YVimlii XVI. RIC'A si SCOL'A.

y V i m l i i XVI.

ARADU, 9/21 Febraarin 1892.

Nr. 6 .

RIC'A si SCOL'A.

oia biserieesca, scolastica, literara si economica.

Iese odat in septemana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

Pentru Austro-Ungari'a:

Pe

unu

anu

5

fl.--cr.,

pe

/l s

ann 2 fl. 50 er.

Pentru Rornani'a si strainetate:

Pe nnu ann 14 fr., pe juraetate anu 7 franci.

PRETtULU INSERTiUNILORU:

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienn cam 150 cuvinte 3 fi ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl v. a.

Corespondentiele se se adreseze Redactiunei

,,BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n u i n e r a t i u n e la TIPOGRAFI'A DIECESANA in ARAD.

Nr. 546 1892.

Esantenele de cua?ificatiune preotiesca, se vor ticne aici in 26. si urmalor?ele dile a-le curintei stilulu vechiu, cu incepere Ia or'a 9. inainle

de amediadi.

Ceea ce se aduce la cunoscinti'a clericilor abso lui cu aceea provocare: ca recursele instruite con form ?-Iui 8 din Eegulamentu se-le astenia Consistoriului de aici celu multu pana la 2 4 . a-le aces tei luni.

Arad, din siedinti'a consistoriala tienuta la 4 Febrnariu 1892.

Consistorialii eparchialu gr. or. rom.

Epistolele parochulni betranu. I.

Iubite Nepdte ? Au trecut opt luni, de c?nd in a ?ntrebat unu frate preoii mai teneru prin o epistola a densului, publicata in nrulu 2 1 al fdiei ndstre ,,Biseric'a si Sedl'a" din anu'u trecutu, ca ce dicu eu, ore n'ar fi bine, c? preoii din fiecare tractu se-se constituiesca in reuniuni preotiesci, cari se tiena din c?nd in c?nd conferintie pastorale, si apoi, ca ce credu eu, cari ara fi mijlocele dupa p rerea mea ?

Apoi ce se-i respuudu eu densului alfa la ?ntre barea pusa, dec?t: ca ceea ce este bine, este bine. Noi preoii betrani, pre c?nd eram teneri, inca ne adu nam si la protopopia si la alte locuri, a buna 6ra, c?nd seversiam santulu maslu, c?nd se ?nt?mplau prasnice, seau inmorment?ri si alte slujbe. Si eu unulu am iscusit, si am invetiat multe din ace?e adunri, pentru ca dela omulu betranu multe pote .se invetie omulu, carele vrea se invetie. Pentru aceste ?ntruniri, seau precum le diceti Dvostra con ferintie pastorale, eu nu credu, ca ar fi chiar lipsa, c? preotimea se-se constituiesca in reuniuni preotiesci tractuale cu statute, cu presiedinte si cu notari si cu alti funcionari; si nu tienu acest'a de lipsa pen tru aceea, pentru ca preotimea este constituita intru

unu singurii corpii prin sfintele canone si prin statutulu orgauicu, si deci fara a mai f? trebuintia de a-se constitui in reuniuni se p6te ?ntruni ori de c?te ori afla de lipsa sub presidiulu protopresviterului, c? se discute ?ntrebri pastorale. Astfeliu de conferintie pastorale s'au tienut in mai multe ronduri si in anii trecui si cu bunu sfersitu. Am audit adec in acele conferintie frum6se invetiaturi ; si muli dintre noi au si pus in lucrare cu bunu sfersitu acele in vetiaturi.

Si c? se fiu bine intielesu, eta scriu aici, ca sant'a n6stra biserica are o pastorala f6rte bogata.

Seau dora unde vom afla mai multa practica si mai multe cunoscintie pastorale, c? in vieti'a si scrierile sfinilor trei ierarchi : Ioan, Vasiliu si Gregoriu, cari pstorind turm'a lui Christos dupa modelulu s?ntului apostolii Pavelu si alu celorlali sfini si dumnedieesci apostoli s'au fcut pre sene pilda si modele de servire pastorala pentru tdte timpurile.

