, 3 linguri de suc de lime, coca cola p?n? sus), Tequila Sunrise (r?s?rit) ( 90 mL suc de portocale, 50 mL tequila, 15 mL sirop de grenadine- rodii, se agit? ?n shaker, se toarn? peste ghia?a din pahar). MargaritaBatangaTequila SunrisePrintre celebrit??ile foarte ata?ate de tequila se num?r? Jack Kerouac, Carlos Santana, George Clooney, David Beckham ?i Brad Pitt. (MSM)Din istoria comunismului rom?nesc: Apostolii Epocii de Aur- Suzana G?dea, mama vitreg? a culturii rom?ne (fragmente)30 ianuarie 2016, 14:22 ziarul Adev?rulBottom of FormSuzana G?dea. Desen de Vali Ivan. Fotografii: Arhivele Na?inale, Fond CC al PCRSuzana G?dea a fost satrapul culturii rom?ne din ultimii 10 ani de comunism. A suprimat programat orice ini?iativ? liber? ?i a pref?cut-o ?n propagand? ieftin?, agasant?, fatal?. ?n vreme ce intelectualii rom?ni autentici rezistau absurdului comunist prin cultur?, Suzana G?dea se obi?nuia cu rezisten?a la cultur?.?Autor al masacrelor culturale“Suzana G?dea n-are nevoie de nicio b?t?. Reu?e?te s? se fac? disp?rut? ?n momentele tensionate ale Revolu?iei. Influen?a sa nefast? va fi resim?it? dureros mult timp. Poetul Gheorghe Grigurcu ??i aminte?te, ?n ?Dreptatea“ din 12 aprilie 1990 (n.r. – ?nainte ca ?Adev?rul“ s? fuzioneze cu ?Dreptatea“), despre ?autorii masacrelor culturale, Suzana G?dea, Mihai Dulea, Eugen Florescu ?i al?ii, care ne-au batjocorit cu vorba mincinoas? ?i agresiv?, [...] cu restric?iile de tot felul ?i nu ?n ultimul r?nd cu m?surile administrative luate ?mpotriva intelectualilor pentru singura vin? c? nu au pupat papucul dictatorului“.Prozatorul ?i disidentul Dan Petrescu vorbea ?n num?rul 18 al revistei ?Contrapunct“, despre ?c?l?ii culturii rom?ne“, iar Darie Nov?ceanu, fost redactor-?ef? al ziarului ?Adev?rul“, scria, la 18 aprilie 1990: ?Ne mai r?m?ne doar s?-i ar?t?m cu degetul ?i s? ?nfiin??m un ?tribunal? unde pedepsele s? nu fie dec?t morale, dar publice. [...] Preg?ti?i-v? ap?rarea!“. Suzana G?dea a schimbat destinele multor rom?ni. Oamenii ace?tia care au ?ncondeiat-o nervos ?i revan?ard sunt doar cei care s-au preocupat, din fitece motive, ca influen?a ei s? r?m?n? consemnat? pentru istorie, dar e mai mult de at?t. Suzana G?dea a avut, oric?t de ridicol? ar putea p?rea aceast? formulare, monopolul culturii ?n Rom?nia. Cicatricile pe care le-a l?sat ?n vie?ile oamenilor s-au vindecat t?rziu sau nu s-au vindecat niciodat?.E gra?iat? de Iliescu!Suzana G?dea e condamnat? la doi ani de ?nchisoare. Potrivit unui sondaj realizat de ziarul ?Adev?rul“ ?n aprilie ’91, 76% din rom?ni considerau c?, pentru reprimarea revolu?ionarilor, erau vinova?i ?i fo?tii membri CPEx ?i 58% credeau c? pedepsele acestora au fost, totu?i, prea u?oare. La 20 aprilie 1992, ?ns?, Tribunalul Suprem accept? cererea procuraturii ?i ?n?spre?te pedepsele, arat? istoricul Adam Burakowski ?n volumul ?Dictatura lui Nicolae Ceau?escu“. Suzana G?dea prime?te – sentin?? definitiv? ?i irevocabil? – 8 ani de ?nchisoare. A doua zi, fostul vicepremier Ioan Totu se sinucide. ?n mai pu?in de o lun?, pe 13 mai, Academia Rom?n? hot?r??te excluderea femeii dintre membrii coresponden?i, arat? Dorina N. Rusu ?n ?Istoria Academiei Rom?ne ?n date (1866-1996)“. E o regul? ?n Academie – una dintre pu?inele institu?ii ale statului unde exist? aceast? regul? –, c? membrii s?i pot fi ?ndep?ra?i dac? au o condamnare penal?.Oprobriul nu dureaz? ?ns? mult: la 25 martie 1994, fosta nomenclaturist? e gra?iat? de pre?edintele republicii ?i fostul s?u sfetnic de la telefonul Editurii Tehnice, Ion Iliescu. Decizia fostului tovar??, ?nc? ?n curs de a deveni un adev?rat domn, fusese luat? ?n urma unei cereri individuale. Suzana G?dea avusese impertinen?a de a-?i solicita eliberarea. M?car ceilal?i tovar??i ai s?i ??i reduseser? pedepsele cu certificate medicale contraf?cute.?Dac? pleci“, de Monica Anghel ?i C?t?lin Cri?anDup? eliberarea din ?nchisoare, Suzana G?dea nu va mai ap?rea ?n public. Se va stinge, la 25 august 1996, ?ntr-o Rom?nie care nu mai privea ?napoi cu m?nie pentru c? nu mai privea ?napoi deloc. Presa vremii nu i-a consemnat decesul, n-au fost publicate ferpare, numele ei n-a ap?rut nici m?car ?n rubrica ?Decese“ a ziarelor. ?n fine, ?n Rom?nia anului 1996, actualitatea ?i preocup?rile cotidiene cople?iser? de mult ideile r?zle?e despre dreptate ?i adev?r. Suzana G?dea murea ?n cel mai cinic anonimat. Lumea o uitase pentru c? avea dreptul s? o uite. Pentru mul?i, nu mai conta. Mo?tenirea Suzanei G?dea nu poate ?ns? s? dispar? din istorie. M?car pentru c? o m?n? de oameni se ?nc?p???nau s?-?i aminteasc?, s? vorbeasc? ?i s? scrie. Suzana G?dea a l?sat c?teva cicatrici serioase.Dou? ministrese h?de/Prea iubite Vel-Vornic/Cum s? mearg? ?coala Spornic/C?nd la Arte-avem un G?de?Ernest Maftei, actor ?i, uneori, epigramist?Aveam o deosebit? predilec?ie spre g?ndire“Suzana G?dea s-a n?scut la 29 septembrie 1919 ?n ora?ul Buz?u, ?ntr-o familie de func?ionari. E ultimul n?scut dintre to?i cei ?ase copii ai familiei. ?n certificatul de na?tere, numele s?u e St?nescu Suz?nica Irina. Mama sa, Ana St?nescu, fost? Panaitescu, era casnic?, iar tat?l, ?tefan St?nescu, lucrase ca func?ionar ?i brigadier silvic, la Ocolul din Buz?u, arat? femeia ?n dosarul s?u de cadre. Se pare c? tat?l acesteia ar fi fost, ?n tinere?ea sa, angajatul dramaturgului Ion Luca Caragiale. Scriitorul Nicolae Pene? arat?, ?n volumul ce poart? frumosul titlu ?Caragiale, comersant la Buz?u“, c?, la 15 noiembrie 1894, dramaturgul a concesionat, al?turi de cumnatul s?u, un restaurant aflat peste drum de gara din ora?. B?iatul bun la toate ?n c?rciuma lui nenea Iancu, care se ocupa de aprovizionarea magaziei ?i de alte treburi administrative, era chiar ?tefan St?nescu. ?Avea, la data respectiv?, 19 ani. La plecarea ?n c?t?nie, ?tefan St?nescu avea asupra lui un ?certificat de bun? purtare?“, arat? Nicolae Pene?.?N-am avut prea multe prietene“Suzana G?dea va depl?nge, ?n chestionarele ?i autobiografiile de partid, situa?ia material? ne?ndestul?toare a familiei. Oricum, tat?l s?u va r?m?ne, pentru ea, un personaj providen?ial, care a reu?it s?-?i ?in? to?i copiii ?n facultate. Mezina familiei poveste?te, ?n autobiografiile de partid, despre apeten?a sa nepref?cut? pentru ?tiin?ele exacte. Limba rom?n? nu se num?r? printre preferin?e: ?De mic copil mi-a pl?cut matematicile, chimia ?i filosofia. Aveam o deosebit? predilec?ie spre g?ndire ?i-mi pl?cea fiecare fenomen s?-l analizez din toate punctele de vedere. [...] Atmosfera ?n care am tr?it ca mic copil mi-a dezvoltat mult puterea de munc?, curajul ?i ambi?ia de a cunoa?te c?t mai mult“, sus?ine Suzana G?dea. ?i dac? are dreptate, dac? ?ntr-adev?r ?i pl?cea s? g?ndeasc?, femeia sus?ine c? o f?cea mai mult ?n confortul solitudinii: ?Din fire sunt cam retras? ?i n-am avut prea multe prietene. Felul meu era s? ?nv??, s? merg ?i eu la universitate, a?a cum tata c?utase s?-i ridice ?i pe ceilal?i dinainte mea. (n.r. – pe fra?ii ?i pe surorile sale mai ?n v?rst?) [...] Aveam o deosebit? satisfac?ie pentru rezolvarea problemelor matematice c?t mai complexe“, scrie Suzana G?dea ?ntr-o autobiografie din 16 iunie 1953.Toate ?colile SuzaneiNu e limitat? de aceste momente de repaus. Dup? absolvire, la 11 decembrie 1943, c??tig? concursul pentru ocuparea postului de asistent la catedra de Metalurgie Fizic?, unde ia nota 19. Lucreaz? acolo p?n? la 20 iunie 1946, c?nd ocup?, ?n urma unui concurs c??tigat cu nota 20, postul de ?ef de lucr?ri. ?n paralel, e inginer stagiar, ?ef de sec?ie ?i ?ef de laborator la Uzinele Laminorul. Se ?nscrie ?i ?n Sindicatul corpului didactic, unde e responsabil de grup? ?i secretar? sindical? ?n cadrul Facult??ii de Mecanic?. ?Am urmat o ?coal? de cadre sindical? timp de un an“, arat? ?n autobiografie.Parcursul s?u profesional ?ncepe s? capete contur, iar Suzana G?dea ?ncepe s? arate c? e ?i un specialist implicat social: din 1946, se ocup? cu ?diverse munci ob?te?ti“ ?n cadrul Uniunii Femeilor Antifasciste, ARLUS, ?n cadrul Comisiei Na?ionale UNESCO, Comitetului de Lupt? pentru Pace, apoi ?n Uniunea Democrat? a Femeilor din Rom?nia ?i, apoi, ?n calitate de vicepre?edinte, ?n Consiliul Na?ional al Femeilor. Practic, f?r? s? fie membru de partid, Suzana G?dea activeaz? ?n tot felul de comisii ?i comitete girate de comuni?ti. E un intelectual progresist, dar unul care nu-?i neglijeaz? profesia: devine conferen?iar la catedra de Metalurgie Fizic? din cadrul Facult??ii de Mecanic? din Institutul Politehnic (1948, dup? reforma ?nv???m?ntului), lucreaz? ?i la sec?ia de Metalurgie ?i Mecanic? Aplicat? a Academiei Rom?ne (1947-1950), ocup?, pe r?nd, posturile de secretar? sindical? a Facult??ii de Mecanic? (1949), prodecan al Facult??ii de Mecanic? (1952) ?i decan al Facult??ii de Tehnologie Mecanic? (1953). ?Aceste func?ii le-am de?inut datorit? politici guvernului ?i partidului nostru de a promova ?n func?ii de conducere ?i femei“, sus?ine Suzana G?dea ?ntr-o autobiografie de partid. Din perioada decanatului, ??i aminte?te: ?Efectiv m-am sprijinit pe consilierii sovietici Menjuev ?i Anserov din Leningrad. Cu ajutorul neprecupe?it al d?n?ilor am c?utat s? ?ndeplinim sarcinile trasate“. ?n 1955, e numit? prorector al Politehnicii, responsabil? de partea metodico-didactic?. Urmare poate a confortului material, se mut? pe strada Bach din Capital?, la num?rul 36.A ajutat-o pe Elena Ceau?escu la ?coal?Fapt divers: ?n octombrie 1955, Elena Ceau?escu se ?nscrie la Facultatea de Chimie Industrial? a Politehnicii, dup? ce Suzana G?dea ?i recomandase un profesor