Mai este apoi unu lucru dupa mine de mare pretiu pentru vieti'a si servirea pastorala, carele adese ori remane nebagatu in seama, si anume : pastoral'a si cunoscintiele pastorale nu stau din vorbe multe, ci din fapte, seversite in interesulu sfintei n6stre biserici si intru interesulu poporului.

Cunoscu si eu, ca cu adeveratu astadi este lucru multu mai greu si cu mai multa truda a f? preotu bunu, de cum era mai nainte si chiar in t e neretiele mele. Si cum nu ar fi lucru greu, c?nd ministru alu Germaniei se pl?nge de ,,ateismu" ! Dar se-me credi, iubite nepote, a fi bunu pastoriu sufletescu este totdeun'a greu, si in acelai timpu totdeun'a usioru. Este greu, pentru ca Domnnlu a dis invetiaceilor sei : ,,eta ve tramitu c? pre nisce oi in mijloculu lupilor" ; dar istori'a sfintei n6stre biserici ne este mrturia, ca dupa ce apostolii Domnului s'au intarit in credintia si au primit darulu de sus, -- glasulu lor a resunat pana ?a\rnarginea pamentului, -- si credintia lor a biul toti dusimanii. De aceea eu in credinti'a in Ddii??jsi in puterea san-

tului darn alu preoiei vedu inceputulu si fundamentulu cunoscintielor pastorale. Si pentru ca vorbescu de credintia, ?ta, ti-scriu, iubite nepote, -- ca-mi aducu aminte cu multa m?ng?iere de fia iertatu socrulu mieu, pop'a Salomonu,^ Ddieu se-lu odichnesca, langa carele am slujit multa vreme c? si cape?anu. Elu mi-este si astadi o ic?na viia de pastorala si de cunoscintie pastorale. C?nd slujea d?nsulu sant'a liturgia, -- apoi de Sambeta s?r'a, de c?nd esia dela vecernia pana a dou'a di dupa sfant'a liturgia nu vorbea cu nimenea, ci totu timpulu lu-petrecea in rogatiune ; ?r in sfintele posturi era tot cu psal tirea in mana, cetind si rogandu se lui Ddieu. Si ?u tote acestea nu era numai bunu preotu, ci era si unu bunu economu. C?t ti?nea v?r'a, densulu se scula totdeun'a mai de deniin?tia, si grijea, si por nea lucratorii la lucru, apoi intr'o di c? intr'alt'a ??t era anulu fcea in sant'a biserica at?t rogatiunea de sear'a, c?t si rogatiunea de dimin?tia cu acea ev lavia, de carea erau bogai preoii notri betrani.

Mi-adue apoi bine aminte, ca la mortea s'a soctuIu mieu mi-a dis numai doue cuvinte: ,, b i s e r i c ' a s i p o p o r u l u . " Am g?ndit adese ori asupra acestor cuvinte, si am aflat in ele cea mai buna sistema de pastorala, pentru ca preotulu bunu se cun?sce dupa starea, in carea se gasesce biseric'a si poporulu. Daca intra omulu intr'un satu, si afla, ea sf?nt'a biserica este bine ingrijita, ?r ome nii si casele lor in buna r?ndui?la, omenii cu buna cuviintia si cu frie'a lui Ddieu, atunci se scii, ca in acelu satu pastoresce poporulu unu preotu cu buna pastorala ; dar de vei afla, ca biserica si scoi'a nu este ingrijita ; ?r pre ?meni ii-vei ved? cu puti?na r?ndui?la, atunci se scii, ca in acelu satu nu este bine.