cu care s? poat? face medita?ii la chimie ?i matematic? – materiile unde sim?ea ea c? nu e ?ndeajuns de preg?tit? –, spune fostul nomenclaturist Pavel ?ugui. ?Pe parcursul studiilor, prof. Suzana G?dea a ajutat-o s? treac? examenele de an ?i, ?n final, s? prezinte lucrarea de licen??. ?n ’59, aflam c? ?ntre familia Ceau?escu ?i familia prof. G?dea erau rela?ii de familie“, spunea ?ugui. ?n plus, fostul diplomat ?tefan Andrei, poveste?te, ?n volumul ?I se spunea Machiavelli“, c? Suzana G?dea i-ar fi spus despre rela?ia Elenei Ceau?escu cu Eftimie Iliescu, unchiul directorului de la Editura Tehnic?. ?Elena Ceau?escu i-a m?rturisit: ?A, p?i, uite, pe Ionel ?l cunosc bine. [...] Acolo, la T?rgu-Jiu (n.r. – lag?rul ?n care Iliescu era ?nchis ?n 1943-1944), dormeam ?ntr-o odaie, nu m? jenam de el c? era un copil cu pantaloni scur?i ?i, de fapt, am fost prieten? cu unchiul lui“. Iar istoricul Adam Burakowski subliniaz? prietenia dintre cele dou? tovar??e.Aparte de aceste leg?turi personale ori, mai degrab?, ca urmare a lor, Suzana G?dea este ?i recompensat? pentru eforturile intelectuale. E decorat? cu ?Medalia muncii“ (1953), Oridnul Muncii, clasa a III-a (1960), iar cu timpul ??i va mai ?mpodobi pieptul cu Ordinul Muncii, clasa a II-a, Ordinul Steaua RPR ?i Ordinul Tudor Vladimirescu. Publicase peste 65 de lucr?ri ?i articole ?tiin?ifice ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate, ?i ap?ruse numele pe mai multe coperte cu studii validate academic ?i alte volume. O recomand? preg?tirea profesional?, dar, mai ales, o recomand? faptul c?, ?n 1953, devine absolvent? a Universit??ii Serale de Partid, c? frecventeaz? cercul de filosofie marxist? ?i c? studiaz? ?n cadrul Cabinetului de Partid ?I.V. Stalin“. Regretatul istoric Florin Constantiniu o compar? subtil cu intolerantul, impenetrabilul stalinist Leonte R?utu, ?n volumul ?De la R?utu ?i Roller la Mu?at ?i Ardeleanu“.Tehnocratul comunistTotu?i, abia ?n 1960 ??i depune dosarul pentru ?nscrierea ?n partid. Ob?ine carnetul cu num?rul 07049162, la organiza?ia de baz? IPB, la 22 iunie 1962. Cariera sa abia acum ?ncepe: devine pre?edinte al Consiliului Na?ional al Femeilor (1953), membru ?n Consiliul de Stat (1965), membru supleant ?n CC (1965). Practic, ca un adev?rat surfer politic, Suzana G?dea urc? pe valul noilor activi?ti de partid, promova?i de Nicolae Ceau?escu dup? accederea la putere. ?n 1972, femeia ob?ine titlul ?tiin?ific de doctor docent ?n ?tiin?e cu teza ?Cercet?ri asupra durific?rii aliajelor de aluminiu“, iar ?n 1974 devine membru corespondent al Academiei Rom?ne. ?n acela?i timp cu intrarea ?n Academie a Elenei Ceau?escu, de 1 martie.Suzana G?dea e un tehnocrat ?n adev?ratul sens al cuv?ntului. Un profesionist. Nu e nicio ironie aici, oric?t de nefiresc ar p?rea. Suzana G?dea a parcurs, pe r?nd, toate etapele profesionale, ?i asta ?n cel mai clasic mod cu putin??, f?r? s? ard? etape, f?r? s? fac? prea mul?i pa?i deodat?. Apoi, ?i-a manifestat public adeziunea la o anumit? ideologie politic?, ?i-a construit o carier? academic? solid?, public?nd o serie de lucr?ri ?tiin?ifice validate ?n domeniul s?u, a condus studen?i, universit??i ?i institute, a devenit doctor docent ?i academician. Are cercet?ri cu privire la teoria disloca?iilor, aliajele semiconductoare, tratamente termice ?i termochimice, are studii asupra difuziei, a s?rurilor topite, a aliajelor de aluminiu de mare rezisten?? mecanic? ?i altele. Apoi, ?n calitate de specialist dublu rafinat academic ?i politic, a fost numit? la conducerea unor ministere cu adev?rat onorabile: Educa?ie ?i Cultur?. Aceast? prezentare ar trebui s? nu lase nim?nui vreo ?ndoial? cu privire la preg?tirea ?i profesionalismul s?u. ?n regimul Ceau?escu ?ns?, CV-ul nu prea reprezint? nicio garan?ie. A?a merg lucrurile.?n 1979, femeia este mutat? la Consiliul Culturii ?i Educa?iei Socialiste (CCES) – un fel de minister al Culturii ?n logica sistemului. Femeia e, a?adar, membr? ?n Consiliul de Mini?tri. Cum a denaturat CCES cultura rom?n???n comunism, e permis? doar presa liber?. Cealalt? e interzis?