De aceea prerea mea este, ca conferintiele pastorale se se inc?pa acas in satu dupa cum poruncesce cerculariulu venerabilului Consistoriu din Aradu de sub Nru 2 0 6 5 din anulu 1 8 9 0 , cu co mitetulu si cu sinodulu parochialu. Se-se adune adeca comitetulu la sf?rsitulu fiecrui an, si se faca o scurta privire preste cele ce a lucrat at?t preotulu, c?t si comitetulu in acelu anu, si apoi despre cele lncrafce se faca reportu sinodului parochialu, ?r dela sinodulu parochialu acelu reportu se-se inainteze si catra sinodulu protopresviteralu, si catra venerabilulu Consistoriu ; si daca se va aret? lipsa, apoi se-se chiaine in fiecare anu c?te o conferintia pastorala in fiecare tractu, in carea preoii se-se pota intielege unii cu alii asupra chipului, cum ar pot? inaint? mai cu sporiu interesele cele mari ale poporului.

Ac?st'a este prerea mea.

y \ < - t u de donatiune.

Dupa-ce bunulu Dumnedieu m'a binecuventatu cu stare materiala buna, m'am simtitu si me simtiescu detoriu a-i multiami si prin indeplinirea unor fapte bune si fol6sitdrie, si dupa cum in trecutu, amesuratu poteriloru mele, m'am nisuit a infrum-

seti? cas'a lui Dumnedieu prin procurarea unui candelabru de argintu ?naintea S?ntului Altariu in pretiu de 177 fl. v. a., apoi prin concurgerea la ridi carea unei cruci in apropierea calei ferate din drumulu Aradului pentru esirea cu lithia la santirea holdeloru, cum si prin contribuirea la procurarea unui Antimisu nou pre St.-Prestolu, asia si de astadata vediend eu multele si feliuritele lipse ale bisericei si natiunei mele, in specialu inse celea ale poporului nostru romanu gr. or. din comun'a mea natala Pecic'a romana, si dorindu a mai concurge la acoperirea aceloru lipse, de alta parte erasi fiindu si inaintatu in etate si neavendu descendeni di? sinulu meu, pentru c? nu cumva se me surprind mortea mai inaiute de ce mi-asiu fi implinitu si acesta ferbinte dorintia, m'am hotaritu de buna voi'a mea a face urmatdrea

Donatiune:

1. Donez irevocaver si pentru totdeuna bisericei n6stre romane gr. or. din comun'a mea natala Pecic'a romana pamentulu asia numitu ,,salasie," susceputu in protocolulu c?rtii funduarie Pecic'a ro mana sub Nr. 310. A. I. 9. numerulu parcelei 6 4 6 9 . in estensiune de 3 iugere 5 6 6 Q I 0 si aflatoriu intre vecinii Ioanu Tasca si Tom'a Andra, reservandu-mi dreptulu de usufructu pana candu voiu trai, si investindu acestu dreptu pe biserica numai dupa mor tea mea, cedezu inse prin acest'a susnumitei biserici dreptulu de a-se intabula c? proprietara pe acea rea litate inca acum, pe langa asecurare? usufructului pe durat'a vieii mele.

2. ?nc?t pamentulu espusu sub punctulu 1. la diu'a morii mele ar fi semenatu, eventualu datu in arenda, rodurile si respective pretiulu de arenda alu acelui'a inca cadu in favorulu bisericei fara nici o conditiune ori restringere.

3. Scopulu acestei donatiuni este, c? venitulu anualu alu acestei realiti, dupa detragerea contributiunei regesci de sttu, a celei comitatense si co munale din fiecare anu, se se capitaliseze in decursu de mai muli ani pentru crearea unui fondu, carele va porta numele : ,, F u n d a t i u n e a l u i C o n s t a n i n u C u r e a."

4. Inca in anulu alu doilea dupa mortea mea, dispunu a-se sc6te din venitulu curatu alu panientului donatu o suma de 25 fi. D6uedieci si cinei fl., v. a., asemenea si in ceialalti ani pentru totdeun'a, cu urmatorea menitiune :

a) Preotimei locale pentru pomenirea mea si a sociei mele nscuta Sofia Hedesiu la liturgiele de peste anu, cum si pentru participarea la parastasulu anualu pentru odichn'a sufleteloru ndstre se i-se es trade din partea epitropiei parochiale manipulante o suma de 15 fl. Cincisprediece fl. v. a., carea preotimea o va imparti in parti egale intre sine in fie-care anu.

b) Invetiatoriloru pentru participarea la parastasu se li-se estradee 4 fl. Patru fl. v. a., ce se vom imparti erasi in parti egale intre densii in fie-care anu.

Amin XVI.

B I S E R I C A si S C O L ' A

43

c) Pentru cinci prunci colari nimistranti la parastasulu nostru se li-se dee 1 fi. Unu fl. v. a., ce se va imparti intre densii in parti egale in fie-care anu.

d) Pentru restulu de 5 fl. Cinci fl. v. a. epitropi'a parochiala va ingriji cu ocasiunea tienerei pa rastasului c? se-se aprind lumini in sfenice si can delabre, si se-se impartiesca lumini intre credincioii asisteni la parastasn.

5. Pentru casuln candu eu asi incet? din vietia inaintea sociei mele nscuta Sofi'a Hedesiu, o indetorezu prin acestu actu, c? densa se respunda cei 2 5 fl. D6uedieci si cinci fl. v. a. pentru tienerea primului parastasu si pomeniri din ceealalta avere remasa.in urm'a mea, aveudu biserica, amesuratu punctului 4. numai in anulu alu doilea se o faca aeest'a; era pentru casulu candu soci'a mea ar incet? din vietia inaintea mea, me angajezu eu a solvi primulu parastasu cu 2 5 fl., remanendu celelalte po meniri si parastase pentru densa la buna chibsueTa raea, cari le facu in contielegere cu preotimea locala.

6. Restulu ce ar result? in fiecare anu, dupa detragerea speseloru provediute si specificate in punctulu 3. si 4., dorescu se se capitaliseze pana atunci, pana candu venitulu anualu totalu alu fundatiunei mele va fi de un'a suta cinci dieci fl., v. a., din ca rele apoi un'a teri al itate se-se adaug la capitalu, era doue tertialitati se-se capitaleseze separat in deeursu de trei ani, si dupa finirea acelora din noulu capitalu se-se cumpere pe sem'a.S?ntei biserici unu olidu mare (lavoru) de argintu pentru santirea apei, si doue trichiere.mari de argintu pe St. Prestolu, alu caror'a pretiu inse se nu pestreca sum'a de 8 0 0 fl. v. a., era restulu ce ar remane dupa cumperarea ucestor'a, cari impreuna cu candelabrulu cumperatu ?nainte de acest'a prin mine si soci'a mea se voru trece in inventariulu fundatiunei melp, se se adauge la capitalulu primitivii alu fundatiunei.

7. Cand si dupa cumperarea blidului de ar gintu si a celoru doue trichiere venitulu curatu anu alu alu fundatiunei mele ar fi de un'a suta cincidieci florini v. a. dispunu c? un'a tertialitate se se adauge la capitaiulu fundatiunei, era doue tertialitati se-se distribue anualminte c? stipendiu intre atari tineri ro mani seraci de religiunea gr. or. si nscui in P e cic'a romana, cari voru cerceta ore-care institutu de invetiamentu mai inaltu, cum buna 6ra sc6le normale, civile, reale, giranasie, scdla de agronomia, cursurile de preparandie ori teologia, academia ori universitate, si intre atari tineri romani seraci de religiunea gr. or. si nscui in Pecic'a romana, cari suntu aplicai la maestria, industria ori comerciu c? invetiacei re gulai de dupa proportiunea si cantitatea de ajut6rie staverita prin mine in punctulu 12 alu acestui actu de donatiune.

8. Pana candu venitulu curatu anualu alu fun datiunei mele nu va atinge cifr'a de una suta cinci dieci fl. v. a., ajutCrie se nu se distribue la nici unu casu.

9. Dispunu c? totdeun'a un'a tertialitate a ve nitului fundatiunei mele se-se capitelesese, era cele lalte doue, tertialitati se-se distribue c? ajut?rie con form punctului 7 ; era cand acelea ajut?rie, din lips'a de tineri, dora nu se vor pot? distribui, dispunu c? un'a suta de fl. v. a. se se distribue in d?ue parti egale, si anume o parte pentru procurarea de c?rti pentru elevii mai sermani dela sc?lele n?stre confessionale poporale romane de aici cu in^ ceputulu anului respectivu scolara, era ceealalta parte se-se distribue intre orfanii romani gr. or. din Pecic'a romana cu ocasiunea Serbatorilor nascerci Domnului, cumperandu-!i-se imbracaminte si incaltieminte, si restulu se-se adauge la capitalu.