“, ar fi spus, cu cinism, scriitorul rus Mihail Volpin dac? ar fi tr?it aici. ?i asta pentru c?, de fapt, restructurarea institu?ional? e menit? s? ?nt?reasc?, mai mult, controlul de partid, repartiz?nd discret, dar eficient sarcinile fostei CSPT, explic? istoricul C?lin Hentea. Ori?ic?t, principala sarcin? a ministerului culturii ceau?iste era aceea de a ini?ia ?ac?iuni menite s? stimuleze crea?ia ?n domeniul literaturii ?i artelor, promov?nd operele literare, cinematografice, teatrale, muzicale ?i plastice care, animate de spirit militant, r?spund intereselor poporului, societ??ii socialiste“, dup? cum arat? Decretul 301 din 1971. CCES aviza repertoriile teatrelor, tematicile muzeelor, planurile editoriale ?i tirajele c?r?ilor, produc?ia ?i difuzarea filmelor. Institu?ia controla toate publica?iile din Rom?nia. ?Angoasa subcon?tient? fa?? de autoritate a creatorilor de orice gen, cu alte cuvinte obsesia nem?rturisit? a autocenzurii s-a datorat tocmai activit??ii CCES care, potrivit articolului 4 din Decretul 442 din 1977, putea controla, prin sondaj, dup? apari?ie, publica?iile ?i tip?riturile“, explic? istoricul C?lin Hentea. Tot CCES mai organiza una dintre cele mai perfide, mai iluzorii manifest?ri ale propagandei comuniste: C?ntarea Rom?niei.Un amestec deloc omogen de tulnic?rese, balerini, c?lu?ari, brig?zi artistice, v?n?tor de munte ?i cine-?tie-ce interpre?i din c?tune uitate de lume care mimau cu candoare reprezenta?ii pseudoartistice, ticsite cu texte ?i subtexte obsesiv patriotice ori cu tematici omagiale dedicate lui Nicolae ?i Elena Ceau?escu. ?n plus, spune C?lin Hentea, festivalul a permis grave confuzii ?ntre valori, l?s?nd impresia c? oricine poate crea opere de art?, oricine poate fi artist, oricine se poate afirma ?n public – utopii care s-au perpetuat ?n subcon?tientul periferiilor ?i provinciilor culturale rom?ne?ti mult dup? decembrie uni?tii ?nc? ne dau lec?iiSuzana G?dea a fost cel de-al treilea ?i ultimul ?ef al CCES. Colabora ?ndeaproape cu alte dou? figuri de trist? amintire: Mihai Dulea ?i Dumitru Popescu, zis ?Dumnezeu“ din motive pe care le vom prezenta ?n detaliu ?n cadrul acestui serial. Din 1982, i se va al?tura ?i Ion Traian ?tef?nescu, care, f?r? s? ?n?eleag? imporan?a autocenzurii, pred? ?i ast?zi economie la Academia de Studii Economice. Antreprenorii de m?ine sunt, carevas?zic?, instrui?i de un fost veleitar sinecurist, slujitor al lui Ceau?escu.Consiliul condus de Suzana G?dea a fost ca un uria? filistean pentru arti?tii rom?ni. De pild?, ?n cazul scriitorilor, se ajunsese la o practic? de centralizare bine ?mp?m?ntenit?, dup? cum explic? academicianul Ion Iano?i, ?n volumul ?Interna?io-nala mea“. ?Editurile ?naintau, pe domenii ?i autori, volumele propuse pentru fiecare an ulterior. Lista era cernut? la CCES. Erau ?t?ia?i? indezirabilii. Rezultatul era trimis la Cabinetul 2 din CC. Elena Ceau?escu ?l superviza personal. Cu consilierii ei ?l mai amputa, dup? criterii politice, tematice ?i de incultur?. La ?ntoarcerea listei, ?n dreptul unor nume ?i titluri ap?reau semne vagi cu creionul, linii, cercuri, semne de ?ntrebare, nu le p?trundea nimeni sensul, nici l?muriri nu puteau fi cerute; pentru orice eventualitate, responsabilii ministeriali cu editurile le t?iau“. ?n plus, lipsa h?rtiei f?cea adev?rate ravagii ?n r?ndul editorilor, actele anticulturale ??i fac jocul din plin, iar scriitorii nu au audien?? la poten?a?i. E cel mai greu moment prin care pia?a de carte din Rom?nia a trecut ?n ceau?ism. Suzana G?dea nu are nicio ezitare. ?F?cea pe m?moasa, dar ducea la ?ndeplinire orice indica?ie“, spune Iano?i.Suzana ?i ?tovar??ul Eliade“La fel de intolerant? era, se pare, cu to?i arti?tii. De pild?, pentru c? auzise c? muzicienii premia?i la Festivalul de la Mamaia ??i cheltuiesc banii pe alcool ?i alte vicii, Suzana G?dea a dat ordin ca premiile s? fie acordate sub form? de bonuri valorice, cu care laurea?ii pot cump?ra diverse obiecte de la magazinul universal Bucur-Obor. ?i actorul Virgil Og??anu poveste?te c?, dup? ce a v?zut un spectacol la Teatrul Bulandra ?n care juca ?i Florian Pitti?, ministra a dat ordin ca Mo?u’ s? se tund? pentru c?, ?n caz contrar, nu va mai putea ap?rea pe scen?. ?n plus, spectacolul ?Poezia muzicii tinere“ se bucura de mare succes ?n r?ndul publicului – deci popularitatea actorului trebuia cumva temperat?. Florian Pitti? nu doar c? nu s-a tuns, dar a lansat celebrele versuri ?Nu conteaz? c?t de lung ai p?rul, important e c?t ?i cum g?nde?ti!“. ?i Mircea Baniciu, de multe ori coleg de scen? cu Mo?u’ Pitti?, ??i aminte?te despre reac?ia demnitarului comunist atunci c?nd i-au fost prezentate o serie de c?r?i pentru admiterea la publicare. Printre ele, ?Istoria religiilor“, de Mircea Eliade. R?spunsul femeii e sf??ietor: ?M?ine, tovar??ul Eliade s? fie la mine la birou, la ora 09.00!“.E ?i acesta unul dintre motivele pentru care ?ndr?gitul Ernest Maftei a compus, cu talent natural, frumoasa epigram?: ?Dou? ministrese h?de/ Prea iubite Vel-Vornic/ Cum s? mearg? ?coala Spornic/ C?nd la Arte-avem un G?de?