1 0 . Cand cu timpulu venitulu anualu alu fundatiunei mele va atinge cifr'a de trei mii fi. v. a. dispunu c? trei din siase parti se-se distribue conform dorintiei mele din punctele 7 si 9 in totu annlu, d?ue din siese parti se serv?sca anualminte pentru ameliorarea sortii preotimei n?stre romane gr. or. din locu, era un'a parte din siese se-se adauge la capitalu ; si ac?sta impartire se serv?sca de basa pentru totdeuna, crescendu de dupa augmentarea capitalului si cantitatea ajut?rieloru enumerate in acestu punctu, de sine intielegendu-se ca prin acest'a nu se atinge intru nimica dispusetiunea de sub punctulu 4., carea remane nescirbita pentru totdeuna.

1 1 . La ?mprirea ajut?rieloru din fundatiunea mea cei nscui din famili'a ,,Curea" ori ,,Hedesiu," si ?nrudii eu mine si soci'a mea voru ave preferiitia.

1 2 . Ce privesce cantitatea stipendieloru, ce cu timpulu se vor distribui din fundatiunea mea, dis punu urmat?riele :

a) Unui tinerii din sc?lele normale, civile si reale inferi?re, gimnasiulu inferioru ori alte sc?le medie inferi?re si coordinate celoru de astadi se nu i-fia ajutoriulu mai mare c? Un'a suta d?uedieci fl. v. a. si nu mai micu c? un'a suta fl. v. a. anualminte.

b) Unui tineru din gimnasiulu superioru, sc?lele civile ori reale superi?re, cursurile de preparandia s?u alte se?le medie superi?re, si coordinate celoru de as tadi, numai multu c? D?ue sute fl. v. a., si numai putien c? Un'a suta cincidieci fl. v. a. anualminte.

c) Unui tineru dela academia, sc?l'a agronomica superiora, cursurile de teologia cum si celoru dela Universiti nu mai multu c? treisute fl. v. a., si nu mai putienu c? d?ue sute cincidieci fl. v. a. anualminte.

d) Invetiaceiloru dela maestria, industria ori comerciu nu mai multu c? optdieci fl. v. a., si nu mai putienu c? cincidieci fl. v. a. anualminte.

13. Ajutoriulu odat votatu cutarui'a tineru dur?za pana atunci, pana c?nd stipendistulu absolv?za studiele respective cursurile, si pana atunci pana c?nd pe langa o portare morala buna mai arata si progresu asemenea bunu in studie, in care casu stipendiulu nici nu se pot? abdice. Totu asemenea se va procede si cu invetiaeeii dela maestria, industria

ori comerciu, de sine intielegendu-se ca de dupa can titatea veniteloru anuale ale fundatiunei mele se va mari si ajutoriulu, pana ce va atinge sum'a espusa in punct. 12. (lit. a. b. c. d.) din acestu actu de donatiune.

14. Conditiunile pentru cascigarea ajut?rieloru din fundatiunea mea le staverescu insum? in urmatoriulu modu :

a) Se fia nscui in Pecie'a romana din prini romani de religiunea gr. or.

b) Se fia seraci si lipsii de ajut?rie ori mijl?ce materiale.

c) Se aiba portare morala buna, era fiindu stu deni se reporteze in testimoniu celu putienu calculu ,,bunu."

d) Se fia deplinu sanetosi corporalminte, ce voru documenta cu atestatu medicalii in tota regul'a.

15 Pruncii preotiloru si invetiatoriloru notri din acesta comuna fiindu sermani, se voru bucura de benefic?ele fundatiunei mele intru tote conform ?celorlali tineri nscui in Pecie'a romana si atunci daca nu suntu nscui aici, ci alt-undeva, intr'alte locuri, inse trebue se locu?sca ori se fia locuitu p rinii loru preoi ori invetiatori in acosta comuna, si se fia functionatu aici c? atari.

16. Ajut?riele se voru distribui din partea Co mitetului parochialu, la carele se voru inaint? si petitiunile. Comitetulu parochialu in frunte cu intr?ga preotimea locala romana gr. or., carea va ave si votu decisivu la ?mprirea ajut?rieloru, va decide in siedintia cu maioritate absoluta de voturi, si despre resultatu se va reporta Venerabilului Consistoriu rom. gr. or. din Aradu spre luare la cunoscintia.

17. Fundatiunea mea se va manipula separat de alte fundatiuni respective socoti bisericesci, avendu a-se d? cu finea fiecarui'a anu ratiociniu din partea epitropiei parochiale manipulante in form'a in carea se procede si cu socotile bisericesci,

18. Pentru asecurarea perpetua a fundatiunei mele dispunu c? capitalulu ce se va crea se se de pun spre fructificare in cassele de pstrare, era iinprumutandu-se la privai numai pe langa intabulare la loculu primu, nici decum inse numai pe simpla obligaiune.

19. Candu comitetulu parochialu ar voi se invest?sca capitalulu in pamenturi ori alte realiti, pe langa aprobarea Veuerabilului Consistoriu romanu gr. or din Aradu, pote se o faca, dara numai atunci candu acelea pamenturi ori realiti ar fructifica mai bine c? insusi capitalulu.

2 0 . In legtura cu celea dispuse in punctulu 4 mai dispunu, c? in totu anulu in Dominec'a ce cade inainte de diu'a morii mele ori a sociei mele se se faca deodat pentru ambii parastasu in Sant'a biserica intru pomenirea mea si a sociei mele ns cuta Sofi'a Hedesiu.

2 1 . Ioanu Ardeleanu c? presiedinte, si Ioanu Evutianu c? notariu ai Comitetului parochialu romanu

gr. or. din Pecie'a romana si in represeutanti'a acelui'a, primeseu cu multiamita donatiunea fcuta ? de conlocuitoriulu Constantinu Curea si se invoescu c? realitatea descrisa in punctulu 1. se-se transerie ?n dat cu dreptu de proprietate pe numele bisericei ndstre romane gr. or., din Pecie'a romana, si deodat cu transcrierea dreptului de proprietate pe partea bi sericei se se asecure si intabuleze c? sarcin'a s? usufructulu acelei realiti pe partea lui Constantinu Curea pe durat'a vieii sale.

22. Spesele ?mpreunate cu acesta donatiune pre cum si spesele de transcriere si cadentia erariala le sup6rta singura comun'a bisericesca romana gr. or. din Pecie'a romana.

Care actu de donatiune, alu cruia un'a co pia autentica se va subscerne Venerabilului Consis toriu, dupace actulu se va provede cu clausul'a de intabulare din partea auetoritatii de cartea funduaria din Pecie'a, spre pstrare in archiv'a consistoriala din Aradu, dupa ce s'a cetitu din cuventu in cuventu si s'a esplicatu inaintea martoriloru presenti, invitai anume spre acestu scopu, s'a acceptatu intru t6te si fara nici o esceptiune at?t din partea donatoriului c?t si din partea primitoriloru, si s'a subscrisu.

Pecie'a rom. la 31 Ianuariu (12. Febr.) 1892.

-f- Dinu (Constantinu)

Curea.

locuitoria in Pecie'a romana e? donatoriu.

?naintea n6stra c? martori:

Stefan Tamasdan, preotu.

m. p.

Dr. Demetria Barbu, m p.

parucha ort roinann.

Nicolau Barbur'a, rn. p. notariu comun, c? martore.

Bodrogeanu Jan cu, m. p.

Nicolau Barbara, m. p. sobseiietoriu de nume.

Pentru Comitetul paroch.r

Ioanu Ardeleanu, m. p. presied. Comit. par.