“.Din lumea banilor: ABC Financiar- introducere ?n familia derivativelor de tip Op?iuni – de Ionu? Plesnecu?eNota editorului: Manipul?m bani ?i cecuri, lucr?m cu b?ncile ?i speciali?tii lor, ca ?i cu agen?ii de investi?ie ?i primim tone de materiale de la ei, din termenii c?rora ?n?elegem numai o parte. Primim reclame de la alte firme financiare, care doresc s? ne fac? clien?ii lor ?i care ?ncearc? s? ne conving? cu cifre ?i argumente pe care nu suntem preg?ti?i s? le judec?m. ?ncerc?nd s? ne sporim competen?a, apel?m la articole economice din ziare ?i on line, citim Money, Forbes, The Economist ?i Fortune, dar ?tim c? nu p?trundem dec?t stratul superficial al informa?iei din ele. Inaugur?m azi o rubric? nou? a Buletinului nostru, care este destinat? educ?rii noastre economice ?i financiare ?i ne bucur?m s? v? prezent?m pe colaboratorul nostru Ionel Plesnecu?e, specialist ?n finan?e, activit??i bancare ?i de burs?, mijloace de evaluare a riscurilor financiare ?i metodele de cre?tere securit??ii banilor no?tri.Familia DerivativelorDerivativele (derivatives) reprezint? o familie de instrumente financiare utilizate de o gama variat? de entit??i economice. Aceste instrumente au o larg? folosin??, de la asigurarea ?mpotriva unor varia?ii ?n pre? a diferitelor active financiare (hedging), p?n? la ac?iuni speculative generatoare de c??tig. In prezent sunt patru mari categorii de derivative: 1. options, 2. swaps, 3. forwards ?i 4. futures. Denumirea de derivativ vine din faptul c? pre?ul instrumentului financiar este derivat din valoarea ?i/sau din performan?a altor active (ex: pre?ul unei op?iuni Apple este calculat folosind pre?ul unei ac?iuni Apple). Pia?a derivativelor a ?nregistrat o cre?tere major? ?n secolul XX, dar activit??i asem?n?toare au fost consemnate de foarte mult? vreme. ?n Grecia antic?, Aristotel relateaz? o istorie despre filosoful presocratic Thales din Milet (620-546 ?en), care, prognoz?nd o recolt? bogat? de m?sline, a rezervat o presa de ulei la un pre? mic (option). In momentul ?n care recolta s-a dovedit a fi foarte bogat?, pre?ul unei prese de ulei a crescut vertiginos. Astfel, Thales a profitat de diferen?a de pre? dintre momentul rezerv?rii ?i cel al recoltei ?i a c??tigat economisind suma respectiv?. Prima ?nregistrare oficial? de comer? cu derivative dateaz? din secolul XVII, c?nd marii proprietari de terenuri din Japonia au ?nceput s? ofere contracte futures pentru orez. In Statele Unite ale Americii, Chicago este principalul juc?tor pe pia?a de “futures”. The Chicago Board of Trade (CBOT) a fost ?nfiin?at? ?n 1848, fiind ?n prezent cea mai veche burs? din lume pentru “futures” ?i “options”. In 2007, CBOT a fuzionat cu Chicago Mercantile Exchange(CME), form?nd CME Group. In prezent CME Group opereaz? burse de derivative ?n Chicago, New York ?i Londra.Op?iunile (Options) Option (op?iune) e un contract prin care cel care cump?r? contractual are dreptul, dar nu obliga?ia, de a cump?ra/vinde ac?iunea din contract la pre?ul stabilit. In fiecare option exist? dou? entit??i: v?nz?torul de option, care se nume?te ?short” ?i cump?r?torul de ?option”, care se nume?te ?long”. In situa?ia ?n care cump?r?torul are op?iunea s? cumpere ac?iuni la un pre? prestabilit (?strike price”), atunci cumparatorul se spune ca e ?long call option”, iar v?nz?torul e ?short call option”. In cazul ?n care cump?r?torul are op?iunea sa v?nd? ac?iunea la un pre? prestabilit (?strike price”), atunci se spune ca e ?long put option”, iar v?nz?torul op?iunii este ?short put option”. In prezent contractele de tip option pot fi foarte complexe (con?in foarte multe specifica?ii), dar toate con?in urmatoarele specifica?ii generale:Cump?r?torul are dreptul s? cumpere – ?Call Option”, or dreptul s? v?nd? – ?Put Option”.Cantitatea ?i clasa de active. ?Strike Price” - pre?ul la care cump?r?torul de option ??i poate exercita dreptul.?Expiration Date” – data la care contractul expir?.?Settlement terms” - Modalitatea prin care contractul este onorat.In momentul cump?r?rii unei op?iuni, contractul poate fi: out of money: strike price > pre?ul curent ?n cazul unui ?call option” sau strike price < pre?ul curent ?n cazul unui ?put option”. ?at the money”: strike price e aproximativ egal cu pre?ul curent al ac?iunii.?in the money”: strike price < pre?ul curent ?n cazul unui ?call option”, sau strike price > preul curent ?n cazul unui ?put option”.Pentru a putea calcula pre?ul unei op?iuni se folosesc urmatoarele informa?ii: dob?nda de pia?? pe termen scurt, volatilitatea ac?iunii pentru care se dore?te op?iunea, strike price, data la care contractul expir? ?i pre?ul curent al ac?iunii. Modelul de baza folosit pentru a ?price an option” este modelul Black-Scholes dezvoltat de Robert Merton, Fischer Black si Myron Scholes. Pentru contribu?ia lor la dezvoltarea acestui model, Scholes si Merton au c??tigat premiul Nobel pentru economie ?n anul 1997. In ultimii ani, modele sofisticate bazate pe ?volatility smile” au fost dezvoltate ?i implementate pentru a determina pre?ul unei op?iuni. Aceste modele au fost dezvoltate pentru a reflecta mai bine nivelul de risc al unei op?iuni , ?n special ?n cazurile c?nd probabilitatea ca un eveniment s? se ?nt?mple este redus?.Pia?a de options este dominat? de doua mari tipuri: American Option ?i European Option, acestea mai numindu-se ?i ?vanilla options”. Diferen?a dintre un American Option ?i un European Option const? ?n faptul c? cea american? poate fi exercitat? ?n orice zi p?n? la data de expirare, ?n timp ce European Option poate fi exercitat? doar ?n ziua ?n care expir? – ?Expiration Date”. Pe l?ng? ?vanilla options” mai exista o mic? categorie denumita ?exotic options” care include printe altele: Bermuda options, Asian options sau Binary options. Aceste categorii de op?iuni sunt tranzac?ionate ?ntr-o cantitate redus?, deoarece sunt foarte complexe ?i prezint? un nivel de risc foarte mare.Pentru a ?n?elege mai bine termenii descri?i mai sus voi folosi un exemplu concret folosind o op?iune pentru o ac?iune (share) Apple. Pe data de 23 ianuarie, 2016 o ac?iune Apple (Appl) s-a v?ndut la sf?r?itul zilei cu $101.42. La aceea?i dat?, un ?call option” , cu data de expirare (expiration date) 26 februarie 2016 ?i un pre? de exercitare (stirke price) de $110 s-a tranzac?ionat la un pre? de $1.20 (?n aceast? situa?ie ? the option is out of money”). In acest caz, cump?r?torul (long call) de op?iune pl?te?te $1.20 ?i are dreptul (folosind un ?american option”) s? cumpere de la v?nz?torul (short call) de op?iune o ac?iune Apple la pre?ul de $110.00 p?n? pe 26 februarie 2016. In cazul ?n care ac?iunile Apple nu dep??esc pragul de $110.00 p?n? la expiration date, atunci op?iunea va expira ?uncalled”. In cazul ?n care ac?iunile Apple ajung la $115.00 pe 20 februarie 2016, cump?r?torul de op?iune (long call) poate s? ?call the option”. In acest moment, ?n func?ie de termenii stabili?i (?settlement terms”), cele doua p?r?i ?nchid contractul. Cel mai adesea in asemenea cazuri, ?the long call” prime?te diferen?a dintre pre?ul curent ?i ?strike price”. In cazul nostru aceast? diferent? este de $5.00 ($115.00 - $110.00). Tot pe aceast? dat?, (23 ianuarie 2016) un ?put option” cu data de expirare (?expiration date”) 26 februarie 2016 ?i un pre? de exercitare (?strike price”) de $110.00, s-a tranzac?ionat la un pre? de $10.82 (?n aceast? situa?ie ? the option is in the money”). In acest caz, cump?r?torul (?long put”) de op?iune pl?te?te $10.82 ?i are dreptul (folosind un ?american option”) s? v?nd? v?nz?torului de op?iune o ac?iune Apple la pre?ul de $110.00 p?n? pe 26 februarie 2016. Dac? pe 20 februarie 2016 o ac?iune Apple valoreaz? $115.00, atunci ? the option” este ?out of money” ?i probabil va avea o valoare de c??iva cen?i, ?in?nd cont de ?strike price” ?i de ?expiration date”. Pe de alt? parte, daca pe 20 februarie o ac?iune Apple e tranzac?ionat? la un pre? de $95.00 ?i de?in?torul de op?iune (?long short”) decide s? ?call the option”, v?nz?torul de op?iune va pl?ti $15.00 c?tre de?in?torul de op?iune (?Strike price” – pre?ul curent).Op?iunile sunt instrumente financiare complexe ?i ele cer o ?n?elegere foarte bun? a unor concepte din diverse domenii (statistic?, finan?e, economie). Ele pot avea un impact major asupra unei pozi?ii financiare. Din punctul de vedere al multor investitori, op?iunile sunt o protec?ie fa?? de sc?derile majore ale portofoliilor/profiturilor care pot surveni. Pe de alt? parte, pentru speculatorii financiari, ele reprezint? o modalitate de a paria pe anumite ac?iuni ?i a realiza mari c??tiguri, ?n perioade de timp scurte. Dup? criza financiar? din 2008, au ap?rut multe voci pro ?i contra derivativelor, f?r? ca s? existe un c??tig?tor. In func?ie de scopul pentru care sunt utilizate, op?iunile pot fi foarte folositoare pentru o gam? larg? de companii, dar cu condi?ia de a ?n?elege foarte bine mecanismele lor de func?ionare ?i nivelul de risc la care sunt expuse. P.S. In edi?iile viitoare voi descrie ?i celelalte tipuri de derivative.Atitudini /Vocea Poetului: Fratele Voiculescu. C?teva r?nduri pentru Klaus Iohannis – de Radu Vancu februarie 18, 2016 contributors.roDomnule pre?edinte,Ieri, la ora 14.45, consilierul dumneavoastr?, dl Sergiu Nistor, m-a primit la Cotroceni pentru a-mi transmite r?spunsul dumneavoastr? privind peti?ia pentru ICR ini?iat? de Mircea C?rt?rescu ?i de subsemnatul ?i semnat? de peste 3.500 de arti?ti, intelectuali, jurnali?ti etc. Dac? bun?voin?a tran?ant? ar?tat? de dl Sergiu Nistor nu m-a uimit, v? m?rturisesc c? m-a surprins tran?an?a cu care, ?n r?spunsul scris, se sublinia concordan?a deplin? ?ntre viziunea noastr?, a celor 3.500 de semnatari, ?i a dumneavoastr? asupra ICR. Se spune astfel ?n document: ?Analiza noastr? arat? c? Institutul Cultural Rom?n traverseaz? o criz? de pozi?ionare institu?ional?, este victim? a unei birocra?ii ?ncruci?ate ?i are resurse materiale ?i umane subdimensionate ?n raport cu institu?iile importante pe care le are de desf??urat ?n viitorul apropiat. (…) Se poate observa concordan?a dintre solicit?rile Dumneavoastr? ?i viziunea Pre?edintelui despre organizarea, func?ionarea ?i rolul Institutului Cultural Rom?n”. ?Pozi?iile dumneavoastr? publice au evitat, aproape ?ntotdeauna, tran?an?a; de aceea m-a surprins epifania ei ?n acest r?spuns scris.Nu avea s? fie singura supriz? – urma s? mai produce?i una, de aceast? dat? public?. La 16:45, la dou? ore dup? ?nt?lnirea mea de la Cotroceni cu consilierul dumneavoastr?, avea?i s? merge?i la dezbaterea ?Dialog pentru Rom?nia. Prim?vara societ??ii civile” ?i s? spune?i acele c?teva fraze groaznice, care au s? v? urm?reasc? ?n toat? cariera dumneavoastr? politic?. A?i numit o decizie judec?toreasc? ?un banal act administrativ”, a?i sugerat c? aplicarea legii reprezint? ?nc?lcarea libert??ii de exprimare, a?i dat garan?ii c?, ??n urma discu?iilor avute”, se pot g?si solu?ii convenabile infractorului condamnat. (??n urma discu?iilor avute” – sintagma aceasta micu?? e aproape un autodenun?, spune c? a?i intervenit ?n favoarea infractorului la diverse instan?e.) Frazele dumneavoastr? au f?cut praf statul de drept. O ?nc?lcare mai brutal?, mai primitiv? a justi?iei nu se poate imagina. Iar apoi a?i intrat senin printre oamenii aceia one?ti, pentru care statul de drept e piatra unghiular?, ?i a?i ?inut un discurs riguros opus celui din minutele anterioare.V? m?rturisesc c?, de la ora 17.30 ?ncolo, supriza mea s-a transformat ?n dezam?gire ?i ?n furie.Fiindc? tran?an?a dumneavoastr? era mincinoas?. Ne spunea?i fiec?ruia ce voiam s? auzim: nou?, celor 3.500 de semnatari ai peti?iei pro-ICR, c? situa?ia de la ICR e intolerabil?; publicului Antenei 3, c? interven?ia ANAF pentru aplicarea legii e intolerabil?; societ??ii civile, c? e intolerabil? absen?a reformei clasei politice. Tran?an?a dumneavoastr? era, de fapt, o sum? de tran?an?e contextuale, ?n fapt iluzorii, lu?nd forma circumstan?ial? util? ?i risipindu-se apoi ca fumul. E o tran?an?? duplicitar?, ca s?-i spun pe nume.Dac? aceasta e ?politica altfel” pe care ne-o promitea?i, ei bine, nu e deloc altfel. O cunoa?tem prea bine. Duplicitatea a fost calitatea comun? a tuturor pre?edin?ilor Rom?niei: Iliescu f?c?nd pe de o parte revolu?ie, sun?nd pe de alta la Moscova ca s? spun? ?cine suntem ?i ce vrem”; Constantinescu declar?nd c? a fost ?nvins de servicii, dar colabor?nd apoi cu securi?tii cei mai abominabili; B?sescu d?nd justi?iei posibilitatea de a deveni ce e ea ast?zi, dar intervenind feroce c?nd justi?ia a ajuns la Elena Udrea. Ie?irea dumneavoastr? de ieri nu e cu nimic inferioar?, ?ntr-o ierarhie a r?ului, celor enumerate mai sus.De la duplicitatea lui Ion Iliescu p?n? la aceea, recent?, a dumneavoastr? exist? o continuitate direct?. Ceea ce face posibil sarcasmul amar care spune c? toat? istoria recent? a Rom?niei e rezumabil? ?n dou?sprezece cuvinte: ?Proprietatea privat? e un moft. Decizia judec?toreasc? e un banal act administrativ.”. Cea dint?i propozi?ie e a lui Ion Iliescu; cea din urm? e a dumneavoastr?. Am?ndou? lovesc la fel de distrug?tor ?n fundamentele statului de drept.V? va urm?ri, de acum ?nainte, mult? vreme aceast? fraz?, domnule pre?edinte. A?a cum cea despre proprietatea privat? ?l urm?re?te, iat?, pe Ion Iliescu de 25 de ani. A?a cum pe Traian B?sescu ?l va urm?ri interven?ia brutal? ?n favoarea Elenei Udrea. Totu?i, dl B?sescu a avut puterea de a se desp?r?i de fratele s?u atunci c?nd justi?ia a cerut-o; dumneavoastr? n-a?i avut puterea de a v? desp?r?i de Dan Voiculescu atunci c?nd aceea?i justi?ie a cerut-o. Ce v? face s? fi?i mai legat de Dan Voiculescu dec?t este Traian B?sescu de propriul lui frate? De c?nd v-a devenit el?mai frate dec?t Mircea lui Traian B?sescu? Nici m?car nu m? ?nsp?im?nt? at?t de tare r?spunsul, c?t faptul c? a?i f?cut aceast? ?ntrebare posibil?. C? l-a?i f?cut pe Dan Voiculescu fratele dumneavoastr?.Se spunea p?n? acum c?, oric?t de neinspirate sau de ambigue au fost unele pozi?ion?ri publice ale dumneavoastr?, ave?i totu?i o mare calitate: aceea c? nu sunte?i Victor Ponta. De ieri ?ncoace, dup? ie?irea dumneavoastr? revelatoare (are ?i r?ul revela?iile lui), nici m?car acea calitate nu o mai ave?i. Nu trebuie s? mai explic de ce.C?t despre ICR – nu regret c? mi-am cheltuit at?ta energie ?ncerc?nd s? repar ce se putea. ?n 2018 va fi centenarul Unirii; ?n 2019 Rom?nia va fi ?ar? invitat? a Europalia; sunt dou? provoc?ri majore la care ICR va trebui s? fac? fa?? – ?i nu o va putea face dac? nu se va reforma. ?ns?, ?n ce m? prive?te, orice dialog cu dumneavoastr? privind posibilitatea reform?rii lui a ?ncetat.Fiindc? nu v? mai cred. Nu pot avea ?ncredere ?n cel care l-a inventat pe ?fratele Voiculescu”, mai important dec?t justi?ia, mai important dec?t statul de drept, mai important – chiar mai grav – dec?t onestitatea. ?i cred c? n-a? risca prea mult dac? a? spune: nu v? mai credem.Cu triste?e,Radu Vancu Pictorul lunii: Petre Chirea Ceea ce creeaz? artistul este deopotriv? tain?, fream?t, zbor, vis, viziune, nelini?te, rafinament ?i culoare, o multitudine de sentimente transpuse pe p?nz? ?i definite prin culoare. Chiar dac? tablourile vorbesc prin linie ?i culoare, ele r?m?n taine ?mp?rt??ite de sufletul privitorului. 