Ioanu Evutianu, m. p. preotu ortod romanu ca

notariala Comitet. paro?]i. primitori.

Nr. 440/1892.

Acestu actu de donatiune din partea acestui Consistoriu c? jurisdictiune superiora biseric?sca se aproba.

Aradu 1/13. Februariu 1892.

>

Pentru Consistoriulu gr. or. romanu aradanu :

(L. S.)

Ioanu Metianu, m. p .

Episcojiula Aradului.

1 *!' t O O O l l l l x i

conferintiei a IlI-a a ,,reuniu?iei cercuale a in

vetiatoriloru rom. gr. or. din

protopresbiteratulu

Aradului," -- tienute la 6/18 Faur 1892. iu

comun'a Aradu.

S i e d i n t i a I.

tienuta diminei'a la orele 9--12.

Presinti: presiedintele Ioan Efticiu, M. On.

Domnu protopopu si inspectoru scolaru Moise Bo-

csianu, profesorulu Teodor Ceontea, invetiatorii: Ioan

Ardeleanu, fieorgiu Crebelesiu, Iosif Iosa, Emilia Cio-

rogariu din Pecie'a; Romul Teuceanu si Ioan Lugo-

sianu din Nadlacu; Ambrosiu Costea si N. Lutiai

din Cenadulu Ungurescu ; Georgiu Romanii din Sieitinu ; Gligorie Rosiu si Lazar Ionescu din Semlac ; Vasiliu Zabu din T o r n i a ; Greorgiu Murarin si Ioanu Bosganu din M?ndrulocu; Mucius Popescu si Inliana Plasia din S?inbateni; Vasiliu Olariu din Arad-Gaiu; Nicolau Stefu, Mihaiu Olteanu din Aradu.

Afara de aceti membrii au mai fost presenti c? onoratiori: Constantinii Donu presiedintele comi tetului parochial, Alesandru Moldovanu epitropu pri mar, Georgiu Niga, Mihaiu Macinicu, Gaia Bota, Teo dor Maceanu, George Curticeanu (str. Illes), mem brii ai Comitetului parochialu, preotulu Elia Dogariu, si parochienii Vasiliu Simonu, Gligor Maier, Lazar Mezinu si alti muli toti din Aradu ; presiedintele Comitetului parochial din Nadlacu ; precum si invetiatorii Ioan Vancu din Siria, Iuliu Grofsiorianu din Galsia, N. Marcusiu din Giula ect. ect.

Notariu: Iosifu Moldovanu invetiatoriu in Arad.

I. Conform programei statorite, susnuinitii Domni, s'au adunat si intrunitu dimineti'a intre Orele 8 -- 9 . in St'a biserica catedrala din Arad asist?nd la cele brarea chemarei Duchului Sf?nt, pontificata de On. Domnu parochu Elia Dogariu. Dupa acesta presiedin tele reuniunei cercuale Ioan Efticiu invetiatoriu in Pecic'a, prin o cuv?ntare bine ales, lud?nd interesulu si zelulu inembriloru adunai in numeru asia de fruinosu, iu acest timpu cam nepotrivit, si salut?nd comun'a bisericesca Arad representata intr'un mod at?t de frumos; -- deschide siedinti'a a IlI-a a conferintiei invetiatoriloru, din est anii.

II. Tot presiedintele Ioan Efticiu, saluta in numele reuniunei cercuale pe Preonoratulu Domnu protopopu si inspectoru scolaru Moise Bocsianu, carele se intereseza at?t de multu de inaintarea cuelor bisericesciscolarie din acestu tractu. Saluta mai departe pe M. On. Dnu profes. Teodor Ceontea, carele din sirulu primu alu lupttorilor pentru cultura poporului rom?n nici c?nd nu lipsesce. Multiemind ambilor pentru interesulu ce-lu vars in inimile membrilor acestei reuniuni -- prin presenti'a lor -- totdeun'a cu asemenea ocasiuni, le doresce viatia,fericita la muli ani!

Cenferinti'a se acompaniaz acestor salutari in tru ?rari de : ,,se triasc!"

Uf.

Prea Onoratulu Domnu protopopu si inspectoru scolaru Moise Bocsianu, saluta adunarea reuniunei cercuale in numele poporului din acesta comuna bi sericesca, indemnandu-i a lucra si mai deparie tot cu at?ta zelu, indulgintia, abnegatiune si precautiune intru promovarea invetiamentului poporalii, caci dela aceti patru factori depinde scopulu devisei invetiatorilor si fericirea poporului. Apoi intr'altele trage ateniunea invetiatorilor asupra prelegerilor publice tienute aci in Arad de catra Dnii profesori seminariali si ii ?ndemna a tienea si ei asemenea prele geri poporului, caci si acesta este unu mijlocii alu

promovarei culturei poporale. Si in fine, sa?ut?ndu-i inca odat, li doresce succesu intru ajungerea sco pului pre carele lu urmresc.

Parintesc'a salutare a iubitului protopopu in spectoru, intru urri enusistice de ,,Se triasc se ia cu plcere Ia cunoscintia.

Dupa acestea, pentru a putea asista (conform programei) la prelegerea inretiatoriului Nicolau Stefu tieuenda cu colarii sei in scol'a ndua din suburbiu! P?rneava, presentii, in frunte cu presiedintele, acom paniat de On. Domnu Teodor Ceontea profesoru si Elia Dogariu parochu localu, escurg la sc6l'a noue din suburbiulu Perneava si acolo asculta prelegerea practica tienuta de susnutnitul invetiatoriu din studiulu ,,Istori'a Patriei."

Fiind timpulu ?naintat, espnnerea observrilor si autenticarea protocolului siedintiei -premerse, se am?na pe a d6u'a siedintia. - In fine, accentuandu-se inceperea siedintiei a ddu'a, pe dra 3 dupa amedi, siedinti'a se rdica.

Dat c? mai sus.

Ioan Efticiu, m. p.

presiedinte.

Iosif Moldovanu, m. p.

notariu.

Siedinti'a 1!. tienuta dupa amedi la orele 3--6.

Presinti: sub presiedinti'a ordinara a presiedintelui Ioan Efticiu si in presinti'a protopopului in spectoru Moise Bocsianu: membrii, profes. Teodor Ceontea, invetiatorii: Iosif Moldovanu, Nicolau Stefu, Mihaiu Olteanu si Dimitrie Romanu din Arad; Iooa Ardeleanu, Georgiu Gebelesiu din Pecic'a; Romul Teuceanu si Ioanu Lugosianu din Nadlacu ; Ambrosiu Costea din Cenadul-Ungurescu ; Gligorie Roia si Lazar Ionescu din Semlacu; Vasiliu Zabu din Tornia; Georgiu Murariu si Ioan Bosganu din M?ndru locu ; Aureliu Draganu din Ciciru; Mucius Popescu. si Iuliana Plasia din S?mbateni.

Afara de aceti membrii au mai asistat c? ono ratiori : invetiatorii Ioan Vancu din Siria, Iuliu Grof siorianu din Galsia si I. Marcusiu din Giula ; pre cum si presiedintele Comitetului parochialu din Arada Constantinu Donu cu epitropulu primaru Alesandru Moldovanu si membrulu de comitet Mihaiu Macinieu ; presiedintele comitetului parochialu din Cenadulu Ung. Gligor Marianutiu ect. ect.

Notariu : Vasiliu Olariu secrt. I. preotu invet. din Arad-Gaiu.

IV. La ordinea dilei autenticarea protocolului des pre siediutiele couferintiei a Il-a. Notariul presenteza acelu protocolu autenticatu prin comissiunea esmisa spre acestu scopu, conform conclusului Nr. XV. din siedinti'a premersa : reporteza mai departe, ca biroulu a si esecutat t6te conclusele afara de cele de sub Nru X, si X I , si acestea din causa ca membrii desi au fost provocai fie-eare separat se-si ?nain teze la presidiu operatele prelucrate din esercitiele intuitive, totui nu au satisfcut cu toii pana adL

Se ia la cunoscintia.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download