4562475390525Dac? ar trebui s? facem tablouri din cuvinte, am putea spune c? Petre Chirea vorbe?te cu ro?u, una dintre culorile preferate de artist, dar ast?zi vorbe?te cu galben, portocaliu, verde ?n armonie cu celelalte culori ce dau contururi precise crea?iei sale. Petre Chirea picteaz? ora?ul, picteaz? portrete ale ora?ului, ?n accep?iunea general?, peisaje. Pictorul rememoreaz?, define?te ?i redefine?te prin actul artistic o strad?, o cl?dire, un loc ce peste ani va r?m?ne doar ?n tablou. Petre Chirea exceleaz? ?n arta peisajului, folosind tonuri rafinate, cre?nd un spa?iu cromatic special, o stare sau o tain?. Dac? ar trebui s? vorbim despre curentele artistice, Petre Chirea ??i trage seva, taina din impresioni?ti sau neoimpresioni?ti, dar ?nscrierea ?ntr-un curent artistic ?i estetic este relativ?, este doar un reper la care ne raport?m, nu noi, privitorii, ci speciali?tii, pentru c? fiecare crea?ie ?n parte este unic? ?n felul ei. (Pu?a Roth)Rubrica gastronomic?: Tagine190500Tagine este numele unui vas din ceramic?, cu un capac ?uguiat, ?n care se g?tesc un mare num?r de m?nc?ruri din categoria cu acela?i nume. Vasul, prezent ?n multe ??ri din jurul M?rii Mediterane, este cu prec?dere folosit ?n Maroc. ?n esen??, tagine este str?bunicul metodei de g?tit ?n slow cooker. Majoritatea re?etelor cuprind carne, legume, fructe, ulei ?i mirodenii ?i g?titul se face la foc mic, ?ntr-un timp prelungit. Nu se folose?te ap?. Din cauza capacului ?nalt, con?inutul se coace ?ncet, aromele se ?mprumut? de la un ingredient la altul ?i m?nc?rurile au un gust special.Tagine se poate folosi ?i ?n cuptorul electric, sau ?n cel cu gaz, la temperaturi moderate 1500 C (3500F). Dac? folosi?i vasul de tagine pe plit?, pune?i o tabl? ?ntre plit? sau arz?tor ?i vasul de ceramic? ?i folosi?i focul mic.Eu am f?cut dou? feluri de tagine.Prima re?et? este cu 750 g. carne de vi?el (t?iat? ?n cuburi de 3 cm latura), doi cartofi dulci mari(cuburi de acelea?i dimensiuni), 30 de prune uscate ?inute ?n ap? rece 1 or?, 30 de caise uscate, 30-40 de cepu?oare arpagic, 4 linguri de ulei, ? linguri?? sare, 1 linguri?? zah?r (sau ?ndulcitor), 1 lingur? de miere, 1 linguri?? scor?i?oar? ?i 1 linguri?? cimbru uscat. Durata 1 ? ore, ?n cuptor la 1500 C. Nu se amestec?. Ultimele 15 minute tot ?n cuptor, dar cu capacul ridicat. A doua re?et? a fost cu 750 g. carne de c?prioar? ?inut? ?n bai? peste noapte (vin ro?u, sare, piper boabe, 1 ceap? mare t?iat?, dou? mere mici t?iate, oregano), t?iat? ?n cuburi de 3 cm latura, ? kg cartofi t?ia?i ?n cuburi de 2 cm latura, 30 de morcoviori tineri, 30-40 cepu?oare de arpagic, 1 ceap? ro?ie mare t?iat? ?n rondele, ulei, acelea?i mirodenii ca mai sus plus un pahar mic de vin din bai?.Mie mi-au pl?cut am?ndou? re?etele ?i comesenii m-au felicitat, sper c? nu din polite?e. (MSM)Expresia lunii: A-?i da arama pe fa??190500Expresia ”a-?i da arama pe fa??” este folosit? atunci c?nd se vorbe?te despre descoperirea adev?ratului caracter al unei persoane. De unde vine expresia ?i ce poveste are la origine este cu adev?rat impresionant ?i are leg?tur? cu falsificarea monedelor ?i strategiile militare din Evul Mediu.Nu o dat? am fost ?n situa?ia de a auzi ori a spune ”?i-a dat arama pe fa??”. Expresia vine din Evul Mediu, c?nd monedele folosite erau din aur sau argint. Profesorul Ilie Gherhe?, doctor ?n istorie, spune c? monedele erau cu at?t mai valoroase, cu c?t era mai mare con?inutul de metal pre?ios, de aceea exista ?i tenta?ia de a le falsifica. Leg?tura dintre monedele fasificate ?i aceast? expresie este explicat? tot de el. ”Monedele falsificate erau din aram? ?i poleite cu aur sau argint ?i ?n urma utiliz?rii ?ndelungate se ducea poleiala de aur ?i r?m?nea arama, iar de aici avem expresia ?a-?i da arama pe fa???. Av?nd ?n vedere c? monedele aveau aversul, ?n general cu fa?a Cezarului, a regelului, iar pe revers altceva - o alt? figur? heraldic? - ?n momentul ?n care se ducea poleiala, se ducea de pe fa?a ?mp?ratului, a celui care a emis moneda ?i se vedea arama. Atunci s-a f?cut conexiunea cu ?a-?i da arama pe fa???”, explic? el. (Ziarul Adev?rul din 19 feb. 2016) ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download